DOUG STRYCHARCZYK PETER CLOUGH

TENACITATEA MENTALA

Cheia performanlei , rezitienlei 9i stlrii de bine

i!

X:qi:.i{3ai*43:C*]*:ax***t.t!l'a.]*'&rt

*ttixatx*risti:*xx;i.,'

CU PRI NS

Despre autori........... ........................8Mulfumiri... .............11Prefali la edilia in limba romtni ......................121. Introducere.................... ........... 15

Modelul celor 4 C................... .......16

Patru idei gregite despre tenacitatea mental[......... ..................20

Cum gi de ce a inceput s[ ne intereseze conceptul de tenacitatea mentali......... ...............25

2. Importanfa stresului.... .............28Moderatorii situafionali al stresului.... ...............29

O perspectivd practici asupra tenacitl{ii mentale,managementului stresului gi vArfului de performanle.................... ...............33

Modelul AQR asupra stresului........ ....................34

3. O scurti istorie a tenacitilii mentale........ ...........................39Rezilien{d qi robustele ...................39

Ce este tenacitatea mental[?....... .........................43

inceputurile cercetirilor asupra tenacitilii mentale ...............44

Abordarea calitativi....... ................46

Abordarea psihometrici ...............49

Tenacitatea mentali in secolul XXI ............... ............................ 51

Reflecliiie noastre asupra celor cinci intrebiri........ .................52

4. Dezvoltarea modelului gi a chestionarului MTQ48 ............55Cercet[ri de teren preliminare.. ..........................56

Dezvoltarea modelului cu patru factori........... .........................60

,,Testarea post-dezvoltare" a chestionarului MTQ48 ..................... ................66

5. Tenacitatea mental[ si chestionarul MTQ48.... ...................68Platforma de test MTQ48 ................... ................71

Tipurile de raport furnizate de MTQ48 ............72

Dezvoltarea curente gi cea viitoare ....................77

6. Controlul . ..,.........79Controlul - definilie gi aplicare...... .....................84

Sunt nivelurile inalte de control intotdeauna un atu?.......... ..........................87

4

TENACITATEA MENTALA

Contextul psihologic al controlului ....................88Controlul emofional..... .................94

7. Angajamentul..,.............. ...........96Angajamentul - definiiie qi apiicare..... ..............98Sunt nivelurile inalte de angajament intotdeauna un atu? .......................... 100

Contextul psihologic al angajamentului.............. ................... 102

Fixarea obiectivelor ..................... 104

8. Provocarea ......... 108Provocarea - definilie gi aplicare..... ................. 111

Sunt nivelurile inalte ale scorului la provocare intotdeauna un atu?................................ 115

Contextul psihologic al provocirii. .................. 116

f. increderea ..........122increderea - definilie qi aplicare..... ..................123Sunt nivelurile inalte ale scorului Ia incredere intotdeauna un atu?................................. 128

Contextul psihologic al increderii. ...................12910. Modelul tenacitlfii mentale gi relaliile acestuia cu alte modele importante............. 139Mentalitatea. .......... 139

Optimismul invi1at........... ...........140Ierarhia nevoilor umane ............. 141

Rezumat: 6-5-4.............. ...............147

Tenacitatea mentali gi creativitatea..................... .................... i48Tenacitatea mentali qi riscul ...... 151

Erorile de gAndire - sunt oare persoanele tenace mai pulin pasibile si comiti erori?... 151

Care este rolul norocului?.................. ................ 15312. Tenacitatea mentall gi surmenaju1.................... ............... 157

Impactul tenacitilii mentale asupra apariliei surmenajului ....................... 157

Ce impact are tenacitatea mentalS: asupra evoluliei surmenajului?.................................. 163

Cum sunt afectali de surmenaj oamenii cu diferite niveluri ale tenacitilii mentale?..... 169inlelegerea propriului mecanism de surmenaj - trei recomandiri.............. .....................171

13. Tenacitatea mentali gi lumea muncii (1)................. ....,...175Stres, motivatii gi aspiralii, Ieadership, coaching Ei munca in echipi............................... 175

Stresui, motivaliile si aspiratiile ........................ 175

Leadershipul ..........177Coachingul ............180Tenacitatea mentali a grupului - aplicalii in dezvoltarea organizalionall...................... 180

Tenacitatea rnentali qi munca in echipi...... ........................... 184Dezvoltarea gi cultura organizafiei.. ................. 186

Comportamentele in echipi qi tenacitatea mentali a membrilor .............. 187

Rezumat .................192tr{. Tenacitatea mentall si lumea muncii (2)................. ........ 193

Evaluarea, dezvoltarea gi managementul talentului..................... .................193Recrutarea gi selec[ia...... .............193Formarea personalului Ei managementul taientuIui..................... ...............197

i5. Angajabilirarea............ ..........200

Doug Strycharczyk Peter CLough

Un concept cheie pentru angajatorii gi angajalii secolului XXi .........................................200

Ce este angajabilitatea?.................... ...................200

Angajabilitatea - ce inseamni aceasta gi unde intervine tenacitatea mentali?...............203Factorii angajabilitilii - ce presupune o buni atitudine?..... .......................204

Lucritorii independenli qi intreprinzitorii ................ ............ 210

16. Tenacitatea mentali gi lumea educaliei gi formirii tinerilor....... .........212Performanta gi realizarea personall ..... ............213

Starea de bine ........215

Prezenla la ore, comportamentul Ei relaliile cu anturajul.. ..........................216

Retenlia........ ..........217

Colegiul Adam Smith - folosirea MTQ48 pentru direclionarea intervenliilor..............2l8Tranzilia dintre diferitele trepte de invi1imAnt..................... ...........,...........221

Angajabi1itatea................... ...........222

Aspira!ii1e..... ..........223

Mobilitatea sociali gi lucrul cu persoanele defavorizate.. .....224Intimidarea qi agresari:a... ...........225

Comportamentul antisocial ..................... .........226

Tenacitatea mentall 9i cregterea copiilor......... ..............,........227

Activitllile recreative - sportul gi acliunile in aer liber .......227

Educalia primarl .........................228

Concluzii...... ..........229

17. Tenacitatea mentall in sport........ ..............231Un studiu de caz despre dezvoltarea tenacitilii mentale......... .....................231

Tenacitatea mentali Ei psihologia sportivi......... ....................231

Un sezon la Hull Kingston Rovers (un club de rugbi de hgn) ....................234

Perspectiva practicianului .................... ............245

Concluzii...... ..........24818. Tenacitate mental[ si relevanfa ei pentru domeniul social gi cel al s[nlti]ii............249

Tenacitatea mentali gi sinitatea... .................;.... ....................25ISinitatea minta11......... ................257

Responsabilitatea sociali qi tenacitatea menta16......... ...........259

Sdnltatea ocupafionall ................266

Rezumat .................268

19. Poate fi dezvoltati tenacitatea mentali?...... ....,,,.............269Perspectiva practicianului gi a psihologului................ ............269

Introducere.. ..........269Perspectiva psihologului. ............271

Perspectiva practicianului ..................... ............274

Dezvoltarea tenacitelii mentale - principii ctrllazitoare. .....27620. Folosirea modelului tenacitl]ii mentale gi a chestionarului MTQ48

in coaching gi mentoring .....285Cum se poate aplica modelul tenacitI{ii mentale in munca unui coach? ........................287

Modelul de coaching GROW ...........................289

Tenacitatea mentali qi aplicaliile ei pentru coachi........... .....302Rezumat .................304

TENACITATEA MENTALA

21. Gtndirea pozitiv[........ ........... 305Deprinderea de a gAndi pozitiv ........................308

'Eliminarea gindurilor negative .......................311Recadrarea - transformarea gdndurilor negative intr-unele po2itive............................... 315,,Mindfulness .........317

22.Yi2sa1i2area................ ...........319Succesul vizualizdrli ....................321Contextul psihologic al dezvoltirii increderii...... ..................325Psihoiogia pozitivi qi tenacitatea mentali......... .....................326

23. Controlul anxietllii qi relaxarea... ..............330Perspectiva fizioterapeutului.................. ............330Introducere.. ..........330Metoda de relaxare a Laurei Mitchell ..............331Alte tehnici de rela-xare ...............342Rolul condilieifi2ice.......... ..........345Roiul dietei... ..........346Biofeedbacku1..................... ..........347

24. Controlul atenlional .............351inlelegerea controlului aten!ional..... ................351Controlul atenlional Ei tenacitatea mentali.......,. ...................353CAteva instrumente, tehnici qi sfaturi simple care au efecte ............ ...........360intreruperi qi interferenle ...........363Concluzii...... ..........364

25. Definirea obiectivelor. ..........365Cum aclioneazi definirea obiectivelor ...........365Aspectele legate de definirea obiectivelor.. ......367O perspectivi psihologici asupra definirii obiectivelor.. .....369

26. Cercet[ri bazate pe chestionarul MTQ48.. ......................371Introducere.. ..........371Tenacitatea mentali ;i adaptarea la stres.......... ......................371Tenacitatea mentali, controlul emofional/reactivitatea emolionali gi

inteligenla emo1ionali... ..............373Tenacitatea mentali qi performanlele/nivelurile de realizare personali ..........................374Tenacitatea mentalS. gi abilitilile psihologice... ......................376Tenacitatea mentall qi personalitatea.................. ....................377Tenacitatea mentali qi sinitatea... ....................378Tenacitatea mentali qi educalia..... ....................379Alte studii bazate pe aplicarea chestionarelor MTQ48/MTQ18 ............... ........................379

27. Rezumatul cir{ii - gi idei de viitor....... ......382O perspectivi globali.......... ........382Perspectiva psihologicl - care este locul tenacitilii mentale in tabloul general? ...........384\evoile practicianului - dezvoltarea produsului. ..................385

R.eferinle...... ..........388Index............ ..........403

lntroducere

Succesul nu este final, e;ecul nu este fatal: curajul de a

continua este ceea ce conteazd. wmsroN cHURCHILL

Conceptul de tenacitate mentall1 ne-a prilejuit amindurora o remarcabiliexperien{l. Ceea ce n-a fost iniflal decAt un exercifiu academic la scarl redusis-a transformat intr-un veritabil fenomen global. Vom reveni la aceasti idee

ulterior.De la publicarea primei edilii, am fost martorii unei cregteri spectaculoase

a interesului pentru ideea de tenacitate mentald, un concept rezonabil de

complet gi cu o aplicabilitate imediati in aproape orice domeniu in care

oamenii - individual, in grupuri Ei in organizafi - igi dores c sd realizeze

ceva valoros. Este un concept str6ns legat de altele, a c[ror importanfieste in cregtere: psihologia pozitivi, rezilienla, caracterul, determinarea,

mentalitatea. Modelul gi chestionarul nostru sunt larg utilizate in domeniulocupa{ional, al educa}iei, sdnitifii, sportului gi, mai recent, in aplicafiilemediilor de socializare.

in general, un aspect imbucuritor al acestei direclii de cercetare este faptulca se bazeaz\ pe lucruri deja cunoscute atAt de specialigtii din domeniul

academic, cAt gi de practicieni. Nu le anuleazi nimic din ceea ce Etiu deja -ideile noastre sunt privite din ce in ce mai mult ca nigte completiri, preciziri gi

explicalii care sporesc rigurozitatea importantei activit[fi pe care o desfrgoar[

I Mental toughness (n.trad.)

t5

Doug Strycharczyk Peter Ctough

mulfl dintre ei. Chestionarul nostru incepe sd fie considerat esen{ial pentrurcalizareaunei diagnostici mai eficace gi, in mod crucial, pentru o cercetare gi

o evaluare mult mai robusti.in esen1l, este vorba aici de identificarea unei tr[slturi de personalitate care

pare a fi extrem de importanti pentru analizareaperformanfei individuale gi

organizafionale, a stlrii de bine a oamenilor gi a form[rii comportamentelorpozitive - toate fiind esenliale pentru capacitatea oamenilor de a face fafipresiunilor qi provocirilor viefii moderne.

Prima intrebare la care trebuie rispuns este ,,ce este tenacitatea mentall?"

Modetul celor 4 C

Lucrarea noastrl se bazeazd pe o investigare ;tiin{ificd a tenacit[]iimentale. $tiinfa inseamni date gi dovezi. Este incurajator faptul c[ vasta

majoritate a datelor vin in sprijinul ideilor noastre; unele dintre ele, ceva maipufin. Aceasta este natura psihologiei aplicate. Fiinla umanl este complexlgi nu existl niciun model care si corespund[ intru totul realit61ii. Definimtenacitatea mentali astfel:

Trdsdturd de personalitate care determind tn mare mdsurd eficacitateacu care abordeazd oamenii provocarile, factorii de stres ;i presiunile...

oricare ar fi circumstanlele.

Conform ,,modelului celor 4 C", tenacitatea mentali, ca ansamblu, se

sprijinl pe patru piloni:

1. Challenge (Provocarea): capacitatea de a privi provocarea ca pe ooportunitate.

2. Confidence (increderea): un nivel inalt de incredere in forfele proprii.

3. Commitment (Angajamentul): perseverenla in indeplinirea sarcinilor.

4. Control (Controlul): capacitatea de a crede cu toat[ convingerea cb ai

propriul destin sub control.

Modelul este descris in detaliu ulterior in aceasti carte.

TENACITATEA MENTALA

Pentru moment, este util si inlelegeli cum am ajuns la acest model. Amadoptat ceea ce cercetitorii numesc procesul de modelare gtiinlific6 in patrupagi: citire, creare, testare & elaborare, gi evaluare.

'i. e lti{, citlt si i*r cit}{

Studiile mai timpurii, majoritatea intreprinse de dr. Keith Earle, au identificato lacun[ importantl in literatura consacratl tenacitlfii mentale. Au existat

referiri la acest concept, dar de reguli fbrl si fi fost definit gi studiat ln modriguros, astfel ci, pe parcurs, s-a transformat intr-o platitudine fbr[ un sens clar.

O astfel de ,,analizd a nevoilor" este punctul de pornire al celor mai multeactivitiji de cercetare gi dezvoltare.

Lucririle timpurii au fost ins[ utile, pentru c[ ne-au oferit o imagine

asupra modului in care lgi defineau alfli conceptul de tenacitate mentall gi

alte noliuni similare. Aici se potrivegte cel mai bine expresia ,,ne-am ridicatpe umerii unor giganfi": invif[m de la allii gi apoi ne dezvoltlm propriile idei,intemeindu-le pe propriile noastre cunogtinle gi opinii. Exact acest lucru s-a

intAmplat gi in cazul nostru.

-. vt Lullu

Crealia este adevirata delectare a gtiinlei. Creativitatea are doui compo-nente principale:

a. Gindirea convergenti - abordarea structuratl:

Oare merge aga?

Putem s-o facem?

Avem resursele necesare?

Este momentul potrivit?

b. G6ndirea divergent[ - abordarea intuitivl gi modificarea paradigmei:

Ce-ar fi dac6...?

De ce nu?

Ce ipoteze aclioneazi, aici?

Prin aceste doui componente, se cristalizeazd din haos un model coerentgi testabil.

Doug Strycharczyk Peter Ctough

3. Testane gi elabonan*

Acestea se afll in insugi miezul cercetirii gtiin{ifice. Dac[ un lucru nueste direct testabil, nu-gi are locul in lumea gtiinfei. in qtiin{[ trebuie si se

poati defini niEte ipoteze clare gi testabile, acestea si fie testate,iar pebazarezultatelor oblinute si fie dezvoltat un model.

&. Xvaluare

DupI ce se dezvolti modelul final, acesta trebuie sd fie evaluat. intrebareacheie este dac[ funcfioneazdintr-adevir sau nu.

Capitolele 3 gi 4 din aceasti carte, scrise in mare parte de dr. Keith Earle,detaliazd, acest proces, scofind in evidenli timpul gi grija care i-au fostconsacrate modelului nostru. Nu a fost vorba nici de o inspiralie intimplitoare,nici de un un concept existent. Este o idee distinctl, construitl pe baza unorsolide principii psihologice.

De indati ce ne-am definit un concept pe care il puteam expune culncredere in fala altora (specialigti gi practicieni din domeniu), am inceput slprimim mereu aceleagi patru intrebiri-cheie. intr-un fel, sunt niqte intrebirievidente, legitime, referitoare la ideile noastre. Le-am numit ,,cele patru mariintrebiri". Ftrnizarea rispunsurilor la aceste patru intreblri determini, ingeneral, insigi structura acestei cirfi.

Cele patru mari intrebiri sunt urmitoarele:

1. Existl intr-adev[r tenacitatea mental[?

2. Poate fi misuratS?

3. Este util5?

4. Poate fi dezvoltat[?

t gl 2. Kxist& gi p*atc f! m$surat& tenacitate& mentaLS?

Prima parte a clrlii este consacratl acestor doul intreblri vitale. R5"spunsul

scurt este ci noi suntem incredinlafi ci tenacitatea mentali existi - gi ne

bazlm pe nigte dovezi solide. in plus, ne-am pus la punct un foarte util sistem

de mlsurare a tenacitdfii mentale.

Existi prea multd ,,psihologie populara" - sau pseudo-psihologie -intemeiati doar pe punctul de vedere al cuiva, considerat adesea un fel de

TENACITATEA MENTALA

,, guru". in cea mai mare parte este vorba de simple pireri. Practicienii respectiviconcep diferite,,modele" gi,,abordiri" pebazaunor dovezi derizorii, sau chiarfHri niciun fel de dovezi gtiinlifice. Deqi qi opiniile noastre au stat evident labaza multora dintre ipotezele esenfiale pentru studiile pe care le efectuimgi, totodati, ne-au dat direclia de cercetare, ele au fost corelate cu opiniilegi concluziile multor altor cercetatori. Suntem realmente adepfii abordirilorintemeiate pe dovezi.

RS.spunsul mai lung gi mai detaliat la aceste intrebiri este dat in primelecapitole ale cirlii. Primele doui capitole se ocupi debazateoreticl a studiuluinostru gi de elaborarea gi dezvoltare chestionarului MTQ48. Urmitoarelepatru capitole prezintd, detaliat modelul celor 4 C, raportindu-l la diferitemodele relevante din psihologie. Modelul celor 4 C nu neagi in niciun felaceste modele - dimpotrivi, le foloseEte gi le dezvoltl.

3. Sst* i*r:ae itct*e rnrf;lnlS i":til"*?

Doug este economist gi gi-a gdsit menirea in lumea afacerilor. Peter este

specialist in psihologie aplicatl. Ceea ce unegte gindirea lor este convingereaci ideile lor pot gi trebuie s[ aibl un impact important asupra performan]ei.Prin urmare, consideri cd misiunea lor este si demonstreze c[ studiul gi

misurarea tenacitilii mentale sunt mai mult decAt un simplu exercifiuacademic. in privinla misurii in care tenacitatea mentall poate sau nu s5.

aduci beneficii, existi dou[ abordiri principale.in primul rAnd, sunt aspectele tehnice: putem sau nu si spunem daci datele

re care le-am obfinut suntvalide, robuste gi cu un lnalt coeficient de siguranf[?)etaliile despre aceste aspecte sunt incluse in primele doui capitole. Un alt:rod de a privi aceasti intrebare este si ne gindim cum anume au fost folosite:rodelul 9i chestionarul gi daci ne-ar ajuta sau nu si inlelegem de ce unii- ameni dau performanfe mai bune decAt al1ii.

in al doilea rAnd, o analizb de egali importanfi vizeazd. mdsura in care

"rlicarea instrumentelor noastre a ar,,ut sau nu efect in diferite situafii:ractice. Cartea cuprinde mai multe studii de caz, pentru a rispunde unora:-ntre aceste chestiuni. Sperdm ci le ve{i g[si interesante gi utile. Este inclusi

': o prezentare a concluziilor studiilor publicate in jurnale de specialitate

--; evaluare inter-pares. Evaluarea inter-pares este o condiqie fundamentali

Doug Strycharczyk Peter Ctough

pentru cercetarea autentici * acele jurnale accept[ articolele doar pentrumeritele 1or, nu ca favoare.

Alte studii de caz se concentreazlpe educalie Ei invl]are. Acestea ridiclo chestiune importantl. Viziunea noastrl este c[ tenacitatea mental[ este

un concept legat de dezvoltarea umanl. Scopul este s[-i ajute pe oameni siprogreseze, iar datele noastre demonstreazi in mod irefutabil c[ reuqeqte

acest lucru.

&" $e poate dezvclta tenacitatea n'lentatX?

Suntem convingi ci se poate,lucru demonstrat de o bunl parte din practicadin domeniul sportului.

Care este sursa tenacitifii mentale - genetica sau mediul? Datele prezentatein aceast[ carte aratl c[ existl o determinare geneticl clar[ a tenacitl]iimentale. Cum probabil gtim cu tofii, unele persoane sunt tenace din naqtere.

Aceastb determinare naturall se sprijini gi pe o serie de descoperiri recente

cu privire la structura creierului. Cartea cuprinde gi o prezentare a studiilorrespective. Totugi, nivelul de tenacitate mentall poate fi modificat. Am inclusin secliunea despre aspectele ocupalionale din carte un studiu de cazlegat de

o organizafie, care demonstreazh,efrcacltatea sistemelor formale de dezvoltarea tenacit[fii mentale.

Cea mai mare parte a ultimei treimi din carte descrie tehnicile care potajuta la dezvoltarea tenaciti[ii mentale. Acestea sunt preluate din alte domeniiale psihologiei aplicate. Am inclus, de asemenea, capitole scrise de experli indomenii precum relaxarea, controlul atenfiei gi combaterea epuizirii, in care

acegtia explici procesele respective.

Patru idei gregite despre tenacitatea mentaLl

in multele noastre contacte cu oamenii, ni se pun mult mai multe intreblri,in afara celor patru menfionate anterior. $i acelea sunt intrebiri justificate,

cirora trebuie s[ li se dea r[spuns, pentru ca persoanele care le pun s[ fiesigure ci inleleg ce este tenacitatea mentall. Vom incerca si discutim unele

dintre ele in acest capitol. Sunt intreb[ri care dezvlluie, in opinia noastri, ideigregite despre tenacitatea mental6. Totugi, cartea nu poate da rispuns tuturorintrebdrilor puse, sau care vor fi puse, pe aceste subiect.

TENACITATEA MENTALA

Am lncercat si le furnizim cititorilor suficiente informafii, pentru a-i ajutas[ acfioneze in cunogtinfi de caazd.. in cursurile de psihologie pe care le predistudenlilor din anul intii de la Universitatea din Hull, Peter insistl tot timpulasupra importanfei unei abordiri critice a modelelor psihologice. O afirmafienu este in mod necesar adevirat[ doar fiindci cineva a fbcut-o cu convingere.

Sunt necesare dovezi care s[ o confirme. Suntem lncredinfali c[ putem aduce

astfel de dovezi pentru confirmarea conceptului nostru.

Prima iciee gresitS: mocieiul sugereaza ?n n"rod impLicit cIt*at* lum*a trebuie sS pcsade te*ae itat* nlentelS

Este evident ci unii oameni sunt mai tenaci decAt al1ii. Noi susfinem clun individ mai tenace este mai capabil s[ facl fa]i unor medii care il supun lapresiuni. Ca urmare, el are rezultate mai bune la gcoali, in munc[, in sportulcompetifional etc., fiind foarte probabil si exceleze in fala sistemelor de

evaluare a performanfei.Trebuie totugi relinut c[ opusul tenacitilii mentale este senzitivitatea

mental[, nu slabiciunea mental6. Confruntati cu stres, presiuni gi provocdri, o

persoanI care are tenacitate mental6 nu se las[ ,,dobor6'ta" de acestea. Colocvial,putem spune ci,,trece prin ele cara\a prin api". O persoani cu senzitivitate

mentall simte mai acut impactul stresului, presiunii gi provocirilor, care o

pot afecta qi ii pot provoca un disconfort de un tip sau altul.

O societate echilibrati are nevoie gi de senzitivitate, gi de tenacitate. Dacieste destul de dificil s[ gisim un sportiv de mare performanli care si fie lipsit de

tenacitate, este la fel de dificil si intAlnim un artist dur qi lipsit de sensibilitate.

Refinefi ins[ c[ acest lucru nu inseamni ci persoanele dotate cu tenacitate

mentall nu ar avea inteligenfl emofionali - orice ar insemna aceasta.

Inteligenla emofionali (EI, de la emo{ional intelligence) se referi la un alt tipde senzitivitate. Persoanele dotate cu EI dovedesc senzitivitate fali de ceea

ce se petrece in jurul lor gi fafi de reacliile oamenilor. Datele noastre ne

sugereazi ci tenacitatea mentali gi inteligenfa emofionali pot merge mAnI inmdnl - ;i adesea chiar o fac!

Degi s-ar putea ca in general persoanele cu tenacitate mentall si reugeascl

mai bine in viall (de pildi de multe ori cigtigl mai bine, sunt promovatemai repede, au mai mari ganse sI oblini succesul material), noi nu spunemaici decAt c[ oamenilor senzitivi le este mai greu si fac[ faf[ stresului gi

Doug Strycharczyk Peter Ctough

presiunilor vie{ii. Este mai probabil ca acegtia s[ sufere consecinfele negativeale neputinlei de a face fap schlmbirilor ln via{[ gi s[ aibi tulburiri precumdepresia gi anxietatea.

Ne este ins[ clar, totodati, ce tehnicile descrise in aceasti carte pot fi utileoricui - gi celor cu senzitivitate, qi celor cu tenacitate mental[ - in modul cumse raporteazS.fiecare la lumea sa. Unii oameni doresc si-gi creasci tenacitatea.Allii vor si rimdni aga cum sunt, dar gi ei igi doresc o coleclie de instrumentecare si-i ajute si facdfall unor situa{ii care se dovedesc dificile pentru ei. Si

mai existl allii care au succes in viafl chiar daci sunt senzitivi.in educafie, tenacitatea mentali se dovedegte a fi un avantaj - dar cu

siguran[i nu este singurul, si nici nu este neapirat cel mai important avantajpentru oricine. Mlsurarea tenaciti]ii mentale le permite profesorilor sifarnizeze tipul de sprijin necesar fiecdrui tip de individ.

Ce este r[u in a fi senzitiv? Rispunsul nostru scurt este ,,absolut nimic" -dar senzitivitatea mentali poate face viafa pufin mai dificiln. in acelagi timp,qtim prea bine ci exist[ oameni tenace care sunt departe de a fi perfec{i.Tenacitatea mentali poate avea gi unele dezavantaje. Aceste aspecte sunttratate in Capitolele 6,7,8 gi 9, consacrate celor 4 C. Oricine are ceva decorectat sau de inv5"!at.

Un individ cu tenacitate mentali poate deranja prin faptul ci nu sesizeazipe deplin nevoile celor mai senzitivi decAt el; acest lucru ii poate afectaperformanfa, dacl rezultatele pe care gi le doregte sebazeazd.gi pe cooperareacelor din jur. Oamenii care se cunosc bine pe ei ingigi reusesc intotdeauna s[faci alegeri mai bune.

Ca intotdeauna, existi mai multe moduri de a privi o chestiune. in gtiinleleeconomice, existi o abordare interesantl, care ne permite uneori si primimdoui rispunsuri diferite la aceeagi intrebare, dar ambele utile. Economigtiivorbesc despre macroeconomie (imaginea de ansamblu) qi microeconomie(imaginea situafiilor specifice). Prin urmare, putem gi noi pune o intrebareglobali: ,,Ar trebui oare si avem o intreagi societate dotati cu tenacitatemental6?" Am putea trage concluzia, cum am spus anterior, c[ e preferabilio societate echilibrati, dar am aduce gi argumente in favoarea unei micideplasS.ri, pe ansamblu, spre o direclie sau alta, care s[ ofere beneficiul dorit.

o intrebare mai specificd,i-arvizape copiii nogtri, sau pe colegii de munci.Am dori noi oare ca ei s[ aibi mai multi tenacitate mental6? probabil cida, fiindc[ gtim ci astfel ar avea de cagtigat ln via]6 gi ar realiza mai mult.