Page 1
7/23/2019 Simionescu, Alexandru - Sugestie Si Autosugestie_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/simionescu-alexandru-sugestie-si-autosugestiepart5 1/20
Veda este
o operd asemf,ndtore cu
Biblia
gi
de cu
totul altd
facturd
dec0t Iliada
lui
Homer.
Veda a creat
religiile
principale
din
India,
China,
Japonia,
Tibet
fi
Indochina, care
sunt
trtrrile
cele
mai
populate
din
lume.
invif5turile
gi
ritualurile
adunate
de
brahmani
in
aproape
2000 de ani
constituie
baza
religiilor
asiatice.
precum
gi
suportul
filozofiilor
gi
literaturii
profane,
Mahabharata
gi
Ramayana:
Influenla
acestei
lucrtrri
mondmentale o
regdsim in
religiile
budisttr,
shintoistd
6i
in
hinduism.
'Iar
in
ultimele
secole
influenla Vedelor
s-a transmis
gi
in
Europa
prin
intermediul
Yoga.
O altl
operd
monumentalh gi
care
influenfeazd
umanitatea de
peste
doul mii
de
ani
este
Biblia,
consti-
tuitd din
Vechiul Testament
qi
Noul
Testament.
Scrisd
de
preoli
fi
profeli,
timp de
mai
multe
secole,
Biblia
a
creat
cregtinismul,
una dintre
cele
trei
religii
imporfante ale umanitdlii.
Cregtinismul
originar
din
Palestina
s-a
rdspdndit in
special
in Europa
qi
America
gi
mai
pufin
in
Asia
qi
in
Africa.
Anacfa
pe
care
a
exercitat-o acum
2000
de
ani este
la
fel
de
puternicd
gi
in
zilele noasfie, Biblia fiind
cartea
care
a
influenlat in
cea
mai
mare mtrsuri cultura
gi
civiliza(ia
modernd europeand
gi
ciue.
prin
adopfiune,
a
devenit
mondialtr.
Dragostea
cre$tind
gi
egalitatea tuturor
oamenilor in
fala
lui
Dumnezeu
au
fdcut
din
invtrfdturile Bibliei una
dintre
cele mai
frumoase
doctrine ale umanitdlii.
Nu
vom
insista
asupra
sugestiei
rtrspdndite
de
invdfdturile
din
Biblie,
intrucdt in
fiecare
clipb
vedem
in
jurul
nosfru
cum
igi
transmite cregtinismul rnesajele
de
buntrtate,
iubtue
fafd de
aproapele
gi
inlelegere fdltr de
prieteni
gi
dugrnani.
160
"Iubegte-fi
aproapele
ca
pe
tine
insufi,,
cred
cd
este
cea
mai
frumoastr
invdfiturtr
pe
care
ne_o
transmit
cre$tinismul
gi
Biblia.
A pafa
ca$e importanttr, Coranul,
este de
asemenea
creatoarca
unei
religii
mari.
Coranul
a
tbst
scris
de
discipolul
lui
Mohamed,
in
anul
650
gi
redl
fidel
toate
invtrfdturile
propovdduite
de Profet,
timp
de
peste
20
de
ani.
ForJa
de
sugestie
a
fost
atat
de
mare,
inc6t
arabii,
un
popor
de
p[stori
nomazi
din
peniniula
Arabicd,
vor
cuceri
un imperiu
cu
Coranul
intr_o
mAnd
qi
cu
sabia
in
cealalr,il.
Astdzi,
religia
mahomedand
exprimattr_
in
Coran
cuprinde
Asia
Micd,
o
parte
din
Asia
gi
cea
mai
mare
pafie din Africa.
Religie
monoteistd,
ca
gi
cregtinismul,
mahomedanis_
*ul_.n.
invafd
in
principal
cumpltarea,
bunul
simt,
umilinfa,
generozitatea
gi
dispregul
fatrd
de
bogltie.
Coranul
este
contra
asceilsmului
de
tip
brahmanic
sau
.cregtin,
iar
dogma
de
baz6,
este
modestia.
Coranul
a
qeat,la
fel
ca
Biblia
sau
Vedele,
mai
int6i
o religie,
apoi
o
culturtr
gi
o
civilizafie
proprie,
culturtr
religioas[
care
aldturi
de
celelalte
Conrtitoi.
structura
spirituald
a omenirii
contemporane.
lnainte
de
a incheia
.ujitotut
despre
sugestia
prin
literaturd,
vom ar[ta
totugi
doul
exemple
tipice
de
sugestie
prin
arti,
respectiv
de
sugestie
prin
lit.raturu
profani.
Franz
Kafka,
in
romanul
"kocesul",
ne
inffoduce
in
labirinrul
fdrd
iegire
al
adminisnaliei
de
stat.
O
Iume
de
cogmar,
in
care
nimeni
nu
reacfione
azd,
de
care
nu
te
pofi
apdra
gi
este
asemenea
cefei
sau
a
pulberilor,
care
te
pdrunde
qi
te
absoarbe
pdnd
te
distruge.
Nu poli
str
n-o
urdgti,
pentru
cd birocralia
administratriei
de
stat
este
chiar
gi
mai
rea.
161
Page 2
7/23/2019 Simionescu, Alexandru - Sugestie Si Autosugestie_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/simionescu-alexandru-sugestie-si-autosugestiepart5 2/20
Al
doilea
exemplu
de
sugestie
din
literatura contem-
porand
este
romanul
"in
clutarea timpului
pierdut"
scris
de Marcel
Proust, care ne
introduce intr-o
lume a
sugestiilor
pure.
Mirosul de
parfum,'o
razl
de
lumind, un balcon,
o
umbrtr
sau
un
colJ de
gridind
trezesc
in autor o
lume
care
pdrea
disptrruld.
Aceastb
lume
ascunsf,
in
incongtient ne
treze$te
de
fiecare datl
cdnd
un
impuls extern,
aparent
fdri
semnificafie,
deschide aceastd
poartd
mirificd
spre
incongtientul
uman.
e.
Teatrtil
Teatrul
a
apdrut
in
antichitate,
in mileniul
I
i.Ch..
mai
intdi
la egipteni,
indieni
gi
chinezi, apoi
la
greci qi
romani. Teatrul
igi
are
originile
in
spectacolele
religioase
pe
care
le
practicau
vracii in neolitic, apoi
preolii
diferitelor culte
politeiste.
Teatrul
se
dezvoltd
cu
o amploare
deosebittr
la
greci,
incepdnd din sec.
VI i.Ch.,
6i,
aga cum ne
spune
Aristo-
tel, s-a
ndscut din
misterele inchinate zeului Dionysos.
Dintre
toate
artele. teatml are scopul
declarat
de a
sugestiona spectatorii
in
aga
fel incdt. indiferent de
starea
sufleteasctr
pe
care au avut-o
la inlrare,
sd
se transpund
in
viala
penonajelor
create
de autor
gi
de actori.
Teatrul
este,
de
aceea,
metoda cea mai directd
de
sugestie
prin
artd.
La o
comedie
bine scrisd
gi
bine
jucatd,
spectatorii
vor rdde
din
ce
in
ce
mai
mult,
pe
mdsur[
ce
scenele
jucate
ii
vor
invdlui
gi
ii
vor
transpune
in
aceastd
lume
semireald.
Prin contrast,
la
o
tragedie,
aceiagi
oameni,
chiar
qi
cei
mai tari,
vor
fi
emolionali, iar
unii
iqi
vor
qterge
chiar
lacrimile.
Textul
gi
jocul
actorilor, care
fliu
sd
exprirne
emo-
liile,
amintirile
qi
intdmpltrrile
omene$ti
vor
face s[ se
162
hezeascd gi
sf, vibreze
aceste
sugestii,
pdtrunzAnd
in
zonele
cele
mai
profunde
din
incongtient.
Aqa
se
explicd
de
ce
dramaturgii
Greciei
antice,
la
fel
ca
qi
Shakespearef
ne
emofioneaztr
qi
ne
fac
str
trdim
aceleagi
sttrri
sr"lfletegti
pe pare
le-au
trlit
grecii
acum
2500
de ani
sau
britanicii
acum
cdteva
secole.
Putem
observa
direct
cum piesele
scrise
de Aristofan,
acum
peste
2000
de
ani,
satire
aspre
la
adresa
societtrtii
grecejti.
sunt
gi
astdzi
la
fel
de
actuale gi
deci la
fel
de
apreciate
gi
aplaudate.
Teatrul
aproape
contemporan
al
lui
Caragial.,
rnar"I.
satiric
al societtrlii
romdneqti
de
acum
g0
de
ani, ne
fac
sI
rddem
in
hohote
de
gregelile
etern
umane:
adulterul,
demagogia
politicienilor,
prostia,
incultura
gi
ingAmfarea
oamenilor
semidoc{i.
Pentru
cd,
aqa
cum
a
spus
Caragiale,
"humorul
este
atunci
cdnd poli
sd
rAzi
de
al1ii".
[.
Cinemutogrofia
Este
supranumitl
a
l-a
ut| gi
a fost
inventatd
la
sfdrgitul
secolului
XIX,
pentru
ca in
secolul
XX
sd se
extindb
cu
o
viteztr
uluitoare.
Cinematografia
imbind
toate
calittrlile
qi
defectele
unei
sugestii
in
masd, iar
in
ea
se
adund
literatura,
teatrul,
muzica,
uneori
dansul,
aldturi
de migcare gi
de
culori.
Succesul
acestei
afie
mnii
gi
capacitatea
ei
de
a
influenga
gi
sugestiona
se
datoreazd
in
primul
rdnd
rdspdndirii
extraordinare.
Un
tablou
sau
o
sculpturtr
gi
chiar
o
piesd
de
teatru
sunt
unicate,
pe
c0nd
un film
se
poate
copia
in mii
de exemplare
gi
se
poate
transmite in
multe
strli
concomitent
sau
prin
televiziune.
La
aceasta
se
adaugd
migcarea
qi
truczijele
care
pot
reda
cele
mai incredibile
situafii
gi
intimpldri:
colluri
de
naturd,
castele,
zbor pe
lund,
animale preistorice
sau
distrugerea
pdmdntului,
exfateregfri
gi
multe,
multe
altele.
Zona
de
extindere
a
cinematografiei
nu
are
limite
163
Page 3
7/23/2019 Simionescu, Alexandru - Sugestie Si Autosugestie_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/simionescu-alexandru-sugestie-si-autosugestiepart5 3/20
gi
nu
line
seama decAt
de
gustul
mediu
qi
de
cdgtig.
Tot
'ce
poate
inventa
mintea
scenariqtilor,
impreund
cu
a
regizorilor
gi
a
producdtorilor,
se
poate
reda
pe
ecrane.
Sugestibilitatea filmelor gste
amt de
diversificattr
infrucdt
in
prezent
se
produc
filme
de
groaz.d.
comedii.
filme
de
avehluri,
polifiste
sau
cu
cowboy.
precum
gi
filrne
sexy.
filme
gtiinlifico-fantastice,
basme
gi
multe
altele.
Fiecare
dintre
ele
are
capacitatea
de
a
ne
scoate
din
viala noastrd
cotidiand, uneori
tristtr,
alteori
nepltrcutX
gi
chiar
mizer[,
penEu
a
ne
conduce
pentru
cate';h
ore
intr-o
alti
lume,
nu totdeauna
mai frumoastr,
dar
totdeauna
deosebitd
gi pe
care nu
o
bdnuiam
cd existtr
decdt
in
visele noasffe
cele
mai
fantastice.
Cinematograful
are,
p6nd
la
un
punct,
capacitatea
unei
sugestii
totale.
care
se
adreseazd
atAt congtientului,
c0t
gi
incongtientului pe
care
il
activeazf,
sub cele mai
diverse iposlaze.
De exemplu.
sugestia unui
film
de
groaztr,
"Dracula",
poate
fi
atat de
mare,
inqAt
spectatorii
dA aiba insomnii
nopfi
la
rAnd,
dupi ce
l-au
vtrzut.
Putem
spune
cI
filmul
poate
sugera
aproape
toate
stdrile
afective
umane,
de la mild
la
dispreg
gi
de la urd
la
dragoste.
Vom
prezenta
alte cdteva
exemple
de sugestie
hansmistr
prin
film.
Filmul
Dallas, film
serial
penfu
televiziune
cu
peste
370 de
episoade.
Acest
film
cu
intirmpltrrile
sale
incredibile
incearcd
str ne
convingd
ctr
toli
milionarii
din
lumea
americand
a
petrolului
sunt
necinstili,
afemeiali,
mari
bdutori
pi
tota.l liilsili
de scrupule.
Soliile
lor
li
toate,
dar absoluf
toate
femeile
din
aga-
zisa
"inalttr
societate",
sunt
semi-prostituate.
Niqte
aventuriere
frumoase
gi
elegante,
dar
capabile,
pentru
bani,
chiar
gi
dc crimi.
Iar
adminisnaJia
americantr
din
acest
film:
poliligti,
senatori,
avocali
sau
funcgionari,
toli
sunt
corupfi
sau
coruptibili.
Toatd
societatea
inaltd
gi
medie
ne
esre
prezentatd
in
acest
film
ca
o
societate
amorald,
ceea
ce
este
complet
neadevlrat,
ba
chiar
imposibil.
Nu
se
poafe
ca
un
popor
cue
realizeaztr
cele
mai
multe
gi
mai
valoroase
bunuri
materiale
sd
fie
total
amoral.
$i
totugi,
culmea,
milioane
de
felespectatori
privesc
acest
film
5i
sunt
vrdjifi
de
el
qi
asta
deoarece,
pentru
o
cliptr,
oamenii
igi
doresc
sd
fie
bogali.
indif.e_
rent
dc
mijloace.
Acest
film
r5scolegte
in
noi pofte
$i
dorinfe dintre
cele
mai
condamnabile.
Aceasta
este
iorga
gi
magia
cinematografiei,
capac
fatea
ei
de a sugestiona qi de a ne
impinge
pdntr
dincolo
de
limitele
dintre
bine
gi
rtru.
$i,
din pfcate,
cea
mai
mare
parte
dintre
filme
este
de
acest
gen.
Puline.
exuaordina_r
de
puline,
sunt
filmele
care
pot
fi
considerate
bune gi
educative
sau,
cel pufin,
neagre_
slve.
Regizori
ca
Bertolucci,
Lawrence,
Olivier,
Rubliov,
Bunuel
sau
Wajda
sunt
rari,
din
ce
in
ce
mai
rari.
Aga
cum
am
spus,
in
cinematografie
primeaztr
numai
cdgtigul.
$i
de
aceea,
de
multe
ori
md
intreb
clactr
meriti
numele de "arltr".
g.
Mu:ica
Muzica
este
afia
cea
mai
subtild
gi
care
se
adreseazd
celor
mai profunde
straruri
ale
psihiiutui
uman.
fuheologii
spun
cd
muzica
a
aptrrut
incd
din
paleolitic,
cAnd
insolea
incantaliile
,rgi..
ale
vrdjitori_
lor,
precum
gi
activitllile
cotidiene
ale
oamenilor
primifivi.
Mai
tdrziu,
in
antichitate,
spre
exemplu,
la
sumerieni,
muzicanlii
erau
cinstili,
astfel
incAt
erau
a$ezati
in
164
165
Page 4
7/23/2019 Simionescu, Alexandru - Sugestie Si Autosugestie_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/simionescu-alexandru-sugestie-si-autosugestiepart5 4/20
ierarhie,
imediat
dupd
zei,
penffu
ca
la
greci,
muzicianul
Orfeu,
de
origine tracicd, str
fie
aqezat
printre
semizei
intrucAt
el
putea
sh
imbllnzeasc[
animalele cu.muzica
sa.
Zeul
Pan,
vestit
cAnttrrel
din nai,
s-a
luat
la
intrecere
chiar
cu
zeul Apollon, mare
cAntAreg din
lir[
gi
zeul
muzelor
qi
al artelor.
Muzica
insofe$te
dintotdeauna
dansul,
poezia
gi
teatrul.
Muzica
acompaniaztr munca
ltrranilor
la
cimp,
precum gi
cele
mai importante acfiuni
umane:
na$terca.
nunta
qi
rnoartea.
Sugestia muzicii
este
nelimitatd:
rnama
adoannc
copilul
cdntdndu-i,
iar
gospodina
care
igi
iubegte
solul
pregdteqte
mhncarea fredonirnd.
Muzica
poate
sd
ne
exprime-bucuria,
veselia,
duiogia
qi
dragostea,
dar
poate,
de
asemenea,
sd
ne
sugercze
nelinigte,
melancolie
qi
chiar
teamd
sau
urd.
$i
toate aceste sugestii
se datoreaz[ capacitdlii
rnuzicii
de a
produce
armonie
gi
ritm.
Sugestia
pe
care ne-o transmite
muzica
este atAt
de
profundtr,
incdt
ne
poate
transforma
total.
Ea
poate
sd ne
evoce
sttrri
gi
scntimente
sau sd
ne
ffezeascd
amintiri
pldcute,
cum
sunt:
peisaje
din natuid,
retrlirea
unei
iubiri
din tincrefe
g.a.
Sunetele produse
de
instrumentele
muzicale
sau
de
vocea
umand fac
sd
vibreze
in
fiecare
dintre
noi.
separat
sau
in
grup,
trdili
profunde
qi
foarte diferite.
Din
aceastd cauztr
toate
religiile
au adoptai muzica
drept suport
stimulator al textelor
religioase. incepdnd
cu
politeismul
mesopotamian,
egiptean
sau greco-roman qi
continudnd cu
hinduismul.
cregtinisnrul
qi
mahomedanismul.
Analizdnd
pe
scurt
modaiitdlile
de
producere
a
muzicii,
se
poate
constata c6,
in
afzr[
de
vocea
ome-
neasctr,
organul
principal penfu
producerea gi
transmi-
terea vibraliilor
melodioase, oamenii
au inventat
de-a
lungul
mileniilgr
nenumdrate
insffumente,
cum sunt
:
166
naiul,
lira,
toba,
vioara, pianul
g.a.
Iar
in
ultimeld
secole
s-au
inventat
multe
alte instrumente
de
suflat,
pentru
ca,
in zilele
noastre,
electronica
sd
pdtrundd
qi
in
muzicd.
La fel
ca
toate
celelalte arte,
muzica a avut
o
evolutrie
ascendentd,
pe
mdsurl
ce
oamenii
au
constatat
forla
ei
de sugestie
qi
capacitatea
ei
de
a crea
in noi
frumuseli
spirituale
nebdnuite.
Trebuie
str subliniem
ctr
muzica
primitivtr
magicd,
religioasd
sau
profantr
a
fost
trans_
formati
de
greci
intr-o
artd
care
se adreseazh
tuturor
oamenilor
gi
care
insolegte
unele'activitdli
cotidiene
sau
care
produc
pldcerea
cea
mai
pur6.
Apoi,
dupd
alte
cdteva
sute
de
ani,
timp
in
care
muzica
s-a
rafinat,
oamenii
din Evul
Mediu
vor
transfor_
ma
muzica
intr-o
artd
exercitat6
in
special
de
profesio_
nigti,
muzicieni
cu
atribufii
precise de
compozitori
sau
interpreli.
Iar
alte
cdteva
secole
mai
tArziu, in
epoca
moderntr,
muzica
a
inceput
sd
devintr
creagie
a marilor
genii,
muzicieni
care
ne
transrnit
bog5fia
de
sunete
armonioase
cunoscute.
Beethoven,
prin
Simfonia
a
gasea,
ne
sugereaztr
natura
in
toatl puritatea
ei,
studiile
gi
polonezele
lui
Chopin
trezesc
in
noi
o caldd
melancolie,
Bach
face
apel
la
rafiune
$i
ne
transmite
o
stare
de
exactitate gi
sirnpli_
tate,
iar
George
Enescu
treze$te
in noi
dorul pentru
plaiurile
rom0negti,
pe
care
el
insuqi
le-a
iubit
atit
de
mult.
167
Page 5
7/23/2019 Simionescu, Alexandru - Sugestie Si Autosugestie_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/simionescu-alexandru-sugestie-si-autosugestiepart5 5/20
Partea
a VI-a
AUTOSUGESTIA
Autosugestia
este capacitatea
individului
de
a acliona
gs$r1
pl9_prigl.g9
it
,
repre-zeniari*iau
Sugestrr.
Autosugestia
aclioneazd
direct
asupra omului gi
ii
determinX
atdt
personalitatea,
cAt
gi
viaga
in general.
Legdturile
dinne
sugestie
$i
autosugestie
sunt foarte
sntnse
intrucAt
contribulia
uneia
poate
fi
urmatd.
completatd qi
chiar
anulatl
'de
cealalttr.
Uneori
o
sugestie poate
declanga
un mecanism
oarecare
din
incongtienf, rnecanism
care
poate
sd
impuntr
necesilatea
u,nei
autosugcstii
$i
deci luarea
unei
hotirdri.'Mecanis-
mul
din incongtient
poate
fi
declanqat
gi,
invers,
o
autosugestie
sI
aclioneze
asupra unei
sugestii existente
in
memorie,
iar
aceasta
sd conducd la luarea
unei
alte
decizii.
.
Toate
conexiunile psihice
se influenleazd
reciproc
gi
produc
continuu
adaptlri
gi
schimburi
in
psihicul
omcnesc.
P'r_tem
spune
cd omul
se ftansformd incontinuu
darorlil
,X
ef
;*e'pg-o ,ein&9ptil
oiq64{
-in
direglia
pe
care
o
doregre.
El
este
inzestrat
inc[
de
la
nagtere
cu
toafe instru-
mentele psihice
necesate
penfru
declan$area
acestor
procese
care
sunt sugestia gi
autosugestid.
La
vArsta
copiltrriei,
pdnd
la
6 ani,
sugestia
acfionea-
z?i
in
forJd
asupra
omului nou-ndscut.
intre
6-12
ani.
incepe
sd
se
dezvolte
la
copil
qi
apoi la
adolescent.
procesul
autosugestiei.
in
aceast[
perioadd,
autosugestia
impreund
cu sugestia participl
apoape in
niod
egal la
formarea
individului.
168
Intre
21-35
de
ani, autosugestia
captrttr
un
rol
din
ce
in
ce mai
important
in
dezvolfarea
omului.
In
perioada
maturitifii,
de.la
35
la
65
de
ani,
autosugestia
are
o
pondere
mai
mare
decdt
sugestia.
fiind
determinanttr
in
definitivarea
personalitftii.
3_.lqt
*g{_ r Laurosugesria
esre
secondard
de
.sugestie.
care
ii
lurnizeazd
inOiviaiiui
mirteh-ilul
de
g{_
ne.lfu
ar-ralizd,
selectare
gi
comparare.
Dupd
vdrsta
de
65
de
ani,
deci
la
bdrrdnele,
toate
simlurile
sldbesc
Ai,
o
datd
cu aceastd
imbtrtrAnire
a
organelor
de
simtr,
scad
memoria,
atenlia,
voinla
gi
capacitatea
de
concentrare.
Din'aceiistd
cauztr
sugestiile
sunt xecepfionate
mai
slab,
iar
autosugestia
se reduce.
Omul
bdtrdn,
duptr
80
de
ani,
devine
imun
la
sugestii
$i
indiferent,
chiar
insensibil
Ia
autosugestii.
Numai
exerci_
liile
zilnice de
gimnastied
gi
de
concentra-rea atenfiei,
prin
Yoga,
il
mai pot
salva
de
senilitate.
Prin
analiza
autosugesfiei
putem
constata
cA
aceasta
este
un
proces
psihic
congtient
in
exclusivitate,
care
depinde
de:
atentrie,
memorie,
voinJ5,
concenfrare,
repetarea
procesului
gi
perseveren tr.
Autosugesllq
9g g,
_{g
'3*pg _e4,
qn
proges
psihic
sel#Tiv"gi
riiil;l;;FAf6
o."r"i,
iiie'a.;uta
la
ale_
gerea
$i
diferenlierea
ideilor
sau
sugestiilor
bune
de cele
rele.
Sugestiile
pot
constitui
materialul
brut pe
care
raliunea
il
analizeazd,
con
gtient,
fixdndu
- gi
atenjia
asupra
sugestiei
selectate,
pentru
a
o
ffansforma
cu
ajutorul
rafiunii
inf-o
autosugestie
folositoare.
In
funclie
de
mediu,
culturd
gi
tipul
sugestiilor,
existd
autosugestii
rele
care
apff
atunci
cdnd
influ.n1a
sugestiilor
ddundtoare
este
mai
puternicl
decdt
raliunea
gi
voinla
proprie,
sau
in
cazul
unor
deranjamente
ori
aI unor
boli
psihice.
Dintre
putosqgestiile
diunltoare,
vom
aminti
cAteva
mai
frecvenre:
teafra
G-intun6iilffia
de
cdini
sau
de
gerpi,
lagitatea
in-H1a
qefitor
ti
rriifaii
mo;E-"--
--
169
Page 6
7/23/2019 Simionescu, Alexandru - Sugestie Si Autosugestie_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/simionescu-alexandru-sugestie-si-autosugestiepart5 6/20
La
exemplele
de
autosugestie
utild
vom
nota dorinJa
de
perfeclionare
in
meserie,
invdlarea
unei
limbi
strd-
ine,
cregterea
continud
a bagajului
de cunoqtinle,
auto-
perfec1ionarea.
Subliniem cd,
prin
aceasttr
lucrare, autorul
doreqte
str
puntr
la
dispozilia
cititorului metode
simple
i;i
experimentate, cu
ajutorul
cdrora
autosugestia str
devind benefictr
gi
sd
ajute
orice om
care
doregte
sd
se
transforme.
l.
Exerci(ii
practice
de autosugestie
AnalizAnd
exemplele
gi
exerciliile
din
capitolul
despre
sugestie
gi
avAnd
in vedere
procesul
de
autosuges-
tie,
vom concluziona
cd
pentru
aplicarea
lor
este necesar
sd
se
respecte
mai multe
condilii,
gi anume:
Realizarea unei
stdri
de
relaxare fizicl
gi psihicd
exprimatl
printr-o
stare
de calm,
asemlndtoare
cu
somnolenla.
Sd existe dorinla
de a
ne
sugestiona
gi
sd avem-
incredere
in
capacit5lile noasfe.
S[
avem
in memorie
qi
in inconqtient nogiunile
pe
care
dorim
sI ni le
implantdm
prin
autosugestie.
Atenlia
sd
se
concentreze
numai asupra
nofiunilor
pe
care dorim
sd
le
accentudm
prin
autosugestie.
Mugchii sI
fle
relaxali. Pentru
aceasta
este
necesar
sd
stdm
intingi
pe
pat, cu
mdinile
gi
picioarele
intinse
gi
cu
intreg organismul relaxat,
ca
in
poziliile
Yoga,
asana
numitd
"marea
relaxare".
Lumina sd fie c0t mai slabd,
semiobscurd
gi
si nu
fie
zgomclte
in
jur.
ceas,
radio
etc.
Etapele autosugestiei
-
Relaxarea
Prima
autosugestie
pe
care trebuie s-o exersafi este
necesar[
pentru
a
putea
sta
intins
qi
relaxat.
Pronunlali
i70
in
gdnd,
cu
ochii
inchigi,
2-3
minute
la rAnd:
"Sunt
relaxat,
relaxat, relaxat
".
Veli
simli
o stare
de
toropeald,
pldcut?l,
muqchii
se
vor
destinde.
honunlali
acest
cuv0nt
qi
concenffali-vtr
numai
asupra
lui.
Trebuie
str
simlili
relaxarea
pe
rAnd
a
tuturor
mugchilor,
incepdnd
de la
degetele
picioarelor
in
sus:
picioare,
pulpe,
abdomen,
piept,
mdini,
apoi
gdt,
cap,
buze, sprAncene,
limbtr
etc. Respiralia
str
fie
abdomina-
l5
gi
normal[.
Congtientul
s[ nu
aibd nici
o
altd
preocupare,
nici
un
gdnd
gi
nici
o
problemd,
in
afara
relaxdrii.
Aceste
pregdtiri
sunt
necesare
pentru
ca autosugestia
str
pItrundd
mai
ugor
in
incongtient qi
in
memorie
unde
rebuie
sd
se
imprime.
Ceea ce
dorim
str
ne
sugestiontrm
trebuie formulat
clar,
cu
cuvinte
simple, directe qi
concise.
-
Exprimarea
corectd
Pentru
a
fi
eficient[,
formularea
autosugestiei
trebuie
sd
fie
exprirnatd
in
cuvinte
clare,
concise,
simple,
cu
o
anumitd
sonoritate
gi
hotdrdre.
Pentru
a
obline
acestg
cafiHii,
se va
efectua
urmtr-
torul exerciliu:
Aqezat intins,
in
pozilia
relaxat
gi
pregdtit
sd
ne
autosugestion[m,
vom
spune clar,
in
gdnd:
"Vorbesc
clar
gi
corecq
fdrd gregeli
de
vorbire.
Cuvintele mele
sunt
ctare
gi
fiumoase.
Frazele
mele
sunt legate
intre
ele ".
Spuneli
aceste
propozilii
de
mai
multe
ori,
phntr
cdnd
vd
vefi
convinge
cI
nu
vd
mai
gAndili
decit la
aceste
cuvinte
gi
c[
v-afi
ptrEuns
de
sensul
lor.
Str
nu folosili
propozilii
cu
nega{ia
"nu"
qi
nici
verbele "a
vrea" sau
,'a
dori". Acestea
sunt
de
multe
ori
respinse
de
incongtient
gi
deci nu
sunt
refinute
de memorie.
Ele anuleazd
efectul
autosugestiei.
Toate
frazele
de
autosugestie
sd
fie
afirmative
qi
cdt
mai
simple,
construite
din
maximum
5-6
cuvinte
clare,
afirmative:
"Vor-besc
frumos
gi
clar.
Md
171
Page 7
7/23/2019 Simionescu, Alexandru - Sugestie Si Autosugestie_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/simionescu-alexandru-sugestie-si-autosugestiepart5 7/20
exprim
bine." etc. Folosind
formule
simple,
clare
gi
concrete, inlocuim
nehottrrArea
qi
folosirea
unor friue
lungi
gi
incurcate
cu
propozilii
greu
de
pronunfat.
in
fapt,
reinvdftrm
sd
vorbim gi
sd
ne
exprimdm. Dupd
exercilii
zilnice,
timp
de
2-3
luni,
nehotdrdrea
gi expri-
marea greoaie
vor
dispdrea.
Fiecare qedinltr
de autosu-
gestie
va
dura
10-15
minute.
in
funclie
de
nivelul
modului
de
qxprimare
gi
maximum
45-60
minute
pentru
balbaifi
qi peltici.
Se recomandtr
ca
acesre
gedinle
sd se
efectueze
seara,
inainte
de
culcare,
atunci cdnd
se ob{ine
mai
ugor o stare
de relaxare,
organismul
fiind
obosit
dupl
o
zi
de muncd. Este
bine ca
qedinlele
sd se
facl
zilnic.
pauzele
sunt
totdeauna
defavorabile
autosugestiei.
De
asemenea,
se
va
ctruta sd
se creeze
un
reflex
condilionat,
executdnd
$edintele
seara
?nainte
de
culcare,
la
aceeagi
ord.
2.
Stdphnirea
de
sine
Stdpanhea
de sine
se
manifestd
Ia
indivizi
dupd
acumularea
unui
bagaj important
de
cuno$tinle
gi
dupd
multe
experienle. Este
o
formtr
de
manifestare
a
slruc-
turii indivizilor
care
se
stabilefte
in
inconqtient,
de unde
se
rnanifestd
congtient
de fiecare
datd cdnd
este
nevoie.
Stdpanhea
de
sine are
unele rddtrcini,
dar in
cele
mai
rnulte
cazuri
este
rezultatul
educaliei
qi
al
mediului
s<lcio-cullural.
in
cazut
in
care constatf,m
cd
nu ne
stdpfurim
in
mod
convenabil
qi
convingdtor,
avem, prin
autosugestie,
posibilitatea
de
a
ne modifica
stilul de comportare.
Vtr
vefi
ageza
in
pozilie
de
relaxue
total[, inainte
de
culcare,
qi
veli
efectua
urmdtorul
exerciliu:
Concentrat
gi
linigtit,
vetri
pronunla
frazele:
"Pot
sd
m[
Conduc
singur Pot
sd
mtr
stdpAnesc
Ai
sd-mi
dirijez acfiunile
Doresc
si
md
domin
gtiu
sd
md
172
domin
Pot
sd fiu
calm, relaxat
gi
srdpdnit
Am
energie
multd
gi
pot
str
md
controlez
Energia
mea
poate
invinge
orice obstacol
".
Frazele
se vor
spune
cu
convingere
qi
simplitate,
dar
qi
cu
o
anumitf,
tfuie,
ca gi cdnd ne-am da ordine,
care
trebuie
sd fie
mai
puternice
dec6t
ceea
ce
se formase
iir
noi
de-a lungul
timpului.
Vom
executa
deci
o
autosugestie
clard
qi
simpltr.
Exercdiul
va
dura o
perioadtr
de
cdteva
luni.
in
timpul
acestei
autosugestii.
va
fi
inlocuit
cbea
ce se
depozitase
in
noi,
in
ani
gi
ani de zile.
de
sugestii
dezorclonate.
O
acgiune
de
autosugestie
ordonattr gi
controlattr
poate
schimba
o file
fiid
control,
degi
timpul
necesar
irnplanttrrii
autosugestiei
este
mult
mai
scurt
decdt
timpul
in
care
s-a
format
firea
nesttrp0nittr;
Important este
sd
fim
convingi
de
forp
noasfd,
de
puterea
autosugestiei gi
de
capacitatea proprie
de
a ne
putea
schimba.
Voinla poate
invinge
orice
obstacol,
iar
fo4ele
psihice
existente
care
aclioneazd
in
noi
sunt
exfraordinarc.
Exerciliile
de autosugestie
trebuie
efectuate
zilnic,
cu
regularitale
qi
Ia
aceeagi
ortr, pentru
a
se crea
o obiEnu_
in1tr,
respectiv
un
reflex
condifionat.
ordonat.
Existenla
in noi
a
unor
dezordini
psihice
de
teamtr,
inconstan tr
gi
imprlgtiere
favsrizeazd
crearea
unei
stdri
de
nesttrpdnire
gi
incoerenld
in
concenmrea
atenfiei.
Aceastd
nestdpanire
se
produce
datoritb
unui
bagaj
psihic
ereditar. dar
in
primul
r6nd
din
cauza mediului
socio-cultural
fu
care ne-am
dezvoltat
gi
in
care
am
flit timp
de
zeci
de ani
qi pe
care
l-am
lisat
sd ne
domine.
Noi
dorim
sd
inltrturtrm
din
incongtient
gi
din
memorie
aceste
tare, acumulate
in
decurs
de
mai
mulli
ani,
intr-un
timp
record
de
maximum
l-2luni.
Trebuie
deci
si
ne
organiztrm
bine
aceastI
bdtdlie
cu noi
inqine,
cu Eul
interior.
Din
aceasttr
cau{,
aga
cum
am
adtat.
exercifiile
pe
carc
ni le-am
propus,
vor
fi simple
gi
concise.
173
Page 8
7/23/2019 Simionescu, Alexandru - Sugestie Si Autosugestie_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/simionescu-alexandru-sugestie-si-autosugestiepart5 8/20
De
asemenea,
autosugestiile
trebuie
repetate
cu
o
mare
regularitate
pentru
a
crea
un
anumit
automatism.
Reflexele
condilionate
folosite
corect
gi
regulat
ne
vor
ajuta
in
realizarea
autosugestiei
propuse.
Regularitatea
invinge
indolentra
specificl indivizilor
dezordonali
gi
lipsili
de stipdnire
de
sine.
Regularitatea
inseamnd
in
primul
rdnd
autodisciplintr,
element
care
a
lipsit
psihismului
nostru gi
a
favorizat
instaurarea
incapa-
cit{1ii
de
a
ne
concentra
qi
a
ne
sttrpdni
impulsurile
rele.
Addugali
deci la
exerciliul
dumneavoastr[
zilnic
o
autosugestie
importanttr:
"For1ele
mele
sunt
in creqtere
In
fiecare
zi
imi
cregte
energia
Sunt
din
ce
in
ce mai
puternic
".
Aceste
autosugestii
marcheazd
gradalia
gi
vor
ajuta
ca
zilnic
sd creasctr
capacitatea
de
a acliona,
precum
gi
increderea
in
sine.
in
exerciliul
de
autosugestie penhu
stdpdnirea
de
sine mai puteli
folosi
propoziliile:
"Sunt
perseverent
Am
foil[
qi
rezisten;tr
Mtr
simt
stdpdn
al
energiei
mele ".
$i.
de
asemenea,
mai
trebuie
folosite
autosugestiile:
"Sunt
lucid
Voinla
mea
este
puternicd
Memoria
mi
se
intireqte
in
fiecare
zi
Pot
str
invdf
tot ce-mi
impun
Raliunea
este
lucidd
gi puternictr ',.
Subliniem
ctr
cele
mai
bune
fraze, propozilii
qi
cuvinte pe
care
le vom
folosi
in
autosugestie
trebuie
sd
ne
apa4ind,.sd
le
gdsim
singuri
gi
sd le
folosim
aga
cum
dorim.
in
aceastd
lucrare
gi
in
exerciliile
pe
care le
prezentdm,
ardtdm
numai
sensul qi
direclia
in care
hebuie
sd
ne concentrdm.
Cuvintele
proprii
pornesc
din
noi,
ne
sunt
specifice gi
ne
sunt
bine
cunoscute,
deci
vor
fi
mult
mai
.eficiente
dec6t
cuvintele
strf,ine.
fudtam
la
inceput
ctr
una
dintre
condiliile
de
bazl
ale sugestiei
gi
autosugestiei
este
ca
in
memoria
noasff[
sd
existe
notiuni
asemlndtoare
cu
cele
pe
care
dorim
174
str
le invdldm.
Aceasta
pentru
ca incongtientul
str nu
respingd
autosugestia
propusd,
ca
pe
un
element
"*il';:ij,il':,'il"l.**u,,
pe
un
teren
ost'
esre
asemenea
cu
ordinele
primite
intr-o lilnbd strlind
pe
care
nu
o cunoa$tem.
Vom
auzi
cuvinte
strdine
pe
care
nu
le ingelegem
gi
deci
nu reacjiondm
in
nici
un fel.
De
aceca
accentudm
cd.
pentru
a ne
autosugestiona.
este
necesar
ca
sugestia
sI
fie ordonatA,
chrd
gi
regulat[.
Numai
aga
se
invinge
dezordinea
gi
nehotdrdrea
existente
in
noi
ingine.
Cu
cdt vom
fi
mai hottrrdli
gi
mai
convinqi
de
forla
noastrd,
cu
amla vom
invinge
mai
uqor
starea
de
govtria-
Itr
gi
nehotdrdre.
Autosugestia
trebuie
sd invingd
uneori
o educalie
neglijentd qi care
ne-a
deformat
strxctura
psihictr.
In
cazul
in
care
deprinderile
rele
sunt
puternic
iillplantate
in
incongtient.
opozilia va
fi la
fel
de
puterni-
c[. Va
trebui
de aceea
s[
ne
autosugestion:Im
progre-
siv. Mai
intii,
p0nd
cAnd
ne
vom
trezi
constiinla,
vom
folosi
urmdtoarele
autosugestii.
in
pozilia
de
relaxare
totaltr:
"Pot
str
md
schimb
Trebuie
sd
md
schimb
Simt
cd
pot
str
mtr
schimb
Am
inceput
str
mtr schimb
Pot
sd md
sttrp0nesc
Am inceput
s[ md
sttrp0nesc
Sunt
liber ".
Dup[
cdteva
qedinle,
executate
zilnic
Ai
regulat,
timp de
2-3
sdpttrm0ni,
cdnd vom
constata
forp
din noi
gi
cd
putem
sd
ne autocontroltrm, v_om
trece
la
autosu-
gestia
de
baz6,
la folosirea
frazelor
proprii
care
sd
ne
conductr
la
autostdpAnire
gi
la
uutu.ontool.
Sdpanirea
de sine,
echilibrul qi
ptrstrarea
calmului
sunt
elemente
importante
care
trebuie
sd
stea
la'baza
structurii
individului.
De
aceea
am insistat
gi
am
ctrutat
sd
le
explicdm qi
sd
le
exemplifictrm
cdt mai
clar.
Condilia
de bazd
a
batamentului prin
autosugestie
este
sd
ne
putem
sdpeni.
Numai
av6nd
aceastI
calitate,
ne vom
175
Page 9
7/23/2019 Simionescu, Alexandru - Sugestie Si Autosugestie_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/simionescu-alexandru-sugestie-si-autosugestiepart5 9/20
pdtea
sugestiona
tatamentele
necemre
pentru
corectarea
unor
defecfuni,
cum
sunt: licomia, zgdrcenia.
orgoliul,
cmzimea,
rtrutatea
etc.
Avdnd
sttrpdnire
de
sine
gi
echilibru
psihic,
vom
fi
atit de
puternici
incAt
s[ ne aatim
chiar
gi
unele
boli
localizate
in:
respiragie,
digestie,
circulalie,
muphi,
oase
qi
chiar
unele
boli
psihice
mai
simple.
Din
aceast[
cauzl
repetiim:
fiatamentul
autosuges-
tiei
trebuie sd inceapd
cu
inv5farea
stnpf,nirii
de
sine.
Stdpanirea
de sine
invinge
taarna,
emotivitatea,
laEitatea
gi
ne
d[
fo4a
necesard
gi
baza
pe
care
putem
apoi
sf,
ne
cretrm
o
nou[
structurtr
psihicd,
mai
bun[,
mai
drcapti
gi
mai
echilibrattr.
Stdphnirea
de
sine
ne
va
ajuta
sd
ne
transformdm
in
profunzime,
in
sensul
dorit
gi
in
sensul
bun,
specific spiritului
uman.
Pentru
a
sublinia
gi
mai
mult
valoarea
autosugestiei
gi
necesitatea
folosirii
ei,
vom
ardta
gi
alte
cdteva
exercilii
simple:
a.
Pentru
intdrirea
atenliei
Si
cresterea
tncrederii
itt
capacitatile
proprii.
Agezali-vtr
intins,
relaxat,
inainte
de culcare.
Folosili
exerci;iul de
tipul
urmdtor spun6nd:
"Am
iniliativd proprie
imi
hotirtrsc
singur
viala Am
incredere
totald
in
mine
Sunt calm, lucid gi gtiu
eiact
ce
doresc
Sunt
hotdrAt,
calm,
qi
cu
sdnge rece
in
orice
imprejurare,
oricAt
de
grea,
$tiu
s[ md
controlez ".
b. Pentru
stdi de
timiditste folosili frazele: "Sunt
sigur
de mine
Sunt
plin
de siguranltr Am
curaj
Societatea nu
mb intimideaztr
Oamenii
au
incrcdere
in
mine ".
c. Tracul
trz
fala
publicului
sau
a necu,,tosculilor
se
poate
elimina
cu
ajutorul exerciliului
urmltor:
"Sunt
mullumit
de mine
Mtr
stdpAnesc
perfect
in
fafa
altora
Pot
sd
judec
la
rece
acfiunile
mele
Sunt
stdpAn
pe
reacfiile
mele
imi
place
in
societate M[
simt bine intre
oameni
Doresc
sb
trdiesc
printre
necunosculi
Necu-
noscutrii
sunt la
fel
ca
gi
mine ".
176
d.
Pentru
stdri
nepret,dzute
Si
neplitcute
din
timpul
zilei
vefi
aplica
imediat,
pe
loc,
stdnd
pe
un
scaun,
un
exercifiu
simplu:
"Sunt
calm
Sunt
linigtit
Fdrd
teamd
Am
?ncredere
in
mine
Md
stdpdnesc
Sunt
echilibrat ,,.
Veli
respira
profund
qi linigtit prin
burtd,
firtr
eforr.
gi
veli
indeptrrta
orice
alt
gAnd
concentrdndu_vtr
atenlia
numai
asupra
frazelor
de
autosugestie
pe
care
le
pronun_
1a[i
in gAnd.
cu
toatd
convingerea:
',Sunt
lini$tit
Mtr
stdpdnescl
Sunt
srdpafiit
Sunt
calm ".
.
3.
Autosugestia
terapeuticd
La
baza
autosugestiei
trebuie
sd
stea
gAndurile
gi
preocupdrile
frumoase,
sincere
gi
de
bundtate.
Acestea
asigur?l,
in
structura
psihictr
umantr,
echilibru,
calm
qi
armonic.
Stdrile
nepldcute,
g0ndurile
rele qi
bolndvicioase,
ura,
teama
produc
boald,
dezechilibru,
lagitate
$i
rdutate.
Se
gtie
cd
depresiunile
psihice
bru$te-pot
produce
unele
boli,
cum
sunt:
icter, paralizie
sau
hemoragie
cerebraltr.
De
asemenea.
teama
dc
boaltr.
obsesia
unei
boli,
a
avea
in
jur
oameni
cbsedali gi
speriali
de
boaltr,
toate
acestciproduc
sugestii
putemice
care
contluc
la
imbolndvire.
Un
astfel
de
rnediu
produce
sugestii
care
ne
vor
influenla
negativ
gi
periculos
iAniratca.
A
te
teme
de boald,
a
exagera starca
in
care
te
afli,
a
deveni
morbid
qi
obsedat
de
boald
inseamntr
agravarea
stdrii
reale.
De
aceea,
tratamentul
oricdrei
boli
trebuie
sd
inceaptr
prin
cre:uea
unei
stdri
de
incredere
in
tine,
o
stare
de
optimism
gi
aprecierea
reali
a
bolii
pe
care
ai
contmctat-o.
in
primul
rdnd,
hebuie
sh
evitali
societatea
oameni_
lor
obsedali
de
boli gi
a
cdror
preocuparc
este
legatd
de
177
Page 10
7/23/2019 Simionescu, Alexandru - Sugestie Si Autosugestie_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/simionescu-alexandru-sugestie-si-autosugestiepart5 10/20
boald,
medicamente,
morli
etc.
Existtr
oameni
al
ctrror
singur
obiect
de
discufie
este
boala.
Acegti
oameni
rebuie
evitali.
Ei vd
pot
influenla
9i
vd
vor
agrava
boala.
Este. deci
obligatoriu
str
vd
alegeli
prietenii
9i
societatea
in
care
fili1i.
Cunoscdnd aceste
no[iuni
pregbtitoare,
vom
analiza
acum
autosugestia
terapeutib['
Aceasta
constA
in urmltoarele
principii:
Frecventali
numai societatea
unor
oameni
strnltogi,
increzltori
in
for;ele
lor,
realigti
9i
optimigti'
"
Autosugestia
terapeutic[
se
va
efectua
seara,
inainte
de
culcare,
dupl
ce
v'afi
creat
o
stare
fizic[
9i
psihicd
echilibrattr.
S[
fili
liniqtit
qi
increzdtor.
Practicali
o
respiralie
abdominald,
stind
Perfect
intins.
Folosi$
fraze
gi
cuvinte
proprii, de
tipul:
"Sunt
din
ce
in
ce
mai strnltos
Sunt
calm,
linigtit
gi cu
s0nge rece
Dorm
bine
Am
un
somn
sdndtos
gi
odihnitor
M[ simt
bine,
din ce
in ce
mai bine
Am
pofti
de
mdncare
Am
digestie
buntr
Organismul
meu
este
sdnltos
Varialiile
de
temperaturd
nu
au efect
asupra
mea
Sunt
slntrtos,
sdndtos ".
Practicagi
autosugestia
de
vindecare
a bolilor
zilnic;
regulat,
la
aceeaqi
or[,
tirnp
de
mai
multe sdpttrmdni"
pdn[
cdnd
veli
simfi
efectele
reale
de
vindeqare'
Face]i
exerciliile
de
vindecare
seara,
dar
gi in timpul
zilei,
dacl
veti
constata
o cAt
de
micd tulburare.
Impunefi-v6
o
stare
optimist[
qi
de
incredere
in
forlele
proprii,
in
sln[latea
dumneavoasfrd
9i
in
energia
fizicd
gi
psihicd de
care
dispuneli.
Urmdnd
concomitent
tratamentul
prescris
de
medic
qi
respecthnd
aceste
principii, veli
putea
s[ vtr
vindecali'
'Vom
analiza
acum situalia
unor
bolnavi
declarafi,
cu
simplome
grave
de.
suferinfd
9i
sldbiciune'
Bolnavul
a$teaptd
cu
nerdbdare
sosirea
medicului,
diagnosticul
acestuia
qi
tratamentul
care
va fi
prescris' Cei
din
jur
178
sunt
neliniqtifi.
S-au
adunat
in
jurul
bolnavului gi
creea-
zI
o
stare
de
ingrijorare,
neliniqte
qi
teamd.
Se
fac
disculii
cu
voce
joasd,
se
povestesc
inHmpldri
cu
sfirqit
dramatic.
Se
creeaztr
astfel
o
psihoztr
maladivd.
Aceasttr atmosferd este
total
contraindicati
in jurul
unui
bolnav
grav.
Este
obligatoriu
ca in
jurul
bolnavului
str
se
creeze
o
atmosferd
de incredere.
de linigte,
optimism
gi
sdndtate.
Aceasta
va
sugestiona
bolnavului
incredere
in
fortele
proprii.
De
asemenea,
trebuie
instauratd
o
atmosl,erd
de
sinceritate.
Boatra
este
un accident
n'atural,
pe
care
medicina
actuald
qi
organismul
propriu
o
pot
invinge.
Toli
cei
care
vor
fi
admigi
in
jurul
bolnavului
trebuie
sd fie
convingi
cd
oamenii
au
posibilitdli
mari
cu
care
pot
invinge
orice
boald,
iar
medicina
actuald
are
tralamenle foarle eficiente.
La
rdndul
sdu,
bolnavul
trebuie
str
aibd
gi
el
incredere
totaltr
in
capacittrfile
sale psihice
rJe
vindecare.
Pacientul
trebuie
str
fie
relaxat,
liniqtit,
increzdtor
gi
optimist
$i
sI
pronunfe
in gAnd
gi
cu
convingere
cAteva
fraze
de
tipul
urmdtor:
"pot
sd
md
vindec
Am
forla
de
a mtr
vindeca
Sunt
calm gi
linigtit
Voi fi
relaxat
pot
dormi
Sunt
echilibrat
pot
sI md
odihnesc ".
Aceasttr
autosugesti6
va
fi
urmati
de
o
stare
de
linigte
gi
de
relaxare
sau chiar
de
somnolenfd,
necesarb
organismului
penfu
a
ne
mobiliza
la
vindecare.
ConcenFarea
totald
a
organismului
este
foarte importantd
pentu
vindecare.
De
multe
ori
un
somn
bun
ajutd
organismul.
De
aceea
vtr
vefi
autosugestiona
s[
dormili,
pronunidnd
cu
convingere
cdteva
ftaze
de
tipul:
"Doresc
sf,
dorm
Trebuie
sI
dorm
Am
nevoie
de
somn
qi
voi
adormi
Sunt relaxat
gi
incepe
sd
md
cuprindd,
somnul
Somnul
m[
ajuttr
str
mf,
vindec ,'.
Astfel
de
exercitrii
vefi
face
de
2-3
ori
pe
zi,
pe
toati
durafa
bolii:S
ubliniem
cI
autosu
gestia
terapeuticd
r$
i
179
Page 11
7/23/2019 Simionescu, Alexandru - Sugestie Si Autosugestie_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/simionescu-alexandru-sugestie-si-autosugestiepart5 11/20
trebuie
efectuattr
pe
toatd
durata
bolii,
in
paralel cu
tratamentul
prescris
de
medic
gi
insofittr
de
sugestia
favorabiltr
creatd
de
prieteni
qi
de familie,
care
pot
contribui
direct
la
formarea
unei atmosfere
normale
de
incredere
qi calm.
Autosugestia
terapeuticd.
trebuie"
de asemenea,
suslinuttr
de
un
regim alimentar
corespunzdtor.
De cele
mai
multe
ori
rnincdm
repede'
lacom,
prea
mult
gi
numai
hrantr
grea:
conserve.
dulciuri,
carne,
grtrsimi
qi
ftrinoase.
Toatc accstea
sunl
toxice
pentru
l'icat
qi
rinichi,
ingroagtr vcnele
qi
suprasolicitl
inima.
in
mod
congtient
sau
incongtienl,
ne
imbolnivim
incet.
zi
cttzi.
'I-a
acestea
se adaugtr
stresul,
oboseala'
grijile'
problcrncle de
la
scrviciu.
necazurile
financiare
9i
tarniliale
etc.
Autosugestia
terapeuticl impune
obligalia de
a
ne
hrlni''cu
alimente
slltrtoase
gi
de
a
duce o
via1tr
sirnpltr
gi
echilibrattr.
Vom
prefera carnea
dc
pe$te,
vegetalele
proaspete,
f'ructele.
produsele
lactate.
apa
curatl,
carnea
de
pasdre.
Vom sta
mai
mult
in aer.
vom
face
plimbdri,
sporturi
specifice
vdrstei,
munc[
fizictr
uqoarii
gi
mai
ales
vom
evita
certurile;
discuJiile
inutile,
viala suprainctrrcatl,
convieluirea
intr-un
mediu
sociocultural
nedernn
qi
bolnav.
De asemenea,
ne
vom
controla
acfiunile
9i
reactiile
ta1[
de intAmpltrrile
care
produc tulburtrri.
Zilnic.
vom
acfiona
prin
sugestii
simple 9i
directe
specifice
problemelor
acelei
zile.
lnainte
de'culcare
vom
analiza
intArnpldrile
nepltrcute
gi
le
vom sttrvili
acliunea
in
inconqtientul
nostru,
folosind
fraze simple:
"Sunt
sttrp0n
pe
acfiunile
qi
tbrfele
melc Pot
str-mi
dirijez
gdndurile,
dorinlele
qi
acliunile
Organismul
meu,
mugchii. organele,
inima,
ficatul.
funcfioneazd
bine.
$tiu
str
mtr
alimentez
corespunzdtor
Inima
mea
funclionea-
zf, bine,
respiralia
qi
digestia
sunt
foarte bune
Nervii
180
gi
sistcmul
meu
neryos
conduc
bine
intreg
organismul
gi
de
aceea
sunt
strndtos ".
De
ur.rn.nJu,
terapeutica
autosugestiv5
trebuie
str
se indrepte
cu:toatil
atenlia
asupra
psihicului
gi
asupra
igienei
sistemului
nervos.
4.
C ortce
ntrarea
prin
autosugestie
Pentru
:r::g-_li-'ggf*Il-g_
asupr?
unui
obiecr
sau
asupra
rn.t
ffiifffiili-ii;atir"uri.
ri
etiminim
gindurile
parazilare
carc
ne
distrag
aferr ia.
Atcnlia
impunc
psihicului
si1
fie prezenr
r;i
a*iv
tnii
cte acliu_
ner
pe
care
dorim
s-o realizlm
sau
faftr
dc
no{iunea
pe
cltrc
vrem
s-o
analiztrm.
Fixlrea
atenfiei
asupra
unei
idei
sau
asupra
urrui
obicct
insearnntr
a
le
concentra,
proces
neccstr
in
toate
autosugestiile.
Existil,
de
asemenea.
o
interdependenli
puternicil
intre
reac$ile
cmolionale
favorizate
cle
rncdiu
gi
de
sugestii
gi
atitudinile
psihice,
pe
care
indivizii
le
pot
influenJa
prin
concentrarea
arenliei qi
prin
nrrorug"rri".
A le
concentra
nu
inseamnd
insd
a
te crispa,
ci
inseam-
ntr
a fi rcceptiv
gi
mlm
penfru
a
putea
acfiona
direct
asupra
memoriei,
inregistrAnd.astfel
datele
gi
elementele
pe
care
le
recep[ioneaztr
simlurile:
vlz.
miros.
auz
etc.
S-a
constatat
ctr
receplivitatea,
la
rAndul
ei,
este
direct proporlionaltr
tot
cu
atenlia
qi
cu memoria,
qi
de
aceea
receptivitatea asigurtr
un
control ordonat
asupra
gindurilor
prirt
congtientizarea
gi
<tirijarea
lor.
$tim,
de
asemenea,
cd
senzaliile
date
de
simluri
poiutd
un
dialog
cu
gdndurile
noastre
qi
dacl
ne
con_
centrdm
atentia
asupra
acestui
dialog.
il
putem
controla.
Prin
autosugestie
putem
sd
ne
dirijdm
simlurile,
in
special
vtrzul
qi
auzul,
pentru
a ne
putea
concenfa
asupra
unor
gdnduri
sau idei
pe
care
dorim
str
le
aprofundirn.
"'
'
1g1
Page 12
7/23/2019 Simionescu, Alexandru - Sugestie Si Autosugestie_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/simionescu-alexandru-sugestie-si-autosugestiepart5 12/20
DominAndu-ne
scnzafiile
qi
simlurile'
putem
s[
ne
concentrtrm
in direclia
elimintrrii
unor
stdri
nepldcute
sau
a
unor
ticuri.
Vom
nota
dhtre
aceste sthri:
cf,ldura
mare,
zgomo-
tele
strdzii
sau
ale
vecinilor,
maginile, acliunea
nepl[cu-
t?i a
unor
culori
sau
a unor
mirosuri,
ticurile
etc.
Acestea
ploduc
un
dezacord
psihic
pe
care
trebuie
sd-l
indepdrttrm,
iar
autosugestia
ne
poate
ajuta.
Pentru
a
invdfa
s[
ne
stdpdnim
9i
str
ne
concen-
trdm,
deci
sd
ne autosugestiondm,
este
recomandat
ca
la inceput
sh
exersi'm,
inv5 6nd s[
ne controllm,
cdteva
dinffe
cele
rnai
simple
gi
mai
obignuite acgiuni
umane
cum
sunl
mersul,
respiralra,
gesnrrile obignuite
gi
altele.
a.
Mersul
Vom
analiza
mersul normal,
ffu'tr
grab[, inconqtient,
pe
carc,
prin concentrare,
putem
s5-l efectudm
in
mod
conqtient.
Dactr suntem
aten1i
asupra
mersului,
vom
simli
cum
se
ridicii
pc
rdnd
fiecare
picior. Vom sim;i,
de
aseme-
nea, cum
se
indoaie
pe rAnd fiecare
genunchi
gi
migctr-
rile
pulpelor
gi
ale
qoldurilor.
Prin concentrare
asupra
mersului,
trebuie
sd
simgim
chial
qi
contactul
cu solul al
ttrlpii
piciorului
prin
pantof.
Penlru a
invd{a
sI
ne
autosugestionfun,
la
inceput
vom
conffola
numai
miqcarea uneia dintre
pdrJile
piciomlui:
genunchii, tilpile
piciorului
sau
o
alt[
porliune
asupra
cdreia
putem
sd
ne concentrtrm
mai
putemic.
Dup[
mai
multe
zile
de
exercilii,
10-15
minute
de
concenffare
asupra
migcbrii
genunchilor in timpul
mersului
nounal,
voin
reugi
str
controltrm
congtient
aceastd
migcare.
Apoi vom
trece
la
concentmrea
atenliei
asupra
balanstrrii
m0inilcir
sau a ttrlpilor
din
glezne.
Nu trebuie
sd uitdm
nici un
moment ci
acesta
este
un
exerciliu
simplu pentru
a
invdta
sd
ne
concenhtrm
atenfia
gi
pentru
a
invtrfa
str
ne
autosugestiondm.
Vom proceda
apoi
la
congtientizare
prin
concentrarca
atenfiei
asupra
mersului
incongtient
in
ansamblu,
anali_
zAnd
fiecare
operalie
in
parte
pentru
a
o
executa
con$ti_
ent;
migcarea
degetelor
de la picioare,
trecerea
greutdtrii
corpului
de
pe
un
picior
pe
celdlalt, pozisia
corpului,
pozilia
coloanei
vertebrale,
pozilia
gAtutui
qi
a
capului,
a$ezarea
pe
cdlc6i, pe
talpd
gi
pe
degete,
migcarea
tendoanelor.
migcarea
mdinilor
gi
a
palmelor,
migcarea
umerilor
g.a.
Ne
vom
fixa
atenlia
asupra
fiechrei
migctrri
a
corpului
in
timpul
mersului,
pe
rdnd,
pdn[
vom
executa
miqcarea
sub
conFol.
Dupd
5-6
zile
de
autocontrol
al
mersului.
pdnd
cdnd
il
executdm
in
mod con$tient,
votn
constata
o
adevdrattr
plicere
sd ne
dirijdm
mersul
dupd
clorinltr
gi
deci
str
ne
autocontroltrm
prin
fixarea
atenfiei.
b.
Respira(ia
Acest
exercitiu
se
poate
executa
in
sta,re de
repaus
sau
in
migcare.
La
?nceput,
concentrafi_vtr
atenlia
asupra
respiraliei,
?n
tirnpul
mersului.
Descompuneli
fiecare
migcare
a
corpului,
cu
care
se
efectueaz?l
respiralia,
penfu
a cunoa$te
modul
exact
in
care
executali
respiralia.
incepeli
prin
a
urmdri
migcarea
abdomenului;
pAnd
o executatri
congtient,
apoi
confolafi
toracele,
phtrun_
derea
aerului prin
nas,
ieqirea
lui prin
nas
sau
prin
gurd,
migcarea
mAinilor gi
a spatelui.
Nu intervenili
cu
nici
o
schimbare
asupra
modului
natural
in
care
respirati,
descompunefi
ficcare
miqcare
.
prin
care
se
face
respiralia,
p6n[
o
faceli
conqtient,
apoi
controlali
respiralia
in
intregime
gi
verifica;i
toate
operaliile
componente.
J
82
183
Page 13
7/23/2019 Simionescu, Alexandru - Sugestie Si Autosugestie_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/simionescu-alexandru-sugestie-si-autosugestiepart5 13/20
Controlafi-vd
gdndurile
sd nu
zboare
aiurea
gi
concentrafi-v6
strict asup'ra
inspiraliei
qi
expiragiei
aerului.
Acesta
este tot
un exerciliu
simplu
gi
eficient,
care
v{
ajutd s[
inv51a1i
sd.
v[
autosugestiona[i
prin
concentrare qi
autocontrol.
Dupd
alte
cAteva
zile
de
congfientizare
a respiraliei.
operatia
fiind
descompustr
in
elemente
componente, vefi
progresa gi
mai mult.
Urmtrrifi-vd
apoi
respiratria
gi
in
stare de
repaus,
stAnd
pe
scaun
sau
intins
pe pat,
inainte
de
culcare"gi
duptr
trezire. Atragem
incb
o dattr
atenlia cd nu
trebuie
s[
intloducefi
nici
o
modificare
in respiragia normald,
cu
care suntefi obiqnuit. Trebuie
doar ca inspirafa
qi
expiralia
str
fie fdcute sub
control,
atuncicAnd
o dorim.
in
rest, respiralia, ca
gi
mersul,
se
va
efectua
natural
gi
relaxat,
dar
atunci cdnd dorim,
vom
putea
sd
o
executilm sub control.
c. Controlul
asupra
unor
gesturi
obignuite
O
altb
metodd de
anffenament,
pentru
a
obtine
capacitatea
de
a
v[
autosugestiona,
constd in
controlul
gi
congtientizarea
gesturilor
obiqnuite,
cum sunt
:
inchi-
derea
uqii
cu
cheia,
stingerea
luminii
gi
a
gazelor
la
plecarea
de
acasd
sau
oprirea
apei
de
la
robinet.
De
asemenea, sunt
importante
concentrarea atentiei
gi
controlul
asupra
unor
ticuri
nepldcute,
de
exemplu:
balansarea
piciorului,
blgarea
degetului
in
nas,
roaderea
unghiilor
gi
altele asemenea.
Vom
incepe
cu controlul
asupra
unor
gesturi
obig-
nuite
efectuate
la
plecarea
de
acas[,
cAnd
trebuie
sd
v[
asigurali
cd
a1i
inchis
gazele,
apa
de
la
robinet
gi
lumina.
Pentru
a
pune
sub
control
aceste
gesturi
obignuite
pe
care,
de
reguld, le executtrm in
mod reflex,
trebuie
sd
le
efectudni
in
mod
congtient.
184
-
Pentru
aceasta,
gesturile
pe
care
le
analizdm
vor
fi
descompuse
in
pdrlile
lor
componente.
Inainte
de
plecarea
de
acastr.
veti
trece
pe
la
fiecare
robinet
qi, cu
atenfia
concenfatd,
vefi
lua pe
rdnd
fiecare
robinet.
Veli
prinde
cu
degetul
mare
gi
cu
degetul
ardttrtor
de
la
m6na
dreapti
rozeta
fiecdrui
ioUiner.
Urmfuiti
atent
cum
faceli
rdsucirea
robinetului
supraveghind
fiecare
migcare,
pozilia
m6inii,
inclinarea
corpului,
rdsucirea
robinetului,
-toatl
sd fie
conqtiente.
GAndurile
gi
ideile
parazitue
asupra
altor preocuptrri
vor fi
eliminate.
Concentrarea
asupra
mdinii
qi
a
robine_
tului
va
fi
totald.
Se
va supraveghea
oprirea
apei, pOntr
cAnd
robinetul
nu
mai picurd,
oprinA
gi
desfdcdnd
robinetul
de
cdtbva
ori.
Veli
urmtrri
ca
picioalele
sd
fie
relaxate,
corpul
va
sta pulin
aplecat
peste
chiuvetd,
astfel
incdt
toli
mugchii
sd
fie
dirijali
asupra
rdsucirii
robinefului
gi
opririi
apei.
VeJi
repeta
atent
mi.$cdrile
de inchidere
gi
deschi_
dere,
de
mai
multe
ori
la
r6nd.
La
fel
veli prrceda
cu
oprirq
gazelor
de
la
wagaz
sau
de
la
sobd,
descompundnd
fiecare
migcare
in
mod
con$tient
gi
concentrdndu_ve
Atenlia.
inchizdnd
gi
deschizind
gazele.
Apoi,
la plecare,
pentru
a fi
sigur
ctr
a1i
incurat
uga
cu
cheia
gi
cd v-a1i
luat
cheile
de
acas:I.
r:ctri
congtrcn_
tiza gi
descornpune
cu
atenfie migctrrile
nccesarc pcntru
inchiderea
upii
cu cheia.
La
iegirea
pe
ugb,
urm[rifi
cum
deschideli
u;r,
apoi
cum
o
inchideli,
cum
scoateli
chcile
din
bu.unar,
cum
vii
indreptali
privirile
spre
ugtr,
veli
privi
broasca
ugii.
apoi
veli
urmfu-i
atent
introducerea
cheii
in
ugi,
urmd_
rind
fiecare
operalie
de
rdsucire
a
cheii
in
broasctr,
cu
o
atenlie
concentrata,
pdnd
la
momentul
scoaterii
cheii
din
broascd,
gi
al introducerii
acesteia
in
buzunar.
Ve[i
controla
atent
verificarea
incuierii
uqii.
185
Page 14
7/23/2019 Simionescu, Alexandru - Sugestie Si Autosugestie_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/simionescu-alexandru-sugestie-si-autosugestiepart5 14/20
Nici
un
alt
gdnd
str
nu
vd tulbure concentrarea
9i
atenlia
asupra
operaliilor
descompuse
pentru
inchiderea
uqii
cu cheia.
Operalia
va
fi
efectuatil congtient,
ca
qi
cdnd
atunci
ali
invtrla
sd
incuiagi
u$a,
$i
trebuie
sI
executafi bine
fiecare
operalie.
Un
alt exerciliu, de autocontrol
este acela
de a
elimina
ticurile,
care au devenit
in
timp
acte
reflexe incongtiente.
Eliminarea
ticurilor
este un
exerciliu
de autosugestie
m6i complex
pentru
cd
in
afard
de control
gi
concen-
harea atenfiei,
mai apar
gi
elemente de educafie,
care
impun
excluderea
unor
obignuinle
puternic
implantate
in
inconqtient.
Se
va
lua
pozigia
de
relaxare, inainte de
culcare,
intins
pe
spate,
cu
mdinile,
picioarele
gi
trunchiul.
intinse
leier. Fruntea, nasul,
limba,
degetele
vor
sta destinse.
StAnd
relaxat,
gdndifi-vd
numai
la
ticurile
pe
care
le
aveli:
clipirea ochilor,
miqcarea capului
sau a
unuia dintre
membre, crisparea
obrazului
sau
incruntarca
frun1ii
etc.
Dupd
ce
v-a[i analizat
9i
afi
localizat ce tic
sau
ce
ticuri
ave1i,
luafi unul
dinhe
ele, de exemplu
incruntarea
frungii,
gi
analizafi-l
din
ce se
compune.
Migcarea
frunlii
in sus
sau
incruntarea
sprdncenelor
gi
alte elemente
specifice
ticului,
pdnd
cAnd
il
puteli
localiza, descrie
gi
il
puteli
descompune in
elementele
componente.
De asemenea,
cdutafi
sb
descoperili
momentul
psihic qi
fizic
in
care
se
produce
ticul, la
ce
vd
gdndili
in
acel
moment
gi
dacd
staJi,
mergefi,
discutagi cu cineva,
sunteli
singur,
supdrat"
preocupat
etc.
"
Apoi,
dupd ce
afi
descoperit
c0t mai
multe
elemente
despre
tic,
local:u;wea
lui,
rnanifestarea
lui fizic[,
descompunerea
lui
gi
conditriile
de
manifestare,
veli
face
cAteva
qedinle
de
autosugestie
pentm
eliminarea
ticului.
Stdnd tot
in
pozilia de
relaxare, v[ vefi
gdndi
exclusiv
la
ticul
pe
care
vreli s5-l eliminali
gi
apoi,
dup[
ce
l-a1i
localizat
qi
descompus
in elementele
componente,
vefi
186
spune
cdteva propozifii
simple: "Fruntea
std
destinsd
Nu-mi
increJesc
liuntea
M[
pot
stdpani "
gi
altele
asemenea.
hegf,tirea
autosugestiei,
siarea
de
relaxare
gi
concen-
farca
atenfiei
exclusiv
asupra
ticului
sunt
foarte
imporfante.
Veli
vedea
cd executdnd
zilnic
o
gedinfd
de
5-6
minute.
timp
de 3-4
sdptdmdni,
vefi
controla
ticul
qi
aceasta
va
incepe
sd
se
manifeste
din ce
in
ce
mai
rar.
Un
alt
tic,
scobitul
in
nas,
este
nu
numai
un
tic
urAt,
dar
poate
fi
qi
ddundtor,
el
poate
produce
infeclii
destul
de
nepltrcule
ale nasului.
.
Acest
tic
este fomte rdspdndit
la
btrrbali gi
se
manifestd
in
cele
mai nea$teptate
locuri.
De
exemplu,
la
stopuri
se
poate
observa
cd
peste
50
Vo
dintre
automobi-
lipti
se scobesc
in nas.
pind
se
schimbtr
semaforul
de pe
ro$u pe
verde gi invers.
Se
va
analiza
ticul
in
pozi;ia
de
relaxare,
stAnd
intins
in
pat.
Mai
intdi.
trebuie
analizat
modul
in
care
se
exe-
cutd
ticul:
cu
m0na
stdngd
sau
dreapttr,
cu degetul
ardttrtor
etc.
De
asemenea,
trebuie localizat
mediul:
la
birou,
acasd,
cdnd
citim,
la
televizor,
in
automobil,
cdnd
suntem
singur
sau
in societate.
Fiecare
miqcare
a
ticului
va
fi
congtientizatd
$i
analizatl
in
amdnunlime, pAntr
cdnd
ticul
in
ansamblu
csle
perfect
cunoscul.
Trebuie
str
ajungeli
in
stadiul ca,
in
momentul in
care
ne
indreptdm
mdna
spre
nas,
sd
devenim
congtient
ctr
suntem
pe
punctul
de
a efectua
ticul,
deci
suntetn
conqtient
cd
ne
scobirn
in nas.
Gestul
reflex,
executat inconqtient,
trebuie
sd
se
execute
deci
conqtient
$l
sub supravegherea
noastrd.
Atunci
se
poate
trece
la
eliminarea
ticului.
efect.udnd
cdteva
qedinle.
in
pozitria
de
relaxare,
vd
veli
convinge
singur
cd
trebuie
sd renunlali
la
acest
tic
qi
mai
ales
sd
doritri
sd
renunfafi
la
scobitul in
nas.
187
Page 15
7/23/2019 Simionescu, Alexandru - Sugestie Si Autosugestie_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/simionescu-alexandru-sugestie-si-autosugestiepart5 15/20
Veli
insista
cu fraze,
simple:
"Este
un
tic
urdt Tic
neplScut
Ticul
este
ddundtor Produce pllgi
in
nas Ticul
urdleqte nasul ".
Vtr
vefi
gdndi
la
colegi
sau cunosculi
care
au
qi
ei
acest
prost obicei
gi
vefi
condamna
acest
fic.
Dupd
10-15
qedinle
de
acest
gen,
congtientizarea
ticului,
executarea
conqtientd a scobirii
in nas,
analiza
udleniei
gestului
qi
convingerea cd este
un
obicei
urdt,
veli
trece la inlocuirea
con$tientl
a acestui
tic
prin
folosirea
unei
batiste,
operafie
igienicd
qi
esteticd.
De
cdte
ori
vom
observa apoi cd
dorim
sd
ducem
mdna
spre nas,
atent, vom
lua
batista
gi
o vom folosi.
Acest
tic
se
desfiin;eazd
destul de
greu,
dar cu
perseve-
renltr
$i
autocontrol
se
poate pune
sub
control.
in
acelagi
mod
qi
urmdnd
aceleagi
etape,
se
poate
elimina
pe
rdnd
orice tic
pe care l-am
constatat.
Vom
recapitula
operagiile
care trebuie
efectuate
pentru
eliminarea
ticului:
localizarea
ticului,
gesturile
componente
gi
mediul
in
care
se desfldqoarJ,
descompunerea
congtientd
a ticului in
operafii componente,
executarea
congtienttr
a
ticului.
pregdtirea psihicd,
dorinfa gi
necesitatea
de
a-l
elimina.
autosugestia
de eliminare folosind
propozigii
simple,
propni,
de renunlare
la
tic.
Se va
urmbri in
timp
ca ticul
sd
nu
se
mai
repete
decdt
conqtient,
pentru
a-l
putea
elimina
dupd
dorintrd.
Mentriondm
cI
autosugestia,
qi
deci eliminarea unui
tic,
incepe
sd
apartr din
momentul
in
care suntem
congtient
ctr
il
avem
gi
duptr
ce
ne-am
convins
cd ticul
este
urit
gi
cd dorim
sd-l elimindm.
Aceste
cdteva exercitrii
simple
de
autosugestie
ne
vor
permite
sd
trecem
apoi
la
operafii complexe,
cum
sunt,
de
exemplu,
modificarea
gi
ameliorarea
unor
defecte
de
personalitate,
de tipul: ldcomie, zghrcenie,
vanitate
sau
altele
asemenea.
188
d.
Eliminarea
ghnduritor
parazitare
Atenlia
$i
concentrarea
:rsupra
unui
obiect
sau
4unei
idei,
de
reguld,
sunt,deranjate
de
gAndurile
pararitare,
care
ne
por indcptrrta complet
de
la
lelul
propus.
in
cazul
in
care
nu
suntem
foartc
alenli.
Putem
observa
aceasfa
chiar
qi
in
cazuJ
unor
simple
analize.
Dacd,
de
exemplu,
privim
o firtnzd.
un
copac
sau
o
castr
care
ne
Fezesc
anintiri
sau. pur
gi
simplu.
ne
intereseaz{
in
mod
deosebit,
dacd
nu
ne
confroldm,
gdndurile
zboartr
aiurea
gi
se impletesc
cu
alte
fiagmente
existente
in
memorie,
cat
de
cat
asemdrliitoare,
astfbl
incdt
dupd
cAteva
minute
vom
constata
cd
de Ia
o fiunztr
ajungem
cu
gdndul
Ia
o femeie
iubittr
c0ndva
sau
la
o.
arnintire
care aparcnt
nu
are
nici
o
legtrhrd
cu
frunza
inilialI.
Se
formeazd
legdturi
incongtiente,
pltrcute
sau
ncplicute.
carc
uncori
ne
uimesc.
.
Aceste
ginduri
parazitare
gi
care
se
leagb
cu
lumea
incongtientd
pot
apdrea
gi
afunci
cdnd
citim"o
carte
ca_re
.
nu ne
capteazd
sau
inainte
de
a adormi,
dactr
ne
preocu-
pd
ceva
in
mod
deosebit
sau
dach
ne
deranjeaztr
o
intdmplare
din
timpul
zilci.
Astfel
de gdnduri
parazitare
ne pot
bantui
cand
mergem
pe
stradf,,
c6nd
suntem
la
birou
sau.
ceea
ce
poatc deveni
periculos, astfel
de
gdnduri
pot
aplrca
cAnd
ne
afltrm
la
volan.
Unele
g0nduri
rtzlege
pot
fi
plilcute
sau
odrhnitoare,
pentru
cd
ne
lrezesc
amintiri
frumoase.
sau
utile.
Acestea
ne
imboglJesc
imaginafa
gi
de
multe
ori
produc
chiar
idei
creatoare.
Suportul
qi
baza
multor
inspiralii
din
arttr
sau
din gtiinftr
sunt
gandurile
parazitare.
In
majoritatea
cazurilor?nstr,
aceste
idei
parazitare
ne
sunt
diunltoare
intrucdt
ele
ne
slibesc
atenria.
voinla,
189
Page 16
7/23/2019 Simionescu, Alexandru - Sugestie Si Autosugestie_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/simionescu-alexandru-sugestie-si-autosugestiepart5 16/20
concen[area
gi
chiar
memoria, fiind
uneori
periculoase
penFu
formarea
unor
personalittr[i puternice.
De
aceea,
autorul consider[
cd
este
necesar
ca
prin
autosugestie
sI
elimindm gdndurile
panziwe
dduntrtoare.
Pentru
aceasta, recomanddm cdteva
exercilii
simple
gi
eficace.
Plimbarea
Mergeli
50-100
de
pagi,
fdrtr
grabl,
concentrAndu-
vd atenfia numai
asupra
mersului.
Spuneli
in
gAnd:
sting, drept, stAng,
drept.
Urmfi1i
cum
se indoaie
genunchii, gleznele,
degetele, tendoanele
gi
spuneli
la
fiecare
pas:
st6ng,
drept,
stAng,
drept.
'
Dacd
apar
gdnduri
rdzlele,
mai
facegi
inctr
100 de
pagi
in
acelaqi mod.
Efectuali
exercifiul de
2-3
ori
pe
zi,
timp de mai
multe
strptimdni,
pAn[
cAnd
reugili sd
mergeli
100
m
f5r[
sd aveli nici
un
alt
gdnd
rdzlel, singura
preocu-
pare
fiind numai
migcfile
picioarelor.
Gimnastica
in fiecare
dimineald
gi
seara,
inainte de
culcare,
face$
timp
de 1G15 minute
gimnasticd
sau
gi
mai bine
Yoga"
Stabiliti
singur
exerciliile de
gimnastic[ pe
care le
cunoa$teli
gi
pe
care
sunteti
in
stare
str
le
efectuali fdrd
efort.
i;
dmpul
execuiiei migctrrilor,
urmtrriii
mental
operafia
fizicd
aleas[:
intinderea
brafelor,
ridicarea
genunchilor,
rdsucirea bustului,
aplecarea
in fa1tr etc.
Pozilia
sI
fie
cdt
mai
corecti,
mai
relaxati
gi
ftrI
efort.
Urmlriti
.atent
fiecarc migcare
gi
corectali-vtr
de
fiecare
dat[.
Nici un
gdnd puazitn
sd
nu
pf,trundl
din
inconqtient in
congtient.
O singurd idee sd existe
in
gdndire:
pozilia,
mig-
carea
gi
exerciliul de
gimnasticd
sau
de
Yoga.
190
Dupd
mai
multe
sdptimdni
de
exercitrii
zilnice,
vor
incepe
str apard
rezultate
pozitive.
Controlafi
in'continuare
fiecare
migcare
de
gimnasti_
cf,
aleasf,
gi
nici
o
idee parazitard
sd
nu
aibd
acces
in
fimp ce
efectuafi
migcarea
pe
care
v-a1i
impus-o.
Spunefi
in gAnd:
ridic
bralele,
intind
palmele,
mtr
rtrsucesc,
bustul
drept,
capul
.spre
stinga.
capul
spre
dreapta,
relaxat,
aplecat
etc.
Orice
gdnd
puazitar
trebuie
imediat captat,
con$tidn_
lizat,
analizat
$i
apoi
eliminat.
Va
fi indatd
inlocuit
cu
g0ndul
privind
migcarea
fizictr
efectuattr.
e.
Autosugestia
Ei
profesia
in
cele
mai multe
cazuri,
ptrrinlii
sunt
cei
care
stabilesc profesia
copiilor.
pdrinlii,
la
r0ndul
lor,
igi
dirijeazd
copiii
sub influenla
mediului qi
in
funclie
de
conditriile
socio-economice
in
care
trf,iesc.
De
regultr,
tlranii
igi
indeamnd
copiii
mai
harnici
sd
devintr
tot
l5rani;
pe
cei
mai
pulin
harnici
ii
indearn_
nd
sd invefe
o
meserie
ugoartr:
cizmar,
croitor,
dutgher,
electrician;
copiii
inzestrali
sunt
dirijali
sd
devind
intelectuali:
profesori,
economigti
etc.
Plrinlii
care
au
profesii
intelectuale,
medici
sau
ingineri,
igi
ajuri
gi
igi
dirijeazd
copiii
str
devintr
rot
intelectuali,
indiferent
de inclinatriile
acestora gi
de
dotarea
lor
psihicd.
Ei
pldtesc
diferigi profesori
pentru
a-gi medita
copiii, pregbtindu-i
din
timp
pentru
profesia
pe
care
le-au
hothidt-o.
MeseriaEii,
la
6ndul
lor,
aleg copiii
cei
mai
dotali pentru
a-i
ajuta
sd
devintr
inrelectuali,
iar
pe
ceilal$
ii
indreaptl
spre meserii
manuale:
sfungar,
zidar,
tAmplar,
ltrcdhrg
etc.
De
mulge
ori ei
aleg
penUu
copii
meseria
tatilui.
Aceasta
este
o situafie
"de
fapt" pe
care
nu vom
incerca
s-o
criticdm
pentru
a-i
stabili
eficienla,
pentru
cd
o astfel
de analizd
nu
intrd
in
sfera lucrdrii
de
fap.
191
Page 17
7/23/2019 Simionescu, Alexandru - Sugestie Si Autosugestie_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/simionescu-alexandru-sugestie-si-autosugestiepart5 17/20
Pornind
deci
de la
aceste
realittrJi,
constatdm
ins6
in
continuare
cd qcolile
noasfie
nu fae
nici
ele
mare
lucru
in
domeniul
alegerii
profesiei.
Elevii
qcolilor
primare
qi
apoi
ai
liceelor
nu
sunt
ajutali
s[-gi
gdseascd
drumul
cel mai
corespunzdtor
gi
sI-qi
aleagd profesia
care
corespunde
cel
mai
bine
inzestrtrrii gi
inclinaliilor
fireqti.
De
aceea,
mai
t6rziu,
universitatea
sau
qcolile
profe_
sionale
gi
de
specialitate
primesc
nigte
adulli
cu
o
dotare
psihicl
eterogen5.
Din pdcate,
la
rdndul
lor,
qcolile
superioare
ii
invafd
pe
tineri
nofiuni
destul de
teoretice
.
gi
uneori
destui
de
sumare.
Din
aceste
motive,
prezentate
sumar,
societatea
primegte
astfel
de
tineri,
in
vdrsti
de 25
ani,posesori
ai
unor
diplome
impresionante:
medic,
jurist,
economist
sau inginer,
profesii
pentru carc posesorii
diplomelor
nu
au
inclinalii.
Autorul,
care
a
hecut prin
aceste
etape,
considerl
cd
autosugestia
este
foarte
importanttr
penFu
indreptarea
acestei
situalii
intrucAt
ea
poate
ajuta
tinerii
absolvenli
str
devind
utili
societdlii
care
i-a
produs
qi
care
poartd
totu$i
o mare
responsabilitate.
Pentru
a
a4trta
cum
poate
autosugestia
sd
ajute
un
tAnbr
in
profesie,
vom
lua
ca
exemplu.
meseria
de
inginer
mecanic
auto.
Exerciliile
de
autosugestie
pe
care
trebuie
sd
le
facd
tdndrul
absolvent
pentru
invtrtarea,acestei
meserii
aleastr
fdrd
inclinalie
sunt urmdtoarele:
El
va
lucra
Ia
inceput
inh-o
secfie
auto.
Absolventul
trebuie
sd urmdreascd
cu
toattr
atenlia
operalia
cea
mai
simpld,
de
exemplu,
inlocuirea
unei
rotri.
El
se
va
concentra
exclusiv
asupra
acestei
operalii
$i
va
memora
fiecare
ambnunt:
montare
cric,
ridicare
maqind,
desfacere
guruburi
.
roatd,
scoatere
roatf,,
aducere
roatd
de
rezerv6,
montarc
roatd
de rezervl"
umflatd
la
presiunea
corespunzIloare
etc.
Va
urmdri, pentru
compamlie
$i
memorare,
execufia
aceleiagi
operatii
la
mai
mulli
muncitori pe
rAnd,
Cel
192
pufin
de 20-30
de
ori,
pdntr
c6nd
fiecare
migcare
ii
este
foarte
clartr
qi
o
poate
reproduce
in
ordine.
Nu
se va
ldsa
atras
cle.
alte
operalii
decAt
duptr
ce
operalia
de
inlocuire
a unei
roli
este
memoratd
integral.
Va citi
fiqc
sru
cdrli
tehnice
in
clomeniu qi
va
discuta
operatia
cu
mecanicii,
colegii
din
ltelierul
auto.
Dupd
minimum
o siptdmdnl
de
strictil
urrnilrire
gi
invtrlare
a
acestei
operalii
simple,
cAnd
tAntrrul
absolvent
va
constata,
examiniindu-se
singur
cu
toattr
seriozifatea,
ctr
a
invijat
si
schimbe
o
roattr,
igi
va
alege
o alti
activirate
la f'el
de
simpltr.
Va
proceda
in
acelagi
mod,
urmlrind
operalia
descompustr
pind
cdnd
o
va
invtrJa
perfect.
Dupd
invilJarea
a
doud operafii simple,
se
va
controla
gi
se
va supune
singur
la
un
examen
pentru
a
fi
sigur
ci
le gtie.
Aga
cum
am
spus,
autosugestia
in
profesie
itnpunc
o
repetare
congtienttr
a
tuturor
operafiilor
componente
sirnple,
apoi, frecerea
la
operaliile
complexe.
Lucrtrrile
complexc:
monialea
ciuburatorului,
regla-
rea
motorului.
demontarea
gi
rnontarea
ambreiajului
vor
fi qi
ele
urmtrrite
gi
invtrJate
descompun0ncl
fiecare
opera{ie
de
10-15
ori.
pdni
la
cele
rnai
mici
amdnunte.
Vor fi
urmirili,
de
mai
mulre
ori.
r--".1f,;iii
mecanici
qi,
COtlcomiro''
"""'_.--...,.,rt,
se
vor
citi
qi
invtrla
toate
clrlile
tehnice
i1
domeniu"
Autorul
considerd
ci
acea5[..\,
ucenicie practictr,
dublatl
de
invdflmin-t3l
tehnic
conc1ot,
trebuie
str
dureze 2-3
en:'
in
meseria
de inginer. pentru
a
invila
de
fapl
nriinai
noliunile
de
baztr.
Problemele
de conceplie
gi
proiectare
se
invald
in
continuare
tot
plin
autocontrol gi
munctr
perseverenttr
qi
dureaz5,
de
reguld,
toatd via[a.
193
Page 18
7/23/2019 Simionescu, Alexandru - Sugestie Si Autosugestie_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/simionescu-alexandru-sugestie-si-autosugestiepart5 18/20
t"
Cuwt se
ltoilte
renun(a
tn.fwnr*t
Fumatul
este
unui
dintre
exempleie
tipice
de
sugestie,
deprins in
u'rna inl1uen1etror
mediului,
mai
int6i
de
la
pf;rin1i,
apoi de la
prof'esori.
de ia
cclegii de
gcoai5
gi
rle
la
coiegii de
nruncd.
in tine.
de ia
v,:cini"
rle
p;;
ltnr,J}. in rnagazine
;i
ilicXe,
rlin zrixe- ila
raiiio
g;
ctre la
fele;vi;:iune- in
cnncl,:zie
stlnt sugestii
cr"rnjugate
din
iioate
p:ftile.
Ccpitr
fiind.
iatli
fiu,
rnaina
sau
bunii:il
iunitrtcri ?ii
interzic
sA
j'r-lmezi
pe
rnotiv
c5
eqti
"mic".
Mai
l0.rziu,
ia
geoai5"
i;Uerzicerea
vine
din
parfea
i;rvli{itorlior
gi
a
plofusoriior
care,
de
reg'.liI,
suni
frimitrtori.
lViotivui
r;1nrine
acelaqi:
"EEti
prea
niic".
Lior-ni:al'dat
de
sugertil.
?n
r:ll":
r.:;initi
;a,
i,i:Lr.i
.*u
,iirr.rr.ui
sl
iumeze,
dorinXa
rle
a
funra
elc
niic tjevine
iiin
i:i::
in
crl rnai
puternicii.
Din
aceastil
cauz* riririqi
cot.ii, i;l
yqcoall
$i
Lii
iiceu.
',rcr
?ncepe
s;i
fn:mcze
pe
ascuns,
in
WC-r;ri,
in
grildini
gi
i:arcuri
s;iu
aiurea.
pe
sffAzi.
i,i:,lioritii
inoduiui
grei:it
Cr
*r1ucil1ie,
furna,tui
rlevin*
;rlariil'er,terea
bilrbiliel
ia
llSicrti.
iar
l:r *:le.
"li.:rnn
,_-ir:
inrli:prnrilr,.
lh
li
egair{irti:.
imEeltiile
rlfire
nc
?lu.ic;l.;rn[
s.l
urnitn ne ?li.:cri.ir:a-
ra
i;
irr lt.qaili:iv.ii
dln
i,;:;-:ti:
iriir{ilc
rgi ir1
.{ojri;
i*erliile
lrr:ilii.
l;l
i.ritfi;,,r,
l-rc
:rr*rl,:1,
il.l
pl.tt5
Sl
uL spe*;;,rc.,ilir:"
i
jo
l
ii,:i;.':1.t"
;r
Lriri:il
i cli:.1:;
idril
c:ii rru
sl;.li intAuipf
lfea
fiii:r:
l;:1 nirrniilul
tte t'rsr5l.i;r-i
sI" fle rii.:
nunrn,i
itl-6Ll
.,i,
Sili
prrilui:;{i::
cll
viiri:;iil: r:utr]riils;i
intre
i5-?{l
de rulr^
lirrtiriats,;r
fi,r*s
t*ir:l
ca
il*.rcenlui
dr:
fr.imltr-'ii
:;)i
lle
l;,:
:,tr
{/a.
pen{ru
arnbeii:
rie;te,
a.viild.
r,,drst:l
r:til;riilsi
lirtre 15-1)l.l
ele
ani.
iir-ilnai
?n
*trinrii
i0
t:li
s-a
Tnceiru,,
*
czunpanie rlcsitrl
tc
limitafli
prrin
diversefle
mijlo*ce
cie
infbrmar"c.
"i$d
Noi
considerlm
cI
statisticile
difuzafe in
ultirna
vreme
sllnf
alarmante.
Bolile
de cancer
gi
boiile
cle
inirni
datorate fumatului
sunt in
prezent
cel
mai
rnare
ilagei. Numiiii-li
rie
decese
rLatoiate
fr:rnalului dep;I;egtc
,4ro
cel
a,t
q.leceseior
ilatuafc
holerei.
ciurnei
Ei
ehiar
accidenlelor
tle
automcbi-I"
acest mare
crimin;rl
a.l
iurnii
mglenre.
Din
aceastd cauz6"
arn rczervat
in
lrceastd incrar*
liespre
sugesiic
qi
autosugesfie
un subr:iipiioi r.lespi.e
lumat.
,A,utonll
considerii,
pe
bam
pr,;prir:i
experienfe, c:l
odcare
lumltc-r
se
poate
,lilq;i
i]e iurnat
cu contiiiia
*1
o
doreascS"
$i
tcx
pc
baza
extr-,r:t'trl:rr
pt'{llrrii,
rrli_^,jurfi
li
[l;ri
analiza
uncr
c;u:uri
;iiiiril ,lni[{,]iirij,
;:luloml
t
;.liuns
ia
i-,otteluziA
cI
Sugesliti
l,i
iluliJ,{iijr,(-rsti;l
pitt
irl
ruOri
Catr:-
tlr;ric
s*
ne a,ir"lie
s6,
;lLlinr_iulillin
i'riinatu ..
\',iom
porni
{ne ia
conli{aii;a,;li
ctlor
arltrte
".tt}l()r.rLrr;
cf,
furnaful e
de.,'errif
un vieiu
.ittoritit
sugcstiri
,"trinlirlil0
{*'ffre
lie
bonrbarcleazS
din
l,Ja{e
pili{ile
trt
nc inclcamnl
qb
I'urnl, rn.
R.ezulffi
dr:cl r:5
ii
sLt1,:.e=rliilt,
ar-llttpi1'e"
1"rr9
iolidam-
li;I ir-unlttr-lX
1i
;ic
il*ilrrt;rllliec,i:ir
iicrJi',,itiiti:;,;
iiirr;,tlului.
pr)f
si:tr
ile
ennvinp:11
srl l"i;:*unilril
}a l-'rn.*r,.
..'.,;:tas{a
csic
in-q;i
*
clile
'Jcsfui
de
lurr,:t'i"
in mori
i';i;.ifr-rili,
iJur':[l
.otr.riir:ilit]r't
i.:otitiii:itre
il.irn,ituji-li
c:iJ*;rlli.t,:rirrri{i.l
i:;.:;ii;:i
l'r.l
flLil;if;:
r.r1.iL::tiii:i
;tlt;l
cr::-ii',,ni,ii::lril-l;li
sil
i'lirni.il.t;.
l.-l
tir;gosfie ;q:,:xfc
;lrul.t]l'y,r;:11,
l'.,1lutll lilll)i
iie iirr
;r.r:,..lic
:;t;ecilriisf
;ii;'*
ii*
:|tr:lie
cu
ntrilifei lminr:nii.
l.r."llt{i
rl',,fl:1
Lllii:0ri
c.t,r:i.:i[ltt_.
iluli
li;,il
,:iiri*n[r.,,r
rti"rr
;r.i
ide
rtec;]t
sugr:,-rtiiie
r,rb 11nuim,
prin
irar,iio, ziare" i'V
':
i.l
L,? ilr
Frie;enr
lric:l
die
moar{e
p{}afe
i}nulix
c,lliar
gi
reflexul
condliio-
rilt
;il
',riciillqli
dtrunStor
csre dsfe
ir:nlatui.
,'lr,;lorul
reconlanril
insh
autosugestia,
m
nrefoda
cea
mai
siguril. fa.t:l
sum
se
prcr:edeazl{:
Page 19
7/23/2019 Simionescu, Alexandru - Sugestie Si Autosugestie_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/simionescu-alexandru-sugestie-si-autosugestiepart5 19/20
Se
vor
analiztt
toatc
sugestiile
pro
gi
contra fumatului
acumulate in
memorie de-a
lungul
timpului.
in frecare seard,
inainte
de
culcare,
gi
dimineala,
dupb
sculare,
in
timpul
girnnasticii
sau
in
stare
de
repaus.
vc{i congticntiza
fumatul, gustul
amar
din
gurd,
iusea, rnirosul
hrine
lor'
gr
al
obiectelor
din
camerS,
culoarca
rniiinilor
gi
alte
semne
specificc
furnitorilor.
Veli
anaiiza
molivele
pentru
care
fumali, de clnd
furnali,
c0te
liglri
furnali.
cat vtr costl fumatul
pe
zi,
pe
luntr
,ri
pe
an.
Vegr
verilica
reaclia
celor
tlin
jur.
copii,
rude.
prie-
tcni, in
ce
misurtr
ii
afecteaztr
gi
cum
le facem
riiu in
rnod
c0nftienl.
Sc
vor
controla toate
ilnplicaliilc fumatului
asupra
noastrtr
qi
asupra
celor
aliltr.rri
de
care
triim.
Veli llce.
de
asemenca,
statistici
proprii
privitor la
durata
de
via1tr
a
furndtoriior,
corrpiu-ativ
cu
nefurntrtorii.
Iar
pentru
a constafa
acliunea fumat'Lrlui,
clfuect
r_5iip;;
dumncavolstri"
veli incerca
sl
U;aii
pe
munte
sau
sii
alergali ciitcva
ii;;"
de mctri. Aqa
veli
constrta
ce
mult
v-r sclzut
rezistcn{a tizictr
din
cauza
rcducerii
cepacit5lii
pulrnoniu"^.
Aceastii
anaiiz[
psiho-tizic[
va
fi
asemlniiloare
cu
o
spovedanie sau
cu
o
gedinltr de psihoterapie.
DupI 2-3
siptirnini
dc
astt'cl
tlc
qedinle
zilnice.
asupra
analizirii
fumatului,
vefi trecc
apoi
la
terapia
propriu-zistr.
Terapia
va dura, de
regultr,
3-4 sipttrmAni.
dupd
ce
v-a1i
hotlr0t
sh
abandona{i furnatul
$i
sunteli convins
de
nocivitatea
lui.
Dezintoxicrruea
psihicd
se
va face zilnic" cAte
l0-l-5
minute,
stdnd in
starca
de
rcpaus,
inainte
de
culcare
9i
dupi
sculare.
VI vegi
ordona.
in
cuvinfe
simple:
"Pot
str
renunl
la
fumatl
Vreau sd
mI las
de fumat Fumatul inseamnit
cancer Fumatul inseamnd moaitea Tretluie sd renunl
la fumatl".
Trebuie
s[
fili
convins
c[
autosr.lgestia
con;tientll
este intotdeauna mai
puternicd
decdt orice
sugesiic
haotictr gi
inconqtientA.
lar
influenlele
nefavorabile
au
fbst de
fiecre
dat[
invinse
de oamenii cu
voinld. carc
au
reuqit
str
se
domne
;i
sI
inving[
sugestiile
diunitoare
venite
din exterior.
g.
lntdrirea metnoriei
Artrtam in
partca
a
douq a
accstei lucriui cl'i
mcmoria estc
ansamblul
procesclor
psihice
de
iniiptrrire.
mernorare, conservare
qi
reactualizue
a
experienteior
antcrioarc.
De
asemenea,
mernoria
depinde de
gradul
de
maturi-
zare,
de strntrtate, de
vdrsttr
gi
de antrenarnent.
Subliniem
cd mernoria
se
dezvolttr prin
antrenament,
adicl
prin
autosugestie.
hocesul
fiziologic lblosit
pentru
memorare
consttr
in
stimuli exteriori, simluri.
newi
gi
creier,
unde
sunt centrii
mcmoriei.
Pentru a inlelege
acest
proces
psihic
inrportant, vom
analiza
principiile
dup[
care
se
memoreaztr
o
poezie.
Am
ales
acest exemplu
penftu
simplitatea
gi pentru
frecvenla
lui
in
perioada
de
preg5tire
a ornului.
Mai
intAi, trebuie
sI
existe
necesitatea
de a
invdla
poezia.
Necesitatea
este
irnpustr
de o dorinl[
proprie
sau
de
un
impuls
din
exterior, venit
de
la
profesor,
ptrrin{i
etc.
Urmeaztr apoi
pregdtirea
memortrrii
determinatb
de
mediu,
tirnp
qi
loc, cum
sunt : lini$te,
singurdtate,
odihnd etc. Acestea
favafizeazd memoralea.
I
I
;l
ir
i
r
I
ti
196
197
Page 20
7/23/2019 Simionescu, Alexandru - Sugestie Si Autosugestie_Part5
http://slidepdf.com/reader/full/simionescu-alexandru-sugestie-si-autosugestiepart5 20/20
Cililea
lucrlrii
cu voce
tare
penffu
a
acJiona
simfu_
rile:
vilz
;i
auz.
Conccntrarea
atenfiei
&supra
textului
qi
asupra
sensului
cuvintelor.
Eiiminirea gdndurilor
parazitare
ce
pot
aptrrea in
tinipul
citirii
pi
deranjeazir",
Repetilia:
se
va
citi
de
h"ei-patru
ori
textul"
apoi _se va
spune
pe
dinafar[
pe
stnl{'e.
Controlui
mcniortrrii prin
recitere,
ftrrd
text,
cu
voce
{are,
a
poeziei
de
mai
multe
ori,
pin}
c0nd
o
gtim
bine.
Constattrm
insi
cl1
in
timp
poezia
sc
gterge
din
nemorie,
dc
aceca. daci
vrcrrr
s-o
pds[r5m
tirnp
indelungat.
din
cind
in
cilnd,
trcbuie
recifit
textul
Ei
apoi
trcbuic
rccitald
poezia
f'h-I
te.r-t.
Memoria
este tlcci
un
proccs
reversibil
ii
ur*o,
aproapc
loldcilunJ
tlc
uitarc.
Existi
qi
unele
intf,mpllri
sau
sccne
care
sc
irnpri-
mi
in
rnernorie"
chiar
dacil
nu
sunl
repetate.
de
excm-
plu:
un incendiu.
nnoartea
cuivl
drag.
accidentelc,
rtrzboiul,
o
crimi
qi
altcle
asemenea"
Accsfea
sunt
intimpliiri
cu
un impas1
af6t tle
puter-
nic,
inclt
in
rnomentul producerii
capteazl
toflt5
ateillia
gi
simlunle.
De
aceca,
se impri,rntr
pc
creier
atet
de
putcrnic,
incit
nu se
mai
qicrg
niciodatL
,{ga
cum
rezulti'i
din
accasti
prezenta_re
succinttr,
memorarea
es{c
un
proces
psihic
datorat
unor
conriilii
rclativ
sirnple,
pe
c,.u'c
lc
vom
sintctiza"
-
Pregdtirea
psihici
gi
fizicl;
-
Perceplia
obieclului prin
simguri:
vi\z,
auz,
miros,
gust
etc";
-
Concentralea
aienliei
asupra
obiectului
pe
care
dorim
str-l
rnemordm:
-
Elirninarca
gdrrdunlor
piu"aziiare;
-
Rcpctitria
;
-
Controlul
mcmoririi.
198
Memoria
este util5
in
toate
actele
de
zi
cu zi,
precum
gi
?n
perspectrvl:
la
gcoalE,
in
prof'esie,
in
reialiilc
sociale,
orientarea
in
mediu.
pentru
culf urtr
gi
chiar.intr-o
discu{ie
banall. De
lceea
este neccsar
ca
rlin
cind in
cdnd
sh
facem
scufie anffenamcnte
pentru
inftrrirea
memeiriei, acest
inger
plzitor
al
omului.
Noi recorniutdiir,
clteva
exercilii
sirnple,
verificate
in
limp
de r,Ire
specialiqti,
gi
anurne
:
-
l\{emorru-ea
ulei
grcezii
cale ne-a pklcut
in rnrxl
dcoscbit:
-
N{ernoralca
unui text
in
prozi,
dintr-un
rJomeniu
care ne
inteiesi:azl
;i
c;ue
nc preocupi
in rnod
special:
-
Invtrlrrca
unei limtri
slr;iine,
necesari
in
profesie
sau impustr
de
societatea in
care
trtrirn;
-
Citirea
cu voce
trrc
il uilot
tcxle
in
pl.ozi
sau
a
unor poc;:ii:
-
Povestirea
unLrr aminiiri interesanie,
intpun
oerc
tle
arnici:
o
cxcursic. un speciltcol.
un
conccrt:
-
Descrierea
cit
nlai c(lrcct
a unor irnlgini
deoscbtte:
peisaje,
rnuzee"
strtrzi, case,
orayse etc.:
-
I\,{uzica,
ini.dlarca
unor rnclodii
gi
chinr
e
cuvin-
telor
unei melodii.
iar
clacf
se
poatc.
invtr1a1i
str
c0ntali
la
un inslrumen{.
Accs{ri
este
unul
dintre
cele lnai
compiete
Ei
mai
complexc
exercilii pentru
rnemonre.
Exerciliile
reconrnndate poate
cd
vi
se
vor pirea
banaic
ai
arhicunoscute,
dar
ciilerd le
veli practica,
cu rl
anun-littr reguiaritate. gi
mai
ales
dacd le
veli da rl
aten{ie
spccial;I,
fiind
conqiient c}
Ie
ef'ectuaJi
peii{ru
a
vi
exersa
memoria,
veli
collstata
rezultate benefice.
h.
Exersftrea
vain[ei
'
Rcaminlini
definiJia datb
de Yung
pentru
voin{d.
ca
fiind
suma
cnergiilor
psihice
disponibile
din
corr;ticnr.
declungafe
de
o miifivlrtrie conqtientX
pentru
realizarea
unor
sco;turi
staliil.ite
in
prealatril.
La ibnnarea
acestui
proces
psihic
ccmplex" cille
este
vcinfa,
participl
toate
I
199
