SFATURI PE INTUNEREC - upload.wikimedia.org · manii neleale si nemeritate, caut sa aduc schimbari...

FUNDATIA PENTRU LITERATURA1 ARTA REGELE CAROL II"

CPT.-COMANDORP. C. FUNDATEANU

Au apArnt

H. CONSTANT1N-WEYER

I. F. ROUQUETTE

ALAIN GERBAULT

COLONEL T. E. LAWRENCE

RENE BAZIN

Libertatea marilorgiprizele maritime

BIBLIOTECA ENERGIA"Cavelier de la Salle, traducers dinlimba francezA de Paul I. PRODANIn cautarea fericirei, traducer° dinlimba francezA de E. FLAMANDASingur, strabatand Atlanticul, tradu-cers din limbs franeezA de A. VIANURevolta in degert, traducere din limbaenglezA de Mines ELIADE, en o bartAPustnicul din Sahara. Vista parinlelulCharles de Foucauld, traducere din limbatraneezA de Aleaandru BODO*Viata lid iFtefan cel Mare (Editia a III-a)Domnul Tudor (Editia a II-a)Descoperirea Tibetului, traducere dinlimba francezA de Apri liana MED1ANUOdiseia, traducere tn prozA din limba elintide E. LOVINESCU (Editia a II-a)Viata lut Stanley, traducere din limbo

germanit de Radu CIOCULESCUAutobiogra fie, traducer() din limba en-gleza de Mary M. POLIHRONIADEIn China, traducere din lImba francezi deNatalia BALUTABengali, traducere din llmba englezA deRadu GEORGESCUChristofor Co lamb, traducere din limbagermanit de I. SAN-GIORGIUSt. Winifred sau &vela gi lumea el,traducere din limba englezit de W. Qi C. NOICA

LIOTECABIB INFORMATIVA"Manual de atelier mecanic

MIHAI SADOVEANUC. ARDELEANUR. P. HUC

HOMER

JAKOB WASSERMANN

H. M. STANLEY

R. P. HUC

F. YEATS-BROWN

JAKOB WASSERMANN

DEAN FARRAR

An apirutlug. I. ORBONABH. STAHL tjI DAMIANP. BOGDAN

An aplirut0. HANAl. BUSUIOCEANU

An apArutMIRCEA DAMIANTUDOR 1301MARU

An apArut

ELENA GENERALPERTICARI DAVILA

E. DVOICENCO

Au apArut

CONST. C.

Manual de paleo gra fie slavo-romanaBIBLIOTECA ARTISTICA"

Sculptorul D. Paciurea, cu 24 de planseAndreescu

BIBLIOTECA ORA*E"

Bucuregti, eu 48 de planseCortstanta, en numeroase ilustratii In text

BIBLIOTECA DOCUMENTARA"Amintirile Colonelulul Llicusteanu,publicate de Rada CRIITZESCUDin viata gi corespondenta lidCarol DavilaInceputurile literare ale lui B. P.Hasdeu

BIBLIOTECA ENCICLOPEDICA"GIURESCU Istorla Romänilor, I, editia a 11-a, en

numeroase ilustratii In textSanatatea poporului romanDr. G. BAND

epuizat

Lei 40

Lei 40

Lei 202 vol.Lei 60

Lei 30Lel 30Lei 30

Lel 30

Lei 60

Lel 40

Lei 60

Lei 40

Lei 40

Lel 60

Lei 80

Lei 140

Lel 60Lei 120

Lel 120Lei 80

Lei 70

Lei 200

Lel 60

Lel 200Lei 200

(0)

SFATURI PE INTUNEREC

S'AU TRAS DIN ACEASTA CARTE, PEHARTIE VIDALON VARGATA, DOUAZECI$1 CINCI DE EXEMPLARE NEPUSE INCOMERT, NUMEROTATE DELA 1 LA 25

N. IORGA

SFATURI PE INTUNERECCONFERINTE LA RADIO

BUCURESTIFUNDATIA PENTRU LITERATURA I ARTA #REGELE CAROL II))

39, Bulevardul Lascar Catargi, 391 9 3 6

NOUA DIRECTIE IN INVATIMANTULROMANESC

Este multà vreme de cfind n'am avut prilejul s vor-besc cu d-voastrà.

AstAzi, &Ind acest prilej se infaIirazg, cred ca estefolositor, mai mult deal atat, cred ea' este o datoriesg intru din nou n legatura cu asculatorii mei ceinevàzuli, la can in fAra" sà-i cunosc.

Nu mai este vorba de lgmuriri cu privire la un su-biect istoric sau literar.

Profesorul nu vorbe0e in aceastá seal% despre ceea cei-a fost mai scumpin via0.

In aceastà searii i, la aceea0 oarg, Lunea viitoare,vorbe0e Ministrul Instrucliunii Pub lice catre d-voastrA,pe cari nu vá vede, dar và simte, cari sunteli invAcatori,profesori de toate gradele, cari sunteti parin0 de copii,având grija invaIaturii care se &à copiilor d-voasträscopului pentru care copiii d-voastrá sunt pregatiIi

Ministrul Instrucliunii và vorbeqte pentru a In-làtura svonurile rau-voitoare i interesate, pentru a face

iasa, a9a cum i-a lost intenlia 9i a9a cum s'a fAcut,

invia/a.

si

st

6 SFATURI PE INTUNEREC

potrivit cu aceasta intenIie, realizarea bine chibzuita 0cuminte, care este marea schimbare pe care a /inut s'ointroduca in invaIàmântul nostru. i, anume, astazi vavorbi despre schimbdrile in invalgmfintul primar.

Vor urma alte comuniairi CU privire la invalamântulsecundar, la invgfamântul profesional i la invAlámân-tul superior. In patru conferinle veli avea, mine acesteade oameni, cari ma ascultà fard a ma vedea 0 pe cariii presupun, pe tori, one0i, de bun6 credinIA, cu dra-goste pentru invOlamânt, cu respect fa-Và de autoritate0 cu oarecare recunowere faVa de lungii ani pe carii-am consacrat binelui §colii române0i, o intreaga con-ceplie de reforme.

Am dreptul sO Wept dela d-voastra nu numai o in-Ielegere, (far acea inIelegere simpatica fara care nimeninu poate s'à inleleaga in adevar nimic.

Iubiii ascultatori, daca prive0e cineva societatearomaneasca de astAzi, o va vedea imparIita in douä, inmare parte din vina invaIamântului, pe nouà zecimidin vina acestui invOlAmânt, intemeiat cu ganduri bune,dar cu desOvar0re gre0te i fall resultat. Va vedeade o parte IOrani, cari, ori daca au trecut prin §coli,ori clack din nenorocire, nu s'au apropiat de §coala, pecari §coala nu i-a §tiut atrage, cdci coala trebuie sdatraga, nu sá sileasc5, sunt §i astazi in aceea0 starein care erau acum cateva decenii.

Dar o Iarà nu se intemeiaza cu cfiliva ale0, cari auprimit o invaVturà mai inalta, ci se intemeiaza prinfaptul ea' partea cea mai mare a locuitorilor ei se im-part4e§te de o culturä nalionald, patriotica, umana, de

NOUA DIRECTIE IN INVATAMANTUL ROMANESC 7

caracter practic, in stare sa faca din n4te oarneni cumult mai mult cleat ceea ce ar fi fost far% aceasta in-valatura.

Avem o masa imensa de Varani, cari, chiar daca s'auapropiat de §coala, nu au folosit nimic dintr'insa inceea ce prive§te rostul lor. Adevarata invalatura esteaceea care ajuta pe om la rostul lui, nu la rostul strainde dansul. i un Oran care, dupa ce a mantuit §coalaprimara, lucreaza pamantul lui tot a§a de eau, un Orancare alaturi de agricultura lui nu §tie sä gaseasca altizvor de venit, care §i agricultura aceasta o face pe liniastrarnopasca fárà nicio indreptare §i fárà niciun fel deadaos, un Iäran carui §tiinId de a ceti Ii ajuta numaisa priceapa gazetele proaste, care invenineaza sufletul,§i a carui §tiirrca de a scrie 11 ajuta numai sa Lea de-nunIuri §i pet4iuni, pranul acesta mai bine nu ar fiinvaIat la §coala.

Iar, de-asupra acestor 5rani, rama0 ca in vremurilevechi, se intinde o clasa ie§ità din §coli mai inalte, care,cel pulin pe jumatate, vede in Stat izvorul nesecat alunor venituri capatate cu cat se poate mai pu/inamunca, o clasa care are de zece ori mai multe pre-tenlii deck munca pe care o cheltuwe, o clasa careaparline altei culturi decat cultura tradilionala a Va-ranului, o clasa care traie§te din ordinea de lucruriactuala.

Daca mane s'ar schimba aceasta ordine de lucruri,clasa aceasta ar ramânea muritoare de foame, fiindca,prin inipativa ei §i prin munca manilor ei, acea nupoate c4tige panea.

a'

said


Patruzeci de ani am vazut acest spectacol, patruzecide ani cu mânile legate am Vazut aceastà opera deruink fgra s'o pot indrepta.

De ate ori a fost un prilej, de atitea oH am spusca primul lucru care trebuie schimbat este scoala: VeIischimba scoala, veli schimba sufletul.

In afara de aceasta puteli introduce, in oHce domeniu,oHce schimbari. Daca scoala nu va ridica mai sus su-fletul cinstit al pranului si dac6 scoala va continua s'àcreeze sufletul fals al ofasenilor, Iara aceasta nu poatemerge.

Eu nu am venit la Ministeriu, cfind a sosit asa detarziu pentru mine ceasul in care pot infdptui ceva,atunci and atAlia allii caH nu pot infaptui nimic s'augasit in locul unde astazi, cu truda si in faIa unor dus-manii neleale si nemeritate, caut sa aduc schimbari delucruri pe care foarte multà vreme le-am avut in con-stiinla mea, eu nu am venit la Ministeriu cu impro-visalii de pe o zi pe alta ; este gandul de patruzeci deani al unuia din oamenii cei mai strâns legaIi de scoalksi, pot zice, al omului care in aceastà Iarà a fost maistarts legat de scoalà si de cultura decAt oricare altul.

Am inceput cu o opera de legislalie care nu a atinsinvalgmântul primar ; dar ceea ce n'am putut face prinlegi si ce a ce, poate, dacà nu voiu fi silit, nu voiu faceprin legi, am facut prin regulamente de indrumare pen-tru acest invalamânt primar. In foarte puline cuvintecaut 86 va lamuresc aici, tuturor, oricarii categorii dinsocietate aci aparlinea, aceia caH nu aveli cultura sauaceia cari o primesc gre§it, caut s'a NI lamuresc care


este sensul in care am inceput sA refac invAIAmAntulprimar, in care cred cd, ajutAnd Dumnezeu 0 sprijinulRegelui iubit al acestei Tani §i cu inIelegerea imenseimajorita-ci de oameni one§ti 0 neinteresqi, voiu puteaduce la capAt osteneala mea pentru folosul RomAniei.

Scoala prirnarà a fost afAta vreme aceca§i §i la ora§0 la lark de 0 nevoile dela ora§ sunt unele, nevoiledela tarà altele. Scoala primarà dela -Ora, ca sA spunemadevArul, nu a fost deck o preparaIie pentru ca elevulsA fuga dela Iara, sd vind la ora§, unde trebuie sa rAs-bath' numai aceia cari sunt potriviIi pentru a ajungemai tarziu in rangurile cele mai inalte ale societalii. 0imbulzealA de sateni declasaIi, acesta a Lost in mareparte resultatul confusiei dintre §coala de ora§ 0 dintre§coala de sat. Ve/i crede poate cá gAndul meu este sAfac un tip de §coalá de sat. Nu: sunt atAtea feluri deora§e, sunt atAtea clase in fiecare ora§ 0, mai ales, suntatAtea feluri de sate.

Prin urmare, va trebui pentru acest invdOmAnt fun-damental, pentru singurul invAIAmAnt pe care Statuleste dator sà-1 ajute cu jertfele sale, va trebui ca pre-tutindeni sA se &eased §coala potrivit cu locul undese gAse§te, pentru ca nouà zecimi dintre elevii acestei§coli sA rAmAnA acolo, sà-§i indeplineasca datoria eco-nomicA mai bine decAt fArà §coalA, sau cum, cu o §coalàmai proasta, o indeplineau pAriniii lor. Scoala primarànu este o fabricA de cocona§i, cum, de altfel, nu numaila sate, dar §i la ora§e fabrica aceasta de cocona§i, ne-norocirea acestei pri, trebue &A inceteze. Trebue sa sefack daca se poate, din cocona§i oameni de muncA, 0


nu din oameni de munca tot felul de cocona§i netreb-nici, cari, and ii satisfaci, te lauda §i, and nu-i pift,isatisface din bugetul acestei Vari stoarse, calomniaza §iinsulta. Caut, in noua alcatuire a §colii primare, la carelucrez cu ajutorul devota/ilor funclionari ai MinisteriuluiInstrucVei Pub lice, in cari am gasit de la inceput atatainielegere §i atata sprijin, caut sa fac din aceasta §coalaorganismul de capetenie al fiecarui sat. Nu satul de oparte i §coala de alta parte, fara niciun fel de legkuradeck ca domnul invkator face cutare politica §i ducela alegeri pe alegator ca sa voteze buletinul partiduluisau.

Mie imi trebue satul care sa primeasca din inima peinvalator §i invalatoare, i sa fie insu§i sufletul intrupatal acelui sat, dintre invalatori, acela la care ma gandescin randul int:Ain: directorul.

Eu §tiu ce a fost pang acum in ceea ce prive§te direc-Iiile.

Poate o pkrime sa fi fost direciii acordate de ministrusau de organele Ministeriului dupa vrednicie ; in celernai multe cazuri au fost o rasplata pentru servicii po-litice. Eu nu fac nicio politica la Ministeriu. Eu n'amprimit locul pe care 11 ocup pentru a fare politica ni-manui, nici pentru a schimba politica nimanui. Eu nusurdr in fruntea invalamântului oameni cari sunt acolopentru rosturi politice i cari sunt capabili sa introducanumai turburare in lard prin tot felul de adunari a nar-hice, care sapa autoritatea necesara, §i in invalamânti pretutindeni. Prin urmare, vreau ca directorul, in

fruntea acelor invalatori cari trebuie sa inIeleaga satul,


s6-1 intrupeze, sà-1 Calduzeascd, vreau ca acest directorsa fie ales de colegii sdi, ca §i in invAfamântul secundar ;se vor aduna invd-Otorii fiecgrii coli 9i vor infati§aministrului trei nume de oameni in caH 10 pun incre-derea, iar ministrul va cerceta titlurile acestor oameni0 va alege pe cel mai vrednic. Il va alege nu ca s'à rd-mana pan6 la o schimbare de guvern, pe care am toatemotivele sd o cred foarte indepArtatà, ci ca sa' rgmânàacolo sprijinit pe increderea -colegilor sdi §i pe iubireasatenilor, dacá se poate, o via0 intreagA, cum erauvechii invaIdtori, inainte ca satele sä fie otrdvite depolitica de club.

Ace0i directori vor cAuta s'd dea o §coalà pe care euo doresc mai puvin tristd, mai putin rece, mai pulinur;td decat §coala de acum. Eu doresc o §coalà cu cer-dac de jur imprejur, in care copiii sa poatà alerga §i inrecile zile de iarna ; doresc o §coald impodobità cu scoarIe,cu covoare, cu tot ceea ce produce lucrul de mânà, a§ade ales, al femeilor din sat ; o doresc impodobitá cu ta-blouri, cu icoane, cu portrete, nu ale ministrului, carese schimbd, ci ale oamenilor de ispravg de acolo, dinsat, ale bAtrânilor satului, ale bineracdtorilor satului.0 §coala luminoasà, care sd fie deschis5 de dirnineaiapând seara satenilor. Iar, and sdtenii au nevoie s6 seadune undeva, §coala sa' fie deschisd pentru dan0i seara

s'a §i dat ordin §i. se vor face seara §ezatori ; vor venicopiii §i vor ceti pentru alIi copii §i pentru pàrinIii lor.

coala va fi vie, de diminea-ca pand seara1 nu o coalàurità, goalg, care numai in anumite ceasuri se umplede sgomot i in care vine fiecare copil a§a cum 1-a läsat


de acasa, neimbracat, neincallat 0 unii oameni spi-rituali au crezut ea este mai bine sa villa copilul cupicioarele inghelate sau pline de noroiu decat sa se faca§i la noi ceea ce se face intr'o buna jumatate din Europa:sa se incalIe cu galo0 de lemn, cari se chiama sabop,0 au deslanluit o intreaga campanie, care nu este desaboli, ci de sabotaj. Copiii ace§tia sa fie primiIi cu unzambet de invaIatori, pieptanali and nu i-a pieptanatcineva acasa, invaIali sa-0 coase hainele de pe dan0i ;BA fie apzali frumos, mul-pm4i, in bancile lor, hraniIidin ce se poate, i din pornana celor bogali, in loc savilla unii imbuibaii, iar ceilalIi lihnili 9i sa li se deaacelea0 note 0 acelora cari nu au mancat 0 aceloracari au mancat mai mult, ceea ce este o nedreptate.

In aceasta §coala sa nu se predea teorie. Murim deteorie. Gazetele sunt pline de teorie. Cu cat 9tie cinevamai pulina carte, cu atat face mai multa teorie. Sd seInv*, inainte de toate, lucruri care trebuesc unui omcult 9i, mai ales, unui om cult de acolo, din locul undese Ose0e, pentru CA altfel se pregatqte un Englez sauun American §i altfel se pregate§te fiul lui Badea Ioan.

Daca fiul lui Badea Ioan va fi invalat ap cum esteinvalat fiul lui Mister John, apoi fiul lui Badea Ioaneste incult, fiindca el are cultura unei -cari unde nu vatrAi niciodatá, 0 nu are cultura -Orli in care traie0e.

Mai puIin'a teorie, mai pu-cine manuale invfilate pede rost, mai puline vanzari de cdr0 pentru profituldomnului invalator, mai pulind taraba!

Cum Isus a gonit pe invaiatori din templu, Statulroman trebue sa goneasca din coli politica 0 nego/ul.

NOVA DIRECTIE IN INVATAMANTEL ROMANESC 13

Nici taraba, nici club.De o parte §coala, de alta parte biserica sfanta, cu

slujba la fiecare sarbatoare, la fiecare Dumineca, pentruCa una se leaga cu alta.

-tiu Ca lucrul acesta in sufletele seci nu patrunde,dar eu n'am trait pentru sufletele seci, eu am trait casa inviez sufletul omenesc, chiar atunci cand nu eraInteinsul izvorul de viala.

Sa se invele in §coala aceea de sat me§te§uguri, 0§coala de sat sa produca prin aceste me§te§uguri.

Sa nu fie, cum vad de la un capat al -Orli la altul,curtea §colii uscata in zile de yard 0 acoperita de noroiusau de zapada in lunile cele rele ale anului.

Cand voiu intra in sat, s'à \rad §coala in mijlocul celormai frumoase gradini.

Manu§4ele copiilor sa invele de acasa a face un raiuin jurul §colii §i §coala insa§i sa fie impodobita de fiecarecu ce poate.

Mama, sora sa aduca lucruri frumoase de mana. Cumse duce la icoane eke un §tergar, sa se aduca la §coalalucruri frumoase de mana, din munca intregii familii.

eu doresc Inca un lucru: anume, ce-a ce se lucreazaIn §coli sa se poata vinde ; sa fie bazarul §colii: sa ajunga§coala a se Intrelinea in parte din ceea ce lucreaza copiii,0 absolvenIii sau absolventele §colii acesteia sa vina salucreze cu elevii, In loc sa stea cu manile incrucipte §iin loc sa vad ceea ce se vede in satele noastre: atateafemei care se apaza in pragul porIii, in zile care se pierd§i care represinta deficitul cel mare al naliei roma-ne§ti.

Si

14 SEATIJEI PE INTUNEREC

Lumea de la crap, care se plimba prin mijloculstrazii §i lumea de la sate, care se a§eaza pe pragulporIii, aceasta lume pierde vlaga Tarii Romane§ti ;este sangele care curge din vinele deschise ale acesteinalii.

coala sa fie oglinda satului, §coala sa fie mandriasatului, §coala sa fie iubirea satului, §coala sa fie mareleatelier al satului ; in loc sä se stranga satele intregi injurul agitatorului politic, care este primejdia cea maimare a acestei Iari in momentul de faIa, trezind dureri§i unde nu sunt §i aValand durerile pana la rascoala,de multe ori fara con§tiinIa crimei pe care o savar§e§te,in loc de aceasta, viaIa satului, Inallat, inobilat, sa sestranga in jurul luminoasei §coli, peste care inima largaa invaIatorului vrednic sä stdpâneascA ap cum stap'âneaMantuitorul In mijlocul ucenicilor s'ai.

Cine crede ca mine sa ma ajute !Cine nu crede ca mine, poate sa ridice piatra impotriva

acestei concepIii. Pietrele ie§ite din asemenea mani nulovesc niciodata.

II

In a doua conferinTa despre ceea ce este pentru mine,in interesul tuturor, in interesul acestei societali roma-ne§ti, care trebue pusa odata pe baze sanatoase §i vred-nice, reforma invalámantului romanese, va fi vorbadespre acea parte din reforma, strans legata de parIilecelelalte, Enda' nu este vorba de un lucru alcatuit dinbuchli, ci este vorba de realizarea unei singure concepiii

NOVA IARECTIE IN INVITAMANTUL ROMANESC 15

intrupatd in deosebite co1i, va fi vorba despre reformainvg-pmântului secundar.

aici, de la Inceput, in sa spun un lucru: pentrumine invalamântul secundar nti este numai acela carese da. in gimnazii vi in licee, acelavi pentru cele patruclase care formeaza gimnaziul, acelavi pentru cele patruale liceului, ci i invaIämântul normal vi cel comercial,vi, sa nu se supere Biserica noastrà, pe care am servit-ovi eu cu ceea ce am putut, i Ine1eg o a servi pe aceeaviliMe, i pentru invalàmântul seminarial.

Nu pot inIelege cum cei patru ani s'à fie deo-pentru acela care inva0 la gimnaziu vi pentru acela

care a intrat in seminariu sau se pregkevte, dar nu inacevti ani, ci mai tArziu, pentru o carierá de invaIdtor.Nu inIeleg cum poate sä fie in inváVdmântul de culturdgenerala, cum se va vedea, al acestor patru clase deo-sebiri esenIiale intre invdIamântul gimnazial, intre invà-cdmântul normal vi intre invaIdmaltul seminarial. Artrebui sä existe trei concepiii deosebite ale inva-Vdmân-tului, ar trebui sà existe trei culturi generale, ar trebuisa existe trei feluri deosebite de mirgi omenevti,revti, pe care sa' le aiba in vedere fiecare din aceste ca-tegorii ale invdOmântului secundar. i preotul se vaforma dupà ce va termina cele patru clase de culturàgenerala, invdOtorul va capAta pregAtirea lui particu-larà, fie cu vase clase, fie cu vapte clase niciodatanu am inIeles de ce in inva0mântul normal sá fie oclasa mai pulin deck in liceu, dupg ce va avea ace-leavi baze, vi nu intr'un fel pentru invalator i intr'unfel pentru acela care nu va fi nici preot, nici invdOtor.

d'intaiusebili

copila-

0

16 SPATURI PE INTUNEREC

Omul acela, acel luminat Roman de isprava, pe caretrebue sa se sprijine tot viitorul nostru, a§a de amenin-Iat din mai multe parci, §i de invidia din afar& §i depacatoasele intrigi d'inauntru, acest om trebue sa sesprijine, oricare ar fi cariera lui viitoare, pe acelea§iidei sanatoase, limpezi §i luminoase ale culturii generale.

tiçi Ca, n legile care s'au votat in luna Tunic, nustint prevazute clauzele care privesc invaIamantul semi-narial §i normal. Se va face mai tarziu, in cursul sesiuniicare se va deschide in curand, §i in felul acesta, fiindcanoi avem superstilia legalitaIii §i noua ni trebuie tot-deauna o legalitate pe care s'o calcam, in loc sa avemIn sufletul nostru ceea ce poate inlocui orice legalitate,ei bine, In felul acesta, ca sa mullamim critici,fire§te perfect legali in toata viaTa lor, se va avea §i obaza legala pentru aceasta unificare a invalamantuluisecundar pregatitor de cariere.

acum vin la sensul invalamantului gimnazial §i lasensul, cu totul deosebit, impotriva tradiIiei de 'Anaacum, al invalamantului liceal. Noi facusem din inva-Iamântul secundar ceva care, in esenTa sa, nu era unitar,ci dublu. Gimnaziul este gimnaziu §i liceul, liceu, darnoi am facut din acestea doua, a§a de deosebite in fiinIalor adânca, in rostul lor de invaIatura §i in rostul lorsocial, o imbinare fara niciun fel de folos. Cei ce aufacut legile pe care s'a sprijinit tot trecutul invalaman-tului liceal au adoptat imbinarea gimnaziului celui ade-varat cu cele trei sau patru clase, care formau ceea cese numia invaIamantul superior secundar, clasele supe-rioare ale acestui invatamant. Dar, de fapt, nu poate

anumiii

i

NOVA ICIIRECTIE IN INVITIMANTIM ROMiNESC 47

sa fie vorba de un singur invgcgmant, ci InvgIgmantulacesta este indoit in esenIa sa adancg vi in folosul pecare 11 poate aduce societii. i acest invglgmant nueste un element de transilie de la vcoala primal% laUniversitate, ci un organism de sine statator In fiecaredin cele cloud pgrci din care el se alcgtuievte.

t4i ea in istorie pang mai deungzi se vorb-a de unvag ev mediu, care se aveza intre istoria veche vi intreistoria modernd i contemporang, vi se spunea despreacel ev mediu, ale cgrui margeni au fost fixate in chipdeosebit de deosebi/ii istorici, ca de o epocg neavandun caracter al ei, o epocg land ceva din antichitate,continuand ceea ce fusese antichitatea, tinzand de la ovreme, din ce in ce mai clar, cgtre ceea ce va fi socie-tatea modern-à. Istoricii n'au socotit ca mia de ani,aproximativ, a evului mediu, are o fiinVa vie, este unadevdrat organism. Ei bine, acelavi lucru, care s'a crezutfard dreptate despre evul mediu, mia de ani presupusg,nu numai intunecatà, dar lipsitg de orice contur 0 co-loare, acelavi lucru se poate spune despre vechea con-cepTie a Invalamantului secundar. Adecd el n'ar trebuisg corespundà unei nevoi pe care numai acest fel deinvgIamant o poate servi, ci ar fi plecat cineva de lavcoala primarg, ar fi trecut la gimnaziu vi liceu, ca pescara care duce la invaramantul superior. Ava bleatorice bgielav, de la ora§ sau de la ;ark care intrà inclasa intai a gimnaziului ar fi fost destinat sg se inscriela Universitate, pentru ca, acolo, sa urmeze cei patru,cinci, vase ani ai invgIamantului superior vi sa se a§ezein randurile prime ale societalii, adeca In rfindurile

is SPATERI PE INTENERte

prime ale pretenIio§ilor cari se cer satisfAculi in mareparte din bugetul Statului. Si, din aceastä cauza, a fosto necontenith sorbire de elemente muncitoare, harnicede la rosturile cfimpurilor, atelierelor, pravaliilor, de larosturile serviciilor pe care fard dreptate le considethminferioare, fiindcd nu existä serviciu inferior cleatacela pe care nu-1 faci din toath inima, acela pe care-1faci fàfal onestitate, acela in care inpli lumea, §i serviciiinalte sunt toate acelea in care se vede o adevärathinim6 de om incàlzità pentru opera pe care o indepli-nqte, un adevArat spirit omenesc care are totdeaunacoWiinIa demnithlii lucrului de indeplinit.

Dar gimnaziul, in care intth copilul care §i-a terminatinvalamantul lui primar, cu sau lard §coalà complimen-tark 0 am introdus anumite avantagii pentru acelacare pe lfinga §coala primarä a urmat §i un invKamântprimar superior, trebuie sa fie in cei patru ani ai saiun organism §colar deosebit, destinat culturii generale,eland nu numai cuno§tintile de care cineva are nevoieneaparat in viwp, de sigur i acelea trebuie sa fie,dar, inainte de toate, domnilor profesori, §i aceia carisocotiIi c'd trebuie atacat §eful vostru in gazete, carenu VA servesc pentru folosul invacamântului, ci pen-tru alte scopuri, aceia ce trebuie ca sa formeze omuld'inAuntru, omul armonios, omul s'anAtos, omul cu iu-bire pentru lucruri vrednice §i folositoare, omul capabilde a da de la dânsul, fath a cere prea mult, ceea ce estenecesar pentru desvoltarea unei societ4i. Omul de is-pravfi, Romanul intreg, de care avem nevoie. Nu fabri-caVile acestea de Oda' ieri, in care era ceva specialitate


0 sub specialitatea aceca nimic. Cdci nicio specialitatenu poate sa fie in aclevfir folositoare pentru oameni, 0 nunumai pentru o anumità ocupaiie umank abstractá,deat cfind 10 infige radkinile inteo culturd generala,ea ins50 legata de instinctele cele mai vechi i cele maisanatoase ale unui popor.

Din cele patru clase, dupa reforma de care, orice arzice oricine, voiu rdmânea mfindru ca am infdptuit-o,0 nu cred cà vre-odatà un om cuminte i luminat s'arputea atinge de mWenirea mea In acest domeniu, dincele patru clase ale gimnaziului, pe care 1-am intemeiat,trebue sã iasd, prin invA0turi1e lucrurilor folositoare,mini raponale, cu cunwinIile de folos pentru ocu-palia practic6 a fiec5ruia.

Sa se predea inainte de toate lucrurile care curaIäsufletul, care-1 inalca, care-1 impodobesc, care sunt ca-pabile a face din copilul acela, când Ii va avea o carierà,unul care sä nu ravneasca nici la inalte situaçii oficiale,nici la ceea ce poate sá fie mai stralucitor in domeniul9tihrcii sau literaturii. Anumite excemii da, dar eu vor-besc de generalitate.

Sä facem inainte de toate un bun cetalean, uncetalean care sti dea societhlii rornâne0i ceea ce niciunul la mie dintre Românii de astazi nu-i (là inadevar.

In acwi patru ani sa invele matematici, sd invelelimbi straine, mai ales sa Inv* foarte bine o limbdstraink dar sa aiba oarecare cuno§thrce i despre altelimbi moderne, fiindca altfel nu li inIelege literatura,

un copil intre zece i patrusprezece ani invaVa uimitor9i


de rapede limbile straine. Dar, pe langa ceva noliunide literaturk limba greaca este prea grea §i trebuietrimeasa, cu toate imensele ei avantagii, de care arenevoie orice suflet omenesc: la liceu, se vor invalaceva matematici, §tiinIe naturale. Iar inainte de toatepartea care-i trebuie sufletului omenesc: planta nuva fi pentru elev un prilej de descriere a elementelordin care se compune 0 al invaIarii pe de rost a clasifi-caliei lui Linné, cum nici geologia nu-i va impodobimintea cu tot felul de termeni, greu de relinut, pe cariii invala cineva, cum mi s'a intamplat 9i mie de catevaori in via-ca, dar aceasta nu impiedeca pe nimeni a-iuita de a doua zi. In toate 9tiinIile acestea se va aveain vedere partea educativa 0 umana.

De aici necesitatea schimbarii programului §i de aiciinlaturarea manualelor neinsufleIite, care nu transmitnimic direct de la profesorul-parinte la elevul sail, deaici toate lucrurile pe care sufletele astupate nu le vorincelege niciodata.

Pe langa acestea, cat mai multa lectura literara, careformeaza nu numai stilul, dar insu0 sufletul omenesc.Sufletul acesta sa devina accesibil prin lecturi bune lainlelegerea oricarii literaturi, chiar 0 la acela care, maitarziu, va fi me§tepigar, va fi Iaran cult, ca Iaranii aceiadanezi, ale caror case cuprind tot ceea ce este necesarpentru prima treapta a culturfi. In rosturile acesteamodeste ale lor, sprijinitori de capetenie ai Statului,care se increde in aceasta clasa mijlocie, sprijinitori con-§tierili, pe and ceilalli sunt foarte dese ori sprijinitoriprintr'un admirabil instinct.


Elevul sa ajunga in stare a aprecia tot ce este frumos0 tot ce este bun, 0 pentru aceasta se vor face leeVilealtfel cleat astazi. Va fi pus, ea in Po Ionia, in faIa ta-blourilor 0 celorlalte opere de arta din Musee. Sa vedem0 noi ceea ce am vazut eu de atatea ori in colile acesteiIari vecine, in care pulseaza a§a de puternic sufletulunui mare popor trecut prin toate durerile: sa vedemcopiii atenli, cand profesorul sau profesoara li destai-nuie0e tainele trecutului sau face sa se simta elemen-tele frumuseVi unui tablou sau unei opere de sculptura.Sa-i vedem 0 pe ai no0ri, cum am vazut de atatea oriin America, nu uitandu-se cu ochii asupra ilustraVilorproaste dintr'un manual rau tiparit, in care in oricecaz nu se pot da colorile, ci, cu carnetele in mai* ale-gaud obiectele care li plac, copiindu-le, ducandu-se cuo sfanta bucurie copilareasca spre invalatorul sau inva-Vatoarea kr 0 aratandu-li isprava pe care au facut-o.

De aceea nu gimnaziul ca prima scara catre pretenciade gradul al doilea, care e liceul, 0 care scara cealaltä,care duce la pretenVa de gradul al treilea, invalamantulsuperior. In ceea ce prive0e liceul, acest liceu cu celetrei clase ale lui este pregatirea pentru cultura generalala un nivel mai ridicat.

El trebue sa dea lucruri care mai tarziu se vor fill/4afundamental in Universitate.

Deosebirea dintre liceu 0 Universitate e numai acea-sta. In liceu se primesc deci cuno0inV1e superioare debaza, dar lara ca aceste cuno§tinIe sa fie infaV§ate infeluri deosebite, fara a i se cere elevului ca el sa aleaga0 sa creeze. Pe cand rostul Universita-Vi este, inainte


de toate, sa asculte toate parerile, sa judece cu minteaascuOta toate problemele, sali &eased fiecare direcliacorespunzatoare sufletului eau 0 sa dea societalii cuno-§tinle care sa fie trecute in sufletul creator al tanarului.

Ace lora cari critica, n'am pretenIia de a li inchidegura, caci gura omului numai panUentul o astupa, ciam numai intemia de a li deschide pulin mintea. Fiindcarautatea este pe trei patrimi neinlelegere i numai pe opatrime in adevar räutate. 0 anume inocenta prostieasculita se numwe rautate.

De aici bacalaureatul reformat, o §coala de judecata§i de exprimare, 0 nu de reconstituire a cunwinlilor,cum a fost 'Ana acum. Nu talantul care ruginqte, ciacela din Evanghelie, pe care omul de isprava il redastapanitorului mai bogat 0 mai de prel. De aici baca-laureatul de judecata 0 de buna rostire, incredinIatinainte de toate profesorului universitar care presideaza,fiindca bacalaureatul nu este pentru profesorul secundar,ci pentru profesorul universitar, care 10 prime§te atunciviitorul ucenic. Caci nu se va mai intoarce tanarul inapoiacolo unde a invaIat, ci va porni pe drumurile undecalauza trebuie sa §tie daca due care Iinta pe care i-auales-o oameni in adevar capabili sa le urmeze.

Conceputa astfel autonomia, tiinIifica, culture% §ididactick a gimnaziului 0 autonomia, sub ace1ea0 ra-porturi, a liceului, vom izbuti &à dam ceea ce n'am avutpana acum: o direcIie potrività cu tradiIia unui poporchibzuit i cuminte, care nu ia din afara ceea ce nu sepotrivwe cu sufletul sail 0 care are curajul de a vadiinaintea tuturor ceea ce bogaIia acestui suflet, format

NOUA DIRECTIE IN INVATAMANTin ROMANESC 23

in multe veacuri de culturk este in stare sà dea in civi-lizalia generala a omenirii.

III

In aceastá a treia conferin0 vreau sa incerc a arAta,pe scurt, care sunt intenIiile, fiindcá pang acum nu s'auvotat legi trebuitoare, intenIiile privitoare la dona" alteramuri de invdOmânt, inva-pmântul comercial 0 invà-famantul industrial.

Incepem intAiu cu invalgmântul comercial, pe care-1avem de o multime de vreme §i care produce foarteinzestrali candidaIi la deosebitele funcliuni de Stat, darcare a dat un numgr foarte mic de negustori §i mai alesa dat un num'ar foarte mic de negustori mici. Fiindcanoi avem nevoie mai ales de ace0i negustori mici, carisa poseadà o culturà mai ridicath, dar inainte de toatesäli aibä rosturile lor negustore0i, putând incepe dela foarte pulin ca sa se ridice prin vrednicie 0 prineconomie la situaIiile cele mai inalte in viaIa economicáa -Orli.

Scolile comerciale, cum se 0ie, acestea, care producin mare parte func-cionari 0 in a§a de mica masurà ne-gustorii de cari avem nevoie, sunt de doug feluri: suntcoli comerciale inferioare §i §coli comerciale de grad

mai inalt, care se chiamá superioare.Aceia cari au binevoit sA urmäreascil aceste confe-

rinse §tiu Ca un invaIamtint comercial superior, care seincepe de la clasa I-a, ca invãOmânt pur comercial,mi se pare gre0t. Trebue ca primele patru clase sä fie


ale gimnaziului, iar, dupa ce s'au terminat aceste clase9i dupa ce s'a capatat acea cultura generala de careoricine, in orice situalie, are nevoie, dupa aceea yin aniide specializare, 9i, cum vin cei trei ani de specializare pen-tru preot, cum vin pentru inygdtor, tot ap yin 91 pen-tru acela care se leaga de cariera comercialk Insa inva-Iamantul comercial care incepe de la clasa I-a 9i mergepana la clasa a VII-a pe linii comerciale imi pare nein-teligibil 9i imposibil de admis. Dui:a ce s'a ajuns lainsu9irea culturii generale, trebuitoare oricarui om careface parte dintr'o societate civilizata, numai dupa aceeayin anii de pregatire pentru cariera de negustor maresau de funclionar de banca.

Dar marturisesc ea grija mea pentru 9colile corner-ciale superioare este mult mai mica decat cea pentru9coli1e comerciale inferioare. Gre9ala noastra cea maimare, de cand am trecut la cultura europeang 9i ampàrásit tradiIia noastra, este ca am vrut de la inceputsa facem lucrurile cele mai mari, cu mijloace pulinesub toate raporturile, 9i ca mijloace bane9ti, 9i ca mij-loace intelectuale, fara concursul societaIii. Noi am vrutsa facem o saritura de pe urma careia, daca nu ni-amfrant picioarele, este cd aceste picioare erau solide, daram ie9it cu oarecare paguba dintr'o a9a de indraznealaincercare.

Pentru a recapata clasa de mici negustori in uneleparti ale larii, unde au fost negustori romani 9i acumnu mai s- int, ori, cum este cazul pentru Ardeal, in carenu a fost o clash' de negustori romani, afara de Corn-pania greceasck in care erau Inscri9i. §i Romani, ba,


dupa o bucata de vreme, a fost alcatuita mai mult dinRomani, pentru a crea deci clasa de mici negustori, fara aatinge drepturile nimanui, fara a ingusta pe Sas, peUngur, in rosturi pe care i le-au ca0igat, ci numai säa§ezam 0 pe ai no0ri acolo, ca sa nu se mai vac% ora§ein Ardeal in care Ili umbla ochii pe firme 0 este foarterar sa inta1ne0i una romaneasca, in acela0 timp andla Bucure0i unii oameni de acolo se ingramadesc dupaslujbe la u0le Ministeriilor, pentru aceasta trebue sadam o atenlie deosebità §colilor de cornerc inferioare. Si,iara0, lucrul 'de de capetenie in aceste §coli de comertinferioare este reducerea teoriei la rostul pe care il poateavea. Viitorul negustor nu trebue sa fie lipsit de culturagenerala, nu trebue sa fie un om incapabil de a inIelegeo reprezentaIie de teatru, de a deosebi un tablou frumosde un tablou urit, ci sa aiba ca invaIatura a lui macaratata cat aveau inainta0i lui, cand la zugravirea uneibiserici alergau la un me§ter bun §i §tiau ce sfaturi sadea me§terului bun pentru ea biserica sa fie o bisericabine zugravità. De sigur ca acest negustor mic trebuesa aiba oarecare experienIa de literatura, pentru ca sanu fie clientul celei mai pacatoase literaturi din lume,literatura care se rasfata la vitrina multor librarii dinprovincie, intrelinuta fiind de inexperierqa unor astfelde oameni. Dar el, inainte de toate, trebue sa fie ne-gustor.

Aceste coli comerciale inferioare trebue sa dea cu-no0inIe, de sigur, care se asarnana cu cuno0intile dela gimnaziu. Daca ar fi cu putinIa sa se dea toate celede la gimnasiu, ar fi foarte bine, dar trebue sa se mai


taie ceva din ele pentru ca omul sa OA pregatirea luispeciala.

Dar, mai ales, §i. nu §tiu cum sa subliniez mai binelucrul acesta, ar trebui ca in §coala comerciala inferi-oara sa se creeze spiritul negustoresc, precum in semi-nariu trebuie sa se creeze spiritul preqesc, precum in§coala normala, care &à pe invalator, trebue sa secreeze un spirit anume, care este spiritul acestui inva-Iator.

Din cuno§tinle nu iese spiritul, dar din spiritul insuO,din aplecarea sufleteasca, din dispozilia aceasta parti-culara, se nasc, prin silinIi, prin straduinle, cuno§tiutile.Adevaratul negustor este acela care aduce acest spirit:un fel de vitejie, de curaj in a infrunta riscul, de echi-libru sufletesc. Se cere omul care sa fie in stare a seimpotrivi unui an rail, care BA fie destul de dibaciu ca sase potriveasca dupà imprejurari, sa nu pretinda a im-pune clientului ceia ce vrea sa vanda, ci sa gaseascamarfurile potrivite pentru gustul §i pentru nevoile clien-tului, sa faca, adeca, aceea ce facea comerciantul germaninainte de razboiu §i de sigur ca, intr'o masura maimica, face O. acum: sa cerceteze pima cu nevoile ei, saintrebuinteze cele mai mari silinli pentru a crea lega-tura aceasta dintre negustor §i client.

In programul, nu de caracter foarte precis, fiindcade astfel de programe ma tern §i nu cred ca un profesorbun are nevoie de ele, dar in schiia de program, maicurand in indreptarul care line loc de program, vomcauta, eu §i ajutatorii miei de la Ministeriul Instrueliei,a facem aceasta mare prefacere. Sa scoatem din §coala


comercialà inferioara, care este mult mai necesara, incaodatd o spun, deck cea superioark tot ceca ce este in-vkaturd pentru nota, invaVatura pentru examen,care din fericire, acum, nu mai exista, caci am desfiintatexamenul de sfdr§it de an, spre bucuria, nu numai aelevilor, dar §i a profesorilor, sa scoatem once inva-Iatura care sta prin ea insa§i §i in locul aceleia sd puneminvkatura care servqte un anume scop. Sa miroase acomerI in §colile comerciale, cum sa miroase a smirna§i a tamdie in seminarii. Sa fie truda multa intr'un ca-dru smerit, iar nu pretencii nesfdrOte fara multa muncd,intr'un cadru pretenIios. On facem altfel de coli co-merciale, on mai bine ne lipsim de dAnsele, i sa lásampe aceia car; doresc sa fie negustori a intra la unnegustor, dupa datina cea veche. La inceput era greu,dar, daca baiatul era de isprava, ajungea §i el la ceva,ba 'Ana §i la mana fetei jupdnului, pe and de la §coalacomerciala nu se alegea la urma nici macar cu o Casa-tone cu una din fetele profesorilor, care, de obiceiu, nicinu aduc zestre. On avem a face cu o §coala care sa pa-streze tot ceea ce era mai bun in traditia cea veche, on,atunci, ne intoarcem la traditia cea veche §i sa nu maiintrelinem in zadar §coli care, sub forma comerciald,nu pregatesc altceva deck funclionari. Dar eu cred cavom ajunge sa biruim spiritul cel rau de acum §i saatingem ce a ce este in adevAr folositor societaIii.

Vin acum la a doua parte a acestei conferinle, lacoala de meserii, aceia care pregate§te pe industria§i.

Aici sunt multe lucruri de spus, §i mai ales sunt multeprejudecali de infruntat. Sunt §i multe Vacate de trecut,


pe care, cu durerea acelora cari folosesc de pe urmaacestor pgcate, trebuie sà le intatur6m.

Toatá critica ridicatá impotriva concemiilor mele vinedin deslocuirea unor oameni cari stau foarte comodinteo situalie din care societatea nu folosea nimic. Imipare foarte ráti cä i-am deranjat, dar imi este imposibilsà fac ceva decat deranj'andu-i. Nu este vorba decultivarea mai departe a unei anumite categorii de pa-

ci este vorba de deparasitarea intregii pu-blice, pentru ca aceastà viata publica s'd nu infali§ezealtceva deCat oameni cari muncesc i folosesc de peurma muncii lor in proportia in care muncesc.

In ceea ce privqte §colile de meserii, le avem §i maimodeste §i de un caracter mai inalt. $colile acestea demeserii se Tin puOntel intr'o lume deosebita de lumea§colilor de teorie: de o parte, gimnaziul i liceul in vecheaconceplie i, de alta parte, scoala de meserii, gimnaziul§i liceul uitandu-se cam de sus la coala de meserii.Acolo se cre ,aza calfele, care vor deveni pe urma pa-troni, dacá vor avea noroc, pe când, dincoace, estelumea sumire. Foarte mare grepla, §i, prin reformainvätämântului secundar, care este cuprinsa in legea pecare au primit-o mai tori fostii mini§tri de Instruclie

care a trecut in Corpurile Legiuitoare cu aprobareaaproape generala, am introdus in oarele de dupä mash'lucrul manual in toate gimnaziile i chiar, intr'o anu-mità formg, in licee.

$tiu foarte bine cd par& acum foarte pulini au pusin practica aceastà cerintà a legii. Dar eu sunt om 1%13-ddtor, i peste catáva vreme o sa am inspectorii mei,

rasili, vie/i

9i

NOVA DIRECTIE IN INVATAMANTIJI. tiomANEsc 29

iar inspectorii ace§tia vor cauta sa execute ceea ce pre-scrie legea. Natural, intr'o forma la o §coalà, in akaforma la alta §coala, dupa necesita%ile i dupa

de acolo. N'o sa punem sa lucreze lemnul inteoregiune in care nu este lemn, i n'o sa punem tot te-meiul, la colile de fete, pe o anume fabricaOune in-dustriala in legatura cu portul popular, intr'o regiunein care nu este o tradiIie in acest sens. Directorii voravea toata libertatea sà aleaga care este invaIamantulmanual de dat in oarele de dupa amiaza. Ei 10 potalege colaboratori, pe cari eu Ii \Tad foarte mode0ifoarte pulin plàti%i. Pot chiar sa fie, nu numai deckmaqtri, ci tocmai elevii de la coala de meserii supe-rioara, elevele de la §coala de Iesatorie, i astfel se potinlocui i cheltuielile cele mari, banii risipiçi fara gos-podarie, pana acum. Sa se Lea in anul intaiu pulinacroitorie: sa nu villa elevii cu coatele gaurite §i genunchiirupli; in al doilea an sa se faca puinà cismarieface cineva ghete va fi poate o nevoie in societatea vii-toare, dupa ce multe lucruri pe care nu le prevedeamnoi se vor fi produs, i sa fiu iertat sa nu spun ceea ceprevad in acest viitor, iar, in al treilea an, se poateface ceva lemnarie, 0, in anul al patrulea, lucruri demetal, cum se face in America. In felul acesta ar fipum §coala de meserie i in coala care nu este demeserie: in gimnaziu §i liceu, i a dori chiar ca in ceade meserii sa nu se mai faca lucruri de lux ca pentruexpoz4ta de sfar0t de an, foarte laudata. Este multmai sanatos sa se faca lucruri mai modeste, chiar dacanu atrag privirea. Prea suntem, in toate domeniile, de

posibi-litkile

§i

ali

30 SPATtRI PE INTtINEREC

expoziIie. Sa ne deprindem a fi mode0i, cum au fostinaintasii nostri, cari nu aveau vitrina plink dar dincasa lor nu lipsea nimic.

Si a vrea ca acest invaIamant manual sa producalucruri de folos, care sa se poata schimba, sa se poata

vinde, ajungand o §coala sa faca bancile i catedra, salucreze uniforme, unele §coli de fete furnisand anumitelucruri pentru dansele §i pentru alte §coli, chiarde baieli.

coala de meserii trebue sa fie ca un roiu de albineharnice. In loc sa se auda cum se recita 1eciile inainteaprofesorului sau cum scallaie condeiul pe hartie pentrua face o tema frumoasa, sa se auda necontenit, in fie-care moment, ciocanul care love0e pe nicovala, uneltelecare taie lemnul. In randul intaiu sa fie acestea.

se poate intampla ca teoria sa treaca in ceasurilede lucru. In acest sens vom cauta sa indreptam pro-gramul acestei 9coli. Cum, in manastirile de odinioara,calugarilor nu li se faceau de teologie, dar, candse adunau la trapezarie pentru pranzul lor, iepa cinevain amvon, i acolo cetea din scrierilede se saturau calugarii de panea trupului 0 in ace1a0timp Ii intra pe urechi i hrana sufletului.

In felul acesta dorim practica: in randul intaiu, prac-tica aceea care cere cele mai man silinçe i da cele maipuine rasplatiri. Astfel se va ajunge a face din §colilecare ne costa atata pentru a crea oameni netrebnici,§coli care ar costa Statul foate pu%in, fiindca in ceamai mare parte s'ar intreTinea cum, in anumite peni-tenciare, se fac lucruri de cea mai buna vanzare, care

i

colile

i

lec%ii

Sfin%ilor Parin%i,

NOlYA D1RECTIE IN INVATAMANVIL ROMANESC al

upreaza sarcinile Statului de (exemplu, tipografia, cera-mica de la Vacare§ti).

Astfel, la colile de meserii, maqtrii ar avea sa treacain primul rand, iar domnii profesori de teorie ar fi nu-mai ni§te mode§ti auxiliari. 0 rasturnare a scarii valo-rilor. Ace la care corespunde mai mult cu scopul colii,acela primeaza acolo ; celalt, teoreticianul, are alt do-meniu, in care 10 poate manifesta aptitudinile.

In sfar0t, vreau sa mai adaog Inca un lucru: vechiimae§tri de Ia noi se formau ca ucenici §i calfe sub con-ducerea maestrului lor, mancau impreuna cu dansul,participau la viaIa lui sub toate raporturile, 10 da-deau sama, In felul acesta, cum nuli da sama elevulde la §coala de meserii, de greutalile vieIii, §i atuncise oIeleau inaintea ei i nu se dadeau inapoi inainteagreuta-tilor pe care le intampina oricine la inceput. Catde dulce este sa biruie cineva aceste greutaii ! Eu, carede vre-o douazeci-treizeci de ani Lac i tipografie, amlucrat in odai fara foc ani intregi de zile, alergand infiecare moment sa controlez lucrul §i materialul, sa vadcum lucreaza tovara0i mei, muncitorii, acolo inauntru,§i in felul acesta am invalat lucruri pe care nu le-afi invalat numai din caqile despre istorie sau alt su-biect. Si mi-au prins bine 0 aceasta osteneala §i acestfrig. Sa se deprinda 0 viitorii mae§tri in contact ne-contenit cu invaIatorii lor. Intre o §coala de meserii §iintre atelierul din localitate sa fie o legatura. Sa fiechemat din cand in cand i un fost elev al §colii, careeste acum un maestru, ca sa lucreze impreuna cu cei-lalli, 0 ceilalli sa se duca din §colile lor bine incalzite,

32 SFATtnit PE INTUNEREC

bine luminate 9i bine mobilate in sardcia 9i in modestiamaestrului.

Eu voiu cduta, potrivit cu posibilitalile unui bugetmai bine ordonat decat cele de risipd prosteascd de pfindacum, s'a fac un lucru: sd subvenlionez atelierele caresunt in stare sa' primeascd 9i sa' furniseze mae9tri.a9 addogi ca., a9a cum suntem noi obi9nuiIi s'd rdspldtimdupa' un numdr de ani pe profesori, inaintându-i, thin-du-li gradaIii, sa schimbdm baza gradaIiilor: ele sa nufie numai grada/ii de timp, ci, de la un capdt pând laaltul, gradalii de merit, ffind platit mai mult acel di-rector de 9coa1 a de meserii, impreund cu profesorii caristau in jurul lui, care a izbutit sd dea un numgr maimare de mae9tri adevara/i, iar acela care creeazd func-lionari sa se aleaga cu, satisfaclia ca va avea pe pragurileMinisteriilor un mare numdr de persoane cdrora li vafi stricat, printr'o direcIie gre9ità, viala intreaga.

IV

Aceasta din urmä conferinId se va ocupa de invd-d-mântul superior, invAI'dmânt superior care insemnainainte numai Universitatea 9i care, dupa reforma vo-tata in Iunie, cuprinde, pe aceea9i linie 9i in ace1a9i grad,9i alte a9ezdminte, care erau considerate inainte de vo-tarea legii ca niste a9ezdminte de specialitate, fdrd a lise recunowe caracterul acesta universitar. Ade* deacum inainte, intrd aldturi cu Universitatea 9i coalade Arte frumoase 9i coala de Muzica, devenità acumo Academie de Muzicd, 9i chiar, la Ministerele lor,

NOVA ti/ItECTIE IN INVITABIANTuL ROMANESC 33

Academia de Comer; 0 colila de Silvicultura, care 0 elepot fi considerate in ramura lor ca reprezintand inva-Iamantul universitar.

De sigur ca, in ceea ce prive9te acest invaIamant uni-versitar, care prin lege este lasat acum cu desavagireliber, fat% niciun fel de amestec al ministeriului, ceeace inseamna, in imprejurari obipuite, fat% niciun fel deamestec al politicii care a apzat pe ministru 0 carestapane0e pe ministru, i cere ministrului, atunci candnu samana cu mine, anumite concesii, pe care ministrulse crede obligat sa le faca, aceasta autonomie, carelipsea cu desavar0re UniversitaIilor, m va impiedecape mine, 0 tot a§a pe succesorii miei, de a ne amesteca0 mai departe in aceasta 9coala inalta. Intr'aceasta estefara indoiala realizarea unei foarte vechi dorini, pe caremembrii invalamântului superior au aratat-o mai multdecat odata, cerand ca acest amestec daunator inva-Iamantului superior sa inceteze, i acest inva-pmantsuperior, prin profesorii sài, in alcatuirea speciala pecare i-o vor da-o necesitaIile recunoscute prin lege, sa-0caute singur, fara niciun fel de amestec, de nevoile sale.De aici inainte, rectorul, impreuna cu Senatul univer-sitar, impreuna cu decanii, impreuna cu Consiliul deFacultate, vor cAuta sa dea invalamantului superiordirecIia care se potrive9te mai mult cu chemarea Uni-versitalilor cu nevoile societaIii in mijlocul careiaUniversitatea este apzata nu pentru a tfaq ca o cetä-luie de sine statatoare, ci pentru a se imparta0 de toatecurentele care yin din societate i pentru a trimiteacestei societaIi toate acele suggestiuni i pentru a

si

34 SFATE111 PE 1NTUNEEEd

exercita asupra ei toate acele influenle de care societateaare nevoie.

Universitatea aceasta cu desavAr§ire libel% in scurtàvreme 1§i va avea statutul s'au. Rectorii UniversitaIilorse vor aduna vor trebui s'o faca in aceasta lund Oc-tombre, i cel mult in cele d'intili zile ale lunii No-iemvrie pentru a elabora un statut. Iar regulamen-tele, care, acestea, pot sd fie deosebite, pe and statutulse cere a fi unul singur pentru toate Universitalile,aceste regulamente se pot elabora §i pe urmA. Statutulinsa, terminat pand la deschiderea Corpurilor Legiui-toare, va fi supus Camerelor, pentru ca el sa capetevaloare de lege.

Fiindca legea care s'a votat in luna lui Iunie nu pre-vede altceva decAt libertatea Universitalilor, rámânândca Universitalile sa alcatuiasca acest statut, care trebuesa fie ace1a0 pentru toate UniversitaIile, pe and, cumspuneam inainte, in materie de regulamente, Universi-taIile pot sa fixeze deosebirile pe care le cere locul undese gasesc 0 indatoririle la care ele sunt supuse faIa deo societate care se schimba dintr'un loc in altul. Dar,bine inleles, in ceea ce prive0e regulamentele 0acesta este un vechiu vis al meu, studenlii trebuesa poata trece, la un curs sau la altul, de la o Univer-sitate la alta Universitate.

Ascultatorii mei, pe sari nu-i vad 0 cari ma ascultain acest moment, sunt rugaIi a-mi ingadui sa dau ex-plicaIii cu privire la aceasta dorinla.

Universitacile au materii care sunt mai mult sau maipuIin acelea0, dar, daca materiile sunt acelea0, daca

IstOVA AIREcTIE IN INVITATANTEL AOMANESC 35

adevarul §tiinlific se poate vedea intr'un singur fel, pre-dàrile sunt §i trebuie sá fie deosebite. Ide-a aceea cáeste o tiini,6 obiectiva, aceea§i pentru toatà lumea, incare nimeni nu are voie s'd puna ceva din sufletul saupentru a insufleIi materia, ideea ace-a o las in samaoamenilor cu inima ve§tejità i cu spiritul strAmt. Pen-tru mine orice disciplinA omeneasca are o valoare prinea insà§i, dar are o valoare de dou6 ori, de trei ori, dezece ori mai mare prin omul care este acolo pentru ao preda. Orice §tiirrp este rezultatul unei trude ome-ne§ti §i ea este gata sa primeasa rezultatul altor oste-neli, ale altor oameni, §i, in fiecare moment, pe lângáceea ce s'a câ§tigat, este un camp larg lAsat ipotezelor§i interpretarilor personale. Istoria Universalà predatade unul, la o Universitate, va fi intr'un fel §i in alt felva fi Istoria Universalá predatd de un altul, in alt loc.Este imposibil ca in jurul aceluia§i adevar §tiinlific,totdeauna incomplect, totdeauna pe cale de revizuire,pe cale de intregire, sa nu se gramadeasca elementeleacelea colaterale, venind din sufletul omenesc, care facvaloarea adevaratd a invWmântului. Cu cat se inchidemai mult un suflet de om inteun lucru, cu atat estemai mare valoarea lui. 4a incat e de mare interes pen-tru studenli fa'rà indoialà in ceea ce privqte cultura,iar, in ce prive§te a§ezarea, numai intru cat o permitmijloacele Universitalii §i mijloacele de traiu, ap derestrânse, ale Statului, este de mare interes, zic, pen-tru studenIi sa asculte acelea§i materii predate de unalt profesor. Nu se va g'asi niciodatä un profesor care

8d SFATUR/ PE /NTUNEREC

intreacift pe colegii lui in aga fel incat sä facii #firfivaloare ascultarea altora.

Ceea ce ni trebuie nou'd in momentul de fala sunt,de sigur, UniversitaIile pe care le avem. Sa ne fereascaDumnezeu sa mai intemeiem altele! Erau unii carivroiau o Universitate la Chigingu §i a1ii o altä Univer-sitate la Craiova. De ce nu o Universitate la Timigoaragi poate una la Sighet gi, gtiu eu daca Universitateade la Constanla nu ar fi o necesitate? Dac'à avem ne-voie de Universitalile care sunt, dar avem nevoie, ina-inte de toate, de Universitatea unitard, care sd-gi aibaaceleagi strânse legaturi. De la aceea din Bucuregti laaceea din Iagi, de la aceea din Cluj la aceea din Cernauli,acelagi spirit pretutindeni; o colaborare, o bund

un respect de ideile altora, in locul insultelor carepleaca prea dese ori de la sufletele acelea strilmte, decare vorbeam inainte, gi de la acea invidie oarbá a men-

inferioare. i ar trebui, impotriva neconte-nitelor cârAieli gi sAcAieli intre profesori, care coboardpe unii dintre dângii la nivelul unor anumite ziareunor anumite conversalii de suburbie, in loc de acesteaar trebui o adev dratd fracie, gi profesorii, cari exercitaasupra elevilor lor o influen0 enorma, ar fi factoriiprincipali pentru formarea morald a acestor tineri, carinu pot privi cleat cu spaimg, une on i cu desgust, laluptele acestea dintre profesori, cari, pArând ca urmd-resc adevfirul, de fapt au Iinta de a face sà iasfi laivealà o personalitate gi daca macar ar fi vorba deo adevarata personalitate! in dauna altei persona-

s6

talitatilor

lita/i.

Ineele-gore,

ei


0 Universitate liberk conducându-se de sine, Univer-sitate reprezintatá prin mai multe formaIiuni universi-tare, care se Osesc in locuri deosebite, s'a* poat5. urmario Iintà deosebifa, dar sà formeze un singur mare aye-zamant moral, un singur imens laboratoriu de adev6r,un singur izvor de ve§nica insufleTire pentru oameniicei mai luminaIi din societatea româneasck iata ce nitrebue. i cred ca legea care s'a votat in Iunie, tot apde solidar ca §i legile celelalte, nu prin vepice ciocniride pe vremuri, ci toIi repre entanIii deosebitelor partideinvoindu-se pentru a satisface aceasta dorin0 a Uni-versit4ilor, va ajuta fail indoiala scopul pe care mi1-am pus inainte.

Dali-mi voie Ca, in a doua parte a acestor explicaIii,s'a. ating §i altceva: originea insA0 a Universit6Iilor, cas'a vedem din aceasta origine, §i la noi, care sunt indru-mArile pe care acum Ministeriul nu le mai poate nicimacar suggera UniversitaIilor, fiindca Universitaple suntlibere &à facá de acum inainte, pe raspunderea lor, ceeace vor 0, pe de altä parte, al6turi de arnarea acestororigini, pline de inv6Vaminte, ale Universitalilor, 0 alt-ceva: Din cae lucruri deosebite se cuprind intr'o Uni-versitate, a§a cum sunt Universita/ile acum, care estelucrul de c6petenie? Cercetarea adevdrului este aceiace nu li se poate lua niciodatk fiindca niciun alt aye-zamant nu poate face a cela0 lucru, o Academie chiarnefiind decAt un loc unde se preggtesc lucrari personale,dar unde contactul cu tineretul, prin insu0 caracterulAcademiilor, nu se poate intalni. Dar, aldturi de aceastamisiune neaparata a Universitalilor, care nu li se poate


lua de nimeni, mai sunt alte misiuni incredincate Uni-versitalilor, in convingerea ca ele pot in adevar sa ras-punda la alte cerinii §i, daca s'ar intampla cumva caUniversifalile, fara voia lor poate, sa nu raspunda laaceste cereri ale societaIii, atunci fara indoiala ca so-cietatea, repre :entata prin guvernul ei, nu ar puteaimpiedeca Universitalile de a face §i mai departe acelelucruri care s'au vazut ca sant fdra spor, dar, alaturide ele, societatea, reprezentata prin guvernul ei, trebuesa creeze alte a§ezaminte.

Unii i§i inchipuie cá totdeauna au existat astfel deUniversitali §i ca aceste Universitali au dat totdeaunaavoca/i, medici, profesori. In aceasta privinIa este ofoarte mare in§elare la aceia cari nu au cuno§tinle isto-rice ori au aceste cuno§tinte istorice numai intr'o formacu totul superficiala §i falsa, lard voia lor, fiindca a§aa fost invaIamantul pe care 1-au primit. UniversitaIilede odinioara, cele vechi, erau numai Universitali dereligie, de teologie, §i, pe alaturi, de atata filosofie, cataera in serviciul discuOilor teologice. Universitatea, alca-tuità 0 din profesori §i din studen/i, care forma un sin-gur suflet de colaboratori §i de camarazi, Universitateaaceasta nu era legata de un loc ; se putea ca un profesorintr'un moment sa paraseasca Parisul, sa se duca laOrleans, §i, daca profesorul era iubit de elevi, cari can-tau de la dansul adevarul 0 nu cuno§timile pentruintrebuinIarea practica, atunci plecau de la Paris §i

mergeau impreuna cu profesorul lor la Orleans. Eraacea admirabila legatura intre studenV 0 intre profe-sori care din nenorocire astazi nu se mai poate intalni.

NOIJA DIRECTIE IN INVATAMANTUL ROMANESC 39

Studentii au ocupatiile lor practice, care acestea ii leagede multe ori de un profesor mediocru, a cerui note esteutile, §i ii fac se peresmsca pe un alt profesor, cu multsuperior, a cerui note nu este numai deck utile saueste de o utilitate mai mica. Mai tarziu s'au creat colide limbe veche, cum a fost College de France, unde se

intr'un spirit laic, nu bisericesc, latina, greaca§i ebraica, aceasta din urine necesare pentru interpre-tarea cartilor sfinte. i, cu aceste a§ezaminte: cu vecheaUniversitate de teologie, cu Colegiul acesta Regal, Col-lege de France, care era pentru trei limbi vechi, nu seacopereau toate nevoile inve0mantu1ui superior. Pentru0iinple naturale, pentru matematici, nu era nimic.Acum, aleturi de aceste doue a§ezeminte de caracteruniversitar, erau doue §coli considerate ca §coli practice:era coala de Drept §i coala de Medicine, care acesteasunt de origine foarte veche, coala de Medicine de ori-gine arabe sau mai bine bizantino-arabe, iar coala deDrept, o §coale de drept roman, plecata din Italia, §iin special din Bologna.

Prin urmare, nu Faculteti de ace1a0 fel, patru saucinci Facultati pe aceea0 linie, ci formaPuni de originedeosebita, care nu alcetuiau o Universitate. i nimenuinu i-ar fi trecut prin minte, pane in timpul Revolutieifranceze, ideea aceasta ce Universitatea ar avea dot&chemeri, pe care cea de astezi le are §i le indeplinwemai bine sau mai ran, 0 de aici posibilitatea ca intr'unviitor mai departat se se creeze i alte tipuri de Uni-yersitate, cum s'a Incercat ici i colo,

invaca,

40 SFATURI PE INTTJNEREC

Ar fi râs cineva in evul mediu când s'ar fi spusla Facultatea de Teologie se pregkesc preoi i si-ar fibätut joc la College de France daca i s'ar fi spus a deacolo iese profesorii de limbi vechi. De fapt, inv60-mtintul secundar era in mfina clericilor iesuiçi, in Fran Ta,a clericilor protestanIi, in Germania, iar in celelalte thricam acelasi lucru, i acestia aveau Colegii in care eracineva intern. In felul acesta se facea inveVamântulsecundar.

Toata legAtura de azi, recent i artificialk tot si-stemul acesta de Stat napoleonian, tot spiritul acestade ca,armg, cu cresterea galoanelor de la un grad deinvdcamânt la altul, acestea sunt lucruri abia inrad5.-cinate, i numai in unele

In momentul de faId, Universitatea, asa cum rezultádin Revolulia fiance* din sistemul napoleonian si dincrealia germand de dupa anul 1800, Universitateaaceasta are trei misiulti deosebite, care pentru momentsunt incredinIate, toate trei, Universitalii absolut libere,rAmânând sd se vadd in ce fel aceastä Intreità misiunepoate fi indeplinità de atre Universitate fArà alt con-trol de Stat decat acela al bunei ordini si, in acelasitimp, al unor anumite principii sociale i politice, caresunt in legAtura cu Statul, asa cum il avem astazi.

Universitatea cultiva stiinIa. Am spus ca. nimeni nus'ar gAndi vre-odatà ca, in ceia ce priveste aceastà cul-tivare a stiimii pentru tineret, sa rapeascà Universifaliiceva. Am ardtat care este rostul Academiilor, care, peaceeasi treaptd sau pe o treaptä mai inalta, se ocupgde problemele tjinii. Dar Universitatea dal in acelasi

cä

%Sri.


timp, profesori, dà preqi, d avocaIi, dd medici. Aicisd mi se per rnità s gdsesc cd in dublul rol al Universi-t4ilor, cultivatoare de adevdr i pregdtitoare de prac-ticieni, este un conflict de fiecare ceas. Cine apasd preamult pe nevoile acestei practici se gAnde§te sá dea unbun medic la clinicd, un bun advocat la procese, unbun preot la biserick un bun profesor la catedid, §i sepoate intAmpla sà negligeze acel cult al adevdrului ab-solut care cere mai toate momentele in studiul univer-sitar. Se poate intAmpla iard0 ea acel profesor care segAnde0e inainte de toate la adevdr, care, la medicind,cerceteazd inainte de toate marile probleme de caractergeneral, care pune probleme ce-0 vor gdsi rezolvireanumai in viitor, acela care, la drept, nu se gAndqtede loc ce vor face viitorii &di ucenici, intrali in societate,ci se preocupd inainte de toate de marile intrebdri aleDreptului, atat de atrdgatoare mai ales in epoca noastráde revizuire genera% 0, in general, acela care, in .§tiinldse va linea in domeniul pur teoretic, poate sa fie intre-bat: Dar ce facem noi cu oamenii de practick pe carisocietatea ii cere?

A face o impacare a acestor douà cerinIe este un lucrude mare dibdcie §i de un tact foarte subtil. Noi urdmUniversit4ilor sd ajungd a da §i una i alta, §i societa-tea va fi mfindrá de cultivatorii adevdrului, can ii vorcrea elevi, insd societatea va fi foarte mulOmitá §i dacdva cdpdta dela Universitate oameni cari sd-i poatà serviin domeniul practicei. Dar, dacd s'ar intampla sd nu-ipoatà servi in domeniul practicei, atunci, de sigur, perang& Universitate, societatea va trebui sd se gAndeascd


la altceva, qi Universitatea nu va trebui sa se supere,fiindca menirea ei de capetenie, accea a cultivarii i ras-pandirii devarului, nu va fi atinsa.

Dar mai este ceva, Universitatea nu trebue sä fienumai pentru unii ; ea trebuie sa fie pentru toata lumea :sali deschida larg porIile, sa biruie concurema pe carei-o fac intreprinderile particulare, unele serioase, altelede o seriositate discutabila. Toata lumea in timpurilenoastre are nu numai dreptul, ci datoria absoluta de ainvaIa. Cand toate problemele societalii le dai in maimcelui din urma dintre oameni, cand cel din urma vaga-bond, prin votul lui, influenIeaza in aceea§i masura ca

i mintea cea mai luminata asupra soartei Tarii, vaputeli inchipui cat de mare este rolul pe care trebuesa-1 joace invaIamantul superior in pregatirea acestoroameni. Pregatire nu de §tiima inalta, ci potrività pen-tru mincile lor smerite, introducand in intunerecul permi-Iator de gre§eli care pot sa fie fatale la acqti oameni razanecesara pentru a-i face sa aleaga intre ceea ce este bine§i intre ceea ce este rail pentru dan§ii §i pentru societate.

Si nu numai atat. Nu este vorba numai de aceia carin'au facut studii universitare, dar cari trebuie sa ajungala o strecurare din lumina care i§i are focarele stralu-citoare in Universitate ; este vorba de aceia cari auinvalat §i cari dese ori nu-§i dau sama ea' §tiinla seschimba, de aceia cari sunt raspanditori ai unor neade-varuri care erau, pe vremea lor, adevaruri recunoscute9i proclamate. Societatea trebue saii revizuiasca ne-contenit cuno§tinIile, §i Universitatea va avea ceva defa' cut tn aceast4 direqie. Trebue sa recunoqtem c4


pana acum nu a facut aproape nimic, si, (lac-à Univer-sitatea va ajunge, prin sporul de puteri pe care i-1 vada tocmai constiinIa responsabilitalii rolului mare lacare este chernata, daca Universitatea va ajunge sa rds-pandeasca aceasta caldura, absolut necesara pentru ainsufleIi viaIa noastra intr'o societate careia ii lipse§teorice unitate de vedere §i orice baza serioasa de jude-can, lucruri de plans cu lacrimi de sange, fiindca estevorba de insusi viitorul acestei Iari si al acestui nearn,daca Universitatea va reusi, bine ; daca nu, vom lamca templul acesta de marrnura sa savarseasca tainelesale cele mai inalte si cele mai sacre in domeniul stiimii,iar, alaturi, fiindca aceasta este o necesitate neaparata,societatea, reprezentata prin guvernele ei, pe care sa lesperam de acum inainte mai pulin influenIate de pasiu-nile cele mai urite si de interesele personale cele maiobraznice, societatea aceasta romaneasca ea insasi vatrebui sa creeze Universitatea populara pe care Univer-sitatea nu ar fi in stare a o reuni in chip armonios cupreocupaIiile ei superioare.

A§a vede ministrul care acum cateva luni a dat Uni-versita/ilor deplina libertate si grea raspundere ; asavede el viitorul studiilor superioare in Romania si credeca se vor gasi in mijlocul colegilor cu cari a colaboratiubitor o viaia intreaga destule minli prevazatoare pen-tru ca din aceasta reforma &à iasa tot folosul Pe careel 1-a avut in gand, in momentul cand porIile Univer-sitaIdor pana atunci controlate s'au deschis pentrulibertatea deplina.

1931.

II

SEMNIFICATIA ZILEI DE 24 IANUARIE

La 1859, un numar de oameni ai gandului 9i ai carpi,cari nu facusera politica 9i nu 9tiau macar ce e aceea,poeli, istorici, tineri boieri in contact cu nobila Europaromantica 9i nalionalista, profesori de toate gradele,9co1ari chiar, au izbutit sa se foloseasca de razboiul Cri-meii 9i, infrângAnd, in privinIe esenIiale, voinla MarilorPuteri ale Europei, au dat Românilor dintre Carpali9i Dunare, din doted State, dintre care unul de doua oriciuntit, de Austria 9i de Rusia, o singura Iara.

Ei au mers 'Ana la capatul marii lor opere politice.Nu s'au mulIumit cu alcatuirea Statului nou, a9a cumil voiau nevoile noastre 1nse9i, cu parerile din straina-tate, ci i-au dat 9i un Domn nou, 1-au incunjurat de oclasa de conducatori noi, 9i ace9tia au alcatuit o Con-stitigie noua 9i legi noi, au schimbat, prin inlaturareastapantirii de pamant a calugarilor greci 9i printr'uninceput, cel mai greu, de improprietarire a Iaranilor, 9i obaza noua pentru ceea ce era sa fie.

Par& 9i 9coala poporului a fost inoita prin legea dela1864, 9i o literatura noua, infaIi9ata de boieri cu sufletul

SEMNIPICATIA ZILE/ DE 24 IANUARIE 45

cald §i curat, a inceput a pregati sufletele pentru viaIamai larga §i mai sigura care se deschidea astfel.

PuIini mai sunt aceia caH au apucat pe oamenii deatunci: Un Kogalniceanu, un Alecsandri din Moldova,Bratienii din Muntenia, oH macar pe un Dimitrie Sturdza.Cine i-a vazut la faca i li-a ascultat cuvantul §tie cadin fapta lor cea mare li ramasese, peste tot ce stricaseraluptele de interese personale §i de partid §i Vacate legatede oHce fiinIä omeneasca, o incredere oarba, dar sfanta,in menirea poporului kr, in puterea lui de a sta in randcu cele mai nobile seminIii ale lumii. To li au ispravit,peste greplile Ve care le-au putut face, ca Sturdza, inchibzuirea imprejurarilor, cu o iubire nesfarqita pentruIara §i nalia kr, cu dorinIa ca, dupa dan§ii, oamenivrednici sa li ieie mo§tenirea.

Cine a avut prilejul sa vada la douazeci §i. cinci de anidela Unire pe vaduva lui Alexandru Ioan I-iu Cuza,detronatul, care a refuzat sa se sprijine pe strdini ca satulbure Domnia succesorului sau, §tie ea §i. la femeilelor ramasese pana in ultima clipa o stare de spirit pecare o au numai fapta0i Para interes pentru ei ai lucruri-lor maH prin care se intemeieaza, se lin §.1 se desvoltaState le. Batrana micula care vorbea cu evlavie, pestesuferiMile ei de solie, despre <( Maria Sa )>, era icoana insa§ia sufletelor femeie§ti alese, vrednice de a sta langa astfelde oameni.

Aceia0 oameni, a doua zi dupa o Unire din care nici-unul n'a inleles sa traga foloase materiale sau de cariera,n'au mai vazut altceva cleat Romania, singura, unica,sacra Romanie.

46 SFATURI PE INTUNEEEd

Ie§enii ruinai s'au mângAiat de paguba lor §i de rapg-dea dethdere a unui frumos ora§ de veche glorie. Candse ridicau la Bucure§ti m'arethle clàdiri noted ale insti-tuIiilor de Stat, ei privead cu tristeth, dar farà re-volth, iarba crescând pe stthzile unde trecuseth otilebiruitoare ale lui Stefan-cel-Mare Si triumfatoarele ala-iuri ale lui Vasile Lupu. Mai mult decAt athta: cärturariimoldoveni, pe ideile throra s'a clädit thra §i la 1859 §ila 1918, au consimIit sà se vadd sth'zuli la rostul demärimi locale §i spiritul lor onest de mândth afirmaliearistocratica nu s'a revoltat and politica Igrii a fostfacuta §i cu glumele proaste §i ironiile de chelneri alereprezentamilor de o anume categorie ai unei capitalemeridionale, cu spiritul mai u§or, lesne sedus de stthlu-circa aparenthlor. Ei au fost marturi la umbrirea trep-tath, ca popularitate, a marilor lor scriitori, §i n'auprotestat, din eleganIa discreliei lor.

Ei fácut toate acestea fiindc'a §tiau un lucru: ea' nimienu poate inlocui adevàrata valoare omeneasc6. Modwi,despreluind fastul, sarbili de vorbele mari §i ra'spingàtoriai gesturilor de teatru 0 de tarab6, adânc credincio§i,dupa tradiiia vechii lor patrii mai mici, ei s'au multhmitsá athte, flArd a se impune nimànui, ce sunt In stare sAdea §i patriei celei mari. Tuturor pretenIiilor i sfidgrilorvenite din locul unde se a§ezase norocul, ei li-au thspunsprin sacrificiul lui Negri, prin subordonarea marinimosoferith a genialului Kogälniceanu.

Iar literaturii de copie 0 de aparenth de aiurea a ths-puns formidabila crealiune onestà, gray-a, religioasg alui Mihail Eminescu.

SEMNIPICATIA ZILEI DE 24 IANUARIg 4/

Orice constatare are insa intr'insa §i. o Invalátura.Cine o poate gasi el singur n'are nevoie de niciun sfat.Ace lora cari dupa o noua Unire savar§ita prin minuneaminunilor, din cele care au loc odata la doua mii de ani,I§i inchipuie ca actul dela 1918 inseamna crearea uneisocietaii pe aqiuni in care oricine are dreptul dupa cata subscris sau dupa cat pretinde cä a facut-o, coiwtiihtaInca sanatoasa a unui popor, care are nevoie de cu totulaltfel de oameni, li opune exemplul dela 1859, carescrie, in faIa generaIiei de azi, impresionata de toateinsolenTele i stropita de toate obrazniciile, ca un nou:q In acest semn vei Invinge >>: solidaritate, abnegaçie,sacrificiu.

4 N. Românesc *, 24 Ian. 1932.

III

10 M A I

Nimic nu e mai conrupator decat sarbatorile in carenu se incununa o munca §i nu se cuprinde o credinIfi,sarbatorile zadarnice §i moarte, care invaIa pe oamenicu formule care ucid inIelesul.

Nu e a§a cu sarbatoarea care une§te doua mari amintiri.Amintirea a§ezarii dinastiei romane§ti, prin care s'a puscal:oat luptelor pentru domnie care au otravit trecutulIarilor noastre, punand pe tronul Moldovei §i Tarii Roma-nqti domni de trei ani, de doi ani O. chiar de cateva lunide zile §i impiedecand astfel orice desvoltare normala,orice inaintare spornica, i cealalta amintire: a zilei candne-am desfacut prin insa§i a noastra voinla, §i nu din milaunui mai puternic, din acele legaturi cu imparalia oto-mang, mwenitoare a Romei bizantine sub care ne ada-postisem ca un drumel in clipa furtunii de copacul de alcarui trunchiu nu inlelege sa ramaie legat pana la istovire.

Amintirea cea dintai se intrupeaza inyersoana vazutaa Suveranului. Astazi in Regele Carol al II-lea, Romanca noi, prin na§tere, graiu §i. suflet, intrupator al intregiinoastre mandrii nalionale 0 principalul factor activ in

10 MA/ 49

conducerea Statului roman. A-1 vedea inaintea minu-natei noastre wiri, de care il leaga o nesfar0ta iubire0 o munca de fiecare ceas, osta nascut dintr'un neamde mari osta0, de vechi 0 straluciti cavaleri, ale carorporniri luptatoare le sirnte pana in adancul flinch sale,a prinde lacrima care-i fasare In ochi and fluturainaintea-i steagurile noastre aducatoare de biruinta,a descoperi langa dansul dulcele chip al copilului cu-minte care I0 stapanqte cu un sentiment de putere §ide bucurie &Mu-NI alaturi de parintele sail, invatandu-seInca de acum sa se strabata de fiorul marilor spectacolemihtare, aceasta inseamna a trezi in mintea tuturora, amiilor de oameni aten-P §i induiopti sentimentul a totceea ce clatorim inIelepciunii §i iubirii de Tara' a acesteidinastii complet i adanc confundate cu noi.

Aceste steaguri care flutura in vant, aceste otelecare scanteie la soare, aceste uniforme legate de toategloriile i suferin-Ple noastre sunt, la fiecare intoarcerea serbatorii nationale, nu numai amintirea lui ZeceMai 1877, a IndependenPi, a intoarcerii la o independenlaabsoluta de care nu ne-am departat decat pentru unanume timp 0 supt anume condi-Pi, ci Inca §i ceva maimult:

Hotarirea noastra de }a pastra cu mice pret aceastaindependen0 intreaga i definitiva, chiar daca pentruaceasta, pe langa hotarirea o§tirii, incunjurata de spri-jinul unei Iari intregi, de a Intra in foc oricand pentru ao pastra in hotare pe care, cu orice pret, Vara la ultimulom, santem gata sa le aparam, ar trebui aceea de asuferi orice ingustare In viala noastra de toate zilele, In

SO SPATUEI PE INTUNEREC

scaderea veniturilor noastre, in micprarea felului nostrude a trai, numai sa ramânem ai no§tri pentru noi, cuajutorul oricui ne inlelege Ca nu putem fi altfel, graddin veac in veac, pradaIi pada ieri din generatie in ge-neralie, ridicand casa noua pe ruinele celei distruse dedu§mani, indaratnici in a ne intoarce 0 a ne reface caiarba cu adânci rädacini in -Warm romaneasca, nested-mutat deci0, azi ca §i la 1396, la 1475, la 1595, sa niaparam # saracia 0 nevoile 0 neamul >>. E de ajunssa fi auzit din nou trambiIile acestei zile de primavaraa sufletelor noastre pentru ca salbatecul instinct deauto-conservare sa zbucneasca in sufletele noastre dedacica energie 0 de romana con9tiinIa a dreptului nostru.

A§a fund, o morald se desface din ziva de Zece Mai.Aceea de a nu privi Statul roman ca o opera artificiala,

sprijinita pe un contract, in care ambele parli, cetalenii0 Statul insu0, s'au invoit pe o bath de servicii 0 de plataca sa ni fie bine, iar, cand nu-i e bine cetateanului, sa searunce cu o paella furie impotriva autoritaIii pe care cineare onoarea de a o servi ca funclionar trebue sa fie cel din-tili ca s'o respecte. Ci morala de azi e alta : aceea de asuferi orice, cum mult mai rau au suferit inainta0i nowiprin foc 0 sabie du§mana, numai sa se pastreze aceasta co-moat% nepreluita, aceasta floare sfanta ie0ta din san-gele morIilor cazuli pentru patrie, care e Romania unit&0 libel% ; aceea de a da puterii legiuite tot ceea ce-itrebue pentru ca, solidä Inauntru, sa poata reprezentain afara interesele intangibile ale societatii române0i.

Glasurilor de ura, chiar daca o nedreptate trecatoarele-a putut provoca, le opun, in numele acestui Stat roman

pe care-1 servesc din Increderea Suveranului, acest cate-goric imperativ de suferinIa eroic Inclurata 0 de sprijindat organelor Statului, neslabite in raza lor, pentru ca elesa poata birui greutaPle vremurilor.

Unip cu topi in jurul Domnului romanesc, care simtetot ceea ce se sbate azi in sufletele chinuite de vitregiaunui timp a§a de aspru, dar nu poate deck sa intrebuin-Ieze toate puterile sfetnicilor sai cari nu sunt cei dinurma din oamenii acestei Ori, spre a ajunge la indreptariledorite, sa ne inspiram din priveli§tea de mandrie pecare ne-a dat-o azi dimineala, mai stralucit deck ori-cand, oastea Romaniei i sa ne altoim sufletwe cu vir-tuple ei de ascultare, de supunere, de ordine, de disciplina9i de nestramutata incredere in viitor, in ciuda celui maimare clupnan al Iarii: demonul cartirii din noi.

N. RomArteac #, 11 Mai 1932.

lO MAt 51

a

IV

OPTIMISM MORAL

Ciind, acum mai bine de un an de zile, duprt un guverncare, cu toad bunavoinla, nu putuse realiza stabilizareamonetarA, §i dupA un altul, care ma in§tiinIase cà, toatefondurile fiind epuizate, s'ar putea intAmpla ca funclio-narii sä nu poatà fi platiIi, am avut curajul de a primiraspunderea de a guverna, am facut-o dintr'un singur ia toate hotaritor motiv: din increderea nesguduitape care o am in insuOrile poporului romfinesc. Insu§irileacestea, §i nu sprijinul oricat de binevoitor de aiurea §inici hazardul imprejurarilor, formeaza baza de siguran0a prezentului §i viitorului nostru, insuOri pe care le cu-nose din tot trecutul acestui popor §i. din viala luia ctualà, vazuta dela un capat la celalt al pgmântuluiromânesc, pot zice dela Tisa pfing la Nistru, inteun timpin care a face aceasta alätorie, sub dot& stapfiniristrAine, nu era chiar lucrul cel mai u§or §i. cel mai lipsitde riscuri.

Aceastà incredere in virtuOle poporului nostru, dove-dite, cum am spus, in toatà istoria lui §i in toatà vialalui actuald, nu poate face pe cineva nici optimist nici

OPTIMISM MORAL 53

pesimist. In ceea ce prive§te cuvantul acesta chiar deoptimist sau pesimist trebue de facut o deosebire: eucred ea este mult mai bine cleat a fi un optimist plin deplanuri, care, planurile acestea, cad, 0 de a se gasi inainteaunei triste realitali pe care nu a prevazut-o, este mult maibine sa fie cineva un Wean pesimist ca mine, care nuface niciun fel de planuri, care in viitor se a§teaptala lucrurile cele mai grele 0 cele mai triste, care se pre-gate§te pentru astfel de vremi §i care, cand vremile suntbune, se bucura, fiindca nu le-a a§teptat a§a, iar cand suntrele, le infrunta, pentru câ s'a a§teptat la §i mai rail. Op-timism §i pesimism sunt vorbe cu care se joaca filosofii.Eu nici n'am Lost, nici nu sunt 0 nici n'am de gand safiu unul din mullii filosofi, economi§ti §i financiari aipoporului roman. Eu tiu un lucru, sau, pentru a vorbiromane§te, §tiu una 0 buna.:

Fiecare, in afara de optimismul sau pesimismul obi§nuit,are de facut un singur lucru: datoria lui, datoria luiintreaga, orice s'ar alege de dansul dui:a ce §i-a facutdatoria, pentru Ca nu intereseaza acel care-0 face datoriaci intereseaza datoria care s'a facut.

Acest lucru, a§a de dulce 0 de greu, care este datoria,nu se capata prin formule filosofice, prin idei abstracte,printr'o pregatire §colara. Se nasc oameni pentru aindeplini o datorie, precum sunt alIi oameni cari n'aufost nasculi pentru a indeplini o datorie §i cari, de cate orieste vorba de facut un lucru, se intreaba : dar lucrulacesta uncle ma duce ? Si: lucrul acesta la ce-mi folose§te ?

Din fericire, poporul romfinesc nuli pune aceastatntrebare, iar ciue are intr'adevar suflet romfinese


nestricat prin scoala straina, nestricat prin legaturileprea stranse cu gandul, cu simlirea, oricat de nubile 0interesante, care nu sunt ale noastre, stie ca in oricesitualie trebue sä-si puie cineva daca e cuminte insensul romanesc o singurà intrebare: ce e de fgcut,si ce pot face eu in ceea ce este de fgcut ? Restul e indi-ferent : poate sa fie foarte inalt in ceea ce priveste cuge-tarea, poate sa fie foarte frumos in ceea ce privesteforma, dar n'are interes atunci cand datoria de neinla-turat, inexorabilg, se pune inaintea cuiva care esteobligat, prin toate mijloacele sale si mijloacele nu seimprumuta sa indeplineasa aceastk datorie.

De ce cred eu in poporul acesta, capabil de a birui toatecrizele ? Este usor de spus: intdi fiindcei nu trebue sei despe-rezi Igor de o naliune. i inleleg pe cei cari despeia sincer ;caci sunt desperaIi nesinceri cari, mane, venind la putere,ar fi cei mai optimisti, iar astazi sunt asa de pesimistifiindea nu sunt la putere. E foarte vulgar, dar e foarteadevarat : sunt om batran si cunosc lumea. Dar, va rog,in ceea ce priveste puterea poporului romanesc de a in-frunta orice crizà, de a trece peste despefarile interesate,peste desperaIii de modd, nu fiindca sunt desperaii, ei darpentru cd au citit o gazetà desperata, si Dumnezeu stiecate avem foarte desperate in momentul de fa-0, si eustiu de ce 4i mulli din dv. o stiu ca si mine darpentru a despera adevarat, fundamental, pentru a-si punecineva cenusä pe cap, a rosti un 0 Finis Romaniae # caacel <( Finis Poloniae * care s'a atribuit unui luptatorcare, ori n'a spus niciodata acel euvant pe un campde batalie, ori n'a crezut inteadevar ca Polonia s'a sfar0t,

OPTIMISM MORAL 55

pentru aceasta ar trebui, sub raportul moral, cloud lucruri:ori ar trebui sd fie stors pdmfintul romdnesc de toate bo-gdIiile pe care le cuprinde §i care sunt legate de dânsul,ori ar trebui sd fie stoarsd na/iunea romdneascd.

Pesimismul este indreptalit numai in acest caz &Andpdmântul a dat tot ceea ce era intr'insul 0 omul afdcut toate silinlile sale 0 totu0 societatea nu merge.Societatea, nu Statul. Statul poate sd nu meargd, dacd, elcerând prea mult, nu poate sd dea ceea ce corespunde ace-stei cereri. Dacd Statul s'o amesteca in orice 0 nu s'oingriji de sdndtatea morald a unei societdIi care sd fie dis-pusä sd-i dea cele de nevoie, atunci e crizd de Stat, cumeste la noi acum. Statul, dddacd universald 0 nimeninu i-a cerut sa fie dddacd , Statul care a luat §coala,care a luat biserica 0 Dumnezeu tie ce n'a luat !,dar care nu s'a ingrijit sd creased o societate devotatàfalä de Stat, Statul se gase0e in mare incurcdturd.Incurcatura aceasta se va inldtura prin aceea cd va trebuisd retragem Statul de unde n'are ce cduta 0 sa inviordmsocietatea ca sd facd ea, cea vie, ceea ce nu poate faceStatul abstract, care s'a amestecat in rosturi care nu-1privesc pe dansul.

Dar se poate vorbi cu privire la societatea romd-neascd 0 la pArnântul românesc, de stoarcere ?

D'apoi pdmântul acesta a0eaptd de o mullime de vremeo altd muncd. Trebue s'a spunem cd din nenorocireaceastd mulled nu vine. Posibilit4ile -Orli noastre suntnesfdr0te. Sd ne coborim in domeniul exemplelor, carepot fi vulgare: la doi pa0 de Dundre i de lacul Greaca,Bucure0ii nu mänâned pe0e ; la doi pa0 de Bratq, 0


Iânga Dun 'are, jinduqte dupa acela§i aliment.Iazurile de odinioark din care se hrdnea lumea in po-sturile cele lungi, car- formau cam a patra parte din an,au fost secate §i date unei agriculturi proaste.

Dar ce nu ascunde pdmântul nostru ? Doar in Ardeal serisipe§te in fiecare zi acel prelios gaz care ar putea dalumina §i cAldurà ora§elor §i chiar satelor noastre. Bogá-iiie rAsar ca o mustrare inaintea hpsei noastre

de iniliativA §i de muncd. Preferdm sa fim ne-dreptdOli ai unui Stat saracit, in loc s'à clàdim prntrunoi i pentru -Ora insä§i o noug via0 prin putereanoastrà de intreprindere §i prin stàruinla noastrá demuncà.

Spunea cineva glumind, acum o bucatà de vreme, càun Francez, gIume i el, intreba : de ce nu consim14i dv.sa treceli unui consoqiu Tara Româneascd impreung cutot ceea ce are, pentru ca acest consoqiu sà lucreze cumtrebue §i sà vá asigure o pensiune fiecgruia din d-voastrà ?

E un trist adevAr in aceastd indoità glumà.In ceea ce privqte puterea rasei, ce am facut noi ? Am

sgAndgrit ceva la suprafaVa, §i atAt. Printr'o coald ab-stractà, formalä, proastà, paralizantà, noi am fdcuttot felul de cocona0 i cocon4e, cari nu reprezintä oforcd vie in viaIa poporului românesc. Dar, de ate orivine un om §i se adreseazd la dân§ii, nu ca unor elevidin §coalá §i purtatori de diplome, ori ca unor functionaride cutare grad, dar and se adreseaz5 la dân§ii ca oameni,ramâne inteadevAr uimit de ce s ascunde necercetat inadAncul sufletelor lor §i in valoarea, neintrebuinIatA, aunor energii de o putere instinctivd care uimWe.

Gala/ul

clien/i

ie§i/i

OPTIMISM MORAL 57

Am o §coala la carà. Iau biete normaliste asfixiatede invalamânt. Incapabile la inceput de a scrie o juma-tate de pagina sau de a gandi personal asupra unuisubiect, distruse fizicqte, fara nicio incredere intr'insele,splendide rezultate ale colii noastre, dupa ateva luni dezile, facând apel la izvoarele de vitalitate care Inca n'aufost I4nit niciodata prin lovitura cu toiagul misterios alincrederii care treze,te incredere, eu ajung la rezultate deacelea can; pentru mine sunt cea mai puternicd incurajarede a persevera in acest domeniu colar, acolo §i oriundeaiurea.

S'a intamplat Ca am infali§at lucrari de ale acestorinvaIdtoare unor profesori de universitate, ziandu-le:# iata ce mi s'a dat ca tezd pentru un doctorat uni-versitar. Ce zici? *. Rdspunsul a fost: # foarte bunalucrare inteadevar. 0 poli admite la doctorat pe cinea facut-o*.

Dar, in orice domeniu, oricine a avut contact cu Ora§tie ca, daca am fi facut un adevarat apel la forIele ei,daca forIele acestea nu le-am fi slabit prin aceastaneincredere de care suferim in rtmdul intaiu, noi am fiastazi cu totul aka societate.

Dar oare, in afara de Stat, rasa noastra nu s'a Iinut,aparânduli cu invierunare toate drepturile, zdrobindorice Incercare de desnalionalizare din partea strainului,pretutindeni in parIile parnantului românesc nelibereInca atunci? Dar poate fi o mai buna dovada cleat per-manenIa de dot& mii de ani sub jugul strain a ener-giilor nalionale române§ti in Ardeal, care, impotrivatuturor vicisitudinilor vremurilor, impotriva barb ariei

58 SFATIMI PE INTUNEREC

navalirilor i impotriva sistemelor perfide ale epocelor decivilizacie, au ramas nu Romani numai, dar din cele maibune elemente ale poporului românesc ? Le stricam noiastazi printr'o §coala nesocotita 0 printr'o politica decapatuiala i de ura. Acesta este adevarul. Pamantulpe trei §ferturi nefolosit ; rasa abia intrebuinIata laopera positiva prin care se ridica o societate. *i sa neplangem noi pentru ca, la capatul unei operatiuni finan-ciare grabite 0 stangace §i cu un sistem de impoziteimprumutat, cu mijloace de incasare primitive, fanario-tice, pe care ins& nu le poIi schimba intr'un an, va rog,ne gasim inaintea unei incurcaturi momentane in ceeace privqte salariile faId de o societate care n'o fi van-zand cum vindea odinioara produsele sale, dar are atateadin produsele sale ca sa träiasca din ele §i sa mentinaintacte energiile care vor porni din nou, mane, la o luptamenita sa fie invingatoare.

tiu, pe de alta parte, cat e de rail acum sa tie cinevapulina carte. Aceasta este o scadere a omului care facepolitica. Daca tie ceva, trebue sa uite ; daca e deprinsa fi sincer, trebue sa puie masca ipocriziei. A face altfelinseamna a fi taxat de intrus in domeniul politicii, undenesinceritatea incununa adeseori ignoranta. Dar nu mapot impiedeca de a ti, in ciuda unei guvernari de unan i a unui amestec de vreo douazeci de ani in vialapolitica, ceeace tiu.

Imi dau foarte bine sama de faptul ca trei §ferturi dincorifeii vielei politice n'ar putea sa treaca, in ceea ce pri-ve§te istoria Romanilor, un examen de patru clase secun-dare, 0 am experimentat eu lusumi ca atalla nou-venili

OPTIMISM MORAL 59

in vieala libera a poporului românesc n'au pus nicio-data maim pe o carte de istorie a neamului lor §i mai alesa parIii totdeauna libere din nearnul lor, dar eu ampracticat istoria §i. continuu a o face cu toata suparareapersoanelor care ma intreaba dela inalIimea lipsei deprofesiune o mare inalIime ! de ce eu continuu laAcademie i in toate colile sa practic profesiunea mea.Pentruca numai profesiunea garanteaza onestitatea.Onestitatea fara profesiune, o fi ; dar eu n'am intalnit-o'Ana acum.

In aceasta calitate de istoric, eu tiu un lucru:GreutaIile Statului roman de astazi, prelurile mici ale

produselor noastre, reclamaIiunile indreptalite ale cre-ditorilor nqtri straini cari au dreptul de ali aparabanul 9i cari ne fac favoarea de a ne da sfaturi pe care levom urma intru cat ne ingadue realitatea vieIii noastrenalionale, toate acestea la un loc sunt floare la urechepe l'anga ceea ce a fost trecutul acestui popor. Veacuriintregi, incepand cineva munca sa in primal/ark n'afost sigur ca va culege recolta: ce navalire de barbari, cetrecere de coi straine ! A ridicat Românul o locuinla, n'afost sigur ca la sf'arOtul anului ea nu va fi o gramadade cenuO. A trebuit sa ascunda Dmul nostru in adânculparriântului bogalia lui prefacuta in cateva giuvaerurica sa scape in felul acesta de prapadul care putea veni§i venea a§a de deseori asupra Orli. Dar ce zicem noi,a§tia, delicalii de acum, cari ne vaicarim prin articole degazete §i impailim tot felul de blastame impotriva cui nue vinov-at pentru ultimele rezultate ale unor guvernarigreOte? Ton% aeeastà suferin0 de astazi nu e nimic pe


langa ceea ce am rabdat. i, fiindea vorb .am de delicaIiide astazi, dar delicalii ace§tia de astazi nu sunt ei urma§iimucenicilor generaIiilor de generaIii prin care s'a %hurtacest neam?

i, atunci, and se putea wepta cineva la navalirea inmice clipa a oricarui vecin, ce am facut noi? Ne-am puscu faIa la pamant, ne-am smuls parul, ne-am sgariat obra-jii, am incetat munca noastra ? N'a mai seris nimeni, n'amai muneit pamântul nimeni? N'a mai lucrat cinevapentru operele de arta care sunt mandria noastra? Bada! i datorim inaintaOlor nowi, prin cari traim capopor liber, sa imitam macar in parte virtu/ile lor deresemnare, de rabdare §i. de aseultare faIa de acei pe carisoarta i-a pus, indurerandu-i, sa infrunte greutalilevremurilor.

Solucia greutalilor de astazi sa o cautdm cu manaintinsa in toate parlile de unde nu se mai poate da nimic?Cu maim de cer§etor care se poate intoarce inapoi plesnita'Ana' la sange, ap sa se caute solulia crizei de caresufere acest popor?

Este un singur loc in care aceasta solulie se poate&kith, fiindea numai acolo este succesul asigurat, cel mainobil succes §i asigurat in chipul cel mai desavarOt: insufletul nostru insuO. In sufletul nostru creator, dincare pleaca increderea in munch', prin care toate celerele se pot face bune, precum prin stricaciunea acestuisuflet, prin lipsa de hotarire, prin lipsa de solidaritates'a ajuns acolo unde suntem acuma.

Nici eu petrecatorii cari o duc bine astazi, nici eu cri-ticii upri cari nu vad barna din ochiul lor li au uitat

OPTIMISM MORAL Gt

phcatele lor proprii de unde pleaca, nu pgcatele, dar sufe-rinlile acelor cari guverneaza astazi, nu cu acqtia seva drege România, ci se va drege, cu oameni tineri saubatrâni, barbaIi sau femei, cari §tiu ce e neamul lor, caritiu ce e %am lor §i cari inleleg a meritul unei societali

nu sta in a vegeta in imprejurári bune, ci in a birui vre-murile rele care ni stau impotrivg.

e N. Românesc *, 31 Mai 1932.

V

DISCURS DE ZIUA EROILOR

Ziva aceasta e consacrat6 Eroilor.Eroismul pe care-I sgrbAtorim azi e inainte de toate

amintirea celor cari au cazut pe campul de luptà pentrudreptatea neamului §i intregirea patriei sf4iate. Nu sepot cinsti in deajuns aceia cari cu mândrie qi-au dat vialapentru ca sg tralin in marginile p5mântu1ui locuit,muncit §i apârat de neamul nostru §i ale earor numear trebui pàstrate recunoscator din generalie in generaIie.Familiile lor,Igsate uneori in sdracie, vor tresgri de singuramangaiere pe care li-o putem da, la pomenirea numeloracelora caH au ramas vii in inimile Mr pentru totdeaunafanite. Iar copiii lor, Vazfind cum nu se uitg jertfa ceamai mare pentru patrie, vor cre§te cu aceea0 aplecarespre sacrificiu in folosul celor de un sange cu dân§ii.

Capita la VOrii n'are un monument al mor-Por, la caresg mai lgsam de-o parte dupigniile sglbatece, pricinadin care s'au tras totdeauna nenorocirile unui neammenit prin insu§irile sale cele maH la o soartà mai bung.MTH au facut-o §i pentru cei caH au murit in mijlocul uneiinfrângeri pe care n'a putut-o impiedeca vitejia kr ;

DISCUIts DE ZIIJA. EROILOn 63

noi nu avem kcest semn vazut de gratitudine talionalanici pentru aceia asupra carora, la capatul silinlilor lordureroase, a sburat Ingerul victorios al pedepselor 0 fa' s-platirilor.

Aceea0 dovada de nesimIire au dat-o 0 alte orap,generaTia de azi neavand aceea0 sim-Pre ca aceeadela 1877-78, care n'a lipsit, macar pe alocuri, ca laPloqti, dela aceasta datorie inorald. Dar satele, rezer-vorii nesecate de munch', de cinste 0 de jertfa, s'auintrecut, 'Ana la cel din urma, sa ridice din banuccul lorruginit de sudoare monumentul osta§ului in care fiecinepoate sa vada pe al sau ori ai sai, cari nicioclata nu s'aumai intors acasa 0 o lacrizná vine 0 in ochiul trecatoruluistrain &and la serbarile nalionale, care au acolo un rasunetin sufletele -acute, un tricolor improvizat se apaza inmanile aceluia care aminte§te pe cei morli cu ochii lacolorile sfinte ale Orli.

Vepica kr pomenire, a tuturora, pan& la recrutultrimes de-a-dreptul in foc, pang la batranul rezervistcazut alaturea de feciorul lui, care 0 el face parte astazidin pomelnicul nalional. Fiecare gaud la dan0i este ocuraIire morala pentru aceia cari, astazi, se lasa ispiticide zadarnice mulIainiri ale vanitaIii, ori de patima banuluicapatat fara acea munch* prin care singura se indrepta-twe o avere.

Dar nu e vorba astazi numai de ace§ti eroi. Erou e0 ce rail Imi pare ca ne servim de un mime de Imprumutla un popor care nu are cuvant pentru eroism, fiindcaeroismul a Lost, veacuri intregi, felul de a fi al unui poporintreg, batut din veac in veac de toate furtunile !, erou

84 SPATtRi PE INTIJNEREC

e oricine fttrà gaud la el insusi a dat tot ce avea Romaniei;cu atat mai erou, cu cat a jertfit mai mult si cu cat a cerutmai pulin, cu cat i-a fost mai pulin recomandat sauporuncit sa fie asa, cu cat a tras mai pulin din earl.' si dinexemple straine i cu cat mai mult i-a venit sa faca asadin adancul, neintrebat t necercetat de nimeni, al firiimostenite din stramosi.

Eroi, saracii lsai fdra pane la \rated, eroi cei ce aurabdat si au plans, au asteptat si au sperat, eroi cei ce aucrezut in minunea care si prin rugaciunile lor s'a capatat.Eroism a fost acela al medicilor cari si-au dat ultimasuflare langa agonia ranililor, al femeilor, si cu numelecele mai mari, care Idea scarba s'au aplecat asupratuturor mizeriilor umane i i-au pus tinereIa si fru-museca lor prinos pentru pamantul navalit al nasteriilor, eroism acela, al satencelor, < mironos4ele femeicum li-a spus unul din cei mai de frunte poeli ai nostril),care au infrant suspinele lor la patul celui stropit desange si au aprins in satuIul lor lumanari, ca pentrucel vesnic pierdut ; eroism al tuturor, al celor cari s'auimpartasit de marea harazire de dureri pentru9i mai mare eroism al celor nevazuli, iar cel mai mare:al acelora cari nici n'au stiut ce lucru sublim au facut inceasul supremei lor suferinIe.

Azi, sa nu-i insultam cu pompe vane ! De asa ceva n'aunevoie sufletele celor cari nu mai sunt si ale celor cari,vii, nu cer altceva deck sa fie lasaIi in pacea amintirilorsfinte. Azi, cand, prin ceala altor necazuri, 9i mai ales a

1) D. Nichifor Crainic.

*,

na/ie,

DISCURS DE ZIUA EROILOR 65

lipsurilor morale in care e adevArata noastra nenoro-cire, tree umbrele indurerate ca nu suntem fericili cum auvrut ei murind, sd-i onorAm numai cu clipa de adâncatacere a reculegerii noastre, si, prezintând sufletestearma acelora cari sträbat Vazduhul românesc, sa soptimIn fundul constiinIii noastre: Morplor. pentru onor !

N. Rornânese*, 11 Iunie 1932.4

VI

INTANGIBILITATEA TRATATELORN-le VI si VII sunt tradusg din limba franeezá.

Conte le Beth len vrea sá dovedeascd opiniei publiceengleze, cAreia i-a smuls o sutd §aizeci §i noud iscá-lituri parlamentare, absolut incompetente, pentru revi-zuirea, in favoarea alor sài, a tratatului din Trianon §iurmilre;te chiar, prin aceastd demonstraIie intre stu-denIii englezi, simpatia lumii intregi, ca Românii dinArdeal sunt n4te venittiri, cd au fost primi%i un momentde generozitatea naliei maghiare, ca au abuzat deaceastà generozitate, ca §i-au permis sa. creascá §i sd seinmulleascd dupd invajAturile Domnului, §i ca au dusaceastä obrAznicie pana la a pune mana pe o Iarà aic5rii primi ocupanIi au fost Ungurii.

In concluzie: in loc de-a propune sd li se ia ce-auuzurpat §i sd-i facA sd piece cu femeile §i poate cu ave-rea lor, fostul prepdinte al Consiliului ungar consimtesii-i lase sa träiascA, insä cu cloud condilii: sá parAseascáce este unguresc §i pentru rest sa se mulfdmeasca numaicu ce le-ar servi intr'o viitoare SviIera transilvaneana,aparIinând tuturor locuitorilor sal.

INTANGIBILITATEA TRATATELOR 67

Sá examinAm lard pasiune §i dupA datele istoriei,reunite printr'o operaIiune logica normalä, aseqiunileintaiu, propunerile pe urrnä.

Intaiu, dacA Romanii ar fi venit din Peninsula Balca-nick ar trebui &à se poatà constata lipsa lor subith invechea patrie. Dar, chiar in aceastd epock regii Sarbieile acorda o situalie privilegiata. i astäzi chiar, descen-den/ii lor formeazA o parte foarte importantà din popu-latia Tesaliei, Macedoniei, Albaniei, Serbiei §i dealungulintregului curs inferior al Dun Aril. Ar fi trebuit apoi caei sA nu se opreasca in drum spre Carpa0 §i Dun Are,pe cand ei au format cloud State puternice in chiar epocadin veacul XIIX IV in care ar fi avut loc intrusiunealor in Ardeal.

Ortodocji, ingriAi de toate dominaIiunile balcanice,avand drepturi §i spa iu, i, mai ales, legaIi in mare partede ocupaIia lor de pastori transhumanli, care ii duceadin Pind in Tesalia, ocupaIie care nu poate fi transpor-tatà aiurea, ei nu puteau sA treacA de bunA voia lorintr'o Iarà catolica, care persecuta ritul oriental, intreora§e säse§ti care erau preocupate de a pAzi recoltelelor contra turmelor, sub Domni de pArnant cari men-ineau §erbi pe orice Idrani färd privilegiu. Ei n'ar

fi putut sà inventeze o nouà transhumanIA, care existd,pentru cà dateazd dela cele mai vechi populatii pre-istorice, ale regiunii.

Regii Ungariei colonizaserà pe rand pe Sa§ii de pe Mo-sela, pe Cavalerii Teutoni, cari au fost apoi izgoni%i, i pegrAnicerii secui ; ei erau acuma capabili sA apere %amcontra barbarilor din stepà. Ce profit ar fi avut ei din

ca

68 SFATIJRI PE INTUNEREd

acest nou val de locuitori cari ar fi adus feluri de-atrai opuse concepliilor Angevinilor ?

Apoi de ce popula%ia romaneasca se gasqte in masamare in Ardeal, ocupand regiuni intregi, vaile princi-palelor rauri i versantele CarpaIilor, pe and Unguriiapar impr4tiaTi, afara de zona din granio Secuilor, inmici pachete in jurul ceatilor de dcfensiva militara i aminelor de sare?

Singura populaIie ardeleana, lipsita de privilegii, faraa-i excepta pe Cumani §i pe Jigani, sunt Romanii. Dar nuse colonizeaza niciun element strain fara a-i da un statut.

Romanii nu 1-au avut niciodata. Nobilimea lor a fostagregata mai tarziu, dupa ce-a devenit catolica, la aceiaa Ungurilor. Din contra, in Polonia, unde a fost de fapto colonizaIie romaneasca de ciobani deveniIi agricultori,se recunowe pang in cele mai mici amanunte starealor juridica.

Indigenul navalit, vechiul proprietar cucerit, e sin-gurul care nu poate prezenta hrisov pe pamantul saude mo§tenire.

In loc sa avem in Romani ni§te straini caH pierdpulin ate pulin drepturile, asistam, dimpotriva, la oridicare continua a acestor Romani din Ardeal O. Un-garia, caH, sub regii angevini, din §efi de grupe rurale,devin cavaleri ai Coroanei §i ajung pang la regencaUngariei prin Ioan Hunyadi, pada la regele Mateia§.

ei izbutesc chiar sa castige locuri in ora§ele privile-giate ale Sa§ilor. Tocmai a§a a fost desvoltarea

grecwi sub Otomani dupa catastrofa imperiuluibizantin.

Sipopu-

laliei

INTANGIBILITATEA TRATATELOR 69

Pentru a doua parte:Sub regimul românesc, fara nicio silinla de desna-

lionalizare, fail eliminarea funclionarilor de alta rash,fara perseculii contra §colilor celor de alt neam, Faraprocese de presa §i fall inchisoare politick Sa§ii n'aunimic de regretat din trecut §i conalionalii lor din Banat§i din part,ile Oradiei au pentru prima oara dreptul de-ase declara §i a se menIinea Germani. Vreau ei deci sase intoarca la un trecut in care locul lor era cu multmai modest §i nesfar§it mai puIin sigur ?

Au cerut-o vreodatk in Romania sau in afara de&Ansa ?

Sub acela§ regim romanesc, Secuii au devenit miciproprietari in rand cu Romanii in§isi. Vreau ei sa ri§tece poseda astazi, trecand sub regimul feudalitaIii dinBudapesta ?

Taranii unguri au scapat §i ei de exploatarea, a§a deasprk a marii proprieta/i. Un partid intreg se opuneintoarcerii aristocraIiei lor. Vreau ei s'o aiba din nouin spinare?

Dar toli ace§ti neromani doresc ei sa treaca in starede coparta§i cu Romanii?

Daca nu se gande§te cineva, ceeace con§tiinIa chiara epocii noastre n'ar tolera-o, sa faca din Romanii singurio nalie UM% drepturi, cum ei ar fi in majoritate, majo-ritatea aceasta a lor ar domina toad viala politicaviitoare.

Insk intre un nou regim cu Romani din Ardeal, carin'ar mai a vea atunci satisfacIiile politice de care sebucura asthzi in Vechiul Regat §i ar pastra totu§i

70 SFATTJRI PE INTUNEREC

ambilia brdnità prin tot ce au avut, dominAnd uneoriviaIa Varii intregi in România Mare, i intre un regirnde stat condus din Bucurwi i cu participarea tole-rantei, uneori ignorantk totdeauna generoasà, a Ro-mânilor cari au fost totdeauna liberi i cari poartg pe-cetea acestui fapt in toleran/a concepliilor lor, credcà nalionalistul maghiar cel mai convins ar optapentru cel din urrna.

Astfel este realitatea.Dac'd insà contele Beth len vrea s'o schimbe, nu este

cleat un mijloc: violerga, adeca rázboiul.Tara sa vrea sa-1 Led?

i este cineva in Europa, printre acei cari heariesccu speraryce eadarnice instinctele de revan0 ale Buda-pestei, visfind de intoarcerea regatului apostolic alSfantului tefan, care sa fie dispus sd sacrifice §i oaseleunui singur soldat pentru aceastà rupturà a unei staride lucruri consaerata prin tratate?

o N. Românesc a, 15 Dec. 1933.

VII

UN NOU RASPUNS CONTELUI BETHLEN

Incercand sa 4 dovedeasc5 )>, in conferintile sale delaOxford, ca Romanii n'au in Transilvania decat un dreptde simpla majoritate pe langa celelalte drepturi natio-nale existand in provincia care va trebui sa fie transfor-math' intr'un fel de Elvetie multi-nationala, conteleBethlen a uitat un argument pe care 1-ar fi putut in-voca inaintea unui auditoriu care nu cuno§tea nici chiarelementele a ceeace din fericire nu mai este §i nu vamai putea sä fie 4 chestiunea transilvaneana *.

El ar fi putut sa faca sa se observe ea Transilvanian'a fost numai o provincie a vechiului regat al Ungariei,dar, mai mult deck, atata, refugiul vietii nationale ungu-re§ti in timpul unui intreg secol §i jumatate intre ca-tastrofa de la Mohács, cu moartea ultimului rege # apo-stolic )), medieval, caruia Habsburgii i-au mo§tenit numaititlul, §i cucerirea de catre Imperialii austriaci a mWe-nirii printilor maghiari din Transilvania.

Inainte de a arata cat de superficiala a fost dorni-natia acestora din urma, sa amintim ca vechii regiai Ungariei, de descedenta arpadiang, au strabatut


defileurile Carpa-tilor Ardealului printr'o lenta impingere§i, pulintel, printr'un act de cucerire numai in al XII-leasecol.

Inaintea acestei epoce se gasea in aceasta regiune oorganizmie a vechilor locuitori români §i cfiliva Slavi,de multa vreme romanizaIi, cari aveau in fruntea lorun duce, un voevod.

Insa Ungurii, cari ei intitulasera a§a pe §eful lorinainte ca Papa sa-i fi acordat lui Vajk-Stefan coroana,cu misiune de cruciata, a regalitatii apostolice, au pa-strat aceasta forma voevOdala, singura care exista inlimitele Statului lor, §i Voevodul a avut multa vremetoate drepturile de judecata, de stabilire a impozitelor,care se /in de autoritatea deplina a unui print inde-pendent.

Un sentiment neted separatist n'a disparut niciodatadin acest Ardeal ai carui locuitori privilegia/i, 9i

ceilal/i, adeca marea masa romaneasca, traiau dupa ve-chile lor obiceiuri, neinfluemate de Statul cu care seunisera lard a fi abdicat dela un lung trecut de viala cutotul osebita. Cand rasa lui Arpad s'a sfar§it, pe candUngurii s'au raliat la Carol Robert de Neapole, primulAngevin, Sa§ii din Ardeal au susIinut pe candidatulbavarez, care, de altfel, a gasit un aliat dincolo de Car-pa-ti in Domnul rornanesc care rezista inca in munte.Contra noului rege a lost apoi o mare revolta, care aputut abia sá fie potolita.

Aceasta atitudine a lost reluata apoi sub regele Ma-teia§ Corvinul. Din nou ora§ele sase§ti s'au rasculat, §i autrebuit sa fie supuse cu forla. Revolta a fost susIinuta,

§1

UN NOU RASPUNS CONTELUI BETHLEN 73

data aceasta, de Domnul Moldovei Stefan-cel-Mare, unadin figurile care, mai ales pentru apArarea contra Tur-cilor, domina tot acest secol al XV-lea. Mateia§, invingä-tor, a incercat sa-1 pedepseasca pentru aceasta, dar sur-prinderea norocoasa a armatei sale, acum aproape des-facuta, 1-a silit a päräsi ca fugar aceasta Iarà roma-neased ndvAlità.

Dar, indatà, acela care visa de imperiu §i care trebuia&à moarà la Viena, a lásat in sama acestui rAzboinieneobosit grija, plinA de riscuri §i de primejdii, de apdzi Dunärea contra Islamului. Ceeace odata indeplinise,Ong la sfar§itul zilelor sale, tatäl regelui Mateia§, JoanHunyadi, a fost de acum inainte misiunea lui tefan.Pgstram scrisoarea prin care unul din ora§ele sAse§ti ilrecunoa§te ca pe adevAratul §i singurul lor apärätor. i

in armata care a invins pe Turci la 1475 pe pAmântulmoldovenesc erau §i Secui cari ascultau de DomnulMoldovei ca de stApAnul lor, pe de-asupra autoritaliiunui rege totdeauna absent i urmArind alte sco-Puri.

In bätälia catastrofalá dela Mohics, Ardealul n'a luatnicio parte. Voevodul lui, Joan Zipolya, va fi rege,cel puiin rege de partid, contra Austriacilor celuilaltrege, Ferdinand de Habsburg. Dar ocupaIia turceascA1-a restrans la provincia pe care o guvernase panA atunci,impreunA cu anexele ei, forthreIele din Apus, delaTimi§oara la Oradia, care fac parte §i ele din regatulde astazi al Romfiniei.

Dup6 dfinsul §i dupA fiul s'au, nobili ardeleni au fostvoevozii, far& acest titlu regal, a§a de trecator, §i printre


coneuremi e i un Roman, de vita nobila, GaparBechq ; se pare chiar ca. §i cancelariul Bathore§tilor,Iojica, roman §i el, visa de a avea caciula de voevod.In veacul al XVII-lea, priniul Acqiu Barcsai, era incon-testabil de sange românesc.

Dar toli ace§ti carmuitori ai unei àri careia nicivechea regalitate nu-i daduse niciun monument dearta afar% de catedrala dela Alba-Iulia §i de ma nastireacisterciana dela Carla, opere ale unor arti§ti occidentali,alaturi de marew inflorire artistica a Sa§ilor singuride vechea arta popular% a Romanilor desprquiIi, n'auavut de fapt de cat simpla presidare a unor corpuriprivilegiate dupa felul evului mediu.

N'au avut nicio Capitala, caci ei rataceau dintr'un cas-tel la altul, Sa§ii refuzand sa-i primeasca impotriva drep-tului intre zidurile ceta/ilor lor. Nicio Curte in jurulsaraciei lor. Aproape nicio trupá permanenta, fiindin caz de razboiu , sa recurga la chemarea nobililor ma-ghiari §i la contingentul acelor ora§e germanice. Abiao mesching vistierie. Nicio adevarata crealiune, care sale aparlie.

Dela sfar§itul secolului al XV II-lea, ordinea imperialaaustriaca a fost stabilita, aproape imparial, intre deo-sebitele na%iuni, sprijinindu-se totu§i pe Sa0, pentrumotive de rasa. Tentativa Maghiarilor de a oblinea in1848 reunirea cu Ungaria a micii lor patrii ardelene,a cazut. Numai prin actul de gralie al cualismu1ui,stabilit in 1867, aceastd reunire, uritä de Romani, cugreu primità de Sa0, a avut loc.

si

UN NOU RASPUNS CONTELUI BETHLEN 75

Incheierea e u§oarà de tras: N'a fost in Ardealdomina/ie directá a regatului Ungariei deal intre 1867§i ocupaliile române§ti din 1916 §i 1918, urmate de actuleuropean al tratatului din Trianon.

# N. Românesc )>, 28 Dec. 1933.

VIII

CATALONIA SI REVOLUT IA CATALANA

De curand Catalonia, devenitfi o parte autonoma dinrepublica spaniolk si-a ales un nou presedinte in loculmeritosului colonel Macia, care a avut o parte asa demare, prin riscul si jertfa sa, in desvoltarea constiinciicatalane.

Catalonia, care se numeste asa dupä GoIi si Alani,popoare germane care au stapânit o bucatà de vremepàmântul acesta, ca si alte regiuni din Spania, e parteade langa Marea Mediteran6 a peninsulei iberice. Paman-tul rosietic e potrivit pentru orice fel de cultuffi si el seacopere in fiecare an de sàmanaturi ; nu lipsesc livezile,de si ele n'au bogalia si frumusela celor din Andalusia.Apa se &este, si Ebrul e raul care udd mai bogat aceastämargine de Mare. Cadrul de naturd e vesel, vioiu, indem-dator la vialà si la munch... 0 china' bland-á, pe care oindulceste vecinfitatea luciului de apà, in mijlocul càruiasunt irnplântate frumoasel- insule Baleare: Ivica, Ma-iorca si Minorca, unde strAinii isi afld ins'dnatosirea sifericirea, face ca, o mare parte din an, vegetaIia sá se pa-streze destul de vie.

CATALONIA $1 REVOLUTIA CATALANA 77

Orarle Cataloniei sunt vechi, ridicate pe ruinele ap-zgrilor feniciene din vremea cea mai departata, a celorelenice, peste care a trecut influenta romand int:Mu,cucerirea Cartaginezilor apoi, iar mai tArziu aceea aNoii Rome bizantine, stapanà peste un veac pe acel malcatalan. Splendidul ora Barcelona, care Ostreazá pro-babil in numele lui pe acela al familiei Barca, din carefäcea parte Hanibal, e capitala, care a cuprins multävia-VA istoricg la deosebite epoce, a provinciei. Tara-gonali inaltd catedrala in mijlocul stràditelor ingustein marginea unei arzari medievale cu pecetea Bizan-tului. $i alte centre orärnqti impodobesc aceasta fd0ede pámânt intre munte §i valuri.

Interesantà e rasa, una din pàrtile alcAtuitoare alelatinitglii. Nicairi in toatà peninsula n'a fost mai intensdopera de prefacere a Romanilor. Ca §i in Dalmatia, pecoasta de apus a Balcanilor, cetätenii romani s'au arzat0 au prosperat aici, contopinduli intre dân0i elementeleanterioare pfinâ la p5tura ibericá primitivd. Din acestamestec au ie§it oameni dqtepti, iuti, gata sa creeze 0tot a§a de gata sa §i d'arâme, suflete cutezatoare care audat pe cuceritorii Neapolei §i ai Siciliei, pe ndvdlitoriiGreciei, pe stàpânitorii Atenei in evul mediu, dar §i peprgdatorii pe la 1200, sub strdinul Roger de Flor, aituturor regiunilor europene din Imperiul de liàsgrit,pe care-I priveau ca o prad:d lasatà de Dumnezeupentru c4tigul 0 placerea lor: pând in Asia au patrunsace§ti Almogavari, ale aror fapte de necrezut le po-mene§te §i cronica lor proprie i analele Imperiului bi-zantin.


Ace 1a§i spirit de cutezan0 1-au adus Catalanii §i inganduri ca i in scrisul lor. Din aceste parci a fost pe la1300 misticul Ramon Lull, care a inviat o filosofie noud

un veac mai inainte, isprava din Grecia * a gäsitin Ramon Muntaner, tovarä i iitor de socoteli al rdz-boinicilor din neamul sdu, un povestitor care vddit simtepracere in a pune in scris actele de vitejie pe care le-aindeplinit faimoasa Companie catalaná.

Prin aceste campanii Latinii din departatul Apus auajuns, de sigur, in pdrlile < Valahiilor » grecqti, §i inlegdtura cu elemente din rasa Latinilor de Räsarit carisuntern noi. Atka atingere putea sà aibd loc la distanIeap de man i in asa de deosebite imprejurdri !

Catalanii erau mai legaii de ProvenIalii dela SudulGaliei decat de Spaniolii aspri din Aragonul nobiliar,decAt de cei säraci, si de aceia desprquili, din Castiliastearpa. negustori dela Barcelona se socoteaucum §i astäzi se socot cu mult mai presus decat acestia.In schimb, in formaIiunile feudale din veacuri de mijloc,aceia§i conli erau domni de o parte §i de alta a Pirineilor,rasa catalaná träind i pang astazi, Med uita cu totullimba, in vechile provincii, cedate regilor fravicezi numaila sfar§itul secolului al XV-lea, Cerdagne (Saldanha) §iRoussillon (RoussillO).

Limba catalana, u§oard i dulce in acela0 timp, foartepotrività, prin maiestatea ca §i prin duio§ia ei, pentrupoezie, a dat o intreagá literaturd de cântece de iubire§i de luptá, cu care se mândresc urma§ii de astAzi ai Cata-lanilor medievali. Unii trubaduri, cântäre-ci lirici, suntreclamaIi in acela§i timp i de ProvenIa i de Catalonia.

#

Boga/ii

a-si

si,

CATALONIA $1 REVOLUTIA CATALANX 79

Apoi, sub exploatatoarea stapânire a regilor Spaniei,legaIi de Italia, de Imperiu, sara decazAnd, §i literaturas'a oprit pe multa vreme.

Ea a inviat numai in veacul al XIX-lea, când a dat unmare poet epic, cAliva lirici si un numar de prozatori devaloarea unui Verdaguer, tradus, acuma cAciva ani, i inromânqte.

Aceasta opera de refacere a trecutului, de imbinare cunevoile presentului, de sintesa intre ce a fost §i intre cemi§ca astazi pe urma0i negustorilor i cuceritorilor depa vremuri e una din cele mai extraordinare dovezide credinO, munca §i staruinIa pe care, oriunde §i oricând,nu se poate sa nu le incunune succesul. Si-au facut o Aca-demie, o societate de conferime, unde am avut §i euonoarea sa vorbesc, o fundatie care, intr'o admirabilaexeculie tipografica, a dat carIi din toate domeniile,pâna la o colecIie de autori clasici de o exemplara ingri-jire ; arta lor, ale &aril marturii se pastreaza in bogatulmuseu episcopal din Vix, a format obiectul cercetarilorunui invaot ca d-1 Puigi Cadafalch, care a fost i la noi,cu prilejul unui congres de studii bizantine, a cercetatmanastirile §i bisericile moldovene§ti, gasind i intr'inseleelemente care deosebesc toata arta prerornanica binereprezintatd in Catalonia.

Orice opera de cultura formeazá insa baza unei m4caripolitice, cum nicio crealiune politica nu se poate lipside baza culturii. Deci Catalanii i-au cerut dreptul de atrdi pentru ci. Incetul pe incetul i-au smuls drepturifoarte largi. Ap-numita mancomunitad, dispunând defonduri proprii, a construit §osele perfecte, s'a ingrijit


de invdOmânt, a purtat grija tuturor nevoilor micapatrii.

Când a fost suprimatá violent, avântul national s'ainvier§unat §i mai mult. Marea i frumoasa expozilie gene-rata' spaniold dela Barcelona a fost boicotath de mili-tanIii catalani. De 0 se credea ca idealul lor sta prea susca sA poatà fi ajuns, vremea cand mice e cu putin0 avenit, §i astazi Catalanul se simte domn in Iara ostene-lilor sale.

Sub raportul solidaritaIii in sforpri, a vitejiei in urmà-rirea scopului, a vioiciunii m4carilor, ca 0, mai ales, aliubirii tuturor pentru literatura cAtä o au, mica -Oralating din Apus ni poate da pre-cioase invacaturi.

a N. Romanesc q, 20 Ian. 1934.

IX

CONDITIUNILE MORALE ALE PACII

Dorinca de pace strabate astazi omenirea intreaga,numai cat mijloacele care se intrebuin/eaza pentru a oasigura nu vor putea sa deie roadele pe care le Weaptao lume ingrozita de descoperirile unei §tiinii criminale,capabile de a starpi elementele cele mai prelioase ale ra-sei noastre §i de a distruge in acela§i timp mWenirea ceamai stralucita a atator veacuri de civilizalie.

De aceea, i trebue s'o spunem cu durere, numai de aceease dorwe cu atata patima meniinerea situaiiilor de acumaa§a cum sunt : ca sa nu se inceapa otravirea aierului In-su0 in care traim §i secerarea prin mijloacele mecaniceicelei mai perfecIionate a milioanelor de oameni de toatevarstele, cari vor sangera pe front, pe and ai kr deacasa se vor inabu§i de raspandirea gazelor uciga§e.

Acel strigat catre pace nu se raspandqte insä imprejurin societatea ins4i, ci se inalla ca o plangatoare dorinIacatre acei cari conduc lumea de astazi, catre acei, bineinleles, cari o conduc in ordinea materiala.

Odata, un astfel de apel avea insa alt sens (heat astazi.Atunci Statul apaqinea monarhilor cari nu erau IngradiIi


de instituPi i cari nu erau lega-P de vicisitudinileelectorale. Ace 0i monarhi aveau o inalta cunoqinIa dedatoria lor, ea unii cari se credeau in adevar din graPalui Dumnezeu, §i Dumnezeu, cu toate amintirile de luptecumplite 0 de triumfuri crude din Vechiul Testament, erabunul Dumnezeu cre0in, care prive0e pe top oameniica pe fiii sai 0 le cere sa fie fraP unii cu Iar, pe dealai parte, un puternic simç dinastic facea pe fiecare sta.-panitor sa aiba oricand inaintea ochilor opera savar-Ota de inainta0 i pe care se ferea a o primejdui,end in ace1a0 timp ce greu apasa asupra contiinii lui

obligalia de a lasa aceasta mo0enire intacta, daca nusporita, urma0lor.

Oameni a1e0 pentru meritele lor §i pastraP pentrusporul continuu al muncii lor stateau la indemâna aces-tor Suverani. Acei carora le se dadeau in seamii lega-turile cu alte State, erau deprin0, printr'o lunga iniPere

o ridicare treptata, cu delicatela nesfar0ta a acestuicontact §i ei ii siml,eau neincetat o grea raspundere catremonarhul atotputernic de care atarnau desavar0t, §i

nurnai de dansul, iar nu de opinia publica, §i a ulti-mului galagios de pe stradà §i a ultimilor autori de articole,cari se arunca atat de u§or, aiacand in jurul lor, la pro-blemele de a caror deslegare atarna fericirea i vialamilioanelor de oameni. In general, razboaiele erau pentrunecesitali de Stat care nu puteau fi servite altfel. Statelemoderne se formau §i hotarele lor naturale trebuiaua tinse. Nimeni nu s'ar fi gandit la inlocuirea printr'onaPune a oricarii alte naPuni, nimeni n'ar fi savar0tactul de salbateca nebunie de a cauta sa striveasca orice

al/ii.

inele-

§i

CONDITIUNILE MORALE ALE PACII 83

aka forma de activitate omeneascà, pentruca aceasta arcere-o puterea la care a ajuns propriul sail popor. Traiau§i foritiaTiuni politice mai mici fara sa fi indraznit cinevasa spuie cà numai grupele cele mari au dreptul la exis-tenla, celelalte putând fi suprimate indata ce stau in caleaunuia mai mare. i, in srar§it, aceste razboaie se purtaude profesioni§ti, §i de pe urma lor sufereau regiuni mar-genite, traiul celorlalci urrnand ca §i mai inainte, alaturide locurile unde se dadeau lupte având caracter cu totullocal.

Azi, curentele de jos sau capriciile unei politici nesta-tornice incredinIeaza soarta globului unui numar res-trans de persoane, care nu servesc ele politica generala,ci sunt ispitite a se servi de politica generala pentrudfinsele.

GaranIiile de pace sprijinite pe o baza atat de §ubreda§i de un patent formalism neinsuflelit nu pot da ceeace se cere prin desperatele rugaciuni ale atAtor sufleteadânc ingrijorate.

Urmeaza de aici ca aceste suflete, carora nu li se poateda deck aparenIe nestatornice, iluzii menite a se im-pra§tia dela o zi la alta, trebue sa se indrepte la ele insele.

Pacea nu poate veni numai dela dorinla de pace, cidela suprimarea instinctelor de razboiu, de razboiu pentruplacerea, pentru voluptatea rdzboiului.

Pentru aceasta, in afar% de ce strecoara o §coala caretoata nu face deck sa cultive forIa i sa incurajeze vio-lenIa §i de ce se poate culege dinteo publicistica decontinua iritare, se cere o atenta §i. rabdatoare opera deautoeducare a generaliei actuale, care apoi sa faca tot


posibilul pentruca urma0i sa fie cresculi in acestspirit.

Este viala o lupt'a ? Desigur. Dar esema insa0 fi uma-nitalii, c4tigatá prin milenii de desvoltare, stá in a ceeac'd aceasta lupta e ingeklità de anume ingustgri §i renun--pri, din ce in ce mai numeroase, care, daca existà in or-dinea unui Stat, trebue sa se introducri 0 in ordineagenerala a Statelor.

Din faptul ca e cineva mai puternic fizice0e, mai inte-ligent 0 mai indrazneI, nu urmeazá cd are dreptul sáräpeasca pe femeia care-i place, sa se instaleze in casape care o vrea, sdli insupasca averea de care simte ne-voie. Cine face a§a e pedepsit. Dar tot ap un grup deoameni nu trebue sali aroge dreptul de a ajunge prinsild contra oricui acolo unde-1 pot duce puterile sale innestapânita lor desfaprare.

Pentru a nu ataca pe altul trebue, insd, intaiu s'a. tesile0i a nu ravni ce nu li se cade. Dar in fundul sufletuluiacelora caH nu vor räzboiul este adesea dorinla ascunsa,ravna tenace de a capàta ceea ce deTine cu un drept sfântvecinul. Cei mai mulci pacifici nu sunt decAt amfinAtoriiloviturii pe care 0iu bine cà n'o pot da azi sau de alecArii anse au motiv sá se teama.

Dar, chiar in infrAnarea de acasA a patimilor, ceea cehotarA0e, din nenorocire, e prea mult frica de Statul carepedepse0e, 0 nu o nobilà hot:61'1re, care ar face din singurabunkate, din iubirea 0 mila de oameni ceea ce putereapublicA n'ar fi la un anume moment in stare sa opreascà.

Si intre margenile unei singure societfili avem numaimorala de constrangere.

CONDITIUNILE MORALE ALE PACII 85

Mora la de bur& voie, aceea singurrt, consolidatä, acasà,se poate intinde asupra lumii intregi.

aceastà moralà, strAing de fasplatirile 9i pedepseledivine peste via0, care odat6 aveau at'ata putere, poategasi cel mai puternic sprijin In ce ar putea sá devie o nouàreligie a viitorului: cultul a tot ce e frumos §i nuadmite nicio stridenca 0 nicio silà.

t N. Românese *, 5 Febr. 1934.

$i

X

LIGA CULTURALA, CE A FOST, CE ESTE,LA CE FOLOSESTE

Tot ce se face astazi la noi pentru a aduce liniste,buna randuiala, respect pentru puterea legiuita nu poatesa aduca folos daca nu se uneste cu o adevarata siadanca inraurire asupra sufletelor omenesti. Caci nu evorba sa legi numai manile acelui care a facut sau ebanuit ca are de gand SA faca raul, ci trebue ca samanlaraului s'o nimicesti in locul chiar unde ea incolleste.Si, mai mult hick nu ajunge sa impiedeci pe cinevade a savarsi ceva daunator societalii, 1asandu-1 bleg,Para nicio pornire, si biata masina omeneasca asteptandsa fie impinsa pentru a merge inainte unde vrei si catvrei, ci trebue sa inlocuesti indemnul catre fapte stri-catoare prin necontenita dorinla de a savarsi pe aceeacare poate fi de folos altora, fraIilor tail oameni, tutu-rora daca se poate.

Aceasta parte din prefacerea dorita a unei naIii deis.prava n'o poate lua insa asupra-si Statul cu funcIio-narii sai, cari au alte sarcini si au fost alesi dupa cumsunt potrivili pentru aceste sarcini. Dintr'un bun Iiitor

LIGA CULTURAL& CE A FOST, CE ESTE, LA CE FOLOSE$TE 87

de registre, dintr'un incasator de impozite, caruia nu-iscapà nicio fdrimità din averea contribuabilului, dintr'unagent polilienesc in stare ea-1i gaseasca punga§ul §i ingaurà de §arpe, nu vei face un predicator de adevarurimorale, un cáldtor printre miseriile omene0i, un ras-pAnditor de lumina in adâncurile intunecate ale ne-§tiinIii, un cAlduz pe drumurile a§a de intortochiate cucare ne ispite0e §i ne in§ala viaIa.

Si, chiar daca ar fi cu putin0 ca Statul sa fie marelesffituitor §i orânduitor §i in ordinea morala, el n'are,in mijlocul luptelor politice cu dese inlocuiri, acea sta-tornicie de fier care se cere pentru a savAr0 asernenealucruri.

De aiei nevoia neaparatà a unor societali, a unorintovar4iri libere pentru ea prin ele s'à se facd aceea cee neaparat acestor sociefali omene§ti, mâncate, roasede atatea elemente disolvante, ca s'à mai peat:A ddinuialtfel decAt in bAtaia tunului 0 sub ameninlarea born-belor din aeroplane.

Noi n'avem, din nenorocire, multe societ4i adevd-rate, de0 sunt atAtea acelea care vreau sa faca binele,dar n'ajung niciodatà sa-i defineasca firea 0 sd gaseascamijloacele potrivite pentru a-I atinge, ba chiar 0 maides sacietglile in care e vorba numai ca unul cii altul86 ailid rosturi de prqedinli, vice-pre§edinli, secretari §imembri in comitetul de direccie.

Altfel de societali, vrednice de a fi bine inlelese §iajutate de fapt sunt acelea care vin dela sine, dintr'omare necesitate nalionalii, sociald oni morald care-0cautá neaptirat 0 imecliat un organ. Ap a fost dud


Statul românesc, format din unirea celor douri Prin-cipate, era inchis i strâmbat intre Carpali 9i Dunare.iar dincolo de ingustele lui hotare se chinuiau vreo cincimilioane de Români cari n'aveau, in Basarabia, nicio9coa1a in limba lor, aveau in Bucovina un invgfamântfdr'd suflet, iar in Ardeal, in Banat a§ezamintele de in-v6Vatura ale celor dot& Biserici se luptau cu greu casa lie un inVaTator flamând §i am6rit intre zidurileumede ale unei casule s'arace. Iar, in ce privwe scrisulromtinesc, el nu putea trece graniTa Prutului, §i dincolode Carpati ochii veghetori ai stapAnului strgin cercetaucuvânt de cuvânt ca sa &eased motiv de opreli§te.

Dar, dela un timp, peste tirania asupra sufletelor s'aadaus aceea care prindea trupurile inse§i §i pentru oriceafirmaIie indrazneafd a unit4ii naTionale le inchidea,dupà o judecatà de batjocura, intre pdrelii inchisorilorde Stat.

Atunci, in tineretul dela Universitate s'a format, laBucurqti, o Ligà, al aril scop era sà sprijine luptaa§a de grea, lovità in fiecare moment, dându-i, pe deo parte, indemnul moral care poate ie9i din sentimentulcá acqti lupt6tori nu sunt singuri in sforOrile 9i sufe-rinlile lor, iar, pe de alfa parte, strângand sumele tre-buitoare pentru a ajuta biserici, 9coli, ziare, pentru ase OW amenzile grele prin care Statul du§man cdutas'a striveasca impotrivirea.

In scurn vreme un curent puternic a sprijinit peace§ti studeaci. Oameni in vArsta s'au smuls dela preo-cuparile politice curente, cari ve§tejeau sufletele, §i princuvântul i autoritatea lor au crescut insemnatatea uoii

LIGA CULTURALA, CE A FOST, CE ESTE, LA CE FOLOSEUE 89

societilli. Dela Statul inaq, care nu putea sá se ame-stece de-a dreptul, oprit fiind nu numai prin consideraliide drept internalional, care pe vremea aceea se lineauin sam5, dar i prin legàtura de alian0 cu Austro-Un-garia c'aci de Românii din monarhie era vorba, a-proape exclusiv pe care ni-o impusese la tori teamade o cotropire din partea Rusiei, veneau subsidii in banice nu se puteau impági decAt printr'un asemenea mij-locitor cum era Liga. Si, in sfAr0t, un om de o credin0tare, Grigore Bratianu, prea rgpede disparut din neno-rocire, fdcut din conducerea Ligii un scop al vie-0isale.

Inteo lung6 activitate, al cArii spor nu se cunowein deajuns, ca'ci nu s'au Iinut arhive ce erain cancelarie a fost distrus pe vremea ocupaliei austro-germane, Liga n'a recurs niciodatà la acele arme carestau mai mult la indemând §i uneori folosesc mai mult,dar pe care le rdspinge o con0iinta ca aceea a poporuluinostru: ea n'are imputa niciun indemn la violen0,niciun amestec la vre-un complot, nicio alalare de urg.Chiar atunci cand loviturile atingeau mai greu pe fraiineliberi i se auzeau la intrunirile ei strig4tele patima§e,de sigur indrept4ite, de <Jos Austro-Ungaria easpun-sul nostru a lost totdeauna: < TràiascA poporul româ-nese ! )>.

A§a cum era §i a tunci lumea la noi, nu s'a putut caLiga sg nu treaca i prin momente de grea crizà, inaintede a ajunge secretarul i apoi pre§edintele ei acela careva vorbe0e, dar i dupà aceea. Partidele in lupta. nuscapà din vedere orice mijloc le-ar putea folosi, i astfel

,§i-a

§i pu/inul

a-0

*,


s'a incercat, si nu odata, a se face din Liga, fluturan-du-se tricolorul ei, intelitoarea la o rasturnare de gu-vern, si in fruntea ei s'au pus oarneni cari aveau misi-unea de a o castiga pentru o grupare politica ; au trebuitmul/i ani de impotrivire statornica pentru a deprindepe oricine cu ideea ea asemenea incercari sunt si trebuesa rarnae zadarnice. Au fost si oameni cari fail LigaCulturala ar fi fost mai piqin cleat cu &Ansa si caricautau astfel mijlocul de a se servi pe sine. Gaud s'aupus anume chestii grele, cari nu se hotarasc in pripd,prin cateva brosuri si prin cateva strigate, s'a incercatindreptarea acestei societali in direclii care n'o privesc.Ba chiar, in preajma Marelui Razboiu, au fost si de aceiacari au cutezat sa foloseasca Liga contra scopurilorfiresti ale poporului nostru.

Dela un timp Irma in programul dela inceput s'a in-trodus o schimbare, care ni s'a parut Ca e ceruta denoile imprejurari. Pentru ca sa lumi dincolo de hotarein vederea pastrarii si intaririi # unitalii culturale *, cumscrie pe steagul nostru, trebue ca o cultura romaneascaputernica sa fie in chiar vatra de libertate a naIiei, inStatul roman. De aici o indoita datorie: a curaIi cultureromaneasca de tiraniile modei straine, si pentru aceastas'a lucrat la revista # Samanatorul *, si, al doilea, aface ca aceasta cultura sa nu fie numai o podoaba acelor de sus, a carturarilor, ci sa se coboare, izvori-toare de puteri, in paturile cele mai adanci ale acestuineam.

De atunci 4 Liga * a fost o prietena de fiecare zi aculturii populare.

LIGA CULTURALA, CE A FOST, CE ESTE, LA CE FOLOSE$TE 91

Azi, and ajutoare peste graniVi se pot trimete numaiin Banatul iugoslav, in ceva sate maramurd§ene, carenu sunt ale noastre, in Macedonia i, cand se va ingdduiaceasta, la sutele de mii de peste Nistru, Liga are caintaie indatorire sa cheme la lumina' acele mulIimi dinRomania unità §i prin silinIile ei, care au azi prin votuluniversal menirea de a conduce Statul.

Dacd opera aceasta mare n'a putut fi intreprinsdmai spornic, aceasta vine din faptul cd n'am inIeles sdcerem vre-odatà ca Statul sd ni dea un budget, ceea cear fi mai periculos pentru libertatea noastrd. Pe de altdparte, aldturi de atata lume care a särkit material, e0 aceea care ar putea sd ajute, dar e sdracd de mult§i la cap §i la inirnd ; trantorimea nalionald, ca §i falsaaristocra/ie instrdinatd, ne-a acoperit totdeauna cu undispre% care ne onoreazd.

Dar, ca buni gospodari, ne-am creat cu greu o avereintrupatá in Palatul care e una din rnarile clddiri alecapitalei Romaniei. 0 grea sarcind, de zece milioaneaproape, apasd Inca asupra ei, de0 Statul promisese sdia asuprd-0 datoria noastrd la Casa de Depuneri. Eane leagd manile. Cand se va ridica de deasupra noastrd,Liga, asiguratd azi prin statutele ei cele noi contra cuiar voi s'o cucereascd pentru a o robi sau a o stoarce,va ardta ce este in stare sd faed, pe drumul bun cares'a tras, pentru sufletul smeriIilor acestui neam, cari 0azi sant chemaIi, frale0e, la adundrile ei.

R N. Românesc t, 22 Febr. 1934.

XI

CATEVA SFATURI PENTRU MUNCITORI

Ma indrept catre muncitori, catre lucratori, a zicemai curand, caci, dupa a mea parere, lucrul e viaVa qibucurie, nu munca, cu un drept pe care nu cred sa mi-1path' cineva tagadui: acela pe care mi-1 da o munch'neintrerupta, pornita din anii copilariei aproape 0 dusapada la aceea a unei batrangi destul de inaintate.

0 munca pe care n'o prquesc mai mult cleat a lor,fiindca fiecare face ce poate in locul unde 1-a a§ezatsoarta §i asigur pe oricine ca a cauta sa matur o stradacu tot atata devotament 9i cinste cu care pregatesc 9ifac o lecIie la o Universitate sau scriu o cercetare, dar,adaug, nici n'o prquesc mai pulin decat a lor.

Pentruca e o grepla, care se face prea adeseori, sase creada cà este munca grea §i este munca upara.Pentru un om slab sau bolnav e greu desigur sa mi§teo sapa sau sa clinteasca o grinda, dar un om sanatos§i voinic se joaca bucuros cu a§a ceva. Tot ap, clackdupa multe invalaturi, un chturar nu se obose0e in-vartind gandurile, cine n'are aceasta pregatire se tru-de0e asupra celei dintai operaIii de cugetare de-1 trec

CATEVA SFATURI PENTRU MUNCITORI 93

toate sfar§elile. Este numai deosebirea, aceea in adevarfoarte mare §i dui:4 care singura se judeca oamenii,intre munca pe care o primwi cu placere, fiindca nu-mai ea da dreptul de a trai §i de a mama o pane,

intre munca pe care o faci in sila gemand §i blasta-mand. Cea dintai intare§fe trupul §i sufletul impreuna,cealalta e o adevarata otrava, in stare sa distruganaturile cele mai puternice §i mai bine inzestrate.

Cum s'a ajuns insa la credinIa, ap de raspandità,care face omenirii atata rau, in zilele noastre, ca existacloud feluri de oameni: aceia cari, muncind cu braIele,rasufla greu i sunt prea pulin rasplatiIi pentru oste-nelile lor i al%ii, cari, nelucrand cu braIele, se bucurade o stare mult mai bund, 9i cari nu sunt vrednici deatata fasplata, a§a incat ceeace se chiama dreptateasociala ar cere sa fie izgoniIi cu biciu de foc, ca in Ru-sia, din locurile unde cu obraznicie s'au cocoIat?

In Vechiul Testament, care a fost intaia carte a E-vreilor, se spune ca Adam §i Eva, copii §i feric4iai Domnului din Cer, traiau MI% niciun fel de silinIa

cheltuiala de puteri prin raiul care li intindea poa-mele sale in cantecul de toate zilele al pasarilor, facuteanume ca sa-i bucure. Dar, cand s'a facut pacatul, atuncinumai atunci s'a pus sapa in manile barbatului §i inmânile femeii furca.

Dar de jur imprejurul nostru, natura, care e fara Va-cate, nu face deck se mira, se lupta, munce§te. Pemunca oricui infaIipaza viata cea mare a lumii se spri-jina tot ce exista. Din munca se face tot sporul,munca inflore9te in toate felurile de frumuseIa care sunt.

iIi.

i

i

iubill

i

0


Odihna ve§nica e mai rea decfit cea mai rea dintremorti.

Pentru a simti insA binele muncii se cer unele con-ditii pe care orice om le poate indeplini in viata sa.

Se poate sa o faci pentru altul, §i. atunci e firesc salizici: ce päcat &à ostenelile rade sunt inchinate intere-sului cuiva càruia poate nu i se cuvin §i care nu arefat& de d-ta nici recunWinta, nici adevarata prieteniecare se cer ! Nu eu voiu tagadui ca, precum sunt atfitiatrântori, at'Ettia oameni se bucurd de munca altora multmai buni §i mai de isprava cleat dan§ii.

Dar nu e serviciu pe care sá-1 fi fäcut §i celui mairäu dintre ace§tia §i despre care, gandindu-te ceva maiadânc, sá nu-ti dai sama ca folose§te peste capul luiatfitor altora, i dupg ce viata lui de simpla stoarcerese va fi ispravit. Robii caH au lucrat la drumurile, laporturile de care se servese §i astazi atatia, §i-au blAsta-mat ceasul când sfarâmau pietrele cele grele, dar dupadan§ii mii §i milioane de oameni au fost ajutati astfelin rosturile lor.

Apoi oHce muncd bine fäcuta, nu pentru eine ti-o cere, cipentru ea ins4i, este o pldcere, cea mai mare dintre plkeri.

Te simti om, numai atuncea cfind ai adaus ceva laceeace era inainte de a te apuca de fucru. Mid ti-ai pusbratul sau gandul in ceeace ai fâcut, e§ti in ele tu insuti,§i, pe and, dupd cateva luni sau cAtiva ani, tu te veiduce in nefiintd, ceeace ai fAcut rAmâne §i te inlocuiwepentru aka vreme.

Pentru a cApata insá o multamire sigurà in lucrulpe care il faci este §i alt mijloc. SA dai dela tine ce nu

CATEVA SFATURI PENTRU MUNCITORI 95

li s'a cerut. Sunt multe milostenii pe lume, §i de peurma fiecareia e mai bucuros cine a claruit cleat einea primit numai. Dar intre ele este §i aceasta milostenie,dovada de iubire a oamenilor, dar i mull,amita pentrutine insuli, ea' te-ai ridicat mai presus de cel care Ii-apus jugul de gat prin aceea cá ai intrecut tot ceeace seputea cere dela tine.

Si lucrul poli sa-1 faci in doua feluri: Sau ca toatalumea, fara sa te cobori intr'insul, §i atunci qti un omcinstit caruia tot cinstit trebue sa 1i se plateasca. Sauil faci a§a cum inima ta o cere §i atunci isprava estealtfel: o frumusela pe care nu au cerut-o alOi §i tu insulin'ai a§teptat-o vine atuncea dela sine. Si nu e mai marefericire decat SA te gase§ti deodata inaintea acestci vadiride frumuseta.

De obiceiu oamenii cantaresc munca lor pe ceasuri.Ba chiar, in timpurile acestea rele i aspre in care traim,cantarirea se face cu cea mai mare scumpAtate, §i mun-citorul 10 cere neaparat socoteala deplina a indatoririisale. Stain cu ochii la ceasornic ca sä se sfar§easca odata§i binecuvantam clopotul care inseamna inchiderea.Aceasta nu inseamna insa Ca lucrul a fost rail pentrunoi, ci numai ca noi n'am lucrat bine, caci lucrul bune totdeauna cu dragoste.

Nu ne place sa se uite cineva in calitatea lucruluinostru, i sunt muncitori cari nu ingadue ca alaturi dedanOi alIii sa faca mai bine §i sa merite astfel o maimare rasplata. Nu poate fi un mai sigur mijloc de ne-dreptate, care isprave§te cu demoralizarea, deck. acesta.In orice se face trebue sa fie ranguri ca§tigate, §i e o

96 SPATURI PR INTUNEREC

nenorocire sa se opreasca mijloacele mai maH, voia bun6mai hotarita de a ajunge mai sus. In toatä natura din-cob de oameni a9a este, 9i de aceea e bogatà 9i frumoasà.Pe cine izbute9te mai mult, sá nu-1 urA9ti, ci s aibide dânsul admiraIia cuvenità dai silina pentrua te apropia tu de dânsul, in kc ca pe el sd-1 impiedeci.

Cu apucaturi de acestea s'a ajuns insa astazi la tovd-r4ia nemulcamiIilor, din care pleacà ràzboaiele dinlauntru, nedrepte 9i fàcátoare de atAta rat', ale socie-talilor. Se aduna oamenii pe bresle dui-A singurul interesmaterial 9i pentru a da loviturile vräjm4iei contraoricui ii sta in cale. Dar tovgra9iile omene9ti cele bunesunt numai intre sufletele care-9i samäng.

Iar sufletele acestea au valoarea kr, oricare ar fiindeletnicirea, averea 9i situalia, oricare ar fi chiar in-teligenIa.

Cei dintâi cre9tini, dela caH, din nenorocire, nu ne-auramas cleat c'arli 9i forme, a9a faceau. Puteau sta ara-turi, marturisindu-9i cele mai adânci din lucrurile dinlauntru, 9i sclavul ca 9i slatuitorul Cesarului. Si nu e reco-mandalie mai de folos cui munce9te i simte o amard-ciune, care, cum s'a v6zut, poate fi totu9i inlAturan,decAt spAla cineva sufletul, pAna atunci inegrit defumul muncii, in apele vii ale gAndului, prin care oHceom poate sbura sus deasupra tuturor blastámurilor careapasá asupra noastrà a tuturora.

Suntem, cum suntem, mult sub inainta9ii no9tri, pen-tru cà munca a incàlecat pe om, felul de munck formamuncii, sgura pe care o lasa asupra noastrà focul eicel tare. Omul insà, care e creatorul muncii, trebue srt

qi sali

ali

C A T MT A SPAMIII PENTRU MUNCITORI 97

fie 9i stapfinul ei, sa fie peste &Ansa §i, oricând vrea, 0dincolo de acest fel marginit al ei. Intre noi sA se facdlegAturi peste semnul cu fier ro§u pe care ni 1-a pusspecialitatea noastrà In frunte. Sd ea'utdm prietenulnostru unde e suflet ca al nostru 0 inseninarea noastraOat uncle, tot ridicându-ne, ne pot duce aripile. SAnu linem ochii In jos, la ce ni-a fost durerea, ci sa avemhotarirea de a ni-i Indrepta spre zarile unde sunt tot-deauna mfingaieri pentru eine le tie ca'uta.

Din cele mai vechi vremuri cântecul intovàr4qtemunca: ritmul armoniei intAre§te sforOrile. Un cântecInauntrul inimii ajunge ca §i in munca socotita mai rAs-pingatoare 86 fie mângAiere §i. indemn.

a N. Rominesc *, 8 Martie 1934.

XII

LA FRATII DIN APUS. CREATORI 1 CREATIUNI

Condiiiile noi ale vielii fac ca In Apusul pe care 1-amvizitat din nou acum cAteva saptamilni sä se incercecreapuni de alte drumuri §i de alte locuinTi deck acelecare ni s'au p'astrat dintr'un trecut mai apropiat de noisau mai depiirtat §i cleat acelea care s'au fdcut in grabafdrá niciun fel de teorie abstractà, dar §i far% niciun felde potrivire practica in veacul trecut i in ce a trecutdin acela in care ne ggsim.

In imprejurimile Parisului, mergand la Orleans, fru-mosul ora in care, ici 9i colo, se conserva Cate ceva dincetatea medievala plina de amintiha Ioanei d'Arc, 9i inItalia, atat pe locurile intinse, de pustiu 9i de board, dinvecinatatea Romei, cat §i la Venelia, acum in urmii detot, am putut observa felul cum oameni plini de iubirefaià de sara §i de neamul lor, harnici 0 chemând la oharnicie care totdeauna i§i afla rasplata §i pe allii, auinTeles sd faca faIä acestor nevoi ale timpului.

A vorbi despre aceste infaptuiri e mai de folos astazicleat oricand. Pentruc6, indath ce am trecut granilaacestei dragi Românii a noastre, n'am putut sfi nu observ

L A Flu/II bIN MATS. ClitATOIAI t ChEATIUNI 99

cu o adanca durere ca Munca, de toate felurile, nu mai pri-veste in viitor cu acea incredere pe care se cuvine s'o avem,

ni-o impunem cu toii, fiindca numai dintr'insa vinedorinla de viaIa si de munch* si ea nu se trudeste sa intre-buinIeze puteri care sunt, i Inca asa de mari, pentru aface ca zi de zi aspectul patriei sa fie mai bogat si maifrumos, ca unii ce avem i noi datoria de a arata urma-silor ca prin ostenelile noastre am adus spor locului incare ne-am nascut si faIa de care n'avem ca oameni niciundrept, ci numai toate datoriile.

Apusenii de aceeasi rasa cu noi se feresc sa faca lucruride amestec si de zapaceala ca in Bucuresti, unde fiecarecladeste cum II tae capul, punand cea mai ciudata casa-corabie, fara coperis, fara adevarate usi i feresti, cinumai cu niste fasii sparte cu deschizaturi care n'au niciuncadru i nicio simetrie lânga bisericula armonioasa a vea-curilor ispravite si langa cate o curte boereasca pe caream iertat-o de distrugerea furioasa cu care ne aruncamasupra tuturor ramasiIilor zilelor de eri. Ci, ca la Siena,in Italia, unde doua orase, cu totul deosebite, stau unullanga altul: unul tocmai ca In veacul de mjloc si eo frumusqa sa ratacesti printr'insul, iar altul dupatoate cerinçile igienei de astazi. Langa batranele zidurise ridica pareIii in care e sa se intrupeze gandul vremiinoastre.

Parisul, cu toate largile lui bulevarde, asa de ingrijite,cu toata refacerea, prin geniul baronului Haussman, pusIn serviciul amb4iilor nobile ale lui Napoleon al III-lea,a secularei impleticiri de stradile stramte, intunecoase

sa

100 SFATURI PE INTtJNEEEC

§i mucede, cu toate frumoasele lui grklini i parcuriTinute necontenit in curent cu schimbarea anotimpu-rilor de grAdinari cari, dupà ai Arabilor de pe vremuri,Bunt cei mai me0eri din lume, cu toatà deschizkuralargii Seine, care-1 ventileaza dela un capk la altul, cutot curentul viu care vine dela Ocean prin arterele largdeschise i cu toatà nesfAr0ta iubire §i .grijà pe care i-opoartä locuitorii, de orice origine, ai lui, nu poate fisocotit ca crapi cel mai sanátos din lume. Milioanele gra-mklite acolo, cu mizeriile lor, aduna ceas de ceas aburiistrAdaniilor lor, i trebue o nesfAr0tA mune& pentruca bolile sä fie relativ destul de rare.

Idealul nu este sA stai acolo pe piatrà i intre pietre,inchis i intemniIat, ci sA te afli sub cerul larg deschis §iIn mijlocul unei bogate naturi pe care omul sä n'o ficioartit §i artificializat cu foarfecele lui.

Deci ora§ul de muncA, atelierul, laboratorul, fierbe-rea mini1or §i sbuciumul braIelor de o parte, loc trudnic§i serios, aspru §i purtAnd tristela Incordkilor sale.Dar, odatá inchise u01e fabricilor, präväliilor, 9colilor,bibliotecilor, e colial de retragere senin i vesel. UprinIacomunicaIiilor ingadue s6 se ajungA, nu peste masurg detArziu, acolo. Si, oricurn, dacA muncitorul care nu 0-aputut face din economiile sale o mica vilà, o <cutie> devreo §aizeci de mii de lei in suburbia Parisului, nu aredeck rare ori putincA de a ie0 dintre negrii pareIi ai cul-cuplui sàu, care poate aici e mai pulin ingrijit decAt InGermania, in Scandinavia, In Austria, macar intelectualii

alAturi de dAn0i, oamenii cari §i-au dat societalii aniii,

LA FRATII DIN APUS. CREATORI $1 CREATIUNI 101

de vlaga sa aiba o retragere de care viseaza, in mijloculostenelilor sale, orice fiin0 omeneasea.

In marginea multor ora§e sunt casuIe care adapostesebatrangile, care permit reculegerea necesara cugetato-rului, scriitorului, artistului. Dar noi suntem oameninaravili ai unei civilizalii pretenlioase, care i-a inmullitnevoile, facandu-le cat mai multe, mai felurite 0 mai gin-gap. Deci lacapil retras al fiecaruia se potrivqte maipulin pentru aceste cerinle, de care nu ne putem des-vaIa, deck marea casa comuna, cu apà, eu electricitate,cu sali comune, cu putinla de a gasi in colaboralie princat mai pulina osteneala ce-i trebue fiecaruia.

Din toate aceste consideralii a ie0t ideia oraplor-gra-dini, cu care poate gustul nostru de a trai fiecare pentrusine nu s'ar impaca upr, dar care reprezinta o formacaracteristica a culturii contemporane.

Astfel s'a ajuns la forma caselor pentru mai multe,pentru foarte multe familii, care se vor inlelege cumvor putea §i, daca ar fi multe obiceiuri ca la noi, apoi nus'ar putea intelege deloc, fiiandca fiecare s'ar crede stapanpe toata uriap cask case cu tot confortul modern, dar§irurile acestea de octal sa fie despailite prin linii de arbori,iar de jur imprejur pacea, aierul bun, mireasma uneinaturi in mijlocul careia n'ar fi sa se eladeasca mai mult.

Am vazut, astfel, la Fontenay-aux-Roses, oraplul dinmargenea Parisului unde avem §coala noastra pentru ab-solvenlii Universitalilor din Romania cari cauta acolou§urinIi de lucru pe care nu le avem 0 mai ales atin-gerea folositoare cu vieala franceza, un intreg front uria9de cladire noua in care se pot apza atatea familii de


intelectuali, departe de fumul, de freamatul 0 de vuie-tul imensului ora§ care i-a obosit atata vreme.

Dar §i mai departe, pe acel drum spre Orleans, dealurilede lut se spinteca 0 acelea§i gramezi de locuime nouà seofera tuturor celor cari au ajuns a dori alta vialadecat a metropolelor gigantice in care e desigur preamulta lume ingramadita fara masura §i far% socotealà.

Adeca se face acuma acolo in Fran/a altceva decAtce se petrece de o bucata de vreme, din nenorocire, la noi,unde se parasesc placutele ora§ele sanatoase din apro-pierea capitalei §i, de altfel, §i atatea altele 'Ana la capatulprii, pentru ca lumea sa alerge in Bucure§ti, socotit loculunde sunt cele mai multe distrac/ii §i placeri, ba chiar

ciudata inchipuire ! unde s'ar gasi mai u§or de lueru,fara sa se lie in sama ca., §i daca ar fi in adevar ocupaIiipentru noii veni/i, via/a e cu mult mai ingustata 0 cumult mai scumpa deck acolo de unde au venit ace§tinesocoti/i, a caror sanatate va fi in curând zguduita denoile imprejurari. E o jale sa vezi prin astfel de tArgu-pare casele parasite care pe incetul se &drama, pravaliilede§ertate, de unde nu se vor mai ridica lacatele de de-asu-pra umezelii distrugatoare din nauntru, livezile salba-tacite, gardurile cazute sau furate, pentru ca intr'unfund bucure§tean, cu 0 singura curte pentru multe gos-podarii, sa descoperi, gramadit cu nevasta §i copii, supusigrasiei din zidurile de mahala in pripa injghebate, omulcare odinioara era domn in cuprinsul larg al unor casealbe, inflorite, in jurul carora se ridicau pomii sadi/i demai multe genera/H. E o mare prostie §i un mare pacat,de care necuno§tin/a noastra de igiena, ignorarea lucrurilor

LA FRATII DIN APUS. CREATOR! I CREATIUNI 103

din OA mai cuminli sau ajunse la o mai mare cumin-n'are habar. Cand vor veni neapdratele pdreri de

rdu, va fi prea tarziu.adaug, gre§ala e cu atat mai mare, cu cat in Bucu-

re§ti nu s'a fdcut nimic, absolut nimic pentru a primivalul acesta de oaspeli cari s'au indrdgit, molipsindu-seunii dela al%ii, de dansul. Ii a§teaptà acelea0 mahalaleIiggne§ti, acelea§i cotele pentru oameni necajiIi, in locca i aici, ca in margenile incanfatoare ale Berlinului, incartierele muncitorqti ale Vienei, unde s'au ridicat adevd-rate palate colective, spiritul de intreprindere, care ar aveala indemand §i material ieftin §i muncitori cari, in lipsade acuma, can a§a de pulin sd se ridice, sd fic, §i nu numaipentru marii bogata§i ai Parcului Filipescu, o adevdratdCapita la a celor muiçi §i marunli cari ne cu munca lor.

Sd nu se vorbeascd de crizd §i de lipsá de bani. Mate-rialele de construcIie sunt mai la indemând aici cleataiurea, iar Romania e plind de oameni cari, de vdietat,se vaietd, dar stau cu manile incrucipte §i cu gandul latot felul de lovituri, in loc sd se puie pe muncd sdnd-toasd §i rdsplatitoare. Dacd nu vor ei, acest Stat al nostru,care prea stã cu manile legate, el sd-i sileascd !

Aceasta a inIeles-o in Italia, cu desdvarOre inoità, omulcare nu e un dictator de trufie §i paradd, cum 0-1 inchipuevandtorii de putere, a§a de nevolnici la lucrul adevdrat,dela noi, ci conducatorul, nespus de harnic el insuO, al hdr-niciei, scoasd la munch' , a intregului sal popor, d. Mussolini.

In pustiul bantuit de boald din vecindtatea Romeiglorioase el a secat bäl%ile, a redat pamântul culturii, 1-aimpodobit cu arzari omene§ti fAcute dupd un plan bine

Tenie,

Si,

Iin

'104 SFATURI PE INTUNEREC

socotit §i a a§ezat acolo fo§ti luptatori pentru Ora, legiunica ale lui Marius, Su lla §i Cesar, §i nu eine tie ce lene§i caripangaresc locurile frumoase in care-i lasa cineva salifaca sala§ul ; poftesc pe oricine sa vada ruOnea na-Iionala de neingaduit, pe care eu ca ministru aveam deend s'o inlätur, a Iiganimii care se tar§qte prin case delut acoperite cu stuh fara o floare, fara o desparIiremacar de §oseaua asfaltata suedes, ca o batjocura, la doipa§i de Ploe§ti, sau noile bordeie samanate nu departede Bucure§ti de toate 'Agile sau, in sfar§it, cele ce seaciueaza de un timp §i in apropierea acelei paduri delânga Ploe§ti care ar putea deveni o minune de parepentru ora§ul implicit de gazele nesuferite §i, totu§i,suferite ale rafinariilor straine.

Astfel, pe când in Roma trecutul marilor stramo§i sescoate la ivealà, chiar dacd ar fi sa piara sute de cocioabe,iar aici cladiri grosolane acopar obraznic ce a mai ramas dinviewo noastra istorica menità peirii in murdarie §i path-sire (vezi Biserica Doamnei, la doi pa§i de Poli/ie), dincolode cuprinsul ei rdsare o noua, zdravana §i mândra viaiana/ionala, cladita pe amintirea unei jertfe pentru patrie.

Dar grija omului cu suflet mare, plin de incredere inpoporul sail, nu se opre§te aici.

De atAtea secole, la Venelia, spre marea Incantare astrainilor cautatori de pitoresc, dar spre nenorocirealocuitorilor trdind in mlwini, vecinatatea ei era unde§ert de lagune i se putea ajunge la cetatea fara pa-reche numai cu trenul sau cu vaporul.

D. Mussolini a voit altfel. Nu sa modernizeze, cumfac atfilia prostqte, far& niciun respect falâ de sfinleni

LA FRATII DIN APUS. CREATORI SI CREATIUNI 105

trecutului. Venetia va ramanea ce este: nicio piatra con-sacrata de secole nu se va clinti, §i drumul vreinii noastrenu va merge pe ruinele atator constructii respectabile,pe care le-a sarutat soarele atator glorii. Dar, acum,peste lagune secate, unul din cele mai frumoase drumuriale lumii suie, 1ncalecand adancul: frumosul pod, deo linie antica ap de pura, care duce pana in margineaVenetiei, unde se oprwe cu datoritul respect faIa de cenu se poate atinge deck de un barbar.

Intrebati: cu ce mijloace? Cu mijloacele care erau.Cu acelea pe care le reprezinta atatea brate care stateaufara indeletnicire i care au putut hrani astfel gurileflamande, iar, in ce prive§te materialul, s'a luat acela careera la indemana i pe care admirabila tehnica italianadin timpurile noastre 1-a §tiut preface i intrebuinta.Cu gandul la constructiile de caramidd ale Romanilor,s'a revenit 0 cu ce succes ! la practica lor pe ne-drept parasità.

Azi, aceasta cale e un triumf pentru geniul italian.i, continuand o asemenea opera inalt civilizatoare, pe

povarni§urile sterpe ale Istriei pietroase, adaugita prinrazboiu la Italia-mama, cazmaua lucreaza zi de zi,culegand i oranduind bolovanii cari lasa deschise pentrucultura campiile de hrana ale anilor ce yin.

E upr, va asigur ; numai sa incercam. E ceva maiupr decat o politica proastä . . ..

e N. Românese a, 26 Aprilie 1934,

XIII

VALOAREA NATIONALA. A LUI CONSTANTIN-VODA. BRANCOVEANUL

Asezarea din nou in mormântul dela Sf. Gheorghe Nou,unde o candela pioasa pusa de Doamna Maria aratasingura locul in care se odihnesc oasele sucului Valet laConstantinopol, a oaselor lui Constantin-Voda Brânco-veanu, da prilej sa ne indreptam un gand de recunostimacatre acela care, acum mai bine de doua sute de ani, afost un mare% stapânitor al Tarii Românesti si un bine-facator al neamului sat', in toate domeniile culturii, ba,mai mult cleat atAta, un milostiv sprijinitor si daruitoral intregii lumi din Rasaritul cre§tin par& in OrileArabilor.

Multe se pot prqui la mucenicul jertfit, cu tori copiiilui, de salbatacia unui mare-vizir nebun, in anul 1714,dar, dintre toate insusirile lui, una mai ales ni se impuneazi, cand culture ocrotità, asa de puternic de dânsul,e orientata, fail indreptaIire si fara folos, catre curentecare n'au a face nimic cu viaIa noastra insasi: parteadin sufletul nostru pe care el a intrupat-o, expresia deromAnism care se infaIiraza printeinsul.

VALOAREA NATIONALA A LUI CONSTATODA BRINCOVEANU 107

Inainte de lunga lui domnie, oameni destoinici lu-eraser& in direc%ii straine care-i ispitisera. Unii, oricarear fi fost sAngele lor, oricat de sigura coborirea din sta..pânitorii cari fusesera odinioara, veneau din Constanti-nopole, unde i§i petrecusera toata tinerela §i de a caruiputernica inrAurire nu se mai puteau desface. Ei erauintovara§ili adesea de oameni cari se Iineau de acela§imediu §i cari, uneori cu Doamna insa§i in frunte, ii in-cunjurau de indemnurile §i de sfaturile lor. Limba ro-mâneasca o §tiau mai mult sau mai pu/in, dar ei nus'ar fi &Ida sá cheme pe cineva la o opera de infali§areliterara. Tara o ini,elegeau prin ceea ce Oda atuncivdzusera §i adrnirascra in capitala Sultanilor, care nuputuse sa nu farmece tinereIele lor. Ca scop mai inaltal cArmuirii lor ei i§i puneau Iinte care erau alaturi denoi sau ne intreceau cu mult. Cutare, Mihnea Radu, unom curios §i interesant, banuit ea a trecut la legea tur-ceased §i de aceia cautând sa dea cele mai mari dovezide alipire la cea cre§tina, inIelegea sa deie in grece§tenorme pentru toata Biserica Ortodorca §i, pricepAnd gre§ittitlul de duce de Fagara§ §i Am la§ al inainta§ilor sai,se intitula arhiduce §i-§i punea ca sterna o pajure cudoua capete care nu era a Bizarrtului. Iar CantacuzinulSerban, rnândru de coborirea sa din ImparaIii Rasarituluise gAndia cu tot dinadinsul la putinia ca, ajutat deimparatul Apusului, sa ajunga la mo§tenirea sa bizan-tina.

Boierimea, fire§te, se lua dupa stapAn, iar ora§ele eraulocuite de o lume pestriia in care Grecii §i vorbitorii degrecqte erau in numar foarte mare.

a r


Ridicarea in scaun a Brancoveanului a fost in gandulacelora cari 1-au voit si 1-au susIinut o intoarcere catrelucrurile cele adevarate si cele vechi ale Varii, oricat inaceasta inalIare a modestului boier ar fi fost mareamandrie, in sensul Constantinopolului si in acela alRenasterii, pe care o reprezinta unchiul dupa mama alcelui ales, Constantin Cantacuzino Stolnicul.

Intaiu are insemnatate felul cum noul Constantin-Vodaa capatat cea mai inaltà putere.

Al Iii fusesera trimisi dela Tarigrad unde statuseratrainic sau, ca Serban Cantacuzino, alergasera ca pribegica sa-si afle acolo bani si patroni. De mult nu mai venisecineva din strainatatea cealaltà apuseana, unde sa-sifi adapostit suferinVe si visurile. De mult Iara insasinu-si aratase dorinIile in ce priveste omul menit s'ocarmuiasca. Afara de subreda improvizaIie a bietuluimosier saracuI Antonie-Voda din Popesti, care aminteaoriginea lui din vechea dinastie, nu mai fusese Domn alesdela acel Constantin Basarab poreclit Carnul, care-sicapatase locul la moartea lui Matei Basarab, de pe urmaunui pronunciament al soldaIilor, dorobaqi si mercenari,cari, prin anarhia pe care au provocat-o, au facut sa lise plateasca scump ajutorul pe care-1 dadusera candida-tului de care fusesera castigaIi prin ispita banilor.

Alegerea Brancoveanului s'a facut insä altfel. L-aproclamat # Iara # si cu ostenii, dar nu acestia fiind infrunte pentruca ar fi fost atrasi prin fagaduelile de fa-voruri. Nu mai era, dupa zdrobirea celuilalt Constantinde catre trupele ardelene ale lui Gheorghe Rakoczy al11-lea, nicio adevarata ouste. Slujitorii de atuuci nu

VALOAREA NATIONALA A LUI tONST.-VOlit 13RANCOVEANU 109

fkeau decAt sa se adauge mul%imii, al cArii glas domina.Pe &And pe Basarabul dela 1654 Ii voiserà numai uniidintre boieri, contra candidaturii lui Brâncoveanu nus'a ridicat nimeni. 0 adeváratà unanimitate nalionala, rà-sdrità spontaneu si manifestatà prin sgomotoase aclamaIii.

N'a mai fost, ca altadatd, la intronarea lui Vodà Matei,o adeváratd solie care sa cearà Turcilor iertare pentru ces'a fdcut si sa ii cearà umil intärirea. Noul sim%pornit si din sufletul hrAnit cu atata culturd al Stolni-cului, admitea atAta : rAscumpArarea dela Turcii prinsiinteun greu fazboiu cu Imperialii austriaci, necontenitinving6tori dela despresurarea Vienei incoace, a unuiact nalional Indeplinit in constiinta drepturilor, de atAtatimp pArasite, ale unei Vari in fond libere.

titlul luat de ales e caracteristic i plin de inIeles.Radu-Vodd erban, strabunul lui Brâncoveanu prin

Elina, mama Cantacuzinilor si a maicii lui insusi, Stanca,inuse a-si indreptali Domnia luAnd, pe o baza pe care

nu prea incercám a o deslusi, numele de vrmas, de<(nepot>> al lui Basarab, deci de membru al dinastieiin care nu totdeauna de atAta vreme se cautaserà Domnii.Constantin Chrnul s'a numit Basarab din cauza acestuiRadu al cdrui copil din flori era. Dar Brâncoveanu nuavea legaturi strânse si nengkluite cu se/nil-10a aceluiBasaraba din Arges, al cArui trup s'a gAsit, asa de binepAstrat, In zilele noastre. i totusi el si-a zis tot Basarab ;mai tArziu numai, scurtând acest d'intAiu titlu 0116 lasingura literà dela inceput, si-a adaus numele, In sine

un deosebit inceles dar poate cu gAndul la Bran-covici, despoIii Serbiei, de a carii inviere se vorbiafar%

no:penal,

110 HATO/a 13E IiiirtrNEIIVC

acuma and Imperiul Otoman pAriia din toate incheie-turile sale , al mosiei de pe Olt a familiei, Brfincovenii.

Cei ce strigau bucurosi pentru Vodà cel nou s'au&Ida desigur si, la indoita jertfd de sAnge pe care oadusese aceastá familie.

Tatäl, Papa din Brâncoveni, pomenit pfina azi decrucea de piatrà in josul dealului Mitropoliei, perise demâna anarhiei pretoriene, stirnitä de slabiciunea Car-nului. Bunicul, Preda, fusese ucis de Constantinopoli-tanul vanitos si de turburea minte care fusese << arhiducele *Mihnea Radu. Mucenicia trebuia sa fie si Vodá Bran-coveanu n'o gficea, de altfel, o grea si sfântà mostenirea acestei semin/ii, de o fatald ursitii.

Constantin Brâncoveanu era un tânàr bine crescut.Scrisoarea lui e sumire, mestesugità; fraza plina sieleganta. Dar nu fusese ucenic al unor dasaili greci pecari, cand s'a format el, pe la 1650, nici nu i-am puteagäsi. Drumul in sträinatate nu 1-a facut. Tâna'rul era incurentul acelei miscàri curat romfinesti pe care o infa-liseazii, afarà de o usoard modd ruseascg, mai tfirzie,epoca patriarhalà, smerit indigend, cald tradi.cionalist5,a lui Matei.

Dela gustul acelei epoci vine si imelegerea Brâncovea-nului pentru arta'. Crealiunea lui, ap de bogata, nu cdeck reeditarea largii risipe de ctitorie a rivalului luiVasile Lupu. Aceleasi norme de construc-cie, aceea0 tin-podobire, afará de nota mai vesela a unei fresce influen-late de Italia si de cea, pompoasà, a unei sculpturi destalpi care vine, pe o cale usoará de recunoscut, dinVenelia lui Constantin Stolnicul. Doar marelui ctitor

VALOAREA NATIONALA A LIJI CONST.-VODA BRANCOVEANU 11{

artistic i-a placut sa semene langa lacaprile daruitelui Dumnezeu propriile sale palate, de o stralueire faraexemplu.

Pentru erban Cantacuzino, Moldova fusese altà Iara,Ardealul ii era indiferent, un lucru al imparatuluicaruia i se inchinase. Brancoveanu a avut mintea ne-contenit Indreptata spre aceasta Romanie de Nord mol-doveneasca, unde fiica lui, Maria, a fost Doamna luiConstantin Duca, numit prin aurul muntean, iar ochiiDornnului din Bucurqti s'au Intors la orice prilej cei se 'Area favorabil spre CarpaIii de catre Transilvania,unde s'a visat stapan, ca odata Mihai Viteazul, al caruinume, dar i al vechiului Mihail aitanoglu 11, purta unuldin unchii lui.

A§a fiind, Constantin-Voda nu are sa ceara dela Im-perialii austriaci nimic mai mult decât ce avuse ca titlu,crwerea situaliei lui viindu-i apoi, se pare, dela sine.Oricum, el nu se vede domnind sau capatand mai multdeck Domnia sa din partea patronilor dela Viena. 0politica de continua observaIie nu vrea sa se lase robitade nimeni. De aceea §i neincrederea in RuO, a§teptarea,la 1711, a biruinIii acestora, care din fericire nu s'aprodus, ca sa se ia o atitudine faIa de dan§ii.

Daca Brancoveanu ar fi fost al cuiva, poate ca intrigilerudelor sale cantacuzine§ti §i ferocea pofta de bani aVizirului Gin-All nu 1-ar fi putut duce pang la loculexeculiei. Om al Iarii sale, el a cazut mai u§or, dar aramas in amintirea acestei Iari, cu o duio§ie deosebita,mai adanc.

it N. Rominese ), 31 Mai 1934.

XIV

DATORIA NOASTRA. FATA. DE DINASTIE

Datoria noastrà fa-p de Dinastia României e hotaritá,de o potriva, de simpil pe care acest popor I-a avut tot-deauna fa-p de armuitorii sdi i, pe de alta parte, decondiPile in care a fost a§ezatà actuala seminPe dom-nitoare.

Un vechiu instinct roman afdcut pe Romfini s'a doreascaordinea sprijinita pe continuarea puterii in acela§i neam,pregátit din generaPe in generape pentru chemarea gin-ga§a a conducerii. Acea ordine care e una din prirPlecele mai de prel ale mo§tenirii celei mai nobile a acestuineam. Ordine care sä nu poata fi calcata de toate poftelenebune ale oricui, pe merite adevarate chiar sau pe inchi-puiri despre sine, i§i inchipue ca are misiunea de a se suiin capul celorlalli 9i a-i indrepta dupà ce-i trece prinminte in fiecare zi.

De cum s'a inceput viala de Stat la noi, intiii in Mun-tenia, apoi in Moldova, inainta0i no§tri au socotit aa§a trebue sa treaca' puterea: din tatã in fiu. Nu, caaiurea, la ruda cea mai de virstà, ci la odrasla aceluicare Odd la moartea sa a stat in frunte. Nu se Pnea in

bATORIA NOASTRA FATI DE bINAETIE lia

seama cine era mama §i nici legaturile ei cu Domnul:ajungea coborirea din cel ce fusese uns pe frunte cumirul stapfinirii.

Urma0i lui Basarab din Argq au purtat astfel coroanafara tagaduire din partea nimanui, luptele pentru tronuriandu-se numai intre membrii, legitimi sau nelegitimi,rccunosculi de Ora sau impu0 din strainatate, ai ace-leia0 familii.

In Moldova, dela cel dint:Ai desrobitor maramurepancare s'a socotit fara legaturi cu Ungaria i a stat de sine inScaun s'a tras irul Voevozilor Oa la tefan-cel-Mare§i dela tefan inainte pfina la cel din urma vlastar alurma§ilor v-echiului Bogdan-Voda.

A§a de necesara era aceasta rânduiala dinastica, inatstrainii cari se lacomeau la Domnia paiantului nostru10 cautau §i ei o descendenIa dela intemeietori, delactitorii patriei. Fanariolii ei in§ii, coboritori prin femeiin ce privew pe Mavrocorda/i §i dela ei spre ceilalIidin Alexandru-Voda Iliq, erau mfindri ca pot sa infa-/i§eze, §i in fruntea cronicilor scrise sau legate, potrivitedin porunca lor, ca se trag dela vechii stApani, a caroropera se credeau chemmi s'o urmeze.

Era ca un caracter sacru in ideea dinastica. Aceia carica boieri purtasera numele botezului lor il schimbauatunci când se a§ezau pe jel,u1 domnesc, §i astfel ei ajun-geau, in Muntenia, Basarabi, Razi, Vlazi, iar in Moldovali placea sa poarte numele de Alexandru §i acela de te-fan. Intocmai cum cardinalul care e ales Papa 4i schimbanumele, land pe al aceluia dintre predecesori a carui


tradilie inlelege a o urma. Ajungand Domn, erai alt om0 te legai de cine a fost Domn inainte.

Se amesteca in acest fel de a incelege i de a simci con-cepIia romaneascd despre mo0enire. Precum un sat efácut de mo§ul dela care pleacd sdtenii urmdtori §i in acelsat nimeni nu e cu drept deck eine are sangele aceluimo, iar indreptdrile yin dela bdtranii cari sunt maiaproape cu trupul i timpul de acel intemeietor, tot apcei din vila descAlecatorului se 1in laolaltd, pdzitori aiunui drept care nu se irnprumuth i nu se poate fura,iar din mijlocul acelora rdsare ca sd prinda franele cine epe linia transmisiunii inddtinate: Drept din drept, Domndin Domn.

Pentru orice locuitor el e parintele, §i in faIa lui §i celmai umil dintre Idrani poate sta drept §i sigur de plan-gerea sa. Niciun regim monarhic n'a cunoscut o maistransd legaturd patriarhald deck aceea care unea cuacest Suveran indatinat al nostru olwea toatà a fiilor-Orli. Nici eticheta de Bizant nici moda de Stambuln'au putut rupe cu totul aceste legaturi dintre tata §i

copii.De aceea Domnul se láuda &Led era bun ca om, dar

aceasta bundtate era un dar al lui. Nu era o datoriedecat numai pentru cre0inul din el fa/a de Dumnezeu,in manile cdruia 10 simlea soarta. Incolo, dela dansul secerea atata: ca in rdzboiu sd fie viteaz, in pace drept, i

sä lucreze cu sfetnici buni, cat mai siguri §i mai indelungddinuitori. Nimeni nu era indrituit a-i lua zi de zi socotealade ce vrea §i de ce face: nu era un tribunal de opinie pu-blicd necontenit deschis pentru cercetarea lui. Ajungea

bATOAIA NOASTEA. FATA DE DINASTIE 415

ea In rostul de Domn sa fie in adevar Domn. Iar. dacain acest rost el scapata, numai in acest rost, atunci, da,lucrul se infali§a altfel. Petru 8chiopul poate fi laudatca a fost <ca o matca far& ac*, dar nu aceasta se cereadela dansul. N'avem un Su3toniu, nici un Tacit intrecronicarii no§tri, fiindca de a§a ceva nu era nevoie, nutrebuia sa fie vorba.

Fiecare popor i§i are rosturile sale: in ce prive§te Dom-nia, ale poporului roman, bune ori rele fa Va de altecriterii, acestea erau.

Cand, la ie§irea din epoca FanarioIilor, am avut voiea ne hotari prin alegere domnitorii, principiul dinastic aie§it la iveala dela sine, potrivit cu acela§i secular instinct.

Boierii cari au fost chemali in 1822 la Constantinopolede Sultan pentru alegerea noilor Domni de Iara, s'ar fiputut opri asupra cuiva dintr'un neam care sa nu fi dom-nit, ba chiar asupra unllia plin de merite, care sa nu fifacut parte nici din boierime. i totu§i Muntenii au voitpe Grigore Ghica, nepot de frate al Domnului cu acela§inume, ucis de Turci in re§edinIa sa dela Ia§i, iar, dacaMoldovenii au scos inainte pe Ioan Sandu Sturdza, sanu uitam ca inainte cu vreo doua secole se oferise unuiadintre ai lui Scaunul Moldovei, pe care n'a vrut sa-1 pri-measca. Dupa introducerea Regulamentului Organic careprevedea prin dublul abuz, al suzeranului turc 0 al pro-tectorului rus, ea alegerea putea sâ cada asupra oricaruimembru al nobilimii din cele doled principate, Muntenii auavut pe Inca un Ghica, Alexandru, fratele celui caredomnise pana la 1828, iar in Moldova a incaput ruda luiIoan Sturdza, Mihai-Voda, a carui bunica era o domnila

416 SFATURI PE INTUNERRC

fanariota. Mai tarziu, e drept, boierii munteni, avandacum putinIa de a alege, care li fusese taiata intaia0data dupa schimbarea regimului, au facut un Domn dinfiul modestului boierina oltean Dimitrie Bibescu, care s'ainvrednicit deci sa fie pomenit in titlul domnesc al fiuluisat', Gheorghe Dimitrie-Voda. Cum a intervenit revo-lutia dela 1848 i iara0 s'a facut deci o numire de Domnidela Constantinopol §i Petersburg, strainii cariii aro-gasera dreptul de a ni da porunci au Iinut totu0 in samaprincipiul dinastic, §i astfel Muntenia a avut pe BarbuStirbei, fratele lui Gheorghe Bibescu, iar Moldova peinca un Ghica, Grigore, ruda ultimului stapanitor cuacest nume.

Sa ne gandim chiar la faptul ca, de0 ales pentru a faceloc, and va fi momentul, Domnului strain, de mult dorit0 el insu0 a recunoscut aceasta fara nicio parere de rau,Cuza-Voda a fost aplecat un moment sa lase puterea unuiadin fiii pe cari-i avuse cu Maria Catargiu, maritataObrenovici, fii recunosculi public cu invoirea bolnaveiDoamna Elena, i in lard a fost pentru aceasta hotarireo sincera bucurie, cum se vede din manifestaliile popularece s'au produs cu acest prilej. Imprejurarile Insa s'audesvoltat altfel, §i dela Alexandru Ioan I-iu s'a trecutla Carol I-iu, din familia de Hohenzollern dela Rin.

Cum a inIeles lumea politica dela noi aceasta schim-bare ?

S'a spus, 0 nu Fara' dreptate, a s'a voit astfel impie-decarea nenorocitelor lupte pentru Domnie. A fost decio prefacere in decisiune politica solemna a stravechiuluiproverb : q Schimbarea Domnilor, bucuria nebunilor v.

DATORIA NOASTRA FATA DE DINASTIE 117

Dar s'a inceles ca trecerea la dinastia adus6 de pestehotare s'ar fi fAcut contra voincii acelora cari 0116 atuncistApAniserä §i ale cgror familii ar fi putut avea pretemiila tron.

De fapt ins6 nu e a§a. Bibescu insu§i, care, cândvacum o dovede§te scrisoarea pe care o publicam acumaproape treizeci de ani in revista mea <( Floarea Daru-rilor # ar fi voit sa se intoarcä tard a precisa in cecalitate, dacd inteadevär %am 1-ar fi dorit §i el recu-noa§te ca nu a lost a§a , n'a facut Domniei celei noigreutdOle de care mai târziu, in alte circumstance, a fostinvinuit viteazul i talentatul &du fiu, o figura desigurrespectabilà. Mihai Sturdza, care dorise la 1859 s'à se in-toarca in Domnie, a dus ani de zile Ora la tArziul sfk-§it al sau o via0 de absolutd demnitate, fdra nicio incer-care de aventura. Barbu Stirbei a fost de o perfectàloialitate fa-0 de Carol I-iu, in serviciul devotat al ea-ruia a pus pe fiul sail cel mai mare, Gheorghe, caredAduse dovezi de o distinsa inteligen0 §i de talent, inde-plinind cu succes o misiune in Rusia, a càrii descrieree pling de parundere i spirit.

Cuza-Votid insuO, detronatul printr'o mizerabild con-spiraTie de politicieni §i de ofi-ceri sperjuri, a refuzat luiNapoleon al III-lea o intoarcere contra urma§ului sailde origine strAink §i, de grija lini§tii patriei sale, n'a voitsà calce macar pàmântul Iárii care era sa-1 acoperein curând. Dar intr'un prelios carnet al lui D. A. Sturdzagasesc o scrisoare a fostului Domn al Moldovei, GrigoreGhica, uringrit de infame calomnii in refugiul de lângaMelun, in Franla, uncle era sa cedeze unui moment de


suprema indignare, sinucizandu-se, scrisoare care fixeaza§i mai limpede, §i politica acestuia fata de Unire §i deDomnul strain, §i felul cum acest suflet nobil concepeadinastia straina:

4 Le Mée, 8 April 1857.

e Divanul ad-hoc trebuind sa se adune in curand, e dedatoria fiecarui bun patriot sa se patrunda de ideea caeste in interesul -Orli sale ca principiile cele doua aleUnirii §i printului strain sa fie puse in acela§i timp ; §i

cred ca printul strain ar trebui sei fie imediat ales, pentruca Adunarea sei poatei proceda sub auspiciile lui.

e Unirea nu mai ofera greutati astazi, a§a incat sperezea va fi unanimitatea asupra acestui punct. Cat desprecelalt principiu, care nu e mai putin important, s'ar puteadesigur sa se mai intalneasca vreo opunere din parteaunor persoane care nu i-au dat sama Inca bine de valoarealui. In aceasta memorabila sesiune care sta sa se deschida,Divanul va avea sa specifice drepturile §i scutirile Orli,care sunt aparate §i 'Ana acuma prin capitulatii.Doua Puteri vor incerca evident sa le denatureze printoate mijloacele cu putintà. Dar cine altul cleat printulstrain, pus in capul natiei române§ti, va fi mai in stare saapere drepturile ei fata de Comisiunea internationala§i de Puterile Europei? Poate un caimacarn ori un Domnde tall ? Nu, de o sun de ori nu! Atunci de ce nu s'arstarui, Inca dela deschiderea sesiunii, pentru alegereaimediata a unui print strain? De ce ne-am lipsi de acestsprijin solid, care olera toate garanfiile ce s'ar putea dori?Pentruca Divanul are dreptul de a rosti dorintile natiei,

DATORIA NOASTRA FATA DE DINASTIE 119

s'o faca in toata sigurania ; Puterile nu vor putea cleats'o respecte.

<i Iata ce trebue sa insinuezi partidului nalional sisa-1 faci sa inIeleiaga si ace .a ca, daca nu staruimpentru alegerea imediata a prinIului strain, drepturilenoastre politice sunt in primejdie sa fie compromisepentru totdeauna >>.

PRINTUL GRIGORE GHICA

Deci: stabilitate, oprirea intrigilor pentru tron,poate chiar si pentru puterea ministeriald ceruta departide si de fracliuni. Dar si altceva: nu orice prin%strain, nu, desigur, un Rdsaritean, si mai ales un Rus,nu un Austriac din vecinatate, ci unul din Apus, caresa ne poata reprezinta in locul sail de plecare, deci sane puie in contact continuu cu acea civilizalie a Apusuluide care eram asa de rAvnitori.

Carol I-iu a indeplinit cu o mare stralucire acest rostcare se defineste asa de limpede in scrisoarea dela 1857, doiani inainte de alegerea lui Cuza, de Domnul rnoldoveanmartir al pasiunilor boieresti. Cfind a avut sa aleaga intreOccidentalii desbinaIi, Ferdinand I-iu a luat ca nor mainteresul -Orli, chiar dacd-i cerea sa lupte cu cei dinsAngele sau. 8i el si-a facut aceasta datorie.

Lui Carol al II-lea sa-i dorim, nu numai sa faca a biruimeritul singur in conducerea %aril sMsiate de pasiuni, darsi a izbuti sd inlature, prin farmecul personalitaIii sale,orice, astazi, 0 nu cu totul Para vina unora dintrenoi, intuneca numele bun al iubitei noastre Românii,

is N, Romanesc )), 13 Mai 1934,

XV

DOAMNA LUI ALEXANDRU IOAN CUZA-VODA.

Acum cateva saptamani, cu Suveranul in frunte, ungrup de inielegatori §i de pio§i s'au adunat pentru actulde omagiu al desvelirii in fala §colii intemeiate de &Ansa,la Cotroceni, a bustului aceleia care, cu un rar senti-ment de modesta demnitate, a fost dela 1859 la 1866Doamna Romaniei.

Elena Rosetti, maritata dupa Domnul Unirii, meritafara indoiala acest omagiu.

Ea insa§i, candva, la implinirea a cincizeci de anidela crearea Patriei unite, and, cu doug studente aleUniversitalii din Bucurqti, m'am dus s'o cercetez laPiatra Neamlului, unde sta.-tea in casa pusa la dispoziIiede familia Bacalu, dupa ce-§i daduse toata averea pen-tru scopuri de binefacere §i se prefacuse, cat o mai lineauputerile, intr'o maicurd ingrijitoare de bolnavi la spi-tale, imi vorbea de prefacerea minunata care se pe-trecuse in squl ei, infaji§at §i cu o oarecare dreptateca un tank' boier petrecator, din ceasul in care a fostchemat de o neprevazuta §i extraordinara soarta sa fiecapetenia poporului sau. De a doua zi dupa aceasa

DOAMNA LW ALEX. IOAN CUZA-VODI 121

minune, pentru dansul ca §i pentru noi, el a fost altul.Spiritul vechilor Domni intemeietori §i Ostia-Lori deIara s'a coborit asupra lui. De acum inainte el a ascunscat a putut mai mult pe omul care nu putea sa dispara,dar care nu trebuia sa se vada §i a ramas numai, cuun uimitor siml de maiestate, Domnul.

Ea, care-i pastra memoria cu o extraordinara devo-/iune, neingaduind sa se rosteasca un singur cuvantdespre slabiciuni pe care le cuno0ea, le ingaduise §io spunea cu mandrie le iertase, ca singura care pelume putea sa AA acest drept, n'a cautat sa expliceacest miracol. Sim/ea insa desigur de unde vine: dinsurprinzatoarele adâncimi nestrabatute ale acestui ad-mirabil neam care, §i in rau, dar mai ales in bine, e ca-pabil de lucrurile cele mai neweptate. Si, sim/ind cala # Maria Sa *, Domnul ei, acesta nu era un lucru decare sd se mire cineva, ea se mullamea sä constate cäap a fost, ca, pe când prin/ilor dintr'o dinastie le emai upr sa recurga in ceasurile mari §i grele la rezerveleseculare pe cari le-au gramadit stramo0i, acest simplufiu de boieri moldoveni, i nu dintr'un neam mare, adovedit ca. 0 Med acest sprijin poate cineva care vinedintr'un neam nobil sa dovedeasca ace-a0 demnitate.

La &Ansa nu s'a gandit ea insa0, §i, din nenorocire,inteo societate pe care o atrag prea mult altfel de lu-cruri, i chiar la carturari, la cercetatori ai trecutului,cari intrebuinleaza prea mult cea mai grea truda casa lamureasca lucruri din cel mai departat trecut, defapt aproape indiferente, nimeni altul nu s'a gandit lavia./a i la sufletul ei, al celei care 0 ea, fara a fi nevoie


sa biruie niciun fel de pornire spre gre§eli, ingropAndun trecut, a fdcut aceea0 minune de inalIare pAna larangul cuvenit.

De fapt, noi nu §tim Ong acum nimic, absolut nimicdespre aceea care cu cea mai mare simplicitate a fostdusk . dupg incetarea dintr'o viard care era numai o

gata de mult- s'à se sting6, la locul de odihn6al cimitirului dela Sole0i, nici macar la Bistr4a Neam-Iului unde o a§tepta o mai cuvenità piaträ de mormânt.

Rosete0ii sunt mu1i, 0 din multe ramuri. Niciunulnu a crezut ci trebue sà insemne desfg§urarea familiei,din acel veac al XVIII-lea, and o familie de Levantiniiscus4i a parasit Constantinopolul stràmo01or ca sáimplânte in Moldova neamul incunjurat de multa prie-tenie devotata §i tot a§a 0 de cumplità du0ngnie, alacestor Rusete0i. Pe lângd un Antonie, care a fost Domn,avfind dupg mama sangele Cantacuzinilor imperiali, Cu-pare0ii, fiii Cuparului, ai Paharnicului, nepoii lui,au jucat uu rol hotaritor in istoria Moldovei. Numaiistoricul Radu Rosetti, in interesantele lui amintiri, avorbit pe scurt despre ce a insemnat in trecutul mol-dovenesc aceasta energic6 §i priceputà familie, de maritrad4ii.

Nu tirni nimic despre pàrinii aceleia care trebuia safie Doamna erii. Rosete0ii dela Sole0i in judelulVaslui sunt cunosculi numai prin fraii so-06 lui Cuza-Voda, ambii oameni de cea mai aleassa educalie §i de ofereala deosebita de orice ar putea sa path sgomotpomp4: unul, Dimitrie, pe care 1-am vgzut §i eu in co-piliiria mea, petrecut toata viala la Ia0, uncle era

licarire,

§i.

i-a

DOAMNA LUI ALEX. IOAN cozA-NroDA. 123

o figura mai respectata cleat simpatica ; pe celalt, care, inpunul ce 1-a scris, s'a vàdit, la « Convorbirile Literare )),un cugetator adanc i curagios si un scriitor de o formaclara si stapanità, imprejurarile politice 1-au f 'dent, desigur peste asteptarea si contra voinIii lui, sa fie, la 1888,in clipa and se prabusea carmuirea, roasa de multemizerii, a lui Ion Bratianu, presedinte al Consiliului de

Inteleptului rege Carol i s'a parut &à, in aceastdclipd and se deslanTuiau toate patimile, nimeni n'arputea sa le domine mai mult prin nepartcnirea sa cleatinaltul magistrat care presida Curtea de Casatie. AstfelTeodor Rosetti a stat in fruntea unui guvern de atevaluni, raspandind in dreapta si in stanga cuvinte de irn-paciuire i chiar de promisiuni, pe care nu le-a pututindeplini pe toate, ceea ce i-a fficut un nume eau si i-adat o porecla pe care nu vreau s'o spun si pe care desigur omul onest si in ce priveste valoarea cuvintelor salen'o merita. Una din aceste fágàduieli stiu insa ca a in-deplinit-o : aceea pe care mi-a dat-o mie, slabuc licerrOat,pe care mul%i 11 credeau ca nu va face zile batrane, cum,sa ma iertali, am de gand sa le continuu, in ciuda celorcari nu incap de mine ; prin frumosii bani de aur pecari mi i-a dat am fdcut la nouasprezece aniintaia calatorie in Italia.

Elena Rosetti a primit o crestere foarte ingrijità: ascrede nu numai in Moldova ei, ci si in strainatate, laParis, caci nu numai vorboa, dar scria limba francezacu acea puritate, de altfel obisnuita la generalia ei,care facea pe raposatul prieten al nostru, Emile Picot,sa spuie ca a cunoscut numai un orn capabil de a vorbi

neimplinili

minietri.


franIuze§te ca in epoca lui Voltaire, pe generalul Mavros,bunicul raposatului doctor loan Cantacuzino. Dar dincetiri alese ea i§i formase un suflet de o inaltare deose-bita, de o fineà duioasa, pe care puIini 1-au cunoscut§i pe care ni-1 vade§te admirabila scrisoare adresataprietenei sale, Moldoveanca Hermiona Asachi, care,dupa moartea soIului roman, se casatorise cu insu§iEdgar Quinet. Reproduc traducerea pe care am dat-ointr'una din atat de multele mele car%i necunoscute,4 Scrisori de femei 5:

Ai un suflet de Inger, care se vade§te adesea a§a debine in Cate unele din frazele d-tale, a§a incat ma cu-prinde dorinIa sa te sand cetindu-le. Acesta e efectulpe care mi 1-a produs ultima d-tale scrisoare. Ai desprefericire o idee foarte inalta, Hermiong, mullumescca ai avut destula buna pdrere despre mine ca sa fivazut inima mea in stare sa mearga sa-1 caute in re-giunile unde o pui. Multamesc: e din acele intelegericare ma fac aproape mandra, pe mine, biata femeie,mai pulin desparlità deck d-ta de meschinele vanitapale acestei lumi, al carui unul din cele mai rele neajun-suri e Ca ni mic§oreaza cugetarile §i ni astupa cerulunde straluce§te soarele adevarului. Hermiona, acel locdin scrisoarea d-tale te-a facut a§a de mare incat a-proape n'am curajul doresc fericirea cum o intelegde obiceiu oamenii. Si iara§i nu-mi simt puterea sa-tispun: singuratatea d-tale §i virtui1e cu care o luminezite fac a§a de sfanta, incat cea mai buna dorinca ce a§putea sä formez pentru d-ta la inceputul acestui an e

ramai ce epi. Nu, chiar de ar suferi pulin prestigiul

§ili

sali

s4

bOAMNA LUI ALEX. IOAN CUZA-VODA. 125

d-tale, imi place mai bine sa-li doresc intoarcerea inpatria ap de dorita, in aceasta Fran la, unde irni lip-sqti mie.

Nu crezi niciodata in placerea ce am avea traind unalanga alta ? Ai fi sufletul micului nostru cerc ; aceastalirevine de drept. Dar, Doamne, de ce sali vorbesc d-tale,biata exilata, (Edgar Quinet era in exil) !? Pentru cawi nobila §i tare nu e un cuvant sa yin säli trezescdurerile. Iarta-ma ? #.

Sunt mulIi oameni cari scriu frumos, dar nu totdea-una via%a le este ca scrisul. La Doamna Elena nu eranicio deosebire intre cuvantul pe care-1 punea pe hartie§i traiul pe care-1 ducea, pe o linie trasa odata pentrutotdeauna.

In acei apte ani de Domnie, din col-0.11 de umbra incare se a§ezase, printr'o voinVa neinfranta, sucia stapa-nitorului Orii, n'au ie§it cleat discrete milostenii §i faptede cultura, una din ele fiind chiar acea §coala, roma-neasca pentru fete romance, pe vremea cand, §i maimult ca azi, numai ce era strain atragea snobismulunei societaIi cu minlile ware §i primitoare, aceacoala materna pentru orfanele care altfel ar fi fost

menite mizeriei sau desfraului: Azilul Elena Doamna,catre care trebuiau sa se indrepte in atatea generaiiimii de suflete recunoscatoare.

Intr'o lume unde se ascunde doar eine n'are nicioinsu§ire, s'ar crede ca aceasta fereala a Doamnei eradatorita lipsei de insu§iri fizice sau intelectuale. E ade-varat ca micqa femeie slaba cu ochii mari negri are oinfali§are pulin simpatica in marile portrete oficiale

126 SPATURI PE INTUNtIite

infki§ând-o ca Doamna. Cunosc insa 0 1-am repro-dus un alt portret, in care bandoanele care schimb6faIa sunt inlocuite printr'o coafurá care modeleazá li-niile unei figuri in care adânca melancolie irgelegAtoarenu inlaturd farmecul privirii.

** *

8i, daca la adâncile ei bkrâneIe -nimic nu eamasesedeck umbra pierdun in imensul fotoliu, scrisoarea demulOmire intovdr4ith de urkile unei sfinte pentrucopiii mei, aratà ca nici pe pragul spre 4 dincolo # fla-cka din scrisoarea dela 1861 nu se stinsese.

4 N. Românese *, 28 Iunie 1934.

XVI

VALOAREA DE ARTA A BISERICILORNOASTRE

Noi n'avem, din vitregia imprejurArilor, in fiecarecoil de Tara' o biblioteca de carIi i documente vechi,un Muzeu, o veche clädire de arta', tablouri in care sdtralasca o intreaga lume dispàrutg, cu oamenii cari aufost atunci 9i a cáror infalipre macar sa se pastreze.Locurile noastre, calcate de mulli diqmani i adese oride cei mai salbateci, pentru cari nu era crulare i mil-à,n'au putut adaposti astfel de comori i, vàzându-se cetrecator e tot ce ne invreclnicim a face, gustul insu0de a lucra ca sa ramfiie pentru alte timpuri a disparut.Nu e ca in Italia, unde la fiecare sat trebue sa te opreTtipentru ca sa ga'se§ti o urma de frumuse0 sau un semnde amintire, --- -cal% binecuvântatd intre toate celelalte !

Din tot ce a cuprins ca indeplinire de arta trecutulnostru, un singur sala al lucrurilor frumoase ne-a IA-mas: biserica.

N'o Ttim prelui in deajuns. 0 vedem prin sate 0 chiarprin oraple noastre ajunse atAt de trufap, o vedem apde midi 0 de saraca, a§a de parasita, afará de ciciva

128 SFATURI PE INTIJNEttEd

credinciosi mai in varsta cari simt nevoie de invkaturasi de mangaierea ei, asa de pulin socotita de aceia cariastazi stapanesc lumea, incat pasii a foarte pulini numaise opresc, in afara de ceasurile menite rugaciunii, pentrua cerceta ceea ce a ldsat in ele mestesugul vremurilorde intemeiere.

cu toate acestea cea din urma din vechile biserici,cladirea maruinica de carämida care se macina, injghe-barea aplecata spre parnant a barnelor care incep aputrezi, inchide adesea mai multe lucruri vrednice deadmiraIie deck palatele cele mai rasfkate din ziva deastazi, in ale caror linii fara noima si fill% farmec pro-prietarul a gramadit ce i-a cazut subt mai* fara safie in stare sa Lea deosebirile de nevoie.

BisericuIa aceea pentru larani, pentru mahalagii ase-menea cu dansii, pentru cke un biet boier dela %aril,este, intaiu, bine inchegata. Ziditorii sau tamplarii cariau facut-o aveau in sufletul lor un canon al frumuseIiipe care nu-1 inIeleg atkia dintre absolven/ii celor maivestite scoli de arhitectura din timpurile noastre. Fiinddin acelas neam cu sateanul care, alaturea, chibzuiestedin minte si socoate din ochi ce n'ar putea sa gdseascape hartia lui arhitectul cu diploma, acesti mesteri deodinioara nu numai eh nu pot face lucruri nepotriviteintre ele si care sa nu sada bine fa/a de cadrul de na-tura de pe care se desfac, dar nu pot, chiar (lac& le-arfi voia, sa repete modelul pe care 1-au avut in mintemai mult ca un punct de plecare. Potrivita cu incun-jurimea, potrivita cu locuirgile dinprejur, potrivita cufirea oamenilor din ele, potrivita cu scopul ce se

VALOAREA DE ARTA A BISERICILOR NOASTRE 129

urmareste, cu ceea ce se petrece Intr'insa, astfel e bisericaromâneasca, mare ori mica, fara deosebire.

Dar ea primeste o zugraveala. Nu una ca astazi,cand pictorul pune In uleiu cateva tablouri mari ase-menea cu acelea care Infatiseaza tipuri si scene caren'au a face cu inchinarea si cheltuiesc din gros colorilecele mai tari cari Impiedeca gandul omenesc de a seridica spre sfintele lucruri nelfimurite. Ci se Insira, caintr'un stralucit covor, multe chipuri si multe privelisti,luate dupd canonul care nu se poate calca decat doarde noi acestia cari nu ne oprirn la nicio porunca, si, intoa te, ceea ce se cauta este trezirea in adancul credin-ciosului a unei simIiri potrivite cu cerintile religiei decare se sine. Langa sfinti, de o parte si de alta a usiismeriti, ctitori cari din banul lor au facut sa se ridiceIficasul 10 strecoara sfios träsaturile, si astfel biserica,ea singura de cele mai multe ori, ne ajuta sa cunoastemfiguri din trecutul %aril care altfel s'ar fi sters pentrutotdeauna.

toate mestesugurile si-au adaus darurile lor. Stalpii,cadrele usilor si ferestrelor, pietrele de mormant aratace s'a putut face atunci mai bine In domeniul sculpturii,in care ai nostri au ajuns silk poata lucra tot asa de gin-gas ca Venetienii, Dalmatinii, Sasii din Ardeal, Cehii,cari le-au fost Invatatori. i lard ucenicie la strainisapatorii In lemn, urmand numai indemnurile lor sprefrurnuseta, au sapat catapetesme minunate ca o horbotamigaloasa, la care s'au trudit cu anii de zile pana avenit stucatorul cu ipsosul lui si poleetorul cu foile deaur supiiri, apoi cafasuri pecetluite cu vulturul, strani,


dela aceea a Domnului, a Doamnei, a episcopului lacele, mai simple, ale credinciosilor, une on i un fel defruntare deasupra desparIirilor de piatra Intre incape-rile bisericii. Din partea lui, argintarul a imbracat icoa-nele, nu topind dupa ce i se pune inainte, ci Wandrabdator cu ciocanul pana ce metalul se sapa In dungisi se ridica in reliefuri asemenea cu liniile icoanelor dedesupt sau i dupa o alta socoteala care place mai multartistului ; dela el yin candelele cu flori i frunzisuri,anafornilele, ripidele care se duc in fruntea alaiurilor,cadeln4ele uneori cu infalisari de eta's:lire, legaturile car-/ilor sfinte, ale Evangheliilor cu icoana hramului lamijloc si in cele patru chipurile celor patru evan-ghelisti. Sa nu uitarn pe Iesatorii de perdele, de matasa,de catifea, cari fac din fire de aur pe aceasta urzealasterna rii, literele dela inceputul titlului doinnesc, fi-gura chiar a celui sau celei ce zace, ca si tot felul depodoabe, iar mai ales cei mai preluiti dintre mesteriiacului, aceia cari vrajesc plangerea lui Isus coborit inmormânt cu sfintele femei i ingerii veniIi sa se inchine:aierele sau epitafele.

E o intreaga cornoara, la care se aclauga a icoanelorInsesi, cu atat mai prelioase, cu cat sunt mai vechi,cele noi de tot, chiar rornânesti, cu atat mai pul,in celerusesti, facute cu hurta, pentru vanzare, nefiind vred-nice de vre-o linere in sama, i coleclia

Aceste daruri ale inaintasilor, dela piatra zidirii panala opera lemnarului i iscusirea Slavii zic la arta:iscustvo femeilor pricepute a Iese, sunt incredinIate decei ce nu mai sunt, dar au dorit sa se pastreze nesfarsit

co1uri

car/ilor.

VALOAREA DE ARTX A DISERICILOR NOASTRE 131

ceea ce au inchinat lui Dumnezeu si sfintilor lui, grijeisi a preotilor si a credinciosilor veniti dupaslujitorii altarului i aceia cari se indreapta spre tainadin el au anume datorii, foarte sigure i aspre, pe care,din nenorocire, prea multi le calca, spre paguba zestreide frumuseta pe care inca o mai avem.

Le calca din rautate mai rare ori, dar de cele maimulte ori din nestiinta, o adanca si vrednica de plansnestiinta.

Prin cuvintele rostite aici in aceastd seara vreau saajut la inlaturarea ci, in credinta ea se vor gasi i mintidesteptate la acea datorie a lor care ma vor inielegesi-mi vor multami.

Un indemn pentru parohii biscricilor.Se poate intarnpla ca zidirea veche sa inceapa a se

clatina. Ei se sintt indatorali srt adune bani din dreaptasi din stanga, cu cel mai bun cuget, ca sa o repare. Ar-hitectii se inffiliseaza si preotul uità sa intrebe Conti-siunea Monumentelor Istorice, a &anti chernare este sajudece i tiinta acestui arhitect i planul dupa careel intelege a lucra. Se mai intampla i aceea ea satuls'a facut mai mare, Ca oamenii cer sa se mareasca lacasulasa ca sa-i poatrt incapea pe toti la zilele mari sau laimprejurarile din viata cand cladirea se umple de lume.

iard cá parintele se simte ispitit sd se adauge etitor,marind biserica, ori se gandeste ea, darâmand-o, sà facaalta mai (< frumoasa * tocmai pe locul -ei.

Dar aceasta nu se ingaduie. Biserica trebue pastratacum e, fiind o icoand a vremii din care vine si pe carenoi nu trebue sa cutezam a o schimba dupg gustul sau

&lush. .5i

132 SPATURI PE INTUNEEEC

lipsa de gust din zilele noastre. Ea nu se poate marldupa plac, iar s'o desfiinIezi fiindca n'ai loc de o nouriclädire e un foarte mare pacat. Comisiunea de care amvorbit are dupa lege dreptul de a da in judecatri pceine face asa, ca sa se invele i altii din pedeapsa carei se cuvine, oricat s'ar indreptali prin aceea ea n'a stiut.Cu cat mai cuminte fac cei cari, ca in cutare sa t dinArges sau Prahova, au inaltat noul ideas lânga cel ve-chiu ramas in picioare. Dar bine inteles si cel vechiutrebue ingrijit, iar nu lasat sa se daraine. Cu cata durerene uitam azi la vechea biserica Visarion din Bucurestiruin'andu-se l'anga cea noua, asa de stralucitoare, i cerau ne pare ca nici comuna, nici Statul nu ne pot ajutasa facem din ea, cum doreste de mult Comisiunea, unMuzeu pentru odajdiile frumoase care putrezesc prinpodurile cu praful de cateva degete, alaturi cu icoanemucede si cu obiecte de metal ruginite !

Aceasta in ce priveste construccia. E bine sa se audrisi la Bucuresti, unde se fac zilnic atâtea greseli.

Multor preoli li se pare ea e urita vechea picturaa§ternuta pe tencuiala proaspata, de unde se si chiamafresca, dela cuvântul italian fresco, adica neuscat, proa-spat. Ii atrage pictura cu uleiu, la care se pricepe multàlume care nu are insa nici frumusetii, nici alevlaviei. Unii cel putin trec cu penelul peste fresca pecare o putem scoate din nou la ivealà, spal'and usorcu lesie uleiul, cum am facut noi, dela Comisiune, inmulte locuri, aducând la lumina privelisti minunate, cala biserica din Popaulii Botosanilor, la Episcopia dinRoman, la man'astirea din Ramnicul-Sarat si la cea din

simtul

VALOAREA DE ARTA A. DISERICILOR NOASTRE 133

Vdlenii-de-Munte, la Biserica Galbend dela Ur laii. Alcii,sAlbateci, ciupesc zidul ca sa se prindà astfel mai binetencuiala cea nouà pe care o rnuruiesc cu uleiu. Iarbarbarii cei mai vinovaci sunt cei cari rad cu totul in-taia tencuialà zugràvità. Adaug a, atunci and sepune numai 0 aceea totu0 o greplà tencuralapeste tencuial5, putem ràzbi la cea veche. A§a s'a fdcutla Biserica Domneasa din Arge, unde a trebuit sil setreaa prin doted straturi suprapuse ca sà se ajung6 lazugra'veala farà pa'reche in toat'd cara a celor dintAime§teri din veacul al XIV-Ica, and se intemeia Doinnia.

Peste stalpir de piaträ pea unii lipesc tot felul deimbr6aminte de ipsos care le stria tot rostul, sau ma-car ii dau cu colori de marmurà fal§à. Ba adesea, casa nu mai fie osebite femeile dupd datina in tindalor, se taie stAlpii care o despart de partea din mijloea bisericii. Lucru de neiertat ! Nu mai vorbesc de lipsaoricarii ingrijiri pentru pietrele de mormant, §i ale Dorn-nilor chiar, de pe care picioarele care se freaa ajung a§terge orice inscripcie, atunci and e ap de u§or sa sepuie de-asuprd m'acar o rogojinà.

Cate icoane de mare prec nu se aruna prin poduri,ate nu se scot din cadrele eatapitesmelor ! Ba am vazutsi de acelea care erau cu totul faz'aluite ca sa se zugra-veasca din nou de eine tie ce nepriceput.

Obiecte de argint se daruicsc cocoanelor care le cautapentru taina ietacurilor lor, scandal §i impietatc,§i sunt preo0 cari desfac cu culitul discurile de tera-cota de supt strqina bisericilor lui .5tefan cel Mare i

le irnbie persoanelor cu trecere. Ca' te un preot face

13ff SFATURI PE INTUNEREC

schirnb cu Evrei din Galitia, dand cele mai frurnoasepiese de argint sapat pentru uraciunile ce se trimet deacolo.

eke carli vechi, Cate manuscripte se harazcscainatorilor ori se lasa a putrezi prin dulapuri umede!Abia daed vezi prin biserici o biblioteca inchisa intr'uncolt uscat.

Dar §i credincio0i au o villa. Cu buna inima ddruiesebiscricilor toate baltaturile care se potrivesc ca nuca inpdrete: icoane de sa urli vazandu-le, perdele de altarcu numele daruitoarei tesut in ele, tablouri catolice cuinscriptii straine. Cutare preot din mijlocul Bucure0ilor,care face slujbe de noapte, a adus acolo orice litografici-a cazut in mana.

&intern chemati, cucernici preoti i credincio0 phnide evlavie, a pastra, nu a strâmba i a sluti ceea ccne-au Irisat oameni mai priceputi deck noi.

Va rog sri ma credeti ii a§a sa lucrati, caci numaiaa c bine.

N N. Ilurnâncsc *, 5 Iulic 193fi,

XVII

CAMINURI PENTRU STUDENTI

Una din problemele cele mai importante 0 mai greleale momentului de fatà e educalia fetelor.

A tuturor fetelor, fiindca o spun parintilor carma ascultd 0 au de ce sä se ia pe Onduri, chiar farasa li-o spun eu atat timp cat exista mediul detestabilde astazi, cu toata zadarnicia i chiar cu toata stricaciunealui, silinile cheltuite in unele familii, prea puline, nuajung deck rare ori la rezultate cu totul fericite.

Iar a crede ca se mai poate 'Astra alcatuirea de astazia societalii cu femei care, in clasele de sus, de undeapoi se infecteaza i celelalte, nu sunt atu0 de pirtinpregkite pentru munch' 0 economic, pentru sprijinireamângaierea barbalilor, pentru na0erea i cre0erea copii-lor, e o simpla iluzie. Ne ducern, ori de ni dam sama, oriba, ori de indraznim a privi adevarul, ori claca ne magulimcu minciuni iscodite de noi in0ne, dare ceva mult mairail deck bolpvismul ap de criticat, care cel putinarc principiile sale §i o etica de un caracter special : catrecompleta desfacere anarhica a tuturor Jegaturilor carene in impreuna, impiedec4nd bestia ascunsa in om

l


de a face tot ce-i cere pofta, tot ce-i porunce§te pa-tima.

Intrarea fetelor in invaldrnantul superior a fost salu-tatk acum vreo jumAtate de veac, cu bucurie de toticei cari inIelegeau cat mai avem de invaTat ca sa ni luArnrangul i in eivilizavia de astazi, precum §i in cea de odi-nioarg, pe vremi cu mult mai grele, au §tiut a face Main-ta§ii no§tri.

Am apucat aceastà aparilie a celor dint'ai studente.Era o vreme and un ideal insuflelia tineretul, care erasa fie cucerit numai dup.& aceea de idealul nalional,pentru care, in mijlocul ieftenelor ironii §i « zeflemele ajunimiste, a lucrat generaIia mea. Pe atunci nu infaIa muncitorilor dela ora§e, pulini Inca §i färä legaturiintre ei, ci inaintea marii mizerii materiale §i. morale apoporului dela lark cu totul uitat de cArmuitori caH semargeniau a copia pentru Statul roman forme apusene,potrivite sau nepotrivite, mila, iubirea de aproape, sim-Iul de fralie ne fácea sociali§ti. Sociali§ti ca Marx, pecare cei mai mulli nu-1 cetiserk ca, intre cei mai in vrastkfralii Nadejde i generosul fecior do boier bucuros defrumoase carti franceze, Vasile Mor%un, care a ajunsun tot a§a de bun liberal ca Ion Nadejde, dar, dincauza legäturilor sale sociale, mult mai norocos deatacesta.

Intre colegele noastre, unele-§i pastrau cosilele dupdcare au batut atatea inimi, acum imbatranite, dar cateuna, tdindu-§i parul, ceea ce era atunci o pretenlioasiiinovaIie revolulionara. dar barbaIii se puteau deosebi,ca unii cari aveau curajul, admirat chiar, al mustalilor

cAmmunj PENTRU STUDENTI 137

§i barbilor fircti, se inanifesta astfel ca o luptRoarepentru idealul de desrobire socialä.

Socialismul avea baze tiinifice foarte invechite, cutoatà pretenlia lui de a fi tot cc se poate mai nou, dar elcuprindea ca morald multe elemente cari pgeat c'd aupeHt din sufletul generaIiilor urrn6toare.

El fgcea pe om mai bun, mai desinteresat, mai gata deajutor pentru oricine, mai aplecat cAtre jertfii. Si elimpunea in relaiiile dintre sexe o frAlie curatii, care aajutat multe cAskorii intre muncitori, indfaznindsà interneieze o farnilie, §i fete cArora nu li era ru§inenici de o casd s5racg, nici de mul0 copii urmându-se pcbraIele lor iubitoare.

Nal,ionalismul, care nu exclude sentimentele imbibecultivate de vechiul socialism, care el nu avea nimicdin epileptica violen0 a bol§evismului de astgzi, estedesigur un crez mai firesc, caci natura n'a creat ornul,ci multe feluri de oameni, de§i toate trebue crescutepentru umanitatea intreag5, §i el e de cea mai marenevoie pentru o societate a§a de pirtin inchegatà §i ap deamenini,atá din toate piArcile ca a noastrà. In prima luiperioadd, in care nu se &Idea cu ciomagul la cap i nu setfagea cu revolverul, §eful firesc fiind nu cel mai indraznetcalgu, ci mintea cea mai mare §i inima cea mai caldá,nimic nu se schimbase in lurnea intelectuala cat prive§teviala impreurià pe baneile Universit6Iii a baieIilor §i afetelor. Gluma, pe care am auzit-o cu urechile mele, aregelui Carol I-iu, and arAta in vechea Universitate dinIa§i, la grupul studenIilor i la acela al studentelor, casa exclame: (c A, dumnealor sunt aici ca sA nu 'Inv*

baieti


dumnealor >>, adeca noi, nu era intemeiata : admiramfrumuseIa colegelor noastre, le imprumutam cava-1ere0e caietele de note, eram gata sa le suflam la exa-mene, dar ne-am fi socotit, lipsind de respect acestor4 surori * intru duhul dant al invaIaturii, cei din urmadintre randa0.

i mai era 0 vechea familie patriarhala, cu adâncaiubire pentru mama, cu teama de tata, cu sfiala de opiniapublica.

Astfel invalamântul pentru fete nu oferia nicio pri-mejdie.

De altfel cele care veniau de aiurea deck din insu0centrul universitar erau gazduite pe la rude, uneori i

prin vre-un pension care iinea la reputaIia lui i pc careun singur scandal petrecut in cuprinsul lui ar fi fostin stare sa-1 distruga.

Dupa razboiu, totul s'a schimbat. Nalionalismul ex-clusiv, intolerant, de zvacniri, a ca0igat tineretul, §itoate silinIile noastre pentru a-1 readuce la celalt auramas aproape zadarnice, pana la valul de cuminienie, dinfericire in cre0ere, care se observa, spre marea noastramultainire, de o bucata de vreme. Asamanatoare cu # fe-cioarele ro0i )> ale comunismului, de felul unei LouiseMichel, ne-a fost dat sa gasim studente care, plecandla manifestaIia unde se doria vársarea de sange, luau cuele praf de ardeiu ro§u pe care sa-1 aruncc in ochii agentilorpoliiici §i ai soldaiilor.

In inijlocul niultelor ncvoi, fainiliile au pierdut cecacc le linca odata a§a de strans unite. Copiii inccp prin anu voi sa se glindeascii la p'arinii cleat pentru a evita

CAMINURI PENTRU STUDENTI 139

via-0 impreund cu dân§ii ; obosiIi de atAtea alte griji,invin§i in sforOrile lor iubitoare de a-§i re%inea odraslele'Ana in momentul când pot in adevar, fried de riscuriprimejdii, sä-§i aiba o viaca de sine statatoare, mu4ipürinti isprdvesc pAràsind soartei pe care §i-o vor nunumai pe briiei, ci §i pc fete. Fire§te cá acei cari facap nu se gandesc in ce hal moral §i chiar fizic se intorccele care au plecat m6rturisindu1i numai amb4ia dea §ti mai mult decat cele fdrá studii inalte. Odath ce sespeed la sfar.,sit o diploma care ar putea sà" asigure feteio leafrt cu care sä se intrelie §i chiar sä ajute pe cei dincasa pärdsità 1'61'5 pkere de Mu, ce mai bath' capul

desgustaii !Viitoarele profesoare, doctorite, avocate, arhiteete,

artiste §i actriIe locuiesc in eaminuri, §i scopul de cape-tenie al acestor cuvinte e s'à fercsc pe oricine de ceea ceinseamnA, in cele mai multe cazuri, depozitele de umani-tate tilnilrà care sunt atatea din aceste caminuri. Expe-rienta pe care am fgcut-o ca rector al Universitaiii dinBucurc§ti, comunicatà astfel, ar putea sà impiedece multeboli nelecuibile, multe tragedii grozave §i atAta ru§ine,tiutà §i nqtiuta, din ziva de astäzi.

Am apucat §i aiurea deca in Bucure,ti, eine §tie ?poate chiar in Bucurwi, fiind §i reluata dupä plecareamea acea confusie morala, acea dobitoceasca pro-uniscuitate, care se chiamd cdminul mixt, intrelinut deadministralii judelene care faccau demagogic en tineriisau îi propuneau sà ajute i astfel pe partizanii politici cufircasca cxcluderc a celorlalti. Nu e nevoe su adaug crtinsu0 supraveghetorul sau supraveghetoarea, cu totul

sa-0

si

plrinpi cbunuili si


nechemaii pentru aa ceva, simpli exploatatori cu ochiiinchi§i la toate pacatele, deed nu erau chiar dispui saparticipe la dansele, i§i datorau postul unor legaturi deaceea§i natura.

Am gasit in aceste incalificabile amestecaturi de sexeo murdarie idea pareche, o parasire a normelor igieneicelei mai elernentare, o lipsa a celor mai indispensabilecondiiii de via0, o uitare a oricarii bune cuviini, afi-prea neru§inata a celor mai brutale instinctc, biciimergand liana a reclaina dreptul de a avea cu dan§iitovara§e, de a caror obi§nuinIa nu se puteau desface§i a trebuit sa ameninl, eu interven0a poliiiei, pentru asfarama aceste menajuri universitare, dupa care a tre-buit sa invaT adesea pe fetele a§ezate in localuri ingri-jite, ba chiar elegante, ca acelea din Aleia Regnault, dinStrada Romana, sa-§i ingrijeasca patul, pieptenecat par i§i mai suportau pe bietul lor cap zapacit de oexistenta sub-orneneasca. i cat am avut de lucru cuinterveniii neweptate !

Dupa cc lc desparcisein de nobilii lor cavaleri, a trebuitsà interzic intrarea cutarii rude masculine, un tatàcare, neavand locuin0 in Bucure§ti, pretindea sä locuiascain caminul pe care-I creasem fetelor scease din inocirlacu care a§a de mult se deprinsesera.

Bibliotecile existau tot ap de pulin ca §i gradinile deflori, ca §i curiile de plimbare §i de exerci/ii. Patucenelese ingramadiau supt tavanurile joase intr'o atmosferade asfixie i de infeclie. Incetul pe incetul §i fat a cea maibine crescuta de acasa se parasia cu desavarire: nein-grijirea trupeasca, indiferenIa morala le cucereau §i lc

sa-§i

CAMINURI PENTRU ST1 DENTI 441

copleseau. La unele oboseala, la altele cinismul, care re-volta casele cinstite din vecinaa tea a ceea ce se numeaun cArnin. Se defeminisau, pierdeau acea drägäldsie, acelfarmec care deosebesc femeia i o inaliä in ocbii nostri,ai barbalilor, si in constiinIa ei de ea insäsi.

Uncle ciiminuri private gram'adeau si in mansarde,prin poduri transformate superficial pentru acest seoppe candidatele la ofticä si la isterie.

Am vorbit ca de lucruri care au fost. Ma iamb daedele apar%in trecutului, dacd si puIinul bine ce s'a pututface e in stare sd reziste puhoiului de neglijenVa si deimoralitate care degradeaza in aceste fete tinere ce

poate sh fie mai curat si mai nobil in creqiune.Reorganizarea cáminurilor, supravegherea gazdelor

printr'o autoritate universitarà dispunând de alte mij-loace decAt cele de azi sunt din principalele ceriniipentru cur4irea societäiii de astäzi, care primeste eaintemeietoare de familii victime istovite sau naturi per-vertite de acele vulgare fainiliaritài intre sexe care tindsrt aducä omenirea la fazele primitive ale brutalitalilorgoliciunii trupesti si necunoasterii vreunui principiumoral.

fetele, parini cari voiti sä ii daci o carierilonestà! cdci vi asigur cà unde le trimete0 eprea raqina lume dispusä s'a le respecte!

o N. Românesc )), 21 August 1934.

Paziii-vaPtziiie,

XVIII

TRAGEDIA STUDENTULUI ROMAN

Tragedia studentului roman nu e in legatura numai cugrele in care traiqte acela care rnai tarziu

va avea rostul stlu in viataEste astAzi o pArcre, pe care o cred greita: aceia Ca,

indatà ce un tânar Ii arata dorinta de a invata dincolode clasele liceului, societatea intreaga, din ce are, din cen'are, trebue sa-i vie in ajutor numai pentru ca e sdraefamilia n'are cu ce sa-1 lie la studii, aceasta indiferentde faptul ca acel tanar este sau ha in stare sa duca rnaideparte pregatirea lui prin

Decat sá sc ajute ni de baieii i de fete cari vadit n'auniciun talent i, une ori, i nu numai din vina lor, nicioputere de munca, ar fi cu mult mai bine sa se sprijinelocul modest din care s'au ridicat i in care trebuie sa seintoared, pentru ca din munca tuturora s iasa bogtiliafericirea %aril.

In zadar se tot vorbqte de concurenia cu nerornaniidin sara, cari, daca nu vor fi mai mulIi Romani cu atestatede studii inalte, s'ar apza ei in locurile de sus. i pentrudanOi ca §i pentru ai no§tri problema se pune tot ap:

condi/Hie

si

scoalt.

TRAGEDIA STUDENTULUI ROMAN 143

sgt nu se incurajeze neputinlile pretergioase care credele yi pgrinlii lor &á atestatele ce li se dau de profesorisunt o indrituire pentru a nu munci din greu, cáci, nepu-tându-se da acestor tineri ceea ce cred cd au dreptulde a cere, se creeaza armata periculoasd a celor cari-yiinchipuie ca sunt prigonili yi cari se duc oriunde li sefitgadueyte ca prin turburàri ar putea s'à capete ccea cenu li dau vremurile liniytite yi ordinea sprijinita pe legi.

Carte multä pentru capetele bune, sfaturi cuminIi pen-tru ceilalii, cari trebue indemnali la ogor yi la meyteyu-guri, dreptate fdra grey pentru toatà lumea, iata singurulprogram prin care putem ieyi din aya de periculoaseleimbulziri de astazi.

Când intr'o societate sunt mu4i muncitori yi nu deajuns car turari, yi fára ycoald, din cetiri folositoare seridica acei cahluzi intelectuali de care se sirnte nevoic,dar e vai yi amar de societatea in care oamenii cari n'analt temeiu deck cartea se gasesc strivitor de multideasupra unui prea mic num6r de braIe care lucreazd.

Mai ales in ce priveyte invWmântul superior, care nu epentru oricine vrea, ci pentru puIinii cari pot, mai multfolosesc yeoli puline yi bune, freeventate de oamenicari au o adevarata iubire pentru ytiirrp, decat o gramadilde profesori pentru cari catedra e un mijloc de traiu yi oplatforma socialii, având sunt danyii o plebe de studeniipe cari nu-i iubesc si cari, la rândul lor, nu-i respectli pcprofesori yi nu-i ascultà.

Dar, neputându-ma opri, la inceput, sii dau acestesfaturi ale unei experieme de profesor care a inceput la1894, prin urmare acurn patruzeci de ani, ceca ce vreau

144 SF kTURI PE INTUNEREC

sa deslusesc in aceasta seara e alta tragedie deck a stu-dentului care nu are cu ce sa se intreIie si a 1iceniatu1uicare, cum era de asteptat, nu are unde sa se plaseze.

E vorba de pregatirea sufleteasca a acelora cari Intl%in Universitkile noastre, si ramAn, in condilii care nupot deck sa aduca adesea tristele rezultate pe care, in locsa le criticam cu o asprime, de altfel meritata, ar fi maibine sa facem asa, prin schimbarea condiii1or, bleataceste rezultate sa nu se produca.

Direc/ia invkamAntului secundar trebue schimbatacu totul si in toate privin%ile, chiar daca ar fi ca Incaodata, ca impotriva mea, impotriva ministrului care arincerca-o, sa se ridice, i cu anume inteiri politice, cceace rutina are mai lipsit de InIelegere si mai plin de dus-manic.

Daca unii profesori in scoala primara Ii dau astazimulIarnirea sä vezi acolo copii vioi i veseli cari nu sesfiesc comunica parerile lor si pune tot felul deintrebari, cAnd eram ministru, unul, la excelentascoala dela osea, nu s'a lasat pAna nu in'a descusutde-a-fira-parul in ce priveste casa pe care i-am spus ca oam la Mangalia, in gimnazii, licee si in scolile de comer%si industrie corespunzatoare te loveste neplacut, dela celdintAi contact, lipsa de orice iniciativa i incredere in sine,absenla originalitkii in fond si in forma, deficitul deexperierga personalà. Acesti adolescenIi, i la fete de-fectul e Inca mai suparator, In dauna gra-06 lor firesti,nu stiu decAt ce ii s'a predat si cum li s'a predat.Cetirea proprie e rara si se rataceste uneori pAna lapoezia de prefaculi bebuni poetici si de romancieri cari

ali aqi

TR AGEDIA STUDENTULUI ROMAN 145

nu stiu povesti, iar spiritul critic e in majoritatea cazurilorin terzis.

Bucherul, premiant sau ba, ce groaznici sunt uniidin vandtorii printr'o pasivitate rabdátoare ai notei zece !

trece bacalaureatul, in care un profesor care nu-1cunoaste si de care el se sperie de obiceiu Ii pune intre-bdri de specialitate, care cad la noroc i adese ori audrept scop sa arate ce tic examinatorul, care roteste ochiiincântali asupra spectatorilor pe cari vrea sa-i uirneasca.,

se inscrie la Universitate.La o Facultate sau i la cloud, ca sà ardte cä, precum

in scoald secundard a invdIat zece materii, c in stare acolounde a ajuns acuma, sd imbräIiseze mai mult dealt uncamp de cercetdri.

Dela inceput studentul se &este complet desarmatin scurtd vreme, iremediabil zdpacit inaintea unor pro-fesori earl nu sunt un4i prin acelasi spirit, cari nu pleacddela aceleasi principii i cari de atAtea ori nu reproducmdcar ce ii s'a format in suflet, ci nurnai cc au pututculege dela ultima carte iesita in streindtate ce e lanoi se priveste prea adesea cu despreI i Ii serveste deizvor al tuturor cunostinIilor.

Aici nu mai e cartea care trebuie invd/atd pe de rost,de si din nenorocire mai sunt profesori cari, cerând aceasta,aratd cd nu erau fdculi pentru misiunea lor. Critica e

: tândrul poate primi i poate rdspinge. Examenul,intru cat are o importanlä, trebue sa invedereze nurnaicunoasterea edmpului de cercetat, iar nu iinta avutain vedere si drumul ce se alege cdtre &Ansa ; aldtureasunt alte pdreri, alte metode se infdIiseazd si de.

si

si

E-


Se produce a tunci o uimire care ori desgusi 5. de oricealta cleat urmarea mecanic5 a cursurilor in vedereacarierei, ori duce la o cugetare personald care se pare cuit2i-o descopere foarte indrazneafa numai pentrulipswe o adevgrata baza i pentru cd nu vrea sä ie

sama de nicio disciplina. Cazul din urmà e i mai raildeck cel d'intAiu, fiindca introduce in societate Inca unelement de criticà iresponsabila, de stearpa negaiesau de pretenlie obraznicd, pregatind revolutiile carene ameninIa azi in toate

A preface pe ascultãtorul pasiv, din banca cu cartealui, cu ochii la catalogul in care i se trece nota de careattirna ap de mult cariera, in spiritul liber i vioiu, sigur desine i vesel, plin de toate curiozitäile, dar gata i de toaterecunowerile, aceasta e marea problema care se deschidein fa-la tragediei de astazi a studentului român.

Ca sà poata fi un cercetator pe sama lui, un judecátoral parerilor ce i se prezintà, un aparator de convingerigata totdeauna s'a fie verificate asupra reaIitilor schim-braoare, ii trebue intaiu cultura generala pe care la ie0readin liceu n'o are. N'o are fiindca ea trebue s'à repre-zinte o unitate organicd, iar nu o in0rare de bucAtelerasleIe dintr'o tiintà a c'arii legatura intitnä Ii scapaelevului.

Trehue, peste Facultati, cultura generala universitara.Culturd cu orizont, culturg cu tnsufIeire, cultura caresà lie cald i inimii i care sa indemne catre ac-ciune

nu acliunea violentà de zvAcniri, care < detracheaza *la sfAr0t, §i mintea, ci actiunea cu scop, cu disciplinarasnundere.

ca-i

9i

9i

9i

TRAGEDIA STUDENTULUI ROMAN .147

Tinerii o simt necesara. Cand, ca rector, am creatasemenea cursuri peste Facultali, menite sa faca si pejurist sa inleleaga ceva teologie si pe filolog sa-si deasama de tesatura de institulii a societaIii in care traieste,si pe medic, care trebuie sa fie simlitor, milos, bun, sa stiece e rnai frumos in poesie si pe oricine sa cunoasca istorialumii si, in ea, in legatura cu ea, aceea a tarii si a poporului sau, vasta sala dela Drept era totdeauna plina.Din nenorocire nu s'a mers mai departe pe un drumcare se deschidea asa de larg.

In al doilea rand, pentru orientare, care e neaparata sifära care stiinla se preface intr'un adevarat balamuc, tre-buie sa se permita, sa se impuie disculia.

Disculie intre studenIi, Ida patima, fall indaratnicie,fara trufie proasta, asa ca in cluburile englese, care suntde o mie de ori mai bune deck societalile si (( centrele *studenlilor dela noi.

Discu0e, nu in seminarii de stiinta pura, ci in jurulmarilor probleme, cu profesorii insii. Se poate ca in acesteasa fie si invinsi, si nu e nicio rusine: orice om are ceasulfericit in care e mai bine deck altul si ceasul, mai puiinnorocos, in care gandul sau se vede nevoit a ceda.

Si, mai ales, in al treilea rand, lectura. Lectura in toatesensurile si direcIiile. E bine ca tanarul care-si inchipuie cäin adevar crede ceva sd ceteasca tocmai ce e mai opuscredinIii pe care socoate Ca o are. Numai printr'o ast-fel de verificare ea-si capata o valoare permanenta.

Lectura aceasta in biblioteci alese cu cea mai mareingrijire de toIi profesorii, cari sa aiba un suflet comunmacar fa ra de studeniii lor, face rnai mult deck cele


mai stralucite rezul tate la examenele de simpla prezin-tare a unor cumWinIi care in mare parte se uita apde rapede.

Min 1i dare i activitaIi bine conduse, aceasta secere mai mult decal orice, astazi. Daca Universitalilenu le dau, mai bine sa ramaie atunci biblioteci deschiseoricui si, pentru cine are nevoie de un om, cercetarea lui,in raport cu ceea ce acel om are de facut. InvalaIilorcari nu se preocupa de aces te cerinli li se poa te servi pentruali continua cercetarile solitare o simpla pensie acasafara obligaIia de a face din stiino lor un mijloc deeduca/ie de care, din nenorocire, stint, oricat ar fi deilu§tri ca descoperitori, incapabili.

a N. Românesc*, 11 Sept. 1936.

XIX

INITIATIVA PRIVATA. SI STATUL

Poate nu e lath de pe lume in care Statul sa fie in-.teles mai putin in ce este, in ce poate fi §i in ce poatecla §i totu0 sa i se ceara mai mult decat Romania.

Nu Romania de pe vrernuri. Aceea §tia ca in frunteaOrli, mo§ie, mo§tenire *, a tuturor fiilor ei cei adeva-rali, este un Domn, o puternith fiirrta vie, care e da-toare sa fie viteath, buna §i miloasà, i la care oricedreptate poate sa pretinda, in formele de buna cuviinläde mult pierdute, tot ceea ce i se cuvine.

Fiind vorba de un om deasupra celorlal%i oameni nupuLea sA fie vorba de o cerere fara motiv, §i cu atatmai mult de una care, peste margenile dreptului §i aledreptaIii, sà impuie satisfautii nepotrivite cu meritul §icu munca.

Incrata ce, de pe vremea lui Cuza -Vocla, dar mai alesdela Constitutia din 1866, s'a raspandit ideea Statuluicare nu se cuprinde intr'un om, a Statului care nu se poatevedea, caruia nu i se poate vorbi, care nu e dator cuniciun element de moralitate publica §i nu poarta nicioraspundere, lumea nu mai cautat adesca nici de cele0-a


mai firwi datorii ale ei, n'a mai crezut sa-§i poata do-bandi orice printr'o necontenita munca bine ordonatkci s'a gandit cum s'd poatd càpata tot ce-i trece pringand, adresandu-se acestui imens Stat abstract, careface bani i &á funcIii, fail sfarOt §i unii §i celalalt.

Fa Va de dansul, cel nesfar§it de bogat §i gata de toatedarurile, izvorator de toate rosturile, nu mai e nevoiede niciun scrupul. I se poate cere orice §i oricum, iar,daca nu (là, atunci nici cetaleanul acesta ratacit i

rasgaiat nu se mai crede indatorat la nimic faIa dedansul.

Nu voiu uita pe tanárul invalat pe care 1-am intalnito data la Biblioteca Nalionala din Paris §i care, intre-bat de mine ce lucreazä, mi-a declarat ea se pregatqtepentru cutare catedra din Bucurqti, §i, obiectandu-i euca nu poate fi ap de sigur cum se arata ca poate s'oaibk caci §i alpi au dreptul sa se prezinte la un con-curs, mi-a aruncat aceasta fraza indignata : 0 Dar binepentru asta am mers eu ca ofiler in campania din Bul-garia ?*... Din ncnorocire, dupa Marele Razboiu, s'araspandit de sus, in chip necugetat, ideea ca §i aceastrtjertfa, cea mai mare, dar §i cea mai fireasca, trebuie safie rhsplatita prin avantagii materiale.

Dela o bucata de vreme, saracia generala de dupaa cea uria,a sfoqare §i suferinIa naVonalk neajunsulbudgetelor, tot mai simlit din an in an, au facut pcunii sa inleleaga in sfar§it ca nu curge dintr'un necu-noscut izvor apa de binecuvantare nesfarOtà pentruorice eetdIean care n'a suferit doar vre-o pedeapsa in-famanta. Si, cum, in aceste vremi de democrairie,

INITIATIVA PRIVATA SI STATUL 151

reprezentaniii Statului, pang si cei mai ina10, nu maistau de o parte, incunjuraci de prestigiul ministeriului,ci se arnesteca intre oameni si se framanta cu dansiicum, lipsind talentele in aceeasi masura in care au ere-scut indraznelile, s'a putut vedea ca infalisarea Statuluiprin funct,ionarii sai nu e asa ca sa le cada dela sinelumea in genunchi, a inceput a se raspandi ideca, insine asa de fericita, ea Statul o fi unde o fi si o fi cumo fi, dar intaia datoric a orisicui c sa caute sri se ajuteel insusi sau cu cei cari se gasesc mai aproape dedansul.

S'a mai ajuns la o intelegere. Statul e un mecanismcare umbla greu, care nu prinde rapede schimbarile ccse petrec in societate i, chiar daca ajunge la constiinialor, nu se stie indrepta dupa dansele, ca el are o vechezestre, care-I ajuta adesea, dar de care se si impiedecauncori, ea aceasta traditie, uneori foartc veche si decicu prisosinca invechita, sta in calea inoirilor care i secer si de oameni si de imprejurari si ea deci nu dela else poate avea revolulia pasnica prin care necontenit seinoiesc popoarele. El n'o poate face si pentru altceva:al and sd-si apere un prestigiu asa de pre0os pentrusocietatea insusi, el nu poate trece prin riscul de a sevedea ea t incercat un lucru, ea n'a izbutit i &à a fostsilit deci sa se intoarca la ce folosise. Incerearile e bine sale Lea aIu, cari se pot ferici, dar i nenoroci cu dansele,iar el, la vremca lui, dupa cc cxperienta s'a facut pedeplin, vine si-si insuseste, sigur cà nu c expus accea ce s'a invederat ea poate sa biruic i sii folu-scased.

si,

grcsi,

152 SFATURI PE 1NTUNEREC

Ceea ce numim 0 iniiiativa particulard # s'a oferit deciin multe §i felurite domenii. Un intreg tineret a cutezatsA meargd pe cal pfinà atunci necalcate. Forme nea§-teptate au ràs'arit ici i colo, dupà ideea acelor cari so-coteau cd trebue pgrAsite cele vechi, fiindcil tree prin preamulte morminte §i sunt pline de cenu§a morIilor. Mon-struosul §i absurdul s'au ga" sit alAturi de inovatia inIe-leaptà, bine chibzuitg.

Ne gàsim astfel in momentul de faIà intre Stat care,mgear pc alocuri, intelege sa nu mai poatà linea pentrusine ceea ce luase intr'o chi-A de prea mare increderein sine, i intre aceas Là iniiiativA care se aruncá inlocuri §i in domenii pe care nu le cunoa§te deloc i incare, mai ales, nu aduce nimic din insu§irile adevàra-lilor binevoitori.

Nu e departe clipa in care asemenea aruncriri in golulplin de fantasme ar putea duce la compromiterea chiara acestei iniIiative ceracene§ti de care de fapt avem a§a dcmultà nevoe, Statul falnânând iara§i la biurocraiia, la for-malismul §i rutina lui, atacate cAtava vreme frird resultatde toii acwi bravi ncpricepuji, increzuti in sine §i adoua zi dui-A infrangerile care se pot mai min tkadui.

0 defini tie, o mArgenire mi se pare deci de folos.Unde trebuie sd ne amestecgm noi fiindc5 Statul nu

poate veni dela sine, iar o petiiie a noastrà eáLre dânsular putca sit iiiintlic frirá r5spuns ?

In multc domenii, aces ta c riispunsul. Intaiu, Sta-tub administreazil mult, dar mai adesea in aparenta, Pebailie, raportul gol unnând ordinului naiv, iar lucrurile

INITIATIVA PRIVATA SI STATUL 153

farnanfind tot a§a cum sunt, in ciuda laudelor pe carecel care a poruncit e dispus sa §i le deie, in discursurisau in volume de auto-proslavire.

Deci noi in§ine trebue sa-1 ajutam, uneori chiar sa-1inlocuhn cu totul.

Sa nu se creada, in aceasta Tara de maidane §i strazineingrijite, de trotoare sparte §i de §osele pe care nu sepoate merge, ca Statul sau celelalte organe ale vieliipublice pot ajunge pentru ceea ce dorim sa fie aici,spre a ne pastra alaturi de naIiile civilizate. Ma On-disem odata la un organ care sa ajute in orw admi-nistratia comunalä, la un fel de asociaIie a acelor carilocuiesc in aceaa§i strada i au dcci acelea0 nevoi dehigiena, de cuviinla §i frumusela, murdaria dela uniitrimetanduli praful la ceilaiçi i boala celui neglijentputand sa treaca i la acela care ingrije§te mai multde cei §i de cele ale lui, dar nu urnbla cu gfindul maideparte deck hotarele propriei gospodarii.

Am ramas totdeauna mirat cum se poate ca oameniimpodobese casa i inlatura din ea tot ce poate

fi urit si sufere in fata lor un trotoar patat i spart,cu copac care se ofilqte fiindca nimeni nu-I sapa §inu-I uda, o strada care-i trimete praf §i miazme. Darcine ar incerca singur sa o faca e in primejdie sa fieluat in ras de acei cari cred ca c bine cum sunt lucru-rile acum, ha chiar sa vada munca sa facuta zadarnicade cel dintu olttr care, in trcacat, ii mazgale§te zidulcu carbuncle sau de cel dintaiu ont cu carul care, avandnevoie de u vargut,a, Ii ucide pomul, rupandu-i oviä de scoaria pada la radacina.

§u-

eari-0i


Ain Vazut in Olanda femei, poate servitoare, dar poa testripâne, care, SfimbAta seara, se apucau sä spele nu

numai tot zidul de cdrAmizi aparente, dar §i partea dinstradri care se afla in faIa locuinçei lor. Si trebuie sr.&spun CA, nu in mândrele ora§e, dar in sate umile, lardo silri ca aceea a ocupaniilor nemli in aceste orap, amintAmpinat §i la noi gospodine a caror mauled se in-tindea, harnic6, i pada la ulucile casei vecine.

Hotarit, nu vom avea alt aspect al riarii de cat atunciand, fara a mai a§tepta dela organele de Stat ce nupot sri dcie cum e, intre altele, deszApezirea strazilor,care e o problema i pentru marile cetali americancunde cade nAprasna viscolelor neweptate §i une orirepetate tocmai and ai curalit pe urma lor, nu potsa deie, zic, ceea ce, cu toate experienIele, ne tot in-vier§unam sri cerem dela dânsele, numai de la &An-sele. In ce prive§te curaIirea zApezii, fiindca am vorbitde &Ansa, Primariile, in loc sa mai incerce pentru a miaoard cu circulgri de care nu tine soma nirneni, une orichiar cei cari au iscalit amenintatorul indemn ar facemai bine sa -lie la dispozilia celor cari nu pot munci cumanile i n'au rânda§i, echipe pe care atiiia am fi bu-curo§i sa le platim.

IniTiativa particulara ar putea fi de cel mai mare folosin cc privqte o justicre popularli, spontance, iinc-

diatil, care e in stare a face lucruri de care nu c destoi-pica justiiia de Stat cu paragrafelc ei de zgbava §i pu-tin tile de ve§nic5 ainânare, rard a insista asupra fap-tului di ea, care trimete la inchisoare pe femeia cu copiii

si

si

INITIATIVA PRIVATA I STATUL 155

plangand cand a furat o pane, n'are cum sh pedep-seasch pe bhrbatul grosolan cu sa, pe tatál crudcu propriile sale odrasle, pe mama care nu-§i cauth decash, pe prietenul careli inpala prietenul, miile de miide cazuri in care neomenia cea mai tichloash nu poatcfi atacath duph niciun articol de lege.

Am vhzut adesea la Paris publicul de pe stradd inter-venind hothritor pentru ldpthreasa carcia o tedsurdrhpezith shlbatec Ii vdrsase marfa §i vinovatul &Lilas'o §teargh cat mai rhpede, §i, in cateva minute, pandvie sergentul de stradd, judecata era facuth i pagubadupd dreptate implinith. Societkile arnericane rnergpand la vdrshri de sange in cazuri and o erima odioashnu putea ghsi deck o sanc-tionare tarzie §i insufi-cienth. Dar la noi mi s'a intamplat sâ ghsesc in falaunei nedreptki o lume intreagh care &à din umeritrece. Nu odath am trecut peste orice consideraIii i

n'am thcut. Orice putea sh mi se intample dela un mojie,judechtor in procesul care nu mh atingea in nicio pri-vinth pe mine. Ce mare lucru e and fiecare §tie eh inorice oin de langa dansul poate fi un judechtor §i unulcare nu se sfie§te a i pedepsi!

Dar nichiri particulard nu e mai necesaradeck in domeniul culturii, intelegand nu nurnai §coala,dar orice inhllare sufleteasca.

Si ne gandim ea' fiecare din noi, prin felul cuni tra-iqte, curd-VA sau pangarqte societatea din care faceparte. Toli suntem, far% a no da sama, §i uceniciiinvkkorii altora, prin mice cuvant, prin (nice fapth,prin orice gest al nostru.

sofia

sh

i-ar

inifiativa

gi


In afara de aceasta continua actiune a tuturora asu-pra tuturor, ce nu putem face in ce prive§te grija fru-muselii, care e atestatul cel mai nobil al unui grupuman ! Statului, Comisiei Monumentelor Istorice, depilda, li se arunca adesea in obraz de eke ori se savar-mte din prostie sau din rautate cutare atentat faIade zidirile legate de trecutul nostru. Dar cel ce pâra§tepublic a facut el ceva pentru ca pacatul sa fie oprit,a in§tiintat el macar in chip cuviincios, inainte de acritica pâna la clevetire ? Ap legal cum a fost, gestulunor tineri din Ia0, cari n'au permis cotropirea §i pro-fanarea unei biserici, merita de sigur lauda, chiar dacaar fi fost expu§i unei sentinte corecIionale.

Fara a mai vorbi de faptul ca. niciodata §coala, biatacoala de Stat, infa§urata in vechile ei pelinci, nu va

putea fi de oarecare folos societàiii decAt atunci andaceasta o ajuta §i la nevoie e in stare, cu profesorii eicu tot, s'o §i domine pentru a o indrepta §i inoi.

Curajul cuminte al oamenilor caH §tiu ce pot e ne-cesar Statului. El va trage folosul, nefiind silit a se ame-steca unde nu i se cuvine §i nu poate, dar a lor rarnânelauda.

N. Romilnesc *, 25 Sept. 1934.4

XX

CE E 0 HARTIE VECHE

In toate suferim de douá mari neajunsuri : negligen%a0 despreIul.

Lasäm sa decada, sa se distruga atatea lucruri acaror importanth n'ar fi greu s'o int,elegem, daca ne-amopri un singur moment asupra lor. Cate case stralucitenu s'au risipit, ajungand depozite de grane, grajduripoate, locuinvi rail ingrijite ale unor oameni cari nusunt in stare sa le precuiasca, dupa o expropriere caretrebuia facuta nu in graba, de o adrninistraIie nepre-gatita 0 cu preocupari dernagogice, ci cu grija de a nuse strica nimic din gospodarii, din care cele moldove-nqti, vechi de secole, meritau far% indoiala tot respectuli toath prquirea. S'a repetat astfel vechea §i enorma

grepla dela cealalta expropriere, a calugarilor greci, inale caror frumoase case egumeneoi s'a acivat imediatcea mai desavar0th ruing, noroc Inca de acelea, dincare, &Aland in picioare voinla ctitorilor, am facut casede nebuni ori adaposturi de criminali cari-0 primblaosanda §i nenorocirea prin gingaple pridvoare cu stalpiiinfloriIi in capitele 0 se string pentru noapte in camarile

15R SPATURI PE INTUNEREC

unde Nicolae Mavrocordat adunase, la Vacgre§ti, co-rnoara cãrlilor sale: in acest caz, se poate ca mai tarziuoameni cu socotealt1 la cap §i cu delicate0 sufleteascdsil restituie scopurilor de pietate §i de culturà ceea ceap de grosolan a fost usurpat.

Aláturi de aceastà neingrijire este ins6 i uprinIa cucare, fiecine crezAndu-se indrituit la aceasta, pentruceva studii sau o fáramd de inteligen0 ori de talent,luarn in de§ert oameni §i lucruri.

De ce nu s'a 'is in aceasta Iarà, i de eine? Se credecd atitudinea aceasta de rasvratire §i rästurnare e Caun atestat de superioritate, §i mice batjocoritor obraznicgase§te indatà ceata, mai mare sau mai midi, a celordispu0 sn-i admire obrgznicia.

A§a s'a procedat, §i ca negligenIä §i ca despre%, fapde hârtia veche, spre a carii valoare, une ori §i sfinIenie,vreau sil chem atenIia respectuoasn §i iubitoare a celorcari mti ascultil.

De atAtea ori ea se aruncn. Obiceiu foarte vechiu,clatAnd pe pe vremea and din pagini de nepreiuitemanuscripte, din care a rnmas doar Cate o fad, destulde frurnoasn ca sa regretran restul, se fAcea captusirealegaturilor unui volum nou, de multe ori fiira nicio in-semnatate. Trebuie sn deslipim astazi cu grijA acea fancare poate veni din vremile in care scrisul nostru eramai rar : cu CAVA bucurie o vedem, in baia de apã caldd,desfädindu-se de pe tartaj ! Alte ori aceia0 inainta0,asämandtori cu noi §i in defectele lor, neavfind carton pen-tru scoarlele unei carti de intrebuintare zilnicn, lipiau

CE E 0 HARTIE VECHE 159

impreun6 multe foi ale unei crirti sftisia I e pentru a easiastfel o inlocuirc.

Aruncam orice nu putem recunoaste, orice ne sta incale si ne incurc6. Sunt extrem de rare familiile care-siformeazil o archiva, din care urmasii ar putea culegece a fost si in sufletul acelora, dusi de mult sau mai decurând, ale earor chipuri, mai mult sau mai putin ash-mdn'atoare, se Vad in urite portrete pe parehi sau inalbumele cu legatura veche une ori si cu muzicsa!in care se insird fotografiile ingalbenite, care dau maiadesea numai stângacea preten-tie sau timiditate a mo-mentului in care au fost prinse victirnele.

Nu se inlelege ctit6 via, cu grija, suferinta si putinaci bucurie, se &este in aceste rânduri a &Aror scrisoarese ingalbeneste cu vremea. Sunt acolo cântece de mul-Vdmire i sMsietoare strigäte de durere. Biete suflete semarturisese ce au avut mai intim si mai sfiint. Uneoria ttita simtire adevriratä se ridicd pand la in5lcimea unciliteraturi, unei poeinn, mai frumoase deck ceea cc scrii-torul de profesie izvodeste pentru a merge la tipar. Suntsi afaceri al caror rost nu s'a ispràvit cu totul si carepot servi in procese eventuale. Din ele se poate aflaceea ce se indreptà-teste o durere, ceea ce sprijind man-dria unei s'aracii oneste, ceea ce ajutà la reabilitareaunor prigoniti i calomniai,i de pe vremea lor, care dinmornentul uncle i-a aruncat inainte de vreme räutateaoamenilor isi cer astfel in zadar dreptatea.

Sunt insä si taine. Nu e om care sA nu le aibä, nuc om care sd nu se gAndeascd uneori la ce grozav ar fidacà s'ar sti sentimcnte si suferinli pe care le-a ascuns


cu eroism, Vasnind doar ele in clipe de desperare pe o hartiecare a plecat la al/ii, cari aveau sau datoria de a dis-truge sau aceea de a 'Astra cea mai atenta discre/ie.

i cel care a primit rnarturisirea, de care coresponden-tului i-a parut poate rail a doua zi dupà ce a scris, dis-pare, iar, in graba grosolana si impie, a celor cari, laconii,ii rascolesc mostenirea, se &este si aceasta vadire deconstiin/a, aceasta revarsare de inima si, impreuna cuvechi registre de socoteli, cu hartii oficiale netrebnice,ea merge la anticarul care nu poate ceti, si nu e in starea-si da sama, iar de acolo la clientul care-si poatepetrece cu descoperirea misterelor unui nearn de carenu e legat prin nimic. De eke ori n'am gasit astfel langacagile postale ilustrate, cu salutarile, glumele si pove-s tirile naive ale copiilor, ale tinerilor, pagin- de grave sitriste spovedanii ca inaintea lui Dumnezeu!

Intre hartiile care se arunca se afla une ori si ce trebuepentru a cunoaste via/a unor oameni a cäror amintireface parte din tezaurul istoric al neamului nostru. Dinaceasta oarba risipa vine ca trecutul nos tru mai recentil cunoastem, calp si sters, dupa acte publice, dupadesbateri parlamentare si articole de gazetà, interesatesi nedrepte, si ea istoria noastra literara e lipsita si depreciziune, dar mai ales de acea intirnitate care nupoate veni decat dela aceste revela/ii intime care nuerau menite publicita/ii. Ce saraca e astfel, in compa-ra/ie cu ce au alte popoare, povestea oamenilor repre-zentativi sau conducatori ai Romanilor ! Din ce a fostmai adanc in ei stim asa de pu/in, incat infalisarea celi-o dam dupa cunostin/e asa de sdrace e ca aceca a

E 0 HARTIE VECHE 161

unui daghereotip ve0ed dela inceputurile artei foto-grafice.

Chiar and se pastreaza ceva, trece o generalie douri,pana ce se apropie cineva de aceste hartii. Merita toatalauda acei membri ai familiei, cari, cu un rar sim% desolidaritate morala, scot la iveala ceea ce se ascundeain saltarele cu iz de mucegaiu ale vechilor scrinuri. Catde mult nu spun astfel scrisorile, de curand aparute,ale familiei lui Ion C. Bratianu ori ale fratelui su Dirni-trie ! Se poate face azi un act de dreptate recunoscandsuperioritatea intelectualà, nobilul idealism al frateluimai mare, lasat in umbra de stralucitul noroc al celui-lalt, i acesta apare ca un modest gospodar, bun so%bun parinte alaturi de o so-0e al aril stil cu mireazmade tradicie intrece pe al omului politic deprins cu ce-tirea gazetelor.

Nu e om al carui scris a nu poata fi interesant, pen-tru persoana lui ori pentru vremea careia-iRava§ul familiar sau amical, cu aparentele lui nimicuri,poate a fie adesea de mult mai mare pre% cleat actelein care-0 face rapoartele on Ii da poruncile oficiali-tatea unui timp. A 'Astra orice eu nu arunc, de a-proape jumatate de secol, nimic, ci adun, cos i leg,prezintand astfel oricui povestea Idea ascunzipri a vieiimele intregi e o datorie pentru casnici §i rude, dar,in acela timp, and vine vremea §i se prezinta ocazia,

un dar care se face pentru cuno§tinIa unei societali.Unii cred cá e de conservat numai impunatorul per-

gament domnesc cu pecetea atarnata sau apasata curop ori cartea inscrisul purtand dedesubt isaliturile

LE

i

aparline.

0


mestesugite si pece.tile, nu odata asa de frumoase, aleboierilor ; mosnenii, razesii strang in traiste ori in saci depiele, ascund prin firide astfel de marturii ale trecutului,pe care le comunia foarte greu chiar omului celui maicinstit si mai de incredere, inchipuindu-si far% rost adin prezenIa in casa lor a acestor acte, vechi une ori demai multe veacuri, atarna stapanirea netulburata abuca-tii de parnant pe care au mostenit-o. E o lunga sigrea truda sa ajungi 'Ana la o comoara pe care nu aide gand sa li-o rapesti. Ei nu-si dau sarna ca stapa-nirea timp de un numar oarecare de ani este un titlu dedrept, a s'au dus vremurile and inaintea altui Domnputeai sa vii din nou cu parile tale ori sa te gasesti taritla judecata de un adversar neastamparat. 0 statistiaa acestor documente care pot peri in focurile asa dedese prin sa tele noastre ori se pot distruge de umezealacare dainueste in casu-tele asa de rau construite artrebui facuta cat mai rapede, si prefec-tii, prin organelelor administrative, ca si preo-tii, invaIatorii, s'ar puteainsarcina, acestia din urma prin influenta kr locala, cuaceasta adunare, asa de utila istoriei.

Unii, ajungand in stapanirea unor asemenea docu-mente, mai ales and ele sunt pe pergament, isi inchipuiea ele au o valoare enorma si cer pre-turi nebune, retra-gandu-se jigni-ti and li ara-ti cat merita in adevar ceeace ei consider% ca o marfa deosebit de pre-tioasà, ca unmijloc de a-si plati datoriile and se plateau oride a face zestre unei fete.

Trebuie stiut insa un lucru. Scrise in slavoneste, actelecele mai vechi n'au niciun pre-t in ce priveste limba.

CE E 0 IIARTIE VECIIE 163

Iar, cum forma e mai totdeauna aceea§i, 0 din ne§tiinIascriitorului roman, ele nu prezinta surprinderi. Doar ici§i colo se strecoara pomenirea unui fapt istoric sau unelement de viaVa pitoresca. Incolo, ele au insemnatatedoar pentru cronologie, pentru numele boierilor marturi,In afara de ce prive§te proprietatea de care se ocupa,§i unele legaturi de familie.

Se poate ca o hartiula de pe la 1820-30, inainte dea se crea prin Regulamentul Organic Statul cel nou, safie mai bine venita decat un solemn act de proprietatedela Petru Rare§ sau dela Mircea Ciobanul.

De aceea nimic nu trebuie aruncat, nici de particulari,nici, pana la hartilaritul de astazi, de autoritali. Dardespre crimele, care se continua, ale acestora fa VA. deurmele scrise ale trecutului, in data viitoare.

4 N. Romtmesc )), Octomvrie 1934.

XXI

CE S'A FACUT PENTRU ARCFIIVELENOASTRE

Trecutul unei pri, parte integranta din prezent, cAcinoi trgim prin (c oameni cari au fost #, in asezamintelelor, in bog4ia adunatd de dânsii prin munca lor, incun-juraIi de frumuseIa pe care au realisat-o in monumentesi alte opere de arta, ni heanim cunostinlile din agonisitape care ni-au lAsat-o si ne mângAiem, ne indemnamprin poezia ramas6 dela dânsii, se cuprinde in cronici siistorii, dar si in scrisorile particulare pe care le uitarnprin saltare sau le distrugem, si in actele publice, demulte feluri, dela un biet raport al celor ce s'au petrecutintr'un sat pan& la actele cele solemne, iscalite si pe-cetluite pentru afaceri importante sau mari evenimentepolitice de inalIi demnitari si de Suverani.

De mult Inca ele s'au pdstrat, in vederea imprejurarilorcare se pot produce sau in legatura cu interese care däinu-iau, in archive, ceea ce inseamna ((deposit de lucruri vechi*,ba unele din aceste documente chiar in tezaurul unei Vari.

Cu schimbarile dese ale Domnilor nostri, cu lipsa delegaturi intre unul si altul, la noi se vor fi pastrat foarte

CE S'A FACUT PENTRU ARCHIVELE NOASTRE 165

puine acte de Stat in vremea mai veche. Oricurn, niciourind nu ne-a ramas de asemenea a§ezaminte, pe candorice localitate, cat de marunta, din Italia poate sa nelamureasca din vrernile cele mai indepartate asupra vieiiei in toate privin%ile, prin hartii §i acte de socoteli carein s'au pilstrat.

Unele socoteli ca ale lui Gheorghe DomnulMoldovei la jumatatea secolului al XVII-lea, pe carle-am tiparit in volumul V din studiile §i documenteleprivitoare la htoria Romanilor, arata ca macar la Vistierieera grija conservarii unor insemnari.

Archk e in toata forma, §i nu colecOi particulare aleDoninilor, can l luut la pkcarea I or din Scam], ajun-end astfel a se risipi cu totul, le gsiln in trilenoastre spre sfar§itul secolului acestuia, al XVII-lca.Astfel Constantin Brancoveanu facea sà i se copieze inregistre §i notele cheltuielilor sale, din care se facea ceeace dupa moda turceasca se ch-nna un anatefter, §i uncleporunci §i hotariri privitoare la dajdiile aruncate asu-pra supu§ilor sai. Li-am facut loc §i unora §i altorain acela § volum. Si de sigur ea un Domn a§a de invaiat caDimitrie Cantemir din Moldova va fi facut o regulain cc prive§te scrisorile §i socotelile sale, pe care apoile-a dus in Rusia exilului sau, risipindu-se acolo.

Primejdia era aceasta pe care am aratat-o dela inceput:in lipsa de legaturk de interese comune, de solidaritateintre Domniile care se urmau. In felul acesta s'au aduscele mai mari pagube cuno§tiniii istoriei noastre. Doarand §i cand, dintr'o archiva personata impra§tiata,daca prindem cate o scrisoarc cu caracter politic, cum e

Stefan,.


casul, unic, al hârtiilor luate in pribegia lui prin Apus,dela 1591 la 1594, de. Domnul moldovean Petru

faptul ca Imperialii austrieci, intre cari a murit laBolzano (Bozen), in Tirol, au pus mâna pe tot ce a ramasde la dânsul, ni le-a conservat in intregime.

Fanarintii ni-au adus in aceasta privinta, prin spiritullor ingrijit biurocratic, cele mai mari servicii. Avem con-dica in care Voda Constantin Mavrocordat punea sa seinsemne poruncile trimese dregatorilor sai, totdeaunain roinânWe i-am Mout loc in volumul VI din aceea0culegere a mea, a§a incat cunoWein toate resorturileunei administratii la noi pc la jumatatea sccolului alXVIII-lea.

Alti Domni, i anume in Muntenia, au Mout, indatadupa accasta, §i mai mult: anumc au ordonat condici deordonante, pe care le lasau dupa dânii, nefiind vorbade acte politico i mai ales secrete. Raposatul V. A.Urechirt a tiparit accasta adevarata comoara. Regi-stre de socoteli se pastrau la Ia§i, de§i intre inscmnarilelor puteau sa fie uncle neplacute pentru Domni §i cei dinjurul lor.

Pentru o astfel de opera culturala eu luasem, de altfcl,insumi rnasuri, printr'un articol din legea invatarnântuluisccundar, articol care n'a fost abrogat, dar care nu s'aaplicat, cum s'a facut, de altfel, cu acela pe care continuu a-I judeca foarte folositor, care silia pe orice pro-fesor sa Lea un numar de oare la alta coala decat a sa,ca sa se indenine astfel cei invechiti i fara lectura, ceicari se lasa furati de alto ocupatii negligeaza ca-tedra.

CE S'A PACUT PENTRU ARCHIVELE NOASTRE 167

Prevedeam ca in orice localitate, din tot corpul didac-tic, de orice grad, dela rectorul de Universitate 0115 lacel mai nou i mai modest institutor, sa se formeze unConsiliu Cultural in sama caruia sa fie, in toate directiile,supravegherea §i indemnul.

Nu s'a facut nimic in acest sens.S'ar mai putea face oriunde o societate a amicilor

trecutului, ca aceea a amicilor UniversitaIii din Paris.Cum s'au intemeiat societaii de pentru Orileprictene, ba uneori i pultru Me care n'au avut §i nupot sa aiba o prietenie cu noi, de ce nu s'ar incercaastfel de tovar4ii?

Numai in acest chip, cu oameni din partea locului,avand ochii deschi§i asupra ceea ce se petrece, se poateimpiedcca pierderea unei inforrnalii Rua care istoria econdamnata sa ramaie pentru totdeauna o in§irare cro-nologica de evenimente curat politice, avand un caractercentral, pc cand ea trebue sa cuprinda orice manifestaliede via0 oriunde i ori in ce proporIii ea s'ar fi petrecut.

Cum am rugat adesea pe ascultatorii miei la cursuri §iconferinle sa-mi trimeata spre consultare scrisori privatedin saltarele lor §i puini m'au ascultat, o, cat de pu-lini ! , tot a§a rog pe acei ce ma asculta in aceastd searasa Lea nimicitorilor de archive §i, cum gasesc la unmagazin dovada jafnlui, sa ma in§tiinIeze pentru a incercasa-1 impiedec. Cum nu s'a fdcut dupa votarea legii melepentru archive statistica, pe care o ordonasem, e singuracale prin care s'ar putea impiedeca raul.

Cand Regulamentul Organic, la 1834, a intemeiat,dupa sistemul francez, trecut pe la RuO, noul sistem

arniciIie

si

poli/ia


birocratic, Archivelor li s'a dat o fiincii ca in Occi-dent.

Astfel putem cerceta dela aceasta data inainte E,ii

pentru Moldova §i pentru l'ara-Romaneasca toata cores-pondenla administrativa.

Directori priceputi, ca un Dimitrie Onciul, istoricpatrunzator, ca fostul mieu bun elev d. C. Moisil sauprietenul mieu bucovinean, acum la Ia0, d. Sever Zotta,li-au dat o organizaIie vrednica de cultura timpului. Sepoate lucra din ce in ce mai liber §i mai upr in acestewzaminte, care au prilejuit descoperiri din cele mai inte-resante. D. Moisil a intemeiat chiar o §coald de arclAi-vi0i la Bucure0i, cum Francezii au demult una incoala de Carte (des Chartes) din Paris. Secularizarea

averilor a adus la archive zeci de mii de documente§i sute de condici.

Dar n'am ales acest subiect nurnai pentru a da acesteindreptari, care pot fi de folos, 0 a manifesta sentimentefire0i de recunoWere pentru bunii pastratori ai acestorscumpe hârtii.

nu voiu insista asupra faptului ea astazi o legefacuta de mine pune mai sigur la adapost aceste cemori.Ci e vorba de o critica pe care vreau sa o aduc in publicin credinla ca gre§elile, crimele de Oda' acum nu sevor repeta.

PAna la legea mea, care cred ca nu se aplica, precurnnu s'a aplicat nici legea bibliotecilor §i a muzeelor des-pre care voiu avea prilejul sa va vorbesc aka data, ni-meni n'a reglementat alte archive: acelea ale deosebi-telor autorital,i de Stet 7i ale Primariilor.

Si

CE S'A FACUT PENTRU ARCRIVELE NOASTRE 169

Jaful pe care 1-a facut in ele prostia omeneasca §i totaladesorientare a celor pe cari vremea i-a pus in locuri decare nu erau vrednici nu se poate infiera in de ajuns.

Une ori pentru 0 a face loc # in cladiri neincapatoare ,irau impartite, alte ori pentru a ajuta ate o mica afacerecu fabricile de hârtie, din timp in timp # se vindeau *, sedaruiau de fapt pe preturi de nirnic singurele urmedupa care se putea reconstitui istoria unei localitali.

Din hartii de pe la inceputul veacului al XIX-lea,când era Inca a§a de interesantul cvechiul regim * alnostru, se faceau invelipri de marfuri la bacanii saricornete la fruetele ce se oferiau in gari.

CAteva din aceste pacate de neiertat trebui a le des-valuiesc, cu parerea de rau ca nu pot da §i numele dobi-tocilor raufacatori cari le-au savAr§it.

Am vazut cu ochii miei vechea Archiva dela Primarie aBoto§anilor, din care am i extras cAte ceva. Azi a ramasnumai un rnaldar de acte scapate Dumnezeu §tie cum delao nerniloasa distrugere. Dar meritosul director C. C. Ior-dachescu ma asigura &à au ramas cateva registre §co-lare. In turnul bisericii Ospenia din acest orq al nWeriimele am gasit lazi de documente ale vechii protopopii,in care erau §tiri despre familiile de acolo ; din ele n'aramas nimic.

La Foc§ani am cumparat in gari fructe invelite inhârtii de pe la 1820: o intreaga archiva pare a se fi ea's-pandit a§a.

Nu §tiu ce se mai pastreaza la Galaii, dar e o minuneca Braila, bine gospodarita, i-a pastrat registrele delarefacerea ei dupa scoaterea de sub stapânirea turceasca.


In schimb, la Giurgiu se dd vina pe bombardarea bul-gareasca din Mare le Razboiu pentru to tala distrugere aoricarii urme de trecut, ap hick, istoria moderna a ora-plui nu se va putea scrie niciodata.

Pagini din registrele de pe la 1830 ale Tribunalului dinPloe§ti mi-au fost aduse de prieteni tot a§a de revoltatica §i mine de aceasta opera de incoWient vandalism.

In general, instanIele judecatorw,i aveau in depozitmaldare de documente depuse de parIile in litigiu. Dinfericire, s'au depus unele din ele, ca ale Tribunalului Ia0,la Academia Româna, unde nu odata mi-au fost demare folos.

Archive le Mitropoliei bucure§tene crau aruncate (laicpeste gramada in nu tiu ce §ura §i abia acum in urmaau fost culese §i puse in ordine.

In prile adause, ce a fost in sama Românilor a avutadesea aceea§i soarta. La Sibiui cred ca s'a nimicit cutotul bogata Archiva cu atAtea registre grece§ti totalnecercetate de la protopopia de acolo. Rupea oricine voiafat% ali da sama ce face. Iar in Archivele mo§tenite dela alte stapaniri nu §tiu daca s'a pastrat totdeauna bunaordine obi§nuita.

A venit vremea ca astfel de salbatacii sa nu se maipetreacg. Se pot inlatura, cu bur& socoteala, numai acteledupa acela§i tipic ale vremii noastre de birocratism banal.Tot restul merita a fi linut cu grijd §i cu pietate.

Astfel s'ar salva macar o parte din imensul materialcare a fost odata in aceasta Iarà unde s'a scris mult§i bine.

t N. Romiinesc o, 1 Nov. 1934.

XXII

CE SUNT AZI MUSEELE NOASTRE

Ce drept am s'a va vorbesc de problema Museelor,care se pune nu numai la noi, unde suntem numai lainceputul unei opere mari §i grele, dar i intr'o lumecare a avut mai mult ragaz deceit noi pentru a desvoltao civilizqie mai inaltà, §i care problerna capater inEuropa soluiii fricoase §i ieftene, pe cand America deNord, con§tienta de nevoile culturale adeVarate aleepocei noastre, face, mai mult din banul particularilor,silinli uriae pentru a ajunge la Museele care se cer astgzi ?

In scurta mea guvernare am putut crea pentru Museeleromânqti lucruri care cred c'd vor ramanea, §i face s'à sevoteze o lege, a edrii punere in executare, cu mult preazdbovità, ar insemna totala prefacere a unor a§ezamintede un ap de mare folos.

Am gasit ce stau sa và spun in provinciile noi, afarä deuncle injghebari mai de mult, §i bine ingrijite, de altfelextrem de puline, ca Museul AsociaIiei dela Sibiiu i

museul rninoritar, adecA galeria de picturà a Sa§ilor dinacelai ora§, chiar o alta crealiune a acestei minoritaii,culte, harnice i solidare, la Bra§ov, apoi creqiunea,


vrednica de toad lauda, a singurului om cu o mare pre-gatire in acest domeniu, dar atat de pucin susIinut,d. Vuia, care a strans un tezaur de arta populara intr'ocladire oarecare dela Cluj. Ceva care merità Iinut insama mai e la Timipara, apoi un Museu de §tiinI. naturalerezultat din inteligenta stradanie a unui strain i a soi,ieilui la Chi§inau, iar in capitala celui mai istoric Iinutromânesc o adunatura fara alegere §i fara randuiald laCernauii 1), cleat care meritä mai multa atenlie ceea cea facut un om de bine, invalator nesprijinit ,i, pana icri,and 1-a distins Comisiunea Monumentelor Istorice, neras-plata, la Raciaqi.

In judelele vechii Romanii, un pustiu. Ia§ul n'are cleatarhaicul depozit de pasari impaiate i haine domne§ti,plus un elefant care a facut uimirea respectuoasa amai multor generaIii, de de-asupra vechiului magazinde fierarie al fraIilor Bachstez §i o ingramadire de pietresepulcrale i radvanuri de pre vremuri intr'o sala oarecarecu aparenIa de §ura. Apoi ce s'a putut strange din don4aBibicescu, iara§i lucruri de tot felul, la Severin, undetruda statornica a d-lui Barcacila a pus de o parte cevadin descoperirile facute in acel centru roman, care artrebui desgropat intreg pentru a chema Romanimeatoata la vederea fundamentelor romane, traianice §ipost-traianice, ale vieIii sale de astazi, cum, de altfel,ap ar fi trebuit sa se faca de mult la Sarmizegetusa,unde nu sunt decat ruine spintecate, de unde amatoriiau putut sa furc ce au voit, iar la Adam Clisi, Tropueum

1) Acum s'a fácut un frumos Museu.

C.1;: SUNT ALI MUSEELE NOASTISE 173

Traiani, nu este astazi decat un vast camp de rainas4eneranduite si neingrijite, atunci and si aici ar fi trebuitadus tot tineretul ca sa. se vadd din ce marelie au pureesumilele suferinli ràbdätoare ale existenIei noastre isto-rice, iar inaltul deal dela Harsova se fdramileaza incetulpe incetul, cum iar s'a fácut atAta vreme cu zidurile bizan-tine, genoveze, moldovenesti dela Cetatea-Albä si, dealtfel, cu alcdtuirile preistorice si cu ziddriile românestiin toate colIurile -Orli.

La Bucuresti, urmele preistorice, elenice, din ScitiaMinora dobrogeank si romane se amestecau intr'unhaos far% Oreche cu odoare si oddjdii ale evului rnediuromânesc, cu icoane si bune si rele, cu pietre dintrecare unele erau incrustate in ziduri si acoperite cuscaunele din faVa", toate acestea unde? In oddile dejos ale imbAtrânitului Palat al UniversitaIii, care, pâniiam putut scoate, ca rector, de acolo, pe (< parinIii con-scrisi # ai patriei, era ocupat, adecd usurpat intr'o asade 1arg5. masura, de sedintile Senatului 1). Un particular,zelos si zäpàcit, cu intervenTii cersite, isi gásise un luxosadApost pentru o sumá de obiecte disparate luate färdniciun drept din dreapta si din stânga. Un marel Palatpentru arta populara era abia Inceput. Colecliile Comi-siei Monumentelor Istorice erau nevizitabile. MuseulKalinderu, revizuit apoi de gustul d-lui Steriade, 'Astra,si pastreazà, defectele primei sale formaIiuni, iar Mu-seul Aman, care reprezintä o intreaga perioadä a arteinoastre, ramfinea ignorat.

1) Si 1-a reedpAtat §i-1 adauge: d. Samtgeores.


Pang sa ajunga in subsolul dibaciu amenajat al Pala-tului Ateneului, Pinacoteca Statului era doar o chainbrede ddbarras 9i un capitol budgetar. Pentru epoca mo-derna o inlocuia bogatul museu de pictura modernadatorit d-lui Simu.

Ce proasta figura faceau toate acestea faIa de minu-natul museu de zoologie, opera de §tiinla, de ordine 0mai ales de iubire !

Ceea ce am reu0t a face in cateva luni mi se pare amerita oarecare atenIie, daca nu 0 acea recunwinIa lacare cineva, cand face un lucru bun, are a§a de pulindrept intr'o lume dezorientata i gata oricand a nedrep-taAi 0 cele mai bune intenIii 0 cele mai serioase realizari.

Am scos ni§te biurouri din pompoasa Casa Krgulescudin Strada t,irbei-Voda i, reunind cu colectiile delaUniversitate o parte neevacuata, ca atatea comoriartistice §i istorice ale noastre, la Moscova, din cese putuse strange la Comisiunea Monumentelor Istorice,am creat, cu ajutorul d-lui Virgiliu Draghiceanu, i

cu gandul ca supravegherea sa fie a zisei Comisiuni,un Museu pe care-I putem prezinta astazi i celuimai pretenlios vizitator strain. E pacat ca a§a de pu-lin& lume merge acolo, unde, impotriva unor criticerauvoitoare, oricine poate sa fie admis astazi, cand totMuseul Archeologic administreaza 0 acolo. Archeologiainsa0 a fost apzat in casa pe care o lasa Ministeriuluide InstrucIie Publica un mare proprietar, Macca, i undese a§ezase un foarte sarac Muzeu Pedagogic, cercetat inoarele de seal% de un public de copii din §colile secundare,care mi s'a parut ca se 0 amuzau pulin inaintea masivelor

CE SUNT AZ! MUSEELE NOASTRE 175

dulapuri i a sobelor de faiama colorata amintindgustul unei epoce pretergioase. Astazi, nu numai obiectelegreco-romane au un addpost vrednic de dânsele, dar §iatat de bogata recolta de preistorie facuta de §colariilui Parvan in toate parIile prii, in care se \rad stralu-citele insuOri de arta pe care cei mai departqi stramo0ai no§tri le-au transmis pranilor no§tri, mwenitori aiunei de mai multe ori milenare parte reistorice.

Bine inTeles am desfiinIat Museul de adunaturi alcolecIionarului doritor de a avea o frumoasa locuiniafara sarcini de chink. Acolo am pus tablourile moderne,unele foarte bune, pe care eumparaturi intâniplatoarele samanau fat% alegere prin birourile fungionarilordela mai multe Ministere: nu toate aveau o valoare deo-sebita, dar reprezintau ca o expunere a dibuirilor i

izbanzilor noastre dela marii realizatori, ca Grigorescu,Anclreescu, Mirea §i Luchian incoace. Am fost silit sa leadun intr'o odaie de deposit in Casa Krqulescu cândmi s'a cerut una din acele chirii de dupa razboiu pecare Statul nu le mai poate plati. Dar din budge Lul,scazut de mine pana la ultima limita, al PrezidenIieiConsiliului, destinasem vreo doua milioane pentru aripileacestui Museu, unde avea sa figureze pictura contem-porana : nu voiu spune ce destinalie au capatat dupaplecarea mea acqti bani.

Era vorba sa se clarame, in vederea unui mare bule-yard proiectat, Casa Moruzi, de fapt Cantacuzino, delânga Academia Romang, frumoasa cladire gospoda-reasca, perfect impdrlitg, langa care nu trebuia sä seingaduie o nenorocita improvizalie comerciald, care

176 SFATUFII PE INTUNEREC

cade astazi In bucali. Am staruit ca aceasta singuraveche cash boiereasca netransformata de pe Ca leaVictoriei sa ramaie, 9i am reu9it. Acolo zelul admirabiluluiprimar curagios care a Lost d. Dimitrie Dobrescu 9i

opera sa se continua sub d. Donescu, orice i-ar desparIidin punctul de vedere, total neglijabil, al partidului,a a9ezat un Museu al Bucure9ti1or, a carui ideie maurmaria de mult. Colaboratori inteligenIi 9i ze1o9i padala entusiasm, ca d-nii Rosetti 9i Florescu, au 9tiut sa facadin lucrurile donate sau achizilionate cu preIuri denimic o splendida enciclopedie bucure9teana, care li facecea mai mare onoare, adaugandu-se 9i un 9ir de explo-ralii archeologice ale d-lui Rosetti in margneea de catreMosti9te 9i pada la Snagov, care au avut darul sa arate,contra ideii unui 9es muntean pulin locuit 9i barbar, ceputernica vieara insuflelita de tendinii artistice s'a des-voltat aici din cele mai vechi timpuri. Nu pot vorbi Incade valoarea tablourilor din Museul de pictura mai decurand format al aceleia9i Primarii.

Dar legea votata in 1932 §i care, cum am spus, a9-teapta sa fie aplicata, cuprinde un intreg sistem deMusee, care ar salva ce nu s'a pierflut Inca de generaIiiignorante 9i negligente 9i ar pune la indemana oricui, 9idin regiunile cele mai departate de drumurile mari, acestadmirabil instrument de cultura care poate fi museul

_

in condiIiile pe care voiu cauta sa le arat In alta con-ferinIa. Pretutindeni trebuia sa se Lea adunarea obiec-telor care mucezesc 9i se pierd prin case particulare, maiales ale familiilor nobile astazi a9a de saracite 9i carea9a de frumos I9i ascund marea saracie. Fara cheltuieli

CE SUNT AZI MUSEELE NOASTRL 17/

deosebite ele trebuiau sd fie supuse unei clasäri chibzuite,indreptandu-se catre aceste modeste apzaminte intaiu§colile §i apoi cealalta lume crtreia ii place a se numiculta. Ce-am putut reu0 sa fac pentru icoane, maiales pentru acelea in stil popular, la Valenii-de-Munte,multe din ele meritand sa fie prezintate in publicatiamea recent-à # Artele minore in Romania *, arata ce sepoate culege din vecinatatea unui orapl de provincie.

Sa nu luam in u§or sarcini ca aceea a Museelor. Candse tot vorbwe de puterea din jos in sus, nu stria' sese coboare asupra ei §i ceva care sa vie cat de mai sus.

v N. Romilnesc u, 13 Nov. 1934.

XXIII

MUSEELE. CE SUNT SI CE TREBUE SA FIE.EXEMPLUL AMERICE I

Credem prea adesea ca un Museu e un depozit undeaduci obiecte de deosebite feluri : arta, istorie, stiinianaturala, tehnica, lucruri de curiozitate, le asezi inniste odai largi 0 luminoase, le potrivesti frunios unelelanga altele, li pui uneori si inscripIii lamuritoare,iar pe urma poftesti lumea, care stie ori nu stie, pricepeori nu pricepe, sa se uite la dansele. In biurou lu-creaza la corespondenIa administrativa directorul, func-tionarii fac socoteala lucrurilor cuprinse si, mai ales,servitorii atenii baga de sama ca nimic sa nu se atinga,cu atat mai pulin sa se fure, si acesti oameni de there-dere se uita des la ceasornic pentru ca la vre-un sfertde ceas inainte de momentul inchiderii scris la upde intrare sa faca zgomotul ce trebuie pentru a daafara si pe omul cel mai indaratnic in dorinIa de asta.

Asa e la noi, ap e in lari mai inaintate deck a noa-stra in aceasta Europa care In multe privinli a famesasa de seaca si de formalista si de aceia cultura de

MUSEELE. CE BUNT 1 CE TREBUE SA FIE 179

care se aratrt asa de mândra e, de fapt, cum o dovedesctulburarile si revoluIiile, asa de superficial6.

De fapt, si aici America, Iara democraIiei luminate, eun strAlucit exemplu.

Museul, care sufere in chip firesc de atAtea neajunsuri,trebuie Ca, prin toate mijloacele, s'a caute a fi altceva.

Sa ne gAndim intAiu la un lucru: obiectele adunate siexpuse n'au fost facute pentru asa ceva. Niciunul, 'Anala pictorii si sculptorii de azi, cari, lucrând, se gAndescsa-si vada opera cumprtratd, spanzuratà si insiraraintr'un Museu, n'au avut in vedere acei pAreli, unulca altul, pe care se bat in cuie pfinzele ori lânga carepe sprijinuri de lemn sau de metal oarecare se aseazristatuile ori, in dulapuri cu sticlà, se insirà vasele saubibelourile sau si minunaliile naturii, care nici acestean'au fost facute pentru ca sa stea impAiate, naftalinizatedupa acele geamuri reci.

ce a iesit din mâna omului si ce face parte dinuriasele tezaure ale naturii a fost in legAturà cu un mediuincunjur6tor.

Animalele si plantele se amestecau in mareala sim-fonie a lumilor, si ele numai astfel, sub un anume cer,in legàtufa cu páduri, cu sesuri, cu ape, Isi aveau rostullor. In aceasta privin0 macar in parte Museul de zoo-logie dela osea pe cel de Botanica 11 astept6m Incapoate fi socotit c'a edspunde unor conceplii altele decal.acelea care prea multd vreme si-au continuat inIepc-nirea.

Dar aici ma gemdesc la materialul artistic sau istorical Museelor.


Acestea sunt pàri dintr'o viacd, §i in jurul lor trebuevràjità via-Ca din care le-am desfacut sau le-am gäsitsmulse.

Dacd e vorba de ceva scos dintr'o cash, aceastd cashcu toad* incunjurimea ei ti ebuie s'o vedem. De aceea afost o inoire fericità ce a fdcut intaiu la Stockholm casd treacd apoi i la Oslo si, cred, §i in Danemarca, unmare iubitor al lucrurilor i oarnenilor orii sale in apnumitul skansen*, pc locul vechilor §ancuri ale oraului,aducand acolo omul insu0 cu dobitoacele lui chiar,fdcandu-i o cash ca a lui, cu mobilele pe care categorialui le are de obiceiu §i dandu-i putinIa de a teal, pe catse poate, aa ca in locul §i satul lui. Am vdzut astfelpe Eschimos in bordeiul lui, in jurul fläcàrii ro§ii a fo-cului, §i de-a lungul gradinii turme de reni eu bdtrâniiin frunte mergeau sd guste, la ceasurile hotkite, caacolo sus, sub pol, hrana lor zilnicd de mu§chiu al ex-tremului Nord. Altceva deck police, rafturi §i scrinuricu obiecte sau pdpu§i !

Dar alkuri de aceasta hotáritoare nevoie a unei ar-monii corespunzkoare realitkilor arbitrar sfdramate §ipe care se cere sâ incercdm a le reface pe cat se poate,mai este ceva.

0 a§ezare in Museu nu trebuie sa fie vepicd, in a§achip incat, afard de marii adoratori ai frumusecii, saplece cineva cu satisfacIia cd (( a vdzut 9i prin urmare4 §tie i n'are de ce sd se intoarcd. Afard de reconsti-tuirile permanente care corespund unei mari necesifkieducative, sd fie necontenita oranduire noud pentrucutare sau cutare prilej. Personalul unui Museu e a stfel

<

l

k

e

MUZEELE. CE SUNT $1 CE TREBUE SA FIE 181

necontenit ocupat nu numai cu primirea, clasarea §iexpunerea, odatà pentru totdeauna, a obiectelor, ci §i cuacele treckoare expoziIii care trezesc §i satisfac o curio-zitate necontenit nota.

In acest sens s'a lucrat de ca/iva ani la BibliotecaNaiionalà din Paris, a cdrii imensd zestre e, intr'unanume sens, §i de Museu. In anumite legturi, miile deobiecte prelioase au ie§it la iveald, formându-se, la fie-care nouà invitaiie a publicului, un nou capitol dinviaia civiliza t,iei umane. Publicul s'a ingramAdit imediatcu cea mai càlduroasd dorinIä de a ti, i efectul pentrucultura generalà a fost recunoscut ca foarte mare. Uncleexpoziiii de acest fel ale Acaderniei Române, cu multprea pulin cercetate, au vgdit la d. I. Bianu, a§a deharnic §i de in curent cu vremea la o vArstà ap deinaintatà, o läudabila aplecare catre rdspAndirea cuno-§tinlelor.

in sfAr0t, Museul trebue sá creeze in jurul luialte apzáminte complementare, alte crealiuni de ajutor,färä care el nu-0 poate indeplini misiunea.

America ne e in aceastä privin0 marea invalkoare.Personalul, care cunowe perfect cele incredincate in-

grijirii sale §i pastreazd in multe dulapuri mii de obiectecare nu pot fi expuse mi s'au arátat astfel mie, carevene am cu zeci de covoare române0i de dar, de catredomnipare care aveau acest compartiment, probe dupàtoate felurile de iesaturi pe care le gds,a imediat cu osiguran0 uimitoare, cautà el, indearnn5, incurajeaei,conduce publicul, chiar and e vorba de oameni aproapcfárã cultura. colile umplu Baffle i cu ingrijiri pririnte0i

i,

182 SIATU1II PE INTUNEREC

li se explica obiectele, ba, mai mult, se vad copii a§e-zaIi jos pe scanduri cari copiaza sub ochii plini debucurie ai profesorilor sau profesoarelor §i supraveghe-torilor ce ii s'a parut mai frumos sau mai interesant.Pe alocuri, cataloagele nu sunt ni§te simple liste, ci oadevarata istorie a artei cu special' privire la obiectelepe care le poseda Museul.

In odai vecine, ca i la biblioteci, atat de omene§tede omenos primitoare, ar trebui sa fie lacapri de con-

ferin/e, de lucru impreuna. 0 calda atmosfera de fralieintelectuala intre eine §tie §i eine nu §tie, intre eineinlelege §i intre eine trebue sa fie invalat sa inleleagae absolut necesara pentru ca societatea pe care o indo-bitocesc grijile materiale de azi sa se de§tepte din nouspre o viap care singura e in adevar vrednica de trait.

Va trebui oare sã Wept'am multa vreme ined pentruea un popor a§a de inteligent §i de doritor de luminaca al nostru sa ajunga a avea la indemana ce-a ce-itrebue pentru a reveni la cele mai bune tradiIii ale sale§i a ajunge astfel sa dea civilizaiei ceea ce multe gene-ralii in vremuri neprielnice au fost impiedecate de a oface?

N. Romanesc )), 11 Dec, 1934.

i

a

XXIV

INDREPTARI LITERARE

Nu-mi trece prin minte sá incerc a daadica' sfaturi literare. In scrisul säu, eine e sincer ur-meazd linii care-i vin dela toata mo§tenirea sa, delatoata crqterea pe care a primit-o, dela toate inrauri-rile care s'au exercitat asupra lui. Nimic nu e mai urit§i, adaug, mai zddarnic cleat a face pe cinevadin fiima lui adeväratà pentru a gandi, a simli §i avorbi cu un altul.

Ceea ce vreau sd spun in aceasta convorbire de un§fert de ceas cu ascultàtorii miei nevazuli nu e cà a§avea dreptul sa impun altora a fi altfel de cum cred ei,de cum Rua ei siIii a fi prin puteri mai mari decat

ci cà prin puterea imprejurarilor, prin urmarilechiar ale scrisului lor, prin refuzul din partea publiculuisrufatos, care exista alaturi de doritorii tuturor stricá-ciunilor §i de prquitorii tuturor divagaciilor §arlatanicisau neputinIei ambiiioase, o schimbare spre bine sepronun0 din ce in ce mai mult. 0 constata §i scrii-torul francez chat chiar azi in (( Curentul >> de d. Nieolae

indreptari,

sa iasa

dansii,

Rop.

'184 SFATURI PE INTUNEREC

Ea porne§te fárri indoialà i dela popoarele care ne-autrimes influenIe nenorocite pe care ne-am grabit a leprimi. Literatura cea mare a popoarelor de veche cul-turg se indreaptà, ajungand a birui nevrozele §i psihozelede dupa. fazboiu. Cugetarea unui Paul Valery cerceteazátot ap de onest pc cat de curagios toate problemelespiritului omenesc i eine a avut placerea sA se apro-pie de rnarele poet francez a putut sri se incredinIezecat de mult cauth el personal sà evite tot ce ar putcasA fie aparenla cà vrea sui se deosebeasca in gaud, inatitudine i in purtäri de oricare oameni. Vremeaoamenilor posedali, stOpaniti de inchipuite duhuri role,scuturqi de patimi fatale, läsand sa se intrevadä in cisumbre adancuri ce nu se pot cerceta, epoca in care unscriitor sc credea cu atat mai inallat, cu cat mai multidraci 1-ar fi zguduit, a trecut de rnult.

Inteo limbà de o puritate virgiliana scric acel Jammes,care s'a indreptat cOtre acelea§i privel4ti de natura,pline de atat de sandtoase invaVdminte, ca §i plugarulgenial dela Mantova. Aspectul acestuilalt reprezentantde frunte al literelor franceze actuale e provincial derobust §i pfanwe de normal. Nici lui nu-i place a searAta ca un demoniac prigonit de furii. Cu tot caracterulabstract §i abstrus al poeziei sale, d. Claudel, un diplo-mat de carierá, trecand din Japonia in America de Nordnu cautà sa stoarca vorbelor ce nu pot da §istoarne dupil capriciu care e §i insolent i pueril,

lcgriturile logice dintre lucrurilc prsc in adevarullor §i raporturile stabilite de veactui intre formulelefilosofice care incearca sá le cuprindd.

a1i

sa ra-un

ti

INDREPTARI LITERARE 185

Poezia gerrnang, cu toate tainele de care se atingeputerea de visionar lucrand prin sugestie a lui Rilke,cea engleza si americana', cea italiang, revenita la secu-larele inva/aminte ale unei tradiiii de disciplina si dearmonie nu jignesc nici obiceiul firesc de a lega sal-Mosno/iunile, nici deprinderea cu vorbele cuminte cantarite,aratând bucuros ce voiesc sa spuie, nici acea rusine deurit si de imoral si mai ales de cinica lor exhibi/ie, caree cea dintai dovada de civilize t,ie, de deprinderea cucruprile pe care se sprijina insesi posibilita/ile de via/aimpreuna a oamenilor.

totusi in aceste Iari singularizarile i bizareriile,silintile desperate de a parea, in hill/a si in scrisul tau,ca esti altfel, cu totul altfel de cat toi cei ce sunt siau fost, ar putea gasi, daca nu o adevarata legitimare,cer pu/in o indreptalire, mai multe chiar, i iata care arfi ele.

Numarul intelectualilor cari fac literatura e foartemare si lupta dintre dânsii pentru a cuceri pu/ina no-torietate e permanenta i plina de inviersunare. Ce greueste acolo sa se poata castiga un loc sub soarele gloriei !Oameni cari pe urma vor scrie ca toata lumea cautala primele gesturi sa sperie, sà scandalizeze i sa indig-neze pentru ca numele lor sa se impuie unui publiccare nu se margineste numai la cetitorii unei singure

ii.Pc and la noi talentele sunt relativ pu/ine, publicul,

care nu e obosit de o prea lunga defilare de celebritali,se arata asa de in telegator si de plin de prietenie Inca tnu trebue ca arlechinii sa bata din talgere pe platforma

i


panoramelor cu incaperi misterioase numai pentru oanume categorie de iniçiai, cdrora nu le e fried de nimic.

Pe de alta parte, scrisul e in Apusul european, inAmerica o profesiune. Literatorul nu face altceva decatsa-si urmeze o activitate care-i da un nurne si in acela§timp si mijloacele de traiu. De aici sforlarile desperatepentru a se face cunoscut cineva si cele, nu mai ptginincordate, pentru a pastra locul odata dobandit.

Dar la noi nu e asa. Versificatorul, povestitorul e unom cu funclie sau cu profesie. Medic cu clientela, maimare ori mai mica, avocat careli cauta de procese,diplomat care-si urrneaza cariera si mai ales funclionarcare si-a dat toate ca sa capete un rost de biro-crat capabil sa-1 sus%ie, ori de se cere, ori de se raspingemarfa lui de literatura, care de multe ori nici nu e pusa invaloare, de el insusi sau de un editor interesat si priceput.

Multi traiese din sinecurele pe cari le-au procurat in-rudiri, legaturi de prietenie sau rasplata politicii la careau avut grija sa se alipeasca in vederea nelipsitei

Dupa cat stiu, numai d. Sadoveanu a fost tot-deauna indreptat catre singurul mijloc de traiu uneiliteraturi care si din acest motiv e asa de fabulos deabundenta.

atunci din acest motiv ca si din celalt de ce atateade§antari, atatea scranteli ale bunei logice de armoni-oasa denied origine, ale bunului gust purtand Inca pc-cetca divinei Atone clasice ?

Popor chibzuit ani fost to tdeauna, si popor decent.Nu ne-a placut sa ne aruncam orbeste dupa toate

fantomcle Iiui trup, sä impurrun in luna si sa

silintile

ras-platiri.

al

Si

0 *

INDREPTARI LITERARE 187

escaladam norii. 0 vânjoasa proptire pe pamantul sigurne-a facut sa evitam unele catastrofe carora le-au cazutjertfa vanatorii increzuti ai tuturor nalucilor. Am avut§i noi aventurieri, unii dintre dânOi minunqi ca inteli-genfa scaparatoare, uimitori ca indraznealà, urmarindce e mai Malt pe lume far% nici-o farama de drept chiar,dar ei au ramas totdeauna indivizi izolai O nu s'a Iinutde dânOi, ca de ni§te adevaraIi calauzi i ca de niomzei autentici, un popor intreg.

Dar mai ales nu ni-am scos la ivealà ca Tiganii laatre §i ca Ru Oi cu bogdaproste la hramuri neajunsurile

pricatele.Am lásat strainilor §i robilor sarcina trista de a-O

arata toate ranile i mutilarile sufleteoi. N'am scos ochiinimanui, pentru ai capata gologanul zvarlit de milaeu scarbri, n'am fabricat ciontul mainilor taiate §i um-flaturile picioarelor putrezite. Nu ne-am plans traganatla toate balciurile ochii orbi §i bodolanele oloage. Gre§ehlele-am ascuns in noi pentru a le cura%i prin pocainla, in locsa le reeditam necontenit, facand din ele un mijloc deatracIie i un capital de caoig. Se uimeoe glumelul dinclasa intelectuala cand vede felul cum jocurile lui decuvinte sunt inlaturate printr'un singur gest de refuz,fara strigate de indignare, din partea unui meOer, unuisatean caH traiesc curat in casa curata. Primirn nuodata dureroase din par tea celui dintai om faraap-zisa cultura a noastra, dar de pe armatura de dia-mant a caruia luneca imediat oHce incercare de pan-&ire. Bordeiul umil, smerita casujii nu sufar ceea eeface placerea ixnandria cortului, la up caruia, cum

si

si

loct,i

188 SFATURI PE 1NTUNEREC

spune formula populara, se vorbqte a§a cum nu se coboaraa o face nici cel mai liber in cuvinte dintre aceia caristint cu adevarat ai no§tri.

Un amestec de Iiganie de §atra §i de cafenea orientalaa putut da ora§elor noastre pe ghidu§ul cu vorbele urite0 cu mi§carile de darguitor prin seraiuri, dar genulcare-i asigura o trista celebritate se opre0e la rohatcatargurilor in care se aduna lumea adusa de vanturilecelor patru colittri ale vazduhului.

Poezia populara e in adevar moarta sau aproapemoarta in greaua concuren0 a calla tiparite, dar ime-lepciunea populara, transmisa din generaIie in generalie,aceea a ramas tot a§a de vie ca pe vremuri and prinea se armuia Tara.

Ceva din lucrurile pe care caut sa le rostesc aici apatruns incetul pe incetul intaiu la cetitorii cari vreausa auda un antec, un antec pe care sa-1 inleleaga,sa-1 simta, sa-1 poata canta 0 cu care sa-0 mangaievina, §i sa afle o poveste, una despre oameni ca dan0itraind in imprejurari deosebite de cele, a§a de §terse,in care lor le e dat a trai §i dincolo de care li place saafle ca mai este un orizont.

Apoi scriitorul insu0, care incepea sa nu se mai simtasuslinut deck de pleb-a umang a nebunilor §i a stricali-lor sau de incon§tienIa unui copilaret nedeprins a alegesau, in sfar0t, de pro§ti caH privescmai bucuros ce nuinleleg i se incanta fudui de ce-i ofenseaza rnai multin ce are umanitatea mai ales §i mai ginga, s'a intorspe incetul la acea normalitate de care cu a Ca ta osten-talie se cleclarase strain,

tNDREPTAIII LITERAIIE 489

Pentru anume pagine din recenta mea # Istorie a lite-raturii contemporane # am prilnit randuri calde delaaceia chiar al caror talent, recunoscandu-1, era criticatin direciia pe care momentan o apucasera. i mi-a fostdat acum in urma chiar sa vad cum un tanar scriitorardelean, care incepuse cu adânci documente de cuge-tare personala ca sä se piarda, prea increzut sau vrajitde nesanatoase ispite straine, in poeme, lirice, drama-tice, din care bunul siml nu gasea nimic de ales sauinteo filosofie fa46 in care no%iunile se ciocnesc Med sascapere nimic, cum acest om de merit, d. Blaga, se co-boara, deocamdata stangaciu Ora la banalitatea ceamai §tearsa, cAtre subiecte din viaIa traita, care inla-tura jucaria vorbelor cu atat mai mari, cu cat e maiadânc golul pe care vor sa-1 ascunda.

Ceva se &drama astazi: construcIii de faIada cu coloritari pe linii strambe. Ma bucura zgomotul ce-1 fac ca-zand. Pe acela0 loc se vor ridica modeste case de eternadatina care au macar o insuOre, dar ea ajunge: ca potfi locuite.

41 N. Românesc o, 16 Ian. 1935.

XXV

SOLIDARITATEA NATIONALA

Cand am ales ca subject pentru conferinta din aceastaseard o solidaritatea nationala *, nu m'am gandit c voiuvorbi la 24 Ianuar, cand un obiceiu fericit cere sa se po-meneasca unirea celor doua tari române§ti libere, parkaatunci in chipul cel mai nefiresc osebite, in 1859. Mabucura insä eh' astfel pot sa pun in legatura comemora0acu care suntem datori i consideratiile pe care anun-tasem ca le voiu desvolta cu privire la actiunea moralacomuna ap de folositoare in orice moment din viataunui popor §i, natural, mai ales in acelea and e vorbasau de o schimbare esentiala in formele lui sau de avantulcare trebue pentru ca aceste forme sa fie in adevarinsufletite.

Intaiu o observatie cu privire la insemnatatea actuluide atunci, pe care, asamanandu-1 cu minunea pe caream vazut-o cu ochii i n'o tim pretui indeajuns, am fiaplecati s'o scadem.

La 1859 am afirmat ca principiul national trebuie safie la baza alcatuirii politice a Romanilor, ca orice e inafara de dansul nu-i poate sta in fata ca o piedeca,

SOLIDARITATEA NATIONALA 191

amintirile istorice, nu totdeauna vadind cuvenita fralie, nemai avand nicio valoare, si atat de pulini le-au ridicatinainte, in Moldova singura, pentru a nu se Indeplinilucrul care se impunea.

Odata, tot ce ne priveste, in orice domeniu, cultura,viala economica de o potriva cu insusi regimul politic,era asezat pe aceste temelii: restul venia dela sine si deaceea savarsirea norocoasa a ispravii românesti de acumpeste trei sferturi de veac e de sigur nu nurnai Inaintasa,dar si indemnatoarea Unirii aproape depline a poporuluiromânese.

Mijloacele prin care s'a ajuns la aceasta din urma aufost din cele mai grele si unite cu jertfele cele mai mari.Am sangerat din toate vinele noastre si morminte Incaproaspete stau sub pamantul in sfarsit adunat impreuna,morminte de ostasi de aici din Vechiul Regat, cum i sezice, pe care soarta le-a voit a se afla nu numai in par--Ole unde steagurile noastre duceau vestea desrobirii, dar siin acest linut de bastina, sfinft din nou prin acest celmai mare sacrificiu. Cum insa la 1859 n'a curs sange,multora li se pare ca ar fi fost o intreprindere usoara aceeaa crearii unei singure Romanii libere, spre care sa seindrepte speranlele legitime ale Romanilor celorlalci,ca, urmand spiritul vremii, n'am fi gäsit In lumea intreagd,sau macar la invingatorii Rusiei in razboiul Crimeii, decalo intelegere, o prietenie care ar fi facut din noi Veniarni-nii Europei sprijinite de acum inainte p'e dreptul nalional,proclamat din Paris de Napoleon al III-lea.

Se stie azi Vara in cele mai mici amanunte ca n'a fosttocmai asa, ca dusmanii puternice au trebuit sa fie

02 SFATUAI PE INTUNEREC

biruite, ca in Franta insa§i nu to1i erau gata sa sprijinestatornic drepturile noastre, ca una era politica miniImparat cu inceputuri ideologice, de nationalism i

democratie, §i altele obi§nuintile de spirit, tendintiletraditionale in unele ramuri politice §i intelectuale, baclnar 9i in diplomatie, care avea ins true tii sa ajute peRomani, i ca insu§i Napoleon s'a clintit uncori in ceprivqte solutia ceruta de bunicii nowi, pana ce a venitvremea nand ins4i existenta ca Stat a României a ajunspentru dansul, care se gandia, acum, mai mult la pro-blema italiana, un element de compensatie.

Nu, Unirea din secolul al XIX-Iea, ni-am dat-o noi,in randul intai, in anume momente chiar numai noi.

aceasta färà sä avem o orgazatie militark fdrà saintrebuinOm mijlocul, foarte raspandit atunci deatata vreme la ha-0i italieni, al conspiratiei, al atenta-telor §i al ridicarii cu arma, ba chiar, ceea ce e de cea maimare importanta, fara ca in fruntea noastra sa se gaseascaRomani capabili de a reprezenta punctul nostru de vedere§i de a-I apara cu toate mijloacele oficialitatii, putereafiind incredintata de diplomatii Congresului dela Parisunor caimacani de o autoritate foarte slaba, neavandnimic din insufletirea societätii pe care trebuiau mai mults'o tie In frau deceit s'o ajute, ba un Vogoridi, careguverna Moldova, fiind, cu toate legaturile lui, §i de familiein -card, un hotarit vr'ajma, pang la violen0, al idealuluiromânesc din acel moment.

Am biruit prin solidaritatea noastrà aproape per-fectA. Cad ce putea sá insemne pe langá fnfralireamilioanelor de oameni, unili prin con0iinla sau 0 numai

Si


printr'un sigur instinct, dorinla de tron a celor doiSturdzqti ai Moldovei, tatal i fiul, Mihai-Voda §i beizadeaGrigore, sau i in Tara-Rornaneasca sperai4ele de intoar-cere pe un tron abia parasit ale lui Bibescu sau tirbei? !

Inainte de a trage din aceasta solidaritate un fel dedoctrina a ei, cu aplicalii la ap de grelele mornente deastazi, e folositor sa vedem de unde a venit izvorul,principiul insu§i.

Desigur nu dela o boierirne cu a§a de nobile tradiiii,care a jertfit aspiraiiile sale la Domnie ca sa se realizezevointia celorlalti. Intre erau multi cari nuvoiau, §i mai multi aceea cari nu puteau inielege. N'afost macar la noi, ca la Poloni, alaturi de o democraticnalionala, o altd formaliune politica, de caracter istoric§i monarhic, sprijinita pe rnarile farnilii, ca in jurul aceluiCzartorycki, care trebuia sa fie regele Poloniei inviate.Boierii, in general tineri, cari au fost factori ai Unirii,au jucat frurnosul lor rol din alt motiv deck acela alna§terii lor.

Legenda lui <tmo Ion Road Iaranul pahnuit destapanul rno§iei lui §i sarutat ca o reparaIie de DomnulUnirii, ar face sa se creada intr'un indernn venit dinfundul, ap de harnic i de onest, al clasei muncitoarede parnânt. Aceasta macar pentru Moldova, in careraze0i §i rnazilii aveau fara indoiala un oarecare simtde valoare politici, ie0t din trecutul lor de viteaza parti-cipare la razboaiele, c4tigate sau pierdute, ale

De o burghezie ca aceea care, in Apus, a reprezentatfoqa de mAnare inainte a societaIii nu poate fi vorba laRomânii dela jurnatatea veacului trecut. In Bucureoi

privilegiai

Vara.

a,


atata lume negustoreasca §i de me0e§ugari cata sapoata da public uparei i upratecei revo1uii> dela1848 ; ceva de acest fel, cu muiçi straini de peste Dungre,la Plowi ; unele elemente de clasa mijlocie, iara0 ame-stecate §i cu straini balcanici, la Craiova. In. Moldova,miile de Evrei nu puteau inlocui, in ei in0i §i in situaliain care se gasiau, burghezia na-Cionala.

Ramaneau deci numai intelectualii. In Muntenia ceicari se formasera in §coala lui Lazar, a lui Eliad §i anumero0lor ucenici ai acestuia, apoi, prin sate, cei foartemode§ti caH ie0sera din §colile de pregatire a invacatori-lor sub Alexandru Vodà Ghica, in sfar0t trecuseraprin §coala, dar cotità un moment catre o covar0toareinfluenca franceza, care ie0se intreaga din buna chib-zuiald a unui Petru Poenaru.

In aceasta -Cara insa cdrturarii de toate treptele auavut o mai mica influen0, i fo0ii revolucionari caripredicasera caciva ani in Franca refugiului lor au trebuit,in Ianuar 1859, sa recurga la o ameninCare a caranilor i amalialalelor. In Moldova, opera clasei mai luminate dinora§e a fost mult mai mare. colarii Academiei Mihailene,asupra carora trecuse pe rand spiritul lui Asachi §i alArdeleanului revolucionar, de crez roman, Laurian, s'auunit, fiind Inca pe bancile acelui a§ezdmânt sau trecutiacum in funqiile de toate gradele, cu cei mai insemnatireprezentanci, purtaci i prin stfainatate, ai literaturii §ipublicisticei, precum cu cele mai infocate temperamentedin tanara boierime.

Inainte de toate rasare figura impunatoare a luiMihail Kogalniceanu, faca de care nu ni-am platit nici

(<

cd/i

0

SOLIDA AITATEA NATIONALX 195

cdtusi de pulin, datoria de recunostinta.Apoi un grup de strillucitO intelectualitate, pe care oserveste cu devotament o largO parte din funclionariiadministrativi. Cum am spus, nu lipsesc numele mari, inlegOturä cu trecutul, Cantacuzinii, Moruzestii, Mavro-corda0i. Fard de ei viitorul Domn Cuza reprezintO onastere mai modestd. Orice pretenIie cade inainteascopului suprem al neamului.

Fdrd zgomot, Iiindu-se in marginile discreiiei strOrnose-sti, ajutându-se pc tticutele, vàdind, spre nimicirea caima-camului bulgaro-grec, pe care-I trOdeaza, pentru binelena0ona1, insasi soIia lui, fiica poetului si intelectualuluiboier de frunte Conachi, o inielegere -desavarsita in mo-mentul hotaritor al alegerilor pentru Divanurile ad-hoc.

Solidaritatea moral6 e aceasta.Ea inseamnd intdiu recunoasterea necesitqii unor

scopuri cdrora oricine trebuie sd Ii inchine credinta simunca sa, gata sä infrunte mice primejdii i sà pH-meascä asuprO-si orice suferinla. Idei personale nu seincap in margenile acestui sacru decalog si consideratiilede interes nu se pot apropia. Instinctiv, toatá lumeatrebuie sá reaclioneze in acelasi fel indatä ce se pre-zintd unul din punctele acestui program iesit din desvol-tarea insAsi, de lungi ani de zile, a culturii nationale.Exemplul dat de Germanii din Saar trebue sá serveascOde invalatura oricui, si mai ales nouà pentru caH a ajunssd fie obiect de discutie si ce trebuie sä se gOseascri adâncinrOdacinat la temelia insgsi a viqii nalionale unde scor-moniturile ideologilor innebuniIi de teorii, care sunt ade-sea de imprumut, nu se ingaduie.

pand astzi,


Cul tura e aceea care preg5tete aceastri neapgratri §ifricAtoare de minuni situalie moralii. Ea insäi nu se poatepierde farii pericol pe toate drurnurile ispititoare care sedeschid in deosebite direciii. In ce se spune intr'o §coalditaliand de astàzi se simte upr acela§i fel de a gAndi§i ca in oricare alta: experieniele amb4ioase alespiritelor iubitoare de a se singulariza nu se ingàdue.Ace la§i fel de insufleIire e in Universitäli, care nuinsearnn4 o adunare de oameni cari nu sunt 1ega0 &catde acela0 program de oare i cari contribuie prin divergen--tele stridente din lec/iile lor la confuzii catastrofale inmintea tineretului. OricAtà deosebire de direcIie ar fiintre o §coald literar4 francezri i alta, e cu neputinliisa nu se recunoasch aceea ce numim spiritul francez,pe and la noi fiecareli face lege din tot ce trece, adusde vânt, prin ini0 care n'au nici experient,d, nici easpun-deri, dar pretind sà dea o direcIie unei societaii prea multlipsite de posibilitatea de alegere. Dar critica, menitä säinläture ce e zdpacit i bolnav, a lost de mult inlocuitäprin reclarna editorilor i a cenaculului.

Aceastä solidaritate are insa nevoie sd fie condusà,iar conducatorii sä nu trebuiasca a fi cautali orbe§te inmornentul ameninVarilor, precum, iara§i, legatura, schim-biltoare, cu dân§ii sd nu fie a unui calcul material.Ei trebue sd fie totdeauna la locul de unde se dä cuvântulde ordine, iar acest cuvânt sd nu se caute in bobote printoate colIurile de intunerec. Ierarhia de funciii sd cores-pundA pe cat se poate cu ierarhia naturala a valorilor§i meritelor, ca sä nu ajungä a fi calAuza mai nesigurildecat aceia cari se cer calduziO. Dar, peste tot ce poate

sinaci


da organismul de Stat, autorità0 morale permanentesd se bucure de tot sprijinul devotat al acelora cari nuprintr'o recunowere i convertire de ultima oar% s'à fieadrii a cere dela dânsele indreptarea care, venità preatArziu, s'a nu mai poatà folosi la nimic.

Anurne a titudini faiii de imprumutul de refacere,anume semne de grava anarhie spirituald, anume ido-latrii de orizont margenit m'au indemnat s'à trezescastfel de amintiri §i sa dau astfel de recomandaIii.

« N. lionylnesc >, 26 Ian. 1935.

XXVI

MIHAIL KO GALNICEANU

Coca ce deosebe§te pe Mihail Kogalniceanu de toii con-temporanii sal e cat de nou §i de viu c astazi. Nimic dinideile sale nu aparcine unui trecut isprävit, unei modecare ar fi disparut ; in stilul sail nu e nicio artificialita Leparásità, nicio indemanare pe care sa trebuiasca a oraspinge. De§i crescut la o coala franceza, de i corespon-derrta de adolescenla cu surorile lui e in limba franceza,a flumii bune )) de atunci, el scrie intocmai ca acumafara ca vreun element ve§ted sa ne surprinda §i sa nejigncasca. Iar ideile pe care le-a cules din a§a de largilecturi in Me doled limbi pe care le cuno§tea mai bine,ori care au rasarit de pe urma acelor cetiri intr'o mintede un ap de perfect echilibru, acestea au un caracteratat de general uman, in concepiia unui nationalismcultural activ, incat ne simiim prin el intarili in cre-dinlile noastre cele mai scumpe.

El e in adevar actual §i contemporan. Il simlim nunumai in n9i, prin ce am luat dela dansul, dar alaturide noi, mergand pc acela§i drum, spre o hinta care este0 aceea a vremii noastre. Ne bucuram de un astfel de

MIHAIL KO GALNICEANTI 199

tovar4, ne sinflim asigurqi §i ineurajavi prin aceea caumbra marilor lui pasi se proiecteald langà aceea asiliniilor noastre. El e astfel, pentru cei cari sunt obis-nuili a se gandi macar din and in când la dansul, o forta avremii de azi prin indemnul ce porneste din scrisul sichiar din acliunea lui, prin mustrarea ce se desfacedin exemplul pe care 1-a lasat.

TinereIa tuturor scriselor sale se menhine intacta.Ea e facuta din incredere si din generositate. Mamatrebue sa-i fi transmis aceste insusiri asa de mari siasa de folositoare pentru societatea in care a trait, csacitatal era un gospodar bun, un socotitor sigur, dar unboier de spirit cu totul mediocru.

Ceea ce am spus despre calitalile lui sufletesti se ma-nifesta in toate domeniile, fapta dintr'unul din ele leen-du-se strans de cele din altele. i de obiceiu nu imbra-Iisam cu privirea toate ramurile de viala si de gandirein care el ocupa cel dintaiu loc, si nu numai pentru spa-liul destul de intins al vieIii sale.

Actele prin care a contribuit inteo asa de mare masurasi intr'un chip asa de hotaritor la desvoltarea contem-porana a Moldovei sale, a României care s'a facut in primulrand printr'insul, acelea sunt mai mult sau mai putinin fala oamenilor vremii noastre. Ei stiu ca Mihail Kogal-niceanu a fost unul din alcatuitorii partidului de con-tinua lupta prin care mai ales s'au savarsit toate acesteinfaptuiri, ca a dus o luptá intelità contra acelui Domndela care avea numele de botez si dela care primise atai asprijin, dar a carui politica i se 'Area ca reprezintaprincipala piedeca pentru servirea idealului generaIiei

200 SrATURI PE INTUNEREC

lui. Ei i§i dau sam6 cat de mult a dat el din stthlu-cita sa inteligenth pentru ca in patria cea mica s'a seajunga la inlaturarea candidaturii Sturdzwilor i laalegerea acelui colonel Cuza, caruia-i era prieten, darinaintea caruia s'a plecat când 1-a avut ca Domn 9i caruiai-a servit ca monarhului roman având dreptul la omagiul§i la respectul tuturora. Ei ii pun in socotealà vitejiaactului, imparlit cu Alexandru Ion I-iu, prin care s'aasigurat thranului bucata de pamfint, a carui stapâniretrebuia apoi incunjuratä cu gararrtii §i supraveghiatacu proceddri pe care le-a impiedecat revolulia de palat dinFebruar 1866, ca §i lipsa de orice temeri personale cânda fost vorba de a arunca asupra du§manilor improprie-thririi sentinIa unei nea§teptate disolvari. Când tronulDomnului Unirii s'a peabu§it prin uneltiri pripite, cacitrecerea la alt regim, dorit i de Cuza, se putea face raildesonorarea armatei §i tulburarea periculoasa a spiri-tului public, când dinastia a pA§it la hothrirea plinade rAspundere a razboiului de neatArnare, se recunoa§teu§or, de istoricul impartial, caci n'a rrimas un partiddupa KogAlniceanu, cu datoria de a-i servi religioscultul, de acela macar, daca nu de judeatorii

§i interesati, ca, in greutalile provocate la 1877-1878de obraznicia lacomiei ruse§ti, acela care tia de multc'd ni se va lua Basarabia-de-jos, in ciuda neprquituluiajutor pe care 1-am dat primejduitelorte§ti, a avut o linie dreaptà i sigura pe care n'au inrAu-rit-o magulirile §i n'au intrerupt-o ameninthrile, cànimeni n'a aparat cu mai multà competenth §i cu un maiputernic talent cauza Orli biruitoare, dar sf4iate, decat

oti impara-

inlluen-ufi

MIHAIL KOGALNICE tNU 201

acest ernisar a carui inteligenta era in stare sa biruiein orice disculie. i oricine admite ea, dupà aceca, inapararea dreptului nostru asupra Dunarii bhtranetaexperientului om de Stat a adus acelea§i servicii patrieica §i o tineretà voinica. Cu parere de rau se constata caDomnul Romaniei independente, regele incoronat s'alipsit prea u§or de sfaturile aceluia care, timp de vreocincisprezece ani, parasit, bolnav, sarac i dator, asistaLira invidie la instalarea ca stapan a rivalului sau maifericit, dar de loc superior, Ion Bratianu.

Cu toate criticele unei epoce de lucru mai metodic,dar in conditii de care el nu se bucurase, ramanea cabaza sau numai ca indemn, din ce3a ce a facut el, putinpe apucate, in mijlocul unei vieti zbuciumate, pentrucunoa§terea unui trecut românese din care s'a inspirat intoate actiunile sale atata: cartea, de indrazneata gandire,despre istoria Romanilor de pretutindeni, cutezatoare in-treprindere pentru un om a§a de tanar, apoi broprile luiin legatura cu anume probleme ale culturii §i

noastre in genere, alte produse ale acestei vraste plinede avant, rabdatoarea adunare impreuna i inteligentainfatipre a Cronicelor Moldovei, la care apoi a voit saadauge §i pe ale principatului vecin, incercarea revisteiistorice Arehipa Romdneascd, discursul, aa de avantat,chiar daca se admit influente de forma straine, cu carea deschis la Academia Mihaileana un curs care a fostrape& inchis. Toate purtand pecetea unui românismPara deosebire de granita.

Mai putin cunoscut e amestecul lui intr'o literaturamilitanta, eareia desvoltarea poporului romanese i-a

vietii


datorit a§a de mult. Crezul unirii necesare intre to-0 Roinâ-nu proclamat el i prin titlul i prin cuprinsul aceleipublicaii periodice, Dacia literard, in care e i illele-gore pentru orice lucru romanesc §i spiritul celei maiinaintate cugethri apusene, pe care o cunoscuse inFranta ca i in Germania. Dar s'au uitat, pentru a fidoara din cand in cand semnalate de special4ti, intam-platoarele versuri, contribuIiile lui la repertoriul Tea-trului din Ia0, nuveletele de debut, injghebarea unuiroman pierdut in foiletonul Albinei lui Asachi, povestirilein forma literara scoase din istoria, pe care o cuno0eaap de bine, a Moldovei.

Oratorul e de sigur obiectul unei admiraIii pe atfitde generale, pe cat de slab hranite prin cetirea paginilorunei atit de autentice elocvenle. Ce pacat ca in discur-surile pe care insu0 le-a scris, ca §i in cele care, mai tarziu,au fost stenografiate, nu s'a facut o alegere pentru a pu-blica un volum sau mai multe care ar da lamura acestuitalent aa de puternic, trecand fara sfortare, din sin-gurul sau prisos sufletesc, dela un registru al rostirii laaltul : ne-ar mangaia de colecliile, ingrijit facute, aleall tor cuvantari care dincolo de chestiunea in diseu-iie §i de amanunte care nu se mai inieleg astazi nu maiau pentru noi niciun interes. Dar nu se §tie ce mare avocata fost Kogalniceanu in anii tinerelrii sale ie§ene, andlua cuvantul ca sà apere, ca in pledoaria, pe care dinfericire am descoperit-o, pentru vaduva Maria Cananau,atacata de fiul pc care cu a tatea ingustari II crescuse,cauzele care prin drepta tea §i noblela lor II chemau la GIapArare totcleauna cu adânc easunet.

1-a

MIIIAIL KO GALNICEANU 203

Aceasta activitate multipla nu samana cu a celor caH infiecare din domeniile pe care le ating se inspira delaalt model, indigen sau strain. E in toate acela§i sufletputernic, vibrant, cald, avantat, pe care 1-a pastratpana in anii din urma, pana la scrisoarea, inainteaoperaiiei fatale dela Paris, prin care-§i marturisia duios

multe, inaintea aceleia pe care inlelegea maearacum cat de mult o jignise.

Daca ar fi sa se &eased o formula pentru acel care nue decat o necontenità revarsare de vieaca ce nu sla-bqtc nicio elipa impingerea inainte a altor unde, ean'ar putea sa fie alta cleat aceea a realismului organic.

Realism, adeca, pe vremca romanticilor prea adeseain§elali de teorii sau ameIiIi de propria lor retorica,singul totdeauna sigur al lucrurilor de sprijin, al ne-voilor la tenpin, al datoriei care se cere indeplinitain randul intaiu. Instinetiv, §i nu de pe urma unei argu-mentari incete, rabdátoare, el ajunge la constatareaacestui imperativ categoric desfacut din golurile pro-duse, din puterile ce se infali§au pentru a le umplea.Pe cand aliii se pierdeau in chilibu§arii pierzatoare devreme, dar datatoare de satisfactii marunte, el se aruncadrept asupra chestiilor maH §i le cuprindea in toataintinderea lor, fara ascunde greutaIile, dar §i farda se speria catu§i de pulin de dansele.

Este insa i un realism brutal, pentru mini1e inferioare§i pentru voin%ile grcoaie, care apasa i strivesc. Acestac motivul unui oportunism care nu vrea sa priveascaorizontul care i se pare in afara de rostul firesc al uneiaciuni satisfacute prin ea insa§i. Nu pentru a§a ceva

greplile,

a-oi

204 SFATURI.PE INTUNEREC

harul Durnnezeiesc (Muse Românilor o putere ca a luiMihail Kogalniceanu. Realismul lui era nedesparcit depermanenta preocupare a marilor probleme in careincadra orice aqiune de moment.

Teoriile era capabil de sigur sa le inieleagd, orick ar fi lostcle de noi i in orice vqrnânt de metafisica propriu-zisa,sau politic, sociala, economica, s'ar fi prezintat. Dar elnu credea, in nicio parte din fericita sa fapth, ca din afararealit4ii in mi§care pot veni puteri in stare s'o prefaca,ci cauta chiar in acest proces organic ceea ce trebuie saexprime ganditorul, ceea ce omul de Stat e chemat sarealizeze. Astfel el nu s'a gasit niciodatà inaintea unuifaliment ideologic din acelea care, din nenorocire, nuating, une ori chiar mortal, pe acela singur care prinreverii de falsa tiinIa le provoaca.

Om intreg, el a trait din viata socieLii intregi,interpretata printr'o inteligenla care nu facea decfit sarezume cu stralucire aceasta viaà, pentru ca din aceastaconcentrare insa§i sa se desfaca impulsul voinii menitesa duca mai departe societatea in continua m4care.

N. Romilnesc v, 7 Febr. 1935.o

XXVII

NOI, RISIPITORII DE CELE SFINTE

Mandria §i puterea morald a unci natii nu stä aka inelernentele materiale de care dispune si care s'ar puteachiar s'à nu impiedece cAderea unei societi decäzute,cum s'a intamplat adeseori in istorie cu prabuOreamultor Ian lop ghiftuiri de nuanta cartaginesà, cat inlegàtura sufleteascd dintre mernbrii actuali ai naliei i

peste vremea lor, dintre acqtia §i innainta§ii cari lasa omostenire din care par tea cea buna trebuie pastrata cu ceamai mare ingrijire, vii si morti fiind laolalta in adaugireaacelulasi tezaur.

In el se cuprinde doua mari forte ale gandului si inirnii:marturiile de viata deci materialul istoric si indc-plinirile de frumusetà deci arta.

Pentru pastrarea lor trebuic cea mai mare si, adaug, ceamai duioasa grijä. Sa ne apropiem de ele cu sentimentede buni fii iubitori, plini de intelegere pentru orice ideisi mice emotie, chiar daca nu se mai potrivesc cu alenoastre de astazi, de respect pentru ceea ce au fficutacei oameni pe vremea lor, care de cele mai multe ori afost milli. mai grea deck a noastra, asa incat fapta Mr ni

206 SPATURT PE INTITNEEEC

poate servi de invalatura, 0 de simpatie pentru formeartistice in faIa &kora vrernea noastra ridica i sprijinaaltele.

Sa recunoWem mns cã pana in ultimele timpuri,ce zic?, 'Ana astazi, n'am avut atitudinea care secuvine faIa de aceste nepretuite mijloace de intarire

de indemn.In adevar, ce nu s'a risipit, de and ne-am lasat ispi-

ti-ti de aparentele unei civiliza-tii care n'a putut fi mutatala noi, peste o alta produc-tie culturala de mai multesecole, cu acele radacini i cu acel aier care sunt de nevoiepentru ca vitalitatea ei sa ramaie neatinsa !

Intaiu, pe vremea Domnilor Regulamentului Organic,vechile noastre monumente au fost tratate cu o grijaneinteligenta cu mult mai rea i deck cea mai desa-var0ta 0 mai vinovata parasire. Un Bibescu, un Stirbeiin Muntenia, carora in aceasta privinIa li-a samanat,din fericire, prea pu tin dweptul Mihai Sturza in Moldova,n'au avut niciun sirrrt pentru o alta frumuseVa deck aceeape care, ca tineri studenti des-terati inainte de a se fiputut forma sufletWe la vatra, o admirasera In Apu-sul francez, unde amandoi 0-au facut studiile. De aicichemarea unui nutriar de arhitec-ti austrieci, cari anstricat cat au putut acele ap de respectabile biserici,razand frescele ori astupandu-le sub un strat de tencuialagrosolana, a§ezand, In fa-ta altarelor, ciudate catapetesmegotice i diformand uneori pada i cara cterul general dearhitectura al cladirii. Ca triste dovezi dainuitoare,caci, chiar cu cheltuielile mari ce s'ar cere, Inca nu vomputea restitui formele dela inceput stint, intre altele,

§i

,

NOI RISIPITORII DE CELE SPINTE 207

manàstirea Dealului, däruità qi cu o clopotniVa totalridicula, mai vechca m'andstire a Tismanei §i Bistrita,in care nu se mai pot descoperi nici urme din ceea ce afost odinioard.

Merità sa se pomeneasa gustul ales §i dreapta jude-catä pe care le-a aratat 0 in aceasta privinca inainta§ullui Bibescu, atunci and s'a intors in calitate de caima-cam inaintea Unirii Principatelor : Alexandru Ghica.Fiind vorba de Inca o naprasnia ispravd de acestea, els'a impotrvit cu toata hotarirea 0 a rostit neuitatecuvinte in care a cuprins ideia a numai cu o nesfar0tadelicate0 ne putem apropia de astfel de ctitorii vene-rabile. Se cunowe omul care pentru ultimii sai ani va§ti sii aleaga inantatorul mediu natural §i artistic alraiului de lânga Neapole.

Documentele, prin care se vede intreaga viata de odi-nioarä 0 aceasta li &á sfintenia, aci nu pot intrebuintaun alt euvânt, n'au fost mai fericite. Cel putin la acelereparaIii neghioabe era ca baza dorinIa de a consolidazidiri imbatrânite care pareau a ameninta sa cadä,pe and impr4tierea, aruncarea intr'o desavAr0td uitare

in momentul chiar and, dar mai mult pentru un scoppractic, in legatura cu luarea in samá a averilor mápäs-tirwi, era necesar sd se lie la indemânà material pentruprocesele viitoare, se infiinIau Archivele Statului , pArd-sirea intr'o astfel de uitare desávar0tä a atAtor mii de actefamiliare, mai ales rava§e private, de care, pentru ainlelege astfel de vremi, suntem a§a de lipsiti astazi0 ajungem a da simple scheme cronologice atunci ands'ar cere o mdiastrà inviere, e 0 mai condamnabild.

208 SPATURI PE INTUNEREE

Nu voiu uita sen Limen Liii ce m'a cuprins cand, in tr'o, vi-zit a la frumoasa manastire, azi §i ea un spital, Branco-veni de langa Olt, am gash in casuia mai mult deckmodes La a proprietaIii, de unde abia plecase arendaplgrec Skedaresi, am gash, zic, adânc cufundat intr'unpraf de mai multe decenii, tot preliosul material privitorla mandra ctitorie a lui Voda-Brancoveanu, Hurezul.Mi-a trebuit ceasuri ca sa culeg hartiile una dupa alta0 am plecat spre Bucure0i cu satisfactia celui care adat peste o neprquita comoara.

Pe and Ungurii §i Polonii conserva in familiile lornobile nesfar0te acte privitoare la trecut, astazi Cate suntaici familiile cu trecut istoric care sa aibia, in cladiri noi,une ori marqe, un cohi§or unde sa se pastreze in scrisamintirea inainta0lor ? Poate de aceea ata-cia dintreurma0 se instraineaza cu totul prin studii facute farasocoteala i supraveghere in ri straine, unde Cate unii§i rämân Cara o durere i Mra o mustrare de cuget. Altfelar fi Lost poate daca ei s'ar fi trezit vazand in &Amaraamintirilor urmele vieii seculare, cu bucurii, cu nacazuri,cu lupte §i indurari, a neamului lor.

Secularizarea averilor manastire0i s'a facut apoi deanticlericalii lui Cuza-Voda cu o indiferenta de salbateci §ipentru operele de arta i pentru documente. Calugarii greciau putut lua la plecarea lor ce au vrut §i de aceea azisunt pline propriile lor archive dela Athos, din Tesalia,dela Mitocul Sfântului Mormant in Constantinopole, delaIerusalim, poate §i dela Alexandria, de piese pc carenumai hazarduri fericite ne fac sa le cunoa§tern, färdCa, de altfel, vreodata sa se fi trimes o misiune pe mai

NOI EISIPITORII DE CELE SPINTE 209

timp, care, cu staruintile necesare in locuri undesuntan considerMi ca ni§te despoietori, sa faca macarcatalogarea, ba chiar fotografierea lor. Si obiecte de artadin cele mai frumoase, cu deosebire cele marunte carese puteau ascunde §i strecura mai upr, au luat caleastrainatatii. Ce a gasit ravna d-lui Marcu Beza, care e undiplomat §i un b..letrist, nu un istoric, e o mustrare pentrucei cari ar fi putut face cercetarile in altfel de conditii.

Istoria acestui neam cauta sa se informeze astfel prin-tr'un material risipit la toate vanturile pe suprafata atrei continente i prin strainata tile cele mai grele deajuns. Se poate o mai mare ru§ine?

Chiar dupa ce, de pe la 1870 incoace, s'a &AO tat unsimt pentru trecutul nostru, din potirul caruia nu numaiistoricii, dar i oamenii politici §i oricine dupà chemarea

puterea lui trebuia sa se imparta§easca, ce grepli s'aufacut i cata risipà imprejur ! Reparatiile lui Lecomtede Noay la Arge§, la Craiova, la Ia0 reprezinta o ereziecu atat mai putin ingaduita, cu cat sistemul pe care-1inaugurase inva tatorul arhitectului francez, care a lucratap de barbar la Notre Dame din Paris i la catedraladin Lausanne, era acuma condamnat in Occidentla noi, pictorul Aman a protestat cu curaj, infruntando lume oficiala ratacita, in fruntea cdreia statea insu0regele Carol I4u, preocupat de napoleoniene dorintide a eterniza prin monumente rnarete Doinnia sa, contraacestei ddramari, refaceri §i prefaceri, cu frescele decofetarie parisiana pe care le-a a§ternut fratele innoito-rului i cu tot aurul unei ornamentatii de metal caretrimete mai curand, in casa lui Neagoe eel cu simt de

mult

§i,

210 SPATIJIII PE INTIJNEEEC

aril i a Despinci venith din mijlocul splendorilor bizan-tine, la cine §tie cc sald de viitor cinematograf sau lao creqiune de inchipuirc pentru o inviere a pove0i1ordin 0 mie §i una de nopli.

E un noroc eh s'au phstrat frescele vechi, azi la Museulde arra' bisericeasch, unele obiecte luand drumul Pari-sului. SA rnai vorbim de crima dela Targoviste, cu arun-carea in aier a Mitropoliei 0 ravh0rea cenu0i rnortilor ? ...

inch, pe lângh ce s'a fhcut pe urmh, a fost o vrernefericith. Oricum, in actiunea aceasta de sigur nesocotithera cu totul altceva decat urà sau desprel faVa de trecut,dorinla de a-1 face sh disparh. Suveranul se bucura chdevine ctitor, regina Elisabeta zugrhvia Evangheliare,fie i de un stil cu totul strhin 0 absolut personal, iarVasile Alecsandri p4ca pentru glorificarea operei coardelelirei sale.

Când s'a facut minunata unire a carilor române0i, eaar fi trebuit sa trezeascä un puternic sing pentru artasi istoria noastrd. Din potrivh. Dach se inlelege curnun budget tot rnai ingustat n'a putut da decfit foartepu-tin unei Comisiuni a Monumentelor Istorice care suferea§a de mult din causa neputinlii de a ajuta i repara, nuse poate condamna destul de aspru neinielegerea,unita uneori si cu o neiertath indaratniciie in phcat, acfite unuia din §efii Bisericii cari au instriiinat, crezAndch sunt autorizaIi printr'o lege, care vrea sä li ridiceprestigiul §i sh li deschidà posibilithIile de munch spornich,uncle obiecte ce erau vepicite la un anume loc de rhpo-salii ctitori, ori au crezut eh pot incredinIa oricui operecare cer un sims deosebit §i insu0ri suflete0i pe care

NOI DISIPITORH DE CELE SFINTE 211

nu le poate avea orice mester vulgar si orice antreprenorinteresat. Mai ales in Ardeal am avut de Inregistrat, cuintrebuimarea tuturor Cabadaievilor pribegi, adevarateprofanari. In acelasi timp oameni pricepmi treceau pestehotar atAtea din obiectele de care nu ne interesam de loc ;nici 'Ana astazi n'avem, ca In Italia, o lege care sa opreascaexportul obiectelor de arta. Ceea ce au facut speculamiigal4ieni frmii Bloch, cari opereaza si acuma, vAnzAndbisericilor, in locul vechilor odoare admirabile, prodused e fabrica facute in serie ffira IMelegere si gust, nu s'arfi putut petrece neoprit si nepedepsit In nicio tara. SA nemai miram ca n'am cumparat dela Viena, cAndva HA-mAnda, opere de arta bucovinene care se ofereau penimic ?

Asupra documentelor Incaltea s'a aruncat o pornirede distrugere. Intregi archive, sub cuvAnt CA se ajutacine stie ce lacoma filantropie, au fost vAndute cu chi-logramul si aceasta ticalosie a unor funclionari vaditimbecili continua fara ca autoritatea superioara sa fieinformata. Meritosul arhivar din Iasi, d. GheorgheUngurearm, a gasit la 1932 ieri ! la zi Intregi dedocumente zvArlite In gunoiu la BArlad si a cubesascultaci ! nu mai pmin de patru mii de acte, uncleInca dela sfArsitul secolului al XVI-lea. La tribunaluldin Bacau aceeasi batjocura. La cel din Roman siavem a face cu o singurà categoric de autorithjidepozitul unor hArtii tot asa de prelioase era # substreasina podului #.

Acum in urrna, In foaia Pdrndntul dela Calara§i, meri-tosul doctor Samarian denuMa Impartirea in material

212 SFATURI -PE INTUNEREC

pentru Bucuresti si material de distrugere a archivelorlocale.

SAntem obisnuiIi a ne sprijini pe Stat. El n'ajunge.Une-ori, ca in ce priveste legea Archivelor si Museelor,pe care am fdcut-o s'a fie votatä si nu s'a aplicat 'Ana azi,el nici nu line samä de temeiurile juridice ale aqiuniisale.

Societatea ingsi trebue sa se mobilizeze pentru aimpiedeca aceastä risipà, unica in lume. Pe aceastdcale a predicii catre toath lumea fac apel, si ca istoricsi in toate insusirile publice pe care le am, pentru ca easd-si dea sama de ce datorie are si il denurge, s'a opreascripe aceia cari aruncd in \rant opera sacra' a secolelor.

0 N. Rornanese #, 16 Martie 1935.

XXVIII

IDEILE AB STRACTE 1 STATUL ORGANIC

Un Stat e forma cea mai inaltA, cea mai promiTatoarede roade, cea mai educativA, in viala unui popor. Candpoporul a ajuns la un anume grad de desvoltare, din rada-cinile lui subparnântene §ii din cotorul easárit la suprafatadeci din energia claselor muncitoare, din ambilia fireascda intelectualitaIii con0iente rasare 0 aceastà floarea Statului in care se pregàtqte fructul, care e aportuladus de acel popor in viala generala a civilizaVei umane.AtAta numai, pentru a face o osebire in aceastá compa-raIie, ca acele fructe yin, yin necontenit fara ca fornaelecapabile de desvoltare, de imbogaIire ale florii sa dis-para.

Nu e bine ca Statul sa se incerce Ong ce nu e poporulpregrait pentru a-I susiinea. Atunci el, Statul, poateajunge in stapânirea unor parazili din launtru, sau subinfali§area lui se poate ascunde o intreag6 cotropiresträinA. CAnd dintr'o nevoie a lumii intregi Statul tre-buie sA se alcatuiasca totu0 inainte de vreme, pripit,cu toate neajunsurile care iese din nepotrivirea cu mo-mentul, silinlile oamenilor cari iubesc poporul i doresc

214 SPATURI PE 1NTUNEREC

desvoltarea normala a Statului se cuvine sa caute a faceca via/a insa0 a poporului sa nu rarnaie pe o treaptade inferioritate fa Va de forma de Stat pe care a imbra-eat-o, ci sa se inal/e pada la aceasta. Nimeni sa nu sein§ele crezand ca Statul ajunge i ea se poate lásain parasire poporul, Para ali da sama de teribila ruingcare neapdrat va urma 0 care va mai avea §i blastainulea' poporul, ajuns de la sine mai sus, nu va mai aveacurajul, increderea, iubirea §i bucuria care se cer pentruea o noted ctitorie poltica sa fie in adevar puternica 0 instare a trai.

Statul duce mai departe insuOrile poporului, coor-donand 0 conducand silin/ile pentru a-1 face sa Main-teze, dar el nu se cade sa se indeparteze dela insuOrilepoporului din care 0 pentru care este creat, §i el

e dator sa ramana credincios acestor insu0ri deosebitoare,sa se fereasca de a intrece posibilita/ile care se gasese inacest popor. E trist cand Statul e inferior poporului decare e legat i nu stic sa se foloseasea de tot ce acesta-ipoate pune la indemana, dar e foarte periculos candel urrnare§te linte care sunt cu mult mai presus de cepoate da voinla cea mai incordata §i cea mai sfantaputere de sacrificiu a poporului. Atunci se produc cata-strofe ca acelea ale Bulgarilor 0 Sarbilor in evul mediu sau,sub ochii no§tri, a Marii Grecii venizeliste intinse §iasupra Asiei Mici.

Statul e astfel un lucru organic. El iese dintr'o via/ana/ionala §i se hranwe necontenit din aceasta via/a,avand atata putere ate vine de acolo. E in zadar sir selucreze la indreptarea, imbogalirea 0 lard/area formelor

IDEILE ABSTRACTE $1 STATUL ORGANIC 215

lui prin legi, prin rcgulamente, prin aciiuni admini-strative, care dela o bucath de vreme incurca §i impo-vgreaza, daca o necontenità munc6, fàii§à sau mai alesascunsg, ferità de privirile curioase §i scutità de reclamelezgomotoase, nu se indreapt6 asupra terneliilor lui vii.Un Stat care-0 trage forIele vitale de acolo poate teal0. cu legi ap de pu/ine bleat s'a le poatá ti orice cetà-lean cult, pe and un altul, asupra caruia s'a revgrsattoatà patima legifei aril in gol ajunge sA decadii sub ochiidesnàd'ajduiii ai celor cari §tiu cAtà munch' au, cheltuitin birourile minis teriale §i in Parlament ca sà-1 inzes-treze cu o teribild armatura legal6 in care trupul firaval unui cavaler phipAnd e expus sa cedeze inf4drii inse0cu acest formidabil ()Tel de apArare i impodobire.

Teorii asupra Statului e natural sa se fac5 de cugcfatori.Si aceastá materie e supusa unor corectgri abstractc careextrag din tot ce este formulele menite a se lega in sisteme.Dar e o mare gre§eala sa. se confunde ce fac oameniiace0ia vrednici de stimä sau §i de admira0e cu ceea cear fi datoria conducgtorilor, cari ar fi condamnaIi sa" seinspire din toatà aceastà metafizicA, une-ori a§a de fru-moas5, dar care, rafa socotealà, poate sg falsificc toatc re-sorturile Statului §i sh-1 irnpiedece inteo aqiune care nuse poate opri un singur moment ca sa culeag6 in cale fie0 cea mai atrAgRoare din aceste flori ale gAndirii libere,care nuii cunoa0c hotare in relativitatea §i släbiciuneaomeneasc6 §i nu-0 da sama de nieio rAspundere.

De sigur CA, atunci and primul consul Bonaparte a0,4 la realizarca formei politice de ierarhic §i autoritatecare va ajunge a fi noul imperiu, el a fost influenlat du


ideile filosofilor secolului al XVIII-lea, de acelea alescolii istorice contemporane, de sistemele propuse decugentori politici in mijlocul cgrora se ggsia, dar el a avutmare dreptate s4 puie in buzunar pentru pastrarea inarchive planul complect, cu liniile asa de drepte si unghiu-rile asa de sigure, al unui abate Sieyes si s'a consulteinai mult deck paragrafele acestui cleric asa de sigurde isprava sa nevoile insesi ale societalii pe care erachemat s'o scoa Là din haos si s'o indrumeze 1Te drumurisigure potrivit cu nevoile, in necontenità evolulie, aletimpului.

Fran/a reac/ionarà isi dAduse pana atunci doua Consti-tulii, clintre care una, asezata intr'o raclà expusä 'nchiar mijlocul Convenliei, a treia adunare de reforme,n'a fost niciodatà prefAcutá in realitate, fiindeA, dincauza chiar a perfec/iei ei intr'un anume spirit, ea eraneaplicabila.

Aceasta ma aduce a vorbi despre problema constitu-Iionala ins-4i.

Un Stat nu se face dintr'o Constitu/ie, cu atat mai pu-lin pentru o Constitu/ie. Principiile, cat de frumoase,cuprinse intr'un astfel de act politic, care se poate, nea-vând adevgrate radácini, sa nu fie si un act nalional,n'au darul de a crea ceva. Din articolele lui nu pleaca unuldin acele impulsuri pe care nimeni s6 nu lc poataopri in cale. Nu e molecula de radiu din care s6 se des-fac5 puterile misterioase care dau energie si sanritate.Constitirtia, de care nu se vorbeste deceit de vreun secolsi care e in legatura cu un fel de gandire care nu poatefi cpnsiderat ca etern, e adesea Inlocuitoarea, prin

IDEILE ABSTRACTE *I STATUL ORGANIC 217

paragrafele ei, a unei stari de spirit constitutionale patrunsain societatea intreagd pAn'à in stratele ei cele mai adânci.Popoarele care au tacut mai mult pe lume prin legaturade fier 0 prin insufle-tirea de iubire intre toti rnembriilor nu au avut niciodata prescriptii constitutionale, deunde sa piece legile i fatá de care sá se poata face veri-ficarca oricarii actiuni. Acesta e cazul cu Romanii,cari n'au cautat sà defineasc6 niciodata Statul lor,necontenit prefacut dupii cum cereau imprejurarile.Acesta e, in timpuri mai noi, cazul cu Anglia, in careniciodata nu s'a cerut sa se extraga din legi, din expc-riente, din cultura na-tionalà anumite precepte pe caresil trebuiased a jura, pAnd la rege, toti detinatorii, in oricegrad, ai puterii publice.

La alte natiuni, care nu ajunseserà la aceasta trcaptà deinaintare a gfindirii politice, devenità acuma un adevaratinstinct al tuturora, s'a incercat a se da prin Constitutiaie§ità din sfatuirea dirturarilor, deveniti # reprezentantiai natiunii*, irnpulsul care o elaboratie constitutionalain deosebite straturi ale societatii. A§a s'a intamplat cuFranta dela inceputul epocei contemporane, când, cumultä trudä, mai mult in ce prive0e discursurile decat oadevärat5 informatie §i o cercetare critica, a ajuns sà-0dea legea legilor pc care a jurat nenorocitul Ludovic alXVI-lea cu cfiteva luni inainte de ali pierde capul peqafod. Si yeste ateva luni numai s'a trecut pesteaceastã Constitutie de care abia luasera cuno0intacetalenii, mfindri de revolutia indeplinitg, pentru caalte sfortdri ale altor reprezintanti ai aceleia0 natiunis'a clued la alte afirma-tii constitutionale. Revolirtiile


care s'au produs periodic in Fran /a aratà mai bine decatorice cat de pu/in erau legaii tori Francezii prin inspi-ratia si indatoririle iesite din aceste texte, luate tot asa inusor cum in usor fusesera si gandite si votate. Pc andEnglezii inseamna numai cloud miscari revoltr/ionare intoata desvoltarea lor istorica: una iesita din spiritulpublic, asa cum il in/elegeau oamenii de la 1640, alta dingrija ca forma religioasa de care se lega la 1688 toatavia/a poporului ea nu fie inlocuita prin aceea, catolica,de care de mai bine de un veac el se despar/ise.

Cineva trebuie &à fie fara indoiala credincios nu nurnaijuramantului sail, dar si oricarii indatoriri publice pe carea luat-o asupra-si. Aceasta si in ce priveste adeziunea laConstitu/ia /aril sale, oricum sa fie ea. Dar, odata ccs'a stabilit aceastà legatura, ceea ce e de cdutat es Le

crcarea la toti, dupà masura fiecaruia, fireste, a acelcistari sufletesti care sa-i corespunda, uneori si linand-oin curent cu vremea, si fara care ea nu poate sa aibanicio valoare reala, intrand in archive din rnomentul chiarand ea se dovedeste incapabila de a-si crea substratulacesta psihologic, care e lucrul de capetenie.

A constitu/ionaliza na/ia e o sarcina vrednica de oriceenergie personala, cat de inalta, si de orice factor politic,cat de puternic. Greseala cea mare e insa aceea cand,in loc sa se dea sens Cons tituliei odata stabilite, princaracterul vielii politice, prin educalia care pleaca dela&Ansa, diletanli de cuge tare sociala isi intrebuin/eazavreinea pentru a iscodi necontenit alte forme abstractefar% a se inspira din marea opera ascunsa care se petrcce ininsusi sanul societa/ii.

IDEILE ABSTRACTE EI STATUL ORGANIC 219

Niciun popor n'a avut vreodata o Constituiie cu totulrea. Am putea zice ea o astfel de Constitutie e imposibila.In lupta ve§nica dintre ce e bun i ce e eau in orn, o puterctainick prin care capatam incredere in rostul nostrupe lurne, face ca niciodata omul cel mai mizerabil nu vacauta sa mute in ordinea principiilor instinctele uritede care ar fi stapânit. Ori daca e vorba de monarhie, oridaca se prefera republica 9i ce sunt in fond aceste forme,supuse la atAtea feluri personale §i generale de interpre-tare? , se cauta ce ar putea fi mai folositor societalii, dinexerciciul autoritatii de Stat. Daca, acum, dupa accicari au Mutt o Constitutie i cari nu pot reprezintadecat spiritul genera/iei lor 0 atatea feluri de a vedcase schimba cu generaciile care se urmeaza , yin allii cariin teleg unele lucruri in alt fel, cea mai cuminte opera pecare o pot face e sa verse prin activitatea, exemplul §ipropaganda lor viaia cea noted in formele acum inve-chite.

Caci, intre priveli§tile pe care le pot infaiip, ca o inva-latura pentru viitor, gruparile politice omene§ti, nueste niciuna mai frumoasa decat aceea a randuirilor deoameni cari nu s'au sangerat smulgandu-se dintr'un tre-cut, care e §i el o fapta a nactiei, ci cari, respectand qirosturile cele mai imbatranite nu aproba azi regeleAngliei legile celc noi cu formule francese care yin delacuceritorii norrnanzi din secolul al XI-lea? , mânanecontenit sange pro aspat, ie0t din concep%ii bine mis-tuite, in acele vine ale existentei istorice pe care nu letaie pin brutale intrusiuni, ci le feresc prin insu,iritmul puternic al viel.ii de a se calcifica, precum Lac


organismele, care nu restituie nimic din ceea ce necontenitau ingramàdit in ele.

SAnt multe jucárii politice inofensive, cu care claseleconduckoare se pot distra pe ele, inplând vulgul cu falsestrAluciri caH umbla pe valuri fara" sg aräte, ca luminafarului, unde e portul. Dar nu cunosc, ca istoric, unamai primejdioas6 decfit upratecul joc de-a Constitulia.

e N. Românesc #, 3 Aprilie 1935.

XXIX

CE ESTE 0 CAPITALA

Si linIile cheltuite de cativa ani de dare primariibucure§teni cu deosebita tragere de inima 0 cu puterede vointa, ca d-nii D. Dobrescu §i Al. Donescu, ca 0pregatirile ce se fac pentru <( Luna Bucure§tilor )),mergand pada la reproducerea vechilor cladiri, ca Tur-nul Coltei sau Hanul lui Manuc, ma indeamna sa vor-besc de ce este, deci de ce trebuie sa fie o capitala.Caci nu e de ajuns ca oraplui unde rezideaza Regele §iunde se /in §ediMele Parlamentului sa i se dea numaiacest pompos titlu, scris 0 cu litera mare, pentru cain adevar Capitala sa existe.

Pentru aceasta existenta reala a Capitalei se cer maimulte condiIii, §i vom vedea daca §i intru cat le au Bu-cure§tii, pentru ca, daca lipse§te ceva, aceia§i build-voinla a conducatorilor, unità §i cu sprijinul §i cu simiulcritic, fala de alIii §i fata de ei in§ii, al ora§enilor, sa Leaa disparea, §i cat mai curand, lipsurile, pentru ca aceastaCapitala sa devie, cum spunea un oaspete strain, care eraun prieten, acel foarte frumos ora§ ce ar putea sa ajungaprintr'o neintrerupta acliune de curagioasa prefacere.


Intdia din conditiile de care am pomenit e ca o Capi-tald sä cuprinda ceva, §i ceva esergial sau, daca nu, cevaimbielpgat, din trecutul Varii i din tradiiiile neamului.

Stiu bine cd in vremile mai noi, adeca pe la sfaqitulabstractului veac al XVIII-lea, complet lipsit de spiritistoric in viaIa practick s'au facut i Capitale de-odatd,dintr'o bucatd, instantaneu, vremea aceea fiind capabild,de altfel, sa' strice tot vechiul rost al Franciei, cornpusadin provincii cu originalitate seculard, pentru a facein loc pdtrdIelele punctate la mijloc, u§uratec §i

cu rqedinIile departamentului i arondismentelor.S'au ridicat deci ca din pamânt, la un simplu ordiniesit dintr'o cancelarie, capitale cu sträzi largi, cu Inaliecase frumoase, imprejurimi de o bogatá naturd.

A§a s'a facut sub ochii no§tri prin decizia neinfrantaa unui om cu o uri4a putere creatoare, ie§itá dintr'unpatriotism §i na-cionalism fdrá margeni, pre§edintele re-publicei turcqti, la Ankara. Sunt acolo, cum am vdzutdin frumosul ghid ilustrat al d-lui Mamboury, care ne-acercetat deundzi aici, impunkoare cladiri, artere dare

tot ce poate cere i cea mai pretenIioasa critich inmaterie de tehnicd. Din fericire insd se mai and pe lângdmonumentul ancyran* al lui August i oarecare urme,care nu sunt de desprquit, ale artei otomane, dar cardindoiald a nu de domind, i practicele constructii deastdzi nu se inspird din vre-o tradiIie a trecutului. Ti-nându-ne numai la ora§ul cel nou, nu se poate tagAduica, de0 relativ pompos, e rece §i oarecum stângaciu.

Nu §tiu cum i s'ar putea da un suflet care nu vinedin trecutul local. Ce se poate intAmpla insà, in ciuda

copild-rqte,

i

#

CE ESTE 0 CAPITALA 223

atiltor cheltuieli facute cu atilta entusiasm, o aratilCapita la, nu numai a unui Stat american, ci a intregiiRepublici a Statelor-Unite din America, Washington,care poartil numele eroului revoluVonar a cArui sabiea dus la libertate pe colonii de odinioard. Ora§ul e plinde rezultatele curate, bine ingrijite, de o edilitate har-nick ale improvi .aiiei de acuma un veac i jumAtate ;se rasfaid acolo intelegerea artistick inlocuitA astAzi cualte mode, a unui singur moment in desvoltarea arhi-tecturii. Aceastá perfecta geornetrie, datorita totu0 unuiom de talent, rrispinge insä. Ceea ce s'a adaus pe urrn4 :magazine fgrà stil, casulii pentru ingramàdirea negrilor,vagi suburbii care pot fi in orice continent, nu contribuiede sigur la o infrumuseTare ulterioard.

A.§a s'ar fi intamplat daca am fi ascultat de accia,printre cari se aflau §i multi samsari §i speculatori de tore-nuri, chiar daca nu erau propriu-zis samsari, i, pe Iângàaceasta, i adversari ai Vechiului Regat, cari cereau,acum ea Ova ani, i prin conferinte, izbutind a c4tigami pe unii importaaci oameni politici, sa facern o Capitalrtnou-nould la Fa'gdra, Capitald pentru a cAriui fabricares'ar fi gdsit undeva i financiarii necesari ca aceia cariau sUvArsit ap de iute noua Ankara. i, Inca, la Fd-gàra ar fi fost, ea amintire a unei lungi viei istorice,cetatea de odinioard.

Aa curn e pus in margenea Bargganului, deci inbataia Criv4ului, i deschis dare alt pullet de ple-care al vânturilor reci, valea Prahovei, dar nu lipsit defrumuseIi naturale imprejur decttt doar pentru oameniicari condamna Med sà-0 fi dat osteneala de a merge sá


va &à, oraprl care s'a desvoltat din vechiul sat al unuiBucur, din care numai fantesia a putut face un cioban,descoperindu-i i o bisericu0 fAcutá de disinsul, delicatázidire care nu e deck paraclisul de cimitir al calugil-rilor dela Radu-Voda, are elemente istorice din destul,de 0 ele sunt, in general, cu totul necunoscute. Dacanimic nu trimete la veacurile de intemeiere : sfar0tulcelui de al XIV-lea 0 al XV-lea, secolul al XVI-lea ereprezintat prin biserica, refacutä pe la 1700 §i acumcuraiita cu ingrijire de Comisia Monurnentelor Istorice,dela Curtea Veche, unde a fost inmormântat un Ciobanadevärat, dar nu in sensul celor cari merg dupà oi,Mircea-Voda, ci in acela de mare negustor cu oile du-närene ; apoi prin creqiunea lui Alexandru-Voda, multadaugita de acel nepot al lui, Radu, care i-a datnumele subt care o cunoa§tem §i, in star§it, ctitoria, depe altul din dealurile care dominá mersul Dâmbovii.ei,a lui Mihai Viteazul. Pe lfingd acele adaugiri ale porn-posului Radu-Vod4 avem pentru secolul al XVII-leao mulIime de lacapri biserice§ti, destul de bine p6strate :dacA nu Sàrindarul, clarâmat proste§te, al lui MateiBasarab, Mitropolia, acum hidos rezugravità, de pe la1650, Biserica Doamnei, apoi ctitorile, la Cotroceni, laSfântul Gheorghe Nou, la Coli,ea, la SfinIii Apostoli,afara, la Afumaii, la Fundenii Doamnei, ale Cantacuzi-nilor, pe langii Biserica Ienei, Biserica dintr'o zi §i Cre-lulescu, a lui Constantin-Voclà Brâncoveanu 9i ginereluisdu Iordachi Crelulescu. 0 nesfarOre de bisericuIe aratarAvna evlavioasä a acelei epoce a Fanarioifilor pe care otratam 0 sub acest raport cu 0 atat de nedreaptd ignoraniii

CE ESTE 0 CAPITALX 225

pe cand ei ii datorim, intr'o margene care a ajuns peIncetul s'a fie Incorporat'a in ora, frumuseta, ap deimpunàtoare, a darului facut de Nicolae-Vodd Mavro-cordat, Vacare0ii, ci a locului de odihn4 al Ghiculectilorde la Pantelimon. Boieri, boierinaci, negustori, impartitipe bresle sau singurateci, s'au intrecut sa aclauge printrainice cladiri religioase pomenirea lor.

Dar Ond acum nu ne-am priceput de loc sà scoa-tern in vedere 0 s'à punem in valoare aceste ginga§ebisericute, care sunt singurul element monumental, inlipsa palatelor, care in cea mai mare parte s'au darâmatfar% urme avem doar, dincolo de ora, la o mare di-stantd, casa lui Constantin Stolnicul Cantacuzino, de cu-minte stil venetian, la Afumati, pe când a unuia dincopiii Brfincoveanului, care era Iânga Dâmbovita, camin dreptul Palatului de Justitie, a fost 0 ea data, ne-milos, la pam'ant. Am ingaduit sh se ridice in jurul lorimense cladiri moderne Idea nicio frumuseta, care nunumai ca-ci aruncà umbra prielnica mucegaiului, darrevarsd toate murdariile asupra unor locuri de ruga-ciune pe care 0 cei din urm'a barbari le-ar fi respectat.Zidurile de incunjur, ca la biserica ZlAtarilor, a Argin-tarilor deci, total refacutà Inteun stil odios, au fostdesfiirrtate, ci nu s'a pastrat nimic din acel spatiu in-cunjurator de care aceste mici zidiri gratioase au ne-voie ca sä fie vazute bine 0 pe deplin pretuite. Soartacelor ramase in cate-o pial,a nu e cu mult mai buna.

Adaug ca., dac5 s'a pastrat 0 ce mai avem, aceasta sedatorwe exclusiv acelei Comisiuni a MonumentelorIstorice pe care o invinuie0e ap de upr orice trasnit


al presei care nu mai are de ce se lega: numai noi §timcat ne-am luptat ca sa pastram marunta cladire sirianade laugh' temeliile noului Senat, precum azi purtam unrazboiu in toata forma ca sa nu pier& frumoasa bise-ricuIa dela Iara a CreIule§tilor.

N'ajunge insa acest element istoric de care n'am §tiutingriji, sub raportul edilitar, a§a cum se cuvine. 0Capita la trebuie sa aiba artere de circula/ie.

Nu e cap omenesc care sa poata inIelege cum de s'aingaduit, la un moment cand orice se putea face, cavechiul Pod al Mogo§oaii sa fie lasat cu toate colcurilei invartelile sale, ceea ce inlatura orice putinIa a unei

perspective. Se poate zice Ca aceasta §erpuire rezervasurprise i ca §i acest labirint cotit la fiecare catevasute de pa0 IO are astfel o frumusela speciala, de ca-priciu. M'a§ invoi greu cu aceasta parere. In schimb,odata ce nu se mai poate schimba azi, din cauza lipseide bani, acest trist haos, sa ne mulimmim ca oamenide energia lui Pache Protopopescu §i Nicolae Filipescuni-au daruit, spargand intregi cartiere de netrebnicemaghernici, cele doua bulevarde care au ingaduit o cir-culalie normala §i care, fie §i cu intarzieri de multedecenii, au permis sa se ridice, chiar §i intr'un stil nepo-trivit cu acela, a§a de simpatic, al vechilor curIi boie-re§ti de pe Ca lea Victoriei, cladiri mai corespunzatoarecu locul pe care-I are Romania, deci §i Capitala ei,in viala acestul Sud-Est european.

Atatea construclii, care aveau un evident caracter deprovizorat i in care erau dosuri de cuni cu canifurio0 dupa uluci sau livezile de mahala cu eke un

CE ESTE 0 CAPITALA 927

bordeiu in fund, cedeaz5 astazi locul unor zgarie-noricari au une ori, cu tot stilul < practic de azi, care nuingkluie niciun ornament §i dä doar falade goale strä-punse de rgsuflatorigrunte, o oarecare linie, c5ci liana§i in aceastd rAtacire am adus ceva din vechile noastreinsuOri de instinct ca sims al frumuseIii. Monumentali-litate este acum pe aceste Enii care sunt sg se prelun-geascg. Dar farl indoialà atAta nu ajunge, chiar pentruce tinde a fi Bulevardul I. C. Bratianu: numai o in§irarede garaje §i de marl pravalii. Nu s'a pästrat loc pentrunicio grädind sau square, care s'ar putea face foartebine acolo unde se pastreazà, sub pretext de expoziIiea unor vechi maini, una din cele mai harbuite din ye-chile case uritel).

0 capitalá nu inseamna ins5 numai un fel de a fi alcladirilor, ci i un fel de a trai §i de a se purta al oa-menilor.

Acuma vre-un secol, Mihail Kogainiceanu a incercatsà schileze in legàturà cu Iau1 tipul caricatural a ceeace numea el: provincialul Bucurqtii de inainte derAzboiu n'avea asemenea exemplare.

Erau douà feluri de lume, de o potrivd de fixate,de definite §i vrednice de simpatie. De o parte, boierii,fie §i de cea mai recentà provenienVi, din casele une orifrumoase, cu toata preteircia greoaie in care intrau multestiluri, de pe numeroasele strazi care se desfac din artereleprincipale §i, de altd parte, mahalagiii, aproape sateni,din casele cu ceardace §i stre§ini, prin curIile cu

1) S'a därâmat (1936).

a a

*

a

cire0,


cu liliac si cu salctuni. Erau si unii i aIii, fiecare inmasura puterilor i rnijloacelor lor, gospodari, mfindride orasul in care locuiau si cu care forrnau o unitateorganica.

De vreo dolifizeci de ani eine n'a venit insa aici !Tarani cari au alergat dupã un cAstig care nu cereamunca grea pe ogor, vagabonzi rasariIi te miri, i tesperii, de unde ; si nu numai oameni din asa-numitaprovincie a Vechiului Begat, ci atalia din funduri deArdeal, de Banat, de Bucovina i Basarabie, pe cari-iadura i usurinla unei viei noi i indemfinarea petre-cerilor. Valul curge necontenit, imbielsugat i tulbure,si nu putem, nu ni e ingkluit a-I opri. El târa' ste cudânsul i atAta mullime de straini cari n'au nici pentruCapitala României, cum n'au nici pentru România,iubire i respect, ba pare Ca ar vrea anume s'o corn-promita, faspiindind si ocrotind murd'aria.

E o lume intreagi de crescut. Pe l'anga co1i1e, asade multe, dar asa de puline bibliotecile, a Primärieifiind inch' numai in pregatire, trebuie un invalamântal oamenilor maturi, si nu de stiinO, ci de bune pur-

E o intreagá barbarie care se cere framântata,nu cu orice culturk gasità cine stie unde i nestrecu-rata, ci cu inleleapta i cuviincioasa noastra culturd,forrnatà prin veacuri intregi de amestec, de cernere side turnare in forme noi.

Cand vom ajunge a vedea bisericulele noastre, cfind nuvom preface Calea Victoriei in depozite de fabrici straine,strigAndu-si reclame din Banat la Maramures, si nuvom ingadui unui proprietar lacorn de cAstig sa-si

tfiri.

CE ESTE 0 CAPITAIA 229

adauge un arhitect Iicnit ca sä mute Turnul Vavilonuluiunde erau locuinlile unei boierimi chibzuite, când na-vAlitorii acestui ora§ cu trecut §i cu bune obiceiuri vorfi rechemaii la cuviinla casei in care au paruns, atuncivom avea o Capita 16.

Sub niciun raport nu ni lipse§te cu ce s'o facem,dar sg ne grabim! A§ doH s'o apuc §i eu pe cea noug,dupg ce cu atata iubire am cercetat-o pe cea veche.

a N. Ronnânesc *, 25 Aprilic 1935.

XXX

CRUC IAT I ROMANI

Fiindca in aceasta saptainana e vorba de cei cari auluptat, au suferit si au murit pentru cruce, cred ca nue mai potrivit sa cautam pe martirii altor naii, nicipe acei cavaleri din Apus, i atalia cari nu erau cavaleriprin nastere, ci numai prin vitejie si prin virtuli, cari,la un rnorndnt din evul mediu, in preajma anului 1100,si-au lasat casele, familie i lara si subt steaguri insern-nate cu simbolul mantuirii s'au dus sa desrobeasca indepartatul Rasarit Mormantul lui Isus.

De altfel arnintirea acestor cruciali a fost foarte multschimbata, in sens de ina4are si de purificare, de-a lungultimpului, prin legendele care s'au format in jurul ispravilorminunate, indeplinite in locuri asa de indepartate i pentruun asa de nobil scop. De fapt, and se indreapta cineva,nu la povestirile de mai tarziu, facute anume ca sa seindemne lumea a alerga in sprijinul Statelor subredeintemeiate in Ierusalirn, in Antiohia, Siria, in EdesaNlesopotainici, ci la izvoarele conternporam, vedeatatea lucruri urite, care aseaza pe crestini mai josdeck musulrnanii, < paganii )), cu cari se bateau. Nu era

§i

CRIJCIATI ROMANI 231

numai un ideal inalt i numai un sentiment cu totulcurat la aceia cari vorbiau de opera sacra, ci se arne-stecau urite patimi omenesti: voima de a se deosebiprin onice mijloace fa-0 de al%ii, l'acomia de a astiga opradd, setea de a varsa sAngele omenesc. Stàpânirileacestea crestine din Orient chiar la inceputurile lor aucuprins destula anarhie, destule dusuanii si destul des-frau. Apusenilor nu li prea place sa fie semnalate acesteneajunsuri ; noi, insa, cari n'avem o parte din trecutulnostru in aceste cruciate, si de fapt adeVarata cru-ciatà e una singurg : cea dela inceput, putem spune

Godcfroi de Bouillon n'a fost unul din cci mai insem-armuitori din vremea sa, ci n'a purtat coroana

de rege in cetatea sfânta i ca urmasii lui n'au fost rnaibuni decAt oricari din domnii europeni ai acelui timp.

Daca insa' noi, cari n'am cunoscut institulia cavalericimedievale, desi i-am imitat, ca pentru Domnul desco-peri t la Arges, care e insusi internietorul in sens maisolid al Tarii-Romanesti, Basarab, vesmântul, i, ne-fiind supusi nici Papei, nici curentelor sufletesti dinOccident, n'am adaus luptatori la cetele de desrobire aLocurilor Sfinte, nu ne regasim nici in acea prima cru-ciath, nici in cele care au urmat, lupta pentru cruce acdzut si in sarcina noastra i anume pentru mai multeveacuri, dupg ce acuma Occidentalii, facându-si datorialor religioasa, aveau alte preocupaIii, de o ordine maiprofitabila, dar mult mai puIin distinsd, une ori chiarde un realism brutal

E sigur cà àriIe noastre, aceia careia i s'a zis dinafara Muntenia si aceia care, dupa apa lAnga care a

cana/i


fost cea dintai capitala s'a numit Moldova sau # Tara-RomAneasca a Moldovei #, nu s'au intemeiat pentru aservi unui scop de cruciata. Ele au venit de pe urmaunui vechiu instinct de neatArnare populara a neamuluinostru, apoi din cauza unor anume evenimente in §esulsud-estic al Europei 0 in regatul acesta, in adevar cumisiune de cruciata, inca dela inceput, al Ungariei 9i,In sfar0t, fiindca se taiasera pe la 1.300 ni0e mari dru-muri de comer% care treceau pe aici §i care se cereaupazite i garantate. Pe atunci Turcii erau Inca in AsiaMica, marea lor Imparalie a Selgiucizilor se sfarâmasein bucali, cei cAliva emiri cari-i mo§tenisera teritoriilenu aratau sa aiba o deosebita putere §i sa fie chernaIila un mare viitor si nimeni n'ar fi crezut ca peste cevamai mult cleat un veac Roma cea Noua, BizaMul, vaajunge sa fie rqedinTa unui Sultan mahometan.

Dar, cfind OsmanlAii, Turcii supu0 dinastiei lui Os-man, au ajuns, peste provinciile bizantine 0 peste Sta-tele slabite ale Slavilor-de-Sud, S'arbi i Bulgari, pAnala Dunare, unde se coborâra foarte rapede Românii dinIara lui Basarab 0 RomAnii din %am lui Bogdan Mol-doveanul, ciocniri intre clAn0i §i noi au trebuit sa aibaloc. Stramo0i no§tri n'au luptat cu Murad I-iu, celcazut ca biruitor in batalia dela Cosovo, in CâmpulMierlelor, dar ei au avut a face in aceia dela Nicopol,la 1396, cu Baiezid Fulgerul, urma§ul lui Murad. In ceicoana stralucità a prefacut geniul poetic al lui Emi-nescu intAlnirea Sultanului cu Mircea al Tarii-Roma-nqti, # a§a de simplu §i la vorba i la port !* Pe urma;0 adevArai ca ,ace1a9i Mircea, cruciat nurnai In CO

CRUCIATI ROMANI 233

prive0e haina in care e infali§at la Cozia i la Arge§, atrait fraleste cu Musa, fiul lui Baiezid, i, daca frateleacestuia, Mohammed, care 1-a inlaturat §i ucis, a navalitpe malul stang al Dunarii, n'avem a face, cum s'a crezutprea mult, cu Islamul pornit impotriva Crucii, careaceasta ar fi solidara din Rásaritul nostru pada in Apusulfrancez, german §i italian, ci cu conflictul intre dotedState moderne cArora ii trebuie cat mai mult pamant.

Mai tarziu, raporturile cu Turcii au fost foarte schim-batoare, de la o vreme la alta §i de la un Domn la altDomn, Nu e o singura ideie, servita de mai multe gene-raii. Mircea, a§a cum il prezinta marele poet roman,mi sarnana, in ciuda laudelor venite dela Papa, acestadator cu ve§nica iniliativa de cruciata, cu Stefan-cel-Mare §i nici cu un Roman care a umplut lumea defaima numelui sau, Joan Hunyadi, regent §i tata derege al Ungariei.

Acesta din urma a scapat Belgradul de cucerircaSultanului Mohammed al II-lea §i langa dansul au lup-tat cruciaIi autentici, < saraculii >>, de spirit franciscan,pc cari-i culesese, In Italia ca §i in Europa centralà, unslant al celor mici i umili, purtat §i prin Ardealul nos-tru, loan din Capistrano. El a infruntat de atatea oriputernicele §i temutele legiuni ale Turcilor socotili cainvincibili i, numele lui e legat de malul de mare alVarnei, ca i de vechiul camp de razboiu legendar alCosovei. Dar, inainte de toate, loan din Hunedoara alost un specialist al armelor, purtat §i prin Milan §iajuns acasa la dansul la cele mai man situal,ii, i ince-puturile lui n'au fost ale tmui atlet al lui ffristos >>, cuma


i s'a spus lui Stefan al nostru, ci ale unui cdutátor defairnd i bogalie, ca mice alt condottiere, sef de soldalicu plata, de mercenari ai timpului sàu. Cruciata i-avenit din afarà, din imprejurgrile vremii, iar nu dintr'oadevaratà nevoie a sufletului sdu insusi.

In ce priveste pe Stefan cel Mare, el e aparatorulmosiei sale, razesul pOmfintului sOu, conduatorul inapOrare al oamenilor sal, cu cari avea acelasi ange.El nu se bate si nu putea sa se bata pe locuri strAine

pentru al-0i, cum a fAcut IIunyadi, Iancu Sibiianulal legendei balcanice. Lui Ii e de o singura lara si deoamenii cari cresc pe &Ansa ca sa se ingroape intr'insa.Da, e un crestin, un evlavios crestin, inailOtor de bi-serici, prOznuitor de hramuri, având ca model pe regiicei buni ai Bibliei, inIelegAtor a tot ce leaga impreungpe membrii crestirfatalii, al arui pámânt rornânese ela ajuns sa-1 apere. Asa e privit aiurea ii asa i se cuvinc.Dar, and regele Poloniei pOcaueste faIA de aceastaMoldova' a lui, care-i e mai scumpà decAt orice pe lumesi and nimeni nu vine sg-1 ajute intAiu, rOsbunepe urrna, o, atunci e altceva, i zOgazurile, cu atataindaratnica vitejie apOrate, ale prii moldovenesti se des-chid pentru ca manoasele câmpii ale Galiliei polone s'àfie cfilcate in picioare de calarelii cruzi ai Sultanului.

Dar, afard de ate unul dintre ai nostri, care, desiboier de sabie sau boier de sfat, a fost menit a se straduisi a peri pentru acea sffintà cruce>> care e o parte dinsufletul insusi al acestui popor, la care renegalii suntasa de ran i numelc lor se rad din &Orli si din pomel-nice si e intoväräsit de blAstdrne, este intre Dornnii

§i

sa-1

0

CRUCIATI ROMANI 235

romani unul care in adevar, inainte de orice, a fost unluptator pentru crestinatate.

Ispravese zilele acestea o intinsa istorie a lui MihaiViteazul, pe care am inceput-o si a ramas in drumacuma treizeci si mai bine de ani si pentru care in cursde multe veri studioase am adunat in deosebite parIiale Europei mii de documente, de care acuma printipariturile mele se poate folosi oricine. Am reluat pro-cesul acelui furtunos ostas care nu si-a gdsit prdcereaadevarata cleat in valmasagul incaierarilor in careanume suflete ajung cu atata mai mari decat ele insesisi care n'a cunoscut yin mai imbatator cleat acela altriumfurilor capatate in lupta dreapta, in tranta Indic-stata cu potrivnicul. Nedreptatea care i-a amarat viala,care i-a Oat asa de rapede moartea cumplita si carest pastreaza si pang astazi in marturiile pornite de lasuflete mici si veninoase, de la mint,i viclene si perfide,aceia n'a fost inlaturata pe deplin, vadind ceea ce e cin-stit si drept in acest om cu totul extraordinar. Cu toatapasiunea m'am apucat sa distrug legenda calomnioasala alcatuirea careia au colaborat, pe vremea lui si pangpe vremea noastra, oameni politici, oratori, invalaIi siscriitori, unguri, nemli si poloni caci, ocupand atataloc in lume, el a avut multi si felurili vrajmasi.

Mihai a unit pe cateva luni de zile cele trei VAri roma-nesti si a aprins astfel pentru generaIiile urmatoarestalpul de foe care nu se putea stinge niciodata. Dar sipeste ce era in el, instinctiv, cum era si vremea, in ccpriveste nevoile si drepturile unui neam, vreme de care,oricat de sus 1-ar fi ridicat 0 vitcjia o, nu se putea desface,


§i peste chemgrile §i indeplinirile pe care noi le numimnalionale, era ceva care-I indemna, sprijinia §i mangaia.

De la inceput, cum a spus-o el insusi, intr'o povestirea ispravilor sale pe care am gasit-o punct de punct mi-nunat de potrivita cu adevarul cel mai sigur, el a fostlegat cu toatg fiinIa sa de o cre0inatate care-I indemnasa libereze Igrile dela Dunare, dar 11 trimetea de-a-lun-gul robiei bu1gare0i, sarbe0i, grece0i pang la zidurileConstantinopolului, unde ataTia ii visau impgrat, invietoral gloriilor bizantinc. De aceia a rabdat lenevia, egois-mul, in§elgrile Nemiior, cari erau pentru el oameniiImpgratului cre0in, oricat de slab §i de ie§it din firear fi fost acel biet impgrat Rudolf ; de aceia a raspinstoatc ispitele care-i veniau din partea cealaltà, careia-idadea numai, de-a scgparea, in§elarile de o clip1, prin carenu se departa de calea lui, devenita astfel o adevarata viasacra pang sus la crucile de pe Golgota. <Am fost incalzit*,spune el la inceput, de o dorinla launtrica de a face lu-cruri care sa fie spre lauda lui Dumnezeu in serviciulcre0inatalii Iar la sfar0t: si, fiind eu din Iari a§a dedepgrtate §i necunoscute, n'am lipsit cu puterile mele §ifoarte mari cheltuieli sa ma leg de cre0inatate, nefiind cu-noscut de nimeni, §i n'am facut-o silit de nimeni, ci, ca saam 0 eu loc i nume in cre§tinkate, am pársasit toateprieteniile ce avearn. i a§a rog toata cre0inatatea sa-midea ajutor, pentru ca am pierdut tot, 0 OH i avereso0e i copii 0 in sMr§it tot ce am avut pe lume *.

E o parte care nu se cunowe destul din sufletul Vi-teazului.

N, Romilnesc*, 5 Maiu 1935,

§i

$

«

0. a

XXXI

BUCURESTII CA VIATA. CULTURAIASI INTELECTUAIA

Bucure0ii au fost odata, ca Scaun al Domniei, ocetate de Dumnezeu pazità > pentru stApAnirea roma-

neasca din jos, precurn era Bizanlul pentru lurnea rasa-riteanä cre0in5, i de sigur i locul unde se pregätiau aceiearturari de cari avea nevoie cancelaria lui Voda : ace§-tia se e ercitau, pentru caligrafia, miniaturistica §i gra-matica lor slavona, la care de la o vreme s'au adus acelecuno0int.e de stil românesc necesare pentru corecta §ieleganta redactare a cArIilor donine0i §i hrisoavelor.

Astfel acest ora, de multe frumuseIe i indemdnaria fost, ceia ce se poate numi, cu multà indulgen0, §i un

centru intelectualCând, pe la sfk0tu1 veacului al XVI-Iea, in vremea

lui Mihai Viteazul, au inceput a scrie, tot in limba strAinfia carturarilor, cum se pare ca a facut Logofkul Teo-dosie al eroicului Dornn n'avem scrisul lui deckintr'o refacere latinA, de un Silesian, sau In frumoasaromâneasca din acele vremi, scurte notile sau chiar poves-tin Insufle%ite, cu judecatà i cu tendin%i, cu elemente

§i

o

o a.

238 SFATUIII PE INTUNEEEC

de induiosatoare sentirnentalitate, cum e cazul pentru cro-nica Buzestilor, tot pe aceste maluri ale Dambov4ei apornit istoriografia Romfinilor din principatul muntean.

Mesteri de biserici, zugravi pentru pàreii lor au lucrataici, unde atata vreme isprava lor, asa de simpatica,a fost acoperita de neiertatul desprec al civilizaliei celeinoi,copiatä dupa modele apusene cfind s'au ridicat, sus,pe dealurile ce se puteau apara, pe urma jos, pe malu-rile rfiului larg rasfalat si capricios, cele dintaiu lacasuria fost fara indoiala o biserica pe dealul de la Radu-Voddsau de la Mihai-Voda inainte de ctitoriile vremilor ur-matoare, i acolo se va fi inchinat, cu Doamna si cu fiica,tot asa de frumnsa ca teal, Radu-Voda cel Frurnos,care nu se gandia cd din infrangerea hii la Bucurestide catre tefan-cel-Mare, cu prinderea familiei dorn-nesti, va iei pentru neamul sau cinstea inrudirii cugloriosul Moldovean. Nu se poate inchipui ca un Domnasa de credincios ca Vlad Calugarul, un fost monah, camarinimosul ctitor pentru IIristos Radu, nu mit declerul lui: cel mare #, sa nu fi avut in orasul unde stateaumai multa vreme, un loc de rugaciune. Dar lui MirceaCiobanul, adeca soçiei lui, Chiajna, care, fiind fata luiPetru Rares, aducea indoita tradi%ie de arta a lui tefan,bunicul, si a Brancovicestilor sarbi, din cari se coboramama ei, asa de darnica in opere de frumusefa pentruDumnezeu, Elena, li se datoreste zidirea solida si gra-çioasa care a ispravit s'o repare Comisia MonumentelorIstorice : Curtea Veche Dintr'un neam rival, fiu alunui pretendent cu acelasi nume de Mircea, Alexandru,solul Levantinei Ecaterina si &Ansa era o iubitoare de

pea a.

DUCURE$TII CA VIATrt CULTURALA $t INTELECTIJALA 239

frumuseta, cu daruri dela Roma Papei pana la 4 munteleumblat de Dumnezeu* al Sinaii , a ridicat, intorcandu-sespre inallimi, bisericuIa pe care a crescut-o §i impodo-bit-o, dandu-i numele sat', nepotul de fiu, Radu-Voda.Odrasla a lui Petracu-cel-Bun, dintr'un neam opusMircestilor de ambele seminlii, Mihai-Voda §i-a ridicatpe alt varf de deal prinosul catre Dumnezeu, sprijinitoral vitejiilor care apara dreptatea. i, daca nu §tim numelezugravilor mai vechi cari au precedat cu secole pe marelevrajitor Nicolae Grigorescu, la incepuI iconar i pictorbisericesc, pentru vremea lui Mihai, care a trimes §i laVenelia pentru materiale de pictura dupa MoldoveanulAlexandru Lapu§neanu, care cautase acolo pictori chiar§i cartoane de model, cunoa§tem doi: Petru Grigo-rovici Armeanul cu frate la Ia§i, care a fost intre-buinIat §i ca diplomat, §i Nicolae Grecul, originar dininsula Creta, de unde a venit in Italia §i Spania §i genia-lul pictor Teotocopulo, El Greco, poate §i acel Mila,care venia dupa colori pe laguna veneliana.

0 mi§care de arta se produsese, care continua de-alungul a (Iona veacuri §i care face onoarea cetaIii deScaun, de §i a fost pe urma a§a de complet uitata.Vom regreta totdeauna dispariIia Sarindarului, basilica luiMatei Basarab, care in gropile de lut din margenea cetaiiiin care statea, invrastand cu Targov4tea veche, i§i

capatase cu arma Domnia de osta. De atunci inaintepada la Nicolae Mavrocordat, in multe privimi a9a deputin q Fanariot *, n'a fost Domn mai mandru care sanu cate ali vepici memoria prin asemenea frumoasedaruri. Astfel Constantin Serban daruiqte, pe un deal


Inca gol, Mitropolia, erban Cantacuzino lucreaza laCotrocenii ascunderii sale de prigonitori pentru o iubireneingaduita, Doamna lui, Maria, se pomene0e in ele-ganta bisericula care-i poarta numele, Brancoveanuconstruie0e prin Doamna Marica la Biserica dintr'o zi,

tefan Cantacuzino i Doamna Patina la SfinPi Apos-toli, primul dintre MavrocordaP in margene, cu o intreagavasta manastire, la Vacare0i. Si alaturi yin boierii,iar dupa dan0i negustorii din bresle cauta aibabiserica hramului, i nu lipswe cate un preot care ridicaziduri mai inalte acolo unde slujise in altarul mai modest.

Aceasta e insa cultura, o inalta cultura, eel puPn atatacat cafenelele literare §i cercurile de admirape mutualade azi.

Dar pe vremea Brâncoveanului era, pentru desvol-tarea sufleteasca a oraplui, ceea ce nu se intalnise panaatunci: anurne o Curte.

Nu numai cea veche, destul de impungtoare, pecare ni-o descrie, pulin inainte de momentul &and Mihai-Voda statea sub dealul undeli ridicase biserica, uncalator francez, cel dintaiu, i a§a de interesant, Lesca-loppier, cu sala de ospele unde se ridica primul paharin sanatatea lui Dumnezeu oaspetele reproduce

chiar aceste cuvinte române0i. Nu cunoa§tem ada-postul ce va fi avut un Petru Cercel, fratele lui MihaiViteazul, Cercel, care, pu%in prieten Turcilor, a preferat

faca micul palat i biserica la Targovi0e, nici rep-dinIa pomposului Leon-Voda i a patriarhului domnescMatei. Nu 0im unde i in ce chip va fi trait aici imperialul

erban Cantacuzino, caci la Cotroceni erau calugari,

st-si

o o

sa-si

13UCURE$TII CA VIATA CULTURALA $1 INTELECTUALA 241

dar fratele acestuia, Constantin Cantacuzino Stolnicul,care vAzuse palatele din Venetia i vilele aristocraileivenetiene pe drumul spre Padova, a putut sä dea 9i elsfaturile de unde a rezultat, i dupA departatul exemplufrancez al lui Ludovic al XIV-lea, viata largA, cu tovA-r4ie de boieri trAind in jurul lui i ridicAnduli i ei casespailoase in mijlocul livezilor §i grAdinilor bine ingri-jite, a lui Constantin-VOA, a Doamnei, a familiei lor,bogatA in feciori §i in fete. Sträinii caH au trecut pevremea aceia prin Bucure0i au trebuit sä-i dea recu-noa0erea. Acolo se scrie de Radu Greceanu o cronicaoficialA a Domniei, pe care Vodd cautd s'o tot vadripentru a cere schimbari dupà interesele sale, pe cAndIn casele boiere0i se fac alte insemnari despre im-prejurArile vremii.

Mitropolitul Teodosie iube0e cartea, dar ea esle oadevarata meserie, §i in ce prive0e cuprinsul §i elegantaformA tipograficA, pentru urmapil lui, Antim. Ivireanul,Georgianul, care insA face tipariturile, cu care e a§a delarg in daruri ambi%iosul, splendidul Domn, in mAnA-stirea lui Neagoe Basarab §i a lui Mircea Ciobanul, cuchipurile, Odd astAzi pAstrate, ale ctitorilor, dela Snagov,coborindu-se mai tArziu §i in chiar resedinIa domneascA,unde tipografia arhiereascA va funcliona multà vreme.

*coala bucure0eaná e de sigur destul de veche, inprima ei forma', de slovene0e, §i, pe aldturi, cu sfialà §ismerenie, de romAne0e, limbA care totu0 nu se poateinvaIa fàri dascAl, dacA e vorba de a o scrie. AceastA§coalA de logofeli se pAstreazd i mai departe, darin faIa ei, mult mai sus, ridicA invAIatul Stolnic

242 SFATURI PE INTUNEEEC

Cantacuzino, Inca de pe vrernea lui Serban-Voda, accaimitacie a Universitalii din Padova care e nucleul de undea iesit, cu aka inspiraIie i spre alte scopuri, Facultateanoastra de Litere, scoala de care se vor Iligriji toli Fa-nariotii, Greci romanizaIi si Romani purta/i mai multsau mai Min prin Fanar, capatandu-si sub AlexandruIpsilanti, in a doua jurnatatea secolului al XV III-lea,

catedra de stiinIi si de limba franceza. Si feciori deboieri mari sub Brâncoveanu, in ice sa alerge prinstrainatali cu banii parincilor, Ii faceau o cinste saurmeze acele cursuri de acasa, de la care ni s'au pastratcaietele care au aparcinut unora dintre dansii.

In aceasta epoca fanariota, saracacioasa in fond sifoarte primejduita sau tulburata, dar 'Astral-id iubireapentru formele imposante, de origine bizantina, aleStambulului Sultanilor, via/a Bucurestilor e de sigurstrabatuta de un occidentalism in crestere, care se adaugala datinile imprumutate ale Orientului. Cand Domniisi-au avut secretari si profesori pentru copii, dintreApuseni, Italieni i Francezi palatul lui AlexandruIpsilanti la Mihai-Vocla, deosebit de ce s'a chemat peurma Curtea arsa, e facut de un Grec purtat prin Apus

aceasta direclie se intareste Para a se parasi ceea cear fi trebuit se insemne aici, in toate timpurile, o tradilieinleleasa si respectata. Se adauga apoi, de pe la 1780inainte, consulii, cu toate resorturile lor, de intervenliesi influenp, Agenlia austriaca biroul de postapentru scrisori, ziare si cani.

0 astfel de viala in domeniul spiritului se intalnestein Capitala munteana la inceputul secolului al XIX-lea.

§i

131JCURESTII CA VIA% CULTM1 LA. SI INTELECTUALA 243

Un riistimp, inainte de 1821, stau aläturi, slavonismulformal fiind de mult mort cu desdvdrOre, arturdriarornâneascd locald i trufap noud culturd elenicd, influ-entatd de filosofia francezà, dar legata de originile ele-nice care incfintd pe noii Greci. Se vorbqte pe vremealui Voda-Carageh cel de-al doilea, un <nationalist>grec, de o not& Eladd pe parnântul românesc §i deacea Atend inoitd care ar putea sd fie pentru

Bucurqtii.Revolutia Eteriei §i ridicarea lui Tudor Vladirnirescu,

boierinapl fost ofiter rus purtat i prin Ardeal i prinViena, cu statornice amintiri din revolutia sarbeascda lui Caragheorghe, impr4tie aburii acestui vis demirth* ddinuire. Apare acum o Capitald de credintdnationald româneascd. Pentru izbAnda noului crez care,prin carturari §i nu prin politicianismul de multe pieial deosebitelor epoce, ne-a dus la România largatare de astilzi, lucreazd feciorii de boieri formati in lard,cei intrati in patriotica, vioaia oaste nouä, ucenicii luiLazdr i ai continuatorului sau, Eliad, cu tipografie labariera MoOlor. Domnul insu§i, nobilul AlexandruGhica, ale cdrui rarn4i-te erau sd se apze la Pantelimon,pe când fratele, de modd veche, e inmormântat in bise-ricuta dela Tei, lângä Palatul Doamnei lui, purtatàprin multe meleaguri strdine, dela Colentina, prezideaza.

Urmeazd insd, cu Bibescu-Vorld, o altà fazd a Bucu-rwilor. Apusul determind i poruncwe, cu influente,covarqitoare, de ap de mare folos, pând in margenea,care nu trebuie trecutd niciodata, a originalitätii na-tionale. Cel care se imbracd In dulama lui Mihai Viteazul

g Vlaho-Elini #

i

244 SFATUM PE INTUNEREC

0 se face sfinIit la Dealu, langa mormantul gloriosuluiInainta, cant& sa francizeze coala dela Stantul Sava.Din fericire, este o opozilie puternica din partea dasca-lilor colii nalionale, unde dupa Eliad vine un PetruPoenaru, cunoscand destul Occidentul pentru a nu-1imita servil, i aunt Inca vii urmele lasate in suflete deArdeleni fanatici pentru Roma, mama comuna, caAron Florian §i Laurian.

Unirea din 1859 muta aici, sub un Domn moldo-vean, care n'a putut ca0iga o mandra societate deboieri munteni, cu care Moldovenii lui s'au contopitdestul de greu, centrul vieIii romane0i, atragand siprivirile, din ce in ce mai pline de speranTe, ale Ardea-lului. Universitatea se desvolta din coala dela SfântulSava, i direcIia ei e hotarit naTionala. Dar, o bucatade vreme, lipsesc marii profesori i produclia literal%e inferioara, mai ales ca alegere a subiectelor §i _simsal limbii, celei din Ia0.

Ve veni vremea, pe la 1880, ca Ia§ul, cu tot ce a pututpregati §i desvolta, sa fie absorbit de Capita la, care relinetoata viala politica 0, cu o via0 economica Inca indigena,strange i bogalia. Tnsa sub acesta mestec imbielpgatIn talente dainue0e, ascuns, dar atotputernic, un fana-riotism de cafenea 0 zeflemea, care, supus spirituluiapusean, ia lucrurile in u§or i raspande0e, and seep-ticismul, cand apelul la instinctele inferioare.

0 viala intreaga am luptat contra lui pentru un creznalional §i moral, ap de mult luat in ras de to-0 obraz-nicii, §i vreau sa ispravesc-afirmand Inca odata absolutalui necesitate, mai ales astazi &and, deed Ia§ul are o

BUCURE$TII CA VIATA. CULTURALA $1 INTELECTUALA. 245

misiune fa-Va. de Basarabia §i Bucovina, Inca patrunse deatata strainism, Bucurqtii au datoria sa atraga §i sainghita, intr'o cultura generala româneasca, Indarát-nica aparare a unui localism ardelean de infiltraliistraine.

a N. Romfinesco, 21 Maiu 1935.

XXXII

EROI I EROISM

E azi serbarea eroilor gi de sigur se au in vedere defireasca recunogtinIA a natiei aceia cari, in zilele ho Ca-ritoare de unde a iegit, cu multe silinçi, cu mult sfinge

multe lacrimi, Romfinia de astäzi, cu tot ce cuprindedin vieata neamului, au plecat dela vetrele lor, la careatâtia nu erau sa se mai intoarcá, ffirä a se opri la cAtàgrade, grija gi durere lash' in uring. Acelora cari, oricear fi facut, i poate ar fi gregit pe uring, s'au oferitcu drag& inimfi, punând pieptul pentru &Lisa. Nu putemfi In ajuns de recunoscatori, i s'ar cadea ca la miceprilej de comemorare ei sà treaca inaintea tuturora, fiegi in zdrentele ingustarilor lor de asatzi, fiinda ei,ffind ap cum au fost, ni-au dat tot ceia ce avem astazi.

In tinereta mea petrecutà in strain6tate am vazutla Paris cum erau tratati aceia cari luptaserà pentruvulturii Franciei pe atAtea cfimpii din Europa, uniichiar dintre acegti venerabili fogti ostagi cu parul albgi pagii tremurdtori in acel colt de Crimeie unde victoriaeipatata contra Rugilor a fäcut sà ni putem clAdi dinfragmentul moldovenesc gi acel muntean tara cea nouà,

gi

Orli

EROI *I EROISM 247

asa incAt cu o deosebità multgmire luam din mânilelor zbarcite cartea mea, la Biblioteca Universit4iimai ales, unde vedeam numai pe doi din acesti vechiostasi. Adgpostul glorios al Invalizilor, lânga sicriulde porfir al lui Napoleon sub cupola aurità cuprindeape multi dintre dânsii, cari-si soriau la putinul, zgfircitulsoare parisian, trupurile patrunse de glom* si atipiaupentru ca sub pleoape s'a li se vrgjeascg vedenia isprd-vilor savArsite când erau tineri si voinici. In gràdinilepublice lor li se dädeau locurile de pazg, si portarii sealegeau de preferintà dintre ei. i pe atunci Legiuneade onoare se acorda cu multg scumpdtate celor dinlark si sentinelele aveau obligatia de- a prezinta armelecelor cu panglica rosie. Nu odatg m'am infiorat candonorurile se dildeau uni biet mosulet slab si gArbov,imbrgcat in haina civil& cea mai rnodesta.

i astgzi la biblioteci dese ori esti servit de func-tionari cgrora li fluturg o mâneca goalä sau cari-si targscpiciorul mutilat. i astgzi in tramvaie cel care poartàurma suferintilor indurate pentru tar& isi are locul asi-gurat, oricine ar fi ca situatie acela care i-1 cedeazgbucuros.

In vrelnea veche, de unde vine insusi cuvântul deq erou *, luptatorul care si-a fgcut datoria se invred-nicia de cea mai mare cinste, algturi de inteleptii nea-mului si de conducgtorii cei mai inalti ai trebilor publice.

Pe and astäzi dese ori acela cdruia i se datorestea§a de mult isi sung pe strgzi in zgdar vechile decoratiisi medalii fgrg- sd fie bggat in samg de nirneni, si el seindeasil imprcund cu ceilalti, tot felul de gloatil din tar4


si strainatate, la usile Ministerelor unde se face o pomanacare-i jigneste si de care ar trebui sa sangere mai multsi deck de ranile lor de odinioara. E o durere pentrumine cand vin sa-mi ceara recomandaIii pentru ceiin slujbe mari oameni cari poarta sapata in carnea lorurma incercarilor prin care am trecut ca ea ajungemla limanul mantuirii.

Dar nu totdeauna cel care a fost ranit a dat mai multadovada de vitejii in ceasul marii ispite. Glontele nualege. El trece une ori peste cel ce sta in frunte si loveste,orb, in laturi sau in fund. Dar noi n'avem nici putinla,nici caderea A' cercetam si sa alegem. Nu suntem jude-catorii celor cari, oricum, au stat inteo primejdie pecare n'o cunoastem, pentru vrasta sau pentru rosturilenoastre. E mai bine sa respecta'm mai mult deck secuvine deck, afland pe urma cine a stat in fala noastra,sa ne mustre cugetul ea am jignit un suflet nobil ce s'aoferit candva jertfa pentru noi tori.

Lee-0i n'avem de dat nimanuia dintre clansii. Dar,cum oricine are dreptul sa ne judece pe noi, si noi putemjudeca in constiinTa noastra pe al/ii, chiar daca nu lispunem parerea noastra. i cat de bine ni pare candacela care a fost erou ori care a trait in atmosfera eroicaa razboiului se respectä pe sine insusi, ramanandu-iceva din ceea ce a fost in acel c eas suprem si ferindu-sede orice scadere morala, care pentru el e o profanarece intrece cu mult fiinIa lui insasi.

Dar sa nu gresim crezand Ca este un singur fel deeroism, acela care se vadeste in clipele marilor incercarisangeroase, cand se face warte de om pentru apararea

EROI SI EROISM 249

sffintului pilmfint al patriei ineglcate ori pentru a ducesteagul lárii pe drumuri arkate de ursita.

Se poate chiar ca acest eroism de o anume parte numaia vie/ii, parte care poate fi chiar scurtä, sä nu fie sin-gurul, qi sA nu-i park' rAu niciunuia din cinstitorii eroilorcari, taind In pace ori neavând, ca femeile, un rost Inrazboaie, nu se pot Invrednici sil aráte a au un suflettot atilt de tare 9i de devotat, despreluind cu tot atAtahottirire orice tel de pericole.

Eroic e oricine 9i in cele mai umile Imprejurari alevielii face ftirä niciun interes silinIa care-i Intrece mij-loacele obi9nuite, care se biruie, se Intrece qi se uita pesine, atunci cfind ajunge A' apere 9i sfi ocroteasch pecineva mai slab cleat dânsul sau sfi IntaIi9eze marilerealitgli, marile fiinli ale vielii, Inaintea frumuseIii 9iinglIimii chrora trebue SA ne inchinam.

In timp de pace e eroic osta9u1 care, %a a fi trimesprin ordin In partea din Wire care infruntfi primejdiileaierului, trecand peste neguri, lupttmdu-se cu vemtul,expunfindu-se surprinderilor ma9inei adesea neascul-tatoare sau neindestulatoare, nu 9tie, in fiecare zi aincerearilor de atfitea sute de ori repetate, clack seara,I9i va mai revedea la vatra pe ai &di, sau care-9i Inchiniitinerelele abia Incepute unei a9a de cutezatoare mi-siuni. Inaintea camaradului, a prietenului cazut, el arecurajul de a relua aceastil lupta cu vfizduhul care punepe omul viteaz din-timpurile noastre alfituri cu zeii 9ifiii de zei, neteingtori de moarte qi despreluitori dedurere, ai antichittqii. Numai unde-i vedem ap dedes inaintea noastrg, fiind ob4nuili cu dânOi, nu In dam


sama cu cat sunt ei mai presus de noi in vitejia cea maivrednica de respect.

Cand, in razboiul ce s'a incheiat, prin luptele dinVrancea, femeile satelor, copiii veniau la front, inoindnecontenit provizia de gloage, fara a Iinea samfi deataIia din ei cari cadeau alaturi cu osta§ii, aceste fiintide o rara 11144 are sufleteasca, pe care o gasiau a§a denaturala, merita sä fie a§ezate alaturi de cuceritorii detran§ee §i de izgonitorii pedepsitori ai dupnanilor.

Dar, in acelea0 zile grozave ale neamului, mai susInca se a§eaza acele femei Idea niciun sprijin, Para rnij-loacele de Tirana inse0, flamande §i, in i dr enle, dupace avusera tot binele vieIii, care, adesea ate a gaz-dui in casele lor pe aceia ce li ucisesera poate pe frontbarbaiii, fraiii, fiii, pastrau in faIa jignirilor §i amenin-Iarilor, sfidand bestia stapana pe soarta lor, odata cudesavar§ita curaIie a trupului lor, 9i mandria de repre-zintante ale unei nobile nalii. Aceasta, dela doamnamare, care primise de copila o cre§tere in acest inteles,pana la cea mai saraca din satencele Rornaniei care-§ipastra vatra §i patul curat. Scaderea uri4a a na§terilorin teritoriul ocupat e una din dovezile cele mai puternicede morala a acestui popor i femeile carora li se datore§teaceasta nu pot fi laudate in de ajuns pentru un eroismframantat cu atatea lacrirni.

Oricand insa eroismul se poate vadi, fie §i in cele maismerite imprejurari ale vieIii, in mediul cel mai feritde ochii oamenilor.

Nu e§ti croic atunci and ridici pretentia ta inainteaneputiniii de a te multarni a Ora tale cazute in

EROI IN EROISM 251

nenorocire. Oricfit drept ai avea, nu se cuvine sii-li apucide gfit maica Iarà §i sa-i porunceqti a-si da ceia ce are ininima ei pentru tine, dar n'o ingkluie vremurile. Cieroic este ea rabzi, cu eandul la ajutorul pe care i-1 daiastfel. De cite ori n'am auzit funclionarul eau platitcare, sfios, märturisia ea se ajutà qi el cum poate, darimpotriva patriei nu inlelege a carti ! Ori, in aryturileumede i insangerate ale faboiului sau sub biciulstrainului, care se poate intoarce daca ni vom cântäriprea mult serviciile, era mai bine?

Dar eroic, o, cat de eroic ! e Orintele care se ingusteaz6pe sine, in anii din tinereca pe care n'o poate teal ori incei ginga§i ai batrâneIelor impovárate de suferinti, pentrua da putinfd de invaVätura copilului pe care a tfiteadovezi imprejur il fac sa lie prevkut fára recuno§tinil.Tata, indoit sub povara multelor sarcini rail Oa-the,mama careli usuch ochii la lumfinare noaptea tfirziu,cei ce veghiaza la &d'art-Ca' ele odraslelor pentru a li scgpaca prin minune viaIa prin nesfa'r§itul devotament. Orimedicul care §-tie ca poate muri de boala pe care o cautäin coliba unui s'arac ali nu s'au stins in timpul raz-boiului ! , femeia tângra care prtzeqte somnul bolna-vului necunoscut, la patul caruia o chiama o datorie,indeplinita une ori cu sfinIenia celor mai adevärate dinmucenice. Ca sa nu ne ridicam pfina la descoperitorulcare tie ca va cadea in clipa insa§i când va fi smulszeilor taMa.

Eroismul nu e in imprejurari: in noi 11 avem. i a nualegem pe aceia cArora ni se cere a-I inchina.

o N. Romanesc*, 8 Iunie 1935.

XXXIII

AMINTIREA LUI DIMITRIE CANTEMIR

Acum douä sgptämtini oasele, aduse de departe, alelui Dimitrie-Voda Cantemir au fost apzate In bisericalui Vasile Lupu, inchinatà celor Trei Ierarhi, Trei-Sfe-titele din Iaqi.

Ceia ce deosebeqte pe vechiul Domn moldovean, multiani trist pribeag In Rusia, de 0 a fost acolo cneaz 10senator al Imparatiei, favorit §i sfetnic qtiiatific al luiPetru-cel-Mare, Incunjurat de o familie de oameni inte-ligeati, In care 0 o fah' de o raid distinctie, Maria, careera sa fie Tarina alfituri de Petru, 0 insurat, dupg moar-tea sotiei dintfiiu, Cantacuzina Smaranda, fata lui

erban-Vodti, cu o tfinfirá priatesa rusg, crescutà inSuedia, este, in zile de tinerete petrecutã in Moldova qila Constantinopol, In zile de maturitate din acest exil,In zile bune 9i In zile rele, o nesfar9ita tinerepri desuflet.

Un suflet omenesc e titar atunci and lumea, cufrumusetile 0 cu tainele ei, and oamenii cari-1 Incun-joarg, orice sentimente ar avea fat& de dfinsul, andel. Inn li, cu tot ce cuprinde 1ii cu tot ce ascundel ti stint

AM/NTIREA UM IMMITRIE CANTEMIR 253

un obiect de necontenita curiozita te, de neasttimpftratttdorinIii de a §ti.

Sunt curiozitati de acestea reci. Le au mulli invrtIaii,dar nu din cei mai mari, adecii din aceia cari, in acela§itimp, au Vazut locurile de foarte sus §i au pätruns foarteadânc In läuntrul lor, ap cum ochiul pasarii ridicatemai In inaltul cerului vede mai desluOt Ong In fundulvalurilor, descoperinduli prada. Dar adeVfirata §i ceamai nobilil curiozitate e aceia care Fe une§te cu o caldliiubire pentru scopul cercetarilor intreprinse.

A§a a fost setea de §tiin-p, reVarsatà asupra atAtortärttmuri, a lui Dimitrie Cantemir, cel care a murit lacincizeci de ani cu aceea0 ochi lacomi de a patrundetot ce se gasia in raza lor de privire i gata de apune in cgrli noi tot alte ganduri. El a fost, in aceastfinesfArqith tinereIe a lui, de sigur un entusiast, in celmai curat inleles al cuvtintului..

Nu i-a placut numai de ce vadesc §i descopar &Agile,In multe limbi, pe care le-a rAscolit cu degetele neräb-dgtoare ale frumoasei mâni de sthpanire. Ci asuprafilnIii omenepti inse§i s'a intins aceastil patimil nebi-ruin' de care s'a zbuciumat din anii celor dintfiiu Incer-ciiri ptinri In clipa cand moartea singura I-a impiedecatde a merge mai departe.

Cuvintele cu care se indreapta flgcaul domnesc catre0 dulcele * s'au frate, trimes de tatal, care nu putea facealtfel, ca ostatec la Constantinopol, inchinfindu-i o cartede cugetiiri asupra vie-cii umane §i. asupra naturii, carearatä mai mult ...;etire dectit cunoa§tere a locurilor, Di-vanul, In care inleleptul sfideaza 0 lumea * cu toate

254 SPATUTII PE INTUNEPEC

farmecele §i. ispitele ei, oprindu-se cu acea melancoliecare intovar4e§te atat de adesea cele dintiliu glindiriasupra condaiilor de m'argenire a existencei noastre,araa o aplecare dare induio§ate iubiri.

DacA apoi la Constantinopol, unde a trebuit s'a iea,ca garant pentru Domnia batrAnului tatii, locul acestuifrate, el a fost primit bine pretutindeni, la Turci, ca §iin cercurile crqtine, ale Grecilor, ale Levantinilor, aleFrancilor dela ambasade, unde tânarul print ajunsesea fi a§a de prquit, aceasta se datore§te aceluiasuflet deschis, eautând prietenie qi oferind in chipulcel mai larg tot ce era in putinla unui thar fiu deDomn.

Se interesa de orice §i avea ceva sh intrebe la oricinedintre cei vii, in acela9i timp cfind cei mor-V ii spuneauprin earlile care nu mor taina gândului lor. Nu se gtindiaatunci sti scrie el insuO, de 0 dovedise prin luceari deinceput ca e in stare sa le fack indräznind chiar, lucruneobipuit 'Ana la dânsul §i iara§i neobi§nuit pe urma,sä le dea in tipar, atunci and numai Car-Vle de slujIäbisericeasca i de teologie se invredniciau de aceastäonoare. N'are de loc aierul unui savant ve§tejit din pra-gul insu§i al vieVi publice acel frumos tânfir cu profilulcurat, cu buzele sub-Vri urnbrite de o fin'a mustara, cuparul lung, sau mai curând peruca de mod'a apuseanä, cubuckle azfind pe umeri, pe care-I infal4eagt por-tretul lui, de un necunoscut pictor apusean. Juchriacu prefacerea in dobitoace 0 pfisari ale fabulei a cunos-cuOlor, prieteni i dupnani, din jurul ski, in Istoriaieroglifica aratä ch-i plficea pe vremea aceia a basmui

AMINTIDEA LUI DIMITEIE CANTEMIII 255

asupra istoriei, in care era insu0 atat de intim ameste-cat, a vremii sale.

Pare ca la data &and i s'a zugravit faIa limpede pecare nu scrisesera inca nimic grijile, temerile 0 durerile,el nu trecuse printr'o incercare de numai cateva luni aDomniei, neprimite de Turci, cari-1 chemara la dan0i§i-I relinurd. Dar felul cum a voit el Domnia nu e de sigurobi§nuit, 0 el arata acelea0 nevoi sufletwi, atilt dedistinse.

Se faceau pe atunci stapfinitori, cu putere impiirà-teas* ai Orilor twastre prin alegerea Turcilor, in mânacarora de fapt stateam. Prieteni bine-111%114i la Con-stantinopol, din lumea puternicilor in jurul Sultanului,hotarau, 0 buna lor dispoz4ie trebuia necontenit in-tretinuta cu daruri. Un Domn roman de pe la 1700 eraun om cu somnul upr i adesea tulburat. Si el simliacum il apasa pe grumaz o putere care-0 facea Cate odataun joc de a-1 frange.

A§a nu voia sa fie tanarul Voevod Dumitrwu, urmcqal tatalui trecut prin multe silinli i incercari pada sai se cante in Biserica Domneasca din Ia0 rugaciunileimparate§ti de inscaunare. El voia sa fie ales, aclamat,purtat pe scut de sara lui. Si in aceasta Iara nu de oricefel de oameni, ci de tineri ca dansul 0 de osta0. In stri-gatele acestora a fost el inallat la Scaunul Moldovei.

A§a se Meuse mai de curand 0 in cealalta Iara, laMunteni, cu Constantin Brancoveanu, dar §i acolo toto minte mare, un suflet mandru e acela care n'a vrutsa se intrebuinfeze obi§nuita tarare spre putere inainteastapanilor daru4i 0 linguAi. Crescut in strainatate,


Constantin Stolnicul Cantacuzino a pus la cale ridi-carea dupa cele mai vechi 0 mai bune datini a boga-tului 0 blAndului ski nepot. Era deci 0 la unii §i laceilalli dintre Romanii liberi aceea0 tendinçA spre inoire,potrivit cu un trecut a ctirui poveste de lupte 9i biruiqi,0 contra Turcilor, se scria pe vremea aceia cu pasiune.Din splendoarea acelor vechi timpuri cadeau asupraunui prezent dezarmat lumini care fäceau s'd se vadadrepte 0 largi drumuri spre viitor.

Ca nu 1-au vrut stapanii de alta lege a trebuit sa-1doara adAnc pe tanarul care nu gAsia in filosofia luidin car* de invAIgtura mfingaiere pentru toate decep-Ole. Traind de acum in mijlocul lor, vazAndu-1 con-rumia, lipsa de curaj 0 de mandrie, semnele unei rapezidecaderi pe care o credea ca urmeaza pana la capat, else intari 0 mai mult in gandul ca altceva trebu:e, §i maiales in acela CA a§a ceva se poate. erban Cantacuzino,socrul lui, o voise cu Imperialii nem%i, el se indrepta,dupa orientarea fireasca a -Orli sale, catre Imperialiimuscali.

A doua Domnie a voit-o el, nu pentru &Ansa, pentruvanitatea puterii, pentru placerea vulgar& de a vedea peoamenii cari-0 inching mandria spre ali satisface inte-resele 0 carili parasesc crezul spre a fi vazuli cat maimulta vreme sus, in varful societalii, ci pentru câ de petronul Moldovei el putea sa lucreze la opera de desro-bire ce sta in fundul celor mai dragi speranTe ale sale.

Cronicile vremii §i un Grec ocrotit la Curtea DomnilorMoldovei ni aratà pe un om care vadit cauta sà-0 ca§-tige prietenii bune pentru un scop mare, pentru una

AMINTIREA LUI DIMITRIE CANTEMIR 257

din acele incercari ce hotarasc asupra unei vieti i asu-pra unei 014 Intregi. Ca un fiu pentru cei batrani, ca unfrate pentru cei de o sama cu dansul, ca un parintepentru tineri. Iubirea lui se Indreapta mai ales catreacest tineret, rare el insugi, gi de mult, alergAnd subtoate steagurile de lupta, se cere la lucruri noi gi ray-negte necontenit la ispravi extraordinare, la mari vitejii,la lovituri de aventura. Ei vor fi doar tovaragii lui laceasul, pe care-1 agteapta cu nerabdare, and furtunase va deslarqui la Nistru i va rupe copacul cu miezulputred al puterii otomane, aducând Moldovei liberarea.

Moldovei gi Intregului popor românesc. Pentru ca dinizvoare pe care le-a cetit pe vremuri gi la care se vaintoarce când se va zdrobi scurta cariera domneascael gtie, ca gi mai batranul snu contemporan ConstantinStolnicul Cantacuzino, ea este un singur neam romti-nese, Infipt aici din vremile Romei gi care pu se poatesmulge niciodata de unde-i sunt radacinile.

Ziva cea de mult dorita vine. Inaintea celui careagtepta legiunile noului Constantin-cel-Mare mergandsa-gi ia tn stapanire cuvenitul Tarigrad, rasare o oastemare, dar neorfinduita, fara nicio chezagie de victorie,gi mai ales un gef imparatesc care striga, petrece i bea,un mare gi crunt barbar care-I salt& prin aier pe dânsul,aga cum salta prin neprevederea lui soarta intregii creg-tinatali rnsaritene.

Dimitrie Cantemir, cel crescut Intre inIelepteoameni cuminçi, va fi putut inTelege Inca din acea clip&cum se vor ispravi lucrurile aga de fara socoteala chib-zuite. El n'a spus niciodata ce a simOt a tunci and

carci II


aceastk prevestire s'a adeverit 0 toatk aceastä armanizbkvitoare, rkscumpArfindu-se de robie, a trebuit sk. fietrimeask acask ca niOe invin0 0 nioe iertaTi din milaunui Mare Vizir mai iute, deci, mai norocos la faptà.

Intre cei ascun0 de urgia turceasca biruitoare este9i el, care se visase liberator 0 organizator de lark, in-temeietor de dinastie. Va merge cu Tarul, cu 4 sudarul *1),cum ii zicea unul din boierii 1ntoväràii cu dânsul, IoanNeculce, in locuri necunoscute, unde era sà-0 duckramk0Ia, pulink, a anilor vie-cii sale zbuciumate.

Ce va face acolo, aceasta e teribila intrebare ce i sepunea celui de ap de sus prabuOt ca sa nu se mai ridiceniciodatfi pe vfirful de unde crezuse ca descopere unap de mfindru viitor pentru sine 0 pentru ai ski.

A crezut el in adevar ca va veni 0 un ceas de ras-platire 0 ca mfina aprigâ a Tarului moscovit 11 va ducedin nou spre Scaunul pfirintesc in patria doritk ? E greude admis. Omul avea privirea agerk 0 dela inceput vafi vkzut cfitk pbrezenie e in aceastä impArklie nemiir-genitrt 0 cilia dezorientare furioask in mintea salbate-cului de geniu.

Atunci, osfindit pe via-ck la ospitalitatea unui neamcare abia se deOepta la cultura inalta de care ap delarg se imp'firtkOse neobi9nuitu1 oaspete, el trtii. En trecut.

E multà mfingkiere in stràbaterea veacurilor, carearata adesea ce zádarnice sunt toate nedreptaIile 0 ceoskndite la un rfiu sffir0t toate tiraniile. Nu se vede

1) Gosudarul, imprtratul.

AMINTIREA LIJI INMITRIE CANTEMIR 259

aceasta numai doar and privirea nu poate irnbrhii§a de-stul. Fiinda numai ce e drept §i omenesc e in adevifir solid.

Se smulse deci de la ce avea inaintea ochilor : o casäde piatrii la Moscova, adapostuui_ upare la mo§ii, po-dani, supu§i de alt neam, a carui limb& o deprinsese, dealtfel, rfipede, un grup de boieri Incredinlali lui, cum opretinsese dela inceput, ca unui Domn, cu dreptul dea judeca §i de a pedepsi, apoi o cash vaduvita, un se-cretar §i preceptor grec pentru copiii desleraV, nouacgsatorie avfind aduca mai tarziu numai, pulingbucurie tinereasa. Ce altà viacd atunci and Ii fluturape umeri, nu peruca pudratà, ci chica moldoveneasca§i o mustafa darza-i infloria pe buzele acum rase, dupgrnoda Apusului, impus6 de Tarul Petru!

IntaIi§ând trecutul, singurul dintre Domni care afäcut-o, el se putea opri asupra lui, care avea destulede povestit §i de indreptalit, mai ales pentru momentulsupremei tragedii. Dar se mullami sa-§i arate intaiatinerefa lânga tatal a cgrui memorie voia s'o pastreze.Nimic din strigatele zguduitoare ale lui Mihai Viteazulspunfind Imparatului din Apus i lumii intregi ce voise,ce fácuse, ce ispravise. Ci, lini§tit, ca un glas far% trup,el incepu sa destd§oare drama cea mare a poporuluiski. Nu vi se pare ciudat ca, precum inainte de supremanoastrà sforIare spre unitatea nalionald a rgsgrit dinmormantul sau dela Arge§ Basarab intemeietorul, dingropn4a de la Moscova, unde s'a coborit Inca tilnár, nise intoarce Cantemir glorificatorul, in zilele and aceast5unitate indeplinita e in sarcina cuminleniei noastre ?

4 N. Ronattneser, 3 Iulie 1935.

sg-i

XXXIV

VACANTA 1 COLARII

Vacama, dulce nume pentru colarii deprin§i cuoare de clash', cu catedre de pe care pontifica dom-nul profesor de mai multe materii sau de una singura,cu notele care se distribuie cu siguranla chimistului carenu-§i incurca substargele, cu examenul care, la sfar:9itu1 de an, prezinta Inteo glorioasa aureola rezultatulunei mai mult sau mai pu0n disciplinate (c buchi acar0i *, iar pentru unii 0 cu 1ncununarea cu lauri ci in-toarcerea la parin0 cu vraful de car0 sub braI!

In vacanIa po0 dormi cat vrei 9i ce placute stintdiminelile and soarele cald 10 desmiarda pleoapele tried1ngreuiate ! In vacanla nimeni nu-0 suna In ureche unclopot care te urmarecte toata via0t. In vacanIa nusunt culoarele negre ale internatelor, promiscuitalile pa-turilor de fier ingramfidite in dormitorii prea adesea railincalzite, mirosurile de spalatorie ale lavatoriilor, aceleade spiIerie ale infirmeriilor pe care trebuie sfi le cunoctidin and in &and ; nu e Weptarea hazardului care te4 scoate la legie * ori te lasa In pace la locul tau, chinulsufletesc de a descoperi nota pe care profesorul dibaciu

VACANTA $1 $COLARI1 261

o pune in semne personale 0 tot viforul de nume, dedate, de formule chimice care se abate asupra unorminli obosite, dornice si de altceva, in momentul ciindinaintea publicului trebuie sa prezinli o vistierie decunwince, une ori aproape cu totul goalfi.

Cine dintre noi, inteo coalà asa de gm calauzira, carenici pentru scolari, une ori nici pentru profesori, dar,mai ales, de sigur nu pentru societate, cgreia ii trebuiealtfel de oameni deck vestejiturile pe care le arunc5in mari pachete an de an invaramântul, n'a simtit des-povararea acestei vacanle, in care oricine, cu pgrimisau fára, cu parinIi cari inleleg 0 cu cei multi cari nuinceleg, are voie sa Led orice, 0, cu debsebire, srt nu Leanimica!

Si vacanIa se rniintuie. Cu ce folos ?S'ar crede ca elevul ce cuvant ridicul, care totu0

s'a incetalenit, un franluzism din cele mai pulin accep-tabile ! se intoarce inzdrávenit, refficut cu totul dup.-aostenelile scolare care, adaug, intr'o §coal'a bine orga-nizatà, fficutá pe màsura omului, nu pe mgsura carcii,n'ar trebui sa existe, improspàtat 0 suflete§te ca 0trupeste 0 gata de o notea activitate spornicrt.

Las la o parte Ca noua atingere cu coala nu e, pentruimensa majoritate, de loc o bucurie. Ni plficeau nouàpe vremuri numai douil lucruri in Septembre cficipt atunci la aceasta data, la 1-iu. exact, Se reincepeaucursurile cu numai vre-o dot& zile de pipAiri, pe cândimpotriva mea ca ministru al Instrueliei se pregatia oadevrirata revoluiie fireasca pentru CA desehideam peakprimarei atunci, acea §coala primarà care pe aceia0


vreme a copilariei mele se redeschidea la 15 August.Cel dintaiu lucru, de o adevarata bucurie pentru noi, eraInfaIi9area curata a unor sfili de clash' pe care le lasasempline de praf 0 Imbacsite de murdarie, cu un desgu-stator miros de om nespalat In de ajuns. Cu dart volup-tate trageam in nari acel miros de vapsea proaspatacare-mi da 9i astazi o deosebita mulIamire, unita 0 cumandria de a mai fi cladit, creat ceva! i, pe urma, cat vaincanta cartea noug, chiar daca ea era capatata, pentruun prel mult mai mic, cu cali microbi zaceau IntrInsa,de la Inainta0i no§tri cari o impodobisera cu inscrimiipersonale, 0 in latinqte:

Hic fiber est meus,Testis est Deus,Qui non credebit (8ic)Nomen videbit,

0 cu adaugirea 0 mai ales colorarea tuturor ilustraiiilor !Cand era in adevar noua-noula, ce desfatare sa-i taifilele ori chiar sa aspiri acel parfum de hartie proaspata,de cerneala abia uscata care 0 azi face parte pentrumine din micile placeri ale vie-pi, pana tnteatata carecunosc dupà miros originea nalionala a unei carIi(aceia care miroase mai frumos e splendida carte en-gleza legatà).

Dar nu-mi amintesc sa fi dorit noi vre odata de revede-rea dupa vacanIa a unui profcsor, sa-1 fi a91eptat cu ne-rabdare pe catedra spalata sau vapsita din nou, sa fitresarit de bucurie la auzirea unui glas care ata tea sap-tamani de zile nu ni-a mai sunat in urechi. Dar nici rin

VACANTA $1 $COLARII 263

s'a intamplat ca vre unul din profesori pe cari i-amavut sa se fi interesat, macar intelectual, daca nu pa-rinte§te, de ce am facut noi in cursul vacanlei §i de ceni-a ramas noug din acele lucruri savar9ite. Nimeni nune punea din nou la acel cantar care trebuie §tiut exactatunci &and pentru grele scopuri de educalie te intal-ne§ti cu o fiin omeneasca i mai ales cu una care re-zerva atatea surprinderi i cuprinde intr'insa atatea

Veniam apoi la §coala fara niciun fel de satisfaelie,necum cu un intreg program de ce am avea de gaud

facem i in acest nou an acolo. Veniam obositi. Da,obosii ca dupa o petrecere, dupa o noapte obosita, dupaun pacat, a spune. A se da din nou la brazda e unlucru greu pentru eine, macar cateva zile, 9i-a pierduto obi9nuinIa cu atata osteneala capatata. Pentru omulmatur chiar, care-§i poate impune mai mult i e maicapabil sa tread' dela o dispoziiie de spirit la alta, nue lucrul cel mai upr. Pentru un scriitor care, cum sezice, s'a odihnit, dupa recomandaIiile doctorului i sfa-turile prietenilor, reluarea condeiului, instrunarea dinnou a mincii catva timp inactive e o astfel de apasarede samana cu o ridicare de pe boala. D'apoi copilulintors la salbatacia lui primitiva lasata de cele maimulte ori cu totul fara frau...

Acest frau era odatä in maim parinIilor. Astazi nicicei mai autoritari dintre dan§ii nu-§i pot stapani cutotul odrasla. E o americanizare repede §i a societa/iinoastre. Casa parinteascrt, in ciuda bunataIilor carea§teapta acolo §i a desmierdarilor care de fapt jignesc

mulcii

sa


dorinla de a se afirma ca oarneni, nu numai a baiecilor,dar a fetelor, bäielite aga de mult de-gi intrec fralii gicolegii, nu atrage; nu gtiu tinerii cum sa scape mai ugordinteinsa. Iubirea celor caH i-au n'ascut gi crescut li separe o polica trash' asupra Ebert:10i lor. Gusturile mo-derne fac s'a* se priveascA despreluitor ceia ce a fostpentru noi un obiect de admirwcie gi de iubire. Cândfetele noastre curâcd, regasim prin funduri de saltarelucruri spre care se uitau induiogali ochii nogtri. Suntstari de spirit impotriva cgrora nu mai putem lupta.Dar aceasta nu inseamnd cd oamenii de mdne trebueldsali de izbelive, ca sa tragem une oH ruginea lucrurilorcare, cel putin pentru vechea noastra moralitate, suntvrednice de mustrare gi de osAnda.

0 autoritate a gcolii asupra vacanlei nu existä. Nugtiu chiar dacä familia ar admite ca cducatorul gcolarsa se amestece, aga cum face la catolici preotul, duhov-nicul, in lucruri care fac parte din intiniitatea casnica.

Atunci? Atunci e de desperat gi zecile de mii de copiisâ fie lasaii ca o mullime de iepuri scapali sa nàväleasca%am, ducând dezordine gi obraznicie, barbari iegi0 dinpaza sArmelor ghimpate in care au fost izolati o partedin an, pentru ceia ce se numegte <dinigtea parinlilor *,plus pregatirea unei cariere?

De sigur ea' nu. S'au fäcut incercari cu cercetggia, custrajeria, cu crearea prin colturi de Iarà a unor societatide tincri cari duc o viala asemenea cu a Pieilor Rogiiin wigwamurile americane, §tiind sä aprindg focul, Aligateasca mâncarea, sa se ingrijeasca la board, sir inall,ecorturi gi sit descopere drumuri.

VACANTA $1 *MIAMI 265

De sigur e, atunci cand nu se abuzeaza de o via traIn aier liber care poate duce la pneumonie §i cu o lasareIn sama lor care poate degenera in tovara§ii ingrijora-toare, o intarire a corpului, buna pentru viitorii soldaIi,§i o folositoare leclie de initiativa, pe care §coala o dis-truge.

Dar ce trebue acestui copilaret §i tineret e altceva.0 funqiune folositoare de indeplinit, o opera de crea-liune care sa-i prinda cu totul, sa-i faca rnandri de eiin§ii altfel decât pentru faptul ca Intr'un prostesc sportde imprumut anglo-saxon §i-au smuls brawl din umarla o Intrecere cu mingea, §i-au provocat prin smunciturisalbatece o hernie de care mai tarziu vor trebui sa seopereze §i au inceput prin gafairi peste fire, prin for-larea arterelor boala de inirna care-i va rapune maitarziu.

Ace§ti omuleli, aceste femeiu§te Preau ceva, ceva caresd fie al lor, care sei li se recunoascei prin catau invaIat ei, pot face lucruri pe care varsta noastra,grijile noastre ne impiedeca de a le mai incerca.

Tara aceasta e plinei de taine. De taine a cdror yeidirenu poate aftepta, /Uncial zilnic ele dispar.

Cantece se due. Dan%uri se uita. Tesaturi maiastre,covoare inflorite se destrama, putrezesc pe trupuri deTiganci ratacitoare, prin colcuri de bucatarii de prinora§c : de se cer pàstrate sau macar copiate. Vechi case

ranqti de nobila arhitectura ins tinctivfi se lasa obositepe stâlpii macinati de vreme: linia lor trebuie pastrata.Maluri povarnite descopar urmele mileniilor geologice,cu schelete de pepi i coji de molusce. Fluturi rani


reprezintà o rasa care se stinge. Flori neqtiute de bota-n4ti se ascund in munli ori plutesc de-asupra locurilornestrabiltute. 0 intreaga lume de gandire mai poate ficuleasii In poporul care a elaborat-o. Graiuri ne;tiutemor pe buze de batrtmi.

Intr'acolo indemnaIi aceste puteri tinere!La inceputul oricdrui an ele sci areite isprava lor, uncle

au putut gi cum au putut. Observalii qi obiecte sa fiesingurul mijloc prin care poarta 9co1ii s'a" se poatg re-deschide.

nu mai pulin, un carnet s'a arate acolo la §coalri,fiinda facii de cei de acasift ar fi o sfialà , giindurile

care au trecut prin mintea copiilor pe langa fapta pecare au savaqit-o.

t N. Românese *, 18 Iulie 1935.

TEATRE DE VARA

Teatrele noastre au de sigur 0 o altà misiune dealtaceea de a distra lumda cu ceea ce lumea cere. Totdeauna,din vremea and la Greci reprezintapile scenice aveaudrept scop sa intregeascA o serbátoare, sa filch' o 9coalatineretului, sa improspaIeze cuno9tini.lie oamenilor ma-turi, fa etispfindeasca un adevarat inva0mant cetàle-nese, pe care noi 1-am numi azi <( national * 0 4 patriotic *0 sii creeze o stare de spirit comung in jurul marilorintrebári ale timpului, o menire mai inalta a fost rezer-vatà teatrului. El a ajutat, daca nu la Romani, cari nuinIelegeau astfel de spectacole, dar, mai tarziu, la edu-ea-0a mulIimii in evul mediu, la intarirea sentimentuluireligios, punând ceea ce era siânt, dar a9a de departat,in atingere de-a dreptul cu societatea, iar, in vremea mo-narhiei absolute, la raspândirea unui ales simt de bunacuviinca, teatrul englez din vremea lui Shakespearernergfind chiar mutt mai sus, dând intreaga istorie antica0 a naiiei inse0, precum i 16murirea atitor mari intrebaricu privire la in/clesul lumii 0 la rostul vieIii omenqti.Revolulia francez6 a fost apoi pregatita prin asalturile

XXXV


indraznete ale corosivului Beaumarchais ; spiritul popo-rului italian a fost format de tragediile lui Alfieri ; inepoca romantismului cauzele cele mai nobile au fostservite de un strglucitor repertoriu la care au contribuit §ipoeti din cei mai mari ai timpului. Un Alexandru Dumas-fiul a tratat pe scen i cele mai grele probleme sociale.

Pentru a indeplini rosturi a§a de frumoase nu e ne-voie de cataligele unei solemnità-ti ggunoase. Sub o

infgli§are familiarg, intrebuiatând graiul de toate zilele,yunând pe scânduri oameni ca aceia, simpatici sauantipatici, de cari suntem zilnic incunjura-ti, neavandpretenlia declaratà de <<a indrepta moravurile )>, ingg-duindu-§i chiar glumele de care se râcle mai tare, dintoatg inirna, teatrul poate sg serveascg la ridicarea nivelu-lui intelectual §i moral al unei società-ti. Lecia cea maibung o prirne§ti atunci când nimic din tonul invita-torului care zambeste necontenit cgtre tine nu te urni-lqte i nu4i aduce o jignire. Cu lucruri upare se atingatat de adeseori rezultatele cele mai mari §i ce nu poateproduce o predieg, de a carii seacg trufie te desgu§tiindatg, se poate capdta prin suggestia de o elegantddiscreVe.

Sunt, de mult, teatre ale Statului, -tinute din banii con-tribuabililor, cari au dreptul sa. priveascg de aproapela intrebuin-tarea lor. Nu odatg, 9i in scrisul mieu, dar

in Parlament, unde n'am fost singurul sg atrag aterrtiaasupra unor anumite ratriciri care se pot inggdui aiurea,clan nu se pot ierta acolo, am observat gre§eala ceseface and se cântgrqte reteta, chiar pentru o piesg denimica sau rea, in loc a se -tie smug in rândul intttiu

i

fEATI1E DE VARA 269

de valoarea, piesci pentru a Cara ascultare, in lipsaclienhilor platnici, caH nu sunt nici oamenii cei mai lumi-nahi, nici cei cu gustul mai dcsvoltat, nici accia lacaH, pentru meritele 10r, avem datoria s6 ne gAndimmai mult, trebuie a se aducà funchionari, stu-denhi, §colari din anii mai inaintali.

0 anume categorie de piese ti poate gasi cu greu loculacolo unde e de nevoie s6 se infáhipze oH ce a ajuns clasicinteo intreaga literaturà dramatic6, oH f6g6duielile uneistralucite cariere de autor dramatic, oH invierile cele maieducative ale trecutului unei t,ri. Si totu0 mai trebuieceva pe alauri, care sa nu ceará at6ta atenhie 9i sa nuaduc6 aceia§i zguduire sufleteascd.

Acest ceva e dorit mai mult de popoare vesele Orala o u§uratate care nu e totdeauna condamnabil6, cume al nostru. Ni place a face haz §i de lucruri la care hinem§i de persoane pentru care in fond avem stim6 i respect.Nahia chiuiturilor dela bora' i a proverbelor usturâ-toare nu poate incremeni in solemnitatea pe care 9i-odoresc altele cu un alt sange, traind sub alt cer, inlumina altui soare. Flea a cklea in-adesea josnicele ze-

.flemele, de obfirOe oriental6, al,. Bucure§tilor, gluma ebine venit6 la noi, cum era 9i In Atena epocei lui Pe-ride, când admiratorii artei sacre a lui Phidias i ascul-tAtorii convorbirilor filosofice ale lui Socrate §i Platonerau bucuro§i sareze inima, impovaratá de multegriji politice, la ascultarea h4niri1or nest6pAnite aleunui Aristofane.

este o parte din an in care asemenea spectacolgsunt mai ales dorite. Intr'o clirn6 schirnbätoare 9i une ori

ciilitcri,

st-gi

Bi


grozav de asprii lumea a muncit un an intreg. S'a ajunsla doritele vatanIe, and cei mai mulp fug de seriozi-tatea me§te§ugului pe care 1-au practicat §i-1 vor practica,dorind sd-§i uite de zilnicele ImpovArdri. In lunile caldefieciiruia Ii place sä zburde pe alaturi de Indatori-rile la care fire§te c va trebui sä revie.

SA se adauge pe lângfi aceasta o veche pasiune a nalieinoastre, §i una din cele mai frumoase. Azi Capita la Ro-milniei se preface in alei de elefanli de piaträ inhämaIicu curele, care reprezintà cea mai nut& arhitecturd,aceia asupra crezului masiv §i simplist al careia juatot tineretul de arhitecci. Zid de zid, terasa de terasà,blocuri care se unesc pentru a face strada-bloc. E cenu§iu§i trist, mai ales 'had grozav de monoton, In ciuda cil-torva Incerari de a varia macar prin coloare.

Odata cu vechea casa gospodareasca, zilmbind dedupfi stalpi cu florile dela fere§ti, se duce 0 un alt ele-ment de voio§ie tradiIionala: gradina.

Odatà, cu pomii ei batrâni din cari rásuna in margenede ora§ glas de privighetori singuratece, cu straturileei de flori, cu dobitoacele §i päsarile aveaoricare, i mahalagiul cel sárac. Dar azi metrul pAtrata ajuns scump §i pe acolo. GrAdina se parceleaza §i sevinde ; pdmântul geme sub mon§trii de beton armat.Dar In fundul sufletului stàruie vechea patima, trecutddin generaIie in genera-Pe, pentru gradina.

Unii ti fac chio§curile pentru cina de seal% intre cloufistre§ini, a§a de aproape de vecini incat unul aude ce sevorbe§te la masa celuilalt. Alii nu se pot mângiiamacar cu aceste seri la lumina becului electric sau a

putin

curlii, 9i-o

TEATRE DE VARA. 271

intfirziatei lfimpi cu petrol. Ei alearga firwe unde fo--nese cele cfiteva cad sarace ale cfitorva copaci 9i undese aude un sunet de arcu;, teribil pentru eine lucreazaalaturi, dar ap de atragator qi pentru cine-0 are aces&un radio de contrabanda.

Ce erau odata teatrele noastre de vara prin gradini !Cele din Bucurqti, ca Rare, erau vestite. Intrigile dedragoste ale surorii cocoanei Vetei cu ate un (c coategoale * 0 mare fripte * se infiripau acolo. Cine nualerga sa asculte canlonete sau sa rAda la cateva scenemai mult sau mai pulin de actualitate, precedfindmarea popularitate, din care se mai menTine ceva,a celebrului q Carabuq *! La 1877 se putea vedea inaceste locuri de intfilnire a oamenilor de toate clasele i aleatfitor femei frumoase 0 vesele pfina 0 batrânul cance-lariu al ImparaVei rusqti, Gorceacov, care gasise idealulcelor peste ;aptezeci de ani ai sfii inteuna din cele maiochioase cfintarqe sub cerul liber.

Iar in provincie, une nu era teatrul inchis, teatrulpermanent, acolo alerga toata lumea, capabila, dealtfel, sali &eased placerea 0 inteo gradina minus-cula, cu muzica 0 bufet, ca pentru mine neuitatul petecde felinare mai mult decAt de copaci de la CafeFrancais dinBotopni. Tot acolo in gradina Varney am ascultat osingura data pe Millo insu0 invepufintat in pitorescelezdrenIe ale 4 Babei Hfirca *. La Ia0 gradinile erau luatecu asalt, familiile pornind integral, 'Ana la copiii nevrfis-nici, pe cari-i atragea mai ales porIia de inghelata.

Azi vilegiatura golwe oraple, care saracesc de peurma ei. In locurile unde se aduna atfilia, de multe ori


ca sa regrete a doua zi ca. §i-au parasit casa, cu obiceiu-rile ei comode §i placute, beraria, cafeneaua, bodega auinlocuit grAdina. Spectacolele nu mai sunt a§a de necesareand trambiIele dela radio umplu §i urechile care n'audorinla de a se lumina 0 maguli de muzica astfel.

Totu0 gradina izbute9te a se 'Astra.Ea cere pentru cadrul ei un anume teatru, cum ingk-

duie numai o anume producIie muzicala. Orice e pestemasura de serios nu se potrive9te, §i orice e trivial, gro-solan, gadilitor de simluri sunk fals sub cerul cu steleletoate, oH in poleiala de argint a lunii intre copacii cari-0mira alintator ramurile. Aici trebuie ceva sprinten §iceva sknatos.

Sa nu se mire deci nimeni a Liga Culturalfi 0-a facut0 ea teatrul ei de vark, pe care, de altfel, voim sa-1 con-tinuam, acoperindu-1 0 incalzindu-1, 0 in lunile deiarna, teatrul de douazeci de lei biletul, pe care sa-1poata lua oricine. In vremuri ca acestea nu e sarcinkmoralà cat de mica pe care sa nu fie datoare a o luaasuprtili 0 cea mai glorioask societate.

e N. RomAnese *, 28 Iulie 1935.

CE TREBUIE SA. TIPARIM

Activitatea editurilor românqti de la o bucatii de vremeimpune prin numär, dar sperie putintel §i deconcerteaza.

Necum de la marile, prea inarile planuri ale (< CulturiiNationale*, care &do:lea doug sute de pagin-, de altfelerudite, despre Aristofane cine insa le-o fi cetit ?0 anunta mi se pare chiar ea' s'a tinut de cuvfint ava pune la indemâna Romfinilor o traducere a (c Politicii *lui Aristotele, ceia ce ar fi putut orienta in luptele pentruputere, tot ap de la truda, platita cu mult ballet, a altorintreprinderi vor rezulta, pe lângâ atatea carti cetite,in ed4ii une ori modern elegante, §i mormane de ma-culaturg care, indatii ce se cetqte pagina in care se aflà<( porcgria )) pentru care se cumpgra, se §i arunca la oparte, pe Iâng6 alte surori-cgrti pe care lumea le igno-reaza cu desavAqire.

E de sigur regretabil cfind scrisul unui popor, ajungfindla oarecare sigurantg §i bogatie, nu gase§te cine sâ-1tipareasca. Au fost epoce in desvoltarea sufletului ro-mânesc in care gânduri mari nu s'au putut raspAndipentru cfi nu s'a gAsit nimeni sa cheltuiascA pentru

XXXVI


tipar 0 in care, pentru aceia0 osanda de a ramânea Inmanuscript 9i pana astazi, lectii folositoare de bunfilimba româneasca nu s'au putut indrepta dare ceicari, prin0 de falsele mode, gre9eau in alcatuirea forrnei.Pe urma, cum alte cuvinte au rasarit 0 stilul a capatatun alt avant 9i o alta mladiere, genera-Vile urmatoare,cu multe tipografii, nu s'au gandit A' scoata la ivealamanuscriptele uitate.

Pe vremuri mai era un frau care impiedeca publicareacelor mai multe din lucrarile ramase in manuscript. Eraprejudecata ca de tipar sunt vrednice numai cartilecare cuprind Cuvantul Domnului, care servesc pentrutalmacirea lui sau care arata viata demna de a fi imitataa celor cari au trait dupa cele mai curate 9i mai nobileinvataturi cre9tine9ti. Nici Istoria Imparatiilor, prive-li9tea marilor schimbari in omenire nu se primea sa tread(sub apasarea tiparului. A fost o mare inoire &and,sub Voda Brancoveanu, om In stare sa inteleaga multelucruri noi, tiparnita domneasca a dat pentru tineretuldoritor de ispravi neobi9nuite povestea minunata aispravilor lui Alexandru Machedon, romanul celor maineinchipuite rninuni, 0, Inca, invatatul 0 cuminteleunchiu al lui Voda, Constantin Stolnicul Cantacuzino,s'a ridicat ca sa spuie ca acestea nu sunt lucruri adevarateei numai icoane zadarnice de inchipuire nestapanita.inca o esceptie, care trebue privita ca o revolutie Indeplinul inteles al cuvrintului: Dimitrie Cantemir a pussa se lucreze in tipografia Curtii, supt tatal a9a de bucurosde ce a putut face neobi9nuitu1 fiu, filosofia, cu talcadanc, din i Galceava inteleptului cu lumea *.

i

CE TREBUIE SI TIPXRIM 275

Rare ori in epoca fanariota, tot mai ie0tà de substäpiinirea exclusivii a Bisericii, se publica vreo tradu-cere dup.& franluzeOe a unei naraIiuni de caracter ro-mantic. Dacil povestirea de imaginalie, poezia, originalãsau traducere, s'a invrednicit de onorurile zaluirii,aceasta se datoreoe unor posibi1it4i 9i influenle apusene.Tipografiile ardelene cilutau s'a c4tige In tot felul peRomâni, i pe cei dela noi. i istoria universala a intratin cercul lor de interes, dar mai ales car/i de invtipturapractick merend de la creoerea pomilor la desluOrearosturilor trupului omenesc. Fanatica iubire a Arde-lenilor pentru Roma strilbunà, ca qi dorinIa kr de a li selamuri trecutul bisericesc a dus la alte publicaiii. i, insfar0t, tipografia, doritoare de clien-V, a Universitaliidin Buda, inzestratà cu caractere 9i pentru Greci §ipentru S'arbi 0 pentru Romilni, a ispitit 9i inainte de har-nicul editor, pe nemIe§te ferlegdr, Zaharia Carcalechi, una§a de priceput negustor, pe boierii autori de chr%i, de laMoldoveanul Beldiman la Munteanul Dinicu Golescu,intitulat, pentru ocazie, ardeleneoe, Constantin Ra-dovici de Goleoi, sa trimeatà cuprinsul saltarelor delucrari ascunse pentru ca ele s'a vadrt, in foarte frumostipar, lumina- zilei. i tot felul de enciclopedii umblauprin mintea aceluia care se intillne§te 0 la inceputurileziaristicei româneOi In Capitala munteanfi.

Iinitind pe tipograful dela Buda, frunta0 intelectualiai Igrilor romemeOi libere, Asachi i Eliad, intemeiarastabilimente tipografice din care ie0, pentru o generaIieliterara 0 intelectuard noua, o literaturil de poezie, inversuri 0 in prozä. Iar Mihail Koelniceanu duse mai


departe alegerea lucrurilor de 601'4 0 prin Calen-darele sale, a§a de apusene ca factura, a§a de romane§tica inIelegere pentru nevoile suflete§ti ale neamului.Chiar un librar, Gheorghe Ioanid din Bucure§ti, care apatronat traducerea in romanwe a romanelor francezedin epoca lui Alexandru Dumas 0 George Sand, poatefi insemnat intre acei intreprinzatori fära a caror cura-gioasa acciune multe lucruri nu s'ar fi produs la noi,macar aa de rapede, intr'un moment de prefacere a no-liunilor 0 de schimbare a direcliilor. Se va ajunge astfella acel strain, curand incetalenit §i ca iubire pentrunoi, care, bine sfatuit poate de un Odobescu, a avutfericitul Wand de a strange paginile razlele ale celor ceputeau fi consideraIi ca ni§te clasici romani pentru ada o frumoasa. colec-iie, 9i legata, impodobita cu por-trete, prin care oamenii de pe la 1880 s'au straduit saavem 0 noi o literatura, clara, vesela, plina de coloare,cum e 0 firea acestui neam. E vorba de I. V. Socecu.

Nu mai vorbesc de editura oficiala a carcilor de coala,inceputa la Munteni de tirbei-Voda 0 care a mers'Ana la capodopera tipografica pentru un fond de mare§tiinIa, care e diclionarul latin, ramas neispravit, al luiNicolae sau, in calugarie, Nifon Bala§escu.

La toli, li se cuvine o adanca neperitoare recunwinIa.Ceia ce au fficut aceste patriotice spirite dare poate

sa fie o indreptare in padurea din ce in ce mai deasa 0 maiconfuza a literaturii romane9ti tiparite astazi, din carenu lipsesc, ca pe terenurile rau ingrijite sau lasate inparagina, nici copaci aa de rau mirositori ca acetariisalbateci.

CE TREBUIE SX TIPXRIM 277

Avem de tiparit doua feluri de carIi.Unele trebue sa repgezinte putinta de iniiiere -a

publicului romanesc, Inca adanc ne§tiutor sau deprinsa ceti numai traduceri in limba franceza sau in cea ger-mana a capodoperelor scrisului antic, in comorile aces-tuia. Ceia ce s'a facut intamplator i pe sarite, in publicaIiicare nu se mai pot gasi adesea, pentru Homer, pentrutragicii greci, pentru Herodot, pentru Plutarh, pentruVirgil i HoraIiu, pentru istoricii latini, a caror versiunea cerut-o §i editat-o Academia Româna, acum pesteo jumatate de veac, ceia ce a mai adaos, lucrarigrabite, Casa Scoalelor, trebuie clasat, corectat §ireeditat. Si tot aa pentru aceia ce de aproape un veac s'adat in romanwe din marile literaturi moderne, mer-gand pada' in zilele noastre, and putem face pentrumoderni ce s'a facut la Paris pentru scriitorii francezi,dar nu numai francezi, in Antologii §i Crestomatii a§ade bine %cute.

In al doilea rand, scrisul romanesc se cere revizuitpentru o republicare. Tot, pada' in numere de gazete,in fascicule de reviste, in manuscripte. Sunt lucruri delasat la o parte, sunt altele de chemat la o vieala noua.Fara infaIi§are de filologie sau de istorie literara, cisimplu, atragator, prietenos. Nu e neaparat sa se puiein litere groase pe titlu profesora§ul care inlelege alima in cared un scriitor atat de mult superior hiiinsuO.

In sfar§it, pentru contemporani, cea mai perfectamasura. Nu descoperiri pripite, ci recunoWeri meri-ta le, Un fel de pagini alese pe fiecare an, iar nu nesfar§ite


romane de bfiieli increzuvi. Fiindca nimic nu omoariimai sigur un talent decfit tnffiliprea latifirIata a primelorstingiicii.

A9 dori ca aceste sfaturi ale unui om de experien0sh" nu se fi risipit In vânt.

4 N. Rominesc 4, 21 August 1935.

XXXvII

CARIERE : ODATA. 1 ACUM

Alegerea carierei, a rostului in viaIä, unul singur, decare id se Tie cineva statornic, credincios i cu devota-ment, nu ingrije§te, 0 n'a ingrijat niciodata, pe tineriicari stau sa-0 inceapa munca. Ei sunt prin0 de feri-cita, dar 0 oarba, belie a varstei lor §i se cred sprijinivide parinli a§a de mult, incat ei se pot da in voie farme-celor tinerelii, ba chiar li se pare ea parincii au nea-parata datorie de a-i asigura faca de greutaIile exis-tenIei.

Pentru acgtia insa grija drumului pe care-I vor a-puca odraslele kr e, 0 Inca de cu vreme, una din preo-cuparile cele mai grele §i mai dureroase. Ce facem cucopiii noqtri, se intreaba ei, mai ales astázi, cand atateaperspective sunt cu totul sau macar aproape inchise 0,in unele domenii, unde, inainte, cineva era chemat,acuma se duce lupta cea mai indarjita pentru a ajunge,a se 'Astra §i a inainta.

Am spus: # mai ales astrai *, pentru ea aka data nuera aqa, 0 din cercetarea imprejurarilor in care in altevremuri se descoperia o cale sigura pot sa iasa i unelo


invalaminte pentru a birui marea cried de astazi, dincare iese nu numai oameni fara dirma, nepotrivili pen-tru profesia catre care sunt indreptati, dar munca so-ciala rau facuta 0, cu deosebire, fiiniile catilinare caresunt in stare sa rastoarne toate rosturile fiindca n'aufost in stare sa-§i gaseasca niciunul.

Pe timpuri care nu se vor mai intoarce 0 intr'oprivinla, care nu e aceea ce numim noi # progres >>, leputem regreta , problema carierei nu se punea, pen-tru ca nu exista libera concurerrca pe care a deschis-o,acum vre-un secol §i jumatate, Revoltrtia franceza.

Societatca se imparlia in clase. Nu numai ca ele erau,dar se credea ea e firesc §i legiuit lucru ca ele sa existe.Fiecare se n'a§tea in clasa sa, ramanea inteinsa §i se0:India ca §i urma§ii sal sa traiasca in acela§ cerc inchis.Erai Iaran, erai me§te§ugar, erai negustor, erai nobil,

de la o bucata de vreme, pe langa nobilul cu dreptulde a carmui, fiind §i functionarul care sa indeplineascaanurne sarcini de administraIie §i de birocralie, iti§tiai menirea pe lume, a ta 0 a familiei tale, §i gAndulde a sari peste &Ansa era destul de rar. Ceia ce nu in-seamna ca inaintarile erau oprite prin lege sau printr'unobiceiu peste care nu s'ar fi putut trece, caci noroaceleerau §i atunci pe oameni, dar aceasta deslocuire dinclasa unde se ivise cineva se facea sau printr'o minu-nata potrivire de imprejurari, printr'o indrazneala deo-sebit de fericita sau 0 aici e insemnatatea lucruluiprin alegerea unui om cu o inteligeni a stralucità, cu omare putere de munca sau cu aptitudini speciale cuto iul deosebite, care nu se puteau ascunde nicairi.

CARIERE: ODATA $1 ACUM 281

Preggtirea copiilor pentru cariera tathlui, care era oobipuin0 §i ca o slatorie de clasä, se fácea din vreme,filth silinii chinuitoare din partea aceluia 0 Lk% niciunamestec al unei §coli, fgt.& nicio introducere prealabiláin teoria acelei cariere, teorie care nici nu se formaseOdd atunci. Ajungea mediul incunjurfitor, bine definit

pe cfind acuma, de reguld, este un singur fel ornenescde a triii, doar cu deosebiri de grade §i de ranguri, ajun-gea spiritul care domnia in jurul copilului §i al tânfi-rului, ajungeau exemplele acelora cani acuma ajunseserà0 se stabiliserà in viala. Putea fi doar clorinla de a facemai bine decAt clân0i in acela0 domeniu, iar nu patinra,aprinsa §i dureroasa patima, de a trcce peste dttn0i §ide a ajunge mai sus.

Fiul l'i ranului cre0ea pe ogor §i pentru ogor, pccare-I *tia, il inlelegea §i-I iubia, fiindca nimeni nu eraacolo care, prin sfatul lui periculos, dar ap de ispititor,sà-I invele de mic a-I desprqui, a se crede prea bun pen-tru aceastä rodnica §i sfântA muncd. Me§te§ugul erapentru fiul me§terului cinstit, lucrtind pentru c4tig desigur, dar §i pentru pldcerea lui, ceva sfant, la carerfivnia §i el sa se poatà inchina prin truda binecuviln-tan' a manilor sale. Grescut la tarabã, aflfind zilnic celece se vad §i cele ce nu se vad de toatfi lumea ale pea-viiliei, fiul de negustor se deprindea la socoteli fAra notela aritmetica i n'avea nevoie sii consulte nicio publi-caiie anume ca sa §tie gustul unor clienti invA WO acumpara in acel loc, de la acea familie. Funclionaruldipata din vrilsta fragedil obiceiul unci munci ordonate,imparlritii pc anume ceasuri, 9i cor0iinla unei datorii


care trebuie indeplinità cu cea mai mare preeiziune, in-terese mari ale altora fiind in legaturâ cu felul cumva cauta el de slujba ce i s'a incredinIat. Iar nobilulcare va comanda oTti crqtea in spirit militar, a§a inctutdin prima tineretä el se simlia la locul s'au intre soldaliice i se dadeau in seamä 0 cu cari impArt4ia nobiluldesprel pentru moarte, pasiunea de a infrunta primejclia,0, tot odatgt, ca unul ce putea fi 0 curtean lânga Suve-ranul incunjurat, servit 0 iubit de o intreaggt classa culung qi glorios trecut, el 10 apropria un fel de a se purtacare-1 fficea vrednic de a -WM la un kc ca acela.

Cum se vede, cu totul altceva dealt ce se intalne§tezilnic astfizi: oameni pe cari, in necontenita ravn6 dea ajunge mai sus, unde e plata mai mare 9i munca maipuiina, nimeni nu i-a invalat de foarte tineri sa fie a§acum se .potrive§te cu locul unde au ajuns sti se strecoaresau BA fie impu0, 0, atunci, nu numai ca funclia socialànu mai e indeplinità cum se cuvine, 0 astfel sufere intregorganismul, dar nici omul, oriat s'ar ame0 de trufiepentru ea' poate privi pe alIii in cre9tet, nu poate sasimtfi acea adevâratá fericire care nu vine dedt dindeplina armonie Intre ce egti in adevär 9i intre ce egtichemat s'a" faci pe lume.

Nepotrivirea de azi, pricinuitoare de Pierderi in mimed,de lipsgt a echilibrului in suflet, vine intaiu dela predo-minarea in societate a funclionarismului, datorit maiales regimului napoleonian. Orice altii ocupaIie se so-coate mai prejos cleat aceea de a sta inaintea unuibirou, de a scrie §i de a iscali mai ales de a iscali !ordine, de a porunci 0 de a se face respectat fiindca

ii

CARIERE: ODATA 151 ACUM 283

porunce§te 0 de la porunca lui se trage binele sau raulunui numar oarecare de oameni. Anumite avantagiisociale erau rezervate, de altfel, func-cionarilor, pe careStatul abstract al epocei moderne ii respecta in adevar0-i plgtia cuviincios, daca nu 0 peste ce li se cuveniapentru car& isprava fficeau.

Dar ceva 0 mai nenorocit s'a adaus peste cultulfunc-ciei ca atare 0 veneralia aceluia care e fericit cuindeplinirea ei. Regimurile democratice au deschis pen-tru oricine putinIa de a se ridica oricfit de sus WA capentru aceasta s6 fi cheltuit o adevfirata munch', A fidovedit un talent superior 0 färä ca, ajuns la culmeaavutá in vedere, sa fie indatorit la o muncA istovitoare,facutà cu acel devotament care-0 uità de sine. Inde-mfinare de vorba, prestanrà la infaIi§are in public, day-zenie fa-VA de adversar, atitudine in situalia ciipatatii,ce mai trebuie pentru o stralucita carierá care nu cerenicio pregAtire indelungatä 0 care chiar ar putea fiimpiedecatà printr'o astfel de pregUire, caci, cu grijade a c4tiga 9i de a 'Astra simpatiile, de a cuceri mul-Iimile, o profesiune nu e numai un balast, ei ajunge a fioarecum o umilin0.

4 Bun pentru orice 0 de fapt pentru nimic *, spune,pe de alt a. parte, atestatul pe care-I da o §coala care, §iand poartg titlul unei profesiuni, de fapt certifica in ceamai mare parte ceva mai presus de orice profesiune, decinefolositor pentru toate 0 mai ales, neaviind un mediuin legãturà cu ce scrie pe firma efici la 0 comer% * numiroase a negq la 0 meserii * a meserie, la seminarii abiserick arunea pe absolvent intr'o incunjuritne cu

284 SF,ITURI PE INTUNEREC

privire la care, si dc acasa si de pe aceste bfinci alescolii, el n'a avut nicio atingere.

Se vorbeste de un timp, in noua pedagogie, de me-tode precise prin care se pot cunoaste la copil, la tânar,aptitudinile si care pot deci orienta pe pàrin%i. Ce marelucru ar fi facut acela care le-ar fi descoperit ! Din ne-norocire, avern a face numai cu Inca una din iluziile decarp se inanta asa de rapede bunele suflete care s...intpedagogii. Nu printr'o calitate, sau pe baza unui numarde informaIii luate In pripa dela un suflet nou caruianu i se cunosc antecedentele personale si de familie sepoate ajunge la ceva in adevar serios sau folositor, peterneiul caruia sa se faca a repartilie sociala.

Scoala prin ea insasi poate face numai foarte put.in,in afar% de cunostirrOle elementare si de orientare silustruire, de care fara indoiala este capabila. Prefacutain atelier, da, ea poate da ceva. In atelier consideratsi altfel decAt ca fieraria i tinichigeria, care de sigurprind bine oricui si cum am dorit ca ministru sa le adaugla educacia fiecaruia, chiar daca ar fi apdi sa scrie versurisau sa creeze Inca o metafizica. Doar un atelier de po-litica e clubul universitar englez in care se lin discursuriea la Camera Comunelor !

Orice pArinte inIelept trebue sä doreasca pentru copiiisai ducerea mai departe a profesiunii sale, pentru careel lasa exemplul, cunostinlile omenesti, uneltele, capi-talul. A face acelasi lucru, dar mai bine e scopul su-prem. Si nimic nu e mai rau deck ea inaintea copiluluichemarea parinteasch sa fie prezintata de parinteleinsusi ca o nenorocire, ca 0 si ea 0 povara.untilin/a

CARIEDE: ODATA t ACUM 285

Se poate ca, in deplorabila atmosferri de astazi, cuzapaceala care a cuprins tineretul, bun bucuros ca toatäviaa sà ia parte doar la concursuri de performanIe*fizice, recomandaIiile ca i privel4tea de toate zilele aunei ocupapi de toate zilele, cinstità i iubitrt, sa nuprindá.

Dar, atunci, cel puIin un lucru sa rarnaie ca mo9te-fire dela fiecare dintre noi pentru o cariera pe care,din nenorocire, n'am putut-o dirija: respectul i dra-gostea pentru cariera insà0, oricare ar fi ea.

4 N. Românese *, 3 Sept. 1935.

XXXVII I

APARAREA NOASTRA IN STRAINATATE

SA nu ne inplAm de articole 0 chili care se fac decomplezen1A, sau pe care le pratim 0 aceasta a§a derar : nu suntem iubili in strAinAtate. Si mai ales,chiar dacA-0 aduce arninte cineva de buna noastrA pri-mire, ap de largA dupA datini, ba une ori 9i destul delingu0toare, poate chiar din interes, dar mai mult dinvechiul obiceiu al sclavului de a cridea in genunchi, noinu suntem prquili. La amintirea recunoscAtoare, une ori0 induioptA unii ni fac 0 ofensa de a vorbi cu in-cantare de frumusqa femeilor din Romania, Para stilidea seama ca. fac o mojicie nu se adauge stima.

Aceasta nu e un lucru de azi sau de ieri. De veacuriintregi, prin nu vtiu ce potrivire a sorIii, de sigur ne-dreaptA, a§a a fost cu noi. Am intampinat necontenitaceia0 antipatie, ba ce e mai rAu, chiar cand se intam-pla ca la vre-un strain gandul sA fie bun, aceia0 totalAneinTelegere a firii, a rosturilor noastre.

Din vechiu, nimeni nu se prea uita la malurile Du-n-aril 0 la vitile CarpaIilor, unde abia se injgheba o viaIApolitica. Nu existam deci pentru lume 0, dealt sA fim

APARAREA NOASTRA. IN STRAINITATE 287

cunoscu0 ca de obiceiu pe urma, tot era mai bine. Doarmai tarziu, and primejdia cuceririi turce§ti ameninlaEuropa centrala 9i apuseana, elate cineva dela VeneTia,in razboiul cu Sultanul, de la Roma, unde Papa aveamenirea de a infaIi§a lupta pentru crevtinatate, §tiaca in parIile Moldovei este un aprig luptator Impotriva# paganilor #, caruia e drept Ca i se trimeteau numailaude, banii Tezaurului pontifical mergand la MateiaCorvinul, regele Ungariei, care se lauda ca el e marelecruciat, iar Stefan Moldoveanul doar ap un fel de ca-pitan al lui.

Dupa aceasta, and fazboiul contra Imparatului mu-sulman din vechiul BizanI a Incetat, eram cunosculimai mult prin tot felul de pretendenli la tron, caH sefaceau catolici, protestanhi, se impodobiau cu tot felulde genealogii ca sa arate ca ei, §i numai ei, sunt # drepIiimo§tenitori #, a§a ca treceau prin pericolul de a fi so-cotici, ca azi de cei ce imprumuta unor tineri Romanicarili uita de plata, ca un neam de inplatori caH cer§esc.

De Mihai Viteazul, de marile lui ispravi de cruciat,s'a auzit cfiliva ani de zile, de §i dupnanii lui nu se oste-niau sa-1 infali§eze, pang 1-au rapus, i pe urma chiar,ca pe un barbar, crud, manat de dorinla de a varsa stinge9i facand ca nalii mai civilizate sa geama greu subjugul lui de fier. Si, daca el era tiut ca om, ca erou,nu se avea nicio ideie netedfi despre neamul lui. Auzindde Fagara§ul unde el 4i adapostise Doamna, Stanca,i s'a zis acesteia; (< Vagarossa #.

Rar s'a mai vorbit de noi afara de neexplicatulI cioban dela Dunare # al lui La Fontaine in vremea


marilor monarhii din veacul al XVII-lea, când ceia cebfitea la ochi era sau rázboiul purtat pe sama proprie,sau o Curte strOlucitoare, sau o mare literaturà inteolimba in general inIeleasa. Pentru cei mai multi atfitaeram: n4te cre§tini supu§i Turcilor 9i apasali de dan§ii,ceia ce in foarte multe privinIf nu eram. Cu cità indig-nare s'a ridicat impotriva parerilor greOte despre noi unConstantin Cantacuzino Stolnicul, care tráise ani de zilein strAinOtate 9i putuse auzi cu urechile sale ce tristàfaimii aveam ! Dar el scria intr'o limbA necunoscualstrainilor, cari au ajuns s'a §tie zlespre invfifatura itruda literar4 a unui Dimitrie Cantemir numai pentrua acesta scria, (spre subiecte de interes ob9tesc, caIstoria ImpArOliei otomaneli altele, in limbi pricepute.

Pentru veacul al XVIII-lea, filosofic, revolulionar,eram o parte din turma supusa Turcilor barbari cari neincredinIaser6 unor ciobani fanariqi, mai me9teri in atunde deck a conduce la pa9unile grase. Cfind insaboierii nwri au inceput a ie0 din lark ceia ce multävreme li fusese mai cu totul interzis, Apusenii au cO-9tigat noliunea unui nou tip ridicul: (< boierul moldo-valah *, imbracat in rochie, legat la brat' cu qalul, pur-land pe cap ulciorul care era i91icul ii ducindu-sein caleapa proprie cu Tiganul pe caprO ca sä arunceproste§te banii stor9i sillbatec dela Orani.

Fiii §i nepolii de fii ai acestor 6 Orientali * au invfilatcarte in Occident. Imbraca-p ca 9i colegii lor, vorbindbine o franluzeascA deprinsa de la preceptori sau de lat pansioane *, plini de entusiasm pentru noile idei libe-rale, ei erau consideraIi ca o curiozitate simpatica de

APXRAIIRA NOASTRX IN STRXINATATE

opinia publicg a Parisului mai ales, unde, fiind fecioride oameni bogati, plätiau bine, .9i tovär4iile revolutio-nare de caracter international, in care 1ntrau aläturi deItalieni, de Unguri 9i de Poloni, nu-i osebiau de cei-lalti luptatori pentru liberalism. Dar tam, natia lor nuinteresa decAt ca element al revolutiei universale ; deaceia numeroasele simpatii de care s'au bucurat pe la 1850.

Cfind 1nsä am avut Statul, silintile noastre au Famasignorate. A9a cu vitejia din 1877, a9a cu Impotrivireala planurile de cucerire ale Rusiei, a9a cu desvoltareaunei literaturi 9i culturi originale, 9tiindu-se doar eala noi a scris, intre necarturari, regina Elisabeta, inte-resanta §i prin poeticul ei pseudonim de Carmen Sylva.Mult mai tArziu se va adAugi numele lui Panait Istrati,care, cu mult talent de povestitor, ne-a prezintat oribizar, ca in o Dornnita dela Snagov )), ori, in faza lui debol9evism, ca ni9te robi stor9i de o clasá de ignobili

Afarà de aceasta doar faima Romtmuluicare petrece 9i, daca se poate, e bucuros s'a" scape de

Ciind ne-am jertfit i pentru alii, pe cari-i admiramiubiam, in Marele Ràzboiu, bucuria cã in sffir9it

(c am Intrat a fost rApede intunecatà de nenorocirileunei o9tiri care nu fusese inarmatá, a9a bleat aveamsentimentul c prietenii la cari priviam cu ochi a9a decalzi ne considerau ca o sarcina neplacutà. Unirea noastránationala n'a trezit mai la nimeni o revärsare de simpa-tie caldà 9i, cum ea a Intarit ura vechilor no9tri du9-mani, Unguri, Ru9i, Bulgari, adaugindu-se acum 9ipatima recenta a Germanilor, a intregii rase germane

capitali9ti.

110

plata.

a

290 SPATI.TRI PE INTUgEtIte

contra cAreia luptasem, contribuind la cAderea cauzeiei, aptirarea am rAmas sA ne-o facem noi in0ne, cume cazul §i Ora acuma, cAnd popoare intregi, ca Engleziini aratà ap de pulin interes, pe and du0nanii no0ristint iMele0, iubiti 0 ajutaIi.

Iar noi ne apArAm cu o admirabilà, aproape unicAstAngAcie.

IntAiu, cu tmi ataplii de presA, dintre cari unii nufac nimic, considerAnd situMia lor ca un fel de bursAfail nevoie de examen, nu §tim and suntem atacqi 0nu tim care e rostul acelui care atacg, deci mijloacelecare trebuie gAsite faIA de dAnsul. De atAtea ori amdescoPerit eu insumi odioase pamflete pe care nu lesemnalase nimeni. Ziarele ele inse0 n'au de obiceiucorespondeMi in strAinatate, cum upr ar putea sa fieatAtia din mfile de studeMi risipili pretutindeni, cari,chiar dacAli cautà de carte, nu-0 dau cea mai micAostenealà de a rAspAndi, ca emigrmii de pe la 1850,cuno0ima %Aril i neamului lor. i alte popoare au Legalii,care stint adevArate laboratorii ale unei propagande in-teligente §i active, iar in jurul ministrului 0 secretarilore un intreg tineret caruia nu-i scapA din vedere nimicdin ce prive0e pe ai lor.

Dar, 0 and luAm condeiul in mAnA, ce prost serviciufacem, de cele mai multe ori, cauzei romAngti ! AfarAde cAteva cArTi bune pe vremea rAzboiului, fiecare secrede inzestrat din na0ere cu cuno0imile, a§a de va-riate, care se cer pentru a indeplini o astfel de sarcinA,iar, in ce prive0e talentul, pmini sunt intre ai no0ricari sA nu creadA ca in aceastA naIie binecuvAntatá e

APXRAREA NOASTRX IN STRAINATATE 291

un fel de bun al tuturora. $i ce lungimi vage acolo undese cere lamurirea scurta pi precisa!

Nu e vorba insa de scrisul singur, ci pi de raspAndirealui. La aceasta nu ne gfindim de loc. N'avem edituricunoscute care s'o ia asupra lor. Când d. Gamber, Ro-Tam din Orpova, frate de ofileri superiori, pastra olibrarie de o apa de. buna reputaIie atunci, pi am voitsa-1 ajut in momentul cand era amenincat sa-0 piardaavutul, cum s'a pi intfimplat, o Intreaga presa m'a in-falipat ca arunc, ca prim-ministru, banii Iarii ca saaptig cu carIile mele editate de acest om jertfitor pen-tru vechea patrie. De o harnica opera de imparIire prinlegalii pi consulate nici vorba. Când are cineva nevoiede documentare asupra României, se poate duce laLegaIia cehoslovaca pi va fi imediat servit.

Dar, daca pulina pi slaba noastra propaganda ramâneneptiuta, putrezind prin birouri, in schimb, pi prin largacunoptinta a limbii românepti, prin cei insarcinaIi inorice sera sa urmareasca presa noastra, ce bogata co-lecIie de afirmaIii monstruoase contra clasei noastreconducatoare poate iepi din ziarul românesc el insupi!Cei ce scriu atatea neadevaruri pi calomnii cred grepitca ele raman pierdute in numarul care se arunc a. la cop.Nu mai vorbesc de actul infam pe care-I savfirpesc Ro-mAnii cari merg din redacIie in redaclie straina ca# sa faca opozilie guvernului*: in scurtul timp al tre-cerii mele la putere am avut dovezile.

Oamenii noptri de ptiinIa fac descoperiri care nu sepot ascunde; aliva din ei au o frumoasa reputaIiepeste hotare, de pi cunosc cazul unui atapat de presa

292 SrATURI PE INTUNEEEC

care credo ca-i e permis sa-i cleveteasca in chipul cel maimurdar. Dar o bogata §i frignoasa literatura ramânenecunoscuta. Cateva antologii n'au avut presa necesarri,§i nimeni nu s'a Ingrijit ca ele sa ajunga in manile pu-blicului. Abia daca a rásbatut intru cateva, 0 nu intoate Iarile, numele unui poet ca Eminescu. 0 intreagaopera de traduceri s'a facut prin grija d-lui Isopescuin Italia ; profesorul de rornanwe de la Roma a ramassingur pentru a li ca§tiga apreciatori. De aceia scrisullui Panait Istrati a fost considerat ca un fenomen la unpopor incapabil de asemenea manifestari, atunci andde mult aveam lucruri mult mai bune decat ale lui. Se §tieea d-ra Vacarescu, foarte preluita, e Romanca, dar caliaflasera ca d-na de Noailles e dupa tan o Brâncoveneanca !

Arta noastra n'are pe departe notorietatea pe carear merita-o, afar& de cea populara 0 istorica, de careprea abuzam, in expozicii facute cu hapca, uncle obiecteextrem de prelioase ajung a se deteriora, ba Cate unul,ca Intr'un recent caz nenorocit, a se pierde chiar.

Muzica d-lui Enescu face mai mult cleat nu §tiu cate pro-pagande proaste, dar d-sa nu e sub scutul vre unei Lega Pi.

Cea mai bung recomandalie, cea mai buna arma eInsa Romanul onest 0 muncitor. Numai el sa fie vazutin strainatate, iar nu tot felul de pierde-vara i de es-croci. Iar, fiindca strainii yin, pentru afaceri, dar ataliadin reala dorinla de a afla, la noi, se cuvine sa afleaceia0 cinste §i aceea0 activitate in Iara. Cad azi po-poarele se judeca, nu dupa ce spun insele despre ele, cidupa ceia ce fac.

a N. RomAnese }), 18 Sept. 1935.

.

XXXIX

CARTEA DE COALA.

Cartea de 9coala se bucurd, sau nu se bucurà, de soarta,bund sau rea, a oricàrii caqi la un popor. Sunt popoarecare respectá §i iubesc cartea. Musulmanul culege oricefoaie de hârtie §i o mu-Ca' §i intr'un borcleiu pentrucätot ap, pe hârtie cu cernealà, e scrisa cartea sfântà,Coranul. Grecul a pus i in versuri cântecul celei dintâicarci pe care pune mâna copilul. Noi o luám daca ni sedä ffirä platà sau i dacA b'anuim ca ar putea sa fieintr'insa niscai lucruri pipArate, dar, odata cetità, olàsàin uncle se intAmpla i, cetind-o chiar, nu-i cruVamtoate atingerile grosolane pAng la intoarcerea foilor cudegetul umed sau indoirea col%urilor, intoarcerea pe dospentru o cetire mai u§oarà i insernngrile fait% rost pecare le gfisgti uneori i pe cele mai scumpe ciirti dinbiblioteca Academiei Române.

Dar, in deosebire de alte earti, aceia ell care ai inceput aceti, aceia din care ai luat un gand mai inalt 0 mai sup-lire decal, al convorbirilor din jurul VALI, aceia care Ii-adeschis o lume larga i luminoasà, pling de isprgvide bine, e vrednicii sä fie ineunjurata de iubire

0

i

i


pfistratfi cu ingrijire in kc de a se face must4 9i barb-àla chipurile de femei din manualul de istorie 9i de a seIntinde pe ansa capriciul unei coloraturi 9co1'are9ti

care dli lucrurilor 9i oamenilor o inf4i9are cum nu seaflà pe lume. i iara9i o datorie de recuno9tinVi s'arcuveni acestei iniIiatoare in 9tiinO, adese ori 9i introducii-toare hi frumuseig, care de obiceiu se scoate la targpentru cei ce yin la riindul kr in aceea9i (kat, ducândastfel cu &Ansa uriciuni 9i boli, sau se arunca prin poduri,pe când ar putea fi de ajutor unui 9colar särac.

Jucariile se lin adesea, chiar &And au ajuns s'a fie ciun-tite 9i cioartite. Ale mele figurau pe a etajera * multàvreme dupà ceasul de incântatà surprindere când pentruIntaia oar6 aparuserá inaintea ochilor mei. Prin ele seamintiau anii caH trecuserg. Dar nici eu n'am facutvre-odata o colecçie a carIilor pe care invilIasem, de 9imult Inainte de zece ani aveam o bibliotec6 a mea, iscalitcu o grij'a de proprietar, In care figurau eanile de premiu,poeziile 9i romanele franIuze§ti, dar niciuna dintre dirIiledup6 care inväIasem leclia.

De unde vine acest despreT, une oH oH chiar o adeviiratfiurii pentru eartea de 9coalà de care &And a scapi *, ai unsentiment de adevgratá liberare, ca 9i cum, In salturileincrezute ale copiläriei catre vrasta, presupus6 fericità,a ( oamenilor mari », ai mai fi skit o treaptii prin insA9ipgrbirea arca intrebuiniate?

Inainte de toate, pentru ca ea a servit la 4 leclie ))a LecIia *, care e una din poverile, une oH din groazele

anilor de invrrpturii 9i care eamâne pe toatA viala unmotiv de indepartare 9i de desgust. a LecIia * invgIatii pe

CARTEA DE $coADA. 295

de rost ftirà a fi fost deplin inleleasti qi pe care 0 in ceasuride noapte, trudindu-li mintea, o dirdai pentru ca apois'o poli reda, in tocmai cum e scrisâ pe blásfamata hârtie,inaintea 4 domnului profesor # sau 9i mai aprigei 4 doamneprofesoare #, incremeniii, inradacinqi pe nelipsita ca-tedrà. 4 Lee-Pa * mijloc de obosire, une ori de starpirepentru totdeauna a uniii gfind incepator care nu cerealtceva decat sa se desvolte liber in aierul ideilor, in at-mosfera sentimentelor curate 9i nobile. 4 LecIia * la caree§ti 4 scos )) sub privirile bucuroase ale celor cari auscApat qi pe care o 4 spui * pentru ca s'a 4 caPeci nota #definitiv inscrisa in teribilul catalog. 4 Leclia * pe careca ministru al Instrucliei am vrut s'o indulcesc, ca sá-miatrag ura bunilor colegi, furio0 ea' au ie0t din 4 bucheacgrlii #, mai veche, ori din 4 pedagogia # de multe ori, inzad'arnicia ei tipicarà, mai rea i deck cc buchea &dila #.

0, cate 4 leclii * nu m'am trudit sä inval 9i eu, pfiná lacea de matematici pe care, cu figuri cu tot 9i cu literelemari 9i mici, cu misterioasele ixuri din unghiuri, o inghi-Iiam intreaga aa cum era 0 o psastram neschimbatapentru ceasul, a9teptat cu nelin4te, al inchiziVei pro-fesorale, 'Ana la 4 leclia # de musied, far-à sa fi can tatin cor, care ma invfila a ut, re, mi, fa, sol vine delaimnul medieval Ut queam laxis resonare fibris, i mai-mai at inva% pe de rost 0 gimnastica, fat% a fi facut catovarg0i miei mai btitrâni 0 mai zdraveni evolulli latrapez ca Miss Wanda 0 ca eroii i eroinele in 4 salturimortale >> de la circul Sidoli !

Prima 4 lee-0e #, de gramatica. Verdele tilp§an infloritd;naintea cerdaeului VAzdogesei, ceasul de tainA chid


se lasa amurgul cu toate §oaptele lui la ureche, zvonulvoios al glasurilor libere dinaintea §cofii sau de dupa§coala, iar eu chinuindu-ma sa inva% generalitacile deabstraciie medievala care dau definilia a ceia ce estepropozilia, a0eptand mandrul ceas cand prepoziIiilelatine cu acusativ §i ablativ, cuvinte cu sexul capricios:

Linter singur numai tineDe vorbele fernenine,

erau sa treaca in faIa mea, defilare solemna §i Med niciunfolos.

Cum sa nu ura0i acele foi pe care fara voic lc sucetiti,lc ve0eje0i in truda de ali insu0 un cuprins care nu--tiva folosi niciodata in viall!

Catedra*, 4 lectia*, 4 rnanualul*, ce nenorociri pecapul bietei omeniri, 0 a§a supusa la atatea fatalitali!Incrunta-ti-va, frunii profesorale care ma ascultali,iar tu, §coraret chinuit, bucura-te cà un fost rector deUniversitate §i ministru de Instruchie iti inielege sufc-rinba §i, amintind-o pe a sa insa0, te compatime0e!

Erau insa pe atunci §i cärtri de care nu ne despaqiamupr. Adeca era o spciä anurne de doll care ne interesa,ne fermeca §i pe care o parasiam cu greu.

anume cartea de cetire, in locul careia a vcnitgrozavul 4 manual de rornana*, cu anume tettrii ab-stracte personale ale fabricaniilor, 4 speciali0ilor deromfina*, cari invat,a pe copil sa numere pc degete de-mentele fruniusetii literare §i sa lc explice 0 in tainclelor cele mai adanci, pricepute mai bine decal saracul dea 1 tor insu0, adaugindu-sc tii datoria de a povesli Su-bic:dill unei bucati literare, a carii valoare e in afarii de

CARTEA DE $coALA 297

natura subiectului: in ceea ce-1 patrunde ca talent sauca geniu.

Era odata i in clasa a doua primal% cat despre abe-cedar, cu ale lui copildrii ca pentru prunci idic4i, am sea-pat, din fericire, invaland a ceti jucandu-ma, cum toci artrebui sa invete, de §i ar saraci consorIiile pentru produce-rea de bucoavne, cu inspectori i prepdin0 cu tot,era in acea clasa a celor mici cartea profesorilor asociaIiintre cari, cred, §i Odobescu insu§i. Ce descrieri carefaceau icoana, ce povestiri de sa te lure, ce duio§ii caresa te rnite pana la lacrirni ! Pentru povestea marneicare nu trebuie sà planga atata pe fiul care voiaardte ce povara de lacrami i se aduna am mancat cuduarea caciulii *, puncrea In genunchi, wzarea in

banca afurisita *, plus ce ma qtepta acasa, toate pen-tru <neatenic in clasa *; dar facea, pentru ca era a§ade fruruoasa ! i chiar cartea lui Ionescu pentru clasa aIV-a primara, frumos ilustrata §i tiparita, avea ce trebuicpentru ca sa afli fara osteneala ce nu poll gasi tu singur.

De atunci ce potop de car/i de §coala in felul celor delaliceu cu care m'arn intalnit infulecand savante manualede botanica pline de definilia florilor pe care lc qtiai,dar invatai sa le uili, de zoologie, de mineralogie, degeografie malematica, de gramatici schematice aletuturor lintbilor vii §i moarte4 Toate incepand dela cee mai greu r §i iaril§i cc revolta cand am propus crulide latina, cu scrisori pline de grepli ale Donmilor nowi,§i delpfrancezd, eu povestirile calatorillor &sine noibcrierile alur no§tri in frantuzqte, boate perfccte pentrua invata pe §colari perfcclia *.

*

0

si

a


Striviti sub ele, le uram.Si mai ales ni lipsea un lucru. Fiecare vorbea solemn

de o parte. Dar unde era, ca in modesta §coalà primarkcartea intregului, cum lipsia 0 profesorul de a .intreg * pelfingfi speciali0ii cari credeau ca lumea s'a facut pentruca 9co1arii mileniilor s'a aibá a zece # la matematicasau, altfel, vai de dfin0i !

Incheind, ma gemdesc la aceasta a carte de cetire # piinaIn clasa a VIII-a, adunând, armonizand, contopind cese spune in deosebitele manuale, potrivindu-le cu nevoiasufletului omenesc, care nu se poate rupe in bucali, cartede invatAturi, dar 0 de frumusetä 0 de intelepciune,care ar putea sa ailia, pe catedra, dar mai curand Intrebanci, 0 tin tfilcuitor al ei, profesor nascut din harul luiDumnezeu, iar nu al licentei 0 examenului de capacitate.

e N. Rominese to, 29 Sept. 1935.

XL

CARTEA DE INTELEPCIUNE

Galli le care se ingramgdesc, cu u§urinIa de a scrie§i de a se imita unii pe aiçii, a§a de multe hick e o intre-bare ce se va face in bibliotecile careli sapä acuma

adgposturi sub pamemt, cu masa imensä a volumelorpe care nu le mai cete9te nimeni, se pot in trei,sub raportul, nu al lucrurilor pe care le spun, ci al spi-ritului care se gäse§te in ele, al izvorului dela care pornesc.

Car%ile de petrecere. Ele sunt fäcute ca sa impodobeascaviala cu ce nu poate sa deie ea insa§i, care, in unele pri-

fiind a§a de scurtä, e i atilt de stiracä. Ele poartàpe moiile intinse ale aventurilor §i ispravilor neobipuitepe aceia pe cari soarta-i lega-ci de me9te§ugul §iIndeletnicirea kr: un scaun la un birou, un loc inlepenitinteun atelier sau o fabricä. Ele arata celor cari ar voisâ fie buni, dar, neinlelegatori sau supu§i patimilor,mfinaIi de puterile ascunse ce zac In fiecare din noi,nu pot sà fie astf 1, ce este cea mai curata §i jertfitoarebun'atate. Uneori pe cei curicli de ce e räu, dar cari n'aucurajul s4 mearga la fapta, ori sunt opriIi de o nebiruitàpornire a cowinlei, Ii face srt zareasca ffira primejdie

tmpri

/ine

si

vinfi, 1


ce se gasqte acolo in fundul prgpastiei ce se deschidepentru dân§ii. Ele deprind pe cel s'grac cu viziunilebogaliei, iar pe cel bogat il Lac sá simta fiorul ingustgrii0 a sarciei.

Sunt apoi carIile de niarturisire. Simte cineva, prin-tr'o porunca la care nu se poate impotrivi, nevoia dea spune ce se petrece in sufletul lui insu0. Aceastaporuncrt este a§a de puternica, incAt omul biruie sfialade a vorbi insu0 despre sine. Si astfel dureri 0 bucurii,speranIe 0 infrângeri, gAnduri care strábat viaTa sau seridic6 de-asupra ei i§i aflá vAdirea inaintea tuturora.

Dar sunt 9i cartile pe care eu le numesc: de InIelep-ciune, nu de filosofio. Filosofia poate sa fie o incercareindrazneaca de a des1u0 rostul ascuns al lucrurilor pecare le vedem numai pe-deasupra ; ea poate urmäri des-voltarea logica a unor principii abstracte. Cu sau faildfinsa noi ne gàsim inaintea acelora§i intrebari care auchinuit omenirea de and a inceput sä cugete i spredeslegarea cArora mii de generairii au intins in zadar mânidesnadajduite. Aceasta in afarà de faptul, care nu pare sáfi supArat pe vreun filosof, c'à limbagiul care se intre-buinteazd are o anumità obipuinVO., §i &à el intrece cumult nivelul chiar al oamenilor cu o culturd aleasa §isolidà.

Numai cu filosofia, care e deosebità dela un ganditorla altul §i care marturise§te dorinIa ei de a ga'si necon-tenit lucruri noi in acea frumoas6 lume fumurie-albastrii,nu ni-am ti indrepta pa§ii pe cgrarile lunecoase alevielii cu mai multä sigurania deck inainte de a §ti ceeste u subject * 0 a object * 9i in ate feluri mgrele se

CARTEA DE INTELEPCIUNE 301

pot spune lucruri care, Imbracate in graiul nostru obis-nuit, ar parea poate asa de putin.

Car le de intelepciune nu pleaca din teo gAndiremaiestru desfasurata, ci din experienta unei vieti Intregisau din acel dar pe care-I au asa de putini oameni dea gâci din chiar intaia lor tinereta ceia ce li rezervaviata, lor si oricarui altuia. Ele sunt de sigur si o mar-turisire. Din formulele lor generale, din povetele lorse poate gâci prin ce Incercari a trecur acel care simtcnevoia sa invete pe al-0i, din ce lupta dureroasa au iesitadevarurile pe care el se crede indatorit sa le proclame.Cartile acestea sunt esenta insasi a vietii traite sau Ocitede un om deosebit si pot fi folositoare oricui, tali%

osteneli si pericole, va fi chemat a merge pe aceleasidrumuri, de praf stropit cu sAnge, ale vie-0i.

Cartile acestea se IntAlnesc la inceput supt formareligioasa, numai sub aceasta forma religioasa. Dince a trait poporul evreisc se desface intelepciuneaPsahnilor daruiti regelui David sau preceptele Parimiilor,Proverbelor, atribuite unui rege care probabil nici nus'a gAndit sa scrie vre-odata, Solomon. Din pataniilepoporului chinez s'au desfacut normele pentru viata alelui Confucius, care a tinut sa arate neamului sail cumtrebuie sä se poarte fiecare ca sa se poata tinea societatea,Statul.

Aceste Invataturi pot sa fie cuprinse In legi, cum nule-au avut toate popoarele, dar pe care toate s'au soco-tit datoare de la o bucata de vreme sa le aiba, chiar dacaune ori nu era posibil ca ele sa fie si aplicate. Acolo insasfatul poruncitor e legat de o pedeapsa, pe ciind in cartile


de irgelepciune, care n'au dreptul sg hotgrascg sanc/iuni,se 1asg a in/elege fiecare ce poate ie§i pentru dânsul dinviqa insg§i, dacg se calcg recornandaVile date de omulexperient i pricepgtor.

Nu odatg intre cgr/ile de in/elepciune, tficute de oamenicari nu pretind c Ii s'a vorbit din ceruri i ca. puteri maipresus de oameni i-au ales pe dttn§ii ca sg vorbeascg lumii,§i intre crile credin/ii, care sunt pecetluite cu un semnpe care nu-1 putem da noi, este o deosebire. Se poateintampla chiar ca acea deosebire sg fie astfel, incat ceti-torul sa se intrebe dacg nu face un pgcat umblând pedrumuri pe care nu le-a argtat Pronia diving 9i caresunt chiar altele dealt acelea pe care le ordond Biserica.

Hotgrirea nu e uqoarg, dar, färg a jigni religia de caree legat fiecare, trebuie sä se Tie in samg cg graiul cerurilorse desface de pe buze omenqti 9i c acele buze suntdeprinse a rosti numai anume cuvinte, dincolo de cares'ar cere altele ca sfi imbrace idei care intrec nsuraobipuitg. Si, oricfit de mult omenirea ar cgdea dincfind In and iarg9i In Intunerecul Inceputurilor sale,este totu0 o Inaintare a min/ii omenwi, care, daca nuvede mult mai sus 9i mult mai adânc, desluqqte totu0mai multe lucruri Imprejur. Nu e o singurg religie care

nu se Ingriduie, ba chiar sg nu se ceark Intregitàcu trecerea vremurilor. Si, astfel, dupg vgdirea sfântg,dupg revelqie yin acele sfaturi de oameni cgtre oameni,cgutate numai In gAndul omenesc, care pot fi de un aade mare Lobos.

Ar fi bine chiar ca fiecare inceapg ziva de lucrucercetfindu-le, culegAnd diii ele o paging, un precept,

sa

CAPTEA bE INTELEPCLUNE 803

o indrumare. S'ar sim%i astfel indemnat 9i mangaiatpentru ce are sa faca 9i sa infrunte, pentru eine 9tie cenacaz pe care soarta i-1 pregate9te pe ziva aceia 0 caretrebue combatut cu un suflet tare.

Unii scriitori antici, greci 0 romani, sunt un adevaratizvor al acestei inIelepciuni laice, fara sa fi dat chiaro carte de cugetari. 0 carte care inalla 0 intareoe, fiindscrisa anume pentru indrumarea scriitorului tnsu9i, e aceeaa Imparatului Marcu-Aureliu, filosoful stoic caruia ursitelenu i-au ingaduit a trai o viata de contemplare, ci 1-auaruncat pana la istovirea puterilor in fazboiul aprig cubarbarii pe cari ca om ar fi linut a9a de mult sa-i cruIe.Tradus bine 9i in romane9te, acest Manual de moralabarbfiteasca, catre sine insu9i, ar trebui raspandit ca tmai mult, mai ales in lumea, grozav de desorientataastazi, a tineretului. Deck sport ca sail umfle mu9chiislabind inima 9i inIelenind mintea, ceva stoicism dinrecomandarile nobilului Imparat ar fi, oricum, maifolositor.

Francezii din secolul al XVI-lea au avut gandirilelui Montaigne, in care intelesul insu0 al vielii e cautatcu indrazneala, de 0 infali9at mai mult prin intrebariMed raspuns cleat prin oracole impotriva carora nue iertat sa carte9ti. Daca opera lui intreaga e greu destramutat in limba noastra, o bunk parte din ea e potri-vita pentru a fi pusa de o parte 9i intrebuinIata cufolos. Si, apoi, intr'o vreme &and morala era mai 9ova-ielnica 9i fiecare cuteza sa spuie ce crede el despre dru-murile de urmat, adaugind multa critica a societalii con-temporane 0 umanitaIii in genere, s'au cetit cu interes

304 SPATURI PE 1NTUNEEEC

0 se pot ceti §i astazi, fiind Inca literatura vie,q cugetarile * unui La Rochefoucauld, unui Chamfort,unui Vauvenargues. Alte literaturi nu Infali§eaza inaceia§i masura, ca lucrari osebite, carlile de InIelepciune.

Putem alege Ins& din fiecare adevarat seriitor, caretrebuie sa fie §i un om adevarat, fat% care scrisul lui enumai o jucarie frumoasa, partea povelelor.. S'au i facutastfel de culegeri, dar de cine n'a cetit de ajuns §i n'a tiutla ce sa se opreasca. Avand Insa aceste InsuOri, ce carlide mare ajutor s'ar putea alcatui astazi !

Imprejurarile le 9i cer. Cam' am intrat in MareleRazboiu, cu cc era sa cada asupra noastra, eu am luatde pretutindeni ce se cerea pentru o carte, Ca sit fimmai tari in ziva de azi, care ar merita retiparita. Acuma,cu ce ne ameninl,a, dar mai ales cu zapacirea de minte,cu intoarcerea la superstiIii §i farmece, pe care le numimpretenlios: misticism, cat n'ar prinde bine o carte, §i

in mai multe volume, care sa arate cui incepe viaTadrumul pe care au mers cuminIii vremilor i celor cario incheie, mangaierea cu care aceia au inchis ochii !

a N. Roratnese #, 13 Oct.' 1935.

XLI

CE E 0 COLONIE?

Am trait §i traim Inca zile grele de ingrijorare dincauza unui razboiu colonial 0, odata ce varsarea desange n'a putut fi oprita 0 nu din vina Italiei, lacare suntem datori sa linem cu toata fiirga noastra, inputerea tuturor acelor lucruri mari 0 scumpe care neleaga de Italieni, dorinla cea mai calduroasa a unei lumicare n'a putut uita nespusele suferinii 0 pierderile ire-parabile ale Marelui Razboiu e ca acest conflict armatsa se opreasca in domeniul colonial unde a izbucnit.

Dar acest eveniment, care va avea ap de insemnateurmari, ne aduce sa ne gandim la colonia insà0 pe careItalia voie§te s'o asigure 0 s'o intinda, la colonia in sine.

nu numai astazi, cand atalia, ca de obiceiu inmai toate lucrurile, cred ea tiu, §i nu tiu, dar 9i intrecut, 0 gandul nostru se indreapta firwe, cand seatinge de coloniile actuale, la ce pot fi coloniile viito-rului. Ba putem zice 0 aceasta va fi incheierea lace trebue sa fie in viitor o colonie.

Grecii cei vechi colonizau. Pan& la o bucata de vremc,Inteun moment din viaIa lor, care nu are a face numai

906 SPATURI PE INTIJNEREC

cu Inmul%irea locuitorilor, ei Infalipaza cea mai mareputere de vitalitate 0 de crealiune a poporului elen,ei au colonizat. Roiurile lor au tivit toate coastele MariiMediterane 0 ale Pontului Euxin, Marea Neagra deastazi. I-am avut pe ace0i Ionieni i Dorieni 9i In mar-genea pamânturilor locuite de Inainta0i no§tri cei maidepartaIi. Si astazi rasar din pamântul pe care s'aucladit Kalatis, Tomi 0 Istria, astazi Mangalia, Con-stanIa 0 bietul sat dunarean Cara-Nasuf, bucaIile demarmura care au fost odata decrete frumos scrise 0statui de Inchinare. Ovidiu, exilat, pentru dulci pacateascunse, In aceste locuri aprige pentru fiul Iarii de lumina0 de floare, a trait Intre cetalenii cu caciuli 0 cojoacecari vorbiau limba de armonie a lui Pindar 0 Sofocle.Si azi ate unul din locuitorii saraci ai porturilor care nu-mai au stralucirea de odinioara va fi având In Angelasau ceva din al acestor creatori ai celei mai armoni-oase civilizalii. Rana In adfincul tarilor noastre marfagreceasca, frumoasele vase ale me9terilor olari din ce-talile Greciei multiple se purtau In mijlocul unor bar-bari geli a caror limba era inleleasa 0 chiar vorbita Inagora dela Tomi.

La Inceput, colonii cerusera voia stapanului aspru allermului pe care 0-1 alesesera 9i-1 facusera 'Arta§ la ovama din c4tigul lor. Sub ocrotirea romanii de maitarziu, ei s'au simpt, neaparat, cu mult mai bine. Tova-ra9ii se legau Intre cetali de la un capfit al Mfirii la altul.Peste trecerea veacurior, In toate se pastra amintireavechii patrii, de care singura erau legqi din generatieIn generalie oamenii carili pastrau, fara gandul de

CE E 0 COLONIE? 307

a-i intinde asupra vecinior de altà seminTie, zeii lor ceivechi, ca 9i intreaga lume moral-a de acasà. Caci sufle-te9te erau de fapt acastt 9i, dack-9i ziceau apoikoi,

deslera-0*, era numai in ce prive9te rostul kr fizic.Nu se poate spune cat bine pentru omenire a ie9it de

la ace9ti coloni, de 9i aceasta li-a fost 9i slábiciunea,iar la urma, peirea, tartt a fi ltisat urme omene9ti einu s'au infrtgit, cu atat mai pulin amestecat, cu mediulcel nou deck doar imprumutand ve9minte 9i invtiVandlimbi folositoare pentru negoI.

Altceva e o colonie romank, 9i, pe langEt dansa, mu-nicipiul cu care se confundá aproape, dela o bucath devreme, 9i acele canabae de langa lagkrul osta9ilor, undese fficea puinä negustorie, pentru ca apoi soldaTii ie9i4i desub steaguri s se a9eze aliituri de nevestele eau iubitelepe care le avusera 9i de copiii pe cari Roma a isprfivit,peste despreIul dela inceput, primindu-i in cetate. Dinmijlocul acestor inffiptuiri mi se ridick astfizi gandul,care a rhscolit luni Intregi, pentru o notat Istorie a Ro-manilor, spre viala acestor oameni cari 9i-au avut olargii parte in alcfituirea neamului nostru.

La inceput, colonia propriu-ziat e un numAr de plugaria9ezali pentru cultura pkmantului. Roma era plink decetioni skraci cari nu mai incapeau intr'insa. Prisosulde saracime, 9i osta9ii ei Inii cari ajunsesera a-9i servimai mult pful, de care rämaneau legaIi, dealt cetatea, -

fficeau politick i se cereau rasplatili pentru aceasta.Grupe de astfel de path noi se a9ezarii in deosebitepfirIi ale Italiei. Pe urma, mii de oameni au niers sk sea§eze in tinile cucerite de legiuni. Ei duceau cu dan9ii

a

308 SFATURI 1)13 INTUNEREC

Statul lor, de care erau legali in chip statornic. Regimulmunicipal, al oraplui autonom, avAnd numai o legAturade indatoriri cu Roma, se amesteca n aceste provincii cucel colonial 9i, cum am spus, din lagAre ie0a pe incetul onouA i puternicA viara. Acolo erau oameni de toaterasele, din Britania pAnii in Arabia, cu limbile, zeii §iobiceiurile lor. Dedesupt se formase, ca sedimentele infundul apelor, incet i sigur, o poporaIie de bazA, care aimpus o singurA, adevAratà i frumoasd limbh romanicA,ap cum e limba in care vorbesc eu acuma.

Popoare intregi s'au nascut din acest sistem roman 0,in ciuda concurenlei puternice a acelora pe cari i-audeprins la civilizaIie, ele stau Inca in fruntea omenirii.

Ian ins6 cA, multe veacuri pe urmA, altfel de coloniis'au format. Eleli datoresc existenIa unor motive cutotul deosebite. Pe de o parte setei de aventuri, patimeide a trAi sub ceruri noi o viaà cu totul deosebità decea de Ong atunci, speramei de a fi mai liberi, maibogaIi 0 mai fericiIi decAt acasá. Iar, pe de aft-à parte,neinlelegerilor din patrie ale spiritelor independente cuo regalitate care ajunsese a fi apAsatoare, ca a Angliei, aaincAt oameni dirji pAna la indArAtnicie erau mai bucuro0sA mearga pe incetele corAbii cu pAnze, infruntAnd

marelui ocean, 9i s atace Pieile Ro0i ale Ame-ricei, tAind intAia brazdA in paduri §i mArAcini, decAt srtstea acasà, supuindu-se la cAlcarea de drepturi cetAlene§ti.

A ie0t, astfel, un al treilea tip de colonii, in carespiritul necontenit viu, siguranIa de sine, mAndria dea fi creat totul a trebuit sa duck in puterea ideilor defilosofie revolulionard a secolului al XVIII-lea, la 0

pri-mejdiile

CE E 0 COLONIE? 309

desparIire de Tara-mama 0 la intemeierea unui Stat alcarui principiu sa fie libertatea. Astfel Englezii 9i Spa-niolii din provinciile americane au intemeiat republicea caror insemnatate in cultura materiala, apoi in ceamorala, a lumii e nemasurata.

Dar tipul cel de-al patrulea al coloniei, care i-a de-gradat sensul 0 a facut-o antipatica spiritelor mainobile s'a produs in acela0 timp qi a luat o puternicadesvoltare pe urma.

In aceasta e un singur scop: a scoate bogalia, muncitade rase inferioare, a caror soarta intereseaza foarte pulinsau de loc.

Astfel in India, in unele puncte ale pamantului ame-rican s'au a§ezat, de Portughezi, de Olandezi, de Englezi,de Francezi chiar, contuare, birouri de exploatare co-merciala, care atarnau sau de guvernul de ace* caretrimetea corabii 0 soldali, sau de companii. A fostcandva o amb4ioasa intrecere in acest domeniu intreState le europene, amestecandu-se, fara isprava, 0 deacelea care n'aveau niciun petec de Mare.

Funclionari interesali, aspri cu indigenii, priviIi casub adevarata valoare umana, tipuri ca acelea pe carecu o nobilfi indignare le-a descris intr'o opera admi-rabila, care a starnit multe patimi la cei interesali, unscriitor olandez, el insu0i, catva timp, intrebuinIat incoloniile acestea malese din Insulele Sonde, Multatuli1).Negustori cari se gandesc numai la profitul lor 0 se

1) De atunci, Olandezii au echimbat total conceptia lor colo-nialä (1936).


folosesc de toate mijloacele acestei necrutatoare adminis-tratii ca sa-1 fac 5. tot mai mare. Dedesupt, acea biatälume inferioará de omenire calcatá in picioare, careianu i se recunoaqte niciun drept 0 pentru care nu se pre-gatqte nicio inaintare.

In unele locuri, ace§ti indigeni invalii ing ce n'ar trebuisä §tie. i atunci ei bleep a se sititui, a se inIelege 0 a seorganiza, Ei 10 cer dreptul la vialg, cu o mentalitatestarnitä de a Europenilor, dar adânc deosebita, ca a unuiTagore sau a unui Gandhi, de a noastrà. Numai prinfaptul a sunt doted rase 0 mai multe religii recea domi-naPe a Angliei se menline in India cercetaa la ciiTivaani de fiara foametei care face sute de mii de morP.

alte stapâniri coloniale se dating.Aceia la care lucreazä astazi cu arma Italienii pare

a pregati un alt tip, mai vrednic 0 de creOinAtate 0 decultura timpurilor noastre. Noua colonie conduce numai0 pregAte9te pe localnici. Ea-i ridia pe o treapta sprecare nu se pot ridica ei in0i. Pfistreaza capeteniileacestor localnici 0 respecta modeste a§ezruninte mile-nare. Da religiei in care atatea generaPi 0-au ggsit mtm-gAierea o pioasii ocrotire. DesfiinIeagt robia 0 pedep-se§te cruzimea staptinilor de pfinfi atunci. Deschide spitalepentru bolnavi qi imparte hranii muritorilor de foame.

In Italia lui Mussolini e desigur ceva roman pe care, maimult dealt atfiPa al-Pi, oamenii de graiul nostru il potinIelege. Dar e, ori deli dfi sama lumea ori de n'o ob-servii, 0 ceva, a doua zi dupä victorie, din mila de oa-meni a lui Francisc din Assisi.

i N. Rominesc *, 29 Oct. 1935.

i

XLII

RENASTEREA LATINA

Asistam la o trezire a energiilor latinitacii.N'o inleleg ca fiind o singura rasa. Locuitorii a§ezaiii

sub felurite forme in provinciile acelui mare lucru deputere, de glorie §i mai ales de pace care a Lost Imperiulroman erau de sigur deosebiIi in ce priveoe sangele.Italia insaO, de unde niar placea tuturora sii ne fi co-borit, era in acea vreme cople§ita de neamuri caren'aveau a face cu intemeitorii. Dar trebuie sii ne gandimla dol.& lucruri ca sa inIelegem cum din aceoi oamenicarie nu erau rude intre sine O nu reproduceau fizic untip roman, unul singur, s'a putut ajunge la atata ask-manare cata este astazi, ffira indoiala, intre felul de afi al unui Roman, al unui Reto-Roman din muqii Alpi

biata insuld pierduta O in curs de dispariIie ! O

intre al unui Francez, Spaniol sau Portughez.Tara face pe om, care, la randul sail, prin vrednicia

ce o are, poate sa, schimbe el insuO, in multe feluri,infali§area Iarii. Dar, daca noi ne aflam in locuri maiaspre, §i acei Reto-Romani in stramtorile muntelui maiinalt, 9i numai acolo, felul de a fi al Iarilor noastre, pe


malul Mediteranei sau deschise spre aceste ape de lu-mina 0 caldura, nu e atat de diferit, cum sunt deaceasta margine mediteraneana regiunile Nordului 0insulele reci unde 0-au aflat sala§ul statornic alte rase.Si din lumina §i bunatatea naturii incunjuratoare, dinfrumuseIa i felurimea, din armonia ei ceva se coboarain sufletul omenesc care se transmite, intarindu-se, dingeneraIie in generaIie. Si strainii venili in mijloculLatinilor, and nu se pierd, cum se int'ampla adesea, inmijlocul lor, se insenineaza §i capata temperament inaceste fericite locuri de noua a§ezare.

Un suflet omenesc se cuprinde, se intrupeaza in graiu.Pare ca inteinsul rasuna toate ctintecele i toate vuie-tele, toate furtunile 0 toate §oaptele: toate glasuriledinprejur §i toate elementele naturii colaboreaza cuceva la alcatuirea limbii, care, mergand necontenit Ina-inte, prinde 9i pentru cei mai mici §i mai simpli cevadin poezia celor mai mari cfintareii, din iacelepciuneacelor mai cuminIi gfinditori 0 din toata munca, dintoate incercarile §i ispravile, din toate bucuriile §i sufe-rin%ile acelor cari se succeda de-a lungul veacurilor.

Odata formata, din suflet, ea insa0 creiaza suflet,un suflet asemenea cu &Ansa. Poate inaspri §i poateimbliinzi, poate intuneca i poate varsa lumina. Dinoameni buni poate face crunhi osta0, din aprige neamuriindaratnice fiinle cu stralucire in ochi 0 cu zimbet pebuze.

Suntem, to:4i, fericiOi cari ne-am imparta0t de acestscump dar al zeilor. Orice ar fi fost o parte din stra-mo0i no,tri, limba la tina, apleca Ca care deprinderile i

RENAVIT REA LATINA 313

indemanarile lor, i-a facut Latini. Salaam astfel maimult prin comunitatea ace1uia0 graiu deck clack avândfiecare un rost deosebit, am fi venit de la aceia0 aka-tuire trupeasca.

Seimandnd limbile noastre, necontenit ne-am putut in-rduri, ajungdnd fi noi la o tot mai intinsd asamcinare. Fran-cezul a cetit mai mult literatura italiana 0 spaniola ; Spa-niolii s'au inspirat literar din Italia 0 au trasmis acoloinfluenle ; intre Latinii din Peninsula Iberica schimbulprin carIi a fost necontenit. Noi in0ne, oricate silimi,une ori in adevar folositoare, s'au cheltuit ca sa ne in-drepte atm alte literaturi calauzitoare, am limas legqi,de peste doua secole, de cea franceza, dincolo de caream gash, am iubit, 0 am imitat in oarecare masura, 0pe cea italiana. Cand scrisul nostru a ajuns sa fie cuno-scut in alte Iari latine, 0 mai ales in Italia, el a Lost Incade la inceput inIeles 0 incunjurat de simpatie.

Latinitatea este aceasta In Europa. Dar, dincolo dehotarele ei, un intreg continent, al Americei-de-Sud, iiaparIine, cu Brazilia portugheza 0 cu o intreaga coroanade republici unde, 0 cu larga participare a rasei indi-gene, se cultiva limba spaniola tot ap de pura ca 0in vechea patrie. Nu ni dam sama in de ajuns ce in-seamna in viala 9i civilizalia lumii aceste multe mili-oane de oameni cari intrebuinIeaza unul din cele mainobile graiuri latine.

S'a crezut, un timp, ca aceste naliuni neo-latine suntpe un rapede povarni9 de decadere. Ele ar fi reprezintatadeca partea mai veche, imbatranita 0 uzatk, a lumii.Se nascocia 0 o conruplie latina unita cu incapacitatea

314. SFATURI PE INTUNEREC

noilor iniciative. Se intrebuinIa pentru aceasta slabainaintare a populaliei franceze, pretinsa aplecare a in-tregului popor italian catre o viala de dulce reverie,impodobita cu splendorile naturii i cu incunjurimeaartistica ap de bogata, pornirea catre revolulii a na-Iiunii spaniole, acasa ca 0 in crealiunile ei americane,lipsa de manifestari mai noi a poporului portughez,care a dat totu0 pe marii descoperitori i pe un poetepic de valoarea lui Camoens. Mica se mai glindia cinevala noi, apoi eram Latinii cei mai indoielnici, cei maiamestecaIi i barbarizaIi, un neam de sclavi abia decurand liberaIi, purtând Inca toate stigmatele robiei deatittea secole. i alte rase se aratau gata sa ia mooenireaacelor cari se stingeau pe incetul sau nu erau in staresa-0 apere mooenirea.

Atunci au aparut i, lucru curios, prin Latini, maiales Francezi teorii de catastrofal pesimism pentru ainoori, de entusiasm nesocotit pentru ceila10, ca aceiaca niciun grup omenesc nu poate inainta, nicio indivi-dualitate nu se poate ridica daca nu are o parte macarde Ange germanic, cu totul superior ea a trecut delaun diplomat francez bizar, Gobineau, la Englezul Hous-ton Stewart Chamberlain i o alta: cä viitorul e alAnglo-Saxonior, lucru a§a de sigur, Incât ce se cere edoar explicarea teoretica a acestei axiome..

Inamplari mai recente arata cata gre§ala era inaceasta parere.

ca nu exista a9a-zisele na%ii batrine *. Tota§a de batrâni ca §i vechii Romani erau Germanii §iSlavii, dintre cari Slavi s'au gasit iara0 cugetatori ca sa

Intaiu, o

11ENA$TEREA LATINA 315

proclame CS Apusul putred se duce 9i a in locul civilize-ciei lui ffira cuvant va veni o mare civilize:Cie panslavasau, mai curand, numai ruseasca. Iar ne:Ciile neo-latine, incare e atata stmge germanic, franc, burgund, visigot,longobard, sunt, tocmai fiindcrt vin din acest amestec,mai tinere &cat aceia cari pe vechiul teren germanicdin Europa centrals, continua viaca luptfitorilor luiAriovist 0 Arminiu.

In al doilea rand, o cercetare atentá descopere faramulta truda de unde vine aparenta decadere. Francalui Ludovic al XIV-lea domina Europa, Franca lui Na-poleon I-iu a cucerit-o aproape intreaga. Genera-0i slii-bite au putut A nu aiba, un timp, aceiacii energie. Reauapregatire a lui Napoleon al III-lea imbatranit 0 bolnava dat marea infrangere dela 1870-1871, dar nu fat% oadmirabilfi rezistenla. Daca refacerea a zabovit, aceastase datore9te, nu lipsei de energie nacionalà, ci neajun-sului, asupra caruia voiu reveni, al formei de imprumutparlamentare prin care se pierde vremea in discuIii demulte ori cu totul sterpe. 0 mare parte din relele decare a suferit Spania yin de la un catolicism aptish-tor §i de la un amestec nenorocit al armatei in politica.Iar Italia a fost atata vreme, afarg de voinicul Nord,la dispozicia stapanirilor straine, sub care se stingemice avant national. Imparcici in atatea State, puteamnoi sa dam partea de care eram capabili in viaca gene-ral' a lumii?

Deci regimuri interioare nepotrivite sau fatalitfici decucerire cineau in loc una din cele mai vii rase ale ome-nirii.


Biruind aceste impotriviri §i scuturandu-se, la un mo-ment dat, din aceste leg5turi, Latinii au dat pe randliteratura Americei spaniole, solidaritatea intre Europaiberic i coloniile americane, biruinla minunatä aFranciei din 1918 9i navAlitoarea energie, bogatà in crea-iiuni minunate, a Italiei din ultimele dou5 decenii. Unmai puternic spor al oamenilor se observa i acolo undepopula-cia stagna.

Aceastá nouà ofensiva latina se poate rnencincagrabi hied numai prin despovararea de a§ezamintelevenite de la alte rase, prin intoarcerea la temeliile deStat romane, pe care Italienii 9i le-au insu§it.

La baza kr sunt ideile care au facut din Roma sta-pana lumii: solidaritate i au.toritate.

N. Rominesc o, 12 Nov. 1935.t

0

XLIII

CAND SE VA FACE ZIIJA.?

Trfiim de fapt in noapte.Intr'o noapte din ce in ce mai adânck de a cdrii tri-

stela urri exemplu ajung ali da saind 9i spiritele celemai upare, pentru care viala este un hazard 9i o simpladistracIie, o rdvd9ire incon9tientà a zilelor, una duptialta, ca fire de Ind-Cana de9irate, cazfind in neantul ab-solut.

E o noapte in care nu se vede omul de alt om. Fiecaretrdie9te pentru dânsul. Tot ce a Lost leggturd in trecuteste astdzi, ori de ni ddm samk ori ba, cu totul ruptitAfard poate de cateva insule fericite in care mai trdie9teceva din Edenul disphrut, familia e o formalitate su-paratoare 9i o amintire neplacutfi. Copiii mai suntoare copii? inIeleg a-9i trdi viala, ce fel de viaIrt! : desfiddri 9i izbiri, de gesturi violente, de placeri premature9i distrugdtoare. ParinIii se respectd and nuli rfidecineva de halul de inapoiere al ideilor 9i sentimentelorlor, cu totul arhaice.

0 foaie din America 19i bdtea joc de pietatea ce semai pdstreazd pentru ni9te mo9negi 9i babe caraghio9i,


cari stint bunicii. 0 mama care nu-0 lasase fiica ne-vristnica sa mearga la bal cu iubitul ei i mersese Nina lao lovitura in care durerea va fi Lost mai multa din parteacui a lovit, a Lost data in judecata de odrasla ei, apoipus& cAteva ceasuri la inchisoare 0 a trebuit sfi continuea hrani i ingriji pe denunIatoare. Orice sfat parintesc,in lucrurile cele mai gingaoe ale vieIii, in care tineriin'au nicio experienla, e considerat ca o piedeca pe caretrebue s'o invinga, s'o distruga cel sau cea cu atfitadragoste indemnali.

Odata, mii de oameni traind in aceiaoi cetate se uniau,aducAnd ideia, munca, banul ca sa ridice monumentelestralucite care stint catedralele evului mediu, ai carorctitori i meoteri de cele mai multe ori au cautat saramAie cu totul necunoscuIi. In aceste imense zidiri eracasa sufleteasca a tutu.rora: dupa serviciul divin veniateatrul, singurul teatru, cu chipuri 0 scene din Biblie,din Evanghelie, din Vielile Sfinplor, din legendele sacre.Era un singur interes, un singur gust, precum era oi unsingur Wind, de la care toate plecau. Procesiunile sco-teau in strada male de oameni cari aveau aceiaoi voinp.Conflictele pe care le intAlnim 0 care au putut fi oi

violente, crude, reprezinta, nu ruperi de solidaritate, fie-care dorind sa fie altfel i menlinAndu-se pe ope care s'o apere 'Ana la moarte contra oricui, ci deo-sebiri momentane, pline, fireote, de toatfi energia since-

pe acelaoi fond,in le gatura cu acelaqi principiu.Astazi, peste ideia patriei, in/eleasa ingust i adeseastropita de sAnge, cu o adevarata voluptate, oi impo-triva concepliei de naTie, care e privita cu desprel de o

pozitie

CAND SE VA PACE =A? 319

intelectualitate care 0-a pierdut sarita sau e inteleasaea o indreptalire pentru pornirile cele mai salbatece, oclasa strt in faIa altei clase du-te 9i vorbqte de Fran pEt9i de naTia franceza la Primaria comunista din Saint-Denis, in margenea Parisului ! un partid in faIa altuipartid numai luptele ligilor din Fran-pit cu in-caierarile lor sangeroase, infranate momentan de o poll-0emane poate neputincioasa! o grupare de program infaIa altei grupari, considerata ca du§mana cea mai mare,atunci &and salutam peste hotare pe tovarapii de idei0 in Iari care au luptat contra noastra, i adesea, pre-ocupat numai de interesul lor, omul sta impotriva altuiom.

Mangaierile ce se puteau avea de la tovara0a ome-neasca au disparut. Eu am trait cea mai mare parte dinviala mea intre oameni cari, in cele mai inalte 0 mainobile domenii ale muncii comune, vibrau cu adevaratunii pentru aI%ii. De la inceput, laudat pentru ce pro-miteai de profesorii pregatiau i neteziau drumulin via.ä, te simpai susIinut, fara niciun interes personal,de colegi: fiecare izbanda ce c4tigai intalnia sufletecalduroase pentru a preTui, 0 nu numai acasa, dar de-parte peste granip ; orice izbucnire luminoasa a ideii noi,orice dovada de talent erau salutate cu inlelegereiubire. Se scria, in aceste vremuri ffira telefon, 0 cores-pondenIele ce pastram aunt un document de mare interespentru schimbul de ganduri. Acuma, la de Uni-versitate nimic nu tresare, in socieatIile e con-tinuarea ma0nala a unor practice chineze, darile desama sunt o nedreptate sau o insulta.

,privi%i ,

# *

cari-/i

!i

leciiileF,itiintifice


E noapte, de sigur, o noapte adânca a omenirii. Prinea tree, ca singura lumina, dargurile 9rapnelelor, 9i ease lumineaza numai de jaratecul focurilor de uri, denoile aprinderi actuale care pregatesc poate palalailedistrugatoare de mane. In mijlocul ei se tarasc josniceinterese egoiste de ordine pur materiala, 9erpii venino9iai afacerilor, singure legaturi, ve9nic schimhatoare, intreoameni, 9i, astfel, la biurourile noastre de specula, ofi-ciala 9i neoficiala, la bfincile de Stat 9i. la bursele negrevorbim, cfintarim, chibzuim, contingentam 9i transfe-ram, speculand panea, care se arunca in mare in falamilioanelor care mor de foame, indata ce se constataca se pierde singurul pre% remunerator. Iar, in lumeade peste materialitatea trupurilor noastre, menite laurma unei hidoase desfaceri, invie toatti demonologia,toate viziunile bolnave 9i. tulburile näzfiriri ale epo-celor &And 9tiam a9a de pulin 9i ne simpam laolalta,morp 9i vii, oameni de pe pamant 9i sfinii din raiuri,aratandu-ne unii altora 9i vorbindu-ni, inrtturindu-neinteo lume cople9ita de minuni.

Proporlia minlilor ratacite e tot mai mare. Copiii sesinucid pentru o nota, pentru o vorba de indemn ce lise spune, spre binele kr. Nu numai ca bestia omeneascafara frica de religie 9i farà respect pentru un Stat, desprecare i se spune ca nu e de-asupra lor, ci dupa voia lor,neluminatà 9i nesigurk I9i face de cap in clasele de jos,dar in lumea intelectuala, qi in societali vestit de blande,ca a noastra, se petrec drame pan& acum neauzite: sqicarili omoara soVile, solii asupra arora apasa banuiala

CAND SE VA FACE ZIIJA? 321

a i-au suprimat soili, Weft de familie amestecaIi indrame de iatac..

Care e explicalia §i din ce parte ar putea sa rasara ogeana de zori pentru atata noapte?

Omul n'a fost creat pentru ura, orice inIeles ar dacineva ivirii vielii omengti pe acest pamant, §i el tre-cator. E in oricare din noi o nebiruita tendinla pentrua ne intregi, a ne desavar9i prin alIi oameni. Nu e omandrie, orictut de salbateca ar fi ea, care sali ajunga.Sa nu ne in§elain: a9a-numiIii oameni tari au clipe andI9i plang in pumni. Si. cea din urma vorba de iubire delaun necunoscut poate sa atinga 0 sufletele in aparenlacele mai ingheIate.

De la viaTa impreuna in pe§teri Nina la marile mo-narhii ale Rasaritului omul a cautat alt om 0 putereade viaIa mai mica a cautat sa se lege armonios de ceamai mare cleat &Ansa. Dar, pana la cumplita ratacirede azi, in orice asocialie §i in orice subordonare s'a cautat9i altceva decat singurul cantar al greutaIilor indivi-duale sau de grup. S'a cautat, ca s'o spun intr'un singurcuvant locul sfdrat.

SfinIenia zeilor din ceruri, sfinIenia imparatului, re-gelui voit de dan0i, sfincenia preotului, sfinlenia can-tareIului 9i a me9terului, sfinlenia omului bun §i mi-lostiv.

Ne-am desacrat, ne-am destintit. Avem credinIe pro-fesionale, sperante de rasplatiri §i temeri de pedepseinteun <( dincolo * oarecare, inganari filosofice personale.Ultima sfini.enie pe care am distrus-o e a superioritatii

322 SFATURI PE-1NTUNEREC

intelectuale, zvarlita prada 4 maselor *. Cu falOficareafeIelor §i trupurilor, detrontim 0 sfimenia frumuseIiifizice, punfind in loc momâile lustruite ale femeilor dece aid.

Se va face ziurt numai atunci &Ind ochii, prin9i pfiti-ma; de noroaiele pbnintului, se vor ridica din nou sprecer, spre oricare cer.

o N. Românesc 7), 24 Nov. 1935.

XLIV

IGNORAREA OMULUI IN SOCIETATE

Lucrurile omenesti se %in prin oameni, prin oarnenide-a dreptul, asa cum sunt, intregi, cu tot ce se aflfi sise cuprinde inteinsii, iar nu cu forme, care dela o bucatàde vreme ajung sg inlocuiasca pe oameni si sffirsescstricfindu-le valoarea, fgefindu-i si pe dfinsii a credeCA nu mai sunt de folos.

Si totusi asa, cu forme, peste oamenii cari sunt, siimpotriva lor, se -tine, din nenorocire si aceasta e unadin cauzele pentru care &à mult mai puIin de cum i-arfi cu putinra sa dea societatea aceasta de azi, por-nità pe drumuri atat de gresite.

Inainte de a va aráta cum s'a ajuns la ceea ce putemnumi formocralia de astazi, trebue sa amintesc pentruce s'a Orbit umblarea cu oamenii ca sa se opreasciimai toli, si in toate rosturile, la singura exploatare aformelor goale de inTeles.

A cunoaste omul, a-1 intrebuinta, a te folosi de ceeste, de ce, adeseori, se ascunde in el, a-1 ajuta sâ desk-vArseasca mijloacele lui, a-1 indemna deci si, pe de altâparte, a-1 crula, a-1 face sa revie asupra greselilor lui,

824 SPATURI PE INTUNgREC

a-I impiedeca de a face allele, a-1 prqui §i ali fi milade el, a-I iubi, 0 peste motivele de 'flank pe care 1i leda, e un lucru peste masura de greu. Se cere pentruaceasta inteligenIA, patrundere, spirit practic, insu§iripe care nu le posedA toata lumea. De§i se poate capatao deprindere in acest sens, totu§i manuitorii de oamenisunt peste masura de rani, 0 darul acesta 11 au dinna§tere cei putini cari izbutesc pe deplin intr'o a§a degrea meserie. Pe and forma, mecanica forma*, e la inde-mAna oricArui spirit greoiu, oricarui oranduitor prin po-runca 0 sila §i, mai ales, oricarui lene§ care merge §i cuochii inchi§i pe faga§ul care-I duce dela sine.

Lumea pare mulIumità cu aceasta economie de inte-ligenIa, de munch 0 de rabdare pe care o da cultul 0supremaIia formelor.

Sa le urmarim in cAteva domenii ale vigil pentrua se vedea raul pe care-I fac 0 mai ales binele, a§a demultul bine, pe care-I impiedeca.

SA incepem dela temelia lucrurilor sociale §i morale,dela §coala.

E ce poate fi mai formalist in aceasta dominalie farámargini a formelor, 0 mil de oameni, uneori dela ministruchiar 0, trecand prin toate gradele de Inva-camant, cutoIi revizorii, subrevizorii, inspectorii 0 directorii lor,stau de paza, nu cumva, prin vreo masurA de iniIiativamai indrazneala, sa se tulbure sacra cazarma forma-lista care indobitoce§te generaIiile una dupa alta.

Copilul care 1i se aduce dumitale, cel pe care trebuesa-I inveli ceva §i, pe alaturi, ba chiar mai ales, sii-1

cre§ti, aduce cu dansul, nu tabla alba a unui obiect de

IGNORAREA OMULUI IN SOCIETATE 325

experien0 neinsuflelit, a unui material nesimIitor ca-ruia poi sa-i dai orice propor0i §i sa-i impui orice form-A,ei o anume faptur 5. mo§tenità, poate nu numai delapgrin0, ei dela inainta§i mai departa0; el vine cu in-raurirea ce a avut asupra lui cre§terea intr'un anumemediu i, pe lfinga acestea, cu acel dar dumnezeesccare se vAde§te de odatà, frà pregaire §i impotrivatuturor weptdrilor, in orice fiinca omeneasca nouâ.

Trebue ca fiecare exemplar omenesc in varsta fra-gedä sä fie cercetat ; fiecare suflet omenesc in forma-0une se cere ; anume insu§iri din el nici nu apardeck, ca seminlele primävara, supt caldura unei ade-varate iubiri. Si nu numai atAt: elementele in desvol-tare se cer necontenit urrntirite aproape zi de zi, cácisunt schimbAri minunate, revela0i uimitoare care tre-bue observate. Si cu deosebire &Ail se gAndesc laaceasta? pentru profesorul sau profesoara de liceueste un moment, misterios i greu, plin de surprinderi,bogat in rataciri, dar rodnic in fagadueli, când crizaadolescenlei schimba pe tineri cu totul, and omul,adevaratul om apare §i NO de dânsul e necesar, absolutnecesar sa se intrebuinleze alte metode decAt falà dccopilul, de copila care au fost Ora atunci.

In loc de aceasta ce se face, nu ici 9i colo, ci de re-gulfi, nu in România care-§i eautà, firwe, Inca clru-murile in civilizatia moderná, ci §i in Iarile cele maiinaintate, care se mândrese cu opera lor pedagogia?Se inscrie de donmul secretar al §colii primare elevulce urat termen de imprurnut, care sund fals, in loculacelui, ap de natural, care e: ;colon' ! elevul Ioncc,


Ion sau eleva Constantinescu Maria, cu numele parin-telui alaturi, fáth nimic cu privire la trecutul lor, fara.o notà personald inscrisa intr'un carnet.

din acel moment i se pune in mâna o carte, la careinsolitorul sau insolitoarea adaug4 ap de Min, i nudin fondul lor propriu, pe care Inca din §coala normalasunt deprin§i sâ nu-1 consulte, ci din cutare paragrafal tablelor legii pedagogice pe care au dat examenul s.i

pentru care au primit nota lionriloare pentru 0 intreagacarierg, mice ar fi fAcut pe urnfa. Forma carIii pentruforma de om. Pentru cunoa§terea acestei forme bucd-Iica de om e <4 ascultat *, # scos la lecIie *, adus inaintea# tabelei *. El capArd o notä, §i nota rea, dintr'un momentde bboseala sau de prefacere trupeascá, dintr'un mo-ment de lene sufleteasca a flàmândului, o va purta inspinare. Ea va nWe, dupa impresia lgsath celui suitpc catedrk §i alte note rele. # Elevul * rau va fi taxatan de an ca eau, §i grija va merge, cdtre 4 elevuh> bunatunci and tocinai asupra celui socotit rgu ar trebuisa se cheltuiascá sforprile, caci numai anormalul,bolnavul permanent e os'andit sà rarnAie totdeaunarà U.

Ap merge i bunul si raul 'Ana la capatul studiilor,pada sus de tot, la Universitate, §i de acolo plea* du-cânduli toate notele in buzunar, nota din nota, formadin forma, om ca tali oamenii, adecA farà nicio indivi-dualitate, caci tot ce-a adus, tot ce-a putut prinde alost inbu§it §i distrus, pada la examenul de capacitate,la concursul de medic, la practica de avocat, la numirea,pentru deosebite motive, intr'o funclie administrativa.

i

IGNORAREA OMULUI IN SOCIETATE 327

Pretutindeni cel astfel formalizat in forme aspre, durede fapt, nule va duce cu dansul cleprinderea, sistemul

de a trata i pe tot aga.Profesor, va repeta tipul sàu pe acelagi blastiimat

lemn al catedrei de comand5, sus de-asupra copiilorintre cari ar trebui sa fie oricand ca un parinte, maibun, adesea, decat chiar parintele de acasà, batut denevoi gi ros de o munca grea, iar de obiceiu Fara niciopregätire pentru sublima lui misiune.

Medic, va cunoagte boala din carte asupra pacientuluicare trebue, neapdrat, sa o aibri in aceeagi forna peacelagi trup. Oare de consultaIie, acasa sau la spital.Re lac. Iar, ce a fost inainte cu bolnavul, ce aduce eldin vieafa, ce pote face pentru ingrijirea lui, ce cuvantde bunatate gi de milà agteaptà, o, cat de puline suntsufletele mari care se gandesc gi la aga ceva!

Avocat, va primi procesul care i se o1er5 gi care re-munereazà. Aga de rar va opri o acliune care sfagie ofamilie sau distruge o reputaIie. Magistrat, aici emai gray. Ii va veni inainte un om, un biet om, cu inte-resul lui, cu suferinla lui, cu povara acuzaPei pe care oduce. Nu 1-a viizut niciodatA, nu gtie Mei din ce parirrti engscut, nici ce i-a putut da i lui societatea, nici in ceimprejurari traiqte, nici ce alte viei necajite se lin dea lui care pe atatea luni, pe atfilia ani, va intra in tem-niva pentru c 1-a prins o manic ori pentru c5, in des5-vargit5 ignorarrt5, a intrat in capcana unui paragraf.Cinci minute de interogatoriu i ugierul Ii da in samagardianului: < justilia s'a f5cut

altii

a.


Fungionarul va vedea cu indiferen0 trecând inaintealui mii de oameni dintre cari nu e unul care sa semenecu celalt. Umanitatea lor nu-1 interesealti. Odata nu vada un sfat, nu va cheltui o mangfiiere. Ii cad in sarcinAnumai printr'o anume lature. Aduc o hfirtie 9i duc ohartie. Ce e inainte, ce e pe urma, cine srt-§i piardávremea!

$i pAnri la cele mai inalte trepte, e tot a§a. Tot a§a§i unde se voteazà, inteuna, paragraf de paragraf, legipentru o societate de fapt necunoscutg, in care nu eunul care facd de lege sa se prezinte in acela§i fel, iar eacade nemiloasa asupra oricui, exact tot a§a.

Cine va crea o adevArata religie nou'ii a celei maiinalte morale prin aceea ca, in orice imprejurgri, vaindrazni sa scoat6 pe om aqa cum este inaintea altuiom a§a cum este Ti el?

19 Decembrie 1935.

XLV

CUM SA. CAIATORIM

A calgtori e o nevoie sufleteasca a oricui: doar viewnoastrfi se mântuie cu o cratorie pe care ne pare a§ade rfiu c trebue s'o facem in negru i far& tovara§i,lasfind acel trup de care a fost a§a de mult legat su-fletul care el este noi in§ine. Ne place a schimba locurile,a cunoa§te oameni, pentru ca, la Intoarcere, cu atatmai mult s iubim locurile obi§nuite 9i oamenii cu cariavem a ne duce vieala.

E i o dorin0 de extraordinar care ne mânà, tendintade a ie§i din- ceea ce se repeta zi de zi; e o patima dea descoperi, §i noastrà se inmulMte doar prindescoperirile pe care le facem.

Omul din vremile räthcirilor trAie§te §i In burghezulcel mai wzat, mai inrkracinat, mai greu de deslocuit

kle pornit din timpurile noastre. Un mare scriitorfrancez pe care nu-1 mai cete§te generalia noastrá, por-nit:à pe alte drumuri, Alphonse Daudet, §i-a rAs deaceastii pasiune, pe care mulIi o ascund, dar to-0 o au,crefind tipul, nemuritor, al lui Tartarin, papicul spiIerdin frumosul ora medieval Tarascon, in Sudul Franciei,

alti

finite

9i


care viseaza a§a de mult de ceruri rasaritene §i de fapteeroice incat ajunge a crede ca le-a savar0t §i poveste0ealtora, cari traiesc tot ace1a0 vis, cum s'a luat la trantacu leii i le-a Infipt pumnalul in coasta, ap cum faceel, strabatand cu un modest culit de bucatarie marun-taiele de calli ale canapelei din pravalie.

Din aceasta pornire spre ceva nou, chiar (keg estesa-1 ca0igi cu osteneli 0 cu tot ce iese neplacut din pa-rasirea vie/ii de acasä, a§a de bine randuita, vin 0 pH-veli0ile ratacirilor de vara pe care nu le mai pot sa-tisface trenurile de placere ; §i cea sau cel mai in varstadin membrii familiei sine sa nu fie %sat la domiciliu,ceea ce ar fi o mare insulta. Pretinsa ingrijire a sana-Valli e adesea un pretext, in aceste migra/iuni, acestepapice bejenii a§a de zgomotoase, din care nu lipse0eo non' de ridicul. Vorbim de popoare migratorii i neinchipuim ca in adevar au fost neamuri intregi care nu pu-teau sa stea intr'un loc. De fapt, s'a dovedit de mult catde gre0te erau parerile mai vechi despre migraIii 0navalirile ce iese dintr'insele. Nici Germanii, nici Slavii,nici Hunii n'au fost ni§te necontenit agitali cari sa nulipoata afla locul nicaieri ; doar printr'o a§ezare s'aumantuit tulburarile lor momentane. Dintre a§a-numiIiinomazi, unii erau numai ciobani transhumang, cari, caMocanii, de aici, ca Romanii din Pind, au doua patrii,din cauza nevoilor de hrana a turmelor ; ei urmeazala momente din an care se pazesc, de nevoie, cu cea maimare sfinlenie, totdeauna acela0 drum, §tiind unclesunt fantanile: cum e pentru aceasta Baraganul nostru,cu crucile de diregie, a§a e pentru pastorul din Iran

cum sA CALAToruni 331

calea cisternelor, unde se pastreaza in adânc, pentruoameni §i pentru dobiLtoace, pre-tioasa apà a ploilor.Alti # nomazi* sunt pu§i in mi§care de vajnice nevoieconomice, cum e cautarea de ogor, odatà ce s'au deprinscu plugaria. Pe multi ii m4c6 impingeri rezultate dinfazboaie. care s'au purtat in vecinaatea lor, a§a incAtse pornesc de nevoie.

i in ce prive§te pe Tiganii nqtri 9i cei de aiurea,'Ana' In Norvegia 9i America-de-Nord, ei nu stau inacela§i loc vara §i. iarna §i, observaIi de aproape, sevede bine cum cautà, la anumite date, uncle izvoarede c4tig, fárá care n'ar putea tfai.

Dar tândrul German care, in 4 primbrara sacra * in-dätinatg, pleca rrifinat de 8etea ispràvilor, ca Ffit-fru-mosul pove§tilor noastre, nu se bucura numai de bi-ruin-ta asupra duprianului §i de culegerea prAzii pecâmpul de isprava a lui, ci §i de tot ce zeii desf4urauca minunate sau ciudate lucruri nou'd inaintea ochilorlui ravnitori de tot altceva.

Din adfincul istoriei, ca in multe alte privinli, fára ane da sarna, vine indemnul nostru dare cälgtorie. El efiresc, sang Los §i folositor. Nu trebue sà-1 oprirn, dare pdcat sd nu-1 cultivain, sa nu-1 disciplinrim, s'à nu-Ifacem de folos, privind anumite rtinte inaintea rata.-cirilor noastre periodice.

Sa incerc5m a fixa cateva puncte.0 observa tie la incepta. Multi cred CA o càlatorie

inseainn4 neaparat un drum lung. Dacri e vorba de a-liface recolta pe calc, nu e de nevoie sa iei in piept lumca,sd strribali nirtrile §i sri-ti insemni pa§ii pe multi:,


felurite §i necunoscute locuri. Si in apropierea imediatae ceva de adunat care nu merit& despreIul.

Un delicat scriitor francez dela inceputul veaculuitrecut, Xavier de Maistre, a scris doar o placuta 9i foartespiritual& u Calatorie in jurul odaii sale #. Cate n'avemnoi de descoperit intre chiar cei patru pareIi ai JocuinIiinoastre: lucruri pe care nu le-am bagat de seama nici-odata, lucruri la care am Iinut candva, dar pe carene-am deprins a nu le mai vedea, far& a mai vorbi demama priveli§te omeneasca, totdeauna foarte inte-resanta, starnind bucurie, haz 0 milk care trece inaintcaferWilor noastre, 0 cea mai mica din colibe fiind ser-vita astfel §i cu trecerea celor mai stralucite alaiuri!

cu cateva zeci de ani inaintea acestui Parizian, unEnglez din Londra, Sterne, ce n'a izbutit sa Lea, printalentul lui de psiholog 0 umorist, dintr'un scurt drum,dincoace de Canal, printr'a sa 4 Cillatorie sentimental&in Franca *I

Chiar din ce s'a spus 'Ana acuma se inIelege un lucru:ca pentru calatoria cea lunga, care poate fi goala, ca 0pentru cea scurta, care poate fi a§a de bogata in daruri 0 deimbogaIitoare a sufletului, se cere inainte de mice: atenge.

0 atençie de fiecare clipd f i pentru fiecare lucru, pentrufiecare om, pentru fiecare imprefurare. Ea nu trebue saslabeasca niciodata. E adevarat ch aceasta cere o incor-dare ce poate obosi prin atata cheltuial& de putere, darrasplata e a§a de mare, incat prin ea insa0 intremeaza.

6 Ochii in patru!* Niciodata aceasta recomandaIienu e mai folositoare decât atunci cand calatore0l. Siye! mai mic lucru care nu e ca acasa la tine-ri poate

Cum SI OLLATORIm 8S8

folosi. i anume, in afara de vaIoarea ce o poate avea elInsu0, i pentru un alt motiv.

Intr'un loc, oricare ar fi el, toate sunt legate im-preuna, alciltuind o singurA unitate. Pe aceasta n'oinlelege cum se cade deck uitfindu-te In multe parci,care, la prima vedere, i s'ar 'Area ct n'au legàturriIntre ele. Eqti, de exemplu, la Venelia, §i marea §coaltide picturfi veneliang, a lui Tiziano, Tintoretto §i Vero-nese, are un deosebit interes pentru dumneata. Dariatá, ca s'o gu0i deplin, trebue sã studiezi realitateavenatianii de astgzi.

Vezi elemente ale tablourilor admirate, care au ic§itdin aceea0 priveli0e i din atingerea cu oameni asamii-ntitori, privind minunatele apusuri pe lagune, urmarindjocul u§or al negurilor pe canale, oprindu-te o clipa asupraumbrelor largi care cad de pe faIadele pale telor. i totaa ce plin de interes este, nu numai acel funqionarsau negustor sau me0er de azi, In faIa, in privirea, Inmersul crtruia este ceva din ale patricienilor de odinioarã,al criror urma, tiut sau ne0iut, este el insu0, darcel din urmil cer0tor biitrAn care lustruie0e curâmintea lui sparta piatra pe care au trecut atitea trium-furi ale dogilor.

Vedeli ce poate educe in ce este as tazi legatura cutrecutul. Deci, cfind calatore0i, ajunge s'à tela celi rásare sau ii trece inainte astázi. Nu e nevoie sfi fiiistoric ca sa 0ii i sg iube0i acest lucru neaparat care eistoria ; ba poate urita speIrt de savant care e istoriculde catedra de pus lânga filosoful de catedrfi, de care'idea Schopenhauer, e acela care 9tie de fapt mai

po0

§i

incfil-

au1i eili


pulin esenta unor lucruri pe care nu le-a iubit niciodata.Dar cum crezi ca Parisul, a§a cum e azi, acest magneticParis, spre care merge pofta atatora, domni 0 doamne,cari cred ca e un mare local de petreceri, facut anumepentru straini, iar pentru fraIii romani 0 gratis, o fe-ricita 0 foarte primitoare adunatura de teatre 0 decabarete, cu oameni fara alta treaba cleat a zice, su-razand, pardon i merci, cum crezi ca acest imens, miste-rios 9i tragic Paris se poate pricepe in macar o particicadin tot ce pa' trunde, fara sa tii de unde a venit 0 ceinseamna in fiecare loc pecetea pe care au pus-o vea-curile de vieqa politica 0 de cultural

Ceti li inainte de a pleca! Doar de aceea am dat eu,cu cheltuiala 0 truda, carIi ca acele e Cinci conferinledespre Venelia e, ca e In FranIa e, ca atatea altele desprea Grecia de astazi e, despre Serbia, despre drumul a prinBulgaria la Constantinopol e, despre Tarile Scandinave,despre Spania 9i Portugalia, despre America. Toate carciabsolut necetite, 0 indraznesc sa cred ca meritau o privire.

Dar nu uitali, la drum, un lucru: cea mai strictei disci-plinei §i cea mai per/ ectli observare de sine. E un tip dedilator roman care trebue sa dispara. Acela care cautaotelul, restaurantul i spectacolul, care face zgomotpe strada, care se sfade§te pentru pre/, care lasa datoriiIn urma 0 necuralenie, care, In trufia lui, nu Intreabacand nu §-tie de ate ori la Venelia treceau fudui prinMuzee pe langa mine, facandu-se ca nu ma cunosc!0 caH fac ca numele unui vrednic popor sa nu fie pre-Iuit cum se cuvine, nicaieri.

2 Ianuarie 1936.

XLVI

0 LUME CARE VINE

In momentul &And vechea lume europeanil face sli secunoascrt toatil puterea urilor ingramOdite de-a lungulsecolelor 9i Inveninate de ultimele razboaie 0 and rasaall* formath trupe0e 0 suf1ete0e prin opera unei mi-nunate civilizaIii, la care au colaborat, in mäsura pute-rilor fiecareia, toate rasele acestui continent mai ales,e in primejdie de a decadea din cauza sforrdrilor la caree supus6 necontenit 0 a suferimilor pe care trebue sa leindure, alte popoare, care nu au avut, 0 unele nu maipot avea, acela0 rost cultural, se ridica, arritfind toathdispoziVa de a ne lua locul far& a ne putea §i in adevOrInlocui.

Astfel, In Wile asupra carora s'au dat mandate ma-rilor invingatori ai ultimului rOzboiu, cei supu0 acesteiopere de alcatuire §i preparare, de introducere in cul-tura timpului nostru, se manifestá din ce in ce mai pu-ternic, uneori chiar furios, ca doritori de ali avea rostu-rile lor nalionale, in care sa nu se amestece nimeni. Este,astfel, azi o puternica m4care siriang, careia i se datoresctulburarile recente dela Damasc, Alep 0 Horns (Emesa),


provocate de un partid nationalist care cere plecareaarmatei vi administra%iei franceze i crearea unei mo-narhii a Siriei ; astfel, iarài, un avant arab care urma-revte, sprijinindu-se pe Statul, rapede desvoltat, al luiIbn-Seird, stapanirea exclusiva in Palestina, contra colo-nizarii evreievti; In Mesopotamia o alta convtiinVa asia-tied se formeaza, vi in mumii de unde au plecat desca-lecarile regi din Asur se pregatevte de ckivaentusiavti ai unei noi cauze nalionale o inviere asirianacrevtinfi. Fara a mai vorbi de tot ce se agita in acel irnensfurnicar omenesc care este Industanul, stapanit deEnglezi, mai mult deck de o nesfarvita dibacie, prinmultiplicitatea de na%ii, religii vi caste a supuvilor.

Prea puinã atentie se da, In Extremul Orient Asiatic,lumii malaeze, supt oblkluirea Olandezilor, unde aproapecincizeci vi doua de milioane sunt Inca la dispozilia unorstapani de o lunga i metodica munca, al caror numar,abia de vase milioane, ajunge prin inteligema politicavi o activitate neobosita, printr'o ateniie migaloasa latot ce se mivca in masa de jos, ava de numeroasa, sa

supt sceptrul reginei Wilhelmina acest bogat do-meniu, de posibilitki ava de vaste.

Ma simt dator, in momentul and, foarte bine primitin Olanda, cm sa ark, printeo serie de conferinIe la radiovi la Teatrul Ligii Culturale, recunovtinia faVa de prie-tenii de acolo, sa vorbesc de aceasta opera delicata, cuava de spornice urmari. Aceasta cu atat mai vartos, cucat, acum ckeva luni, neavand pe cares'au grabit a mi le da conducatorii olandezi dela Astra *petrolifera, am enurgat asupra sistemului colonial din

cumplitilor

retie

informatiilea

0 MIME CAEE VINE SO

aceastalalta Indie pareri, bazate pe minunata carte demil& omeneasca, dar a9a de veche, de acum aproapeun secol, a marelui scriitor Multatuli, pareri care auputut sa jigneasca, 0 ma simt deci obligat sa revin.

Tara formata de blocurile insulare masive, de ciudateforme felurite, care sunt Sumatra, Borneo, Java, Celebes,e una din acelea care au primit mai larg binecuvantareasoarelui tropicelor, far& a mai socoti ce ascund, 9i capetrol, carbune, aur chiar, adancimile pamfintului. Pa-duri in parte nestrabatute dau fructe greoaie 0 zeamalor a9a de pretuitului cauciuc, unul din izvoarele devenit ale regiunii; in colturi care se taie pentru o singurarecoltà, ca sa se lase apoi libel% cre9terea lastarului, secultiva dulia vechi procedee orezul. Copacii de piper daualt izvor de export. Campii de hrana pe care le uda astazisistemul de irigatii pe. care 1-au adus atat de priceputiiOlandezi se rasfata larg, alaturea. Sunt acolo flori caremasoara un metru de jur imprejur, ca admirabilelerafilesia ; la altele cotorul se ridica pana la inaltimeade doi metri. Dobitoace indigene reproduc in mai mictipurile a9a de variate ale Asiei Continentale.

Odata vechile rase erao singure stapfine pe mo9tenirealor. Ele nu faceau parte din aceea0 natie: cutare grupcu parul cret parea mai mult in legaturà cu Africa ; altiierau frati buni cu Australienii cei mai inferiori, ca Pa-pua9ii ; intre Daiacii din Borneo 9i Bataci erau deosebiriadanci. Conditiile lor de vieata erau din cele mai primitive,0 toate silintile din ultimele decenii n'au fficut Inca sadispara biata coliba de bambñ prin be-tele careia se


strecoar'a guzganii easpAnditori de ciuma, acoperisurilede stuh care din nenorocire mai d'ainuiesc si la noi,mobilierul cel mai sgrac ce se poate inchipui, obisnuincapicioarelor goale, acoperirea numai parlialà a trupului,desprelul pentru orice scoalfi, care furrt dela munca, sialte urme profund sapate ale unei barbarii milenare.

Europenii, crestinii au venit intaiu numai manali depatima astigului necrulator. Cei dintaiu au aparut Por-tughezii, cautând acele specii, mirodenii, piper, scorIi-soark pe care, cu schimbarea de st'apfinire adusa deTurci, nu le puteau gag in debuseurile din Siria si Egipt,unde erau si vechi, puternici, concurenIi.

Olandezii cumpgrau 4 speciile * dela Portughezi. Altfela fost ins'a &and teribilul Filip al II-lea a ajuns regesi in Portugalia si, cum Tari le-de-jos erau privite carebele impotriva stApanului din Madrid, putinla dea se aproviziona in Orient cu articole de cea mai mareinsemn-atate a dispàrut. Printr'un act de indrazneara,Provinciile Unite si-au castigat in acest Sud-Est asiatico regiune de produclie si in curând prin legAturi cuacesti primi malaezi s'a creat un urias domeniu colonial.

Nu se intra Insa inteo regiune de simplà inculturáindigena. Din India venise asupra acestor localnici Incaasa de inapoiali o mare influenra civilizatoare. Mar*temple ca acele din Borobudur se inalIasera cu toateimpodobirile mig'alitoare, cu tot triumfatorul haos alpagodelor colosale. Cu totul altceva cleat modesta artalinear-a care din par-Ole Duharii si Asiei Mici s'a coboritprin cihe stie ce legaturi siberiene si manciuriene pfinain America de Vest si in Polinezia, si care d'a aici covoare

0 LUME CARE VINE 339

ca ale noastre. Pe aceea0 cale a venit i islamismul,caruia-i apartin 45 de milioane de Malaezi, 4 milioanerarnanand pana astazi in vechiul paganism stramoesc.Printii traiese ca rajahii §i privesc la danturile baiaderelor.

Mu It timp, Compania olandeth a exploatat numai,a stors. La 1799 ea a trecut mo0enirea ei asupra Sta-tului. Dar acesta ajunsese sub Francezi, apoi, in luptacu Napoleon, la Englezi, cari sperau sa rarnaie. Tratateledin Viena au restituit Olandezilor coloniile.

Un timp, a fost in adevar starea de lucruri descrisa cuindignare de Multatuli: eultura silita pentru Stat, unfel de barbara forma a economiei dirijate )).

Dar, de pe la 1870, mai ales dela 1890, e altfel. Multi-mile supuse se ridica, in acela0 timp third incep a seconstrui drumuri de fier, canale, opere de utilitatepublica. Guvernatorul are un o consiliu popular )), unvolksraadlang6 dânsul, cu dreptul de a prezinta plangeri

de a vota legi. Proportia indigenilor in el se ridicaacum la mai mult de jumatate ; o delegatie perrnanentaajuta pc eful puterii executive. Apar consuli ai acesteiIndii care evolucaza care o dominion ca acelea engleze.

Masuri econornice fericite se iau i exproprieripentru a opri tirania printilor indigeni, captarea ogoa-relor de bogati i de straini, dintre cari ap de numero0iChinezi, cari au cartiere anurne ale lor i fac averi. Se

creeath rezerve de natura cu paduri de o suta cinci-zeci de kilometri latime. Se fac spitale i incepe luptacontra bolilor indatinate (50.000 de lepro0), dar, la170.000 de Europeni, sunt 870.000 de Asiatici. Invata-mantul se da in limbile tarii, i thrti populare sunti

a

0

9,


duse in caruIe speciale par& in fundul satelor. Capita lu-rile strgine vin cu incredere 0 balanla comercialfi eintr'un mare 0 continuu spor.

0 lume noua se pregátqte i ce poate sA dea in ame-stecuri o aratii omul de un interes universal, mergfinddela filosofia greaa la Dalai-lama 0 la misticismulrusesc, cu sensul ascuns al BizanIului, omul bun 0 desuperioarà inteligenpl care e amicul meu profesorulGrondijs, descendent de princesa iavanezá, patriot olan-dez 9i aristocrat al culturii universale.

26 Martie 1936.

XLVI I

NANCY

Muiçi cred ca Fran%a, unde in acest moment, artaromâneasca se afirma prin triumful marelui nostruEnescu, le e cunoscuta fiindea au trait in Paris, ckevazile, fara a gaci macar tot ce se ascunde i uneoricu o a§a de indaratnica voinTa in acest imens Paris,in care se gasqte orice, dela realizarile cele mai perfecteale tehnicei internalionale pAna la cea mai modesta, ceamai umila §i mai incAntatoare din formele vieii deprovincie.

Ceea ce se nume§te <provincia franceza merit& cutotul alt interes deck acela al unei priviri prin fereastavagonului §i cu totul aka inlelegere deck aceea, a§a desuperficiala §i de fara folos, care sta in a socoti ea nu edeck o scadere a rosturilor unei viei pariziene careastazi este, in anume manifestari ale ei, tocmai negareaunei tradiIii care a§a de puternic traie§te in multe dincentrele, vrednice de o cercetare atenta, ale acestei a§ade man i de nobile Iari.

Nu trebue sa se uite niciodata ca %am aceasta nu efacuta din ordin, dupa un plan abstract, ca atkea

))


improvizaiii, ie0te din voinia unei dinastii creatoare, caaceea care a dat Prusia §i a ajuns sh domine Germania,sau rezultafa din imitarea unui tip, care a fost realizatint'ai in capitala, ea ins60 sistematicg, precum e Wa-shington, a unui stat ie§it dintr'o revoluTie sau, ca inSiberia, dintr'o expansiune politica'. Aici departamentelede asfazi nu sunt decat fragmente ale unei provinciide caracter istoric, care a fost candva, §i multa vremc,un Stat, un Stat de sine stätgtor, care a dainuit, cudinastia sa, ataturi de regatul Franciei.

Astfel e cu Lorena, plecata dela stavechea Lotaringic,al Cara nume vine dela unul din fiii §i mcoenitorii luiCarol-cel-Marc, regele 0 imparat Lotar, locuitorii de peaceasta bandà de teritoriu cgtre Rin fiind Lotaringi,adecg supu0i lui Lotar i ai ramurii lui. Din adâncurilemedicvale accasta formalie dintre ceea ce a fost Franlainceputurilor .i ceca cc a ajuns a fi o Germanie oscbith,din care Lotaringia a fost cfindva unul din ducate, s'aalc'atuit ca o formg speciala a unei vieTi franceze in careaportul germanic a fost tot mai pulin 9i mai bine aco-perit. Un ir de duci au 0iut sa-i dea un rost insemnatla accasta graniià intre doug mari 0 puternice rase.Mai Carziu numai, 0 anume de pe la sffir0tul secoluluial XV-lea, sub dinastia de Vaudcrnont (=Valea-de-Munte) legatura cu Frarrca regalä s'a steam mai mult,pfinã ce vieala din ducat a ajuns sA fie o sucursalà a celeidin Iinuturile centralc franceze.

Metz, Toul, Verdun, nume galicc, din vremea cândRoma pkrunsese cu legiunile §i colonii ci, stApfiniau,in legAturá cu episcopii stIpanitoare, acest front catre

NANCY 343

Europa centrala. Ducii Lorenei propriu-zise n'aveau orqedin/a unica. Au trebuit anume evenimente, mai alesdinteal XVI-lea secol, pentru ca Nancy, orapl desprecare vreau sa va vorbesc, sa ajunga la infkipreade azi.

Aici se inrnormanteaza, in biserica a carii refacere eperspectiva, membrii noii rase de stapanitori. Pe

strazile unei cetali mult rnai mici deck ora§ul de astazise desfa§oara stralucitele alaiuri ale intrarilor solemne,ale ceremoniilor dinastiei, ale luxoaselor proce siuni de.ingropare. Acolo unde se vede Inca sapat in piatra unchip de luptator stand de straja s'a ridicat un palatcare cuprinde astazi, intr'o foarte ingrijita randuiala,amintirile trecutului istoric §i artistic.

Dar dupa 1600 ducii ajung a fi prin§i §i in acliunimilitare departate, care-i ispitesc cu atat rnai mult, cucat e mai cornod sa ca§tigi in Orientul european gloriein lupta de cruciata cu Turcii 4 pagani >> deck sa te isto-ve§ti cheltuind pentru a rivaliza cu splendoarea in cre-§tere a Cur/ii franceze. Astfel, pe cand ducele Carolca§tiga Imperiului Habsburgilor provincii, ca Ardealulde aici tratatul final cu ultimul principe maghiar arde-lean: capitula/ia lotaringica viea/a de acasa, Ora-sin de stapan §i expusa hazardului razb oaielor, decade.

Dinastia ai carii membri se bat in locuri straine aade departate se stinge. Problema mwenirii lorenc s'aivit. Mandrul ducat trebue sa treack de pe urma biruin/iilimbii franceze §i a sufletului francez, la Franla, darsunt interese curopene care se opun. Se ajungeunind aceasta problema cu alta care a amas deschiba,

in

a z,

(Joel,


problema polonk la apiarea ca duce, dar cu vechiul sautitlu regal, a Polonului Stanislas Leszczynski.

Om de cultura franceza, el va da oraplui, in care nuliare re§edirga, cad sta aproape, la Luneville, in a§a devastul i in impunatorul palat in careli va sfar0 zilele,o not& stralucire. Preocupaliile de marelie stau alaturide impulsurile unei realiali, unei iubiri -de oameni careapaza foarte sus pe acest suveran luminat, de o curata§i generoasa # filosofie >>. Deci piele largi, monumente,biserici in stil rococo, opere de sculptura, grile auritein care se vede marele talent al unui decorator cu inchi-puirea bogata, o intreaga lume noua ie0ta din largarisipa a unui bogat buget pe care regele aproape faracurteni, Minas strain In provincia sa ducalk nu §tie inu vrea sa-1 cheltuiasca altfel.

Veacul al XVIII-lea traie§te aici, cel pulin intr'oanume parte centralk fail nicio schimbare. 0 asama-nare fireasca se observa intre capitala lorena a unuiSuveran polon §i crealiunea unuia dintre urma0i lui laVar§ovia. Aici insä, altceva s'a adaus, §i aceasta e una dinmarile dovezi de vitalitate a admirabilului popor francez.

Razboiul din 1870 al lui Napoleon al III-lea contraGermaniei care se unifick mantuie printr'o groaznicanenorocire. Impreuna cu Alsacia, toata Lorena de Ra-sarit se adauga la Reich-ul cel nou. Metz devine o ame-niniatoare fortareaVa germana. Din nou, Nancy e deciunul din centrele cele mai importante ale Franciei, acummutilata.

Un val de emigranli alsacieni §i loreni vine aici. 0industrie paternick 0 de arta porplana 0 imitreaga

NANCY 345

conceptie artistica a unui mare creator local, Gal let, seinstaleaza -alaturi de cocheta capital& a secolului alXVIII-lea, cartiere muncitore§ti intind, de-a lungulstrazilor drepte, sure cladiri uniforme. Dar ceea ce faceonoarea capitalei lorene e altceva.

0 cunowere culturala, urmarita de aproape apte-zeci de ani cu o minunata vointa trecand din generatiein generatie, se produce. Universitatea franceza delaStrasbourg vine aici, intAiu intr'o forma stfingace §i

sfioasa. Apoi ea cre§te necontenit. Niciun sacrificiu nue crutat pentru a o ridica, incunjurând-o cu a§ezamintelecele mai moclerne. Spitalele cele mai inaintate ca inze-strare, institutul de igiena, Maternitatea a§a de curatasi de umang, §coala de denti§ti, mai mult cleat ameri-cana, colectiile de arta, bibliotecile pe Facultäti, de orafinata simplicitate, laca§ul marel conceput al studen-tilor i in siIr§it noua zidire, in lucru, a bibliotecii cen-trale. Forte didactice de primul rang sunt atrase deastfel de conditii superioare ale vietii, organizarea stu-diilor de drept fiind unica in ce prive§te noutatea.

Privirile tineretului nostru trebue indreptate intr'acolo.Nicairi nu vor gasi atata §tiinta i atata parinteascaiubirt.

Aprilie 1936

XLVIII

CE SE VEDE IN ITALIA

Vin din lungi càlätorii i simt datoria de a le impárta§iacelora pentru cari, poate mai mult deck, pentru mine,le-am fäcut, §i incep cu mult iubita. mie Italie.

De obiceiu, la caderea iernii, sara aceasta de minuni, incc priye§te natura §i monumentele, dar 9i ceea ce preamulti uità §i oamenii, e cetcetatà de intregi stoluride strAini, cari yin ca sä yada, ea sa inleleagà, ca sd ad-mire, dar foarte mulIi dintre dfin§ii numai ca sa petreacä§i pentruca allii au fost in Italia inaintea lor, pentrucfi cbine sa se §tie cii i ei au rAsarit cfindva pe acolo i chiarnumai pentruca doi insuralei trebuie neaparat, pentruprestigiul familiei, sá se fi purtat, cu dragostea lor ade-viiratà sau cumpfiratd, prin acele locuri de atitet oribinecuvântate.

Pentru punga fralilor no§tri italieni e de sigur uncA9tig, 9i.unul foarte insemnat. Pentru ochii lor insà, intrucat nu s'au deprins cu astfcl de tipuri umane, mult maipulin. Caci e foarte curios cum se schimba in astfel decardtorii §i de ratAciri oameni cari, altfel, la ei acas6 i

in condiIii obi§nuite, sunt frumo0 ori macar simpatici,

CE SE VEDE IN ITALIA 347

inteligen0 sau mgcar capabili de a vorbi cu dfin§ii fgrg&AIL vie a rAde. Indatä ce ajung insg la zina aceasta carepreface pe atAIia in dobitoace, ei se pocesc. Merg alandala,privesc speriaci, inlepenesc inaintea operelor de artg,spun prostii, §i le spun tare, ca 0 cum nimeni nu le-arcunoa§te limba, cumparg ffirg niciun rost 0 se lasg IneIaica ni§te copii, toate acestea frirà da samg de figurape care o fac 0 de reputaTia pe care o lasg in uring.

De aceea a fi primit ca strain in Italia nu e un lucru decare sg fii mfindru. M'am supgrat eau in data aceasta dinurma ca mi s'a fdcut in nenrce§te oferta de a vizita o prg-valic §i cift am fost stdruitor invitat sa cumpar ni§tecgrii po§tale ilustrate. Nu mai rgmânea decat doar sa mgsileascg a lua grg-unle de poramb pentru porumbeii cari inlimba noastrg, cum se vede, se §i cer sg fie neapárathrànii astfel. Eu, care cunosc toate colIi§oarelecare vorbesc ca dân§ii §i a cgrui fa-0 nu cuprinde nicioasamanare cu nicio rasa de acestea §i, mai ales, cu niciunrasism, am rgspuns brusc oameni cari, la vre-muri grele ca acelea de azi, au crezut ca au §i pus mânape vreun pezzo grosso, un cumpärgtor masiv, cu mo-neat bung.

Data aceasta insg, erau foarte rani strginii. Otelurilemi s'au parut goale. Intro altele i acela nou, Splendid, pccare-I conduce, in intortochiata §i a§a de pitoreascii Mcr-ccrie, care nu e o stradg, ci un val §erpuitor de lumea ceamai interesant6, de toate clasele, aspectele §i a§ zice §i :

secolele, fiindcg aici, prin tainele mo§tenirii, ale celcilegiuitc 0 mai ales ale celei ascunse, trgiesc, §i in cel maisgrac mo§neag zdrenlos §i farg rost cele mai glorioase

bie/ilor

a-5i


tipuri ale epocelor celor mai mari, pe c_are-1 conduce, zic,un vechiu prieten, ramas -radar sufletegte, acela care aga decalduros ma primia la Cape llo nero &and aveam vreo trei-zeci de ani mai pulin. Ici i colo se face eke 0 cumpa-ratura gi negustorului pared i-a intrat in casa -un ar-hanghel cupunga ceva mai pling (kat a sfinOlor sburatori.

Doar daca se anunIa grupe pentru a demonstra contrapoliticei sanclioniste a carii lor sau pentru a invedera caei nu sunt dintr'o Iara amestecata in aceste sancOuni, alearor rost gi al caror efect nu-1 voiu discuta aici, intr'unagezamant oficial, i ca sa nu dau de vorba progtilor,dintre cari cei mai pretenIiogi sunt i, firegte, cei mainesufer4i. Se anunIa mai multe mii de Francezi cari-giaduc aminte de lupta cot la cot pe frontul rezistergeicontra puhoiului german. Englezii nu yin in ceata fiindcanu le e obiceiul, dar ce cred mulIi dintre fruntagii lordespre Italia, acum i origicand, s'a putut vedea din anu-mite discursuri iriute in Parlament, Mai ieri a fost o ade-varatä napustire de Unguri cari yin spre Italia oricand,cu mizeria lor real& sau inchipuità, oferindu-i simpatiece ajutor pot sa insemne. Lega -Oa face imposibilul ca sa learanjeze recemii ca aceea dela Florenia, ca sa se gtie caorice Ungur se nagte spune odata cu primele manifestarivitale: 4 Traiasca Italia ca moare cu ochii la tricolorulcu colorile romane. Mai ieri s'a imbarcat i un aviator ma-ghiar care vrea sa vada neaparat acolo in Abisinia cum aisai ar putea distruge pe nesuferilii uzurpatori, cfind vabate ceasul.

Nici in Casa noastra din Campo Santo Fosca, in atateaodai, i unele aga de frumoase, cu ugile de nuc- vechiu gi

gi

* gi

CE SE VEDE IN ITALIA 349

plafondul de stuc din secolul al XVII-lea, in acest adg-post al oricgrui Roman cult 9i bine crescut mai ales !care vrea cu puling cheltuialg sg cunoasca aceasta ce-tate a minunilor, nu era chiar nimeni. --Eleva mea careingrijqte aceasta gospodgrie româneascii de treizeci decamere a trebuit sg &eased pe fere§tile in sfar0t deschisela un soare cu aparipi rare, 9i acelea trecute prin multaceaIg, mucezeala pgrgsirii de luni de zile.

Lipsa alor no9tri, ca 0 a celorlalti, prieteni §i neprie-teni, simpatici 0 nesimpatici, caraghio0 0 necaraghio0,se datore9te unei inchipuiri, 0 rostul acestor pu-cine cu-vinte e s'a Ineere a o inlatura.

Se crede qi, un moment, am crezut 0 eu, zgbovindinadins, pang In momentul unei adevgrate 9i mari victoriica in Italia ar fi lipsg de toate cele, ingrijorare 9i triste-ppentru primejdid, pe care trebue s'o deplore orice omadevgrat om, la care sunt expu0 cei mai frumo0 fii tineriai unei nobile rase, ca strainul, mai ales cel care poartg pefrunte pecetea lui Cain a sanctionismului, sunt priviii cuochi rgi 0 expu0 chiar la neplgceri. In sfar9it tot ce sepoate crede despre o iara prinsa in rgzboiu, 9i inteunrâzboiu serios, care cere multe 0 grele jertfe de tot felul.

Si iata eh nu -e ap.Pe strazi aceea0 mi9care, in ochii frumo0 aceea0

strglucire, in atitudine, in mi9care aceea0 aleasg gra-0ecare permite sutelor de oameni sg se strecoare unii pelangg al/ii fara a se atinge, a se ciocni, a se supgra i,fereascii Dumnezeu, a se certa 0 injura. Vitrinele sunt plinede mgrfuri felurite, 9i preTurile nu sunt acelea ale des-pergrii. Marfa se oferg cu acela0 zambet ca mai inainte,


la vanzatori fiind aceea9i clispozitie de a inccpe o conver-satie despre ce vrei dumneata 9i cat te ingadue pe dum-neata vremea. Nimeni nu V se tangue9te de nimic, nimeni

afara poate de vreun intelectual indiscret, de cari suntin toate nuli face procesul pentru un sanctionismIn care n'ai nicio raspundere, nimeni nu-ti glorifier( o ac-tiune militara in care este atata netagaduit eroism 9i oprezintare la sacrificiu pana acuma fara pareche.

E adevarat Ca oamenii cumpara produsul propriei lormunci 9i ca geniul italian a izbutit s realizeze minuniin domeniul surogatelor. Ceea ce s'a creat astfel, la ovreme de nevoie, va ramanea, i multi dintre exportatorise vor &di de hotariri care le vor rapi dintre ceimai buni 9i mai siguri. Va iei din aceasta constrangereo intreaga serie de contributii pretioase in domeniulindustriei.

Economiile care se fac in domeniul petrolului, al carniitree aproape neobservate. Lumea nu sufere de pe urma lor,§i in locul unui biftec prost e preferabil pe§tele, fie §i nouaspell( careia i se zice, fal1 niciun gand rau contra nimanui,(( atlantic *. A fost o bucurie and acum in urma a zburato maOna, cheltuind, la un drum lung, doar cateva lire decarbune, i in Carso se fac sapaturi pentru a gasi acea zea-ma neagra a luminii, caldurii i mi§carii pe care natura arefuzat-o tarii fata de care a fost ap de larga.

Mergeti in Italia fara nicio sfiala ! Va yeti simti ca la voiacasa 9i-mi yeti multami pentru aceasta recomandatie.

Traiasca Italia!Martie 1936.

Wile

clien/i

XLIX

DATINI 1 SARBATORI AZI

Am mantuit Inca un rand de sarbatori, 0 I-am mantuita§a cum ne este obiceiul data aceasta poate cu maipqin bielpg : fara nicio randuiala :,ii desigur far&niciun folos.

Am socotit bine sa ating eu acest prilej insu0 rostulsarbatorilor.

Dar, intaiu, sa ne darn seama cat de mult impiedecaele in vieqa de toate zilele, pe langa cata oboseala i

desvaI de munca 0 greutate in a relua ocupalii pe carepentru a le face bine trebue sa le §i iubim, aduc cu dansele.

Orice birou se inehide ca 9i mice loc de munca naVo-nala. E o incetare a vielii in toate domeniile afara deacelea fara care am cadea in haos. Orice s'ar intampla,Statul nu raspunde §i Statul e incapabil de a aclionairnediat 9i prin alte organe decat cele de o mai modest&Inlocuire. 5tiu ea' a§a e 0 in anume alte Tari, §i Inca inafara de intoarcerea periodica a sarbatorilor. In Anglia,Dumineca incepe de Sambata dupa amiaza 0 -cine panaLuni la amiaza, §i in tot acest timp de ceea ce se chiamaacolo week-end nu gase0i pe nimeni dintre oficiali la


locul lui. Dar §i insemnate acte de politick externa aufost stingherite de aceastfi paralizie acceptatà de totiEnglezii, dar nu 0 respectatà de alte State. Vieata are insknecesitätile ei, 0 e pacat a ele se produc in momentecfind Statul care coordoneaz5 silimile noastre ale tutu-rora e ca 0 inexistent. 0 rota-tie a vacantelor pentrufunctionari ar ingklui si odihna, intremarea acestora 0continuarea serviciilor publice care nu sufar intrerupere,oricând un om, i un om priceput, trebuind sa se ga-seascrt, intr'o bunk socoteard a lucrurilor, la fiecare birou,pica neapäratà in marea mecanick de Stat. S'ar putea, dealtfel, ca munca de skrbiitori, in folosul societatii, sk fierasplfitith cu un adaos, care multora le-ar prinde destulde bine.

Dar ce nu se Inchide de skrhatori, care ajung sa fie pentrumulti o povark, pentru cktiva, in anumite imprejurari,chiar un blast:dm?

Ziarele nu apar o zi, doug zile. Dar ziarul nu e un ele-ment de distractie ; el in§tiinteazrt 0 el sfritue9te. Prinel se creeala stririle de spirit 0 evenimentele pornesc dinaceste stkri de spirit. Sunt, fata de lucrurile neobi§nuitecare pot sa intervie, reactiuni care nu se poate, ffirriinsemnate pagube, sa zaboveascfi. Decit un greoiu numärde Pa§ti 0 de Cificiun, cu un material de literaturrt ocazio-nalfi, redactat de oameni in cea mai mare parte fara niciunsentiment religios, ba cfite odatrt si de altà credintk,in loc de aeeastà traditie care nu Art cetitori pentruprodusele ei stângace 0 banale, s'ar putea gasi un mij-loc pentru ca informatia si indrumarea zilnick sa nu lip-seascrt in nicio zi.

DATINI fp SAIIIIATORI - AM 353

Mai regretabil e insa 0 aicea ajungem la sensul insu0al sfirbfitorilor ca rfimfin ifivorlte 0 porIile acelor insti-tulii de culturá, de luminare i moralizare atfit decerute astfizi in haosul 0 desorientarea omenirii Intregicare, tocmai In aceste zile de rfigaz, de cercetare a con-oiinlii, ar trebui et cheme la dânsele cu toatä dorinIacea mai cfilduroasfi de a folosi sufletelor. Sunt Muzeecare nu primesc tocmai cfind pot veni vizitatorii, caritrebue 0 indrumali cu cea mai mare iubire, aplecatà sispre neoiinIa cea mai deplinA 0 adesea cea mai pulinvinovatá, 0 bibliotecile care s'ar cuveni s'a fie deschisc0 ptinfi tfirziu noaptea, oferind toate u§urinlile o,Bucureoi care n'ai o singurà mare bibliotecfi publicfipentru oricine ! , acelea stau adormite pentru ca niciunsingur funclionar sfi nu fie lipsit de plficerea nespusfia oufilor rascoapte de Paoi §i a sacrosanctului cfirnaI deCrficiun.

Sä fi fost intemeiate sfirbfitorile pentru acest scop:mancare neobi§nuit de mult5 odatfi, mficar la cap5tulunui lung 0 greu post, iar acuma duph zile ca toate cele-lalte In ce priveoe alimentarea, bauturà in proporIie,ceva joc de carIi, stupid ca pentru cfiutätorii emo/iilorcelor mai grosolane, conversalii Fara rost 9i vizite ffithfolos dela o cash la alta ?

Sfi ne gfindim 0 la numele general pe care ele 11 poartäIn romfine0e.

Grecii oiau de heorta, al cfiror Inleles 11 voiu aratamai departe, Romanii, dupa vechi inväIfituri ale marilorlor dascrtli, Etruscii, de ferii, de unde prin Dies festus s'aajuns la feste ale Italienilor, la fêtes ale Francezilor, ba

354 SPATURt Pt INTUNEtEC

chiar la Festlichkeiten ale Germanilor. La noi, sdrbeitoare,dela servare, 0 a observa *, are un sens foarte vechiu §ieminamente respectabil ; e vorba de o observare, de oIinere In samk de o aducere la indeplinire a unor lucrurifixate odata pentru totdeauna §i care trebue facute culuare aminte, cu frica lui Dumnezeu, cu adânca pietate,cu un sim% superior al demnitalii umane. Nu e o petrecere,pentru care limba lating nici n'are vreun cuvânt, ci omare §i severá datorie, de Indeplinit cu o con§tiin0 inaltaa rgspunderii.

Se impune deci o atmoslerd moralei a seirbdtorii fi unnecontenit avdnt spre lucrurile mai curate fi mai sus decdtvieala de toate zilele, patatti de atatea mizerii i incleiatade atatea neputinIi.

E lume care se duce la biserica. Odata, cu sentimentecare, de atunci, afarà de lumea bunk' a satelor, au disphrut.Acolo, in fundul Moldovei, prin ora§e cu biserici multe§i vechi, la ceas adânc de noapte, sunet prelung de do-pot in bisericile de un adtinc Intunerec, in care nu se audcleat potolitele 9oapte ale weptarii ceasului de Inviere,de lumina 0 de bucurie. Nu zarva in strada ca la Bucu-re§ti §i fo§nitul hârtiilor care se aruncti, al florilor ve§tedecare se lasa sa cadg, ci, la tresarirea de aur a celei dintAiufilclioare ce se aprinde In up altarului pAnfi atunci mis-terios ascuns tuturor privirilor profane, isbucnirea Ininimi sincer pioase a sigurancei unei Inoiri de viea0,unei Intineriri spre spornice fapte noi. i casa Ins.* ca-path o mireasmâ care sine zile Intregi: o lume premenitai in haine e din nou deschisli oricfirii inspiralii de bu-

natate, oricarui apel de energie.

DATINT ST SXRBXTOTIT- AZT 355

Odatd era ap. De atunci Irish' multe valuri demode straine rail inIelese 0 de inrfiuriri ale unui invafa-mant prost indreptat 0 zapacit condus au trecut pestesufletele mai multor generalii, 0 tainele s'au impra§-tiat, riturile s'au 'Angara, catapitesmele morale s'aunaruit 0 guzganii ciumelor morale se urmaresc pe sfantamasa, rozand i ultima farima a unei munci putrezite.Iar in haosul vechiului la ca e tot un fel de salon demahala sau o copie a salii de intrunire pentru fericireararii prin indu§manirea ei.

Religioase nu mai sunt sdrbdtorile cleat in ce privqteindeplinirea unor forme a caror valoare simbolica s'a im-pra§tiat. Au ramas doar cantarile, intru cat ele inse0 n'aufost schimbate prin influeme de conservatoriu 0 amintiride opera. Daca nu mai e cu putirqa a reface starea despirit sacra, pentru care, singura, sunt facute sarbatorile,macar ele sa fie ceva pentru san4tatea fizica 9i pentruimbogalirea sufleteasca a noastra.

Contactul cu natura, mai ales de Pa§ti, 0 cu deosebireand ele cad in plina primavara inflorita, trebue cautatcu sete, cu pasiune. Dar singuri satenii ajun0 in serviciula ora§e sau i unii lucrfitori de origine laraneasca inIc-leg aceasta, 0 strazile sunt pline de veseler dar a§a decuviincioase perechi purtand cele mai frumoase porturiromane§ti. Aiurea imprejurimile oraplor sunt pline de olume vesela, care, de multe ori beata de verdele brazdei i

de aurul soarelui, se impr4tie ca un roiu de fluturi, toatevarstele §i toate clasele amestecandu-se inteo mare 0 sffintasolidaritate umana. La noi, frumoasele imprejurimi aleora§elor, cu dumbravi, cu schituri 0 manastiri, stau pustii.

356 SPATIJRI PE INTUNEREC

Statul ar avea neaparata datorie sa organizeze, pregatind,indemnand, silind, fara descurajare, partea spiritualoi asiirbeitorilor. Teatre 0 fara plata, muzica, exerc4ii fizicesanatoase, dar fära pretenIie, Fara trufie, fara exhibiIio-nism 0 fara rivalitate. In manile lui e insu0 felul de afi intreg al unei societ4i, In lipsa carcia el insu0 nu edeck o forma fara cuprins, o iluzie, o fantoma pe care osufli.

Ur, In lipsa acestui Stat, pe care odata am crezutca-1 pot schimba, 0 contra mea s'a unit prostia 0 rautatea,fiecare poate ie0 din sarbatori Inoit printr'o cetire aleasa,prin atingerea cu un suflet mare inchis In catevapagini, prin imparta0rea iubitoare cu ai sai 9i mai alesintaia datorie printr'o Intalnire singurateca plina dernarturisiri, de pareri de au 9i de speranle cu Insu0sufIetul nostru, de care nitam a9a de mult.

'17 Aprilie 1936

L

« ACADEMIA MIHAILEANA *

Se serbeazà, intAiu intr'o forma' neoficialà, centenarul« Acaderniei Milailene #, al colii de inaltà culturA dinIa0, care e astAzi, nu liceul care a famas pentru o intAiepregAtire, ci insA0 Universita tea din vechea capitalfia Moldovei.

E locul ca 0 de pe aceastA tribunA cu vorbitori ne-vAziqi sA se arAte, nu care i-a fost alcAtuirea §i desvol-tarca, aci aceasta au facut-o pe deplin Ie§enii ei insi0,aceia cari sunt mo0enitorii ctitorilor de acuma un secol

0 au datoria ca, linAnd seam& de ce a adaus vremea0 de ceea ce pretinde ceasul de astAzi, sA se Iie strAnsde gAndul celor dela inceput, and, mai ales, o f coakiinsuf lefitii , ci de chiar sufletul care a rni§cat spreintemeierea acestui mijloc de invAIAturà inalta.

Sunt 9coli care se imprumutä. In locul chiar undes'a fixat tipul, n'a fost vorba de o cercetare .adAncA anevoilor societa0i, ci numai de anumite modele de odi-nioarà sau de anurne forme abstracte care ar fi buneoriunde, in orice fel de imprejurari i pentru orice speIAde eameni. Astfcl de vcoli pot aduce oarecare foloase,


caci nu ramane sterp cu totul niciun fel de imparta§irede cuno§tinli. Dar nu dela astfel de fundaiii colarein care invalatorii n'au decat A spuie anume cuvinte,cerute de un program neschirnbat, sa puie anume noteo, dramaluirea notelor, spiIeria gradaIiilor 4 la studii )),d-lor colegi profesori! §i sa Lea' (< mediae* de pe urmacarora sa se hotarasca la capat valoarea unui -Canari locul exact care i se cuvine in vie4a, nu dela astfel

de maqini didactice, de care li-e groaza §i chiar zeci deani dupa ce ai ie§it din de, se ridica o Iara §i se mantuieun popor. U§or se fac, u§or se desfac, §i, mai ales, a§ade u§or se servesc cu bieli oameni de duzina, Para ca-racter, fára distinclie, filth avant al minIii, fara cal-dui% a inimii, dar taH, grozav de taH, fiecare in 4 spe-cialitatea # lui!

Astfel de §coli le-am avut, §i. continuarn a le 'Astra§i azi, cu al lor u corp didactic >> §i cu ai lor 4 elevi *cand s'a introdus la noi acest cuvant bastard pe careIi-i sila sa-1 roste§ti §i. sa-1 scrii? 0 lege, cea din 1864,alcatuire birocratica rece, sena §i sterila, le-a constatat,le-a numarat, le-a ierarhizat §i le-a binecuvantat cuaghiazma de cerneala a # onor. Ministeriu #.

Daca mi s'ar fi cerut sa vorbesc de un astfel de ap-zamant, n'a§ fi facut-o cu niciun preI. Din fericire Aca-demia din Ia§i a fost, macar la originile ei, alt lucru cutotul altul.

Sa vedem deci care, §i, daca n'avem scrisori de pro-fesori, scrisori de §colari, biografii ale invalatorilor,mcmorii, ceea ce trebue pentru Ca un subiect sa fie inadevar viu ce pacat ca la moartea oamenilor se golesc

a ACADEMIA MIHAILEANA. 359

saltarele i cuprinsul de rava§e se impr4tie in vant ! ,

§tim destul despre spiritul timpului §i despre faptanobila a unor anume oameni ca sa deslu§im ceea ce mise pare ca interesaza in primul rand.

Fusese candva o Academie domneasca, pe care oridicase un Vasile Lupu, cu dascali de slavonqte, po-trivit cu amb4iile lui de <( imparat ortodox *. Ea trecusela forma greceasca de supt Duca-Voda. Cu aIi dascalistraini, ajunsese a se bucura de ocrotirea unui patriarhal Ierusalimului, ve§nic in gazda pe la noi, invalatul §i

Hrisant Notara, §i de sprijinul material al unuiom de cultura §i largul orizont ale lui Nicolae Mavro-cordat. Si, intr'un moment din veacul al XVIII-lea, -andfilosofia i stapanea spiritele, cerand §i un altfel de §coala,

care s'a intemeiat intaiu in Polonia reformista §i, o

putem spune cu mandrie, la noi, in ambele noastreCapitale, aceasta Academie de filologie greceasca, andretorica §i lustru feciorilor de boieri, s'a schimbat cutotul, puindu-se in program §tiinlile exacte, dupa careatunci se prapadia de admiraIie o lume intreaga, §i

limbile moderne.Aceasta noua Academie s'a inchircit insa cu vremea,

§i mai cu sama a intrat in ea un suflet care nu eraal intemeietorilor. Pornise un increzut curent de na-Iionalism grecesc Tintind la intemeierea unui nou BizanI,cu baza clasica, din care, ca Daci pregatiIi in Ate-nele noastre dunarene, am fi facut parte 9i noi.

Se tie cum acest Bizan% nou s'a scufundat prin ea-derea in parcile noastre a revoluliel grece§ti, creandu-senumai o mica Grecie nqionala pentru aceia eari erau

*

istei.ul

# *,

*

a


Greci in adevar. Dar noi n'am a§teptat aceasta datade 1821 9i aqezarea in locul FanarioTilor, cari in ultimaNed se simliau in adevfir Greci, a Domnilor nalionali,ca sa ne ridicam impotriva unui invaIamfint strain defirea, de interesele §i aspiraIiile noastre.

Astfel §coala nouä, care era sa duca in Moldova laAcademia Mihaileana, nu e un lucru care sa ne fi fostdaruit, ci unul pe care 1-am creat noi, prin una din aceleIfi§niri de vointa pe care le au, in momentul &And ele stintameninIate, numai popoarele menite sa traiasca.

Dar am fi greqili noi, cari, amestectind ngionalismul§i ideia nalionala in toate, ajungem a compromite acestelucruri mari §i sacre, daca am spune ca dintr'un prisosal unei culturi navionale in plink* desvoltare a ie§it ceadintedu forma a romanizarii unui invamânt mai inalt.

Ea ne-a ie§it, la Moldoveni, ca §i la fraIii lor Mun-teni, dintr'o inspiralie occidentala, prin oameni excep-Iionali.

Pentru Ia§i, omul a fost Gheorghe Asachi, pe dreptaterecunoscut 9i laudat, aproape §i inTeles, astfizi, iar inspi-raIia era in zestrea pe care, in Viena cu Universitateavestita, in Italia plink de Academii literare §i poetice,iar nu §colare, o adusese acest om de hotarire tare §i denebiruita stáruinIa.

Ce voia el clind a pornit lupta cu acel Gobdelas, Greccu studii frumoase §i cunwinci intinse, care, pe urma,pfirasind o situalie moldoveneasca pierdutfi, a rasarittocmai la Varpvia pentru ca, intAlnind pe Tarul Ale-xandru al Rusiei, sa publice in franluze§te o elegantaVieata a 1u1 Alexandru eel Mare Ma cedoneanul?

ACADEMIA MIHAILEANA * 361

Era vorba, de sigur, 9i de o nevoie a vremii, de carea tinut samfi cu deosebire acela care-i corespunde cainvarator de romane0e la Bucure§ti, Gheorghe Lazar,fara ca intre dfin0i 0, ffira indoiala, e pacat, sa fifost cea mai mica legatura ; era vorba de nevoia ce ie0adin noile coduri de a avea masuratori de plimanturiromfini ; de unde cerinta unui invatamant de aritmetica§i geometrie in romfine0e. Dar era §i inraurirea asupralui Asachi a aceluia0 spirit de <tfilosofie )), sprijin itpe cultivarea 0iintelor exacte. Caci ref ormatorul didacticie§ean era un clasic 0 in domeniul poeziei, primind inItalia o pecete a clasicismului italian pe care, chiarcu cateva ceva din romantismul de mai tfirziu, a pastrat-oin toata vieata.

Clasic §i in ce prive0e forma §i in ce prive0e obser-varea §i disciplina de sine, pe care le-a §tiut pastra 'Anala sfar0tul unei lungi 0 roditoare vieti. Fondul lui na-tional, amestecat, nu i-a putut da acea caldura 0 aceaduiqie din care e alcatuit ce e mai adanc 0 mai esentialin sufletul nostru. Protopopul Lazar Asachievici, tataleau, venise din Galitia neamurilor tulburi, de0 se de-prinsese apoi a§a de bine cu vieata romaneasca in carese stramutase ; mama lui Gheorghe Asachi, care 0-aluat un nume cu finala greceasca, era ins& fiica proto-popului din Herta, Moldoveanca adevarata, dar in-fluenta asupra fiului, rapede trimes peste granita pentruinvatatura mai inalta, pare sa fi fost nula.

Astfel §coala, fcocila personald, inamplatoare f i careputea li treceiloare, a lui Asachi a ramas inchisa, ea pro-gram, In margini foarte inguste 0 dintr'insa lipsia,


macar in mare parte, acel suflu puternic de credinIacare face meritul §colii bucure0ene a lui Lazar. Aceastade0 pentru Asachi ideia romana, luata in Italia inseifi§i in stare sa fie inve0nantata inteo haina stralucitade poezie, era unul din punctele de siguranca nestra-mutata a gandirii sale.

A§a s'a mers ca/iva ani de zile, cu biruinta desavar-0ta asupra lui Gobdelas, pang la acel razboiu dela1828-1829 intre Ru0 0 Turci care, fire0e, a adus inchi-derea ambelor §coli romane0i.

Ele au fost reluate dupli ideile noi ale RegulamentuluiOrganic, constitulie de fapt, pe care au incercat sa -ocompromita oamenii cei tineri dela 1848, dar care e re-zultatul, solid §i cinstit, al cugetului in desvoltare al uneiintregi generatii de lupta pentru o alta vieala nalionala.

Nu doar ea in partea privitoare la §coli din aceastamare oranduire politica s'ar cuprinde tendinIi nalionale ;pentru aceasta Regulamentul, in toate partile lui, e cumult prea formalist. Dar cadrele, a§a cum erau, de purabirocraIie 9co1ara, nu opreau patrunderea unui nouavant. 5i, de altfel, atunci ca 0 oricfind, totul atcirnadela calitatea moralei ft idealli a profesorilor.

Asachi adusese dela inceput pentru samburele lui de§coala romaneasca forIe modeste din Ardeal 0 Buco-vina. Ele nu s'au menIinut. Veneau insa acuma prole-sori formaIi in noul mediu din Principate, desfacut defanariotism. i veneau 0 §colari crescuti inteo atmo-sfcra de familie corespunzAtoare. i nu se poate spunein deajuns ccit de mult influenfeath polarul pe irwayi-torul seiu,

a ACADEMIA MIHAILEANA. 0 363

Pentru a se inchega acest invAlAmânt cu perspectivede viitor trebuia insä patronagiul unui orn cu mintealimpede §i voinla tare, al unui om de acliune §i de crealie.Ap a fost Mihai Sturdza, prirnul Domn moldoveanal Regularnentului Organic. ,coala unui singur om adevenit fcoala bomniei, §coala Teirii fi a Natiei. i unochiu de necurmata i inteligentà supraveghere s'a opritcontinuu asupra ci, intr'o vreme and pornirile de ti-nerele ale lui Asachi, rämas fard atingere cu Apusul, numai erau elementul de vieatd al acestei institulii §colare.

Dar orientarile in acel timp se clatinau .adesea.Gheorghe Bibescu, vecinul lui Mihai Sturdza, nu s'gandit el oare sá francizeze o §coald munteang al arilcaracter abia se desemna mai bine? In Moldova, printinerii cari urmaserA la §colile germane cu Kogalniceanuin frunte, era un contrapond. Dar mai cu osebire, princhemarea lui August Treboniu Laurian, spiritul arde-lean intransigent puse stapdnire pe Academia Mihdileand.

Ea era de fapt o Universitate, intr'o legaturà cu gimna-ziul, foarte folositoare, pe care au pAstrat-o i pAn'a astgziorganizatorii invAlâmintului din Statele-Unite. Si aceastàUniversitate, tar% medicinA i teologie, i§i adause la literei la tiii-ile dreptul, iar invdteitura legilor ajunse apoi a fi

insufle;itei de un Simion Barnutiu, un fi mai detrz mdrtu-risitor de crez roman in interpretarea ardeleanei dela 1848.

Alte vremi vor face sa dispará acest suflet, punfindin loc critica, §tiinVa pentru §tiinta, pregAtire practica.

A ne intoarce la inceputurile invaOmfintului nostrusuperior e una din marile datorii de astazi.

25 Maiu 1936.

LI

CE ESTE ACADEMIA ROMANA

Academia Rom AnA e criticatà, 0 nu de azi fi-regte Insä cA ea trebuia sA se agtepte la asaltul uneiintregi genera/a care nu poate sA intre de-odatà, aga denumeroasA 0 de activk cum e din fericire, de per-soane interesate, care se pot In/elege, dacA nu 0 aproba,dar gi de atAlia cari, cu obiceiul RomAnului de a vorbipe necugetate 0 de a arunca pietre In mice geam fie0 al trenului care trece , nu f tiu de ce este vorba.

Iar datoria cui gtie, 10 dfi samA gi judeck e sA dealiimuririle care lipsesc.

Imi pare bine crt o pot face in acest loc, sprijinit agade puternic de un Suveran cu interes mare pentru cul-turA gi unde, dacA ici 0 colo rAsunA 0 glasuri care arputea sA tack se &á voie gi cui are ceva gtiin/A, expe-rien/A 0 mAsurA sA restabileasa indatfi ceea ce pretindeadevArul, bunul sim/ 0 adevAratul interes moral al unuineam de al cArui bine trebue sA fie condi/ionat orice.

Academia Romani', n' a plecat dela nevoia de a strangeimpreuna un nurnar insemnat de stralucifi scriitori f i demarl invalqi.

CE ESTE ACADEMIA ROMANX 865

aceasta pentru un motiv foarte u§or de Inle les.Scriitorii de foarte mare talent erau a§a de pulini, iarImprejurfirile nu ingaduisera a se forma o intreagapleiadà de cercetfitori ilustri, cari sa se indemne a lucre§i mai mult prin posibilitatea de a schimba ganduriIndemnuri in marginile aceleia§i societfiti.

Nu, ci indatá dupfi Unirea Principatelor §i a§ezareaelementului de temeiu al dinastiei, deci la 1866, ceea cea provoest crearea, nu a unei Academii, efici inainta§iino§tri nu Indräzniau un titlu a§a de mare, ci a unei mo-deste 4 societfili academice *, a fost o indoitfi neeesitate,care in adevar nu ingfiduia zfibavfi §i nu se putea satisfacepe o altä cale.

Limba romfineasert insfi§i era in primejdie. Eliad,acuma un Heliade, dar i Ràdulescu, pentru motivepolitice, cad pe tatfil sfiu 11 chema, nu Radu, civisa de un graiu nou care sa fie doar un 4 dialect italian *,§i versurile cuiva, care §tia totu§i a§a de adânc comoaranoastrà de cuvinte, cu toate nuanIele lor, rãsbumbaude accentele pe care le 0 dilega *, adeca le iubia. Un grupde Ardeleni, acasil la ei sau in Bucure§ti, erau bucuro§i

Laurian, ajutat de un Maxim dela noi, devenit Mas-simu, putea s arunce la rebut cuvintele de origineneromang pentru ca bfitrfinul sä §-tie c este un 4 veteran *

nevasta sa, baba, o veteran& *. Trebuia o reche-mare la ordine i, dac6 ea se putea face prin adunarea

un mijloc tot a§a de sigur era punerea faItiIn faVa, Inaintea acestora, a celor nebuni.

Oricfit mai tirziu, cu deosebirile, obi§nuite oriunde,dar pare-ca mai asculite la noi, ale filologilor, neam §i

4 *

crt

cumin/ilor,

a


mai 4 iritabil * decat al poeVlor, s'ar fi dat lupte, carenu s'au ispravit Inca eu scriu §i acum cu £ nu cuIn ciuda tendinVi de a invedera altfel originea romana,0 nu pot preface poesia in poezie , s'a trecut dela unsistem de ortografie la altul, aducand §i retragerea unuiadin cei mai ernineqi reprezintanIi ai stud iului limbii,trebue sX se recunoasca meritul Academiei de a fi inla-turat cele mai periculoase §i mai ridicule rataciri in do-meniul lingvistic. Si ei ii datorim ca astazi se scrie a§aincat Intre carturari §i popor, jnarele nostru inspirator,nu este o prapastie.

Al doilea motiv pentru care trebuia sa fie o astfel desocietate, sprijinita pe toate caile de Stat, caruia ii eranecesar un asemenea organ in afara de organizalia mini-steriala a instruc-Vei naVonale, a fost nevoia de a facesa se adune, fara sa se poata produce protestari de pestegranifa, reprezintargii autorizaV ai sufletului romanescde oriunde. Deci, chiar dela inceput, s'au ales, dupacriterii foarte largi, fara sa se caute opere §i far& sa seceara o vioaie activitate literara sau §tiinlifica, Romaniluminali §i cu aplecare spre scris din prile care se aflausupt stapanire straina. Nu s'au uitat nici Basarabenii, carinu puteau veni, nici Macedonenii, cari nu daduseramai nimic. Un sinod, de fapt iredentist, dar neatacabilIn principiile de baza, s'a putut aduna anual, din toatecol-Virile romanismului, la Bucure0i. Prin AcademiaRomana, aezand alaturi de notorietalile din Romanialibera preoli bucovineni, vladici ai Ardealului, carturaridin Basarabia s'a lucrat esergial nu trebue s'o uitenimeni ! la pregatirea unita-Vi naVonale. Erau acolo

cl,

CE EsTt AtAnEMIA noidAra 367

tainice comunichIii sufletwi a cOror valoare In soartapoporului nostru e nepretuita.

De sigur ea, la inceput, au fost §i ambilii jignite 0patrunderi nemeritate. Indemnatorul mai vechiu, dinanii sal de student, putea sa fie Dimitrie Sturdza, laInceput pulin amestecat in astfel de rosturi, dar reali-zatorul, cu un C. A. Rosetti ca factor ministerial, dealta orientare, a fost V. A. Urechia, a carui insemna tateliteral% 0 tiinIifica era foarte mult contestata. LaIa0 pornise un curent # modern ) in societatea # Ju-nimea ), care privea cu neincredere noul wzarnAnt§i, de fapt, totdeauna i-a purtat sentimente care nuerau acelea ale unei colaborafii devotate.

Dar, cu vremea, acei cari munceau mai mult au ajuns,cum era 0 natural, a se impune, §i ceilalIi cari, ca Maio-rescu, veneau doar din timp in timp ca sa sprijine ale-gerea unui prieten, au trebuit sa respecte, macar in apa-reap, ce criticasera. Si, pe de altà parte, o astfel de so-cietate e, fara Indoiala, f i un club de unde vin 0anume rfispingeri de oameni merito0, dar cu cari, dincauza unui temperament nenorocit ori din cauza uneilipse de educatie care nu e rara Intre intelectuali, nu sepoate lucra , 0 intAlnirile dese au creeat de la o vreme,peste deosebirile dela inceput, putinta, ap de folositoareliteraturii, tiinIii, culturii, de a se intelege.

Astfel pe la 1880 Academia, cu privire la care se fa-cuser& 0 atAtea preziceri defavorabile, se putea consi-dera ca solid intemeiata.

In ea intrasera 9i oameni cari stateau in fruntea poli-ticii romAnqti. Aceasta se IntAmpla 9i aiurea, in Franta

50 SPATUAI PE INkaTNEREC

existfind 0 o forma anume pentru ei: lAngfi Academiade InscripIii aceea a 4 9tiin-p1or morale 9i politice *.Oamenii de lume, ca 9i acolo, gäsesc putinIa de a pfitrunde(sfi ne amintim prezenIa, mult, 9i nu ffirfi dreptate, iro-nizatA, a unui Kalinderu, pentru studii tu privire lao purtarea bfirbii la Romani *). Ace9ti confraIi nu adu-ceau perspectiva unor rasunfitoare descoperiri, dar prinei societatea, patronatA de insu0 Carol I-iu, a cfipfitatimportante mijloace bfine9ti, care i-au permis multtimp sfi dea o mare intindere publicaIiilor sale.

Aceasta provoca insA 9i neajunsuri. Cei cari däruiaupuneau 0 condi/ii. coli de suslinut, burse de distribuit,ajutoare de imparlit. i, ea izvoare de venit, mo§ii deadministrat, hfirtii de socotit, cu procese de purtat 0 ointreaga administralie de supraveghiat. De unde a rezul-tat, pentru pre9edinte, pentru delegaIia permanent:1i,pentru 9edimi1e anuale, pentru sesiunea generalfi, multApierdere ae timp in lungi disculii pentru scopuri foartefolositoare societfiIii, dar care nu aveau nimic a facecu cele fire§ti ale unei Academii. Exact a9a s'a intAmplat0 cu deosebitele Academii franceze, care impart ca0 a noastrA, de altfel , 0 premii de virtute.

Cfind aceastä parte de activitate a avut cel mai marepond, s'a impus omul care o Inffici9a, care o intrupachiar. Dimitrie Sturdza, cu metoda, disciplina, meti-culozitatea 0 sActliala care 1-au caracterizat. Un spiritde hArnicie mfirginità a caracterizat o intreagA epocfide vreo treizeci de ani, in care s'a %cut la Academiece a vrut 0 numai ce a vrut puternicul ei protector,nelipsit, chiar in mijlocul celor mai mari greutAli de Stat,

CE ESTE ACADEMIA ROMANI 3G9

pe scAunelul, potrivit cu talia sa, al unui secretar ge-neral, de fapt perpetuu. Ne-am bucurat de binele cevenea dela dansul 0 am avut buna cuviincd de a-i su-porta tirania, chiar in ce avea mai jignitor.

Dar, cu toatá p.a. trunderea in oarecare m'alued a inte-reselor i pasiunilor unei inveninate politici, Academianu s' a leisat aservitei unui partid, staruin-cile liberale §i

cele junimiste stânduli faIà in fatet la orice prilej fa'rda se putea ajunge, cu toatá greutatea social& a unuiSturdza §i a unui Maiorescu, la o dominalie.

Ceea ce s'a alcatuit, organizat i desvoltat in mijloculacestor deosebiri 0 conflicte a fost biblioteca. Format:àdin daruri, unilk dela un timp, prin vointa lui Sturdza,cu coleclia, bogatk dar foarte ra'u administratk deoameni necompetenli §i fara tragere de inimk a Sta-tului, ea singurei, aduneind comori, a permis lucrul in do-menial istoriei fi al limbii rorneinefti. In acest domeniu esen-Val, laboriosul §i exactul, onestul conducator 0 asprul su-praveghetor care a fost neuitatul Ioan Bianu, daruit nouàde vechiul Ardeal de ideologi, a facut adevarate minuni,pentru care binecuvfintatá trebue sa-i ram'aie memoria.

Ca produclie 0iinpfica, se parasise ideia dela inceputa traducerilor din clasici, ajunse in sama Casei coa-lelor. EdiIia, totti0 a§a de necesark a vechilor texte,intre care 0 cronicile, ar fi trebuit sä treack dup.' legeaadus6 de Ioan Bogdan, in sama unei comisiuni spe-ciale, c6reia din nenorocire i-au lipsit, aproape indatkprin greutaIile rázboiului §i ale vremii de ingustare dedup.-a räzboiu, fondurile. Dar colecIia 0 Hurmuzaki #,de documente straine, 0 acuma reprezintil o glorie a

970 SFATUR1 PE INTUNEREC

Academiei. Iar Diclionarul, la care se lucreaza §i astazi,incet §i rabdator, a luat fiiná prin buna organizare a d-luiSextil Pu§cariu. istorica §i tiinificã, biruindmari greutali materiale, 0-au urmat, an de an, o activi-tate pe care numai invidia i rautatea o pot trtgildui.

Vremea not& a adus idei care s'au primit fàrà Impo-trivire, ca admiterea reprezintanlilor sociologiei i drep-tului, ai artelor. Nu s'a fäcut grepala de a schimba pentruaceasta, cum se propusese, Inse0 vecbile i sigurele te-melii. Ele .sunt Inca bune i pe ele se poate cradi orice nuschimba Insu0 rostul i trad4iile sigure ale Academiei.

Incetinirea In lucru, care s'a observat, nu vine, cumle place a crede criticilor uprateci, lipsei de priceperesau de voiniZt de lucru a membrilor deosebitelorci brutalitrqii cu care s'a facut exproprierea mo0ilor,ccea ce a adus starea, necontenit amenirgatfi, din ultimiidourizeci de ani. Dar e buna cbibzuialfi a reu0t sa faciiposibila, dupa ce s'a parasit proiectul unui máre-c palatIn locul celor douà Castile mici pana azi nelegate Intreele, macar ridicarea impunàtorului depozit de carIi, lacare In curAnd se va adruigi, dintr'un dar al guver-nului, o cladire noufi.

Aa fiind, Academia Romtua nu meritä numai res-pectul acelora cari lucreaza In coleciile ei, caroraIi s'a restituit cea mai mare parte din depozitele rfimaseIn strAingtate, ci i acele daruri ale oamenilor bogali decari de prea multa vreme a fost lipsita. Nicaieri aiureaele n'ar putea fi administrate mai cinstit §i cu un maimare folos pentru cultura nationalä.

18 Iunie 1936.

i secIiile

secpuni,

LII

DE SPRE ORGANIZAREA MUNCII STHNTIFICE

Niciodata nu s'a vorbit a§a de mult de §tiinIa caastazi; niciodata n'a fost mai tare credinvi, care e Inparte gre0ta, ea prin 0iinla se poate atinge orice 0ca ea insa0 ajunge pentru a face fericirea omenirii, care,ea, 0 nu cuno0inIa a cat mai multe lucruri, oricare arfi ele 0 oricum s'ar lega Intre dansele, e scopul cel maifiresc 0 cel mai Ina lt al siliircilor noastre.

Cfind se spune astazi: # 0iiircific *, 1.0 inchipuie cinevaca a Intrecut orice alta mfisura, ca mai presus de ce evrednic a se numi astfel nu se mai afla nimic pelume, iar, dimpotriva, a spune ca nu e # 0iimific * unlucri inseamna a-I cobori cum nu se poate mai jos. Numai vorbim de cea mai mare jignire ce se poate faceunui scriitor, unui profesor cand i se spune ca e # ne-0iinlific *.

De fapt, cand se vorbe0e a§a, nu e 0iinla Insa0 ce seare In vedere, ci metoda, buna randuiala, logica, lega-tura lucrurilor intre sine, Indreptarea lor catre aceia0Iinta. Deci se laud& aceasta metoda, care e numai ca-lauza omului de §tiino 0 de care spiritele mari, obi§nuite

872 SPATURI PE INTUNE EEC

a sari peste treptele mijlocii, se pot chiar lipsi, stiintainsasi ramAind mai sus cu mult decAt aceasta bunA sifolositoare sluga a ei.

tiirila se serveste astfel de metoda, dar in desvoltareaei, din nenorocire, nu se obseryci nicio metodd, f i tocmaido aceea, fi cu exemple dela noi, vreau sa vorbesc in acestsfert de ceas.

Orice stiima are treptele, ierarhiile ei, fao de &Ansainsasi, dar sunt si alte trepte care se hotarasc prin lega-turile ei cu societatea pe care trebue s'o ajute.

tim cá sunt si spirite inalte si reci, sigure si aspre,carora pulin le pasa de ce se intAmplà in jurul lor, de cepot sA gAseasca acolo pentru dAnsii, de ceea ce deladAnsii poate sa plece pentru acei multi cari n'au aceleasiputeri ale miniii sau macar aceeasi pregatire .0 aceeasiexperienla. Ei sunt necontenit In urmarirea adeväruluiintreg si numai a lui. Partea practica a stiinlii, stiinTaaplicatA, careia i se datoresc atAtea minuni, nu-i intere-seaza de loc si ei o lasa spiritelor mai slabe, la care emai usoara ceea ce s'ar putea numi doar iscodire, si numarea descoperire.

Cine s'ar gAndi sA condamne oameni de acestia cariuneori sunt, fara sa vrea, binefacAtorii unei omeniri pecare nu vreau sA o cunoasca si cu at:At mai pulin ea seaplece asupra nevoilor ei multe si grele ! Dar e. de nea-parata nevoie ca o altà misiune sA si-o ia cinevaasupra-si, si nimic nu poate fi mai frumos deck sit segaseasca la acelasi om de stiinIa si urmarirea adeva-rului si punerea lui in legaturà cu ce doreste lumead'imprejur.

DESPRE ORGANIZAREA MUNCH $TIINTIFICE 373

Dar, Iiindu-se cineva numai in domeniul §tiinlii teo-retice, ea se cuvine a fi cultivatà dupa valoarea ce o arein sine, dar §i dupa folosul pe care-I poate aduce ade-varul fecund ce s'a descoperit.

SA incerc a o arata prin exemple, intAiu pentru gra-daIia teoreticA insA§i.

Este 9i in aceasta mai inalta §tiinIa ceva care s'arputea numi diletantism §i de care se tiu feri numaimin-cile cele mai puternice.

0 curiozitate bizara, aproape nesanatoasa uneori,opre§te §i pe cei mai mari descoperitori asupra unorsubiecte despre care nu se poate spune ca n'au dreptulde a fi cercetate, fiindca orice poate sa ne atragA cudorinta, cu pasiunea de a-I inlelege, dar nu ele ar trebuisA treacA intaiu.

In domeniul medicinii, de exemplu, boli grozave chi-nuiesc §i secera omenirea. Cei mai inzestraIi dintre cer-cetatori ar trebui sa se indrepte cu toate sforlarile lorcatre dAnsele. Ce mare folos ar ie§i de acolo pentru lun-girea vie-Pi §i pentru pastrarea acelei cantitaIi de lini§te§i fericire pe care ni-o ingaduie soarta! LegaIi unii deal-0i, ace§ti oameni de §tiinta, ar trebui sA se straduiascaa descoperi taina grozava, a da lupta cu &Ansa, a o in-vinge. Si in cele mai multe cazuri s'ar fi ajuns departecu aceasta munca disciplinata a celor mai chemaIidintre invaIaIi.

In loc de aceea, prea adeseori comuthcaliile ce se facAu in vedere surprize, cazuri accidentale, interesantefarà indoiala, dar Park* urmari, fie macar in sensul unorgeneralizari fericite. Se adauga astfel la imensa cunwinia


a lucrurilor indiferente sau aproape indiferente, din carese compune acest tezaur al cu care adeseori nuse poate cumpara nimic.

Nu ma voiu opri asupra aator zadarnicii ale uneicugetari filosofice care se incurca ea insa§i in simpleformule de care se ocupa doar specia14tii pentru a opunealte formule, tot ap de impunatoare §i, cfind tebine, tot ap de sterpe.

Sa ne gandim insa la ce da acea tiinXi istorica, decare unii sunt a§a de mândri, nedinduli sama de a CApoezie personala trebue SA' fie cuprinsa in ea pentru casa aibà o adevarata viea%ä, far% care nu mai avern a facedeck cu un repertoriu de fapte, de nume i de datecare nu numai Ca nu folosesc, dar inspaimanta.

Pentru orice lara §i orice neam sunt anumite mariprobleme de care atârna dreptul §i viitorul lor. Astfelvechimea neamului in patrie, dovedirea unorinsu§iri mai inalte, rolul pe care-1 joaca in omenirea in-treaga.

Daca oamenii cei mai inzestraIi s'ar fi ocupat cu ele,poate ea nu s'ar fi ajuns la o rezolvire intreaga 9i definitiva,dar lumina ar fi patruns in mijlocul lor i atatea lucruriascunse ar fi ie§it la iveala. i ce infalipre limpede,daca nu populara, ar pune la indemana oricarui om cult,cu mijloacele necesare ca sà poatä apara comunitateadin care face parte !

In loc de accasta, cercentori in adevar inteligcn%i, uniichiar superiori, cu ce nu se ocupa! Cu biografia ama-nunIita a unor oameni pe cari dacil ar fi trait in vremcalor nici nu i-ar fi invrednicit de o privire. Cu desluOrea

§tiincii

ui/i

DESPRE ORGANIZAREA MUNCH STIINTIFICE 375

unor lucruri de o minima importanca. Cu chestiuni caaceea, de care se ocupa un Faguet, daca Sainte-Beuvecriticul a iubit pe solia lui Victor Hugo cu sau fail res-pect pentru prietenia faIa de marele poet. Candva unconferergiar francez la Universitatea din Bucure§ti nedadea sa alegem intre iubirile lui Lamartine i muzicasub Carol-cel-Mare. Aceasta aici!

Nu, §tiino o cerem §i catre nevoile acestei societaIi.E vremea ca ea sa-§i dea sama de aceasta.

23 Iunie 1936.

LIII

DRUMURI PRIN SECUIME

Revin dintr'o excursie in Secuime, cercetata Re liniaOltului-de-sus, sat de sat, in legatura stransa cu lumeade acolo care mi-a facut mie, §i membrilor Ligii Cultu-rale, al carii congres se linuse la Bra§ov, cetatea deMiazazi a iaranimii secuiqti, cea mai buna prialire §ipot sa aduc la cuno§tinta celor cari ascultà acestecomunicalii ca n'am intalnit pretutindeni, i, cum o saark, la toll, de toate felurile §i de toate originile, cleatlini§te, dorinUi de munca, buna inIelegere §i priceperepentru rosturile Statului roman i pentru ce se deschideacolo la tori locuitorii.

E astfel cu totul altceva decat vechea inchipuiredespre Secui, afara, bine inleles, de Romanii cari suntInca Romani §i de aceia caH au fost Romani, caH mergla una din cele doted Biserici ale noastre, caH au, fire§te,acelea§i inceputuri, caH doresc sa se poata intelege cunoi in limba lor fireasca, limba strarno§ilor, dar caH a.0ajuns sa nu §tie cleat ungurqte. Ace§tia sunt frali ainoWi pe caH trebue sa-i ajutam cu toate mijloaceleSta tului *i ale societalii, i ale celui mai departat punct

multi

DRUMURI PRIN SECIJIME 377

românese, dator A ajute 0 el cu ce poate, 0 va venivremea, dacrt vom fi oameni vrednici, ca sa avem cutotul la noi, impreunA cu noi 0 suflete§te, piing la vor-birea dulcii noastre limbi, aceste mii §i mii de oameniCali, candva, au putut s'a fie priv4i ca pierd4 pentruneam.

Dar insi0 Secuii, socotili candva, de Unguri cu milndrie,de noi cu groaza", ca ni§te urma0 ai lui mo Attila, careeste el insu0 altceva de cum il credem un Impdratturanic, un mare rege pe urmele lui Decebal, un inaltdemnitar al Imperiului roman , nu sm.-La pe aceastälinie cu figura i apucaturile pe care ne-am deprins a nile inchipui. Sunt oarneni de energie, de sigur, dar i deinlelegere §i de ascultare, legali de locurile unde inainta0ilor ,au fost trime0, abia pe la 1200, mai ales de CavaleriiTeutoni, 0 ntAmai inainte, ganiceri, mult mai mult decko maghiarime de care se deosebesc, cum s'ar dovedi u§orde o cercetare mai atenta, in tot ce privqte adfinca lorvieafa popular-1 §i, mai ales, ni§te harnici sateni, cari §i-aufAcut case de toat . frumuseca, cu care nu se pot asà-mana cele, abia injghebate, ale multor Unguri din stepa,pastori i conducatori de herghelii, 0 le gospodaresc cuun admirabil siml al rinduielii 0 chiar al frumuselii.E o placere sa vezi toatà buna ordine, toatd curaleniai toata disciplina acestui prelios element popular, menit

sd aduck in orice forma', cele mai mari servicii Igrii stra-lucite la intemeierea §i desvoltarea careia trebue salucrám cu tolii.

E drept sa adaug ca §i din partea acelora asupra crtroran'averi niciun drept istoric 9i pe cari a incerca sä-i


desnalionalizam ar fi §i o zadarnica prostie, am intampinato buna primire la care nu i-a silit nimeni. Adesea ei auie0t inaintea noastra cu voie bunk nu numai cu o vul-gara curiozitate, 0 ar fi fost bucuro0 sa inIeleaga cespuneam noi intr'o limba care le-a ramas straina. Sevedeau 9i la dan0i acele stravechi tradiiii de ospitalitatecare yin dela anticele neamuri a caror parte in alcatuireatuturora e mult mai mare de cum suntem deprin0 acrede. Am vazut in fruntea celor cari ne salutau, dacanu clerul catolic, care, de fapt, duce acolo mai multlupta pentru Biserica sa, pe cutare predicator calvin, acarui figura era, de altmintrelea, cea mai caracteristic0 mai frumos romaneasca, §i, dintre intelectualii locali,domni 9i doamne, nu lipseau la intrarea satelor, fara ase putea descoperi pe feIele kr un antagonism nalional,care, fala de ce a fost pada ieri, nu putea cleat sa ficcu totul indreptalit. Li s'a cerut sa puie la fere9ti unsteag care nu e al naliei ler §i au facut-o cu ascultare,daca nu 0 cu placere, pe cand la Brapv abia ici §i colo,la Sa0, era ace1a0 steag a Iarii, legat mai totdeauna§i de acel steag sasesc de doted colori care nu e macaral comunitaIii nalionale din care fac parte GermaniiArdealului.

Nu. Problema secuiasca n'o vom rezolvi cu dupnanie0 nici cu neincredere, ci cu un larg siml de umanitate,cu o strict:à grija a dreptaiii 0 cu amintirea a tot ce noleaga de ace§ti oameni cari au luptat sub steagurile luiStefan-ccl-Mare, cari au ucis pe domnul neme0lor, car-dinalul Andrei Báthory, cari au servit cu cel mai maredevotament pe Voda Mihai pentruca era q viteaz )> ca

DRUMURI PAIN SLCUIMB 379

§i dan§ii §i cari sunt de generaIii intregi in caselede dincoace de Carpa%i cei mai activi colaboratori aigospodariilor noastre, ducand apoi in satele lor din mar-ginea CarpaIilor, impreuna cu o agonisita, greu muncita,care-i ajuta sa-§i desvolte rosturile materiale, §i multeamintiri de atingere cu ai no§tri care nu sunt totsleaunadin cele mai rele. Nu-§i da sama cineva §i, sub ra-portul moral, e §i o oarecare jell& eat sfinge amestecate la oamenii cu cari putem vorbi §i intr'o romfineascade nuanla nu ardeleana, ci de prin Bucure§ti.

Spunem: Secuiu, dar ate feluri de Secui nu sunt Inceea ce prive§te adevaratul caracter al rasei! Cealaltalinie, care se intinde de-a lungul muntelui, prezinta untip cu totul deosebit §i de al carui suflet, mai inchis, nevom putea apropia mai greu. Pe unde am Yost, adecaam revenit, cu o mai buna putinla de a cunoa§te lucru-rile §i oamenii, nimic nu e mai rat. decat sa se &ease&un Secuiu de rasa. Sunt fat% indoiala atalia Romani caris'au contopit in mulIimea colonizata, cu privilegii maride Iarani liberi, de osta§i graniceri, a§ezaIi sub hotnogiilor capitani, ca sa poata lupta cu eine §tie ce iuruprinoi de barbari venind prin pasurile carpatice din nesffir-§itul rezervoriu al stepei; sunt §i Sa§i cari au fost atra§iIn astfel de alcatuiri §.1 §i-au pierdut fiinla etnica. Serecunoa§te parul blond, ochii alba§tri de cicoare ai raseigermanice, pe lfinga un alt albastru, vioriu, pe care-Igase§ti Ong sus la Toplila §i i'n care n'ar fi de admisa§a de u§or un amestec nemIesc. Dincolo, la Rasarit,sunt insa trupurile marunte, felele galbene cu micii ochinegri, delicata structura osoasa a craniului lungaret,


insu§iri care trimet toate, nu la aristocratia turceascadin care yin multi dintre Ungurii in adevar curati, ci lamasa blfinda a Finilor, cari au dat cel mai mult sangeneamului pe care soarta 1-a adus lh convietuirea cu noi.

Cum de au ajuns ata-tia dintre ai no§tri s. treaca ladaiqii? Tot a§a cum s'a intamplat cu Inca un elementromanic, cu totul pierdut pentru ai lor, prin aceea ca,fiind catolici, n'au legatura cu aka biserica prin care sase poata pastra deosebit §i sa poata reca§tiga ceea cemomentan au lasat sa li se ia ori au ceflat de bun& voie.E vorba de Italienii adusi pentru lucrul la calea ferata.A§ezati inteo tara asa de bunk intre vecini cari i-auprivit cu prietenie, ocrotiti de seniorii cari aici au jucat,9i pentru instrainarea Romanilor, un rol a§a de mare,ingriji-ti de preotul romano-catolic crescut ca natio-nalist maghiar, ei au numai in numele lor urma de ceau fost. Incuscriti cu Secuii, i-au dat i ei Inca un adausde rasa mai frumoasa.

Sunt in Secuime, mai ales in aceasta Secuime pe caream cercetat-o acuma, nu numai Romani foarte vechi,aceia pe cari i-a gasit colonizarea, ci i precum chiarastazi am aratat-o la Academia Romana de aceia cari,pentru lucrari ca ale Italienilor, la cutarefabrica de sticlà, de care se vorbe§te a§a de mult in docu-mentele ce am aflat, ori pentru taiatul padurilor, aufost adusi tocmai din Sacele sau din Tara Fagaraplui,cu vechile lor datine i cu pretioasele carti biserice§ti,din fericire pastrate, prin care se invedereaza povesteaoriginii lor. Nu e nici macar un secol de cand incetul cuincetul ei au alunecat catre parasirea rostului lor adevarat,

gldjeirie,

5 t,

13111JM1Jlu PRIM stctamg 3g1

la care, prin §coala §i biserica, se revine pentru copiiice cresc astazi §i graiesc uneori o a§a de curata limbapentru care, de altfel, sunt potrivite un filolog arputea s'o constate inse§i organele lor de vorbire.

La inceput am fost prin aceste locuri trebue s'ospunem egoi§ti §i lacomi, noi, organele de carmuireale noului Stat. S'a facut nu odata o batjocura cu pa-mantul, in clipa de mare dreptate, dar care trebuia safie §i de cea mai atenta §i ginga§a chibzuiala, a expro-prierii. S'au lasat ispitiIi la improprietarirea # de recom-pensa nalionala * atalia cari trebuiau sa refuze, cu in-dignare, cum am facut-o eu. S'au lasat cutarui conteabsenteist, care sta in Cehoslovacia, sute de hectare dincel mai bun pfimant, trecand peste prescriplia formalaa legii.

Dar gre§elile au fost indreptate de alIi factori. De oadministralie nesfar§it mai bunk de un corp invata-toresc vrednic de toata lauda, dar, inaintea tuturora, deun admirabil cler, a carui icoana cea mai nobila e entu-siastul protopop Nistor, vechiu cetitor al revistelor meleiredentiste, pe care mi le-a aratat in marele §i frumosulsat-model §i pentru orice Iara de inalta cultura apu-seana Arpatac, al caruinume a fost, ca §i multealtele, strambat de upare capete inoitoare. Unii cuveche darzenie de apriga lupta, alIii tineri §i blanzi,§tiind mai bine me§te§ugul ginga§ al sufletelor. Paturapolitica din fericire nu-i fura dela cea mai inalta datoriea lor.

De dincoace vine un sprijin care nu se poate semnala§i recomanda de ajuns. coli normale, secIii ale Ligii

282 SPATURI PE INTIJNEREC

Culture le 4i aleg sate unde nu trimet numai carIi, ci,daca nu e biserica, ridica troice frumos lucrate 0, undearama sunk numai la Biserica altora, trimet clopote.Astfel de oameni arata nu numai ce avem in inima noa-stra pentru Ardeleni, dar §i. ce suntem in stare a facepentru darqii. Si pe urma unor astfel de vizite cu inimilepline de daruri ramane o amintire induioOtoare detrainica recuno§tinTa.

Nu ne dam sama in deajuns de ce putem face andsuntem pe drumul cel bun. Ce se infaptuqte in Secuimeastfizi e o stralucita dovada.

LIV

0 NOIJA. LITERATURA., DE CE?

0 inoire a literaturii se vorbe§te avt de mult deaceasta i mulIi, neavand talent, cred ca ajunge a seprezinta ca muschetarii acestei literaturi noi se facedela sine, fat% idei revolulionare, Fara sfidari i gesturide räscoalfi, fat% atacuri Impotriva InaintaOlor, prin sin-gura apar4ie a unor forte tinere, formate In alte Impre-jurari §i care fara Vole dau scrisului lor o aka forma.

E o refacere individuala a unei forme a scrisului caretrebue Inlocuita sau mai curfind Intarith, Improspatata,Intinerita, pe acela0 trunchiu national, cu alta.

A§a s'a facut la noi de foarte multe ori. Noi deosebimgeneraIii ca sa le putem studia mai bine sau ca sa dam oImparlire mai potrivita, fug scriitorii de atunci n'auavut pretenlii de inovatori numai pentrucii s'a intlimplatsa se nasca dupa aiçii, caci trebue sa se -Oat seam& ca Inunele regiuni un trad4ionalisM Indaratnic face ca tineriisa aiba dela primele manifestari un caracter mai arhaic,pentru a nu zice mai batrAcios, deck atillia din oameniimaturi. Sa ne gandim §i la ce reprezinta In literaturagermana cutare Tiroles faIa de scriitorii de ora9e mari

384 SPA'rulit Pig INVMEREC

din Berlin sau din München sau la caracterul, corespunzator secolului al XVII-lea, pe care 0 astazi il are unscriitor francez din Canada 0 chiar, evident, dintr'oepoch mult mai noua, un scriitor din Elvelia romanda.Chiar un poet, un povestitor din lumea saseasca aArdealului, un Meschendörfer desigur, prin lumea pecare o cunoa§te 0 o descrie, nu e contemporan sufletwecu aceia cari reprezintt in Reich, ba chiar in Viena,aceea0 literatura.

Revolt' Ili literare, cu detronari, distrugeri, inscaunaride domnii noi, cu poqii 0 criticii lor, pang astazi, &andlam, cum se va vedea, lucrurile gata facute de alliiaiurea, nu s'au pomenit la noi, de cand avem, nu o risi-pita produciie patriarhalä, ci o literatura vrednica deacest nume, asemenea cu, acelea din Apus.

Romantismul de pe la 1830 n'a trebuit sa dea aici obatalie invierpnata contra unui clasicism indaratnic, or-ganizat pentru rezistema 9i foarte hotarit sa nu plece, cumodele 0 cu oamenii sai cu tot. Eliad e 0 clasic 0 ro-mantic in producTiile tinerelei sale, 0 Costachi Negruzzitot a§a. Buna nonstra deprindere seculara e de a lua dintoate parIile i de a face o sinteza proprie care nu se poatenurni 0 defini dupa ce s'a intamplat in alta Iara. i acela0Eliad, ca 0 acela0 Negruzzi, sunt 0 # natural4ti >> in celmai bun inIeles al cuvântului,prin darul de a vedea reali-tatea speciala de inaintea lor §i prin stapanirea mijloacelortrebuitoare pentru a o reda intocmai. Un Asachi a pi§cattoate coardele lirei, 0 clasicul de forma stricta, de seninaprezintare 0 superioara armonie a trezit ceva mai tarziuvedenii de cea mai aeriana 0 mai ciudata imaginalie,

0 Nina LITERATURA, - DR CE ? 385

istoria §i legendar4. Puternica originalitate a lui Gri-gore Alexandrescu a nemerit §i intl.' o fabulfi cuprinzAndcritica pacatelor zilei §i in vrajirea morlilor glorio,idin taina mAnAstirilor medievale §i in elegii care nu aparIinde fapt unei singure epocc. Un oarecare eclectism e infundul fiintii noastre, ca §i o imperioas& nevoie de uni-tate in tot ceea ce facem.

Cfind a aparut Alecsandri, el n'a dat lupt& eontra ni-manui, §i nimeni n'a incercat sa taie calea a§a de sim-paticei poezii nou& in care atitlia din cei cari puteau fisocotili ca vechi &eau multe elemente comune cu felullor propriu de a scrie. i, and, dup.& lunga lui regalitateinteo vreme and nu se cauta in poezie nici o atotputer-nicA §i de niinic ingrAdita sinceritate, nici o dureroas&experienca personal& 0 cu atilt mai pulin deslegareatainei de care in toate privimile suntem incunjuraIi, arfisarit alt& lume, alt& 4 generwcie )), zicem noi, cumnicio vorbfi amara n'a ie9it de pe buzele poetului incu-nunat contra urma§ilor sai fire§ti, inchinându-li, cuun gest de boier cavaleresc, # al sau apus », tot Eqa str&-lucitul reprezintant al unui rAsArit cu alte raze §i colori,Eminescu, incepea, orice ar fi strecurat pentru unii innotele sale intime, prin acea osindire de sine insu§i §ide to0 ai vremii sale care e, cu flori aruncate sal:4-nitorilor literari ai zilei 0 mai vechilor predecesori,Epigonii, acest desperat strigat ciltre armonie, sinceritate0 masura.

E un exemplu de urmat, cu a-tat mai mult, CU cêt gestulde suprem& modestie al cui se inchina la morminte §iglorifica pe mai blitrânii deck dinsul venea dela o

386 SPATERI PE INTUNEREC

inzestrare geniala de care totdeauna poporul nostru vafi mAndru.

RevoluIiile de care ni se vorbe§te, prefacerile care nise recomandfi, drumurile noufi, Inca nepietruite, prinhuceagurile 0 pietriprile carora e invitat Intreg tine-retul rupt de noi ca de ni9te nevrednici usurpatori cuo existen0 sufleteasca prea mult timp prelungita, acesterevoluIii pot fi iircelese 0 admise numai in cazul cAnd otransformare ad,dncei s'a faut sau in sufletul creator sauin materialul de experienki care-i stli inainte pentruprelucrare.

Sufletul producatorior se poate preface radical doarprintr'un amestec de rase, cei noi aducând un altfel de a fi.

Ala, dupa Galia romana, care dadea poeli ca un Sido-nius Apollinaris, strAns legat de seculara traditie aRomei, a v6-nit Francia navalitorilor, in care, prin cu-cerire §i wzarea biruitorilor, s'a produs patrundereasAngelui germanic, fie 0 inteo masura mult mai micade cum credem. Atunci fire§te ca, incetAnd aceastapoezie de strfivechi ritmuri, de comparalii mult timpIntrebuiutate pang la o inaintata uzare, s'a scris, 0 subinfluema unui crqtinism a toate stapAnitor, epopeiain proza a lui Grigore din Tours. Sau, dupa scrisul inAnglia al regelui anglo-saxon, pur germanic, Alfred, cutotul altfel s'au manifestat cei dintAiu poqi francezi cuInstapanirea in Britania Mare a Normanzilor, cari au dat'Orli, in toate privintile, o aka aristocralie.

Copiii no§tri sunt insa din aceea9i plamada ca noi, 0 omare sintezfi cu minoritalile, desigur posibilfi, nu s'a

0 ROTA LITERATURA,- 013 CE? 387

produs in a§a masura bleat sa poata avea consecinle inordinea literara.

E oare, numai de pe urma sporturior, a primatuluica9tigat de dovada unei puteri a &aril chinuita obosealan'are a face cu acele t Jocuri olimpice le al caror nume seia astazi ap de mult in deprt ori de pe urma strecurariiin suflete a unui misticism care inlocuqte tradilionalareligie a§ezat'a, un alt material de construcIie cleat aceladin care au cules cele vreo Gloat generatii precedentede care s'ar putea lega In chip natural acest tineret?

Mi se pare ca nici societatea atat de zbuciumata §izapacita de astazi nu-§i datore§te aspectul unor noi fac-tori creatori, constructivi. Ea e numai cea veche in-toarsa pe dos, defectele ei ie§ind obraznic in locul cali-taIilor care trebue pentru moment sii se ascunda. Parenoua fiindca e inferioara §i are aparenIa de tineret, fiindcapeste prospeIimea ei, Inca neinvederata, au intins o groasapatura de fard sub care recunoa9tem trAsAturi caresunt tocmai ca §i. ale noastre. Se face prea mult caz de unnou fond postbelic: e, de rli se stramba a§a de urit, totvechea figura, care pMnge §i rade, a umanitalii milenare,induranduli suferimile §i. purtanduli luptele.

Nu, in loc sa se improa§te §i cu formule §i cu injurii,sa se revie la ce este adanc omenesc !

Atunci se va vedea ce bine samanam unii cu alIii, geimai simpatici tineri chiar, cu cei mai respectabili bfitrani.

26 Iulie 1936.

LV

IMPARTIRILE ISTORIEI ROMANILOR

Ispriivind, cu multà mune& gi sforIare, gi volumul aldoilea din (4 Istoria Românior 0 pe care am fagaduit-ogi sunt deprins a nia linea de cuvânt, inaintând cuspor In tiparirea celui de al treilea gi avfind redactatrtin cea mai mare parte al patrulea, care inffiligealacele dintaiu aleatuiri de Stat ale poporului nostru, atrebuit s'a m'a gAndesc la imparlirea acestei vieli a inain-tagilor noori ca s6 o impart in capitolele ei firegti.

Desigur e foarte ugor srt rânduegti attuta truda, luptfi gisuferinla dupä comodele saltare ale Domnilor. Voevozimici, stapânitori mari, eroi gi oameni de nimic, des-chizatori de cale gi trândavi profitori, tree toli laolaltfi.Se ingirà, pe anii de staptinire, icoanele, aga de deosebite,gi faptele, care .nu sunt de aceeagi calitate, ale celor cari aucondus ceea ce numim, cu un termen de scfidere, venitdela straini, gi care ar trebui sgt disparà ca gi ridicululcuvânt rusesc de hospodari, pe care-1 mai intrebuin-Ieaza cAte unul .scriind in alte limbi, Principatele, gise crede a astfel are cineva inainte o adevarata Istorica Romfinilor. N'are nu gtiu cine, care s'a grfibit gi s'a gi

IMPARTIREA ISTORIEI ROMANILOR 389

cam pripit, de sali mu§te buzele, un capitol despre LaIcu-VodA, care, pentru con§tiinta de sine a acestui popor, nuinseamnfi chiar nimic?

Dupa sensul 9i dup.& direcIiile vie-0i inse0 a unui poporse fac impfirIirile, 9i fire§te ele sunt altele inteo scurtacarte de informaIie 9i altele cand ai in vedere o desvol-tare de atettea veacuri, care ne-a adus acolo unde, foartesus, la loc de mare, de suprema primejdie, in fa-ca careiatrebue srt ne strangem cu to-Pi, ne gasim acuma.

Sa ne ferim a impfirIi acest sbucium i aceasta incordaredupa ce ne-au dat alte state, alte naIii, alte puteri 0 altestari de spirit ! De la ce s'a petrecut in noi in§ine trebuesa lugm elementele hotaritoare pentru a fixa termeni carinu sunt dealt popasuri ale unei inaintari, chiar dacauneori, 0 chiar pe multa vreme, am fi fost raspin0 inurma de un nenoroc care in'acea vreme nu se putea birui.

Factind altfel, ajungem la o infali§are impiedecata 9iumiak la ni§te anale de robie, a9a cum s'a intamplat0 cu o nalie mai mare, atilt de iubità noted, nalia italiana,a carii nobilfi istorie se aerie in0rfind stapanirile, carese urmeaza, ale OstrogoIilor, Longobarzilor, Bizantinilor,Francilor, Spaniolilor, Francezilor de mai tarziu, Aus-triecilor, pe când lucrul pretios, de care e vorba, estealcfituirea unei rase, intâile ei manifestari, biruinIile §i

triumfurile alaturi de indurarile ce a trebuit at sufere.Pe aceste temeiuri, iata la ce perioade m'am oprit,

0 nu cred sa fiu adus vre-odata, daca m'a§ mai apropia,0 dupà aceasta incordare, de istoria naliei mele, sa lcinlocuesc prin altele. Aceasta, natural, fdrà niciun end dea le impune altora, mai mode§ti sau alai IncrezuV, cari,


cum e omul, judeca dupa capul pe care-1 au, 0 mai ade-sea dupa capul pe care nu-1 au.

De stramofi se cuvine a vorbi. Alta data i-am inla-turat, Enda mi se parea ea prea mult, 0 de prea multavreme, se vorbe§te de dan0i, a§a bleat noi, cu firea 0cu fapta noastra, care fara indoiala a fost 0 e vrednicade interesul tuturora, dar, mai ales, de nesfar0ta noastraiubire, ne cam pierdeam in umbra lor cea aqa de larga.Au dreptul sa se pomeneasca despre ei aceia cari ni-au foststramo0, 0 nu numai Romanii, ci, pe cat li se cade, a§ade mult !, 0 ceilal/i, marea, viteaza 0 atat de nedreptalita,in viewca 0 in scris, rasa a Tracilor. A-i urmari 0 cauta,a-i inIelege, a-i pre-cui e de nevoie nu numai pentruca ei auun rost in istoria lumii intregi, dar pentrucli ei sunt pii.Pentruca-i avem in noi, pentruca numim ape 0 muntedupa vechile lor cuvinte, pentruca lumea satelor noastrese imbraca 0 creeaza frumuseVa dupa datina kr milenara,pentruca anume a§ezaminte, din fericire nu eu totuldesfiinlate, vin dela ei, pentruca in gandul 0 simlireanoastra e ceea ce a trait intr'14i.

it, alaturi, Roma nu e o cucerire 0 o dominaiie deImparaIi, ei o putere a rasei ie0te din amestecul italic,o voinca a miior de oameni cari, dela sine, fara conduca-tori 0 fax% garanIie, au luat lumea in piept 9i 0-au supusintinse Iinuturi peste care numai pe urma au zburat, casfi protege cu largile lor aripi, acvilele Cesarilor.

A venit o vreme &and ele s'au dus de pe Malul stangal Dunarii, dar aceasta nu putea sa insemne, cum cautas'o afirme din nou, cu o nesfar0ta ura, tiinIa ungureasca,pornit4 iara0 inteo oarbk lurk; servita -0 de renegaii,

IMPARTIREA ISTORIEI RomINILOR 391

desfiinTarea unui neam, o disparicie. Legenda Dunariihotar, nici macar hotar de Stat, fiindca Roma nuputea sa renunce niciodata i ea n'avea dreptul sa para-seasca nimic din ce ajunsese a face parte din insa9iesenta ei indestructibila aceasta legenda de marginire§i de ingustare trebue i ea parasita. Am fost pe amandouamalurile stramoge§tii Dunari, trecand de pe unul pealtul ca in casa noastra, ci rasa romaneasca, pe alocurirobita i stramtorata, ameninIata de peire, a vázut,de-a lungul secolelor, apele a trei mari.

Aca fiind, vremea cand Statul roman se (Muse o clipacu gandul, neaparat, de a se intoarce iara9i

in ceea ce de drept i se cuvine, dar neamul exista fi erain plind desvoltare, nu se cade sa fie cuprinsa sub jig-nitoarea firma de: navalirile barbarilor. Acectia, in fondadanc respectuo9i faIa de Imperiul pe care-1 serveau pebani, cand nu mai erau stapaniIi de frica, au putut sastea, ca rasculaIi, in faIa legiunilor, nu totdeauna fericitein lupta cu acecti neastamparali, dar facet' de satul nostruei, cari n'aveau ideia de stat ci mijloacele unei

nici destoinicia de a carmui dupa modelul pecare 1-a lasat pentru toate timpurile Roma, n'au fost,fereasca Dumnezeu, n4te jafuitori din ura, n4te stapanipolitici ci nicte tirani. Satul fara Stat intaia imparlirea vie-cii poporului romanesc, i-a hranit, i-a sprijinit, ba,uneori, alipindu-se la atacurile lor in largul lumii, i-agi intovar4it ostacecte. 4 Oamenii mindintului* au rams.

0 a doua imparlire e a cregiunii de Stat. Nu, va rog,Id intemeierea Principatelor *, sub care firma s'au dat maiieri Judi lupte ap de tuvierpnate intre doua concepIii

,

inapoi,

admi-nistra%ii,

t to,

392 SFATURI PS INTUNEREC

istorice deosebite, fiecare cu argumentele 0 cu da-tele sale. Ci aceast6 epock de un interes dramatic,incepe dela cea dintdiu colaborare a elementului ronuinescla formaIiuni de Stat noug, in afarä de ideia romank 0oricare ar fi numele §i baza majoritartt sau clasa condu-catoare a acestor State. Numirile nalionale nu erau peatunci un obiceiu 0 o necesitate. Formule politice cu-noscute, legate de o glorioasa stapfinire, se primeau 0 depopoare care 9tiau bine ce au fAcut ele, dar nu socoteau case cuvine sa iasä dintr'o trad4ie admisa. Astfel am fost§i ctitori de State ebulgAre§ti * farti s'a aiba cineva dreptulde a se face domn exclusiv peste o isprava care este 0 anoastrA.

Dar, oclatà cu epoca modernk astfel de formaguniamestecate fi confuse s'au inititurat dela sine. Instinctulpopular s'a intillat la caracterul de Stat f i la lima des-volteirii. In Arge9 sau pe malurile Moldovei, intemeietorii,cari sunt, mult mai curtmd, continuatorii vechilor Dorn-nii, ai judefelor de pe vremea satelor feirci Stat, s'auinfaIi.§at ca n4te ccipetenii incoronate, cu drepturi im-peireitefti depline, ai unor Pri Române0i, cea din Nordajungand ali zice, spre deosebire de cealaltk Tara Mol-dovei, de0 acuma hotarele ei mergeau mult mai departecleat cursul de sus, clar 0 sprinten, al unei ape demunte.

Dupa vremea Thrilor Romfine9ti ocupate de consolida-rea 0 legAtura lor intre sine a venit o alta, in care s'audat dese 0 grele lupte, cu multA durere 0 destulã man-gAiere in con§tiinca marii datorii de indeplinit: vremeaapArArii contra multor ravnitori la pamintul deschis

IMPARTIREA ISTORIEI ROMANILOR 393

prin sudorile noastre rodirii, dar in fruntea du9mani1or,straini de noi in toate privintile 0 du§mani fire0i prininsa0 ratiunea de a fi a puterii lor, de0 invqmântata,rapede, In haina roman& a Bizaatului, au fost Turciiosmanlfii, reprezintanti ai Asiei cotropitoare. E deciepoca apdrdrii nagonale, cu tefan-cel-Mare In frunte,ca urma9 el insu0 al Romanului schimbat la Infati§arecare a fost Iancu-Voda # Hunyadi )). Nu o vreme decruciata ca In Apus, ci de defensiva nationalfi. Dar, cainsuOre de capetenie a conducatorilor, o vreme decavaleri.

Urma0i lui Mohammed al II-lea au admis granita Du-na.rii: mare fapt pentru noi. Am fost liberi sa incercamfapta noastrid. Am facut-o in leggtura cu ideile Renweriiapusene 0 cu tendinta europeana spre eroism. Fie 9i cuchibzuiala, oarecum personala 0 egoista, a lui PetruRare9 i cu bolnavicioasa patima. a Lapupeanului, e yre-mea yitejilor, cu Ioan-Voda cumplitul 9i cu Mihai.

Dar un timp de lini0ita a§ezare vine cu veacul alXVII-Iea. Acum Domnia e pentru Domnie.. Vodà e unmonarh in mijlocul unei Curti pe care o impodobqteIn toate privintile. Putem numi astfel o perioada devreo sun de ani care e pentru ace9ti monarhi ei in§ii.

Datina e Inca temeiul, i pentru Vasile-Voda 0 pentrubunul Matei 0 pentru pomposul Brâncoveanu. Dar, subaceia cari erau numai in Fanar Fanarioli f i aici trebuiausd fie Romdni, ideile Apusului, primite, determing reforme,adaptate ins a. la imprejurarile noastre. i iata de ce, Inloc de firma # epoca Fanariotilor *, trebue sa spunemreformele europene.

394 SFATURI PE INTUNEREIC

Dar vechiul fond nu admite asimilarea cu nimeni.Secolul al XIX-lea e al unei Rena§teri nalionale *, cums'a spus, dar nu pentrucg am fi ie0t dintr'o instrAinare

ne-am fi fericit prin imitarea Apusului, ci pentruca s'atrezit n noi, odatii cu coiWiinla de rash', nevoia de a ne In-toarce la noi linine, cu tot ce tnvãa istoria i 'Astra Ora-nul. E era romdneascli, a creagunilor culturale pentruintregirea

6 August 1936.

nagonalci.

LVI

CE DATORIM CIVILIZATIEI

In tristele zile de astiizi, triste pentru omenirea In-treagg, pfitate cum sunt 9i de crima 9i de prostie darnu aid la radio se poate vorbi de ceea ce, acasa 9i din-colo de hotare, se poate numi politica, unul din faptele,din ispravile care strâng mai mult inima 9i nu numaicelor cari, ca mine, yin din vremurile in care lucrurilelumii se cladeau 9i pe puling omenie, e distrugerea mo-numentelor 0 a realilarilor de arta.

Une ori, in razboaiele dintre naIii, aceasta nu se poateevita. Sunt in joc interese a9a de hotaritoare, incat 9i co-mandantul de trupe care a primit o mai inalta instrucIie9i are mai mult simlul celor care au o -valoare intrecandorice, nu va sta pe ganduri A' sacrifice o comoara dearta biruintii in batalia ce s'a deschis. Alte ori, altfel deoameni, mai pulin pregatiIi 9i de o sensibiitate maislaba, nu se opresc macar inaintea dureroasei probleme.Pentru singura banuiala ca din minunata catedrala delaReims s'ar fi fAcut ori s'ar fi regulat tirul armatei franceze,un general german a pus sa se traga asupra ei, provocândincendiul care a facut sa crape statuile ce dainuiau de

-896 SFATURI PE INTUNEREC

veacuri cu misterioasa lor frumusecá 9i, cum in jurulunei asemenea catedrale, 9i zidirile de locuinta suntpotrivite dupa &Ansa, in gramada de dartimaturi pe carele-am vázut Inc& dupft sfAr9itul räzboiului erau de sigurgi forme care nu s'au mak putut reface. Aceea9i a fost 9isoarta unora din castelele de care e a9a de bogata Franta9i care sunt podoaba peisagiilor ei de batrâni copacice freamatà a lung trecut.

Al&turi de aceastà distrugere violenta, tragick este9i una de toate zilele, inaintea careia te gfise9ti tar& sAte fi in9tiintat nimeni ca pacatul e pe cale de a se savAr9i.Oameni cu bune inteutii cauta sa indrepte, sa adauge,at impodobeasca. De atfitea ori un preot zelos te roaghsa-i dai voie sa cArpeasca, prin cine 9tie ce me9teri ne-pricepuli, ceea ce 1ipse9te sau i se pare lui ca. lipse9tebisericii in care-9i face slujba, qi ramtli uimit, alte ori,de uriciunea pentru care, ffirà A-0 cearii voie sau sfat delanimeni, un alt pazitor al unei cladiri de arta s'a 9i apucatde ispravii4 a cioanit fresce ca sfi a9tearna de-asupratencuial& nou& ori a tras de-asupra o mazgaleala cuuleiu, child n'a mers mai departe, suprimfind, ca säincapa mai multä lume, coloanele frumoase care despar-Iiau pronaosul, 4 tinda femeior *, de naos, sau, pentrua putea face mai comod rugaciunile de dark', inchizandcu ziduri moarte spatiul Ingaduitor de lumina al colo-nadei din pridvor.

Ceea ce este ins& mai vrednic de osfinda, stfirnind ceamai furioasa indignare contra bestiilor care pot comiteastfel de infamii, e d'arimarea voita, entuziastá, fanatic&a opera de arta din cauza scopului, urit de ruinätori,

bATORIM CIATILI2AVEI 397

aruia ea Ii este inchinata i dincolo de care ea aredreptul de a trAi pentru mânetierea, din secol n secol, aacelor ce au norocul de a o putea privi. Ava cu tialoviileerostratice dela Barcelona, unde se anunIfi cä n'a maiamas deck, poate provizoriu vi aceia, o singura bise-rica dintre acelea pe care le admira orice InIelegator.Pentru cã gloata comunistfi sau puhoiul anarhist nu potsfi se Impace cu ideea unor credinciovi cari cauta cevamai sus de vieaVi vi a unor preuti can Inaiçä pentruaceasta rugaciuni ce nu pot face ran nimfinui, s'a arscuprinsul, zugravelile, scheletul de piatra Insuvi, linsde flaarile petrolului, din acele maiestre construcIiireligioase care erau, vi nu se vor putea reface niciodata,Santa Maria del Mar, pe care am Vazut-o i eu, cu turnulei ava de sprinten i capitelele curioase, i batranul 1fica9,de un gotic deosebit, format la faIa locului, care se chemaSan Paolo del Campo. Supraviquiew catedralei, de viranit de aceiavi criminali imlatali de propria lor furie,arhiepiscopatul, cu <Miradorui regelui Martin )), dar,mult mai indepartate In timp, mai neatinse de pre-faceri, s'au dus pe vecie bisericile anterioare stiluluiroman, cu coloanele terminate In capitele simple, spri-jinind bolIi eliptice, cu zidurile goale de sculpturfi b,pe care le descriam astfel, acuma vase ani, in carti-cica mea, necetità de nimeni, 0 midi yard latina : Ca-talonia.

Se- poate zice, In vremurile aspre de astazi, andorice patima are voie sfi se rasfele, sá strige, sä loveasa,sa spurce vi s sfarme, ffia mficar a se puie In cum-pan5. valoarea interesului pe care-I servevte devi ceea

en

s


ce e strident, vulgar §i salbatec nu poate, de fapt,&ease& niciun fel de indreptalire, se poate zice:fiecare e stapan In Tara lui i face cu &Ansa, cu tot cese gase§te In cuprinsul ei, ce-i place. E acela§i strigatbarbar §i crud ca al parintelui beTiv care, maltratandulicopilul, urla: eu 1-am facut, eu II omor )). Si, cum astazise duce o vajnica lupta pentru formele in care ar trebuisä traiasca o societate, ca §i cum lucrul de capetenien'ar fi altul: ce suttee se afla In aceste forme §i ce insu-firi au oamenii cari se servesc de thinsele, razboiul civiltrece nepasator pe langa probleme ca aceea care vi sedesfripara in seara aceasta, implanta steagul departid pe ingramadirea uria0 a ruinelor pe care le-afacut.

Dar nu e adevarat ca un popor e stapdn pe operele dearta care se ga.sesc la deinsul i fiecare le reclama, in Pre-muri cu incredere, cu trufie, pentru sine.

Peste hotarele Tarilor i osebirile oamenilor, chematasa completeze noliunea superioara a umanitalii, tatie9teo civilizaçie care e a tuturor, la care toTi, cu voie, fara voie,gandindu-se In momentul creaiunii, fire9te, la ale lor,nu s'au putut impiedeca sa colaboreze §i care e bunulcomun al spelei noastre.

A9a e, intaiu, pentruca orice arta dealtfel i oriceliteratura, mice gandire, orice a§ezamant, i§i are ori-genile dincolo de locul unde se gase§te.

Oamenii, manaTi de Satana neadormitul dintr'In9ii,se urasc, se bat, se distrug, dar nimeni nu poate cineapentru ddnsul ceea ce a gdndit fi a fdcut. Spiritus flat ubiputt, a spus poetul latin; nu poate fi impiedecat spiritul,

9i-9i

lini,ytite,

si-gi

CR D ATORIM CIVILIZATIEI 399

din end sau din fapta, de a se duce 0 unde vrea )), adecade a se duce oriunde, in largul lumii. Fara acel Bizantcare nu e insusi dealt un amestec consolidat si armonizatde lucruri care vin de pretutindeni, din Roma vechedisciplinata, pana la capriciile, de imense proporcii, aleMesopotamiei, noi n'am fi avut acele bisericule alenoastre, asupra carora de un timp se opresc cu simpatieprivirile tuturor cercetatorilor de arta'. $i fara ca go-ticul, nascut, in ciuda numelui sau, intarnplator, inFranIa, sa fi trecut, peste Germania toata, Oa laSasii din Ardeal, nu ni s'ar fi infralit cu linia si picturabizantina ornamentele apusene ale usilor si ferestilor.Tot asa, ca sa se ridice la Barcelona Maica Domnuluidela Mare, de care si-au ras priganii de astazi, a trebuitca noua arta sa se iveasca, sa se desvolte in departateregiuni franceze.

Mesterii insii mergeau din Iara in -Ora. Sub Stefan-ce-Mare lucrau alaturi un pictor grec din Tesalia si unsculptor slay catolic. Francezii isi au partea in aceauriasa opera de arta, unind silin/ile a cinci secole intregi,care e catedrala din Milan. Poate nu stramosii Catala-nilor distrugatori de astazi au fost mesterii zidirilorasa de odios disparute.

Toçi avem un drept, mai mult sau mai pufin, la totce e frumos, nobil, mcireb sfdnt En tot cup insul pdmiEntului..i. acest drept impune f i o datorie : ace a de a apdra f i,cdnd nu s'a putut apdra, de a pedepsi.

Nu cu protestari de gazetà 0 cu suspine prin cArIi deistoria artei. Nici prin zadarnice disculii la # cooperaIiaintelectuala #, de pura fa;ada si de cerc inchis, la Geneva.


Ci, precum in evul mediu vinovatul Lea de Bisericii eraexclus prin excomunicare, o sentinel ca aceasta, derupere din vieala sufleteasa a omenirii, stt ating6 peoricine s'a dovedit nevrednic, plebe sau guvern, de a 'Astraceea ce era Incredincat bunei sale paze.

22 August 1936.

LVII

PE CE NE SPRIJINIM

E vremea ca fiecare sh se intrebe, tn ce se pregatqte,atilt de amenincator 0 de periculos, lumii intregi, pe cese sprijina.

Cad, nu trebue sã ne Ine1àm, orice ar face aliantelepactele, oricit frica de infringere din partea unui du--man tot ap de bine pregatit tehnic ar impiedeca izbuc-nirea, care zilnic pare& sta sa se producä, a unor noiteribile razboaie, vechea rAnduiala a lucrurilor sta sä sedesfaca tali% sä se vada bine ce i s'ar putea pune in loc.Teorii ingrijorkoare se ivesc in dauna dreptului de a traial fiecarii comunitati nalionale cu trecut istoric

proprie: unii cer loc sub soare in veciniitatea maiputin locuita, aFçii cred ca o civilizaIie mai puternica aredreptul insupasca tari unde nu s'a putut desvoltaInca dar numai inca' o alta de aceea0 masurfi ;vechea invficfiturfi a raselor superioare tulburã atAtea ca-pete increzute, un misticism confus i sAlbatec face peunii sã creada ca au dela Dumnezeu sarcina de a se intindeoriunde i orictit ar putea, i pArerea a imperialismul eun fel de datorie pentru cine a ajuns la un anume grad

0

0

0 civili-zatie

sali


de forca stapfineste lari Intregi, fara a mai vorbi de cre-dima nebuna ca acelasi regim, de dreapta sau de stanga,trebue sa cuprinda, de voie, de nevoie, intreg pamantul.Generaliile noi, idolatre ale sportului pentru sportnu pentru sanatate , sunt gata de vanatori mai cumplitedeck ale barbarilor de odinioara cari n'aveau atata orga-nizare si carora nu le stateau la Indemana mijloacele me-canice, admirabile si de o mie de ori blastamate, deastazi.

noi se cuvine sa ne gandim, mai ales cu cata du--manie, marturisita sau ascunsa pentru moment, se aflain jurul nostru, care ne poate fi sprijinul.

El e de sigur si in darurile cu care natura a fast afa delargd PO de noi. Ele sunt Inteadevfir bogate si felurite,facand din Romania, mai ales asa cum este astazi, unadin rarele Iari complete. Dar aceasta bogalie o stim Intre-buinla asa de prost ! Cei cari se pricep o fac pentru folo-sul lor, saracind, une ori pentru totdeauna, societatea,In domeniul activitacii lor hrapareTe. Cat nu s'a furatogorului românesc de cand se face agricultura de ex-port, adeca In curs de un secol, far& a se pune nimica Inloc ! Ce jaf cumplit s'a facut, mai ales dela razboiu in-coace, si In Iinuturile adause, cruTate pana atunci deexploatarea barbara de paduri, golindu-se coastele, caIn Vrancea, si stricand tot regimul ploilor. Cultura plan-telor textile o mai pastreaza doar unele sate de oamenigospodari, cum am vazut daunazi In jurul Vfilenilor-de-Munte, prin truda femeilor harnice si pricepute. DarIn toad aceasta regiune, unde prunul era asa de Ingrijit,si este o Intreaga literatura istorica In jurul prunilor, cei

i

PE CE NE SPRIJINIM 403

vechi putrezesc, 9i nimic nu se pune in locul celor ce aumurit ; un mic capitalism lacom a distrus smeritele gos-podarii de pe vremuri, iar, in ce prive9te vanzarea pro-dusului, e lasata in sama Evreilor eari cumpara Inca dinprimavara pe preluri de nimic. Ocupalia germana a lasato intreaga organizare din care nu s'au ales deck ma9iniruginite, cuptoare care cad in bucaIi 9i sutele de copri,ramase goale, care umpleau pivnicele.

Suntem, Pa' indoiald, mu4i, §i ne laudfim cu aceasta.Dar la ora9e inmul-prea e considerata ca o ru9ine : nu poateie9i femeia pe strada! Si apoi veniturile mici, cu obiceiuride lux stupid qi salbatec, ajung abia pentru doi. De ce,pe urma, sa se mai nue& bielii copii in casatoriiie pe caremane le poate sfarma divorlul, ajuns o obi9nuin/a 9i lacare nu participa, cum neaparat ar trebui A fie, Bisericadela care a venit binecuvantarea nunIii? Strainii seinmulIesc, iar noi, in toata Moldova orapneasca, unde 9ia9a suntem mai pulini, nu! La sate sporul la intam-plare, fara grija, urmeaza, 9i in vederea ajutorului demunch' al copiilor, dar moartea pande9te pe prunciitotal neaparaIi fala de &Ansa, 9i. bolile molipsitoare inmul-Iesc cruciliIele prin cimitirele in mare parte prefacutein locuri de pa9une pentru vitele personalului bisericesc.In Banat Iaranul roman e in plina decadere demografica:nu mai are dascalul copii pe bancile frumoasei 9coli 9ielemente tinere in corul bisericii, far& ca o puternica ae--Pune de aparare A piece dela Statul politicianizat, fara caun indemn A se produca in societatea insa9i, care tot nu-9ida sama, ea, scazand astfel vitalitatea Romanului, dupaaceea, de mai inainte scazuta, a Svabului, a Sarbului, a


Ungurului, Tiganul din margine, cu copiii multi, va ajungeA fie sthpfinul satului.

, mai la urma urmei, numgrul singur nu biruie. Nusunt oare dominate, in ciuda tuturor curentelor spre au-tonomie, spre libertate chiar, atfitea milioane din Industande ateva mii de soldati englezi in serviciul unei admi-nistra-tii dibace? i nu va ajunge Italia biruitoare shtie in mânh atAta lume abisinianh cu ateva regimentede Eritreeni din acee4. rash? N'a muncit, luptat 0robit Romfinul. ad-tea secole, pentru domnii de altneam cari atAta qteapth, sh revie, pentru aceeaqi ex-ploatare ?

Suntem defteni? Fhrä indoiala a da. Mai mult poatedeat orice alt neam. Oriunde ne prezintam, in orice do-menii, luhm locurile din frunte. Darul nostru de impro-vizare e thrri margini. Ne regásim in mice situatie parchne-am fi nhscut inteinsa. Avem un fel de aplecare sffeenciclopedia gandului 0 a muncii care nu se mai afla laoamenii de mult compartimentati, bfigati in saltare.Prefacem gAndul in fapth fulgerhtor, uimind pe cine nepriveqte. i o facem ambind, glumind, distandu-nepe noi inqine, pe and al-tii se strâmbh ori blasthmä.Iar lucrul ie§it din mânile noastre este, el trebue sh fieoriginal, nou 0 frumos. Dar ce teribil lucru e inteligentacare nu se poate sapani pe sine qi care, din trufie, nusufere IA fie sthpanith de eine are mai multh minte I

Cu niciunul din aceste daruri, cu niciuna din acesteputeri nu ne putem crede asigura-p. Nu odath rasesuperioare pe un phmânt binecuvântat, al lor de mii deani 0 locuit in mare majoritate de dfinsele, au ajuns gunoiul

PE CE NE SPRIJINIM

desprquit pentru o civilizaIie al carii secret era In bunaalatuire 0 in disciplina de fier.

Intre insuOrile noastre e ins6 una care azi ne sine InfaIa atfitor primejdii pe care le vedem sau ni le ascundem0 constitue garanIia de capetenie a vie-cii 0 independenleiacestui popor a§a de mult Incercat.

Avem, mai presus de aproape toate celelalte nalii, unadmirabil echilibru sufletesc, produs al unei culturi demai multe zeci de veacuri, care §i-a putut pierde strAluci-toarea suprafaVa, dar a ramas in adincul sufletelor,in misterioasa lume a sentimentelor, in rezervoriul nesfAr-§it al instinctelor.

InsuOrile 0 defectele nu se bat necontenit intre ele, ceeace aduce tulburgrile nimicitoare, cum le vedem astazi inatfit de nenorocita Spanie. Nu se caut6 intre ele, orbeca-ind 0 ratAcind, elemente care s'a nu ajung4 a da o armoniesufleteasca. Nu e de o parte ideea care fanatizeaza 0 de altao realitate care-0 cere dreptul ei. Iluziile care innebunescspe-ca umana nu-0 gäsesc lesne prada In mijlocul popo-rului nostru. UitaIi-vii la numele preveniIilor din pro-cesele comploturilor care se descopar: ce rareori segaseqte intre ei Românul de stmge ! Incercarile de a scoatelumea in strada nu reupsc. Rfiscoalele agrare de acumtreizeci de ani au ie0t, mai mult deck din suferinIa eco-nomica, dintr'un trecator acces de misticism, 0 o alaiadministraTie n'ar fi trebuit sa recurgit la pupa 0 tunulcerut de panica marilor proprietari pentru a le potoli.Oameni cu socateald, osebind imediat ce se cuvine, ce sef ade, ce se cade, ce e frumos, am rezistat 0 in marileispite ale Ftdzboiului oriaror catastrofale Inriuriri staine.

406 SFATURI PE INTUNBREC

coala singura, a§a cum e, atacâ acest fond stramo§esc.Ea e la originea pretenpoOlor 0 secgturilor, gurilorsparte 0 curentelor de manifest* bolnAvicioase. Ea nuda fnlelepciunea not& 0 face la se despretuiascit vecheacuminIenie.

A o preface total in esenla ei e a 'Astra cel mai puter-nic sprijin moral pe care-1 aveam.

2 Septembre 1936.

LVIII

CE AM VAIUT PE DRUM

In timpul din urmg, un drum in stráinaate m'a facutsá Vad o sumedenie de lucruri pe care cred ca. e bine s'ale impfirtfi9esc i altora de oare ce noi, oamenii, suntemfacqi pentru a ne informa 9i a ne indemna unii peaceasta fiind i intaia datorie i cea mai mare placere.

In sine, aceste lucruri din Tara' 0 din dug pot saaiha adesea o foarte mica insemnatate. Dar nu numaidin lucrurile mari se simte ce este o societate, ci 0 dinmultele lucruri mici de toate zilele atunci când, observatede aproape, ele inchid un adevar adânc tn%eles, fiindsemnificative.

aceste lucruri privite deosebit pot pärea maipulin interesante. Apropiate Irish' de ce a fost in ace1ea0locuri 0, mai ales, puse in faca lucrurilor corespunzatoarede aiurea, ele pot fi materie de foarte inalt invaOmfint.

Va a§teptaIi, de sigur, sà ncep cu ce am v5zut intr'ostrainatate, cea italiank al &Aril strAlucit experimentpoate servi oricui altora ca un indemn spre munca inf6p-tuitoare. Prefer sa inf4i9ez unele din aspectele acestei lumicu totul transformate In conferinlile viitoare. §i grija

al/ii,

i, iar4i,

408 SFATURII PE INTUNEREC

pe care, ca tori oamenii de bine, o port pentru aceastaiubita Tara a noastra, ma face sä vorbesc intaiu de (lama.

De dansa a§a cum am vazut-o, cu amintirile, nu tot-deauna placute, ale zilei de ieri 0 cu alaturarea la celede care-mi era plin sufletul dupa calatoria peste hotare.

Intaiu, o observaIie, care e o critica, dar, mai multdealt o critica, rostirea unei dorinli, prezintarea fra-leasca a unei rugaciuni.

E vorba de atmosfera pe care o cream noi, zi de zi,Orli noastre, batjocurind-o, cum nu mai face vreun popordin lume pentru patria sa 0 rostul sau.

Ne batjocurim printr'o presa, a carii influenla e astazimai mare deck odinioara, nu numai pentru ca ziarule mai raspandit, dar 0, mai cu sama, pentru ca e scris deoameni culIi 0 cu un deosebit talent.

Culegem tot ce e mai rail In Bucurqti, unde se facatatea lucruri bune, 0 adaugim pe langa aceasta infor-macie ponegritoare tot ce se spune in -cuvantarile pati-map pe care le sin, mai mult deck oricand, dela un-capatal tarii la altul, oamenii de partid 0 pe cari buna lumecealalta le crede ca Bunt o dureroasa marturisire deadevar. Ca 0 cum atatarar fi In aceasta lume a noastra:furturi, ucideri, calcari de datorie ale fungionarilor,necazuri 0 mizerii un mare ziar de diminewca le infa-Iipaza pe acestea 0 in amare satire prin desemn, infiecare zi, iar, pe alaturi, pacatele care se atribue perand oricarii guvernari, 0 desigur ca nu toate sunt rele0 chiar ca niciuna nu poate sa fie cu desavar0re §itotdeauna rea,

CE AM VXZUT PE DRUM 09

Dar afar-à de Bucure§ti, cu locuitori cari, astazi, s'auadunat din toate colcurile vAzduhului, este ceea ceBucure§teanul, 0 eel de ieri, ba poate mai mult cel de ieri,nume§te, cu despre% 0 milk provincia. Acolo, in afarA dediscursul politic indemnAnd la luptà §i la urk se duce ovieafa papicA, plink In cele mai multe cazuri, de omuncA spornick a cArii cunWinIA nu ne-o transmiteziarul.

Si mai e satul: acel sat, de care vá voiu vorbi, cu deo-sebire, astAzi, in care, dupA expropriere 0 iertarea,fficutA cum s'a fAcut, a datoriilor, se petrece o adevAratAmare 0 tAcutA revoluIie, de ale aril urmAri putem fiin adevar bucuro§i.

Tot lucruri ascunse, pe care nu le poli cunoa§te decAtla faIa locului sau cu ochii deschi0 asupra tuturor pri-veli9tilor ce tree. Si, ca sA judeci bine 0 sA nu faci pa-catul, marele pAcat al clevetirii, sift nu intrebi acolo chiar,pe cine e gata sA scoatA la ivealk intrecând 0 condam-narea gazetelor, ce e mai urit din ce se petrece zi de zi.

Deci ce aratA sA se fi petrecut in satele noastre, apcum le putem vedea in comparaIie cu ce este 0 s'a pututface aiurea?

Satul francez este §i astAzi ceea ce a fost. Intr'o mi-nunatA %ark um col% de trecut, cu tot ce trecutul a pututcuprinde ca intunerec 0 tristelk ca sarbAdà viealAintemniIatl ; tradiiiile au murit, 0 Statul, care le-a ucis,n'a pus nimic in locul bor. In jurul superbului ora§, triumial inteligenlii 0 muncii omenqti, ele, alaturi de fermelerosleIe, sunt un element de nemi§care, in care nu tresaltAdecAt grija prelurilor. Pentru intelectuali ele s'au relevat


doar daunazi prin nobilul gest de ini/iativa nalionalaal celor cari, din cercurile cele mai inalte ale oraplor, auvenit, tli cu mijloacele lor tehnice, sa culeaga samanaturibogate pe care o grey& oarba pentru interesele Orli voiauA le lase a putrezi pe cAnp.

Satul italian? Intr'o lara unde, la orap, totul e pe calede inoire, el a putut folosi, mai ales in unele parIi, foartemult prin marile lucrari tehnice 9i prin masurile de asanare9i de ajutor, care pun la indemAna laranului toata pu-terea unui Stat pururea veghetor. Intregi linuturi, dupao staruitoare, eroica lupta, in fruntea cfireia sta ctitorulItaliei de astAzi, nu mai sunt astazi un pustiu bAntuitde malarie. Dar prin voia inseifi a oamenilor din aceste miciaglomera;ii rurale nu se vede a se fi Put ceva, En ciudaEndemnurilor, de care vom vorbi alta data, care se vadpe toate zidurile.

La noi, trebue s'o spunem: s'o spunem cu o marebucurie, e altceva. Inifiativa omului mic din satul lui,9i. adaug, din tArguprul lui, creeaza, imbunataIqte 0adesea face din nou.

Nu ma gandesc atAta la Ardeal §i pArcile desfacute dinvechiul regat unguresc, dqi pretutindeni se vede acoloschimbarea fericita adusa de unirea româneasca 0, dincolIul de adAnca umilinla, unde RomAnul era inchis 9ipazit ca Indianul cu pielea ro9ie in 4 rezervele * din Sta-tele-Unite, ca ,sa putrezeasca 0 sa moara acolo, neamulnostru rAsare in fala 0 infige con9tient de sine biserica sa,simbol national caruia nu i se va putea opune un altul.Dar ma gAndesc la aceste par%i de dincoace de muntetraite tot in primejdie 9i asupra carora s'au abatut

CE AM VAZUT PE DRUM 411

lucru pe care nu trebue sa-1 uitam, ci sa-1 amintim gistrainului ignorant, prea ugor dispus sa critice, s'auabatut toate furtunile distrugatoare.

Loc de loc, faranul i§i innoeve ori t§i face din temelie,cu altd bath §i din alt material, casa.

0 gtiam de mult prin drumurile mele prahovene. Nu,va rog, langa Ploegti, cu satul de Tigani a carui prefaceregi inlaturare mi s'a fagaduit de atatea ori fara nicio ur-mare. Ci aiurea, departe de gosea, unde o casa de call-mida se ingira lfinga alta, cu solidele gospodarii cuprinse,in care s'ar gasi bine gi un oragean pretenlios. Iaragi pelinia care duce la Valenii-de-Munte, unde de ani de zilesporesc casele de caramida, pastrfind une ori toata graIiavechilor locuinIe care sunt o parte din frumuseIa de fol-clor a WI

Am vazut-o acum in partea de Apus a Rominiein'ag gti sa spun daca gi in Moldova este aceeagi por-nire ; ma tern ca nu, gi aceasta ma ingrijoreaza. Casa ceanoua nu e, ca la unii improprietariIi, o injghebare delut gi stuh la marginea goselii moderne &And se va facelegea, promisa gi aceea, a agezarilor din raza marilor dru-muri? Ci o afirmare de vitalitate. Coperigurile de Iigla, cain Banat, unde imensa fabrica Böhm e o binefacere na-Iionala gi cine o conduce merita o inalta decoratie, rasar'Ana adanc spre Olt, ca macul inflorit din verdeala incun-juratoare.

i apoi, adesea, grija de biserici. Felicit pe oamenii vred-nici din Hies cari_ au boltit aga de puternic zidurilelacagului inchinarilor viitoare. Oriunde preotul nu e unagent politic, care n'a fost de sigur hirotonisit pentru


aceea cu harul lui Dumnezeu, e tot a9a, 9i un spirit nouse simte intr'o Biserica prea materializata in ortodoxia eL

Lipswe, trebue s'o spun incheind, miina Statului. Elpare a fi, in cele mai multe locuri, iremediabil paralizat.Iatrt dot& exemple de acasa dela mine a caror rostire artrebui A trezeasca urechile vinovate. Cu towed dorincaarAtat4 de Suveran, cand mi-a facut cinstea de a maiaka odatà pragul casei mele, se trece Teleajenul pe oinjghebare de lemn ca dupà rAzboiu 9i sandurile furatesunt inlocuite cu marficini, iar la Vâleni cele doug Orli aleorg9elului sunt legate printr'un pod al eau Ferate pecare peste pulin nu va mai putea trece niciun vehicul.

Mi s'a ffigkluit 9i aici ceva, dar Wept indeplinirea.Trez4i-va, monilor din birouri, cad -Ora trge9te!

8 Octombre 1936.

LIX

TEHNICA ITALIANA. CONTEMPORANA

0 innoire a poporului italian sau, mai bine, o intoarcerela vieala a unei energii numai trecator alipite, e de toatäevidenIa indatà ce trece cineva din nou hotarul acestei mi-nunate Ori pentru un popor el insu0 minunat prin inteli-gen0, simI pentru orice frumusecd 0 voin0 de a crea,care e Italia.

Aceasta putere mo0enita din generalie in generaIie0 Iinutà, un timp, In loc numai prin Indoita apasare a stii-pfinirii straine, de multe feluri, dar cu acela0 sistemmole0tor, 0 a unei vieli de sbucium politic far& rodintre gruparile care aveau In vedere ceqtigarea puterii0 satisfaclii personale, nu se arata, din cauza caracte-rului pe care-1 are regimul de astfizi, de strict& disciplin40 de absoluat unitate, in domeniul gandirii 0 al scrisului,carora !mil, de sigur, le va veni ziva, ci in aeela altehnicei.

Indemetnarea In tehnica, preferinla pentru operele utile,câutarea marilor lucruri solide, fágaduind eternitatea, afost semnul osebitor al vechiului popor roman, 0 nu emai bunä dovada pentru pastrarea rasei, cu toate


amestecurile, multe 9i variate, decat nebiruita pornirecatre realizari asamanatoare a Italienilor din zilele noastre.

Grecia clasica a dat lumii armonia artei, pe langa acealogica ralionala pe care in zadar cauta s'o inlature, prinopere de gandire caricaturala, nebunia de astazi. Darlucrul de folos tuturora, ceea ce poate ajuta vieqa sa fiemai sanatoasa i mai placuta, n'a preocupat, nu numai peasprii Spartani, pe Tebanii rama0 rurali 0 pe alte ele-mente locale ale elenismului, dar nici rafinata 0 delicataAtena. Pe cand Romanii, cari n'au avut de unde saImprumute calculul rezistentei materialelor 0 con-diliile Injghebarii trainice, s'au gandit dela Inceputsa dea cetalii kr apa bunk prin apeducte, drumul sigurpentru o9ti prin 9osele, marile locuri de intalnire pentruspectacole prin circurile lor devenite n4te # colossee #.Oriunde au pfitruns ei, au dus aceea0 hotaritoare insu-Ore. Pietrele de pe Via Appia, care astazi apar numai ici0 colo sub acoperipl de prund artificial potrivit pentruneaparata circulaiie a automobilelor, se intalnesc 9i pestrazile calcate numai de picioarele rarilor vizitatori alemonumentului de biruinla dela Adam-Clisi. Sapaturibine chibzuite ar descoperi pretutindeni 1nsa0 lespedeavechii cai romane- 0 stalpul de pod dela Severin nu vreasli cedeze vremii care a luat cu dansa tot restul opereiadmirabile a lui Apolodor din Damasc. A9 zice maimult: cu cat avem ca romanitate in sangek nostru, cucat e adaus la cei neromani, cu spiritul militar al graiuluinostru, pornirea oricarui Oran de a-0 dura o locuinIa a lui,pentru ai lui 0 dupa gustul lui, are totu0 ceva romaninteinsa.

TtiVICA ITALIANA CONTEMPORANX 415

Acum vreo patru sute de ani Leonardo da Vinci, poatecea mai completa Intrupare a geniului italian, pe carenumai asprimea vremii I-a impiedecat de a se desvolta9i. mai mareI, a fost artist in toate domenii4 unde aadus o originalitate fará pareche, dar operele lui nu eraupentru dtmsul deck. Ineercari, schile, dovezi de putere,dincolo de care el Inlelegea sâ mearga mai departe, totmai departe. Insemnärile lui aratä la ce construcliiextraordinare, capabile sa schimbe InfaIiprea lumii,se giindea el, cel ve§nic torturat de ideia lucrurilorcare n'au mai fost 0 par imposibile. S'a vorbit acum Inuring, 0 prin ziare, de planul de a face oraple In &marinduri, pede§trii circulând de-asupra strAzii InvAlmä-Ote de strecurarea vehiculelor, 9i poate la aceastásolulie se va ajunge in marile crap, unde mersul pe josa ajuns una din cele mai chinuitoare probleme.

Liberat de hArcuiala discursurilor politice 0 de amenin-larea anarhiei care impiedecá munca de azi §i distrugerezultatele muncii din alte timpuri, mai fericite, poporulitalian a inceput a savAr§i una din cele mai mari crealiunide tehnicà pe care o pomene§te omenirea.

Ea se vede pretutindeni.Intaiu firqte in regiunile pe care 0 le-a c4tigat: in cele

de mai veche cucerire 0 in cele care s'au adaus 0 seadaug6 sub ochii nqtri.

Cine strábate partea pietroasfi care a lost luata deItalieni prin marele razboiu, acel pustiu al Karstului, bunnumai pentru a da material de clddire ora§elor din toateepocile, rAmfine uimit, nu numai de lucrurile frumoasecare rasar ici 0 colo, aattind ett s'a Instápinit poporul

416 SPATIJRI Pli INTUNEREC

aruia frumusela ii e o neapfirat& necesitate sufleteasa,dar 0 de migala popular& cu care pietrele raspanditeca intio dartimare de lume sunt seriate, rânduite,a9ezate, prefficute in element de sprijin 0 in mijloc deimprejmuire pentru ca bietul prtmant frfinatintat cucalcar, care a limas, stt fie ingrijit cu cea mai maregrijä, cu o nesfar§itä iubire ca o fiinl& vie careia i se cerehrana, dar trebue sti i se dea in schimb toat& iubirearecunosatoare dup& ce s'a raspindit asupr&-i paturatrebuitoare pentru a-1 face fertil. Toat& puterea voinliiitaliene, fanatice 0 induio9ate in acelaqi timp, tremurain glasul d-lui Mussolini and, inaintea oamenior dinmulte Ifiri, veniIi pentru congresul de studii bizantine,vorbea de huma hränitoare pe care o caut& in adanc,cu nespusa trudä, degetele insfingerate ale plugarirorItaliei.

Se creeazd astfel pretutindeni ogoare noi, 0 mg feresca pune alaturi batjocura care se face aiurea vu celmai bun piimant din lume. Oriunde am mers, am vfizutaceast& prefacere a colIurilor pietroase 0 sterpe, cazmauamergAnd 'Ana in maruntaiele acestui sacru sol care,istovindu-se, a trebuit sä nutreasc& atatea civiliza-cii.Lucrând metodic, lin4tit, frumos, cu gesturi care aveauin ele ceva sacerdotal, Varanii LaIiului, insanAto§at demiasme, impodobit cu orap noi, imparlit cu dreptateunei munci areia nu-i lipse9te privigherea de orice clip&

pentrua nu se poate arunca ori arui 1ene9, vagabondsau prost Iarttna din care milnam cu tolii , se strAduiau,cu bucuria in ochi a indeplinesc un lucru de care se vorfolosi neam de neam ai lor de-a lungul secolelor.

TEHNICA ITALIANA CONTEMPORANA 417

Am rev&zut la Venelia splendidul pod de caramid&in care s'a reluat, in lipsa pietrei, vechea tehnica romana,capabila de construclii pe care niciun cutremur §i niciodevastare nu le-a putut clinti din temelie. Legatura cucontinentul, facuta a§a hick nu sufere aspectul natural,a§a de rar, nici cel istoric, atat de stralucit, se simte 9i 'nvieaca de toate zilele in cetatea apelor, despre care, pentrua forma un fond de suslinere palatului romanesc de acolo)care s'a dovedit de un ap de mare folos, Imi propun Avii vorbesc, In mai multe ora§e, peste pulina vreme, cuadmiraIia §i iubirea care de atlitia ani ma leaga deVenelia.

Dar acolo ma a9tepta o surprindere. Vechea gal%stramta 9i banal& nu mai corespundea de mult puterniciidesvoltari a Italiei Inviate, rechemata la misiunea ei inlume. Ea nu va mai fi In curand deck o urita amintire.Cea noua, imparIita pe mai multe peroane, e larg& 0luminoasa, upara de !me les dela prima vedere, ceea cee condiIia esenIiala a unei bune arhitecturi. Dup& cerimilede astazi, pe care nu aici o sa le discut, ea e de o simpli-citate desavar0ta, dar 0 de o discreta rafinare in aceastasimplicitate aparenta: fiecare din multele incaperi carese in0ra pe cele doua fronturi are in interior, In loculunei varuiri banale, o imbracare cu mosaice care nu arenicairi desemnul incaperii de alaturi. De altfel, trime0itehnicei veneVene cari au lucrat la Arcul de Triumf alnostru, de apropiata inaugurare, lucratori siguri 0 ale0,carora Statul lor le-a purtat, ca 0 familiilor lor, cea maiapropiata grija, au putut sa arate 0 aici ce Inseamnalucrul precis 0 onest.

418 SFATURI PR INTUNEREC

Roma am gasit-o in armatura ei de granit ca una dincele mai mari f apte omene§ti in domeniul cetiiIilor-metropole. Cu toata puterea Statului italian, ea pare chiarstrivitoare pentru orice viealá politick oriat de mandrk0 in umbra acestor zidiri mareie, in care modernul, cain Cetatea Universitard, ap de american dark e apzatde-o parte, ramg0Iile, in ele inse0 a9a de impunatoare,ale vechii Rome par urmele unor silinti Inca nedibacein manevrarea imenselor blocuri de marmurii.

Neapole e complet curglat de crasa dominaIiilor-strAinei readus, in proponii mai mari, la ceea ce a lost in

vremea Imperiului celui vechiu. Unde dormeau la soareacei oameni fara ocupaIie, al caror nume de lazzaronia ajuns s'A fie universal, acolo unde pAndeau prin colIurinegre cerptorii, pescarul care-0 cauta hrana in cea maifrumoasa mare se sprijina pe cheiuri de granit, 0 totOrmul nu e deck una din cele mai mândre plimbaridin Europa. Voiu arata in aka conferiffp ce mfingalerecapatá 0 mizeria umana atunci &And e incunjuratä de uncadru care chiamä la vieard 0 da speranle.

Doresc ca 0 in aceste cuvinte sa fie un nou indemnpentru aceia ce Li% indoialà putem face 0, adaug, suntem0 pe drumul cel bun.

23 Octombre 1936.

LX

0 CIVILIZATIE DE ZADARNICIE SI RISIPA

0 civilizaIie silnkoasA trebue sa OA o indoitA bazà:cruprea naturii f i cruçarea omului insufi. Pe MITA aceea,firqte, a ea trebue sa fie potrivit'd in elementele ei,a9a incfit unul sa nu fie favorizat in dauna celorlalte,din tot ce face o vreme trebuind sli se desfacii o impresiede unitate 0 una de frumusetfi, iar nu tot felul de scrgq-niri 0 de ciocniri cari urâlesc viala ins4i. Dar lucrul decgpetenie, din punctul de vedere al dilinuirii omului pepfimfint, cu scopuri mai inalte, vazute de departe, iarnu când sta sil se producrt ultima nenorocire, de nein-laturat, e aceastá economic a mijloacelor 0 aceastri eco-nomic a puterilor.

CivilizaTia n'are dreptul de a prada 0 ea nu poate siise intoarca impotriva ei insqi, lucrând la impulinareaacelei energii omenqti dela care, in ultima instanO,pleaca orice.

Acesta e insii caracterul civilizaIiei de care suntema9a de mandri 0 pe care am fi ispitiIi s'o aplam maisus dealt orice au mai facut oamenii in alte vremuri:necontenit ea lace natura mai sciracci 0 lasa pe om mai slab.

420 SPATURI PE nifitTNEBEC

Niciodatà nu s'a lucrat astfel impotriva condiVilorneapArate ale vielii.

Vechile civilizaIii räsAritene au putut distruge ici 0colo, In luptele -ce se purtau, nu pentru mAndria saulficomia oamenilor, ci pentru cinstea zeilor, cArora in-vinsul, cel omorit erau infalimi ca o jertfA. Erau peatunci wiri mici, fail mijloace tehnice, luptele se man-tuiau in jurul unei cetAli ; ceea ce se afla dincolo de drumulmare rAmAnea neatins. Naturii i se cerea foarte pulininteo vieaVA foarte cumpAtatA. Nu se storcea pfimAntul0 nu se scotoceau pAnZt In fund bogAliile minerale.SforIarea la care putea fi supusA mintea omeneasch §iacest biet trup al nostru, din care, In chip trainic, ease desface, era scurtA 0 slabA. Rase zdravene au ieBitastfel din aceste IncercAri de patru mfi de ani 0 dejur Imprejurul lor pentru alte rAnduri de oameni erabielBugul.

RAsAritenii aceStia 'Jana astAzi 0 aceasta-i deose-bqte de chinuitul nostru Apus european, dat eu capulde to-0 pArelii pe cari se pare ca-i ridicA 0 pAnA la 9aizecide rAnduri anume ca BA OA de ce sli se izbeasell,RAsAritenii, zic, n'au avut, ca noi, patima plAcerii 0 ne-voia zbuciumului, a plAcerii pentru pllicere 0 a zbuciu-mului pentru singurul zbucium. In comtiima ror, lumi-natA de un Inalt ideal religios, oricAt de naivl ca forme,ei aflau mAngAieri care inlocuiau pe deplin satisfacereagrosolanA a sim/urilor, iar lini9tea sufleteascA netulbu-ratil era pentru dAn9ii supremul scop al existeircei, o1in4te care li se 'Area ca-i pune alAturi cu zeii, socotilica stapAnitori ai tuturor rosturilor lumii.

0 CIVILIZATIE DE ZADARNICIE 51 RISIPA 421

S6 ne inchipuim acuma vieata, mult mai inaintath caomenie, a unei cetati grecegti.

Intr'o climö blânda, nevoile de bani sunt putine, gi totaga isi acelea ale imbradimintii, aga de ward gi aga deeleganta, &Ind prin liniile singure ceea ce noi incerciima realiza prin podoabe de pre% sau prin tot felul de adau-suri Mil gust. E o oarecare uniformitate in vegmânt, ginumai un simt mai inalt al armoniei, o pretuire maidelicatii a mijloacelor pot deosebi pe unii de altii, in kcde pretentia gi imbulzirea sfiddtoare de astAzi. Nimeninu cautfi sa acopere prin zgomot gi aga de putine suntzgomotele celeilalte ! glasul altuia: elocventa e a onotrt senintt gi calmrt, cuviintul potrivit, care se rostegtecu o deosebitil cuviintfi, acoperind tesatura sigua gitare a ideilor ; de jur imprejur, o lume tacutà ascultà gichibzuiegte. 0 intreagii arhitecturil de alba linigte, oarta' de atitudini armonioase formeaza cadrul acesteiscene de inalta invfilliturti. Alaturi, in gimnaziu, in pa-lestrit un tineret deprins Inca dela inceput cu mrtsuraigi incearca puteri dela care nu cere ceea ce in chips'anatos n'ar fi in stare sh dea, gi privitorii ei insigi nuBunt acolo dealt ca di observe, sfi judece, A hotfirascä,cu o adevfiratà bucurie gi pentru sufletele kr, iar nu caA' Otte, prin gesturi, prin strigâte, prin nervositateamolipsitoare ce se desface dinteingii, pe luptatori caH giraid aceasta ar putea, cu alta pregfitire, sa-gi piardàfirea. La spectacolele de fort6 atletul nu e socotit agacum la cursele de tauri se urmaregte bestia care spinteadintr'o izbiturd de coarne calul gi dri peste cap dinte0incordare pe acela care-1 sfideaza.


Precum In cuvantarile politice se urmaregte cu inte-ligenla ritmul, tot a§a la serbarile cetaIenegti tineretulInfloritor desffigoara teoriile cu cantece de glorificare gimigcari ce insenineaza. La teatrul unde nu se intra cuplata gi nu se ispitegte lumea cu prezintarea a ceea cee mai strident gi mai josnic in viea-p, pe bancile de mar-mura iau loc, dupà o inleleapta rânduiala, spectatoricari yin ca sa Invele gi ca sa-gi curaTe sufletul. Iar pringradinile de staruitoare verdeqa tree ganditorii, pro-fesori Para catedra, fara plata, Para curs gi fara manual,samanand ori cui alearga sa-i asculte cuvintele inIelep-ciunii celei noi.

Aceasta mogtenire admirabila a trecut apoi asupraRomanilor, cari, cu sim% Iaranesc, agezat, socotit gi

chibzuit, au gtiut, sa o Intrebuinteze, gi in unele privinIis'o gi clued mai departe. Dupà marile prefaceri dela sfar-gitul antichitacii ceva din aceasta neintrerupta transmi-siune s'a pastrat, ca sa ni lase noua, oamenilor uneiepoce contemporane, care a pornit cu poezie gi cumin-Ienie, ceva din sanatoasele-i insugiri.

Si de odata, de pe urma unor descoperiri care, exploa-tate cu masura, ar fi putut sa ajute la adevarata fericirea rasei noastre, un spirit demonic, o indracita pripa dea lua totul pentru o singura generalie a cuprins popoa-rele gi le-a dat, cu posibilitali cum n'au mai fost vre-odata, o frenezie de a avea, de a gusta, de a strica gi dea nimici cat mai mult.

Smulgem rezervelor naturii tot ce putem, gi Inca ni separe ca nu e de-ajuns. Rapim prostegte mijloacele detniu ale color ce vor veni dupa noit aci faecal. lvcruri.

0 CIVILIZATIE DE ZADXRNICIE el alma 423

de care cu adevarat n'avem nevoie. La ce servesc inadevar nimicurile de falsa arta, pe care nu le \rad aliiideck cei primiii In odaile noastre, toate fleacurile pecare dela o vreme_le ignoram cu totul, dar fara de careni s'ar parea ea locuinIa noastra este de§arta? In loculmuzeelor pentru to0, In care sa fie infalipta o frumu-seIa adevarata, o isprava tehnica demna de atenlie,facem colecliile noastre particulare In care zadarniciacea mai evidenta se lupta cu cel mai strigator ea'u gust.Ascundem de ochii altora lucruri care, daca au o valoare,ar trebui sa fie la indemana oricui. Cel din urma func-Iionar, cel mai mic sarac burghez are intre cei patru pareIiai lui mai mult decat un Goethe in camaruIa lui delaWeimar 0 chiar decat atalia dintre prinIii carmuitoriai timpurilor noastre. Paduri se distrug, mine safacesepentru a se face necontenit, zi de zi, clip& de clipa,obiecte pe care fabricantul, inebunit de zgomotul fapteisale, nu §tie nici cui, nici unde, nici cu ce pre/ le vavinde. Cu ma0ni-care rascolesc 'Ana in adancul paman-tului se pregatesc In America de Nord recolte, care,daca nu se pot vinde bine, se arunca In fundul marii.Brazda siluita 0 parasita va ajunge cu vremea un pustiu.

Pentru a 1ini0i pe cei cu dreptate ingrijorali, pe ceiindignaIi de aceasta salbateca risipa se pune inaintesperanIa in§elatoare a unor minuni ale §-till:4H prin carese va inlocui ceea ce cu atata orbire nimicim. Dar ceom cuminte se poate increde in asemenea fagaduieli Paranicio garanlie?

Aruncat Inca din cei dintaiu ani In haosul far-a numeai unei vieli de urlete li vuiete, de lumini care orbesc,


in aierul viciat de fumurile maOnilor §i inegrit de ploaiapulberii de carbuni, bietul om modern, al earui sala; eInteun coll de blockhouse,- expus la toate sgomoteleunei Imprejurimi neoranduite 0 vepie schimbatoare, emanat cAtre o munca de stoarcere, dela care cauta unrefugiu In placerea care mugca mai mult din nervii luibolnavi.

De fapt, cu toate legaturile aparente, acest mucenical unei civilizalii absurde e singur: familia e o amintire,&and nu e o povarA, prietenia a disparut de mult cu seri-sorile 0 convorbirile de odinioara, vieala de societate cuschimbarea ideilor e imposibila, distracliile se cauta Inconfuzia din dancing eu jocul barbar de Iupaiala gistrangerea in braIe la dispozilia oricarui necunoscut, peand muzica de negri fluera a pustiu §ii calca pe loc.Intre bolnavii acestui fel de a trai se plamfidesc apoicopiii cari vor fi mai nenoroc4i deceit chiar parinlii lor.

Ori e scris ea, Inainte de a avea aceasta mica planetasfaroitul ei, fiinla cea mai inalta pe care a produs-o sapiara prin istovirea nesocotin/ii sale desfrAnate?

1936

LXI

FUNDAMENTELE DREPTATII NATIONALE

Formula 4 dreptate pentru Ungaria * a mai fost arun-catá ()data intr'un discurs rfisunator.

Lfistind la o parte orice consideralii s'ar mai puteaface In jurul momentului politic 0 a motivelor uneiastfel de manifestaIii pe care o putem privi cu sigu-rano con§tiinIii 0 a pregfitirii noastre, e potrivit sk secerceteze lini§tit, ca o problemä de 0iinVt, bazele, fun-damentele inse0 a ceea ce se nume9te la Budapesta4 dreptate na/ionalfi *.

Un popor poate s'o reclame, chiar dacfi, precum s'aintfimplat cu Ungurii, a provocat imprudent un rfizboiuIn care a fost Invins, trebuind stt sufere, in chip firesc,urmkrile Infrfingerii sale , numai in anumite cazuri pecare incerc aici sl le fixez.

Int Mu, dacA e vorba de leagAnul insusi al dm, de loculunde s'a format si de unde 0-a luat avfintul.

In acest caz, el e produsul natural, organic al acelorlocuri pe care nu le poate uita 9i de care sufletul sliunu se poate despärti, tfinjind de moarte dupfi dânsul.SI ne amintim de frumoasa plângere a Evreilor In


# robia babilonica », ap precum au fost redate acesteversuri in vechea talmacire a mitropolitului Moldovei,Dosoftei:

La apa Vavilonului,Mind de sera Domnului,Acolo §ezum 0 plansem,La voroava ca ne strfinsem.De te-a9 mai putea uita-te,Ierusalime cetate...

Intre poporul insugi 0 toate aspectele naturii de acolo,toate puterile 0 indreptarile tainice din el, e o legaturaap-zicand sacra. E mare pacat sa o rupa cineva, aceastafiind, cu adevarat, o crima faIa de umanitate.

Ap a fost cand hotaririle Austro-Ungaro-Germanilorni rapeau noua, prin odiosul tratat din Bucure0i, ace0imunti in vaile carora s'a plamadit mai ales neamulacesta romanesc, legat de fiecare stanca a lanTului Car-paIilor.

Dar Ungurii, amestec de Finezi supu0 9i de Turciconducatori, au venit, prin multe popasuri, din largestepa eurasiatica 0, clack', in cale, li-a convenit Bugeaculcu lacurile 0 m1a0inile dunarene, bune pentru pescuitulIndatinat, ei s'au simlit multa vreme straini in oricelocuri ale a§ezarii kr definitive, afara de acea pusta incart puteau alerga in voie caii hordei 0 in apele careiase putea capata alta hrang cleat aceea pe care 9i-o pre-gate0e, printr'o munca necontenita §i migaloasà, plu-garul. Iar Ardealul 0 partile vecine nu puteau sa atragfipe razboinicii stramo0, porniIi pe prada, ai naliei prin.

FUNDAMENTELE DREPTATII NATIONALE 427

caracterul neobi§nuit pentru dAn§ii §i rAspingAtor almasivului carpatic.

In al doilea rAnd, poate vorbi de dreptatea sa unpopor deposedat atunci cAnd nu e vorba de o simplàintreprindere fericita a o§tilor sale de odinioarA, ci de opAtrundere dela sine fAcuta, printr'un avAnt ce nu sepoate opri, al unui popor numeros ce nu mai poate in-capea in sAla§urile sale.

Ap s'a intAmplat cu Germanii in lenta kr intinderepeste Elba §i in Iinuturile cAndva locuite de PrusieniipAgAni, nu i in provinciile smulse, tArziu, de la Poloni.Cum noi am trecut prin forIele populare inse§i §i pesteDun Are i p.este Nistru, clack' statul ar fi urmat pe acestesentimente ale neamului, el s'ar fi putut rAzima peaceea CA n'a pornit el dintr'o lAcomie brutalA saupentru o zadarnica ambilie, ci a fost tArAt de mi9careaa lor sai.

Dar nu Ungurii au luat Ardealul §i toate parIile dedincoace de Tisa, ci Coroana SfAntului Stefan, avAnd dinpartea Papei misiunea de a aduce la botez pe pagani§i ortodoc§ii 4 schismatici *, §i-a intins un drept de cru-ciatl perpetuà asupra acestor Orli locuite de cre§tinicari nu se intAmplasera sA fie catolici. Abia ici §i colo,la Alba-Iulia, lfingg episcop, la Cluj, la Dej, pentru pazadefileurilor sau pentru exploatarea minelor, s'au a§ezat,oficial, mici grupe de populaIie magbiarà, restul fiindin timpuri mai noi o colonizare de agenIi ai puteriimilitare sau civile. Regii Ungariei au alergat necontenitdupg elemente strAine, pe care sä le colonizeze in mij-locul unor indigeni de straveche origine, prea pulini 9i

428 SFATURI PR INTUNEREC

prea saraci ca sa indestuleze Vistieria. De aici chemareaSaOlor, aducerea Cavalerilor Teutoni, orAnduirea deIarani liberi a Secuilor, iar, mai tarziu, sub domina-ciaaustriaca, chemarea in Banat, dar, §i. in Ardeal, ca 0 inBucovina, adaugirea altor elemente germane dupa sis-temul Mariei-Teresei 0 a lui Iosif al II-lea. Totul enenatural, me9tevigit, superficial, nimic din esenla insä§ia Ardealului nefiind legat de populaIia ungureasca ye-nita din deosebite izvoare 0 care, de altfel, mai apoi s'aimparIit in trei religii: cab:dick reformata, calvina, uni-tariana, fara a mai socoti ci pe Ungurii dintre Saciiispitici dare luteranism.

Nu e deci Ardealul, Banatul, Cricurile, Maramurecul,toata partea pierduta la care rAvnecte megalomaniarazbunatoare a Budapestei, un patrimoniu popular alMaghiarilor, cum nu este nici leaganul ancestral pentrucei cari au venit iii triburi §i au trait mult timp subcorturi, lark sate, neavAnd intim sensul a ce este unpamAnt, tin ogor, o mocie.

Al treilea, poate vorbi de dreptate pe pamAntul decare soarta sa insa§i, vrednicia sa 1-a ajutat sa 0-1 Insu-ceasca, eine a desvoltat o civiliza/ie a sa.

Pot vorbi de apt ceva acei Germani de dincolo deElba. Pot vorbi Italienii in toate collurile de lume undeau venit cu un comer% inteligent ci fecund.

Dar in Ardeal nimic nu e specific unguresc deck doarunele cladiri mai oficiale in stil wt-zis nalional prin aniidin urma ai stapanirii regimului inlaturat. Nu existanici macar tipul satului unguresc. In Secuimea de Estse vede foarte bine asämänarea cu vechia acezare ruralä

VIJN/0AMENTEL11 DIIEPTATI/ NATIONALE 429

a Românilor ; In cele mai rnulte e tendirga de aimita salaqul german, de caracter renan, al Sa9ilor, darmai ales forma impush administrativ de regimul imperialaustriac. Iar In cetacile libere de odinioara totul, zid,fortareala, strada Ingusta, cask cu liniile colturate, bise-rici gotice, aparcine civilizalief reale, pe care au adus-oGermanii cu gherebii lor In locuri deprinse pant(atunci cu alte forme de vieala Impreuna. Nu e, afaráde catedrala din Alba-Iulia, opera a unui maestru apu-sean, niciun zid venerabil la care sa poatfi plange aceiacari se socot cei mai nenorociIi oameni din lumepentruck un steag de cucerire, ocrotind o opera deapasare, a cazut sub blastame, ca o meritata pedeapsaa istoriei.

In starlit, clack nu o dreptate macar o toleranIase poate capata de chre reclama ceva In spiritul vremii.

Spiritul secolelor dela al XIII-lea la al XV-lea apermis regalitii i nobilimii maghiare sa stapaneascadincoace de Tisa. Misiunea apostolica, de cruciata, eraacceptatfi de con9tiinla vremii. Supunerea, ca elementinferior, a Romanilor s putea 1ngadui 1ntre 1526, andArdealul 9i-a capatat, sub prinIi deosebili, libertatea1ntreaga, 9i 1.699, &and 1-au luat cu armele Habsburgii,inteo epoca in care regimul statelor privilegiate >>, a

naIiilor * recunoscute i domina. S'a putut menlineaaceasta inferioritate i lips& de libertate a Romanilor cattimp lumea admitea un imperialism sprijinit pe un felde 4 civilizalie administrativa. Indata ce principiul s'aimpus la to-0, creand Romania, precum a creat 9i Ger-mania 9i Italia, 9i pregatind 1ntregirile neaparate, orice

pani

R

veniti

a,

S

s

430 SFATURI Pk INTUNEREC

temeiu ideologic pentru dominaTia maghiarli InfiptanaTional abia In 1867 a &amt.

Iar resturi de populalie medievalà, cu caracter special,ca Secuii, grupe de coboritori ai funclionarilor 0 EvreimaghiarizaIi din ora§e, formfind la un loc o patentäminoritate, nu pot fi teineiuri de 4 dreptate s reanexio-nista.

6 Noembrie 1936.

CUPRINSULPag.

Noua directie In InvAtAmAntul rominesc 5

Semnificalia zilei de 24 Ianuarie 44

10 Mai 48

Optimism moral 52

Discurs de ziva eroilor 62

Intangibilitatea tratatelor 66

Un nou rAspuns contelui Beth len 71

Catalonia tii revolutia catalanli 76

Conditiunile morale ale pAcii 81

Lige 'CulturalA, ce a fost, ce este, la ce folosepe . 86

Maya sfaturi pentru muncitori 92

La fratii din Apus. Creatori tli creatiuni 98

Valoarea nalionalA a lui VodA. BrAncoveanu 106

Datoria noastra fat5 de Dinastie 112

Domnia lui Alexandru Ion Cuza-Vodd 120

Valoarea de arta a Bisericilor noastre 127

CAminuri pentru studenti 135

Tragedia studeutului roman 142

Initiativa privatA gi statul 149

Ce e o hirtie veche 157

Ce s'a Mut pentru arhivele noast^e 164

Ce Bunt azi museele noastre 171

Museele. Ce Bunt lid ce trebue sA fie. Exemplul Americei 178

IndreptAri literare 183

Solidaritatea nationalA 190

Mihail KogAluiceanu 198

. .

432 CUPRINSUL

rag.

Noi, risipitorii de cele sfinte 205I deile abstracte si statul organic 213Ce este o CapitalA 221

Cruciati romAni 230Bucurestii ea viatA culturalA si intelectualA 237Eroi si eroism 246Amintirea lui Dimitrie Cantemir 252

VacanItt si scolarii 260Teatre de vex% 267Ce trebue sl tipArim 273

Cariere : OdatA si acum 279Apararea noastrA fn strAinAtate 286

Cartea de scoalA 293

Cartea de intelepeiune 299Ce e o colonie 305Renasterea latinA 311

CAnd se va face ziuA ? 317Ignorarea omulul In soeietate 323

Cum ad cillätorim 329

0 fume care vine 335

Nancy 341

Ce se vede In Italia 346Datini si sArbAtori azi 351

t Academia MihAiIeanA * 357Ce este Academia RomfinA 364Despre organizarea muncii stiintifice 371

Drumuri prin Secuime 376

0 noun literaturA, de ce ? 383Impartirea istoriei Romanilor 388

Ce datorim civilizatiei 395

Pe ce ne sprijinim . . 401

Ce am vAzut pe drum 407

Tehnica italianA contemporana 413

0 civilizatie de zAdArnicie si risip A 419Fundamentele dreptAtii nationale . ...... 425

.

MONITORUL OFICIAL SIIMPRIMERIILE STATULUIIMPRIMERIA NATIONALABUCURESTI.-1936

Au apitrutJOACHIM BOTEZC. GANE

SCRIITORII ROMANI CONTEMPORANI

RomaneInsemniirile unui belfer Lei 60Trecute Well de doamne i domnite, II

ADRIAN MANICSARMANUL KLOPSTOCKN. M. CONDIESCUN. M. CONDIESCU

cu numeroase ilustraiii In text Let 160Focurile primeluerei ifläcäri de toamnä Let 00Feciorul lui Nenea TacheVamepl, II Lei 70Insemnelrile lui Safirim, I Lei 60Peste mãr4i tari, cu 20 de reproduceri In

MUTZNERdupit acuarelele originate de S. Lel 800LUCIA DEMETRIUS TinereteAu apArut Eseuri. CriticäPAUL ZARIFOPOL Pentru arta literani Lei 60PERPESSICIUS Mentiuni critice, II Lel 80G.-M. CANTACUZINO Izuoare i popasuri Lei 60N. IORGA Oameni cari au fost, I Lei 80EM. C1OMAC Viata gi opera lui Richard Wagner Lel 60M. D. RALEA Valori Lel 50N. IORGA Oameni cart au fost, II Lei 90URBAN CIOCULESCU Corespondenta dintre I. L. Caragiale

gi Paul Zarifopol (1905-1912) Lei 40

G. CALINESCU Opera lui Mihai Eminescu, II gi III 2 vol.Lel 140

C. ANTONIADE Renagterea italianä. Trei figuri dinCinquecento Lel 70

N. IORGA Oameni cari au fost, III Lei 90ALICE VOINESCU Montaigne Lei 70EM. CIOMAC Poetii armoniei, I Lei 60G. CALINESCU Opera lui Mihai Eminescu, IV gi V Lei 150PERPESSICIUS Mentiuni critice, III Lei 90DRAGO* PROTOPOPESCU Fenomenul englez Lel 100N. IORGA Sfaturi pe Intunerec Lel 90

Au apArut VersuriDRMOSTENE BOTEZ Cuuinte de dincolo Lel 60ZAHARIA STANCU Antologia poetilor tineri, cu portrete

de Margareta STERIAN Lei 60G. BACOVIA Poesii, cu o preialit de Adrian MANIC Lei 40G. GREGORIAN La poarta din urnth Lei 60ADRIAN MAN1U Cartea Tárii Lei 40G. LESNEA CAI:tee deplin Lel 40GEORGE SILVIU Paisie psaltul spune Let 40V. CIOCALTEU Poesil Lei 60N. DAVIDESCU Helada Lei 60ION POGAN Zogar Lel 40N. DAVIDFSCU Roma Lel 60RADU BOUREANU Golful Sangelui Lei 50ION MINULESCU Nu sunt ce par a fi... Lei 60VIRGIL CARIANOPOL Scrisori catre plante Lei 40ADRIAN MAN1U Poezii din Carmen Sylua Lel 100MIHAI MO*ANDREI Sin guratati Let 40CICERONE THEODORESCU Clegtar Lel 60

Traducerea Sfintei scriptuH de PR. V. RADU §i GALA GALACTIONAu aparut Cântarea Cdntärilor gratuit

Cartea lui lou gratultElemente gratultEclesiastul gratultCântecul Deborei gratult

Wed,

Au apArut SCRIITORII STREINI MODERNI I CONTEMPORANIE. MADACH Tragedia omului traducere tn versurl

din limba maghiarft de Oct. GOGA Lei 40

LUIGI PIRANDELLO Raposatul Matei Pascal traducere dinlimbo. Habana de A. MARCU Lei 40

CHOROMANSKI Gelozie fi medicind traducere din limbapolonA de Gr. NANDRIS Lel 50

R.-L. STEVENSON Comoara dill insuld traducere dinlimba englezil de Radu GEORGESCU Lel 50

Au apArut BIBLIOTECA DE FILOSOFIE ROMANEASCAD. D. RONA Existenta tragicd Lei 60

T. VIANU Estella, I Lei 100PETRE PANDREA Filosofia politico-juridica a lui

Simion Barnufiu Lei 60LUCIAN BLAGA Orizont qi stil Lei 60

MIRCEA ELIADE Yoga. Essai sur les origines de lamystique indienne Lel 200

C. RADULESCU-MOTRU Romanismul. Catehismul unei nouispiritualitati Lei 60

ALEXANDRU CLAUDIAN Originea social& a filosofiei luiAuguste Comte Lei 70

A apArut BIBLIOTHEQUE D'HISTOIRE CONTEMPORAINE

G. I. BRATIANU Napoleon III et les nationalites Lei 60

OPERELE PREMIATE ALE SCRIITORILOR TINERIAn apArut 1934VLADIMIR CAVARNALI Poesii Lel 20

EUGEN JEBELEANU Inimi sub sail poeme Lei 40

HORIA STAMATU Memnon versuri Lel 40

DRAGO VRANCEANU Clo$ca cu puii de aur versuri Lei 40

EMIL CIORAN Pe culmile disperdrii Lel 50

CONSTANTIN NOICA Mathesis Lel 40

1935

STEFAN BACIU Poemele poetulut tan fir Lei 20

VIRGIL GHEORGHIU Marea vanatoare Lei 20

SIMION STOLNICU Pod eleat Lel 20

1936

I. BIBERI Thanatos Lei 60

AL. DIMA Zacaminte folldorice In poezianoastra conternporana Lei 40

VASILE V. GEORGESCU Drept i viatä Lel 40

COMPOZITORII ROMANI CONTEMPORANI

P. CONSTANTINESCU Sonatina pentru pian i violin& Lei 100

REVISTA FUNDATIILOR REGALEApare lunar tn 240 de pagini. NumArul lei 25. Abonamentul pe un an lel 300.

Cartile noastre se gliscsc de vanzare In principalele librAriidin lath. Ele se pot trimite franco la domiciliu In toatA tara.FUNDATIA PENTRU LITERATURA$1 ARTA ,REGELE 'CAROL II"39, Bulevardul Lascar Catargt, 39 Bucuretti, III Telefon 240-70 si 206-40

Lei 90. C. 41602

__-.

- .

<

M.

_.

_

-- -

-r;-.

,

:

.:

6,

_

<

._

-

-

.

Date post:	07-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	11 times
Download:	0 times

SFATURI PE INTUNEREC - upload.wikimedia.org · manii neleale si nemeritate, caut sa aduc schimbari...

Documents