Sisteme Informaţionale de Gestiune-Anulii Ects (1)

8/17/2019 Sisteme Informaţionale de Gestiune-Anulii Ects (1)

1/75

SISTEME INFORMAŢIONALE DE GESTIUNE

TEMA 1 - INFORMAŢIA – O NOUĂ RESURSĂ ORGANIZAŢIONALĂ

1.1 . Societatea infora!iona"# – Societatea c$noa%terii &SI-S'()

Te*no"o+ie infora!iona"#

În toate organizaţiile, managementul este pus în faţa unei rate de schimbare

foarte accelerate, marcate de un mediu din ce în ce competitiv şi un grad deincertitudine şi de risc mult mai ridicat aşa încât managerii s-au găsit în situaţia de a

nu mai subevalua şi subutiliza informaţia. Aceştia ar trebui sa fie capabili să

identifice tipul de informaţie de care au nevoie şi pe care sistemul informaţional

trebuie sa-l pună la dispoziţie pentru a putea lua deciziile cele mai potrivite.

Astăzi, modul de a face afaceri este influenţat şi găseşte totodată răspunsuri în

noile soluţii !. ! oferă nu doar suportul informaţional necesar desfăşurării afaceriiîn condiţii de eficienţă ci şi soluţii pentru regândirea " Reengineering) modului de a-

ţi organiza afacerea cu scopul menţinerii competitivităţii. Tehnologia informaţiei

(IT) reprezintă tehnologia prin care se obţine informaţia. "Tehnologia reprezintă

totalitatea cunoştinţelor despre metodele şi mi#loacele de efectuare a unui anumit

proces$% &olul tehnologiei informaţiei (IT) este acela de a dobândi cunoaştere prin

informaţie.

IT ,nean# *ar/are0 oft/are0 co$nica!ii0 re!e"e0 a2e e ate0

a$toati2area "$cr#ri"or e iro$ 3rec$ %i toate ce"e"a"te ec*i3aente %i

co3onente oft/are neceare 3re"$cr#rii infora!iei.

Tehnologia informaţiei semnifică faptul ca informaţia este resursă a unei

afaceri şi are rol de cunoaştere.


2/75

Rein+ineria afaceri"or înseamnă regândirea fundamentală şi reproiectarea

radicală a proceselor afacerii pentru obţinerea de îmbunătăţiri substanţiale privind

costurile, calitatea, viteza de reacţie a decidenţilor "'ihail (ammer$. 'odul de

desfăşurare a afacerii în cadrul oricărei firme se schimbă "fig. ).)$ ca urmare a

acţiunii con#ugate a următorilor factori e*terni "lista acestora rămâne deschisă$+

− lobalizare

− ompetiţie de nivel înalt

− nformaţia devenită resursă cheie

− paţiul virtual de muncă şi chiar derularea activităţii în condiţiile companiei

virtuale

− omerţ electronic+ cuprinde site-uri, cu posibilităţi de prezentare de produse şi stabilirea unui sistem de achiziţionare "sistem de plată$.

− knowledge worker + e*istenţa în cadrul firmei a personalului specializat în

procesarea datelor şi analiză

− /n nou tip de relaţie cu banca prin care se obţin servicii şi produse noi ca

urmare a promovării noilor soluţii ! etc.

0igura ).). 0actori e*terni ce influenţează modul de desfăşurare a afacerii

mpactul ! asupra firmei nu se resimte doar din mediul e*terior ci şi in

interior$" firei. 1rice organizaţie "firmă, bancă, etc.$ presupune e*istenţa a cinci

elemente "componente$ interdependente+

• Str$ct$ra or+ani2atoric#+


3/75

− 2roducţia

− ercetarea

− omerţul

− ontabilitate− &esurse umane

• Mana+eent$" %i 3rocee"e afacerii

• Te*no"o+ia infora!iei

• Strate+ia or+ani2a!iei

• An+a4a!ii %i c$"t$ra or+ani2a!iei.

Aceste componente trebuie să se găsească într-o tare e ec*i"ir$ şi această

stare se va menţine atât timp cât nu se produc schimbări semnificative în mediul

e*tern sau în oricare dintre componente.

'o3onenta IT c$noa%te o inaic# eoeit#. Acest lucru determină

mutaţii calitative asupra celorlalte componente. 3inamica componentei ! se

resimte şi la nivelul strategiei organizaţiei oferind mi#loace si instrumente specificeanalizei si fundamentării strategiei.

0igura l .4 5ivelurile de management în cadrul firmei

Strate+ia unei afaceri reprezintă un plan ce vizează activitatea în

perspectivă, pe termen lung, deci o latură dinamică.


4/75

Tactica, latura statică, semnifică ceea ce se face în fiecare moment pentru a

rezolva problemele de strategie.

istemul informatic al firmei trebuie să integreze subsisteme informatice

acoperind nevoile informaţionale specifice fiecărui palier managerial "fig. ).4$.

1.5. Infora!ia econoic# – re$r# or+ani2a!iona"#

3ezvoltarea tehnologiei informaţionale a condus la includerea informaţiei

printre resursele organizaţionale alături de resursa umană, maşini, resursele

financiare, materiale şi management. 3acă ar fi să clasificăm aceste resurse în

funcţie de importanţa lor din punct de vedere managerial, pe locul doi după factorul

uman se află calitatea si periodicitatea informaţiei economice.

1rganizaţia apare în triplă ipostază+ ca generator de informaţie, consumator

de informaţie şi purtător de informaţie.

2rin participarea firmei la activitatea economică, prin comportamentul său,

prin produsele şi serviciile pe care le creează şi le desface pe piaţă, firma este un

generator de informaţii, informaţii care pot fi grupate astfel+ informaţii despre starea de ansamblu a firmei%

informaţii despre activităţile şi proiectele individualizate%

informaţii destinate instituţiilor din afara firmei cu atribuţii în evidenţă,

urmărire şi control%

informaţii destinate acţionarilor privind activitatea firmei%

informaţii destinate potenţialilor clienţi.Ca receptor de informaţie, firma trebuie să fie interesată să-şi asigure un flu*

constant de informaţii despre evoluţia domeniului principal în care activează.


5/75


6/75

c. În funcţie de nivelul organizatoric la care se concentrează şi se utilizează

datele e*istă două categorii de informaţii+

Informaţii la niel microeconomic care cuprind informaţii ce provin de la

agenţii economici şi se folosesc atât în activitatea firmei, cât şi pentru

raportare.

Informaţii la niel macroeconomic care se obţin, în mare parte, prin

centralizarea datelor raportate de către firme la nivelul ministerelor şi la nivel

de ramură.

d . În raport cu gradul lor de prelucrare, informaţiile economice se grupează

în+

Informaţii primare care se regăsesc în documente fără nici un fel de

prelucrare.

Informaţii intermediare care sunt rezultate prin calcule şi centralizări ale

informaţiilor primare şi au mai multe surse de provenienţă, regăsindu-se, de

e*emplu, sub forma mărimilor absolute, medii sau relative. Informaţii finale care reprezintă informaţii cu caracter comple* de analiză şi

sinteză şi sunt necesare elaborării de decizii şi de prognoze asupra activităţii

viitoare. 3eterminarea informaţiilor finale se bazează atât pe informaţiile

primare, cât şi pe cele derivate. nformaţiile finale sunt utilizate la aprecierea

de ansamblu a activităţii sau a diferitelor componente, la aprecierea eficienţei

economice şi pentru găsirea căilor de creştere a acestora.

e. Din punctul de vedere al utilităţii informaţiilor materializate în activitatea

firmei, regăsim cinci grupe de informaţii+

Informaţii de progno!ă care estimează evoluţia viitoare şi consecinţele

anumitor fenomene şi procese pe o perioadă mai îndelungată de timp.


7/75

Informaţii de planificare operati# care sunt necesare elaborării bugetelor

operative la nivelul activităţilor desfăşurate în cadrul firmei.

Informaţii de pregătire şi lansare care sunt folosite în procesele de alocare a

resurselor şi începere a lucrărilor.

Informaţii de control şi de reglare care sunt utilizate în scopul reglării

operative a deficienţelor ce apar în procesul e*ecuţiei producţiei.

Informaţii de ealuare şi raportare a consumurilor de resurse şi a rezultatelor

obţinute la nivelul firmei.

f. După natura lor informaţiile pot fi+ economice, financiare, ştiinţifice,

tehnologice, tehnice, de mar6eting, #uridice, sociologice, ecologice, politice.

g. După criteriul posibilităţilor de culegere i prelucrare, informaţiile pot fi+

Informaţii măsura$ile care derivă din procese repetabile şi pot fi bine

e*primate cu a#utorul cifrelor, a simbolurilor, a indicatorilor.

Informaţii nemăsura$ile care îmbracă, de fapt, forma informaţiilor orale şi

care nu sunt lipsite de utilitate în procesul conducerii.

h. După sfera lor de cuprindere e*istă+

Informaţii sintetice care sunt folosite pentru caracterizarea generală a

proceselor din interiorul unei firme.

Informaţii analitice care sunt necesare cunoaşterii în amănunt a tuturor

activităţilor desfăşurate în cadrul întreprinderii.

i. În funcţie de unităţile de măsură folosite pentru e*primarea lor,

informaţiile economice pot fi+


8/75

Informaţii cantitatie care definesc fenomenele şi procesele economice sub

aspect cantitativ pe baza unităţilor fizice.

Informaţii alorice care folosesc pentru e*primarea activităţii firmei etalonul

bănesc.

#. După gradul de prelucrare în procesul utilizării de către factorii de

decizie, informaţiile se pot clasifica în+

Informaţii neprelucrate şi folosite direct în starea în care au fost culese din

documentele firmei.

Informaţii prelucrate care se încadrează în categoria informaţiilor derivate şi

care presupun un ansamblu de calcule, prelucrări şi corelaţii a datelor

primare. 3atele sau informaţiile pot fi prelucrate manual cu a#utorul

calculelor, interpretărilor, corelărilor, determinărilor de indicatori prin

procedee tehnice cu a#utorul echipamentelor electronice de calcul şi de

evidenţă.

6. Din punct de vedere funcţional , informaţiile utilizate în conducerea şifuncţionarea unităţilor economice pot fi clasificate astfel+

Informaţiile de stare care caracterizează procesele şi fenomenele economice

care se desfăşoară în interiorul firmei pe parcursul evoluţiei lor şi care oferă

date despre capacitatea de producţie a firmei, despre productivitate, etc.

Informaţiile de intrare caracterizează din punct de vedere calitativ şi

cantitativ nivelurile intrărilor în firmă, respectiv cel al resurselor alocate pentru desfăşurarea activităţii.

Informaţiile de ieşire sunt informaţii care conţin date referitoare la volumul

consumului de resurse şi la rezultatele firmei.


9/75

Informaţiile de cooperare sunt utilizate pentru caracterizarea legăturilor

dintre firmă şi mediul său intern şi e*tern.

Informaţiile de e"ecuţie care sunt utilizate în procesele informaţionale pentru

e*ecuţia lucrărilor.

l. În raport cu rolul informaţiei în procesul conducerii, informaţiile pot fi+

Informaţii actie care se referă la activitatea curentă a firmelor şi care pot

genera măsuri şi acţiuni concrete de reglare a activităţii în timpul desfăşurării

fenomenelor şi proceselor economice.

Informaţii pasie care se referă la informaţii istorice ale întreprinderii, care

reflectă fenomene şi procese economice trecute, dar care sunt necesare în

fundamentarea deciziilor privind dezvoltarea viitoare a unităţilor economice.

m. În funcţie de modalităţile de obţinere, informaţiile se împart în+

Informaţii deschise care sunt furnizate de reviste, cotidiene, periodice,

conferinţe, congrese, e*poziţii, târguri, bănci de date.

Informaţii %nchise care sunt obţinute prin vizite, întâlniri, relaţii cu clienţii,reţeaua proprie a firmei, relaţii cu furnizorii, relaţii cu firmele concurente.

n. În raport cu locul de unde se regăsesc i se extrag , informaţiile solicitate

se pot clasifica în trei categorii+

Informaţiile conta$ile sunt formate din totalitatea datelor înregistrate în

conturile contabile sintetice şi analitice şi în lucrările de postcalcul. Aceastăcategorie de informaţii prezintă un grad înalt de certitudine. 7le sunt

controlabile în orice moment.


10/75

Informaţiile statistice cuprind date e*istente în documentaţia primară şi de

evidenţă operativă şi sunt culese şi prelucrate prin metode şi procedee

specifice statisticii.

Informaţiile tehnic-operatie sunt informaţii care rezultă din procesul de

realizare a programelor de activitate şi care sunt consemnate în formulare şi

dări de seamă periodice.

/tilizarea informaţiilor în procesele decizionale din cadrul firmelor

presupune e*istenţa anumitor cerinţe pe care acestea trebuie să le satisfacă.

În prezent, cu toate că i-a fost recunoscută informaţiei importanţa în procesul

managerial, totuşi utilizarea ei în cadrul procesului managerial al organizaţiei pune

încă destule probleme ce se refera în general la calitatea şi aloarea informaţiei, la

olumul de informaţii transmis managerilor şi la periodicitatea lor.

2entru a lua decizia corectă, managerii trebuie să aibă la dispoziţie informaţii

releante care duc la creşterea cunoştinţelor, reduc incertitudinea, şi sunt utile

pentru scopul propus. 7*trem de importantă pentru manageri este de asemenea şi

aloarea informaţie, valoarea care deriva din schimbările în comportamentuldecizional provocate de disponibilitatea informaţiei. n aprecierea valorii

informaţiei trebuie luat însă in calcul si costul producerii ei. Astfel, achiziţionarea,

manevrarea, înregistrarea si procesarea datelor, indiferent de mi#loacele utilizate, nu

produc valoare ci presupun doar costuri. 8aloarea apare doar în momentul în care

datele sunt comunicate si înţelese de destinatar transformându-se astfel în

informaţii. În evaluarea informaţiei din punct de vedere al valorii create, un rol

primordial îl deţine utilizatorul ei, precum si modalitatea in care informaţia este

utilizata pentru a îmbunătăţi procesul decizional.

Informaţia de calitate este acea informaţie care creează valoare prin utilizare

şi este caracterizata prin următoarele elemente+ este relevanta pentru scopul sau,

este suficient de e*acta pentru scopul sau, este destul de completa pentru problema


11/75


12/75

− modalitatea de prezentare+ te*t, grafică, tabelară "în mărimi absolute sau

relative$ etc.

− suportul, informaţia poate fi oferită în formă tipărită, afişată pe monitor sau

oferită pe alte suporturi.

1 alta problema ma#ora cu care se confrunta managerii este olumul mare de

informaţii. /n volum ridicat de informaţii poate provoca nu numai gâtuiri si

aglomerări ale sistemului, dar poate împiedica managerii în îndeplinirea sarcinilor

lor. istemele informatice anterioare conţineau un număr foarte mare de date, dar

ele erau transformate în informaţii numai în momentul în care erau implicate în

procesul de asistare a deciziilor. 3in păcate, de multe ori datele sunt confundate cuinformaţiile si aceasta conduce la situaţii în care managerii sunt forţaţi sa ia decizii

importante în lipsa informaţiilor pertinente.

1 planificare si un control bun al operaţiilor prin decizii efective trebuie sa

se bazeze pe un flu* constant de informaţii de buna calitate si în timp real. 3atele

trebuie sa fie procesate si trimise destinatarului corespunzător într-un timp suficient

de scurt pentru a putea schimba sau controla întregul mediu operaţional.

0igura ).9 nformaţia şi nivelele de management "ursă+ :. A. 1;


13/75

aracterizarea nivelelor de management ale firmei în funcţie de

cara*teristicile informaţiilor solicitate+

Ni6e"$" ana+eent$"$i trate+ic %i tactic e caracteri2ea2# 3rin o"icitarea

e infora!ii7

− A*oc0 neanticipate, determinate de un anumit conte*t creat în care

managerul este obligat să-şi fundamenteze decizia%

− Sinteti2ate7 pe măsură ce urcăm treptele ierarhiei manageriale are loc o

selecţie şi o sintetizare treptată a informaţiei%

− 8re6i2iona"e0 permiţând anticiparea tendinţelor de evoluţie a procesului

condus%

− E9terne care să definescă mediul economic, financiar, concurenţial încare firma va opera.

:n ca2$" ana+eent$"$i o3era!iona"0 c#r$ia ,i $nt caracteritice eci2ii"e

tr$ct$rate0 infora!ii"e oferite $nt7

− 8retai"ite0 conţinutul lor acoperind nevoia informaţională determinată

de deciziile de rutină luate la acest nivel

−

Deta"iate deoarece managerul trebuie să cunoască în detaliu modul dederulare a activităţii din aria sa de responsabilitate

− Interne

− 8$nct$a"e

− 2rezintă caracter itoric

− e obţin cu o an$it# frec6en!#0 momentul furnizării informaţiilor fiind

prestabilit.

Infora!ia f$rni2at# e c#tre ite$" infora!iona" tre$ie # e

caracteri2e2e 3rin7

− acurateţe şi realitate

− concizie


14/75

− relevanţă

− consistenţă

− oportunitate

− forma de prezentare adecvată

− cost corespunzător în raport cu valoarea acesteia.

/tilizarea informaţiilor în procesele decizionale din cadrul firmelor

presupune e*istenţa anumitor cerinţe pe care acestea trebuie să le satisfacă+

- utilitatea informaţiei care se determină prin modul cum aceasta serveşte

activităţii de conducere în elaborarea deciziilor care stau la baza

desfăşurării proceselor şi fenomenelor economice din cadrul firmei%- e*actitatea informaţiei. 2entru a se realiza această cerinţă este necesară

culegerea şi prelucrarea corectă a datelor şi înlăturarea filtra#ului

subiectiv care pot avea consecinţă asupra obiectivităţii informaţiilor%

- profunzimea informaţiei care presupune evidenţierea relaţiilor cauză-

efect contribuind astfel la îmbunătăţirea capacităţii de cunoaştere în

procesul de analiză şi diagnostic%- operativitatea informaţiei, respectiv decidenţii trebuie să dispună la timp

de informaţiile necesare%

- valoarea informaţiei se atestă prin crearea condiţiilor pentru conducerea

firmei de a lua deciziile cele mai eficiente privind activitatea firmei%

- costul informaţiei care constituie elementul care oferă date despre

eficienţa realizată de pe urma informaţiei.

În concluzie, pentru ca informaţia sa poată fi utilizată de către o organizaţie

ca o resursa, ea trebuie sa îndeplinească următoarele condiţii+


15/75

√ a răspundă cât mai rapid la schimbările condiţiilor competiţionale% în acest

mod pot fi e*ploatate mai rapid noile oportunităţi si pot fi reduse punctele

competiţionale vulnerabile%

√ a crească eficienta si productivitatea interna a organizaţiei accentuând

productivitatea managerilor% acest lucru presupune o mai buna coordonare a

elementelor funcţionale ale organizaţie.

√ a îmbunătăţească creativitatea, productivitatea şi eficienţa decidenţilor

individuali si de grup în cadrul organizaţiei% acest lucru presupune asigurarea

instrumentelor potrivite pentru a culege informaţii reale şi la timp,

îmbunătăţirea analizei informaţiilor şi a calităţii deciziilor şi e*pedierea,

asistenta şi monitorizarea implementării acţiunilor şi deciziilor de

management.

n aceste condiţii şi ţinând cont de ritmul accelerat al afacerilor, apare nevoia

definita de a utiliza un sistem informatic care sa asiste managerii. istemul nu

trebuie sa împiedice procesul raţional al managerilor, dar trebuie sa mărească

capacitatea lor si sa devină o e*tensie a raţiunii managerilor.

1.;. Site$" ciernetic a" or+ani2a!iei

Un ite repre!intă un ansam$lu de elemente (componente) interdependente&

%ntre care se sta$ileşte o interacţiune dinamică& pe $a!a unor reguli presta$ilite& cu

scopul atingerii unui anumit o$iecti.

Interacţiunea dinamică dintre elemente se materializează în flu"urile stabilite

între acestea, flu*uri implicând resursele e*istente.

onform teoriei sistemelor orice organism economic este un sistem deoarece+

1( 2rezintă o structură proprie constând dintr-o mulţime de elemente

constitutive care interacţionează între ele pe principii funcţionale%


16/75

5( 0lu*urile e*istente între componentele organizatorice implică resursele

organismului economic. În cadrul oricărui organism economic se produc+

• flu*uri materiale "de materii prime, semifabricate, produse finite etc$

• flu*uri financiare• flu*uri informaţionale

;( 'ulţimea componentelor organizatorice şi interacţiunea dintre acestea

urmăresc realizarea unui anumit obiectiv global+ funcţionarea firmei în condiţii optime

sau atingerea unor obiective.

@ucrările în domeniul sistemicii au condus la definirea unui model care

promovează viziunea sistemică asupra întreprinderii pe care o consideră formată dinurmătoarele trei subsisteme+

S$ite$" eci2iona" valorifică informaţiile oferite de

subsistemul informaţional în fundamentarea deciziilor.

S$ite$" infora!iona" #oacă un dublu rol+ pe de o parte asigură toate

informaţiile necesare luării deciziilor pe toate nivelurile de responsabilitate,

conducere şi control iar pe de altă parte asigură căile de comunicare între celelaltesubsisteme, deoarece deciziile formulate de subsistemul de conducere sunt

transmise factorilor de e*ecuţie prin subsistemul informaţional "flu* descendent$.

S$ite$" o3erati6 "în cadrul căruia se desfăşoară procesele economice

specifice domeniului de activitate a agentului economic$ are loc culegerea datelor

care apoi sunt transmise subsistemului informaţional "flu* ascendent$ în vederea

stocării şi prelucrării datelor necesare obţinerii informaţiilor utilizate în

fundamentarea deciziilor la nivelul subsistemului decizional "de conducere$.

ubsistemul decizional necesită informaţii specifice necesare fundamentării pe

de o parte a deciziilor strategice iar pe de altă parte deciziilor tactice şi operaţionale.


17/75

0igura ).. 0irma în viziune sistemică

3in schema prezentată se poate privi o întreprindere ca un ite ciernetic

în care e*istă trei componente+ procesul& informaţia şi deci!ia, şi care deşi supus

unor perturbaţii, poate fi considerat că îşi reglează singur funcţionarea.

nformaţia este transmisă de la proces cu un scop bine determinat şi anume să

reprezinte $a!a necesară pentru ca un ite denumit eci2iona", să ia cele mai

$une deci!ii - transmise %napoi su$ formă de informaţii procesului - care să

permită sistemului să funcţione!e %n condiţiile respectării unei anumite politici&

adică să lucre!e %ntre anumiţi parametrii.

Astfel politica obişnuită a unei societăţi comerciale, este să funcţioneze cu un

profit cât mai mare, dar în condiţiile respectării unor cerinţe impuse

sistemului"sociale, de protecţie a mediului, etc.$. alitatea deciziilor luate este

evident direct dependentă de calitatea informaţiilor primite. Acestea trebuie să fie

printre altele, cât mai corecte, clare, să aibă un nivel de sinteză adecvat, să a#ungă

în timp util, etc.

Aşa cum se observă din schema prezentată, de la procesul respectiv, se

transmitBrecepţionează informaţii laBde la sistemul decizional

Acest sistem se numeşte sistem informaţional. 'l repre!intă totalitatea

procedeelor& metodelor& tehnicilor şi miloacelor de culegere& transmitere&

prelucrare& stocare şi arhiare a informaţiei, necesare procesului deci!ional.


18/75

• ubsistemul informaţional se interpune între subsistemul decizional şi

subsistemul operativ având drept scop asigurarea informaţiilor necesare staffului

managerial reprezentând în acelaşi timp un mi#loc de comunicare între celelalte două

subsisteme.

• ubsistemul informaţional nu trebuie văzut doar ca o interfaţă între

sistemul operativ şi sistemul de conducere ci şi ca elementul de legătură a

mediului intern al firmei şi cel e*terior lui "mediu economic, financiar, bancar$.

• copul principal al sistemului informaţional este de a furniza fiecărui

utilizator, în funcţie de responsabilităţile şi atribuţiile sale, toate informaţiile necesare.

TEMA 5. - SISTEM INFORMAŢIONAL - SISTEM INFORMATI'

5.1. Sitee infora!iona"e

!istemul informaţional este ansamblul de mi#loace şi proceduri de colectare,

clasare, stocare, prelucrare, transmisie şi valorificare a informaţiilor la nivelul unei

organizaţii economice.

&olul sistemului informaţional este de a transmite informaţia între diferite

elemente "departamente ale organizaţiei$, la timp şi în formă direct utilizabilă. 3e

fapt, scopul final al sistemului informaţional al unei organizaţii este de a asigura

buna funcţionare a sistemelor operaţionale, dar şi a pune la dispoziţia managerilor

informaţii necesare pentru luarea diferitelor decizii sau pentru coordonarea

activităţii economice.

3intre elementele sistemului informaţional enumerăm+ informaţia,

documentele purtătoare de informaţii, personalul, mi#loace de comunicare şi

sisteme de prelucrare a informaţiei.


19/75

u a#utorul sistemului informaţional se pot desfăşura diverse activităţi

importante pentru o organizaţie+ achiziţionarea de informaţii din sistemul de bază,

completarea documentelor şi transferul acestora între diferite compartimente,

centralizarea datelor, plăţi electronice, ş.a.

2entru clasificarea sistemelor informaţionale se pleacă de obicei de la rolul

acestora în procesele manageriale şi au în vedere relaţia informaţie deci!ie, însă

se pot avea în vedere şi obiectivele acestora+

- asigurarea suportului necesar culegerii, filtrării şi transmiterii datelor ce

caracterizează activitatea organizaţiei%

- spri#inirea procesului decizional prin furnizarea informaţiilor necesare

luării deciziilor%- transmiterea şi utilizarea informaţiilor.

În ma#oritatea lucrărilor de specialitate se face următoarea clasificare a

sistemelor informaţionale+ sisteme informaţionale de prelucrare a tran!acţiilor&

sisteme informatice pentru automati!area actiităţilor de $irou& sisteme

informatice $a!ate pe cunoştinţe& sisteme informaţionale pentru management&

sisteme informaţionale de asistare a deci!iilor şi sisteme informaţionale pentrue"ecuti.

!isteme informaţionale de prelucrare a tranzacţiilor "!ransaction

2rocessing =stems C !2$ se găsesc la nivelul operaţional al organizaţiei şi se

caracterizează prin faptul că e*ecută şi înregistrează zilnic tranzacţiile specifice

organizaţiei. !2-urile asigură preluarea, stocarea şi prelucrarea datelor

corespunzătoare tranzacţiilor zilnice asigurând actualizarea concurentă şi corectă a

bazelor de date. /tilizatorii !2 sunt personalul de operare şi supraveghere.

ntrările 2relucrări eşiri

Date primareaferente

Sortări,listări,

"apoarte detaliate# liste#rezumate# situaţii sintetice


20/75


21/75

şi informaţii pentru management "ca elemente de bază în asistarea deciziilor sau

chiar pentru programarea anumitor decizii$.

'-urile prezintă două e*tinderi "3 şi 7$ care au apărut ca urmare a

unor cerinţe specifice de management. În general, ele deservesc nivelurile ierarhice

superioare ale organizaţiei, dar din ce în ce mai frecvent se constată că organizaţiile

pot pune 3-urile şi la dispoziţia unor nivele ierarhice de bază ale organizaţiei în

vederea structurării deciziilor luate la aceste niveluri. eşirile sistemului sunt

destinate mai ales nivelurilor ontermediare de conducere, managerii nivelului tactic

şi au ca finalitate controlul.


&apoartele oferite de ' nu sunt suficient de relevante pentru luarea

deciziilor la nivelurile superioare de management. 3e aceea s-au dezvoltat

sistemele informaţionale de asistare a deciziilor. !isteme informaţionale de asistare a deciziilor "3ecision upport

=stems - 3$% 3 sunt sisteme informatice care combină datele şi informaţiile

disponibile pe baza unor modele de analiză comple*e pentru asistarea

managementului organizaţiei în adoptarea deciziilor "programate, semistructurate

sau nestructurate$. 7*tinderea 3 s-a datorat progreselor realizate de tehnologiile

informaţionale şi tehnicilor de modelare statistico-matematice.


Date de ieire aleT&! i '!

Informaţii dinmediul extern

&relucrări simple#analize parţiale

"apoarte periodice n format predefinit# situaţii

sintetice

$odele analitice i date de la $I!

&relucrări pe bază demodele matematice

"apoarte speciale# analizedecizionale


22/75

!isteme informaţionale pentru executiv "7*ecutive nformations

=stems -7$. 7 asistă managementul în luarea deciziilor nestructurate.

/tilizatorii sunt managerii de la nivelul strategic. Aceste sisteme integrează

informaţii provenind din surse interne şi e*terne şi permit managerilor de a controla

şi dispune de informaţii importante în luarea deciziilor.


2rocesul managerial este înţeles, în primul rând, ca un proces de folosire a

informaţiei, actul conducerii realizându-se în cadrul ciclului informaţie H

decizie H acţiune.'omentul principal al acestui proces îl reprezintă luarea deciziei.

Adoptarea acesteia generează informaţia decizională care, transmisă la e*ecutanţi,

se traduce în acţiuni de producţie propriu-zisă.

'-rile au apărut ca o necesitate de a asigura managerilor informaţia şi

completă în momentul necesar luării unei decizii. Acest lucru a solicitat o

formalizare a proceselor ce generează informaţiile pentru management şi creareaunui sistem dedicat acestui proces.

istemul managerial al oricărei societăţi poate fi privit ca reţea de

informaţii, de comunicări orizontale şi verticale în cadrul căreia

compartimentele, manageri şi personalul e*ecutiv reprezintă nodurile reţelei.

lată de ce, pe structura organizatorică, sistemul managerial trebuie să folosească un

sistem informaţional adecvat şi eficient.

3eoarece managementul înseamnă în primul rând informaţie şi comunicare,

se poate fundamenta folosirea informaţiilor ca metodă.

ub acest aspect "şi nu strict ca subsistem$ sistemul informaţional al

managementului poate fi definit ca sistem manual sau computeri!at& proiectat şi

aplicat cu scopul de a furni!a managerilor de la toate nielurile şi funcţiile

Date din D!! i $I! Grace,simulări,

Analize, prognoze


23/75

informaţiile parenite din sursele interne şi e"terne organi!aţiei& pentru comunicarea

şi utili!area acestora %n adoptarea de deci!ii eficiente %n actiităţile de prei!iune&

organi!are& coordonare şi control& conform competenţelor specifice.

În acest conte*t, ca Isistem de managementI sau doar ca ItehnicăI în etapa de

luare a deciziei, sistemul informaţional al managementului prezintă următoarele

caracteristici+

- se bazează pe o circulaţie verticală a informaţiilor "de e*emplu, între

subordonaţi şi manageri$%

- este alcătuit dintr-o multitudine de subsisteme care furnizează informaţii de

la cele curente, operative, până la cele strategice%

- subsistemele componente sânt astfel coordonate şt integrate, încât formeazăun tot unitar%

- necesită o bază de date bine pusă la punct, actualizată şi structurată

astfel încât să permită accesul rapid al managerilor la informaţiile stocate

în ea%

- utilizează în mare măsură instrumentarul tehnic, solicitând e*tinderea

utilizării sistemelor automate%- presupune antrenarea continuă a unui personal cu o înaltă competenţă

profesională.

3eşi are puternicul avanta# al unor decizii riguros fundamentate şi adoptate în timp

scurt, principala dificultate în aplicarea sistemului informaţional al managementului o

constituie necesitatea e*istenţei permanente a unui înalt nivel de pregătire a ma#orităţii

covârşitoare a personalului.

istemul decizional este foarte strâns legat de sistemul informaţional.

*istemul informaţional reprezintă un ansamblu de flu*uri şi circuite

informaţionale organizate într-o concepţie unitară, utilizându-se metode, proceduri,

resurse materiale şi umane, pentru selectarea, înregistrarea, prelucrarea, stocarea

şiBsau transmiterea datelor şi informaţiilor.


24/75

@egătura dintre sistemul decizional şi sistemul informaţional poate fi pre-

zentată sintetic astfel+

a$ la intrare, sistemul informaţional furnizează sistemului decizional Dmateria

primăI "informaţia$ pe care acesta din urmă o prelucrează%

b$ la ieşire, sistemului informaţional diri#ează deciziile luate în cadrul

sistemului

decizional pentru a fi e*ecutate şi aplicate de celelalte subsisteme ale

firmei%

c$ sistemul informaţional ca atare necesită un circuit intern de informaţii.

5.5. Sitee inforatice

În prezent, ma#oritatea activităţilor în cadrul sistemului informaţional se pot

desfăşura cu a#utorul tehnicii de calcul.

Site$" inforatic repre!intă un sistem informaţional care permite

reali!area operaţiilor de culegere& transmitere& stocare& prelucrare a datelor şi

difu!are a informaţiilor astfel o$ţinute prin utili!area miloacelor tehnologiei

informaţiei (IT) şi a personalului speciali!at %n prelucrarea automată a datelor.

istemul informatic cuprinde+

• ansamblul informaţiilor interne şi e*terne, formale sau informale utilizate în

cadrul firmei

precum şi datele care au stat la baza obţinerii lor%

• soft>are-ul necesar procesării datelor şi difuzării informaţiilor în cadrul

organizaţiei%

• procedurile şi tehnicile de obţinere "pe baza datelor primare$ şi de difuzare a

informaţiilor%

• platforma hard>are necesară prelucrării datelor şi disipării informaţiilor%

• personalul specializat în culegerea, transmiterea, stocarea şi prelucrarea datelor.


25/75

aracteristicile sistemului informatic+

- orice sistem informatic trebuie să conţină ca element central o bază de

date, în care să fie stocate date intercorelate între ele provenind de la

surse interne şi e*terne%

- informaţiile furnizate de sistem trebuie obligatoriu sa fie autentice,

e*acte, iar suportul de prezentare sa varieze de la un nivel de conducere

la altul%

- sistemul trebuie să înglobeze o varietate de modele matematice, tehnico-

economice, e*+ modele de optimizare, modele de simulare, modele de

eficienta%- sistemul trebuie conceput ca un sistem om-maşină oferind astfel

posibilitatea unei interacţiuni imediate către utilizator si sistem.

- sistemul trebuie sa prezinte un grad cat mai ridicat de integrare sub

următoarele doua aspecte+ integrare interna si integrare e*terna.

istemul informatic este structurat astfel încât să corespundă cerinţelor diferitelor grupuri de utilizatori+

• factori de conducere la nivelul conducerii strategice, tactice şi operative%

• personalul implicat în procesul culegerii şi prelucrării datelor%

• personalul implicat în procesul cercetării ştiinţifice şi proiectării de noi

produse şi tehnologii de fabricaţie.


26/75

0igura 4.) !ipuri de sisteme informatice şi utilizatorii acestora

TEMA ; - SISTEME INFORMATI'E

;.1. Strate+ii e rea"i2are a itee"or inforatice

Alături de definirea strategiei de afaceri este necesară definirea strategiei

sistemului informatic şi aceasta deoarece+

• sistemul informatic susţine managerii, prin informaţiile furnizate, în

conducerea şi controlul activităţii în vederea atingerii obiectivelor strategice ale

organizaţiei%• sistemele informatice sunt deschise şi fle*ibile adaptându-se permanent

cerinţelor impuse de mediul dinamic în care operează firma%

• promovarea soluţiilor ! susţine organizaţia în consolidarea şi dezvoltarea

afacerii "e*.+

comerţul electronic, e-ban6ing etc$%

•

sistemul informatic oferă informaţiile necesare controlului îndeplinirii şiadaptării planurilor operaţionale şi strategice ale organizaţiei%

• organizaţia trebuie să cunoască şi să controleze riscurile legate de

implementarea noilor

tehnologii şi adaptarea sistemului informatic la noile cerinţe%

http://www.ase.ro/biblioteca/pagina.asp?id=cap3http://www.ase.ro/biblioteca/pagina.asp?id=cap3


27/75

• stabilirea unor standarde la nivelul sistemului informatic care au menirea

de a preciza

caracteristicile şi performanţele hard şi soft ale componentelor ce urmează a se

achiziţiona

şi ce metodologii urmează să se utilizeze în dezvoltarea sistemului.

2entru realizarea unui sistem informatic e*istă două strategii principale+

a. Strate+ia otto-$3 "ascendentă, de #os în sus$ - În conformitate cu

aceasta strategie, rezolvarea unei anumite probleme începe cu rezolvarea

problemelor de detaliu, minore. oluţiile sunt agregate în vederea soluţionării unei

probleme mai comple*e. e procedează asfel până ce se a#unge la vârf, lasoluţionarea problemei globale.

3ezavanta#ul acestei metode constă în necesitatea cunoaşterii în detaliu a

domeniului problemei de rezolvat înainte de trecerea la rezolvarea propriu-zisă.

b. Strate+ia to3-o/n "descendetnă, de sus în #os$ - 7ste opusa celei

ascendente, abordând problema de la general la particular, de sus în #os. 7ste

studiată problema global, încercând descompunerea ei în probleme mai mici şi setrece la rezolvarea subproblemelor astfel rezultate. &ezolvarea subproblemelor se

face prin aceiaşi metodă, adică prin descompunerea lor în alte subprobleme, şi tot

aşa pâna se a#unge la probleme a caror rezolvare este cunoscută.

Aceasta strategie prezintă avanta#ul ca oferă în orice moment o imagine de

ansamblu asupra problemei de rezolvat.

+legerea uneia dintre strategii depinde de sistemul proiectat şi poate

influenţa costurile de reali!are& mărindu-le sau micşor,ndu-le.

Eta3e"e rea"i2#rii $n$i ite inforatic $nt+

). 3efinirea problemei

4. Analiza sistemului informational


28/75

9. Analiza sistemului de comunicaţie "între calculatoarele locale, între

diversele sedii sau filiale ale organizaţiei$

. Analiza necesarului de securizare a datelor si stabilirea sistemului de

securizare a soluţiei informatice şi a transmisiei de date

J. Alegerea unei soluţii de arhivare şi păstrare a datelor "bac6up$

K. &ealizarea programului informatic sau a sistemului

L. 2arametrizarea şi implementarea sistemului

M. nstruirea personalului

N. !estarea sistemului

)O. orectarea şi a#ustarea diverşilor parametri

)). &ecepţia sistemului)4. 7*ploatare şi întreţinere

)9. tabilirea unei modalităţi de colaborare ulterioară în vederea dezvoltării

pe viitor, prin modificările impuse de legislaţie sau de cerinţele interne ale

beneficiarului.

@a realizarea unui sistem informatic trebuie avute în vedere următoarele

aspecte+a. Aorarea +"oa"# o$"ar#

@a proiectarea sistemului trebuie avută în vedere legătura acestuia cu mediul

e*tern, posibilităţile de comunicare cu alte sisteme similare, compatibilitatea cu

sisteme de altănatură posibilitatea includerii sistemului într-un sistem mai comple*,

sau posibilitatea includerii altor sisteme.

. Eicien!a econoic#

2rincipalul criteriu ce stă la baza realizării sistemului este cel economic. 2rin

urmare, la proiectare trebuie avut în vedere ca raportul dintre rezultatul sau

rezultatele directe sau indirecte obţinute prin implementarea şi folosirea sistemului

economic şi totalitatea costurilor de realizare sa fie cât mai mare.

c. Orientarea 3re $ti"i2atori


29/75

@a realizarea sistemului trebuie să se aibă în vedere cerinţele şi preferinţele

utilizatorilor. În acest sens, trebuie purtată o discuţie cu utilizatorii în prealabil şi pe

baza sugestiilor şi preferinţelor lor să se treacă la proiectarea propriu-zisă.

;.1. 'riterii e c"aificare a itee"or inforatice

istemele informatice pot fi clasificate în funcţie de diverse criterii+

a. istemele informatice se pot clasifica după problemele rezolvate astfel+

- *isteme informatice speciali!ate, adică sunt proiectate pentru a rezolva

un anume tip de problemă dintr-un anume domeniu%

- *isteme informatice de u! general, cu a#utorul cărora se poate rezolva ogamă largă de probleme din mai multe domenii.

b. 3upă num*rul de calculatoare implicate in sisteme acestea pot fi+

- *isteme informatice locale, programele necesare prelucrărilor de date şi

datele se află pe un singur sistem de calcul%

- *isteme informatice de tip reţea, sistemul funcţionează într-o reţea decalculatoare, caz în care datele şi programele pot fi distribuite mai

multor staţii de lucru ce subt legate la serverul reţelei.

c. 3upă localizarea datelor sistemele informatice pot fi+

- sisteme informatice centrali!ate, datele se află pe un singur sistem de

calcul C server-ul reţelei%

- sisteme informatice distri$uite, datele se află distribuite pe mai multe

calculatoare în reţea%

d. 3upă domeniul n care funcţionează, sistemele pot fi clasificate+


30/75

- sisteme informatice cu $a!e de date, specializate în gestiunea unor

cantităţi mari de date%

- sisteme informatice pentru prelucrări, specializate pe anumite domenii

ştiinţifice%

- sisteme informatice pentru conducerea proceselor tehnologice, pentru

conducerea unor maşini, scule, unelte computerizate.

e. 3upă domeniul activităţii ce o automatizează, sistemele pot fi+

- sisteme informatice pentru conducerea producţiei%

- sisteme informatice pentru activitatea comercială%

- sisteme informatice pentru evidenţa contabilă%- sisteme informatice pentru evidenţa materialelor şi mărfurilor%

- sisteme informatice pentru evidenţa personalului şi salarizare%

- sisteme informatice pentru evidenţa mi#loacelor fi*e.

Analizând structura sistemului informatic global al unei organizaţii putem

realiza următoarele clasificări legate de componentele acestuia+

f. 3upă aria de cuprindere+

• S$itee inforatice aco3erin arii itincte0 efinite 3e criterii

f$nc!iona"e ,n car$" or+ani2a!iei7

− ubsistemul contabilităţii

− ubsistemul producţiei

− ubsistemul cercetării

− ubsistemul comercial

− ubsistemul resurselor umane

• S$itee interor+ani2a!iona"e conce3$te # ai+$re f"$9$ri

infora!iona"e ,ntre7


31/75

− 1rganizaţie şi partenerii săi "furnizori, clienţi, bancă, etc.$. 7*+ e-

ban6ing, comerţ electronic etc.

− D0irma mamăI şi subdiviziunile sale organizatorice.

g. În funcţie de natura activităţilor susţinute+

• Sitee etinate con$cerii &MSS - Mana+eent S$33ort Sor?

S


32/75

• unt destinate activităţilor curente desfăşurate în compartimentele funcţionale

ale organizaţiei%

• unt utilizate de personalul operativ din compartimentele funcţionale.

E9e3"$7

n cadrul sistemului informatic al unei firme regăsim+ subsistemul informatic

al contabilităţii, subsistemul informatic privind gestiunea stocurilor, subsistemul

informatic privind evidenţa livrărilor etc.

n cadrul sistemului informatic al unei $ănci regăsim+ subsistemul informatic al

contabilităţii, subsistemul informatic privind operaţiunile de cont curent,

subsistemele informatice privind gestiunea produselor şi serviciilor bancare oferite

clienţilor "depozite, credite, certificate de depozit etc$, subsistemul informatic

privind operaţiunile de plăţi prin cârduri etc.

Sitee etinate con$cerii &MSS(

Au rolul de a oferi informaţii cu scopul susţinerii şi asistării managerilor în

luarea deciziilor.

Sitee etinate con$cerii c$rente &M:S(

unt sisteme informatice cu rolul de a oferi managerilor informaţiile necesare

monitorizării şi controlului proceselor afacerii precum şi anticipării unor performanţe

viitoare.

e caracterizează prin următoarele aspecte+

• unt destinate managementului operaţional şi tactic%

• 1feră rapoarte de rutină tip sinteză şi tip abatere prezentând structuri

predefinite%

• pri#ină managerii în soluţionarea unor probleme structurate, deciziile astfel

luate au caracter

curent, de rutină%

• /tilizează preponderent date interne firmei oferite de !2-uri.


33/75

Sitee $3ort e eci2ie &DSS - Deciion S$33ort Shat i f şi realizării de

grafice%

• usţin decizii specifice unor it$a!ii a6@n caracter rec$rent a$ cerin!e

a *oc)

• pri#ină managerii în soluţionarea unor probleme semistructurate%

• usţin decizii în domenii cum ar fi+ trezorerieBfinanţe, planificare strategică,

mar6eting etc.

• 'ate+orii e DSS-$ri7

0igura ).K− 'odelele de optimizare caută să identifice punctele de ma*imizare sau

minimizare şi pot fi imperative ">hat to do$ sau predictive ">hat >ill

happen$.


34/75

− 'odelele descriptive descriu comportamentul sistemului, nu sugerează

condiţiile de optimizare dar atenţionează asupra Dpunctelor problemăI.

− 'odelele probabilistice se folosesc pentru a descrie natura mai puţin

previzibilă a sistemului utilizând intrări probabilistice "nu toate intrările sunt

cunoscute cu certitudine$ şi generând ieşiri probabilistice.

• 3-urile pot fi considerate ca nivelul de vârf al aplicaţiilor destinate

conducerii.

• A6anta4e"e $ti"i2#rii DSS7

− 2osibilitatea testării unor numeroase scenarii%

−

2ot fi revăzute efectele modificării simultane ale mai multor variabile%− 1feră facilităţi grafice dinamice%

− timularea creativităţii decidentului%

− 0acilităţile deosebite oferite în planul formăriiBperfecţionării managerilor.

• De2a6anta4e"e $ti"i2#rii DSS7

− 2ot fi omise în model variabile importante%

− 'odelele pot să nu corespundă întocmai realităţii fapt ce influenţeazănegativ decizia%

− e apelează preponderent la ecuaţii liniare pentru a uşura programarea%

− 'odelul poate prezenta erori importante dar greu de indentificat.

• '"aificarea DSS în funcţie de soluţia ! utilizată+

− isteme interactive de asistare a deciziei "A3B3$

−

isteme e*pert/n SIAD este o aplicaţie %n care funcţia de ealuare se pre!intă %n

fiecare etapă su$ forma unor modele proiectate %n funcţie de natura deci!iei

ce tre$uie luată. n *I+/ se caracteri!ea!ă prin+


35/75

− baza de modele matematice oferite pentru efectuarea de calcule

şi reliefarea consecinţelor unor acţiuni%

− decidentul poate InavigaI prin baza de modele în funcţie de

particularităţile problemei de rezolvat şi e*perienţa sa%

− pleacă de la decidenţi şi de la natura deciziei ce trebuie luată şi a scopului

final urmărit.

Sitee"e e93ert &SE( se caracteri!ea!ă prin stocarea e"perienţei şi

cunoştinţelor e"pertului uman& referitoare la un anumit domeniu

(pro$lemă)& %ntr-o $a!ă de cunoştinţe care a fi utili!ată %n deducerea unor

conclu!ii& prin derularea unor raţionamente automate utili!,nd fapte

descriind pro$lema concretă de re!olat.

/n sistem e*pert se caracterizează prin+

− /tilizarea unei baze de cunoştinţe construită pe baza cunoştinţelor unui

e*pert uman%

− 3erularea unor raţionamente automate în vederea formulării unor

concluziiBdiagnostice%− 1feră posibilitatea argumentării concluziei formulate.

Atât *I+/-urile cât şi 7 pot fi utilizate, spre e*emplu, pentru

diagnosticarea financiară a firmei.

*' sunt utilizate în bănci pentru+

− fundamentarea deciziei legate de acordarea de credite clientelei%

− determinarea necesarului fondului de rulment pentru firmele clienţi ai

băncii, ca segment al diagnosticului financiar realizat integral prin 7%

− consilierea clienţilor privind plasamentul de capital.

Sitee"e inforatice a"e e9ec$ti6$"$i &EIS(


36/75

&eprezintă sisteme informatice gândite să ofere+ acces rapid şi selectiv la date

interne şi e*terne firmei, informaţii referitoare la factorii critici de succes

determinanţi în realizarea obiectivelor strategice, facilităţi de calcul şi reprezentări

grafice deosebite.

• aracteristicile 7+

− unt uşor de utilizat şi asigură un mod de lucru interactiv%

− unt utilizate pe scară largă de top manageri, de managerii e*ecutivi şi

analiştii din

cadrul firmei%

− pre deosebire de 3 nu sunt gândite să rezolve un anume tip de

problemă%

− unt destinate soluţionării unor probleme nestructurate%

− 1feră acces rapid la baze de date interne şi e*terne%

− 1feră facilităţi de calcul şi reprezentări grafice e*tinse.

E"S-urile &Enter3rie Inforation S


37/75

Sitee etinate +eti$nii c$noa%terii &=no/"e+e >or? Sare şi group decision ma6ing s-au definit

'o3$ter-ae


38/75

− stimularea comunicării în cadrul grupului

− e*primarea liberă şi anonimă a ideilor

− plasarea pe plan de egalitate a tuturor participanţilor la dezbatere indiferent

de funcţiile pe care aceştia le ocupă.


39/75

TEMA B - SISTEME INFORMATI'E DE GESTIUNE

istemele informatice de gestiune sunt definite în literatura de specialitate,

urmărind două abordări+a( plecând de la informaţie şi de la suportul acesteia%

( plecând de la funcţia pe care sistemul informatic de gestiune trebuie să o

realizeze.

• în primul caz, sistemele informatice de gestiune reprezintă ansamblul

informaţiilor utilizate în cadrul firmei, a mi#loacelor şi procedurilor de identificare,

culegere, stocare şi prelucrare a informaţiilor.

• în cea de a doua abordare a definirii sistemelor informatice de gestiune se

porneşte de la scopul acestuia şi anume oferirea informaţiei solicitate de utilizator în

forma dorită şi la momentul oportun în vederea fundamentării deciziilor.

istemele informatice de gestiune "$ presupun definirea+ oenii"or e

+eti$ne0 ate"or0 oe"e"or0 re+$"i"or e +eti$ne.

Doenii"e e +eti$ne corespund fiecăreia dintre activităţile omogene

desfăşurate în cadrul firmei - cercetare-dezvoltare, comercială, de producţie, de

personal, financiar-contabilă - cu luarea în considerare a interacţiunilor dintre ele.

'ai mult, abordarea acestor domenii se realizează într-o viziune ierarhică

conducând la identificarea următoarelor nivele+

− Tran2ac!iona" în cadrul căruia se efectuează operaţii elementare%

− O3era!iona" unde se desfăşoară operaţii curente, deciziile luate la acest

nivel sunt curente, de rutină%

− Tactic corespunzând activităţilor de control şi deciziilor pe termen scurt%

− Strate+ic caracteristic deciziilor pe termen lung şiBsau care anga#ează

global firma.


40/75

Date"e reprezintă Imateria primăI a oricărui sistem de gestiune. unt avute în

vedere toate datele vehiculate şi prelucrate indiferent de natura lor, caracterul lor

formal sau informal sau de suporturile pe care se află.

Moe"e"e e +eti$ne regrupează procedurile proprii unui domeniu. 2utem

e*emplifica prin modelul+

− ontabil, specific domeniului financiar-contabil%

− !ehnologiei de fabricaţie specifică domeniului producţiei%

− 3e vânzări specific domeniului comercial.

Re+$"i"e e +eti$ne permit prelucrarea datelor şi utilizarea informaţiilor în

conformitate cu obiectivele sistemului.

E9e3"$7 În cadrul unei firme cu activitate de producţie şiBsau comercială pot fi

identificate următoarele reguli de gestiune1

− aprovizionarea se realizează când stocul efectiv scade sub stocul normat%

− o materie primă se stochează în una sau mai multe gestiuni%

− pentru produsele de calitatea a doua preţul se reduce cu JQ etc.

− evaluarea materialelor se realizează conform metodei 001%

0igura .) 3efinirea sistemelor informatice de gestiune


41/75

E9e3"$7 În cazul unei bănci, pentru sistemul informatic privind operaţiunile de

cont curent pot fi precizate următoarele reguli de gestiune1

− soldul minim ).OOO.OOO lei%

− plăţile se efectuează în limita soldului%

− dobânzile calculate pentru conturile la vedere sunt )) Q pe an%

− pot fi înregistrate ma*im două persoane cu drept de semnătură.

0rin noţiunea de domeniu a#ungem la conceptul de subsistem informatic de

gestiune determinat pe criterii funcţionale, pe care se grefează celelalte două

concepte+ modelul de gestiune şi regulile de gestiune.

*istemul informatic de gestiune asigură o$ţinerea şi furni!area informaţiei

solicitate de utili!ator& folosind miloacele IT& pentru fundamentarea deci!iilor priind un anumit domeniu din cadrul firmei.

istemele informatice de gestiune actuale sunt itee inte+rate. 7le se

caracterizează prin aplicarea principiului introducerii unice a datelor şi prelucrării

multiple a acestora în concordanţă cu nevoile informaţionale specifice fiecărui

utilizator.

E9e3"$7 *I integrat al conta$ilităţii se caracterizează printr-o introducere unică adatelor, preluate din documentele primare care actualizează o bază de date unică a

contabilităţii care va fi ulterior e*ploatată pentru asigurarea atât a lucrărilor specifice

contabilităţii financiare "consultare 4 figura ).M$ cât şi a celor specifice contabilităţii

de gestiune "consultare ) figura ).M$ răspunzându-se astfel cerinţelor de prelucrare ale

tuturor utilizatorilor.

0igura ).M. al contabilităţii


42/75

TEMA C - SISTEME INFORMATI'E INTEGRATE

/n sistem 7&2 "7nterprise &esource 2lanning$ reprezintă un ansamblu

intercorelat de subsisteme informatice destinate gestiunii resurselor umane, materiale şi

financiare ale unei companii sau instituţii publice.

istemele 7&2 sunt sisteme deschise, care funcţionează în strânsa legătură cu

partenerii companiei "clienţi, furnizori, instituţii publice, organizaţii financiar-bancare

etc.$.

ARITE'TURA

Ni6e" 17 Aplicatii soft>are pentru management

Ni6e" 57 Aplicatii soft>are pentru componenta operaţională "e*+ 'anagementul

3ocumentelor, 'anagementul &esurselor /mane, 'anagementul


43/75

Teren$" e ER8 &Enter3rie Reo$rce 8"annin+( ete $ti"i2at 3entr$ a

ecrie $n ite inforatic $"ti-o$"ar 3roiectat ,n 6eerea eficienti2#rii

3rinci3a"e"or acti6it#!i ef#%$rate ,ntr-o co3anie a$ intit$!ie 3$"ic#.

'odulele componente ale acestui sistem informatic la nivelul unei organizaţii se

pot referi la+

- planificarea resurselor financiare%

- gestiunea resurselor umane%

- gestiunea achiziţiilor%

- gestiunea investiţiilor%

- evidenţa partenerilor.

EOLUŢIE

1960 1970 19901980 Din 2000

Planifcareasi controlulstocurilor

Managementul

materialelor

Planifcarearesurselor

de producţie

Planifcarearesurselor

organizaţiei

Planifcareaextinsa aresurselor

ERP

EERP

C e r i n

ţ e l e

o r g a

�

Date post:	06-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	oana-maria-tatulescu
View:	223 times
Download:	0 times

Sisteme Informaţionale de Gestiune-Anulii Ects (1)

Documents