PREJTL ABONAMENTULUI: . ,P e un a n .................................. o cor. 40 bani.P e o jumătate de an . , . 2 cor. 70 bani. Scmlnic, America şi alte ţSri străine 11 cor. anual. Abccament« se fac Ia ^Tipografia Poporului“ Sibiiu

Foaie politică.Apare Marţia, Joia şi Sâmbăta.

(Joia apare numărul de Dumineca.)

T elefon N r. 146.Adress telegrafică." „Foaia Poporului“, Sibiiu.

INSERATE să primesc la BIROUL ADM INISTRAŢIEI

(Strada Măcelarilor' Nr 12).Un şir petit prima d&iă 14 bani, a două-oară

12 bani, a treia oară 10 bani.

Sinodul Arhidiecezan.A vem o zi mohorâtă de primă­

vară. Deputaţii se adună încet la slujba d u m n eze ia scă , ce aduce asupra lor su flarea nevăzută a Duhului Sfânt. Nici o em oţie nu Ie atinge sufletul. Vezi, parecă , în aceste clipe de sbucium o g l in d in d u -se pe faţa fiecăruia serio­z ita tea profundă a vremilor, prin cari trecem .

D u pă terminarea sfintei liturgii o d ep u tă ţ ie alcătuită din cei mai de s e a m ă deputaţi ai sinodului conduc p e venerabilu l vicar al văduvitei arhi- d ie c e z e la scaunul prezidenţial. Păşind rnaiestos, cu gândul la opera marelui său învăţător, care a ajuns o amintire din trecut, arhimandritul Dr. Ilarion P uşcariu desch id e această sesiune a s inodulu i arhidiecezan. Cuvântul său clar şi sonor, sim plu şi plin de înţe- suri adânci pătrunde în inima acelora, pe cari i-a luminat puterea Duhului Sfânt. După aceasta cuvântare de d e s ­ch idere , primită cu aprobări generale, s ’au a les com isiile s inodului, s ’ati îm ­părţit actele şi agendele, s ’a stabilit, câ Marţi, la orele 9 se ţine cea d in­tâi şed inţă meritorică.

Cuvântarea de deschidere e ur­m ătoarea:

Hrislos a înviatJ I ‘rea Stimaţilor Domni Deputaţi!

In cuvântarea, cu care am o n o a ­rea a desch id e sesiunea Sinodului ar­h id iecezan din acest an, m i-se im pune trista datorinţă a notifica la locul în­tâi trecerea la cele eterne a vrednicu­lui nostru Arhiepiscop şi Mitropolit lo a ti Mcţianu, întâmplată în ziua de 21 Ianuarie a. c. Biserica din mitro­polia noastră şi îndeoseb i preoţimea şi credincioşii noştri din Arhidieceză prin acest even im ent fiind dureros a î in ş i j .a u 'îm b r ă c a t haină; ide doliu şi je lesc cu multă* întristare, pentrucă au perdut pe preabunul său părinte sufletesc, pe înţeleptul, neobositu l cap ş i conducător al bisericei, care cu distinsele sale calităţi sufleteşti a câr­muit biserica ca ep iscop şi apoi ca

Mitropolit într’un şir frumos de ani’ precum la puţini arhierei le este orân­duit dela D u m nezeu .

Mitropolitul loan Mcţianu, prin spiritul său de iniţiativă, prin stăruinţa de fier şi laboriozitate admirabilă, a creat pentru biserică mai multe insti­tuţii de mare fo los în propăşirea cul­turală a poporului român ortodox.

EI a ridicat prin putere^ cuvân­tului simţul b iser icesc şi religios, dând exem p lu viu şi cu fapta despre acestea virtuţi creştineşti. Iară faţă de factorii din afară a ştiut cu înţelepciune şi tact, să ţină cum păna moderaţiunii, după cum au pretins interesele bi­sericeşti.

Mitropolitul loan Mcţianu şi-a asigurat un num e nemuritor şi istoria bisericii noastre va înregistra cu laudă num ele lui. Vă rog dară, ca şi din parte-ne, cari am fost martori ai fap­telor şi nizuinţclor nobile ale adormi­tului în D om nul, să onorăm memoria lui prin ridicare zicând: „în veci po­menirea lui“.

In îngrijorarea ce cuprinde sufle­tele noastre pentru soartea bisericii, să ne punem nădejdea în D um nezeu, m ulţumindu-i mai întâi, căci în trecut a apărat şi scutit biserica noastră, dăruindu-i buni şi distinşi conducători, apoi rugându-l, ca şi în viitor să o ferească de tot răul, spre mărirea nu­melui Lui şi spre binele şi fericirea credincioşilor. Să sperăm , că factorul chem at după statutul organic, congre­sul nostru naţional-bisericesc, luminat de Duhul Sfânt, va păşi cu trezvire şi sfinţenie la îndeplinirea celui mai în sem n at act în constituţia bisericei noastre, care este a legerea Arhiepis- copuIui-Mitropolit, ca astfel biserica noastră să iasă din starea excepţio­nală de astăzi şi să ajungă în cel mai scurt timp în stare normală, având pe Arhiepiscopul şi Mitropolitul său în frunte la conducere .

In ce priveşte lucrările, cu care Venerabilul s inod va avea a se ocupa

şi a le rezolvi în sesiunea actuală, a c e le a s e vor cunoaşte din rapoartele generale şi speciale ale Consistorului arhidiecezan, din aceste rapoarte se va vedea , că pe lângă toate împreju­rările grele, în cari trăim astăzi, acti­vitatea bisericească în Arhidieceză a decurs în mod normal cu escepţiunea cauzei şcolare, care a suferit din cauza războiului, fiind chemaţi un număr însem nat de învăţători pe câmpul de luptă, pentru a-şi împlini datorinţa cătră tron şi patrie.

Intre obiecte le ce se aştern cu raport specia l, ţin a face amintire d e o ­sebită despre co lecta pentru înfiinţa­rea unui Orfelinat de copii orfani ră­maşi după cei căzuţi în războiul m on­dial. Rezultatul surprinzător de favo­rabil, la care am ajuns în timpul re­lativ scurt dela desch iderea colectei, ne încredinţează, că ideea acestei in- stituţiuni culturale filantropice s ’a dat la timp oportun; dc aceea a şi fost îmbrăţişat în toate părţile cu inimă caldă.

Tim purile grele de astăzi şi mai ales starea excepţională a bişericii noastre, lipsită de capul şi con d u că ­torul ei aduce cu sine, că dacă în timpuri normale P. O. D om ni depu­taţi s inodali au fost totdeauna la înăl­ţimea misiunii lor, cu atât mai vârtos astăzi se vor nizui a contribui cu cu­noştinţele lor, cu toată sinceritatea şi obiectivitatea la pertractarea şi regu- larea cât mai fericită a agendelor s i­nodale .

Cu nădejdea în Dum nezeu,, că ne va lumina şi ne va ajuta în gândurile noastre bune, declar şedinţa de astăzi şi cu ea ses iu n ea sinodală din acest an de deschisă .

Singura^ chestiune, care ar fi dat prilej la discuţii neplăcute, ar fi fost în şed in ţa dintâiu a legerea unui su b ­stitut de prezident, în cazul, că I. P. C. S a Arhimandritul Puşcariu nu ar fi putut con d u ce într’una sinodul, din cauză de boală. Printr’o înţelegere cum inte s ’a înlăturat însă discuţia ş i rezolvirea acestei chestiuni.

Pag. 2 FOAIA POPORULUI Nr. 21

D in . România.Darul regelui României pentru

săraci.SI. S. R eg e le Ferdinand a adresat

d-lui Ion C. B rătianu, preşedintele consiliu­lui de miniştri, urm ătoarea scrisoare:

Scum pul Meu Preşedinte al Consiliului.In aceste vrem uri deosebit de grele,

gându l M eu se înd reap tă şi către acei cari sufăr de m area scum pire a traiului, fără a p u tea fi îndestulători înlesniţi {de budgetul Statului, astăzi prea împovorat.

In dorinţa de a contribui la alinarea acestor suferinţe, la care sunt sigur că ni­m eni dintre cei avuţi nu va răm ânea nepă­sător, am ho tărît a dărui sum a de lei 1,250.000 spre a se îm părţi celor mai crud loviţi şi mai ales populaţiunei oraşelor ţării — cea m ai atinsă prin scum petea mereu crescândă a chiriilor şi a celor mai neapărate lucruri trebuincioase traiului — şi care cred că m erită ajutorarea noastră pe o scară mai întinsă.

V ’aşi fi foarte recunoscător, scumpul Meu preşedinte al consiliului, sâ-.Mi daţi pă­rerea dom niei-V oastre asupra modului ce vi se pare mai nimerit pentru ca acest ajutor să uşureze in tr’adevâr soarta celor obidiţi şi mai vrednici de com pătim irea uoastră.

R egina şi copii noştrii vor simţi o m are mulţum ire sufletească de a se asocia şi Ei la această faptă de ajutorare reciproc ă luând parte la îm părţirea ajutoarelor.

Cu accst prilej vă reînoiesc. scumpul Meu preşedinte a! consiliului. încredinţarea sincerei şi statornicei Mele afecţiuni.

indiihiiid,Mucureşti. Aprilie 1916

închiderea sesiunei parlamentareCetim în ziarul guvernam ental „Vii-

to ru l“ :Dacă sesiunile istorice îşi măsoară im­

portanţa du p i extinderea elocvenţii desiă- şu tate dela înălţimea tribunei parlam entare sesiunea închisă acum nu va putea fi soco- tită între cele mai imj>ortante din istoria parlam entarism ului român.

Dar d ac i e vorba de o operă pozitivă realizată, de atitudinea faţă de re! mai mare evenim ent din istoria contimjH>rană a om e­nirii, sesiunea închisă acum este d intre acele cari v<t însem na odată în istoria noastră poiiticâ. *

O pcta real:zată în această sesiune poate i fi rezumată în m enţinerea unei câ t mai a- propiată de cea norm ali a vieţii noastre in- j terne şi în veghicrea a ten tă asupra desfă- ! şurării evenim entelor din afar.7, pen tru ca, ' cu încredere în distinele neamului nostru, j să fim gata în orice m om ent să luăm apă- j rarea m arilor noastre interese. Pentru aceasta j nici o jertfă nu a fost cru ţa tă ca să se in ­tensifice puterile noastre pâna la lim 'ta lor superioară, chezăşia cea mai sigură a încre- derii de care avem nevoie.

Legile financiare şi economice cari au ! fost făcute în această sesiune, au dat S ta- j tutui şi populaţiunii noastre mijloace ca să ! în frun te criza generală prin care trecem şi ' au contribuit la m enţinerea acelui calm şi | acelei încrederi, fără de care nimic ternei- ' n ic nu se poate nici nădăjdui, nici înfăptui i

P rin tr’o în ţeleaptă regulam entare a co- 1 inertului nostru extern, am fost puşi în mă- - su ră să valorificăm bogăţiile noastre, să sa- j tisfacem o parte din nevoile importului nos- ! tru , în cele mai grele îm prejurări economi- !

ce şi politice în care s’a găsit vreodată col­ţul sudestic al Europei.

Prin înfăptuiri, pozitive, câ t şi prin re­zistenţa to t a tâ t de utilă, sesiunea care s’a închis s’a adaptat m arilor cerinţe istorice ale m om entelor de acum.

Opoziţia nu mai poate influenţa hotărîrile guvernului Brătianu.

Sub titlul „E prea târziu“ directorul „A devăru lu i“ d. Const. Miile, publică în acest ziar un articol prim în care-şi m anifestă am ă­răciunea şi decepţiunea lui faţă de şovăirile şi svârcolirile opoziţiei războinice, din care face şi dânsul parte. Iată ce spune d. Miile:

L a .sp artu l târgului, când Camerele se închideau, opoziţia s’a deşteptat din somn şi a văzut că atingerea prea de aproape cu guvernul este com prom iţător, şi s ’a re tras din diferite comisiuni, în care fusese pusă. Opoziţia nu avea ce să caute în aceste co­misiuni, căci trebue să-şi dea seamă, că aceste numiri erau făcute, pentru a o face solidară cu actele guvernului. D ar acum este prea târziu pentru a se lua de g â t cu guvernul în chestia externă. Ţara nu mai crede capabilă opoziţia să influenţeze asupra unor st3ri a lucrurilor. N 'o crede în stare, să determ ine guvernul să facă altfel do cum vrea. O po­ziţia a procedat prea subţire; de a tâ tea ori a făcut mişcări, apoi s ’a oprit. La deschide­rea parlam entului, opoziţia a luat o atitudine războinică şi faţă de rege şi faţă de guvern. D ar a doua zi. deziluzie. A re început m er­sul norm al al lucrurilor.

Pentru ce s ’a făcut m anifestarea dela Cameră, dacă nu era să fie urm ată de alte m anifestări, Azi opoziţia se m anifestează re ­trăgând guvernului incredcrea. D ar opoziţia

i nu mai poate înrîtiri atitudinea guvernului. E iarăşi o m enifestare zadarnică, o svîrco- lire de m uribund, şi a tâ ta tot.

D E P E Ş IGermania şi România

l ’ucureşti.— D. Ilag i Teodorache, p re ­şedintele Camerei de com erţ din B ucureşt se exprim ă astfel în z.iarul „N aţionalul“ asu­pra acordului R om âniei încheiat cu G er­m ania :

- R om ânia a trebu ii să reali/.eze a- cest acord comercial, deoarece industria ne- dcsvoltată a R om âniei nu poate să provadă ţa ra cu toate articolele necesare. Din cauza aceasta s’a produs scum petea cea mare. In G erm ania putem afla to t ce ne trebue şi asta p<- drum ul cel mai scurt. In schim b dăm cercale, lemne, petroleu, to t produse d c c a rc dispunem cu prisosinţă. In asem enea îm p re ­jurări a fost firesc, că am încheiat conven­ţia cu Germ ania.

La în trebarea, dacă această convenţie are şi tendinţă politică, d. Ilag i Todorache a răspuns!

— In chestiile diplom atice nu sun t iniţiat, dar după părerea m ea personală, potafirma că acest acord are numai caracter comercial.

Grecia nu lasă să treacă trupe sîrbeşti.

Berlin. — Ziarele de aci anun ţă din A te n a :

S peranţa de a se aplana conflictul în ­tre h n ten ta şi Grecia prin concesiuni reci­proce s ’a dovedit a . fi neîn tem eiată . G uver­nul grec se arată absolut hotărâ t să respin­gă şi nouilc propuneri ale Ententei, anum e

ca trupele sârbeşti din Corfu să nu fie tra n ­sportate prin P ireu şi Atena, ci printr’o lo­calitate la nord de golful de C orint, dela Ites, pe jos până Ia Brale sau dela altă sta­ţie a liniei ferate A tena-L arissa, şi apoi cu trenul spre Catherini.

A m basadorul sârb a s tă ru it foarte m ult la prim -m inistrul Sculudis, ca cererile E n ­tentei în chestia transportu lu i trupelor s â r­beşti să fie satisfăcute, referindu-se la am i­ciţia sârbo-greacă şi Ia principiile de u m a ­nitate.

Prim m inistrul grec, Sculudis, a d e ­clarat că refuzul lui e categoric. A m b asa ­dorul francez prezentându-se în au d ien ţa la regele C onstantin, a spus că E n ten ta s tâ ru e :n cererea ei de a se permite trecerea t r u ­pelor sârbeşti prin Grecia. M arţi a fost a m ­basadorul rus, Mercuri cel italian la S c u lu ­dis, pentru a sprijini cererea sârbo -franco - engleză. Dar şi acestora prim m inistrul g re c a răspuns că o trecere a trupelo r s â rb e ş ti prin Grecia e cu neputinţă.

Ziarele guvernam entale greceşti a firm ă că E n ten ta prin trecerea trupelor s â rb e ş t i prin Grecia, are intenţia să provoace tu lb u ­rări interne în Grecia, şi să ocupe im p o r­tante porturi greceşti.

— „F rankfurter Z eitung“ află din A - tena. că prim ministrul grec Sculudis a r fi am enin ţat să arunce toate liniile fe ra te g r e ­ceşti în aer, în cazul când E n ten ta va s t ă ­rui ca trupele sârbeşti să treacă prin G rec ia .

Revoluţia din Irland.Răscoala Irlandezilor preocupă şi a c u m

guvernul englez. In Dublin se luptă la ItîO.GtX) dc răsculaţi îm potriva guvernului. T o ţi r ă s ­culaţii au arm e şi sunt bine instruaţi. a ş a în â t Englezii trebuie să trim ită tru p e » e g u - late}îm potriva lor. D upă telegram ele ceh* m ai noui răscoala s’a în tin s in mai m ulte jx irţi şl ciocnirile sângeroase n'att înceta t în c ă G eneralul Maxvcll cu num eroase tru p e plecat în Irlanda, ca să potolească r e ­voluţia.

Episcopul din K esington a spus în p r e ­dica ţinută în V inerea m are, că A n g lia a sta t în A ugust 1914 înaintea eruperii u n u j războiu civil, şi num ai izbucnirea războ iu lu i mondial a delăturat această prim ejdie, căci ura de clase ajunsese atunci punctul d e co l- m inaţie am eninţând viaţa naţională b ritan ică .

(îrnrva, — Ziarele franceze an u n ţă d in .L ondra:

Cu toate că truj>ele guvernului au r e u ­şit să fie stăpâne pe situaţie la D ublin , t o ­tuşi e fapt că rebelii ţin ocupate în că g ă ­rile. centrul oraşului, străzile p rin c ip a le şi dispun de poziţii puternice. — E de a ş te p ­ta t încă luptă foarte sângereoasă la D ublir.-

După o ştire a ziarului „N ouliste din Londra, situaţia din Irlanda e încă fo a rte gravă.

In ju r de D ublin în localităţile L u sk b Svords, A rdee şi Louth au izbucnit g ra v e tu rburări.

Berlin. — Ziarul - K ölnische Zeitungc an u n ţă : E d iţia pariziană al ziarului r N e\vyork H e ra ld “ află că lordul K itchener a fost n u ­m it vicerege al Irlandei cu puteri discreţionare.

Armata engleză din Kut-el-Amara s’a predat.

Ihi dapr sta. — A rm ata engleză încur.- ju ra tă la K ut-el Am ara a fost silită a se predea asediatorilor viteji turci. N um ărul p ri­zonierilor e mai m are de Lî.OOO.

Prin aceaata trupa engleză trim isă spre Hagdad. încă în D ecem vrie, anul trecu t' a

Nr. 21

trebuit să se predeie. îna in te de a face aceasta generalul englez T ow nsend , a ofe­rit Turcilor un milion de funţi sterligi, dacă îi lasă să se re trag ă nevătăm aţi, ceeace, bine înţeles Turcii au respins de-ale îngădui.

Conflictul germano-american.Haga. — L ipsa de ştiri despre criza

germ ano-am ericană e tălm ăcită in diferite chiouri. U nii văd în aceasta m otive de li­niştire, pe când alţii cred, că tocm ai lipsa unor încercări dovedeşte, ca deastădată W il- son şi-a spus ultim ul cuvânt.

l'rankfnrt. — »F rankfurter Zeitung* anun ţă din N ew -Y ork: D eputatul M ann conducătorul opoziţiei în cam era reprezen­tanţilor, a ţinu t un nou discurs în contra războiului şi a ruperii relaţiunilor diplom a­tice germ ano am ericane. Cam era l’a aplaudat.

Corespondentul vienez al ziarului »Pes- ter Llovd» este inform at că plecarea am ba­sadoru lu i am erican Gerard in cartierul g e ­neral germ an este considerată ca un sim p­tom, că a tâ t în Am erica ca şi în G erm a­nia se ciepun silinţe pen tru a găsi o eşire din situa ţia critică provocată de nota ame ricană.

0 te legram ă din Berlin com unică, că sec re taru l cie s ta t la departam entul marinei von Capello, a p lecat în cartierul general germ an pen tru a face rapo rt îm păratului W iiheim despre chestiunile dela ordinea zilei.

.B erline r Tageblatt« află că răspunsul G erm aniei la nota am ericană a fost fixat in trăsă tu ri generale. Prin urm are se crede. c.‘. răsp u n su l Germ aniei, se va putea pre­zenta l.i W ash ing ton în primele zile ale săp- tăm âneî viitoare.

Ţări vrednice.— Olanda —

In zilele noastre răsvrătlte cetim m ulte ştiri desp re Olanda ţi despre pregătirile ei de războiu. A m cotit nenum ărate ştiri des­pre ocuparea /U luiri din partea Germ anilor. ' Cetini despre Danauarca. Despre ţcrilc scan ­d inave: Sredin şi Aan'tgia. Despre Finlanda. Şi desp re altele.

1 )acă războiul crâncen de azi are o miie de părţi rele, poate avea «i 99 de părţi hune. O p arte folositoare poate fi faptul, că oam enii noştri în v a ţă a cunoaşte ţări şi po­poare. O am eni scoşi din toate văgăunile mun. ţilor dela noi cutreeră azi văile şi munţii Serbiei, Bosniei, I lerczegovinei, M untelui ne­gru , A lbaniei mai straşn ic decât toţi turiştii v rem ilor de pace. Cutreeră plaiurile B ucovi­nei. Galiţiei, Poloniei. C utreeră litoralul Adri- aticei, Istria, Carintia, T irolul şi toate pro­vinciile austriace până în Bohemia şi Mora- via. A ju n g pe la Don, patria Cazacilor. A jun^ în co lţuri depărta te ale Rusiei europene. A ju n g în A sia, până la T urkestan şi S ibe­ria de răsărit.

P e tim puri de pace, cui i-ar fi venit în m inte să străba tă în lung şi în lat atâta lum e ?

*

R ăzboiu l lărgeşte deci cunoştinţele geografice. Ţ ăranul nostru îşi p lânge nă­cazul din Iaroslau şi O slăviţa, ca şi dela D oberdo şl Tolm ina, ca şî din spitalul si­berian, unde are m are noroc cu „doftoriţa de m uscan*. care >la toţi le zice pan*.

Xu e .dar nepotrivit să vorbim de ţări cv::te, cari deocam dată nu stau în răsboiu fu ri neutrale) şi de unele ţări cari au fost îm brâncite în învălm ăşeală.

Olanda.

E ţărişoară m ică în M area Nordului, G erm ania şi Belgia. A bia are o întindere de33.000 km . pătraţi, adecă m ai m ică decât C roaţia şi Slavonia, m ai m ică decât T ran ­silvania, D ar are colonii în în tindere de peste 2 milioane chilom etri pătraţi.

P ăm ântu l ţărişoarei e şes. In parte, zace mai jos decât su p ra fa ţa m ărei. A r pu­tea fi deci acoperit de Japă, dacă Olandezii nu s-ar fi apărat cu d iguri uriaşe (iezituri din păm ânt, p ia tră şi beton) la m arginea mării. D ar cu puţină osteneală, prin iezitu- rile aceste se pot deschide anum ite portiţe: apa năvăleşte în lăun tru şi o bună parte din ţa ră ajunge sub apă. Ia tă un mijloc de apă­ra re la care cugetau şi cugetă Olandezii, dacă ceva duşm ani le-ar încălca ţărişoara, îi vor năpădi cu apa M ării Xordului.

P este to t O landa este o ţară, unde nu vei afla nici un petec de păm ânt, care să nu fie lucra t şi p re lucrat de m âna şi hăr­nicia omului. R eg u la te sunt fluviile, rîurile, văile şi păraele. L egate su n t prin nume­roase canaluri foarte dese. N avigaţia (co- răbierituli pe fluviile Scheldă, Maas şi R e ­nul cu cele trei braţe, apoi pe canaluri pe lacul Zuider şi pe toate m ările pământului— e foarte desvoltată. Păm ântu l nu e toc­mai roditor, dar e bine lucrat. Produce să- cară. păstăiose. in. sfecle şi tăbac. Dar din capul locului legum e şi flori.

în treb ă Olanda r gradimî si flori. P ăduri şi lem ne nu p rea are. Dar cultura vitelor şi lăptăriilc sun t în floritoare. Vacile olandeze sun t cunoscute pretutindeni. Tot astfel găinile olanJeze. Apoi cazul de Alk- m aar şi F.dam. în tinsele câmpii cu flori sun t prielnice albinăritului, care se cultivă pre tu tindeni.

Cu toate că ţărişoara e numai cu rev.i mai m are decât a ciuda parte din teritoriul R om âniei, to tuş num ărul locuitorilor ( »landei e aproape cât al Rom âniei. In num ăr ro­tund 7 milioane de suflete De aici putem vedea hărnicia şi deştcptăciunca O landezu­lui faţă dc a ţărănimii oroj>site din R om â­nia. Poporul olandez e bine crescut prin şcoală, stăruitor, m uncitor, cruţător, de cu­ră ţen ie proverbială. Cât dc îndărăp t e po­porul rom ânesc. Olanda c ţară de agricul­tu ră raţională, dc fabrici şi ateliere, de d ru ­m uri de fer şi navigaţie, de hărnicie şi ne­goţ. Cât de îndărăp t a răm as R om ânia cu agricultura-i din moşi-strămoşi, cu industria nedesvoltată. cu negoţu-i neînsem nat şi aca­p ara t în m arc parte de streini! De aici ne putem explica faptul că în m ica Olandă pot trăi bine şi m ulţăm it tot a tâ ţia locuitori ca pe păm ântul cel bun şi de cinci-ori aşa de m are al Rom âniei.

Sun t renum ite oraşele olandeze: Am­sterdam . capitala ţării, num ită şi V eneţia nordului, se află la m arginea lacului Zuider. A ici su n t cele dintâi ateliere pen tru lustrui­rea diam antelor. I ia g a e cunoscută din mul­tele congrese de pace. ce s a u ţinu t aici. H aarlem , cu grădinărie m inunată. R otter- dâm , cu nego ţ în tins spre jtoae părţile lu- mei. Seida şi U trech t cu universităţi vestite.

R ăzboiul a cuprins m ulte ţări şi poate, va mai cuprinde. A r fi păcat să fie cuprinsă, ş i Olanda, să fie încălcate m inunatele ei grădini, să fie distruse oraşele ei, să fie m ur­dărită curăţen ia ei. A devărat, că ea nu iu­beşte pe Germ ani, nici pe Englezi, ci mai d eg rab ă pe Francezi. D ar până acum a şi-a păstra t liniştea, cu arm a la picior, strâmto- ra tă în tre docar, şi nicovală (Germania şi

FOAIA POPORULUI

Anglia). P oate mai bine o nim eria dacă dela începutu l războiului încheia alianţă cu cele­lalte ţări neu tra le : Svedia, Norvegia, Spa­nia., Grecia, R om ânia, E lveţia etc. Astăzi nu ar fi aşa de îngrijorată. Ba, poate nu am avea nici războiu. S ’ar fi încheiat pacea de mult,

(Va urma). Gavril Todica.

•Pag. 3

Alegerea de Mitropolit.Ziarul »B udapesti H irlape, organul gu ­

vernului din B udapesta, în num ăru său din .'iO A prilie st. n. publică un articol mai lung d a ta t din A rad , în care se nizueşte să daao orien tare istorică cetitorilor săi asupra chestiunei dela ord inea zilei, care interesează biserica ortodoxă, adecă alegerea de m i­tropolit.

sD upăce se va sfârşi războiul«, zice »Budapesti Hirlap«, »trebue fără îndoială să se stabilească o arm onie sufletească, în tre poporul rom ân şi m aghiar. R ăzboiul m on­dial a schim bat în m od radical m ulte lu­cruri. A dovedit limpede,... că s’au înşelat aceia, cari au a tribu it agitaţiile unor ultraişti fără de conştiinţă, părţii sentim enteale a sufletului poporului rom ânesc, pecând de altă p arte e sigur, că şi în politica n a­ţională a R om ânilo se vor produce însem ­nate schim bări. In aceste îm prejurări, când viitorul im pune problem e nouă, prezintă o îndoită im portan ţă faptul, că în scaunul m i­tropolitan trebue să ajungă o astfel de p er­soană, care va fi în stare să .d u că rol con­ducăto r în v iaţa politică â poporului rom â­nesc şi s’o îndrum eze aşa cum trebue.

V iitorul M itropolit trebue să aibă toate acele însuşiri, cari să poată trezi în cercu- rilc politice ungureşti şi în opinia publică m aghiară deplină încredere. A ceasta trebue sA se facă a tâ t în Interesul utigurimei cât şi al Rom ânilor, deoarece dacă s a r aşeza acum în scaunul m itropolitan o persoanil fără co­loane şi neutrală, a cărui viaţă din punct dc edere politic prezintă o carta ///r///<v/,nmfies- puşi nin nou ca alţi oam eni fără răspun­dere, să ia conducerea, şi faptul iţccsU ar produce din nou neîncredere şi resentim ent’

Ii bine că cunoaştem intenţiile g u v e r­nului. al căror exponen t este azi organul, iar mâne. cine ştie. poate omul său !

^ I n f o r m a j i u n i ^.............................. ............as-------------------------------

Sibiiu. I Maia n.

Sărbătoarea muncii.Trist şi serios s ’au avântat în

slavă zorii zilei de ’ntâi Maiu. Cânte­cele fanfarelor, cari treziau odinioară ochii plini de so m n şi lâncezi ai pa­lidelor doam ne în m olatece budoare, au amuţit de mult. Ca o chemare profundă spre alte nizuinţi, spre alte ideale, în zorile pline de sân ge mu­geşte tunul. Ş i-a ce lo ra ce odinioară le sunau în urechi am eţitoarele cu ­vinte de vraje a le unor delicii străine şi n ecu n oscu te , vremurile sobre şi de oţel, le spun:„I-aud p a rc ă prin noapte cum pe sub geam

[îmi trec,Aud cum trec prin ploaie cu pasul stins şi sec V ăd m ânile lor negre, văd bluzele lor rupte Şi "nţeleg durerea,D urerea uriaşă a astor m ute lupte...

Pág. 4 FOAIA, POPORULUI Nr. 21

Şi eum se duc pe stadă prin dreptul porţii- |mele.

V ăd în războiul m are, văd masele enorme. Cum schim bă ale robiei apăsătoare forme P n n fluvii larg i de sânge, sub roşii drapele“, i

(Co/ntş).if:

Întâi M aiu! Serbătoare a muncii ş i-a înfrăţirii belşugulu i tău! Părăsit îţi este astăzi templul, în încăperile căruia erau întronate roşiile tale dra­pele! Vor putea oare, ca idealele tale, cari au fost înăbuşite în valuri de sân ge să renască iar ca paserea Pho- nix, din propria-i c e n u ş e ?

Cât se cheltueşte pe zi pentru răz­boi? Ziarul francez »L’Ouevre« publică un articol al lui G. T ery , în care acest eco­nom ist ara tă ce risipă zilnică de bani se face pen tru actualul măcel.

S tatele în ţelegerii cheltuesc z iln ic : Anglia 125.000-000 l e i ; F ran ţa Sl.OOO'OOO

le i; R usia 62.000 000 le i; Italia 37.500 000 lei. Total 306.250000 lei.

In acest total nu sunt cuprinse chel- tuelile considerabile ale A liaţilor înţelege­rii : nu figurează apoi nici sumele vărsate de către colonii (Canada). A ustralia, Noua Zelanda etc.), deci sum a totală trebuc să fie cu m ult mai mare.

Im periile centrale şi aliaţii lor chel­tuesc zilnic:

Germ ania 87.500000 lei; Austria, Bul­garia, Turcia, 62 mii. 500,000 Iei,

Total 150.000000 lei.Aliaţii cheltuesc deci mai mult ca

îndoit.După evaluările ziarului englez .D aily

M ail“, chcltuelile totale ale adversarilor sc vor ridica — dacă presupunem că războiul se term ină vara accana, la i:i.:t75 miliarde pentru Aliaţi şi 86-5 miliarde pentru P u te­rile centrale.

înţelegerea a cheltuit pân ă acum 69 la sută din totalul evaluat; iar puterile cen­trale numai 31 la sută.

D. Gus-.ave T ery îşi term ină articolul sau (»Ouvre«, 27 M artie, 1916) cu aceste cuvinte:

„R ăzboiul ne costă deja până acum 213 m iliarde lei şi nu e încă term inat. Cine vă vindeca dureroasele lui urm ări? E tim ­pul ca să ne gândim serios la acest lucru.

Numărul invalizilor din Ungaria. Mi­nistrul-preşedinte contele Tisza a declarat că num ărul constatat al invalizilor ce se află acuma tn U ngaria e de 29000 de oameni. In B udapesta se află 4 institute cu 4500 de invalizi, to t un astfel de institut s ’o în fiin ţat în P resburg şi alte institute sunt în clădire în Cluj şi Caşovia. A proape jum ătatea inva­lizilor este tămăduita, cealaltă parte îşi poate câştiga deja pânea lor. Cea mai m are parte a invalizilor este instruită pentru lucrări in­dustriale ; pentru vara viitoare este in tenţi­onată înfiinţarea de cursuri agricole în nu­m ăr mai m are.

Reprezentaţie de copii. Dum inecă în 30 A prilie st. n. am avut prilejul să asistăm la reprezentanţia de copii, dată în favorul „or­felinatului rom ânesc“ ce se va înfiinţa în Sibiiu, de o trupă de artişti în m iniatură. Băeţi şi fetiţe, generaţia de m âne a zorilor unei noi vieţi ce va veni, au defilat în tr’un m agic elar-obscur greu de m ireazm ă de roze şi petunii, cu toate acele naive mişcări de graţie şi danţuri fante/ii, cari ne-au vrăjit. A fost to tuş uneori purecă prea lungă acea­stă visare de opiu şi parfum . R eprezentaţia a ţinut peste trei ore. Fclicităm deci pe d na luiţiniiii Toriiâţinnu, profesoară la şcoala .A sociaţiei“, care a avut această nobilă in­spiraţie şi dragoste dc lumea celor mici, pu- nându i cu a tâ ta zel în serviciul acelora din­tre soţii lor, ai căror sărm ani taţi şi au je rt­fit sângele pentru patrie. Ţinem să spunem în tre altele că fţoh'g-.tl rostit de eleva Mi­tuita eu a tâ t înţeles şi putere dc expre«ie. este scris de d-1 /. Htvţtt. S a u mai distins prin păşirea lor sigură şi drăgălaşe, elevii I, Stnig/iflsi iii. l'roca şi /.nu* Oprea apoi graţioasei'- fetiţe /rina Stan. /.ia vtit. .Sw/s'l:c!u/:i. D acă mi i putem pe toţi înşirui cu toată dragostea, de care suntem

cuprinşi, este greşala aranjatorilor, cari au uitat să tipărească num ele lor în program ă. In loja, de onoare, am observat cu o deose­bită satisfacţie, pe E x . Sa d-1 general Victor Njegmau, care a m anifestat un interes a şa de viu pentru prestaţiile micilor noştri ostaşi. Această reprezentaţie se va repeta Sâmbăta în 6 Mai st. n. în aceleaşi condiţii.

Averea naţionala a Franţei ţi a Germa­niei. D upă un studiu apăru t de curând a v e re a aceasta naţională a F ran ţei a fost eva lua ta , înainte de războiu, la peste 285 miliarde, d in care 110 m iliarde hârtii de valon re, 67 m ili­arde funciar ru ral şi alte 67 urban, iar r e s ­tul în industrii, economii, etc.

Până în Ianuarie 191G F ran ţa ch e ltu ise vre o 20 de m iliarde pentru actualul ră zb o iu , deci peste 7 la sută din averea ei n a ţio n a lă .

• A verea naţională a Germ aniei e s o ­cotită la peste 350 miliarde. Cum im p e riu l germ an a co n trac ta i până acum vre’o 40 m i­liarde pentru războiu a angaja t deci v r 'o 12 la sută din totalul averii naţionale.

Subscrierea la al patrulea împrumnt de războiu la corporaţiunea industrială adat deja un rezultat îm bucurător. P ân ă L u r.iI Mai s 'a subscris din partea m em brilor c o r - poraţiunei şi a lucrătorilor lor deja su m a d e 9900 cor. p rem ergând cu pilda la u d a b i l i m em brii reprezentanţei corporaţiunei. M area m ulţim e a subscrerilor stă bine în ţe le s în persectivă.

R ccom andăm şi cu ocaziunea a c e a s ta ca subscrierile să nu să lasă pentrul m o rn e :u ’ din urm ă, pentrucă. după coperinţă, a to n e i ag lom eraţia c de regulă m are şi cei ce d o ­resc a subscrie pierd mai m ult tim p.

Prim a periodă dc subscripţie e x p iră Ia. 5. Mai la 10 ore a. m. D upă acest tc rm :n conform dispoziţiilor oficioase sc sc u m p e ş te preţul subscripţiilor cu .'i0 fileri de 100 c o - roane nominal.

Să recom andă deci ca su b scrie rile sA se facă câ t mai în grabă.

Că ce resunet a produs acţiunea a c c a - sta porniţii din partea corporaţiunei să p o a te vedea şi din ziarele din capitală, cari a d u ­când elogii acestei iniţiative îndeam nă şi c t - lelalte corporaţiuni sim ilare a procede as tfc l-

Redftotor ro»|>oiuftbil: Dr. loan Broşu,Pentru editură r«f-pon^nhil: loan Hercş

Tiparul: „Tipografia Poporului“.

{(liftieri singuratici «, Foaia poporului Spre orientarea ttouilor abonaţi.se

Abrud:loan Tcnghcr

Alba-Iulia:Publius .Murâşan

Arad:Librăria Klein Mór

Eăiţa: !loan Belea ;

Beiuş: , ;Librăria „Doina"

Bistriţa: jF. Stolzenberg . j

Blaj: ILibrăria Scminarială

Brad:Librăria „Minerva“

Braşov:„Brassói Lapok“

Brünn:Fried. lrrcang Brúder Wltzek Arnold Borkovec Fany Endlicher

Cluj:Petru Bariţiu Grünfeld Jozsefné Jókai Tőzsde Luday-Tözsde

Deva:Libr. Schuller Albertné

allă la urm ătorii vânzători în oraşele:Dej:

MiihlbcrR Jeno i Dobra: i

M. Hcrcşiu !Ghioroc:

Augustin Butariu Hnjmoskir:

Librăria Szabo K.iroly' Haţeg: i

Nicolao Sbuchea i Hunedoara: '

Nicolne Ţinţea !Konigsfeld-Brunn:

Viiibald Sobol ;Lip o va:

Onuţ Moldovan Lucoj:

Librăria Gh. Ţăranu .Orăştie:

Weiss Dezsd Oravi'ta:

Librăria 1. E. ŢieranuRădâu{l:

Satnue!

Sâsciori:Nicolne Rădiiţ.m

Satnl uou:Emilia Bogdan

Sebeşul păscsc:Librăria Ericli Hutler

Sibiiu:Librăria „Foaia Pop.“ Trafica Barbu

„ Hcrm. Frank » Karl Engber . Luise Knop

Laj.v. Ncmeth Jahota

I. Binder Turda:

Librăria Poporală Vârşe(:

.Amalia Kirchner Viena:

Comitetul de caritate aî Capelei române pen­tru soldaJi rom. răniţi, (le împarte gratis)

llie Radu, I Walfischp.[8 Trafica A. Locatelli VII Mariahilferst. 72

Vinţul de jos:Filiala „Ardeleana*

HarthR ăşinari:

Bucur Ţincu Silişte:

Dumitru B. Comşa- T r i - f afla -Foaia Poporului* in-ziua primă

^au a dona dupa trimiterea din Sibiiu, dupăcum e depărtarea.Foaia de Joia-Dutnineca costă 10 bani, cea de Marţia şi S&mbâta 8 bani

a ‘nin 5*“ 06 poate c o m a n d ă vânzătorit?"Arîr ' •-trâfa p d U e nu sunt’ se binevoiască a scrie Deîî hI ? a-'a P°P°ru!ui‘ ’ de unde va primi condiţiile.Dela vânzarea de foi se poate avea un câştig destul de bun.

D upăcum am anunţat, num ărul deS âm băta , 2 Aprilie v. din „Foaia Poporu lu i“ s’a trim is tu turor abonaţilor foii noastre dc D u­mineca. R ugăm deci pe toţi aceia, cari doresc să aboneze foaia de M arţia şi Sâm băta, să bincvoiască a pune la postă cât mai curând pre­ţul abonam entului, ca astfel să le putem trim ite toate foile regu la t şi pe mai departe. N um erele celelalte se trim it num ai abonaţilor, cum şi celorcc vor. trim ite banii în zilele proxim e.

P en tru trim iterea abonam entu­lui am adaus la foaia dela 2 A pri­lie v. m andate poştale. Abonaţii vechi sun t ruga ţi a scrie lângă num ărul 15, care e tipărit pe m andat, sus în colţul din stânga, şi num ărul foii de pe adresa cu ca re prim esc acum gazeta. P rin aceasta ne uşurează foarte m ult controlarea în cărţi, fiindcă aşa dăm m a i. uşor de adresa lor cea veche. A bonaţii cei noi sunt ru ­gaţi a scrie pe cuponul m anda­tului, că ei acum abonează întâi foaia.

C ătră toţi cetitorii noştri, in ­teligenţă şi ţărani dela sa te . r.c adresăm cu rugarca, să bir.e'- voiască a lăţi câ t mai ta re foaia noastră în cercul cunoscuţilor lor.

„Foaia P oporulu i“ sc p o a :e abona: cea de Dum ineca sin g u ră- ca şi pănă acum , sau la o la îiă cu cea dc M arţia şi .Sâmbăta. (F ile de M arţia şi S âm băta nu sc pot însă abona decât num ai a m â n ­două laolaltă). P r t ţu l abo n am en ­tului este:

Foaia de D u m in eca :P e un an . . . . . K 5.40 P e o jum ătate de an . . 2.70

F oaia de M arţia şi S â m b ă ta :P e un an . . . . . . „ S — P e o jum ătate de an . . „ 4 —P e trei l u n i ............................ . 2 —D e acum până la A nu l nou . 6 —

*. Cine doreşte să cunoască

„Foaia Poporului“, să ne scrie pe o sim plă cartă poştală, iar noi îi vom trim ite mom entan un număr de probi gratis din foaia de Dumineca, M arţia sau Sâm ­băta, dupăcum va dori.

Anul al2 4-lea Marţi, 19 Aprilie (2 M a i u ^ l Ş / | Nr. 21

PREŢUL ABONAMENTULUI:

P e un a n .................................. 5 cor. 40 bani.P t o jumătate de an . . . 2 cor. 70 bani. Bonânic, America ţi alte ţări străine 11 cor. anual, -â boc m ente se fac la „Tipografia Poporului“ Sibiiu

Foaie politică.Apare Marţia, Joia şi Sâmbăta.

(Joia apare numărul de Dumineca.)

Telefon Nr. 146.Adresa telegrafică.- „Foaia Poporului*, Sibiiu.

INSERATE să primesc 1* BIROUL ADM INISTRAŢIEI

(Strada Măcelarilor. Nr 12).Un şir petit prima dată 14 bani, a două-oarâ

12 bani, a treia-oară 10 bani.

Sinodul Arhidiecezan.A vem o zi m ohorâtă de primă­

vară. Deputaţii se adună încet la slujba d u m n eze ia scă , ce aduce asupra lor su f larea nevăzută a Duhului Sfânt. Nicio em oţie nu le atinge sufletul. Vezi, parecă , în aceste clipe de sbucium o g l in d in d u -se pe faţa fiecăruia serio­z i ta te a profundă a vremilor, prin cari tr e c e m .

D u pă terminarea sfintei liturgii o d e p u tă ţ ie alcătuită din cei mai de s e a m ă deputaţi ai sinodului conduc p e venerabilu l vicar al văduvitei arhi- d ie c c z e la scaunul prezidenţial. Păşind m a ie s to s , cu gândul la opera marelui s a u . învăţător, care a ajuns o amintit-* din trecut, arhimandritul Dr. Ilarion P u şca r iu deschide această sesiune a s in o d u lu i arhidiecezan. Cuvântul său clar ş i sonor, simplu şi plin de înţe- suri adânci pătrunde în inima acelora, p e cari i-a luminat puterea Duhului Sfânt. După aceasta cuvântare de d e s ­ch id ere , primită cu aprobări generale, s ’au a les com isiile s inodului, s ’au îm ­părţit actele şi agendele, s ’a stabilit, c ă Marţi, la orele 9 se ţine cea din­tâi şed inţă meritorică.

C uvântarea de deschidere e ur­m ă to a r e a : •

U ri stos a în v ia t!P rea S tim a ţilo r D om ni D ep u ta ţi!

In cuvântarea, cu care am on oa- j rea- a desch id e sesiunea Sinodului ar­h id iec e z a n din acest an, m i-se im pune trista datorinţă a notifica la locul în­tâi trecerea la cele eterne a vrednicu­lui nostru Arhiepiscop şi Mitropolit Jca>i Meţianu, întâmplată în ziua de 21 ianuarie a. c. B iserica din mitro­p o lia noastră şi îndeoseb i preoţimea şi credincioşii noştri din Arhidieceză prin acest even im ent fiind dureros atinşi, au îm brăcat haină de doliu şi

je le sc cu multă întristare, pentrucă au perdut pe preabunul său părinte sufletesc , pe înţeleptul, neobositul cap şi conducător al bisericei, care cu distinsele sale calităţi sufleteşti a câr­muit biserica ca ep iscop şi apoi ca

M itropolit într’un şir frumos de ani, precum la puţini arhierei le este orân­duit dela D um nezeu.

Mitropolitul lo a x M eţianu,. prin spiritul său de iniţiativă, prin stăruinţa de fier şi laboriozitate admirabilă, a creat pentru biserică mai multe insti­tuţii de mare folos în propăşirea cul­turală a poporului român ortodox.

EI a ridicat prin puterea cuvân­tului simţul b iser icesc şi religios, dând e x e m p lu viu şi cu fapta despre acestea virtuţi creştineşti. Iară faţă de factorii din afară a ştiuţ cu înţelepciune şi

| tact, să ţină cum păna moderaţiunii,! după cum au pretins interesele bi-I sericeşti.

Mitropolitul loan M eţianu şi-a asigurat un num e nemuritor şi istoria bisericii noastre va înregistra cu laudă n u m ele lui. Vă rog dară, ca şi din parte-ne , cari am fost martori ai fap­telor şi nizuinţelor nobile ale adorm i­tului în D om nul, să onorăm memoria lui prin ridicare zicând: „în veci po­m enirea Iui*4.

In îngrijorarea ce cuprinde sufle­tele noastre pentru soartea bisericii, să ne punem nădejdea în D um nezeu , m ultum indu-i mai întâi, căci în trecut a apărat şi scutit biserica noastră, dăruindu-i buni şi distinşi conducători, apoi rugându-l, ca şi în viitor să o ferească de tot răul, spre mărirea nu­melui Lui şi spre binele şi fericirea credincioşilor. Să sperăm, că factorul chem at după statutul organic, congre­sul nostru naţional-bisericesc, luminat de D uhul Sfânt, va păşi cu trezvire şi sfinţenie la îndeplinirea celui mai în sem n at act în constituţia bisericei noastre, care este alegerea Arhiepis- copului-M itropolit, ca astfel biserica noastră să iasă din starea excep ţio ­nală de astăzi ş i să ajungă în cel mai scurt tim p în stare normală, având pe Arhiepiscopul şi Mitropolitul său în frunte Ia conducere.

In ce priveşte lucrările, cu care Venerabilu l s inod va avea a se ocupa

şi a Ie rezolvi În sesiunea actuală,, a c e le a se vor cunoaşte din rapoartele generale şi speciale ale Consistorului arhidiecezan, din aceste rapoarte se va vedea, că pe lângă toate împreju­rările grele, în cari trăim astăzi, acti­vitatea b isericească în Arhidieceză a decurs în m od normal cu escepţiunea cauzei şcolare, care a suferit din cauza războiului, fiind chemaţi un număr în sem nat de învăţători pe câmpul de luptă, pentru a-şi împlini datorinţa cătr^ tron şi' patrie.

Intre obiecte le ce se aştern cu raport spec ia l , ţin a face amintire d e o ­sebită despre co lecta pentru înfiinţa­rea unui Orfelinat de copii orfani ră­m aşi după cei căzuţi în războiul m on ­dial. Rezultatul surprinzător de favo­rabil, la care am ajuns în timpul re­lativ scurt dela deschiderea colectei, ne încredinţează, că ideea acestei in- stituţiuni culturale filantropice s ’a dat la timp oportun; de aceea a şi fost îmbrăţişat în toate părţile cu inimă caldă. >

T im purile grele de astăzi şi mai ales starea excepţională a bişericii. noastre, lipsită de capul şi conducă­torul ei aduce cu s in e , că dacă în timpuri norm ale P. O. D om ni depu­taţi s inodali au fost totdeauna la înăl­ţimea misiunii lor, cu atât mai vârtos astăzi s e vor nizui a contribui cu cu ­noştinţe le lor, cu toată sinceritatea şi obiectivitatea la pertractarea şi regu- larea cât mai fericită a agendelor s i­nodale .

Cu nădejdea în D um nezeu , că ne va lumina şi ne va ajuta în gândurile noastre bune, declar şedinţa de astăzi şi cu ea ses iu n ea sinodală din acest an de deschisă .

Singura chestiune, care ar fi dat prilej la discuţii neplăcute, ar fi fost în şed in ţa dintâiu alegerea unui su b ­stitut de prezident, în cazul, că I. P- C. S a Arhimandritul Puşcariu nu ar fi putut con d u ce într’una sinodul, din cau ză de boală. Printr'o înţelegere cum inte s ’a înlăturat însă discuţia ş i rezolvirea acestei chestiuni.

r

Pag. 2 FOAIA POPORULUI Nr. 21

Din România.Darul regelui România pentru ‘

săraci.M. S. R egele Ferdinand a adresat

<l-lui Ion C. Brătianu, preşedintele consiliu­lui de miniştri, următoarea scrisoare:

Scumpul Meu Preşedinte al Consiliului.. In aceste vremuri deosebit de grele,

gândul Meu se îndreaptă şi către acei cari sufăr de marea scumpire a traiului, fără a putea fi îndestulători înlesniţi |de budgetul Statului, astăzi prea împovorat.

In dorinţa de a contribui Ia alinarea acestor suferinţe, la care sunt sigur că ni­meni dintre cei avuţi nu va rămânea nepă­sător, amhotărît a dărui suma de lei 1,250.000 spre a se împărţi celor mai crud loviţi şi mai ales populaţiunei oraşelor ţării — cea mai atinsă prin scumpetea mereu crescândă ■a chiriilor şi a celor mai neapărate lucruri trebuincioase traiului — şi care cred că merit* ajutorarea noastră pe o scară mai întinsă.

V ’aşi fi foarte recunoscător, scumpul Meu preşedinte al consiliului, să-Mi daţi pă­rere» domn iei-Voastre asupra modului ce vi se pare mai nimerit pentru ca acest ajutor să uşurele intr’adevir soarta celor obidiţi şi mai vrcdnici de compătimirea uoastră.

R egina şi copii noştrii vor simţi o mare mulţumire sufletească de a se asocia şi Ei la această faptă dc ajutorare reciprocă luând parte la împărţirea ajutoarelor.

Cu acest prilej vă rcînoiesc, scumpul Meu preşedinte al consiliului. Încredinţarea sincerei şi statornicei Mele afecţiuni.

l ’frtiinand.Bucureşti, Aprilie 1916.

Închiderea sesiunei parlamentare jCetim în ziarul guvernamental .Vi i - <

torul“ : jDaca sesiunile istorice îşi măsoară im - j

{KJrtanţa după extinderea elocvenţii desfă- | şurate dela înălţimea tribunei parlamentare j sesiunea închisă acum nu va putea fi soco- j tită între cele mai importante din is to r ia j

parlamentarismului român. jDar daci e vorba de o' operă po/itivă !

realizată, de atitudinea faţă de cel mai marc j evenim ent din istoria contimfx>rană a ome- | nirii, sesiunea închisă acum este dintre acelc \ cari vor însemna odată în istoria noastră > politică. !

Opera realizată în această sesiune poate j fi rezumată în menţinerea unei cât mai a- j propiată de cea normală a vieţii noastre in- I terne şi în veghierea atentă asupra d esfi- . şurării evenimentelor din afară, pentru ca, j cu încredere în distinele neamului nostru, să fim gata în orice moment să luăm ap»- j

rarea marilor noastre interese. Pentru aceasta nici o jertfă nu a fost cruţată ca să se in­tensifice puterile noastre pâna la limita lor superioară, chezăşia cea mai sigură a încre-

• derii de care avem nevoie.Legile financiare şi economice cari au

fost făcute în această sesiune, au dat Sta­tului şi populaţiunii noastre mijloace ca să înfrunte criza generală prin care trecem şi au contribuit la menţinerea acelui calm ?i j

*«celei încrederi, fără de care nimic temei- j nic nu se poate nici nădăjdui, nici înfăptui, j

Printr’o înţeleaptă regulamentare a co- • merţului nostru extern, am fost puşi în mă- j

sură să valorificăm bogăţiile noastre, să sa- j tisfacem o parte din nevoile importului nos- j

•tra, în cele mai grele împrejurări economi- <

ce şi politice în care s’a găsit vreodată col­ţul sudestic #1 Europei.

Prin înfăptuiri pozitive, cât şi prin re­zistenţa tot atât de utilă, sesiunea care s’a închis s’a adaptat marilor cerinţe istorice ale momentelor de acum.

Opoziţia nu mal poate influenţa hotărîrile guvernului Brătianu.

Sub titlul „E prea târziu“ directorul „Adevărului“ d. Const. Miile, publică în acest ziar un articol prim în care-şi manifestă amă­răciunea şi decepţiunea lui faţă de şovăirile şi svârcolirile opoziţiei războinice, din care face şi dânsul parte. Iată ce spune d. Miile;

La spartul târgului, când Camerele se închideau, opoziţia s’a deşteptat din somn şi a văzut că atingerea prea de aproape cu guvernul este compromiţător, şi s’a retras din diferite comisiuni, în care fusese pusă. Opoziţia nu avea ce să caute în aceste co­misiuni, căci trebue să-şi dea seamă, că aceste numiri erau făcute, pentru a o face solidară cu actele guvernului. Dar acnm este prea târziu pentru a se lua dc gât guvernul în chestia externă. Ţara nu mai crede capabilă opoziţia să influenţeze asupra unor stări a lucrurilor. N’o crede în stare, să determine guvernul să facă altfel de cum vrea. Opo­ziţia a procedat prea subţire; de-atâtea ori a făcut mişcări, apoi s'a oprit. La deschide­rea parlamentului, opoziţia a luat o atitudine războinică şi faţă dc rege şl faţă dc guvern. Dar a doua zi, deziluzie. A reînccput mer­sul normal al lucrurilor.

Pentru ce s ’a făcut manifestarea dela Cameră, dacă nu era să fie urmată dc alte manifestări. Azi opoziţia se manifestează re­trăgând guvernului încredcrea. Dar opoziţia nu mai poate înrîuri atitudinea guvernului. K iarăşi o menifestare zadarnică, o svîrco- lire de muribund, şi atâta tot.

DEPEŞIGermania şi România

Hucurcşti.— D, Hagi Teodorache, pre­şedintele Camerei de comerţ din Bucurcşt se exprime astfel în ziarul „Naţionalul* asu­pra acordului României încheiat cu Ger­mania :

— România a trebuit să realizeze a- cest acord comercial, deoarece industria ne- desvoltată a României nu poate s i prevadă ţara cu toate articolele necesară. Din cauza aceaeta s’a produs scumpetea cea mare. In Germania putem afia tot ce ne trebue şi asta p<- drumul cel mai scurt. In «chiinb dăm cereale, lemne, petroleu, tot produse de care dispunem cu prisosinţă. In asemenea împre­jurări a fost firesc, că am încheiat conven­ţia cu Germania.

La întrebarea, dacă această convenţie are şi tendinţă politică, d. Hagi Totorache a răşpuns!

— In chestiile diplomatice nu sunt iniţiat, dar după părerea mea personală, pot afirma că acest acord are numai caracter comercial

Grecia nu lasă să treacă trupe sîrbeşti.

Berlin. — Ziarele de aci anunţă din A ten a:

Speranţa de a se aplana conflictul în­tre Ententa şi Grecia prin concesiuni reci­proce s'a dovedit a fi neîntemeiate. Guver­nul grec se arată absolut hotărât să respin- j

g i şi nouile propuheri ale Ententei, anume

ca trupele sârbeşti din Corfu să nu fie tran­sportate prin Pireu şi Atena, ci printr’o lo-

C calitate la nord de golful de Corint., dela lies, de jos dână la Brale sau dela altă sta­ţie a liniei ferate Atena Larissa, şi apoi cu txenul spre Catherini.

Bmbasadorul sârb a stăruit foarte mult la prim-ministrul Sculludis, ce cererile En­tentei în chestia transportului trupelor sâr­beşti să fie satisfăcute, referindu-se la ami­ciţia sârbo-greacă şi la principiile de uma­nitate.

Prim ministrul grec, Sculudis, a de­clarat că refuzul lui e categoric. Ambasa­dorul francez prezentându-se în audienţa la regele Constantin, a spus că Ententa stărue în cererea ei de a se permite trecerea tre- pelor sârbeşti prin Grecia. Marţi a fost am­basadorul rus, Mercuri cel italian la Sculu­dis. pentru a sprijini cererea sârbo-franco- engleză. Dar şi acestora prim ministrui grec a răspuns că o trecere a trupelor sârbeşti prin Grecia e cu neputinţă.

Ziarele guvernamentale greceşti afirmă că Ententa prin trecerea trupelor sârbeşti prin Grecia, au intenţia să provoace tulbu­rări interne în Grecia, şi să ocupe impor­tante porturi greceşti.

— „Frankfurter Zeitung“ află din A - tena, că prim ministrul grec Scudulie ar fi ameninţat să arunce toate liniile ferate gre­ceşti în aer, în cazul când Ententa va stă­rui ce trupele sârbeşti să treacă prin Grecia.

Revoluţia din Irland.Răscoala Irlandezilor preocupă şi acum

guvernul englez. In Dublin se luptă la 120,000 dc răsculaţi îmdotriva guvernului. Toţi răs­culaţii au arme şi sunt bine instriuaţi, aşa înât Englezii trebuie să trimită trupe «egu- latcjîmpotriva lor. După telegramele csle mal noui răscoala s'a întins în tnai multe părţi şi ciocnirile sângeroase n'au încetat încă- Generalul Maxvcll cu numeroase trupe a plecat în Irlauda, ca să se potolească re­voluţia.

i' piscopul din Kesington a spus in pre­dica ţinută în Vinerea marc, că Anglia a stat în August 1914 înaintea cruperii unui războiu civil, şi numai izbucnirca războiului mondial a delăturat această primejdie, căci ura de clase ajunsese atunci punctul de cul­minaţie ameninţând viaţa naţională britanică.

(îr/m ut. — Ziarele francele anunţă din Londra:

Cu toate că trupele guvernului au reu­şit să fie stăpâne pe situatie Ia Dublin, to­tuşi e fapt că rebelii ţin ocupate încă gă­rile, centrul oraşului, străzile principale şi dispun de poziiţii puternice. — E de aştep* tat încă lupte foarte sângereoase la Dublin.

După o ştire a ziarului „Nouliste din j Londra, situaţia din Irlanda e încă foarte

gravă.In jur dfe Dublin în localităţile Luskb-

Svords, Ardee şi Louth au izbocnit grave turburări.

Berlin. — Ziarul »Kölnische Zeitungc anunţă: Ediţia pariziană al ziarului „Newyork Heoald* află că lordul Kitchener a fost nu- - mit vicerege al Irlandei cu puteri discreţionare-

Armata engleză din Kut-el-Amara s'a predat.

Budapesta. — Armata engleză încun- jurată la Kut-el Amara a fost silită a se preda aseeiatorilor viteji turci. Numărul pri­zonierilor e mai mare de 13.000,

Prin aceaata truda engleză trimisă spre Bagdad, încă în Decemvrie, anul tre cur ju

/

Nr. 21 FOAIA POPORULUI 'Pag. 3

trebuit să se 'predeie. Im in te de a face i aceasta generalul englez Townsend, a ofe- ] rit Turcilor un m ilion de fonţi sterligi. dacă

' l i lasă să se re tragă nevătăm aţi, ceeace, bine înţeles Turcii au respins de-ale îngădui.

Conflictul germano-american.Ha ga. — Lipsa de ştiri despre criza

germ ano-am ericană e tăim ăcită in diferite chinuri. Unii văd în aceasta m otive de li­niştire, pe când alţii cred, că tocmai lipsa unnr încercări dovedeşte, că deastădată W il- son şi-a spus ultimul cuvânt.

Frankfurt. — »Frankfurter Zeitung« an u n ţă din N e w -\o rk : D eputatul M ann conducătorul opoziţiei în cam era reprezen­tan ţilo r. a ţinu t un nou discurs în contra războiului şi a ruperii relaţinnilor diplom a­

t ic e germ ano am ericane. Cam era l’a aplaudat.Corespondentul vienez al ziarului »Pes-

te r Lloyd* este inform at că plecarea am ba- j sadoru lu i am erican Gerard in cartietu l g e ­n e ra l am erican este considerată ca un sim p­tom , că a tâ t în Am erica ca şi în G erm a­n ia se depun silinţe pentru a găsi o eşire d in situaţia caritică provocată de nota am e ricană.

O telegram ă din Berlin com unică, că sece ta ru l de s ta t la departam entul m arinei v o n Capelle, a plecat în cartierul general g e rm a n pentru a face raport îm păratului W ilh c lm despre chestiunile dela ordinea -zilei.

»Berliner Tageblatt« află că răspunsul G erm an iei la nota am ericană a fost fixată în trăsă tu ri generale. Prin urm are se crede, ca ră spunsu l Germaniei se va putea p re­zen ta la W ash ing ton în primele zile ale săp- tăm ân e i viitoare.

Ţări vrednice.— Olanda —

In zilele noastre răsvrătlte cetim m ulte ştiri despre Olanda ţi despre pregătirile ei d c războiu. A m cetit nenum ărate ştiri des­p re ocuparea Belgiei din partea Germ anilor. Cetim despre Danemarca. D espre ţerile scan- d in a v re : Svcdia şi Norvegia. Despre Vin landa. Ş i despre altele.

Dacă războoiul crâncen de azi are o m iie tic părţi rele, poate avea şi 99 de părţi oune. O parte folositoare j>oate fi faptul, că oam enii noştri în v a ţa a cunoşte ţări şi po­poare. Oam eni scoşi din toate văgăunile m un. ţilo r dela noi cutreeră azi văile şi m unţii Serbiei, Bosniei, Herczegovinei, M untelui ne­g ru , A lbaniei mai straşn ic decât toţi turiştii vrem ilor dc pace. Cutreeră plaiurile Bucovi nei. Galiţiei, Poloniei. Cutreeră litoralul Adri. a ticei, Istria, Carintia, Triolul şi toate p ro ­vinciile austriace până în Bohemia şi M ora- v ia. A ju n g pe la Den, patria Cazacilor. A ju n g în colţuri depărta te ale Rusiei europene. A ju n g în A sia, până Ia T urkestan şi S ibe­r ia de răsărit.

Pe timpuri de pace, cui i - a r f i venit în m inte să. străba tă în lung şi în lat a tâ ta lum e ?

R ăzboiul lărgeşte deci cunoştinţele geografice. Ţ ăranul nostru îşi p lânge n ă­cazul din Iaroslau şi Oslăviţa, ca şi dela D oberdo ş ; Tolm ina, ca şi din spitalul si­berian, unde are m are noroc cu „doftoriţa de m uscan“, care »la toţi le zice pan*.

Nu e dar nepotrivit să vorbim de ţâri culte, cari deocam dată nu stau în răsboiu fţiri neutrale) şi de unele ţări cari au fost îm brâncite în învălm ăşeala.

Olanda.E ţărişoară m ică în M area Nordului,

G erm ania şi Belgia. Â bia are o întindere de33.000 km. pătraţi, adecă mai mică decât g ro a ţia şi Slavonia m ai m ică decât T ran ­silvania, D ar are colonii în întindere de peste 2 milioane chilom etri pătraţi.

Păm ântu l ţărişoarei e şes. In parte, zace mai jos decât su p ra fa ţa m ărei. A r pu­tea fi deci acoperit de fapă, dacă Olandezii nu s-ar fi apărat cu d iguri uriaşe (ieaituri din păm ânt, p ia tră şi beton) la marginea mării. D ar cu puţină osteneală, prin iezitu- rile aceste se pot deschide anum ite portiţe: apa năvăieşte în lăun tru şi o bună parte din ţa ră ajunge sub apă. Ia tă un mijloc de apă­ra re la care cugetau şi cugetă Olandezii, dacă ceva duşm ani le-ar încălca ţărişoara,Ii vor năpădi cu apa M ării Nordului.

P este to t O landa este o ţară, unde nu vei afla nici un petec de dăm ânt, care să nu fie lucrat şi p re lucrat de m âna şi hăr­nicia omului. R eg u la te sun t fluviile, rîurile, văile şi păraele. L ega te sun t prin nume­roase canaluri foarte dese. N avigaţia (co- răbieritulJ pe fluviile Scheldă, Maas şi R e ­nul cu cele trei braţe, apoi pe canaluri pe lacul Zuider şi de toate m ările pământului— e foarte desvoltată. Păm ântu l nu e toc­mai roditor, dar e bine lucrat. Produce să- cară, păstăiose, in, sfecle şi tăbac, Dar din capul locului legum e şi flori.

întreagă Olanda r gradină şi flori, P ăduri şi lem ne nu p rea are. D ar cultura v itelor şi lăptăriile sun t înfloritoare. Vacile olandeze sunt cunoscute pretutindeni. Tot a ltfel găinile olanJeze. A poi cazul dc Alk- m aar şi Kdam. în tinsele câmpii cu flori sun t prielnice albinăritului, cart* se cultivă pretu tinden i.

Cu toate că ţlrişo a ra e numai cu ceva m ai m arc decât a ci/tcia parte din teritoriul R om âniei, totuş num ărul locuitorilor Olandei e aproape cât al Rom âniei. In num ăr ro­tund 7 milioane de suflete De aici putem vedea hărnicia şi deştcptăciunea Olandezu­lui ia ţă dc a ţărănim ii oropsite din R om â­nia. Poporul olandez e bine crescut prin şcoala, stăruitor, m uncitor, cruţător, de cu­ră ţen ia proverbială. Cât de îndărăp t e po­porul rom ânesc. Olanda e ţară de agricul­tu ră raţională, de fabrici şi ateliere, de dru­m uri dc fer şi navigaţie, de hărnicie şi ne­goţ. Cât de îndărăp t a răm as R om ânia cu agricultura-i din m oşi-străm oşi, cu indastria nedesvoltătă. cu negoţu-i neînsem nat şi aca­p ara t în m arc parte de stre in ii De aici ne putem expiica faptul că în m ica Olandă pot trăi bine şi m ulţăm it to t a tâ ţia locuitori ca pe păm ântul cel bun ş! de cinci-ori aşa de m are al Rom âniei.

S u n t renum ite orăşele olandeze: Am­sterdam . capitala ţării, num ită şi Veneţia nordului, se află la m arginea lacnlui Zuider. A ici sun t cele dintâi ateliere pen tru lustrui­rea diam antelor. I la g a e cunoscut din mul­tele congrese de pace, ce s'au ţinut aici. H aarlem , cu grădinărie m inunată. R otter- dâm , cu negoţ în tins spre ,’toae părţile lu- mei. Seida şi U trech t cu universităţi vestite.

RăzcOiul a cuprins m ulte ţari şi poate v a mai euprinde. A r fi păca t să fie cuprinsă, şi Olanda, să fie încălcate m inunatele ei g răd in i, să fie distruse otaşele ei, să fie m ur­dărită curăţenia e l A devărat, că ea nu iu­beşte pe Germ ani, nici pe Englezi, ci mai d eg rab ă pe Francezi. D ar până acuma fi-a

| p ăstra t liniştea, cu arm a la picior, strârato- ' ra tă în tre ciocan şi nicovală (Germania şi

Anglia). P oate mai bine o nimeria dacă dela începu tu l războiului încheia alianţă cu cele­lalte ţări neu tra le: Svedia, Norvegia, Spa­nia, Grecia, R om ânia, E lveţia etc. Astăzi nu ar fi aşa de îngrijorată. Ba, poate nu am avea nici războiu. S ’a r fi încheiat pacea oe m ult,

Gavril Todica.

Alegerea de Mitropolit.Ziarul »Budapesti H irlap«, o rganul g u ­

vernului din B udapesta, în num ăru său din ISO A prilie st. n. publică un articol mai lung- d a ta t din A rad , în care se nizueşte să daao orien tare istorică cetitorilor săi asupra chestiunei dela ordinea zilei, care intereseaza biserica ortodoxă, adecă alegerea de m i­tropolit.

»D upăce se va sfârşi războiul«, zice* Budapesti Hirlap*, »trebue fără îndoială să se stabilească o arm onie sufletească, în tre poporul rom ân şi m aghiar. R ăzboiul m on­dial a schim bat în mod radical m nlte t lu- cruri. A dovedit limpede, că s’au înşelat aceia, cari au a tribu it epitaţiile unor ultraişti făril de conştiinţă, adecă părţii sentim ente­lor a sufletului poporului rnm âncsc, pecând de altă parte e sigur, că şi în politica n a ­ţională a R om ânilo se vor produce însem ­nate schim bări. In aceste îm prejurări, când viitorul im pune problem e nouă, prezintă o îndo ită im portan ţă faptul, că în scaunul m i­tropolitan trebue să ajungă o astfel de p e r­soană, care va fi în stare să ducă rol con­ducăto r în v iaţa politică â poporului rom â­nesc şi s ’o îndrum eze aşa cum trebue.

V iitorul ;«itrop<-lit trebue să aibă toate acele însuşiri, cari să poată trezi în cercu­rile politice ungureşti şi în opinia publică

| m agh iară deplină încredere. A ceasta trebue sa se facă a tâ t în interesul ungurim ei cât şi al R om ânilor, deoarece dacă s ar aşeza acum în scaunul m itropolitan o persoană fără co- neutrală, a cărui viaţă din pnnet de vedere politică. Prezintn o carta bianca, #m fi cs- puşi nin nou ca alţi oam eni fără răspun­dere, să ia conducerea, şi faptul acosta ar produce din nou neîncredere şi resentiment*

K bine că cunoaştem intenţiile g u v e r­nului. al căror cx jw nent este azi organul, iar m âne, ciue ştie, poate omul s ă u !

o Informajiuni ^-----------------------------------------------— —

Sibîiu, Maiu n.Sărbătoarea muncii.

T rist şi serios s ’au avântat în slavă zorii zilei de ’ntâi Maiu. Cânte­cele fanfarelor, cari treziau odinioară ochii plini de som n şi lâncezi ai pa­lidelor doam ne în m olatece budoare, au amuţit de mult. Ca o chemare profundă spre alte nizuinţi, spre alte ideale, în zorile pline de sânge m u­geşte tunul. Ş i-a se lora ce od in ioară le sunau în urechi am eţitoarele c u ­vinte de vraje ale unor delicii străine şi n e c u n o sc u te , vremurile sobre şi de oţel, le spun :,I -a u d p a r’că prin noapte cum pe sub geam

[îmi trec,Aud cum trec prin ploaie cu pasul stins şi sec V ăd m âm ile lor negre, văd bluzele lor ru p te Ş i ’n ţe leg durerea.D urerea uriaşă a astor m g te Iupte„

Pag. 4 FOAIA POPORULUI Nr. 21Şi cum se duc pe stadă prin dreptul porţii

[mele,Y ăd în războiul mare, văd m asele enorme. Cum schim bă ale robiei apăsătoare forme P rin fluvii larg i de sânge, sub roşii d rapele“. ,

f Cotmş),** *

întâi M aiu! Serbătoare a mnneii şi-a înfrăţirii belşugulu i tău! Părăsit îţi este astăzi templnl, în încăperile căruia erau întronate roşiile tale dra­pele! Vor putea oare, cadeale ie tale, cari au fost înăbuşite în valuri de sân ge să renască iar ca paserea Pho- nix, din propria-i c e n u ş e ?

Cât te cheltaeşte pe zi pentru răz­boi? Ziarul francez »L’Ovuevre* publică un articol al lui G. T ery , în care acest eco- -noBjist arată ce risipă zilnică Ue bani se face p en tru actualul măcel.

S ta te le în ţelegerii cheltuesc z iln ic : Anglia 12,5.000-000 l e i ; F ran ţa 81.000 000

lei; R u sia 62.000 000 le i ; Italia 3 '.5 0 0 0 0 0 lei. Total 306.250000 lei.

In acest total nu -sunt cuprinse chel- twclile considerabile ale A liaţilo r în ţe lege­rii : nu figurează apoi nici sumele vărsate de că tre colonii (Canada), A ustra lia, N oua Zelanda etc.), deci sum a totală trebue să fie cu m ult mai marc.

Im periile centrale şi aliaţii lor chel- tuVsc zilnic:

(ierm an ia 87.500000 lei; A ustria, Bul­garia , T urcia , G2 mii. 500,000 lei.

T o tal 150.000 000 lei.A liaţii cheltuesc deci mai m ult ca

îndoit.D upă cvaluttrilc ziarului englez .D aily

Mail*, chcltuelilc totale ale adversarilor se vor ridica — dacă presupunem că războiul ec term ină vara acea*ta la l!S:t75 miliarde p en tru A liaţi şi 8625 m iliarde pentru P u te ­rile centrale.

în ţe leg erea * cheltuit p an ă acum 69 la su tă din totalul ev a lu a t; iar puterile cen­tra le num ai 31 la sută.

D. G us:ave T ery îşi termină articolul său OOevre«, 27 M artie, 1916) cu aceste cu v in te :

„Războiul ne costă deja până acum 213 m iliarde lei şi nu e încă terminat. Cine vă vindeca dureroasele lui urm ări? E tim­pul ca să ne gândim serios la acest lucru.

Numărat invalizilor din Ungaria. Mi­nistrul- preşeeinte contele Tisza a declarat că num ărul constata t al invalizilor ce se află acum a în U ngaria e de 29 000 de oameni. In B udapesta se află 4 institute cu 4500 de invalizi, to t un astfel de institut s’o înfiinţat în P rescurg şi alte institu te sunt în clădire în Cluj şi Caşovia. A proape jum ătatea inva­lizilor este tăm ăduita, cealaltă parte îşi poate câştiga deja pânea lor. Cea mai m are parte a invalizilor este instru ită pentru lucrări in­du stria le ; pentru v ara viitoare este intenţi­onată înfiinţarea de cursuri agricole în nu­m ăr mai mare.

Reprezentaţie de copii. Duminecă în 30 A prilie st. n. am av u t prilejul să asistăm la repre2entanţia de copii, dată înfavorul „or­felinatului rom ânesc“ ce se va înfiinţa în Sibiiu, de o tru p ă de artişti în miniatură. Băeţi şi fetiţe, generaţia de mâne a zorilor unei noi vieţi ce va veni, au defilat în tr’un m agic claroobscure greu de mireazmă de roze şi petunii, cu toate acele naive mişcări de graţie şi dan ţu ri fantazii, cari ne-au vrăjit. A fost to tuş uneori p a 'e că prea lungă acea­stă visare de opiu şi parfum . Reprezentaţia a ţinu t peste trei ore. Felicităm deci pe, d-na /Sitgenia Tordăşianu, profesoară la şcoala .A so cia ţie i', care a av u t această nobilă in­spiraţie şi d ragoste de lumea ccloY mici, pu- n â n d u i cu a tâ ta zel în serviciul acelora din­tre soţii lor, ai căror sărm ani taţi şi au jert­fit sângele pentru patrie. Ţ inem să spunem în tre altele ca prologul rostit de eleva Mi­oara Tvniâşinnu cu a tâ t înţeles şi putere de expresie, este scris de U I /. /irosit. S ’nu mai distins prin păşirea lor sigură şi drăgălaşe- elevii / Smig/ielschi, /.m o / ’roca şi /.trio Oprea apoi graţioasele fetiţe Intui Stan. /.ia /'of>o- vici, Smiglu/schi. Dacă nu i putem pe toţ înşirui cu toată dragostea, de care suntem

cuprinşi, este greşala aranjatorilor, cari au u ita t să tipărească num ele lor în program ă In loja de onoare, am observat cu o deose­b ită satisfacţiei pe E x . Sa d-1 general Viitor Njegovan, care a m anifestat un in teres; aşa de viu p en tru prestaţiile micilor noştri ostaşi Această reprezentaţie se va repeta Sâmbătă în 6 Mai st. n. in aceleaşi conoiţii.

Averea naţionala a Franţei şi a Germa­niei. D upă un studiu apăru t de curând averea •eceasta naţională a F ran ţe i a fost evaluată,

■ înain te de războiu, la peste 285 miliarde, din care 110 m iliarde hârtii de valoare, 67 mili­arde funciar ru ra l şi alte 67 urban, iar res­tu l în industrii, economii, etc. '

P ână în Ianuarie 1916 F ran ţa cheltuise vre’o 20 de m iliarde pen tru actualul războiu, deci peste 7 la sută din averea ei naţională.

A verea naţională a Germaniei e even­tuală la peste 350 miliarde. Cum imperiul germ an a co n trac ta i până acum vre’o 40 mi­liarde pen tru războiu a angaja t deci v r’o 12 la su tă din totalul averii naţionale.

Subscrierea ia al patrulea imprumnt d e rSzbeir la 'corporaţiunea Industrială ad a t deja un rezu ltat îm bucurător. P ân ă L uni1 M ai s ’a subscris din partea m em brilor cor- poraţiunei şi a lucrătorilor lor deja sum a de 9900 cor, pdem ergând cu pilda laudabilă m em brii reprezentanţei corporaţiunei. Marea m ulţim e a subscrerilor stă bine în ţeles în persectivă.

R ecom andăm şi cu ocaziunea aceasta ca subscrierile să nu să lasă pentrul m om ntul din urm ă, pcntrucă, după coperinţă, atonei aglom eraţia e de regulă m are şi cei ce do­resc a subscric pierd mai m ult timp.

P rim a periodă, de subscripţie expiră la 5. Mai la 10 ore a. m. D upă acest term in conform dispoziţiilor oficioase sc scum peşte preţul subscripţiilor cu .10 filcri dc 100 co­roane nom inal.

S ă recom andă dcci ca subscrierile să sc Iacă câ t mai îngrabâ.

Că cc resunet a produs acţiunca acea­sta perm ită din partea corporaţiunei să poate vedea şi din ziarele din capitală, cari adu­când elogii acestei iniţiative îndeam nă şi ce­lelalte corporaţiuni sim ilare a proccdc astfel.

Redactor Moipoiiznliil: Dr. Ioan Broşu. Pcniru iduurft n h|ioíixji1>iI : Ioan Hcreş.

T purul. „Tipografia Poporului*.

Hutticri singuratici * foa ia poporului 5pre orientarea nouilor abonaţi.I se află la urm ătorii vânzători în oraşele: Dunăcum am am intat. num ărul ! C ătră toti cetitorii noştri

Abrud:Ioan Tenghcr

Alba-Iulla:Publius Murâşan

Arad:Librftria Klein Mór

Biiţa:Ioan Belea

Beiuş:Librăria , Doina*

Bistriţa:F. Siolzenberir

Blaj:Librâria Seminarială

Brad:Libríria „Minerva*

Braşov:„Bra<soi Lapok“

Brünn:Fried. Jrreanp Brúder Wltzek Arnold Bcrk^vec Fany Endlicher

Cluj:Petru Bariţiu Grűnfeid Józsefre Jókai Tőzsde Ludsy Tőzsde

Deva:Libr. Schuller Albertné

Dej:Mühlbcrg Jenő

Dobra:M. Hereşiu

Ghioroc:Augustin Butariu

Hajmoskér:Librăria Szabó Károly

Haţeg:Nicoiae Sbuchea

Hunedoara: iN’icolae Ţinţea

Königsfeld-Brünn: Vilibald Sobol

Lipova:Onuţ Moldoran

Lutroj:Librăria Gh. Ţăranu

Orăştie:Weiss Dezső

Oraviţa:Librăria 1. E. Ţieranu

Rădăuţi:Sámuel Harth

Răşinari:Bucur Ţincu

Silişte:

Sásciori:Nicolae Răchiţan

Satnl uou:Emilia Bogdan

Sebeşul nâsesc: Librăria Erich Mutter

Sibiiu:Librăria .Foaia Pop.‘ Trafica Barbu

„ Herm. Frank „ Kari Engber . Luise Knop „ Laj.v. Németh

JshotaI. Binder

Tnrda:Librăria Poporală

Vârşeţ:Amalia Kirchner

Viena:Comitetul de caritate al Capelei române pen­tru soldaţi rom. răni{i. (le împarte gratis)

llie Radu, I \Valfischg.[8 Trafica A. Locatelli Vil Mariahilferst. 72

Vinfiil de jos:Filiala -Ardeleana*Dumitru B. Comşa

In toate aceste locuri se află „Foaia Poporului* în ziua primă sau a doua după trimiterea din Sibiiu, dupăcum e depărtarea

Foaia de Joia-^umineca cosii 10 bani, cea de Marţia şi Sâmbăta 8 bani

Une ar dori se vândă foaia, sau ne poate recomandă vânzători ce in f m oraşele şi satele unde nu sunt, se binevoiască a scrie ia Aor.,i .,>trâţia .Foaia Poporului*, de unde va primi condiţiile

vânzarea de foi se pcate avea un câştig destul de bun'

Dupăcum am anunţat, num ărul deS?mhătA, 2 A prilie v. din „Foaia

t P oporu lu i“ s 'a trim is tu tu ro r abonaţilor foii noastre dc Du-

j mineca. R ugăm dcci pe toţi aceia, j cari doresc să aboneze foaia dc j M arţia şi Sâm băta, să binevoiască ; a pune la postă cât mai curând pre- | ţul abonamentului, ca astfel să le

putem trim ite toate foile regu la t şi pe mai departe. Numerele celelalte se trim it numai abonaţilor, cum şi ce lo rce . vor trimite banii în zilele proxime.

Pen tru trim iterea abonam entu­lui am adaus la foaia dela 2 A pri­lie v. m andate poştale. Abonaţii vechi sunt rugaţi a scrie lân g ă num ărul 15, care e tipărit pe m andat, sus în colţul din stânga, şi num ărul foii de pe ad resa eu care primesc acum gazeta. P rin aceasta ne uşurează foarte m ult controlarea în cărţi, fiindcă aşa dăm mai uşor de adresa lor cea veche. A bonaţii cei noi sunt ru ­gaţi a scrie pe cuponul m anda­tului, că ei acum abonează în tâ i foaia.

Cătră toţi cetitorii nOstri, in­teligenţă şi ţărani dela sate, nc adresăm cu n igarca, să bine­voiască a lăţi cât mai tare foaia noastră în cercul cunoscuţilor lor.

„Foaia Poporului“ se poate abona: cea de Dumineca singură, ca şi pănă acum , sau la olaltă cu cea de M arţia şi Sâm băta. (Fo­ile de M arţia şi Sâm băta nu se • pot însă abona dccât numai am ân­două laolaltă). P reţu l abonam en­tului este:

Foaia de D um ineca:Pe un a n .......................K 5.40P e o jum ătate de an . „ 2.70

F o aia de M arţia şi Sâm băta :P e un a n ............................ „ 8 — .P e o ju m ăta te de an . . „ 4 —P e trei l u n i ............................ ... 2 —D e acum până la A nu l nou „ 6 —

* î Gine doreşte să cunoască

„Foaia Poporului“, să ne scrie pe o sim plă cartă poştală, iar - noi îi vom trim ite m om entan un număr de probă gratis din foaia de Dumineca, M arţia sau Sâm - - bâta, dupăcum v a dori.