Sisteme In Format Ice de Gestiune Grile Verificate

8/6/2019 Sisteme In Format Ice de Gestiune Grile Verificate

http://slidepdf.com/reader/full/sisteme-in-format-ice-de-gestiune-grile-verificate 1/69

SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE

1.Din perspectiva paralela date - prelucrari metoda de proiectare:

a. permite alcatuirea unor magistrale de circulatie prioritara, cu scopuri de actualizarea deciziei

b. va avea in vedere faptul ca vor fi necesare mutatii la nivelul cerintelor, ca reactii la

fluxurile de intrare-iesire in si din sistemc. reprezinta activitati ce contin aplicatii pentru administrarea sistemului de operared. tine cont in aceeasi masura de date si de prelucrarie. reprezinta o facilitate pentru accesul la fisierele de tip Procesor Help ce contin

documentatia aferenta sistemului de programe

D

2.. Din perspectiva sistemica metoda de proiectare:

a. urmareste totalitatea problemelor inainte de a da o solutia globala, astfel spusintregul este altceva decât suma partilor

b. prin lucrarile de sinteza, a elementelor patrimoniale, inclusiv a veniturilor,cheltuielilor si a rezultatelor financiare, asigurând astfel, in timp si spatiu,comparabilitatea informatiilor economico-financiare si contabile

c. se orienteaza pe principiul relevantei economicului asupra juridicului; principiul pragului de semnificatie a informatiilor

d. da explicatiile necesare prin situatiile anexate (notele) la bilant, aratându-semotivele schimbarii si diferentele care apar la comparatia cu informatiile din perioadele precedente

e. sau de conducere a intreprinderii are cunostinta de viitoare elemente denesiguranta, care pot avea consecinte insemnate asupra continuitatii activitatii

A

3. Metodele de proiectare obiectuale :

a. se materializeaza prin sarcini de coordonare si decizie corelata cu obiectivelefixate.

b. realizeaza fixarea optiunii gestiunii la nivel conceptual.c. realizeaza fixarea optiunii organizationale la nivel logic si a celei tehnice la nivel

fizic.d. realizeaza o punere in exploatare curenta in mod combinat sau complementar.

e. conduc la proiectarea celor mai performante sisteme informatice, deoarece se bazeaza pe standardul UML

E

1



4.Proiectarea sistemelor informatice prin abordarea descendenta:

a. culegerea si inregistrarea datelor tehnico-economice si financiare, care privesc patrimoniul unitatilor si economiei nationale

b. constă în descompunerea unui sistem complex pe niveluri ierarhice, succesiv, pânăla module elementare, simple şi relativ independente care sunt controlate demodule coordonatoare

c. duce la realizarea gestionarului de retea si a celui de fisire stersed. aplicatii Windows - aplicatiile scrise pentru programele rezidente - programe de tipTerminate and Stay Resident (TSR)

e. va permite utilizatorului executarea unei operatiuni de instalare automata a unor subansamble nou adaugate in configuratia calculatorului

B

5. Din punct de vedere al valorilor pe care le poate lua un atributul la un moment dat:

a. o valoare cunoscuta a atributului A care antreneaza, in mod sistematic, asociereaaceleiasi valori pentru atributul B

b. sistemul de informatii organizationalc. multivaloare si monovaloared. un plan de lucru detaliat pentru derularea fiecarei etape, pentru a facilita

conducerea proiectelor in conceptia sistemelor informaticee. una sau o multime a caracteristicilor unei entitati

C

6.Realizarea unui sistem informatic:

a.se face pornind de la situatia conceptuala sau fizica pâna la cea organizationala saulogica

b. presupune realizarea unor categorii de activitati care necesita utilizarea eficienta aresurselor pentru realizarea unui sistem performant

c. este un fapt de reconciliere dintre date si prelucrari prin intermediul modelelor externe

d. in majoritatea cazurilor, vederea de ansamblu poate considera un domeniu ca fiindcel mai important

e. trebuie sa tina cont de obiectivele planificate, abordate intr-o maniera globalaB

Bbb

B

7. Entitatea reprezinta un obiect material:

a. sau abstract al realitatii modelate, caracterizat de o existenta proprie, cu o identitate proprie, obiect caracterizat de anumite proprietati care-l fac identificabil in raportcu alte obiecte ce prezinta acelasi comportament

b. sau cheia primara a tipului de entitatec. unit printr-o relatie unu la unu similar cu un tabel care cuprinde toate campurile

celor doua tabele

2



d. care descrie comportamentul domeniului la declansarea produsa prin mai multeevenimente

e. un bloc de prelucrare cuprinzand actiuni elementare generatoare de evenimenteinterne

A

7. Entitatea:

a. este un model de obiect sau eveniment care are o existenta de sine statatoare si poate fi identificat, in raport cu celelalte obiecte de acelasi tip, prin caracteristicisau proprietati specifice

b. este utilizata pentru surprinderea comportamentului dinamic al fluxului de datec. este utila clarificarii cerintelor, realizarii conexiunii beneficiar-producator bazata

pe intelegere, reprezentând in acelasi timp cadrul pentru proiectarea ulterioara siimplementare

d. reprezinta o asociere de acest tip din tabelul A poate avea cel mult o inregistrarecorespunzatoare in tabelul B

e. se materializeaza prin definirea unui model precis, concis, inteligent si corect alviitorului sistem informational

A

8. Structura de ansamblu a unui sistem informatic e formata din :

a. reprezentare –afisare - tiparire b. introducere, memorare si afisare datec. adunare – scadere si inmultire dated. intrari– prelucrari- iesirie. prelucrare, calcule si stocare

D

9.În cadrul proiectarii unui sistem informatic:

a. informatiile de programare, planificare si previziune au un caracter relativ sintetic b. se prezinta toate legaturile dinamice create intre un program si reprezentarea

grafica atribuita acestuiac. se realizeaza o sinteza a celorlalte programe, corelat cu cifra de afaceri, cu profitul

si cu modul de repartizare a acestuiad. se urmareste afisarea in fereastra de baza Taskbar o serie de reprezentari grafice

e. datele si prelucrarile sunt studiate si modelate impreunaE

10.Într-un sistem informatic, metodele si procedurile de prelucrare se refera la:

a. partea logica a prelucrarii datelor in vederea obtinerii informatiilor b. pentru producerea de imagini standard in spiritul teoriei valorii, antreneaza o

3



pierdere de informatiec. costurile de fabricatie a bunurilor, de executare a lucrarilor sau de prestare a

serviciilor d. obtinerea si cercetarea unitatilor elementare de informatiee. rezolvarea unei variate problematici de natura economica

A

11. Un produs software orientat-obiect

a. consta intr-o multime de obiecte software, impreuna cu clasele carora le apartin sirelatiile dintre acestea

b. este caracterizat prin atentia deosebita acordata concomitent structurii datelor si structuriifunctionale

c. are programe de investitii, programe de aprovizionare si vânzare de bunuri, serviciisi de marketing

d. realizeaza fixarea optiunii gestiunii la nivel conceptual, optiunii organizationale lanivel logic si a celei tehnice la nivel fizic

e. este un proces simplu si rapid de asezare a tabelelor si a câmpurilor strict necesare

A

12.Metodele de proiectare se pot clasifica in:

a. pilotaj ul si executia operatiunilor productive b. metode de proiectare functionale; metode sistemice; metode orientate obiectc. vizualizarea si eventuala activare a programelor care asigura monitorizarea si

impiedica modificarea caracteristicilor modemuluid. operatii de adaugare, modificare, stergere, mutare si copiere de sisteme informatice

de gestiunee. descrierea activitatii sistemului operant, orientata pe baza regulilor de functionare,

sisteme de management, aplicate asupra intrarilor, pentru a produce iesirile dorite

B

13.Proiectarea sistemelor informatice prin abordarea ascendenta:

a. presupune structurarea informatiilor financiar-contabile, prelucrate potrivit procedeelor metodei contabilitatii prin conturi si dubla inregistrare

b. se poate constitui sub forma unui ghid de abordare a unui sistem informatic, pus inevidenta sub forma sintetica

c. permite adaugarea la desktop a unei functionalitati specifice Internet-uluid. are ca punct de plecare nivelul operational (aflat la baza piramidei ierarhice), si, prin realizarea informatizarii la fiecare nivel in parte, se ajunge la un sisteminformatic care poate atinge nivelul extrem al piramidei

e. este format din reuniunea de functii care pune in evidenta cel mai binecomportamentul intregului sistem operant

D

4



14.Metodele de proiectare sistemice:

a. permit crearea unei gandiri informatice in plan abstract ancorata in realitateamediului economic, care pregateste proiectantul pentru abordarea obiectuala a proiectarii sistemelor informatice

b. este considerata invariabila sau relativ stabila in sistemele anterioare si gestionatadoar de administratorul bazei de date

c. operant formeaza imaginea dinamica de nivel „actiune”d. reprezinta ansamblul de tehnici si echipamente de culegere, prelucrare sitransmitere a informatiilor

e. aduc o varietate de procedee pentru obtinerea si prelucrarea datelor, in vedereautilizarii sistemelor informationale in gestionarea unei unitati economice

A

15. În teoria bazelor de date, tehnica entitate-asociere permite construirea modelului structuralsub forma unei diagrame entitate-asociere, prin parcurgerea urmatorilor pasi:

a. identificarea componentelor, identificarea asocierilor, stabilirea semnificatieilegaturii si identificarea nodurilor-eticheta (sub forma de romb).

b. identificarea componentelor, identificarea asocierilor, codificarea asocierilor,identificarea atributelor si stabilirea atributelor de identificare a entitatilor.

c. identificarea componentelor, identificarea atributelor, identificarea erorilor deasociere si stabilirea atributelor de identificare a entitatilor.

d. identificarea asocierilor, identificarea atributelor, stabilirea atributelor deidentificare a entitatilor si marcarea acestora pentru operatia de stergere.

e. identificarea componentelor, identificarea asocierilor, identificarea erorilor deasociere si stabilirea entitatilor pentru stergere.

B

16.Conform metodelor de proiectare sistemice sistemul informatic este abordat:

a. ca un sistem complex de tehnici si metode de prelucrare logica si automata adatelor statistice

b. concurential intre diferiti utilizatori care pastreaza performantele sistemelor anterioare

c. sub doua aspecte complementare: datele si prelucrarile analizate-modelateindependent, cu reunirea lor cât mai târziu posibil

d. prin stabilirea firmelor concurente, incluzând organizatiile care intentioneaza sa

patrunda pe piata si producatorii de produse substitutee. astfel incât sa se poata realiza definirea sarcinilor de realizare pe compartimente, precum si raspunderi in caz de nerealizare

C

17. Dependenta functionala reprezinta:

a. o structura ce permite vizualizarea structurii ierarhice, descrierea programului sau

5



a unui modul fiind stabilite pe mai multe niveluri b. unei inregistrari din tabelul B ii corespunde cel mult o inregistrare din tabela Ac. demersul metodologic de dezvoltare a sistemelor informaticed. raportul de determinare sau legatura dintre atributele tip ale caror atribute reprezinta, de

fapt, datele care trebuie prelucrate automate. conceptprocesul de evaluare a unui sistem

D

18. Considerând urmatoarea reprezentare grafica:

Stabiliti care este cardinalitatea pentru asocierea celor 2 tipuri de entitati Furnizori-Factura:

a. (1,1) - (0,n) b. (n,0) - (0,1)c. (1,n) - (1,1)d. (1,0) - (0,1)e. (0,1) - (0,1)

C

19. Se cunoaste urmatorul fragment de MCD:

Stabiliti care sunt identificatorii tipurilor de entitati:

6



a.

b.

c.

d.

e.

B

20./19

7



Metodele de proiectare fuctionale:

a. acorda prioritate datelor fata de prelucrari si respecta cele trei niveluri deabstractizare conceptual, logic si fizic

b. utilizeaza tehnici specifice netinând seama de aspectul semantic al informatiei, cidoar de modul de reprezentare formala a activitatii productive

c. folosesc descompunerea progresiva descendenta top-down, ele fiind in faptcarteziene

d. prin implicarea functiei birotice de prelucrare si comanda-control, permitemanagerului sa cunoasca punctele forte, dar si cele slabe ale firmei

e. conduc la sisteme informatice modulare cu structura ierarhic-functionaladescendenta, ascendenta sau mixta

E21/20.

Ciclul de decizie este constituit:

a. din informatii de generalizare, de regula cantitative, unele valorice, prelucrate dupametodologii statistice

b. pe baza darilor de seama de stat; dari de seama departamentale; dari de seamainterne ale agentilor economici

c. din abordarea ascendenta, cunoscuta mai simplu sub numele de bottom-up, siabordarea descendenta sau top-down

d. din toate mecanismele de decizie, inclusiv acele optiuni de alegere de pe parcursuldezvoltarii sistemului informatic

e. ca un anumit domeniu compus din parti corelate intre ele si cu legaturi cuexteriorul

D

22./21

Metoda de proiectare Merise este:a. este reprezentativa pentru proiectarea sistemica a sistemelor informatice

economice, in general si a sistemelor informatice de gestiune, in special b. obiectivul de strategie care permite managerului sa adopte solutii de dezvoltare a

activitatii firmeic. actiunea in timp real a sistemului informational economicd. materializat prin modul de realizare a obiectivelor unitatii si a sarcinilor fiecarui

compartimente. asigura o legatura directa intre obiectele lumii reale si entitatile definite, datele

sunt ierarhizate, manipulându-se legaturile intre obiect si componentele sale

A22. Componente structurale ale metodei Merise. Ciclul de viată.

23.Ciclul de viata al unui sistem informatic descrie cronologic:

a. toate principiile in domeniu, completându-se legislatia româneasca cu doua principii, conform Recomandarilor IASC si Reglementarile Pietei Comune

8



b. ansamblul activitatilor sistemului operant fata de multimea functiilor salec. principiul relevantei economicului asupra juridicului; principiului pragului de

semnificatie a informatiilor d. evolutia proiectului de-a lungul intregului parcurs de functionare a software-ului,

incercând sa arate cum poate fi incorporata o informatie in cadrul organizatieie. delimitarea domeniilor de studiu, a nenumaratelor mijloace de documentare, a

metodelor de conceptie si punere in exploatare curenta informationala

D23. Specializarea entitatilor tip

24./23 Specializarea:

a. programe de investitii, programe de aprovizionare si vânzare de bunuri, servicii side marketing

b. transmiterea si prelucrarea datelor, obtinerea de informatiic. consta in definirea initiala a unei entitati tip generice, care cuprind toate atributele

tip, si identificarea subclaselor, in cadrul acesteia, pe baza unor atribute tip

comune.d. un sistem operant format din reuniunea de functii care pune in evidenta cel mai

bine comportamentul intregului sistem operante. starea in care se afla elementele patrimoniale, sau valorile definite prin raportari

C25/.24 Se cunoaste urmatorul fragment de MCD:


a.

9



b.

c.

d.

e.

E

10



25 Se cunoaste urmatorul fragment de MCD:

Stabiliti care sunt identificatorii tipurilor de entităti.

a.

b.

11



c.

d.

e.

ANS: B

26. Sistemul informatic:

. Sistemul informatic este:a. un ansamblu structurat si corelat de proceduri si echipamente electronice de calcul,

care permit culegerea, transmiterea si prelucrarea datelor, obtinerea de informatii.Sistemul informatic largeste campul de actiune al sistemului informational, ii potenteaza valentele, imbunatatindu-l sub aspect calitativ

b. supus procesului de prelucrare, ce consta in sortare pe operatiic. o premisa importanta pentru organizarea rationala a sistemului de evidenta

economica

12



d. bine organizat in cadrul fiecarei unitati, care sa detina toata legislatia si literaturade specialitate actuala, sub forma unei biblioteci de specialitate

e. completaa de literatura de specialitate, prin explicatii, exemple, inclusiv calcule simodalitati de inregistrare-prelucrare

A

26. /27Metodele de proiectare structurate:1.urmaresc producerea de rezultate pe baza intrarilor din mediul extern2.se realizeaza prin intermediul deciziilor din linia de titlu3.folosesc descompunerea progresiva descendenta top-down4.apartin selectiei secventiale continue5.au fost integrate in SGBD prin limbajul de descriere a datelor.

a. 2+3+4 b. 4+5c. 2+5d. 3+5e. 1+3+4

D

27/28Informatiile de programare, planificare si previziune:

a. urmaresc stocarea si pastrarea datelor pentru documentari si controale ulterioare b. au un caracter relativ sintetic, dar sunt obtinute de cele mai multe ori pe baza

calculelor analiticec. sunt transmise organismelor interesate, urmarind, in continuare, aducerea lor la

indeplinired. se identifica cu datele financiar-contabile furnizate de documentele contabilee. uniformizeaza imaginea contabila, a modelelor traditionale tehnico-economice

B

28./29 Relatia existenta intre sistemul informational si sistemul decizional, precum si legaturastabilita intre sistemul informational si sistemul condus este scos in evidenta de:

a. abordarea sistemica b. ciclul de abstractizarec. ciclul de viatad. diagrama fluxului de datee. nivelul conceptual

A

29./30 . Considerând urmatorul MCD caracterizat prin faptul ca ne confruntam cu furnizorispecializati, acestia putând livra doar o singura materie prima, livrarea realizându-se doar osingura data:

13



Stabiliti care este cardinalitatea pentru asocierea celor 2 tipuri de entitati Furnizori-Materii prime:

a. (n,1) - (1,1) b. (0,0) - (0,n)c. (1,1) - (1,1)d. (0,n) - (0,n)e. (0,1) - (0,n)

C

30/31 Se cunoaste urmatorul fragment de diagrama a dependentelor functionale:

Stabiliti care este modelul conceptual al datelor aferent:

14



a.

b.

c.

d.

15



e.

D

31/32 Criteriile avute in vedere la proiectarea generala a unui sistem sunt :a) obiectivele avute in vederea de organizarea respectiva,b) posibilitati de modificare a iesirilor,c) aria de intindere pe noul sistem, costurile si termenele de realizare,d) cresterea gradului de utilizare a capacitatilor de productie.

a. a+c+d b. a+b+cc. b+c+dd. a+b+c+d

B

32/33Activitatile desfasurate in cadrul proiectarii de ansamblu sunt:

a) stabilirea obiectivelor noului sistem informatic; b) analiza deficientelor informationale;

c) proiectarea rapoartelor, listelor, situatiilor de iesire;d) proiectarea bazei informationale;

a. a+c+d b. a+b+cc. b+c+dd. a+b+c+d

A

33/34. Din perspectiva procesului decizional obiectivele unui sistem pot fi grupate in:

a) obiective generale ce trebuie sa asigure cunoasterea exacta si obiectiva a activitatilor desfasurate unitatea economica.b) obiective specifice ce trebuie sa asigure cunoasterea exacta si obiectiva a activitatilor

desfasurate unitatea economica.c)obiective functionale ce trebuie sa asigure informatizarea activitatilor esentiale si specificeale unei unitati economice in vederea asigurarii functiilor sale fundamentale a. a+c

16



b. a+b+cc. b+cd. a+b

D

34/35Realizarea globala si structurala a indicatorilor economico-financiari este:

a. obiectiv de conducere (managerial); b. obiectiv functional;c. obiectiv specific.

A

35/36Asigurarea unui fundament informational superior pentru fundamentarea si

implementarea strategiilor si politicii unitatii economice este:

a. obiectiv de conducere (managerial);

b. obiectiv functional;c. obiectiv specific.

A

36/37Realizarea unei functionalitati superioare de ansamblu a sistemului decizional este:


A

37/38Facilitarea introducerii si utilizarii anumitor tehnici, metode si sisteme manageriale

este: a. obiectiv de conducere (managerial); b. obiectiv functional;

c. obiectiv specific.A

39. Obiectivele generale ale unui sistem informatic.

Obiectivele generale ale unui sistem informatic urmăresc generarea si furnizareaoperativă si selectivă, către toate nivelele de conducere, a unor date cu caracter strategic, tactic, operativ si funcţional, pentru asigurarea atributelor conducerii si ale funcţiilor unităţilor economice. În raport de aceste aspecte, obiective generale pot fi:

17



• de conducere (manageriale);• funcţionale.

38/39Degrevarea conducerii de procesele decizionale de rutina, formalizarea prin noul

sistem a informatiilor sintetice necunoscute derularii relatiilor informationale cu organismelede stat si cu alte regii autonome sau societati comerciale este:


. A40. Obiectivele specifice ale unui sistem informatic

Obiectivele specifice asigură condiţiile realizării obiectivelor generale si trebuie săţinăseama de aspectele concrete din realitatea unităţii economice studiate, cum ar fii:• mărimea unităţii economice;• structura sa organizatorică;• ponderea acesteia într-o ramură de activitate;• gradul de participare al unităţii economice la derularea operaţiunii de export- import,cooperarea internaţională;• alte elemente ce pot conduce la alte tipuri de obiective cu o nuanţare specifică.

39/40Planificarea financiara a investitiilor, previzionarea activelor circulante si a resurselor

de finantare, previzionarea activitatii de trezorerie este.


A

41. Obiectivele de conducere ale unui sistem informatic.

Obiectivele de conducere vizează probleme cu caracter global si structural, deconducere ale unităţii economice si se axează pe:• realizarea în condiţii de maximă eficienţă a întregii activităţi;• realizarea globală si structurală a indicatorilor economico-financiari (cifra deafaceri,valoarea adăugată, profitul brut si net, capitalul propriu, capacitatea de plată, ratarentabilităţii, eficienţa utilizării fondurilor fixe etc.), calculul si planificarea„rezultatelor”,

planificarea financiară a investiţiilor, previzionarea activelor circulante si asurselor de

18



finanţare, previzionarea activităţii de trezorerie, inclusiv utilizarea bugetului general al unităţii economice;• perfecţionarea structurilor si a activităţii de producţie în vederea asigurării unui optimglobal;• asigurarea unui fundament informaţional superior pentru fundamentarea si implementarea strategiilor si politicilor unităţii economice;• realizarea unei funcţionalităţi superioare de ansamblu a sistemului decizional;• facilitarea introducerii si utilizării anumitor tehnici, metode si sistememanageriale;• degrevarea conducerii de procesele decizionale de rutină, formalizarea prinnoul sistem a informaţiilor sintetice necesare derulării relaţiilor informaţionale cuorganismele de stat si cu alte regii autonome sau societăţi comerciale;• cresterea operativităţii si gradului de fundamentare si adoptare a deciziilor .

40/41Perfectionarea structurilor si a activitatii de productie in vederea unui asigurari optim

global: a. obiectiv de conducere (managerial); b. obiectiv functional;c. obiectiv specific.

A

42. Obiectivele functionale ale unui sistem informatic .

Obiectivele funcţionale au în vedere informatizarea activităţilor esenţiale si specifice ale

unităţii economice în vederea asigurării funcţiilor sale fundamentale: cercetare- dezvoltare,comercială, producţie sau exploatare, financiar- contabilitate, personal

41/42 Cresterea operativitatii si gradului de fundamentare si adaptare a deciziilor: a. obiectiv de conducere (managerial); b. obiectiv functional;c. obiectiv specific.

A

43. Informatizarea activitătii de cercetare – dezvoltare.

Activitatea de cercetare-dezvoltare vizează strategiile de dezvoltare a produselor si tehnologiilor precum si cele de dezvoltare a unităţii economice în ansamblul său.Informatizareaacestor activităţi presupune informatizarea următoarelor subactivităţi:

19



• proiectare produselor;• proiectarea în domeniul tehnologiilor si echipamentelor;• determinarea capacităţii de producţie si utilizare eficientă a acesteia;• elaborarea normativelor si normelor de consum pentru resurse materiale si energetice;• elaborarea normativelor si normelor de muncă si a consumurilor specifice demanoperă.

42/43. Proiectarea in domeniul tehnologiilor si echipamentelor este o subactivitatea a :

a. activitatii de cercetare-dezvoltare; b. activitatii de productie;c. activitatii de comercializare.

A

43/44

Determinarea capacitatii de productie si utilizarea eficienta a acesteia reprezinta osubactivitate a:

a. activitatii de productie; b. activitatii de cercetare-dezvoltare;c. activitatii de comercializare.d. activitatii de personal

e. activitatii de desfacere

B

44/45

Elaborarea normativelor si normelor de consum pentru resursele materiale si energeticeeste o subactivitate a:

a. activitatii de productie;b. ctivitatii de desfacere;c. activitatii de comercializare;d. activitatii de cercetare-dezvoltarea;e. activitatii de personal.

D

45/46.Elaborarea normativelor si normelor de munca si a consumurilor specifice de manoperaeste o subactivitatea a:

a. activitatea de cercetare-dezvoltare; b. activitatea de productie;c. activitatea de comercializare

A

20



44. Informatizarea activitătii de productie.

Activitatea de producţie desfăsurată în cadrul unor compartimente are învedereelementele specifice fiecărei subactivităţi, din punct de vedere informatic, dupăcum urmează:• definirea ingredientelor si proceselor ce sunt utilizate în producţia continuă;• definirea secţiilor, operaţiilor si ordonarea lor, care intervin în fabricarea unui

produs;• definirea materialelor si (sub)ansamblelor folosite pentru fabricarea unui produs;• gestiunea calităţii;• previziunea produselor;• program de producţie;• planificarea cerinţelor materiale;• planificarea cerinţelor capacităţii;• planificarea cerinţelor de manoperă;• planificare resurse

46/47 Definirea ingredientelor si proceselor ce sunt utilizate in productia continua este osubactivitatea a :

a. activitatii de productie; b. activitatii de cercetare-dezvoltare;c. activitatii de comercializare.

A

47. Definirea sectiilor, operatiilor si ordinea lor, care intervin in fabricarea unui produseste o subactivitate a:

a. activitatii de cercetare-dezvoltare; b. activitatii de productie;c. activitatii de comercializare.

B

48. Definirea materialelor si (sub)ansamblelor folosite pentru fabricarea unui produs este o subactivitate a:

a. activitatii de cercetare-dezvoltare; b. activitatii de productie;c.

activitatii de comercializare.B

45. Informatizarea activitătii comerciale.

Activitatea comercială este reprezentată prin trei subactivităţi: aprovizionare,desfacere,marketing. Sistemul informatic va trebui sa soluţioneze optim următoarele aspectespecifice:Subactivitatea de aprovizionare

21



• determinarea necesarului de resurse materiale si energetice;• contractarea necesarului de aprovizionat.Subactivitatea de desfacere• situaţia necesarului de livrat conform contractelor;• situatia cantitativ si valorică a livrărilor ;• urmărirea ritmicităţii livrărilor în scopul onorării contractelor.Subactivitatea de marketing • studierea caracteristicilor tehnico-economice, inclusiv a tehnicilor de

comercializare a produselor concurente, furnizate de alte societăţi comerciale din tară saustrăinătate;• evoluţia pieţelor de desfacere în vederea realizării relaţiilor valutar-financiar si dedistribuire a produselor proprii;• cooperarea cu alte societăţii comerciale din ţară sau străinătate în vederea

promovării produselor pe terţe pieţe

46. Informatizarea activitătii financiar – contabile.

desfăsurată în cadrul compartimentelor specifice presupune rezolvarea din punct de vedere informatic a unor elemente specifice după cum urmează:Subactivitatea financiară• elaborarea bugetului general al unităţii economice pe an financiar, si desfacere

pesubunităţi.• gestiunea creditului clienţi pune în evidenţă sumele datorate de clienţi, cerezultă dindatele generate de cumpărările si plăţile acestuia;• gestiunea numerarului colectează informaţii privind toate intrările si iesirile denumerar din organizaţie, în mod periodic sau chiar în timp real.• gestiunea portofoliului (titlurilor) de plasament evidenţiază surplusul denumerar investit în hârtii de valoare pe termen scurt (fie cu un grad de risc scăzut-bonuri de tezaur,certificate de trezorerie, fie cu un grad de risc mai ridicat dar si cu posibilităţi mai mari decâstig), astfel încât sumele rezultate să poată fi disponibile atunci când sunt necesare

fonduri.Subactivitatea contabilă se desfăsoară în două circuite:• Contabilitatea financiară (sintetică), reflectă starea patrimonială a unităţii economice prinintermediul activului, datoriile (obligaţiile), capitalul propriu si rezultatele neteobţinute pe

parcursul unei perioade de gestiune.

22



• Contabilitatea de gestiune (analitică), oferă informaţii care reflectă cheltuielilesi veniturile

pe purtători de valoare si resursele repartizate spre gestionarea la nivelul fiecărei structuri organizatorice.Subactivitatea de control financiar, la nivelul unităţii economice urmăreste analizasi controlul gestiunii patrimoniului regiei automate sau societăţii comercială prininstrumente proprii,în scopul prevenirii si sesizării încălcării normelor legale de utilizare a resurselor

umane,materiale si bănesti.

47. Informatizarea activitătii de personal.

acoperă întreaga gamă de activităţii legate de evidenţa personalului, salarizarea, perfecţionarea calificării personalului si presupune rezolvarea sub aspect informatic a următoarelor sarcini:Subactivitatea de evidenţă a personalului trebuie să asigure:• evidenţa personalului pe meserii, în funcţie de vechime, pe locuri de muncă, pediferiteintervale de timp;• verificarea încadrării personalului pe meserii, funcţii si locuri de muncă;• evidenţa miscării de personal (angajării, promovări, transferări, pensionari,concedii)Subactivitatea de salarizare asigură:• înregistrarea orelor lucrate pe baza fiselor de partaj sau a foilor colective de

prezenţă, prin care se determină numărul orelor care va fi luat în calcul la stabilirea salariilor pentru olună. Poate să apară situaţia în care se vor folosi fisele de manoperă;• calculul drepturilor salariale se particularizează în funcţie de modul de plată al fiecărei organizaţii;• -evidenţierea obligaţiilor de plată ale salariaţilor, fie sub forma impozitelor si contribuţiilor fie sub forma reţinerilor datorate către firme sau bănci.Subactivitatea de perfecţionare a calificării personalului se particularizează de la ofirmă la alta, în funcţie de specificul obiectivului de activitate si de criteriile deevaluare stabilite la nivelul

politicii de personal si urmăreste:• performanţele salariaţilor, pe faza unor criterii de evaluare stabilite în funcţiedespecificitatea activităţii desfăsurate. Pe baza evaluărilor de performanţeconducerea poate

stabili nivelul salariului pentru fiecare angajat, posibilitatea de promovare,necesităţile deinstruire s.a.• înregistrarea pregătirilor profesionale si a instruirilor la care au participat salariaţii,urmărindu-se prelucrarea datelor necesare elaborării programului de îmbunătăţireaaptitudinilor si performanţelor profesionale ale salariaţilor;

23



• stabilirea priorităţilor în angajarea a noi categorii de salariaţi, astfel încât activitateaunităţii economice să se desfăsoare, la cel mai înalt grad de tehnicitate.

49/48 Subactivitatea de aprovizionare trebuie sa solutioneze optim urmatoarele aspecte specifice :a)determinarea necesarului de resurse materiale; b)determinarea necesarului de resurse energetice

c)planificarea resurselor umane si financiared)contractarea necesarului de aprovizionat.

a. a+b+c+d; b. a+b+d;c. a+b+cd. b+c+d

B

50/49 Subactivitatea de desfacere trebuie sa solutioneze optim urmatoarele aspecte specifice :a) cooperarea cu alte societatii comerciale din tara

b)situatia necesarului de livrat conform contractelor;c)situatia cantitativ si valorica a livrarilor ;d)urmarirea ritmicitatii livrarilor in scopul onorarii contractelor.


D

51/50 Subactivitatea de marketing trebuie sa solutioneze optim urmatoarele aspecte specifice :a)studierea caracteristicilor tehnico-economice a produselor concurente; b)evolutia pietelor de desfacere in vederea realizarii relatiilor valutar-financiar si dedistribuire a produselor proprii;c)cooperarea cu alte societatii comerciale din tara sau strainatate in vederea promovarii produselor pe terte pieted)studierea tehnicilor de comercializare a produselor concurente, furnizate de altesocietati comerciale din tara sau strainatate;

a. a+b+c+d; b. a+b+d;c.

a+b+cd. b+c+d

A

52./51 Elaborarea bugetului general al unitatii economice pe an financiar, cu defalcare pesubunitati este:

a. subactivitate financiara

24



b. subactivitate contabilac. Activitate de control financiar

A

53/52 Gestiunea creditului clienti pune in evidenta sumele datorate de clienti, ce rezulta din datelegenerate de cumpararile si platile acestora este:

a. subactivitate financiara b. subactivitate contabilac. Activitate de control financiar

A

53. Informatizarea subactivitătii financiare.

Subactivitatea financiară• elaborarea bugetului general al unităţii economice pe an financiar, si desfacere

pesubunităţi.• gestiunea creditului clienţi pune în evidenţă sumele datorate de clienţi, ce

rezultă dindatele generate de cumpărările si plăţile acestuia;• gestiunea numerarului colectează informaţii privind toate intrările si iesirile denumerar din organizaţie, în mod periodic sau chiar în timp real.• gestiunea portofoliului (titlurilor) de plasament evidenţiază surplusul denumerar investit în hârtii de valoare pe termen scurt (fie cu un grad de risc scăzut-bonuri de tezaur,certificate de trezorerie, fie cu un grad de risc mai ridicat dar si cu posibilităţi mai mari decâstig), astfel încât sumele rezultate să poată fi disponibile atunci când sunt necesarefonduri.

54/53 Gestiunea numerarului colecteaza informatii privind toate intrarile si iesirile de numerar dinorganizatie, in mod periodic sau chiar in timp real este :

a. subactivitate financiara b. subactivitate contabilac. Activitate de control financiar.

A

25



55/53 Gestiunea portofoliului (titlurilor ) de plasament evidentiaza surplusul denumerar investite in hârtii de valoare pe termen scurt ( fie cu un grad de risc scazut – bonuride tezaur, certificate de trezorerie, fie cu un grad de risc mai ridicat dar si cu posibilitati maimari de câstig), astfel incât sumele rezultate sa poata fi disponibile atunci când sunt necesarefonduri este :

a. subactivitate financiara b. subactivitate contabila;

c. Activitate de control financiar.A

54. Informatizarea subactivitătii contabile.

Subactivitatea contabilă se desfăsoară în două circuite:• Contabilitatea financiară (sintetică), reflectă starea patrimonială a unităţii economice prinintermediul activului, datoriile (obligaţiile), capitalul propriu si rezultatele neteobţinute pe

parcursul unei perioade de gestiune.• Contabilitatea de gestiune (analitică), oferă informaţii care reflectă cheltuielilesi veniturile

pe purtători de valoare si resursele repartizate spre gestionarea la nivelul fiecărei structuri organizatorice.

56/55 Iesirile noului sistem informatic sunt determinate, in principiu, de urmatoarele reguli:a)respectarea specificatiilor cadrului legislativ in vigoare ; b)proiectarea se va face in concordanta cu activitatile specifice obiectivelor sistemului;c)aceeasi informatie sa apara in mai multe situatii de iesire;d)continutul va fi redat sintetic sau analitic si cu o frecventa precizata in legislatie.

a. a+b+c+d;

b. a+b+d;c. a+b+cd. b+c+d

B

57/56 Continutul bazei informationale se determina in functie de:a)obiectivele propuse concretizate in situatiile de iesire; b)datele de intrare si dinamismul iesirilor solicitate;c)dispozitivele periferice de iesire;d)variantele de abordare a proiectarii generale.


B

26



58/57 Pentru proiectarea corecta a continutului bazei informationale este necesara indeplinireaconcomitenta a urmatoarelor conditii:

a)multimea atributelor de iesire este formata din submultimea atributelor preluatereunita cu submultimea atributelor calculate; b)submultimea atributelor variabile este inclusa in submultimea atributelor de stare;c)submultimea operanzilor primari intersectata cu submultimea atributelor preluatecorespunde atributelor comune ce se gasesc in ambele submultimi;d)submultimea atributelor de intrare este reprezentata corect de nucleul informational ce

constituie continutul bazei informationale.

a. a+b+c+d; b. a+b+d;c. a+b+cd. a+c+d

D

59/58 Proprietatile esentiale ale unui cod sunt:a) unicitatea codului; b) comoditatea utilizarii ;c)suplete in timp;d) concizia codului.


A

60/59 Printre functiile codificarii regasim:

a) functia de identificare; b) functia de control;c) functia de manipulare;d) functia de arhivare.


C61/60 Natura caracterelor ce intra in componenta codului determina urmatoarele coduri:

a. numerice: formate numai din cifre; b. mnemonice formate numai caractere speciale;c. alfabetice: formate numai din litere:d. alfanumerice: formate din cifre, litere si eventual caractere speciale.

a. a+b+c+d; b. a+c+d;c. a+b+c

27



d. a+b+d

B

62/61 Cifra de control corespunzatoare fiecarui cod se determina prin urmatoarele metode:a. metoda aritmetica; b. metoda geometrica;c. metoda probabilistica;d.metoda literei de control.

a. a+b+c+d; b. a+c+d;c. a+b+cd. a+b+d

D

63/62 Alegerea tipului de cod utilizat este determinat de:a. costul si timpul de realizare a activitatii de codificare; b. cerintele de informare pe nivele ierarhice;

c. posibilitatea utilizarii unor coduri deja folosite;d. metode de introducere si validare a codurilor.


A

64/63 E. F. Codd a aratat ca printre asa numitele ”anomalii de actualizare” regasim :a. anomalii de adaugare;

b. anomalii de selectie;c. anomalii de stergere;d. anomalii de modificare.


B

65/64 Fazele procesului de implementare a sistemelor informatice sunt:a. realizarea si testarea programelor; b. pregatirea locurilor de munca;c. instalarea si testarea echipamentelor;d. selectarea si instruirea personalului.

28




A66/65 Într-un sistem informatic se pot distinge urmatoarele tipuri de erori:

a. erori de sintaxa

b. erori de executiec. erori de utilizared. erori de algoritm.


A67/65 Într-un sistem informatic pot aparea erori:

a. la nivelul sistemului de operare;

b. la nivelul sistemului de asamblu;c. in interiorul modulelor;d. la nivelul sistemului de supraveghere.


C68/66 Testarea de acceptare a noului sistem informatic consta in:

a. testarea utilizatorilor. b. testarea regenerarii sau refacerii;c. testarea securitatii;d. testarea la suprasolicitari;

a. a+b+c+d; b. b+c+d;c. a+b+cd. a+b+d

B

69/67 Care din urmatoarele tipuri de intretinere detin ponderea cea mai mare in totalul activitatiide intretinere :

a. intretinerea adaptiva; b. intretinerea perfectiva;c. intretinerea preventiva;d. intretinerea corectiva

D

29



70/68 Planificarea proiectelor informatice are drept scop indeplinirea obiectivelor proiectelor, obiective precizate mai jos:

a)performanta si calitate ; b)incadrarea in bugetul alocat;c)incadrarea in durata de realizared)incadrarea in planul de dezvoltare regionala.

a. a+b+c+d; b. b+c+d;c. a+b+cd. a+b+d

C

71/69 Metoda PERT ia in considerare urmatoarele durate de timp pentru fiecare activitate:a)durata optimista; b)durata cea mai probabila;c) durata realista;d)durata pesimista.


D

72/70 Cele mai cunoscute metode dintre analizele tip retea sunt:a) analiza drumului critic (DC); b) metoda PERT;

c) diagrame GANTT.a. a+b+c b. a+c;c. a+bd. b+c

B

73/71 În elaborarea planului de achizitii al proiectului de realizare a unui sistem informatic sunt

considerate esentiale urmatoarele date:a) sondaje asupra situatiei pietei;b)trenduri privind preturile;c)calificarea personalului tehnic;d)disponibilitatea materialelor.

a. a+b+c+d; b. a+c+d;

30



c. a+b+cd. a+b+d

D74/72 Metodologia de realizare a unui sistem informatic o definim ca o implementare fizica

a ciclului de viata a sistemelor care trebuie sa includa:a. activitati pas cu pas pentru fiecare etapa de lucru;b. regulile individuale si de grup pentru fiecare activitate;

c. asigurarea legaturii in ambele sensuri intre sistemul de conducere si sistemuloperational;d. standardele de calitate in fiecare activitate;e. instrumentele si tehnicile utilizate in fiecare activitate.

a. a+b+c+d d. b+c+d+e b. b+d+e e. a+b+c+d+ec. a+b+d+e

C75/73 Principalele metode de abordare a sistemelor informationale sunt:a. Metoda descompunerii functionale (orientate-functii);

b. Metoda organizarii datelor in baze de date;c. Metode orientate-obiect;d. Metoda fluxului de date;e. Metode orientate spre informatii (orientate-date);f. Metoda evolutiva;g. Metoda cascada.

a. a+c+d+e d. b+c+d+e+g b. b+d+e+g e. a+b+c+f c. a+b+d+e+f

A76/76 ................................... consta in capacitatea obiectelor de a contine la un locatât date cât si operatii dintre care numai o parte sunt vizibile din exterior a. Comportamentul; d. Strategia. b. Persistenta; e. Incapsulareac. Starea;

E

77./75 ................................. este proprietatea obiectelor care determina existenta maiindelungata a acestora fata de procesul care le-a creat; este proprietatea prin carestarea bazei de date asigura executia unui proces pentru a fi refolosit ulterior in alt

proces.a. Comportamentul; d. Strategia.

b. Identitatea; e. Starea.

c. Persistenta;

C

31



78/74 ...................este procesul prin care toate atributele si metodele unei clase suntpreluate de o alta clasa inrudita, numita subclasa. Clasa de la care atributele simetodele sunt mostenite se numeste supraclasa.a. Comportamentul; d. Strategia.

b. Mostenirea; e. Identitatea

c. Starea;

B

79/80 ..........................este unul de referinta asigurând trecerea de la o etapa la alta inordinea secventiala a posibilitatii revenirii la etapele anterioare sau parcurgerii inparalel a mai multor etape.

a. Modelul evolutiv; d. Modelul cascada;

b. Modelul minge de baseball; e. Modelul X.

c. Modelul piramida

D

80/82 ................................este o alta forma a modelului cascada,dupa etapa de proiectarese efectueaza descompunerea proiectului in subproiecte; ofera posibilitatea atingeriiscopului final in doua variante: sistemul global livrat la sfârsit sau componente livratedistinct.a. Modelul incremental; d. Modelul V; b. Modelul minge de baseball; e. Modelul spirala.

c. Modelul piramida

A

81/77. ..................................... consta in descompunerea proiectului in parti, fiecare cu ovaloare deosebita pentru client. Aceste parti sunt realizate si livrate in mod iterativ sicontribuie la sporirea performantelor sistemului.a. Modelul incremental; d. Modelul V; b. Modelul iterativ; e. Modelul evolutiv.c. Modelul piramida

E

82./81 ...................... exprima doua categorii de cicluri de activitate: una derulanta inaintecare sintetizeaza sistemul nou si una inapoi pentru dobândirea sistemului si acomponentelor sale pentru o posibila reutilizare.a. Modelul incremental d. Modelul V; b. Modelul X; e. Modelul evolutiv.c. Modelul piramida

32



B

83./77 ..................................... consta in descompunerea proiectului in parti, fiecare cu ovaloare deosebita pentru client. Aceste parti sunt realizate si livrate in mod iterativ sicontribuie la sporirea performantelor sistemului.a. Modelul incremental; d. Modelul V; b. Modelul iterativ; e. Modelul evolutiv.c. Modelul piramida

E78. Modelul minge de baseball.

sau dezvoltare concurentă: principiul lui este acela al proiectării în paralel aactivităţilor: analiză orientată obiect, proiectare si programare orientată obiect.Pentru ca modelul să dea rezultate echipa trebuie să fie formată din experţi îndomeniul analizei, administrării datelor, cel al interacţiunii umane si medii si limbaje de

programare.

79. Modelul piramidă.

Modelul piramidă se aplică în exclusivitate mediilor orientate obiect. Arată căetapele unui ciclu de viaţă înseamnă trecerea spre mai multe detalii, pornindu-sede la nivelul superior al planificării spre analiza domeniului, proiectarea si construirea lui.

84/81 ...................... exprima doua categorii de cicluri de activitate: una derulanta inaintecare sintetizeaza sistemul nou si una inapoi pentru dobândirea sistemului si acomponentelor sale pentru o posibila reutilizare.a. Modelul incremental; d. Modelul V; b. Modelul X; e. Modelul evolutiv.c.

Modelul piramidaB

83. Modelul spirală.

Modelul spirală se bazează pe două convingeri:natura iterativă a dezvoltării si nevoia de planificare si evaluare a riscurilor fiecărei iteraţii.deficienţa înregistrărilor la modelul V în care validarea se efectuează preatârziu.

84. Depistarea deficientelor informationale .Studiile efectuate asupra sistemelor informaţionale din cadrul firmelor au reliefat existenţaunor deficienţe tipice, relativ frecvente, reflectare a unor erori în conceperea si implementarealor, a căror cunoastere si preîntâmpinare este esenţială.Distorsiunea – prima dintre deficienţele tipice, constă în modificarea parţialăneintenţionată a conţinutului, a mesajului unei informaţii pe parcursul culegerii,

prelucrării si transmiterii de la emiţător la receptor.

33



Filtrajul, a doua deficienţă informaţională majoră, se deosebeste de distorsiune prin aceea că modificarea parţială sau totală a mesajului sau conţinutului informaţiilor are loc în mod intenţionat. Cauza filtrajului este una singură: intervenţia pe parcursul înregistrării,transmiterii si

prelucrării informaţiilor a unor persoane, care au interesul ca beneficiarul informaţiei să

primească un mesaj schimbat.

Redundanţa este o altă deficienţă majoră tipică a sistemului informaţional, careconstă înînregistrarea, transmiterea si prelucrarea repetată a unor informaţii. Cauza majorăa acestei disfuncţionalităţi informaţionale o reprezintă absenţa coordonării sau coordonareadefectuoasă aanumitor segmente ale sistemului managerial.În categoria deficienţelor majore se înscrie si supraîncărcarea circuitelor informaţionale cu informaţii, prin care desemnăm vehicularea prin ele a unei cantităţi de informaţii ce-i depăseste capacitatea de transport, ceea ce duce lablocarea si/sau întârzierea ajungerii unei părţi din informaţii la adresant.

85/84. .................... consta in modificarea partiala neintentionata a continutului, a mesajuluiunei informatii pe parcursul culegerii, prelucrarii si transmiterii de la emitator lareceptor.a. Redundanta d. Chestionarele; b. Filtrajul; e. Esantionarea.c. Distorsiunea

C

86/84 ................... consta in modificarea partiala sau totala a mesajului sau continutuluiinformatiilor in mod intentionat. Cauza fiind: interventia pe parcursul inregistrarii,

transmiterii si prelucrarii informatiilor a unor persoane, care au interesul cabeneficiarul informatiei sa primeasca un mesaj schimbat.a. Redundanta; d. Chestionarele; b. Filtrajul; e. Esantionarea.c. Distorsiunea;

B

87/84 ...................... consta in inregistrarea, transmiterea si prelucrarea repetata a unor informatii. Cauza majora a acestei disfunctionalitati informationale o reprezintaabsenta coordonarii sau coordonarea defectuoasa a anumitor segmente alesistemului managerial.

a. Redundanta; d. Chestionarele; b.

Filtrajul; e. Esantionarea.c. Distorsiunea;

A

88/85 . Metodele traditionale de colectare a cerintelor sistemului informatic sunt:a. interviuri individuale;

34



b. anchete realizate prin chestionare;c. sesiunile JAD (Joint Application Design) ;d. intervievarea grupurilor de oameni cu interese comune;e. RAD (Rapid Application Development).f. observarea personalului in momente bine definite pentru a vedea modul in

care sunt folosite informatiile pentru exercitarea sarcinilor de serviciu;g. sistemele de sprijinire a grupurilor de lucru;h. prototipizarea;

a. a+c+d+e d. b+c+d+e+g b. b+d+e+g+h e. a+b+d+f c. a+b+d+e+f

E

89/86 Metodele moderne de colectare a cerintelor sistemului informatic sunt:a. interviuri individuale;b. anchete realizate prin chestionare;c. sesiunile JAD (Joint Application Design) ;d. intervievarea grupurilor de oameni cu interese comune;e. RAD (Rapid Application Development).f. observarea personalului in momente bine definite pentru a vedea modul in

care sunt folosite informatiile pentru exercitarea sarcinilor de serviciu;g. sistemele de sprijinire a grupurilor de lucru;h. prototipizarea;

a. a+c+d+e d. b+c+d+e+g b. b+d+e+g e. a+b+d+f c. c+e+g+h

C

90/87 ......................... pun laolalta toate fortele interesate in dezvoltarea sistemelor:

utilizatorii cheie, managerii si analistii de sistem implicati in analiza sistemului curent.Din acest punct de vedere fiind similar interviului la nivel de grup. Totusi, se urmeazao anumita secventa de derulare a activitatilor pe baza unor roluri bine definite.a. Sesiunile JAD (Joint Application

Design) ;d. Sistemele de sprijinire a grupurilor

de lucru; b. Intervievarea grupurilor de

oameni cu interese comune;e. Prototipizarea.

c. RAD (Rapid ApplicationDevelopment).

A

88. Intervievarea grupurilor de oameni cu interese comune.Întrucât colectivităţile depăsesc întotdeauna numărul celor ce sunt chestionaţi, o

problemaesenţială o constituie stabilirea esantionului chestionat. De regula, se folosesc următoarele 4metode sau combinaţii ale lor :cei adecvaţi esantionului : ei pot fi oameni care îsi desfăsoară activitatea într- un anumit

35



loc, cei care sunt motivaţi să dea răspunsuri sau cei care vor să dea răspunsuri sau cei care vor să fie intervievaţi.un grup aleator : dacă exista o listă a utilizatorilor unui sistem simplu, seselectează fiecare a n-a persoana, în care n este o raţie de selecţie. O altămodalitate constă în selecţia persoanelor pe bază ordonării lor după a 2-a, a 3-aliteră a numelui sau a prenumelui sau prin generarea aleatoare a numerelor cuajutorul calculatorului.un esantion precizat: pot fi numai persoanele care îndeplinesc anumite criterii.

un esantion stratificat: dacă sunt mai multe categorii de persoane, din fiecare,după criterii aleatoare, vor fi selectaţi cei esantionaţi. De exemplu: dintre utilizatori, conducători,

informaticieni

91/90. ............................ este un proces iterativ prin care analistii si utilizatorii pun in discutieo versiune rudimentara a unui sistem informational, care va fi intr-o continuaschimbare, in functie de reactia utilizatorului.a. Sesiunile JAD (Joint Application


de lucru; b. Intervievarea grupurilor de oameni

cu interese comune;

e. Prototipizarea.

c. RAD (Rapid ApplicationDevelopment);

E

92/89 .................................este o metodologie de realizare a sistemelor informationale carepromite sisteme mai bune, mai ieftine si realizate mai rapid.a. Sesiunile JAD (Joint Application


de lucru; b. Intervievarea grupurilor de oameni

cu interese comune;e. Prototipizarea.

c. RAD (Rapid ApplicationDevelopment);

C

93/92 ................................... evidentiaza, la nivel conceptual, modul de structurare a datelor si a legaturilor dintre ele. Cea mai utilizata tehnica este entitate-asociere.a. Modelarea proceselor; d. Analiza asocierilor; b. Analiza dinamica; e. Analiza functionala.c. Analiza structurala;

C

94/91 .......................... evidentiaza comportamentul elementelor sistemului la anumiteevenimente. Una dintre tehnicile utilizate este diagrama stare-tranzitie.

a. Modelarea proceselor; d. Analiza asocierilor; b. Analiza dinamica; e. Analiza functionala.c. Analiza structurala;

B

36



95/93 ............................ evidentiaza modul de asigurare a cerintelor informationale (fluxulprelucrarilor) din cadrul sistemului, prin care intrarile sunt transformate in iesiri. Ceamai utilizata tehnica este diagrama de flux a datelor.a. Modelarea proceselor; d. Analiza asocierilor; b. Analiza dinamica; e. Analiza functionala.c. Analiza structurala;

E

96/94 Proiectarea sistemelor informatice se fundamenteaza pe un ansamblu de principii.Precizati care sunt acestea.

1. Abordarea globala modulara;2. Criteriul eficientei economice;3. Corelarea strânsa a sistemului informational cu sistemul informatic decizional si

cu organizarea structurala a organizatiei;4. Realizarea unitatii metodologice a tratarii informatiilor;5. Obtinerea de maximum de informatii finale din fondul de informatii primare;6. Antrenarea beneficiarului la realizarea sistemului;7. Posibilitatea de dezvoltare ulterioara.

a. 1+3+4+5 d. 3+4+5+6+7

b. 1+2+3+4+5+6+7 e. 1+2+3+4+5

c. 1+3+4+5+6

B

97/95 Orice sistem client/server este alcatuit din minimum trei componente principale:1.interfata cu utilizatorul (sistemul de operare mediu / grafic);2.aplicatia (prelucrarile sau procesele);3. statia de lucru;4.sistemul de gestiune a bazelor de date.

a. 1+3+4 c. 2+3+4

b. 1+2+3 d. 1+2+4

D

98/98 Pentru evitarea multiplicarii solutiilor de interconectare a sistemelor care au la bazaarhitecturi eterogene, ISO (International Standards Organization) a dezvoltat modelulde referinta OSI, care prezinta sapte niveluri, dintre care si:

• .........................- realizeaza functiile legate de gestiunea si exploatareasuporturilor fizice de comunicatie: interfete mecanice si electrice, proceduri dereceptie si emisie sistemului informatice a informatiei binare, adaptarea semnalelor la

suport etc.

a. nivelul sesiune d. nivelul transport b. nivelul legatura de date e. nivelul reteac. nivelul fizic

C

37



99/97 Pentru evitarea multiplicarii solutiilor de interconectare a sistemelor care au la bazaarhitecturi eterogene, ISO (International Standards Organization) a dezvoltat modelulde referinta OSI, care prezinta sapte niveluri, dintre care si:

• ................................ - genereaza cadrele ce vor fi transmise prin nivelul fizicsi asigura detectia si corectia erorilor de transmise.

a. nivelul sesiune d. nivelul transport b. nivelul legatura de date e. nivelul retea

c. nivelul fizic

B

100/100 Pentru evitarea multiplicarii solutiilor de interconectare a sistemelor care au labaza arhitecturi eterogene, ISO (International Standards Organization) a dezvoltatmodelul de referinta OSI, care prezinta sapte niveluri, dintre care si:

• .......................... – a sistemului informatic asigura directionarea (rutarea)informatiei in traversarea retelei realizând functii de stabilire si intrerupere acomunicatiilor.a. nivelul sesiune d. nivelul transport b. nivelul legatura de date e. nivelul reteac. nivelul fizic

E

101/99Pentru evitarea multiplicarii solutiilor de interconectare a sistemelor care au la bazaarhitecturi eterogene, ISO (International Standards Organization) a dezvoltat modelulde referinta OSI, care prezinta sapte niveluri, dintre care si:

• .............................. – a sistemului informatic asigura controlul transferului dedate punct la punct in traversarea retelei.

a. nivelul sesiune d. nivelul transport

b. nivelul legatura de date e. nivelul reteac. nivelul fizic

D

102/96Pentru evitarea multiplicarii solutiilor de interconectare a sistemelor care au la bazaarhitecturi eterogene, ISO (International Standards Organization) a dezvoltat modelulde referinta OSI, care prezinta sapte niveluri, dintre care si:

• ................................- realizeaza functiile care sunt necesare ca suport aldialogului dintre procese, cum ar fi initializarea, sincronizarea si terminarea dialogului;

a. nivelul sesiune d. nivelul transport

b. nivelul legatura de date e. nivelul reteac. nivelul fizic

A

103/105 Tehnicile prin care un SGBDD, in arhitectura tip ANSI, realizeazaasigurarea distribuirii datelor de baza sunt:

38



a. 1+2+3+4+5 c. 2+3+5 b. 1+2+4+5 d. 2+4+5

B

104.139 ………………………. ale unui sistem informatic urmaresc generarea sifurnizarea operativa si selectiva, catre toate nivelele de conducere, a unor date cucaracter strategic, tactic, operativ si functional, pentru asigurarea atributelor conducerii si ale functiilor unitatilor economice.

a. Obiectivele de conducere; d. Obiectivele specifice; b. Obiectivele generale; e. Obiectivele operative.c. Obiectivele de reconstructie;

B

105/138 ................................... au in vedere informatizarea activitatilor esentiale sispecifice ale unitatii economice in vederea asigurarii functiilor sale fundamentale:cercetare-dezvoltare, comerciala, productie sau exploatare, financiar- contabilitate,personal.

a. Obiectivele de conducere; d. Obiectivele specifice; b. Obiectivele generale; e. Obiectivele operative.c. Obiectivele functionale;

C

106/108 ................................................ contin indicatori sintetici si analitici, al caror continut reflecta starea, dinamica si tendinta fenomenelor si proceselor economice cefac obiectul procesului de prelucrare a datelor din sistemul proiectat.a. Indicatorii sintetici; d. Graficele; b. Obiectivele generale; e. Rapoartele/listele/situatiile de

iesire.c. Indicatorii analitici;

E

107/106 .................................... redau fenomene si procese economico-financiare prinintermediul unor date succinte utilizate in special informarii operative si demersuluidecizional.

a. Indicatorii sintetici; d. Graficele; b. Obiectivele generale; e. Rapoartele/listele/situatiile de iesire.c. Indicatorii analitici;

A

108/107 ..................................... redau sub forma sinoptica starea si evolutia unui fenomeneconomico-financiar in scopul informarii conducerii sau compartimentelor unitatiieconomice, adoptarii unor decizii operative, prin care sa asigure fenomenul de feed – back al activitatii economico-financiare analizate.

39



a. Indicatorii sintetici; d. Graficele; b. Obiectivele generale; e. Rapoartele/listele/situatiile de iesire.c. Indicatorii analitici;

D109/102 ..........................................– au un continut omogen format din date primarecare reflecta stari, caracteristici, evenimente, fapte preluate din unul mai multe documente primare. Se poate aprecia ca datele isi pastreaza valabilitatea, relevanta, autenticitatea, au o

utilitate pe o perioada de existenta a obiectelor pe care le reprezinta, le descrie, le reflecta.a. Colectiile de date pentru tranzactii; d. Colectiile de date statistice; b. Colectii de date de baza; e. Rapoartele/listele/situatiile de iesire.c. Colectiile de date intermediare;

B110/101 ...............................- au un caracter temporar si un continut format din totalitateamodificarilor care pot interveni pe parcursul unui interval de timp asupra continutuluiinformational din colectiile de date de baza.

a. Colectiile de date pentru tranzactii; d. Colectiile de date statistice;

b. Colectii de date de baza; e. Rapoartele/listele/situatiile de iesire.c. Colectiile de date intermediare;

A111/103 ....................................... – sunt obtinute pe baza unor operatii de sortare, fuziune,selectare din una sau mai multe colectii obiect potrivit unor cerinte furnizate de utilizator.a. Colectiile de date pentru tranzactii; d. Colectiile de date statistice; b. Colectii de date de baza; e. Rapoartele/listele/situatiile de iesire.c. Colectiile de date intermediare;

C112/104 ....................................... – au un rol de orientare, de previziune, de fundamentare a

unor decizii strategice.

a. Colectiile de date pentru tranzactii; d. Colectiile de date statistice; b. Colectii de date de baza; e. Rapoartele/listele/situatiile de iesire.c. Colectiile de date intermediare;

D

108. Rapoartele/listele/situatiile de iesire.

Rapoartele/listele/situaţiile de iesire conţin indicatori sintetici si analitici, al căror conţinut reflectă starea, dinamica si tendinţa fenomenelor si proceselor

economice ce fac obiectul procesului de prelucrare a datelor din sistemul proiectat. Reprezentarea datelor se face,de regulă , în format de tabel. Anumiterapoarte au formatul stabilit prin respectivul cadru legal.

40



109. Sistemul informational.

1. Sistemul informational :

a. se defineste ca fiind un ansamblu de procedee si mijloace de colectare, prelucraresi transmitere a informatiei necesare procesului de conducere.

b. a adus o varietate de procedee pentru obtinerea si prelucrarea datelor, in vedereautilizarii lor in gestionarea unei unitati economice

c. asigura simularea lipsei evolutiei diversilor indicatori sub actiunea factorilor de

influentad. elimina concurenta neloiala practicata de unii distribuitori de sisteme de calcul,

prin oferirea de programe cu licentae. retrage resursa in momentul in care procesorul a efectuat in totalitate executia si

renunta la utilizarea licentei, sau cand a fost depasit intervalul de timp alocat

A

110. Modelul conceptual al datelor.

2.Modelul conceptual al datelor:

a. exista ca o instanta a tipului de entitate E, care participa obligatoriu la asociere b. are un caracter general, unei inregistrari din tabelul A ii pot corespunde mai multe

inregistrari din tabelul Bc. este un ansamblu de concepte si reguli de combinare care permit reprezentarea

realitatii circumscrise domeniului supus informatizariid. poarta denumirea de reguli de transformare entitate-asocieree. va deveni cheie externa in tabela care prezinta in cadrul asocierii cardinalitatea

(1,1)

C

111 Considerand urmatoarea reprezentare grafica:

Stabiliti care este cardinalitatea pentru asocierea celor 2 tipuri de entitati Gestiune-Comanda aprovizionare:

a. (0,1) - (0,1) b. (1,1) - (0,1)c. (1,0) - (n,1)d. (1,n) - (1,1)e. (1,1) - (1,1)

D

41



112 Se considera urmatorul fragment de model conceptual al datelor

Pentru asocierea Stoc stabilita intre Materii prime si Gestiune stabiliti cardinalitatile:

a. (1,n) – (1,n) b. (1,0) – (0,1)c. (0,n) – (n,1)d. (1,n) – (0,1)e. (0,n) – (n,1)

A

113. Se cunoaste urmatorul fragment de MCD:


42



a.

b.

c.

43



d.

e.

A

114 Se considera urmatorul fragment de model conceptual al datelor

Pentru asocierea stabilita intre Gestiune si Bon consum stabiliti cardinalitatile:

a. (1,n) – (1,n) b. (1,0) – (0,1)c. (0,n) – (n,1)d. (1,n) – (0,1)e. (0,n) – (n,1)

A

44



115.. Modelul conceptual al UML

a. o viziune globala si specifica asupra unui subansamblu reprezentativ b. culegerea si inregistrarea datelor tehnico-economice si financiarec. programarea, planificare si previziune au un caracter relativ sintetic, dar obtinute

de cele mai multe ori pe baza calculelor analiticed. implica intelegerea si utilizarea urmatoarelor trei concepte majore: blocuri UML,

reguli UML, mecanisme comune.

e. un sistem complex de tehnici si metode de prelucrare logica si automata a datelor D

113/ 148 Restrictiile de integritate ........................... sunt inerente conceptelor folosite la modelareadatelor.a. semantice; d. structurale; b. statice; e. de domeniu.c. dinamice;

D

114/145 Restrictiile de integritate ............................ sunt introduse de utilizator pentru a reflectacorect realitatea si sunt expresia regulilor de gestiune aplicate in organizatie.a. semantice; d. structurale; b. statice; e. de domeniu.c. dinamice;

A115/146 Restrictiile de integritate ................... vizeaza starea sistemului informatic, independent

de timp.

a. semantice; d. structurale;

b. statice; e. de domeniu.c. dinamice;

B

116./ 147 Restrictiile de integritate ......................... privesc evolutia in timp a datelor.

a. semantice; d. structurale; b. statice; e. de domeniu.c. dinamice;

C

117/150 Restrictiile de integritate ...................... sunt conditii impuse asupra ansamblului devalori acceptate pentru un atribut in cadrul tipului sau domeniului.

a. semantice; d. structurale; b. statice; e. de domeniu.c. dinamice;

E

45



118/144 Prin organizarea datelor in baze de date se asigura centralizarea acestora, fapt care conducela o serie de avantaje. Identificati urmatorul avantaj:

.........................- daca fiecare aplicatie lucreaza cu fisiere proprii, este posibil caaceleasi date sa apara de mai multe ori in fisiere diferite. În cazul centralizarii datelor administratorul bazei de date poate organiza datele in asa fel incât toate aplicatiile safoloseasca aceleasi fisiere. Astfel se obtine o economie importanta a spatiului de memorie, sinu numai atât.

a. Posibilitatea partajarii datelor; d. Posibilitatea protejarii datelor; b. Evitarea inconsistentei datelor; e. Reducerea redundantei datelor.c. Încurajarea utilizarii unor standarde;

E

119/141 Prin organizarea datelor in baze de date se asigura centralizarea acestora, fapt careconduce la o serie de avantaje. Identificati urmatorul avantaj:

.......................... - duplicarea datelor in fisiere diferite poate crea probleme laactualizare: este posibil ca prin actualizari partiale (din omisiune sau datorita unor accidenteneprevazute) sa avem valori diferite pentru una si aceeasi entitate (de exemplu, un client poateavea mai multe nume: nu mai stim care este cel real).a. Posibilitatea partajarii datelor; d. Posibilitatea protejarii datelor; b. Evitarea inconsistentei datelor; e. Reducerea redundantei datelor c. Încurajarea utilizarii unor standarde;

B

120/140 Prin organizarea datelor in baze de date se asigura centralizarea acestora, fapt careconduce la o serie de avantaje. Identificati urmatorul avantaj:

............................... - aceasta se refera la posibilitatea utilizarii datelor in comun de maimulti utilizatori si la posibilitatea dezvoltarii de noi aplicatii folosind datele deja existente.

a. Posibilitatea partajarii datelor; d. Posibilitatea protejarii datelor; b. Evitarea inconsistentei datelor; e. Reducerea redundantei datelor c. Încurajarea utilizarii unor standarde;

A121/142. Prin organizarea datelor in baze de date se asigura centralizarea acestora, faptcare conduce la o serie de avantaje. Identificati urmatorul avantaj:

........................................- administratorul bazei de date poate impune alinierea laanumite standarde, fapt care permite ulterior un transfer rapid al datelor de pe o platforma(hardware sau software) pe alta.

a. Posibilitatea partajarii datelor; d. Posibilitatea protejarii datelor; b. Evitarea inconsistentei datelor; e. Reducerea redundantei datelor.c. Încurajarea utilizarii unor standarde;

C122/143. Prin organizarea datelor in baze de date se asigura centralizarea acestora, faptcare conduce la o serie de avantaje. Identificati urmatorul avantaj:

46



................................ - administratorul bazei de date, având un control centralizat aldatelor, poate introduce restrictii diferite de acces la date pentru fiecare categorie deutilizatori.

a. Posibilitatea partajarii datelor; d. Posibilitatea protejarii datelor; b. Evitarea inconsistentei datelor; e. Reducerea redundantei datelor c. Încurajarea utilizarii unor standarde;

D123/149 Costurile mentenantei unui sistem sunt influentate de câtevaelemente principale:

a. in fazele de evaluare / proiectare nu pot fi luate in considerare toatescenariile privind functionarea sistemului;b. un sistem mare este proiectat si implementat de catre mai multeechipe, in perioade diferite, ceea ce implica o buna coordonare aactivitatii lor si poate conduce la generarea unor solutii a carorintegrare ridica uneori probleme in timpul exploatarii;c. proceduri de codificare a datelor prin care se dau instructiunidespre modul de intocmire a codurilor. Aici se explica sistemul de

codificare utilizat si structura codurilord. dezvoltarea unui sistem informatic este un proces de durata si peparcursul proiectarii si implementarii pot sa apara modificari majore inceea ce priveste: legislatia, performantele echipamentelor siproduselor programului, orientarea activitatii organizatiei, forma deproprietate, strategia manageriala;e. - proceduri de obtinere a situatiilor de iesire, prin care se dauinstructiuni despre modul de afisare si interpretare a rapoartelor,listelor etc.f. personalul care deserveste sistemul, cistiga experienta si intelegedin ce in ce mai bine ce ar trebui sa faca, uneori in opozitie cu ce

face.

a. b+c+d+e d. c+d+e+f b. a+b+c+d+e+f e. a+d+ec. a+b+d+f

C116. Se cunoaste urmatorul fragment de MCD:

47




a.

b.

c.

d.

48



e.

E

117 .Se considera urmatorul fragment de model conceptual al datelor

Pentru asocierea stabilita intre Clienti si Autovehicule stabiliti cardinalitatile:

a. (0,1) - (0,1) b. (1,1) - (0,1)c. (1,0) - (n,1)d. (1,n) - (1,1)e. (1,1) - (1,1)

D

117 Se cunoaste urmatorul fragment de MCD.

Stabiliti care sunt identificatorii tipurilor de entitati.

49



a.

b.

c.

50



d.

e.

E118 Din punct de vedere al rolului pe care il indeplineste atributul:

a. imparte modelul de analiza in parti mai mici, usor de inteles si construieste

arhitectura sistemului prin identificarea subsistemelor si transpunerea lor pehardware-ul disponibil b. poate fi: numeric, alfanumeric, sir de caracterec. descrie problema, iar proiectarea de sistem descrie solutiad. include, pe langa clasele de baza si clasele de interfete grafice, clasele de acces la

bazele de datee. poate fi: cheie candidat, cheie primara, cheie externa

E

119.Se considera urmatorul fragment de model conceptual al datelor

51



Pentru asocierea stabilita intre Clienti si Plata rate stabiliti cardinalitatile:

a. (1,1) - (0,n) b. (n,0) - (0,1)c. (1,n) - (1,1)d. (1,0) - (0,1)e. (0,1) - (0,1)

C120.Se cunoaste urmatorul fragment de MCD.


a.

b.

52



c.

d.

e.

A121 Simbolizarea atributului care joaca rol de cheie primara:

a. multivaloare se realizeaza printr-o sageata dubla de la determinant catre determinat b. trebuie sa fie sugestiva in contextul aplicatiei si sa identifice clasa in mod unicc. se realizeaza prin sublinierea acestuia cu o linie continuad. se realizeaza printr-o secventa care include evenimentele ce apar in timpul

executiei sistemuluie. unei inregistrari din tabelul B ii corespunde cel mult o inregistrare in tabelul A

C122. Se considera urmatorul fragment de model conceptual al datelor

53



Pentru asocierea stabilita intre Plata rate si Contracte stabiliti cardinalitatile:

a. (1,1) - (1,n) b. (1,0) - (n,1)c. (0,1) - (1,1)d. (0,n) - (0,1)e. (1,n) - (0,1)

A

123 Se cunoaste urmatorul fragment de MCD.


54



a.

b.

55



c.

d.

e.

56



D

124 În reprezentarea prin diagrama entitate-asociere, legaturile dintre entitati sunt reprezentate prin:

1 arce neorientate care stabilesc legatura intre nodurile ce reprezinta entitatile participantela asociere.

2 primitive3 arce orientate care stabilesc legatura intre nodurile ce reprezinta entitatile participante la

asociere.4 entitatile participante la asociere5 nodurile ce reprezinta entitatile participante la asociere

a. 1+2+3+4+5 b. 1+3+5c. 2+4d. 2+5e. 1+3

E

125 Informatica de gestiune:

a. asigura datele de intrare in sistemul informational contabil, consemneazaoperatiile economice si financiare in momentul efectuarii lor, cu scopul de a servica dovada a infaptuirii lor si ca instrument de fundamentare a inregistrariicontabile

b. este partea informaticii economice care se ocupa cu prelucrarea automata a datelor de evidenta si control vehiculate in cadrul unui organism economicc. asigura nivelul de rentabilitate realizat in urma vanzarii lor pe piatad. asigura construirea unor modele contabile noi, la o schimbare a misiunii sistemelor

contabilee. se bazeaza pe diverse obiecte asezate pe dialogul permanent cu multimea

consumatorilor de informatie contabila.

B126 Se considera urmatorul fragment de model conceptual al datelor:

57



Pentru asocierea stabilita intre Clienti si Contracte stabiliti cardinalitatile:

a. (1,n) – (1,1) b. (1,0) – (0,1)c. (0,n) – (n,1)d. (1,n) – (0,1)e. (0,n) – (n,1)

A127 Generalizarea si specializarea entitatilor tip:

a. trebuie sa asigure transmiterea si prelucrarea datelor, obtinerea de informatii. b. trebuie sa urmareasca partea logica a prelucrarii datelor in vederea obtinerii

informatiilor c. trebuie sa considere ca un anumit domeniu este compus din parti corelate intre ele

si cu legaturi cu exterioruld. sunt reguli de identificare a unor seturi de entitati in cadrul unei entitati tip definite,

plecand de la valorile unor atribute sau utilizand criterii precizate de utilizator e. sa fie sugestiva in contextul aplicatiei si sa identifice clasa in mod unic.

D 128 Se cunoaste urmatorul fragment de MCD.


58



a.

b.

59



c.

d.

60



e.

B129 Data-concept fundamental al informaticii:

a. vehiculeaza cunostinte de reflectare si control privitoare la situatia patrimoniului,

entitate economica si juridica de gestiune a valorilor materiale si banesti b. utilizeaza o abstractizare prin relatie, recunoscuta de ISO ca fiind o apropiere de

modelul entitate-relatiec. reprezinta informatia sau cunostiinta gestionata si/sau prelucrata folosind tehnica de

calcul;

d. permite introducerea datelor, calcul aritmetic, memorarea datelor si ainstructiunilor, precum si afisarea rezultatelor

e. poate lua forma unei diagrame a fluxului de date.

C130 Asocierea:

a. printr-un verb inscris deasupra liniei de conectare b. programare, planificare si previziune pe baza calculelor analiticec. in cadrul sistemului informational, justificativ, de evidenta contabila sau de sinteza

si raportare.

d. nu are o existenţă de sine stătătoare, depinzând de existenţa realizărilor entităţilor pe care le leagă, în consecinţă nu are identificatori specificie. prin abordarea descendenta sub numele de bottom-up

D131 Cardinalitatea este reprezentata printr- un cuplu de numere intregi:

a. iar datele si prelucrarile sunt examinate impreuna definindu-se actigrame (saudiagrama activitatilor) si datagrame (diagrama datelor)

61



b. de forma (x, y), care exprima numarul minim (x) si numarul maxim (y) de realizariale unei instante (realizari) ale tipului de entitate care participa la o asociere

c. care folosesc descompunerea progresiva descendenta „top-down”; ele fiind in faptcarteziene

d. care produce separarea intre modelul datelor si modelul prelucrarilor e. utilizand un formalism numit ENTITATE-ASOCIERE

B

132 Considerand urmatoarea reprezentare grafica

Stabiliti care este cardinalitatea pentru asocierea celor 2 tipuri de entitati Angajati-Sucursala:

a. (1,1) - (1,n) b. (1,0) - (n,1)c. (0,1) - (1,1)d. (0,n) - (0,1)e. (1,n) - (0,1)

A133 Se cunoaste urmatorul fragment de diagrama a dependentelor functionale:


62



a.

b.

63



c.

d.

e.

64





C137 Se cunoaste urmatorul fragment de diagrama a dependentelor functionale:


a.

66



b.

c.

67



d.

e.

B

139. Obiectivele generale ale unui sistem informatic.- de conducere (manageriale);• func ţionale

68



4. Obiectul reprezinta:

a. partea logica a prelucrarii datelor in vederea obtinerii informatiilor b. o viziune de ansamblu asupra datelor, criteriile de selectie si eventual ordinea de

sortarec. varianta care asigura venitul maximal, cheltuielile minimale si abaterea minimalavariabila

d. un element identificabil, concret sau abstract, caracterizat prin structura, atributelesi metode proprii

e. fixare a parametrilor si a functiilor specifice prin compararea cu cerintele sirestrictiile utilizatorului

D

14. În analiza ca etapa a ciclului de realizare a unui proiect in abordarea orientata–obiect:

a. se poate asigura simularea evolutiei diversilor indicatori sub actiunea factorilor deinfluenta

b. actiunea utilizatorului se face in timp real asupra sistemului informationalc. proiectantul creeaza modele de obiecte si functii fara a lua in considerare aspectele

de implementared. alcatuirea unor magistrale de circulatie este prioritara cu scopuri de actualizare adeciziei si de dezagregare pe centre de responsabilitate

e. se identifica cel mai bine comportamentul intregului sistem operant

C

36 . Modelul prelucrarilor al metodei Merise/2 a fost imbogatit la:a. nivel conceptual; d. nivel organizational b. nivel logic; e. nivel logic si nivel fizicc. nivel fizic;

A

Date post:	07-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	adle1
View:	240 times
Download:	0 times

Sisteme In Format Ice de Gestiune Grile Verificate

Documents