Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor-Clasa a IX-a A Sistemele de calcul se clasifică în funcţie de arhitectura carcaselor astfel: Sisteme tower Sisteme minitower Sisteme desktop Sisteme middle tower Sisteme portabile Sistemele de tip desktop se caracterizează prin înălţime mică. Dimensiunile acestor carcase se încadrează în jurul valorilor (lungime x înălţime x lăţime) 415mmx114mmx355mm. Datorită arhitecturii sale sistemele de tip desktop permit conectarea unui număr mai mic de unităţi optice şi hard disk-uri. Figură 1. 1 Sistem tip desktop Sistemele din clasa tower se caracterizează prin faptul ca sunt mai înguste, dar mai înalte decât carcasele de tip desktop. Dimensiunile carcaselor de tip mini tower se încadrează în jurul valorilor (înălţime x lăţime x adâncime) 420mmx200mx420mm. iar în comparaţie cu Roman Ramona Loredana
Transcript
Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor-Clasa a IX-a A
Sistemele de calcul se clasifică în funcţie de arhitectura carcaselor astfel:Sisteme towerSisteme minitowerSisteme desktopSisteme middle towerSisteme portabile
Sistemele de tip desktop se caracterizează prin înălţime mică. Dimensiunile acestor carcase se încadrează în jurul valorilor (lungime x înălţime x lăţime) 415mmx114mmx355mm. Datorită arhitecturii sale sistemele de tip desktop permit conectarea unui număr mai mic de unităţi optice şi hard disk-uri.
Figură 1. 1 Sistem tip desktop
Sistemele din clasa tower se caracterizează prin faptul ca sunt mai înguste, dar mai înalte decât carcasele de tip desktop. Dimensiunile carcaselor de tip mini tower se încadrează în jurul valorilor (înălţime x lăţime x adâncime) 420mmx200mx420mm. iar în comparaţie cu sistemele de tip desktop permit conectarea unui număr mai mare de hard diskuri şi unităţi de citire a sistemelor de stocare optice.
Sistemele de tip middle tower sunt carcasele de mijloc. Dimensiunile acestor carcase pot ajunge până la (înălţime x lăţime x adâncime) 431mmx205mmx470mm.
Roman Ramona Loredana
Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor-Clasa a IX-a A
Figură 1.2 istem tip tower
Sistemele de tip tower au carcasele de dimensiuni mari, iar aceste dimensiuni sunt de aproximativ (înălţime x lăţime x adâncime) 488mmx262mmx536mm. Sunt sistemele care permit montarea celor mai multe unităţi optice şi hard disk-uri.
ALCĂTUIREA HARDWARE A SISTEMELOR DE CALCUL
Componenta care oferă cadrul pentru componentele interne şi oferă protecţia acestora poartă denumirea de carcasă.
Carcasa unui sistem de calcul poate fi fabricată din plastic, oţel şi aluminiu. Acestea sunt disponibile într-o variată gama de stiluri şi culori.Dimensiunea şi aranjarea carcasei poartă denumirea de factor de formă. Factorul de formă pentru carcase este de obicei de tip desktop sau turn. Carcasele de tip turn pot fi de tip minitower, middle tower sau tower.
Pe lângă protecţie şi susţinere, carcasa asigură şi păstrarea componentelor la o temperatură adecvată prin intremediul ventilatoarelor de carcasă care sunt folosite pentru mişcarea aerului în interiorul carcasei.De asemenea, carcasele previn şi deteriorarea componentelor din cauza electricităţii statice, componentele calculatorului fiind împământate prin ataşarea acestora la carcasă.
Sursa de alimentare reprezintă componenta care transformă curentul alternativ, care provine dintr-o priză de curent alternativ, în curent continuu, care are un voltaj mai scăzut. Curentul continuu este folosit pentru alimentarea tuturor componentelor unui calculator.
Roman Ramona Loredana
Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor-Clasa a IX-a A
Figura 2.1 Sursa de alimentare
Alimentarea componentelor sistemului de calcul este realizată de la sursă prin intermediul conectorilor cu care sursa este echipată.Calculatoarele folosesc, de obicei, surse de alimentare de putere 350W-500W. Pentru sistemele de calcul care folosesc mai multe componente este nevoie de dotarea sistemului cu surse de alimentare de putere cuprinsă între 500W şi 800W.
Placa de bază ireprezintă circuitul integrat principal care conţine magistralele sau circuitele electrice care se găsesc într-un calculator.
Figura 2.2 Placă de bază
Procesorulii reprezintă unitatea centrală de prelucrare, cea mai importantă componentă a sistemului de calcul. UPC-urile sunt fabricate sub diferite forme, fiecare model având nevoie de un
anumit tip de slot sau soket pe placa de bază. Cei mai cunoscuţi producători de microprocesoare sunt Intel şi AMD.
Roman Ramona Loredana
Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor-Clasa a IX-a A
Figura 2.3 Procesor (unitate centrală de prelucrare)
Memoria internă a calculatorului are rolul de a înregistra valori şi de a reda valori. Memoria internă a unui calculator este acea parte a memoriei care intră în contact direct cu microprocesorul. Ea este alcatuită din două mari părţi ROM şi RAM.
ROM (Read Only Memory - Memorie doar citibilă) este o memorie care conţine informaţii, de obicei programe, nemodificabile pe durata utilizării calculatorului. Memoria ROM este scrisă o singură dată, de regulă la fabricarea calculatorului. Acest tip de memorie nu poate fi rescrisă ori ştearsă. Avantajul principal pe care această memorie îl aduce este insensibilitatea faţă de curentul electric. Conţinutul memoriei se păstrează chiar şi atunci când nu este alimentată cu energie. Memoria ROM este o memorie remanentă adică la scoaterea de sub tensiune informaţiile se păstrează.
Figura 2.4 Memorie internă ROM
RAM (Random Access Memory - Memorie cu acces aleator) este o memorie volatilă, ceea ce face ca informaţia conţinută aici să se piardă la decuplarea calculatorului de sub tensiune. Aceasta este
Roman Ramona Loredana
Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor-Clasa a IX-a A
memoria care poate fi citită ori scrisă în mod aleator, în acest mod putându-se accesa o singură celulă a memoriei fără ca acest lucru să implice utilizarea altor celule. În practică este memoria de lucru a PC-ului, utilă pentru prelucrarea tempoarară a datelor, după care este necesar ca acestea să fie stocate (salvate) pe un suport ce nu depinde direct de alimentarea cu energie pentru a menţine informaţia. Memoria RAM este o memorie neremanentă, adică la scoaterea de sub tensiune informaţiile se pierd.
Figura 2.5 Memorie internă RAM
HARD-DISK-ul este un disc magnetic, de mare capacitate, care ajută la stocarea datelor pentru sistemele cu microprocesoare.
Capacitatea de stocare a unui hard disk este măsurată în biţi. Viteza unui hard disk este măsurată în numărul de mişcări de rotaţie pe minut (RPM). Pentru a mări capacitatea de stocare a unui sistem de calcul se pot adăuga mai multe hard disk-uri.
Hard disk-urile sunt fabricate având diverse tipuri de interfeţe şi sunt folosite pentru conectarea la calculator. Pentru a instala o unitate de stocare în calculator, interfaţa de conectare trebuie să se potrivească cu controller-ul de pe placa de bază. Exemple de interfeţe commune:
IDE Integrated Drive Electronics
EIDEEnhanced Integrated Drive Electronics
PATA Parallel ATA SATA Serial ATA SCSI Small Computer System Interface
Unitatea de discheta (floppy disk) este un echipament de stocare care foloseşte discuri flexibile de 3.5 inch.Aceste discuri flexible magnetice pot stoca 720 KB sau 1.44 MB de date. Într-un calculator, unitatea de dischetă este configurată ca fiind unitatea “A:”. Unitatea de dischetă poate fi folosită pentru
Roman Ramona Loredana
Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor-Clasa a IX-a A
a porni calculatorul (dacă se foloseşte o dischetă bootabilă). Există şi dischete de 5.25 inch dar, fiind o tehnologie mai veche, nu mai sunt utilizate.
Figura 2.6 Unitate de dischetă
Placa video reprezintă componenta care generează imaginea de pe ecranul monitorului, la parametrii ceruţi, convertind codurile digitale în modele de biţi pentru fiecare punct vizibil determinând totodată numărul de culori afişate şi rezoluţia finală a imaginii.
Placa de sunet înglobează toate componentele electronice necesare producerii de sunete şi asigură prin caracteristicile hardware câteva funcţii referitoare la componenta audio.
Cea mai importantă funcţie este conversia datelor audio digitale în formă analogică, redată de difuzoare sub formă de sunete. În plus înregistrează sunete pentru redarea ulterioară a unui convertor analogic-digital. Prin sintetizatoarele interne proprii pot crea sunete, iar prin circuitele de mixare combină datele de la toate sursele disponibile PC-ului (microfonul şi ieşirea convertorului digital-analogic de pe placa de sunet). Tot aici este inclus şi un amplificator care preia amestecul audio şi îl amplifică la volumul dorit.
Figura 2.7 Placa de sunet
Unităţile CD-ROM reprezintă cel mai popular mediu de distribuţie a datelor cu ajutorul discului denumit compact disk (CD). Aceste dispozitive sunt folosite pentru citirea informaţiilor de pe CD care are o capacitate standard de 650 MB.
Roman Ramona Loredana
Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor-Clasa a IX-a A
Unităţile CD-RW sunt acele unităţi optice cu ajutorul cărora putem transfera informaţiile dintr-un sistem de calcul pe CD, dar şi pentru a citi informaţiile de pe suportul de stocare.
Începând cu anii 90 au fost dezvoltate două medii optice de stocare cu densitate mare: discul MultiMedia susţinut de Philips şi Sony, iar pe de altă parte discul SuperDensity susţinut de Toshiba, Time-Warner şi Hitachi. Cu ajutorul celor de la IBM, Philips şi Sony au renunţat la idea discului MultiMedia şi au dezvoltat discul SuperDensity cu o capacitate de 4,7GB. Această nouă tehnologie a dus la apariţia DVD-ROM-ului (unităţi de citire) şi a DVD-RW-ului (unităţi de scriere şi citire).
Figura 2.8 Unităţi optice CD-ROM / DVD-ROM
O placă de reţea, numită şi adapter de reţea sau placă cu interfaţă de reţea, este o piesă electronică proiectată petru a permite calculatoarelor să se conecteze la o reţea de calculatoare. Termenul corespunzător în engleză este Network Interface Card (NIC). Placa este de obicei opţională; când este instalată într-un computer ea permite accesul fizic la resursele reţelei. Reţeaua permite utilizatorilor crearea de conexiuni cu alţi utilizatori, în principiu pe două căi: prin cablu fizic, sau printr-o tehnologie radio fără fir de tip wireless.Fiecare placă de reţea poartă un identificator unic propriu, care îi permite să fie adresată şi regăsită chiar în reţelele de întindere globală maximă.
Figura 2.9 Placă de reţea cu conexiune cu fir Figura 2.10 Placă de reţea cu conexiune wireless
Unităţile de răcire iiisunt acele dispozitive care au rolul de a păstra o temperatură corespunzătoare a diferitelor componente ale sistemului de calcul prin mişcarea aerului din interiorul carcasei. Aceste unităţi se prezintă sub diferite forme şi dimensiuni în funcţie de componenta pe care va fi aplicat.
