Istoria trebuie sd fie o culegere de fapte gi s[ ne prezinte un inventar al naturii aga cum au fdcut-o istoricii din antichitate, incepdnd cu Herodot. Istoia rebuie sd se bazeze pe ratriune gi pe observalie. Poezia sebazeazl pe imaginalie gi este de mai multe feluri: narativtr, dramatictr gi paraboltr, Filozofia se bazeaz| pe rafiune gi cuprinde toate celelalte categorii. Thomas Hobbes (1588-1679) Filozof englez,cu preocup[ri importante in domeniul psihologiei, a scris "Leviathan", in anul 1651, in care iqi expune cele mai importante dintre ideile filozofice. Thomas Hobbes este considerat filozof al migcdrii, intrucdt considerd cd migcarea este insugirea fundamen- iald a materiei. Atent observator al naturii umane, el va analiza mecanismul psihic Ai toate manifestiirile pe care le considertr importante: procesul de cunoaqtere, pro- blema limbajului ca mijloc de comunicare intre indivizi, pasiunile qi psihologia afectiv[. Thomas Hobbes pune bazele senzaliolismului. El spune ctr toate senzafiile sunt rezultatul migclrii cor- pului care aclioneaz[ rnecanic simlurile' Aceasttr migcare a simlurilor gi senzaliilor este un proces fizic qi nu psihic. Thomas Hobbes analizeazl atent Si corect senzaJiile de frig, de tare, moliciune, gust gi altele. in problema limbajului, el spune c[ limbajul este un mijloc de notare ti inregistrare a gdndirii, precum gi de relalie intre indivizi. Gdndirea, spune Hobbes, nu se poate exprima qi nici formula ftrr[ limbaj, de aceea limbajul este o conditrie esenliial[ a umanitItrii. Analiz0nd in contirtuare funcliile organismului uman, el aratil c[ cele mai importante sunt urmltoarele :. 40 - Funcfii penfu inregistrarea qi catalogarea nofiunilor, faptelor gi acfiunilor; acestea constituie cunoa$terea; - Funcgii necesare pentru a impdrttrgi cunoa$terea;. - Funcfii prin care se transmit ordine gi sugestii; - Funclii de naturl artisticd gi estetic[ Chiar dactr aceste analize ale lui Thomas Hobbes sunt destul de schematice qi nu cuprind elementele complexe ale psihicului uinan, el face totuEi un inceput in psihologie, pe care febuie s5-l apreciem ca atarc. Ren6 Descartes (1596-1650) Filozof, matematician gi fizician francez, intemeietor al gcolii cwtezierrc, a fost mai intii miliar gi, in aceasttr calitate, a ctrl{torit in toatA Europa apuseand. A tr[it 20 de ani in Olanda gi a murit in Suedia, la vdrsta de 54 de ani. Descartes este creatorul geometriei analitice gi descoperitorul principiilor optice. In fizic[ se ocuptr cu mecanica gi creeazd o teorie a omului-magind, punind, de asemenea, bazele fizicii moderne. in filozofie, Descartes definegte un sistem logic Ei clu,bazat pe deducfie, incepind cu descrierea fenome- nelor simple, iar prin deductrie analizeazf fenomenele complexe. . El consEuieqte o metafizictr proprie, pomind de la metoda deductivb, gi ajunge la concluzia cd singur[ gAndirea este o certitudine: "Gdndesc, deci exist". Descartes deduce in acelagi mod Dumnezeirea gi lumea exterioard. in domeniul psihologic, Descartes scrie in anul 1645 Tratatul despre pasiunile sufletului qi in anul 1648 Tratatul despre om. in aceste lucrdri spune ctr nu existd deosebire intre corpurile omenegti gi cele ceregti. Diversitatea Universului depinde de migcare, pe care Descartes o definegte ca fiind acfiunea datoriti cdreia 41
Transcript
Istoria trebuie sd fie o culegere de fapte gi s[ ne
prezinte un inventar al naturii aga cum au fdcut-oistoricii din antichitate, incepdnd cu Herodot.
Istoia rebuie sd se bazeze pe ratriune gi pe observalie.
Poezia sebazeazl pe imaginalie gi este de mai multefeluri: narativtr, dramatictr gi paraboltr,
Filozofia se bazeaz| pe rafiune gi cuprinde toate
celelalte categorii.
Thomas Hobbes (1588-1679)
Filozof englez,cu preocup[ri importante in domeniulpsihologiei, a scris "Leviathan", in anul 1651, in care iqiexpune cele mai importante dintre ideile filozofice.
Thomas Hobbes este considerat filozof al migcdrii,intrucdt considerd cd migcarea este insugirea fundamen-
iald a materiei. Atent observator al naturii umane, el va
analiza mecanismul psihic Ai toate manifestiirile pe care
le considertr importante: procesul de cunoaqtere, pro-blema limbajului ca mijloc de comunicare intre indivizi,pasiunile qi psihologia afectiv[.
Thomas Hobbes pune bazele senzaliolismului. Elspune ctr toate senzafiile sunt rezultatul migclrii cor-pului care aclioneaz[ rnecanic simlurile'
Aceasttr migcare a simlurilor gi senzaliilor este unproces fizic qi nu psihic.
Thomas Hobbes analizeazl atent Si corect senzaJiile
de frig, de tare, moliciune, gust gi altele.
in problema limbajului, el spune c[ limbajul este un
mijloc de notare ti inregistrare a gdndirii, precum gi de
relalie intre indivizi.Gdndirea, spune Hobbes, nu se poate exprima qi nici
formula ftrr[ limbaj, de aceea limbajul este o conditrie
esenliial[ a umanitItrii.Analiz0nd in contirtuare funcliile organismului uman,
el aratil c[ cele mai importante sunt urmltoarele :.
40
- Funcfii penfu inregistrarea qi catalogarea nofiunilor,faptelor gi acfiunilor; acestea constituie cunoa$terea;
- Funcgii necesare pentru a impdrttrgi cunoa$terea;.- Funcfii prin care se transmit ordine gi sugestii;- Funclii de naturl artisticd gi estetic[Chiar dactr aceste analize ale lui Thomas Hobbes
sunt destul de schematice qi nu cuprind elementelecomplexe ale psihicului uinan, el face totuEi un inceputin psihologie, pe care febuie s5-l apreciem ca atarc.
Ren6 Descartes (1596-1650)
Filozof, matematician gi fizician francez, intemeietoral gcolii cwtezierrc, a fost mai intii miliar gi, in aceasttrcalitate, a ctrl{torit in toatA Europa apuseand. A tr[it20 de ani in Olanda gi a murit in Suedia, la vdrsta de 54de ani. Descartes este creatorul geometriei analitice gidescoperitorul principiilor optice.
In fizic[ se ocuptr cu mecanica gi creeazd o teoriea omului-magind, punind, de asemenea, bazele fiziciimoderne.
in filozofie, Descartes definegte un sistem logic Eiclu,bazat pe deducfie, incepind cu descrierea fenome-nelor simple, iar prin deductrie analizeazf fenomenelecomplexe.
. El consEuieqte o metafizictr proprie, pomind de lametoda deductivb, gi ajunge la concluzia cd singur[gAndirea este o certitudine: "Gdndesc, deci exist".Descartes deduce in acelagi mod Dumnezeirea gi lumeaexterioard.
in domeniul psihologic, Descartes scrie in anul 1645Tratatul despre pasiunile sufletului qi in anul 1648Tratatul despre om. in aceste lucrdri spune ctr nu existddeosebire intre corpurile omenegti gi cele ceregti.
Diversitatea Universului depinde de migcare, pe careDescartes o definegte ca fiind acfiunea datoriti cdreia
41
un corp trece dintr-un loc in altul. Migcarea se transmiteprin gocuri. Despre lumind el spune c[ se propagd
instantaneu.
in Tratatul despre om, Descartes asimileazl corpul
animalelor'gi al omului cu o maqind foarte complex[ incare sufletul este unit cu corpul.
Acfiunile omului-magind sunt acte de voinfi, iarpasiunile sunt perceplii qi reacfii provocate de obiecleleexterioare.
Descartes a descoperit exisienla reflexelor condilio-nate, analiz0nd dresajul c6inilor.
Despre pasiuni constatd cf, sunt gase in loc de doudpasiuni, c0te admiteau gAnditorii scolastici.
Aceste pasiuni sunt : admiralia, dragostea, ura,
dorinla, bucuria $i tristefea.Descartes analizeazb, de asemenea, manifesttrrile
fiziologice din corpul uman datorate pasiunilor gi consta-
tA cd existtr pi unele pasiuni complexe, care au la bazdpasiunile elementare. Aceste pasiuni complexe sunt, inconcepJia lui: curajul, teama gi altele asemenea. Toateaceste observagii au ca suport deducfia gi analiza meca-
nismelor corpului uman unitar, constituit din corp gi
spirit.
Nicolas de Malebranche (1638-171.5)
Orator gi metafizician francez, ntrscut la Paris,
apa4ine gcolii carteziene. Autor al "Clutdrilor adevd-
rului", scrisd in anul 1674, Malebranche analizeuz\.aicicu atenfie psihicul uman.
El considerd cd facultifile de cunoaqtere sunt :
simlurile, imaginafia gi inlelegerea. Toate aceste facul-tdfi pot fi ins{ izvoare de erori. Simlurile ne sunt date
de Dumnezeu penfu a ne orienta in viap gi pentru aconserya corpul gi nu pentru a cunoa$te lumea obiectivdexterioarh.
Raporturile gi leglturile fenomenelor psihice se
datareazf asociatriei gi continuitd{ii, respectiv cunoaqteriilucrurilor din Univers.
Baruch Spinoza (1632-L67 7)
Filozof olandez, a scris un Tratat politic in ca:eexpune o metodd criticd a textelor sfinte, o conceplieliberal[ privitoare la pozilia Bisericii in Stat.
Sistemirl filozofic al lui Spinoza, expus in "Etica",este o doctrind panteistd, dupd care Dumnezeu este osubstanld constituiti dinn-o infinitate de atribute dintrecare noi nu cunoa$tem decht rafiunea gi intinderea.Universul este un ansamblu al acestor doul atribute, iaromul insugi este tot un amestec de gandire gi intindere.
Spinoza respin ge dualismul cafiezian, spirit-materie,gi accept[ o singurd substanli.
Toate fenomenele din naturl sunt atribute alesubstanlei unice: viafa, moartea, migcarea, gdndirea gi
voinla aparlin acestei substanle unice.Raportul suflet-corp - doud manifestiri ale acele-
iagi substanle unice.Cunoaqterea este reflectarea rcalitdtrilor matedale exte-
rioare, iar pasiunile sunt determinate de instinctul de conser-
Spinoza spune in continuare cd pasiunile negativereduc din perfecfiunea spiritului. tn aceast?i categorieintr6: ambifia, desfrAnarea, be1ia, avarilia g.a. Mecanicapasiunilor este supusd determinismului universal, de
aceea omul este supus pasiunilor gi se adapteazd prinratiune cerinlelor naturii.
John Locke (1632-1704)
Filozof englez, autor al lucrhrii "Extras asupradimensiunilor umane", in care respinge ideile inndscutegi consider[ cI sursa cunoagterii umane este experienfa,respectiv senzaliile ajutate de gandire.
Iocke mai scrie un Trauat despre educalie gi 'Suisoridespre toleranl[', lucrtrri care stiau la fuza psihologiei
modeme.
El arati cd cunoagterea naturii se datoreaztr senza;i-
ilor, iar calittr1ile primare ale cunbagterii sunt: solidita-tea, intinderea, forma, migcarea.
Caliti[ile secundare sunt culorile, sunetele, gustul gi
altele asemenea, datorate simgurilor.Contrar principiilor carteziene, Locke demonstreazl
cum provine cunoqterea din experien$ gi de aceea nupot exista idei inndscute.
AnalizAnd psihicul uman, el distinge ideile simple ale
cunoaEterii, provenite direct din simluri, gi ideile com-plexe, care sunt combinalii intre ideile simple qi ideileabstracte, raJionament, suflet etc.
Locke reduce numdrul calitdflor afective la doud:pltrcerea gi durerea, celelalte fiind combinalii ale acestora.
Etienne Condillac (1714-1780)
Filozof francez, intemeietor al gcolii senzualiste, prinlucrdrile sale "Tralat al senzaliilor" (1754) gi "Logica".
Condillac introduce in analiza filozoficl metoda
inductivd, plecdnd numai de la fapte. El considerf, cdinteligen{a este o funcliune naturald ale ctrrei produse
sunt ideile. Pentru el filozofia este analiza spirituluiuman gi studiul empiric al dezvoltbrii ideilor.
De asemenea, Condillac spune cd toate cuno$tinJele
derivd din simtruri, iar orice senzafie poate produce o
modificare a sufletului.Procesele de cunoagtere: comparafia, memoria gi
judecata sunt reduse la senzalii. Chiar gi fenomenele dejudecattr superioard sunt explicate prin existenla unorfenomene inferioare de senzatrii. Tot de la simtruri elajunge la concepte abstracte trecdnd prin limbaj.
Limbajul este un fenomen natural legat indisolubil de gendi-
re gi care se poate extinde asupra tuhtror facultifilor umane.
"44
Julien La Mettrie (1709-L751)
Medic Ai filozof materialist francez, scrie in anul1745 "Istoria naturalf, a sufletului", in care incearctr sf,
demonstreze ctr sufletul gi corpul sunt create in acelaqi
timp gi sunt acela$i lucru.Labaza vielii sunt senza[iile, care actioneaz[ asupra
indivizilor. Senza;iile sunt izvorul cunogtinlelor, iar ele
ne vin prin simluri.
George Cabanis (1757-lS0S)
Medic francez, a avut preocupdri atit in fiziologiaomului, cdt gi in psihologie. in acest domeniu, Cabanis,
ca gi La Mettrie, susline ctr senzaliile sunt cele care
alimenteazf, cunoa$terea.
Ca idee noutr, el crede cb psihicul este influenlat de
sex gi stabileqte 6 tipuri de temperamente pe care leanahzeazl,in detaliu. Cabanis a studiat sistemul nervos,
creierul gi mf,duva spinfuii gi le considertr sediul
fenomenelor psihice, pornind de la simluri.Tot in creier se formeaztr gdndirea, datoritl simlu-
rilor de care creierul este legat prin nervi.
D'Holbach (L723-L789)
Filozof francez, autor al lucrfii "Sistemul naturii"(1770), in care igi exprimd ateismul gi materialismul. Elconsidertr c[ legile fizice din natur[ sunt gi legile careguverneazl psihicul uman.
D'Holbach igi susfine ideile ardtAnd ctr omul facepaile din naturtr $i deci trebuie str asculte legile acesteia.
Accepti ideea unui deteiminism canzal, care dirijeazduniversul, aclionat de migcare, energie specific[ materieiqi care produce viafa.
45
Claude Helv6tius (L7 15-177 5)
Fermier, general gi filozof francez, autor al lucrtrrii"Despre Spirit" (1758), in care face apologia senzualis-
mului.Toati viala psihictr provine din senzafii, iu labaza
activit[trii psihice se afld sensibilitatea qi memoria, camanifesttrri fizice ale corpului uman.
Difercnlele dinme oameni se datoreazlexclusiv educaliei.
Denis Diderot (U13-1784)
Filozof francez, animator qi conducdtor al echipeicare a editat prima "Enciclopedie francezf" (1751). Ascris mai multe romane gi eseuri in care qi-a expus ideilematerialiste. Lumea este"un complex fizic, supus uneirevolufii gi migcdri continue: Admite evolulia naturii,consider0nd cd evolulia este datoratd migcbrii existentein materie. Funcgiunile psihice sunt rezullatul organiztrriifiziologice, iar activitatea creierului, unde se afld sediulpsihicului, este datorat[ simtrurilor.
El este de acord cI senzafiile se hansmit la creierprin nervi gi tot in creier se nasc gdndirea qi raliunea.
Admite percepfia ca operafie complex[ a senzaliilor.
Joseph Priestley (1733-1804)
Chimist qi teolog englez, este descoperitorul fenome-
nului de respiralie a vegetalelor qi reugegte pentru primaoard sd izoleze oxigenul de celelalte elemente.
J. Priestley consider[ cd existd numai materie, iaresenfa materiei sunt fo4a de afacfie gi forfa de respingere.
Reduce psihologia la fiziologie qi spune cb senzaliilegi impresiile sunt datorate exclusiv simlurilor care
Fansmit senzafiile prin nervi la creier.Procesele psihice mai complexe le explicd pnn legea
asocialiei.
G.W. Leibnitz (L646-17 16\
Filozof gi matematician german, a examinat, impreu-nd cu scriitorul francez Bossuet, posibilittrfile uneifuziuni intre bisericile catolicl gi reformati, igr inlucrdrile sale "Noi eseuri asupra dimensiunii umane" (17M)gi "Monadelalia" (1714) iqi expune principiile filozofice.
Dup[l€ibniE, toate fiinlele sunt constituire din Monade,
infie care exist?i o armonie prestabiliti de divinitate.Leibnitz introduce in psihologidnotiunea de inconqti-
ent, pe care il considerd ca fiind constituit din procese
congtiente care au trecut in zona incongtientului.Corpul gi sufletul sunt manifesttrri ale unei realitili
unice gi imateriale, in care efortul, migcarea gi spiritulsunt spirit.
Numdrul monadelor din Univen este infinit, iaresenfa acestor monade sunt activitatea gi migcarea, care
in congtiinld devin forme ale gdndirii gi ale voinfei.Activitatea din procesele spirituale este continud.Simfurile determind numai un numtrr limitat de
dispozifii qi tendinle care existtr in noi de la naqtere.
Immanuel Kant (1724-1804) .
Specialigtii il consider[ cel mai mare filozof german.
El a influenfat toate sistemele de gdndire care au apdrutulterior. Kant, autor al lucrdrilor monumentale: "Criticarafiunii pure" gi "Critica raliunii practice", susfine cd
lucrurile nu sunt cunoscute ca fenomehe, atita timp cdtnu sunt date in spaliu gi timp, fiind forme ale sensibili-tdfii. Lucrurile in sine, pe ca.re Kant le denumegte"Numeni", sunt necunoscute. Legea moral6 presupune
libertatea, nemurirea gi existenfa lui Dumnezeu.Kant a elaborat teoria cosmogonicd evolufionisti, in
care demonstreaztr ctr sistemul solar s-a dezvolat dinr-onebuloasS-
4647
Separd fenomenul material de esenla sa metafizictr,pe care o considertr ca un lucru in sine gi independent de
cunfagtere; de aceea afirmd c6 necesitatea gi universalitatea
nu pot proveni din experienl[, ci sunt forme aprigrice ale
sensibilittrlii sau ale intelectului. Acesle categorii gi forme
apriorice inroduc ordinea in organismul nosbll.
Kant considertr existenla lui Dumnezeu ca un
postulat, deci nu poate fi demonsfiattr. in morald
introduce un principiu moral suprem, denumit "Impera-
tivul categoric", aprioric Ai inerent raliunii umane. Kant
sus[ine posibilitatea progresului social, iar libertatea 9i
egalitatea le socotegte ca idealuri realizabile, ele existindin om apriori.
Kant spune cd sensibilitatea, pe care o denumegte
esteticd transcendentaltr, este o facultate receptiv[ de
cunoa$tere. Sensibilitatea are rolul de a primi senzatrii,
fiind afectati de lucruri. Sensibilitatea constituie prima
treapt[ de cunoagtere qi fundamenteaz[ gtiintele. Deasemenea, orice cunoagtere este o judecat5, un raport
intre doud reprezenttrri sau inhe doud nofiuni gi de
aceea cunoa$terea este indisolubil legatl dejudecati.Intelectul este pentru Kant a doua facultate de
cunoa$tere; intelectul gste instr o funclie spontan[ $i
activ6, iar sensibilitatea este o funcfie receptiv[.Funclia sensibilitdlii constil in a intui, iar a intelec-
tului, in a gdndi.
Judecblile in care opereaztr fizica pur[ sunt jude-
c[tri obiective, de experienfi, iar judec{1ile subiective
apar cdnd reprezentdrile sunt reunite de c[fre un subiect
empiric gi intr-un subiect empiric.Kant stabilegte mai multe noliuni pure ale intelectu-
lui: unitatea, realitatea, substanfa, cauza, existenla,necesilatea. Natura este o totalitate a fenomenelor gi areprezenttrrilor care au loc in noi "ca condilii apriorice",condilii pe care le gdsim in sensibilitate gi in intelect.
48
Psihologia o separd de filozofie, inmcat aceastaapa4ine antropologiei.
_ Legile gi formele gandirii sunt inntrscute in om gi seimboglfesc prin experienp, Cunoagterea are nevoie gide experienli, dar ea provine in cea mai mare parte dela Dumnezeu.- Pentru a deveni cunoa$tere, experienla trebuie str fieelaborati qi prelucratil de mintea omului.
Existtr, de asemenea, forma de perceplie, senzorialtrapriori gi forme de gAndire logicd apriorice, cum suntide? de Dumnezeu, de libertate gi de moralitate.
in lucrbrile sale de annopologie, Kant analizeazdintelectul Ei sensibilitatea ca activittrli de cunoaqtere. Elexamineaz[ cele cinci simluri: pipf,it. auz, vtrz, gust,miros gi se ocupd de vise gi de limbaj ca mijloc decomunicare.
Analize.azd, de asemenea, bolile psihice, in specialhipocondria.
Pasiunile sunt considerate inclina$i nedisciplinate derafiune, iar emojiile sunt sentimente ale pldcerii gidurerii. Durerea gi pldcerea sunt emoiii fundamentale.
Xavier Bichat (I77 I-t502)Anatomist gi fiziolog francez, .fondator aI unei
anatomii generale, contribuie prinre altele la dezvoltareahistologiei.
Bichat a analizat fenomenele fiziologice vitale pe carele imparte astrel: viala organictr, in care cuprindefuncgiile de digestie gi funcliite de circulatrie; vialaanimald, in carc intrtr sensibilihtea gi migcarea.
Viap organic[ se afltr la originea pasiunilor, iarvia-1a animald se gtrsegte la originea intelectului gi avoinlei.
ViaJa organice esrc involuntartr. iar viata animaltreste voluntar5.
49
Fiecare organ are viaftr proprie datorittr proprietd-
$lor lesuturilor care intrd in compozilia organelor'gichat concepe doud sisteme nervoase deosebite:
sistemul nervos neurovegetativ gi sistemul nervos central'
$tiinfa a deponsfiat c[ Bichat a greqit, intrucdt
existtr un singur sistem nervos.
Auguste Comte (1798'1857)
Filozof francez, fondator al pozitivismului, in care se
ocup[ cu posturile de succesiune ale fenomenelor
psihice qi modul in care acestea pot fi provocate'
El consider[ cd existA legi create de divinitate' care
stabilesc cum se produc fenomenele 9i a exclus posibili-
tatea cunoa$terii esenlei lucrurilor'
Comte crede c[ societatea se dezvoltb in trei stadii
care depind numai de dezvoltarea gdndirii umane' Aceste
stadii sunt: teologic, metafizic Ai pozitiv'
Creator al notriunii de sociologie, el a promovat o
orientare mecanicistd gi biologic[, spundnd cd legile
sociale sunt identice cu legile fizicii 9i ale biologiei'
Comte inlocuieqte funcliile psihice' cu legile din
fizicd gi de aceea spune cd psihologia trebuie sd fie
incluslin biologie qi in sociologie, gtiinge care se ocupd
cu aceste fenomene.
J.B. Lama rck (17 44'1329)
Naturalist frutcez, a scris, printre altele, lucrdrile
"Filozofip zoologicd" (1809) qi "Istoria naturali a
animalelor fdr[ vertebre", in care ctedazd doub teorii:
a generatiilor spontane 9i a evolufionismului'-
El este primul naturalist care arattr importanfa adaptdrii
la mediu gi consider[ c[ "funcgia creeazd organul"'
Lamarck analir,eazdatdt evolulia speciilor in funclie
de mediu, cdt qi evolulia geologicd a globului'
50
Karl Linn6 (1707-1778)
Biolog gi bor.anist suedez, a pus bazele primeiclasificiri sistematice in botanictr gi zoologie. Sistemelelui sunt instr artificiale.
Linn6 este creator al unei conceptii fixite in lumeaanimalelor gi a plantelor, create de Dumnezeu.
Charles Darwin (f809-lSS2)
Biolog englez, intemeietor al concepliei despreevoluJia istoricd a speciilor de plante gi animale, pecalea selecfei naturale, scrie "Originea speciilor" in anul1859, lucrare in cdre ?gi definitiveazd teoria evolufiei gicu care pune bazele cercetirilor modeme in domeniulbiologiei gi al naturii. Darwin explicd evolugia speciilorprin adaptarea la mediu. El arattr c[ toate functritrnileorganismelor vii, precum qi psihicul animal sau uman, sedezvolti gi se transform[ incontinuu, atAt la specii, cAtgi Ia fiecare individ in parte.
G.W. Friedrich Heget (1770-1331)
Filozof german, idealist, pune la baza lumii "spirihrlabsolut", noliune universal^d, independentd de materie.Spiritul absolul se autodezvolttr in trei fepte denumite de eltiade: prima teztr este ideea, a doua artitezf, este alteritateaideii gi conlti din formd gi naturd, iar a treia este sinteza,adic[ spiritul, unitate a ideii gi a nauri| temeiul lor absolut.
Acestor triade le corespund gtiintrele: pentru idee,logica; pentru formd qi naturl, filozofia naturii; pentruspirit, filozofia spiritului.
Hegel prezintd lumea naturall, istorictr gi spiritualdca un proces in continutr migcare. schimbare qi dezvoltare.
El a prezentat cunoa$terea ca pe un proces de apro-piere progresivtr a gdndirii de adevlrul absolut. interpre-tAnd programul istoriei ca o realizare a spiritului.
51
Hegel a recunoscut rolul muncii in procesul formdrii
individului gi conqtiinlei umane, sub forma actriunii
spiritului absolut :lsupra omului. El spune cd psihicul
este format din spirit gi ra;iune, spiritul avdnd mai multe
forme in timpul evolutriei sale: spirit absolut gi spirit
obiectiv. Procesele psihice sunt de aceea procese ale
gdndirii. Senzaliile sunt considerate ca fdcAnd pafte din
antropologie gi de aceea nu le analizeazd.
J.F. Herbart (l'776'1"841)
Filozof, psiholog gi pedagog german, cu intense
preocupdri in psihologie: Lumea reald este constituitl
din "Reale" esenle diferite, eterne gi imuabile. Sufletul
este o "Reald" care, sub influenla altor "Reale", produce
reprezentdri ale sufletului.
Senzaliile sunt cele mai simple reprezentiri, datorate
acgiunii "Realelor". Toate procesele psihice se datoreazd
acliunii "Realelor". Sentimentul qi voinfa reflectd, de
asemenea, ac{iunile "Realelor".
Herbart introduce in psihologie ideea de contradiclie
qi de lupttr pentru a explica fenomenele psihice, gi de
asemenea, infioduce noliunea de inhibifie.
Rudolf Lotze (1817'1881)
Filozof gi psiholog gerrnan' considerat ca unul dintre
este o expresie fenomenologic[ qi un cenfiu de energie,
caracterizat prin unitatea con$tiintei.
Corput este un sistem cauzal de mijloace materiale
bine organizate. intre corp gi suflet existii un raport
cauzal.
El are o contribulie origindld in psihologie, prin
"teoria semnelor locale". Acestea permit perceperea
vizuald qi tactill a spaliului, ceea ce asigurd intuilia
52
spafiului infinit. Teoria semnelor locale a lui Lotze afostconfirmatil gi completati de Wundt, sub denumirea de"teo4a sintezelor psihice", apoi de cdEe James gi Ward,prin "teoria extensibilitilii":
Maine de Biran (1766-1524')
Psiholog francez, spiritualist, considerd obignuintra caun fenomen psihic care modific[ senzaliile indiferent decauza lor exterioartr. Obignuinla pornitd din interiormtrreqte perceplia qi sltrbegte senza;ia.
Biran propune introspecfia ca metodd pentru cerce-tarea psihicului. La baza fenomenelor psihice cree.azd,migcarea gi energia spiritual[.
Conqtiinga apare datorittr efortului propriu, iar efortulindividual are ca suport spiritul gi divinitatea, dorinla dea Ie cunoa$te.
O Fiziologia sistemuluinervos tn epoca modernd
incepAnd din sec. al XVtrI-lea, sub influen;a dezvol-tdrii tehnicilor medicale gi av0nd ca suport teoreticaparilia ideilor evolufioniste, s-au fdcut mari progrese instudierea gi analiza de laborator a sistemului nervos.
Aceste descoperiri fiziologice vor sta apoi, la rAndullor, la baza psihologiei moderne. in continuare vomardfd pe scurt etapele acestor progrese gi numele celorcare le-au produs.
Albrecht von Haller (1705-1777)
Medic, naturalist gi poet elvefian, s-a ocupat deembriologie gi fiziologie, publicdnd lucrlri asupra excitabili-tdfii contractriei muphilor, circulaliei s6ngelui qi reqpiraliei.Creieml este organul central al funcliilor organice.
53
Fr. J. Gall (1758-1828)
Medic gi anatomist german, creatorul frenologiei,conform cdreia calit5lile intelectuale ale individului sunt
legate de forma creierului. Aceastf, teorie a ajutat lastabilirea topografiei qi funcliunilor creierului.
Paul Broca (1824-1880)
Chirurg gi antropolog francez, fondator al qcolii de
antropologie, a studiat creierul qi funcliunile limbajului.Broca a descoperit centrul vorbirii de pe suprafaJa
scoarlei cerebrale.
Brodmann (1909)
Medic german, a intocmit o topografie precisd acreierului gi a stabilit peste 100 de zone din creier unde
se produc reflexe qi acte reflexe. Prin studiile executate
de el a rezultat cI creierul urnan are cca. 14 miliarde de
celule, de form[ rotundd sau alungittr.
W. Pfliiger
Medic german. a studiat migctrrile reflexe gi a stabilitlegile dupd care funcfioneaztr reflexele. ca fiind unfenomen general intalnit la toate fiinlele vii.
Legile descoperite de Pfliiger sunt: legea localizhrii,a unilateralitblii, simetriei, iradialiei qi generalizbrii.
A. Mossa (1876)
Medic italian, a descoperit cd activitatea cerebrald
este intotdeauna insolittr de o vasodilatare qi de o
intensificare a oxiddrii. De asemenea. el a constatat ctr
volumul creierului scade in timpul repaosului gi in timpulsomnului, demonsfdnd astfel ac{iunea irigtrii creieruluiin timpul activitdtii cerebrale.
54
Walddeyer (lS9f)Medic german, a descoperit cd sistemul nervos
cenFal gi fibrele nervoase sunt alc[tuite din neuroni.Curentul nervos traverseaz[ neuronii intrdnd prindentrite qi iegind prin axoni.
L. Lapicque (fS66-1952)
Fiziolog francez. a descoperit cd condigia de trecerea unui influx nervos de la un neuron la alt neuron esteexistenla unui acord intre neuroni. Acest acord esteanalog cu rezonanla din acustictr gi se produce laneuroni, lntrucdt fiecare neuron are o chronaxie proprie.Excitagiile de la un neuron la altul se propagtr numaidacd neuronii au chronaxii asemenea. Influxul nervoscircultr numai inre neuronii care au chronaxiile acordate.
Lapicque a mai constatat cd la celulele nervoasechronaxiile igi modificb valoarea sub influenga excita_liilor exterioare. Din aceastd ca:uzd, sistemul nervos areo mare capacitate de adaptare, explicatd prin aceastdcapacitate de blocare sau de deschidere a inhuxuluinervos qi a cdilor de transmitere a excitaliilor nervoase.
Herman von Helmhottz (1822-1g94)
Fiiician gi psiholog german, a descoperit rolularmoniei in timbrul sunetelor gi a mtrsurat viteza influ_xului nervos.
Helmholtz a explicat perceperea culorilor gi a inventat' oftalmoscopul. De asemenea, el a mtrsurat viteza depropagare a influxului muscular mdsurAnd cdlduradezvoltatd in mugchi in urma unui efort.
Menliondm ctr viteza influxului nervos este de 30_120 mlsec la nervii motori gi senzitivi.
Vorn mai nota descoperirile unor medici gi fiziologiefecfirate in primele decenii ale secolului al XX-lea..astfel:
55
Filippo Paccini a descoperit terminafiile nervilor
tactili. Meissner, Krausse gi Ruffini au descoperit
terminaliile nervoase din piele: de [act, cdldur5, frig,
durere q.a.
Loewen gi Shwalbe au descoperit receptorii gustativi.
Thomas Brown (1772-L820)
Medic gi psiholog englez, reia ideile asocialioniste ale
lui Hartley gi le dezvolt[.Legile asocialiilor determind reproducerea ideilor, iar
prin combinarea lor apar procesele psihice complexe.
Brown inlocuiegte termenul de asocialie cu termenul
de sugestie $i deqsebe$te sugestia simpltr de sugestia
relativtr.El consideri ctr toate procesele intelectuale se pot
reduce la aceste doutr principii. Sugestia simpl[ este
sugestia prin contiguitate, de exemplu vederea unui
peisaj ne sugereazd amintirea unui eveniment. Sugestia
relativtr este perceperea raporturilor, care face posibillfunclionarea rafionamentului.
James Mill (1773-1836)
Istoric, filozof gi economist englez, pozitivist, creea-
zf, o psihologie sistematic[ in care senzalia este elemen-
tul primordial, iar asociafiir (sugestia) este principiul
fundamental al viegii psihice. hin asociafie, Mill explicd
formarea ideilor, iar emoliile qi chiar voinla sunt supuse
gi ele legilor asocierii.
John Stuart Mill (1806-1873)
Filozof gi economist englez, definegte materia ca pe
o posibiliiate permanentd de existenlA.
J.S. Mill consider[ cd psihologia rebuie str admittr
existenta a dou[ principii: primul ne spune ctr fenome-
56
nele psihice complexe sunt o sintez{ de elemente psihicecontopite, care par indivizibile, iar al doilea ne arat{ cdlegea de bazl a sintezei este legea asocialiei.
El exemplifici spunAnd ctr senzalia este fenomenulpsihic elementar, iar corpul uman cuprinde un gmp desenzalii coordonate.
Mill nu admite existenla incongtientulni, numindcongtiinla o cunoa$tere intuitivd care constituie fondulst?lrilor noasfte psihice.
Alexander Bain (tglg-f903)ntozof gi psiholog englez, a folosit fiziologia gi
patologia in sprijinul explictrrii fenomenelor psihice prinasocialionism. Bain considerd senzatiile ca un produsfiziologic care reflect{ lumea exterioard gi de aceeacongtiinla este o sum[ de senzafii.
in lucrarea sa "Emofii gi voin1tr" (1g59), studiazdlumea afectivtr. Penfu c[ sistemul nervos este condiliade bazl a psihologiei, el descrie in amdnunt creierul,mtrduva spindrii, nervii senzitivi Ei nervii motori.
Faptele de conqtiinltr qi faptele biologice sunr aspecteale aceleiagi realitigi, iar asociagia este legea fundamen_tald a vielii psihice. Congtiinla este rezullatul asocialieidintre stirile noastre interne, iar proprietat ea de baz6 ainteligenlei este perceperea asemtrntrrii sau deosebiriidintre idei.
Bain aratd in continuare cd memoria este legati deactivitatea creierului, iar voinla este un mecanism psihic,constituit din detalii gi asocialii.
Herbert Spencer (1320-1903)
Inginer qi filozof englez, unul dintre intemeietoriifilozofiei evolufioniste gi pozitiviste, a susfinut ctr esengalucrurilor este de domeniul necunoscutului.
57
Spencer aplicl teoria evolutrionist[ atfft in biologie,
c0t qi in psihologie, considerAnd c[ legea evoluliei este
legea de bazb a Universului.
Impresiile pot proveni din afarf,, prin senzalii, sau
din interior, prin emolii. Ideea este unitatea cunoagterii'
intre fiziologie 5i psihologie el nu acceptd o linie
bine delimitattr, viafa materiei gi viafa mentaltr fiind
doud spele ale aceluiagi gen, care este via1a. Viatra este
o corespondenf[ intre individ 9i mediu.
hocesele psihice sunt integrate in viafd datorittr
legii asocialiei. Spencer considerf, reflexul un instinct
elementar. Percepfia spafiului se face prin diferite
senzafii.
Sentimentele evolueazd datorittr progresului, care
produce cre$terea cornplexitdgii. Psihologia lui Spencer
porn.gt din celula nervoas5, trece la actul reflex, iar
prin creqterea complexittrlii se ajunge la instinct 9i de
aici la memorie, inteligenld, sentimente 5i voinl['
Pentru el legea evolu;iei se aplicd de la omogen la
eterogen gi de la simplu la complex.
O Metode expeiimentale tn psihologie
Gustav Th. Fechner (1801-1887)
Fizician, psiholog qi filozof german, unul dintre
intemeietorii psihofizicii, a formulat legea Weber-
' Fechner, conform cdreia senzafia vaiazd cu logaritmul
excitafiei.A intreprins cercetdri asupra fenomenelor galvanice
gi proceselor electrochimice 9i a avut un rol important in
dezvoltarea psihologiei experimentale. El a promoval
teoria paralelismului psihofizic.
Wilhelm Wundt (1832-1920D
Filozof gi psiholog german, este unul dinte fondatoriipsihologiei experimentale, fiind intemeietor al primuluilaborator de psihologie experimental[ gi creator almultor tehnici gi aparate de laborator.
Wundt extinde cercetirile lui Fechner gi le experi_menteazd in laborator. El constattr cd prin introspecfiese poate cunoa$te numai forma complexd a proceselorpsihice.
Prin experimentare, fenomenele pot fi izolate qideterminate. Wundt a demonstrat cl senzaliile sunt celemai simple procese psihologice. Senzafiils reunite printrosintezd psihologicd pot da percepgia spafiului.
Noliunea de timp provine din succesiun ea reprezen_tirii senzafiilor in cdmpul con$tiinfei.
Legdturile dinme diferitele elemente psihic-e seproduc cu ajutorul atenliei gi al vointrei.
Aperceplia gi asocialia sunt acgiuni voluntare carepornesc dintr-un impuls. El a mai constatat cd exisfi ocrealie rezultatd dintr-o sinteztr psihicd creatoare.Funcliile psihice sunt inseparabile gi intr_o pennanentdacJiune reciprocd. Voinla. spune Wundt, este o funqliefundamentald care condilioneaztr atAt viaga afectivd, cdtgi viala intelectua.ld.
El a observat, de asemenea. cd voinla incepe cu actereflexe gi de aceea a concluzionat ctr procesele psihicesunt funcfiuni, nu structuri.
G.E. MiillerPsiholog german, a infiinlat la Gottingen, in anul
1879, un laborator de psihologie, unde a studiat atenfiagi memoria.
in aceeagi perioadtr s-au infiin;at gi in alte centrelaboratoare de psihologie, unde s-au ftrcut nenumtrrate
5859
cercetiri gi descoperiri astfel: Leipzieg - 1878; Roma -
1884; Paris - 1889; Olanda - 1890; Moscova - 1899.
Charcot descrie exact o serie de simptome neurolo_gice. El a organizat la spitalul Salp6tri6re un laborator defiziologie a sistemului nervos, celebru pAn[ in zilelenoasffe.
Th6odule Ribot (1839.1916)
Psiholog francez,autor a mai multe studii de psihopa_tologie, fiind unul dintre primii psihologi care aplicdaceasttr meto:dtr.
Ribot s-a ogupat in special de memorie, precizind legileregresiunii memoriei, precum qi de voinfA gi de personalifate.
El a considerat memoria ca o funclie general[ amateriei organice, care poate fi studiatd ca atare.
Despre personalitate, el o considerd ca o continuitatein timp, suslinuti de congtiinla acestei continuitiJi.
Ribot a susginut, de asemenea, ctr pierderea memorieiatinge ceea ce este nou format. Elementarul este maistabil decdt complexul deoarece elementaml este maimult repetat de indivizi.
Pierre Janet (1559-1947)
Psiholog francez, unul dinhe promotorii metodeipsihopatologice, aplicd ideile evolufionisrnului gi aledeterminismului in cercetirile sale psihologice. Janetstabile$b cauzele isteriei gi le analizea zh, corect, consta_t6nd cd psihoisteria este o boald nervoastr aparte.
Analizeazd viala psihicd, in continu{ dezvoltare, dela reflexe phnl la rafiune, inclusiv sentimentele artistice.Intre fazele complexe psihice consider* perceplia,intelectul, manifestirile sociale, de creOinla, fazarafionaltr, faza experimental[ $i faza artistictr.
Janet are, de asemenea, connibulii importante inanaliza incon q tien tului.
61
Alfred Binet (1857-1911)
Medic qi psiholog francez, a studiat, in special,
psihologia gdndirii gi psihologia copilului.
impreuntr cu Th. Simon a intocmit o scard meFicd
a inteligenlei, care constd dinF-un sistem de teste uzuale.
Henri Wallon (I87 9-1962)
Psiholog francez, specialist in psihologia copilului.
Wallon a studiat evoluJia psihicd a copilului qi, in
special, geneza con$tiinlei gi a gindirii, precum 9i rolul
societd!ii in dezvoltarea personalitdlii copilului.
) Psihanaliza
Sigmund Freud (f856-1939)
S-a ndscut la Freiberg in Cehoslovacia. Face studii
de rneclicintr (1881-1885). iar in anul 1885 pleacd la
Paris. unde se specializeaztr in neuropatologie, avAnd ca
profesor pe J.lr{. Charcot la spitalul de boli nervoase
Salp6tri6re.Aici se practicd hipnoza pentru tmtarea unor boli
nervoase. Freud se specializeazf,, de asemenea, la
Nancy, in tratarea bolilor nervoase prin hipnoz[, sub
indrumarea profesorilor Lidbault 9i Bernheim
Dupd 5 ani de practicd, renunf[ la hipnozd'
constatand c[ sugestia extrahipnoticd este mult mai
eficientd.in anii 1893 qi 1894 scrie doud articole importante
despre isterie, iar in anul 1896, intr-un articol publicat'
introduce pentru prima oard in psihologie termenul de
"psihanalizd". Dupd aceastd dattr se na$te o adevfuattr
migcare de psihanalizd, cu asocialii qi societili in toattr
lumea.
62
incep qi primele conFoverse gi distanfnri ale unor. adepli gi colaboratori dintre care notf,m pe cei maiimportanfi: Alfred Adler, Carl Gustav yung, W. Reich,Pierre Janet.
Prima carte imporfantd scristr de Freud in domeniulpsihanalizei se intituleazd "Interpretarea viselor" gi a fostpublicatd in anul 1900.
Urmeazl apoi, p6nd in anul 193g, numeroasearticole gi clrti dinfe care amintim: "psihologia vieliicotidiene" (190a); "Totem gi tabu" (1913); ,'Introducere
in psihanalizd" (1917): "Eul gi Sinele', (1922); "Angoa-sd $i civilizalie" (1930); "Moise gi monoteismul" (193g).
in 1938 Freud este obligat s6 pdrdseascd Viena gise refugiazd la Londra unde moare in anul 1939.
Freud a conceput scheme de shucturd ale aparatuluipsihic, aga cum l-a numit el la inceput, scheme pe carele-a imbun[tifit incontinuu, pAnd la moarte.
El pornegte de la ideea cd activitatea psihicd estelegati de funcliile creierului, iar inainte de a pdFundein relafiile sociale complexe, deci la na$tere, omul vinepe lume cu o sede de pulsiuni, ftebuinle care_l excittrdin interior gi care sunt, legate prin creier de restulorganismului.
Freud concepe activitatea psihictr sub forma unuiansamblu de energii gi tensiuni capabile de acumulhri.gide. transformfu i reciproce
Consider[ psihicul ca un intreg structurat, alctrtuitdin plrfi dinamice gi genetice, care ptrstreazd o slabi_litate relativd gi indeplinegte o funclie generalI.
In cadrul acestui sistem, care este psihicul uman, potapdrea fenomene de dezechilibru gi schimblri aleraportului de fo4e, ceea ce conduce la deregldri funcgio_nale gi apoi la manifestdri patologice.
brului gi sd aclioneze preventiv pentru menlinerea gi
intirirea echilibrului psihic.Psihanaliza doregte, .de asemenea, sd aclioneze in
direclia impunerii "eului" qi a congtiinlei ca factoridominantri.
Freud este unul dintre primii g0nditori care disting inpsihic incongtientul, ca sistem sepamt de congtient.
Pentru el, incongtientul este asembndtor cu un cerc mare
care include congtientul ca pe un cerc mai mic.Freud spune mai departe: "Nu poate exista fapt de
conqtiinltr ftrrd o preparare incongtientd, in timp ce
inconqtientul se poate lipsi de stadiul conqtient, avdnd
totugi o valoare psihicd".Conflictul intrapsihic dintre incongtient qi coriqtient
impregneazd intreaga viaftr a individului.hesiunile inconqtientului asupra conqtientului pot
duce la tulburdri grave de echilibru psihic.
Freud doregte ca raliunea congtient[ s[ domineinconqtientul.
Psihanaliza freudian[ gi-a luat sarcina de a perfec-
{iona psihicul uman, redindu-i o eticd necesartr societtr-
filor omenegti in cme trliegte individul gi fdrd de care
nu ar putea trdi normal.Vom prezenta in continuare cdteva dintre nofiunile
infroduse de Freud :
"Sinele"- zona cea mai arhaic[ a apamtului psihic,
confine tot ce este ereditar gi ceea ce este constitufional.Instinctele care igi au originea in organizarea somatictr
iqi gdsesc aici prima expresie psihicd."Eul" - sub influenfa lumii reale exterioare $i a
mediului inconjurtrtor, o porfiune a sinelui sufertr odezvoltare speciall gi aga apare o sEucturtr aparte care
acgioneaz[ ca intermediar infe Sine gi lumea exterioartr."Eul" are sub comanda sa migcdrile voluntare, cu rol de
autoconservare gi, de asemenea, conholeaz[ cerinlele
64
instinctuale. in activitatea sa, "Eul" este condus deconsideragii legate de tensiunea stimulilor, dacd tensiu_nile sunt intrinseci sau introduse din afar[. "Eul" tindespre pldcere qi cauti sd evite starea de nepltrcere.Cregterea nepldcerii aSteptatA gi prevdzuttr este insofitdde o sfare de anxietate ca de un semnal. "Eul" este inprincipal determinat de propria experientrd.
"Supraeul" - in perioada copiltrriei, cAnd fiinfeleumane se afltr sub dependenia p&inlilor, se produce inperimetrul "Eului" o structurl speciald prin care seprelungegte influenla paterntr gi cea matern[. Influenlaparentaltr include pe aceea a intregii familii, a radiliilorde rasd gi oralionale, precum qi cerinfele mediului socialcel mai apropiat. "Supraeul" nebuie, de asemenea, sdreceplioneze in cursul dezvoltdrii individului infl uenleleeducatorilor gi ale gcolii, modelele din societate giidealurile.
Determinismul freudian
Freud afirmtr cd in viala psihicd nu existtr nimicarbitrar, nimic intdmplltor gi nedeterminat, totul are ocauzd congtienti sau incongtienttr: gesturi, cuvinte, idei,emofii, uittrri, gregeli, interprettrri, expresii etc.
Originea unui simptom se reduce la stimulii exteriori,care au fost congtienli la un moment dat, dar care apoiau devenit incongtienli ca urmare a amneziei.
Datoriti influenlei mediului civilizat, multe inclinaliiegoiste se transformtr in inclinagii sociale. Nou-ntrscugiiaduc cu ei inclinalii egoiste care, prin educafie, potdeveni inclinalii sociale.
De aceea fiecare individ sufertr atAt influenla me-diului sdu contemporan, cdt qi a mediului in care aurf,it strdmogii'sdi.
Existi deci un determinism in care intervine ocauzabtate reciprocd.
65
Instinctul
tn 1915, Freud il definegte ca pe un stimul venit dininteriorul organismului, a cdmi satisfacere este imperioastr
in 1920, concepfia.lui despre instinct evolueaztr.
Instirrctul este in final expresia vie a unei tendinle inerente
oricdnri organism viu gi care il impinge sd reproducl gi sd
restiabileascd o stare anterioard la care a fost obligat sd
rcnxnle sub influenla fo4elor exterioare pernrbatoale.
Instinctele organice nu sunt decdt factori de conser-
vare, dobdnddi.istoricegte, care se exercit[ in condilii de
mediu invariabile.Freud'porne$te de la axioma ctr scopul spre care
tinde intreaga viafd este moarlea, deci intreaga vialdinstinctivd tinde sf, readucd fiinla vie la moarte.
Instinctele sexualc gi vitale sc opun accstei finalit5li,care este moartea.
Libidoul
Este pltrcerea sexualtr. pe care Freud o constdertr ctr
std la baza irnpulsurilor $i a tendinlelor, dar pe care
con$tientul le impinge in incongtient.intre conqtienf gi incongtient existl o cenzurtr care
refuleazd tendintele gi impulsurile. Cenzura este datora-
td educaliei morale gi religioase.in incongtient se formeaztr continuu grupiri de
imagini qi tendinge, denumite de Freud "complexe".
Un instinct condamnat'de societate poate fi inhibat
sau canalizat. Alteori, o tendinf[ poate fi transformatd,prin "sublimare", intr-o tendinld sau intr-o activitate
superioard misticb sau artistic[.
Sublimarea
Mecanismul de aptrrare al Eului, prin care anumite
pulsiuni, detagate de obiectul lor primitiv, sunt integrate
66
in personalitate qi pdt avea o valoare social-pozitivtr.Tendinfele refulate se manifestll prin sublimare sau
prin acte ratate cum sunt : uitbri de cuvinte sau uitareaunor figuri, fapte, nume etc.
ln toate actele ratate gtrqim un element comun, dereguld o tendinfi reprimati, care tulburtr activitateanormald conEtient?i.
.dctele ratiate sunt, de aceea, acte psihice care rezulttrdin interferenla a douil inten1fi, a voingei congtiente qi atendinfelor obscure, refulate in incongtient.
Freud considertr, de asemenea, cd una dintre meto-dele de cunoa$tere a incongtientului individual esteanaliza viselor. Unele vise confin imagini din via;a realtrgi int6mpldri petrecute in strre de veghe.
Dintre tendinlele datorate dorinlelor refulate, Freudconsider[ cd tendingele sexuale gi libidoul (pldcerea)
sunt fundamentale la om.Dintre aceste tendinle, cel mai important este Com-
plexul lui Oedip (de a-gi ucide tatll gi a trtri cu propria-Fmamd). Ceilalli psihologi gi oameni de gtiinfn au demons-hat ulterior cd aceasta a fost una dintre exagerdrile luiFreud.
Vom mai nota cd, pentru Freud, arta gi religia suntsublimdri ale unor tendinle refulate, care pot deveniastfel acte permise. Un exemplu de acte erotice refulatesunt elanurile misticq
In concluzie, putem spune cd Sigmund Freud a fostcel mai mare psiholog qi psihanalist al lumii, creator deqcoald, de metode gi de legi care in majoritate suntvalabile pind in zilele noastre. Influenfa lui in psihana-liza contemporantr este covdrgitoare.
Alfred Adler (1870-1937)
Psiholog gi medic austriac, elev al lui Freud, inteme-ietor al-psihologiei individuale, considerd cd forla
bt
motrice a vielii psihice nu este sexul, ci dorinfa deputere $i toate fo4ele care se grupeaztr in jurul Eului,cum sunt: frica, mdnia gi amorul propriu. Toate acesteacree.azd un complex de inferioritate. care se cere satisfd_cut prin doringa de putere.
Adler aratd cI activilatea sistemului nervos estetotdeauna compensatoare. De exemplu, la copii, com_plexul de inferioritate se manifesti prin nesiguranil Eisingurtrtate.
De asemenea, el spune cd personalitatea individuluieste, in principal, un produs al mediului gi mai pulin aleredittrfii. In multe cazun, personalitatea este datoratdunui model fixat inn-o penoand din lumea inconjurtrtoare.
Carl Gustav Yung (fg75-f96f)Psihiatru gi psiholog elvelian, discipol al lui Freud,
respinge insl teoria libidoului gi a complexelor sexuale.Yung propune ca in libidou (dorin;a pasionaltr) sd fiecuprinsd conservarea gi reproducerea. Respinge refulareaca principiu unic al incongtientului gi introduce maimulte straturi: incongtientul personal, cu manifestiriindividuale, specifice, gi inconqtientul colectiv, carecuprinde elemente comune tuturor indivizilor, denumit deYung "incongtient arhetipal',.
Libidoul gi sexualitatea sunt dependente de evoluliamediului exterior gi sunt in final energie sau disponibi_litate psihicd.
Complexele psihice nu sunt complexe de inferioritate,ci surse de energie gi uneori chiar focare de via1tr.
Despre vise, Yung spune cd sunt crealii autentice aleincongtientului, care ne furnizeazd o punte de leg{turdcu conlinuturile inconqfientului gi produc o compensare,respectiv o adaptare a individului la viatra reald. 6F
68
O P sihologia comportamentului(behav{orismut)
Psihologii din aceastil gcoald au creat o psihologiebazatd pe comportament gi reflexe, din care au excluscongtientul. Vom prezenta cdliva dintre exponenliiacestei qcoli.
John B. Watson (187S-I9SS)
Psiholog ameriCan, fondator al psihologiei behavioris_mului (comportamentului), a incercat s6 creeze opsihologie obiectivtr, aplicdnd metode gi interpretdrifolo^site in psihologia animald.
Inregistreazl numai reac;iile qi stimulii senzafiilor giale reflexelor. Watson considerl cd omul este unautomat care reacfioneaz[ numai la stimuli exteriori, lahopisme gi la reflexe condifionate. Stabilegte fiei grupuride organizdri psihice: viscerald, musculard gi laringeali.
John Dewey (fS59-1952)
Filozof qi psiholog american, adept al pragmatismuluiin pedagogie gi al behaviorismului in psihologie.
CunoaSterea este o. funcJiune practictr, un instrumentde acfiune gi de conduitd. G6ndirea, ideile, _teoriile nureprezintd decdt instrumente cu care individul poateproduce acliuni utile.
Wiliam James (1542-Igt0)Filozof american, unul dinfre fondatorii pragmatis-
mului, a formulat principiul: "Este adevfuat numai ceeste util gi corespunde intereselor individului."
James considerf, congtiinJa un flux sau un curentcontinuu, iar emogiile sunt un ansamblu de sentimente
69
simple, in care reprezentarea este un ansamblu desenzafii. De aceea, orice obiect, care treze$te un instinct,treze$te o emolie"
W. James stabileqte legile instinctelor, pe care ledenumegte:
a.l*gea inhibdrii instinctelor de cdte deprinderi;b. Legea caducitilii (cdderii), care prevede cd unele
instincte se dezvolttr pAnd la o vint1 anumiti, apoi mor.
O P sihologia configuragiei(Gestaltpsihologie)
Aceasttr gcoald arattr ctr perceplia unui obiect inspaliu sau in plan este in sine tributard mediului, iardelimitarea obiectului gi forma sa sunt in strdnstr legltu-rtr cu realitifile care ?l inconjoard. Astfel, apare distinctfondul de formd. Noliunile de fond sau formtr se
definesc prin criterii obiective gi prin criterii subiectivesau personale.
Aceastd teorie a fost elaboratd in Germania de cdtrepsihologii: Max Wertheimer (1880-1943), Kurt Kofflca(1886-1941) 9i Wolfgang Kohler (1887-1966).
Acest curent a combdtut asocialionismul gi behavio-rismul, clrora le reprogeazl introducerea mecanismuluiin comportamentul uman. Pentru gestaltigti, un faptpsihic are o semnificalie datd intr-un Context dat qi osemnificaJie diferitd intr-un context diferit.
Wertheimer stabileqte in 19 12 legile configuragiei:a.I-egea celor mai mici distanfe;
"b. Legea aseminbrii;c. Legea tendintrei;
d. Legea formelor inchise.
Pentru el penonalifatea este o struchrtr a corfigurafiei.
O Hormismul -
psihologia biologicd
W. IVIc Dangall
Psiholog englez care considerd c[ psihologia hebuiesd se, ocupe numai cu studiul comportamentului gi cuefortul pentru adaptarea la mediu, necesar conservtrriispcciei.
"Horme" inseamnd impuls sau pornire. $coalahormistd aratd c{ motorul activitd$ii psihice este
impulsul orb primitiv indreptat spre un scop Impulsurile"Horme" sunt forfele psihice, asemlndtoare libidouluifreudian, care conduc viala indivizilor gi a societdlii.Dangall spune cb incongtientul domind comportamentul,iar modul de a acliona al omului este ereditar. Instinctelereprezintd motivalia conduitei, ele fiind ereditare gi
needucabile.
O Psihotogia experimentali - testele
in sec. XX s-au propus nenumdrate teste pentru
mdsurarea aptitudinilor gi pentru explorarea personali-tilii umane.
Vom nota testele cele mai importante:
a. Teste de nivel - Binet - Simon; Terman; Wechsler -
Bellvue.
b. Teste de proieclie - Rorschach
c. Teste de frustrare - Rosenzweig
O Cercul de la Viena - pozitivismul logic
A fost constituit de citre un grup de enciclopedigticare au pornit de la ideile lui Bertrand Russel (1872-1930) qi Ludwig Wittgenstein (1889-195i). Cercul a fost
70
71
infiinlat in anul 1922,la Viena, de cdtre Moritz Schlick(1882-1936) gi cuprinde mai mutfi oameni de gtiinpdintre care amintim: Kurt Gfiel, Alfred Tarski gi KarlPoper. Activitatea cercului de la Viena a fost intreruptide cel de al doilea r{zboi mondial.
Pozitivismul logic, adoptat de merirebrii cercului,respinge memfizica gi considertr cd simlurile suntelemente primare ale cunoaqterii, care pot conduce Ia ometodd de analiztr logicd a limbajul4i, iar de aici seajunge la o noutr conceplie: identificarea semnificatrieirinei propozilii cu metoda de verificare a sensurilor sale.
Propozilia elementarf, nu are sens decdt dacI finecont de o experienlA senzoriald, iar singura metodtrcare dd un sens este de a te intreba cum poate s6 fieverificattr senza!ia.
O $coala de Ia Frankfurt
A fost formatii pe ldng6 Institutul de cercettrrisociale de la Frankfurt, de ctrtre Carl Grtinberg (lg6l_19a0) 9i Max Horkheimer (1895-1973). Mu tArziu,acestui curent de tendinftr marxistd, i se vor rziliaHerbert Marcuse qi Erich Framm.
$coala de la Frankfurt afirmd ctr producerea teoreti-ctr a cunoagterii se inscrie in cadrul genezei socialeistorice, condilionatd de raporturile econom ice.
De asemenea, adeplii acestei gcoli integreaz| inconceplie o perspectivd psihanaliticd qi elemente deantropologie freudiano-marxiste.
DupI rdzboi, gcoala de la Frankfurt renagte prinJiirgen Habermas. Acesta prezintA in lucririle sale oteorie a activitdlii de comunicare ce iese la lumind prinreconstrucfia postmarxistd materialisti a moralei.
72
O Existentialism"ul
Este un curent filozofic, aplrut sub influentra feno-menologiei, fiind reprezentat de romancierii AlbertCamus (1913-1960) 9i Jean Paul Sarrre (1905-19g0) gi defilozofii Kirkegaard ( 1813- 1853), Heidegger.( l8 Sg-197 6)qi Jaspers (1883-1969).
Pentru existengialigti, este importantil inlelegerearealului" respectiv a trli in contact cu realul qi deci de
a resimli grafuitatea gi absurditatea. Existenlialismulafirmd intiietatea existenlei asupra esenfei. Trdirile carealcdtuiesc viala omului sunt: grija, nelinigtea, frica demoafie gi singurltatea. Existenla umantr este sfdgiattr decontradiclii de nerezolvat gi are un caracter tragic, fiindruptd de societate gi de condiliile sociale.
O Structuralismul
Este o migcare a gdnditorilor moderni, care a influ-enlat domenii diferite, ca: lingvistica, istoria, antropo-logia gi psihanaliza.
Snuctrira provine din matematicd gi este un grup definitde reguli de fiansformare, care opereazd asupra elementelorunui ansamblu supus unor anumite relalii gi care cuprind,intre aceste elemente noi, relafii care derivtr din primele. Deexemplu, dac{ se schimbd culoarea unui element din!.-ofigur5 schimbdnd forma acestui element, se schimbb figura,urm6nd. o lege a transformtrrii care pune in evidenfdproprietatea fundamenald a sfiucturii.
in lingvisticd, metodologia stnrcturalisti a fostadoptatd ca metodologie de cltre Ferdinand de Saussurg(18s7-1913).
73
SHucturaliqtii subliniazd rolul relaliilor dintre ele-mentele limbii gi considertr sunetele, gi chiar sensurile,
in afara limbii. Ei scot istoria limbii in afar[ de istoriasocietd{ii, folosind ca metodtr numai metoda deductivtr.
Structuralismul in antropologie a fost innodus de
Claude Levi-Strauss, ndscut in anul 1908. El a schilatnumeroase tipologii gi a stabilit tipuri de comportamente
in c'dstrtorie, alianle, demmirea persoanelor etc.
Sructuraligtii au gdsit, de asemenea, expresii privi-leg.late in figurile de gdndire, cum sunt clasificarea,repartilia conceptutui de culoare, simbolurile gi altele.
in ppezent, structuralismul continud str aibl marisuccese, cbnfrmate in antropologie.
in istorie, structuralismul a fost aplicat de numerogi
specialigti: Georges Dumeznil gi Femard Braudel, iar incritica literartr, de iltre Roland Barthes. in psihanaliz{,
structuralismul este aplicat de ctrtre Jacques Lacon gi
Michel Foucault.
Partea a II-a
NOTIUNI GENERALE$I PRINCIPI
Fiinla umand este formatl din mai multe
principale: spirit, corp fizic gi psihic.
a. Spiritul sau sufletul, de origine divintr, a$a cum
suslin toate religiile, este o parte din spiritul Universal
nemuritor, nedescifrat de savanli pdntr in prezent.
intrucdt analiza lui depdgegte cadrul aceslei lucrdri, ne
nlullumim cu aceasti definilie.b. Corpul fizic este construit din urmdtoarele :
- aparatul de suslinere gi miqcare. din care fac parte
sistemele: osos, articular gi muscular.
- aparatul de transport, ce cuprinde aparatul cardio-
vascular qi sistemul nerr/os periferic.
- aparatul de impoit. format din aparatul respirator gi
aparatul digestiv.- aparatul de elimirnre, cu aparatul urinar qi aparatul
genital.
- aparatul de corelalie al organismului, constituit din
sistemul glandular gi sistemul central nervos.
c. Psihicul. in limba greac[ psyche inseamnd suflet.
Psihicul constituie totalitatea fenomenelor gi a proceselor
afective sau de voinl[, produse de sistemul nervos, care
se pet€c la om in sfera congientd sau in sfera inconqtientf
Fenomenele psihice sunt extraordinar de complexe gi
multiille, iar in cursul ultimului secol, acegtea au cdpdtat
diverse denumiri gi interprettrri
ptrrlr
74
75
Pentru a putea fi inleleasl lucrarea de fa1tr, vomprezenta cdteva dintre cele mai cunoscute fenomenepsihice, denumirile lor iizuale, precuni qi sensul acestorain acieplia actualA.
Specialigtii au cazut de acord str imparrtr psihicul indoul zone principale :
l. Conqtient.
2. Incongtient
Fiecare dintre aceste sfere are dcfinilii gi confinuturispecifice. pc carc le voln clcscne in conlinuare.
t. Psihotogia
Estc Atiinla care se ocuptr cu studiul procesclor gilcnomenelor psihicc. psihologia studiazi fiinla umanlpe parcursul dezvolttrrii sale gi in diverse etape aledezvoltdrii, in funciie de o serie-de factori individuali gide mediu. Psihologia studiaztr faptele gi rnanifesttrrileorganismului uman in forma sa superioartr, psihictr.
in 'prezent se cunosc mai multe orientlri in psiho-logie carc diferd atAt din punct de vcdere metodologic;cAt Ei in ceea ce privegte criteriile gi scopurile lor.
a. Psihologia comportamentald sau behaviorismul _
reprezentattr de Watson;b. Psihologia configuragiei - gestaltisnrul - reprezenta_
ttr de ctrtre Werlheimer;c. Psihanaliz-t - reprezentat;l de Freud, Adler gi yung;d. Psihologia personalistd - rcprezenti.rttr de W. Stom:e. Psihologia genetictr -. reprezentattr de iGueger gi
Pi rget;
f. Psihologia neuroreflexologictr - reprezentati dePar lov:
g. Psihologia patotogictr - reprezentattr de Jaspers giJanet.
76
2. Psihicul
Este totalitatea proceselor psihice, congtiente qiincongtiente. Psihicul are mai multe funclii fundamentale:gdndirea, sentimentul, senzafia gi intuilia. Aceste funcliise diferenliazd datorittr condiliilor naturale gi de mediugi dau nagtere tipurilor psihologice.
3. Psihiatria
Este o ramurd a ftiinlei medicale, care se ocupd custudiul bolilor psihice, in scopul trattrrii gi prevenirii lor.
Psihiatria se interfereazd cu majoritatea ramurilormedicinii, cu psihologia, sociologia, genetica, biologia,filozofia g.a.
Ramurile cele mai irlrportante ale psihiatriei sunt :
psihiatria biologictr, bazdtn pe geneticd, informatictr gineurochimie; psihiaria epidemiologicb, ce se ocuptr custudiul prevalentei bolilor psihice gi al factorilor favori-zanli; psihiatria infantild, care trateaztr, orienteaz[ giprevine neuropsihiatri:i la copii; psihiatria sociald, carestudiaztr influenlele factorilor sociali asupra sdnltlfiipsihice gi bolile mintale ca fenomene cu implicalii asupragrupului.
4. Psihanaliza
Metodtr de analiztr psihologic[ gi de tralament albolilor neuropsihice, elaborat{ de Freud.
Psihanaliza igi propune ca prin diverse probe, relatiriautobiografice, chestiondri vise, povestiri g.a. sd desco-pere cauzele newozelor gi ale psihozelor qi str le vindece.
Psihanaliza lui Freud considerd cd dorinfele, inspecial cele izgonite sau refulate in incongtient, generea-ztr conflicte .latente gi stiri :de tensiune. Se relevtrexistenla unui psihism incongtient, care intervine in vialaconqtienttr.
77
ExistA doud principii majore care guverneazl
manifestirile umane: principiul pltrcerii, ca regulator alproceselor primare, care influenleaztr toattr viafaindividului gi este o tendinli inndscuti, qi principiulrealittr1ii, ca regulator al proceselor secundare, care
apare la matuiitate qi orienteazl comportamentul uman
in funcfie de mediul social.
Existtr mai multe sisteme importante de psihanaliz[,
duptr numele creatorului ei: adleriand, yungiand etc.
5. Congtientul
Este o parte a psihicului uman, care cuprinde activi-ttrtri $'procese psihice dominate de logic[ gi de rafio-nament gi care folosegte limbajul ca instrument principalde comunicare. l
hocesele psihice congtiente sunt : rafiunea, apercep-
1ia, atengia, comunicarea, memoria, percepfia gi i'oin1a.De asemenea, mai fac parte: gflndirea, abstractizarea,
utafiza, concretizarea. generalizarea gi sinteza, ca activi-tdfi ale rafiunii.
:.
6. InconEtientul
Este totalitatea activittrlilor gi proceselor psihice carenu sunt supuse conqtientului gi care au putut fi anteriorcon$tiente sau pot deveni ulterior congtiente. Inconqti-entul este legat de dorinle gi eite guvemat oe gdndirea
primitivtr.Apare la copil in primul an de via1tr qi de dezvolttr
la omul matur, suli acliunea unor stimuli senzoriali, lnstare de veghe sdu in stare de somn.
Incongtientul cuprinde urmdtoarele procese : afectivi-tatea, imaginafia, instinctele, intuilia, reflexele, refularea,pulsiunile, simfurile, senzafile, compensarea, impulsurilegi libidoul.
78
Yung deosebegte un inconqtient personal, care
cuprinde toate achizifiile personale, uitate, refulate,
