Nathalie gi Jean-Marie Delecroix
PUTEREA CREIERUTUI
SI UIMIT()ARETE SAIE
CAPACITATI,
Traducere: Gina Belabed
NICULESCU
Cu prins
'ffi!ilrxtNilm
Partea I
Avem un creier UNIC
Vialaestefrumoasi... .......15Rital6vi-Montalcini.... .....15lnterviul ...,....,," 15
i
(eputemfacecutotacesttimp? ..... .........20Sinuneincredeminego-ulnostru.. ..........21
Ce facem cu viala noastri?. .....22
Acumsifacemcuno;tinlScucreierul ..........245d revenim la cele doui emisfere. . . .. i . . . .....29
Chimia creierului..... ......,.31
Ceamaimareminuneanaturii........:\ ......33
Alteconsidemliigenerale. .....:.. ............34Fiinleleumanesuntdiferite ..........34ADN-ulnufacetotul.... .....34Amoidee. .........35
Cuprins
Partea a ll-a
Neurotransmilitorii
5i rupem cercul vicios ........37Stresul . ...........37Excesul de aciditate .... .....3B0teacidemielinideterioratl..... ...........38Poluarea. ..........38
Neurotransmifatorii. , . . . . . . . . 39
Edgeeffect ....... ..39
Neuroniisuntelementeledebazi. ............40Neuroniicomuniciprinsemnale ......40Neurotransmi[itoriipropriu-2i5i....... ........41
Principaliineurotransmilit0ri....... ..........42Dopamina .........43Acidulgama-aminobutiric(GABA). ............45Acetilcolina ...... ..45
Serotonina. ........46Patru ritmuricare alterneazi in timpulzilei
datoritineurotransmi!5torilor.. ......4BAllineurotransmifitori .. ,..;................48
Cdtevatulburirisemnificative...... ..........50Reechilibrareaneurotransmilitorilor.. .........50Pericoleledinmediulinconjuritor.... .........51Tulbuririledeatenlie. .......51
Neurotransmilitorii gi caracterul ..... . ....... . ...... . .52
Ne putem schimba caracterul .........52Neuroniiseorganizeaziintreei...... .........52Harta creieruluiuman .. .... .53
Celulele gliale (nevrogliile) . . . .. .... . .54
Astrocitele .........54
Cuprins Cuprins
0ligodendrocitele...... .....54CeluleleSchwann...... .....55
Physioscan@. ........56Disfuncliile creierului potfi,,citite" . ..... ......57
Disfuncliainvoluntarianeurotransmifitorilor .........59Neurotransmifitoriibuni. ..... .......60Excesuldeaciditatedistrugeneurotransmi!5torii... .....61Cauzele acidozei ... ... . ... ..61
Preciziriimportantedesprecitevaboli.... ............63Boala Parkinson .. ...... . ...63BoalaAlzheimer....... .....63Diabetul ...........64Depresia. ..... .....65Prezenfa stafilococului auriu. .. ... ....65Prezenla streptococului hemolitic .....65Sclerozain plici.... ............ 65
Stresul. .......66
Partea a Ill-a
Nutri[ia creierului
Preambul ...........75
Totula devenit maicomplicat .........76Mdncim orbe;te. ...........76Stimuliicreierului...... .....77Plicerea alimentelor ........77
Combustibiliicarehrinesrcreierulgiinima.. ...........78(reierul. ... ... .....78lnima;icreierul .....78
Acizii gragi consituenli ai creierului ........... 79
Cele doud categorii de acizi care trebuie evitate sau reduse. . . ... . 79
Cele trei categorii de acizi care trebuie privilegiate . . . . . . g0
Aciziigragi0mega-3. ....... g2
Aciziigra;i0mega-6. ....... g4
Aciziigra;i0mega-9. ....... g4
Cantitilile de acizi gra5i recomandate
pentruaaveauncreierperformant..... ...... g4
(e ulei trebuie si consumim pentru a ne proteja creierul?. . . . . . . . g5
0xigenul, combustibilulcreierului .... g7
Zaharurilebune,combustibiliicreierului ...... gg
lndicele glicemic. .......... g8
Zaharurile bune... ......... 93
Ce declangeazd senzalia defoame? ........... glConsumul de glucozi al creierului . . . . 97
lstoriaconsumuluidezahir ......... 9g
Rolulproteinelorpentrucreier.. ..... gg
Proteinelegigrisimileproducneurotransmifitori. ...... gg
Ce este o proteini? .. .. ..... gg
La ce folosesc proteinele? . . . . . . . . . . 1 00
Proteini animali sau vegetali? ..... 100
Ce cantitate si consumim?. ...... . . 105
Vitaminelecreierului ....... 106
Dezoxidafi-vd, dezoxidafi-vi. ..... . . 106
Vitamina(...... ......... 107
VitamineledingrupulB...... ...... 10g
VitaminaE...... ..........1j3VitaminaA...... .,.......,114
Suplimente alimentare utile pentru creier ;i memorie . . . . . . . . 1 15
Seminlelegerminate... ... 116
10 Cuprins
Acizii0mega-3 ... 117
Vitamina(...... ......... 118
Lecitina din soia . .... ..... 120
Ginkgo biloba .... 121
Cdteva minerale esenliale pentru creier ...... 122
Rolul sunetului in regenerarea creierului . . . . . 127
La inceput ..... .. 127
Cuv6ntul,,sunet"este pronunfat.. ..... ...... 127
MuzicaluiMozart. ........ 128
Delfinii . ......... 129
Partea a lV-a
55 ne construim creierul
Pentrucineputemconstruicreierul?. ....... 131
Putemfacedincreierulnostruuninstrumentatotputernic... .... 131
0ameni,,an0rmali",cuuncreierexcepfi0na1.... ...... 132
Abilitefi cerebrale iegite din comun . .. ....... 132
Celedouiemisfereatitdediferite. .......... 135
Creierele extraordinare .... 138
Si ne formatim creieru! .. . . 140
lati deci cum si ne formatdm creierul. . . , . . . . 140
$idaci m-agintilnicu mine?. . .... -. 147
Semnelerevelatoare ....... 148
Aparifiasofrologiei. ........ 150
Undelecerebrale....... ... 150
Excitarea modernl permanenti ..... 152
Congtiinla ......... 154
Cuprins 11
Hipnoza. 156
156Hipnoza induce un somn provocat.
Antrenamentul autogen.
Relaxarea lui Jacobson
Metoda Vittoz
Vizualizarea
Acest procedeu vi face si fi1i sceptici?.
163
164
166
167
168
169
169
170
170
171
5ofrologia
Lucriri preliminare
Partea a V-a
Cdteva boli ale ffeierului
0tr6vuripentrucreier ......1B9Relelelewireless(Wi-Fi) ... 189
Metalelegrele. ...191Aditivii . ..... .... 194
Pesticidele ....... 195
Mesaiecarenemanipuleazicreierul. ........ 196
0 $rategie militari. ....... 196
Mesaje ascunse ... 196
Limbajulinversatdezviluieadevdratanoastrig6ndire?................ 197
Alzheimer,infricogitoareaboaliacreierului ......... 198
Toli setem de ea... ....... 198
AcestdomnAlzheimer. .... 198
Amploareadezastrului. ....199Cum recunoaStem debutul bolii? . . ........ .. 199
Cum si ne protejem ....... 200
Puneliintestineleinfuncliune ...... 201
Hrinili-vicreierul. ........ ZOf
Vreausifacteste..... ....205Semne de deficienli. .. .... 205
Unde observim aceasti boali? . .... 206
0tumoarepecreier ........211Otumoarepoatecre;te? ...211
(ontinuim si ne deteriorim creierul?. ....... 212
De ce o asemenea cre;tere a degradirii creierului? . . . . . 212
Franceziirim6ncampionimondiali... ........ 213
Cancerul de sdn progreseazd. . . . . . . . 215
Medicamentelegenerice. ..........216Alzheimer-boaliacreierului,curisccrescut .........216Gestionarea medicamenteloreste bolnavi. ... 218
Exercifii de sofrologie de inalt nivel.Gradul l.
Gradulal ll-lea. . .
Gradulal lll-lea..Gradulal lV-lea. .
Meditafia transcendentala......Efectele asupra slndtalii
Teze medicale doveditoare
Meditalia
5i ne golim mintea?.
Este maisimplu decit atdt
Meditafia se inva]i ..
Curele termale
Toate astea mi fac si rdd . . . .
Atingerea
159
161
173
173
174
178
179
179
180
182
184
187
12 Cuprins Cuprins 13
Ceea ce numesc eu stles nu trebuie si mi streseze . . . . 220
Ratarea unui examen. ......221Eunumescastaun,,test" ...j.... ...222
Ravagiife produse de stres . . . . ...... 225
0reacfieinlan!.... .......225Stresulcronicnefacesiimbitrinimprematur ........ 226Cdteva sfaturi utile ... ..... 228Controlul stresului prin relaxarea intestinelor. . . . .. . .. . DB
Dependenfa, o boali a creierului? ... 231
5i indriznim si vorbim despre medicina natuilsti . . . . 232Sub stricti supraveghere. . .. . . ..... 232
PARTEA I
Avem un creier UNIC
Suplimentele alimentare sunt ultramonitorizate. . . . . . . . . . . . . . . 232 Rifu L1vi_MontalciniUn supliment alimentar care aduce profit. . . . . 233
Cums-aajunsaici?. ....... 235 Rita L6vi-Montalcini are acum 103 ani. S-a niscut la 22
Unministercaregtietotul .......... 236 aprilie 1909laTorino, in regiunea italiani piemont. NeurologLa felqiinternetul... . .. ... 237 distins cu premiul Nobel pentru Medicini, ea este astizi lau-
reata cu vdrsta cea mai inaintatl qi, in acelagi timp, cea care aMedicinaalternativi .......23g :".. , :
Francezii o folosesc. . . . .... 240 tr[it cel mai mult dintre to[i de[initorii unui Premiu Nobel.
Creierul se insuflelege. . . . . 241 Este cu adevirat un fenomen'
Partea a Vl-a
Creierul, instrument spiritual
Canaluldivin.. .... 245
lnstrument de unificare. ... 245
Surse bibliografice
Viala este frumoasdi{$*$$$$**$E$$$$$${$$$*$&$&$$$$n$*
lnterviul
Iatd un scurt interviu cu Rita L6vi-Montalcini, realizat pe
22 decembrie 20051.
- Cum sd vd sdrbdtorim cdnd veli implini 100 de ani?
- A, nu gtiu daci voi trii pini atunci gi, in plus, nu-mi placaniversirile. Ceea ce mi intereseazd si ce-mi place cu adevirat
247 este ceea ce fac in fi.ecare zi.
I Sursa: http://clairemarie.blog.24heures.ch/ archive I 2009 I 02 I 23 Irita-levi-montalcini.html. (r. a.)
14 Cuprins Partea I - Avem un creier UNIC 15
- $i ce faceli?
- Incerc sd oblin burse de studiu pentru fete din Africa, ast-fel incAt ele si studieze gi si se pregiteasci pentru o viafl activi,pentru progresul llrii lor. $i continui sd meditez.
- Nu v-a{i pensionat?
- Niciodati! Pensionarea distruge creierul. Cele mai multepersoane aflate la pensie devin inactive, iar asta imbolnivegte cre-ierul gi chiar il ucide.
- Cum funclioneazd creierul dumneavoastrd?
- Exact cala2} de ani. Nu obsery nicio diferenfi sau schim-bare in dorinlele mele ori in capacitl{ile mele. Miine, de exem-plu, voi participa la un congres medical.
- Dar nu existd oare anumite limite genetice?
- Nu, creierul meu va avea in curdnd un secol..., dar nucunoaqte senilitatea. Pielea mi se rideazi, este inevitabil, dar cre-ierul meu nu pifeqte nimic.
- Cum se explicd aceasta?
- Beneficiem de o mare plasticitate a neuronilor: chiar dacdunii dintre neuroni mor, cei care ri"mAn se reorganizeazd.pentruamenline aceleagi funcfii. Numai ci trebuie s[ ii stimulezi.
- Ajuta{i-md sd ii stimulez!
- Continui sd ai dorinfe, activeaz5-li creierul, di-i mereu delucru; astfel, el nu se va degrada niciodati.
- $i voi trdi mai mult?
- Vefi trii mai bine in anii care vd rimAn de triit, gi asta estecu adevirat interesant. Secretul este si rim6i curios, angajat,implicat gi si ai o pasiune.
- A dumneavoastrd a fost cercetarea ;tiinlificd?- Da, gi sunt inci la fel de pasionati de ea.
- Ali descoperit cum se dezvoltd;i se reinnoiesc celulele siste-mului nervos.
- Da, in 1942. Am numit aceasti descoperirei nerve growth
factor (NGF, factor de cregtere nervoasi), iar pentru aproape o
lumitate de secol am fost interzisi, pini la recunoaqterea validi-i61ii de..operirii mele. in anul 1986, am primit, pentru aceasti
descoperire, Premiul Nobel.
- Cum a ajuns o fatd de origine italiand din anii 1920 sd
devind neurolog?
- M-am dedicat studiului inc[ din copillrie. Tata voia si am
o cisnicie reugit[, si fiu o solie buni gi o mami bun[... Dar eu am
refivat. Am stat ln fala lui gi i-am spus ci Yreau se studiez.
- Ce supdrare pentru tata, nu-i a;a?
- Da, adevirul este ci nu md simleam un copil fericit. Misimleam ca rilugca cea urdti, ftrl minte 9i neqtiind s[ fac mare
lucru. Fralii mei mai mari erau foarte inteligenfi, iar eu md sim-
feam cu mult inferioari lor.
- infeleg cd ali fdcut din aceasta un stimulent.
- Da, dir qi exemplul doctorului Albert Schweitzer2, care se
afla in Africa pentru a lupta impotriva leprei, m-a stimulat la fel
de mult. Am vrut si-i ajut pe cei care sufereau: acesta era visul
meu.
- $i vi l-a[i implinit... prin ;tiinld. Iar astdzi le ajuta{i pe feteledin Africa, astfel incdt ele sd poatd studia.
- Noi luptlm impotriva bolii, dar totul se poate imbunitilidaci vom pune capit oprimirii femeilor din llrile musulmane.
- Religia este o frdnd in dezvoltarea cognitivd? in dezvoltarea
cunoagterii?
- Da, religia marginalizeazd femeia in fafa birbatului; $i o
marginalizeazd in ceea ce priveqte dezvoltarea cunoagterii.
2 Albert Schweitzer (1875-1965) a fost un medic misionar, teolog
protestant, muzician gi filozof franco-german. in 1913, a deschis 9i a
condus o leprozerie pentru negri in Gabon. A primit Premiul Nobel
pentru Pace (in 1952). (n. red.)
r6 purEREA cREtERULUt St utMtroARELE sALE cApActrATt Partea l- Avem un creier UNIC 17
. - ^Existd vreo diferen[d intre creierul unui bdrbat ;i cel al unei
Jemei?
- Numai in privinfa funcfiilor cerebrale, aflate in relatie cuemofiile legate de sistemul endocrin. Dar intre funcfiile.ogrritirr.nu existi nicio diferenfi.
- Atunci de ce existd atdt de pu{inefemei in domeniur;tiin[ei?
- Nu, nu este deloc aga! Mai multe descoperiri gtiinlifice airi-buite birba{ilor au fost, de fapt, opera surorilor soliilor'sau fiice-lor lor.
- Este adeydrat?
- Inteligen{a femininl nu era acceptatd, ci era pusl in umbri.Din fericire, astlzi,in cercetarea gtiinfihci, existi mai multe femeidecdt birbali: mogtenitoarele Hypatiei3.
- inpeleapta din Alexandria secolului al lV-lea.
- Acum nu vom mai sfArqi ucise pe stradd de cltre cilugiriicreqtinimisogini, aga cum a fost ea. Cu siguranli, ceva s_a iribu_niti[it de atunci in lume.
- Nimeni nu a tncercat sd vd asasineze...
^ - in timpul fascismului, Mussolini a vrut si-r imite pe Hitrerin persecu{ia evreilor. A trebuit si mi ascund un timp. Dar numi-am oprit cercetirile: mi-am creat laboratorul in propriur dor-mitor gi, in acel moment, am descoperit apoptoza, udi.i moarteaprogramati a celulelor.
- De ce existd un procent atht de ridicat de evrei care suntoameni de ;tiinld;i intelectuali?
- Excluderea a provocat in randul evreilor munca interectu-ali: totul se poate interzice, dar nu si ceea ce gdndegti. Este cert l[existd mai multe Premii Nobel delinute de evrei.
3 Hypatia din Alexandria (340-415 d. Hr.) a fost o matematiciani,filozoafr, gi astronom[ greac[. A condus Academia din Alexandria.A fost ucisd la comanda patriarhului chiril pentru ci era interesatrmai mult de gtiin!5 decdt de superstilii. (n. red.)
18 pUTEREA CRETERULUT tt utMtTOARELE SALE CApACtTAT|
- Cum vd explicali nebunia nazistd?* Hitler gi Mussolini au gtiut si vorbeascl mullimilor; atunci
creierul emolional prevala intotdeauna asupra creierului neo-
cortical, asupra laturii intelectuale. Ei au manipulat emofiile, nu
rafiunea.
- Ata se inthmpld ;i astdzi?
- De ce credeli ci in multe gcoli din SUA se predl creafionis-
mula in loc de evolulionism?
- Ideologia este emo{ie, f.ind lipsitd de ra{iune.
- Raliunea este fiica imperfecliunii. La nevertebrate totul este
programat, ele sunt perfecte. Noi, nu! Fiind imperfec$, recurgem
la rafiune, la valorile etice: distinclia dintre bine 9i rdu reprezintlcel mai inalt grad de evolufie darwinisti.
- Nu v-a{i cdsdtorit niciodatd, nu a{i avut copii?
- Nu, am intrat in jungla sistemului nervos. Am rimas fas-
cinatl de frumuselea ei gi am hotirAt s[ ii dedic tot timpul, toat[
viata mea.
,,Este mai bine si adaugi via![ zilelor, decittzile vie[iil'
Iati cea mai buni introducere pentru a face cunoqtinli cu
creierul, o introducere care zdruncinl certitudini bine inridi-cinate conform clrora creierul nostru se micEoreazb odatb ctt
virsta. Dar nu este asa! Creierul nostru este ceea ce noi facem
din el.
4 Crealionism - teorie teologici potrivit cireia sufletul fiecdrui indi-vid provine, prin crealie nemijlociti, de la Dumnezeu, afirmdndu-se
astfel ci sufletul este un principiu deosebit de trup. (n. red.)
Partea l- Avem un creier UNIC 19