Scandal Scandal Scandal Scandal Scandal Scandal Scandal Scandal Scandal Scandal Singur împotriva tuturor • Anul IV•Numarul 178 (249) • 10 - 14 decembrie • 12 pagini• 70 bani (7000 lei) • Apare vineri de Gorj de Gorj de Gorj de Gorj de Gorj de Gorj de Gorj de Gorj de Gorj Stãncioi, finanþistul pilangiu FLAGELUL GORUN Nãstase în galoºi Eminenþa cenuºie a Universitãþii „Constantin Brâncuºi”, Adrian Gorun, ºi-a consolidat, în urmã cu douã luni, sistemul totalitar impus instituþiei încã de la venirea sa în funcþia de rector. Dupã un plan diabolic bine gândit, Gorun a înfiinþat un nou consiliu care înzeceºte puterile sale ºi ale acoliþilor sãi ºi suprimã pe toþi cei care ar putea deveni incomozi tiranului Gorun.
Transcript
ScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalSingur împotriva tuturor
• Anul IV•Numarul 178 (249) • 10 - 14 decembrie • 12 pagini• 70 bani (7000 lei) • Apare vineride Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorj
Stãncioi,finanþistulpilangiu
FLAGELULGORUN
Nãstaseîn galoºi
Eminenþa cenuºie a Universitãþii„Constantin Brâncuºi”, Adrian Gorun,ºi-a consolidat, în urmã cu douã luni,sistemul totalitar impus instituþiei încãde la venirea sa în funcþia de rector.
Dupã un plan diabolic bine gândit,Gorun a înfiinþat un nou consiliu careînzeceºte puterile sale ºi ale acoliþilor sãiºi suprimã pe toþi cei care ar puteadeveni incomozi tiranului Gorun.
Scandal de Gorj10 decembrie2
SCANDAL DE GORJ
Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilor
publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004
Am devenit bun amic cu Adrian Gorun dupã luni de zile în care „Scandalde Gorj” a publicat nenumãrate materiale în care erau înfierate ilegalitãþilecomise de dictatorul de la Universitatea „Constantin Brâncuºi”. Mi-acumpãrat bunãvoinþa ºi amiciþia nu cu dovezi ale moralitãþii sale, ci cu miide euro plasaþi de o persoanã importantã ºi influentã, prietenã cu amândoi.Din momentul în care s-a hotãrât pacea, Gorun doarme mai liniºtit pentrucã mãgãriile sale nu vor mai apãrarea în publicaþia pe care o conduc ºiastfel îºi vede fiecare de viaþa lui, eu fiind mai bogat cu câteva mii de euro,iar el mai sãrac cu un duºman.
Povestea asta o serveºte Adrian Gorun, nu ºtiu în ce scop, tuturor celordin jurul sãu ºi în felul acesta a ajuns ºi la urechile mele. Omul spune cã nuo sã mai aparã niciodatã în paginile publicaþiei noastre din cauzã cã acotizat câteva mii de euro ºi în felul acesta ne-am împrietenit. Nu ºtiu ce sãcred: ori a înnebunit, ori a dat banii vreunuia ce s-a lãudat cã ni i-a datnoua? Oricare ar fi varianta nu noi ziariºtii suntem problema lui cea maimare ci modul josnic în care înþelege sã se foloseascã de funcþiile pe carele ocupã. Mai mult de atât are ºi o influenþã nefastã asupra celor caredepind într-un fel sau altul de el. Singurul lucru real din fantasma lui este cãavem o cunoºtinþã comunã. Nu persoanã importantã prin funcþiile deþinute,ci o persoanã ce a jucat un rol important în adolescenþa mea. Un om de ocorectitudine desãvârºitã pe atunci, acum doar o marionetã în mâinile luiGorun. ªtiind cã are nevoie de el ca ºi secretar de stat în învãþãmânt l-apus pe individul respectiv sã mã bombardeze cu telefoane ºi întâlniri încare mã ruga insistent sã-l las pe Adrian Gorun în pace. Am încercat sã-lconving cã protejatul sãu e malefic pentru învãþãmânt în general, n-amreuºit ºi mi-a fost ruºine cã trebuie sã-l refuz ºi cã nu-l pot face sã creadãcã nu-mi fac decât meseria. Pe timpuri ar fi fost mândru cã nu mã lasinfluenþat dar acum faptul cã nu-i poate face pe plac lui Gorun l-aînspãimântat. În felul sãu omul îºi face în continuare meseria cudevotament, dar trebuie sã plece capul în faþa unora ca Adrian Gorunpentru a putea supravieþui el ºi instituþia la care activeazã.
Cum varianta asta n-a mers secretarul de stat s-a gândit sã-mi dea bani,sau cel puþin sã împrãºtie zvonul cã mi-a dat.
Pentru a nu se mai teme cã apare mereu prin paginile ziarelor, nu cujurnaliºtii trebuie sã se împrieteneascã, ci cu legalitatea, lucru extrem dedificil de altfel pentru cã asta nu poate fi cumpãratã, ci necesitã o anumitãconduitã moralã, pe care Gorun, hienã bãtrânã de acum, nu o va aveaniciodatã.
Revenind la cele câteva mii de euro pe care pretindeþi cã mi le-aþi dat,dacã bateþi câmpii ar fi bine sã vã reveniþi, dacã nu faceþi bine ºi recuperaþi-vã banii de la cine i-aþi dat cã noi doi nu facem înþelegeri. Nu neîmprietenim, pentru cã n-am fost niciodatã duºmani ºi, aºa cum îi spuneamºi cunoºtinþei noastre comune, nu-mi fac decât meseria, lucru pe care artrebui sã-l faceþi ºi dumneavoastrã din când în când.
„Constantin Brâncuºi”, Adrian Gorun,ºi-a consolidat, în urmã cu douã luni,
sistemul totalitar impus instituþiei încãde la venirea sa în funcþia de rector.
Dupã un plan diabolic bine gândit,Gorun a înfiinþat un nou consiliu careînzeceºte puterile sale ºi ale acoliþilorsãi ºi suprimã pe toþi cei care ar putea
deveni incomozi tiranului Gorun.Paliţă şi Liviu Cârţână, doi
oameni de încredere ai
rectorului, care-şi pregăteşte
terenul pentru un nou
mandat. Cu o astfel de
mutare, Gorun şi-a asigurat
din start trei voturi pentru
funcţia de rector, dar, ca şi
preşedinte al nou
înfiinţatului consiliu, şi 5,5
puncte pe grila de salarizare,
adică încă 20 de milioane de
lei vechi cu sporuri cu tot la
salariu. Asta în condiţiile în
care el se ocupă de UCB
doar în week-end, în timpul
săptămânii ocupându-se de
funcţia sa de la minister.
Consiliul teroriiConform noii Carte din
Biroul Senatului universităţii
fac parte de acum şi
directorul general
administrativ şi directorul
economic, adică Tudor
Cristian, adus de către rector
de la Cluj şi impus pe acest
post şi Ion Băzoc, un vechi
acolit al lui Gorun, de pe
vremea când şmenuiau
împreună banii
inspectoratului şcolar. Având
în vedere că cei doi fac acum
parte de drept din Senat,
rectorul şi-a mai asigurat
încă două voturi la viitoarele
alegeri. Din două articolele
ale Cartei, Adrian Gorun a
făcut rost de cinci voturi.
Cum totul se învârte în
jurul CAEA, acesta va aviza
toate hotărârile Senatului şi
ale celorlalte organe de
conducere din cadrul
universităţii, ceea ce
înseamnă că orice decizie
care nu-i va conveni lui
Gorun ar putea fi desfiinţată
de către consiliu.
Rectorul s-a asigurat că
nimeni nu va mişca în front
stabilind că prorectorii,
cancelarul general şi decanii
nu pot face obiecţiuni la
semnarea contractelor
manageriale, deoarece: „În
cazul nesemnării, semnării
cu obiecţiuni sau
nerespectării contractului
managerial, rectorul poate
dispune cu avizul CAEA
suspendarea acestora.” Cum
chiar el este preşedintele
CAEA, deci suspendarea ar fi
floare la ureche, prevederea
constituie un avertisment
serios la adresa celor care
vor, într-un fel sau altul, să
protesteze.
Pentru a se asigura că în
CAEA nu intră intruşi ce i-ar
putea strica apele, un alt
articol din Cartă se referă la
faptul că preşedinţii
partidelor politice nu pot
face parte din conducerea
consiliului şi nu pot ocupa
posturile de rector,
prorector cancelar general
şi decan.
Pentru a-şi păstra smeriţi
supuşi, CAEA poate
suspenda din funcţie
prorectorii, cancelarul
general, decanii, prodecanii
şi cancelarii de facultate
pentru „atitudini, fapte şi
acte care aduc atingere
imaginii sau patrimoniului
UCB, ori unui membru al
comunităţii academice”.
Demn de menţionat este
faptul că suspendarea se
poate face înainte ca o
comisie de cercetare a
abaterilor să stabilească
dacă persoana respectivă
este vinovată.
Noua Cartă UCB şi
instrumentul de tortură al lui
Gorun, CAEA, a pus pe jar
cadrele universitare care
speră să se întâmple o
minune şi universitatea
gorjeană să scape de flagelul
Adrian Gorun.
În numerele viitoare vom
dezvălui numele câtorva
pipiţe pătrunse în structurile
de conducere ale unor
facultăţi, amantele unor
burtoşi din senatul UCB.
Scandal de Gorj10 decembrie8
Vă rog să-mi îngăduiţi, stimaţi
cititori, cu aproape două săptămâni
înainte de Sărbătoarea Naşterii
Pruncului Sfânt, să cred că poate ar
fi bine să cugetăm şi să încercăm a
simţi cu ardoare ceea ce în sufletul
fiecăruia dintre adulţi înseamnă
dragostea pentru copii, pentru aceşti
îngeri neprihăniţi, plămădiţi din
iubire, pornind de la premisa că
fiecare dintre noi a fost cândva un
copil, că nimic nu poate fi mai sfânt în
această viaţă!
În lumea minunată a copilăriei, în
privirea curată a fiecărui copil se
ascunde lumina îndumnezeită a firii
omeneşti, iar însuşi marele Brâncuşi
spunea că atunci când am uitat să fim
copii, înseamnă că am murit demult!
În ultimă instanţă, cred, şi sper că
atâta vreme cât Dumnezeu Tatăl ne
îngăduie fiecăruia dintre noi, cu
sfinţenia înălţătoare a proniei cereşti,
poate că merită să învăţăm să iubim
îngerii neprihănirii sufleteşti!
Fără nici o îndoială, de multe ori
persistenţa privilegiilor native ale
unor copii supradotaţi generează o
dezbatere permanentă şi dispute pe
probleme cultural-educaţionale, mai
ales în privinţa instituirii procedurilor
de a se elimina decalajul dintre
egalitatea proclamată şi inegalităţile
existente în viaţa reală, mai ales dacă
ne referim la ocrotirea copiilor, în
condiţiile în care ideea selecţiei
acestora pe baza performanţelor sau
a meritelor este de nenumărate ori
discreditată, prin prisma faptului că
performanţa este disociată de merit
iar însăşi noţiunea de elită devine
astfel suspectă! În majoritatea
culturilor lumii, deprinderea copiilor
cu regulile de bună purtare este o
parte esenţială a educaţiei celor mici,
pentru că în mintea celor adulţi, „cei
şapte ani de acasă” sunt decisivi
pentru felul în care viitorul cetăţean
se va integra în societate şi pentru
modul în care acesta se va raporta la
valorile unanim acceptate. Vorbim
deseori despre evidenţa absenţei care
supralicitează absenţa evidenţei şi
conchidem că expresii comune cum
ar fi: “Mulţumesc”, “Bună ziua”, “Ce
mai faci?”, “Dumneavoastră” sunt
formule de politeţe şi de adresare pe
care cei mici ar trebui să le deprindă
încă din copilărie. E cât se poate de
evident că în orice societate, politeţea
reprezintă şi ne reprezintă demnitatea
şi valorile, maniera în care ne
raportăm la grupul căruia îi
aparţinem. Politeţea şi buna creştere
înseamnă respectul faţă de ceilalţi şi
faţă de structura socială din care
facem parte.
Regulile de bună purtare ne ajută
să ne plasăm pe o anumită poziţie
socială şi de aceea este esenţial să îi
deprindem şi pe cei mici cu regulile
societăţii în care trăiesc, încă din
fragedă pruncie. După unii psihologi,
totul începe de la mediul ambiental,
de la dormitorul copilului, care este,
de fapt, un spaţiu în care acesta îşi
desfăşoară o mare parte dintre
activităţile cotidiene, deoarece, fie că
doarme, fie că se joacă sau studiază,
copilul se va refugia întotdeauna cu
plăcere în camera lui, unde trăieşte
un sentiment esenţial, că vrea să se
simtă bine, iar din acest motiv,
părinţii trebuie să ţină cont, într-o
anumită măsură, de gusturile şi
preferinţele sale.
Am invocat aceste aspecte, pentru
a porni de la premisa că educaţia
copiilor şi educaţia în spiritul
promovării exclusive a elitelor
precoce transcende paradigmelor
culturii elitiste, mai ales că termenul
de elită trebuie să aibă pentru
educaţie un sens clar şi pragmatic,
apt să sugereze un subiect cu o temă
de investigaţie teoretică şi
metodologică acceptabilă. Chiar
publicitatea în spiritul Legii 272/2004
privind Protecţia şi promovarea
Drepturilor Copilului, de multe ori
chiar controversa provocată de aceste
spoturi, arată că deşi ele şi-au atins
ţinta, suntem confruntaţi cu
sinceritatea gestului lor şi din reflexul
generozităţii duse până la sacrificiu!
E vorba despre o familie din
Petroşani, Anişoara şi Iulian
Iordache, care a decis să-şi închidă
afacerile şi să se îngrijească de mai
mulţi minori proveniţi din centrele de
plasament, deoarece ajutorul acordat
de stat pentru această activitate este
insuficient. Cei doi soţi au în
întreţinere trei minori luaţi din
centrele de plasament, pe lângă alte
două fete înfiate în urmă cu mai mulţi
ani. Ei spun că iubesc copiii, ca şi
cum ar fi ai lor, şi au lăsat totul în
urmă, chiar dacă aveau o afacere
profitabilă la care mulţi dintre semeni
nu ar fi renunţat, iar pentru activitatea
lor, într-adevăr creştinească, primesc
un ajutor de câteva sute de lei! Doar
zâmbetul micuţilor pe care îi îngrijesc,
îi face să se simtă împliniţi! Ca să fiţi
convingători, domnilor “granguri”
gorjeni, trebuie să demonstraţi că
dineul pe care l-aţi „ospătat” în
admiraţia persoanelor “angajate” ca
să vă mediatizeze „fapta”, se va
concretiza în cele din urmă, prin
sublima şi fireasca decizie de a părăsi
demnităţile publice şi politice,
urmând exemplul familiei din
Petroşani, pentru a vă dedica ocrotirii
copiilor năpăstuiţi de soartă, iar
atunci, dineul „ospătarilor” va fi unul
demn de luat în seamă!
Poate ar trebui să nu fie atâta
ostentaţie într-un gest caritabil, iar
diferenţa este că astăzi, în România,
mai presus de actul caritabil este
mediatizarea lui sub pretextul bunului
samaritean, din moment ce un gest
firesc şi obişnuit e bine să fie făcut cu
discreţie, să nu se ştie neapărat,
pentru că ostentaţia şi rafinamentul
sunt două lucruri total opuse. E
binevenită puţină discreţie, dar acum
să nu cerem imposibilul, pentru că
mulţi oameni fac şi binefacere, şi e
foarte bine, în condiţiile în care mai
sunt şi dintre aceia care au şi nu vor
să dea deloc!
Trebuie să învăţăm, domnilor
politicieni, că aceşti copii sunt
întotdeauna doar nişte fiinţe
neînţelese, care prea greu ajung să
aprecieze gesturile adulţilor, că ei nu
se nasc îngeri, nici demoni, aşa cum
nici domniile voastre nu v-aţi născut
demnitari, iar în cele mai multe
cazuri, doar ignoranţa şi nepăsarea
adulţilor îi împing să trăiască în
frustrările unei vieţi inumane!
(VA URMA)
consecinţele abandonării copiilor
noştri în faţa televizorului sau în
mrejele unui anturaj dubios. Dar,
buimăciţi de însuşi “somnul raţiunii
care naşte monştri”, ne trezim, în
sfârşit, la realitate, pentru că înaintea
şcolii, familia are prima şi cea mai
importantă responsabilitate a educării
copiilor, iar părinţii nu pot dezerta de
la această îndatorire sacră,
încredinţându-şi copiii spre adopţie
televizorului, calculatorului sau
grupului de prieteni!
Desigur, exemplele în acest sens nu
ne lipsesc, pentru că suntem în
decembrie, în luna cadourilor, sub
zodia lui Moş Nicolae şi a Naşterii
Domnului, când politicienii se
bulucesc să facă dovada unei
generozităţi cusute cu aţă…albă, aşa
cum au făcut-o unii aleşi locali din
Gorj( a se înţelege că e vorba de 12
pesedişti de frunte!!), care au îmbrăcat
straiele de...chelneri imaculaţi, pentru
a servi câte doisprezece mahări ai
mediului de afaceri, vezi, Doamne, cu
scopul de a strânge fonduri sub formă
de…ciubuc pentru copiii din centrele
de plasament, iar „agoniseala
chelnerilor” să fie donată pentru aceşti
copii!! S-a spus că iniţiativa aparţine
Asociaţiei „Inimi Gorjene”, de pe lângă
Direcţia pentru Protecţia Copilului
Gorj, iar în condiţiile în care chelnerii
au fost răsplătiţi de invitaţii lor,
ciubucul a fost donat „obligatoriu”
pentru copiii instituţionalizaţi,
deoarece fiecare invitat, dar şi
chelnerii, au plătit câte 200 de lei
pentru a acoperi cheltuielile unei
chermeze pompos intitulate „dineul
celebrităţilor”, parcă mai ceva decât
gestul creatoarei de modă, Lauren
Bush, nepoata preşedintelui american,
care a iniţiat o campanie de strângere
de fonduri destinate combaterii
foametei în rândul copiilor. Haideţi să
fim serioşi, stimaţi lideri pesedişti
gorjeni, vreţi să vă reformaţi dovedind
veleităţi mai ceva decât o creatoare de
modă, chiar dacă aceasta e nepoata
preşedintelui american? Sau sunteţi
frisonaţi de scăderea procentelor în
opţiunile electoratului, datorită
managementului politic defectuos, iar
acum încercaţi să dregeţi busuiocul pe
„calea” unui Moş Nicolae care v-a
pricopsit cu funcţiile de azi? Să vă dau
eu exemplul unor oameni care şi-au
părăsit afacerile şi demnităţile sociale,
pentru a se dedica în exclusivitate
alinării durerilor celor mici, că poate
veţi mai învăţa câte ceva din
ATÂT CÂT VREMEA NE ÎNGÃDUIE,SÃ ÎNVÃÞÃM SÃ IUBIM ÎNGERII!
Chelneri de ocaziePrimarul din Târgu Jiu a servit la
masã, vineri seara, mai mulþi clienþi airestaurantului “Brâncuºi”, de la care a
adunat un bacºiº consistent. O mânã ºimai bunã la “mitã” a avut-o preºedinteleConsiliului Judeþean, Ion Cãlinoiu, carea adunat în buzunarul de ospãtar peste
![pag. 4 pag. 10 pag. 17 · Nr. 35, ianuarie-martie 2011 Publica]ie gratuit` n Rãspunderea conform art. 138 pag. 4 n Noþiunea de insolvenþã pag. 10 n Debitorul persoanã fizicã](https://static.documente.net/doc/80x56/5e396f9116959e57c765d7af/pag-4-pag-10-pag-17-nr-35-ianuarie-martie-2011-publicaie-gratuit-n-rspunderea.jpg)
