Sfântul Ierarh Vasile cel mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei († 379) (1 şi 30 ianuarie)

8/13/2019 Sfântul Ierarh Vasile cel mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei († 379) (1 şi 30 ianuarie)

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-ierarh-vasile-cel-mare-arhiepiscopul-cezareei-capadociei-379 1/618

Sfântul Ierarh Vasile cel mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei(1 ianuarie şi 30 ianuarie)

Sfântul Vasile cel mare (330-379) a fost un mare Sfânt Părinte al Bisericiirăsăritene, arhiepiscop al Ceareei Capa!ociei, teolo" si autor !e scrieri ascetice#S-a născut $n anul 330, $n Capa!ocia, $ntr-o familie numeroasă cu %0 copii,!intre care 3 &or !e&eni episcopi' Sfântul Vasile cel mare, Sfântul ri"orie !e

*ssa +i Sfântul Petru !e Se&asta# Cinci !intre ei &or !e&eni monahi' cei 3

episcopi, acrina cea tânără +i aocratios iar . &or !e&eni sfin/i' cei 3 episcopi,acrina cea tânără, acrina ce ătrână (unica Sfântului Vasile) +i 1milia



(mama Sfântului Vasile)# acrina cea ătrână a fost ucenica Sfântului ri"orie2aumatur"ul# 1ste sărătorit $n Biserica orto!oă pe % ianuarie +i pe 30 ianuariealături !e Sfin/ii 4erarhi ri"orie !e aian (52eolo"ul6) +i 4oan ură !e ur#

IndexAcatistul Sfântului Ierarh Vasile cel mare........................................................4Canon de rugăciune către Sfântul Ierarh Vasile cel mare, arhiepiscopulCezareei Capadociei..........................................................................................1!araclisul Sfântului Ierarh Vasile...................................................................."Imnografie..........................................................................................................#$Vie%ile Sfin%ilor & Via%a celui 'ntre Sfin%i !ărintelui nostru Vasile cel mare,arhiepiscopul Cezareei Capadociei..................................................................4(

Sinaxar & !omenirea celui 'ntre sfin%i părintelui nostru Vasile cel mare,arhiepiscopul Cezareei Capadociei..................................................................)Sinaxarul Sfin%ilor Capadocieni & Via%a Sfântului Vasile cel mare,arhiepiscopul Cezareei Capadociei..................................................................))Sfântul Ierarh Vasile cel mare & Sfinte moa*te................................................$#

Cum a a+uns mâna dreaptă a Sfântului Vasile cel mare 'n recia-..........$)Sfântul Vasile cel mare & ărgăritare duho/nice*ti.......................................0

2pera Sfântului Vasile cel mare...................................................................0)I. 2milii la 3exaemeron..................................................................................1()

2milia I & 5a 'nceput a făcut 6umnezeu cerul *i pământul7................1()2milia a II&a & 6espre8 !ământul era ne/ăzut *i netocmit7...................1102milia a III&a & 6espre tărie.......................................................................1#"2milia a IV&a & 6espre adunarea apelor....................................................142milia a V&a & 6espre odrăslirea pământului............................................1#2milia a VI&a & 6espre facerea luminătorilor...........................................12milia a VII&a & 6espre târâtoare..............................................................1$12milia a VIII&a & 6espre cele z9urătoare *i despre cele din apă.............10(2milia a I:&a & 6espre cele de pe uscat....................................................."(#

Sfântul Vasile cel mare ; 2milii *i cu/ântări................................................"14

2milia I despre post....................................................................................."142milia a II&a despre post.............................................................................""42milia a III&a la cu/intele Ia aminte de tine 'nsu%i7.............................."#(2milia a IV&a despre mul%umire................................................................."4(2milia a V&a la muceni%a Iulita & completare la 2milia rostită mai 'naintedespre mul%umire........................................................................................."402milia a VI&a la cu/intele </angheliei dupa 5uca8 Strica&/oi +itni%elemele *i mai mari le /oi zidi7 *i despre lăcomie.........................................."12milia a VII&a & Către 9oga%i......................................................................"0

2milia a VIII&a rostită 'n timp de foamete *i secetă................................."$(2milia a I:&a & Că 6umnezeu nu este autorul relelor.............................."01



2milia a :&a & =mpotri/a celor ce se mânie...............................................#(#2milia a :I&a & 6espre in/idie....................................................................#1"2milia a :II&a & 5a 'nceputul !ro/er9elor................................................#"(2milia a :III&a & =ndemnătoare la Sfântul >otez.....................................##)

2milia a :IV&a & =mpotri/a celor care se 'm9ată......................................#4)2milia a :V&a & 6espre credin%ă.................................................................#2milia a :VI&a & 5a cu/intele8 5a 'nceput era Cu/ântul7.....................#02milia a :VII&a & 5a mucenicul Varlaam.................................................#42milia a :VIII&a & 5a mucenicul ordie..................................................#)2milia a :I:&a & 5a Sfin%ii 4( de mucenici...............................................#)2milia a ::&a & 6espre smerenie...............................................................#$#2milia a ::I&a & 6espre a nu ne lipsi de cele lume*ti *i despre focul dinafara >isericii...............................................................................................#012milia a ::II&a & Către tineri & Cum pot 'ntre9uin%a cu folos literaturascriitorilor eleni............................................................................................4("2milia a ::III&a & 5a Sfântul mucenic amant......................................4142milia a ::IV&a & =mpotri/a sa9elienilor, a lui Arie *i a anomeilor.......4"(

!redici *i editoriale despre Sfântul Ierarh Vasile cel mare..........................4"$Arhimandritul Ilie Cleopa ; !redică despre Sfântul Vasile cel mare.....4"0Sfântul ?icolae Velimiro/ici & !roloagele de la 2hrida & !omenireaSfântului Vasile cel mare, arhiepiscopul Cezareii Capadociei.................444

Imn de laudă la @ăierea 'mpre+ur a 6omnului 6umnezeului *i ântuitorului nostru Iisus 3ristos *i la Săr9ătoarea Sfântului Vasile cel mare44

!ărintele Arsenie >oca ; 6espre Sfântul Vasile cel mare 'nainteaprefectului roman.........................................................................................44Sfântul Iustin !opo/ici & !redică la Sfântul Vasile cel mare....................440!r. !rof. Ion >uga & !redică la Sfântul Vasile cel mare............................4"!r. !rof. 6r. Ioan ămureanu & Sfântul Vasile cel mare..........................4$!r. Btefan ara & Sfântul Vasile cel mare, ocrotitorul săracilor *i al9olna/ilor......................................................................................................41!r. 5i/iu !etcu & Sfântul Vasile cel mare, dascăl al milosteniei................4$!r. 5i/iu !etcu & Cum a apărat Sfântul Vasile cel mare dreaptă credin%ă

........................................................................................................................4)4Alex >urac & Sfântul Vasile cel mare & templul păstrător al ade/ăruluideplin.............................................................................................................4$4ihai ro9nicu & Anul Sfin%ilor Capadocieni & DEuga de lumeF, 'n/iziunea Sfântului Vasile cel mare..............................................................401Sfântul Vasile cel mare *i /ia%a isihastă......................................................40Ieroschimonah Agapie Cor9u ; Sfântul Vasile cel mare, dascăl almonahilor......................................................................................................(ihai ro9nicu & Sfântul Vasile cel mare & dascăl al familiei cre*tine...14

!r. 5i/iu !etcu & Sfântul Vasile cel mare8 mo*tenirea unei /ie%i de numai40 de ani........................................................................................................1$



Arhid. prof. dr. Constantin Voicu & Sfântul Vasile 'n /ia%a poporuluiromân............................................................................................................"0heorghe Alexe & Sfântul Vasile cel mare 'n colindele religioase române*ti........................................................................................................................##

5iturghia Sfântului Vasile cel mare...............................................................445iturghie & explica%ii....................................................................................4)Augustin !ăunoiu & 5iturghia Sfântului Vasile cel mare, monument alcultului cre*tin răsăritean...........................................................................1

Ce face Sfântul Vasile 'n noaptea de e/elion..............................................aria >ute & Sfântul Vasile cel mare.............................................................(Sfântul Vasile cel mare ; Căr%i......................................................................."

Semnifica%ie nume........................................................................................0Icoane................................................................................................................)(

Acatistul Sfântului Ierarh Vasile cel mare



ugăciunile 'ncepătoare

În numele Tatălui, şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin.

Slavă Ţie, Dumnezeul n!tru, Slavă Ţie " Slavă Ţie, Dumnezeul n!tru, Slavă Ţie " Slavă Ţie, Dumnezeul n!tru, Slavă Ţie "

Îm#ărate $ere!$, %ân&âietrule, Duhul A'evărului, $are #retutin'enea eşti, şi tate le im#lineşti, i!tierul unătă*ilr şi Dătătrule 'e via*ă, vin şi te

!ălăşluieşte +ntru ni, şi ne $ură*eşte #e ni 'e tată intină$iunea, şi mântuieşte, unule, !ufletele na!tre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte fără 'e marte, miluieşte-ne #e ni. Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte fără 'e marte, miluieşte-ne #e ni. Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte fără 'e marte, miluieşte-ne #e ni.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. i a$um şi #ururea şi +n ve$ii ve$ilr. Amin.

/rea!fântă Treime, miluieşte-ne #e ni Damne, $ură*eşte #ă$atele na!tre



Stă#âne, iartă fără'ele&ile na!tre Sfinte, $er$etează şi vin'e$ă ne#utin*ele na!tre, #entru numele Tău.

Damne, miluieşte "

Damne, miluieşte " Damne, miluieşte "


Tatăl n!tru, are eşti +n $eruri, !fin*ea!$ă-!e numele Tău, vie +m#ără*ia Ta, fa$ă-!e via Ta #re$um +n $er aşa şi #e #ământ. /âinea na!tră $ea !#re fiin*ă'ă-ne- nuă a!tăzi. i ne iartă nuă &reşalele na!tre, #re$um şi ni iertăm

&reşi*ilr nştri. i nu ne 'u$e #e ni +n i!#ită, $i ne izăveşte 'e $el rău. ă aTa e!te Îm#ără*ia şi #uterea şi !lava, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh,a$um şi #ururea şi +n ve$ii ve$ilr. Amin.

%iluieşte-ne #e ni, Damne, miluieşte-ne #e ni, $ă ne#ri$e#ân'u-ne 'e ni$i un ră!#un!, a$ea!tă ru&ă$iune a'u$em Ţie, $a unui Stă#ân, ni, #ă$ătşii rii Tăi, miluieşte-ne #e ni.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Damne, miluieşte-ne #e ni, $ă +ntru Tine am nă'ă2'uit nu Te mânia #e ni farte, ni$i #meni fără'ele&ile na!tre, $i $aută şi a$um $a un %il!tiv şi neizăveşte #e ni 'e vră2maşii nştri, $ă Tu eşti Dumnezeul n!tru şi ni !untem ##rul Tău, t*i lu$rul mâinilr Tale şi numele Tău $hemăm.

i a$um şi #ururea şi +n ve$ii ve$ilr. Amin.

şa mil!tivirii 'e!$hi'e- nuă,ine$uvântată 4ă!$ătare 'e Dumnezeu, $a!ă nu #ierim $ei $e nă'ă2'uim +ntru tine, $i !ă ne mântuim #rin tine 'in nevi,

$ă tu eşti mântuirea neamului $reştine!$.

rezul re' Într-nul Dumnezeu, Tatăl At*iitrul, Fă$ătrul $erului şi al

#ământului, al tuturr $elr văzute şi nevăzute. i +ntru nul Dmn 5i!u! 6ri!t!, Fiul lui Dumnezeu, nul-4ă!$ut, are'in Tatăl S-a nă!$ut, mai +nainte 'e t*i ve$ii. 7umină 'in 7umină, Dumnezeua'evărat 'in Dumnezeu a'evărat, 4ă!$ut, nu fă$ut, el 'e fiin*ă $u Tatăl,

#rin are tate !-au fă$ut.

are #entru ni amenii şi #entru a na!tră mântuire.S-a #&rât 'in $eruri i S-a +ntru#at 'e la Duhul Sfânt şi 'in %aria Fe$iara i S-a fă$ut m.



i S-a ră!ti&nit #entru ni +n zilele lui /ilat 'in /nt, i a #ătimit şi S-a+n&r#at. i a +nviat a treia zi 'u#ă S$ri#turi . i S-a !uit la $eruri şi a'e 'e-a 'rea#ta Tatălui. i iarăşi va !ă vină $u !lavă,!ă 2u'e$e viii şi mr*ii, A $ărui Îm#ără*ie nu va avea !fârşit.

i +ntru Duhul Sfânt, Dmnul 'e via*ă Fă$ătrul, are 'in Tatăl #ur$e'e,ela $e +m#reună $u Tatăl şi $u Fiul e!te +n$hinat şi !lăvit, are a &răit #rin #rr$i. Întru-una Sfântă Srni$ea!$ă şi a#!tlea!$ă i!eri$ă, %ărturi!e!$ un tez +ntru iertarea #ă$atelr, Aşte#t +nvierea mr*ilr şi via*a vea$ului $e va !ă fie. Amin "

Condacul 1Pe tine, trâmi/a cea cu !umneeiască "lăsuire +i cerească alină, care !in florile$n&ă/ăturilor ai a!unat mierea cea făcătoare !e &ia/ă a !o"melor 2reimii +i o ailăsat Bisericii lui 8ristos o"ă/ie ne$mpu/inată, !in care "ustăm noi to/i, cu !ulcecântare te lău!ăm, cântân! /ie' u$ură-te, mare ierarhe a!ile"

Icosul 1Cel ce prin cură/ia min/ii tale cea asemenea cu $n"erii te-ai ri!icat la!umneeie+tile $năl/imi +i străătân! printre cetele heru&imilor, ai !escoperit!o"mele 2reimii, pe care le-ai lăsat Bisericii comoară neefuită, Sfinte Vasile,

prime+te !e la noi ne&re!nicii lau!ele acestea'Bucură-te, lau!a cea strălucită a arhiereilor

Bucură-te, !umneeiescule $n&ă/ător al !o"melorBucură-te, următorul apostolilor cel cre!inciosBucură-te, stâlpul Bisericii cel prea luminosBucură-te, al 2reimii apărătoruleBucură-te, !e cele cere+ti arătătoruleBucură-te, ocârmuitorul corăiei celei !uho&nice+tiBucură-te, $n!reptătorul &re!niciei arhiere+tiBucură-te, luminătorul ceresc al preo/ieiBucură-te, po&ă/uitorul prea $n/elept al pustniciei

Bucură-te, !e+teptătorul păcăto+ilor către pocăin/ăBucură-te, mân"âietorul celor ce a!orm $ntru !reapta cre!in/ă

u$ură-te, mare ierarhe a!ile"

Condacul "l Păstorului păstorilor !e aproape slu"ă făcân!u-te, Sfinte Vasile, ai $mo"ă/itBiserica cu $n/eleptele tale $n&ă/ături pentru care cântăm lui :umneeu'

Aliluia"

Icosul "



i fost, prea sfinte părinte, tot!eauna la $năl/imile &re!niciei arhiere+ti +i $ntrua!âncul smereniei pentru care noi minunân!u-ne cântăm /ie'Bucură-te, cel ce te &esele+ti $n Biserica iruitoareBucură-te, cel ce !e la ;mpăratul 8ristos prime+ti inecu&ântare

Bucură-te, turn prea $nalt al pri&irilor cere+tiBucură-te, $n/elepte tâlcuitor al celor teolo"ice+tiBucură-te, ma"istrul +tiin/elor frumoaseBucură-te, că /i-ai ales pe cele nemincinoaseBucură-te, cu serafimii litur"hisitoruleBucură-te, cu heru&imii !e :umneeu &ăătoruleBucură-te, prietenul apostolilorBucură-te, $ntâistătătorul arhiereilorBucură-te, cu mucenicii $mpreună-+eătoruleBucură-te, cu proorocii ine-&oritorule


Condacul #Pusu-te-a pe tine, Sfinte Vasile, :umneeu-Cu&ântul, tărie ună Bisericii Sale,cel ce cu tunetul cu&intelor tale amu/e+ti "urile ereticilor iar noi cre!incio+ii,

ucurân!u-ne, cântăm lui :umneeu' Aliluia"

Icosul #;mpotri&in!u-te, părinte, lui 4ulian prea pă"ânul $mpărat +i mărturisin!

:umneeirea lui 8ristos, ai ru+inat pă"ânitatea lui, făcân!u-te mucenic !e ună&oie pentru care aui !e la noi'Bucură-te, saie ascu/ită cu focul :uhuluiBucură-te, mărturisitor fără !e frică al a!e&ăruluiBucură-te, propo&ă!uire puternică a 2reimiiBucură-te, luptător tare $mpotri&a ne!umneeiriiBucură-te, pre!icator mare al :umneeiriiBucură-te, "ură a!ânc-"răitoare a 2reimiiBucură-te, către Sfânta 2reime al cre!incio+ilor milocitor

Bucură-te, al Bisericii a toată lumea luminătorBucură-te, că pe cei "ârci/i, spre $n!urare i-ai plecatBucură-te, cel ce pe popor !e foame l-ai scăpatBucură-te, al iuirii !e ar"int să"etătoruleBucură-te, la milostenie $n!emnătorule


Condacul 4Văut-ai, mare ierarhe Vasile, pe ăscătoarea !e :umneeu $nconurată !e

cetele $n"ere+ti +i poruncin! mucenicului ercurie să nimicească pe pă"ânul



4ulian, &răma+ul <iului său iar !upă ce te-ai $ncre!in/at că ai fost ascultat,$n!ată ai cântat lui :umneeu' Aliluia"

Icosul 4

Pe Valent cel orit cu eresul lui rie, care tulura Biserica lui 8ristos, cu multă ără/ie l-ai mustrat, prea $n/elepte părinte pentru care te lău!ăm pe tine,icân!'Bucură-te, ochiul Bisericii cel pătrunătorBucură-te, !e plea&a cle&etirilor &ânturătorBucură-te, al &iei lui 8ristos $n/elept lucrătoruleBucură-te, al tainelor mare $n&ă/ătoruleBucură-te, munte aspru al pocăin/eiBucură-te, cetate neefuită a cre!in/eiBucură-te, pri&i"hetoarea Bisericii cea cu !ulce "lăsuireBucură-te, &ulturul teolo"iei, cel cu $naltă suireBucură-te, al preo/iei po&ă/uitoruleBucură-te, al !ascălilor $n&ă/ătoruleBucură-te, mare $n&ă/ător al feciorieiBucură-te, "ră!ina cea $mpo!oită a cură/iei


Condacul Venit-a la tine, Sfinte 4erarhe Vasile, femeia ce fusese ne!reptă/ită !e eparhul

cetă/ii, cerân! !e la tine a-i face milocire iar tu, $nfrico+ân!u-l cu u!ecata lui:umneeu, l-ai plecat a-i face !reptate !e care ea, ucurân!u-se, /i-a a!usmul/umire, cântân! lui :umneeu' Aliluia"

Icosul =rmător făcân!u-te ântuitorului, prea $n/elepte părinte, te-ai arătat mareapărător celor ne!reptă/i/i pentru care icem'Bucură-te, apărătorul &ă!u&elorBucură-te, părintele săracilor

Bucură-te, spriinitorul celor ne!reptă/itiBucură-te, o"ă/ia celor lipsi/iBucură-te, cel ce pe $mpăra/ii cei fără !e le"e i-ai mustratBucură-te, că pe eparh spre milă l-ai plecatBucură-te, cel ce cununa mucenicească ai !oritBucură-te, că mărturisitor a fi te-ai $n&re!nicitBucură-te, cel ce o"ă/ie pierătoare n-ai a!unatBucură-te, că $ntru sărăcie lui 8ristos ai urmatBucură-te, asemenea lui 4lie râ&nitor

Bucură-te, ca 4saia mare "lăsuitor u$ură-te, mare ierarhe a!ile"



Condacul Primit-ai, mare arhipăstorule Vasile, putere !e la :umneeu asupra !ia&olului,$ncât l-ai silit a trimite prin &ă!uh apisul tânărului prin care se &ân!use !ecare minune spăimântân!u-ne, cântăm lui :umneeu, Celui ce te-a prea mărit pe

tine, cântare' Aliluia"Icosul Se $n"roesc mul/imile !ia&olilor numai auin! !e numirea ta, părinte al

părin/ilor Vasile iar noi cre!incio+ii cântân!, a!ucem /ie lau!ele acestea'Bucură-te, ful"er care ari pe !uhurile satanei celei spurcateBucură-te, tunetul care risipe+ti sfaturile cele necurateBucură-te, cel ce cu armele !uhului te-ai $mrăcatBucură-te, că prin acelea pe puterile cele potri&nice le-ai sfărâmatBucură-te, cel ce pe fiul $mpăratului l-ai &in!ecatBucură-te, că pe mul/i !in a!âncul păcatului ai ri!icatBucură-te, că pe cel lepros l-ai tămă!uitBucură-te, că pe cei cu fapte une prin :uhul i-ai cunoscutBucură-te, $n"erul cel pământescBucură-te, omul cel cerescBucură-te, sare tainică a $n&ă/ăturiiBucură-te, luminat po&ă/uitor al mântuirii


Condacul ):escoperin!u-i :umneeu &ia/a ta cea plină !e sfin/enie, părinte Vasile,cu&iosul 1frem $n pustie &e!ea un stâlp !e foc care se $năl/a la cer +i a auit "lasicân!' >;n acest fel este Vasile># :e care minunân!u-se, a cântat lui :umneeu'

Aliluia"

Icosul )&ut-ai, prea sfinte părinte, inima ta !in pruncie loca+ curat Sfântului :uh, princare te-ai făcut mare $ntre ale+ii lui :umneeu pentru care cântăm /ie'

Bucură-te, sfe+nicul luminii celei ne$nserateBucură-te, fântâna Scripturilor celor !e :umneeu insuflateBucură-te, porumul :omnului cel cu aripi auriteBucură-te, al teolo"ului ri"orie prietene iuiteBucură-te, cu ură !e ur $ntru :umneeu unireBucură-te, cu amân!oi a lor pecetluireBucură-te, muă !e cre!in/ă $n&ă/ătoareBucură-te, $n/elepciunea Bisericii treuitoareBucură-te, că !e $n/elepciunea ta s-au mirat $mpăra/ii

Bucură-te, că !e frumoasa ta "răire au amu/it ereticiiBucură-te, râu !e apele &ie/ii re&ărsător



Bucură-te, crin !e mireasmă $mpo!oitor u$ură-te, mare ierarhe a!ile"

Condacul $

Precum cân! erai $n &ia/a aceasta a!uceai ertfa cea fără !e sân"e pentru păcatele poporului, a+a acum, prea lău!ate ierarhe, stân! lân"ă scaunul:umneeirii, $nal/ă ca o ertfă ru"ăciunile tale cele ine-primite pentru noi, carete lău!ăm pe tine cântân! lui :umneeu' Aliluia"

Icosul $Stâlp luminător ai fost pe pământ Bisericii lui 8ristos, Vasile, +i $n!răneala tacătre 8ristos o ai !o&e!it +i !upă moarte pentru care aui-ne pe noi care icem/ie'Bucură-te, cu numele $mpără/iei numiteBucură-te, al Bisericii mare părinteBucură-te, !iamantul cre!in/ei cel ne!roitBucură-te, apărătorul !o"melor cel neiruitBucură-te, o"lin!a !escoperirilor celor !umneeie+tiBucură-te, paharul tainelor celor cere+tiBucură-te, cer la i&orul nemuririi aler"ătorBucură-te, celor cre!incio+i către aceea po&ă/uitorBucură-te, crinul arhiereilor cel cu !umneeiască mirosireBucură-te, făclia cu&ântătorilor !e :umneeu cea cu cerească strălucire

Bucură-te, seceră apostolească, !e ne"hinele eresurilor tăietoareBucură-te, rouă cerească !e ar+i/a păcatelor răcoritoare


Condacul 0?is-ai, prea $n/elepte părinte, că >filoofia cea a!e&ărată este "ân!irea lamoarte># :ă-ne !eci nouă cu ru"ăciunile tale cele ine-primite la :umneeu sătrecem fără prime!ie prin por/ile mor/ii +i, aun"ân! la &ia/a cea fericită, săcântăm $mpreună cu tine lui :umneeu cântare' Aliluia"

Icosul 0;mpo!oit-ai, prea minunate, scaunul arhieriei cu $n/elepciunea ta prea $naltă +icu !umneeiasca sfin/enie pentru care a!ucem /ie lau!ele acestea'Bucură-te, osta+ul cel a"er al armelor celor !uho&nice+tiBucură-te, sluitorule cu puterile cele cere+tiBucură-te, cel ce $ntru $mpo!oirea Bisericii pe mul/i ai $ntrecutBucură-te, că &estirea ta la mar"ini a străătutBucură-te, cel ce $n norul pri&irilor ai intrat

Bucură-te, că teolo"ului 4oan ai urmatBucură-te, piatra cea scumpă a arhieriei



Bucură-te, po!oaa cea luminoasă a preo/ieiBucură-te, noule :a&i! !e la turmele pustnicilor chematBucură-te, că prin u+a oilor $n staul ai intratBucură-te, cel ce turma la &er!ea/a Scripturilor o ai păscut

Bucură-te, că a păstoriei icoană &ie te-ai &ăut u$ură-te, mare ierarhe a!ile"

Condacul 1(Venit-a la tine, părinte, femeia cea păcătoasă +i !ân!u-/i hârtia cea pecetluită $ncare erau scrise păcatele sale, pe care se ru+ina a le mărturisi, tu !e"ra, aler"ân!la ru"ăciune către :umneeu, ai făcut prin minune a se +ter"e păcatele ei# Pentruaceea noi, minunân!u-ne !e $n!răneala ta cea mare către :umneeu, cântăm'

Aliluia"

Icosul 1(2e-ai arătat lui 8ristos, prea luminate părinte, i! neiruit ri!icat prin$n/elepciunea @ui la $năl/ime pentru care cu lau!e ca +i cu ni+te flori te$ncununeaă pe tine, icân!'Bucură-te, &ioara :uhului cea !ulce răsunătoareBucură-te, alina Aaiului cea !e &ia/ă a!unătoareBucură-te, muă !e cele cere+ti cântătoareBucură-te, "ră!ina Scripturilor cea &eselitoareBucură-te, al !oilea oise care marea eresurilor !espăr/e+ti

Bucură-te, că a trece prin aceasta pe noul 4srael $l po&ă/uie+tiBucură-te, stâlpul cre!in/ei cel !e &ia/ă purtătorBucură-te, fa"ure !e miere !in i&orul cel $ncepătorBucură-te, hrănitorul celor săraci !e cuno+tin/ăBucură-te, autătorul "ranic celor ce te cheamă cu cre!in/ăBucură-te, cel $ntâi $n treimea arhiereilorBucură-te, că $mpo!oe+ti ceata păstorilor


Condacul 11&ut-ai Sfinte Părinte Vasile, semn minunat &ăut !e &enirea Sfântului :uh, $nsfin/irea !umneeie+tilor 2aine# Pentru aceasta, $nfruntân! neluarea aminte a!iaconului, ai făcut a se !espăr/i prin per!ele altarul !e a!unarea cre!incio+ilor!e care minunân!u-ne cântăm lui :umneeu Celui minunat $ntru sfin/ii Săi'

Aliluia"

Icosul 11inune mare s-a &ăut la trecerea ta !in &ia/a aceasta, ine plăcutule al lui

:umneeu Vasile, căci sculân!u-te !e pe patul mor/ii, ai oteat pe e&reul 4oasaf cu toată casa lui pentru care te lău!ăm, icân!'



Bucură-te, că !upă a ta cerere, :umneeu a primit a-/i prelun"i &ia/aBucură-te, că /i s-a $ncre!in/at ca e&reul să !oân!ească cre!in/aBucură-te, cel ce comoara cea !in 1&an"helie ai aflatBucură-te, că pe aceasta prin ostenelile arhiere+ti o ai scăpat

Bucură-te, cerul cel sprinten al mun/ilor cere+tiBucură-te, $n"er iuit al puterilor $n"ere+tiBucură-te, cela ce haina cea !e nuntă prin $nfrânare /i-ai $mpo!oitBucură-te, că &ei pe cela pe care @-ai !oritBucură-te, că acum aui cântările ce nu se pot "răi cu limi omene+tiBucură-te, că acum te !esfătei $n cântări !umneeie+tiBucură-te, spic ceresc cel cu $nsutită ro!ireBucură-te, cel ce $nsetei !e a noastră mântuire


Condacul 1"Prea luminate ierarhe Vasile, caută cu milosti&ire !in $năl/imea mun/ilor cere+tispre noi care luptăm cu multe necauri $n marea acestei &ie/i +i, primin! micilenoastre lau!e, !ă-ne autor cu ru"ăciunile tale, ca mântuin!u-ne, să ne$n&re!nicim a cânta $mpreună cu tine lui :umneeu' Aliluia"

Icosul 1"rătân!u-/i-Se ;nsu+i ântuitorul cu Sfin/ii postoli, &re!nicule !e lau!e

părinte, te-a $n&ă/at lucrarea !umneeie+tii @itur"hii, pe care o ai lăsat Bisericii

po!oaă !e mare cu&iin/ă pentru care, cu smerenie lău!ân!u-te, icem /ie'Bucură-te, al altarului !iamant nepre/uitBucură-te, al păstorului fluier auritBucură-te, cunoscătorul !o"melor +i al canoanelorBucură-te, luminătorul păstorilor +i al sooarelorBucură-te, smirna cea cu !umneeiscă mireasmă a @itur"hieiBucură-te, &re!nicia cea $n"erească a preo/ieiBucură-te, a Bisericii făclie luminătoareBucură-te, a celor lene+i trâmi/ă !e+teptătoare

Bucură-te, ca Pa&el Bisericii luminătorBucură-te, ca Petru !e ceresca $mpără/ie !escuietorBucură-te, "ura Cu&ântului !in cer tunătoareBucură-te, &ăpaia :uhului !e eretici mistuitoare


Condacul 1# (!e trei ori), prea minunate părinte al părin/ilor, Sfinte 4erarhe Vasile, primin! pu/inanoastră cântare, precum ântuitorul anii &ă!u&ei, sole+te pentru noi trecere

fără prime!ii $n ceasul mor/ii, ca $n&re!nicin!u-ne a intra $n cămara



!umneeie+tii $mpără/ii, să cântăm cu tine $mpreună cântare lui :umneeu' Aliluia"

poi'

Icosul 1Cel ce prin cură/ia min/ii tale cea asemenea cu $n"erii te-ai ri!icat la!umneeie+tile $năl/imi +i străătân! printre cetele heru&imilor, ai !escoperit!o"mele 2reimii, pe care le-ai lăsat Bisericii comoară neefuită, Sfinte Vasile,

prime+te !e la noi ne&re!nicii lau!ele acestea'Bucură-te, lau!a cea strălucită a arhiereilorBucură-te, !umneeiescule $n&ă/ător al !o"melorBucură-te, următorul apostolilor cel cre!inciosBucură-te, stâlpul Bisericii cel prea luminosBucură-te, al 2reimii apărătoruleBucură-te, !e cele cere+ti arătătoruleBucură-te, ocârmuitorul corăiei celei !uho&nice+tiBucură-te, $n!reptătorul &re!niciei arhiere+tiBucură-te, luminătorul ceresc al preo/ieiBucură-te, po&ă/uitorul prea $n/elept al pustnicieiBucură-te, !e+teptătorul păcăto+ilor către pocăin/ăBucură-te, mân"âietorul celor ce a!orm $ntru !reapta cre!in/ă


Condacul 1Pe tine, trâmi/a cea cu !umneeiască "lăsuire +i cerească alină, care !in florile$n&ă/ăturilor ai a!unat mierea cea făcătoare !e &ia/ă a !o"melor 2reimii +i o ailăsat Bisericii lui 8ristos o"ă/ie ne$mpu/inată, !in care "ustăm noi to/i, cu !ulcecântare te lău!ăm, cântân! /ie' u$ură-te, mare ierarhe a!ile"



Canon de rugăciune către Sfântul Ierarh Vasile cel mare, arhiepiscopulCezareei Capadociei

@roparul Sfântului 4erarh Vasile cel mare, arhiepiscopul Ceareei Capa!ociei,"lasul %' ;n tot pământul s-a răspân!it &estirea ta, că acela a primit cu&ântul tău,

prin care, cu :umneeiască cu&iin/ă ai $n&ă/at, firea celor $n fiin/ă ai lămurit +iai pus rân!uială $n oiceiurile oamenilor# Părinte cu&ioase, preo/ie $mpărătească,roa"ă pe 8ristos :umneeu, să mântuiască sufletele noastre#

Cântarea 1

Irmosul8 Veni/i popoare să cântăm cântare lui 8ristos :umneeu, Celui Ce a!espăr/it marea +i a po&ă/uit pe poporul pe care l-a scos !in roia e"iptenilor, căS-a prea slă&it#

Stih8 Sfinte /ărinte a!ile, ra&ă-te lui Dumnezeu #entru ni.

Sfinte Vasile, "lăsuitorule !e :umneeu &ino $n autorul celor ce &or să $nceapăa cânta lau!ele tale# Ci tu, părinte, $n"ă!uitor fiin!, ca un părinte, ne !ai har !in

el+u"#




Săltarea cea pătima+ă a tiraniei trupului ai $nfrânat cu !ra"ostea !e $n/elepciune#Pentru aceasta locuie+ti $ntru ;mpără/iile cele nestricăcioase, Sfinte PărinteVasile#

Stih8 Sfinte /ărinte a!ile, ra&ă-te lui Dumnezeu #entru ni.=mlân! pe calea cea aspră a faptelor une, ai auns la Cerescul po!i+, cel nete!+i lini+tit +i pil!ă tuturor te-ai arătat, are 4erarhe Vasile#


Patimile sufletului $mpreună cu ale trupului le-ai tăiat, Părinte Vasile, cu folos,cu saia :uhului iar pe tine ertfă te-ai a!us Stăpânului#


<ăcutu-te-ai tâlcuitor al celor Sfinte, 4erarhe Vasile, !ia!ema lui 8ristos +i $n2ainele preo/iei ne-ai po&ă/uit, părinte, luminân!u-ne pe noi, $n chip &ă!it cu@umina 2reimii#

i a$um şi #ururea şi +n ve$ii ve$ilr. Amin (a 4ă!$ătarei).

Cine &a putea să !estăinuiască ămislirea ta, cea mai presus !e cu&ânt Că ai

născut pe :umneeu cu 2rup, Preasfântă, Cel Ce S-a arătat nouă, tuturor,ântuitor#

Cata/asie8 <un!ul a!âncului l-a !escoperit +i pe uscat pe ai Săi i-a trecut, $ntruacela+i acoperin! pe potri&nici, :omnul, Cel 2are $ntru răoaie, că S-a preaslă&it#

Cata/asie8 =mlat-a 4srael pe &alul cel $n&ăluit al mării, cel ce s-a arătat uscat$n!ată# 4ar ne"rul luciului pe &oie&oii e"ipteni i-a $necat cu totul, mormântul

a+ternut cu apă, cu Puterea cea tare a !reptei Stăpânului#

Cântarea a #&a

Irmosul8 ;ntăre+te-ne pe noi $ntru 2ine, :oamne, Care ai omorât cu @emn păcatul +i să!e+te frica 2a $n inimile noastre, ale celor ce 2e lău!ăm pe 2ine#




Plin fiin! !e toată $n&ă/ătura, nu numai !e cea lumească +i !efăimată, ci, mai&ârtos +i !e cea mai ună !ecât aceea, te-ai arătat lumină lumii, Sfinte 4erarheVasile#

Stih8 Sfinte /ărinte a!ile, ra&ă-te lui Dumnezeu #entru ni.Cu frica :omnului fiin! $ntemeiat, că aceasta este $nceputul $n/elepciunii, laiuirea !e $n/elepciune cea mai ună te-ai $năl/at, o, Părinte VasileD


Sfinte Vasile, cu $n/elepciune te-ai ri!icat la lucrare, iar lucrarea ai arătat-o maiSfântă !ecât cu"etarea la cele :umneeie+ti +i ai pătruns $n chip lămurit $ncunoa+terea celor ce sunt#


;mpreună cu sărătorile a+terii lui 8ristos a sosit +i $mpreună a strălucit pomenirea ta, părinte, a Cărui nespusă 2aină ai lămurit-o cu $n&ă/ăturile tale#


<ără sămân/ă ai ămislit $n pântece pe :umneeu +i @-ai născut, $n chip !e

ne"răit ;ntrupân!u-Se Cel spre Care Puterile cere+ti a căuta nu $n!rănesc,Curată, pururea <ecioară#

Cata/asie8 :omnul, Cel Ce !ă ocârmuitorilor no+tri tărie +i $nal/ă frunteaun+ilor Săi, S-a născut !in <ecioară +i &ine către Bote# :eci cre!incio+ii să-4stri"ăm' nu este sfânt ca :umneeul nostru +i nu este !rept fără numai 2u,:oamne#

Cata/asie8 Câ/i ne-am !ele"at !in cursele cele &echi, !e leii cei mâncători

sfărâmân!u-li-se !in/ii, să ne ucurăm +i să lăr"im "ura, $mpletin! cu&ântul !incu&intele cântării cu care !e la noi se $n!ulce+te !e !aruri#

Cântarea a 4&a

Irmosul8 uit-am, :oamne, "lasul iconomiei 2ale +i 2e-am prea slă&it pe 2ine,=nule 4uitorule !e oameni#




Precum se $mpo!oe+te cu na+terea lui 8ristos ireasa Biserică, a+a se$nfrumuse/eaă +i cu pomenirea ta, prea fericite#


e$n!uplecat te-ai arătat, luptân! pentru :umneeu, Sfinte Vasile, cel ce te-ai plecat tuturor poruncilor @ui#


;n"ră!ire ai fost !at Bisericii !e :umneeu +i a!ăpost tare, Sfinte Vasile, preafericite#


Secure cu !ouă ascu/i+uri tăietoare +i foc care mistuie $n+elăciunea te-ai arătat,Părinte Vasile, celor potri&nici lui :umneeu#


Au"ămu-te pe tine, Curată, care ai ămislit pe :umneeu fără !e sămân/ă, să tero"i pururea pentru roii tăi#

Cata/asie8 uitu-s-a :oamne, lasul 2ău, Care ai is' "lasul celui ce stri"ă $n pustiu, cân! ai tunat peste ape multe, mărturisin! <iului 2ău, cu totul fiin! !efa/ă, iar prin :uhul a stri"at' 2u e+ti 8ristos, ;n/elepciunea +i Puterea lui:umneeu#

Cata/asie8 Cură/in!u-se cu lumina pri&irii celei 2ainice, cântân! proorocul aoamenilor $nnoire, a "lăsuit, mi+cat fiin! !e :uhul, arătân! ;ntrupareaCu&ântului Celui e"răit !e Care s-au sfărâmat stăpânirile celor puternici#

Cântarea a &a

Irmosul8 :ătătorule !e lumină +i <ăcătorule al &eacurilor, :oamne, $n!repteaă-ne pe noi $ntru lumina poruncilor 2ale, că afară !e 2ine, pe alt !umneeu nu+tim#


Biserica prănuie+te astăi cu a!e&ărat Pranic $n!oit' 2ăierea $mpreur, ca un

Prunc, a Stăpânului arătân!u-Se pe pământ +i pomenirea slu"ii celei $n/elepte +i!e trei ori fericite#




!ihnin! $ntru tine, cu&ioase, @umina cea ecuprinsă, făclie luminoasă te-aarătat lumii pe tine, 8ristos# Pentru aceasta lău!ăm pomenirea ta, Sfinte Părinte

Vasile#


ici tocmitorul !e @e"e oise, nici 4osif cel mai $nainte !e @e"e n-au fost catine măsurători !e "râu pentru mâncare că tu, cu :umneeiescul trup, $nsu/i$mpăr/itor te-ai arătat, Părinte Vasile#


<acerea lumii cea sla istorisită !e oise $n Sinai, tâlcuin!-o tu, !in:umneeie+tile &istierii ai arătat-o lămurit tuturor, prea fericite 4erarhe Vasile#


Eie, celei ce ai născut pe 8ristos, ?i!itorul tuturor, stri"ăm' Bucură-te CuratăDBucură-te, Ceea ce ai răsărit nouă @uminaD Bucură-te, Ceea ce ai ;ncăput pe:umneeu Cel e$ncăputD

Cata/asie8 4isus, ;ncepătorul &ie/ii, &ine să !ele"e osân!a lui !am cel $ntâii!it iar cură/ire, ca unui :umneeu, netreuin!u-4, pe cel căut $l cură/e+te $n4or!an, $ntru care, omorân! &raa, !ăruie+te pacea, care co&âr+e+te toată mintea#

Cata/asie8 Cei care ne-am spălat prin Cură/irea :uhului !e &eninul spurcatului+i $ntunecatului &răma+, plecat-am pe calea cea nouă, fără rătăcire, care !uce laBucuria cea eapropiată, propiată numai celor $mpăca/i cu :umneeu#

Cântarea a &a

Irmosul8 !âncul cel mai !in urmă al păcatului m-a $nconurat ci, :oamne,:oamne, precum pe proorocul 4ona l-ai scos, scoate +i &ia/a mea !in stricăciune#


8rănit-ai !in !estul sufletele săracilor cele sfâr+ite !e foame, Sfinte Vasile +iinimile flămânilor le-ai umplut !e toată :umneeiasca &eselie#




8rănit-ai sufletele cele flămân!e cu Cerească hrană, că pâinea $n"erilor esteCu&ântul, al Cărui prea un $mpăr/itor !e "râu ai fost, Sfinte Părinte Vasile#


!unat-ai cu sâr"uin/ă, ca o alină, 4erarhe Vasile, floarea a toată fapta ună +iiscusit făcân!u-te $ntr-$nsele, te fericim to/i#


e&oitu-te-ai a te !espăr/i !e lume +i a trăi cu :umneeu# Pentru aceasta,Părinte Vasile, ca un $n/elept, ai câ+ti"at $n locul celor nestătătoare +i trecătoare

pe cele trainice#


Au"ul cel ce s-a $mpreunat fără !e ar!ere cu focul $n Sinai, mai $nainte te-a$nchipuit pe tine, aică, pururea <ecioară nenuntită, ăscătoare !e :umneeu,arie#

Cata/asie8 lasul Cu&ântului, sfe+nicul @uminii, @uceafărul mer"ător $nainteaSoarelui, $n pustiu stri"ă tuturor' pocăi/i-&ă +i mai $nainte &ă cură/i/i că iată, !efa/ă stă 8ristos, iă&in! lumea !in stricăciune#

Cata/asie8 Pe Cel !orit @-a arătat, cu prea fericit las 2atăl, pe Care !in pântece @-a ăscut# !e&ărat, ice, cesta !e o <ire fiin!u-i <iu, @uminat aie+it !in neamul omenesc' Cu&ânt al eu Viu +i m !upă rân!uială#

Con!ac, "lasul al F-lea# !odo9ie8 rătatu-2e-ai astăi lumii###

rătatu-te-ai temei neclintit Bisericii, !ân! tuturor oamenilor !omnia ceanestricată, pecetluin!-o cu !o"mele tale, Sfinte Vasile Cu&ioase, "răitorule !e

cele cere+ti#

Cântarea a )&a

Irmosul8 Cei trei tineri au !efăimat porunca cea fără !e :umneeu !e a cinstichipul cel !e aur $n câmpul :eira +i $n milocul focului fiin! arunca/i, răcorin!u-se, au cântat' ine e+ti cu&ântat, :umneeul părin/ilor no+tri#




Chipul 2atălui este <iul +i Chipul <iului este :uhul iar tu, Sfinte Părinte Vasile,e+ti o"lin!ă nepătată a :uhului +i casă a $ntre"ii Preasfinte 2reimi, fericită este

pomenirea ta +i cei ce o măresc pe ea se &or prea mări#

Stih8 Sfinte /ărinte a!ile, ra&ă-te lui Dumnezeu #entru ni.fun!ân!u-/i mintea $ntru !âncurile lui :umneeu cele epătrunse +i a!unân!măr"ăritarul cuno+tin/ei cel !e mult pre/, ai $mo"ă/it lumea cu $n/elepciunea +iai $n&ă/at-o a stri"a' ine e+ti cu&ântat :umneeul părin/ilor no+tri#


, potri&ire !e sim/ire a min/ii +i sfin/ită perecheD Că tu, Sfinte 4erarhe Vasile,e+ti cu Sfântul ri"orie ca un suflet ne$mpăr/it $n !ouă trupuri +i tu, Părinteri"orie, fiin! acum unul ca Sfântul Vasile, prin :umneeiască !ra"oste, ru"a/i

pe 8ristos pentru turma &oastră#


2atăl orfanilor +i ocrotitor &ă!u&elor, o"ă/ie săracilor +i ătrâne/ilor toia",$n&ă/ătură tinere/ilor +i călu"ărilor !reptar al faptei une te-ai arătat, mare4erarhe Vasile#


Cură/in!u-/i mintea, Sfinte 4erarhe Vasile, !e toată $ntinata spurcăciune, aiasemuit cele !uho&nice+ti cu :uhul cel !orit !e tine# Pentru aceasta lău!ân! peSfânta 2reime, cu $n!răneală ai stri"at' ine e+ti cu&ântat :umneeul părin/ilor no+tri#


Pe tine, Au" arân! mai $nainte te-a &ăut oise $n untele Sinai, Curată, carefără ar!ere ai primit raa cea strălucitoare a ne"răitei <iin/e, =na !intre Sfintele4postasuri !in 1a, unin!u-Se cu nimicnicia unui sin"ur 2rup#

Cata/asie8 Pe tinerii cei inecre!incio+i care au intrat $n cuptorul cel !e foc,suflân! :uhul cel răcoritor +i po"orârea :umneeiescului ;n"er i-a păit# :eci,$n &ăpaie răcori/i fiin!, cu mul/umire cântau' prea lău!ate :oamne al părin/ilor +i :umneeule, ine e+ti cu&ântat#



Cata/asie8 rs-a cu apă capetele alaurilor Cel Ce a potolit &ăpaia cea $năl/ată acuptorului $n care erau tinerii cei inecre!incio+i# e"ura cea "rea, care este !in

păcat, toată o spală cu roua :uhului#

Cântarea a $&aIrmosul8 Pe :umneeu Cu&ântul, Care cu ne"răită $n/elepciune toate le-aalcătuit +i !intru nefiin/ă le-a a!us, inecu&ânta/i-@ lucrurile :omnului, ca pe:omnul#


u ziua $ea 'e-a #ta a !ărătrii 4aşterii lui 6ri!t! !-a +m#reunat, 'u#ă$um !e $uvine, #rea mărita #menire a ierarhului #e $are $in!tin'-, $u$re'in*ă, lău'ăm #e Dmnul.


Pe Cel Ce a !ăruit, cu nespusa pronie, lumii, pe Sfântul Vasile, lumină a !repteicinstiri !e :umneeu +i trâmi/ă a teolo"iei, pe :omnul inecu&ânta/i-@ toatelucrurile :omnului#


Pe Cel Ce cu $n!estulată lucrare S-a Sălă+luit $ntru $n/eleptul Părinte Vasile +i printr-$nsul cu !reaptă cinstire a fost teolo"hisit, pe :omnul inecu&ânta/i-@toate lucrurile :omnului#


Cei ce ne-am !esfătat cu :umneeie+tile tale cu&inte, Părinte Vasile, prănuin!ne$ncetat pomenirea ta, stri"ăm' inecu&ânta/i toate lucrurile :omnului pe

:omnul#

ine$uvântăm #e Tatăl şi #e Fiul şi #e Sfântul Duh, Dmnul.

2rimis-ai $n lume, Sfinte Părinte Vasile, raele cu&intelor, care au luminat-o acinsti o <ire a 2reimii, stri"ân!' inecu&ânta/i toate lucrurile :omnului pe:omnul#




Pe :umneeu Cu&ântul, Care a ie+it !in 2atăl mai $nainte !e &eci +i fără !e ani,iar mai pe urmă a răsărit !in <ecioara, pe :omnul inecu&ânta/i-@ lucrurile:omnului#

Cata/asie8 Să lău!ăm, ine să cu&ântăm +i să ne $nchinăm :omnului, cântân!u-4 +i prea$năl/ân!u-@ pe :ânsul $ntru to/i &ecii#

2aină minunată a arătat cuptorul Bailonului, care a i&orât rouă# Că $n &alurilesale &rea să primească 4or!anul pe <ocul Cel etrupesc +i să $n"ă!uie pe?i!itorul, Cel Ce Se oteaă cu 2rupul, pe Care ;l inecu&ânteaă popoarele +i ;l

prea$nal/ă $ntru to/i &ecii#

Cata/asie8 Sloo!ă făptura se cunoa+te +i fii @uminii sunt cei mai $nainte$ntuneca/i# Sin"ur !omnul $ntunericului suspină# cum toată mo+tenireaneamurilor, ceea ce era mai $nainte ticăloasă, cu osâr!ie să inecu&ântee pePricinuitorul#

Cântarea a 0&a

Stih8 %ăreşte, !uflete al meu, #e $el +ntre ierarhi Sfântul a!ile $el %are.

Stih8 %ăreşte, !uflete al meu, #e 5erarhul a!ile $el %are, $el 'in ezareea.

Stih8 %ăreşte, !uflete al meu, #e luminătrul lumii $el #rea !trălu$itr.

Stih8 %ăreşte, !uflete al meu, #e $el $e a +nfrumu!e*at i!eri$a lui 6ri!t!.

;n loc !e Sla&ă 2atălui +i <iului +i Sfântului :uh#

Stih8 %ăreşte, !uflete al meu, Stă#ânia Dumnezeirii elei +n Trei 5#!ta!uri şi 4e'e!#ăr*ite.

;n loc !e Gi acum +i pururea +i $n &ecii &ecilor# min (a ăscătoarei)#

Stih8 %ăreşte, !uflete al meu, #e ea #rin $are am f!t izăvi*i 'in le!tem.

Sfinte Vasile, te-ai /inut ca o oaie cre!incioasă pe urmele cele a!ucătoare !e&ia/ă ale rhipăstorului 8ristos că tu, cu !esă&âr+ire, părinte, /i-ai !at &ia/atiranului $nfruntân! &itee+te prime!ia pentru Biserică, prea fericite#




2iranul făcător !e rele &ăân! preasfin/ita a!unare a Bisericii lui 8ristos$mpo!oită cu arhieria ta, a căut ca trăsnit !e ful"er că nu a putut ră!a raacea !intru tine, prea fericite Părinte Vasile#

Stih8 Sfinte /ărinte a!ile, ra&ă-te lui Dumnezeu #entru ni.Scaunului postolilor +i cetei purtătorilor !e iruin/ă ai lui 8ristos, cortului

patriarhilor, !esfătării !rep/ilor +i ucuriei proorocilor te-ai $n&re!nicit, SfinteVasile, că $nchinător ai fost al ăscătoarei !e :umneeu +i sluitor al Preasfintei2reimi#


Pe ceea ce e+ti imicitoarea asprei hotărâri !e !emult, ;n!reptătoareastrămoa+ei, pricina !e $mpăcare a omului cu :umneeu +i po!ul cel către:umneeu, pe tine, ăscătoare !e :umneeu, te mărim#

Cata/asie8 u iute+te nici o limă a te lău!a !upă &re!nicie, ci se $ntunecă +imintea cea mai presus !e lume a cânta /ie, !e :umneeu ăscătoare# ;nsă, fiin!Bună, prime+te cre!in/a, că +tii râ&na noastră cea !umneeiască că tu cre+tinilor e+ti crotitoare, pe tine te mărim#

Cata/asie8 , minunile na+terii tale celei mai presus !e minte, ireasă prea

curată, aică inecu&ântată, prin care !oân!in! !esă&âr+it mântuire, cântăm!upă &re!nicie <ăcătoarei !e ine, a!ucân! ca !ar, cântare !e mul/umire#

Se!elna, "lasul al H-lea# !odo9ie8 Pe ;n/elepciunea +i Cu&ântul $n pântecele tăuămislin! fără ar!ere, aica lui :umneeu, $n chip !e ne"răit ai născut pe CelCe a făcut toate +i $n ra/ele tale ai a&ut pe Cel Ce /ine toate +i la sân ai hrănit peCel Ce hrăne+te lumea# Pentru aceasta, te ro" pe tine, Preasfântă <ecioară, să măiă&e+ti !e "re+eli, cân! &a fi să stau $naintea fe/ei ?i!itorului meu, Stăpână<ecioară Curată, atunci să-mi !ăruie+ti autorul tău, că pe tine te am nă!e!e eu,

roul tău#

Propo&ă!uitorule al @uminii, !eschiân!u-/i "ura, ai &estit cu&ântul lui:umneeu +i lumii :umneeiască $n/ele"ere ai semănat# Că $n a!e&ăr, $ntărin!$n&ă/ăturile părin/ilor, te-ai arătat, ca +i postolul Pa&el, apărător al cre!in/ei#Pentru aceasta te "ăse+ti +i cu $n"erii $mpreună cetă/ean +i te ară/i $mpreună&oritor cu ei, fericite Părinte Vasile# Cel Ce faci :umneeirea cunoscută, roa"ă-te lui 8ristos :umneeu să !ăruiască iertare !e "re+eli celor ce prănuiesc cu!ra"oste sfântă pomenirea ta#



!araclisul Sfântului Ierarh Vasile

[Preotul: face obişnuitul început, zicând: Binecuvântat este Dumnezeul nostru.]Cite/ul' min# Sla&ă Eie, :umneeul nostru, sla&ă EieD

8u&ă$iunile +n$e#ătare9

Îm#ărate $ere!$, %ân&âietrule, Duhul A'evărului, $are #retutin'enea eşti, şi tate le im#lineşti, i!tierul unătă*ilr şi Dătătrule 'e via*ă, vin şi te!ălăşluieşte +ntru ni, şi ne $ură*eşte #e ni 'e tată intină$iunea, şi

mântuieşte, unule, !ufletele na!tre.



/rea!fântă Treime, miluieşte-ne #e ni Damne, $ură*eşte #ă$atele na!tre



Stă#âne, iartă fără'ele&ile na!tre Sfinte, $er$etează şi vin'e$ă ne#utin*ele na!tre, #entru numele Tău.

Damne, miluieşte "

Damne, miluieşte " Damne, miluieşte "




Damne, miluieşte " (!e %I ori)


eni*i !ă ne +n$hinăm, şi !ă $ă'em la Îm#ăratul n!tru Dumnezeu.eni*i !ă ne +n$hinăm, şi !ă $ă'em la 6ri!t! Îm#ăratul n!tru Dumnezeu.eni*i !ă ne +n$hinăm, şi !ă $ă'em la +n!uşi 6ri!t! Îm#ăratul şi Dumnezeul n!tru.

A#i9

!salmul 14"8 Damne, auzi ru&ă$iunea mea, a!$ultă $ererea mea, +ntru $re'in$işia Ta,auzi-mă, +ntru 're#tatea Ta. Să nu intri la 2u'e$ată $u rul Tău, $ă nimeni

'in $ei vii nu-i 're#t +naintea Ta. ră2maşul #ri&neşte !ufletul meu şi via*amea $al$ă +n #i$iare fă$utu-m-a !ă l$uie!$ +n +ntuneri$ $a mr*ii $ei 'invea$uri. %âhnit e 'uhul +n mine şi inima mea +n$remenită +nlăuntrul meu. A'u!u-mi-am aminte 'e zilele $ele 'e 'emult $u&etat-am la tatelu$rurile Tale, la fa#tele mâinilr Tale m-am &ân'it. Întin!-am $ătre Tinemâinile mele, !ufletul meu $a un #ământ +n!etşat. De&ra auzi-mă, Damne,$ă a !lăit 'uhul meu. 4u-*i +ntar$e fa*a Ta 'e la mine, $a !ă nu mă a!emăn$elr $e !e $ară +n mrmânt. Fă !ă au' 'iminea*a mila Ta, $ă la Tine +mi e!te nă'e2'ea. Arată-mi $alea #e $are vi mer&e, $ă la Tine am ri'i$at !ufletul

meu. S$a#ă-mă 'e vră2maşii mei, $ă la Tine aler&, Damne. Înva*ă-mă !ă fa$via Ta, $ă Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău $el un !ă mă #vă*uia!$ă la



#ământul 're#tă*ii. /entru numele Tău, Damne, 'ăruieşte-mi via*ă. Întru're#tatea Ta !$ate 'in ne$az !ufletul meu. Fă unătate 'e !târ#eşte #evră2maşii mei şi #ier'e #e t*i $ei $e ne$ă2e!$ !ufletul meu, $ă eu !unt rul Tău.

Dumnezeu e!te Dmnul şi S-a arătat nuă. ine e!te $uvântat el $e vine+ntru numele Dmnului. ('e 3 ri), apoi:

poi troparele acestea, "lasul al 4V-lea (forma "lasului al 44-lea ), podo9ie8 Celce 2e-ai $năl/at pe Cruce !e ună&oie, poporului 2ău celui nou, numit cu numele2ău, $n!urările 2ale !ăruie+te-i, 8ristoase :umneeule# Vesele+te cu puterea 2a

pe cre!inciosul nostru popor, !ăruin!u-i lui iruin/ă asupra potri&nicilor, a&ân!autorul 2ău armă !e pace, neiruită iruin/ă#

@roparul

;n tot pământul s-a răspân!it &estirea ta, că a primit cu&ântul tău, prin care cu!umneeiască cre!in/ă ai $n&ă/at, firea celor $n fiin/ă ai lămurit +i ai pusrân!uială $n oiceiurile oamenilor# Părinte cu&ioase, preo/ie $mpărătească, roa"ă

pe 8ristos :umneeu să mântuiască sufletele noastre#


u &om tăcea nicicân!, !e :umneeu ăscătoare, a spune pururea puterea tanoi, ne&re!nicii, că !e nu ai fi stat tu $nainte ru"ân!u-te, cine ne-ar fi scăpat penoi !e atâtea prime!ii, sau cine ne-ar fi păit pe noi până acum slooi oi !ela tine, Stăpână, nu ne &om !epărta, că tu mântuie+ti pe roii tăi pururea !intoate ne&oile#

poi $n!ată'

/!almul :0 %iluieşte-mă, Dumnezeule, 'u#ă mare mila Ta, şi 'u#ă mul*imea +n'urărilr Tale, şter&e fără'ele&ea mea. %ai vârt! mă !#ală 'e fără'ele&ea mea, şi 'e

#ă$atul meu mă $ură*eşte. ă fără'ele&ea mea eu $un!$, şi #ă$atul meu+naintea mea e!te #ururea. Ţie nuia am &reşit, şi rău +naintea Ta am fă$ut,aşa +n$ât 're#t eşti Tu +ntru $uvintele Tale şi iruitr $ân' vei 2u'e$a Tu. ăiată +ntru fără'ele&i m-am zămi!lit şi +n #ă$ate m-a nă!$ut mai$a mea. ă iatăa'evărul ai iuit, $ele nearătate şi $ele a!$un!e ale +n*ele#$iunii Tale mi-ai

arătat mie. Str#i-mă-vei $u i!# şi mă vi $ură*i, !#ăla-mă-vei şi mai vârt!'e$ât ză#a'a mă vi ali. Auzului meu vei 'a u$urie şi ve!elie u$ura-!e-vr



a!ele mele $ele !merite. Întar$e fa*a Ta 'e $ătre #ă$atele mele, şi tate fără'ele&ile mele şter&e-le. 5nimă $urată zi'eşte +ntru mine, Dumnezeule, şi Duh 're#t +nnieşte +ntru $ele 'inlăuntru ale mele. 4u mă le#ă'a 'e la fa*aTa, şi Duhul Tau $el Sfânt nu-7 lua 'e la mine. Dă-mi mie u$uria măntuirii

Tale, şi $u Duh !tă#ânitr mă +ntăreşte. Învă*a-vi #e $ei fără 'e le&e $ăileTale, şi $ei ne$re'in$işi la Tine !e vr +ntar$e. 5zăveşte-mă 'e văr!area 'e!ân&e Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele u$ura-!e-va lima mea 'e're#tatea Ta. Damne, uzele mele vei 'e!$hi'e şi &ura mea va ve!ti lau'a Ta.ă 'e-ai fi vit 2ertfă, Ţi-aş fi 'at ar'erile 'e tt nu le vei inevi. ;ertfa lui

Dumnezeu, 'uhul umilit inima +nfrântă şi !merită Dumnezeu nu va ur&i!i.Fă ine, Damne, +ntru unăvirea Ta, Sinului, şi !ă !e zi'ea!$ă zi'urile

5eru!alimului. Atun$i vei inevi 2ertfa 're#tă*ii, #rin!ul şi ar'erile 'e ttatun$i vr #une #e altarul Tău vi*ei.

Canonul Sfântului Ierarh Vasile cel mare

Cântarea I

pa trecân!u-o ca pe uscat +i !e răutatea e"iptenilor iă&it, israeliteanul stri"a'4ă&itorului +i :umneeului nostru să-4 cântăm#

Stih8 Sfinte 5erarhe a!ile, ra&ă-te lui Dumnezeu #entru ni.

Cu strălucirea cu&intelor tale ai $ntunecat toate ereiile cele osân!itoare, iar acum păe+ti !e să"e/ile ispitelor cămările sufletelor noastre#


Picură-mi nectarul $n/elepciunii mie, celui ce am "ustat amărăciunea patimilor +i$n!ulce+te mintea mea cu mierea !umneeie+tilor cu&inte#

Stih8 Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.



<ăcân!u-te trâmi/ă a :uhului ai &estit tainele a!âncimilor !umneeie+ti, iar acum !in patimi tree+ti pe cei ce ascultă trâmi/a cu&intelor tale#

Stih8 i a$um şi #ururea şi +n ve$ii ve$ilr. Amin.@a 2ine aler", Preafericită, ca la un liman inecu&ântat al Vie/ii, căci !in curseleispitelor tot!eauna sco/i pe roii tăi cu mâna ta cea puternică, $n!rumân!u-icătre calea pocăin/ei#

Cântarea a III&a

2u e+ti tăria celor ce alear"ă la 2ine, :oamne, 2u e+ti lumina celor $ntuneca/i +i pe 2ine 2e lau!ă !uhul meu#


Carte a monahilor te-ai arătat $n Biserica lui 8ristos, iar acum $n cartea sufletelor noastre scrie cu&ânt !e $n/elep/ire#


orii "ân!urilor rele alun"ă-i !e pe cerul inimii mele +i mă arată pe mine

$ncununat cu seninătatea pocăin/ei#


<lori !e cântări cule"em /ie !in "ră!ina lau!elor cere+ti, iar tu ne "ăte+te cununară!ării $n ispite#

Stih8 i a$um şi #ururea şi +n ve$ii ve$ilr. Amin.

Preacurată <ecioară, Aai $n/ele"ător te +tim pe tine, noi cei ce aler"ăm cu pas ucuros la puternică milocirea ta# 4nima mea ce s-a făcut ia! a toată stricăciunea patimilor prefă-o iară+i $n rai tainic plin !e cur"erile "ân!urilor cu&ioase#

poi aceste stihiri'

Sfinte 4erarhe Vasile, :uhul Sfânt umrin!u-te, te-ai făcut "răitor !e cele!umneeie+ti, iar acum ne călăue+ti pe noi la limanurile Vie/ii#



şile #$ăin*ei 'e!$hi'e-mi feri$ite, $u $heia ru&ă$iunilr tale şi !leşte-mi iertare 'e la Îm#ăratul !lavei, +n&ră'in'u-mă $u !aia &ân'urilr !merite, $a

#e un !taş al lui 6ri!t!.

Sedealna, glas ", podo9ie8 Ceea ce e+ti ru"ătoare cal!ă +i i! neiruit, i&or !emilă +i lumii scăpare, cu !e-a!insul stri"ăm către tine, ăscătoare !e :umneeu,Stăpână' Vino !e"ra +i ne iă&e+te pe noi !in ne&oi, ceea ce e+ti sin"ură"ranic folositoare#

Valurile patimilor mele le potole+te cu solirea ta cea "ranică +i mă scoate !ina!âncul păcatului celui cumplit#

Cântarea a IV&a

Sfatul cel neurmat +i !umneeiesc al $ntrupării 2ale celei !e sus, celei !in<ecioară, proorocul &acum socotin!u-l a stri"at' Sla&ă puterii 2ale, :oamne D


Cetele monahilor pe tine te au turn !e $ntărire, iar preo/ii te +tiu cetate neclintităa !arului !umneeiesc, cu care lumineaă +i cetatea inimilor noastre, a celor cete cinstim pe tine#


Au+ineaă pe cei ce se scoală asupra mea cu răutate +i $n locul tulurării patimilor !ăruie+te-mi pacea lui 8ristos, ca să te cinstesc pe tine tot!eauna cucre!in/ă#


Stâlp neclintit al 2reimii $n&ăluit !e lumină pe tine to/i te +tim, iar acum

spriine+te "ân!urile noastre pe piatra mărturisirii !e&ărului#


aica @uminii, $n ceasul sfâr+itului meu să-mi fi aproape, alun"ân! $ntunericulasupririi !ia&ole+ti +i "ătin!u-mă mai $nainte cu po!oaele cele mântuitoare alefaptelor pocăin/ei#

Cântarea a V&a



e"ura sufletului meu, ântuitorule, risipe+te-o cu lumina poruncilor 2ale +i mălumineaă ca un sin"ur ;mpărat al păcii#


Biserica frumos se $mpo!oe+te cu ne&oin/ele +i cu minunile tale, iar noi cu po!oaele cu&intelor tale ne luminăm iserica inimii#


Ca o alină $n/ele"ătoare ai a!unat !in florile cu"etărilor !umneeie+ti cu&intespre $ntărirea Bisericii, pe care o păe+te +i acum cu ru"ăciunea ta#


Biserica lui 8ristos "răie+te către tine cu&ânt !e mul/umire, $mpletin!u-/i cununi!e lau!e, spre sla&a ?i!itorului#


Stân! cu $n!răneală $naintea <iului +i :umneeului 2ău, cere cu stăruin/ăiertarea păcatelor noastre +i ne sole+te intrarea $n cămara cea !e nuntă a irelui!oririlor cere+ti cu fecioarele cele $n/elepte#

Cântarea a VI&a

Au"ăciunea mea &oi $năl/a către :omnul +i @ui &oi spune mâhnirile mele căsufletul meu s-a umplut !e răută/i +i &ia/a mea s-a apropiat !e ia!# :ar ca 4onamă ro"' :umneeule, !in stricăciune scoate-mă#


Pe scaunul arhieriei ai fost a+eat !e $n/elepciunea !umneeiască, iar acumscaunele inimilor le $mpo!oe+ti cu "ân!urile Cu&ântului#


pre+te &alurile ispitelor năpustite asupra mea +i cu pacea lui 8ristos mă$n"ră!e+te, ca să trec netulurat marea acestei &ie/i#




@o"o!in!u-/i /ie fecioria neprihănită, $n cămara lui 8ristos te-ai !esfătat !ecu"etări !umneeie+ti, iar acum a!ormi patimile noastre cu ru"ăciunea ta#


@umea se ucură luân! iă&ire prin ru"ăciunile tale, <ericită, +i to/i te cinstimcu cre!in/ă, $ntru tine punân!u-ne toată nă!e!ea mântuirii noastre# Scoate-ne!in stricăciunea patimilor +i haina sufletului nostru !ă-ne să o cură/im culacrimile pocăin/ei#

poi aceste stihiri'

Cu marele 4lie te-ai asemănat $ntru râ&nă +i cu oise $ntru $năl/imea cu"etării!umneeie+ti, iar acum fiin! umrit !e !arul :uhului ceri cu stăruin/ă mântuiresufletelor noastre#

Preacurată, care, prin cu&ânt, ne"răit ai născut pe Cu&ântul $n ilele cele mai !eapoi, roa"ă-te @ui, ca una ce ai $n!rănire !e aică#

Con!acul "las I, po!oie' Cu sân"iurile tale###

<ericite 4erarhe Vasile, cu saia ru"ăciunii ai tăiat toate le"ăturile patimilor +iminte luminată !e :uhul a Bisericii lui 8ristos fiin!, taina iuirii 2atălui

!escoperi min/ilor celor mai neputincioase spre sla&a 2reimii#

!rochimenul, "las F' Cinstită este $naintea :omnului moartea cu&iosului Său#

Stih8 <ericit ăratul cel ce se teme !e :omnul###

</anghelia după atei8

<i!-a Dmnul u$eni$ilr Săi9 Tate %i-au f!t 'ate 'e $ătre Tatăl %eu şi

nimeni nu $unaşte #e Fiul, 'e$ât numai Tatăl, ni$i #e Tatăl nu-7 $unaştenimeni, 'e$ât numai Fiul şi $el $ăruia va vi Fiul !ă-i 'e!#ere. 7ua*i 2u&ul

%eu a!u#ra va!tră şi +nvă*a*i-vă 'e la %ine, $ă !unt lân' şi !merit $uinima, şi ve*i &ă!i 'ihna !ufletelr va!tre $ă$i 2u&ul %eu e un şi #vara

%ea e uşară.


/entru ru&ă$iunile 5erarhului Tău, %il!tive, $ură*eşte mul*imea &reşelilr

na!tre.



i a$um şi #ururea şi +n ve$ii ve$ilr. Amin.

/entru ru&ă$iunile 4ă!$ătarei 'e Dumnezeu, %il!tive, $ură*eşte mul*imea &reşalelr na!tre.

poi stihira "las . (forma "lasului I), podo9ie8 J2oată nă!e!ea mea spre tine o pun, aica lui :umneeu, păe+te-mă su acoperământul tău#6

Stih8 %iluieşte-ne, Dumnezeule, 'u#ă mare mila Ta şi 'u#ă mul*imea+n'urărilr Tale $ură*eşte fără'ele&ile na!tre.

Ca un soare ai strălucit cu minunile $n tot pământul, căci cu milosti&irea te-aiasemănat Părintelui ceresc, prin sluirea fără prihană rhiereului Celui are, iar

prin cură/ia !esă&âr+ită a inimii ai o!ihnit $ntru 2ine pe ân"âietorul :uhul, CelCe cu multe !aruri !e cântări $mpo!oea cămara inimii tale#

K Diaconul (iar în lipsa lui, preotul rosteşte ru!"ciunea: #ântuieşte, Dumnezeule, poporul $"u şi binecuvânteaz" moştenirea $a, cerceteaz" lumea$a cu mil" şi cu indur"ri, în"l%" fruntea creştinilor ortodocşi şi trimite peste noimilele $ale cele bo!ate& pentru ru!"ciunile Preacuratei 't"pânei noastre

"sc"toarei de Dumnezeu şi pururea )ecioarei #aria& cu puterea cinstitei şi devia%a f"c"toarei *ruci& cu ocrotirile cinstitelor, cereştilor netrupeşti Puteri&

pentru ru!"ciunile cinstitului, m"ritului Prooroc, +naintemer!"torului şi

Botez"torului oan& ale 'fin%ilor, m"ri%ilor şi intru tot l"uda%ilor -postoli& aletuturor sfin%ilor sfin%i%ilor ierari& ale sfin%ilor, m"ri%ilor şi bunilor biruitorimucenici& ale preacuvioşilor şi de Dumnezeu purt"torilor P"rin%ilor noştri, ale'fin%ilor (, a c"ror pomenire o s"vârşim, ale 'fântului erar 'piridon, ale

sfin%ilor şi drep%ilor dumnezeieşti P"rin%i oacim şi -na şi pentru ale tuturor sfin%ilor& ru!amu/ne, #ult/milostive Doamne, auzi/ne pe noi p"c"toşii, care neru!am 0ie, şi ne miluieşte pe noi.]

['trana: Doamne, miluieşte (de 12 ori.]

Cântarea a VII&a

Chipului celui !e aur ne$nchinân!u-se tinerii lui &raam, s-au lămurit ca aurul $ntopitoare că, $n cuptorul cel !e foc, ca $ntr-o cămară luminată, !ăn/uiau,cântân!' Binecu&ântat e+ti, :umneeul părin/ilor no+triD


:uhurile rele le alun"i cu suflarea ru"ăciunii tale +i pe to/i ne po&ă/uie+ti lalimanul pocăin/ei#




Au+inat-ai prin cu&ânt pe ereticii cei neclinti/i $n răutate, iar acum alun"ă !inBiserica lui 8ristos toate ne"hinele ereiilor#


<lacără a :uhului ce se $nal/ă la tronul 2reimii te-ai arătat, iar acum cu foculru"ăciunilor tale ari materia "ân!urilor noastre celor rele#


@au!a fecioriei e+ti +i po!oaă lumii $n"ere+ti, po&ă/uin! +i luminân! pe to/i pecalea mântuirii# :e piatra ru"ăciunii 2ale !roe+te pruncii "ân!urilor rele caretulură inima mea +i plânsul cel lin al pocăin/ei $mi !ăruie+te spre $ntoarcere !inroia mor/ii suflete+ti#

Cântarea a VIII&a

;n &ăpaie !e foc stau Eie $nainte heru&imii +i serafimii, :oamne, +i toată i!ireacântare frumoasă cântă Eie' @ău!a/i-@, inecu&ânta/i-@ +i-@ prea$năl/a/i $ntruto/i &ecii D


Cer $n/ele"ător te-a arătat pe tine 8ristos, $mpo!oit cu stele !e "ân!uri!umneeie+ti, cu care risipe+te $ntunericul min/ilor noastre#


inte prea strălucită a&ân!, $naintea min/ilor celor $n/ele"ătoare ale $n"erilor stân!, a!uci ertfa ru"ăciunii pentru cei cu minte $ntunecată !e patimi#

Stih8 Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.;n marea ru"ăciunii cufun!ân!u-te, ai pescuit cu un!i/a min/ii $n/ele"erile cele!umneeie+ti ale ;n/elepciunii, iar acum ca +i pe ni+te măr"ăritare le arunci $na!âncul inimilor noastre#


@ea"ă rănile sufletului meu Preacurată, picurân! peste ele unt!elemnul

milosti&irii tale +i arată-mă mai râ&nitor spre cele !umneeie+ti# Surpă$n!răneala &răma+ilor ne&ău/i +i la limanul păcii mă po&ă/uie+te#



Cântarea a I:&a

1&a a!ică, prin păcatul neascultării, lestem $năuntru a a!us, iar tu <ecioară !e:umneeu ăscătoare, prin o!rasla purtării $n pântece, lumii inecu&ântare ai

$nflorit pentru aceasta to/i te slă&im#


Vesele+te "ân!urile inimii mele celei $ntristate !e nă&ala patimilor +i mă aratăurmător al raelor !e "ân! ale Soarelui !reptă/ii#


4u #t eu, $el #rea #u*in #ri$e#ut +ntru $uvânt, a-*i $ri văl 'e lau'e'umnezeieşti, 'ar tu mă #ăzeşte Sfinte, !u veşmântul arhiere!$ al ru&ă$iunilr tale.


Ploaie !e "ân!uri !umneeie+ti trimite-mi mie !in norii :uhului +i mă cură/e+te!e toată spurcăciunea "ân!urilor rele#


Bucurie Eie , rhan"helul /i-a &estit +i $ntristarea 1&ei a fost alun"ată, iar acumnoi, cei afla/i $n mâhnire !in pricina necaurilor aler"ăm la milocirea ta!ătătoare !e ucurie#

poi ' uvine-!e $u a'evărat !ă te feri$im #e tine 4ă!$ătare 'e Dumnezeu,$ea #ururea feri$ită şi #rea nevinvată şi %ai$a Dumnezeului n!tru. eea $eeşti mai $in!tită 'e$ât 6eruvimii şi mai !lăvita fără 'e a!emănare 'e$ât

Serafimii, $are fără !tri$ă$iune #e Dumnezeu uvântul ai nă!$ut, #e tine, $ea

$u a'evărat 4ă!$ătare 'e Dumnezeu, te mărim.

poi aceste stihiri, "las H, po!oie' >Ceea ce e+ti mai cinstită###>#

Bucură-te, cununa ierarhilor lui 8ristos, o"lin!a frumuse/ilor :uhului,acoperământul $n/elepciunii celor nepricepu/i, cu haina ru"ăciunilor taleacoperă-mă pe mine, cel "reu $ncercat $ntru ispite#Săltările patimilor ai &e+teit, fiin! umrit !e puterea :uhului, iar acum ne"ura

patimilor noastre o risipe+ti cu lumina ru"ăciunilor tale#



Cu $n/elepciune ai călăuit Biserica lui 8ristos către a!e&ăr +i ai aflat plata!reptă/ii, iar acum $n corturile $n"ere+ti sal/i cântân! cântarea &eseliei#

Spicele "ân!urilor răută/ii le seceră !in inima mea +i $n&re!nice+te-mă 4erarhe, a

a!uce ro! $nsutit !e mântuire#

Por/ile iertării !eschi!e-mi mie, celui ce am alunecat $n păcat, +i cu frica lui:umneeu $n"ră!e+te inima mea neputincioasă#

Stin"e focul patimilor mele cu ploaia ru"ăciunii tale +i $n!ulce+te inima mea cumierea $n/ele"ătoare a cu&intelor ;n/elepciunii#

etele #uterilr netru#eşti, $u tezătrul, $u A#!tlii lui 6ri!t!, $u Sfântul 5erarh a!ile şi $u 4ă!$ătarea 'e Dumnezeu %aria, fa$e*i ru&ă$iune $a !ăne mântuim.



/rea!fântă Treime, miluieşte-ne #e ni Damne, $ură*eşte #ă$atele na!tre Stă#âne, iartă fără'ele&ile na!tre Sfinte, $er$etează şi vin'e$ă ne#utin*ele na!tre, #entru numele Tău.

Damne, miluieşte " Damne, miluieşte " Damne, miluieşte "






+i !upă ecfonis cântăm 2roparul, "las F, podo9ie' :e"ra ne $ntâmpină pe noimai $nainte până ce nu ne roim, cân! &răma+ii 2e hulesc pe 2ine +i ne$n"roesc pe noi, 8ristoase :umneeul nostru# Pier!e cu Crucea 2a pe cei ce seluptă cu noi, ca să cunoască cât poate cre!in/a !reptmăritorilor cre+tini, pentru

ru"ăciunile ăscătoarei !e :umneeu, =nule, 4uitorule !e oameni#

Se &esele+te Biserica lui 8ristos +i saltă a&ân!u-te pe tine ca pe un far călăuitor către limanul !e&ărului +i to/i $/i $mpletim cununi !e cântări ca unui!umneeiesc ierarh al lui 8ristos#

poi cântăm această stihiră "las I, po!oie' >Cân! !e pe lemn###>, &reme $n carene $nchinăm icoanei Sfântului'

Ca un ierarh stai $naintea ertfelnicului lui 8ristos +i a!uci ertfa ru"ăciunii pentru poporul inecre!incios, pentru care cere pace +i mântuire, !eschiân!tuturor por/ile iertării Cu&ântului#

Stă#ână, #rimeşte ru&ă$iunile rilr tăi şi ne izăveşte #e ni 'e tată neviaşi ne$azul.

Tată nă'e2'ea mea !#re tine #un, %ai$a lui Dumnezeu, #ăzeşte-mă !ua$#erământul tău.



Imnografie

5a 1 ianuarie8

@ropar ("lasul %)';n tot pământul s-a răspân!it &estirea ta, că a primit cu&ântul tău, prin care cu!umneeiască cre!in/ă ai $n&ă/at, firea celor $n fiin/ă ai lămurit +i ai pusrân!uială $n oiceiurile oamenilor# Părinte cu&ioase, preo/ie $mpărătească, roa"ă

pe 8ristos :umneeu să mântuiască sufletele noastre#

Condac ("lasul al F-lea)'rătatu-te-ai temei neclintit Bisericii, !ân! tuturor oamenilor !omnia ceanestricată, pecetluin!-o cu !o"mele tale, Vasile Cu&ioase, "răitorule !e celecere+ti#



5a #( ianuarie, 'mpreună pomenirea Sfin%ilor trei Ierarhi8 Vasile cel mare,rigorie din ?azianz *i Ioan ură de Aur

@ropar ("lasul al F-lea)'Ca cei ce a/i fost $ntocmai la oicei cu postolii +i lumii $n&ă/ători, ru"a/i-&ă laStăpânul tuturor să !ăruiască pace lumii +i sufletelor noastre mare milă#

Condac ("lasul al I-lea)'Pe sfin/ii propo&ă!uitori +i !umneeie+tii &estitori, pe căpetenia $n&ă/ătorilor 2ăi, :oamne, i-ai primit $ntru !esfătarea +i o!ihna unătă/ilor 2ale# Că ai primitostenelile acelora +i moartea mai &ârtos !ecât ar!erile !e tot, Cel ce ;nsu/i preamăre+ti pe sfin/ii 2ăi#



Vie%ile Sfin%ilor & Via%a celui 'ntre Sfin%i !ărintelui nostru Vasilecel mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei

Cel $ntre ierarhi prea ales, $ntre !ascăli prea $n/elept +i $ntre to/i sfin/ii prea mult plăcut lui :umneeu, Sfântul #ărintele n!tru a!ile $el mare, a avut $a #atrie

/ntul, $e e!te +n a#a'$ia, şi !-a nă!$ut 'in #ărin*i ine$re'in$işi şi 'e Dumnezeu $in!titri. Tatăl !ău !e numea a!ile, iar mama !a =milia, $are ană!$ut #atru fii 'e #arte ărătea!$ă9 #e /etru şi #e Sfântul a!ile, #entru$are ne !tă +nainte $uvântul, #e >ri&rie şi #e 4av$ratie, şi fii$ă, al $ărei nume era %a$rina.

Pentru ace+tia, cu a!e&ărat s-a $mplinit cu&ântul lui :a&i!, care ice' 4eamul 're#*ilr !e va ine$uvânta. Gi nu numai sfântul acesta a fost $munătă/it +imare luminător al lumii, ci +i ceilal/i trei fra/i ai lui s-au făcut minuna/i +i

purtători !e semne# ă$i /etru, fratele lui $el mai mare, a f!t e#i!$# al Seva!tiei, >ri&rie a f!t e#i!$# al 4i!!ei, iar 4av$ratie a f!t #u!tni$ şi fă$ătr 'e minuni. S-a !fin*it şi !ra lr %a$rina, 'u#ă $um arată !ina?arul la 1@ ale lunii iulie. ;nsă pe to/i fra/ii i-a co&âr+it Sfântul Vasile $ntru fapta ună+i $ntru $n&ă/ătură căci la $n&ă/ăturile cele !intâi chiar pe tatăl său l-a a&ut !ascăl+i po&ă/uitor, pe care !e o+te $l a&ea Pontul ca !ascăl al $n&ă/ăturilor +i alfaptelor une, $n acea &reme#

:eci, !ânsul a a!us $n lume o astfel !e plăsmuire ună +i curată, pe care

!umneeiescul :a&i! o nume+te plăsmuire !e iuă, iar nu !e noapte# :e laacesta !ar, a primit nu numai toată $n&ă/ătura, ce se nume+te enciclică, a!ică





$elelalte, $are mme!$ #ânte$ele şi-i a'u$ 'ul$ea*ă, le 'efăimau, şi $u ttul !e'e#ărtau 'e ele.

Cu acest fel !e $n/elepciune, pe care au păit-o până la sfâr+itul &ie/ii lor, atât !e

cura/i s-au /inut, $ncât au $ntrecut pe &estitul Lenocrat, căruia, !e+i !ormea cu ofemeie !esfrânată, nu-i &enea nici!ecum $n minte că era o femeie aproape !e!ânsul apoi au fu"it !e lăcomie +i !e $mpu/inare +i numai măsura cea !reaptă o

păeau# 4ar necâ+ti"area atât !e mult au iuit-o, $ncât au co&âr+it pe ntistene, pePita"ora +i pe Cratis, $ncât pe cele cinstite +i lău!ate ale acelora le socoteau ca peni+te ucării !e copil căci foarte mult au !efăimat câ+ti"area !e ani +i !e altelucruri !e+arte#

2rufia +i $năl/area cu totul le-au urât, iar mân!ria au pier!ut-o prin cu&io+ie# Cât!espre $n/elepciunea pe care o a&eau, nu este !e treuin/ă să mai scriem, căcitoată &ia/a lor era o cu"etare +i !orire necontenită, iua +i noaptea, ca să câ+ti"efilosofia cea cerească +i a!e&ărată, mai mult !ecât pe cea pământească# ;nsă sesâr"uiau a o câ+ti"a +i pe aceasta, ca să aute Bisericii noastre, să !eră!ăcineene"hina !in "râu, să cure/e +i să lămurească !o"mele sfintei cre!in/e, +i să apere

pe cre!incio+i !e nă&ălirile ereticilor#Se sâr"uiau mai mult ca să $ntreacă pe filosofii cei &echi, +i s-a +i făcut astfel

prin multa lor osteneală +i prin !umneeiescul autor, !upă cum se arată !inscrierile lor# ;ntru me+te+u"ul "ramaticii erau ne$ntrecu/i, ca +i $n măsurile+tiin/ei, poeiei, $n mul/imea istoriilor +i frumoasa "răire !e cele politice# 4ar

una rân!uială a retoricii +i frumuse/ea &oririi au ales-o mai mult, +i minciunaau lepă!at-o# <ilosofia cea a!e&ărată !in !o"me atât !e mult au !eprins-o, $ncâti-au $ntrecut pe to/i# 2ot astfel +i $n celelalte +tiin/e s-au !eprins, $ncât au $ntrecut

pe to/i !in !estul, $n aritmetică, $n "eometrie, $n muică +i $n astronomie $ncât s-au făcut !ascăli +i filosofi !esă&âr+i/i#

3 înfrânare ca aceasta şi întrea!a lor în%elepciune v"zând/o 'a!$ălul Sfântului a!ile, anume =uul, om prea în%elept şi mai bun decât to%i filosofii cei din

-tena, se minuna& iar 4asile vrând s"/l vâneze şi s"/l aduc" la cunoştin%a de

Dumnezeu, apoi un dar nepre%uit ca acesta s"/i d"ruiasc", pentru osteneala lui,l/a aflat odat" înaintea cet"%ii, vorbind cu ceilal%i filosofi şi întrebându/sedespre filosofie, c"ci astfel de obicei aveau între ei, ca ori s" !r"iasc", ori s"aud" ceva nou. +ntrebându/se 5ubul cu filosofii, pentru un cuvânt, a venit 4asile

şi îndat" a dezle!at acel sofism şi l/a desluşit. -poi ziceau ceilal%i: 6*ine estecel care a desluşit cuvântul filosofului76.

8ă!#un!-a =uul, zi$ân'9 Bri Dumnezeu, ri a!ile.

4"zând 5ubul pe 4asile, a l"sat pe prietenii şi pe ucenicii s"i, iar el a şezut cu4asile, şi au petrecut trei zile în vorb", întrebându/se de filosofie.



Dre#t a$eea, a +ntreat =uul #e a!ile9 are e!te firea fil!fieiC

5ar el a ră!#un!9 Firea fil!fiei e!te #menirea mr*ii. Du#ă a$ea!ta a &răit şi 'e!#re lume, zi$ân'9 Deşi !unt 'ul$i $uvintele $ele lumeşti, amară

e!te lumea #entru $el $e !e *ine 'e ea $u iuire şi #atimă $ă$i alta e!te !lava$ea tru#ea!$ă şi alta a firii $elei fără 'e tru#. 4u e!te $u #utin*ă $a $ineva !ă!e +n'ul$ea!$ă 'e amân'uă, #entru $ă nimeni nu #ate !ă !lu2ea!$ă la 'i !tă#âni. În!ă, #e $ât ne arată #uterea unătă*ii, !ă +m#ăr*im la $ei flămânzi

#âinea +n*ele&erii şi #e $ei $e !-au li#!it, #entru răutatea lr, 'ea$#erământul fa#tei une, #e a$eia !ă-i a'u$em !u a$#erământul lu$rurilr $elr une $ă$i #e $are-l ve'em &l, +l +mră$ăm şi nu 'efăimămtru#ul n!tru.

Sunt la ni, " =uule, nu $hi#uri, ni$i &hi$ituri, $i !in&ur a'evărul #vă*uin'u-ne !#re mântuire #entru $ă vm +nvia t*i, unii !#re via*aveşni$ă, iar al*ii !#re mun$ă şi ruşinarea veşni$ă, şi vm !ta t*i +naintea

2u'e$ă*ii lui 6ri!t!, #re$um ne +nva*ă marii &lă!uitri /rr$i9 5!aia, 5eremia, Daniil, Davi' şi 'umnezeie!$ul A#!tl /avel 'u#ă a$eştia, $hiar 'ătătrul #$ăin*ei şi ră!#lătitrul n!tru, Dmnul, are a $ăutat aia $ea

#ier'ută, iar #e fiul $el ri!i#itr, $are $u #$ăin*ă !-a +ntr!, $u#rinzân'u-l $u'ra&!te, l-a !ărutat, $u haină luminată şi $u inel l-a +m#'it şi l-a !#ătat.

A$ela 'ă a!emenea ră!#lătire $elr $e vin +n $ea!ul al un!#reze$elea, $a şi $elr $e au #urtat &reutatea şi ză'uful zilei. A$ela, #$ăin'u-ne şi nă!$ân'u-ne 'in a#ă şi 'in Duh, ne 'ă $ele $e $hiul nu le-a văzut, ure$hea nu le-aauzit şi la inima mului nu !-a !uit, #re$um şi #e tate $are le-a &ătit

Dumnezeu $elr $e-7 iue!$.

Vasile "răin! acestea, 1uul a stri"at' B" a!ile, arătătrule 'e $ele $ereşti, #rin tine $re' +ntr-unul Dumnezeu, Tatăl Att*iitrul, Fă$ătrul a tate, aşte#t +nvierea mr*ilr şi via*a vea$ului $e va !ă fie, Amin" A$e!ta e!te !emnul $re'in*ei mele +n Dumnezeu9 tată averea $e am, +n mâinile tale 'au şi $ealaltă vreme a vie*ii mele $u tine vi #etre$e, $ă$i 're!$ naşterea 'in a#ă

şi 'in Duh.

a!ile i-a zi!9 ine e!te $uvântat Dumnezeul n!tru, 'e a$um şi #ână-n vea$,el $e a luminat mintea ta $u lumina a'evărului, =uule, şi 'in rătă$irea $eamare te-a a'u! la $unştin*a mil!tivirii Sale. 5ar 'e vei vi, #re$um zi$i, $a !ă

#etre$i $u mine, +*i vi !#une +n $e $hi# !ă ne +n&ri2im 'e mântuirea na!tră şi !ă ne izăvim 'in $ur!ele vie*ii $elei 'e ai$i !ă vin'em tate averile şi !ă le+m#ăr*im !ăra$ilr. Du#ă a$eea !ă mer&em +n !fânta $etate, $a !ă ve'emminunile $e !unt a$l şi vm $âşti&a +n'răznire $ătre Dumnezeu.



stfel, toate ine $mpăr/in!u-le celor ce a&eau treuin/ă, +i cumpărân!u-+ihainele cele ale pentru Sfântul Bote, s-au !us la 4erusalim +i $i $ntorceau $ncale pe mul/i la a!e&ărata cre!in/ă#

GGGer"ân! $n ntiohia, au intrat la o "a!ă, iar fiul "a!ei, <iloen, +e!ea $nainteau+ii, fiin! supărat acela era ucenic al lui @ianiu sofistul, !e la care luân! ni+testihuri !e ale lui 8omer, ca să le prefacă $n &oră retoricească, nu putea, +i $nnepricepere fiin!, se necăea foarte#

/e a$e!ta, văzân'u-l a!ile ne$ă2it, l-a +ntreat9 /entru $e eşti ne$ă2it,tinereC

4ar <iloen a is' >are !acă-/i &oi arăta pricina mâhnirii mele, ce folos $mi &a fi!e la tine, $ntru aceasta>#

4ar Vasile, fă"ă!uin!u-i că nu $n a!ar $i &a fi aceea ce &a arăta lui, tânărul i-aspus !espre sofist +i !espre stihurile acelea +i că aceea este pricina $ntristării lui,!e &reme ce nu se pricepe ca să alcătuiască stihurile#Vasile, luân! stihurile, a $nceput a i le tâlcui, alcătuin!u-le $n &oră simplă, $ntrei feluri#

tunci tânărul, mirân!u-se +i $n&eselin!u-se, l-a ru"at să-i scrie tălmăcirea#

:rept aceea, Vasile a scris tâlcuirea acelor stihuri ale lui 8omer $n trei feluri, pecare luân!u-le tânărul, cu ucurie a mers !iminea/a la @ianiu, !ascălul său,!ucân!u-i acea alcătuire a stihurilor iar el citin!-o, s-a mirat +i a is' >Vă ur pe!umneeiasca rân!uială, că nu se află cine&a !in $n/elep/ii !e acum care să-/ispună o asemenea tâlcuire# :eci cine /i-a scris această, <iloene>

4ar tânărul i-a spus' >1ste un străin $n casa mea, care, fără osteneală, !e"raă atâlcuit aceasta>#

@ianiu $n!ată a aler"at cu sâr"uin/ă la "a!ă, ca să &a!ă pe străinul acela#Văân! pe Vasile +i pe 1uul, s-a mirat !e &enirea lor nea+teptată +i s-a ucurat!e !ân+ii# :eci, i-a ru"at să &ină +i să "ă!uiască $n casa lui iar ei &enin!,@ianiu le-a pus $nainte masă cu multe feluri !e ucate#

:upă oiceiul lor $nsă "ustân! pu/ină pâine +i apă cu măsură, au mul/umit lui:umneeu !ătătorul !e toate unătă/ile#

poi a $nceput @ianiu a le pune $ntreări sofiste, iar ei $mpotri&ă $i a!uceaucu&ântul cre!in/ei @ianiu, cunoscân! puterea cu&intelor, icea că n-a &enit $ncă



&remea !e a se otea, iar !acă rân!uiala lui :umneeu &a porunci, apoi cine poate să se $mpotri&ească >ult mă &ei slui, oD Vasile, !acă unele ca acestea&ei ine&oi a le "răi, spre folosul ucenicilor care sunt la mine>#

De&raă u$eni$ii lui 7ianiu fiin' a'una*i, a +n$e#ut a!ile a-i +nvă*a9 Săave*i $ură*ie !ufletea!$ă, ne#ătimire tru#ea!$ă, #urtare lân'ă, &rai $um#ănit,$uvânt $u ună rân'uială, hrană şi ăutură mă!urată, +naintea $elr mai mari tă$ere, +naintea $elr mai +n*ele#*i luare-aminte, la $ei mai ătrâni !u#unere, !ă ave*i !#re $ei a!emenea $u vi şi !#re $ei mai mi$i 'ra&!tenefă*arni$ă, 'e $ei răi, #ătimaşi şi iuitri 'e tru# !ă vă 'e#ărta*i şi #u*in !ă

&răi*i, 'ar mai mult !ă +n*ele&e*i, !ă nu fi*i fără 'e !$teală +n $uvânt, !ă nu #ri!!i*i $u vra, !ă nu fi*i +n'răzne*i la râ!, $u !fială !ă vă +m#'i*i şi $u femeile $ele ne$urate !ă nu vri*i, !ă ave*i +n 2! $ăutarea, iar !ufletul !u!, !ă fu&i*i 'e $uvintele $ele +m#trivă 're&ătrie 'ă!$ălea!$ă !ă nu 'ri*i, $in!teaa$e!tei lumi +ntru nimi$ !- !$ti*i. 5ar 'e ar fa$e $ineva vreun ine !#re

fl!ul altra, 'e la Dumnezeu #lata !- aşte#te şi veşni$a ră!#lătire 'e la 5i!u! 6ri!t!, Dmnul n!tru.

cestea icân!u-le Vasile către ucenicii lui @ianiu +i ei ascultân! nu fără !emirare, iară+i a plecat cu 1uul $n cale#

GGG:upă ce au sosit $n 4erusalim, toate Sfintele @ocuri cu cre!in/ă +i cu !ra"oste

$nconurân!u-le +i $ntr-$nsele $nchinân!u-se lui :umneeu, Care este peste tot, eis-au arătat episcopului acelei cetă/i, cu numele aim, +i l-au ru"at ca să-i

otee $n 4or!an# 1piscopul, &ăân!u-i plini !e cre!in/ă, a făcut !upă cre!in/alor +i luân! clerul său a mers cu Vasile +i cu 1uul la 4or!an, iar cân! era pe mal,Vasile a căut la pământ +i, cu lacrimi +i "las, s-a ru"at la :umneeu ca să-iarate &reun semn al cre!in/ei lui#

:eci, tremurân!, s-a sculat +i s-a !erăcat !e hainele sale, o!ată cu care +i peomul cel &echi l-a lepă!at +i, intrân! $n apă, se ru"a#

ân' !-a a#r#iat arhiereul !ă-l teze, iată !-a #&rât un ful&er 'e f$ !#reei, şi ieşin' un #rumel 'in ful&erul a$ela, !-a #&rât +n 5r'an, şi,tulurân' a#a, a zurat la $er iar $ei $e !tăteau #e mal, văzân' a$eea, !-au$utremurat şi au #rea mărit #e Dumnezeu.

a!ile, fiin' tezat, a ieşit 'in a#ă, şi mirân'u-!e e#i!$#ul 'e 'ra&!tea $eavea $ătre Dumnezeu, l-a +mră$at +n haina Învierii lui 6ri!t!, ru&ân'u-!e. poi a oteat +i pe 1uul, i-a uns pe ei cu mir +i i-a $mpărtă+it cu

!umneeie+tile 2aine# Într$ân'u-!e +n !fânta $etate, au #etre$ut +ntr-+n!a un



an 'u#ă a$ea!ta !-au 'u! +n Antihia, un'e %eletie arhie#i!$#ul a hirtnit #e a!ile 'ia$n şi a$l a tâl$uit /il'ele lui Slmn.

GGG

u !upă multă &reme, s-a !us cu 1uul $n patria sa, Capa!ocia, apropiin!u-se !ecetatea Ceareei# poi s-a !escoperit $ntr-o &e!enie !e noapte lui @eontie,arhiepiscopul Ceareei, !espre &enirea lor +i că Vasile o să fie $n &remea saarhiepiscop al acelei cetă/i# :eci, !iminea/a, chemân! arhiepiscopul pearhi!iaconul său +i pe unii !in clericii cei cinsti/i, i-a trimis la por/ile cetă/ii!inspre răsărit, poruncin!u-le ca pe cei !oi străini ce-i &or $ntâmpina, să-i a!ucăla !ânsul cu cinste# 4ar ei !ucân!u-se +i $ntâmpinân! pe Vasile +i 1uul, pe cân!intrau $n cetate, i-au a!us la arhiepiscop#

1l, &ăân!u-i pe !ân+ii, s-a mirat, că pe unii ca ace+tia $i &ăuse $n &e!enie, +i a prea mărit pe :umneeu# poi i-a $ntreat arhiepiscopul !e un!e &in +i cum senumesc# ;n+tiin/ân!u-se !espre numele lor, a poruncit să-i a!ucă la masă +i să-iospătee# :upă aceea, chemân! clerul său +i ăra/i ale+i !in cetate, le-a spustoate cele ce i s-au &estit lui !espre Vasile $n &e!enie, !e la :umneeu# tunciclerul cu un "las a is' 6De vreme ce pentru cinstita ta via%" %i/a ar"tat

Dumnezeu pe moştenitorul scaunului t"u, se cade s" faci cu dânsul precum î%ieste pl"cerea& c"ci cu adev"rat vrednic este omul pe care 8udec"%ile lui

Dumnezeu îl descoper"6.

poi a chemat arhiepiscopul pe Vasile +i pe 1uul +i a $nceput a &ori cu ei !inScripturi, &rân! ca să afle priceperea lor +i auin!u-i, s-a mirat !e noianul$n/elepciunii ce se afla $ntr-$n+ii, apoi /inân!u-i la sine, $i cinstea !upă &re!nicie#

a!ile, #etre$ân' +n ezareea, avea a$elaşi fel 'e via*ă #re$um a văzut mai +nainte la mul*i $uvişi, #e $ân' a +n$n2urat =&i#tul, /ale!tina, Siria şi

%e!#tamia, $ăutân' #e =u!tatie fil!ful şi $er$etân' +ntr-a$ele #ăr*i #e #ărin*ii $ei nevitri 'e$i, le urma ine $u $hi#ul şi $u via*a mnahi$ea!$ă.

Du#ă a$eea a f!t hirtnit #reziter 'e =rm&hen, e#i!$#ul ezareei, $are a f!t 'u#ă 7entie, şi era #vă*uitrul mnahilr. urin! 1rmo"henarhiepiscopul, era cerut $n scaun Sfântul Vasile, ca un &re!nic +i !e :umneeumai $nainte $nsemnat !ar, fu"in! !e cinste, s-a ascuns, +i a fost ri!icat laarhiepiscopie 1useiu, ărat un la oiceiuri cu a!e&ărat, !ar pu/in $n&ă/at +i$ntru $n/elepciunea căr/ii neiscusit !eci, acela +tiin! pe Vasile că era !e to/ifoarte cinstit +i lău!at ca un mai $n/elept filosof +i cu &ia/a sfântă, a $nceput ca unom neputincios a fi iruit !e a&istie +i se arăta rău-&oitor lui Vasile#

A$e!t lu$ru +n*ele&ân'u-l Sfântul a!ile, nevrân' !ă fie #ri$inuitr 'e zavi!tie,!-a 'u! +n #u!tia /ntului, un'e a $hemat #rin !$ri!ri şi #e #rietenul !ău, #e



Sfântul >ri&rie 'e 4azianz a$l, a'unân' $u 'ân!ul mul*ime 'e mnahi, a fă$ut rân'uiala 'e via*ă mnahală, fiin' luminat 'e Duhul Sfânt, şi #etre$eavia*ă +n&erea!$ă #e #ământ. 7e a2uta lr la via*a $a a$eea şi feri$ita =milia,mai$a lui a!ile, #etre$ân' nu 'e#arte 'e ei, 'e $ealaltă #arte 'e râu, +n !at, şi

'e hrana lr +n&ri2in'u-!e a#i, rămânân' vă'uvă, tată !âr&uin*a avea $a!ă #la$ă lui Dumnezeu.

<iin! &remea, Vasile +i ri"orie au ie+it !in pustie, sili/i !e treuin/ele SfinteiBiserici, care atunci era tulurată !e eretici# Pentru că pe ri"orie, tatăl său, l-aluat la sine spre autorul !rept-cre!incio+ilor $n cetatea aianului, fiin! ătrân+i neputân! să se lupte acum cu lupii iar Vasile, $mpăcân!u-se cu 1useiu,arhiepiscopul Ceareii, acesta, prin scrisoare, l-a ru"at să se $ntoarcă la !ânsul +isă aute Bisericii care lupta contra arienilor#

Văân! fericitul Vasile o prime!ie ca aceea a Sfintei Biserici, +i cinstin! maimult treuin/a cea !e o+te, !ecât &ia/a pustnicească, a lăsat sin"urătatea +i a&enit $n Ceareea, un!e foarte mult a lucrat cu cu&ântul +i cu scrisul, cură/in!cre!in/a cea !reaptă !e eresuri# poi arhiepiscopul 1useiu +i-a !at sfâr+itul pe

ra/ele lui Vasile, !ân!u-+i sufletul său lui :umneeu iar !upă !ânsul, lucrân!Sfântul :uh, marele Vasile, chiar ne&rân! a fi ri!icat $n scaun, a fost sfin/it !emul/i episcopi, $ntre care era +i ătrânul ri"orie, tatăl lui ri"orie !e aiancăci acela, fiin! neputincios +i oosit !e ătrâne/e, a poruncit să-l !ucă $nCeareea, să silească pe Vasile a &eni la arhiepiscopie, ca nu cum&a arienii să

ri!ice pe &reunul !intre ai lor $n scaunul acela#

De$i, a!ile $ârmuia i!eri$a lui 6ri!t! iar #e /etru, fratele !ău $el 'u#ătru#, l-a !fin*it #reziter, $a !ă-i a2ute la !tenelile i!eri$eşti, iar mai târziu l-a

#u! e#i!$# +n $etatea Seva!tiei. În a$elaşi tim# şi mama !a, feri$ita =milia,'u#ă via*ă 'e mai ine 'e @0 'e ani, şi-a 'at !ufletul Dmnului. =a a mai avut +n$ă un fiu, #e >ri&rie, e#i!$#ul 4i!!ei, şi #e /etru, #e $are l-am

#menit, #re$um şi fii$ă, %a$rina fe$iară, +ntâia nă!$ută, şi $eilal*i fii,$re!$u*i +ntru mari fa#te une.

Du#ă un tim# are$are, feri$itul a!ile a $erut 'e la Dumnezeu !ă i !e 'ea'arul +n*ele#$iunii, aşa +n$ât, $u ale !ale $uvinte $urate, !ă #ată !ăvârşi !lu2a $ea fără 'e !ân&e şi !ă vie !#re el Duhul Sfânt. Du#ă şa!e zile, a'i$ă +n

ziua a şa#tea, #&rân'u-!e Duhul Sfânt, a +n$e#ut a litur&hi!i şi !ăvârşi +ntate zilele 2ertfa $ea fără 'e !ân&e.

Du#ă $e a tre$ut $âtăva vreme, $u $re'in*ă şi $u ru&ă$iune a +n$e#ut a !$rie$u #r#ria !a mână tainele !fintei !lu2e. i +n a$ea na#te i !-a arătat

Dmnul +n ve'enie, $u a#!tlii, fă$ân' +nainte #unere a #âinii şi a #aharului, la Sfântul ;ertfelni$ a#i, !$ulân' #e a!ile, i-a zi!9 Du#ă a ta



$erere, !ă !e um#le &ura ta 'e lau'ă, $a a'i$ă, $u ale tale $urate $uvinte, !ăa'u$i !lu2a $ea fără 'e !ân&e. 5ar el !-a !$ulat tremurân', ne#utân' !ă

#rivea!$ă $u $hii la arătarea Dmnului $ea lumina!ă.

Du#ă a$ea!tă arătare lumina!ă a mer! +n i!eri$ă şi, a#r#iin'u-!e 'e Sfântul Altar, a +n$e#ut a &răi şi a !$rie #e hârtie, +n lima &re$ea!$ă, a!tfel9 Să !e um#le &ura mea 'e lau'ă, $a !ă $ânt !lava Ta, Damne, Dumnezeul n!tru, el $e ne-ai zi'it #e ni şi ne-ai a'u! +n via*a a$ea!ta, r!tin' a#i şi $elelalte ru&ă$iuni ale Sfintei i!eri$i.

5ar 'u#ă !fârşitul ru&ă$iunilr a ri'i$at #âinea, ru&ân'u-!e $u 'ina'in!ul şi zi$ân'9 5a aminte, Damne, 5i!u!e 6ri!ta!e, Dumnezeul n!tru, 'in !fânt lă$aşul Tău şi 'e #e !$aunul măririi +m#ără*iei Tale, şi vin $a !ă ne !fin*eşti

#e ni el $e şezi !u!, +m#reună $u Tatăl, şi ai$i $u ni eşti nevăzut,+nvre'ni$eşte-ne, $u #uterni$ă mâna Ta, $a !ă ni !e 'ea #rea$uratul Tău tru#şi $in!titul Tău !ân&e nuă, tuturr ##arelr.

rhiereul să&âr+in!u-le pe acestea, 1uul, cu cei mai $ntâi clerici, au &ăut olumină cerească luminân! altarul +i pe arhiereu +i ni+te ăra/i prea lumina/i $n&e+minte ale, $nconurân! pe acel mare arhiereu# Văân! aceasta, s-au$nspăimântat foarte mult +i au &ărsat lacrimi, lău!ân! pe :umneeu#

GGG

;n &remea aceea, marele Vasile chemân! un ar"intar, i-a poruncit ca !in aur curatsă facă o pasăre, $n chipul porumelului ce s-a arătat !easupra 4or!anului, spre

păirea !umneeie+tilor 2aine, +i l-a a+eat !easupra Sfintei ese#

GGGltă !ată, sfântul, să&âr+in! !umneeiasca sluă, un e&reu, prefăcân!u-secre+tin, &rân! să isco!ească !espre Sfintele 2aine, s-a lipit !e cei cre!incio+i +i aintrat $n iserică acolo a &ăut pe Sfântul Vasile că a&ea $n mâinile sale un

prunc, pe care-l sfărâma#

;mpărtă+in!u-se cre!incio+ii !in mâinile sfântului, a &enit +i e&reul +i i-a !atarhiereul, ca +i celorlal/i cre+tini, o parte !in Sfintele :aruri, pe care luân!-oe&reul $n mâini, a &ăut că era a!e&ărată carne# :upă aceea, apropiin!u-se !e

pahar, a &ăut că era sân"e a!e&ărat $n el#

:eci a păstrat rămă+i/ele Sfintei ;mpărtă+anii +i, mer"ân! acasă, le-a arătatfemeii sale, +i i-a spus !espre tot ce a &ăut cu ochii săi apoi creân! cua!e&ărat că $nfrico+ată +i prea $naltă este taina cre+tinească, a !oua i a mers la

<ericitul Vasile, ru"ân!u-l să-i !ea Sfântul Bote#



4ar Vasile, !ân! mul/umire lui :umneeu, nu a $ntâriat a otea pe e&reu,$mpreună cu toată casa lui#

GGG

ltă !ată, mer"ân! un!e&a sfântul, o femeie săracă, fiin! ne!reptă/ită !eeparhul cetă/ii, a căut $n cale la picioarele fericitului, ru"ân!u-l ca să scrie!espre !ânsa la acel oier, ca unul care a&ea multă trecere către !ânsul#

Sfântul, luân! o hârtie, a scris către oier astfel' S-a a#r#iat 'e mine a$ea!tă!ăra$ă femeie, $are +*i a'u$e !$ri!area mea, nă'ă2'uin' $ă mă iueşti şi aretre$ere $uvântul meu la tine 'e$i m-a ru&at $a !ă-*i !$riu, !ă n- mai !u#eri.

De e!te a'evărată nă'ă2'uirea ei, arată $u lu$rul, şi fă milă $u femeiaa$ea!ta.

Scriin! sfântul hârtia, a !at-o femeii celei sărace, iar ea luân!-o, a !us-o +i a !at-o oierului, care, citin!-o, a scris $napoi sfântului' >:upă scrisoarea ta, părintesfinte, a+ fi &oit să fac milă acestei femei sărace, !ar nu pot, !e &reme ce se aflăsu !a!ie>#

4ar sfântul iară+i a scris către !ânsul' Da$ă ai vit şi n-ai #utut, ine iar 'e ai #utut şi n-ai vit, atun$i te va a'u$e Dumnezeu +n !tarea $elr $e au treuin*ă$a, atun$i $ân' vei vi !ă fii miluit, !ă nu #*i fi.

cest lucru s-a +i $ntâmplat, pentru că, nu !upă multă &reme, supărân!u-se$mpăratul pe acest eparh, căci auea că face multe năpăstuiri, l-a aruncat $n$nchisoare, ca să !espă"uească pe cei pe care $i năpăstuise# 1parhul a trimis !in$nchisoare ru"ăminte la Sfântul Vasile ca să-l miluiască +i să $n!uplece pe$mpărat, prin milocirea sa#

Vasile "răin!u-se, a ru"at pe $mpărat pentru !ânsul +i, !upă +ase ile, a &enit poruncă pentru lierarea oierului !e la $nchisoare# 1parhul &ăân! milosti&ireasfântului către !ânsul, a aler"at la el spre a-i mul/umi, iar femeii sărace i-a !at

$n!oit !in a&erile sale#

GGGltă !ată, era foamete atâta !e mare $n eparhia sfântului, $ncât mul/i oameni aumurit, !in lipsă !e hrană# Sfântul, &ăân! pe oieri că /in "râul $n hamare +i nu-l !au săracilor, se mâhnea !e $n&ârto+area inimii acestora căci o altă neomeniemai mare !ecât aceasta nu este, ca $ntr-o &reme ca aceea cei o"a/i să nu &oiascăa &in!e "râul, ci să a+tepte ca, &ânân!u-l mai scump, să a!une mai mul/i ani#:ar nu +tiu ticălo+ii că, cu cât a+teaptă &reme mai multă să a!une ani mai mul/i

+i să strâmtoree pe cei săraci, cu atât $+i $nmul/esc asupra lor mânia lui:umneeu căci ce altce&a este mai rău !ecât să păstree "râul +i să



ne"ustorească strâmtorarea săracilor, să se lipsească +i să moară !e foame Cumsă-i numească cine&a pe ace+tia cre+tini Cum să-i numească oameni pe ei caresunt mai sălatici !ecât fiarele, că fiarele iuesc pe cele asemenea lor, iar ace+tianu se milosti&esc spre cei !e o semin/ie cu !ân+ii# =nii ca ace+tia erau, $n

&remea aceea, oierii Ceareei#

Sfântul $i $n&ă/a $n fiecare i !espre milostenie, $i sfătuia, $i ru"a, le scria, lea!ucea aminte !e iuirea !e străini a lui &raam, !e primirea !e străini a lui @ot,!e istoria lui 4osif cel prea frumos, cum a hrănit pe e"ipteni, +i mai ales cu&inteleacestea' Sur#a-vi hamarele mele şi mai mari le vi zi'i. cestea făcân!u-le +iicân!u-le sfântul, !e-aia i-a $n!uplecat să-+i !eschi!ă hamarele#

tunci, urmân! lui 8ristos, care a spălat picioarele ucenicilor, sluea sin"ur la$mpăr/irea "râului, sin"ur fierea semin/e, sin"ur le $mpăr/ea săracilor hrana +ia+a făcân! multe ile, a potolit prime!ia foametei#

GGG;n acea &reme, $mpăratul 4ulian (3.%-3.3), necuratul +i pă"ânul, &rân! să !ucărăoi asupra per+ilor, a &enit $n păr/ile Ceareei Capa!ociei iar Sfântul Vasilecunoscân!u-l !e la tena, căci $n&ă/ase acolo $mpreună cu !ânsul, a luat poporulsău +i l-a $ntâmpinat, cinstin!u-l ca pe un $mpărat, +i fiin!că nu a&ea alt !ar să-i!ucă, i-a !us trei pâini !e or, !intr-acelea care mânca sfântul căci a+a ceruse$mpăratul, să-i !ucă !intr-acelea !in care mănâncă el# :eci, primin! $mpăratul

!arul, a is sluitorilor să-i răsplătească lui +i să-i !ea iară !in li&a!ă#

Sfântul, &ăân! o necinste ca aceasta, a is $mpăratului' 4i, +m#ărate, *i-ama'u! 'intr-a$elea $are mân$ăm, #re$um ai $erut, iar +m#ără*ia ta, #re$um !eve'e, ne-ai ră!#lătit 'arul, 'ân'u-ne 'intre a$elea #e $are le mănân$i +n!u*i.

uin! acestea $mpăratul, s-a mâniat foarte +i a is sfântului' >cum prime+te!arul acesta, +i cân! mă &oi $ntoarce !in Persia iruitor, &oi ar!e cetatea ta !e tot+i pe neunul popor cel amă"it !e tine $l &oi roi, căci necinste+te pe eii cărora

mă $nchin eu, +i atunci &ei lua +i tu cu&iincioasa răsplătire># stfel $nfrico+ân!u-l pă"ânul $mpărat, s-a !us $n Persia#

Sfântul $ntorcân!u-se $n cetate +i chemân! toată mul/imea poporului, le-a spus$n"roirile $mpăratului, iar !upă aceea i-a sfătuit, icân!' Să nu vă mâhni*i,

fra*ii mei $reştini, 'e anii vştri, $i numai 'e via*a va!tră !ă vă +n&ri2i*i'u$e*i-vă şi a'u$e*i anii vştri, !ă-i a'unăm +ntr-un l$, şi $ân' vm auzi $ă!e +ntar$e +m#ăratul, !ă-i #unem &rămezi +n $alea lui, $ă$i văzân'u-i, $a uniuitr 'e ani $e e!te, !e va +mlânzi şi nu va fa$e a!u#ra na!tră #re$um

vreşte.



:ucân!u-se cre+tinii, au făcut precum le-a poruncit sfântul, au a!us a&u/iinenumărate, aur, ar"int +i pietre scumpe#

Sfântul primin!u-le, le-a pus $n casa !e &ase, scriin! !easupra numele fiecăruia,

ca să se păstree până cân! &or aui !espre $ntoarcerea $mpăratului# Cân! a$n/eles sfântul că se $ntoarce $mpăratul, a a!unat mul/imea cre+tinilor, $mpreunăcu femeile +i cu copiii, +i le-a poruncit să postească trei ile apoi i-a suit $nmuntele Ceareei, care acum se nume+te :i!im, a!ică "eamăn, căci are !ouă&ârfuri, $n care era +i o iserică a Preasfintei ăscătoare !e :umneeu#

Au"ân!u-se cre+tinii $n iserica aceea, cu inima !roită, milosti&ului:umneeu +i Preasfintei aicii @ui, ca să risipească sfatul pă"ânului $mpărat,!fântul a văzut !tân' +m#reună $u ##rul la ru&ă$iune mul*ime 'e a!te$erea!$ă +m#re2urul muntelui, şi +n mi2l$ul lr a văzut femeie şezân' #e un!$aun $u multă !lavă, şi a zi! $ătre +n&erii $are !tăteau +m#re2ur9 hema*i lamine #e %er$urie, $a !ă !e 'u$ă !ă u$i'ă #e 5ulian, vră2maşul Fiului meu.

De$i, !-a arătat Sfântului a!ile %u$eni$ul %er$urie, +mră$at $u armele lui,şi luân' vie 'e la femeia a$eea, $are era /rea!fânta 4ă!$ătare 'e

Dumnezeu, !-a 'u! 'e&raă.:upă ce sfântul a &ăut această &e!enie, a luat $n!ată pe unii !in clerici +i s-a

po"orât $n cetate +i era acolo o iserică a Sfântului ercurie, $n care se aflaumoa+tele lui, cinstin!u-se !e cre+tini căci Sfântul ercurie a murit acolo $nCeareea, mai $nainte cu %00 !e ani, $n &remea $mpără/iei lui :eciu (IF9-IM%) +i

Valerian (IM3-IM9)#

:eci, $n iserica aceasta intrân! sfântul, se ru"a $naintea icoanei Preasfintei ăscătoare !e :umneeu, lân"ă care era +i chipul Sfântului marelui ucenicercurie, cu suli/ă ca un osta+# Vasile se ru"a ca acel pă"ân $mpărat, pierătorulcre+tinilor, să nu se $ntoarcă &iu !e la răoi#

i a văzut $hi#ul Sfântului %er$urie, $el 'e lân&ă /rea$urata 4ă!$ătare 'e Dumnezeu, !$himân'u-!e, şi !-a fă$ut nevăzut $âtăva vreme iar 'u#ă #u*in,

!-a arătat $u !uli*a !ân&erată #entru $ă +n vremea a$eea 5ulian a f!t +n!uli*at la răzi 'e Sfântul %u$eni$ %er$urie, $el trimi! 'e /rea$urataFe$iară 4ă!$ătare 'e Dumnezeu, !#re #ierzarea vră2maşului lui

Dumnezeu.

tunci a cunoscut sfântul că acea &e!enie a fost a!e&ărată apoi $n!ată s-a suit $nmunte +i a is cre+tinilor' u$ura*i-vă şi vă ve!eli*i a!tăzi, fra*ilr, $ă$i !-aauzit ru&ă$iunea na!tră şi +m#ăratul şi-a luat $uviin$ia!a #e'ea#!ă #entrua$ea!ta, mul*umin' lui Dumnezeu, !ă mer&em +n $etate, $a !ă-şi ia fie$are 'in

vi anii !ăi.



Cre+tinii auin! acestea, cu un cu"et au stri"at to/i' >:acă am &oit să-i !ăm$mpăratului celui pă"ân, acum, oare, să nu-i !ăruim ;mpăratului cerului +i al

pământului, Cel ce ne-a !ăruit &ia/a noastră>

4ar sfântul lău!ân!u-le sâr"uin/a lor, a poruncit să-+i ia fiecare a treia parte !incele ce a !at, iar cu cealaltă a&u/ie să i!ească o casă !e săraci +i !e străini,spital, casă !e ătrâni +i !e sărmani#

Sfântul a!ile avea şi a$e!t 'ar9 #e $ân' !lu2ea şi +năl*a Sfintele Daruri,$unştea $ă vine 'arul Sfântului Duh, #rintr-un !emn $a a$e!ta9 /rumelul a$ela 'e aur, $are era 'ea!u#ra 'umnezeieştii %e!e, $ea $u Sfintele Daruri,miş$ân'u-!e 'e 'umnezeia!$a #utere, 'e trei ri !e $lătina.

GGG!ată, sluin! fericitul +i $năl/ân! Sfintele, nu s-a făcut oi+nuitul semn al

porumelului, care, prin cea !e trei ori mi+care, $nsemna po"orârea :uhuluiSfânt# :rept aceea, Vasile "ân!in! la aceasta, a &ăut un !iacon !in cei ce /ineauripi!ele făcân! semn spre o femeie ce stă $naintea altarului# :eci, a poruncit casă se !epărtee !iaconul acela !e la Sfânta asă, +i +apte ile i-a !at canon ca să

postească +i să se roa"e, +i fără somn toată noaptea la ru"ăciune să petreacă iar !in a&erile lui să le !ea la săraci#

De$i, 'intr-a$ea vreme Sfântul a!ile a #run$it $a !ă fie +n i!eri$ă +nainteaaltarului #er'ele şi +n&ră'ire #entru femei, $a !ă nu +n'răznea!$ă vreuna a

#rivi +n altar +n vremea 'umnezeieştii !lu2e iar a$eea $are ar +n'răzni, !ă fie &nită 'in i!eri$ă şi 'e Sfânta Îm#ărtăşire !ă !e 'e!#artă.

GGG;ntr-acea &reme tulura Biserica lui 8ristos Valens (3.F-37H), $mpăratul cel oritcu eresul arian, care pe mul/i episcopi !reptcre!incio+i i"onin!u-i !inscaunele lor, a ri!icat pe arieni $n locurile acelora iar pe al/ii mici la suflet +ifrico+i i-a silit ca să se $n&oiască cu eresul lui# :eci, se mânia +i se tulura

&ăân! pe Sfântul Vasile pe scaunul său, fiin! fără temere +i $n cre!in/a sa fiin!nemi+cat ca un stâlp, +i pe al/ii spriinin!u-i +i sfătuin!u-i să se !epărtee !eeresul arian ca !e un lucru urât !e :umneeu# ;mpăratul, străătân! stăpânireasa, +i pe cei !reptcre!incio+i pretutin!eni chinuin!u-i mult, a mers la ntiohia +i$n Ceareea Capa!ociei, $n"riin!u-se cu !ina!insul să a!ucă pe Vasile la unireaariană# :eci a $n!emnat pe &oie&oii săi, pe oieri +i pe sfetnici cu ru"ăminte, cufă"ă!uin/e +i cu $n"roiri să sfătuiască pe Vasile spre a face &oia lui#

:e aceea, supărau foarte mult pe sfântul cei !e un "ân! cu $mpăratul !ar $ncă +i

femeile cele !e neam mare +i care a&eau cuno+tin/ă cu $mpăratul, trimiteau peeunucii lor la sfântul, sfătuin!u-l +i $n!emnân!u-l să &ină la unirea "ân!ului



$mpărătesc !ar nimic n-au sporit, pentru că n-au "ăsit un om sla la inimă, ci unom hotărât#

:upă aceea, o!est, eparhul, cu mai multă $n!ârire s-a sculat asupra lui

!eoarece chemân!u-l la sine +i neputân! să-l plece cu momeli la cre!in/a$mpărătească, $l $n"roea cu mânie#

4ar sfântul, la $n"roirile lui, cu $n!răneală a răspuns' Averile mele vieşti !ăle ieiC /e tine nu te vei +m&ă*i, iar #e mine nu mă vei !ără$i. Dar, !$te!$$ă a$e!te haine ve$hi ale mele şi a$e!te #u*ine $ăr*i, +n $are e!te tată &ă*iamea, nu-*i treuie!$ 'e iz&nire nu mă tem, #entru $ă al meu e!te tt

#ământul, !au mai ine !ă zi$, al lui Dumnezeu. De $hinuri nu mă +n&ri2e!$,$are mă vr 'u$e la 'ritul !fârşit, şi $u a$e!tea ine +mi vei fa$e, $ă$i mai 'e&raă mă vei trimite la Dumnezeul meu.

o!est a is' >imeni n-a &orit cu mine cu a+a $n!răneală>#

4ar sfântul i-a răspuns' ă$i nu *i !-a +ntâm#lat !ă vreşti $u vreun e#i!$#. 4i +ntru $elelalte arătăm !merenie şi lân'e*e, +n!ă $ân' $ineva vieşte !ă ia'e la ni #e Dumnezeu şi 're#tatea 7ui, a#i nu ne +n&ri2im 'e ni$i unul.

@a sfâr+it o!est a is' >Să te "ân!e+ti până !iminea/ă, căci la pierare te &oi!a>#

4ar el a răspuns' =u 'iminea*ă a$elaşi vi fi +n!ă vie!$ $a şi tu !ă fii ne!$himat +n $uvântul tău.

i+te cu&inte $n!răne/e ca acestea, ale Sfântului Vasile, le-a spus o!est$mpăratului, iar el i-a poruncit să nu-l supere mai mult#

Sosin! pranicul rătării :omnului (Boteul), $mpăratul, ca +i cum &rân! să placă pu/in lui Vasile, a intrat $n iserica lui +i, pri&in! la una po!oaă +i la

rân!uiala isericii, la cântarea +i la ru"ăciunea cre!incio+ilor luân! aminte, seuimea căci n-a &ăut nicio!ată $ntr-ale sale iserici ariene o rân!uială +i ună

po!oaă ca aceea#

colo, Sfântul Vasile, apropiin!u-se !e $mpărat, "răia către el cu&inte!umneeie+ti, iar nu omene+ti, pe care le-a auit +i ri"orie !e aian - fiin!căse $ntâmplase atunci acolo, care a +i scris !espre aceea# :e atunci $mpăratul a$nceput a fi mai un către Vasile#

;nsă, !ucân!u-se $n ntiohia, iară+i s-a schimat spre mânie $mpotri&a lui Vasile,fiin! $n&ă/at !e oamenii cei răi la cle&etirea acestora plecân!u-se, a u!ecat să



i"onească pe Vasile# Cân! &oia să iscălească hotărârea, scaunul pe care +e!ea$mpăratul s-a mi+cat, iar con!eiul cu care &oia să scrie i s-a stricat# luat al!oilea con!ei, !ar +i acela s-a stricat, la fel +i al treilea, apoi mâna i-a tremurat +ifrică a căut peste !ânsul iar el cunoscân! puterea lui :umneeu, a rupt hârtia#

tunci &răma+ii !reptei cre!in/e, arienii, stăruiau la $mpărat ca să-i facă rău luiVasile# :eci s-a trimis !e $mpărat un senator, nastasie, ca să a!ucă pe Vasile $nntiohia#

un"ân! $n cetatea Ceareea +i spunân! lui Vasile porunca $mpăratului, sfântula răspuns' =u, fiule, mai +nainte $u #u*ine zile m-am +nştiin*at $ă +m#ăratul,!u#unân'u-!e !fatului ne#ri$e#u*ilr ameni, trei $n'eie a !fărâmat, vrân' !ă i!$ălea!$ă htărârea mea #entru !ur&hiun şi !ă +ntune$e a'evărul. Dar $n'eiele $ele ne!im*itare au #rit #rnirea lui, #referân' !ă !e !tri$e, 'e$ât !ă !lu2ea!$ă la ne'rea#ta lui 2u'e$ată.

<iin! a!us $n ntiohia, a stat $naintea u!ecă/ii eparhului, care l-a $ntreat !e cenu se /ine !e cre!in/a $mpăratului#

Sfântul Vasile a răspuns' Să nu fie a$eea $ă, aătân'u-mă 'e la 'rea#ta$re'in*ă $reştinea!$ă, !ă urmez ne$uratei +nvă*ături ariene $ă$i $re'in*a +nnul Dumnezeu am #rimit- 'e la #ărin*i, !#re a !lăvi.

Nu!ecătorul $l $n"roea cu moartea#

;nsă el a răspuns' Să-mi fie mie $a #entru a'evăr !ă #ătime!$ şi 'in le&ăturiletru#eşti !ă mă 'ezle& #entru $ă a$ea!ta 'e multă vreme 're!$, 'ar vi !ănu vă !$hima*i fă&ă'uin*a va!tră.

1parhul a &estit !espre aceasta $mpăratului, spunân!u-i că ăratul acela estemai presus !e $n"roire, căci este neschimată cre!in/a lui, nemi+cată +ineslăită inima lui# 4ar $mpăratul, umplân!u-se !e mânie, se "ân!ea cum ar

putea să piar!ă pe Vasile#

;ntr-acea &reme, alatie, fiul $mpăratului, s-a $molnă&it !e o !urere mare +i!enă!ă!uin!u-se, era aproape !e moarte#

aica aceluia, &enin! la $mpăratul, se certa cu !ânsul, icân!' >Pentru că aine!reaptă cre!in/ă $n :umneeu +i faci rău arhiereului lui :umneeu, pentruaceea moare fiul meu>#



uin! acestea Valens, a chemat pe Vasile +i i-a is' >:acă sunt plăcute lui:umneeu !o"mele cre!in/ei tale, să faci sănătos pe fiul meu cu ru"ăciuniletale>#

Aăspuns-a sfântul' De te vei uni, +m#ărate, $u $re'in*a $ea 'rea#tă şi vei 'ărui #a$e i!eri$ilr, a#i fiul tău va fi viu.

;mpăratul, fă"ă!uin! să $mplinească aceasta, $n!ată Sfântul Vasile, ru"ân!u-selui :umneeu pentru &ia/a fiului $mpăratului, l-a făcut sănătos# poi a lierat peVasile cu cinste la scaunul său#

rienii auin! +i &ăân! acestea, cârteau $n inimile lor pline !e a&istie +i !erăutate +i iceau $mpăratului' >Gi noi putem să facem aceasta># :upă aceea au$n+elat pe $mpăratul, $ncât a $n"ă!uit a se otea fiul său#

:upă ce arienii l-au oteat, $n!ată a murit $n mâinile lor# ceasta &ăân!-o cuochii săi, cel mai sus pomenit nastasie, a spus-o $mpăratului Valentinian (3.F-37M), a!ică fratelui lui Valens, care $mpără/ea $n pus, $mpăratul Aăsăritului# 1l,mirân!u-se !e o minune ca aceea, a prea mărit pe :umneeu# poi SfântuluiVasile i-a trimis multă a&ere, prin mâinile lui nastasie, pe care Vasile luân!-o, ai!it prin cetă/i spitale, $n eparhia sa, +i a miluit mul/ime !e săraci +i !eneputincio+i#

Sfântul ri"orie !e aian po&este+te că Sfântul Vasile a tămă!uit +i peo!est eparhul, acel care era &răma+ sfântului, pe cân! acela se $molnă&isefoarte rău +i căuta autor cu smerenie $n oală sa, la sfintele lui ru"ăciuni# poimultă &reme trecân!, a &enit !upă o!est alt eparh $n /ara aceea, anume1useiu, ru!enia $mpăratului#

GGG1ra $n ilele acelea, $n Ceareea, o &ă!u&ă tânără, o"ată +i foarte frumoasă,anume Vestiana, fiica lui ra, care era senator al mai marelui sfat pe acea

&ă!u&ă, 1useiu eparhul &oia s-o !ea cu sila $n $nso/irea unui om cu oierie# :ar ea, fiin! cu mintea $ntrea"ă +i &rân! să păească cură/ia &ă!u&iei saleneprihănită, nu &oia să se mărite !upă ărat# Cân! a $n/eles că &or s-o !ea cusila, a fu"it la iserică +i a aler"at la Sfântul Vasile, arhiereul lui :umneeu#

1l, primin!-o spre apărare, nu &oia s-o !ea oamenilor care &eniseră !upă !ânsa#poi a trimis-o $n taină $n mănăstirea !e fecioare, la sora sa, Cu&ioasa acrina#:rept aceea, eparhul, supărân!u-se pe Sfântul Vasile, a trimis pe osta+ii săi să iacu sila !in iserică pe acea &ă!u&ă# :ar, ne"ăsin!-o, a poruncit s-o caute $n

camera sfântului, un!e $n"erii petreceau iar eparhul fiin! necurat, cre!ea căVasile o /ine la !ânsul pentru păcat# e"ăsin!-o nicăieri, a chemat pe Vasile la



!ânsul +i l-a certat foarte aspru, &oin! a-l pune la "rele chinuri ca să-i !ea peacea &ă!u&ă#

Sfântul Vasile era "ata la toate chinurile, icân!' De vei #run$i !ă !e

!trivea!$ă $u fiare $r#ul meu, +mi vei tămă'ui #ânte$ele meu, $ă$i mă vezi $ă!unt lnav.

;n acel timp s-au $n+tiin/at cetă/enii !espre cele ce se făceau, +i ri!icân!u-se cuto/ii, nu numai ăra/ii, ci +i femeile, aler"ară cu arme +i ciome"e la curteaeparhului, &oin! a-l uci!e pentru sfântul părinte, păstorul lor# :acă SfântulVasile n-ar fi potolit poporul, l-ar fi ucis pe eparh, care, &ăân! atâta tulurare $n

popor, s-a temut foarte mult +i a elierat pe sfânt, fără a-l supune la &reo pe!eapsă#

GGG1la!ie, fostul ucenic al marelui Vasile, $nsu+i &ăător +i urma+ al minunilor lui lamo+tenirea scaunului său, ărat $munătă/it +i sfânt, a spus un lucru nemincinosca acesta' >=n oier !rept-cre!incios, anume Proterie, cercetân! @ocurile Sfinte,a "ân!it să !ea pe fiica sa $ntr-una !in mănăstiri, să sluească lui :umneeu# :ar !ia&olul, care !e la $nceput ură+te inele, a $mpins pe o slu"ă a lui Proterie spre!orirea fiicei stăpânului său# Văân! slu"a că acest lucru este "reu, spre care nicinu $n!rănea, sim/in!u-se ne&re!nic, a mers la un &răitor care locuia $n aceacetate, căruia i-a spus toată !orin/a sa, +i i-a fă"ă!uit să-i !ea mult aur !acă &a

face cu farmecele sale să ia !e so/ie pe fiica stăpânului său#

@a $nceput &răitorul n-a &oit, apoi mai pe urmă a is' >:e &ei &oi, te &oi trimitela stăpânul meu, !ia&olul, +i el $/i &a auta la aceasta, !acă &ei face +i tu &oialui> iar acel ticălos ro a is' ><ă"ă!uiesc că &oi face tot ce-mi &a porunci>#

<ermecătorul a is' >2e &ei lepă!a !e 8ristos al tău +i &ei !a scrisoare pentruaceasta>#

4ar el a is' >ata sunt, numai să-mi câ+ti" !orin/a mea>#

Vrăitorul a răspuns' >:e fă"ă!uie+ti a+a, apoi +i eu $/i &oi fi !e autor>#

@uân! o hârtie, a scris !ia&olului astfel' >:e &reme ce mi se ca!e a mă sâr"ui,stăpâne al meu, ca să mă lepă! !e cre+tineasca cre!in/ă +i să &in spre a tastăpânire, $ntru $nmul/irea păr/ii tale, iată trimit la tine acum pe tânărul care &aa!uce scrisoarea mea, fiin!că este aprins !e !or către o fecioară +i te ro" să-i !aiautor să-+i câ+ti"e !orin/a sa, ca +i eu $ntru aceasta să mă prea măresc +i cu mai

mare sâr"uin/ă să câ+ti" pe mul/i care $/i &or fi plăcu/i>#





2atăl ei, nepricepân! ce să facă, !upă sfatul ru!elor +i al prietenilor săi, a lăsat camai ine să fie &oia ei, !ecât să o piar!ă !eci chemân! pe slu"a lui, i-a !at !eso/ie pe fiica sa +i a&ere multă apoi a is către !ânsa' >er"i, fiică ticăloasă +i

pătima+ă !upă ărat $nsă mi se pare că mult te &ei căi pe urmă +i nu-/i &a fi !e

nici un folos>#

Să&âr+in!u-se ne!reapta $nso/ire +i !ia&oleasca lucrare $mplinin!u-se, !upăcâtă&a &reme au oser&at +i al/ii că acel tânăr nu intră $n Biserică +i cu Sfintele2aine nu se $mpărtă+e+te#

:e aceea, au spus ticăloasei sale so/ii, icân!u-i' >u +tii că ăratul tău, pe carel-ai ales, nu este cre+tin, ci străin !e cre!in/a lui 8ristos>#

1a, auin! aceasta s-a umplut !e mâhnire +i, aruncân!u-se la pământ, a $nceputsă-+i lo&ească oraul +i să-+i ată pieptul cu pumnii, stri"ân!' >imenineascultân! !e părin/ii săi, nu s-a mântuit &reo!ată# Cine &a spune ru+inea tatăluimeu, &ai mie, ticăloasa, $n câtă pieire am căut astăi !e ce m-am născut Ginăscân!u-mă !e ce n-am pierit>

stfel tân"uin!u-se ea, a auit ăratul ei +i a aler"at la !ânsa, $ntreân!-o!espre pricina tân"uirii# Cunoscân! lucrul, !ânsul a $nceput a o mân"âia, icân!că nu sunt a!e&ărate cele !espre !ânsul, +i $i spunea că este cre+tin#

@a cu&intele lui pu/in mân"âietoare, !ânsa a is' >:e &ei &oi ca să mă$ncre!in/ei cu a!e&ărat, iar ticălosul meu !e suflet să fie fără "riă, să mer"i!iminea/ă cu mine $n Biserică +i $naintea mea să te $mpărtă+e+ti cu Sfintele 2aine+i atunci te &oi cre!e>#

2icălosul ei ărat, &ăân! că nu poate tăinui acel lucru, a fost ne&oit a-i spunetoate cele petrecute +i cum s-a !at !ia&olului# 1a, căpătân! cura +i scuturân!u-se!e slăiciunea femeiască, a aler"at la Sfântul Vasile +i a stri"at' >iluie+te-mă,ucenice al lui 8ristos, miluie+te-mă pe mine, care n-am ascultat pe părintele meu

+i !ia&olescului sfat m-am supus>#

Po&estin!u-i toate cele petrecute cu ăratul său, iar sfântul chemân!u-l, l-a$ntreat !acă sunt a!e&ărate toate cele spuse !espre !ânsul !e femeia sa# 1l culacrimi $n ochi a răspuns' >!e&ărat, sfinte al lui :umneeu, a+a este !e &oităcea, faptele mele &or stri"a>#

Gi i-a po&estit cum s-a !at !ia&olilor, iar sfântul a is' ieşti !ă te +ntr$i iarăşi la Dumnezeul n!tru, 5i!u! 6ri!t!C.

2ânărul a răspuns' >:a, &oiesc, !ar nu pot>#



Vasile l-a $ntreat pentru ce nu poate, iar tânărul i-a răspuns' >Pentru că m-amlepă!at !e 8ristos +i !ia&olului m-am $ncre!in/at cu apis>#

4ar Vasile a is' 4u te mâhni 'e a$ea!ta $ă$i Dumnezeu e!te iuitr 'e

ameni şi #rimeşte #e $ei $e !e #$ăie!$.tunci femeia lui, aruncân!u-se la picioarele sfântului, $l ru"a, icân!u-i'>=cenice al lui 8ristos, cât po/i, aută-ne nouăD> iar sfântul a "răit către tânăr'Dar $rezi $ă te vei mântuiC

4ar el a is' >Cre!, :oamne, aută necre!in/ei meleD># @uân!u-l sfântul !e mână,a făcut pe !ânsul semnul Sfintei Cruci +i l-a $nchis la un loc, $năuntrul sfintelor o"răi apoi a poruncit ca ne$ncetat să se roa"e lui :umneeu#

Sin"ur a petrecut acolo trei ile, ru"ân!u-se lui :umneeu !upă care sfântul,cercetân!u-l, l-a $ntreat' um te afli, fiuleC.

2ânărul a răspuns' >;ntr-o mare prime!ie mă aflu, stăpâne nu pot ră!a chiotul!ia&olesc, $nfrico+ările, să"etăturile +i lo&irea pietrelor, pentru că, /inân!u-miapisul, mă ocărăsc, icân!u-mi' >2u ai &enit la noi, iar nu noi la tine>>#

Sfântul i-a is' 4u te teme, fiule, şi numai !ă $rezi.

:ân!u-i pu/ină hrană, l-a $nsemnat cu semnul Crucii +i iară+i l-a $nchis# :upă pu/ine ile, cercetân!u-l !in nou, i-a is' um te afli, fiuleC.

4ar tânărul a răspuns' >:e !eparte au! $n"roirile +i chiotul, iar pe !ân+ii nu-i&ă!># poi, !ân!u-i pu/ină mâncare +i ru"ân!u-se pentru !ânsul, l-a $nchis !innou +i s-a !us#

:upă patru ile, a &enit !in nou la !ânsul +i l-a $ntreat' um te afli, fiuleC.

4ar el a răspuns' >cum sunt ine, sfinte părinte pentru că te-am &ăut pe tine $n&is, luptân!u-te pentru mine +i iruin! pe !ia&olul>#

:eci, sfântul, făcân! ru"ăciuni, l-a scos !in $nchisoare +i l-a !us $n chilia sa# !oua i a chemat tot clerul isericesc, pe monahi +i tot poporul cel iuitor !e8ristos, +i le-a is' Să #reamărim, fra*ilr, #e iuitrul 'e ameni Dumnezeu,$ă iată, unul /ă!tr vieşte !ă ia #e umeri aia $ea #ier'ută şi !- a'u$ă +n

i!eri$ă. De$i !e $a'e !ă ne ru&ăm +n a$ea!tă na#te unătă*ii 7ui, $a !ăiruia!$ă şi !ă ruşineze #e vră2maşul !ufletelr na!tre. tunci s-a a!unat

poporul $n Biserică +i a făcut ru"ăciuni !e toată noaptea pentru tânărul ce se pocăia, stri"ân!' >:oamne miluie+teD>#



<ăcân!u-se iuă, Vasile a luat pe tânăr !e mână +i l-a !us cu tot poporul $n iserică, cântân! psalmi +i lau!e# Gi iată !ia&olul, fără ru+ine, a &enit pene&ăute cu toată puterea sa pierătoare, &rân! să răpească pe tânăr !in mâinilesfântului#

4ar tânărul a $nceput a stri"a' >Sfinte al lui :umneeu, aută-măD>#

:ia&olul tăărâse asupra tânărului cu atâta $n!răneală +i neru+inare, $ncât peSfântul Vasile $l "âria, tră"ân! la !ânsul pe tânăr# ;ntorcân!u-se fericitul, a iscătre !ia&ol' 4eruşinat #ierzătr 'e !uflete, +n$e#ătr al +ntuneri$ului şi al

#ierzării, are nu-*i a2un&e *ie a ta #ierzare, #e $are ai a'u!- *ie şi $elr ai tăiC 4u +n$etezi a #ri&ni zi'irea Dumnezeului meuC4ar !ia&olul a stri"at către !ânsul' >ă ne!reptă/e+ti, VasileD># Gi acest "las!ia&olesc l-au auit mul/i#

4ar arhiereul a is' Să te $erte #e tine Dmnul, 'iavle".

4ar !ia&olul iară+i a is către !ânsul' >Vasile, mă ne!reptă/e+ti, că nu eu am mersla !ânsul, ci el la mine +i s-a lepă!at !e 8ristos al tău, !ân!u-mi apisul pe care$l am $n mâinile mele, iar $n iua u!ecă/ii $l &oi a!uce $naintea Celui !e o+teNu!ecător>#

Vasile a is' ine e!te $uvântat Dmnul Dumnezeul meu, $ă nu-şi va lă!a ##rul mâinile +n 2!, ru&ân'u-!e, #ână nu vei 'a za#i!ul".

;ntorcân!u-se sfântul către popor, a is' Înăl*a*i mâinile va!tre +n !u! şi !tri&a*i9 Damne miluieşte".

Poporul, $năl/ân! mâinile spre cer, a stri"at cu lacrimi' >:oamne miluie+teD>,multă &reme, +i iată a &enit apisul tânărului acela, purtat prin &ă!uh, &ăân!u-lto/i, +i s-a !at <ericitului Vasile $n mâini# Sfântul, luân! apisul, s-a ucurat +i a!at mul/umire lui :umneeu apoi $naintea tuturor a is către tânăr' unşti,

frate, za#i!ul a$e!taC

2ânărul a răspuns' >:a, sfinte al lui :umneeu, este al meu, că l-am scris sin"ur cu mâna mea>#

arele Vasile l-a rupt $n!ată ucă/i, $naintea tuturor +i l-a ars apoi, !ucân! petânăr $n iserică, l-a $mpărtă+it cu !umneeie+tile 2aine +i pe popor l-a ospătat!in el+u"#

Pe tânăr, mult $n&ă/ân!u-l +i !ân!u-i canonul cel cu&iincios, l-a !at femeii lui,care cu ne"răit "las slă&ea +i mul/umea lui :umneeu#



GGGcela+i ărat &re!nic !e cre!in/ă, 1la!ie, po&estea +i aceasta !espre SfântulVasile' ;ntr-una !in ile, Cu&iosul nostru părinte Vasile, fiin! luminat !e !arullui :umneeu, a is către clerul său' eni*i fiilr 'u#ă mine, !ă ve'em

+m#reună !lava lui Dumnezeu şi !ă #rea mărim #e Stă#ânul n!tru. Gi a ie+it afară !in cetate, ne+tiin! nimeni un!e &oie+te să mear"ă# =n preiter,cu numele nastasie, care &ie/uia $ntr-un sat, a&ea !e so/ie o femeie cu numele2eo"nia, cu care a trăit patrueci !e ani $n feciorie +i se socotea 2eo"nia !e cătremul/i că este nero!itoare, pentru că nimeni nu +tia cură/ia fecioriei lor, cea păită$n taină# nastasie a&ea !uhul lui :umneeu, pentru sfânta sa &ia/ă, +i era ărat$nainte-&ăător căci $ntr-acea &reme, &ăân! mai $nainte cu !uhul, că Vasile aresă-l cercetee, a is către femeia sa, 2eo"nia' >1u mă &oi !uce la câmp să lucre

pământul, iar tu !oamnă, sora mea, să $mpo!oe+ti casa +i la nouă ceasuri !in isă aprini lumânări +i să ie+i $n $ntâmpinarea Sfântului Vasile, arhiepiscopul,

pentru că &ine să ne cercetee pe noi păcăto+ii># 1a, mirân!u-se !e cu&intele ăratului său, a $n!eplinit porunca# Sfântul Vasile, fiin! nu !eparte !e casa luinastasie, l-a $ntâmpinat 2eo"nia +i i s-a $nchinat#

Vasile a is' um te afli 'amnă Te&niaC.

1a, auin! că o cheamă pe nume, s-a $nspăimântat +i a răspuns' >Sunt sănătoasă,stăpâne sfinte>#

<ericitul i-a is' n'e e!te 'mnul Ana!ta!ie, fratele tăuC.

1a a răspuns' >u-mi este frate, ci ărat, +i s-a !us la câmp să lucree pământul>#

Vasile a is' A venit şi e!te +n $a!ă, nu te +n'i.

uin! aceste cu&inte, s-a umplut !e mai multă spaimă că sfântul a +tiut mai

$nainte toată taina lor +i tremurân!, a căut la picioarele sfântului +i i-a is'>Aoa"ă-te pentru mine păcătoasa, sfinte al lui :umneeu, că mari +i minunatelucruri &ă! $n tineD>#

Sfântul s-a ru"at pentru !ânsa $naintea tuturor, +i a intrat $n casă#

4ntrân! el $n casa preiterului, l-a $ntâmpinat sin"ur nastasie +i, sărutân! picioarele sfântului, a is' >:e un!e mie aceasta, că a &enit arhiereul :omnuluimeu la mine>#



rhiereul a răspuns' ine $ă te-am aflat, u$eni$e al lui 6ri!t!, !ă mer&em +ni!eri$ă şi !ă fa$em 'umnezeia!$a !lu2ă.

Căci se oi+nuise preiterul acela ca $n toate ilele să postească, afară !e

sâmătă +i !uminică, +i nu "usta nimic !ecât numai pâine +i apă# Cân! au auns$n iserică, Sfântul Vasile a poruncit lui nastasie să sluească @itur"hia, !ar else lepă!a icân!' >Gtii, stăpâne, Scriptura care ice' Cel mai mic !e către cel maimare se inecu&ânteaă>#

Vasile a is către !ânsul' /e lân&ă tate lu$rurile tale $ele une, !ă ai şi a!$ultare.Cân! sluea nastasie, $n &remea $năl/ării $nfrico+atelor 2aine, a &ăut SfântulVasile +i ceilal/i care erau &re!nici pe Preasfântul :uh po"orân!u-se $n chip !efoc +i $nconurân! pe nastasie#

:upă să&âr+irea !umneeie+tii slue, au intrat $n casă, iar preiterul a pus lamasă pe sfânt +i clerul său# Cân! mâncau, sfântul a $ntreat pe preot' De un'e+*i e!te averea şi $e fel e!te via*a taC.

Preotul răspunse' >1u, arhiereule al lui :umneeu, sunt om păcătos +i mă aflusupus la !a!ia poporului am !ouă perechi !e oi, cu una lucre sin"ur, iar cualta slu"a mea# :intr-aceste a&eri, o parte este pentru o!ihnirea străinilor, iar altă

pentru plata !ă!iilor apoi se ostene+te cu mine +i femeia mea, sluin! străinilor

+i mie>#

Vasile a is către !ânsul' S- numeşti !ra ta, #re$um şi e!te a#i !#une-mi şi unătă*ile tale.

nastasie răspunse' >1u n-am făcut nimic un pe pământ>#

tunci Vasile a is' Să ne !$ulăm şi !ă mer&em +m#reună.

:eci, sculân!u-se, s-au !us la un or!ei +i Vasile a is' Să-mi 'e!$hi'e*i uşaa$ea!ta.

nastasie a răspuns' >u, sfinte al lui :umneeu, să nu &oie+ti a intra, că nu estenimic acolo, !ecât numai treuin/ele !e casă#>

Vasile a is' =u #entru treuin*ele a$e!tea am şi venit.

Preiterul ne&oin! să !eschi!ă u+a, sfântul a !eschis-o cu cu&ântul, +i intrân!,

a"ăsit acolo un om foarte olna& !e lepră, căruia $i căuseră mai multe mă!ularetrupe+ti +i nu +tia !e !ânsul nimeni, !ecât numai preiterul +i sora sa#



:eci Vasile a is către preot' /entru $e ai vit !ă tăinuieşti 'e mine a$ea!tă$mară a taC.

Preotul răspunse' >Stăpâne, omul acesta este mânios, pentru aceea m-am temut

să /i-l arăt, să nu "re+ească cu &reun cu&ânt $mpotri&a Sfin/iei 2ale>#

Vasile a is atunci' u ună vin*ă aler&i 'ar !ă mă laşi şi #e mine !ă-i !lu2e!$ +n a$ea!tă na#te, $a !ă fiu şi eu #ărtaş la #lata ta. :rept aceea, arămas fericitul Vasile sin"ur cu cel olna& +i, $nchinân!u-se, a petrecut $nru"ăciune toată noaptea, iar !iminea/a l-a scos cu totul sănătos# Preotul cu sorasa +i to/i cei ce erau acolo, &ăân! o minune ca aceea, au mărit pe :umneeu#poi Sfântul Vasile, !upă plăcuta &oră cu preotul +i !upă !uho&nicescul ospă/,s-a $ntors la casa sa#

GGGuin! !espre Sfântul Vasile, Cu&iosul 1frem Sirul, care &ie/uia $n pustie, s-aru"at lui :umneeu să-i arate cum este Vasile# <iin! $n &e!enie, a &ăut un stâlp!e foc, al cărui capăt aun"ea la cer +i a auit un "las !e sus, icân!u-i'=freme, =freme, +n $e $hi# vezi a$e!t !tâl# 'e f$, a!tfel e!te a!ile.

:eci, $n!ată Cu&iosul 1frem, luân! cu sine tălmaciul, !e &reme ce el nu +tiaeline+te, a mers $n Ceareea, la pranicul rătării :omnului (Boteul)# Pri&in!$n taină !e !eparte, a &ăut pe Sfântul Vasile mer"ân! la iserică cu multă sla&ă,

$mrăcat $n haine luminoase ca !e altfel +i clerul care era $mpreurul lui#

;ntorcân!u-se 1frem către tălmaci, care mer"ea !upă !ânsul, i-a is' >i se parecă $n !e+ert m-am ostenit, frate, pentru că acesta fiin! $ntr-o rân!uială ca aceasta,nu este precum l-am &ăut>#

4ntrân! $n iserică 1frem, a stat $ntr-un col/, la loc ascuns, +i "ân!in!, icea $nsine' >oi, suferin! "reutatea +i ă!uful ilei, nimic n-am sporit, iar acesta fiin!$ntr-atâta sla&ă +i cinste omenească, este stâlp !e foc# ă minuneD>#

stfel "ân!in! !espre arele Vasile, acesta s-a $n+tiin/at !espre 1frem prin:uhul Sfânt, +i a trimis la !ânsul pe arhi!iaconul său, icân!' Să mer&i la uşai!eri$ii $ea 'in!#re a#u!, şi vei afla a$l un mnah +n $l*ul i!eri$ii, $uara !$urtă şi mi$ la !tat, !tân' $u altul, şi +i vei zi$e lui9 in, şi !ă intri +naltar, $ă$i te $heamă arhie#i!$#ul.

4ar arhi!iaconul, cu multă osteneală $mpin"ân! poporul, a auns un!e stăteaCu&iosul 1frem +i i-a is' >Binecu&ânteaă, părinte, să intrăm $n altar, căci te

cheamă arhiepiscopul>#



1frem, prin tălmaci $n/ele"ân! cu&ântul arhi!iaconului, a răspuns celui ce-lchema' >i "re+it, frate, pentru că noi suntem oameni străini +i nu ne +tiearhiepiscopul>#

rhi!iaconul s-a !us să spună aceasta lui Vasile# ;n acea &reme Sfântul Vasilecitea sfintele căr/i la popor# poi a &ăut Cu&iosul 1frem o limă !e foc, "răin!cu "ura lui Vasile#

:upă aceea, Vasile iară+i a is arhi!iaconului' %er&i şi !#une a$elui !trăinmnah9 /ărinte =freme, vin şi intră +n Sfântul Altar, $ă$i te $heamăarhie#i!$#ul.

er"ân! arhi!iaconul, i-a spus precum i s-a poruncit apoi s-a mirat !e aceastaCu&iosul 1frem +i a preamărit pe :umneeu# :upă aceea, făcân! metanie, a is'>Cu a!e&ărat mare este Vasile, cu a!e&ărat stâlp !e foc este Vasile, cu a!e&ărat:uhul Sfânt "răie+te prin "ura lui># :eci, a ru"at pe arhi!iacon ca să &esteascăarhiepiscopului că !upă să&âr+irea sfintei slue are să i se $nchine la un loc +isă-l sărute mai !eoparte#

Să&âr+in!u-se !umneeiasca sluă, a intrat Sfântul Vasile $n camera !e &ase +i,chemân! pe Cu&iosul 1frem, i-a !at $ntru :omnul sărutare +i i-a is' ine ai venit, #ărinte, $are ai +nmul*it u$eni$ii lui 6ri!t! +n #u!tie, şi ai iz&nit #e'iavli 'intr-+n!a, $u #uterea lui 6ri!t!. /entru $e ai !uferit atâta !teneală,

#ărinte, venin' $a !ă vezi un #ă$ăt!C Dmnul !ă-*i 'ea #lată #entru!teneala ta.

1frem, prin tălmaci, răspunân! lui Vasile, a spus cu&intele cele ce erau "ătite $ninima lui, +i s-a $mpărtă+it cu fratele său cu preacuratele 2aine !in sfintele mâiniale lui Vasile#

:upă aceasta, ospătân!u-se, Cu&iosul 1frem a is către Sfântul Vasile'>Preasfin/ite Părinte, un !ar cer !e la tine, pe care &oiesc a mi-l !a>#

arele Vasile i-a is' ere $ele $e-*i !unt treuin$ia!e, #entru $ă mult +*i !unt 'atr #entru !teneala ta $ă$i atâta $ale ai !uferit #entru mine.

Cinstitul 1frem i-a is' >Gtiu, părinte, că toate câte &ei cere !e la :umneeu, $/i!ă !eci, &oiesc ca să te ro"i unătă/ii @ui ca să-mi !ea +tiin/a să "răiesceline+te>#

4ar el a răspuns' =!te mai #re!u! 'e #uterea mea !ă-*i +m#line!$ $ererea 'ar

'e vreme $e $u multă nă' e2'e $eri, !ă mer&em +n i!eri$ă, $in!tite #ărinte şi #vă*uitrule al #u!tiei, şi !ă ne ru&ăm $ătre Dmnul, are e!te #uterni$ !ă



a!$ulte ru&ă$iunea ta. /entru $ă !$ri! e!te9 ia $elr $e !e tem 'e =l va fa$eşi ru&ă$iunea lr va auzi şi +i va mântui #e ei.

<iin! atunci ună &reme, au făcut ru"ăciune $n iserică, apoi marele Vasile a is'

/entru $e #ărinte =frem nu #rimeşti !fin*ire 'e #reziter, fiin' vre'ni$C1frem a răspuns prin tălmaci' ><iin!că sunt păcătos, stăpâne>#

Vasile i-a is' B" 'e-aş avea eu #ă$atele tale".

Gi i-a is lui' Să fa$em +n$hină$iune.

poi, fiin! el la pământ, Sfântul Vasile +i-a pus mâna sa pe capul Cu&iosului1frem +i a is cu mare "las ru"ăciunea !e hirotonie !iaconească#

poi a is către cu&iosul' >răieşte a$um $a !ă ne ri'i$ăm 'e la #ământ.

:eci s-a limpeit lima lui 1frem +i a is $n lima elinească' >ântuie+te,milue+te, apără +i ne păe+te pe noi, :umneeule, cu !arul 2ău>#Gi s-a $mplinitScriptura' tunci &a sări +chiopul ca cerul +i limpe!e &a fi lima "ân"a&ilor#

:eci au preamărit to/i pe :umneeu, care a făcut lima lui 1frem să &oreascăeline+te# poi Cu&iosul 1frem a petrecut trei ile cu Sfântul Vasile, &eselin!u-se

!uho&nice+te#

:upă aceea Vasile a făcut pe 1frem preot, iar pe tălmaciul lui l-a făcut !iacon +ii-a lierat cu pace#

GGG!ată, s-au apropiat !e !ânsul, nele"iuitul $mpărat Valens, fiin! $n cetatea

iceea, $ncepătorii eresului arian, cerân! ca să "onească !in soorniceascaBiserică, !in cetatea aceea, pe poporul cel !reptcre!incios, iar iserica s-o !ea

a!unării lor celei ariene# Gi a făcut astfel $mpăratul cel rău, $nsu+i fiin! ereticcăci a luat cu sila iserica !e la cei !reptcre!incio+i +i a !at-o arienilor, apoi s-a!us la Constantinopol#

:rept aceea, fiin! $n mare mâhnire toată mul/imea !reptcre!incio+ilor, a sositacolo marele Vasile, părtinitorul +i apărătorul cel !e o+te al Bisericilor la el&enin! toată mul/imea celor !reptcre!incio+i, cu tân"uire i-au spus ne!reptateace li s-a făcut lor !e $mpăratul# Sfântul, mân"âin!u-i cu cu&intele sale, $n!ată s-a!us la $mpăratul $n Constantinopol +i, stân! $naintea lui, i-a is' in!tea

+m#ăratului iueşte 2u'e$ata. i +n*ele#$iunea zi$e9 Dre#tatea +m#ăratului +ntru 2u'e$ată. De$i #entru $e, +m#ărate, ai fă$ut 2u'e$ată ne'rea#tă,



iz&nin' #e $re'in$işi 'in Sfânta i!eri$ă şi 'ân'- #e ea rău-$re'in$işilrC

?is-a lui $mpăratul' >4ară+i spre mustrarea mea ai &enit Vasile u /i se cu&ine să

fii astfel>#

Vasile răspunse' Se $uvine mie a muri #entru 're#tate.

colo stătea !e fa/ă mai marele ucătar !e la curtea $mpăratului, cu numele:emostene# cela &rân! să aute arienilor, a &orit ce&a, ocărin! pe sfântul#

Sfântul a is' e'em şi #e ne$ărturarul Dem!tene, iar acela, neru+inân!u-se, iară+i a "răit ce&a $mpotri&ă#

poi sfântul i-a is' 7u$rul tău e!te $ă #entru mân$ări !ă te +n&ri2eşti, iar nu'&mele i!eri$eşti !ă le tuluri. tunci a tăcut :emostene ru+inat#

;mpăratul, pe !e o parte mâniin!u-se +i pe !e alta ru+inân!u-se, a is lui Vasile'>Să mer"i tu $ntre ei, $nsă astfel să u!eci, $ncât să nu te afli autân! pe poporulcre!in/ei tale>#

Sfântul a răspuns' De vi 2u'e$a $u ne're#tate, !ă mă trimi*i şi #e mine +n!ur&hiun şi #e $ei 'e $re'in*ă $u mine !ă-i iz&neşti, iar i!eri$a !- 'ai arienilr.

poi sfântul, luân! !e la $mpărat scrisoare, s-a $ntors $n iceea +i chemân! pearieni, le-a is' 5ată, +m#ăratul mi-a 'at #utere, $a !ă fa$ 2u'e$ată +ntre vi şi +ntre $re'in$işi, #entru i!eri$a #e $are $u !ila a*i luat-.

4ar ei i-au răspuns' >:eci u!ecă !upă u!ecata $mpăratului>#

Sfântul a is' Să mer&e*i şi vi arienii şi vi $re'in$işii !ă +n$hi'e*i i!eri$a

şi, +n$uin'-, !- #e$etlui*i $u #e$e*ile, vi $u ale va!tre şi a$eştia $u ale lra#i !ă #une*i #e amân'uă #ăr*ile !tră2eri tari. %er&ân' mai +ntâi vi,arienii, !ă vă ru&a*i trei zile şi trei n#*i şi 'u#ă a$eea !ă vă a#r#ia*i 'ei!eri$ă. Da$ă !e vr 'e!$hi'e !in&ure uşile i!eri$ii $u ru&ă$iunea va!tră,a#i !ă fie i!eri$a a va!tră +n ve$i iar 'e nu, atun$i ne vm ru&a ni na#te şi vm mer&e !#re i!eri$ă $ântân' şi 'a$ă !e va 'e!$hi'e nuă, a#i !- avem ni #e ea +n ve$i. De nu !e vr 'e!$hi'e ni$i nuă, a#i iarăşi ava!tră !ă fie i!eri$a.

Gi a fost plăcut cu&ântul acesta $naintea arienilor# ;nsă cre!incio+ii se mâhneauasupra sfântului, icân! că nu !upă !reptate, ci !e frica $mpăratului a făcut



u!ecata# <ăcân!u-se $n/ele"ere !e amân!ouă păr/ile, a fost străuită cu tot!ina!insul sfânta Biserică, pecetluită +i $ntărită#

Au"ân!u-se arienii trei ile +i trei nop/i +i apropiin!u-se !e iserică, nu s-a făcut

nici un semn, +i s-au ru"at !e !iminea/ă până la al +aselea ceas (a!ică %I, !upănoi), stân! +i stri"ân!' >:oamne, miluie+teD>, !ar nu li s-au !eschis u+ile isericii+i s-au $ntors cu ru+ine#tunci, marele Vasile a!unân! pe to/i cre!incio+ii, cu femeile +i cu copiii, auie+it !in cetate la iserica Sfântului ucenic :iomi! acolo făcân! pri&e"here!e toată noaptea, au mers cu to/ii la soorniceasca iserică cea pecetluită,cântân!' >Sfinte :umneeule, Sfinte tare, Sfinte fără !e moarte, miluie+te-ne penoiD># poi, stân! $naintea u+ii isericii, a is către popor' 8i'i$a*i mâinileva!tre !#re +năl*imea $erului şi !tri&a*i $u 'ina'in!ul9 Damne, miluieşte".stfel făcân!u-se, sfântul a poruncit ca să fie tăcere +i, apropiin!u-se !e u+ă, a$nsemnat-o cu semnul Sfintei Cruci !e trei ori +i a is' > ine e!te $uvântat

Dumnezeul $reştinilr, tt'eauna, a$um şi #ururea şi +n ve$ii ve$ilr.lăsuin! poporul' >min>, $n!ată s-a făcut cutremur +i au $nceput a se sfărâmaă&oarele, au căut $ntăririle, s-au !ele"at pece/ile, +i s-au !eschis u+ile ca !eun &ânt +i furtună mare +i s-au lo&it !e i!# Sfântul Vasile a $nceput a cânta'

8i'i$a*i ieri #r*ile va!tre, ri'i$a*i #r*ile veşni$e şi va intra Îm#ăratul !lavei. Vasile, intrân! $n iserică cu toată mul/imea cre!incio+ilor +i să&âr+in!!umneeiasca sluă, a lierat pe popor cu &eselie#

cea mul/ime mare !e arieni, &ăân! minunea, s-au lepă!at !e cre!in/a lor cearea +i s-au a!ău"at la cei !reptcre!incio+i# ;n+tiin/ân!u-se $mpăratul !e !reapta

u!ecată a lui Vasile +i !e acea minune preamărită, s-a mirat foarte +i !efăimaurâciunea relei cre!in/e ariene# ;nsă orin!u-se !e răutate, nu s-a $ntors la!reapta cre!in/ă +i !upă aceea a pierit ticălosul# Pentru că el, fiin! iruit larăoi $n păr/ile 2raciei, a fu"it +i s-a ascuns $ntr-o +ură !e paie, iar pri"onitoriilui, $nconurân! claia, cu foc au aprins-o +i acolo $mpăratul arân!, s-a !us $nfocul cel nestins# :eci a fost moartea $mpăratului $n acela+i an, !upă plecarea la:omnul a Sfântului părintelui nostru Vasile#

GGG!ată Petru, episcopul Se&astiei, fratele sfântului, a fost !efăimat că trăie+te cufemeia sa, pe care mai $nainte !e episcopie o lăsase, că nu se ca!e episcopului săfie cu femeie#

4ar Vasile, auin!, a is' ine $ă mi-a*i !#u! a$ea!ta, $ă iată vi mer&e eu $uvi şi-l vi mu!tra.

propiin!u-se sfântul !e cetatea Se&astiei, Petru a +tiut cu !uhul !e &enireafericitului pentru că era +i Petru plin !e :uhul lui :umneeu, +i locuia cu



femeia sa cum locuie+te un frate cu sora sa, $n cură/ie# :eci, a ie+it !in cetate $n$ntâmpinarea lui Vasile, ca la opt sta!ii +i, &ăân! pe fericitul mer"ân! cu mul/i,a âmit +i a spus' >Ca la un tâlhar ai &enit la mine, stăpâne +i frate># poi,!ân!u-+i sărutare unul altuia $ntru :omnul, au intrat $n cetate +i ru"ân!u-se la

iserica Sfin/ilor patrueci !e mucenici, au mers $n episcopie# poi &ăân!Vasile pe cumnata sa, i-a is' u$ură-te, una mea, iar mai ine-zi! mirea!a Dmnului, $ă$i #entru tine m-am !tenit a veni ai$i.4ar ea a is către !ânsul' >Bucură-te +i tu, preacinstite părinte, căci multă &remeam !orit, ca să sărut picioarele tale cele cinstite>#

poi a is Vasile lui Petru' 8&u-mă *ie, frate, $a +n a$ea!tă na#te !ă te'ihneşti +n i!eri$ă, $u 'amna ta.

4ar Petru a is' >Pe toate câte &ei porunci, le &oi face>#

<ăcân!u-se noapte, iar Petru o!ihnin!u-se $n iserică cu !oamna sa, era acolo +iSfântul Vasile cu cinci ăra/i !rep/i +i le-a is lor' e ve'e*i 'ea!u#ra fratelui meu şi 'ea!u#ra $umnatei meleC

4ar ei au is' >Ve!em pe $n"erii lui :umneeu, a!umrin!u-i +i un"ân! cuaromate patul lor cel neprihănit>#

Vasile a is' Tă$e*i a$um, nimănui !ă nu !#une*i $e-a*i văzut.

!oua i, Vasile a poruncit ca să se a!une poporul, +i, $naintea tuturor, să sea!ucă un &as !e fier, plin !e căruni foarte aprin+i, apoi a is' in!tita mea!ră, !ă-*i +ntinzi r$hia ta.

1a $ntinân!-o, sfântul a is către cei ce /ineau cărunii' >Pune/i $n rochia eicărunii cei aprin+i># Gi i-au pus apoi a is către !ânsa' Să *ii a$ei $ăruni +nhaina ta, #ână $ân' +*i vi zi$e *ie. Gi a poruncit iară+i ca să mai a!ucă al/icăruni aprin+i# poi a is către fratele său' Întin'e-*i, frate, felnul tău". 1l

l-a $ntins# :upă aceea a is către sluitori' Turna*i $ărunii 'in va! +n feln"Einân! ei multă &reme cărunii cei aprin+i $n hainele lor +i rămânân!ne&ătăma/i, s-a $nspăimântat poporul, &ăân! aceasta, +i icea' >:omnul păe+te

pe cu&io+ii săi +i $i &a ferici pe pământ>#

Cân! Petru +i so/ia sa au aruncat cărunii pe pământ, nu era $ntr-$n+ii miros !efum, pentru că nu li s-au ars hainele lor# poi Vasile a poruncit celor cinci

ăra/i !rep/i să spună $naintea tuturor ceea ce au &ăut# Gi au spus poporuluicum au &ăut pe $n"erii lui :umneeu $n iserică, a!umrin! pe <ericitul Petru

+i pe sora lui +i un"ân! cu aromate neprihănitul lor pat# tunci to/i au prea mărit



pe :umneeu, Care cură/e+te pe plăcu/ii Săi !e cle&etirile omene+ti celene!repte#

GGG

;n ilele Cu&iosului nostru Vasile era $n Ceareea o &ă!u&ă !intr-o familienoilă +i foarte o"ată, care petrecea $n !esfătări +i se tă&ălea $n necură/enia!esfrânării !e mul/i ani# :umneeu, Care &rea pocăin/a tuturor, s-a atins !einima ei cu !arul Său +i s-a $n!reptat femeia pe calea cea ună# flân!u-sesin"ură, se "ân!ea la numeroasele sale păcate +i a $nceput a se tân"ui, icân!'>Vai mie păcătoasei, cum &oi răspun!e !reptului Nu!ecător, pentru atâtea păcatece am făcut Casa trupului mi-am stricat-o +i sufletul mi l-am $ntinat# Vai mie,cea mai păcătoasă !ecât to/i, cui m-am asemănat cu păcatele, !esfrânatei sau&ame+ului Căci nimeni n-a "re+it ca mine, mai ales că !upă Bote am făcutatâtea răută/i +i !e un!e &oi a&ea +tire că mă &a primi :umneeu, pocăin!u-mă>#

stfel, tân"uin!u-se, +i-a a!us aminte !e toate faptele ce a făcut, !in tinere/e până la ătrâne/e +i pe care le-a scris pe o ucată !e hârtie# ai pe urmă a scrisunul !in păcatele cele mai "rele +i cu plum a pecetluit hârtia# poi, a+teptân!&remea cân! Sfântul Vasile mer"ea la iserică, a aler"at la !ânsul +i aruncân!u-se $naintea picioarelor lui, cu hârtia, icea' >iluie+te-mă, sfinte al lui:umneeu, pe mine care am "re+it mai mult !ecât to/iD>#

Sfântul a $ntreat-o ce &oie+te !e la !ânsul, iar ea, !ân!u-i hârtia cea pecetluită,i-a is' >4ată, stăpâne, toate păcatele +i fără!ele"ile mele le-am scris pe hârtiaaceasta +i le-am pecetluit iar tu, ca un plăcut al lui :umneeu să nu le cite+ti,nici să !ele"i pecetea, ci numai cu ru"ăciunea ta să le cură/e+ti, căci cre! că Celce mi-a !at "ân!ul acesta te &a aui cân! te &ei ru"a pentru mine>#

Vasile, luân! hârtia, a căutat spre cer +i a is' Damne, al tău e!te lu$rul a$e!ta, $ă 'a$ă #ă$atele a tată lumea le-ai ri'i$at, $u atât mai vârt! #*i !ă$ură*eşti #ă$atele unui a!emenea !uflet #entru $ă tate #ă$atele na!tre !unt

numărate la tine, iar mil!tivirea Ta e!te mare şi neurmată. cestea icân!,sfântul a intrat $n iserică, /inân! hârtia $n mână +i aruncân!u-se $naintea

ertfelnicului, a petrecut toată noaptea ru"ân!u-se pentru acea femeie# !oua i,să&âr+in! !umneeiasca sluă, a chemat pe femeie, i-a !at hârtia pecetluită

precum o primise, icân! către !ânsa' Ai auzit femeie $ă nimeni nu #ate !ăierte #ă$atele 'e$ât numai unul DumnezeuC.

4ar ea a is' >m auit, cinstite părinte, +i pentru aceasta te-am $n!emnat laru"ăciune, spre $n!urările @ui>#



cestea icân!u-le femeia, +i-a !ele"at hârtia +i a aflat +terse toate păcatelesale, afară !e unul, care era cel mai "reu păcat, scris pe urmă# Văân! aceastafemeia, s-a spăimântat +i ătân!u-+i pieptul, a căut la picioarele sfântului,stri"ân!' >iluie+te-mă, roule al lui :umneeu, precum pentru toate

fără!ele"ile mele ai &oit +i ai ru"at pe :umneeu, a+a +i pentru aceasta te roa"ăca să fiu cu totul cură/ităD>#

4ar arhiereul, cur"ân!u-i lacrimi +i făcân!u-i-se milă !e !ânsa, i-a is' S$ală-te femeie, $ă şi eu !unt m #ă$ăt! şi-mi treuie şi mie mil!tivire şi iertare"

A$ela are a $ură*it #ă$atele tale e!te #uterni$ !ă $ură*ea!$ă şi a$e!t #ă$at neşter!, 'a$ă te vei feri 'e a$um +nainte 'e #ă$at şi 'e vei +n$e#e a umla #e$alea Dmnului. A#i nu numai iertată vei fi, $i şi !lavei $elei $ereşti te vei +nvre'ni$i. În!ă te !fătuie!$ !ă mer&i +n #u!tie şi vei afla un ărat !fânt,anume =frem a$eluia !ă-i 'ai a$ea!tă hârtie şi !ă-l r&i, $a !ă mil!tivea!$ă

#entru tine #e 5uitrul 'e ameni, Dumnezeu.

<emeia, !upă cu&ântul sfântului, s-a !us $n pustie, +i, !upă o cale $n!elun"ată, aaflat chilia <ericitului 1frem +i ătân! la !ânsul, a is' >Cu&ioase părinte,miluie+te-mă pe mine, păcătoasaD>#

4ar 1frem, +tiin! cu !uhul pricina &enirii ei, i-a is' >:u-te !e la mine, femeie,căci +i eu sunt un păcătos, treuin!u-mi +i mie !e la al/ii autorD>#

tunci ea, aruncân!u-i hârtia, i-a is' >rhiepiscopul Vasile m-a trimis la tine,ca, ru"ân!u-te lui :umneeu, să-mi cură/ească păcatul meu, cel scris $n hârtiaaceasta, pentru că pe celelalte păcate el le-a cură/it iar tu pentru un păcat să nute lene&e+ti a te ru"a, pentru că la tine sunt trimisă>#

Cu&iosul 1frem i-a is' >u, fiin!că cel ce a putut milosti&i pe :umneeu pentru păcatele tale cele multe, cu atât mai &ârtos ;l poate ru"a pentru un sin"ur păcat# :eci !u-te +i nu sta, ca să-l afli $ntre cei &ii, mai $nainte până a nu se !ucela :omnul>#

1a, $nchinân!u-se cu&iosului, s-a $ntors $n ora+# poi, intrân! $n cetate, a sosit la$n"roparea Sfântului Vasile, pentru că acum murise +i se !ucea sfântul lui trup lamormânt# :ar femeia $ntâmpinân!u-l, a $nceput a stri"a cu multă tân"uire,aruncân!u-se la pământ +i icân! către !ânsul, ca +i cân! ar fi fost &iu' >Vai mie,sfinte al lui :umneeu, &ai mie ticăloasei, pentru aceasta m-ai trimis $n pustie,ca fără a mea supărare să ie+i !in corpD 4ată m-am $ntors $n a!ar, suferin! atâtaosteneală $n pustie# :umneeu să &a!ă +i să u!ece $ntre mine +i $ntre tine, căciai putut sin"ur să-mi !ai autor +i la altul m-ai trimis>#



?icân! acestea, a aruncat hârtia !easupra patului sfântului, spunân! la tot poporul !espre osteneala sa# =nul !in clerici, &rân! să &a!ă ce este scris pehârtie, a luat-o +i, !ele"ân!-o, n-a aflat $ntr-$nsa nimic, căci toată hârtia eracurată +i a is femeii' >imic nu este scris aici, !ar pentru ce te ostene+ti,

ne+tiin! iuirea !e oameni cea ne"răită a lui :umneeu, care s-a făcut cătretine>#

Văân! poporul această minune, a preamărit pe :umneeu, Care a !at oasemenea putere roilor săi, +i !upă mutarea lor !in &ia/ă#

GGG=n e&reu, anume 4osif, locuia $n Ceareea +i era !octor atât !e iscusit, $ncâtcuno+tea pe omul care era să moară cu patru sau cinci ile mai $nainte#

Purtătorul !e :umneeu, Părintele nostru Vasile, mai $nainte &ăân! cu !uhul$ntoarcerea lui către 8ristos, care a&ea să fie, $l iuea foarte mult +i a!eseori $lchema la !ânsul +i $l po&ă/uia să se lase !e le"ea lui +i să primească SfântulBote iar 4osif se ferea, icân!' >;n cre!in/a $n care m-am născut, $n aceea&oiesc să mor>#

Sfântul i-a is' Să mă $rezi #e mine, $ă ni$i eu, ni$i tu nu vei muri, #ână $enu te vei naşte 'in a#ă şi 'in Duh $ă$i fără 'e a$e!t 'ar nu-*i e!te $u #utin*ă!ă intri +n +m#ără*ia lui Dumnezeu. Bare #ărin*ii tăi nu !-au tezat +n nr şi +n mareC =i au ăut 'in #iatră $are era #re+n$hi#uire a lui 6ri!t!, #iatra'uhvni$ea!$ă, are S-a nă!$ut 'in Fe$iară #entru mântuirea na!tră şi #e$are #ărin*ii tăi 7-au ră!ti&nit 'ar fiin' +n&r#at, a +nviat a treia zi, a#i +năl*ân'u-Se la $eruri, a şezut 'e-a 'rea#ta Tatălui şi 'e a$l va veni !ă

2u'e$e viii şi mr*ii.

Sfântul $i spunea multe +i folositoare cu&inte, !ar e&reul rămânea $n necre!in/asa# Cân! a sosit &remea !ucerii sfântului la :umneeu, s-a $molnă&it +i achemat pe e&reu, treuin!u-i autor !octoricesc !e la !ânsul, +i i-a is' e *i !e

#are 'e mine, 5!ifeC

1l, pipăin! &inele sfântului, a is către panici' >Să "ăti/i toate cele !e $n"ropare,că &a muri $n!ată#>

4ar Vasile i-a is' 4u ştii $e &răieşti.

1&reul răspunse' >Să mă crei stăpâne, că astăi până a nu apune soarele, &eimuri>#



Vasile i-a is' De vi rămâne #ână 'iminea*ă la $ea!ul al şa!elea, atun$i $evei zi$eC

4osif răspunse' >Să mor eu>#

Sfântul i-a is' u a'evărat !ă mri #ă$atului şi !ă viezi Dmnului.

1&reul a is' >Gtiu ce "răie+ti, stăpâne iată mă ur /ie că !e &ei fi &iu pânămâine, apoi &oi face &oia ta>#

:eci, Sfântul Vasile s-a ru"at lui :umneeu ca să-i prelun"ească &ia/a până a!oua i pentru mântuirea e&reului +i a !oân!it cererea# !oua i a trimis să-lcheme +i 4osif nu cre!ea pe slu"a care-l chema, că, a!ică Vasile să fie &iu $nsă s-a !us, &rân! să-l &a!ă mort# :ar, &ăân!u-l că este &iu, a căut la picioarele luicu inimă curată +i a spus' >are este :umneeul cre+tinilor +i nu este alt:umneeu afară !e 1l !eci mă lepă! !e e&reimea cea urâtă !e :umneeu +i măapropii !e a!e&ărata cre!in/ă cre+tinească porunce+te, sfinte părinte, să-mi !eaSfântul Bote, mie +i la toată casa mea>#

Sfântul Vasile i-a răspuns' Te vi teza eu !in&ur $u mâinile mele.

propiin!u-se, e&reul a pipăit mâna cea !reaptă a sfântului +i i-a is'>eputincioase sunt puterile tale, stăpâne, +i firea a slăit !esă&âr+it !rept aceea

nu &ei putea sin"ur să mă otei>#

Vasile răspunse' Avem #e <i'itrul are ne +ntăreşte.

Sculân!u-se, a intrat $n iserică +i a oteat $naintea tuturor pe e&reu +i toatăcasa lui, numin!u-l 4oan, +i l-a $mpărtă+it cu !umneeie+tile 2aine, sluin! sin"ur $n acea i +i $n&ă/ân! multe pe cel oteat, !espre &e+nica &ia/ă#

Dân' $uvânt 'e +nvă*ătură $uvântătarelr !ale i, a vie*uit #ână la $ea!ul al

nuălea a#i, 'ân' tuturr $ea mai 'e #e urmă !ărutare şi iertare, a +năl*at mul*umire lui Dumnezeu #entru tate ne&răitele 7ui 'aruri şi, fiin' +n$ăru&ă$iunea +n &ura lui, şi-a 'at !ufletul +n mâinile lui Dumnezeu. De$i, !-a'u! arhiereul şi marele $uvântătr +n via*a 'e ve$i, +n ziua 'intâi a lunii ianuarie, +n al $in!#reze$ilea şi $el mai 'e #e urmă an al +m#ără*iei lui alen!şi +n al #atrulea an al +m#ără*iei lui >ra*ian (3E:-3E@), $are a +m#ără*it 'u#ăalentinian, tatăl !ău.

%arele Sfânt a!ile a #ă!trit i!eri$a lui Dumnezeu ani, G luni şi 1G zile

'e$i a vie*uit t*i anii 'e la naşterea !a #atruze$i şi $in$i (333-3E).



1&reul cel nou oteat, &ăân! pe sfântul răposat, a căut $n fa/a lui +i a is culacrimi' >Cu a!e&ărat, roule al lui :umneeu, Vasile, nici acum n-ai fi murit,!acă n-ai fi &oit sin"ur>#

!unân!u-se mul/i arhierei, au cântat psalmii cei !easupra "ropii +i au $n"ropatcinstitele moa+te ale marelui plăcut al lui :umneeu, Vasile, $n isericaSfântului ucenic 1upsihie#

;n+tiin/ân!u-se !e aceasta ri"orie, Cu&ântătorul !e :umneeu, fiin! pe atunci

episcop al cetă/ii Sasima, a scris cu&ântul !e $n"ropare, +i &enin! !upă câte&a



ile, l-a citit !easupra mormântului cu multe lacrimi, lău!ân! pe =nul:umneeu $n 2reime, Căruia 4 se cu&ine sla&a $n &eci#

min#



Sinaxar & !omenirea celui 'ntre sfin%i părintelui nostru Vasile cel mare,arhiepiscopul Cezareei Capadociei

2ot $n această i (% ianuarie), pomenirea celui $ntre sfin/i părintelui nostru Vasilecel mare, arhiepiscopul Ceareei Capa!ociei#

cest mare părinte al nostru Vasile a trăit pe &remea $mpăratului Valens, cân!Biserica era tare pri"onită !e necre!in/a lui rie, ereticul# 4ar Sfântul a!ile aa#ărat $u tată #uterea 'rea#ta $re'in*ă +i a $n!rănit să mustre chiar $n fa/ă pe$mpăratul Valens, căut +i el $n ereia lui rie#

Tatăl Sfântului a!ile era 'in /nt şi !e numea tt a!ile, iar mai$a !a era 'ina#a'$ia şi !e numea =milia.

Sfântul Vasile a $ntrecut $n +tiin/ă pe cei !in timpul său +i pe cei !in &echime,căci $n&ă/ase toată filoofia +i toate +tiin/ele !in &remea aceea# :eci, co&âr+in!

pe to/i nu numai cu filoofia +i cu mintea cea ascu/ită, ci +i cu puterea +i &ia/acea $munătă/ită, a fost sfin/it arhiereu al rhiepiscopiei !in CeareeaCapa!ociei#



a arhiereu, a 'u! lu#te &rele #entru $re'in*a rt'?ă, #unân' +n uimire$hiar #e 're&ătrul l$ului, $are nu !-a #utut +m#trivi +n*ele#$iunii şi tăriei +n $re'in*ă a !fântului. Prin cu&ântările sale a lo&it $n cre!in/ele "re+ite aleereticilor a !at $n&ă/ături +i $n!emnuri pentru una $ntocmire a oiceiurilor a

luminat tainele $ele a'ân$i ale fă#turii a #ă!trit turma lui 6ri!t!, +nvă*ân' #e t*i şi a2utân' #e !ăra$i, #e lnavi şi #e ătrâni, +n aşezământul !ău ve!tit,numit a!ilia'a.

A tre$ut $ătre Dmnul +n anul 3E@, $ân' nu +m#lini!e +n$ă :0 'e ani.

Gi era Sfântul Vasile om foarte $nalt la stat +i !rept ca o făclie uscă/i& +i slăit !eaunare +i !e &e"here oache+ la fa/ă, !ar oraul $n"ălenit nasul lun"uie/sprâncenele cercuite +i plecate, asemenea omului "ân!itor fruntea $ncre/ităumerii orailor ie+i/i, tâmplele a!âncite cam ple+u& la păr cu ara !estul !elun"ă, căruntă pe umătate# Pomenirea lui se să&âr+e+te $n Sfânta Bisericăsoornicească#



Sinaxarul Sfin%ilor Capadocieni & Via%a Sfântului Vasile cel mare,arhiepiscopul Cezareei Capadociei

În 3H@-330 !e năştea +n ezareea a#a'$iei un #run$ ine$uvântat, unul 'intre #ărin*ii $a#a'$ieni, 'ar !in&urul $are !-a u$urat 'e $in!tea 'e a fi numit I$el mare. are personalitate eclesiastică, or"aniator, ecelenteponent +i apărător al a!e&ăratei $n&ă/ături !e cre!in/ă, părinte almonahismului răsăritean, reformator al litur"hiei, arele Capa!ocian rămâne $n

permanen/ă o pil!ă &ie pentru sluitorii +i fiii Bisericii lui 8ristos#

lă!tar al unei familii ine$uvântate

/ărin*ii !ăi, a!ile şi =milia, !e neviau #entru $ură*ia !ufletului, #entru #rimirea $elr !trăini, #entru +n&ri2irea $elr lnavi, #entru +n&ri2irea!lu2itrilr i!eri$ii.

Sfântul ri"orie 2aumatur"ul, care i-a cunoscut foarte ine, spunea că i-au uimit pe locuitorii Pontului +i ai Capa!ociei pentru !ra"ostea ce o arătau celor săraci#;nsă !arul !e mare pre/ pe care familia capa!ociană $l a!ucea Bisericii erau

copiii lor, nouă sau ece &lăstare# Dintre t*i au răma! $un!$u*i $u numele'ar $in$i9 %a$rina, a!ile, 4av$ratie, >ri&rie şi /etru.



– #acrina s/a n"scut pe la 92/92;, a adormit întru Domnul într/o si"strie şi este cinstit" ca 'fânt".

– avcratie s/a n"scut în 992, a a8uns 8udec"tor şi a murit c"lu!"r în 9</9<;.

–

=ri!orie s/a n"scut la 99>/99<, s/a c"s"torit, a a8uns episcop de ?ssa şimare teolo!, a adormit în 9;> şi este cinstit ca 'fânt.– Petru, cel din urm" dintre cei cinci, s/a n"scut probabil pe la 9></9>@, a

a8uns episcop al 'evastiei şi a murit în 9;2.

A #rimit 'in #run$ie e'u$a*ie alea!ă Venirea pe lume a marelui Vasile a fost $nso/ită !e o minune, a+a cum ne$ncre!in/eaă fratele său mai tânăr, ri"orie, episcopul *ssei# 1l a fost ro!ul

ru"ăciunii fierin/i a tatălui său, Vasile# 4me!iat !upă na+tere, pruncul a fost$ncre!in/at unei !oici !in satul nnisa, la câ/i&a Om !e eoceareea#

crescut su $nrâurirea unicii sale, acrina (cea ătrână), care fusese ucenicaSfântului ri"orie 2aumatur"ul# 1a a stat $n permanen/ă lân"ă Vasile +i acrina(cea tânără) $mpărtă+in!u-le acestora $n&ă/ătura !uho&nicească i&orâtă !in

o"ată sa eperien/ă !e &ia/ă# Bunica &a rămâne $n amintirea celor !oi copii caun a&&a, ca un părinte al $nceputului lor !e &ia/ă# Sfânta acrina a reu+it să!e+tepte $n sufletul copilului $nceputul fricii !e :umneeu, care !e altfel a prinsră!ăcini a!ânci#

Via/a Sfintei acrina +i a Sfântului Vasile cel mare repreentau măsura +ietalonul pentru copiii mai mici ai familiei, ro! al e!uca/iei alese primite !e la

unica lor acrina cea Bătrână# Primele lec/ii !e retorică le-a primit !e la tatălsău Vasile, el $nsu+i retor $n Ceareea Capa!ociei#

2atăl, cu autorul 1miliei +i al ătrânei acrina, l-a $n!rumat pe tânărul Vasilespre !ouă căi' e!uca/ia +i ne&oin/a pentru &irtute#

I8etr +ntre retri, fil!f +ntre fil!fi, #ret #entru $reştini +nainte 'ehirtnie

=n rol esen/ial $n e!uca/ia sa l-a a&ut +i unchiul său ri"orie !e care s-a le"atsuflete+te# ri"orie &a aun"e mai târiu episcop, el fiin! acela care a călăuit

primii pa+i ai tânărului Vasile spre +coala !in Ceareea Palestinei# ici &a aun"e$n anul 3FI să $n&e/e alături !e Sfântul ri"orie 2eolo"ul, cel care mai târiu $i&a fi prieten apropiat#

5ma&inea marelui $a#a'$ian e!te #u!ă +n lumină 'e $ătre Sfântul >ri&rie I=l a f!t retr +ntre retri +nainte 'e a #rimi $ate'ra 'e !fi!t, fil!f +ntre



fil!fi +nainte 'e a a!$ulta le$*ii 'e fil!fie, iar $eea $e e!te mai 'e !eamă, el a f!t #ret #entru $reştini +nainte 'e hirtnie.

Vasile era consi!erat un "eniu, căci cum altfel s-ar eplica cu&intele cole"ului

său ri"orie ;n afară !e ri"orie, Sfântul Vasile cel mare s-a apropiat +i !e al/i!oi cole"i, 1useiu +i 4larion, +i ace+tia copii cu aleasă e!uca/ie cre+tină# Cu1useiu a le"at o prietenie foarte strânsă# ai târiu, $n timpul +colii !inConstantinopol, &or $mpăr/i aceea+i cameră# 2ot $n Ceareea, Vasile $l &a $ntâlni

pe Sofronie, capa!ocian +i el, care a urcat treptele ierarhiei !e stat aun"ân!eparhul Constantinopolului# ;n cea !e-a I7I epistolă a sa, Vasile $i aminte+te !e

prietenia pe care o le"aseră $n anii !e +coală !in Ceareea, prietenie care, spuneVasile, a $nceput 5la &ârsta !intâi> +i a continuat până la ătrâne/e#

A !tu'iat la $ele mai +nalte ş$li ale tim#ului !ău

:upă terminarea stu!iilor !in Ceareea $n anul 3F7, Vasile a fost trimis, !atorită o"atelor cuno+tin/e pe care le a&ea precum +i iste/imii sale, să stu!iee la celemai alese +coli ale timpului !in Constantinopol +i tena, un!e a a&ut !ascălirenumi/i, precum $n&ă/atul @ianiu# Sufletul $i era ca un pământ $nsetat# &ea $ncaracterul său ce&a !in lo"ica Sfântului 4ustin, martirul +i filosoful, care, tânăr fiin!, $ncercase toate sistemele filosofice, au!iin! profesori pita"oreici,

peripatetici, stoici +i platonici, fără ca acestea să-l !epărtee !e a!e&ăr# cestlucru $l &a sulinia +i arele Vasile $n omilia sa Către tineri, atunci cân! $i

$n!eamnă pe ace+tia să fie asemenea alinelor care alear"ă la toate florile !ar cule" !oar polenul#

uns $n marea cetate a Constantinopolului, Vasile s-a "răit să-l $ntâlnească pe@ianiu# 1l era cel mai mare !ascăl al &remii, cel mai mare !intre retori#Con!ucerea +colii !in Constantinopol $l silise să părăsească cetatea +i să-+i!eschi!ă o +coală $n icomi!ia, cetate o"ată !e pe malul Bosforului# Se pare căVasile mer"ea !eseori $n icomi!ia pentru a-l au!ia pe marele @ianiu# 1l &a

păstra mai târiu o o"ată corespon!en/ă cu acesta, aproape IM !e epistole,

!intre care %3 sunt consi!erate autentice#

:espre perioa!a petrecută la Constantinopol nu eistă foarte multe informa/iiistorice, se +tie !oar că aici sfântul a rămas !oar o scurtă perioa!ă !e timp, +iaceasta !eoarece sofismul +i oratoria, +tiin/e aate pe filosofia enciclope!ică nul-au putut satisface pe tânărul căutător !e a!e&ăr#

/rietenia $u Sfântul >ri&rie Tel&ul



:in Constantinopol, Sfântul Vasile cel are a plecat la tena (3M%) un!e a!e&enit un prieten cu Sfântul ri"orie 2eolo"ul pe care-l cunoscuse la +coala!in Ceareea Palestinei#

Sfântul >ri&rie vreşte 'e!#re anii #etre$u*i +m#reună la Atena9 I4e-am'e!$#erit unul altuia 'rin*ele, a $ărr tin*a $mună era iuirea 'e+n*ele#$iune, via*a $ea le#ă'ată 'e lume, şi am f!t unul #entru altul tate9 şi

#rieteni, şi $me!eni, şi ru'enii. u a!emenea !entimente unul fa*ă 'e altul tin'eam ni +nainte, neavân' $a a2utr 'e$ât #e Dumnezeu şi iuireana!tră.

:rumul pe care mer"eau cei !oi tineri i !e i cuno+tea !oar !ouă !irec/ii, iserica +i +coala' IDuă $ăi ne erau $un!$ute9 $ea 'intâi 'e!ăvârşită ne'u$ea la !fintele na!tre i!eri$i şi !#re +nvă*ătrii 'e a$l, $ealaltă, $are nuera 'e a$eeaşi vre'ni$ie $a $ea 'intâi ne 'u$ea la +nvă*ătrii ştiin*elr lumeşti, mărturise+te Sfântul ri"orie 2eolo"ul#

Sfântul a!ile $el mare - Da!$ăl al vie*ii mnahale ;n anul 3MM, Sfântul Vasile cel are părăse+te tena +i se $ntoarce $n patrianatală, nemai"ăsin!u-l $n &ia/ă pe tatăl său# @a ru"ămintea capa!ocienilor elsupline+te cate!ra !e retorică a tatălui său# 2otu+i, Sfântul a!ile $el %are nu !e!im*ea +m#linit, el ştia $ă a'evărata via*ă, I!in&urul mi2l$ 'e a a2un&e la'e!ăvârşire e!te a$ea!ta !ă-*i vinzi averea, !ă +m#ar*i fra*ilr !ăra$i şi, mai ale! !ă nu te +n&ri2eşti 'e $ele ale vie*ii a$e!teia şi !ă nu fii le&at $u !ufletul 'enimi$ 'in $ele 'e ai$i.

Sfântul Vasile cel mare consi!era că &ia/a e&an"helică autentică este lepă!area!e lume, fie $n milocul mul/imii oamenilor, fie $n pustie# Pentru a lua pulsul&ie/ii monahale !in &remea sa, Sfântul Vasile cel are a făcut !ese incursiuni $nesopotamia, Siria, Palestina +i 1"ipt#

Ii, +ntr-a'evăr, !#une el, #e mul*i am &ă!it +n fame şi +n !ete, +n fri& şi +nli#!ă 'e haine, ne$ru*ân'u-şi tru#ul şi nevin' !ă #arte $âtuşi 'e #u*in &ri2ă'e el. %irân'u-mă 'e a$ea!ta şi feri$in' via*a unr a!emenea ăra*i $arearăta +n fa#te $ă #arta +n tru#ul lr martea lui 5i!u!, am 'rit şi eu !ă mă

fa$, 'u#ă $ât +mi va fi $u #utin*ă, următr lr.

Sfântul Vasile cel mare, $ntorcân!u-se !in călătorie, a &ăut cum călu"ării care&ie/uiau $n sin"urătate, $n pustiul Ceareei, erau mai !e "raă sin"urateci !ecâtretra+i# 1l a fost cel care i-a a!unat pe ace+tia $n locuri or"aniate, stailin!

astfel o oarecare rân!uială#



u !upă mult timp, $n urul său s-au a!unat mul/ime !e ucenici, punân!u-seastfel temeliile primei comunită/i cenoitice $n 3MH, pe malul râului 4sis, lân"ă

eoceareea# ici este &iitat !e unul să prieten Sfântul ri"orie +i $mpreunăre!acteaă <ilocalia, o colec/ie !e tete !in scrierile lui ri"en# 2ot acum sfântul

concepe Ae"ulile monahale mari +i mici#

Sfântul a!ile $el mare a f!t şi rămâne unul 'intre marii #ărin*i ai mnahi!mului 'e ti# $hinvial.

În anul 3GJ, Sfântul a!ile $el %are a #rimit harul #re*iei, fiin' hirtnit 'ee#i!$#ul =u!eiu 'e ezareea. A f!t ale! e#i!$# al $munită*ii 'inezareea a#a'$iei şi e?arh al /ntului, #ă!trin' nuă ani9 'in 3E0 şi

#ână +n 3E@, $ân' tre$e la Dmnul #e 'ata 'e 1 ianuarie.

Sfântul a!ile $el mare - Da!$ăl al #erei filantr#i$e :e la Sfântul Vasile cel mare, Biserica a mo+tenit un o"at teaur' opere!o"matice, ascetice, ee"etice, omilii +i cu&ântări, pane"irice, re"ulile monahalemari +i mici, canoane +i @itur"hia ce-i poartă numele#

;n Ceareea Capa!ociei a $nfiin/at institu/ii !e asisten/ă socială cunoscute sunumele "eneric !e Vasilia!e, cum ar fi' aile, ospătării, case pentru ree!ucareafetelor !ecăute, +coli tehnice +i spitale pentru lepro+i#

Sfântul a!ile $el mare, a#ărătr al 're#tei $re'in*e Sfântul Vasile cel mare este un mare apărător al a!e&ărului, apărân! !reaptacre!in/ă $naintea ereticilor care tă"ă!uiau !umneeirea <iului con!u+i !e1unomiu (arieni) sau !umneeirea Sfântului :uh (pne&matomahii sau a!ep/ii luiace!onie)#

cti&itatea sa apolo"etică nu a fost pri&ită cu ochi uni !e toată lumea, iar $n

unele cauri a fost pe ne!rept acuat !e ereie# 1l a fost acuat că ar fi a!usino&a/ii $n $n&ă/ătura Bisericii# Ca răspuns la aceste acua/ii, Sfântul Vasile ascris tratatul :espre :uhul Sfânt, $n care arată !umneeirea +i cinstirea :uhuluicu 2atăl +i cu <iul, a!ică e"alitatea celor trei Persoane ale Sfintei 2reimi#

Pentru a staili $n&ă/ătura !espre :uhul Sfânt, s-a $ntrunit sino!ul !e la Aimini,un!e s-a semnat +i o mărturisire !e cre!in/ă#

;n anul 3.F, $mpăratul Valens a urcat pe tronul Bian/ului# cesta era

simpatiant al arianismului +i i-a ecomunicat pe to/i episcopii ce semnaseră



mărturisirea !e la Aimini, $nsă Sfântul Vasile cel mare a reu+it să se men/ină $nscaun#

Sfântul a!ile $el mare e!te #răznuit #e 'ata 'e 1 ianuarie a fie$ăruia an, iar

7itur&hia $are-i #artă numele !e !ăvârşeşte 'e ze$e ri #e an9 +n #rimele$in$i Dumini$i ale /!tului %are, +n ;ia şi Sâmăta %are, +n A2unul ră$iunului şi al tezei şi #e 1 ianuarie, ziua 'e #răznuire a Sfântului.

Sfântul Vasile cel are a a&ut ru!e pe teritoriul Aomâniei !e ai (:acia carpato-!anuiano-pontică) $ntre care pe episcopul Bretanion al 2omisului +i pe Sfântulucenic Sa&a !e la Buău#

(Sina?arul Sfin*ilr a#a'$ieni, ='itura uvântul ie*ii, u$ureşti, H00@)



Sfântul Ierarh Vasile cel mare & Sfinte moa*te



%aştele Sfântului a!ile $el mare aflate la Sin'ul i!eri$ii >re$iei, Atena

8a$la $u !finte maşte 'e la %ănă!tirea 5virn, Sfântul %untele Ath! -

Sfintele maşte ale Sfântului a!ile $el mare, ale Sfântului >ri&rie al 4i!!ei şi ale uvia!ei %a$rina ('e la !tân&a la 'rea#ta)



%âna Sfântului a!ile $el mare, ate'rala Sfântul >her&he ene*ia, 5talia

/ărti$i$a 'in maştele Sfântului a!ile $el mare (man'iula) 'e la %ănă!tirea ISfin*ii Trei 5erarhiK



/ărti$ele 'e !finte maşte ale Sfântului a!ile $el mare, ale Sfintei %a$rina şi

ale Sfântului >ri&rie Dial&ul, S$hitul Sfântul 5erarh 4i$lae 'in >iur&iu



Cum a a+uns mâna dreaptă a Sfântului Vasile cel mare 'n recia-

8a$la 'e ar&int 'in 1J@ $u m'ele izantine +n $are e!te #ă!trată mâna'rea#tă a Sfântului a!ile $el mare şi $are !e &ă!eşte +n $lă'irea Sfântului

Sin' al i!eri$ii >re$iei

;n sala !e +e!in/e a Sfântului Sino! permanent al Bisericii reciei este păstratăcu multă e&la&ie, $ntr-o raclă !e ar"int, mâna !reaptă a Sfântului nostru PărinteVasile, arhiepiscopul Ceareei, cel până la cer strălucitor +i mare# Sfintelemoa+te sunt păstrate $ntr-o raclă !in ar"int, pe care este inscrip/ionată !ata !e %0feruarie %HF9#



5$ană a Sfântului a!ile $el mare - Atelierul 'e #i$tură al %ănă!tirii Sfântul >ri&rie Sinaitul, Lel!eMville, A, SA



Cân! +i cum a fost !escoperită $n Sfântul Sino! mâna !reaptă a marelui nostruPărinte Aăspunsul cu pri&ire la realitatea istorică mo!ernă +i isericească $l !au!ocumentele &aloroasei arhi&e a Sfântului Sino! al Bisericii reciei#

4i$mi'ia (azi 5zmit) !e &ă!eşte +n >lful A!taNin! 'in /r#nti'a.Ft&rafie 'in iunie 1@H1

;n iunie %9I%, ora+ul icomi!ia, un!e $+i a&ea re+e!in/a itropolia ($nfiin/ată $nsecolul 4), a fost capturat !e trupele lui emal, a&ân! ca urmare eo!ul $n$ntre"ime al popula/iei orto!oe +i !istru"erea ora+ului#



%u!tafa Lemal +n 4i$mi'ia, iunie 1@H1

Sfintele moa+te sal&ate !in itropolia icomi!iei +i !in ănăstirea SfântuluiPantelimon, aflată lân"ă mitropolie, au fost pre!ate $n racle, pe I. iunie %9I%,na&ei !e răoi 5ilOQs6 care se afla ancorată $n portul PrQnOipo#

ru$işătrul ILilNO!P



;n copia Procesului-&eral al re"istrului sfintelor &e+minte +i oiecte !e cult aleBisericilor !in icomi!ia (a!ică ale itropoliei +i Bisericii SfântuluiPantelimon) sunt men/ionate printre altele'

5Cufărul cu numărul 7 con/ine următoarele' :ouă mitre !e mitropolit, o1&an"helie $n manuscris oi+nuit, trei căr/i arhiere+ti oi+nuite, o raclă !inar"int, con/inân! mâna !reaptă a Sfântului Vasile +i !i&erse !aruri, !ouă ră/ări!in ar"int, patru cruci mici, nouă 5florini6 !in inele, o raclă cu moa+tele maimultor mucenici (!intre cei I0 000 ar+i $n icomi!ia), trei câre !e patriarh, (una!in ar"int, !ouă !in fil!e+ cu mâner !in aur +i a treia cu mâner !in os), o1&an"helie rusească cu coper/i !in aur +i alte !ouă "rece+ti (una cu coper/i !inar"int +i cealaltă cu coper/i !in aur), trei !iscuri !in ar"int, trei lin"uri/e !inar"int, o copie Kcu/ita+R, paispreece acoperăminte !e sfinte potire, o stea !inar"int, o tiplotă !in ar"int, o cruce mică !in ar"int, un &as pentru anaforă, o ramă!in ar"int "ra&ată cu mo!elul ;n&ierii, opt "hirlan!e !in ar"int pentru icoane, optstele mici, !ouă acoperăminte !e sfinte potire ro!ate cu măr"ele, &e+mântullitur"ic arhieresc al patriarhului nastasie (a&ân! !ouă feloane, !ouă epitrahile,!ouă râuri ro!ate cu fir !in aur, !ouă stihare, o pereche !e mânecu/e), un&e+mânt litur"ic arhieresc (alcătuit !intr- un râu ro!at cu fir !in aur, cu !ouăcatarame !in sticlă !ouă e!erni/e, un epitrahil ro!at cu fir !in aur, !ouăo!ă!ii !e patriarh (omofoare)6#

itropolitul lTan!ros Ai"Upoulos al icomi!iei s-a născut $n !rianopol, $n

anul %HM%# stu!iat teolo"ia la <acultatea !e 2eolo"ie !in 8lOi +i a sluit, timp!e !oi ani, ca pre!icator $n re"iunea ace!onia# ;n anul %HH% a fost hirotonitepiscop &icar al itropoliei !in Vo!en# ;n %H9% a fost ales mitropolit !e Vrna,!ar nu a fost acceptat !e cre!incio+ii ul"ari# ;n acela+i an a fost transferat $nitropolia Pela"onQa +i $n anul %H9M a fost chemat să păstorească mitropolia

eoceareei# ;n %903 a fost ales mitropolit al 2esalonicului# :in acest scaunmitropolitan, $n anul %9%0, a fost promo&at $n stră&echea itropolie a

icomi!iei# :in acest scaun mitropolitan a plecat $n anul %9I%, !upă e&acuareaora+ului $n timpul răoiului eleno-turc# fost ultimul itropolit al icomi!iei

+i a a!ormit $ntru :omnul pe I7 iunie %9IH# Prin scrisoarea sa !in IH octomrie%9II, mitropolitul lTan!ros al icomi!iei $l roa"ă pe inistrul arinei săor!one &erificarea lucrurilor mai $nainte men/ionate +i să se $n"riească !e

primirea lucrurilor lui personale# :ocumentul respecti& men/ioneaă'

'fânta #itropolie a icomidiei$esalonic, 2 octombrie 1;22

*"tre 5Acelen%a sa, d/nul #inistru al

#arinei 'tatului =rec -tena



1celen/ă, !upă ce armata lui eml a cucerit $n iunie %9II cetatea icomi!ia,re+e!in/a mitropolitană a pro&inciei mele, lucrurile sal&ate !in itropolia mea +i!in ănăstirea Sfântului Pantelimon' un număr !e cufere (%M), pachete (I) +i

cutii !in lemn (I), au fost pre!ate, pe I. iunie %9I%, na&ei !e răoi 5ilOQs6,care era ancorată $n portul PrQnOipo, a+a cum au fost acestea consemnate $n!ocumentul cu numărul M93F +i cu !ata !e %I au"ust al acestui an (%9I%),con/inân! +i copia in&entarierii lucrurilor mai sus men/ionate, K!ocumentR caremi-a fost trimis !irect !e "u&ernatorul "rec !e atunci al Constantinopolului, !-nul VUtsi#

ereu+in! $ntre timp să iau aceste lucruri !in na&a 5ilOQs6, am a+teptat un prile potri&it pentru asta +i, astfel, $n urmă cu o lună, atunci cân! su pretetulre&olu/iei na&a 5ilOQs6a acostat aici $n port, m-am "răit să cer +i să primesclucrurile, !ar ca răspuns coman!antul na&ei m-a $n+tiin/at că toate acestea aufost pre!ate printr-un Protocol na&ei5&erof6# :e aceea, am onoarea, !-nuleinistru, să &ă ro" să or!ona/i, a+a cum cre!e/i !e cu&iin/ă, &erificarealucrurilor mai $nainte men/ionate +i să-mi comunica/i $n ce chip este posiil sămă $n"riesc +i să-mi primesc, $n cele !in urmă, lucrurile personale, men/ionate$n in&entarierea $ncheiată, lucruri care, ca refu"iat, $mi sunt asolut necesare +isunt sin"urele rămase !in $ntrea"a mea a&ere +i a celor trei surori ale mele,&ă!u&e, restul Ka&eriiR fiin! efuită sau !ispărută#

Vă ro", a+a!ar, $n numele filantropiei, să face/i tot ce &ă stă $n putin/ă pentru a-mi primi cât mai rapi! lucrurile men/ionate# Preenta mea scrisoare &ă &a fi$nmânată prin repreentantul meu comercial aflat $n tena, !-nul # alpaOtsQs,

prin care a+tept, !e asemenea, +i răspunsul#

-l d/voastr", 5Acelen%" +nfl"c"ratul ru!"tor şi cu totul

râvnitor c"tre Dumnezeu #itropolitul -lAandros al icomidiei



ru$işătrul IAvQrfP

inistrul arinei, # VoWl"aris, $ntreprin!e toate ac/iunile necesare, fiin!informat !e coman!atul <lotei că lucrurile itropoliei icomi!iei primite !e pena&a !e răoi 5&Tfor6, au fost pre!ate pe %F octomrie %9II arhiman!rituluihermanUs Aoumnis, secretarul Sfântului Sino! +i 5a+eate $n BisericaSfântului n!rei !e lân"ă Palatul Sino!al, $n afară !e Sfântul ir, care a fost pus$ntr-un !ulap $n care se afla +i Sfântul ir al Sfântului Sino! +i al sfintelor moa+te păstrate $n Biroul prim-secretarului6# =lterior, inistru VoWl"aris cite+tecomisiei Sfântului Sino! raportul coman!antului <lotei +i scrisoareaitropolitului icomi!iei $n &e!erea reol&ării chestiunii#

rhiman!ritul hermanUs Aoumnis, prin raportul cu numărulH3FX%7X%0#%9II, informeaă Sfântul Sino! !espre primirea oiectelor sfinte#

Aaportul rhiman!ritului hermanUs r# AoumnisPrim-secretarului Sfântului Sino!

r# %.0, tena, %7 octomrie %9II

Către Sfântul Sino!, inistrul arinei a trimis Sfântului Sino! oiectele !e cultcare apar/in ănăstirii Sfântului Pantelimon !in icomi!ia +i o!ă!iile pe carele-am primit prin protocolul !e li&rare +i primire, al cărui copie am !epus-o$mpreună cu preentul raport, prin care am arătat că nu am putut să refu

primirea +i păstrarea acestor oiecte sfinte, pe care, !in e&la&ie, armata +i flota"recească a a&ut !orin/a să le a!ăpostească +i să le păstree#



2oate lucrurile primite le-am a+eat temporar $n Biserica Sfântului n!rei, !inapropierea Sfântului Sino!, $n afară !e Sfântul ir, pe care l-am păstrat $n!ulapul $n care se află +i Sfântul ir al Sfântului Sino!, iar raclele cu sfintelemoa+te $n !ulapul prim-secretarului#

&ân! con&in"erea că Sfântul Sino! &a !ispune primirea $n une con!i/ii aacestor oiecte sfinte, &ă ro", cu smerenie, a+a cum a hotărât comisia, !acă se

poate, să &ă $n"rii/i pentru primirea, or!onarea +i si"uran/a acestora#

*u adânc" smerenie -rimandritul =ermanCs oumbEnis

Sino!ul !eci!e 5să comunice aceasta inisterului Cultelor, ca !upă o $n/ele"ere prelailă cu inistrul arinei, să facă !emersurile necesare $n &e!erea păstrăriiacestor sfinte oiecte6, +i să !ispună in&entarierea amănun/ită a sfintelor &ase +ia &e+mintelor litur"ice, ce apar/in itropoliei icomi!iei +i ănăstirii SfântuluiPantelimon# Comisia !e in&entariere este formată !in itropoli/ii !unăriiSino!ale, Yrtis Spiri!on +i ParonaQas 4erothei, +i !in !irectorul SectoruluiBisericesc (n# %.)#

Prin urmare, Sfântul Sino! a trimis către inisterul Cultelor !ocumentul cunumărul %I0X%37MXI.#%%#%9II'

5inistrul arinei a trimis Sfântului Sino! oiectele !e cult +i &e+mintelelitur"ice ale ănăstirii Sfântului Pantelimon constân!, potri&it taeluluiepe!iat, !in următoarele' %) unspreece cufere, I) patru pachete, 3) +asechi&oturi, F) patru icoane, M) o cruce $ntr-un chi&ot, .) un &as pentru Sfântul ir,7) !ouă racle !e ar"int, una !intre ele con/inân! sfintele moa+te a mai multor mucenici, iar cealaltă mâna Sfântului Vasile#

2oate acestea au fost a+eate $n Biserica cea mică a Sfântului n!rei situată $nafara Palatului Sino!al, !ar se apropie sărătoarea Bisericii +i nicăieri $n altă

parte nu eistă spa/iu un!e să fie a+eate#

;ntrucât cele mai multe !intre acestea este posiilil să aiă +i &aloare arheolo"ică&ă ro", a+a cum le-am primit, cu ecep/ia celor cu numărul . +i 7 pe care le &oi

păstra $n irourile Sfântului Sino!, să le primi/i +i ocroti/i, a+a cum +ti/i, pânăcân! autorită/ile competente &or lua !eciiile corespunătoare +i !efiniti&e cu

pri&ire la soarta acestora#

Preşedintele F?drei şi a 'petses

$imotei al Galavr?tei şi al -i!ialiei -rtis 'piridon



erotei al ParonaAieiH

8a$la 'e ar&int 'in 1J@ +n $are e!te #ă!trată mâna 'rea#tă a Sfântului a!ile

$el mare

iectele litur"ice, $n afară !e Sfântul ir +i sfintele moa+te, care au fost păstrate !atorită sfin/eniei lor $n Sfântul Sino!, au fost pre!ate !e cătrearhiman!ritul hermanUs Aoumnis, $n urma or!inului &enit !in partea:epartamentului !e rheolo"ie al inisterului Cultelor, lui 2hem# VolQ!is,:irectorul :epartamentului !e anuscrise al Biliotecii a/ionale, fiin! mutateulterior $n spa/iul ueului Biantin#

- consemnat: p. -. F.

Aacla este păstrată $n sala $n care se $ntrune+te Sfântul Sino! al Bisericiirto!oe a reciei +i este scoasă, spre $nchinare, cu ocaia unor mari pranice

iserice+ti#



Sfântul Vasile cel mare & ărgăritare duho/nice*ti



2pera Sfântului Vasile cel mare

pera Sfântului Vasile cel mare se tipăre+te pentru prima !ată, necompletă $nsă,la Basel $n %M3I, cu o prefa/ă !e 1rasm#

1!i/ia aceasta a fost retipărită la Vene/ia $n %M3M, apoi iară+i la Basel $n %MM%# e!i/ie mai completă a !at <ronton !u :uc +i <# orellus la Paris $n %.%H, $n trei&olume, +i retipărită la Paris $n %.3H# @a această e!i/ie <r# Comefis a făcut notecritice $n !ouă &olume, tipărite la Paris $n %.79, cu titlul' Basilius a"nus einte"ro recensitus# $n sfâr+it apare la Paris, $n trei &olume, $ntre %7I% +i %730, ceamai completă e!i/ie a operelor Sfântului Vasile cel are e!i/ia aceasta a fost$ncepută !e N# arnier, care a tipărit &olumul $ntâi, Paris %7I% +i &olumul I, Paris%7II +i terminată, !upă moartea lui Comefis, !e P# aran, care tipăre+te&olumul al treilea la Paris $n %730# @# !e Sinner a retipărit la Paris, $n %H39,e!i/ia lui arnier-aran, coriată +i completată# ceea+i e!i/ie a fost $ncorporatăcu câte&a tete noi !e atele i"ne $n Patrolo"ia "reacă, &olumele I9-3I,Paris, %HM7, reimprimată $n %HH.-%HHH# 2ra!ucerea latină numai, fără tetul"rec, a fost tipărită la Vene/ia $n %7M0-%7M%, la Ber"am $n %793, la Paris $n %H3M-%HF0#

;n colec/ia tipărită la 2esalonic, s-a pulicat operainte"rală a Sfântului Vasile cel are, tetul ori"inal +i tra!ucerea $n lima"reacă mo!ernă, $n %0 &olume'

– &ol# %-3, 1pistolele, intro!ucere, tet "rec, tra!ucere +i comentar !e Prof#Pan# C# 8ristu, 2esalonic, %97I-%973

– &ol# F, 8eaemeronul, intro!ucere, tet "rec, tra!ucere +i comentar !eProf# St# # Saccu, 2esalonic, %973

– &ol# M, miliile la Psalmi, intro!ucere, tet "rec, tra!ucere +i comentar !eSofia Caracasi!u, 2esalonic, %97F

– &ol# .-7, miliile +i Cu&ântările, intro!ucere, tet "rec, tra!ucere +icomentar !e Vasile Pse&tonca, 2esalonic, %973

– &oi# H-9, Scrierile scetice, intro!ucere, tet "rec, tra!ucere +i comentar !e C# Caracoli, 2esalonic, %973

– &ol# %0, Scrierile :o"matice, intro!ucere, tet "rec, tra!ucere +i comentar !e Prof# 2# ?i+i, 2esalonic, %97F#

;n lima en"leă Bl# NacOson a tra!us scrierea :espre Sfântul :uh, miliile la8eaemeron +i Scrisorile, $n &ol# H al seriei a 44-a a colec/iei ' Z select @irar*of icene an! Post-icene <athers of the Christian Church[, e\ ]orO, %H9M#

;n lima "ermană operele complete ale Sfântului Vasile cel are s-au pulicat

$n colec/ia ' ZSamtliche ^erOe !er irchen&ater[, aus !em =rtete in !as:eutsche iiersett, &ol# %9-I., empten, %H3H-%HFI V# rone a tra!us $n BV



$n trei &olume' miliile la 8eaemeron, I% !e milii +i Cu&ântări, selec/iuni !inScrierile scetice +i !in Scrisori, empten, %H7M-%HH% :r# nton Ste"mann, atra!us $n BV I $n !ouă &olume' %%% 1pistole, miliile la 8eaemeron +i I%milii +i Cu&ântări, iinchen, %9IM#

;n lima franceă arie-icolas, Sil&estre uillon au tra!us $n colec/ia'ZBiliothe_ue choisie !es Peres !e l`1"lise "rec_ue et latine[, &ol# 7' milii laSfânta Scriptură, milii !o"matice +i morale, Pane"irice, !in scrierile :espreSfântul :uh, +i $mpotri&a lui 1unomiu, !in lucrările ascetice +i o selec/ie !in1pistole ]&es Courtonne a pulicat o nouă e!i/ie a 1pistolelor $mpreună cu otra!ucere a lor $n lima franceă, $n trei &olume, Paris, &ol# 4, %9M7, &ol# 44 %9.%+i &ol# 444 %9.H $n colec/ia SC8, B# Pruche a tra!us scrierea :espre Sfântul:uh, Paris, %9F7 Stanislas iet a tra!us miliile la 8eaemeron, Paris, %9.H,leis Smets +i ichel &an 1sroecO au tra!us cele !ouă milii !espre facereaomului, pe care le consi!eră autentice, iar B# Sesoue, # # :e :uran! +i @eon:outreleau au tra!us scrierea Contra lui 1unomiu, &ol# 4, Paris, %9HI N# Ai&ierea tra!us tete alese !in scrierile Sfântului Vasile $n colec/ia Z@es oralistesChretiens[, Paris, %9I.#

Scrieri autentice

1.2milii la 3exaemeron

Sfântul Vasile cel are a rostit miliile la 8eaemeron, nouă !e toate, cân! era preot, $nainte !e anul 370, $ntr-o săptămână !in postul mare, pre!icân! $n uneleile !e !ouă ori pe i, !iminea/a +i seara, $n aceste omilii comenteaă &ersetele%-I. !in capitolul $ntâi al Căr/ii <acerii, cele +ase ile ale crea/iei#

;n milia a noua fă"ă!uie+te cre!incio+ilor că le &a &ori +i !espre facereaomului, !ar n-a mai rostit o astfel !e cu&ântare, !eoarece Sfântul mroie&ore+te numai !e aceste nouă omilii ale Sfântului Vasile#

miliile cuprin! minunate !escrieri ale puterii creatoare a lui :umneeu +i alefrumuse/ilor naturii# itin' a$e!t minunat $mentar al zilelr $rea*iei nu ştii $e!ă a'miri mai mult9 $unştin*ele multi#le ale %arelui a!ile, $are $u#rin' +ntrea&a filzfie a anti$hită*ii $u tate teriile ei 'e!#re &eneza lumii,temeini$ia ar&umentelr !$ri#turi!ti$e şi ra*inale $u $are !ur#ă a$e!te terii şi #rezintă $n$e#*ia $reştină 'e!#re $rea*ie, !au 'ra&!tea !a 'e reatr, #eare-7 #reamăreşte #entru frumu!e*ile $reate 'e =l +n lumea a$ea!ta. Gi$mplete+te Sfântul Vasile frumuse/ile crea/iei cu frumuse/ea "ân!irii +i cu&intelor sale#



miliile la 8eaemeron i-au impresionat pe contemporani# Sfântul mroie $limită $n 8eaemeronul său, iar Sfântul ri"ore !in aian eclamă cua!mira/ie' ZCân! pun mâna pe 8eaemeronul lui Vasile +i citesc cu "las tare, măsimt aproape !e Creator +i $ncep să pricep temeiurile crea/iunii +i a!mir pe

Creator mai mult !ecât mai $nainte[#

@a numai I0 !e ani !upă trecerea Sfântului Vasile la cele &e+nice, $n anul F00,1ustatie tra!uce $n lima latină 8eaemeronul#

;n lima română a fost tra!us !e' Zieromonahul +i !i!ascălul 4larion, $n sfântaănăstire eam/ul[ !e ZAafail smeritul monah !in soorul stare/ului Paisie[!e Samuil icu Clain !e mitropolitul =n"ro&lahiei ri"ore :ascălul, care are&iuit tra!ucerea lui 4larion :ascălul !e arhiman!ritul Sofronie aroschi !ePr# 4# &rămescu# <ra"mente !in 8eaemeron a pulicat rhiman!ritul Bene!icthiu+ un fra"ment !in milia a !oua este pulicat $n &olumul 4 !in 1fremSirul , iar Prof# 4uliu Valaori a pulicat un fra"ment "rec !in milia 4V +i altfra"ment !in milia V#

".2milii la !salmi

i s-au păstrat !e la Sfântul Vasile cel are omilii la %3 psalmi' la psalmii' %,7,%F, IH, I9, 3I, FF, FM, FH, M9, .%, %%F#

Psalmului %F $i consacră !ouă omilii' $n omilia $ntâia comenteaă &ersetele %-F$n a !oua comenteaă numai &ersetul M' Zar"intul tău să nu-% !ai cu camătă[ +i-+i intituleaă omilia aceasta' Zmilie la o parte a Psalmului L4V +i $mpotri&acămătarilor[#

;n omilia la Psalmul 4, Sfântul Vasile &ore+te !espre &aloarea +i folosul psalmilor' RAltele ne +nva*ă /rfe*ii, altele 7e&ea şi altele felul 'e !fătuire al /rverelr. artea /!almilr, +n!ă, $u#rin'e $e e!te fl!itr +n tate9 #rfe*eşte a'evărul, ne a'u$e aminte 'e fa#tele i!tri$e, 'ă le&i #entru via*ă,

ne +nva*ă $ele #e $are treuie !ă le fa$em. i, $a !ă !#un #e !$urt, artea /!almilr e!te vi!tierie ştea!$ă 'e +nvă*ături une, 'ân' fie$ăruia, 'u#ă!âr&uin*a lui, $e i !e #triveşte. Tămă'uieşte rănile ve$hi ale !ufletelr şi a'u$e &rani$ă +n!ănătşire $elui 'e $ur+n' rănit +n&ri2eşte #e $el lnav şi

#ă!trează !ănăt! #e $el $are nu-i atin! 'e ală +ntr-un $uvânt,+n'e#ărtează, #e $ât e $u #u*intă, #atimile $are !e +n$uia!eră +n felurite$hi#uri +n via*a amenilr şi fa$e a$ea!ta $u !e'u$*ie mă!urată şi $u'ul$ea*ă, !ă'in' un &ân' 'e +n*ele#$iune.

miliile la Psalmi au fost tra!use !e Pr# :r# limp # Căciulă# Partea $ntâia amiliei 4a Psalmul % a fost tra!usă !e rhiman!ritul 2eoctist Scrian # milia



$mpotri&a cămătarilor a fost tra!usă, $n afară !e Pr# :r# limp # Căciulă, !eitropolitul =n"ro&lahiei ri"ore :ascălul, Pr# h# 4oani/escu , Pr# Prof# #:onos , Petru 4# Papa!opol# 4uliu Valaori a pulicat tetul "rec al unui fra"ment!in această omilie %03#

#.2milii *i Cu/ântări

miliile +i cu&ântările Sfântului Vasile cel are trateaă suiecte morale +i!o"matice, la care se a!au"ă cu&ântări pane"irice $n cinstea sfin/ilor +i unCu&ânt către tineri, $n care !ă $n!rumări cum să folosească tinerii scrierilefiloofilor pă"âni#

Sunt IF !e omilii +i cu&ântări'%#Cu&ântul 4 !espre post, tra!us $n ZVie/ile Sfin/ilor[ !e la eam/ +i !e'itropolitul =n"ro&lahiei ri"ore :ascălul , Pr# Prof# # :onos , Pr# Prof# C#Cor- ni/escu ul, Pr# :# <ecioru#I#Cu&ântul 44 !espre post, tra!us $n ZVie/ile Sfin/ilor[ !e la eam/ +i !e'itropolitul =n"ro&lahiei ri"ore :ascălul, Pr# Prof# C# Corni/escu, Pr# :#<ecioru#3#milie la cu&intele' Z4a aminte !e tine $nsu/i[, tra!usă !e' itropolitul=n"ro&lahiei ri"ore :ascălul , Pr# V# # lee %I, Pr# Prof# # :onos, Pr# :#<ecioru , e!elnicerul 4# Papao"lu Pr# atei P$slaru #F#Cu&ânt !espre mul/umite, tra!us !e' itropolitul =n"ro&lahiei ri"ore

:ascălul, Pr# Prof# C# Corni/escu , Pr# :# <ecioru# Prof# 4uliu Valaori a pulicattetul "rec al unui fra"ment !in această omilie #M#@a muceni/a 4ulita +i completare la omilia rostită mai $nainte !espremul/umire tra!ucere !e' itropolitul =n"ro&lahiei ri"ore :ascălul, Pr# :#<ecioru#.#@a cu&intele 1&an"heliei !upă @uca' ZStrica-&oi itni/ele mele +i mai mari le&oi i!i[ +i !espre lăcomie, tra!ucere !e' itropolitul =n"ro&lahiei ri"ore:ascălul Pr# Prof# # :onos , Pr# :# <ecioru, Pr# loan 4liescu, Serafim Po-

pescu , Prof# 2# # Popescu # mai fost tipărită +i la Clu, fără numele

tra!ucătorului +i fără an, $n Colec/ia ZBilioteca Cartea Bună[#7#milie către o"a/i tra!usă !e' itropolitul =n"ro&lahiei ri"ore :ascălul ,Pr# Prof# C# Corni/escu, Pr# :# <ecioru, Pr# ic# :# 2ănăsescu#H#milie rostită $n timp !e foamete +i secetă, tra!usă !e itropolitul =n"ro-&lahiei ri"ore :ascălul, Pr# Prof# :r# 2eo!or Bo!o"ae, Pr# Prof# # :onos Pr#:# <ecioru, Prof# 4uliu Valaori a pulicat tetul "rec al unui fra"ment !in aceastăomilie#9#milie, :umneeu nu este autorul relelor, tra!usă !e' itropolitul=n"ro&lahiei ri"ore :ascălul, 4oan ălăescu, :# Sp$nu, h# 2$tu #



%0#milia L, $mpotri&a celor ce se mânie, tra!ucere !e' itropolitul=n"ro&lahiei ri"ore :ascălul , Pr# Prof# C# Corni/escu , Pr# :# <ecioru, Prof#4uliu Valaori a pulicat tetul "rec al unui fra"ment !in această omilie#%%#milia L4, :espre in&i!ie, tra!usă !e' itropolitul =n"ro&lahiei ri"ore

:ascălul , Pr# Prof# C# Corni/escu , Pr# :# <ecioru , Prof# 2# # Popescu, Prof#4uliu Valaori a pulicat tetul "rec al unui fra"ment !in această omilie#%I#milia L44, @a $nceputul Pro&erelor, tra!usă !e Pr# :# <ecioru#%3#milia L444, 4n!emnătoare la ote tra!usă !e' Pr# Prof# C# Corni/escu , Pr#:# <ecioru #%F#milia L4V, ;mpotri&a celor ce se $mată, tra!usă !e' itropolitul=n"ro&lahiei ri"ore :ascălul, Pr# Prof# C# Corni/escu, Pr# :# <ecioru#%M#milia LV, :espre cre!in/ă , tra!usă !e' Pr# Prof# # :onos , Pr# :# <ecioru ,Pr# Prof# # Petrescu#%.#milia LV4, @a cu&intele' Z@a $nceput era Cu&ântul tra!usă !e' Pr# :#<ecioru, Pr# Prof# Vasile heor"hiu, Pr# Prof# # Petrescu#%7#milia LV44, @a mucenicul Varlaam , tra!usă $n ZVie/ile Sfin/ilor[ !e la

eam/#%H#milia LV444, @a mucenicul or!ie, Prof# 4uliu Valaori a pulicat tetul "recal unui fra"ment !in această omilie#%9#milia L4L, @a sfin/ii patrueci !e mucenici, tra!usă !e' itropolitul=n"ro&lahiei ri"ore :ascălul , Pr# :# <ecioru, Pr# Prof# Vasile heor"hiu , $nZVie/ile Sfin/ilor !e la eam/u[#I0#milia LL, :espre smerenie, tra!usă !e' itropolitul =n"ro&lahiei ri"ore

:ascălul, Pr# Prof# C# Corni/escu, Pr# :# <ecioru, Prof# 4uliu Valaori a pulicattetul "rec al unui fra"ment !in această omilie#I%#milia LL4, :espre a nu ne lipi !e cele lume+ti +i !espre locul !in afaraBisericii tra!usă !e' itropolitul =n"ro&lahiei ri"ore :ascălul, Pr# :# <ecioru,4oan 4liescu#II#Către tineri, Cum pot $ntreuin/a cu folos literatura scriitorilor eleni,tra!ucere !e' Pr# :# <ecioru , le# 8orhoianu , Pr# Prof# Petre Procopo&iciu ,Constantin :# Vasilescu, 4# ?aharia!, Prof# 4uliu Valaori a pulicat tetul "rec alacestei omilii#

I3#milia LL444, @a Sfântul mucenic amant , tra!usă !e rhim# 2eoctistScrian#IF#milia LL4V, $mpotri&a saelienilor, a lui rie +i a anomeilor#

4.Scrieri ascetice

%#ai !inainte formare ascetică#I#Cu&ânt ascetic +i sfătuite !espre renun/area la lume +i !espre !esă&âr+irea!uho&nicească, tra!us $n' Z!unare a cu&intelor celor pentru ascultare !e la

mul/i sfin/i +i !umneee+ti părin/i, spre folosul celor ce $ntru !ânsa &or &oi să se"riească !e mântuirea lor[, ânăstirea eam/ul, %H%7, %-30#



3#Cu&ânt !espre asceă, cum treuie să se $mpo!oească monahul#F#Cu&ânt $nainte# :espre u!ecata lui :umneeu#M#:espre cre!in/ă #.#Ae"uli morale # Cuprinsul' 2ala !e materii H0 !e re"uli, $mpăr/ite $n

capitole# Pr# Prof# # Petrescu a tra!us fra"mente !in aceste re"uli #7#Cu&ânt ascetic 4#H#Cu&ânt ascetic 44#9#Ae"uli mari Cuprinsul' Cu&ânt $nainte 2ala !e materii MM Ae"uli ($ntreări+i răspunsuri)# u fost tra!use !e Prof# icolae Cotos#%0#Ae"uli mici#Cuprinsul' 2ala !e materii Cu&ânt $nainte 3%3 Ae"uli($ntreări +i răspunsuri)#%%#1pitimii (pentru călu"ări), $n număr !e .0 #%I#1pitimii pentru călu"ări/e, $n număr !e %9 #%3#Constitu/ii ascetice pentru cei ce &ie/uiesc $n!eo+te +i cei ce &ie/uiesc !eunii sin"uri# Cuprinsul' 2ala !e materii Cu&ânt $nainte 3F Capitole# u fosttra!use !e itropolitul =n"ro&lahiei ri"ore :ascălul# ;nainte !e tra!ucerea luiri"ore :ascălul Constitu/iile ascetice au circulat $n manuscris, iar o parte !inele - capitolele %H-%9, I%-IF, I.-3F - au fost pulicate $n' Z!unare a cu&intelor celor pentru ascultare[, ânăstirea eam/ului, %H%7, 3%-H9# 2ra!ucerea luiri"ore :ascălul a fost pulicată !e :r# Vla!imir !e Aepta #

.Scrieri dogmatice

%#:espre Sfântul :uh către cel $ntru sfin/i miilohie episcopul 4coniei, 30 !ecapitole $n 79 para"rafe# fost tra!usă !e Pr# Prof# C# Corni/escu# ai sunttra!use păr/i !in Capitolul I7 +i Capitolul I9#I#Comaterea apolo"eticului lui 1unomie cel rău cre!incios# Cuprinsul'Cu&ântul %, Cu&ântul 44, :espre <iul, Cu&ântul 444, :espre Sfântul :uh

.<pistole

;n Patrolo"ia reacă a aatelui i"ne sunt pulicate 3.. epistole, !intre care

unele sunt socotite neautentice, $mpăr/ite $n trei clase' Clasa $ntâia, Clasa a !oua+i Clasa a treia #;n române+te au fost tra!use următoarele epistole '%#1pistola F către limpie# Prof# 4uliu Valaori pulică tetul "rec al acesteiepistole#I#1pistola %F către ri"ore prietenul (Sfântul ri"ore !in aian)# Gi tetul"rec al acestei epistole a fost pulicat !e Prof# 4uliu Valaori#3#1pistola 30 către 1useie episcopul Samosatelor, tra!usă !e Pr# Prof# :r#2eo!or Bo!o"ae#

F#1pistola 3F către 1useie episcopul Samosatelor, tra!usă !e Pr# Prof# :r#2eo!or Bo!o"ae#



M#1pistola FI către 8ilon, ucenicul lui, tra!usă !e itropolitul =n"ro&lahieiri"ore :ascălul#.#1pistola FH către 1useie episcopul Samosatelor , tra!usă !e Pr# Prof# :r#2eo!or Bo!o"ae #

7#1pistola M% către Vosporie episcopul, tra!usă !e Pr# Prof# :r# 2eo!or Bo!o"ae#H#1pistola M3 către horepiscopi, tra!usă $n căr/ile noastre !e canoane cu titlul'ZCătră episcopii cei !e supt !$nsu, +i !e 4osif al r"e+ului#9#1pistola MF către horepiscopi, tra!usă $n căr/ile noastre !e canoane#%0#1pistola MM către Pari"orie pres&iterul , tra!usă $n căr/ile noastre !e canoane#%%#1pistola M% către eletie episcopul ntiohiei, tra!usă !e Pr#Prof#:r#2eo!or Bo!o"ae#%I#1pistola .. către tanasie episcopul lean!riei, tra!usă !e Pr# Prof# :r#2eo!or Bo!o"ae, Pr# Prof# # Petrescu#%3#1pistola .7 către tanasie episcopul lean!riei, tra!usă !e Pr# Prof# :r#2eo!or Bo!o"ae , Pr# Prof# # Petrescu#%F#1pistola .H către eletie episcopul ntiohiei tra!usă !e Pr# Prof# #Petrescu#%M#1pistola .9 către tanasie episcopul lean!riei, tra!usă !e Pr# Prof# :r#2eo!or Bo!o"ae, Pr# Prof# # Petrescu#%.#1pistola 7. către ma"istrul Sotronie, tra!usă !e Pr# Prof# :r# 2eo!or Bo!o"ae#%7#1pistola H0 către tanasie episcopul lean!riei, tra!usă !e Pr# Prof# :r#2eo!or Bo!o"ae#%H#1pistola HI către tanasie episcopul lean!riei, tra!usă !e Pr# Prof# :r#

2eo!or Bo!o"ae#%9#1pistola 90 către prea sfin/ii fra/i +i episcopi !in pus, tra!usă !e Pr# Prof# #Petrescu#I0#1pistola 9% către Valerian episcopul ilirienilor, tra!usă !e Pr# Prof# #Petrescu#I%#1pistola 9I către italieni +i "ali, tra!usă !e Pr# Prof# # Petrescu#II#1pistola %%3 către pres&iterii !in 2ars, tra!usă !e Pr# Prof# :r# 2eo!or Bo!o"ae#I3#1pistola %I3 către monahul =ricie, tra!usă !e Pr# Prof# :r# 2eo!or Bo!o"ae#

IF#1pistola %I7 către 1useie episcopul Samosatelor tra!usă !e Pr# Prof# :r#2eo!or Bo!o"ae#IM#1pistola %IH către 1useie episcopul Samosatelor, tra!usă !e Pr# Prof# :r#2eo!or Bo!o"ae#I.#1pistola %FM către 1useie episcopul Samosatelor, tra!usă !e Pr# Prof# :r#Neo!or Bo!o"ae#I7#1pistola %MM, tra!usă !e Pr# Prof# Vasile h# Siiescu#IH#1pistola %.0 către :io!or, tra!usă !e itropolitul ri"ore :ascălul, tra!usă+i $n căr/ile noastre !e canoane#

I9#1pistola %.I către 1useie episcopul Samosatelor, tra!usă !e Pr#Prof# :r#2eo!or Bo!o"ae#



30#1pistola %.F către sholie episcopul 2esalonicului, tra!usă !eC#1riceanu Pr# Prof# # Petrescu, Pr# Prof# Vasile h# Siiescu#

3%#1pistola %.M către sholie episcopul 2esalonicului, tra!usă !e C# 1riceanu+i !e Pr# Prof# Vasile h# Siiescu#

3I#1pistola %HH, Canonică $ntâia, către mfilohie !espre canoane, tra!usă $ncăr/ile noastre !e canoane#33#1pistola %97 către mroie episcopul ilanului, tra!usă !e Pr# Prof, loan #Coman#3F#1pistola %99, Canonică a !oua, către mfilohie !espre canoane, tra!usă $ncăr/ile noastre !e canoane#3M#1pistola I0F către locuitorii !in eoceareia, tra!usă !e Pr# Prof# :r# 2eo!or Bo!o"ae#3.#1pistola I07 către clericii !in eoceareia, tra!usă !e Pr# Prof# :r# 2eo!or Bo!o"ae #37#1pistola I%0 către frunta+ii !in eoceareia, tra!usă !e Pr# Prof# :r# 2eo!or Bo!o"ae #3H#1pistola I%7 către mfilohie !espre canoane, tra!usă $n căr/ile noastre !ecanoane #39#1pistola II3 către 1usta/ie Se&astineanul, tra!usă !e Pr# Prof# :r# 2eo!or Bo!o"ae#F0#1pistola II7 !e consolare către clericii !in Colonia, tra!usă !e Pr# Prof# :r#2eo!or Bo!o"ae#F%#1pistola I33 către mlilohie, care i-a pus o $ntreare, tra!usă !e Pr# Prof# #

Petrescu#FI#1pistola I3F către mfilohie, răspuns la o altă $ntreare, tra!usă !e Pr# Prof#

# Petrescu#F3#1pistola I3M către mfilohie, răspuns la o altă $ntreare , tra!usă !e Pr# Prof#

# Petrescu#FF#1pistola I3. către acela+i mfilohie, tra!usă $n căr/ile noastre !e canoane +i!e Pr# Prof# # Petrescu#FM#1pistola I37 către 1useie episcopul Samosatelor , tra!usă !e Pr# Prof# :r#2eo!or Bo!o"ae#

F.#1pistola IFI către apuseni , tra!usă !e Pr# Prof# # Petrescu#F7#1pistola IF3 către episcopii italieni +i "ali !espre situa/ia +i tururarea Bi-sericilor, tra!usă !e Pr# Prof# # Petrescu#FH#1pistola IFH către mfilohie episcopul 4coniei , tra!usă !e Pr# Prof# :r 2eo!or Bo!o"ae#F9#1pistola I.0 către episcopul ptimus, tra!usă !e Pr# Prof# # Petrescu#M0#1pistola I.3 către apuseni, tra!usă !e Pr# Prof# :r# 2eo!or Bo!o"ae#M%#1pistola I79# 2etul "rec al acestei epistole a fost pulicat !e Prof# 4uliuValaori#

).Scrieri liturgice



ricare ar fi ipoteele sau concluiile cercetătorilor scrierilor litur"ice alearelui Vasile, pentru un preot orto!o, pentru omul care slue+te Sfântul ltar +i stă $n slua ne&oilor cre!incio+ilor, @itur"hia +i olitfele Sfântului Vasilecel are sunt crea/ia sufletului său inspirat !e :umneeu#

$.Scrieri metafrastice

:ouăeci +i patru cu&inte alese !e Simeon a"istrul +i @o"ofetul !in toatescrierile celui $ntru sfin/i părintelui nostru Vasile rhiepiscopul CeareeiCapa!ociei'%#:espre &irtute +i &iciu# Cu&ântul %#I#:espre $n&ă/ătură +i sfătuite# Cu&ântul I#3#:espre !ra"ostea !e :umneeu +i !e aproapele# Cu&ântul 3#F#:espre milostenie# Cu&ântul F#M#:espre o"ă/ie +i sărăcie# Cu&ântul M#.#:espre lăcomie# Cu&ântul .#7#:espre păcat# Cu&ântul 7#H#:espre pocăin/ă# Cu&ântul H#9#:espre ru"ăciune# Cu&ântul 9#%0#:espre post# Cu&ântul %0#%%#:espre moarte# Cu&ântul %%#%I#:espre triste/e +i supărare# Cu&ântul %I#%3#:espre ră!are +i $n!elun"ă ră!are# Cu&ântul %3#

%F#:espre u!ecata &iitoare# Cu&ântul %F#%M#:espre con!ucere +i stăpânire# Cu&ântul %M#%.#:espre lăcomia la mâncare +i e/ie# Cu&ântul %.#%7#:espre mânie +i !u+mănie# Cu&ântul %7#%H#:espre in&i!ie +i rea &oin/ă# Cu&ântul %H#%9#:espre castitate +i !esfrânare# Cu&ântul %9#I0#:espre smerenie +i sla&ă !e+artă# Cu&ântul I0#I%#:espre fericire, nenorocire +i pru!en/ă# Cu&ântul I%#II# :espre pronie# Cu&ântul II#

I3#:espre sutlet# Cu&ântul I3#IF#:espre cinstirea părin/ilor, ătrâne/ii +i tinere/ii# Cu&ântul IF#

Scrieri 'ndoielnice *i neautentice

%#Cu&ântul 4 !espre facerea omului , tra!us !e itropolitul =n"ro&lahieiri"ore :ascălul #I#Cu&ântul 44 !espre facerea omului , tra!us !e itropolitul =n"ro&lahieiri"ore :ascălul#

3#Cu&ântul 444 !espre Aai , tra!us !e itropolitul =n"ro&lahiei ri"ore:ascălul#



F#milie la Psalmul LLV444 #M#milie la Psalmul LLLV44 #.#milie la Psalmul CLV#7#milie la Psalmul CLLL44#

H#Comentat la profetul 4saia#9#:espre a!e&ărata cură/ie $n feciorie, către @itie episcopul elitinei#%0#Cu&ânt către călu"ării care /in $n locuin/ele lor femei #%%#r"umente contra arienilor ($n tra!ucere latină)#%I#1punerea celor $ntru sfin/ii părin/ii no+tri arele Vasile +i ri"ore Cu&ân-tătorul !e :umneeu !espre +tiin/a +i orto!oa cre!in/ă ($n tra!ucere latină)#%3#milie !espre Sfântul :uh#%F#milierostită $n @aacis#%M#milie la Sfânta a+tere a lui 8ristos, tra!usă !e itropolitul =n"ro&lahieiri"ore :ascălul, Pr# Prof# # Petrescu#%.#milie !espre pocăin/ă#%7#milie către cei ce ne hulesc pe noi că spunem trei !umneei#%H#milie la cu&intele ' ZSă nu !ai somn ochilor tăi, nici să !ormitei cu "eneletale[ (Pro&#, V4, F) #%9#:espre post, Cu&ântul 444, tra!us !e itropolitul =n"ro&lahiei ri"ore:ascălul#I0#Cu&ânt pentru o schi/ă a asceei#I%#:espre ote, Cu&ântul 4-44#II#Cu&ânt la instalarea preo/ilor, tra!us !e hena!ie fost r"e+iu , icolae

ila+, Pr# Prof# # Petrescu#I3#Cu&ânt !espre consolare $n necauri ($n tra!ucere latină)#IM#milie pentru mân"âierea celui olna& #I.#;n&ă/ătură către fiul !uho&nicesc# P# @ehmann ultimul e!itor, caută să!emonstree, !ar fără temeiuri puternice, că Sfântul Vasile cel are este autorulacestei lucrări# 4oan Popa a !at $n române+te această Z;n&ă/ătură[#

(=?tra! 'in le$*ia R/ărin*i şi !$riitri i!eri$eşti 1E - Sfântul a!ile $el %are S$rieri #artea +ntâi )

I. 2milii la 3exaemeron



RDa$ă *i !e #are $ă #ate fi a'evărat $eva 'in $ele !#u!e, atun$i mută-*i a'mira*ia !#re Dumnezeu, are le-a rân'uit aşa #e a$e!tea" ă nu !emi$şrează a'mira*ia #entru lu$rurile măre*e 'in natură, 'a$ă !e 'e!$#eră$hi#ul +n $are Dumnezeu le-a fă$ut. 5ar 'a$ă nu le !$teşti a'evărate, !im#lata $re'in*ă !ă-*i fie mai #uterni$ă 'e$+t ar&umentele l&i$e. (Sfântul Vasile celmare, milia 4, %, la 8eaemeron#)

2milia I & 5a 'nceput a făcut 6umnezeu cerul *i pământul7

4

Pentru cel care &rea să &orească !espre $ntocmirea lumii, potri&it $nceput estesă pună, $nainte !e a-+i $ncepe cu&ântul, $nceputul, care stă la temelia or!iniicelor ce se &ă! $n lume# Că nu treuie să &ore+ti !e facerea cerului +i a

pământului ca !e o $ntocmire făcută !e la sine, a+a cum +i-au $nchipuit unii, ci ca!e o lucrare, ce-+i are pricină !e la :umneeu#

Care au este &re!nic, oare, !e măre/ia celor ce au să fie spuse Cât !e pre"ătit

se ca!e să fie, oare, sufletul, care are !e $ntâmpinat auirea unor astfel !emăre/ii 2reuie să fie cură/it !e patimile trupului, să nu fie $ntunecat !e "riile



lume+ti, să-i placă să muncească, să-i fie !ra"ă cercetarea +i să se uite pretutin!eni !e ur $n urul lui, !e un!e ar putea căpăta &reun "ân! &re!nic !e:umneeu#

:ar, $nainte !e a cerceta $n/elesul cel a!e&ărat al cu&intelor Scripturii, $nainte !ea afla cât !e a!ânc este sensul acestor pu/ine cu&inte ale Căr/ii <acerii, să nea!ucem aminte !e cel ce ne-a &orit !e facerea lumii# Chiar !acă !in slăiciuneamin/ii noastre nu &om putea aun"e până $n a!âncul "ân!irii scriitorului, totu+i,!e &om lua aminte la &re!nicia !e cre!in/ă a celui ce &ore+te, &om fi con!u+isin"uri la $n/ele"erea celor pe care ni le spune#

oise este cel care a scris cartea aceasta# oise, acel ărat &estit, !espre careScriptura a !at mărturie că era plăcut lui :umneeu $ncă !e pe cân! era copil !esân # Pe acesta l-a $nfiat fiica lui <araon, l-a crescut $mpărăte+te +i i-a !at pentruinstruirea lui !ascălii $n/elep/i ai e"iptenilor# oise a urât tirania +i s-a re$ntors lasmerenia celor !e un neam cu el, Zale"ân! mai ine să pătimească $mpreună cu

poporul lui :umneeu, !ecât să aiă !esfătarea cea trecătoare a păcatului[# &ea!in fire !ra"ostea !e a!e&ăr !e aceea se &e!e că chiar $nainte !e a luacon!ucerea poporului său, !in pricina urii lui fire+ti fa/ă !e rău, a luptat$mpotri&a celor răi cu pre/ul &ie/ii sale fiin! i"onit !e cei cărora le făcuse ine,a părăsit cu ucurie &ia/a "omotoasă e"ipteană +i s-a !us $n 1tiopia#

Gi acolo, lăsân! la o parte toate celelalte $n!eletniciri, &reme !e patrueci !e ani

s-a ocupat cu contemplarea eisten/elor# Cân! era !e opteci !e ani, a &ăut pe:umneeu , atât cât este cu putin/ă unui om să-@ &a!ă !ar, mai ine spus, atâtcât nimeni nu @-a putut &e!ea, !upă cum !ă mărturie $nsu+i :umneeu' RDa$ăva fi +ntre vi vreun #rfet al Dmnului, +n ve'enie %ă vi fa$e $un!$ut lui şi +n !mn vi &răi $u el nu tt aşa am &răit şi $u !lu2itrul %eu %i!e, $aree!te $re'in$i! +n tată $a!a %ea $u el &răie!$ &ură $ătre &ură, la arătare şi aievea, iar nu +n &hi$ituri.

+a!ar oise, care a fost $n&re!nicit, la fel cu $n"erii, să &a!ă pe :umneeu fa/ă

către fa/ă, el ne istorise+te cele pe care le-a auit !e la :umneeu# Să ascultăm,!ar, cu&intele a!e&ărului, "răite Znu $n cu&inte !e $n!uplecare ale $n/elepciuniiomene+ti[ , ci Z$n cu&inte !e $n&ă/ătură ale :uhului[ , care nu au scopul săa!ucă lau!ă !e la cei ce le ascultă, ci mântuire celor ce sunt instrui/i !e ele#

44

RÎntru +n$e#ut a fă$ut Dumnezeu $erul şi #ământulinunea "ân!ului acestuia $mi opre+te cu&ântul# Ce să spun mai $ntâi :e un!e

să-mi $ncep tâlcuirea Să &ă!esc !e+ertăciunea $n&ă/ăturii filosofilor profani sausă lau! a!e&ărul $n&ă/ăturii noastre



ulte au "răit filosofii eleni !espre natură, !ar nici una !in i!eile lor n-a rămasneclintită +i nerăsturnată tot!eauna i!eile celui !e al !oilea au surpat i!eile celui!intâi, a+a că nu mai e ne&oie să le &ă!esc cu !e+ertăciunea lor e $n!estulătoare

comaterea unora !e către al/ii#

ce+ti filosofi, necunoscân! pe :umneeu, n-au pus la temelia crea/ieiuni&ersului o cauă ra/ională, ci i!eile lor !espre facerea lumii sunt concluiilene+tiin/ei lor ini/iale !espre :umneeu# :e aceea unii, pentru a eplica facerealumii, au aler"at la ipotee materiale, atriuin! elementelor lumii caua creăriiuni&ersului al/ii +i-au $nchipuit că natura celor &ăute este formată !in atomi,corpi in!i&iiili, molecule +i pori corpi in!i&iiili, care, cân! se unesc unit cual/ii, cân! se !espart unii !e al/ii +i astfel !uc la na+terea +i !istru"ereaeisten/elor !in natură corpurile, la rân!ul lor, care !ăinuiesc mai mult, $+i aucaua !ăinuirii lor $n unirea mai trainică a atomilor#

Cu a!e&ărat până !e păianen /es cei ce au scris acestea, punân! la facereacerului, a păm$ntului +i a mării ni+te caue atât !e slae +i lipsite !e trăinicie# Cănu +tiau să spună ' Z4ntru $nceput a făcut :umneeu cerul +i pământul[# :eaceea necre!in/a $n :umneeu, care locuia $n ei, i-a $n+elat +i au spus căuni&ersul este fără cârmuire +i fără rân!uire +i că este purtat la $ntâmplare#

Ca să nu pă/im +i noi a+a, oise, care a scris !espre facerea lumii, chiar !e la

cele !intâi cu&inte, ne-a luminat mintea cu numele lui :umneeu, icân!' Z$ntru$nceput a făcut :umneeu cerul +i pământul[#

Ce frumoasă orân!uire !e cu&inteD spus mai $ntâi' Z4ntru $nceput, ca să nusocotească unii că lumea este fără !e $nceput# poi a a!ău"at' făcut[, ca săarate că ceea ce a făcut este o foarte mică parte !in puterea creatoare a lui:umneeu#

:upă cum olarul, cu aceea+i meserie, face nenumărate &ase, fără să-+i irosească

meseria +i puterea, tot a+a +i Creatorul acestui uni&ers nu are putere creatoarenumai pe măsura creării unei sin"ure lumi, ci puterea lui este nesfâr+ită +i-aeprimat numai &oin/a, +i a +i a!us la eisten/ă măre/iile celor ce se &ă!#

+a!ar, !acă lumea are $nceput +i a fost făcută, caută să afli cine i-a !at $nceput+i cine este CreatorulD :ar, mai ine spus, ca nu cum&a tu, căutân! cu "ân!uriomene+ti, să te aa/i !e la a!e&ăr, oise /i-a luat-o $nainte cu cele ce ne-a$n&ă/at, punân! ca o pecete +i ca un talisman $n inimile noastre numele cel !emult pre/ al lui :umneeu, icân!' Z$ntru $nceput a făcut :umneeu[#

:umneeu, fericită fire, $mel+u"ată unătate, Cel !orit !e to/i cei $nestra/i cucu&ânt +i ra/iune, frumuse/ea cea mult !orită, $nceputul eisten/elor, i&orul



&ie/ii, lumina cea spirituală, $n/elepciunea cea neapropiată# cesta Za făcut $ntru$nceput cerul +i pământul[#

444

Să nu-/i $nchipui, omule, că cele ce le &ei sunt fără $nceput +i nici pentru că celece se mi+că pe cer alear"ă $mpreurul tău $n cerc +i pentru că $nceputul cerculuiscapă sim/urilor noastre, să socote+ti că natura celor ce se mi+că $n cerc este fără$nceput# Că nici !espre cercul acesta - a!ică suprafa/a plană !escrisă !e o linie -nu treuie să presupunem că este fără !e $nceput, pentru că scapă sim/urilor noastre +i nu-i putem "ăsi nici $nceputul, nici sfâr+itul# :impotri&ă, chiar !acă$nceputul +i sfâr+itul cercului scapă sim/urilor noastre, totu+i cel care a !escriscercul, la $nceput $ntr-a!e&ăr !intr-un punct oarecare, cu un centru +i cu oanumită !istan/ă !e centru# +a +i tu, pentru că cele ce se mi+că $n cerc' re&in lalocul !e pornire, a&ân! o mi+care continuă +i ne$ntreruptă, să nu te $n+ele aceasta+i să spui că lumea este fără !e $nceput +i fără !e sfâr+it# Că Zchipul lumiiacesteia trece[ +i că Zcerul +i pământul &or trece[# Cele ce ni s-au !at nouăacum !e $n&ă/ătura cea !e :umneeu insuflată sunt, $n pu/ine cu&inte, &estiremai !inainte a $n&ă/ăturilor !espre sfâr+itul +i transformarea lumii#

Z;ntru $nceput a făcut :umneeu[# 2reuie, !eci, neapărat ca cele ce au $nceput$n timp să se sfâr+ească tot $n timp# :acă facerea lumii a $nceput $n timp, nu te$n!oi nici !e sfâr+itul ei# Că "eometria, cercetările aritmetice, stu!iile !espre

corpurile soli!e, &estita astronomie, această !e+ertăciune pentru care semunce+te atât, la ce scop !uc, !acă cei care se ocupă cu aceste +tiin/e au "ân!itcă lumea aceasta &ăută este coeternă cu :umneeu, Creatorul uni&ersului, !acări!ică lumea materială +i măr"inită la aceea+i sla&ă cu firea cea ne$n/eleasă +ine&ăută a :umneeirii +i nici atâta n-au putut "ân!i că, !acă păr/ile unui $ntre"sunt supuse stricăciunii +i schimării, treuie neapărat ca +i $ntre"ul să sufereacelea+i schimări la care sunt supuse păr/ile lui# :ar atât Rau rătă$it +n$u&etele lr şi !-a +ntune$at inima lr $ea ne+n*ele&ătare şi !#unân' $ă !unt +n*ele#*i au a2un! neuni , $ncât unii au afirmat că cerul eistă !in &e+nicie

$mpreună cu :umneeu, iar al/ii au spus că cerul este :umneeu, că e fără$nceput +i fără !e sfâr+it +i că este caua rân!uielii fiecărei păr/i !in lume#

4V

;ntr-a!e&ăr, o"ă/ia $n/elepciunii lumii le &a mări cân!&a cumplita lor osân!ă, căace+tia, ocupân!u-se atât !e mult cu lucrurile !e+arte, au rămas !e una &oia lor ori pentru $n/ele"erea a!e&ărului# ce+tia măsoară !istan/ele $ntre stele, !escriu+i stelele !inspre polul nor!, pe care le &e!em mereu, +i pe cele !e la polul su!,

cunoscute celor ce locuiesc $n acele re"iuni, !ar necunoscute nouă, $mparte olta!e miaănoapte a cerului +i a ciclului o!iac $n mii +i mii !e păr/i, oser&ă cu



preciie răsăritul, oprirea +i apusul stelelor, mi+carea tuturor stelelor fa/ă !e cele!inaintea lor +i timpul $n care fiecare !in stelele rătăcitoare $+i $mplinescmi+carea lor !e re&olu/ie, !ar o sin"ură +tiin/ă !in toate n-au !escoperit, +tiin/a!e a $n/ele"e pe :umneeu, Creatorul uni&ersului, pe !reptul Nu!ecător, Care

răsplăte+te !upă &re!nicie pe cei ce &ie/uiesc $n lume, +i n-au !escoperit nici+tiin/a !e a a&ea !espre u!ecarea lumii o i!ee potri&ită cu sfâr+itul lumii# Căneapărat lumea se &a schima, !e &reme ce +i starea sufletelor are să se schime$ntr-un alt fel !e &ia/ă că !upă cum &ia/a noastră !e aici este $nru!ită cu naturaacestei lumi, tot a+a +i &iitoarea &ie/uire a sufletelor noastre &a primi soarta

proprie acestei situa/ii#

ce+ti $n&ă/a/i sunt atât !e !eparte $n a se uita cu luare aminte la acestea!e&ăruri, $ncât chiar iucnesc $n râs cân! le &orim !e sfâr+itul acestei lumi +i!e na+terea !in nou a &eacului#

Gi pentru că $nceputul stă $n chip firesc $naintea celor ce &in !upă $nceput,treuia neapărat ca oise, care a&ea să &orească !e cele ce +i-au primit $n timpeisten/a, să pună cu&ântul acesta $naintea tuturor, icân!' Z4ntru $nceput afăcut[#

V

:ar, !upă cum se pare, a fost +i $nainte !e lumea aceasta ce&a# Care se poate

contempla cu mintea noastră, !ar n-a fost consemnat !e istorie, pentru că acestlucru era nepotri&it celor $ncepători +i $ncă prunci cu cuno+tin/a# 1ra o stare mai&eche !ecât facerea lumii, potri&ită puterilor celor mai presus !e lume, o staremai presus !e timp, &e+nică, pururea fiitoare $n ea, ?i!itorul +i Creatorul tuturor a făcut creaturi' lumină spirituală, potri&ită fericirii celor ce-@ iuesc pe:omnul, firile ra/ionale +i ne&ăute +i toată po!oaa celor spirituale, câte!epă+esc mintea noastră, ale căror nume nici nu este cu putin/ă să le !escoperim#cestea umplu lumea cea ne&ăută, !upă cum $n&a/ă Pa&el, icân!' R+n =l !-au

fă$ut tate, fie $ele văzute, fie $ele nevăzute, fie trnuri, fie 'mnii, fie

+n$e#ătrii, fie !tă#ânii, fie #uteri, fie o+tile $n"erilor, fie !re"ătoriilearhan"helilor#

Cân!, $nsă, treuia a!usă $ntre eisten/e +i lumea aceasta - mai $ntâi ca o +coală+i ca un loc !e $n&ă/ătură a sufletelor omene+ti, apoi, ca să spun pe scurt, ca olocuin/ă potri&ită tuturor celor supu+i na+terii +i stricăciunii - atunci, !e aceea+inatură cu lumea, cu &ie/uitoarele +i plantele !in lume, a a!us la eisten/ă +iscur"erea timpului, care se "răe+te tot!eauna, trece mai !eparte +i nu-+i opre+te!eloc !rumul#



u-i, oare, a+a timpul, al cărui trecut a !ispărut, al cărui &iitor nu-i $ncă !e fa/ă,iar preentul fu"e $nainte !e a-% cunoa+te ine +a este +i natura tuturor celor !in lume' sau cresc, sau se sfâr+esc $ntemeiere +i stailitate nu-+i pot arăta# Secă!ea, !ar, ca trupurile &ie/uitoarelor +i ale plantelor, le"ate $n chip necesar !e

scur"ere +i stăpânite !e mi+carea care le !uce spre na+tere +i stricăciune, secă!ea, !eci, să fie cuprinse !e natura timpului, care este $nru!it cu cele supuseschimării#

:e la acest fapt a pornit oise pentru a &ori !espre lume, $n&ă/ân!u-ne cu$n/elepciune !espre facerea lumii, icân!' Z$ntru $nceput a făcut[, a!ică' la$nceputul acesta al timpului# ân' %i!e !#une $ă !-au fă$ut R+ntru +n$e#ut,n- !#une $a şi $um ar 'a mărturie $ă tim#ul e!te mai ve$hi 'e$ât tate $ele

fă$ute, $i !#une $ă $ele văzute şi #er$e#ute 'e !im*urile na!tre au luat +n$e#ut +n urma $elr nevăzute şi !#irituale.

Poartă numele !e Z$nceput[ +i cea !intâi mi+care, ca $n acest tet al Scripturii'Z$nceput al căii celei une este a face !reptate[ că mai $ntâi !e a să&âr+ireafaptelor !e !reptate pornim spre &ia/a cea fericită# Poartă numele !e Z$nceput[ +ilucrul !in care se face ce&a +i care eistă $n el, ca !e pil!ă temelia casei saucarena corăiei, !upă cum este scris' Z$nceput al $n/elepciunii este frica !e:omnul[ că e&la&ia este temelia +i fun!amentul !esă&âr+irii# Poartă numele !eZ$nceput[ +i tehnica sau arta, potri&it căreia se să&âr+esc lucrurile tehnice sauartistice, !e pil!ă $n/elepciunea lui Veseleil, folosită pentru $mpo!oirea cortului#

!eseori poartă numele !e Z$nceput[ +i faptele care au un sfâr+it un, !e pil!ă,$nceput al milosteniei este lau!a !e la :umneeu, iar $nceput al oricărei fapte !e&irtute este sfâr+itul pre"ătit $n fă"ă!uin/e#

V4

+a!ar, pentru că acest cu&ânt Z$nceput[ are atâtea sensuri, &ei !acă nu cum&aacest cu&ânt se potri&e+te tuturor acestor sensuri# ;/i este cu putin/ă să afli !in cetimp a $nceput alcătuirea lumii acesteia, !acă, $ntorcân!u-te $n urmă cu "ân!ul

!in timpul !e acum, te &ei sili să "ăse+ti cea !intâi i a facerii lumii &ei "ăsiastfel !in care moment este prima mi+care $n timp apoi &ei &e!ea că au fost

puse mai $ntâi, ca ni+te temelii +i fun!amente, cerul +i pământul, apoi &ei &e!eacă o ra/iune tehnică a con!us $mpo!oirea celor ce se &ă!, a+a cum $l aratăsensul cu&ântului Z$nceput[ apoi că lumea aceasta n-a fost "ân!ită $n a!ar, nici$n !e+ert, ci pentru un scop folositor +i pentru marea treuin/ă pe care o a!ucecelor ce eistă pe pământ, !acă lumea este $ntr-a!e&ăr o +coală a sufletelor $nestrate cu ra/iune +i un loc un!e se poate $n&ă/a cunoa+terea lui :umneeu,fiin! prin cele &ăute +i sim/ite $n lume o călăuă a min/ii pentru contemplarea

celor ne&ăute, precum ice apostolul, că R$ele nevăzute ale lui Dumnezeu 'ela fa$erea lumii !e vă', +n*ele&ân'u-!e 'in fă#turi.



Sau poate că s-a is' Z$ntru $nceput a făcut[ !in pricină că facerea cerului +i a pământului s-a făcut $ntr-o clipită +i $n afară !e timp, !eoarece Z$nceputul[ estece&a in!i&iiil +i fără !imensiune# :upă cum Z$nceputul[ căii $ncă nu-i calea,

iar Z$nceputul[ casei nu-i casa, tot a+a +i Z$nceputul[ timpului nu-i timpul, !ar nici cea mai mică parte !in timp# 4ar !acă cine&a s-ar ami/iona să spună căZ$nceputul[ este timp, să +tie acela că $mparte Z$nceputul[ $n păr/ile timpului,a!ică $n $nceput, $n perioa!a !e la miloc +i $n perioa!a !e la sfâr+it# 1ste, $nsă,cu totul !e râs să te "ân!e+ti la un $nceput al Z$nceputului[# Cel care $mparteZ$nceputul[ $n !ouă face !ouă $nceputuri $n loc !e unul !ar, mai ine spus,multe +i nenumărate, pentru că păr/ile tăiate se $mpart mereu $n altele# :ecioise a spus' Z$ntru $nceput a făcut[, ca să cunoa+tem că lumea a luat fiin/ă fărăscur"ere !e timp, o!ată cu &oin/a lui :umneeu# l/i tra!ucători ai Scripturii aure!at mai clar sensul acestui cu&ânt, spunân!' Z$n scurt a făcut :umneeu[,a!ică' !intr-o !ată, $n pu/ină &reme# tât !espre Z$nceput[# Pu/ine !in cele multecâte se pot spune#

V44

rtele se $mpart $n arte creatoare, arte practice +i $n arte teoretice# rteleteoretice au ca reultat lucrarea intelectuală artele practice, $nsă+i mi+careatrupului, care, !acă $nceteaă, s-a pier!ut +i nu mai rămâne nimic pri&irilor !e

pil!ă !ansul +i cântatul !in flaut nu au un reultat, ci se sfâr+esc o!ată cu

terminarea lucrării artelor creatoare, chiar !acă le $nceteaă lucrarea, le rămânetotu+i lucrul să&âr+it astfel arhitectura, tâmplăria, arta !e a lucra arama, arta/esutului +i toate cele ca acestea arată !in !estul prin ele $nsele principiile !ecrea/ie, chiar !acă nu este !e fa/ă me+terul, care le-a lucrat +i po/i a!mira pearhitect !upă opera sa, precum +i pe făurar sau pe /esător#

+a!ar, ca să arate că lumea este o operă !e artă, pusă $naintea tuturor spre a fi pri&ită +i contemplată +i ca să facă cunoscută $n/elepciunea Creatorului ei,$n/eleptul oise n-a folosit alt cu&ânt, ci a is' Z;ntru $nceput a făcut[, n-a is '

Za lucrat[, nici Za a!us-o la eisten/ă[, ci ' Za făcut[#

Gi pentru că mul/i +i-au $nchipuit că lumea este !in &e+nicie coeternă cu:umneeu +i nu &or să accepte că este făcută !e :umneeu, ci că lumea eistăautomat alături !e 1l, ca umră a puterii @ui, +i pentru că mărturisesc că:umneeu este $ntr-a!e&ăr caua lumii, !ar o cauă in!epen!entă !e &oin/a @ui,a+a cum trupul este caua umrei sau făclia caua luminii, profetul, &rân! să$n!repte o $n+elăciune ca aceasta, s-a folosit !e această preciiune a cu&intelor,spunân!' Z$ntru $nceput a făcut :umneeu[# u i-a !at lumii caua eisten/ei ei,

a+a cum spun aceia, ci că :umneeu $nsu+i a făcut-o' ca un, această operăfolositoare ca $n/elept, această operă prea frumoasă ca puternic, această operă



foarte mare# oise /i-a arătat pe e+ter, Care nu numai că a intrat $n fiin/atuturor celor !in lume, !ar a +i pus toate păr/ile ei $n armonie unele cu altele +i afăcut un tot armonic, corespunător +i !e acor! cu 1l#Z;ntru $nceput a făcut :umneeu cerul +i pământul[# Cu aceste !ouă mar"ini -

cer +i pământ - oise /i-a lăsat să $n/ele"i eisten/a $ntre"ului uni&ers a !atcerului $ntâietatea $n or!inea crea/iei +i a spus că pământul este al !oilea $nor!inea eisten/ei# e"re+it, au fost făcute o!ată cu cerul +i pământul +i cele cesunt $ntre cele !ouă etreme# :eci, chiar !acă oise n-a spus nimic !espreelementele lumii, !e foc, !e apă, !e aer, tu, $nsă, cu propria ta minte, $n/ele"emai $ntâi că toate aceste elemente sunt amestecate $n tot ce eist, $n pământ &ei"ăsi +i apă +i aer +i foc, o!ată ce !in pietre sare foc, iar fierul, oare este +i elnăscut !in pământ, !acă este frecat, scoate cu $mel+u"are foc# Gi e lucru &re!nic!e mirare cum focul, cân! este $n corpuri, stă cuiărit acolo fără să &atăme, !ar cân! este chemat afară, mistuie pe cele pe care mai $nainte le păea ne&ătămate#Săpătorii !e fântâni arată, apoi, că $n pământ se "ăse+te apă iar eisten/a aerului$n pământ o arată &aporii, care se ri!ică !in pământul ume! $ncălit la soare#;n/ele"e, apoi, că !acă cerul ocupă prin natura lui locul cel !e sus, iar pământuleste $n partea cea !e os - că spre cer se ri!ică cele u+oare, iar spre pământ ca!cele "rele, că susul +i osul sunt potri&nice unul altuia - oise, care a consemnat

pe cele care sunt prin natura lor foarte !epărtate unele !e altele, a consemnatimplicit +i pe cele care ocupă locul !intre aceste !ouă etreme# :eci nu căuta oepunere a tuturor eisten/elor, ci prin cele ce /i s-au arătat, $n/ele"ele +i pe celetrecute su tăcere D

V444

Z;ntru $nceput a făcut :umneeu cerul +i pământul[#

Cercetarea fiin/ei fiecărei eisten/e, fie a celor pe care le contemplăm, fie a celor care ne ca! su sim/uri, ar lun"i mult !e tot interpretarea noastră, iar pentruepunerea celor cu pri&ire la această prolemă s-ar cheltui mai multe cu&inte!ecât cele câte s-ar putea spune !espre fiecare !in prolemele !e care ne

ocupăm# :e altfel nici n-ar fi !e folos pentru i!irea Bisericii să ne ocupăm !eele#

:espre fiin/a cerului ne sunt $n!estulătoare cele spuse !e 4saia, care, prin cu&intesimple, ne-a !at o i!ee clară !espre natura cerului, icân!' Rel e a +ntărit $erul $a fumul , a!ică ' Cel Ce a !at cerului, pentru alcătuirea lui, o naturăsu/ire, nu tare, nici "roasă# 4ar !espre forma cerului ne sunt $n!estulătoare totcele spuse !e 4saia, spre sla&a lui :umneeu' Rel e a #u! $erul $a ltă.cela+i lucru să ni-% spunem #+i !espre pământ# Să nu cercetăm cu curioitate

care este fiin/a lui, nici să nu ne sfărâmăm mintea, căutân! ce este su el, nici săcăutăm o natură lipsită !e $nsu+iri, care prin ea $nsă+i ar fi fără $nsu+iri, ci să +tim





2reuie, !ar, neapărat, fie că acceptăm că pământul se /ine sin"ur, fie că plute+te pe ape, să nu ne !epărtăm !e "ân!ul cel inecre!incios, ci să mărturisim că toatese /in prin puterea Creatorului# ceasta treuie să ne-o spunem atât nouă $n+inecât +i celor care ne $ntreaă pe ce se spriină această mare +i "roa&ă "reutate a

pământu- lui, că R+n mâna lui Dumnezeu !unt mar&inile #ământului . A$e!tae!te $el mai !i&ur ră!#un!, #e $are-l #utem 'a min*ii na!tre, +i este !e folos +iascultătorilor no+tri#

L

=nii fiicieni spun, cu cu&inte ele"ante, că pământul stă nemi+cat !in anumite pricini' !in pricina locului pe care $l ocupă $n centrul uni&ersului +i !in pricina!istan/ei, tot!eauna e"ală cu mar"inile uni&ersului !e aceea nu poate să se$ncline $n &reo parte a+a că rămâne neapărat nemi+cat, pentru că !istan/a e"ală,

pe care o are !in toate păr/ile !e ur $mpreurul lui, $i face cu neputin/ă $nclinarea$n &reo parte#

@ocul acesta !in centrul uni&ersului, pe care pământul $l ocupă, nu l-a !oân!itnici ca o mo+tenire, nici prin sine $nsu+i, ci este locul lui firesc +i necesar#:eoarece corpul ceresc ocupă $n $năl/ime cel mai $n!epărtat loc, urmeaă, spunace+ti fiicienii, că toate oiectele "rele, care ca! !e sus, se $n!reaptă !in toate

păr/ile spre centru +i $n care !irec/ie se $n!reaptă păr/ile $ntr-acolo se $n!reaptă+i $ntre"ul# :acă pietrele, lemnele +i toate oiectele !e pământ se $n!reaptă $n

os, atunci ne"re+it +i pentru $ntre"ul pământ acesta $i este locul propriu +i potri&it iar !acă &reun oiect u+or se ri!ică !in centru, ne"re+it că se &a $n!reptaspre locurile cele mai !e sus# :eci corpurilor "rele le este proprie mi+carea $nspre os iar osul, a+a cum s-a arătat, este centrul# Să nu te minunei, !ar, !acă

pământul nu ca!e nici $ntr-o parte nu ca!e, pentru că ocupă potri&it naturii lui,locul !in miloc# 2reuie, !eci, neapărat ca pământul să rămână la locul său

poate, $nsă, să-+i schime locul, !acă face &reo mi+care potri&nică naturii sale#

:acă /i se pare că poate fi a!e&ărat ce&a !in cele spuse, atunci mută-/i a!mira/ia

spre :umneeu, Care le-a rân!uit a+a pe acesteaD Că nu se mic+oreaă a!mira/ia pentru lucrurile măre/e !in natură, !acă se !escoperă chipul $n care :umneeule-a făcut# 4ar !acă nu le soco/esti a!e&ărate, simpla ta cre!in/ă să-/i fie mai

puternică !ecât ar"umentele lo"ice#

L4

cela+i lucru $l putem spune +i !espre cer, că s-au scris !e $n/elep/ii lumii tratate pline !e multe cu&inte !espre natura cerului# =nii au spus că cerul este compus

!in cele patru elemente, pentru că se poate pipăi +i &e!ea participă pământului



!in pricină că e tare, focului !in pricină că se &e!e +i celorlalte elemente !in pricina compoi/iei lui#

l/i $n/elep/i, $nsă, au respins această teorie ca !e necreut +i au $ntro!us $n

alcătuirea cerului a cincea sustan/ă corporală, ima"inată !e ei# Pentru ei ceruleste un corp eteric, care, !upă cum spun ei, nu-i nici foc, nici aer, nici pământ,nici apă, pe scurt, nici unul !in corpurile simple că pentru corpurile simplemi+carea proprie lor este mi+carea $n linie !reaptă pentru cele u+oare, ri!icarea$n sus iar pentru cele "rele, coorârea $n os +i nici mi+carea circulară nu esteaceea+i cu mi+carea $n sus sau mi+carea $n os +i, $n scurt, mi+carea $n linie!reaptă se !eosee+te foarte mult !e mi+carea circulară# Gi ace+ti $n&ă/a/i spun'corpurile care au, potri&it naturii lor, !eoseite mi+cările lor, au !eoseite +inaturile lor#

:ar nu-i cu putin/ă să presupunem că cerul este format !in primele corpuri, pecare le numim elemente, pentru că corpurile alcătuite !in elemente !iferite nu

pot a&ea mi+carea uniformă +i lieră, !eoarece fiecare element, care eistă $ncorpurile compuse, are prin natura lui altă +i altă mi+care# :e aceea, mai $ntâi,cele compuse cu "reu se pot men/ine $ntr-o sin"ură mi+care continuă, pentru căelementul care are o sin"ură mi+care nu se poate acor!a +i nici nu se poate$mpăca cu toate celelalte elemente, care au mi+cări contrarii !impotri&ă,elementul care are $nsu+irea !e a fi u+or este &răma+ elementului care are$nsu+irea !e a fi "reu# Cân! ne mi+căm spre $năl/ime, suntem $n"reuia/i !e

elementul pământ iar cân! suntem purta/i $n os, ne mi+căm $mpotri&aelementului foc, că suntem atra+i $n os $mpotri&a naturii elementului foc iar ten!in/a elementelor !e a se $n!repta $n !irec/ii contrare !uce la !istru"ereacorpului compus !in acele elemente# 2ot ceea ce este unit, silnic +i $mpotri&afirii se men/ine unit pu/ină &reme iar aceasta, for/at +i cu "reutate !ar se!escompune repe!e $n elementele !in care a fost compus, $ntorcân!u-se fiecare!in cele ce au fost unite la locul său propriu#

:in pricina acestor necesită/i lo"ice, !upă cum spun $n&ă/a/ii aceia, ei au respins

ipoteele celor !e !inaintea lor +i au a&ut ne&oie !e oipoteă proprie au emisipotea unei a cincea naturi corporale pentru facerea cerului +i a stelelor !e pecer#

=n alt $n&ă/at, unul !in cei plini !e i!ei +i cu cu&inte amă"itoare, s-a ri!icat$mpotri&a acelora, le-a risipit i!eile lor +i le-a $nlăturat, punân! $n locul lor

propria lui părere#

:acă am $ncerca acum să &orim !e toate câte +i spun ace+ti $n&ă/a/i, am că!ea

+i noi $n aceea+i pălă&ră"eală ca +i ei# oi, $nsă, să-i lăsăm pe ace+ti $n&ă/a/i săse lupte $ntre ei# Să nu mai &orim !e natura eisten/elor ci să !ăm creare lui



oise, care a spus ' Z făcut :umneeu cerul +i pământul[ +i să slă&im pearele e+ter al celor făcute cu $n/elepciune +i măiestrie# :in frumuse/ea celor &ăute să $n/ele"em pe Cel Care-i mai presus !e frumuse/e, iar !in măre/ia celor care ca! su sim/urile noastre +i !in corpurile acestea măr"inite !in lume să ne

!ucem cu mintea la Cel nemăr"init, la Cel mai presus !e măre/ie, Care !epă+e+tetoată mintea cu mul/imea puterii Sale#

1 !rept, nu cunoa+tem natura eisten/elor !ar este atât !e minunat cât ne ca!esu sim/uri, $ncât mintea cea mai ascu/ită se &ă!e+te a fi neputincioasă $n fa/acelei mai mici făpturi !in lume, fie pentru a o !escrie cum se cu&ine, fie pentru a!a lau!ă cu&enită Creatorului, Căruia se cu&ine toată sla&a, cinstea +i puterea, $n&ecii &ecilor, min#

2milia a II&a & 6espre8 !ământul era ne/ăzut *i netocmit7

4



i !iminea/ă am eplicat câte&a cu&inte !in Scriptură +i am "ăsit atât a!ânc !e"ân!uri ascunse $n ele, $ncât am pier!ut cu totul curaul să mer" mai !eparte#:acă pri!&oarele sfintelor sunt a+a, iar tin!ele isericii sunt atât !e cinstite +i !e$nalte, $ncât $ntunecă ochii min/ii noastre cu străful"erarea frumuse/ii lor, cum

&or fi sfintele sfintelor Cine-i $n stare a $n!răni să intre $n sfintele sfintelor saucine &a pri&i pe cele mai presus !e "rai Chiar a le pri&i este cu neputin/ă, iar cu&ântul cu "reu tâlcuie+te ceea ce "ân!e+te minteaD

:ar pentru că $n fa/a !reptului Nu!ecător este hotărâtă răsplata, nu &re!nică !e!ispre/uit, chiar numai pentru că !ore+ti să faci cele ce treuie, n-am să +o&ăi să-mi continui tâlcuirea, !e+i sunt !eparte !e &re!nicia acestei tâlcuiri# 4ar !acă, cuautorul :uhului, nu mă &oi !epărta !e scopurile urmărite !e Scriptură, atunci n-am să fiu socotit &re!nic !e respins# Gi cu autorul harului lui :umneeu, &oii!i +i eu cât !e cât Biserica lui :umneeu#

R /ământul era nevăzut şi net$mit 1 , !#une S$ri#tura.

- um !e fa$e $ă, 'eşi amân'uă - şi $erul şi #ământul - au f!t $reate avân' a$eeaşi $in!te, $erul a f!t fă$ut 'e!ăvârşit, iar #ământul e!te +n$ăne'e!ăvârşit şi neterminat C Sau, #e !$urt, $are era #artea Rnet$mită a

#ământului şi #entru $are #ri$ină #ământul era RnevăzutC 2ocmirea!esă&âr+ită a pământului o formeaă el+u"ul !in el' o!răslirea a tot felul !e

plante, cre+terea pomilor $nal/i - ro!itori +i nero!itori - culorile frumoase +i

mirosurile plăcute ale florilor +i toate câte, pu/in mai $n urmă, răsărin! !in pământ, la porunca lui :umneeu, &or $mpo!oi pământul care le-a !at na+tere#+a!ar, pentru că nimic !in acestea nu era pe pământ, pe ună !reptate,Scriptura a numit pământul Znetocmit[#

cela+i lucru $l putem spune +i !espre cer# ici nu era $ncă terminat +i nici nu primise propria lui po!oaă nu era luminat nici !e lună, nici !e soare +i nici$ncununat cu cetele !e stele# ;ncă nu se făcuseră acestea# :eci n-ai păcătui fa/ă!e a!e&ăr !acă ai spune că +i cerul era Znetocmit[#

Scriptura a mai spus $ncă +i că pământul era Zne&ăut[# ceasta, pentru !ouă pricini' sau pentru că nu era $ncă omul, cel care a&ea să-l pri&ească, sau pentrucă era cufun!at su apă, care plutea pe suprafa/a lui +i nu putea să fie &ăut cănu erau $ncă a!unate apele $n a!unările lor, pe care, a!unân!u-le mai pe urmă:umneeu, le-a numit mări#

- Dar $e vrea !ă !#ună $uvântul Rnevăzut C uvântul Rnevăzut

1 )ac., l, 2.



⇒ arat" pe de o parte ceea ce nu se vede cu ocii trupului de pild" minteanoastr"

⇒ pe de alt" parte arat" ceea ce este v"zut, datorit" naturii lui, dar esteascuns de un corp care îl acoper" de pild" fierul în adâncul p"mântului.

Socotim că potri&it acestei !in urmă $nsemnări s-a spus !espre pământ că eraZne&ăut[ că era acoperit cu apă# ai mult, pentru că nu fusese făcută $ncălumina, nu este !e mirare ca pământul să se "ăsească $n $ntuneric că &ă!uhul,care era !easupra lui, era neluminat !eci, +i pentru această pricină, Scriptura aspus că pământul era Zne&ăut[#

44

:ar cei care falsifică a!e&ărul, cei care nu-+i $n&a/ă mintea să urmee Scripturii,ci strică sensul Scripturii !upă &oia lor, aceia spun că prin aceste cu&inte estearătată materia#

ceastă materie, spun ei, prin natura ei, era Zne&ăută +i netocmită[ era prin ea$nsă+i fără $nsu+iri +i lipsită !e chip +i formă această materie a fost luată !e?i!itor +i 1l, cu $n/elepciunea @ui, i-a !at formă, a pus $n ea or!ine +i a+a, cuaceastă materie a a!us la fiin/ă pe cele &ăute#

:acă materia este nefăcută, urmeaă mai $ntâi că este !e aceea+i cinste cu:umneeu +i treuie să fie $n&re!nicită !e aceea+i pre/uire# :ar poate fi, oare, omai mare lipsă !e cre!in/ă ca aceea !e a !a materiei celei fără !e $nsu+iri, fără !echip, urâtă $n cel mai $nalt "ra!, urâ/enie nespusă - ca să folosesc chiar cu&inteleacelora - !e a !a, !eci, materiei aceea+i cinstire ca +i $n/eleptului, puternicului +i

prea unului Creator +i ?i!itor al uni&ersului

;n al !oilea rân!, !acă materia a fost atât !e capailă $ncât să primească toată+tiin/a lui :umneeu - că aceia compară materia cu puterea lui :umneeu, acărei urmă nu poate fi "ăsită I - atunci materia este $n!estulătoare prin ea $nsă+isă acopere toată puterea !e "ân!ire a lui :umneeu# 4ar !acă aceia spun cămateria este inferioară lucrării lui :umneeu, +i a+a $n&ă/ătura lor se &a preface$ntr-o lasfemie +i mai nesocotită, pentru că !in pricina !efectuoită/ii materiei:umneeu n-ar mai fi putut face +i lucra propriile Sale opere#4-a $n+elat, $nsă, slăiciunea firii omene+ti# oi oamenii a&em pentru fiecaremeserie o materie cu care lucrăm !e pil!ă fierarul lucreaă fierul !ul"herul,lemnul# poi, la aceste meserii, altce&a este materia care se lucreaă, altce&aeste forma !upă care se lucreaă materia +i altce&a este lucrul să&âr+it, potri&itformei pe care me+terul o are $naintea sa 3# ateria se ia !in afară forma este2 om 11,993 +n mintea sau în modelul din fata lui



potri&it meseriei iar lucrul să&âr+it este o sinteă a celor !ouă' a formei +i amateriei#

Gi aceia "ân!esc că :umneeu a făcut lumea a+a cum face un om o lucrare#

?i!itorul, spun ei, a luat lumea !in afara @ui iar $n/elepciunea Creatoruluiuni&ersului i-a !at lumii forma# :eci, !upă ei, lumea este alcătuită !in materia pe care :umneeu o a&ea $naintea Sa - ca-re-+i a&ea eisten/a $n altă parte - +i!in forma +i mo!elul primite !e la :umneeu# :in spusele acestea se &e!e că eită"ă!uiesc participarea inte"rală a marelui :umneeu la crearea lumii !upă ei,:umneeu a contriuit $ntr-o mică măsură la facerea lumii, ca unul care ar contriui cu ce&a pentru facerea unui ospă/# :in pricina osniciei "ân!urilor lor n-au putut să &a!ă $năl/imea a!e&ărului# u u!ecat pe cele !umneeie+ti !upăcele omene+ti#

:a, aici pe pământ, meseriile au apărut $n urma materiei pe care omul o prelucreaă, pentru că meseriile au fost cerute !e ne&oile &ie/ii# @âna a fost$nainte, arta !e a /ese lâna a &enit pe urmă, pentru a $mplini o ne&oie cerută !efirea omenească# @a fel, lemnul a fost $nainte, tâmplăria a &enit pe urmă,transformân! !e fiecare !ată lemnul pentru o treuin/ă anumită' corăierului $iface &âsla plu"arului, lopata osta+ului, suli/a#

Dumnezeu, +n!ă, +nainte 'e a fi $ele $e !e vă' a$um, a &ân'it şi a #rnit !ăa'u$ă la e?i!ten*ă $ele $e nu erau +n a$elaşi tim# a &ân'it şi $um treuie !ă

fie lumea şi $e frmă !ă-i 'ea materiei, $a !ă fie +n armnie $u ea. erului i-arân'uit natură #trivită $erului, iar frmei #ământului i-a 'at !u!tan*ă

#r#rie şi treuin$ia!ă lui. F$ului, a#ei şi aerului le-a 'at frma #e $are avit- şi le-a a'u! la e?i!ten*ă aşa $um $erea ra*iunea fie$ăreia 'in $ele$reate. A unit +ntr- #rietenie ne!fărâmată, +ntr- !in&ură unitate şi armnie,+ntrea&a lume, al$ătuită 'in 'iferite #ăr*i.

Să $ncetee, !ar, plăsmuitorii !e asme, care !in pricina slăiciunii propriilor lor "ân!uri măsoară cu min/ile lor puterea cea !e ne$n/eles a lui :umneeu, cu

neputin/ă !e eplicat !e lima omeneascăD

444RA fă$ut Dumnezeu $erul şi #ământul J .

F )ac.1,1



u pe umătate fiecare, ci a făcut tot cerul +i tot pământul $n acela+i timp +isustan/a +i forma lor# Că :umneeu nu este !escoperitor !e forme este Creator,a creat $nsă+i natura eisten/elor#

Să ne spună, $nsă, nouă aceia cum s-a $ntâlnit una cu alta' puterea acti&ă a lui:umneeu +i natura pasi&ă a materiei ateria, care oferea un oiect fără formă+i :umneeu, Care a&ea +tiin/a formelor fără materie, pentru ca să ia !e lacelălalt ceea ce lipsea fiecăruia# Creatorul să aiă ce&a $n care să-+i arate +tiin/a,iar materia să lepe!e urâ/enia +i lipsa !e formă :ar !espre acestea !e aunsatâta#

Să ne $ntoarcem la cele ce spuneam la $nceput' ZPământul era ne&ăut +inetocmit[# ân' %i!e a !#u!9 R+ntru +n$e#ut a fă$ut Dumnezeu $erul şi

#ământul , a tre$ut !u tă$ere 9 a#a, aerul, f$ul şi tate a$elea $are !e na!$'in a$e!te elemente $ă a$e!tea erau +n univer! $a nişte $m#letări ale lumii'ar i!tria fa$erii lumii le-a lă!at la #arte, #entru a 'e#rin'e mintea na!tră$u $er$etarea i-a 'at #u*ine 'ate, $a !ă me'iteze a!u#ra $elr $are nu !-au!#u!.

u s-a spus !espre apă că a făcut-o :umneeu !ar a spus că pământul erane&ăut# :acă era ne&ăut, atunci "ân!e+te-te sin"ur cu ce &oal era acoperit# u

putea să-l acopere focul, pentru că focul este luminos +i !ă mai !e"raă lumină!ecât $ntunecime celor !e care se apropie# ici aerul nu era atunci &oalul care

acoperea pământul că aerul este transparent +i !iafanH prime+te chipurileoiectelor &ăute +i le transmite pri&irilor celor care se uită la ele# Aămâne să ne"ân!im că apa acoperea fa/a pământului, pentru că materia lichi!ă nu fusese$ncă trimisă la locul său# :in această pricină pământul nu era numai Zne&ăut[,ci +i Znetocmit[# Că $ncă +i acum mul/imea umeelii este o pie!ică penitruro!irea pământului# ceasta era, !ar caua că pământul nu se &e!ea +i eranetocmit# Că netocmirea pământului este ceea ce-i este propriu po!oaa luifirească, $nsă, sunt hol!ele !e pe câmpii, care se clatină ca &alurile mării, li&eile$n&erite, pline cu fel !e fel !e flori, !ealurile acoperite cu &er!ea/ă, mun/ii, cu

&ârfurile lor, umri/i !e pă!uri# imic !in acestea nu a&ea $ncă atunci pământula&ea, $nsă, !ureri !e na+tere pentru na+terea tuturor acestora, !atorită puterii

puse $n ea !e Creator +i a+tepta !oar timpul rân!uit ca, la porunca @ui!umneeiască, să scoată la lumină cele ămislite#

4V

oise spune ' Ri +ntuneri$ era 'ea!u#ra a'ân$ului : .

M )ac.1,2



4ară+i alte prileuri !e asme +i $nceputuri ale unor plăsmuiri lipsite !e cre!in/ă,care răstălmăcesc cu&intele Scripturii pentru presupuneri personaleD

:upă cei care născocesc aceste asme, $ntunericul nu este, cum e firesc, aerul

lipsit !e lumină sau locul umrit !e un corp care se interpune sau, pe scurt, unloc lipsit !e lumina !in orice altă pricină, ci este o putere rea !ar mai ine spus,aceia ic că $ntunericul este $nsu+i răul, care-+i are $nceput $n el $nsu+i, !u+man +i

potri&nic al unătă/ii lui :umneeu# +a socotesc ei $ntunericul# Că spun ei':acă :umneeu este lumină ., atunci, potri&it ilo"icii "ân!irii, $ntunericul &a fio putere care se $mpotri&e+te lui :umneeu nu-+i are eisten/a !e la altcine&a,ci este un rău născut !in el $nsu+i $ntunericul este !u+man al sufletelor, creator al mor/ii, potri&nic al &irtu/ii $+i !atore+te lui+i eisten/a, n-a fost făcut !e:umneeu#

:ar ace+tia se $n+ală, interpretân! "re+it cu&intele inspirate ale profetului# Câte$n&ă/ături rele +i lipsite !e !reapta cre!in/ă nu s-au plăsmuit !in răstălmăcireaacestor cu&inte scripturistice Câ/i lupi cumpli/i, care au sfâ+iat turma lui:umneeu, n-au atacat sufletele, luân! $nceput !e la aceste cu&inte aleScripturii are nu +i marcioni/ii7 u tot !e aici +i &alentinieniiH u +i urâta. oan 1,<7 #arcioni%ii, adep%ii ereticului #arcion. #arcion s/a n"scut în 'inope din Pont, pe la anul <. $at"l s"u era episcop. 5Acomunicat de propriul s"u tat" / dup" unele izvoare din pricinaînv"%"turii lui !reşite, dup" altele din pricin" c" a sedus o fecioar" consacrat" lui Dumnezeu

/ s/a dus la oma, unde a început s"/şi r"spândeasc" înv"%"tura sa. Descoperit ca eretic, a fost eAcomunicat în anul 1>>. #oare pe la 1IJ. #arcion a fost cel mai periculos eretic dinveacul al doilea. 'fântul Policarp l/a numit Kîntîiul n"scut al lui satanaL. /a întemeiat o

şcoal", ci o biseric". De aici şi prime8dia. u poate fi socotit !nostic, cum a fost socotit ovreme din pricina le!"turilor sale cu !nosticul sirian *erdon, pentru c" #arcion nu are nici

+nv"%"tura despre emana%ia eonilor, nici pleroma, nici sizi!iile, nici 'ofia. Dualismul înv"%"turii sale despre doi Dumnezei, dispre%ul lui fa%" de materie, respin!erea 4eciului$estament, ri!urozitatea moralei sale nu trebuie eAplicate printr/o influen%" !nostic", ci princoncep%ia lui despre 4eciul şi oul $estament, pornit" dintr/o interpretare !reşit" şiunilateral" a doctrinei sfântului apostol Pavel despre Me!e şi 5van!elie. înv"%"tura lui este

strict antiiudaic". 5l voia s" fac" din creştinism o reli!ie de sine st"t"toare, liberat" de oricele!"tur" cu iudaismul, cu 4eciul $estament. Din pricina aceasta arunca 4eciul $estament,iar din oul $estament primea numai 5van!elia dup" Muca, f"r" !enealo!ie, şi zece epistoledin epistolele apostolului Pavel, purificate de pretinsele falsific"ri iudaice. FarnacN, într/omono!rafie despre #arcion / #arcion, Das 5van!elium vom iiemden =ott, Meipzi!, 1;21,edi%ia 1;2> / a încercat s" reabiliteze omul şi opera. )ace din #arcion un al doilea Pavel,un interpret autentic al 5van!eliei& vede în el un Muter al Bisericii primare. Mucrarea lui

FarnacN s/a bucurat de mare succes. n trei ani au ap"rut dou" edi%ii. 5 contestabil dac" FarnacN, cu tot talentul lui şi cu toat" ştiin%a lui, a reuşit s" fac" din ereticul #arcion unautentic creştin, dar e incontestabil c" lucrarea lui a avut o influen%" nefast" asupra spiritului

poporului !erman.H

4alentinienii, adep%ii !nosticului 4alentin. / 4alentin, eretic !nostic din secolul al doilea, s/an"scut probabil în -leAandria. - r"spândit înv"%"tura sa în 5!ipt şi în -sia, iar între anii 19I şi 1I< în oma. Descoperit aici ca eretic, a fost iz!onit din Biseric" şi a fu!it în *ipru.



ereie a maniheilor 9, pe care, !acă ai numi-o puroiul Bisericii, n-ai păcătui fa/ă!e ceea ce i se cu&ine#

/entru $e, mule, fu&i 'e#arte 'e a'evăr, nă!$$in'u-*i !in&ur #rile2uri 'e

#ierzanieC Cu&intele Scripturii sunt simple +i u+or !e $n/eles !e to/i#

S$ri#tura !#une 9 R/ământul era nevăzut.- :in ce pricină Pentru că $i acoprea Za!âncul[#- :ar care este $n/elesul cu&ântului Za!ânc[ ;nseamnă apă multă, la a căreifun! cu "reu se poate aun"e#Gtim, $nsă, că multe corpuri se &ă! cân! apa este limpe!eD Cum, !ar u s-a&ăut prin apă nici o parte !in pământ u, pentru că aerul, care se $ntin!ea!easupra lui, era neluminat +i $ntunecat# Cân! raa soarelui străate apele, atunci!e multe ori arată pietricelele !in fun!ul ei !ar cân! e noapte a!âncă, cu nici unchip nu se poate &e!ea ce este su apă# :eci, a+a cum spune profetul, pământulera ne&ăut, pentru că !easupra lui era Za!âncul[, iar acesta era $ntunecat#

ici Za!âncul[ nu era o mul/ime !e puteri potri&nice, a+a cum +i-au $nchipuituniiH !ar nici $ntunericul nu este o putere con!ucătoare +i rea, care luptă$mpotri&a inelui# Că !ouă puteri e"ale, care se luptă $ntre ele, se nimicesc una

pe alta, ar a&ea necontenit frământări, iar răoiul !intre ele ar fi fără !e sfâr+it#:acă una ar !epă+i $n putere pe cealaltă, atunci cea iruită ar fi complet nimicită,iar !acă aceia sus/in că lupta $ntre rău +i ine este e"ală +i nu-s nici $n&in"ători +i

nici $n&in+i, atunci se aun"e la un răoi fără !e sfâr+it +i la o stare nenorocităcontinuă iar !acă inele, !atorită puterii sale, iruie, atunci pentru ce răul nu-i

iruit !esă&âr+it

4ar !acă### !ar nu mi-i $n"ă!uit să spun câte a+ putea "ân!i# ă minune, $nsă,cum nu se spăimântă !e ei $n+i+i ace+ti oameni, cân! sunt purta/i !e mintea lor sărostească ni+te lasfemii atât !e ne$n"ă!uiteD

9 #anieii, adep%ii lui #ani. #ani n/a fost un eretic creştin, cum este socotit uneori, ci unîntemeietor de reli!ii. #ani considera pe toate celelalte reli!ii premer!"toare reli!iei sale şi

strict na%ionale. Pentru aceasta tendin%a reli!iei sale este universalist"& s/a întins în apus pân" în -frica de nord, iar în r"s"rit pân" în *ina şi s/a continuat în ereziile neomanieicede mai târziu ale pavlicienilor în r"s"rit şi ale catarilor în apus.#ani s/a n"scut pe la 21</21I în #esopotamia. Ma vârsta de 2> de ani îşi începe predica. *"l"toreşte mai întâi în ndia,unde întemeiaz" o comunitate& în 2>1 se întoarce în patria sa şi, favorizat de re!ele 'apur ,îşi continu" predica mai bine de 9J de ani, pân" când ur!ia ma!ilor şi mânia noului re!e,

Baram , îl duser" la moartea pe cruce (2@I. deea care st" la baza manieismului estedualismul. 'unt dou" principii opuse, concepute sub forma celor dou" împ"r"%ii: împ"r"%ialuminii, a binelui, în fruntea c"reia st" Dumnezeu, şi împ"r"%ia întunericului, a r"ului, în

fruntea c"reia st" satana& fiecare împ"r"%ie are câte o serie de eoni. Pe baza acestui dualism

este construit" întrea!a cosmolo!ie, antropolo!ie, soteriolo!ie şi esatolo!ie manieic".



4u e!te, 'e$i, un &ân' ine$re'im$i! !ă !#ui $ă răul e!te fă$ut 'e Dumnezeu, #entru $ă nimi$ 'in $ele $ntrarii nu vine 'e la $ntrarul !ău ni$i via*a nunaşte marte, ni$i +ntuneri$ul nu e!te +n$e#ut al luminii, ni$i ala nu a'u$e

!ănătate +n !$himările !tărilr !ufleteşti !$himările !e fa$ 'e la $ntrarii la$ntrarii 'ar la naşteri, $el nă!$ut nu !e naşte 'in $ineva $are are natură #trivni$ă lui, $i 'in $ei 'e a$eeaşi natură.

:ar pot fi $ntreat'- Da$ă răul nu e!te ni$i nenă!$ut, ni$i fă$ut 'e Dumnezeu, 'e un'e +şi aree?i!ten*aC ă nimeni 'in $ei $e vie*uie!$ nu va !#une $ă răul nu e?i!tă. e !ă!#unemC 8ăul nu are e?i!ten*ă vie şi +n!ufle*ită, $i e!te !tare !ufletea!$ă

#trivni$ă virtu*ii, 'in #ri$ină $ă $ei $are nu !unt $u luare aminte a!u#ravie*ii lr !e 'e#ărtează 'e ine.

V

u căuta, !ar răul $n afară !e tine +i nici nu-/i $nchipui o natură care să fie cauarăului, ci fiecare să se recunoască pe el $nsu+i caua răului care este $n el#

Din relele $are ni !e +ntâm#lă +n via*ă, #e unele ni le a'u$e firea na!trămenea!$ă, 'e #il'ă9 ătrâne*ea şi lile altele !unt 'atrită +ntâm#larii, 'e

#il'ă9 fa#tele, $are, +n afara &ân'ului n!tru, au $auze !trăine, a'e!eri 'urera!e !au ve!ele, 'e #il'ă9 $ân' &ă!eşti $mară !ă#ân' fântână !au$ân', 'u$ân'u-te +n #ia*ă, +*i ie!e +n $ale un $âine turat alte rele 'e#in' 'eni, 'e #il'ă9 a-*i +nfr+na #ftele !au a 'a frâu lier #lă$erilr, a-*i !tă#âni mânia !au a ate #e $el $are te-a !u#ărat, a !#une a'evărul !au a min*i, a fi lân' şi mă!urat !au +n&âmfat şi mân'ru. /e!te tate a$e!tea tu eşti !tă#ân "

4u $ăuta +n$e#uturile lr +n afară 'e tine, $i $unaşte $ă răul ia +n$e#ut 'in$ă'erile $ele 'in via ta. Da$ă răul ar fi fără via na!tră şi nu $u viana!tră, atun$i n-ar atârna a!u#ra $elr $e fa$ rău atâta fri$ă 'e le&i şi ni$i n-ar fi atât 'e nemila!e #e'e#!ele 'ate 'e triunale #e mă!ura fa#telr

!ăvârşite 'e răufă$ătri.

cestea să fie cele spuse !e mine !espre a!e&ăratul rău# Că oala, sărăcia, lipsa!e sla&ă +i moartea +i toate cele ce a!uc triste/e peste oameni nu merită să fiecatalo"ate $n ceata celor rele, pentru că cele potri&nice lor nu le numărăm $ntrecele mai mari unuri# =nele !in aceste rele /in !e firea omenească, altele suntchiar !e folos multora, cân! &in peste ei#

2recân! su tăcere pentru moment orice interpretare ale"orică sau $ntemeiată pe

presupuneri, să acceptăm, urmân! &oia Scripturii, i!eea unui Z$ntuneric[, un$ntuneric ca atare +i neprelucrat#



%intea, +n!ă, $aută !ă ştie 'a$ă +ntuneri$ul a f!t fă$ut 'ată $u lumea, 'a$ăe!te mai ve$hi 'e$ât lumina şi 'e $e-i mai ve$hi $eea $e e!te mai rău, a'i$ă+ntuneri$ulC @a aceste $ntreări răspun!em că $ntunericul nu are eisten/ă $n

sine $nsu+i, ci este aer lipsit !e lumină#

- :ar ce loc !in lume a fost lipsit pe nea+teptate !e lumină, $ncât $ntunericul săfie peste ape oi socotim că !acă eista ce&a $nainte !e facerea lumii acesteiamateriale +i stricăcioase, ne"re+it treuia să fie $n lumină# ici &re!niciile$n"ere+ti, nici toate o+tile cere+ti, pe scurt, nici orice fire spirituală !in celecunoscute sau necunoscute !upă nume +i !in !uhurile sluitoare nu se "ăseau $n$ntuneric, ci a&eau o stare cu&enită lor, erau $n lumină +i $n toată &eselia cea!uho&nicească# imeni nu se &a $mpotri&i celor spuse !e mine, !ar mai alesacela care a+teaptă, $ntre fă"ă!uin/ele unătă/ilor, lumina cea mai presus !eceruri, !espre care Solomon a spus' R7umină veşni$ă #entru $ei 're#*i1(, iar apostolul spune ' R%ul*umin' $u u$urie Tatălui, are ne-a +nvre'ni$it !ăluăm #arte la mştenirea !fin*ilr +ntru lumină %%# :acă cei osân!i/i sunttrimi+i $n $ntunericul cel mai !in afară %I, ne"re+it că cei care au să&âr+it cele&re!nice !e lau!ă se o!ihnesc $n lumina cea mai presus !e lume#

+a!ar, !upă ce la porunca lui :umneeu a fost făcut cerul - cerul s-a $ntins!intr-o !ată +i a cuprins pe cele care se "ăseau $n interiorul lui fiin! un corpcontinuu, $n stare să !espartă pe cele !inăuntru !e cele !in afară - cerul a

$ntunecat neapărat locul !e care s-a !espăr/it, $ntrerupân! lumina !in afară# 2reifactori contriuie la facerea umrei' lumina, corpul +i locul neluminat# :eci$ntunericul !e la $nceputul lumii a &enit !e la umra corpului ceresc#

Ca să $n/ele"i spusele mele, $/i !au un eempluD <ă-/i la amiaa ilei $n urul tăuun cort !intr-un material !es +i "ros +i sin"ur te-ai $nchis $n $ntuneric# 2ot a+a$nchipuie-/i +i $ntunericul cel !e la $nceputul lumii, $ntuneric nu eista mai$nainte, ci a urmat !atorită altor factori#

cesta era, !eci, Z$ntunericul[, !espre care Scriptura spune că Zera !easupraa!âncului[, pentru că păr/ile cele mai !e os ale aerului atin" $n chip naturalsuprafe/ele corpurilor# tunci apa le acoperea pe toate# :e aceea spune Scripturacă treuia neapărat ca $ntunericul să fie !easupra a!âncului#

V4

%0

Pro&#, %3, 9#%% *ol. 1,12%I #atei, , 12.



Ri Duhul lui Dumnezeu, !#une %i!e, !e #urta 'ea!u#ra a#ei 13

oise &ore+te aici !e !uhul %F acesta !e pe pământ, a!ică !e mi+carea aerului+i atunci acceptă că scriitorul Căr/ii <acerii /i-a enumerat păr/ile lumii, că a!ică:umneeu a făcut cerul, pământul, apa +i aerul, iar acesta !in urmă, $n mi+care

+i $n cur"ere sau - ceea ce este +i mai a!e&ărat, sens acceptat +i !e cei care aucomentat tetul acesta $naintea noastră - !e :uhul lui :umneeu numit celSfânt, pentru că Scriptura folose+te pentru :uhul lui :umneeu o numire caaceasta +i nimeni altul nu se nume+te :uhul lui :umneeu !ecât :uhul celSfânt, Care completeaă !umneeiască +i fericită 2reime# 4ar !acă accep/iinterpretarea aceasta &ei a&ea +i un folos mai mare#& Dar $um R!e #urta Duhul #e 'ea!u#ra a#ei C u-/i &oi spune cu&ântul meu,ci al unui ărat sirian %M, care era tot atât !e !eparte !e $n/elepciunea lumii pecât era !e aproape !e +tiin/a cea a!e&ărată# cesta spunea că $n lima siriană,cu&ântul Zse purta[ arată mai mult !ecât cu&ântul "rec, pentru că lima sirianăeste $nru!ită cu lima eraică +i !eci mai apropiată !e ceea ce Scripturile au &rutsă spună#

;n/elesul acestui cu&ânt ar fi următorul' uvântul R!e #urta, !#une el, !einter#retează #rin9 R+n$ălzea şi 'ă'ea via*ă a#elr, 'u#ă $hi#ul &ăinii, $are$l$eşte şi 'ă #utere 'e via*ă uălr. A$e!ta e!te +n*ele!ul, !#une !irianul, #e$are +l au $uvintele 9 RDuhul !e #urta, a'i$ă #re&ătea a#ele #entru naştereavie*ii. ;ncât !in acest tet se poate &e!ea ceea ce se căuta !e unii, anume că nici:uhul cel Sfânt nu este lipsit !e putere creatoare#

V44

Ri a zi! Dumnezeu 9 RSă !e fa$ă lumină"%.#

Ceil !intâi cu&ânt al lui :umneeu a creat lumina, a risipit $ntunericul, a puscapăt triste/ii, a &eselit lumea, a a!us !intr-o!ată, peste to/i +i peste toate,

pri&eli+te &eselă +i plăcută# S-a arătat cerul, care mai $nainte, era acoperit !e$ntuneric, tot cu atâta frumuse/e pe cât o mărturisesc +i astăi ochii no+tri#

Vă!uhul s-a umplut !e lumină !ar mai ine spus, a&ea atârnată $n el chiar lumina $n $ntre"ime, care trimitea pretutin!eni, până la mar"inile &ă!uhului,iu/ile $mpăr/iri ale strălucirii ei# ;n sus, lumina aun"ea până la eter +i cer $nlă/ime, lumina, $ntr-o clipită !e &reme, lumina toate păr/ile pământului' partea !emiaănoapte, !e miaăi, !e răsărit +i !e apus# +a este natura luminii fină +i%3 )ac., 1, 2.%F -dic" de vânt& în limba !reac" cuvântul înseamn" şi du şi vânt.

%M

-cest sirian a fost identificat cu Diodor al $arsului, contemporan cu sf. 4asile cel #are, cu$eofil al -ntioiei, cu 5frem 'irul şi cu -fraat (cf. B'=, p. 1I;, nota 9 şi p. <><.%.

)ac., 1, 9.



!iafană n-are ne&oie !e o !urată !e timp ca să străată aerul# :upă cum pri&irilenoastre n-au ne&oie !e timp, ca să aun"ă până la oiectele pe care &rem să le&e!em, tot a+a +i raele luminii cuprin! iute pe toate până la mar"inile&ă!uhului, atât !e iute $ncât nu-/i po/i ima"ina o !urată !e timp mai scurtă#

:upă ce a fost făcută lumina, a fost +i eterul mai plăcut, iar apele au auns mailuminoase nu primeau numai strălucirea luminii, ci trimiteau +i ele $n schimrefleul luminii, sărin! !in apă, !in toate păr/ile, strălucirile ei# Cu&ântul!umneeiesc le-a făcut pe toate nespus !e plăcute +i nespus !e pre/ioase# :upăcum cei care aruncă unt!elemn $n a!âncul mării%7 lumineaă locul $n care auaruncat unt!elemnul, tot a+a <ăcătorul uni&ersului, aruncân! "las $n lume, a pus!intr-o!ată $n lume frumuse/ea luminii#

RSă !e fa$ă lumină" Gi porunca s-a făcut faptă# Gi s-a făcut o sustan/ă, !ecâtcare mai plăcută spre !esfătare nici nu era cu putin/ă s-o născocească minteaomenească# Cân! spunem "las, cu&ânt sau poruncă a lui :umneeu, nu$n/ele"em prin cu&ântul !umneeiesc sunetul scos !e or"anele &ocale, nici aerullo&it !e limă, ci socotim că ia formă !e poruncă sensul !at !e &oin/a lui:umneeu, pentru a fi $n/eles u+or !e cei cărora se a!reseaă#

ZGi a &ăut :umneeu că lumina este frumoasă[ %H

Ce lau!ă &re!nică am mai putea a!uce noi luminii, cân! ne-a luat-o $nainte

mărturia Creatorului, că lumină este frumoasăD @a noi, oamenii, ra/iunea noastrălasă ochii să u!ece frumosul +i nu spune altce&a !ecât atât cât mărturise+tesim/ul &ăului# 4ar !acă frumuse/ea trupească se !atore+te simetriei mă!ularelor,a unora fa/ă !e altele +i a culorii pielii, cum se poate &ori, oare, !e frumuse/ealuminii, cân! natura luminii este simplă +i la fel $n toate păr/ile ei Sau poate căfrumuse/ea luminii nu stă $n păr/ile care o alcătuiesc, ci $n mărturia pe care ea o!ă ochilor no+tri că e plăcută +i nesupărătoare 1 la fel ca +i cu aurul nu efrumos !atorită simetriei păr/ilor lui, ci culorii lui că atra"e pri&irile +i areaspect plăcut#

%7 5 vorba de scufund"tori (cf .B'=, p. 1@2, nota 1.

%H )ac., 1, >. / +n traducerea acestui verset, ca şi în traducerea versetelor , 1J,12, 1, 21 şi

2< din acest capitol al )acerii, sfântul 4asile m" sileşte s" p"r"sesc tradi%ia traducerilor înaintaşilor noştri, începând cu traduc"torii Bibliei de la Bucureşti din 1I şi pân" la ultimaedi%ie a Bibliei, Bucureşti, 1;2 şi s" înlocuiesc: Kbun"L, KbineL şi KbuneL cu : Kfrumoas"L,KfrumosL şi KfrumoaseL. -ş fi dorit s" p"strez lectura tradi%ional", dar nu m" las"

comentariul la aceste versete al #arelui 4asile. Poate c" viitorii revizuitori ai Bibliei, dac"vor citi comentariile sfin%ilor p"rin%i la teAtul scripturistic, atunci când vor face revizuireavecii traduceri a Bibliei, îmi vor da dreptate& vor accepta Kinova%iaL şi m" vor urma.



@uceafărul !e seară, apoi, este foarte frumos, nu pentru că are păr/ile lui propor/ionale, ci pentru că este nesupărătoare +i plăcută strălucirea pe care otrimite pri&irilor noastre#

;n afară !e asta, u!ecata lui :umneeu !espre frumuse/ea luminii n-a pri&itnumai aspectul ei plăcut pe care $l !ă ochilor, ci a a&ut $n &e!ere +i folosul ei !emai târiu# Că nu erau $ncă ochi care să u!ece lumina#Ri a 'e!#ăr*it Dumnezeu lumina 'e +ntuneri$%9#

Cu alte cu&inte, :umneeu a făcut să nu se amestece lumina cu $ntunericul, ci săstea separate una !e alta# @e-a !espăr/it +i le-a separat foarte mult una !e alta#

V444

R i a numit Dumnezeu lumina zi, şi +ntuneri$ul l-a numit na#te I0#

cum, !upă ce a fost făcut soarele, este i cân! &ă!uhul este luminat !e soare+i cân! soarele străluce+te $n emisfera !e !easupra pământului este noapte cân!soarele ascunân!u-se face umră pământului# tunci, la $nceput, iua +inoaptea nu se !atorau mi+cării soarelui, ci se făcea i +i urma noapte, cân! sere&ărsa lumina aceea care a fost făcută la $nceput +i cân! iară+i se retră"ea

potri&it măsurii rân!uite !e :umneeu#

Ri !-a fă$ut !eară şi !-a fă$ut 'iminea*ă, zi una I%

Seara este hotarul comun !intre i +i noapte, iar !iminea/a este &ecinătatea nop/iicu iua# +a!ar, ca să !ea ilei onoarea !e a fi fost făcută $nainte, Scriptura a&orit mai $ntâi !e sfâr+itul ilei, apoi !e sfâr+itul nop/ii, pentru că ilei $iurmeaă noaptea# Starea $n lume, $nainte !e facerea luminii, nu era noaptea, ci$ntunericul noapte s-a numit atunci cân! :umneeu a !espăr/it $ntunericul !e i+i $ntunericul a primit numire nouă, ca să se !eoseească !e i#

Ri !-a fă$ut !eară şi !-a fă$ut 'iminea*ă, a'i$ă 'urata unei zile şi a unei n#*i. S$ri#tura nu le-a numit +n$ă zi şi na#te, $i le-a numit #e amân'uă $unumele #ăr*ii mai #rin$i#ale. cest oicei $l &ei "ăsi $n toată Scriptura $nmăsurarea timpului, Scriptura numără ilele, nu +i nop/ile $mpreună cu ilele#R<ilele anilr mei II, spune psalmistul iar 4aco&' R<ilele vie*ii mele, #u*ine şi

%9 )ac. 1, >.

I0

)ac. 1, <.I% )ac. 1, <.

II Ps. ;, 1J



releI3 +i iară+i psalmistnl' RTate zilele vie*ii mele IF# $ncât cele spuse acum!e Scriptură, făcân! istorie, a auns le"e pentru timpurile !e mai târiu#

ZGi s-a făcut seară +i s-a făcut !iminea/ă, i una[#

- /entru $e n-a !#u! 9 Rziua +ntâia, $i9 Rzi una C :oar era firesc să onumească' Ziua $ntâia[, că a&ea să-i a!au"e iua a !oua, a treia, a patra, pentrucă era $n fruntea celor care &in !upă ea#

A !#u! Runa9

⇒ sau pentru c" voia s" determine m"sura zilei şi a nop%ii, unind timpul zilei şi al nop%ii, ca s" se plineasc" durata celor dou"zeci şi patru de ore aleunei zile care cuprinde ne!reşit şi ziua şi noaptea, încât ciar dac" din

pricina scimb"rilor mersului soarelui se întâmpla ca o zi s" aib" maimulte ore ca cealalt", totuşi durata celor dou", a zilei şi a nop%ii, s" seînscrie în timpul destinat lor& ca şi cum #oise ar fi spus: Kzi unaL estedurata unei zile, m"sura celor dou"zeci şi patru de ore&

⇒ sau pentru c" învârtirea cerului de la un semn pân" la acelaşi semn se face într/o sin!ur" zi, încât ori de câte ori este sear" şi diminea%" înlume, potrivit învârtirii soarelui, aceast" învârtire nu se face în mai mult timp, ci atât cât se împlineşte durata unei zile&

⇒ sau mai adev"rat" este eAplica%ia transmis" în cuvintele cele de tain", c"

Dumnezeu, *el *e a f"cut timpul, a pus timpului m"suri şi semne: durata zilelor& şi m"surând timpul cu s"pt"mâna, porunceşte ca s"pt"mâna s" seînvârt" mereu în ea îns"şi, pentru a num"ra mişcarea timpului& iar pe

s"pt"mân" s" o împlineasc" Kziua cea una, întorcându/se spre ea îns"şide şapte ori& şi aceast" întoarcere este în form" de cerc, c" începe dintr/un punct şi se sfârşeşte în acelaşi punct. -ceeaşi însuşire o are şi veacul&

se întoarce spre el însuşi şi niciodat" nu se sfârşeşte.

ceasta este pricina că $nceputul timpului n-a fost numit !e Scriptură Ziua$ntâia[, ci' Zi una7, ca +i !in numirea ei să i se &a!ă $nru!irea cu &eacul# ;n chip

propriu +i natural, iua $ntâia a fost numită Zuna[ pentru a arăta unicitatea&eacului, că &eacul nu are părtă+ie cu altce&a# :acă Scriptura ne &ore+te !eZmulte &eacuri[ +i $n multe locuri &ore+te !e Z&eacul &eacului[ +i !e Z&eacurile&eacurilor[, !ar nici $n acele locuri Z&eacul[ nu este numărat cel !intâi, cel !e al!oilea, nici cel !e al treilea $n acele locuri ni se arată mai !e"raă !eoseiri !esitua/ii +i !e felurite lucruri, !ar nu circumscrieri, sfâr+ituri +i succesiuni !e&eacuri# Că spune Scriptura' R<iua Dmnului $ea mare şi luminatăIM +i iară+i'

I3

)ac. >@ , ;.IF Ps . 22 , .

IM oel, 2, 11.



!entru ce căuta%i ziua 6omnului - Aceea este 'ntuneric *i nu lumină7 I.# e"re+it Z$ntuneric[ celor &re!nici !e $ntuneric# Scriptura cunoa+te +i iua ceane$nserată, cea continuă, cea fără !e sfâr+it, pe care psalmistul a numit-o Zaopta[ I7, pentru că se află $n afara acestui timp săptămânal# ;ncât fie !e ici Zi[,

fie !e ici Z&eac[, &ei eprima aceea+i i!ee# :acă ai numi Zi[ starea aceea, unaeste +i nu multe iar !acă ai numi-o Z&eac[, unul este +i nu multe# +a!ar Scriptura, ca să !ucă mintea noastră spre &ia/a ce &a să fie, a numit Zuna[ icoana&eacului, pâr"a ilelor, pe cea !e o &ârstă cu lumina, sfânta !uminică, ceacinstită cu $n&ierea :omnului#

ZGi s-a făcut seară +i s-a făcut !iminea/ă, i una[#

:ar cu&intele pe care le-am spus !espre seara aceea au făcut să &ină peste noiseara aceasta +i ele $mi pun aici hotar cu&ântului meu#

5ar Tatăl luminii $elei a'evărate, el e a +m#'it ziua $u lumină $erea!$ă,el e a luminat na#tea $u !trălu$irile f$ului, el e a #re&ătit 'ihnavea$ului $e va !ă fie $u lumină !#irituală şi fără 'e !fârşit, !ă vă luminezeinimile va!tre $u $unştin*a a'evărului, !ă #ă!treze via*a va!tră fără

#ti$neli, 'ân'u-vă !ă umla*i ziua $u un $hi#, !ă !trălu$i*i $a !arele +n!trălu$irea !fin*ilr !#re lau'ă mie +n ziua lui 6ri!t!, ăruia !lava şi #uterea,+n ve$ii ve$ilr. Amin.

2milia a III&a & 6espre tărie

4

I. -mos, <, .

I7 +n ti tlur ile psalmilor I şi 11.



cestea sunt lucrările celei !intâi ile !ar, mai ine spus, cele ale Zilei una IH[#Să nu lipsim iua aceasta !e &re!nicia ei firească, pe care numai ei i-a !at-o?i!itorul, nenumărân!u-o la un loc cu celelalte ile#

4eri am &orit !e lucrările făcute !e :umneeu $n Zi una7 +i am $mpăr/it pentruascultătorii mei interpretarea cu&intelor Scripturii am !at !iminea/a hranăsufletelor, iar seara ucurie# cum să mă $n!rept spre minunile celei !e a !ouăile# Spun aceasta, nu pentru că mă "ân!esc la !estoinicia mea, a celui ceinterpreteaă Scriptura, ci la harul celor scrise $n Scriptură, care, $n chip firesc,sunt u+or !e $n/eles, !ar +i !ulci +i plăcute celor care preferă a!e&ărul $n loculipoteelor# +a precum +i psalmistul arată foarte mult !ulcea/a pe care o !ăa!e&ărul' Rât !unt 'e 'ul$i, !#une el, &urii mele $uvintele Tale" %ai mult 'e$ât mierea +n &ura mea"I9.

4eri, pe cât a fost cu putin/ă, am &eselit inimile &oastre cu cercetarea cu&intelor lui :umneeu astăi, am &enit iară+i, $n a !oua i, să &e!em minunile lucrărilor celei !e a !ouă ile#

-am să uit că mul/i meseria+i, cu meserii oositoare, care cu !ra" $+i scot hranailnică !in munca lor, au &enit la mine +i m-au ru"at să fie mai scurtăcu&ântarea, ca să nu lipsească multă &reme !e la meseria lor# Ce pot să le spunacestora Atât 'ar, $ă #artea 'e tim#, +m#rumutată lui Dumnezeu, nu !e

#ier'e, $i !e 'ă +na#i $u mare a'a!. Dumnezeu va +nlătura tate+ntâm#lăriile a'u$ătare 'e &reută*i va 'a tru#ului #utere, !ufletului !âr&uin*ă, afa$erilr +nle!nire şi reuşită +n tată via*a $elr $are ale& #e $ele'uhvni$eşti. hiar 'a$ă +n via*a a$ea!ta nu ne reuşe!$ $ele #entru $are ne!âr&uim, ttuşi +nvă*ătura Duhului e!te ună $mară #entru vea$ul $e va !ă

fie. S$ate, 'ar, 'in inima ta tată &ri2a #entru via*a ta şi a'u-mi-te ai$i #e tine+n +ntre&ime" ă n-ai ni$i un fl! 'e #rezen*a tru#ului tău ai$i, 'a$ă inima ta!e !teneşte #entru $mara $ea #ământea!$ă.

44

Ri a zi! Dumnezeu !ă !e fa$ă tărie +n mi2l$ul a#ei şi !ă !e 'e!#artă a#ă 'ea#ă 30. 4eri am auit cu&intele lui :umneeu' RSă !e fa$ă lumină3%, iar astăi'RSă !e fa$ă tărie. :ar se pare că au ce&a mai mult cu&intele !e acum, n-aurămas la o simplă poruncă, ci au arătat +i pricina pentru care se cerea facereatăriei' Ra !ă !e 'e!#artă a#ă 'e a#ă.

28 )ac. 1,<I9 Ps. 11, 1J9.

30 <ac# %, .#3% )ac.1, 9.



:ar, mai $ntâi, să ne $ntoarcem pu/in $n urmă +i să cercetăm $n ce chip &ore+te:umneeu# are a+a cum &orim noi Se face mai $ntâi $n mintea lui:umneeu o $ntipăritură care &ine !e la lucrurile !in afară, apoi, !upă ce +i le-a$nchipuit, ale"e !in cele ce are $n minte pe acelea ce-i sunt proprii +i apropiate +i

le formuleaă poi !ă or"anelor &ocale cele "ân!ite +i a+a, cu autorul aerului, prin mi+carea articulată a &ocii, face cunoscută "ân!irea ascunsă $n 1l Bare nue a!m !ă !#ui $ă Dumnezeu are nevie 'e atâta tre$ere 'e tim# #entru a-i arăta &ân'urile Sale C 4u-i mai $u$erni$, are, !ă !#ui $ă vin*a'umnezeia!$ă şi $el 'intâi im#ul! al miş$ării !#irituale e!te uvântul lui

Dumnezeu C

Scriptura $l $nfă/i+eaă pe lar", ca să arate că :umneeu nu numai că a &oit săfacă lumea, ci +i că a a!us-o la eisten/ă cu un colaorator# Că Scriptura puteacontinua să spună !espre toate, a+a cum a spus la $nceput' R7a +n$e#ut a fă$ut

Dumnezeu $erul şi #ământul3IH apoi' RA fă$ut lumină 33 apoi' RA fă$ut tăria 3F# :ar iată că Scriptura $l arată pe :umneeu poruncin! +i &orin! +i fărăsă o spună, arată pe Cel Căruia $i porunce+te +i-4 &ore+te# Scriptura proce!eaăa+a, nu pentru că ne-ar pimui !e @-am cunoa+te, ci &rea să ne $nflăcăree !orul!e cunoa+tere prin semnele +i in!ica/iile pe care ni le !ă !espre un lucru !e taină#

:a, un lucru pe care-% !oân!e+ti cu tru!ă $l prime+ti cu ucurie +i-l păstrei cu plăcere !ar cel pe care-% !oân!e+ti iute, $l !ispretuie+ti cu u+urin/ă# :e aceeaScriptura ne apropie $ncetul cu $ncetul, pe o oarecare cale +i cu rân!uiala, !e

i!eea =nuia-ăscut#

2otu+i firea cea fără !e trup nu a&ea ne&oie !e cu&ânt rostit cu &ocea, pentru căchiar cele pe care le "ân!ea puteau fi transmise Colaoratorului# tunci pentruce a&eau ne&oie !e cu&ânt cei care puteau să-+i $mpărtă+ească unul altuia"ân!urile Vocea este pentru au, iar auul pentru &oce# 4ar acolo un!e nu-i aer,nici limă, nici ureche, nici canal $ntortochiat care să !ucă sunetele la creier,acolo nu-i ne&oie nici !e cu&inte, ci, precum s-ar putea spune, $nsă+i "ân!urilecele !in inimă se prefac $n &oin/ă#

:eci, a+a cum spuneam mai $nainte, Scriptura, pentru a !e+tepta mintea noastrăspre căutarea persoanei căreia i-au fost spuse cu&intele, a luat, cu $n/elepciune +icu !iăcie, forma aceasta !e eprimare#

444

3I

)ac. 1,1.33 )ac. 1, 9.3F )ac. 1, I.



;n al !oilea rân!, treuie să cercetăm !acă Ztăria[ aceasta, care a fost numită +iea cer, este alt cer !ecât cerul care s-a făcut la $nceput $n scurt, !acă sunt !ouăceruri#

Cei care au fillosofat !espre cer ar &oi mai !e"raă să li se taie limile !ecât săaccepte acest lucru ca a!e&ărat# ce+ti filosofi presupun că eistă un sin"ur cer +i acesta nu este !e a+a natură ca să i se mai a!au"e un al !oilea sau un al treileasau mai multe ceruri, !eoarece, !upă cum "ân!esc ei, toată sustan/a cerului afost folosită la alcătuirea unui sin"ur cer# Cerul, spun ei, este un sin"ur corp, carese mi+că circular, +i acesta este măr"init !acă sustan/a pentru facerea cerului s-a $ntreuin/at la primul cer, atunci n-a mai rămas nimic pentru facerea celui !e al!oilea sau celui !e al treilea# cestea $+i $nchipuie cei care !au Creatorului

pentru facerea lumii o materie necreată# Sunt purta/i !e la cel !intâi asmnăscocit !e ei la minciuna care urmeaă#

oi le cerem $n/elep/ilor eleni să nu ne ia $n râs pe noi $nainte !e a se pune ei !eacor! unii cu al/ii# Că sunt $ntre filosofi unii care sus/in că sunt nenumărateceruri +i lumi sunt al/ii, $nsă, care caută să &ă!ească netemeinicia i!eilor acelora, folosin! ar"umente mai puternice +i !emonstra/ii "eometriceconstrân"ătoare, spunân! că nu este sustan/ă pentru alt cer !ecât pentru unul#

oi &om râ!e, $nsă, +i mai mult !e pălă&ră"eala lor "eometrică +i me+te+u"ită ei&ă! !oar că aceea+i cauă !ă na+tere ă+icilor !e apă, la una sau mai multe, !ar

se $n!oiesc !e eisten/a mai multor ceruri se $n!oiesc că puterea creatoare a lui:umneeu ar fi $n!estulătoare să a!ucă mai multe ceruri la eisten/ă# Cân! ne"ân!im la co&âr+itoarea putere a lui :umneeu, socotim că tăria +i măre/iaacestor ceruri nu se !eoseesc $ntru nimic !e ă+icile !e apă pe care le faci&oarele# :eci, cu&ântul filosofilor care spun' Ze cu neputin/ă[ ni se pare !e râs+i !e atocură# tât !e !eparte suntem !e a ne $n!oi !e eisten/a unui al !oileacer, $ncât căutăm +i pe al treilea, !e a cărui pri&ire a fost $n&re!nicit fericitulPa&el 3M iar psalmistul, cân! &ore+te !e Zcerurile cerurilor[ 3., ne face să ne"ân!im la mai multe ceruri#

ceste ceruri n-ar fi cu nimic mai ciu!ate !ecât cele +apte cercuri, $n care, !upăcum mărturisesc to/i filosofii, se poartă cele +apte planete, care sunt +i &ârâteunul $n altul, $n chipul &aselor puse unele $n altele# 4ar aceste planete, spun ei,

pentru că se mi+că contrar mi+cării $ntre"ului cer, prin !espicarea eterului, Scotun sunet atât !e plăcut +i armonios, $ncât $ntrece !ulcea/a cântecelor#

Cân! li se cere celor ce sus/in acestea să fie confirmate !e sim/uri spusele lor, cespun Spun că noi, fiin! oi+nui/i !e la $nceput, !e cân! ne-am născut, cu

3M *or. 12, 2.3. Ps. 1>, >.



sunetul acela, !e $n!elun"ata lui auire nu-l mai sim/im acum, a+a cum fierariinu mai simt "omotul !in fierării, pentru că li se ate mereu cu ciocanul $nurechi# comate sofisticăria +i slăiciunea i!eilor lor, pe care to/i le !escoperăcum le au!, nu este treaa unui ărat, nici a unui om care +tie să-+i cru/e

timpul, nici a unuia care se "ân!e+te la puterea !e u!ecată a ascultătorilor săi#

:ar să lăsăm i!eile filosofilor profani pe seama celor !in afară !e Biserică, iar noi să ne $ntoarcem la $n&ă/ătura Bisericii#

S-a spus !e unii !in cei !inaintea noastră că $n tetul acesta al Scripturii nu e&ora !e facerea unui al !oilea cer, ci este o tâlcuire a celui !intâi cer căScriptura, la $nceput, a &orit pe scurt !e cer +i !e pământ, iar aici ni se arată mai

pe lar" chipul $n care a fost făcut fiecare# 1u, $nsă, spun că !eoarece s-a !at celui!e al !oilea cer +i alt nume +i o $ntreuin/are !eoseită, acesta este alt cer !ecâtcel făcut la $nceput, !e o natură mai tare, căruia i s-a !at +i o $ntreuin/are!eoseită $n uni&ers#

4V

Ri a zi! Dumnezeu9 RSă !e fa$ă tărie +n mi2l$ul a#ei şi !ă !e 'e!#artă a#e 'ea#e. i a f!t aşa. i a fă$ut Dumnezeu tăria şi a 'e!#ăr*it Dumnezeu a#ele$ele 'e !u tărie 'e a#ele $ele 'e 'ea!u#ra tăriei 3E #

:ar $nainte !e a ne ocupa !e $n/elesul celor scrise $n Scriptură, să !estrămămcele spuse !e al/ii $mpotri&a acestora#

ceia ne $ntreaă '- Da$ă e!te !feri$ $r#ul tăriei aşa $um +l ve'e #rivirea na!tră, iar a#a e!te$ur&ătare şi alune$ă +n 2! +m#re2urul l$urilr +nalte, $um #ate a#a !ă !tea

#e !u#rafa*a ltită a tărieiC e le vm ră!#un'e la a$ea!tă ie$*ie C :acă unlucru se &e!e $nspre noi rotun! $n partea sa conca&ă, nu treuie neapărat casuprafa/a lui eterioară să fie sferică +i nici ca $ntre"ul corp să fie rotun! +i

alunecos, mai ales că &e!em că ol/ile !e piatră ale ăilor +i construc/iilelocuin/elor $n formă !e pe+teră au $n interior o formă semicirculară, !ar acoperi+urile !e sus sunt a!esea plane# :eci, pentru cele spuse, nici cei ce sunt$mpotri&a noastră să nu-+i facă "rii +i nici nouă să nu ne mai facă supărări,spunân! că $n cele !e sus nu se poate /ine apa#

;n continuare ar treui să spun care este natura Ztăriei[ +i pentru care pricină afost pusă să !espartă apele# Cu&ântul Ztărie[ este folosit !e oicei $n Scriptură

pentru cele ce au o tărie co&âr+itoare# :e pil!ă cân! spune' RDmnul e!te tăria

37 )ac 1,I/@



mea şi !$ă#area mea3H +i' K=u am +ntărit !tâl#ii lui 39 +i' R7ău'a*i-7 #e =l +ntru tăria #uterii 7ui F0# ;n&ă/a/ii profani numesc corp tare, corpul care estesoli! +i plin, $n opoi/ie cu corpul matematic corpul matematic $+i are eisten/anumai $n !imensiuni, a!ică $n lă/ime, a!$ncime +i $năl/ime corpul tare pe lân"ă

!imensiuni are +i reisten/ă# Scriptura oi+nuie+te să numească Ztărie[ ceea ceeste tare +i reistent !e multe ori folose+te acest cu&ânt !espre aerul con!ensat,ca atunci cân! spune ' R=u el e +ntăre!$ tunetul41. Scriptura a numit tărie atunetului tăria +i reisten/a &ântu lui care se opre+te $n ca&ită/ile norilor +i pentrucă se rupe silnic !e acolo, !ă na+tere "omotului tunetului# Gi aici, !ar, socotimcă acest cu&ânt a fost pus pentru a arăta o natură tare, $n stare să /ină apa, carealunecă +i se $mpră+tie u+or#

:ar pentru că, !upă concep/ia comună, se pare că Ztăria[ $+i are na+terea !inapă, nu treuie să se crea!ă că tăria este asemenea cu apa $n"he/ată sau cumateria aceea care-+i are ori"inea !in strecurarea unei materii lichi!e, care este

piatra !e cristal, !espre care se spune că ia na+tere printr-o presiune foarte marea apei, sau că tăria este asemenea pietrei stră&eii, care se formeaă $n mine că

piatra aceasta este luminoasă +i !e o claritate !eoseită !acă este "ăsită $n stareaei naturală, fără să fie m$ncată !e &reo rosătură, iar a!âncul ei fără să fiestrăătut !e &ini+oare, se pare că are aproape transparen/a aerului#

oi nu asemănăm Ztăria[ cu nici una !in aceste materii# ;ntr-a!e&ăr, a a&ea!espre cele cere+ti ni+te i!ei ca acestea $nseamnă a fi copil +i a a&ea minteau+oară# :eci, nici !acă toate elementele sunt $n toate cele !in lume' focul $n

pământ, aerul $n apă +i a+a mai !eparte, nici !acă nici unul !in elementeleacestea, care ne ca! su sim/uri, nu este curat +i neamestecat fie cu un elementinterme!iar fie cu unul contrar, ttuşi ni nu a$$e#tăm !ă !e !#ună $ă Rtăriae!te fă$ută 'in una 'in a$e!te !u!tan*e !im#le !au 'in ame!te$ul lr, #entru$ă !untem +nvă*a*i 'e S$ri#tură !ă nu lă!ăm mintea na!tră !ă-şi +n$hi#uie$eva 'in$l 'e $ele $e ne !unt +n&ă'uite.

Să nu ne scape nici aceea că Scriptura, !upă ce a spus că :umneeu a poruncit'RSă !e fa$ă tărieFI, n-a spus simplu'ZGi s-a făcut tărie[, ci' Ri a fă$ut

Dumnezeu tăriaF3 +i iară+i' RA 'e!#ăr*it Dumnezeu44.

Surilor, aui/iD rilor, &e!e/iD Gi cine este sur!, !acă nu acela care nu au!e,cân! :uhul Sfânt stri"ă cu "las atât !e mare Gi cine este or, !acă nu acela carenu &e!e !o&eile atât !e lămurite !espre =nul-ăscut 3H Ps., 1@, 1.39 Ps., @>, 9.F0 Ps., 1<J, 1.F%

-mos, >, 19.FI

)ac. 1, I.F3 )ac. 1,@.44 )ac. 1, @.



RSă !e fa$ă tărie4 este "lasul cauei primare# RA fă$ut Dumnezeu tăria F.

este mărturia Puterii făcătoare +i creatoare#

V

:ar să ne $ntoarcem spre a continua tâlcuirea#

RSă !e 'e!#artă a#ă 'e a#ă JE . :upă cât se pare, re&ărsarea apelor este fără !ehotar acoperea !in toate păr/ile, cu &alurile ei, pământul +i era suspen!ată pe!easupra lui astfel apa !epă+ea $n &olum pe toate celelalte elemente# :e aceea,Scriptura a numit-o mai $nainte Ra'ân$ FH, pentru că apa $nconura !in toate

păr/ile pământul# Pricina unei mul/imi atât !e mari !e ape o &om arăta maitâriu#

e"re+it, nimeni !intre &oi, !intre cei foarte ascu/i/i la minte, !intre cei care pri&esc cu pătrun!ere această sustan/ă, care trece +i cur"e, nu &a osân!i spuselemele, că a+ fi formulat ipotee imposiile +i false, +i nici nu-mi &a cere să arăt ce

punct !e spriin a a&ut firea apelor# Vor fi !e acor! +i cei ce sunt $mpotri&aspuselor mele, că pricina care face ca pământul, care este mai "reu !ecât apa, săstea suspen!at $n milocul uni&ersului, tot aceea, ne"re+it, face ca +i aceacantitate enormă !e apă, care prin firea ei are ten!in/a !e a cur"e $n os +i a serăspân!i $n chip e"al $n toate păr/ile, !eci, aceea+i pricină &a face ca apa să

rămână imoilă $n urul pământului#

+a!ar, apa, care este fără !e hotar, era re&ărsată !e ur $mpreurul pământului+i apa nu era pe măsura pământului, ci $l $ntrecea !e multe ori, pentru că arelee+ter, pre&ăân! !intru $nceput cele ce a&eau să fie, a rân!uit cele !intâi pentrutreuin/a celor care &or &eni pe urmă#- Dar #entru $e era nevie !ă fie atât 'e multă a#ă C <ocul este !e neapăratătreuin/ă uni&ersului, nu numai pentru una rân!uială a celor !e pe pământ, ci +i

pentru !esă&âr+irea uni&ersului# Că uni&ersul ar fi fost mutilat !acă i-ar fi lipsit

unul !in cele mai mari +i mai $nsemnate elemente# :ar aceste !ouă elemente -apa +i focul - sunt potri&nice $ntre ele, unul !istru"e pe celălalt focul !istru"eapa, cân! o $ntrece $n putere apa !istru"e focul, cân! $l acoperă cu mul/imea ei#Treuia, 'ar, !ă nu fie lu#tă +ntre ele, 'ar ni$i li#!a lr $m#letă !ă fie #ri$ină

#entru #ieirea univer!ului. Dumnezeu, #urtân' &ri2ă 'e univer!, a rân'uit $aa#a !ă fie +ntr- $antitate atât 'e mare, +n$ât, 'eşi mi!tuită 'e #uterea f$ului,!ă !e #ată +ntin'e #ână la mar&inile rân'uite ei la fa$erea lumii. +a!ar, Cel

FM )ac. 1, I.F.

)ac. 1, @.F7 )ac. 1, I.

FH )ac. 1,2.



Ce a a+eat pe toate cu cumpănă +i cu măsură - că !upă cum spune 4o&' Rla =l !unt numărate şi #i$ăturile 'e #laie F9 - +tia cât timp i-a rân!uit lumii spre!ăinuire +i cât !e multă hrană să-i fie !ată focului# ceasta-i pricina el+u"ului!e ape la facerea lumii#

Cât pri&e+te necesitatea focului, nimeni nu-i atât !e străin !e toate cele ce se petrec $n lume, $ncât să mai aiă ne&oie să-l $n&ă/ ra/iunea sa# Că nu numai toatemeseriile, care $ntre/in &ia/a, au ne&oie !e lucrarea focului, a!ică /esătoria,cimăria, i!ăria +i plu"ăria, !ar nici o!răslirea pomilor, nici coacerea roa!elor,nici na+terea &ietă/ilor celor !e pe pământ +i celor !in apă, nici hrana acestora n-ar fi fost cu putin/ă să se facă la $nceput +i nici n-ar fi !urat cu &remea, !acă n-ar fi fost căl!ura# +a!ar, crearea focului este !e neapărată treuin/ă atât pentrualcătuirea cât +i pentru !ăinuirea celor ce au fost făcute# 1ste necesar +i !e

el+u" !e apă, pentru că focul o consumă ne$ncetat +i neapărat#

V4

=ită-te !e ur $mpreur peste toată făptura +i &ei &e!ea că puterea căl!urii!omne+te $n toate cele ce se nasc +i pier# :e aceea este multă apă re&ărsată pe

pământ, $ntinsă !incolo !e /ărmurile care se &ă!, a $ncă $nsămân/ată +i $na!âncurile pământului# Că !in pământ este el+u"ul !e i&oare, scur"erile !e ape!in mai multe locuri $n pu/uri, cur"erea râurilor, a puhoaielor +i a celor ce sunt

pururea cur"ătoare toate, ca să fie păstrată apa $n multe +i felurite &istierii#

:in păr/ile !e răsărit +i miaănoapte cur"e râul 4n!, cel mai mare !intre toateflu&iile, !upă cum scriu "eo"rafii !in păr/ile !e miloc ale natoliei, flu&iileBactruM0, 8oaspeM% +i raeMI, !in care se !esprin!e 2anais M3, care se &arsă $nlacul eotisMF pe lân"ă aceste râuri, râul <asisMM, care i&oră+te !in mun/iiCaucaului, +i nenumărate alte râuri !inspre păr/ile !e nor!, care se &arsă $nPontul 1uinM.# ;n păr/ile !inspre miaăi +i apus, !e su muntele Pirineu, râurile2artes M7 +i 4stru MH, !intre care primul se &arsă $n marea cea !e !incolo !ecoloaneM9, iar 4stru cur"e prin 1uropa +i se &arsă $n Pont# :ar pentru ce mai e

F9 ov 9I, [email protected] âu în -sia.M% âu în 5lam, veci stat, la apus de $i!ru.MI umele mai multor fluvii din -sia.53 âul DonMF #area de -zov.MM âu în $ranscaucazia.M. #area ea!r".M7

=uadalOuivir.MH Dun"rea.M93ceanul -tlantic.





Căl!ura tra"e la sine umeeala, a+a cum face &entua, apoi face să !isparăumeeala, pe care a atras-o, !upă chipul flăcării lumânării flacăra, prin fe+tilalumânării, tra"e spre ea hrana ce-i este pusă $nainte +i o preface iute $n fum#

Cine se $n!oie+te că eterul nu este fierinte +i arător :acă focul n-ar fi fost/inuit !e hotarul constrân"ător al Creatorului lui, ce l-ar fi oprit să nu aprin!ă petoate +i să le ar!ă $n continuare, nimicin! toto!ată +i umeeala !in toate cele ceeistă:e aceea este apă $n &ă!uh că se preface $n nori locul cel !e sus !in ri!icarea&aporilor, pe care $i trimit $n sus râurile, i&oarele, &ăile, lacurile +i toate mările!acă nu s-ar face asta, eterul le-ar cuprin!e pe toate +i le-ar ar!e# :ar nu &e!em,oare, că +i soarele acesta, $n timp !e &ară, $ntr-o scurtă clipită !e &reme, lasă&ântate +i uscate locurile pline !e apă +i ume!e

- Dar un'e e!te a#a a$eea 'e la +n$e#utul lumii C Să ne-o arate cei care se"roă&esc că +tiu toateD u sare $n ochi ori+icui că prin căl!ura soarelui s-a

pier!ut, prefăcân!u-se $n &apori

- :ar nu-i atât !e cal! soarele, spun aceia#- :a, atât !oar le-a mai rămas să spunăD =ita/i-&ă pe ce fel !e ar"umente sespriină pentru a comate e&i!en/aD Pentru că soarele, spun ei, este al la culoare+i nu-i ro+u, nici "alen, !e aceea nici nu este foc prin natura lui !ar mai spun +iaceea că fierin/eala pe care o trimite soarele se !atore+te $n&ârtirii lui iu/i#

Ce câ+ti"ă ei !in asta Ca să arate că soarele nu !istru"e umeeala 1u, $nsă,chiar !acă nu sunt a!e&ărate spusele lor, nu le respin", pentru că $mi $ntăresccu&ântul meu# Spuneam mai sus că este necesară mul/imea !e ape !in pricină căapa este e&aporată !e căl!ură# :ar n-are nici o importan/ă !acă fierin/eala estenaturală sau se na+te $m alt chip, o!ată ce are acelea+i urmări asupra acelora+imaterii# @emnele, fie că se aprin! +i ar! frecân!u-se unele !e altele, fie că ar! !ela o flacără eterioară, reultatul $n amân!ouă caurile este la fel +i asemănător#

u tate a$e!tea, ni ve'em +n*ele#$iunea elui e $ârmuieşte univer!ul, $ămută !arele 'in unele #ăr*i ale lumii +n alte #ăr*i, #entru $a nu $umva,rămânân' 'ea!u#ra a$elraşi #ăr*i, !ă 'i!tru&ă frumu!e*ea lumii 'e #reamultă $ăl'ură $ân' +l 'u$e +n #ăr*ile 'e miazăzi la !l!ti*iul 'e iarnă, $ân' +l mută la !emnele $are arată ziua e&ală $u na#tea şi 'e ai$i +l mută iarăşi !#re #ăr*ile 'e nr' la !l!ti*iul 'e vară, +n$ât #rin mutarea lui +n$etul $u+n$etul +n 2urul #ământului !e #ă!trează ună +nt$mire a văz'uhului.

Să se uite ace+ti $n&ă/a/i !acă nu se contraic ei $n+i+iD Spun că marea nu cre+te,

cu toate că se &arsă $n ea râurile, !in pricină că o e&aporă soarele# Soarele lasă $nmare sărătura +i amărăciunea apei mării +i ri!ică apa curată +i ună !e ăut





ce+tia preintă $n $n&ă/ăturile lor proailită/i siluite aici, $n Scriptură, a!e&ărulstă !e fa/ă, lipsit !e cu&inte me+te+u"ite# Gi pentru ce să ne ostenim noi săcomatem minciuna lor, cân! e !estul să le punem căr/ile lor fa/ă $n fa/ă +i săasistăm $n lini+te la răoiul !intre ei

ce+ti filosofi, !e care am &orit, nu-s nici cu numărul mai pu/ini, nici cu&re!nicia inferiori, !ar cu &orăria cu mult mai !eosei/i !ecât cei care au o$n&ă/ătură potri&nică lor +i care spun că lumea &a pieri $ntr-a!e&ăr prin foc, !ar &a rena+te prin ra/iunile seminale, care au rămas $n cele arse# Pornin! !e la acest

principiu, filosofii &oresc !e nenumărate pieiri ale lumii +i !e nenumăraterena+teri# <ilosofii ace+tia se !epărteaă, $nsă, !e a!e&ăr +i nu fac altce&a !ecâtsă taie !rumuri "re+ite, care-i !uc la $n&ă/ături false#

4L

2reuie să spunem un cu&ânt +i !espre $n&ă/a/ii no+tri !in Biserică ace+tia&oresc !espre !espăr/irea apelor +i, su pretetul unei $n&ă/ături !uho&nice+ti +ia unor "ân!uri mai $nalte, au recurs la ale"orie, icân! că prin ape se $n/ele", $nchip fi"urat, puterile spirituale +i netrupe+ti sus !easupra tăriei, au rămas

puterile cele mai une, iar os, $n locurile !in urul pământului +i $n celemateriale, au rămas puterile cele rele# :in pricina asta, spun ei, apele care sunt!easupra cerurilor lau!ă pe :umneeu73, cu alte cu&inte puterile cele !e sus sunt&re!nice, !in pricina cură/eniei min/ii lor, să !ea ?i!itorului lau!a cu&enităapele !e su ceruri, $nsă, sunt !uhurile răută/ii, care au căut !in $năl/imea lor

firească $n a!âncul răută/ii# ceste !uhuri sunt numite Zmări[, pentru că ele factururare +i re&oltă, pentru că sunt $n&ălurate !e furia patimilor, pentru că firealor este lesne schimătoare, iar &oin/a nestatornică#

Să respin"em cu&intele acestea ca pe ni+te interpretări făcute $n &is +i ca pe ni+te asme ăe+tiD Să $n/ele"em prin apă, apa iar !espăr/irea făcută !e tărie s-ointerpretăm potri&it cauei !ate !e Scriptură# 4ar !acă apele cele mai presus !eceruri sunt luate &reo!ată spre slă&irea Stăpânului o+tesc al uni&ersului, noi peacelea nu le socotim firi cu"etătoare# ici Zcerurile[ nu sunt $nsufle/ite, pentru

că R!#un !lava lui Dumnezeu 7F, nici Ztăria[ nu este o fiin/ă $nestrată cusim/uri, pentru că Rve!teşte fa$erea mâinilr 7ui7M#

4ar !acă cine&a &a spune că cerurile sunt puteri contemplati&e, iar tăria, puterilucrătoare +i să&âr+itoare ale lucrărilor pe care le au !e $n!eplinit, să pri&imcu&intele lui ca pe ni+te cu&inte plăcute, !ar nu &om spune că sunt a!e&ărate# 2ota+a nici roua, ruma, fri"ul +i ar+i/a nu sunt firi spirituale +i ne&ăute, pentru că

73

Ps.1>,>7F P'. 1, 17M Ps. 1, 1.



$n profe/ia lui :aniil sunt puse să lau!e pe Creatorul uni&ersului7. iar cei cumintea sănătoasă socotesc cu&intele lui :aniil, interpretate $n chip spiritual, cani+te cu&inte care completeaă sla&a a!usă ?i!itorului# Că nu numai apele !e!easupra cerurilor $mplinesc lau!a lui :umneeu 77, pentru că sunt $ntâile $n

cinste !in pricina calită/ii lor superioare, !ar +i altele, că spune Scriptura'R7ău'a*i-7 #e Dmnul t*i $ei 'e #e #ământ, alaurii şi tate a'ân$urile 7H#:eci, chiar a!âncul, pe care cei care interpreteaă ale"oric Scriptura l-au aruncat$n partea cea mai rea a lumii, n-a fost socotit !e psalmist &re!nic !e aruncat, ci l-a cuprins +i pe el $n corul o+tesc al crea/iei +i potri&it "lasurilor puse $n el,$mpline+te $n chip armonios cântarea !e lau!ă $n cinstea Creatorului#

L

Ri a văzut Dumnezeu $ă e!te frum!79# /rin a$e!te $uvinte S$ri#tura nuvrea !ă !#ună $ă $ele fă$ute 'e Dumnezeu 5-au +n$ântat $hii lui Dumnezeu,ni$i $ă Dumnezeu #riveşte frumu!e*ile fă#turilr $um le #rivim ni $i

frum!ul, +n +n*ele!ul 'at ai$i 'e S$ri#tură, e!te $eea $e-i fă$ut +n $hi#'e!ăvârşit şi !erveşte ine !$#ului #entru $are a f!t fă$ut.

:eci :umneeu punân! mai !inainte un scop precis crea/iei Sale, a eaminat cura/iunile Sale !e Creator pe cele create, parte cu parte, +i le-a lău!at pentru că$mplinesc scopul pentru care au fost create#

@a o statuie, !acă se pune o mână $ntr-o parte, un ochi $n altă parte, +i $n sfâr+ittoate păr/ile ei a+eate $n !iferite locuri, statuia nu &a părea frumoasă celui carear pri&io, !ar !acă toate mă!ularele sunt a+eate la locul lor, chiar un nepriceput$n artă &a &e!ea frumuse/ea mă!ularelor statuii# rtistul, $nsă, &e!e frumuse/eafiecărei păr/i !in opera sa $nainte !e terminarea ei +i lau!ă fiecare parte, pentrucă se !uce cu "ân!ul la sfâr+itul operei lui#

=n astfel !e artist ni-% arată Scriptura acum pe :umneeu, Care cu pricepere $+ilau!ă parte cu parte operele Sale# :ar lau!ă cu&enită o &a a!uce +i cân! &a sfâr+i

!e creat $ntrea"a lume#

Să punem, $nsă, +i noi aici sfâr+it cu&intelor noastre !espre cea !e a !oua i afacerii lumii, ca să !ăm timp ascultătorilor celor sâr"uitori să se "ân!ească lacele auite, pentru ca, !acă au "ăsit $n ele ce&a !e folos, să le /ină minte +i să lecercetee cu stăruin/ă, ca +i cum le-ar mistui, +i să a+tepte apoi să răsară $nsufletele lor folosul iar pe cei care muncesc pentru a-+i a"onisi cele !e trai să-i

7. *ânt. $in., >1, >/>;.77

Ps.1>, >.78 Ps 1>,@ 79 )ac. 1, .



slooesc, ca să se ocupe !e meseriile lor, spre a &eni cu sufletul lipsit !e "rii laospă/ul cu&intelor pe care le &oi rosti !eseară#

4ar :umneeu, Cel Ce a creat operele Sale mari, !ar rân!uie+te să fie rostite +i

aceste mici cu&inte ale mele, să &ă !ea &ouă $n tot lucrul $n/ele"erea a!e&ărului@ui, ca să $n/ele"e/i !in cele &ăute pe Cel ne&ăut, iar !in frumuse/ea +i măre/iai!irilor să &ă face/i o i!ee potri&ită !e Cel Ce ne-a i!it - R$ă $ele nevăzute 'ela zi'irea lumii !e vă', +n*ele&ân'u-!e 'in fă#turi, a'i$ă veşni$a 7ui #utere şi 'umnezeire H0 - $ncât +i !e pe pământ +i !in &ă!uh +i !in cer +i !in apă +i !innoapte +i !iin i +i !in toate cele &ăute să luăm e&i!ente !o&ei !espreBinefăcătorul nostru# ici păcatelor să nu le !ăm timp, nici !u+manului să nu-ilăsăm loc $n inimile noastre, ca :umneeu să locuiască $n noi, prin o necontenităa!ucere-aminte !e 1l, Căruia toată sla&a +i $nchinăciunea, acum +i pururea +i $n&ecii &ecilor, min#

2milia a IV&a & 6espre adunarea apelor

4

Sunt ora+e care !e !is !e !iminea/ă până seara ospăteaă pri&irile oamenilor cufel !e fel !e spectacole !ate !e cei ce fac minună/ii H%, cu spectacole un!e secântă cântece !e !esfrâu +i !e ru+ine, care nasc $n sufletele oamenilor mare!esfrânare +i oamenii le ascultă &reme $n!elun"ată !e nu se mai satură !e ele#ul/i fericesc pe cei care-+i părăsesc pră&ăliile !in pia/ă +i lucrul !in ateliere, !e

pe urma căruia trăiesc, +i !e !ra"ul trân!ă&iei +i plăcerii $+i irosesc acolo &ia/a cele este rân!uită , nu-+i !au seama că aceste spectacole !esfrânate sunt o +coalăo+tească !e !esfrâu pentru cei care stau +i le pri&esc, iar melo!iile armonioase

H0 om. 1, 2J.H% -dic" de scamatori şi saltimbanci.



ale flautelor +i cântecelor !e ru+ine se $nscăuneaă $n sufletele ascultătorilor +inu fac altce&a !ecât să-i con&in"ă să se !esfrânee +i să oace !upă ritmulchitarelor +i flautelor# l/i oameni, $nneuni/i !upă cursele !e cai, se luptă pentrucai +i $n &is, schimă $n &isele lor, carele !e luptă, schimă &iitiii pe scurt, nu

scapă nici $n $nchipuirile !in somn !e neunia !upă cursele !e cai !in timpulilei#

5ar ni, #e $are Dmnul, %arele Fă$ătr 'e minuni şi %eşter, ne-a $hemat !ăne arate #erele Sale, !ă #re&etăm are !ă le #rivim !au !ă şvăim !ăa!$ultăm $uvintele Duhului C Să nu ve'em are frumu!e*ea univer!ului C Sănu !tăm +n fa*a a$e!tui mare şi variat atelier al $rea*iei 'umnezeieşti C Să nune +ntar$em fie$are $u mintea la vremurile $ele 'e mai +nainte $ân' ele !-au$reat C :e &ei face a+a, &ei &e!ea cerul a+eat, !upă cu&ântul profetului, ca o

oltă HI pământul nemăr"init nemăr"init $n mărime +i "reutate, $ntemeiat pe el$nsu+i aerul, re&ărsat pretutin!eni, moale +i fleiil prin natura lui, !ân!continuu celor ce-% respiră hrana proprie, iar !in pricina simplită/ii lui se !ă la o

parte $naintea celor ce se mi+că +i-i $nconoară !in toate păr/ile, ca să nu fie nicio pie!ică celor ce mer" &ine $n urma celor ce $l taie +i se a+aă cu u+urin/ă $n

urul lor# Vei &e!ea apoi apa, cea ună !e ăut +i hrănitoare, pusă $n sluanoastră +i pentru alte treuin/e, a!unată cu ună rân!uială $n locurile rân!uite ei,

potri&it cu&intelor !in Scriptură, !e curân! citite#

44

Ri a zi! Dumnezeu9 RSă !e a'une a#a $ea 'e !u $er +ntr- a'unare şi !ă !earate u!$atul. i !-a tă$ut aşa şi !-a a'unat a#a $ea 'e !u $er +ntrua'unările !ale şi !-a arătat u!$atul. i a numit Dumnezeu u!$atul #ământ şi a'unările a#elr le-a numit mări 3 .

Câte supărări nu mi-ai făcut, $n&ă/atule, cân! $n cu&ântările !e mai $nainte mă$ntreai cum se face că pământul era ne&ăut, cân! orice corp, $n chip natural,este colorat +i orice culoare este &ăută !e ochi Poate nu /i se păreau

$n!estulătoare cele ce-/i spuneamD Scriptura !oar spusese că pământul erane&ăut !e noi, nu ne&ăut prin natura lui era ne&ăut !e noi !in pricina apeicare era peste el +i acoperea atunci tot pământul# 4ată că acum, $nsă+i Scriptura$+i lămure+te spusele saleD Că ice' RSă !e a'une a#ele şi !ă !e arate u!$atul".Sunt !ate la o parte per!elele, ca să se &a!ă ceea ce nu se &e!ea mai $nainte#

Poate, $nsă, că cine&a &a căuta să afle pe lân"ă cele spuse +i aceasta' ai $ntâi,apa, $n chip firesc, se re&arsă spre locurile cele !e os# /entru $e atun$i

HI

saia, >J, 22.83 )ac.1,;/1J



S$ri#tura !#ume $ă fa$e a!ta la #run$a reatrului C tâta &reme cât apa stă pe loc !rept, rămâne nemi+cată, nea&ân! un!e să cur"ă !ar pe un loc $nclinat, oia la &ale H apa !in frunte se porne+te $n!ată, cea !in urma ei se mi+că +i ea +i $iia locul, iar pe al aceleia, următoarea +i a+a fu"e mereu apa care a luat-o $nainte,

iar apa care o urmeaă o $mpin"e +i mersul apei este cu atât mai iute, cu cât apacare cur"e $n os este mai "rea +i locul spre care se $n!reaptă este mai a!ânc#:eci !acă a+a este firea apei, atunci este !e prisos porunca lui :umneeu ca săse a!une apele $ntr-o a!unare, că apele, potri&it ten!in/ei lor fire+ti !e a cur"e $n

os, s-ar fi a!unat !e la sine la locul cel mai a!ânc !in toate locurile +i nu s-ar fioprit $nainte !e a se netei suprafa/a apelor# Că nici un loc nu este atât !e nete!ca suprafa/a apei#

poi mi se mai pune o altă $ntreare ' um 'e !-a #run$it a#elr !ă !e a'une+ntr- !in&ură a'unare, $ân' !e ve'e $ă !unt multe mări, 'e!#ăr*ite, #rinaşezarea lr, farte mult unele 'e altele C

@a prima $ntreare răspun! a+a ' 2u cuno+ti mi+cările apei, că apa cur"e $n os,că nu stă $ntr-un loc +i că $n chip firesc o porne+te spre locurile aplecate +ia!ânci, !upă ce Stăpânul a !at apei această poruncă# Dar $e #utere avea a#ă+nainte 'e a i !e fi #run$it !ă urmeze a$ea!tă $ale, ni$i tu n- ştii şi ni$i n-ai auzit #e altul $are !ă fi văzut. ân!e+te-te că "lasul lui :umneeu, prin naturalu$, are putere creatoare +i că porunca !ată atunci i!irii, a arătat celor i!ite !eCreator calea pe care treuia să o urmee $n &iitor# ?iua +i noaptea au fost create

$n acela+i timp +i !e atunci până acum ele urmeaă una !upă alta +i nu $nceteaăsă $mpartă timpul $n mo! e"al#

444

RSă !e a'une a#ele ". atura apelor a primit poruncă să cur"ă +i apelenicio!ată nu oosesc, pentru că sunt silite necontenit !e porunca aceea# ceastao spun cu pri&ire la măsura cur"ătoare a apei, că sunt ape care cur" !e la sine, !e

pil!ă i&oarele +i râurile mai sunt +i alte ape a!unate la un loc, care nu cur"!ar acum &oresc !e apele care se mi+că#

RSă !e a'une a#ele +ntr- !in&ură a'unare. :acă tu &reo!ată, stân! lân"ă uni&or care !ă multă apă, ai să te $ntrei' Cine este cel care $mpin"e apa aceasta!in sânul pământului Cine o sile+te să mear"ă $nainte Ce fel sunt &istieriile!in care porne+te Care este locul spre care se "răesc Cum se face căi&oarele acestea nu $nceteaă să cur"ă, iar locurile spre care se !uc nu seumplu @a toate aceste $ntreări este un sin"ur răspuns ' :atorită acelui !intâi"lasD Porunca aceea face ca apa să aler"e# +a că atunci cân! &ore+ti !e apea!u-/i aminte !e acel prim "las' ZSă se a!une apeleD[# 2reuia să aler"e apele, ca

să-+i ocupe propriul lor loc apoi, aunse $n locurile hotărâte lor, să rămână pe loc+i să nu se !ucă mai !eparte#



:e aceea !upă cu&ântul 1cleiastului' RTate #âraiele !e 'u$ +n mare şi mareanu !e um#le HF# Că +i apele cur" !atorită poruncii !umneeie+ti, iar marearămâne $mpremuită !e hotarele ei, !atorită le"ii celei !intâi, care a spus' ZSă se

a!une apele $ntr-o a!unare[# :ar pentru ca apa, care este nestailă, să nu sere&erse $n afara locurilor care au primit-o, mutân!u-se tot!eauna !intr-un loc $naltul +i $n continuare să $nece tot pământul, :umneeu a poruncit apei' ZSă sea!une $ntr-o a!unare[# :e aceea !e multe ori se $nfurie marea !in pricina&ânturilor +i-+i ri!ică &alurile la mare $năl/ime !ar cân! aun"e la /ărm se$ntoarce $napoi, prefăcân! $n spumă furia ei#

RBare 'e %ine nu vă ve*i teme, zi$e Dmnul, are am #u! ni!i#ul htar mării C HM# isipul, !ar, cel mai sla !intre toate lucrurile, pune frâu furiilor cumpliteale mării# Ce oprea area Ao+ie să inun!e tot 1"iptul, care este mai os !ecâtarea Ao+ie, +i să se unească cu marea !e lân"ă 1"ipt, !acă nu porunca?i!itorului, care a le"at-o Că ni&elul 1"iptului e mai os !ecât ni&elul ăriiAo+ii ne-au con&ins cu fapta cei care au &oit să unească una cu alta cele !ouămări, cea e"ipteanăH. +i cea in!iană, $ntre care este area Ao+ie# :ar lucrarea nus-a mai făcut# Primul care a $nceput a fost Sesostris, re"ele 1"iptului H7, iar maitâriu :arius, re"ele meilor HH, a &oit să reia lucrarea# m spus acestea ca să$n/ele"em puterea poruncii' ZSă se a!une apele $ntr-o a!unare[, a!ică ' să nu sefacă altă a!unare !e ape !in aceasta, ci ceea ce s-a a!unat să rămână la cea !intâia!unare#

4V

poi, Cel care a spus' ZSă se a!une apele $ntr-o a!unare[ /i-a arătat că apeleerau multe, $mpăr/ite $n multe locuri# Că +i &ăile mun/ilor, !eschise cu prăpăstiia!ânci, a&eau a!unare !e ape apoi câmpii multe +i +esuri, $ntru nimic mai mici!ecât cele mai mari oceane, nenumărate &ă"ăuni cu fel !e fel !e forme toateerau atunci pline cu apă , !ar la porunca !umneeiască s-au "olit, pentru că apa afost $mpinsă !in toate păr/ile $ntr-o sin"ură a!unare#

imeni să nu spună' :acă era apă pe fa/a pământului, atunci ne"re+it toate&ă"ăunele, care acum au apele mării, erau pline !e apă# =n!e, !ar, a&eau să fiea!unări !e ape, cân! toate a!ânciturile pământului erau mai !inainte ocupate

84 5cl.1,@ HM er. <, 22.H. -dic" #area #editeran".H7 $rei faraoni din dinastia a ll/a e!iptean", sec. Q, î.d.Fr., au purtat numele'esostris.HH

Darie , fiul lui Fistaspe (<21Q>I î.d.Fr., a ref"cut unitatea împ"r"%iei persane,recucerind Babilonul, 'usania şi #edia& a supus $racia şi #acedonia& a luptat împotriva sci%ilor la Dun"rea de Ros (<1> î.d.Fr.& a fost înfrânt de !reci la #araton (>;J î.d.Fr..



@a această $ntreare &om răspun!e a+a' Cân! treuia ca apa să se separe $ntr-oa!unare, atunci au fost făcute +i &asele# u era atunci marea cea !e !incolo !ea!ira H9, nici oceanul acela mare, $n care nu $n!rănesc corăierii să intre, care

se află !e ur $mpreurul insulei ritanice +i al 4eriei occi!entale90

atunci, la porunca lui :umneeu, s-a creat această mare $ntin!ere !e ape, prin a!unareaunor mul/imi !e ape#

@a spusa unora că $n&ă/ătura noastră !espre facerea lumii este contraisă !eeperien/ă - că nu se &e!e toată apa strânsă $ntr-o a!unare !e ape - se pot spunemulte !e altfel, lucruri cunoscute !e toată lumea# :ar n-ar fi, oare, !e râs să mălupt cu ni+te oameni ca ace+tia -ar treui, oare, să ne pună, $nainte +i

ăltoacele +i apele care se a!ună $n urma ploilor mari +i să crea!ă că prin acesteacomat $n&ă/ătura noastră Scriptura, $nsă, a numit Zo a!unare[, cea mai mare+i cea mai !esă&âr+ită a!unare !e ape# Că +i fântânile sunt a!unări !e apă $n

pu/urile făcute $n pământ !e mâna omului, $n care cur"e apa aflată $n umeeala pământului# :eci nu orice a!unătură !e ape poartă numele !e Za!unare !e ape[,ci a!unarea aceea co&âr+itoare +i foarte mare, $n care se arată !intr-o!ată $ntre"ulelement al apei#

:upă cum focul este $mpăr/it $n mici părticele pentru treuin/ele !e aici !e pe pământ, !ar $n eter este $n $ntre"ime, iar aerul se $mparte +i el $n mici ucă/i, !ar $n $ntre"ime cuprin!e tot locul !in urul pământului, tot a+a +i cu apa chiar !acă

sunt mici a!unări iolate, !ar una este a!unarea, care !eosee+te# ;ntre"elementul !e toate celelalte# Că lacurile, care sunt $n păr/ile !e miaănoapte +icele care sunt pe pământul "recesc, $n ace!onia, $n Bitinia +i $n Palestina, suntne"re+it a!unări !e ape !ar acum este &ora !e cea mai mare !intre toate,asemănătoare $n "reutate cu pământul#

imeni nu mă &a contraice că +i lacurile au mul/ime !e apă, !ar nu pot finumite, !upă !reapta socoteală, mări, chiar !acă unele au apă sărată ca mareacea mare au, $nsă, pământ $n ele, cum sunt' lacul sfaltitis 9% !in 4u!eea +i lacul

Ser&onitis 9I, care se $ntin!e $n pustiul araic !intre 1"ipt +i Palestina# cesteasunt lacuri, !ar este o sin"ură mare, !upă cum istorisesc cei care au făcut$nconurul lumii# Chiar !acă area 8ircaniană 93 +i area Caspică sunt mări$nchise, !upă cum socotesc unii, totu+i treuie să luăm aminte +i la cele ce spun

H9 -st"zi: *adiA (*adiz.90 Poate rlanda (cf. B'=, p. 2<I, nota 9.9% #area #oart" (cf. B'=, p. 2IJ, nota 2.9I

Sn lac ml"ştinos în 5!ipt, pe coasta #editeranei, aproape de Pelusa (cf. B'=, p. 2IJ, nota2.93 Probabil lacul -rai (cf. B'=, p. 2I1, nota >.



"eo"rafii, că ele comunică $ntre ele +i se lea"ă cu marea cea mare, !upă cum +iarea Ao+ie se une+te, !upă spusele unora, cu marea !e !incolo !e a!ira#

:ar sunt $ntreat'

- /entru $e a numit Dumnezeu Rmări a'unările a#elr C Pentru că apele s-austrâns $ntr-o a!unare, !ar $ntin!erile !e apă, a!ică "olfurile, cuprinse !e pământul ce stă $n urul lor, cu formele lor, le-a numit :umneeu mări' marea !ela miaănoapte, marea !e la miaăi, marea !e la răsărit +i iară+i marea !e laapus $ntin!erile !e apă au nume speciale' Pontul 1uin, Proponti!a 9F,8elespontul9M, area 1"ee, area 4onică, area Sar!iniei, area Siciliei,area 2ireniană +i nenumărate alte numiri !e mări, pe care a le $n+ira aici ar cere +i mult timp +i n-ar fi nici plăcut# sta e pricină că :umneeu a numit$ntin!erile !e ape Zmări[#

Girul cu&intelor ne-a !us să &orim !espre acestea# Să ne $ntoarcem, $nsă, la ceeace ne-am propus !e la $nceput#

V

Ri a zi! Dumnezeu 9 RSă !e a'une a#ele +ntr- a'unare şi !ă !e arateu!$atul.:umneeu n-a spus ' ZSă se arate pământul[, ca să nu-% arate iară+i netocmit -că era cu mult mâl +i plin !e apă - nu luase propria lui formă +i putere# ;n acela+i

timp, ca să nu spunem că soarele este pricina uscării pământului, Creatorul a pre"ătit uscarea pământului $nainte !e facerea soarelui# /inte+te-/i mintea lacele scrise $n Scriptură D -a curs !e pe fa/a pământului numai apa, care $lacoperea, ci +i apă câtă era amestecată cu pământul $n a!ânc a ie+it +i aceasta,ascultân! !e porunca !e ne$nlăturat a Stăpânului# Ri !-a fă$ut aşa. u fost !eauns cu&intele acestea, ca să se arate $nfăptuit "lasul Creatorului#

;n multe copii ale Scripturii este a!ău"at acest tet' KTi s/a adunat apa cea de sub cer în adun"rile lor şi s/a ar"tat uscatulL. ceste cu&inte nu le au nici

ceilal/i tălmăcitori 9. ai Scripturii +i se pare că nici tetul eraic nu le are# ;ntr-a!e&ăr, pare !e prisos ca !upă ce Scriptura a spus' ZGi s-a făcut a+a[, să se maiistorisească acelea+i fapte# Cele mai une copii ale Scripturii au lân"ă acest tetun oel 97

iar oelul arată că tetul acela este neautentic#

Ri a numit Dumnezeu u!$atul #ământ iar a'unările a#elr le-a numit mări.

9F #area de #armara.9M

'trâmtoarea Dardanele.9. -cila, 'ima şi $eodotion.97 3belul este o linie între dou" puncte , pentru a marca !reşelile unui manuscris.



- Dar #entru $e !-a !#u! mai +nainte9 RSă !e a'une a#ele +ntr- a'unare şi !ă!e arate u!$atul şi nu !-a !$ri!9 RS-a arătat u!$atulC i iarăşi9 /entru $e !-a!#u!9 RS-a arătat u!$atul şi a numit Dumnezeu u!$atul #ământ C Pentru căuscatul este o $nsu+ire care caracterieaă natura oiectului, iar pământul este

numirea simplă a oiectului# :upă cum &orirea este o $nsu+ire a omului, iar cu&ântul Zom[ arată fiin/a $n care se "ăse+te această $nsu+ire, tot a+a +i uscatuleste o $nsu+ire proprie +i specială a pământului# iectului care are ca $nsu+ireuscatul i s-a spus pământ, !upă cum celui care are $nsu+irea !e a nechea i sespune cal#

cest lucru se &e!e nu numai la pământ, ci +i la celelalte elementeH fiecareelement are o $nsu+ire proprie care o !eosee+te !e celelalte +i fiecare element secunoa+te !upă $nsu+irea aceea# pa are ca $nsu+ire proprie răceala aerul,umi!itatea focul, căl!ura# ceste elemente, "ân!ite $n minte $n chipul $n care s-a spus mai $nainte, sunt elementele primare ale corpurilor compuse unite $ntr-uncorp, corpul are unite $n el aceste $nsu+iri care ca! su sim/urile noastre# iciunul !intre oiectele care se &ă! +i ca! su sim/uri nu este simplu +ineamestecat pământul este uscat +i rece apa este ume!ă +i rece aerul este cal!+i ume!, iar focul este cal! +i uscat# stfel, !atorită $nsu+irii elementului !ele"ătură, are puterea !e a se uni unui cu altul prin $nsu+irea comună se amestecăcu elementul $n&ecinat, iar prin comuniunea cu cel $nru!it se une+te cuelementul contrar# :e pil!ă, pământul, care este uscat +i rece, se une+te cu apa!atorită $nru!irii cu răceala, !ar prin apă se une+te +i cu aerul apa, a+eată $ntre

cele !ouă, cuprin!e cu cele !ouă elemente ale sale, ca prin !ouă mâini,elementele $nru!ite' răceala pământului +i umi!itatea aerului aerul la rân!ul său,

prin poi/ia sa !e la miloc, face pace prin elementele $n luptă - $ntre apă +i foc -fiin! unit cu apa prin umeeală, iar cu focul prin căl!ură# <ocul, care prin naturasa este cal! +i uscat, se une+te prin căl!ură cu aerul, iar prin uscăciune se$ntoarce iară+i la comuniunea cu pământul# Gi a+a se face un cerc +i o horăarmonioasă, toate !e acor! +i $n $n/ele"ere unele cu altele# ai ales acesteiarmonii i se potri&e+te !e minune +i numirea !e element#

Am !#u! a$e!tea #entru a arăta #ri$ina #entru $are Dumnezeu a numit u!$atul #ământ şi nu #ământul u!$at. /entru $ă u!$atul n-a f!t a'ău&at mai

#e urmă #ământului, $i era 'intru +n$e#ut +n!uşire $n!titutivă a !a. ele$are !unt #ri$ina unui ie$t !unt anteriare şi mai 'e #re* 'e$ât $ele $are!unt a'ău&ate #e urmă naturii ie$tului, +n$ât e!te fire!$ !ă !e re$una!$ă

#ământul 'u#ă $ara$teri!ti$ile !ale anteriare şi mai ve$hi.

V4

Ri a văzut Dumnezeu $ă e!te frum! 9H

#98 )ac.1,1J



ceste cu&inte ale Scripturii nu &or să arate că marea a&ea o $nfă/i+are plăcută $nochii lui :umneeu# Că nu cu ochii &e!e Creatorul frumuse/ile i!irii, ci

pri&e+te pe cele făcute cu nespusă Sa $n/elepciune#

Plăcută pri&eli+te este marea $nspumată, atunci cân! este stăpânită !e lini+tea!âncăD :ar plăcută este +i atunci cân! i se on!uleaă spatele la suflările u+oare!e &ânt +i arată celor ce o pri&esc culori alastre +i purpurii, atunci cân! nulo&e+te cu furie uscatul $n&ecinat, ci $l cuprin!e cu pa+nice $mră/i+ăriD

4u treuie !ă &ân'im aşa $ân' S$ri#tura !#une $ă marea 5 !-a arătat lui Dumnezeu fruma!ă şi #lă$ută, $i +n a$ele $uvinte S$ri#tura a vrit 'e frumu!e*ea $rea*iei. ai $ntâi că apa mării este i&orul $ntre"ii umi!ită/i !e pe pământ trece prin porii ne&ău/i ai pământului, a+a cum o arată pământurilespon"ioase su care se infiltreaă marea furioasă (+i, $mpinsă !e &ântul care omi+că, apa iese afară spăr"ân! suprafa/a pământului, iar !in pricina filtrării

pier!e amărăciunea +i aun"e apă ună !e ăut# :acă apa, la ie+irea !in pământ,ia !e la mine mai multă căl!ură, atunci, !atorită acelora+i caue care o mi+că, !ecele mai multe ori, apa fiere sau aun"e ca focul H lucrul acesta po/i să-l &ei +i

pe insule +i pe coastele mării# =neori, chiar !eparte !e mare, pe pământ - ca săasemănăm pe cele mici cu cele mari - locurile, care sunt &ecine cu apeleflu&iilor, manifestă acelea+i fenomene#Pentru ce am spus toate acestea Ca să arăt că tot pământul este "ăurit pe

!e!esut +i că apa se re$ntoarce !in mare $n pământ pe canale ne&ăute#

V44

+a!ar, :umneeu a &ăut că marea este frumoasă +i pentru căile ascunse aleapei !in a!âncul pământului că este frumoasă +i pentru că este un mare &as $ncare cur" râurile, că este frumoasă +i pentru că prime+te !e pretutin!eni toată apalor, !ar rămâne $n hotarele ei !ar este frumoasă +i pentru că este $nceputul +ii&orul apelor !in aer# pa cea fină a mării, $ncălită !e raele soarelui, se

preface $n &apori, care sunt atra+i spre $năl/ime , apoi cân! se răcesc, !in pricinăcă aun" mai sus !ecât răsfrân"erea !e pe pământ a raelor soarelui, un!e +iumra norului face mai mare răceala, se preface $n ploaie +i $n"ra+ă pământul#

imeni nu &a pune la $n!oială cu&intele mele, !acă se !uce cu "ân!ul lacăl!ările su care ar!e foculH sunt pline cu apă, !ar a!eseori rămân "oale, pentrucă toată apa fiartă s-a prefăcut $n auri# cela+i lucru po/i să-l &ei +i !in cele cefac corăierii aceia, ca să-+i potolească $n $mpreurări "rele oarecum setea, fierapa mării +i strân" $n ure/i &aporii !e apă#





Să răsară pământul iar9ă /erde7. Să o!răslească !e la sine pământul, fără săaiă ne&oie !e autorul cui&a D

/entru $ă unii !$te!$ $ă !arele e!te $auza $elr $e ră!ar 'in #ământ, $ă

a'i$ă #rin atra$*ia $ăl'urii lui !$ate la !u#rafa*a #ământului #uterea 'e &ermina*ie, $are e!te +n a'ân$ul lui, 'e a$eea Dumnezeu a 'at #ământului a$ea!tă #'aă +nainte 'e fa$erea !arelui, $a !ă +n$eteze $ei rătă$i*i !ă !emai +n$hine !arelui, $a unuia $are ar fi $auza vie*ii. :acă &or aun"e săcrea!ă că toate cele care fac po!oaa pământului sunt $nainte !e facereasoarelui, atunci &or părăsi nemăsurata lor a!mira/ie ce o au pentru soare,"ân!in!u-se că soarele este mai nou $n ce pri&e+te facerea lui !ecât iara +i

plantele#

- Bare 'ita$elr le-a f!t #re&ătită mai 'inainte hrana, iar neamul n!trumene!$ nu !-a arătat vre'ni$ 'e ni$i #urtare 'e &ri2ăC :ar tocmai pentru că:umneeu a !at mai $nainte oilor +i cailor nutre/, /i-a pre"ătit /ie o"ă/ie +i!esfătare# Cel Ce hrăne+te !oitoacele spore+te astfel +i ună starea &ie/ii tale#ă $e e!te, are, fa$erea !emin*elr, 'a$ă nu #re&ătire #entru vie*uirea taC

Dar, +n afară 'e a!ta, multe 'in ver'e*uri şi le&ume !unt şi #entru hranăna!tră.

44

RSă ră!ară #ământul iară ver'e, $are !ă !emene !ămân*a 'u#ă fel.

:eci, chiar !acă iara este !e folos animalelor, totu+i folosul acelor &er!e/uri se$ntoarce tot spre noi +i nouă ne sunt !e folos semni/ele# :ar tetul acesta alScripturii treuie citit a+a' ZSă răsară pământul iară &er!e +i sămân/a, care săsemene !upă fel[ %00# Cu&intele Scripturii puse $n această or!ine &or putearestaili +irul firesc al cu&intelor că tetul &echi, !at !e Scriptură, nu este !eacor! cu cele ce se petrec $n natură' o plantă mai $ntâi răsare apoi apare&er!ea/a apoi cre+te iara +i $n sfâr+it aun" la !esă&âr+ire cele ce au crescut,

!ân! na+tere semin/ei#

:ar poate că sunt $ntreat'- um !e fa$e $ă S$ri#tura ne arată $ă tate $âte au ră!ărit 'in #ământ au!emin*eC ni, +n!ă, ve'em $ă ni$i tre!tia, ni$i #irul, ni$i menta, ni$i şfranul,ni$i u!turiul, ni$i #a#ura şi ni$i alte mii 'e #lante n-au !emin*e C

%00 'fântul 4asile cel #are face urm"toarea corectur" teAtului 'cripturii, f"r" s" scimbe

vreun cuvânt& în loc de : / care s" semene s"mân%", pune: / s"mân%" care s" semene.



@a această $ntreare răspun!em a+a' ulte !in plantele !e pe pământ au putereasemin/elor $n tulpină sau $n ră!ăcină# De #il'ă tre!tia, 'u#ă naşterea !a anuală,!$ate 'in ră'ă$ină un $l*işr, $are *ine l$ 'e !ămân*ă #entru viitr. Aşa şi $u alte multe #lante $âte !unt ră!#ân'ite #e #ământ au +n ră'ă$ini #uterea 'e

a lă!a urmaşi. De$i 'e$ât ri$e altă !#u!ă e!te mai a'evărată !#u!a a$ea!ta9!au e!te !ămân*a +n #lante, !au au +n ele #utere !eminală. A$e!t lu$ru vrea!ă-l !#ună S$ri#tura #rin $uvintele 9 R'u#ă fel. Col/i+orul trestiei nuo!răsle+te măslinul, ci !in trestie iese altă trestie, iar !in semin/e răsar plante$nru!ite cu semin/ele aruncate $n pământ# Gi astfel, ceea ce a ie+it !in pământ lacea !intâi na+tere a plantei, aceea se păstreaă +i până acum iar prin răsărirea $ncontinuare se păstreaă Zfelul[#

RSă ră!ară #ământul. ân!e+te-mi-te că aceste pu/ine cu&inte +i această poruncă scurtă au făcut ca pământul cel nero!itor să o!răslească !intr-o !ată +isă se pornească spre na+terea !e roa!e# Pământul +i-a aruncat haina lui tristă +i!e !oliu a $mrăcat o altă haină strălucitoare se &esele+te !e po!oaele pe carele-a primit arată mii +i mii !e felurite plante#

reau !ă rămână +n tine şi mai #uterni$ă minunea $rea*iei, #entru $a, riun'ete-ai &ă!i şi lân&ă ri$e fel 'e #lantă te-ai afla, !ă-*i a'u$i aminte $u tărie 'ereatr. ân' vezi un fir 'e iară ver'e şi flare, !ă te 'u$i $u mintea la

firea menea!$ă, a'u$ân'u-*i aminte 'e ima&inea +n*ele#tului 5!aia, $are a!#u! $ă Rtt tru#ul e!te $a iara şi tată !lava mului, $ă flarea ierii%0%#

Pu/inii ani ai &ie/ii, ucuria cea scurtă +i &eselia fericirii omene+ti au "ăsit $ncu&intele profetului o prea frumoasă icoană# stăi trupul $/i este $nfloritor +i

plin !e carne !in pricina !esfătării, fa/a /i-i rumenă că e+ti $n floarea &ârstei e+ti!ra&ăn +i puternic, iar cân! te porne+ti, nu /i se poate nimeni $mpotri&i H mâine,tot tu, e+ti &re!nic !e milă, fie &e+teit !e &reme, fie isto&it !e oală# Cutare este&estit cu mul/imea anilor săi are $n urul lui mul/ime !e lin"u+itori , suită !e

prieteni fă/arnici, care caută să-i fie pe plac nenumărate ru!e, !ar +i acesteafă/arnice roi !e ser&itori, care stau lân"ă el fie pentru a-% ser&i la masă, fie

pentru alte treuin/e pe ace+tia $i târă+te !upă el +i cân! iese !in casă +i cân! se$ntoarce, ca să stârnească in&i!ia celor care-% $ntâlnesc# !au"ă-i acestui o"ăta++i oarecare putere politică sau !re"ătorii primite !e la $mpăra/i sau con!ucere !e

popoare sau con!ucere !e o+ti, a!au"ă-i crainicul, care stri"ă cu "las puternic,mer"ân! $naintea lui, lictori !e o parte +i !e alta, care a"ă spaima $n supu+i - că!e la ei &in lo&iturile, confiscările !e a&eri, arestările, $nchisorile# :a, nesuferităeste frica pe care o are !e ace+tia poporul !e su mâna lorD 4ar !upă acestea ce-i ;ntr-o sin"ură noapte sau temperatură mare, sau pleureia, sau pneumoniarăpe+te pe om, $l !uce !intre oameni +i-l !e"ole+te !intr-o !ată !e toată

$n+elăciunea care-% $nconura, iar sla&a lui s-a !o&e!it a nu fi !ecât un &is#%0%

saia, >J, I.



:reptate a a&ut, !eci, profetul, cân! a asemănat sla&a omului cu slăiciuneaflorii#

444

RSă ră!ară #ământul iară ver'e, $are !ă !emene !ămân*a 10H 'u#ă fel şi 'u#ăa!emănare.

;ncă +i acum or!inea cre+terii plantelor !ă mărturie !e cea !intâi $mpo!oire a pământului# ;ntr-a!e&ăr, o!răslirea face $nceputul oricărui fel !e iară +i&er!ea/ă# <ie că o!răslirea !ă !in ră!ăcină, !intr-un col/i+or !e os, ca la pir +i la+ofran, planta treuie să o!răslească +i să iasă afară, fie că !ă !in sămân/ă +i a+atreuie neapărat să fie $ntâi o!răslirea !upă aceea &ine col/ul plantei, apoi iara&er!e, apoi ro!ul, care se coace pe paiul uscat acum +i "ras#ZSă răsară pământul iară &er!e[# Cân! sămân/a a căut $n pământ +i areumeeală +i căl!ură potri&ită, se face moale +i poroasă H apoi pune stăpânire pe

pământul !in urul ei +i asoare !in el tot ce-i este propriu +i $nru!it $n urmăacele părticele foarte fine !in pământ intră $n porii semin/ei +i-i măresc &olumul,$ncât se $nră!ăcineaă $n partea !e os, iar !in partea !e sus ies la suprafa/ă firele!e iară la fel !e numeroase ca +i firele ră!ăcinii# <irul !e iară, $ncălit mereu,$+i tra"e prin ră!ăcină umeeala o!ată cu căl!ura tra"e !in pământ +i hranacare-i treuie, pe care o !istriuie $n pai, $n coaă, $n tecile "râului, $n oul !e"râu +i $n mustă/ile spicului# Gi a+a, crescân! $ncetul cu $ncetul, fiecare plantă

aun"e la măsura sa proprie, fie "râu, fie le"ume, fie ieruri, fie mărăcini#

n !in&ur fir 'e iară, !in&ură #lantă !unt 'e a2un! !ă-*i fa$ă mintea !ă$ntem#le măie!tria $u $are !-au fă$ut tate" um e!te 'e #il'ă #aiul 'e &râu+n$in! $u n'uri, $a şi $um l-ar le&a !#re a #utea !u#rta &reutatea !#i$ului,$a !ă nu $a'ă la #ământ $ân' e!te #lin 'e r'" Bvăzul !ălati$ are #aiul &l,

#entru $ă vârful nu-i $u nimi$ +n&reuiat, #e $ân' #aiul 'e &râu e!te +ntărit $ua$ele le&ături. ul 'e &râu e!te #u!, a#i, +ntr- +nvelitare, $a !ă nu fie $uuşurin*ă ră#it 'e #a!ările $are mănân$ă !emin*e ul mai e!te a#ărat +n$ă

şi 'e vârfurile a!$u*ite ale mu!tă*ilr !#i$ului, $are, $a nişte l'uri, nu la!ă!ă fie vătămat 'e mi$ile vietă*i.

4V

Ce să spun Ce să trec su tăcere ;n &istieriile cele o"ate ale naturii este "reu!e "ăsit ceea ce-i !e mare pre/, !ar este cumplită pa"uă să la+i ce&a la o parte#

%0I Probabil c" revenirea la lectura teAtului 'cripturii se datoreşte copistului.





Pot fi, $nsă, $ntreat '- um #r'u$e #ământul !emin*e R'u#ă fel, $ân' a'e!eri !emănăm &râu$urat şi $ule&em &râu ne&ru C %03 :ar "râul acesta nu-i o schimare $ntr-un altfel !e "râu, ci este ca o oală +i slăiciune a semin/ei# -a $ncetat !e a fi "râu, ci

s-a $nne"rit !in pricina ar!erii, !upă cum o po/i &e!ea +i !in numele lui# Că"râul, ars tare !in pricina unui "er prea puternic, a căpătat altă culoare +i alt "ust#Se spune chiar că !acă un "râu ca acesta "ăse+te iară+i un pământ potri&it +i

ună $ntocmire a &ă!uhului $+i recapătă &echiul lui chip# :eci nu &ei "ăsi că$ntre plante se petrece ce&a $mpotri&a poruncii Creatorului# 4ar a+a numitaianie +i toate celelalte semin/e străine, care sunt amestecate cu semin/ele cele

une !e mâncare, pe care !e oicei Scriptura le nume+te ne"hină %0F, nu se pro!uc prin o transformare a oului !e "râu, ci au fost !intru $nceput cu felullor propriu#

e"hinele sunt o ima"ine a celor care strică $n&ă/ăturile :omnului, care nu$n&a/ă cu cu&ântul o $n&ă/ătură curată, ci sunt strica/i !e $n&ă/ătura celui răuace+tia se amestecă $n trupul sănătos al Bisericii, ca pe furi+ să a"e $n sufletelecelor simpli $n&ă/ăturile lor &ătămătoare# :omnul chiar aseamănă !esă&âr+ireacelor ce cre! $n 1l cu cre+terea semin/elor, icân!' Ra atun$i $ân' mul arun$ă !ămân*ă +n #ământ şi el 'arme şi !e !$ală, na#tea şi ziua, iar !ămân*a ră!are şi $reşte, $um el nu ştie. ă #ământul r'eşte 'e la !ine9 mai +ntâi #ai, a#i !#i$, 'u#ă a$eea &râu 'e#lin +n !#i$ 10: .

ZSă răsară pământul iară[# Gi $ntr-o clipită !e &reme, pământul, ca să păească

le"ile Creatorului, $ncepân! cu o!răslirea, a trecut plantele prin toate faele lor !e cre+tere +i le-a a!us $n!ată la !esă&âr+ire# @i&eile erau $ncărcate cu el+u"ulierii câmpiile ine ro!itoare, acoperite cu semănături, care prin mi+careaspicelor lor !ă!eau ima"inea &alurilor mării# rice fel !e iară +i orice fel !e&er!ea/ă, fie !intre păioase, fie !intre le"ume, umpleau atunci !in el+u" $ntre"

pământul# Că nu a&eau nici o lipsă cele ce au răsărit atuncea !in pământ' nicinepriceperea plu"arilor, nici &remuirile &ă!uhului, nici &reo oarecare altă

pricină care să le &atăme# Gi nici osân!a %0. nu $mpie!ica el+u"ul pământului căacestea au fost mai $nainte !ecât păcatul pentru care am fost osân!i/i să mâncăm

pâinea noastră $ntru su!oarea fe/ei %07#

V4

%03 #arele nostru îndr"!ostit de scrierile sfin%ilor p"rin%i, ierarul şi teolo!ul care a dat în

limba neamului s"u cele mai multe lucr"ri din scrierile patristice, =ri!ore Dasc"lul, în notelede la traducerea FeAaemeronului, spune : Kpoate acela iaste, pre carele noi îl numimt"ciuneL (*=D, f. 21, nota 1.%0F

#atei, 19, 2<.%0M

#arcu >, 2I/2.%0. )ac.9, 1@/1.%07 )ac.9, 1;.



i Dumnezeu a zi! 9 Ri #m r'itr, $are !ă fa$ă r', $ăruia !ămân*a lui +n el 'u#ă fel şi a!emănare #e #ământ.

@a acest cu&ânt, toate pă!urile s-au $n!esit, to/i arorii s-au ri!icat iute $n sus,

cei care $n chip firesc se ri!ică la mare $năl/ime' raii, ce!rii, chiparo+ii, piniitoate crân"urile s-au acoperit $n!ată !e tufani !e+i +i a+a numi/ii aru+ti, caresluesc la facerea coroanelor' tran!afirul, mirtul +i !afinul, care nu erau mai$nainte pe pământ to/i $ntr-o clipită !e &reme, au apărut, fiecare cu mirosul său

propriu, !eosei/i prin $nsu+iri foarte precise !e al/i aru+ti, fiecare cunoscut princaracterul său propriu# 4umai $ă atun$i tran'afirul era fără !#ini mai târziu a

f!t a'ău&at !#inul frumu!e*ii flrii, $a !ă avem 'urerea a#ra#e 'e ve!elia'e!fătării, !#re a ne a'u$e aminte 'e #ă$at, 'in #ri$ina $ăruia #ământul a f!t !ân'it !ă ră!ară !#ini %0H#

:ar mi se poate spune'- /ământul a #rimit #run$ă !ă 'ea 'in el R#m r'itr, $a !ă fa$ă r' #e

#ământ a $ărui !ămân*a !ă fie +n el 'ar ve'em $ă mul*i arri nu au ni$i ra'e, ni$i !emin*e. e vm !#uneC Vom spune că arorii mai !e pre/ prinnatura lor au a&ut parte !e o men/iune specială# Vom spune apoi că unoser&ator atent &a &e!ea că to/i arorii au sau semin/e sau o putere !e acela+ifel cu semin/ele# Plopii ne"ri, sălciile, ulmii, plopii ali +i to/i copacii la fel cuace+tia, la prima &e!ere par că nu au nici un ro!, !ar !acă sunt cerceta/i cu !e-amănuntul &ei !escoperi că fiecare !in ei are sămân/ă# Că "răuntele, care se află

su frună - pe care cei care se ocupă cu facerea !e cu&inte $l numesc mishos %09

- are putere !e sămân/ă# 2o/i arorii care răsar !in mlă!i/e, !in ele, !e cele maimulte ori, ies la i&eală ră!ăcinile# Poate că /in loc !e sămân/ă +i lăstariiră!ăcinilor, pe care "ră!inarii $i smul", $i planteaă $n alt loc +i fac !e cre+te un

pom !e acela+i fel#

:ar, !upă cum am spus, au fost $n&re!nici/i !e men/iune mai $ntâi arorii aceiacare contriuie mai mult la men/inerea &ie/ii noastre, to/i arorii câ/i a&eau să

primească pe om cu roa!ele lor proprii, ca să-i pre"ătească hrană !in el+u"#

Vi/a !e &ie, care !ă &inul, a&ea să &eselească inima omului 11(, iar măslinul, !ân!ro!, poate ucura fa/a omului cu untul!elemn# Câte !in cele !ate la i&eală !enatură nu alear"ă cu "răire spre acela+i scop Aă!ăcina &i/ei !e &ie, mlă!i/ele!e ur $mpreur, pline !e &er!ea/ă, se $ntin! mult pe pământ lăstarul, cârceii,a"uri!a, stru"urii# Ei-i !e auns să te ui/i la &i/a !e &ie - numai să te ui/i cu

pricepere la ea - ca să-/i a!ucă aminte !e firea ta#

%0H

)ac.9, 1.%09 *uvântul acesta înseamn" : coad", cu toate sensurile sale.%%0 Ps. 1J9, 1I.



;/i aminte+ti ne"re+it !e compara/ia făcută !e :omnulD :omnul S-a numit peSine &i/ă, pe 2atăl lucrătorul %%%, iar pe cei să!i/i prin cre!in/ă $n Biserică, pefiecare !in noi, i-a numit mlă!i/e %%I pe to/i ne cheamă să a!ucem ro! o"at, cănu cum&a, osân!i/i fiin! ca nefolositori, să fim !a/i focului%%3#

Gi Scriptura nu contene+te a asemăna pretutin!eni sufletele oamenilor cu &i/a !e&ie' Rie !-a fă$ut iuitului, +n #i!$, +n l$ &ra! %%F +i' Rie a !ă'it şi a+m#re2muit- $u &ar' %%M# = lămurit $ă numeşte Rvie !ufletele amenilr, +n

2urul $ărra a #u! &ar', a'i$ă !i&uran*a 'ată 'e #run$i şi #aza +n&erilr. Căspune Scriptura' RStră2ui-vă +n&erul Dmnului +m#re2urul $elr $e !e tem 'eel %%.# poi, :umneeu a $nfipt $n urul nostru, ca ni+te araci, +i a pus $n BisericăR+ntâi a#!tli, al 'ilea #rr$i, al treilea +nvă*ătri %%7, iar prin pil!ele&echilor +i ferici/ilor ăra/i, :umneeu ri!ică la $năl/ime "ân!urile noastre +inu le lasă aruncate la pământ +i &re!nice !e a fi călcate $n picioare# poi, ca prinni+te cârcei, prin le"ăturile !ra"ostei ne /ine strâns uni/i !e semenii no+tri +i,reema/i pe ei, să tin!em mereu spre $năl/ime +i asemeni &i/ei !e &ie a"ă/ătoaresă ne urcăm spre culmile celor mai $nalte &irtu/i# :umneeu cere apoi !e la noisă primim a fi săpa/i, iar sufletul este săpat atunci cân! leapă!ă "riile lume+ti,care sunt po&eri pe inimile noastre# :eci, $el $are lea#ă'ă 'ra&!tea tru#ea!$ăşi 'ra&!tea 'e ani !au !$teşte vre'ni$ă 'e !$ui#at şi 'e 'i!#re*uit a'mira*ia #entru a$ea!tă ti$ăla!ă !lavă 'eşartă, a$ela, $a şi $um şi-ar fi !$ă#at !ufletul, $a şi $um ar fi ră!uflat, 'e!$ar$ă 'e #e el #vara 'eşartă a

&ân'ului #ământe!$. Gi, !upă cum spune pro&erul, nu treuie nici să te

"roă&e+ti, să faci a!ică totul !e ochii lumii, nici să cau/i lau!a celor !in afară, cisă fii cu ro!, strân"ân! pentru unul @ucrător %%H arătarea faptelor tale %%9# Să fiiR$a un mă!lin r'itr +n $a!a lui Dumnezeu %I0# Să nu-/i pieri nicio!atănă!e!ea, ci să ai tot!eauna, prin cre!in/ă $nfloritoare, mântuirea# +a &ei imitaacest pom care e tot!eauna &er!e +i te &ei lua la $ntrecere cu el $n facerea !eroa!e, !ân! !in el+u" milostenie $n orice &reme#

V44

:ar să ne $ntoarcem cu cercetarea la cele rân!uite !e :umneeu cu atâtamăiestrieD

%%% oan, 1<, 1.%%I oan, 1<, <.%%3

oan, 1<, 2. I.%%F saia <, 1.%%M #atei 21, 99.%%. Ps. 99, @.%%7 *or. 12, 2.%%H

loan 1<, 1.%%9 #atei I, >. I. 1%I0 Ps. <1, @.



Câte feluri !e arori n-au răsărit atunci =nii pentru fructe, al/ii pentruacoperitul caselor, al/ii pentru facerea corăiilor, al/ii pentru foc# Gi iară+i $ntreace+ti copaci, $n fiecare !in ei, po!oaa !eoseită a păr/ilor lor# 1ste foarte "reusă !escoperi $nsu+irea fiecăruia +i "reu !e &ăut !eoseirea unuia !e neamurile

celorlal/i copaciD =nii !in ei au ră!ăcinile $nfipte a!ânc $n pământ, iar al/ii le aula suprafa/ă unii cresc !rept $n sus +i au un sin"ur trunchi altora le place să selun"ească pe pământ +i se $mpart chiar !in ră!ăcină $n multe ramuri# Cum seface că arorii care au ramurile lun"i +i $ntinse mult $n aer au +i ră!ăcinilea!ânci, răspân!ite $n cerc cât mai mult, ca +i cum natura le-ar fi pus ni+te temelii

pe măsura "reută/ii ramurilor !e sus

Cât !e !eoseită este coaa lor =nii au coaa nete!ă, al/ii au coaa crăpată uniin-au !ecât o coaă, al/ii au coaa formată !in mai multe memrane# Gi lucruminunat este că &ei "ăsi $n copaci semne asemănătoare tinere/ii +i ătrâne/iiomului# @a copacii tineri +i cu o"at fruni+, coaa le e $ntinsă, !ar la cei ătrânise ârce+te oarecum +i se $năspre+te# Copacii tineri, !acă sunt tăia/i, o!răslesc!in nou cei ătrâni, $nsă, rămân fără mo+tenitori tăierea le este ca un fel !emoarte# =nii au oser&at că pinii tăia/i sau chiar ar+i se prefac $n pă!ure !esteari# Gtim apoi că unor arori, prin $n"riirea "ră!inarilor, li se corieaă!efec/iunile naturale !e pil!ă ro!iile acre +i mi"!alii mai amari, cân! li se"ăure+te tulpina !e lân"ă ră!ăcină +i primesc un utac "ras !e pin, care aun"e

până $n inima lor, $+i schimă "ustul lor neplăcut $ntr-un "ust plăcut#

4imeni, 'ar, $are trăieşte +n #ă$at !ă nu-şi #iar'ă nă'e2'ea" De vreme $e ştie$ă &ră'inăritul !$himă +n!uşirile arrilr, $u atât mai mult treuie !ă ştie $ă!ufletul $are !e +n&ri2eşte 'e virtute #ate irui tt felul 'e li. tât este !emare !eoseirea pomilor fructiferi $n ce pri&e+te ro!ul lor, $ncât nici nu poate firostit prin cu&ânt# Că !eoseirea !intre fructe nu !iferă numai !e la soi !e pomla soi !e pom, ci este mare !eoseire chiar $ntre fructele aceluia+i soi alta este$nfă/i+area ro!ului !e parte ărătească +i alta a celor !e parte femeiască"ră!inarii +tiu a-i !eosei ei $mpart palmierii $n palmieri-ăra/i +i palmieri-femei# Gi po/i &e!ea palmierul, numit !e ei femeie, că-+i lasă ramurile $n os, ca

+i cum ar !ori +i ar pofti să se $mpreune cu ăratul iar cei care $n"riesc !e palmieri a"ă $n ramurile palmierilor-femei un fel !e semin/e ale palmierilor- ăra/i, a+a numitele psen %I% +i a+a, ca +i cum ar a&ea o sena/ie !e plăcere, $+iri!ică iară+i ramurile +i-+i recapătă forma lor proprie# cela+i lucru se spune +i!espre smochin# :e aceea unii să!esc smochinii sălatici lin"ă cei !omestici iar al/ii lea"ă smochinii cei sălatici !e smochinii cu ro! un +i !omestici, ca să le&in!ece slăiciunea acestora +i să le $ntărească ro!ul care că!ea os +i se risipea#

%I%

=ri!ore Dasc"lul pune aceast" not" la cuvîntul psen: K-şa s" numesc roadele finicilor celor ce sunt parte b"rb"teasc"& iar a celor ce sunt parte f"meiasc" s" numesc valanL (*=D, f. 29, nota 1.



Ce &rea să-/i spună această eni"mă a naturii Că !e multe ori treuie să primim$ntărire !e la cei străini !e cre!in/a noastră spre arătarea faptelor noastre une#:acă &ei &e!ea pe &reun pă"ân sau pe altcine&a care s-a !espăr/it !e Biserică !in

pricina &reunei ereii stricate că !uce o &ia/ă castă +i se stră!uie+te +i $n alte

pri&in/e să aiă purtări une, $n!reaptă-/i +i mai mult luarea aminte asupra ta, casă te asemeni smochinului celui ro!itor, care prin preen/a smochinilor sălatici$+i a!ună putere, ca să nu-i mai ca!ă roa!ele +i să-+i hrănească cu +i mai multă"riă !e ro!ul său#

V444

cestea sunt, ca să spun pu/ine !in cele multe, !eoseirile !intre arori $n ce pri&e+te na+terea lor#

:ar !espre fructele lor, cine ar putea &ori !e &arietatea lor, !e formele lor, !eculoarea lor, !e $nsu+irea "ustului lor, !e folosul fiecărui fruct Cum se cocunele "oale la soare, iar altele aun" la maturitate fiin! acoperite cu coi Pomii,al căror fruct este moale, au frunele "roase, ca să acopere ro!ul, ca la smochiniiar pomii, al căror fruct este tare, au u+oară acoperirea cu frune, ca la nuc# Căfructele cele !intâi au ne&oie !e mai mult autor !in pricina slăiciunii lor, pecân! pe celelalte le-ar &ătăma acoperi+ul mai "ros al umrei# u &ei cum espintecată fruna &i/ei !e &ie, tocmai pentru ca stru"urele să reiste +i la&ătămările aerului, !ar să primească !in el+u" +i raa soarelui prin !espicăturile

frunelor imic fără pricină nimic la $ntâmplare toate făcute cu $n/elepciunene"răită# are $uvânt ar #utea !ă e?#li$eC Ar #utea, are, mintea menea!$ă!ă le $er$eteze $u 'e-amănuntul #e tate, +n$ât !ă le va'ă +n!uşirile, !ă'e!eea!$ă ine 'iferen*ele 'intre ele şi !ă +nfă*işeze fără vre li#!ă $auzelea!$un!e ale lr C

Prin ră!ăcină tra" o sin"ură apă !ar altfel hrăne+te ră!ăcina $nsă+i, altfel coaatulpinei, altfel lemnul +i altfel inima copacului# ceea+i apă aun"e frună +i se$mparte $n ramurile mari +i $n cren"u/e face să crească fructele lacrima plantei +i

sucul ei &in !in aceea+i cauă# tât !e mare este !eoseirea !intre ele, $ncât niciun cu&ânt nu o poate arăta# lta este lacrima papurei +i altul este sucul copaculuicu alsam iar unele mlă!i/e !in 1"ipt +i @iia lăcrimeaă alt fel !e sucuri# Sespune că +i chilimarul este tot sucul unor planteH +i sucul acesta capătă natura

pietreiH mărturie pentru cele spuse sunt firi+oarele !e pai +i fiin/ele mici !e totcare se &ă! prin ele, prinse +i rămase $n el cân! sucul era moale#

Pe scurt, cel care nu cunoa+te !in eperien/ă !eoseirile !intre sucuri !upă$nsu+irile lor nu &a "ăsi cu&inte ca să arate lucrarea lor# Gi iară+i, cum aceea+i

umeeală $n &i/a !e &ie se preface $n &in, iar $n măslin $n unt!elemn Gi lucruminunat nu este numai aceea că $n &i/a !e &ie umeeala se $n!ulce+te, iar $n



măslin aun"e "rasă, ci +i aceea că $n fructele !ulci este foarte felurităschimarea !ulceluiH un !ulce este $n stru"ure, altul $n smochină +i altul $ncurmală# Vreau $ncă să cercetei cum aceea+i apă este plăcută sim/ului atuncicân!, aun"ân! $n unii pomi, se $n!ulce+te, !ar $n/eapă "ustul atunci cân!,

aun"ân! $n al/i pomi, se $năcre+te +i iară+i este aspră la "ust, schimân!u-se$ntr-o foarte mare amărăciune, cân! apă aun"e $n pelin sau $n scamonie %II, $n"hin!ă sau $n fructul cornului, apa aun"e aspră $n tereint %I3 +i $n nuc, aun"emoale +i uleioasă#

4L

:ar pentru ce să &orim !e arorii !e !eparte, cân!, $n acela+i smochin, apacapătă $nsu+iri contrarii ;n sucul tulpinii este foarte amară, pe cân! $n fructfoarte !ulce# @a &i/a !e &ie la fel, $n mlă!i/e este foarte acră, iar $n stru"uri foarte

plăcută# :ar câtă !eoseire +i $n culoriD :acă te ui/i $n li&ei, aceea+i apă se$nro+e+te $n această floare, iar $n alta se face purpurie $n una e alastră, $n alta,ală# Gi tot $n flori, apa !ă mai multă !i&ersitate $n mirosuri !ecât $n &arietateaculorilor#

Vă!, $nsă, că !in pricina nesa/ului meu !e a pri&i toată &arietatea !in arori +i plante, cu&ântul mi s-a $ntins peste măsură !e mult !acă nu-% &oi tra"e cu silă!e la contemplarea crea/iei +i nu-% &oi le"a, o i $ntrea"ă nu mi-ar aun"e spre a&ă $nfă/i+a, !in aceste foarte mici lucruri ale crea/iei, marea $n/elepciune a

Creatorului#

RSă ră!ară #ământul #m r'itr, $are !ă fa$ă r' #e #ământ. Gi $n!atăculmile mun/ilor s-au umplut, "ră!inile s-au $ntocmit cu multă artă, malurilerâurilor s-au $nfrumuse/at cu nenumărate feluri !e plante# =nele erau "ata să$mpo!oească masa omului, altele să !ea hrană !oitoacelor cu frunele +i curo!urile lor, iar altele ca să ne fie !e folos $n +tiin/a me!icinii cu se&a, sucul,acele +i fructul lor# Gi, ca să spun pe scurt, pe toate câte ni le-a !escoperit o$n!elun"ată eperien/ă, care a a!unat ceea ce este folositor !in caurile

particulare pe toate acestea le-a a!us la fiin/ă marea purtare !e "riă aCreatorului, Care a pre&ăut totul !intru $nceput#

De$i, $ân' vezi #lantele $ele 'e #e lân&ă $a!ă, $ele !ălati$e, $ele $are $re!$ +na#ă, $ele $are $re!$ #e #ământ, $ele $are au flri !au $ele $are n-au flri,$unaşte 'in a$e!tea mi$i #e el %are, a'au&ă-5 mereu a'mira*ia ta şi măreşte-*i 'ra&!tea #entru reatr "

122

Plant" pur!ativ"123 -rbore r"şinos, cu tulpina înalt" şi frunze mari, care creşte pe coastele #editeranei, din ac"rui scoar%" se eAtra!e terebentin" (cf. #D5, la cuvânt.



Cerceteaă cum a făcut pe unii arori plini !e &er!ea/ă, iar pe al/ii "oi !in cei plini !e &er!ea/ă, pe unii cu frunele căătoare, iar pe al/ii tot!eauna cu frunecă $+i pier! frunele +i măslinii +i pinii, chiar !acă nu se &e!e cum $+i schimăfrunele, $ncât pare că nicio!ată nu sunt lipsi/i !e fruni+ul lor# Palmierul este

tot!eauna cu frune păstreaă frunele !e la cea !intâi lăstărire până la sfâr+it#=ită-te, apoi, +i la aceea că tamarinul este un arore amfiiu se numără +i $ntrecei care trăiesc $n apă +i se $nmul/e+te +i $n pustiuri# :e aceea +i 4eremia, pe ună!reptate, compară cu un arore ca acesta pe cei cu purtări rele, care $nclină cân!$ntr-o parte, cân! $n alta %IF.

L

RSă ră!ară #ământul. ceastă mică poruncă s-a prefăcut $n!ată $ntr-o puternică le"e a naturii +i $ntr-o ra/iune măiastră# Porunca aceasta a să&âr+itmiile +i miile !e $nsu+iri ale plantelor +i ale arorilor mai iute !ecât un "ân! !e-al nostru#

Pământul are $n el +i acum această poruncă +i-l sile+te, $n fiecare anotimp alanului, să !ea la i&eală puterea pe care o are pentru răsărirea plantelor,semin/elor +i arorilor# :upă cum titireul, !upă ce a fost fiat $n &ârf, se$n&ârte+te $n continuare !e la cea !intâi lo&itură ce i se !ă, tot a+a +i natura,luân! $nceput !e la cea !intâi poruncă, se continuă $n tot timpul care urmeaă

până ce se &a aun"e la sfâr+itul o+tesc al uni&ersului#

Spre acest sfâr+it să ne "răim +i noi to/i, plini !e ro! +i fapte une, ca fiin!să!i/i $n casa :omnului, să $nflorim $n cur/ile :umneeului nostru, $n 8ristos4isus :omnul nostru, Căruia sla&a +i puterea $n &ecii &ecilor, min#

%IF er. 1@,I







Ri a zi! Dumnezeu9 RSă fie luminătri #e tăria $erului, $a !ă lumineze #e #ământ, $a !ă 'e!#artă ziua 'e na#te 12.

Cerul +i pământul fuseseră făcute mai $nainte%I9

!upă facerea lor a fost creatălumina %30 apoi a fost !espăr/ită iua !e noapte %3% apoi iară+i s-a făcut tăria %3I +iarătarea uscatului %33 apa s-a a!unat $ntr-o a!unare cu mar"ini fie +i!eterminate %3F pământul s-a umplut cu cele ce au răsărit !in el a o!răslit mii +imii !e feluri !e plante +i s-a umplut cu toate soiurile !e arori %3M# u erau $ncănici soarele, nici luna, ca să nu spună oamenii că soarele este caua +i tatălluminii +i nici ca cei care nu-@ cunosc pe :umneeu să-l socotească creator alcelor răsărite !in pământ# :e aceea a fost făcut soarele $n a patra i atunci a spus:umneeu' RSă !e fa$ă luminătri #e tăria $erului %3.. Cân! ai aflat pe CelCare a spus aceste cu&inte, atunci une+te $n mintea ta +i pe Cel care le-a auitD

Z is :umneeu' ZSă se facă luminători[ %37# Si a făcut :umneeu pe cei !oiluminători[ 13 .- ine a !#u! şi $ine a fă$ut C u $n/ele"i că $n aceste cu&inte este &ora !e!ouă persoane Că pretutin!eni $n istoria crea/iei este semănată $n chip tainic!o"ma teolo"iei#

Scriptura spune apoi +i pentru ce ne&oie au fost făcu/i luminătorii# Ra !ălumineze #e #ământ %39, spune Scriptura#

:ar a+ putea fi $ntreat'- Da$ă lumina a f!t fă$ută mai +nainte, #entru $e !e !#une a$um iarăşi $ă!arele a f!t fă$ut $a !ă lumineze 1J0 C ai $ntâi nimeni să nu râ!ă!e sin"ularitatea cu&ântului pentru că noi cre+tinii nu ale"em ca &oicu&intele pe care le folosim, nici nu urmărim a+earea lor armonioasă# @a noi nu

%IH )ac. 1, 1>.%I9 )ac. 1, 1.%30

)ac. 1, 9.%3% )ac., 1, >/<.%3I )ac. 1, I.%33 )ac. 1, ;.%3F )ac.1, 1J.135 )ac. 1, 11/12.%3. )ac. 1, 1>.%37 )ac. 1, 1>.%3H )ac. 1, 1I %39 )ac. 1, 1> :%F0

*uvîntul provoca râsul !recilor cul%i, pentru c" acest cuvânt era necunoscut înlimba clasic" !reac" a fost folosit prima dat" în 'eptua!inta: )ac. 1, 1>, 1<& Ps. @9, 1I& udit, 19, 19.





;n al !oilea rân!, +i !in faele lunii ne putem $ncre!in/a !e cele ce urmărim să!o&e!im# Cân! luna !escre+te +i se $mpu/ineaă, nu se mistuie tot corpul ei, cia&em iluia !e cre+tere +i !e mic+orare, pentru că lumina care stă $n urul ei se$n!epărteaă +i se apropie iară+i# Că nu se mistuie corpul lunii, cân! luna se

mic+oreaă, ne stau mărturie puternică cele ce le &e!em la lună# Cân! &ă!uhuleste curat +i nu-i $nce/o+at, mai ales cân! luna este ca seceră, po/i &e!ea, !acă teui/i cu aten/ie, că partea ei nestrălucită +i neluminată este $nconurată !e o liniecare $mpline+te rotun!ul ei !in timpul lunii pline, $ncât se &e!e clar un cerc!esă&âr+it, !acă pri&irea noastră une+te sânul umrit +i $năurit al lunii cu partealuminoasă, care o $nconoară# Să nu-mi spui mie că lumina lunii este !e$mprumut, că lumina ei se mic+oreaă cân! se apropie !e soare +i că iară+i cre+tecân! se !epărteaă# ici nu caut să cercete acest lucru acum, ci să arăt că altuleste corpul ei +i altul este cel care o lumineaă# cela+i lucru "ân!e+te-mi-% +i!espre soare, cu sin"ura !eoseire că soarele, o!ată ce a primit lumina $n el, oare amestecată cu el +i nu o leapă!ă, iar luna care $mracă +i !eracă oarecumlumina, ea $nsă+i ne $ncre!in/eaă !e a!e&ărul celor ce am spus !espre soare#

ce+ti luminători au fost rân!ui/i să !espartă iua !e noapte# ai $nainte,:umneeu a !espăr/it lumina !e $ntuneric %FM atunci :umneeu a făcut naturalor potri&nice una alteia, $ncât nu era nici un amestec $ntre ele +i nu era nici o

părtă+ie $ntre $ntuneric +i lumină# Ceea ce este umră $n timpul ilei, aceeatreuie socotită a fi $ntunericul $n timpul nop/ii# :acă umra, atunci cân!străluce+te o lumină, ca!e !e la corpuri $n opoi/ie cu lumina, iar !acă !iminea/a

$ntunericul se $ntin!e spre apus, iar seara se pleacă spre răsărit +i la amiaă setra"e spre miaănoapte, iar noaptea, la rân!ul ei, se $n!reaptă spre partea opusăraelor soarelui, atunci urmeaă că noaptea nu-i altce&a, potri&it naturii ei, !ecâtumra pământului# Că !upă cum $n timpul ilei umră se face $n spatele unuicorp, care stă $n fa/a luminii, tot a+a +i noaptea &ine cân! &ă!uhul, care$nconură pământul, este umrit# cest $n/eles $l au cu&intele Scripturii, cân!spune că :umneeu a !espăr/it lumina !e $ntuneric că $ntunericul fu"e laapropierea "ranică a luminii, pentru că atunci, cân! au fost create la $nceput, aufost create prin natura lor străine una !e alta#

cum, $nsă, :umneeu a rân!uit ca soarele să măsoare iua, iar luna a făcut-ostăpâna nop/ii, cân! este lună plină că atunci cei !oi luminători stau aproape!rept fa/ă $n fa/ă# Cân! răsare soarele, luna, la &reme !e lună plină, se cooară +i!ispare, iar la răsăritul soarelui apare iară+i la răsărit# :acă $n celelalte fae alelunii, lumina lunară nu este e"ală cu noaptea, aceasta nu are nici o le"ătură cucele cercetate acum !e noi# fară !oar atât că atunci cân! este lună plină, lunastăpâne+te noaptea cu lumina ei, este mai strălucitoare !ecât stelele +i lumineaă

pământul !ar $mparte !eopotri&ă cu soarele măsura timpului#

%FM )ac. 1, >.



4V

Ri !ă fie !#re !emne şi !#re vremi şi !#re zile şi !#re ani %F.#

ceste semne ale luminătorilor sunt !e neapărată treuin/ă pentru &ia/aomenească# :acă nu &ei isco!i peste măsură Zsemnele[ !ate !e ace+tiluminători, &ei afla, pe temeiul oser&a/iilor unei $n!elun"ate eperien/e, folosullor# :atorită lor po/i afla multe !espre ploile cele mari, multe !espre secetă +imi+carea &ânturilor, care suflă $n unele locuri sau peste tot, care suflă cu puteresau potolit# :espre unul !in Zsemnele[ !ate !e soare ne-a &orit +i :omnul,spunân! că &a fi furtună, pentru că cerul era posomorât +i ro+u%F7#

Cân! soarele se ri!ică prin cea/ă, raele lui se $nne"resc, iar culoarea lui se &e!eca sân"ele +i cărunii aprin+i !esimea &ă!uhului !ă această ima"ine pri&irilor noastre# 1ste clar că &ă!uhul !es +i strâns, nefiin! $mpră+tiat !e raele soarelui,nu mai poate fi stăpânit !in pricina nă&alei aurilor ie+i/i !in pământ +i atuncimarea umi!itate a!uce furtună peste /inuturile peste care s-au a!unat# @a felcân! luna este $nconurată ca !e ni+te ape stătătoare +i cân! soarele este$nconurat !e a+a numitele haloes %FH, $nseamnă sau că &ă!uhul este plin !e apăsau că au să &ină &ânturi puternice a+a-numitele antelii140, care mer" $mpreunăcu mi+carea soarelui, sunt semne ale unor fenomene petrecute $n &ă!uh tot a+a+i toie"ele%M0, care apar $n nori, $n linie !reaptă, !e culorile curcueului, arată

ploi sau furtuni mari sau, $n scurt, !e cele mai multe ori, schimări ale

&ă!uhului#

Cu pri&ire la cre+terea +i !escre+terea lunii, cei care se ocupă cu aceste fenomeneau oser&at multe semne, pentru că &ă!uhul !in urul pământului se schimăneapărat o!ată cu aceste forme ale lunii# :acă luna este limpe!e +i curată $n atreia i, atunci arată că &a fi &reme senină statornică, !acă se arată "roasă +iro+iatică la cornuri, amenin/ă că are să &ină sau ploaie &iolentă, sau &ânt

puternic !e la miaăi# Cine nu +tie cât folos nu a!uc aceste semne &ie/iiomene+ti :au putin/ă corăierului să stea cu coraia $n port, pentru că &e!e

mai !inainte prime!ia &ânturilor !au putin/ă călătorului să $n!epărtee !e la elcu multe ile $nainte necaurile unei călătorii, pentru că posomorârea &ă!uhului$l face să se a+tepte la o schimare a &remii# Plu"arii, care se ostenesc cusemănăturile +i cu culti&area pomilor, !e la aceste semne află care este timpul

%F. )ac. 1, 1>.%F7 #atei 1I, 9.%FH *erc luminos în 8urul soarelui Ucf. #-B la cuvântul: .%F9 )enomen de reflec%ie luminoas", care dubleaz" ima!inea soarelui (cf. #-B, la cuvântul:

.%M0 Minii transversale care br"zdeaz" orizontul când ploaia cade în dep"rtare sau când

soarele absoarbe umiditatea solului (cf. #-B la cuvântul: .



un !e lucru# :e atfel :omnul a preis că la pieirea lumii au să se arate Zsemne[$n soare +i lună +i stele' soarele se &a preface $n sân"e, iar luna nu-+i &a mai !alumină ei %M%# cestea sunt semnele sfâr+itului lumii#

V

:ar cei care sar peste +an/uri%MI folosesc cu&intele acestea ale Scripturii pentruapărarea horoscopului +i spun că &ia/a noastră !epin!e !e mi+carea cerurilor !eaceea +i hal!eii citesc $n stele semne ale $ntâmplarilor !in &ia/a noastră#Cu&ântul Scripturii este simplu' ZSă fie spre semne[ !ar ei spun că aici nu e&ora !e schimările &ă!uhului, nici !e schimările anotimpurilor, ci !e soarta

pe care o a&em $n &ia/ă#

Ce spun ei Spun că $ntâlnirea stelelor mi+cătoare, a!ică a planetelor, cu stelele!in o!iac, !upă forma pe care o au cân! se $ntâlnesc unele cu altele, !eterminăcutare +i cutare na+tere iar alte raporturi ale acelora+i stele !etermină o soartăcontrară#Poate că nu-i fără !e folos pentru lămurirea acestor lucruri să iau cu&ântul mai!e sus# u &oi spune nimic !e la mine, ci &oi folosi chiar cu&intele astrolo"ilor

pentru a-i comate, ca pe cei cuprin+i mai !e mult !e această rătăcire să-itămă!uiesc, iar pe ceilal/i să-i $ntăresc, ca să nu ca!ă $n rătăcirea aceasta#

ei $are au 'e!$#erit hr!$#ul, văzân' $ă +n lun&imea tim#ului le !$a#ămulte 'in #zi*iile !telelr, au luat mă!ură 'e tim# farte mi$ă, $a şi $um+ntr-un tim# farte !$urt - R$a +ntr- $li#ă şi +ntr- $li#ită 'e $hi %M3 'u#ă$um zi$e a#!tlul - ar fi mare 'e!eire +ntre naşterea unui m şi naştereaaltui m şi !#un9 el $are !-a nă!$ut +n a$ea!tă $li#ită 'e vreme va fi !tă#ân

#e!te raşe, 'mn #e!te ##are, farte &at şi #rea #uterni$ iar altul, $are!-a nă!$ut +n altă $li#ită 'e vreme, va a2un&e un $erşetr, un m fără $ă#ătâi,va mer&e 'in uşă +n uşă $a !ă-şi $âşti&e #âinea $ea 'e tate zilele. De a$eeaa!trl&ii au +m#ăr*it aşa numitul $i$lu z'ia$ +n 'uă!#reze$e #ăr*i şi #entru$ă !arele !trăate +n treize$i 'e zile a 'uă!#reze$ea #arte a a$e!tei !fere, #e

$are ei nume!$ fi?ă, au +m#ăr*it +n treize$i 'e #ăr*i fie$are 'in $ele'uă!#reze$e #ăr*i a#i #e fie$are #arte 'in a$e!te ultime #ăr*i le-au +m#ăr*it iarăşi +n şaize$i 'e #ăr*i, a#i iarăşi #e fie$are 'in a$e!te şaize$i le-au tăiat +n$âte şaize$i 'e #ăr*i.

%M% #atei 2>, 2;.

%MI #anuscrisul Parisinus !raecus >@I are pe mar!ine în dreptul acestui teAt:H Proverbdespre cei care încearc" cele imposibileH ( cf. B'=, p. 9>, nota 2. =ri!ore Dasc"lul comenteaz":H *uvânt cu pild" !r"it, pentru cei ce trec otarul între oricare lucru, precum

unul ce ar vrea s" sae preste vreo !roap" sau şan%u. )"cut spre opreal" şi apoi cadeînl"untru. ar aicea se în%ele!e, cum c" cei ce fac socoteale strâmbeH ( *=D, f. 2@, nota 2



Să luăm, !eci, na+terile celor care se nasc +i să &e!em !acă astrolo"ii &or putea păi cu preciie această $mpăr/ire a timpului#

În'ată $e !e naşte $#ilul, maşa !e uită 'a$ă e ăiat !au fată a#i aştea#tă

!tri&ătul, !emn $ă $el nă!$ut e!te viu. âte $li#ite 'in $ele şaize$i vrei !ătrea$ă +n a$ea!tă vremeC %aşa +i !#une hal'eului 'e nul nă!$ut. rei !ă-mi !#ui $âte $li#ite 'e vreme au tre$ut #ână a a2un! &la!ul maşei la ure$heahal'eului, mai ale! 'a$ă hal'eul, $are +n!emnează ra, !e află +n afara$amerei un'e !-a nă!$ut $#ilulC ă treuie $a $el $are va fa$e hr!$#ul !ănteze farte e?a$t ra naşterii $#ilului, fie 'e !e +ntâm#la ziua, fie na#tea.âtă mul*ime 'e $li#ite 'in $ele şaize$i vrei !ă #unem $ă a tre$ut +n a$e!t tim#C Treuie nea#ărat a#i !ă fie &ă!ită !teaua hr!$#ului, nu numai +n$are #arte 'in $ele 'uă!#reze$e #ăr*i ale z'ia$ului !e &ă!eşte, $i şi +n $are

#arte 'in a$ea!tă a 'uă!#reze$ea #arte şi +n $are 'in $ele şaize$i 'e #ăr*i +n$are am !#u! $ă e!te +m#ăr*ită !au $a !ă fie &ă!irea $ât !e #ate mai e?a$tă,+n $are 'in $ele şaize$i 'e #ăr*i 'in #rimele şaize$i 'e #ăr*i !e &ă!eşte !teaua.

i a$ea!tă $er$etare amănun*ită şi ne+n*elea!ă a tim#ului treuie nea#ărat fă$ută, !#un ei, $u fie$are #lanetă, #entru a &ă!i +n $e le&ătură !tă ea $u!telele fi?e şi $e fi&ură frmau +ntre ele atun$i $ân' !-a nă!$ut $#ilul. De$i,'a$ă e!te $u ne#utin*ă !ă $unşti e?a$t $li#a +n $are !-a nă!$ut $#ilul, iar $eamai mi$ă &reşeală a !tri$at ttul, !e fa$ 'e râ! şi $ei $are !e $u#ă $u a$ea!tăştiin*ă, $are nu e ştiin*ă, 'ar şi $ei $are !e uită $u uimire la ei, $a la unii $arear #utea !ă le $un!$ă 'e!tinul lr.

V4

:ar ce concluie tra" ei !in toate aceste cercetări Cutare, spun ei, &a fi cu părulcre/ +i cu pri&irea strălucitoare, pentru că s-a născut $n o!ia erecului, că a+aarată acest animal !ar &a fi +i mare la suflet, pentru că erecul are $n el fire !econ!ucător &a fi +i !arnic, !ar +i strân"ător, pentru că animalul acesta leapă!ălâna fără părere !e rău +i +i-o !oân!e+tte u+or !atorită firii sale# Cel născut $no!ia taurului &a fi ră!ător $n nenorociri +i muncitor, pentru că taurul tra"e la

u"# Cel născut $n o!ia scorpionului &a fi ătău+ prin asemănarea cu acestanimal# Cel născut $n o!ia cumpenii &a fi !rept, !in pricina e"alită/ii talerelor cântarelor pe care le folosim# Ce poate fi mai !e râs !ecât acestea Berecele, !ecare tu le"i na+terea omului, este a !ouăspreecea parte a cercului, $n caresoarele atin"e semnele !e primă&ară cumpăna +i taurul la fel fiecare !in acesteo!ii sunt câte a !ouăspreecea parte !in a+a numitul ciclu o!iac#:eci, !acă spui că $n ciclul o!iac stau cauele principale care !etermină &ia/aoamenilor, pentru ce atunci caracteriei firea oamenilor care se nasc !upă!oitoacele care trăiesc printre noi Cel născut $n o!ia erecului este !arnic,

nu pentru că acea parte a cercului $l face să aiă un astfel !e caracter, ci pentrucă oaia are o fire ca aceasta D Pentru ce ne faci să punem la $n!oială &re!nicia !e



cre!in/ă a stelelor, !ar $ncerci să ne con&in"i cu ehăitul oilor :acă cerul areaceste $nsu+iri morale, pe care le ia !e la animale, atunci +i cerul se supune unor

principii străine, +i !eci cerul !epin!e !e !oitoace# 4ar !acă este !e râs să spuiaceasta, cu mult mai !e râs este ca !in lucruri care nu au nici o le"ătură unele cu

altele să $ncerci să construie+ti proailită/i#

:ar aceste iscusin/e sunt asemănătoare pânelor !e păianen, $n care !e ca!e un/ântar sau o muscă sau &reo altă "ân"anie slaă este le"ată +i prinsă !ar !acă seapropie o &ietate mai puternică, aceea trece u+or prin /esăturile acelea slae, lerupe +i le !istru"e#

V44

Gi astrolo"ii nu se măr"inesc numai la atâta D Ci chiar &oia noastră lieră, careeste stăpână fiecăruia !in noi - a!ică să&âr+irea &irtu/ii +i a &iciului - ca +icauele faptelor noastre sunt făcute !e astrolo"i tot !epen!ente !e cele !e pe cer#-i comate este !e-a !reptul ri!icol !ar pentru că mul/i sunt stăpâni/i !eaceastă rătăcire, poate că e ine să n-o trecem su tăcere#

ai $ntâi să-i $ntreăm pe ace+tia' Se schimă, oare, poi/iile stelelor !enenumărate ori $n fiecare i Că sunt stele care se mi+că necontenit, a+a numitele

planete unele !in ele se aun" mai repe!e unele pe altele altele $+i fac mai $ncetmi+cările lor !e re&olu/ie, a+a că !e multe ori $n acela+i ceas se +i pri&esc unele

pe altele +i se +i ascun! iar cei care fac horoscopul spun că $n timpul na+terilor are foarte mare putere !acă cel care se na+te este pri&it !e o planetă făcătoare !e

ine sau !e o planetă făcătoare !e rău# !eseori aceia, ne"ăsin! timpul $n care să!ea mărturie planeta cea făcătoare !e ine, !in pricina necuno+tin/ei uneia !inacele foarte mici sec/iuni a o!iacului, atunci ei a+eaă acel moment $ntr-o partea o!iacului $n care se află !estinul cel rău#

Că mă silesc să folosesc chiar cu&intele lor# ;n spusele lor, $nsă, este multă prostie +i $ncă mai multă necre!in/ă# Că stelele care fac rău mută caua răută/ii

lor asupra Creatorului stelelor# :acă răul &ine !atorită naturii stelelor, atunciCreatorul este autorul răului iar !acă fac răul cu &oin/a lor cea lieră, urmeaăcă ele sunt fiin/e care +tiu să facă ale"erea $ntre fapte +i că folosesc mi+cările lor $n chip lier +i cu !e la sine putere# :ar este mai mult !ecât o neunie să-/iima"inei a+a ce&a !espre cele ne$nsufle/iteD

poi ce mare nesocotin/ă este să nu $mpar/i inele +i răul fiecăruia !upă meritullui, ci cutare să fie făcător !e ine, pentru că planeta s-a aflat $n cutare loc, iar cutare să fie făcător !e rele, pentru că a fost &ăut !e cutare planetă +i iară+i să-+i

piar!ă răutatea, !acă planeta $+i schimă pu/in poi/iaD :ar !estul !espreacesteaD





!e la miaăi +i aun"e pe la miloc, $ncât să $mpartă e"al timpul $ntre noapte +ii, atunci, cu cât stă mai mult $n locurile cele !e !easupra pământului, cu atâtmai mult rea!uce &remea cea ună +i se face primă&ară, $ncepătoarea $nfruniriituturor &er!e/urilor, face !e re$n&ie cea mai mare parte !intre arori +i tuturor

&ietă/ilor !e pe uscat +i !in apă le păstreaă neamul prin na+terea unora !inaltele# :e acolo soarele o ia la "oană spre solsti/iul !e &ară +i spre păr/ile !emiaănoapte, cân! se fac cele mai lun"i ile# Gi !in pricină că stă cea mai multă&reme $n &ă!uh, $nfierânta aerul !e !easupra capetelor noastre, usucă tot

pământul +i prin asta aută la cre+terea semin/elor +i "răe+te coacerea fructelor pomilor iar cân! soarele este foarte arător, face la amiaă pu/ină umră, pentrucă lumineaă !in $năl/ime tot locul !in urul nostru#

Cele mai lun"i ile sunt acelea $n care umrele sunt cele mai scurte +i iară+i celemai scurte ile sunt acelea $n care umrele sunt cele mai lun"i# ceasta se$ntâmplă la noi, a+a numi/ii eteroscio/i%MF, la to/i câ/i locuim $n păr/ile !emiaănoapte ale pământuluiH pentru că sunt unii oameni care, timp !e !ouă ile

pe an, la amiaă, sunt cu totul fără umrăH pe ace+tia $i ate soarele !rept $ncre+tet +i-i lumineaă !e ur $mpreur $n chip e"al, $ncât este luminată chiar apa!in fântânile a!ânci, care sunt strâmte la "ură !e aceea unii $i numesc pe ace+tioameni +i ascio/i%MM, iar cei care locuiesc !incolo !e /ara cu miro!enii %M., aruncăumrele $n amân!ouă păr/ile că ei sin"uri, pe pământul locuit !e noi, trimit laamiaă umrele spre miaăi +i !e aceea unii $i numesc pe ace+tia nofiscio/i %M7#2oate acestea se $ntâmplă cân! soarele se $n!reaptă spre partea !e miaănoapte#

:in toate acestea putem presupune cât este !e mare căl!ura lăsată !e raelesoarelui $n aer +i ce reultate !ă#:upă &ară ne &ine anotimpul toamnei, care sfarmă co&âr+itoarea nă!u+eală,mic+oreaă pu/in câte pu/in căl!ura +i ne apropie !e iarnă ne&ătăma/i, cuautorul unei temperaturi mo!erate atunci soarele se $ntoarce !in păr/ile !emiaănoapte iară+i spre păr/ile !e miaăi#cestea sunt rota/iile anotimpurilor,care, fiin! o urmare a mi+cărilor soarelui, ne rân!uiesc &ia/a noastră#

ZSă fie spre semne +i spre ile[, spune Scriptura# u ca să facă ilele, ci ca să

stăpânească ilele# Că iua +i noaptea au fost făcute $nainte !e facerea%MF =ri!ore Dasc"lul d" aceast" eAplica%ie: Kadec" carii spre o parte arunc"m umbra din

trupurile noastre într" amiaz"ziL (*=D, V. 2;, col. 2, iar #-B la cuvântul:Kacolo unde umbra se proiecteaz" totdeauna din aceeaşi parte (nord sau sud, ca în zoneletemperateL.%MM -dic" : f"r" umbr".%M. =ri!ore Dasc"lul eAplic": Kar cei ce l"cuiesc de ceaia parte de -rabia cea roditoare dearomate mirositoareL (*=D, f. 2;, nota 2& B'=, p. 9II, nota 2 : Kf"r" îndoial" -rabiaL & iar

B-', p. 1J2, nota 2 : K-rabiaL.%M7=ri!ore Dasc"lul eAplic": Kadec" despre amîndou" p"r%ile arunc"tori de umbr"L (*=D, f.

2; v, col. 1& #-B la cuvîntul: Kcare proiecteaz" umbra în dou" p"r%i sau de 8ur împre8urL.



luminătorilor# ceasta ne-o arată +i psalmistuil, cân! spune' :umneeu a pusR!arele !#re !tă#ânirea zilei, iar luna şi !telele !#re !tă#ânirea n#*ii%MH#

- Dar $um are !arele !tă#ânire a!u#ra zilei C Soarele poartă $n el lumină

atunci cân! trece !e oriont a!uce iua, $mpră+tiin! $ntunericul# -ai "re+i !acăai !efini iua a+a' Vă!uhul luminat !e soare sau' ?iua este măsura !e timp, $ncare soarele stă $n emisfera !e !easupra pământului#

:ar soarele +i luna au fost rân!ui/i să fie semne +i Zspre ani[# @una, !upă ce$n!epline+te !e !ouăspreece ori !rumul său, să&âr+e+te !urata unui an numaică a!eseori este ne&oie !e a!ău"area unei luni pentru a se aun"e la o completareeactă a anotimpurilor, a+a cum calculau anul $n timpurile &echi e&reii +i "recii#nul solar, la rân!ul lui, este timpul cât $l face soarele, prin mi+carea sa,$ntorcân!u-se la acela+i semn !e la care a plecat#

4L

Ri a fă$ut Dumnezeu 'i luminătri mari %M9#

Cu&ântul Zmare[ are cân! o $nsemnare asolută %.0 - ca atunci cân! spunem'mare este cerul, mare este pământul, mare este marea - cân! o $nsemnarerelati&ă, +i aceasta $n cele mai multe cauri - ca atunci cân! spunem' calul estemare, oul este mare mărimea lor nu stă $n &olumul mare al trupului lor, ci $n

raport cu animalele la fel cu aceste animale, !e la care iau mărturie pentrumărimea lor#

Cum să $n/ele"em, !ar, această no/iune !e Zmare[ ;n care !in cele !ouăsensuri' cel asolut sau cel relati& Să spunem !espre ace+ti luminători ca !esprefurnică sau !espre alte &ietă/i mici că sunt mari, pentru a arăta mărimea trupuluilor $n compara/ie cu a altor &ie/uitoare !e acela+i fel cu ele sau că ace+tiluminători sunt mari prin ei $n+i+i, a+a cum se arată ei prin constitu/ia proprie amăre/iei lor Sunt !e părere că sunt mari, potri&it acestui !in urmă $n/eles# u

sunt mari, pentru că sunt mai mari !ecât stelele mai mici, ci pentru că luminare&ărsată !e ei se $ntin!e pe o atât !e mare suprafa/ă, $ncât e $n!estulătoare săluminee +i cerul +i &ă!uhul, $mpreună cu tot pământul +i marea# ;n orice partea cerului s-ar "ăsi ace+ti luminători - +i cân! răsar +i cân! apun +i cân! sunt lamilocul cerului - se arată la fel oamenilor !e pretutin!eni aceasta e !o&a!a

%MH Ps. 19<, /;.%M9 )ac. 1, 1I.%.0 =ri!ore Dasc"lul n-a folosit cu&ântul absolut pentru "recescul , !e+i $l a&ea $n

tra!ucerea latină, pentru că nu era $n/eles !e contemporanii săi !e aceea $l tra!uce printr-o perifraă' Zfiin!că acest "raiu, a!ecă mare $ntru un chip !ele"ată si sloo!ă are $n/elea"erea+i nea!usă cătră alt oarecare lucru[ (C:, f# I9 &, col# I)#



clară a co&âr+itoarei lor mărimi, pentru că !in nici un loc !e pe $ntinsul pământului nu par mai mari sau mai mici#

iectele care stau !eparte !e noi le &e!em mai mici +i cu cât ne apropiem !e

ele cu atât !escoperim mai ine mărimea lor# <a/ă !e soare, nimeni nu este nicimai aproape, nici mai !eparte, ci !istan/a este la fel pentru cei care locuiesc pământul $n orice parte s-ar "ăsi# :o&a!ă este că +i in!ienii +i ritanicii &ă!soarele la fel nici celor care locuiesc $n păr/ile !e răsărit nu li se arată că soarele$+i mic+oreaă mărimea lui cân! apune +i nici celor ce locuiesc $n păr/ile !e apusnu li se arată mai mic atunci cân! răsare +i nici cân! este la milocul cerului nu-+i schimă $nfă/i+area $n mai mare sau mai mic#

Să nu te $n+ele $nsă ceea ce &eiD Să nu socote+ti că soarele este !e un cot, pentrucă atât pare celor ce $l pri&escD 1 firesc ca &olumul oiectelor care sunt la foartemari !epărtări !e &e!erea noastră să se mic+oree, pentru că puterea noastră&iuală este neputincioasă să străată locul care este $ntre noi +i ele se pier!eoarecum !in pricina acestei !istan/e +i nu percepe !ecât pu/in !in cele pe care le&e!e# ică fiin!, !ar, pri&irea noastră, face ca +i oiectele pe care le &e!em să lesocotim mici că slăiciunea noastră proprie o trecem la oiectele pe care le&e!em# Ve!erea, !eci, ne minte, iar pe criteriul ei !e u!ecată nu po/i pune temei#

!u-/i aminte !e cele ce /i se $ntâmplă /ieD Sin"ur te &ei $ncre!in/a !e cele cespunD :acă &reo!ată, !in &ârful unui munte, ai pri&it o câmpie mare +i nete!ă,

cât !e mari /i s-au arătat perechile !e oi Cât !e mari plu"arii u /i s-au părutca ni+te furnici :acă !intr-un turn $nalt, a+eat lân"ă un mare noian !e ape, /i-ai arunca pri&irile spre mare, cât !e mari $/i &or părea cele mai mari insule Cât!e mare /i se &a arăta una !in corăiile $ncărcate cu mii !e po&eri, purtată !e

pânele ale pe alastra mare u /i se &a părea mai mică !ecât o porumi/ăPentru că a+a, !upă cum /i-am spus, &e!erea, pier!ută $n &ă!uh +i cu putereastinsă, nu-i $n!estulătoare să perceapă eact oiectele &ăute# poi &e!erea nespune că cei mai mari mun/i, ră!a/i !e &ăi a!ânci, sunt netei +i rotuni,

pentru că &e!erea percepe numai $năl/imile lor, neputân! aun"e, !in pricina

slăiciunii ei, până la &ă"ăunile lor a!ânci# Pri&irea nu ne poate arăta formelecorpurilor a+a cum sunt ele, ci socote+te rotun!e chiar turnurile pătrate# :ecitotul ne arată că pri&irea, atunci cân! este &ora !e !istan/e foarte mari, nu ne !ăo ima"ine precisă a lucrurilor, ci una +tearsă#

:eci, a+a cum ne spune Scriptura, luminătorul acesta este mare, !e nenumărateori mai mare !ecât cum se &e!e#

L





u+ureaă +i se "olesc cân! cre+te +i se "răe+te să aun"ă plină, +i corpurile $+icapătă +i ele plinătatea lor, pentru că umeeala, amestecată cu căl!ura, pătrun!e

pe nesim/ite $n ele, aun"ân! până $n a!âncul lor# @ucrul acesta - $l arată cei care!orm afară cân! e lună plină li se umplu ca&ită/ile capului cu multă umeeală,

apoi carnea, !e curân! tăiată, se schimă iute $n contactul cu raele lunii la felse $ntâmplă +i cu creierii &ie/uitoarelor, cu păr/ile moi ale &ietă/ilor !in mare, cumă!u&ele copacilor# @una n-ar putea face ca toate acestea să participe laschimările ei !acă n-ar a&ea o putere mai presus !e fire, o putere etraor!inară,a+a cum !ă Scriptura mărturie#

L4Gi schimările atmosferice sunt $n le"ătură cu faele lunii, a+a cum ne !aumărturie tururările atmosferice nea+teptate, care, la &reme !e lună nouă, &in!upă o &reme senină +i lini+tită atunci norii se $mpin" +i se iesc unii !e al/ii,atunci sunt frământăriie apelor !in strâmtorile mărilor, atunci fluul +i refluulmării, care se nume+te ocean iar cei ce locuiesc $n apropierea oceanului au!escoperit că !e re"ulă fluul +i refluul sunt o urmare a faelor lunii# Că apa!in strâmtorile mărilor $+i schimă mersul $ntr-o parte +i $n alta !upă faele luniicân! luna se $nnoie+te, marea nu stă lini+tită !eloc, ci se frământă +i se clatinănecontenit până ce se face iară+i lună plină atunci $+i continuă fluul +i refluulei re"ulat# area !e apus are flu +i reflu cân! se !epărteaă !e /ărm, cân! $linun!ă iară+i, ca +i cum luna cu aspira/iile ei ar tra"e-o $n!ărăt, iar cu epira/iileei ar $mpin"e-o spre hotarele ei#

m spus acestea pentru a !o&e!i mărimea celor !oi luminători +i pentru a &ăarăta că nici chiar o silaă nu este !e prisos !in cu&intele cele insuflate !e:umneeu# Gi totu+i cu&ântul nostru n-a &orit !e nici una !in prolemele mariale acestor luminători# Că !espre mărimea +i !epărtările soarelui +i ale lunii semai pot !escoperi multe cu autorul "ân!irii !acă cu"e/i cu mare luare aminteasupra ener"iilor +i puterilor lor#

:ar, cu "ân! !e mul/umire către :umneeu, treuie să mărturisim neputin/a

noastră, ca să nu se crea!ă că măsurăm cu mintea noastră măre/ele crea/ii aleCreatorului, ci !in pu/inele noastre cu&inte să se conchi!ă cât !e multe +i cât !emari sunt cele ce au fost lăsate la o parte# Să nu măsori luna cu ochiul, ci cumintea, care este cu mult mai precisă !ecât ochii pentru !escoperirea a!e&ărului#

Basme &re!nice !e râs au fost răspân!ite !e aele cărora le place ăutura +icare pălă&ră"esc pretutin!enea că luna, prin puterea unor &răi, $+i părăse+telocul +i se po"oară spre pământ# Cum poate, oare, un !escântec al &răitoarelor să mi+te luna pe care $nsu+i Cel Prea $nalt a $ntemeiat-o Care loc ar primi-o,

!upă ce ar fi fost trasă $n os



Vrei să-/i fac !o&a!a măre/iei ei cu câte&a eemple ra+ele !in $ntrea"a lume,oricât ar fi !e !eparte unele !e altele, toate primesc $n chip e"al lumina lunii $nstrăile $n!reptate către răsărit# :acă luna nu s-ar afla $n fa/a tuturor străilor,atunci ar lumina ne"re+it !oar străile strâmte, care sunt $n!reptate !irect spre

ea, iar peste străile care !epă+esc lă/imea lunii, luna ar lăsa să ca!ă raele sale piei+ +i !intr-o parte# cest lucru se poate oser&a +i cu lămpile !in caselenoastre# Cân! stau mai mul/i oameni $n urul lămpii, umra celui care stă chiar $n fa/a ei se $ntin!e $n linie !reaptă, !ar umrele celorlal/i se pleacă +i $ntr-o

parte +i $n alta# :acă n-ar fi corpul lunar foarte mare, lumina lunii nu s-ar $ntin!ela fel $n toate păr/ile pământului#Cân! luna răsare $n re"iunile echinoc/iului se $mpărtă+esc la fel !e lumina ei atâtcei care locuiesc $n păr/ile fri"uroase +i se "ăsesc su rota/iile constela/iei =rsei,cât +i cei !in păr/ile !e miaăi, care sunt &ecini cu re"iunile arătoare# :eci,$ntinân!u-se lumina ei peste to/i pe o atât !e mare lă/ime, luna ne !ă o foartelimpe!e mărturie !e mărimea ei# Cine, !ar, &a ne"a că nu-i foarte mare corpullunii, cân! luna se arată e"ală pe $ntin!eri atât !e mari +i $n acela+i timp atât !enumeroase

:ar !estule sunt cele spuse !espre mărimea soarelui +i a lunii D 4ar Cel Care ne-a!ăruit minte să cunoa+tem marea $n/elepciune a Creatorului !in cele mai micicrea/ii ale i!irii @ui, să ne !ea putere să !oân!im i!ei mai $nalte !espre ?i!itor !in crea/iile @ui mari, !e+i $n compara/ie cu <ăcătorul lor, soarele +i luna sunt ca/ântarul +i furnica# Că !e la nici una !in creaturi nu putem !oân!i o i!ee

&re!nică !e măre/ia :umneeului uni&ersului ne !au !oar mici +i slae ima"ini,a+a precum ne !ă +i fiecare !in cele mai mici &ietă/i +i plante#

Să ne mul/umim, !ar, cu cele ce am spusD 1u să mul/umesc Celui Ce mi-a !ăruitaceastă mică sluire a cu&ântului, iar &oi să mul/umi/i Celui Care &ă hrăne+te cuaceste !uho&nice+ti ucate, Celui Care +i acum, cu nimicnicia "lasului meu, &-ahrănit oarecum cu pâine !e or %.I#

Să &ă hrănească :umneeu tot!eauna pe măsura cre!in/ei &oastre, !ăruin!u-&ă

arătarea :uhului %.3, $n 8ristos 4isus :omnul nostru, Căruia sla&a +i puterea $n&ecii &ecilor, min#

%.I oan, I, ;.%.3 *or. 12, @.



2milia a VII&a & 6espre târâtoare

4

Ri a zi! Dumnezeu9 RSă !$ată a#ele târâtare $u !uflete vii 'u#ă fel şi #a!ări zurătare !u tăria $erului 'u#ă fel %.F#

:upă crearea luminătorilor, se umplură +i apele cu &ietă/i, ca să se$mpo!oească +i această parte, apele# Pământul +i-a primit po!oaa lui !e la celece au răsărit $n el cerului i-a !at po!oaă florile stelelor +i a fost $mpo!oit +i cu

perechea celor !oi luminători care, ca ni+te ochi "emeni, se uită spre pământ#Aămăsese să se !ea +i apelor po!oaa lor#

&enit poruncă +i $n!ată râurile au $nceput să lucree' lacurile au auns

ro!itoare, !ân! na+tere la &ie/uitoare, fiecare !upă felul lor propriu +i !upănatura apelor marea a născut tot felul !e specii !e animale $notătoare nici apă!in ăl/i +i !in mla+tini n-a fost nelucrătoare, nici n-a rămas lipsită !e

participarea ei la !esă&âr+irea crea/iei se &e!e !oar că !in apa ăl/ilor +i amla+tinilor ies, ca !intr-o apă fiartă, roa+tele, musculi/ele, /ân/arii# Cele ce se&ă! $ncă +i acum sunt o !o&a!ă a celor ce au fost atuncea#

stfel apa a fost silită să sluească poruncii Creatorului# espusă +i marea puterea lui :umneeu a arătat &ii, lucrătoare +i mi+cătoare tot felul !e &ie/uitoare ale

apelor +i este cu neputin/ă să numeri speciile lor# !ată cu porunca, apele au +i primit capacitatea !e a na+te#

RSă !$ată a#ele târâtare $u !uflete vii. cum, pentru $ntâia oară, a fostcreată o fiin/ă &ie, $nestrată cu sim/ire# Că plantele +i arorii, chiar !acă se icecă trăiesc, pentru că participă la facultatea !e hrănire +i !e cre+tere, totu+i nusunt nici &ietă/i, nici $nsufle/ite#

Pentru aceea' ZSă scoată apele târâtoare[# rice &ie/uitoare $notătoare, fie !e

$noată la suprafa/a apei, fie !e taie apa $n a!ânc, sunt prin firea lor târâtoare,164 )ac. 1,2J



pentru că $+i târăsc trupul pe apă# Chiar !acă unele !intre &ie/uitoarele !in apă au picioare +imer" - mai ales ca multe !in ele sunt amfiii, !e pil!ă' focile, croco!ilii,hipopotamii, roa+tele, craii - totu+i au $notul $naintea mersului#

:e aceea' ZSă scoată apele târâtoare[# ;n aceste pu/ine cu&inte, care neam !etârâtoare a fost lăsat la o parte Care neam n-a fost cuprins $n porunca crea/iei

u +i cele care nasc fiin/e &ii, !e pil!ă' focile, !elfinii, narcele %.M +i celeasemenea acestora, a+a numi/ii pe+ti cartila"ino+i u +i cele care se nasc !inouă, a+a cum se nasc aproape toate felurile !e pe+ti u câte sunt cu soli ucâte sunt !in neamul crustaceelor u câte au aripioare +i câte n-au lasul

poruncii a fost mic !a, mai ine spus, nici n-a fost "las, ci numai un impuls, omi+care a &oin/ei !ar $n această poruncă sunt tot atâtea i!ei, cât !e !iferi/i sunt

pe+tii +i "rupurile !e pe+ti, pe care a-i !escrie pe to/i cu !e-amănuntul este la felcu a număra &alurile mării sau a măsura cu pumnii apa mării#

ZSă scoată apele târâtoare[# ;ntre acestea sunt cele care trăiesc $n noianuri !eape, lân"ă /ărmuri, $n a!ânc !e ape, printre pietre cele care trăiesc $n "rupe, celecare trăiesc sin"uratice, chi/ii, pe+tii cei foarte mari +i cei foarte mici# Prinaceea+i putere +i printr-o unică poruncă au &enit la eisten/ă +i &ie/uitoarele mici+i cele mari#

ZSă scoată apele[# Porunca aceasta $/i arată $nru!irea firească !intre $notătoare +i

apă că pe+tii mor !acă $i !espar/i pu/in !e apă pe+tii nu pot respira aerul acestacă ceea ce este aerul pentru pământeni, aceea este apa pentru $notătoare# Cauaeste limpe!e# oi a&em plămâni, un or"an moale +i cu mul/i pori plămânii,

primin! aerul prin !ilatarea toracelui, risipesc +i răcesc căl!ura !inăuntrunostrum la pe+ti, !ilatarea +i contractarea ronhiilor, care primesc +i scot afarăapa, $n!eplinesc func/iunea respira/iei# Pe+tii au parte proprie !e mo+tenire, fire

proprie, hrană proprie +i un fel propriu !e &ia/ă# :e aceea nici unul !in animalele$notătoare nu prime+te să fie !omesticit +i nici nu suferă atin"erea mâiniiomene+ti#

44

RSă !$ată a#ele târâtare $u !uflete vii 'u#ă fel. cum este pâr"a fiecărui fel!e &ie/uitoare !in apă, care, ca +i semin/ele !in natură, primesc porunca !e a searăta# ul/imea lor &a a&ea loc !in na+terea lor, a unora !in altele, cân! treuiesă crească +i să se $nmul/ească# ltei specii apar/in acele &ie/uitoare !espre care

%.M ri"ore :ascălul $l !efine+te a+a' ZPea+te !e mare, a+a numin!u-se !e la narOo, care iaste

cu&ânt elinesc, +i &a să ică amor/esc[ (C:, f# 3I, nota 3) P@ la cu&ântul' torpille' ZPe+temarin putân! atin"e lun"imea !e un metru are !e fiecare parte a capului un or"an electric,care la !escărcare este $n stare să paraliee pra!a +i să răstoarne un om[#



spunem că au carapace, !e pil!ă' scoicile, scoicile cu !ouă &al&e, scoicilemarine $n spirală, stri!iile +i alte nenumărate &ietă/i cu carapace# Pe lân"ăacestea, altă specie, !e care spunem că au cochilia moale' racii, cre&e/ii +i celeasemănătoare acestora# Pe lân"ă acestea, altă specie, &ietă/ile a+a numite moi, a

căror carne este moale +i spon"ioasă' caracati/ele, sepiile +i cele asemenea lor#4ar $ntre acestea sunt nenumărate !eoseiri' alauri, /ipari, care trăiesc $n mâlulrâurilor +i lacurilor, care, !upă forma lor, se apropie mai mult !e târâtoare !ecât!e pe+ti#

lta este specia $notătoarelor, care se nasc !in ouă, +i alta este specia celor carenasc pui &ii# asc pui &ii' câinii !e mare +i, $n scurt, toate câte au pieleacartila"inoasă# Cele mai multe &ie/uitoare !in neamul chi/ilor nasc pui &ii'!elfinii +i focile !espre ace+tia se spune că atunci cân! puii lor sunt mici $i a"ăiară+i $n pântece !acă &ă! &reo prime!ie oarecare#

ZSă scoată apele !upă fel[# ltul este felul $notătoarelor !in neamul chi/ilor +ialtul este acela al pe+tilor mici# Gi iară+i, $ntre pe+ti, nenumărate sunt !eoseirile!intre ei, $mpăr/i/i pe speciile lor# u nume speciale, hrană !eoseită forma,mărimea, $nsu+irile trupe+ti, toate !espăr/ite unele !e altele, cu foarte mari!eoseiri sunt rân!ui/i $n fel !e fel !e specii# Câ/i !in cei ce &âneaă pe+tii !infamilia tonilor pot să ne numere !eoseirile felurilor lor :e+i se spune căace+tia pot să spună +i numărul pe+tilor, chiar !acă sunt $n mari "rupuriD Cine!intre cei ce au $mătrânit la /ărmurile mării sau pe malurile râurilor pot să ni-i

!escrie cu !e-amănuntul pe to/i pe+tii lte feluri !e pe+ti cunosc cei care pescuiesc $n area 4n!iană, alte feluri cei care &âneaă $n "olful e"iptean altefeluri locuitorii insulelor +i altele, mauritanii# 2oate aceste feluri !e pe+ti - +imici +i mari - i-a a!us la eisten/ă acea poruncă +i acea putere nespusă#

ulte sunt particularită/ile &ie/ii lor, multe sunt +i !eoseirile prin care fiecare!in pe+ti $+i continuă specia# Cei mai mul/i !intre pe+ti nu clocesc ca păsările,nici nu fac cuiuri, nici nu-+i hrănesc cu osteneală puii, ci apa prime+te oul, careca!e $n ea +i-l face &ietate# ;n fiecare neam !e pe+ti succesiunea este

neschimată +i nu se amestecă un neam !e pe+te cu alt neam !e pe+te la ei nu se$ntâmplă la fel ca la animalele !e pe pământ, !e pil!ă cu catârul +i cu unele

păsări, care prin $ncruci+are $+i schimă spe/a# ici unul !intre pe+ti nu-i $narmatcu umătate !e !in/i ca oul +i oaia nici unul nu rume"ă, afară numai !e scâr %..,!upă cum spun unii# 2o/i pe+tii au !in/i !e+i +i foarte ascu/i/i, ca să nu sestrecoare afară hrana $n timpul mestecatului# Că !acă hrana n-ar fi tăiată iute +itrimisă $n stomac, ar fi luată !e apă $n timp ce o fărâmi/eaă#

444

%.. Peşte de mare din recifurile de corali cu culori variate şi str"lucitoare, de unde numele

obişnuit de peşte/papa!al (cf. PM, la cuvântul: soare.



<iecare neam !e pe+te are hrana sa !eoseită# =nii pe+ti se hrănesc cu mâl, al/iicu al"e, al/ii se mul/umesc cu ierurile care cresc $n apă# Cei mai mul/i pe+ti semănâncă unii pe al/ii cel mai mic !intre ei este hrana celui mai mare# :acă se$ntâmplă &reo!ată ca pe+tele care a $n"hi/it un pe+te mai mic să fie pra!a altuia,

atunci aun" $mpreună $n pântecele celui !in urmă#

Ce altce&a, oare, facem noi, oamenii, cân! $mpilăm pe cei săraci ;n ce se!eosee+te !e pe+tele cel !in urmă omul, care, prin lacoma lui iuire !e o"ă/ie,$i a"ă pe cei slai $n sânurile nesă/ioase ale lăcomiei lui =n om a luat acelea

pe care le a&ea săraculH !ar tu, $n"hi/in!u-% pe acela, /i-ai făcut !in o"ă/ia lui o"ă/ia ta# <ăcân! această ne!reptate mai ne!rept te-ai arătat +i mai lacom !ecâtlacomul# Vei să nu te a+tepte +i pe tine acela+i sfâr+it ca +i pe pe+ti' un!i/a sau&âr+a sau mreaa# Că ne"re+it +i noi, !acă &om face multe ne!reptă/i, nu &omscăpa !e osân!a cea !in urmă#

Cunoscân! $nsă că +i $ntr-un animal sla este multă &iclenie +i uneltire, &reau săte facă să fu"i !e imitarea celor răi#

Aacului !e mare $i place carnea stri!iei !ar n-o poate &âna pentru că stri!ia este$mrăcată cu o cochilie tare# Că natura a $ntărit trupul ei sla cu o $n"ră!itură !enesfăr$mat# :e aceea stri!ia se nume+te ostra-co!erm, a!ică cu pielea /estoasă#Gi pentru că stri!ia este $mrăcată !e ur $mpreur cu !ouă carapace, care se$mucă eact una cu alta, cle+tii craului sunt cu totul neputincio+i# Gi ce face

craul C$in! &e!e că stri!ia se $ncăle+te cu plăcere $n locuri neătute !e &ânt+i-+i !esface carapacele ei la raele soarelui, atunci craul aruncă pe furi+ o

pietricică $ntre cele !ouă carapace, $mpie!ică $nchi!erea lor +i astfel cu &iclenie"ăse+te cu ce să $mplinească lipsa !e putere#

tâta răutate au +i cei care nu sunt $nestra/i cu ra/iune, nici cu "lasD 4ar eu te&reau pe tine, care imi/i craul $n a!unarea !e a&eri +i &iclenii, să te opre+ti !e a&ătăma pe semeniD Ca un cra este cel care se apropie cu &iclenie !e fratele său,cel care tăără+te $n &remuri !e restri+te asupra aproapelui său +i se ucură !e

nenorocirile altora# u imita pe ace+ti oameni sorti/i osân!eiD ul/ume+te-te cucele ce aiD Pentru că cel $n/elept este mai ine să fie sărac, să-i fie !e auns celece are !ecât să trăiască $n $muiare +i !esfă/#

-am să trec cu &e!erea nici &iclenia +i prefăcătoria caracati/ei, care !e fiecare!ată ia culoarea pietrei pe care se a+aă# Gi astfel, mul/i pe+ti, care $noată fărăluare aminte, se a+eaă pe caracati/ă, a+a-ic$n! ca pe o piatră +i aun" $n!ată&icleanului pra!ă#+a este purtarea celor care caută să fie tot!eauna pe placul celor care au putere,

care-+i schimă firea !upă ne&oile !e fiecare !ată, care nu trăiesc con!u+i mereu!e acela+i fel !e a &oi, ci aun" u+or al/ii +i al/ii' cinstesc castitatea fa/ă !e cei



ca+ti, sunt !esfrâna/i cân! sunt cu !esfrâna/ii, $i+i schimă părerea spre plăcereafiecăruia# u-i u+or să scapi !e ace+ti oameni +i nici să te păe+ti !e &ătămarealor, pentru că su masca prieteniei au a!ânc ascunsă răutatea lor# Pe oameni cuastfel !e purtări, :omnul $i nume+te lupi răpitori %.7 $mrăca/i $n piele !e oaie#

<u"i !e această purtare cu multe fe/e +i cu multe chipuriD =rmăre+te a!e&ărul,sinceritatea, simplitateaD Garpele este cu multe fe/e !e aceea a +i fost osân!it săse târască %.H# :reptul este fără &icle+u", ca 4aco& %.9# :e aceea RDumnezeu fa$e!ă l$uia!$ă +n $a!a $ei $are au un !in&ur fel 'e a !e #urta %70#

R%area a$ea!ta e!te mare şi lar&ă a$l !unt târâtare, $ărra nu e!te număr,vietă*i mi$i şi mari %7%# 2otu+i $ntre ele este o $ntocmire $n/eleaptă +i cu unărân!uială# Pe pe+ti nu-i putem numai $n&inui sunt pe+ti care merită să fie imita/i#Cum se face că fiecare neam !e pe+ti, !upă ce i s-a !at locul lui propriu, nu intră

peste alte neamuri, ci locuie+te $n propriile lui hotare Pe+tii n-au "eometrie,care să le $mpartă locuin/ele nu sunt $mpremui/i cu i!uri nu sunt hotărnici/icu pietre !e hotar, ci sin"uri +i-au luat locul care $i este !e folos fiecăruia# olfulacesta hrăne+te cutare neamuri !e pe+ti, celălalt altele unele "olfuri sunt pline!e pe+ti, altele "oale# ici un munte cu &ârfurile lui ascu/ite $ntinse $n sus nu-i!esparte, nici râul care să le taie trecerea, ci o le"e a naturii !istriuie $n chipe"al +i !rept locuin/a !e care are ne&oie fiecare neam !e pe+ti#

4V

:ar noi nu ne purtăm a+a D- Pentru ce /entru $ă mutăm htarele veşni$e, #e $are ni le-au #u! #ărin*ii nştri" %7I Îm#ăr*im #ământul, li#im $a!ă lân&ă $a!ă, &r lân&ă &r, $a !ăluăm $eva 'e la ve$in%73# Câ/i +tiu locuin/a ce li s-a !at lor !e la natură au primitsă locuiască marea, care e $n afara /inuturilor locuite !e oameni, marea fărăinsule, !incolo !e care nu este uscat# Pe marea aceea nu umlă corăiile, nu se+tie nimic !e ea +i nici o ne&oie n-a con&ins pe corăieri să $n!rănească să ostrăată%7F# area aceasta au luat-o $n stăpânire chi/ii, care $n mărime seaseamănă cu cei mai $nal/i mun/i, !upă cum spun cei care i-au &ăut +i chi/ii

rămân $n hotarele lor +i nu &atămă nici insulele +i nici ora+ele !e la /ărmurilemării# stfel, fiecare neam !e pe+ti locuie+te $n păr/ile !e mare ce i s-a rân!uit,ca $n ni+te ora+e +i sate +i patrii străune#

%.7 #atei @, 1<.%.H )ac. 9, 1>.%.9 )ac. 2<, 2@.%70 Ps. I@, I.%7% Ps. 1J9, 2I.%7I

Prov. 22, 2.%73 saia <, ;%7F

3ceanul -tlantic





nă!ă!uim $n &iitor, ne cheltuim !oitoce+te &ia/a $n plăceri# Pe+tii străat atâtea+i atâtea noianuri !e ape, ca să "ăsească un oarecare folos !ar tu ce po/i spune,tu, care trăie+ti $n trân!ă&ie Că trân!ă&ia este $nceput al facerii !e rău# imenisă nu !ea &ina pe ne+tiin/ăD 1ste să!ită $n noi o @e"e naturală, care ne arată să ne

apropiem !e ine +i să ne !epărtăm !e cele ce ne &atămă#

-am să mă !epărte !e eemplele pe care ni le !au &ie/uitoarele !in mare, pentru că pe ele le stu!iem acum#

Am auzit #e $ineva 'in $ei $e l$uie!$ la *ărmurile mării, $ă ari$iul 'e mare,a$ea!tă vietate farte mi$ă şi 'e t*i 'i!#re*uită, a'e!eri +nva*ă #e $răieri $ân' va fi vreme ună şi $ân' va fi furtună. Ari$iul 'e mare, $ân' #reve'e tururare a vânturilr, !e vâră !u #iatră mare, !e a&a*ă 'e ea, $a 'e an$ră, şi e!te *inut 'e #iatră, $a !ă nu fie târât $u uşurin*ă 'e valuri.răierii $ân' vă' !emnul a$e!ta ştiu $ă e!te 'e aşte#tat miş$are #uterni$ăa vânturilr. 4i$i un a!trl&, ni$i un hal'eu, $are $unaşte tururărilevăz'uhului 'u#ă ră!ăritul !telelr, n-a +nvă*at a$e!tea #e ari$iul 'e mare, $i

Dmnul mării şi al vânturilr a #u! +n mi$a vietate urma vă'ită a marii 7ui +n*ele#$iuni. 7a Dumnezeu nimi$ nu-i ne#revăzut, nimi$ nu-i ne&li2at. /etate le #riveşte $u $hiul $el nea'rmit. =!te 'e fa*ă lân&ă t*i şi lân&ă tate,'ân' mântuire fie$ăruia. Da$ă Dumnezeu n-a lă!at #e ari$iul 'e mare +nafara #rivirii Sale, nu va !u#rave&hea, are, #e $ele ale taleC

Răra*i, iui*i-vă femeile va!tre %7M, chiar !acă sunte/i !in alte localită/i,cân! &eni/i $n comuniunea nun/ii# Nu"ul primit prin inecu&ântare să aun"ăle"ătură a firii, să fie unire a celor care au stat până atunci !eparte unul !e altulDVipera, cea mai cumplită !intre târâtoare, $ntâmpină spre nuntă pe mirenă %7M#Vipera $+i face cunoscută preen/a prin +uierătură, chemân! mirena !ina!âncurile mării pentru $mpreunarea !e nuntă mirena se supune +i se $mpreunăcu &ietatea aceea &eninoasă#

Ce &reau să spun cu acest cu&ânt Chiar !acă so/ul ar a&ea o fire aspră +i

sălatică, so/ia treuie neapărat să-l suporte +i nici o pricină să n-o facă să rupăunirea# 1ste pornit spre ătaie :ar $i e ăratD 1ste e/i& :ar este unită cu el

potri&it firiiD 1ste aspru +i neplăcut :ar este mă!ularul tău +i cel mai !e cinste!intre mă!ulareD

V4

%7M

Peşte în adâncurile stâncoase ale coastelor mediteraneene, cu corpul lun! ca al tiparului, foarte lacom, cu muşc"turi dureroase& carnea lui era foarte pre%uit" de romani (cf. PM, lacuvântul: murene.





să ne sperie +i să ne $nspăimânte# :acă aui că cele mai mari corăii, cu pânele$ntinse +i cu &ânt prielnic, sunt oprite atât !e u+or !e un pe+te mic numit eheneis%79 $ncât /ine coraia multă &reme nemi+cată, ca +i cum ar fi $nră!ăcinată $nocean, oare n-ai +i $n acest mic pe+te aceea+i !o&a!ă a puterii ?i!itorului u

numai pe+tele saie%H0

, pe+tele fierăstrău, pe+tele câine, alenele +i rechinii sunt$nfrico+ători, ci +i acul tri"onului marin %H% - chiar cân! animalul este mort - +iiepurele !e mare nu sunt mai pu/in $nfrico+ători, că &atămă iute +i necru/ător#

stfel ?i!itorul &rea ca prin toate miloacele să te facă să fii cu mintea treaă,ca, prin nă!e!ea $n :umneeu, să scapi !e &ătămarea lor#

:orim să ie+im !in a!âncurile apelor +i să ne $ntoarcem pe uscat# inunilecrea/iei &enin! peste noi, unele !upă altele ca ni+te &aluri, au $necat cu&ântulnostru cu nă&ălirile lor repetate +i continui# Cu toate că m-a+ mira, !acă minteamea n-ar $ntâlni pe uscat minuni +i mai mari, $ncât să o facă să aler"e iară+i lamare ca +i 4ona %HI#

i se pare, $nsă, că acest cu&ânt al meu, !ân! peste mii +i mii !e minuni, +i-auitat măsura +i a pă/it la fel ca acei corăieri care, !acă nu au un semn fi, caresă le arate mi+carea corăiei, a!eseori nu +tiu cât !rum au parcurs# cela+i lucrumi se pare că mi s-a $ntâmplat +i mie &orin! !espre crea/ie H nu mi-am !atseama !e mul/imea celor ce am spus# :ar chiar !acă această cinstită a!unare măascultă cu plăcere, chiar !acă istorisirea minunilor Stăpânului e !ulce urechilor

roilor Săi, totu+i $mi ancore cu&ântul, rămânân! ca restul să &i-% !au mâine#

Să ne sculăm, !ar, cu to/iiD Să-4 mul/umim lui :umneeu pentru cele pe care le-am "răit +i să-4 cerem să ne aute să completăm cele ce au rămas#

<acă :umneeu ca +i &oi, cân! &e/i sta la masă, să po&esti/i $n timpul meseitoate câte cu&ântul meu &i le-a spus astă !iminea/ă +i toate câte le-a spus astăseară# 4ar cân! &ă &a cuprin!e somnul, "ân!i/i-&ă la ele, ca să &ă !esfăta/i +i $nsomn !e ucuria !in această i +i să pute/i spune +i &oi' R=u 'rm, 'ar inima

%79 =ri!ore Dasc"lul eAplic": K5eneis va s" zic" %iitoriu şi opritoriu de corabie& din lucrareace face peştişorul acesta au dobândit şi numeleL (*=D, f. 9< v, nota I& iar în PM, lacuvântul: remora: KPeşte marin, nu mai lun! de >J cm& are pe cap un disc în form" deventuz", care îi permite s" fie transportat de al%i peşti, de cetacee sau ciar de cor"bii. *eiveci credeau c" peştii aceştia sunt în stare s" opreasc" sau s" întârzie cor"biile& de aici şinumele lorL.%H0 Peşte în m"rile calde şi temperate, lun! de > metri, ale c"rui f"lci superioare sunt

prelun!ite ca lama unei s"bii Ucf. PM la cuvântul: espadon..%H%

Peşte cartila!inos, plat, în p"r%ile europene, lun! de 1,<J m care are în coad" un acveninos (cf. PM la cuvântul: pastena!ue.%HI ona 1,9.



mea #rive&hează %H3, $u&etân' ziua şi na#tea la le&ea Dmnului %HF Căruiasla&a +i puterea $n &ecii &ecilor# min#

2milia a VIII&a & 6espre cele z9urătoare *i despre cele din apă

4

Ri a zi! Dumnezeu9 RSă !$ată #ământul !uflet viu 'u#ă fel, $u #atru #i$iare, târâtare şi fiare 'u#ă fel 1:

&enit porunca +i mer"ân! pe !rumul ei, pământul a +i primit propria lui po!oaă# ai $nainte spusese' RSă !$ată a#ele târâtare $u !uflete vii %H.

aici'RSă !$ată #ământul !uflet viu.

- =!te, are, +n!ufle*it #ământulC Au 're#tate, are, #rştii manihei, $ân' !#un $ă #ământul are !uflet C Pământul a scos la i&eală ceea ce se afla $n el, nu

pentru că :umneeu a spus' ZSă scoată[, ci pentru că :umneeu, Care i-a !at poruncă, i-a !ăruit pământului +i puterea !e a scoate !in el# icicân! pământul aauit' ZSă răsară iară &er!e +i pom ro!itor[ %H7, pământul n-a scos iara &er!e

pe care o a&ea ascunsă $n el, nici n-a scos la suprafa/ă finicul sau stearul sauchiparosul, care nu stăteau ascun+i un!e&a os $n sânurile pământului# uD i uvântul 'umnezeie!$ $reează $ele $e !e fa$.

RSă ră!ară #ământul %HH# 4u !ă ră!ară $eea $e fu!e!e #u! +n el mai 'inainte,$i !ă 'ân'ea!$ă $eea $e nu are, a'i$ă #uterea 'e a lu$ra, #utere 'ăruită 'e

Dumnezeu #rin #run$ă #ământului. Tt aşa şi a$um9 RSă !$ată #ământul !uflet , nu !ufletul $are e!te +n el, $i $el 'at lui 'e Dumnezeu #rin #run$ă.

;n afară !e asta, $n&ă/ătura maniheilor se $ntoarce chiar $mpotri&a lor# :acă pământul a scos sufletul, atunci a rămas fără suflet# :ar !e"ustătoarea lor "ân!ire se !e"ole+te sin"ură#

- Dar #entru $e !-a #run$it $a a#ele R!ă !$ată târâtare $u !uflete vii 1@ ,

iar #ământul R!ă !$ată !uflet viu C Să ne "ân!im, $nsă, că firea celor care$noată $n apă participă, !upă cum se pare, mai ne!esă&âr+it la &ia/ă, pentru căstau $n !ensitatea apei au! "reu &e!erea le e $nce/o+ată, pentru că &ă! prin apăn-au nici /inere !e minte, nici ima"ina/ie +i nici cuno+tin/a oi+nuită# :e aceeacu&ântul Scripturii ne arată oarecum că la &ie/uitoarele !in apă &ia/a trupească le%H3 *ânt. <, 2.%HF Ps. 1, 2.185 )ac. 1, 2>.%H. )ac. 1, 2J.%H7

)ac. 1, 11.%HH )ac. 1, 11.%H9 )ac. 1, 2J.



con!uce mi+cările suflete+ti, pe cân! la &ietă/ile !e pe uscat, a căror &ia/ă estemai !esă&âr+ită, sufletul are $ntrea"a con!ucere# Sim/urile le sunt mai

pătrunătoare iar celor mai multe !intre patrupe!e le este ascu/ită $n/ele"ereacelor !in ur +i fi!elă amintirea celor petrecute $n trecut# :e aceea, !upă cum se

pare, &ietă/ile cele !in apă au fost create cu trupuri $nsufle/ite - că târâtoarele cusuflete &ii au fost scoase !in ape - iar &ietă/ile cele !e pe uscat au primit poruncaaceea ca sufletul să cârmuiască trupurile lor, !eoarece &ie/uitoarele care trăiesc

pe pământ participă mai mult la puterea &itală# ecu&ântătoare sunt +i cele !e peuscat totu+i fiecare, prin "lasul pe care $l are !e la natură, arată multe !insim/ămintele suflete+ti# Că "lasul lor eprimă +i ucuria +i !urerea +i cunoa+tereacelor !e lân"ă ele +i ne&oia !e hrană +i !espăr/irea !e cele cu care pasc +i altenenumărate sim/ăminte# Vietă/ile !in apă, $nsă, nu sunt numai fără !e "las, !ar sunt +i sălatice, incapaile !e a fi instruite +i folosite !e oameni spre a le fito&ară+i !e &ia/ă#

Run!$ut-a ul #e !tă#ânul !ău, iar a!inul ie!lea 'mnului !ău%90# Pe+telenu cunoa+te pe cel care $l hrăne+te asinul, $nsă, recunoa+te "lasul cu care esteoi+nuit cunoa+te !rumul pe care !e multe ori a mers, iar uneori $i estecon!ucător omului care rătăce+te !rumul +i se spune că nici un alt animal !e pe

pământ nu are auul atât !e ascu/it ca el#

Care &ietate !in mare ar putea imita ranchiuna, mânia +i ur"ia continuă acămilelor cămilă, ătută !e mult, păstreaă amintirea ătăii &reme

$n!elun"ată +i se răună cân! "ăse+te prileul#

sculta/i, &oi ranchiuno+ilor, &oi care socoti/i &irtute /inerea !e minte a răului,cu cine &ă asemăna/i cân! păstra/i supărare pe &ecini, ca pe o scânteie ascunsă $ncenu+ă, până cân! "ăsi/i prile, ca să &ă aprin!e/i mânia ca pe o flacără#

44

RSă !$ată #ământul !uflet viu.

- /entru $e !$ate #ământul !uflet viuC Ca să cuno+ti !eoseirea !intre sufletulanimalului +i sufletul omului# Pu/in mai târiu &ei cunoa+te cum a fost făcut +isufletul omului# cum ascultă !espre sufletul animalelorD

:upă cum scrie Scriptura R!ân&ele e!te !ufletul ri$ărui animal %9%# Sân"ele,cân! se $nchea"ă, se preface $n carne iar carnea, cân! se strică, se !esface $n

pământ urmeaă, !eci, că sufletul animalului este pământesc#

190 saia 1,9191 Mev.1@,11





că pasările au picioare pentru că $+i caută hrana pe pământ, !e aceea auneapărată ne&oie să se sluească !e picioare# Păsărilor răpitoare li s-a !ăruit

pentru &ânat ascu/i+ul un"hiilor, iar celorlalte sluirea !e picioare pentru procurarea hranei +i pentru celelalte ne&oi ale &ie/ii# :intre păsări, câte&a au

picioarele slae, cum sunt răn!unelele, care nici nu pot mer"e, nici nu pot &âna,+i pasările numite lăstuni, care se hrănesc cu cele ce sunt purtate !e aer# Pentrurăn!unică, orul ei !in apropierea pământului $i ser&e+te !e picioare#

444

:ar nenumărate sunt $ntre pasări +i !eoseirile neamurilor lor !acă cine&a ar &ori !espre ele $n acela+i chip $n care am cercetat pe+tii, &a "ăsi că unul estenumele păsărilor, !ar $ntre ele sunt mii +i mii !e !eoseiri $n ce pri&e+temărimea, formele +i culorile !ar +i $n ce pri&e+te &ia/a lor, faptele lor,oiceiurile lor, este o mare !eoseire $ntre ele, $ncât este cu neputin/ă !e !escris#u +i $ncercat unii să creee cu&inte noi, ca să se !etermine $nsu+irea fiecăruineam !e pasări# Gi au numit pe unele pasări shioptere %93, !e pil!ă pe &ulturi pealtele, !ermoptere %9F, care sunt liliecii pe altele ptilote %9M, cum sunt &iespile pealtele coleoptere %9., cum sunt cărău+ii ca +i toate urătoarele care se nasc $nteci +i $n $n&elitori, care, !upă ce spar" "o"oa+a, sunt lierate pentru or# :ar nouă ne este $n!estulător numele lor o+tesc pentru a arăta $nsu+irea !eoseită afiecărui neam !e pasăre, precum +i !eoseirile făcute !e Scriptură $n păsăricurate +i necurate# ltul este neamul pasărilor care mănâncă carne H aceste pasări

au altfel construit trupul lor potri&it cu felul hranei lor' au un"hii ascu/ite, ciocul$ntors, aripile iu/i, ca să prin!ă cu u+urin/ă pra!a +i să o facă ucă/ele pentru a sehrăni# ;ntr-un fel este construit trupul pasărilor care se hrănesc cu semin/e +i altfel al pasărilor care se hrănesc ou ce "ăsesc# 4ar printre acestea, !eoseirile suntfoarte multe# =nele trăiesc $n stoluri, afară !e cele răpitoare, care au altă$nto&ără+ire $ntre ele !ecât $mpreunarea perechilor# enumărate alte păsăriiuesc +i trăiesc mai multe la un loc, cum sunt porumeii, cocorii, "raurii,"ai/ele +i iară+i printre acestea unele nu au con!ucători, sunt oarecum autonomealtele primesc să stea su un con!ucător, !e pil!ă cocorii# :ar mai sunt +i alte

!eoseiri $ntre ele' unele rămân pe loc +i sunt ă+tina+e, altele pleacă foarte!eparte la apropierea iernii $+i schimă locul, a+a cum fac multe !intre păsări !acă sunt hrănite !e om, se $mlânesc +i se !omesticesc, afară !e pasările slaecare, !in pricina spaimei lor mari +i a lipsei !e cura, nu suferă ca omul să punămâna pe ele# :ar sunt +i păsări cărora le place să stea pe lân"ă oameni +i să

%93 *are are aripile formate din pene separate (cf. #-B, la cuvântul

%9F *are are aripile de piele (cf. #-B, la cuvântul: %9M nc"rcat cu pene (cf. #-B, la cuvântul: & =ri!ore Dasc"lul traduce: Kcu aripile

ful!oaseL%9. *u aripile învelite într/un fel de teac" (cf. #-B, la cuvîntul: & =ri!ore

Dasc"lul traduce : Kcu aripile ca tecileL (*=D, f. 9@ v, col. 2.



locuiască $mpreună cu noi# lte păsări trăiesc $n mun/i, iar altele iuesc pustia# !eoseire foarte mare este +i $ntre "lasurile lor# =nele păsări sunt &orăre/e +ilimute, altele tăcute unele sunt cântăre/e +i mult "lăsuitoare, altele, străine !emue, nu cântăH unele au talentul !e a imita, fie !in fire, fie prin eerci/iu altele

emit acela+i "las, $ntr-un sin"ur fel, neschimat# ân!ru este coco+ul, iuitor !efrumuse/e păunul, !esfrâna/i sunt porumeii +i "ăinile, !arnice !e $mpreunare $ntoată &remea# Vicleană +i "eloasă este prepeli/a, care cu răutate aută pe &ânătorisă prin!ă alte păsări#

4V

:upă cum am spus, nenumărate sunt felurile !e &ie/uire +i !e lucrare ale păsărilor# :acă $nsu+irea unui stat este că fiecare memru al lui să-+i $n!reptetoată ener"ia saspre un scop o+tesc, atunci unele necu&ântătoare formeaă un stat, a+a cum po/i&e!ea la aline# Comună le e locuin/a alinelor, comun +i orul toate facaceea+i lucrare !ar cel mai mare lucru la ele este că lucreaă su con!ucereaunei re"ine %97, a unei con!ucătoare, +i nu pornesc $n li&ei până ce nu &ă! pere"ina lor că a $nceput orul# Ae"ina nu este aleasă !e aline (că a!eseorinepriceperea poporului pune la con!ucere pe cel mai rău), nici nu-+i are puterea

prin tra"ere la sor/i (că tra"erile la sor/i sunt fără u!ecată +i a!esea !au putereacelui care este $n urma tuturor), nici nu-i instalată $n palatele $mpărăte+ti, prinmo+tenire părintească (pentru că +i ace+tia, !e cele mai multe ori, aun" !in

pricina petrecerilor +i lin"u+elilor, neinstrui/i +i lipsi/i !e orice &irtute), ci!atorită firii ei are $ntâietate fa/ă !e celelalte aline, !eosein!u-se +i prinmărimea trupului +i prin forma ei +i prin lân!e/ea caracterului ei# re +i re"inaac, !ar nu se folose+te !e el pentru a se apăra# Că alinele au le"i fire+ti nescrise,care poruncesc celor care !oân!esc cea mai mare putere să fie ăa&nici $n a

pe!epsi iar alinele, toate câte nu urmeaă pil!a re"inei, se căiesc !enesocotin/a lor, că mor $n!ată ce $+i $nfi" acul#

Să au'ă a$ea!ta $reştinii, $ărra li !-a #run$it !ă nu ră!#lătea!$ă răul $urău1@ , $i !ă iruia!$ă răul $u inele1@@ . 5mită, 'ar, $reştine, #urtarea alinei"

lina $+i face fa"urii fără să &atăme pe cine&a +i fără să strice ro!ul altora# Se+tie că alinele a!ună ceară !in flori, iar mierea - lichi!ul acesta $mpră+tiat $nflori, $n chip !e rouă - o su" cu "ura +i o a"ă $n "ăurile fa"urilor# :e aceeamierea este la $nceput lichi!ă, apoi cu timpull se coace +i-+i capătă !ulcea/a +istarea ei#

197 $eAtual: unui re!e, pentru c" cei veci socoteau c" albinele au re!e( cf. B'=, p.>>@,

nota1%9H om. 12, 1@.%99 om. 12, 21.



Bune +i cu&enite lau!e a !oân!it alina !e la Pro&erele lui Solomon, numin!-o $n/eleaptă I00 +i lucrătoare I0%# tât este !e harnică atunci cân! cule"e hrana(RB!tenelile alinei, !#un /rverele, !unt +ntreuin*ate 'e +m#ăra*i şi 'eamenii 'e rân' #entru !ănătatea lr H0H ), +i atât !e $n/elept $+i me+tere+te

!epoitele mierii (că $ntin!e ceara $n memrane su/iri +i construie+te celulelefa"urelui !ese +i unele lân"ă altele), $ncât strânsa le"ătură a acestor celule, aunora !e altele, !ă reisten/ă $ntre"ului fa"ure# <iecare celulă se /ine !e cealaltă

printr-omemrană su/ire, care $n acela+i timp +i !esparte +i une+te celulele# Celuleleapoi sunt i!ite unele peste altele $n !ouă +i trei etae# lina se fere+te să facă osin"ură $ncăpere, ca nu cum&a mierea, !in caua "reută/ii, să se scur"ă $n afară#flă că !escoperirile "eometriei sunt o nimica pentru prea $n/eleapta alină#2oate celulele fa"urelui sunt hea"onale +i cu laturile e"ale nu sunt puse !e-a!reptul unele peste altele, ca să nu se slăească fun!urile celulelor care suntle"ate cu cele !e+arte, ci un"hiurile hea"oanelor celor !e os sunt temelie +ireaem celor !e !easupra, ca să poată suporta "reutatea +i ca fiecare celulă să

poată /ine mierea pusă $n ea#

V

Cum a+ putea să-/i spun cu !e-amănuntul toate particularită/ile !in &ia/a păsărilorCocorii fac noaptea !e straă cu schimulH unii !orm, iar al/ii mer" !e ur

$mpreur +i-i aută pe cei care !orm să fie fără "riă, apoi cân! s-a $mplinit timpul!e straă, cocorul care a stat !e paă scoate un stri"ăt +i se !uce la culcareH +i&ine !e stă !e straă acela ce urmeaă, !ân!u-i la rân!ul său +i celui !e !inaintelini+tea !e care el a a&ut parte# Vei &e!ea că aceea+i or!ine o păstreaă +i la or#Girul !e cocori este con!us cân! !e un cocor, cân! !e altul o &reme anumită stăun cocor $n fruntea orului, apoi trece $napoi +i !ă con!ucerea !rumului celuicare &ine !upă el#

Berele, apoi nu sunt !eparte !e a a&ea o $n/ele"ere ra/ională# stfel &in toate $n

acela+i timp $n /inuturile !e aici +i tot a+a, ca la un semn, pleacă toate iar ciorile!e la noi le $nso/esc +i le petrec, !ân!u-le, !upă cât mi se pare, autor $mpotri&a

păsărilor răoinice# :o&a!ă, mai $ntâi, că atunci cân! pleacă erele nu se &e!enici o cioară apoi, cân! se $ntorc ciorile sunt pline !e răni, a!uc pe ele semnele&ă!ite ale apărării +i autorului !at erelor $n luptă# Cine le-a rân!uit lor le"ileospitalită/ii Cine le-a amenin/at că &or fi acuate !e !eertare, !e nu lipse+tenici una !e la această $nso/ire

I00

Prov. I, I.I0% Prov. I, @.I0I Prov. I, .





7ui, $ân', #entru #a!ăre atât 'e mi$ă, #run$eşte mării $elei +ntin!e şi +nfri$şătare !ă !e !tă#ânea!$ă şi !ă !e liniştea!$ă +n mi2l$ul ierniiC

V4

Se spune că turturica, !acă se !esparte &reo!ată !e so/ul ei, nu mai &rea sătrăiască cu altul, ci rămâne sin"ură, că $n amintirea so/ului !e altă!ată refuăorice altă $nso/ire#

Să au!ă femeile, cât !e cu&iincioasă este &ă!u&ia chiar la cele necu&ântătoareD1ste !e preferat necu&iin/ei pe care o a!uce căsătorirea !e mai multe ori#

<oarte ne!rept este &ulturul cu cre+terea puilor# :acă scoate !oi pui, pe unul !inei $l aruncă la pământ, $mpin"ân!u-% cu lo&ituri !e aripi H $+i opre+te numai unul,

pentru că $i este "reu să-i hrănească pe amân!oi# :ar, !upă cum se spune,&ulturul !e mare nu-% lasă să piară pe cel aruncat os, ci-% ri!ică +i-l cre+te cu

puii lui#

+a sunt părin/ii care cu scua sărăciei $+i leapă!ă prunciiH tot a+a +i cei care nu$mpart !rept $ntre copii mo+tenirea# :rept ar fi ca, !upă cum $n chip e"al i-aua!us la &ia/ă, tot a+a să le !ea la fel +i miloacele !e trai#

Să nu imi/i pasările care au un"hiile ca un cârli"D cestea, cân! &ă! că puii

$n!rănesc să oare, $i scot !in cui, lo&in!u-i cu aripile, +i-i $mpin" os +i numai au pe &iitor nici o "riă !e ei#

Vre!nică !e lau!ă este iuirea !e pui a ciorii# Cioara, chiar !upă ce puii auurat !in cui, oară !upă ei, le !ă !e mâncare +i-i hrăne+te &reme$n!elun"ată#ulte neamuri !e păsări n-au ne&oie !e $mpreunare cu ărătu+ii ca să nască# @acelelalte păsări ouăle fără ănu/ nu scot pui, !espre &ulturi, $nsă, se spune că !emulte ori nasc fără să se $mpreunee +i $ncă până la &ârstă foarte $naintată că

a!esea &ia/a lor li se prelun"e+te până la o sută !e ani#

oteaă-mi aceasta !in istoria păsărilor, pentru ca atunci cân! &ei &e!ea pecine&a că râ!e !e taina noastră, spunân! că este cu neputin/ă +i peste fire sănască o fecioară, păin!u-+i ne$ntinată fecioria, tu atunci să-/i a!uci aminte căCel Care a ine&oit R+n neunia #r#vă'uirii !ă mântuia!$ă #e $ei $e $re'I0F, a luat-o $nainte +i /i-a !at $n natură nenumărate temeiuri !e a cre!e $n minuni#

V44

I0F *or. 1, 21.



RSă !$ată a#ele târâtare $u !uflete vii şi #ă!ări zurătare #e #ământ !utăria $erului I0M#

:umneeu a poruncit păsărilor să oare Zpe pământ[ - pentru că pe pământ

este hrana lor & +i Zsu tăria cerului[# +a cum am arătat mai $nainteI0.

, aici&ă!uhul se nume+te Zcer[, pentru că se &e!e +i se nume+te +i Ztărie[, pentru căaerul !e !easupra capetelor noastre, !atorită aurilor care se ri!ică !e os, estemai !ens +i mai con!ensat $n compara/ie cu un corp eteric#

Ai, aşa'ar, $erul +nfrumu!e*at, #ământul +m#'it, marea +m&ă*ită $uvie*uitarele nă!$ute +n ea, văz'uhul #lin 'e #ă!ările $are zară #rin el.Tate au f!t a'u!e 'e la nefiin*ă la fiin*ă #rin #run$a lui Dumnezeu,

#re$um şi $elelalte tate #e $are $uvântul meu le-a lă!at la #arte. ă am$ăutat !ă nu !tărui mai mult a!u#ra lr, $a !ă nu #ar $ă 'e#ăşe!$ mă!ura 'ar tu, m iuitr 'e $er$etare, &ân'eşte-te !in&ur la tate a$e!tea şi, $un!$ân' +n tate +n*ele#$iunea lui Dumnezeu, !ă nu +n$etezi ni$i$ân' a-1 a'mira şi ni$i a !lăvi #e reatr #rin tată $rea*ia.

;n $ntuneric ai pasările !e noapte $n lumină, pe cele care călătoresc iua#@iliecii, ufni/ele +i cucu&elele sunt păsări care $+i caută noaptea hrana lor# :eci+i tu, $n &reme !e noapte, cân! nu-/i &ine somnul, /i-i !e auns să te "ân!e+ti la

păsările !e noapte, să cercetei $nsu+irile lor pentru a slă&i pe Cel Ce le-a făcut#⇒ '" te !ândeşti c" privi!etoarea st" neadormit" când cloceşte şi nu

conteneşte a cânta întrea!a noapte.⇒ '" te !ândeşti c" liliacul are patru picioare şi zboar". '" te !ândeşti c"

din toate p"s"rile numai el are din%i, c" naşte ca vie%uitoarele cu patru picioare, c" zboar" prin aer, nu slu8indu/se de aripi, ci de o membran" de piele. '" te !ândeşti c" liliecii au din fire dra!oste între ei, c" se %in şi seatârn" unul de altul ca un sit, lucru pe care oamenii nu/1 fac cu uşurin%"&c" multora le place s" stea mai de!rab" desp"r%i%i şi deosebi%i decât împreun" şi uni%i.

⇒ '" te !ândeşti c" cei care se îndeletnicesc cu în%elepciunea cea deşart" seaseam"n" cu ocii cucuvelei. *" privirea cucuvelei este vie în timpul nop%ii, dar se întunec" la lumina soarelui. $ot aşa şi mintea acelora este

foarte p"trunz"toare când cerceteaz" cele deşarte ale lumii acesteia, dar se întunec" atunci când e vorba de în%ele!erea luminii celei adev"rate.

Po/i a!una +i iua !e pretutin!eni, cu foarte multă u+urin/ă, multe temeiuri, ca săa!miri pe Creator#

I0M )ac. 1, 2>.I0. 3milia , .



⇒ '" te !ândeşti c" te deşteapt" la lucru o pas"re din curte, cocoşul, carecu mult înainte de a se lumina de ziu", cu voce ascu%it", stri!" şi vesteştec" are s" r"sar" soarele& se scoal" dis de diminea%" împreun" cuc"l"torii, iar pe plu!ari îi scoate s"/şi lucreze p"mântul.

⇒ '" te !ândeşti c" treaz este neamul !âştelor şi c" au un sim% foarte ascu%it pentru cele ascunse. 5le au salvat cândva cetatea împ"r"teasc", oma,dând de veste c" duşmanii, prin nişte !"uri nev"zute de sub p"mânt,voiau s" pun" mâna pe cet"%uia omei.

;n care neam !e păsări nu arată natura o minune !eoseită a lui :umneeuCine-i &este+te mai !inainte pe &ulturi !e moartea oamenilor, cân! se răoiescunii cu al/ii Po/i &e!ea nenumăra/i &ulturi $nso/in! o+tile că !in pre"ătireaarmelor au !o&a!a celor ce &or urma# astfel !e comportare nu este !eparte !e

felul !e a "ân!i al oamenilor#

Cum să-/i po&estesc $nfrico+ătoarele nă&ăliri ale lăcustelor @a un semn se ri!icătoate +i se a+aă pe tot latul o"oarelor !ar nu se atin" !e roa!e $nainte !e a i se!a poruncă !umneeiască# Să te "ân!e+ti, apoi, cum sturii le urmăresc +i&in!ecă rana pe care &or să o facă, pentru că sturii au o poftă nesfâr+ită !emâncare# 4uitorul !e oameni :umneeu l-a făcut pe stur să nu se mai sature,spre inele oamenilor#Cum cântă "reierul Să te "ân!e+ti că la amiaă cântecul lui e mai !ulce atunciscoate sunetul prin tra"erea aerului, care-i !ilată pieptul#

Cân! &ei urătoarele numite insecte, !e pil!ă alinele +i &iespile - acesteinsecte s-au numit entoma I07, pentru că par a a&ea $n toate păr/ile trupului ni+tetăieturi - "ân!e+te-te că ele n-au respira/ie, nici plămâni, ci se hrănesc cu aer printoate păr/ile trupului lor !e aceea !acă sunt muiate $n unt!elemn mor, că li seastupă porii !ar !acă sunt ă"ate iute $n o/et, capătă iară+i &ia/ă, !eschi$n!u-li-se porii#

Dumnezeul n!tru n-a $reat nimi$ 'e #ri!! şi ni$i n-a lă!at vre li#!ă 'in $ele'e nea#ărată treuin*ă.

4ară+i, !acă te ui/i la &ietă/ile cărora le place apa, &ei "ăsi o altă $ntocmire atrupului lor tălpile picioarelor nu le sunt !espicate ca la cioară, nici $ntoarse $nformă !e cârli" ca la pasările care se hrănesc cu carne, ci le au late +i le"ate cu o

pieli/ă, ca să $noate cu u+urin/ă $n apă, $mpin"ân! apa cu pieli/ele !e la picioare,ca +i cum ar a&ea &âsle#

I07 n !receşte insectele se numesc evco8au& Primul sens al acestui cuvânt este: t" iat ,



4ar !acă &ei că leă!a $+i a"ă "âtul $n a!âncul apei +i !e acolo $+i scoate hrana,&ei !escoperi +i atunci $n/elepciunea ?i!itorului, că !e aceea i-a făcut lee!ei"âtul mai lun" !ecât picioarele, pentru că ă"ân!u-% $n apă, ca pe o sfoară !eun!i/ă, $+i face rost !e hrana ascunsă $n a!ânc#

V444

Cân! cite+ti !e mântuială cu&intele Scripturii, /i se par scurte silaele acestea'RSă !$ată a#ele #a!ări zurătare #e #ământ !u tăria $erului I0H

!ar !acă lecau/i $n/elesul, atunci iese la i&eală marea minune a $n/elepciunii ?i!itorului#Câte !eoseiri n-a pre&ăut :umneeu $ntre păsări u le-a !eoseit 1l pe unele!e altele !upă neam Cum a $nsemnat pe fiecare neam !e păsări cu $nsu+iri!eoseite

trecut iua &orin!u-&ă !e minunile cele !in &ă!uh# e cheamă acum uscatul pentru a ne arăta fiarele, târâtoarele +i !oitoacele este "ata să ne arate +iuscatul la rân!ul lui &ie/uitoare !e aceea+i cinste cu &e"etalele, cu neamul$notătoarelor +i cu toate urătoarele#

RSă !$ată #ământul !uflet viu 'e 'ita$e, 'e fiare şi 'e târâtare, 'u#ă felI09#

Ce spune/i &oi, care nu cre!e/i $n cele spuse !e Pa&el !espre schimarea noastră

la $n&ierea cea !e o+te I%0, cân! &e!e/i că multe !in &ietă/ile ce oară $n aer $+ischimă forma lor =nele ca acestea se istorisesc !espre &iermele in!ian,

purtătorul !e cornD cest &ierme se schimă mai $ntâi $n omi!ă, apoi cu trecere!e &reme se preface $n on!ar !ar nu rămâne nici $n această formă, ci se$ntraripeaă cu aripi moi +i late#

+a!ar, cân! &oi, femeilor, &ă a+ea/i ca să !epăna/i lucrul acestor &ietă/i, a!icăfirele pe care &i le trimit sirii I%% pentru facerea hainelor &oastre, a!uce/i-&ăaminte !e schimările acestei &ietă/i +i lua/i e&i!entă $n&ă/ătura !espre $n&iere +i

nu &ă mai $n!oi/i !e schimarea pe care ne-o &este+te tuturora Pa&el#

:ar simt că spusele mele au !epă+it măsura cu&enită# Cân! mă uit la mul/imeacelor spuse, &ă! că a fost prea lun"ă cu&ântarea mea !ar cân! mă uit iară+i lafeluritele chipuri ale $n/elepciunii lui :umneeu $n creaturi, socot că nici n-am$nceput $ncă să &oresc# -a fost, $nsă, fără !e folos că &-am /inut atâta &reme#

I0H )ac. 1, 2J.I09 )ac. 1, 2>.I%0

*or. 1<, 9</<J.I%% =ri!ore Dasc"lul eAplic": K'irii sînt un norod indienesc, carii lucreaz" m"taseL (*=D, f.>1, nota 9, iar B'= : Kpopor din -sia, aş spune cineziiL (p. >@9, nota >.



Ce a/i fi putut face până la &enirea serii u &ă silesc cei care &ă in&ită la masăDspe/ele nu &ă a+teaptăD :e aceea, !acă &re/i, să ne folosim !e acest post trupescspre &eselia sufletelor#

:e multe ori ai sluit trupului ca să te !esfăteiD Pune-/i ai trupul $n sluasufletuluiD RDe!fătează-te +n Dmnul şi-*i va 'a *ie $ererile inimii tale I%I#:acă $/i place o"ă/ia, ai aici o"ă/ie !uho&niceascăD R;u'e$ă*ile Dmnului !unt a'evărate, tate +n're#tă*ite, 'rite mai mult 'e$ât aurul şi #iatra

#re*ia!ă I%3# :e cau/i !esfătare +i iue+ti plăcerea, ai cu&intele lui :umneeu,care pentru omul care are sănătoasă sim/irea cea !uho&nicească R!unt mai 'ul$i 'e$ât mierea şi fa&ureleI%F#

:acă &ă !au !rumul +i pun capăt a!unării, unii &or aler"a să oace aruri iar acolo, urăminte, !iscu/ii $nfocate +i supărări pentru cei ce iuesc anii# :ia&olulstă !e fa/ă prin arurile $nsemnate cu puncta +i aprin!e neunia $n ucători#ceia+i ani trec !e la unul la altul acum $l $n"âmfă pe unul că a iruit +i-l$ntristeaă pe celălalt !ar iară+i $l face pe acesta !e se mân!re+te +i pe celălalt $lru+ineaă#

Care e folosul că poste+ti cu trupul, !ar $/i $ncarci sufletul cu mii +i mii !e păcate 4ar cel care nu oacă aruri, !ar $+i petrece timpul altfel, câte !e+ertăciuninu "răie+te Câte lucruri nesocotite nu au!e ă tim#ul lier, #etre$ut fără

fri$a 'e Dumnezeu, e!te 'a!$ăl 'e #ă$ate #entru $ei $are nu ştiu !ă fl!ea!$ătim#ul.

Poate &e/i "ăsi +i ce&a folositor $n cele ce spun eu# :acă nu "ăsi/i, atunci statul&ostru aici &-a făcut cel pu/in să nu păcătui/i# :eci cu cât &ă /in mai mult, cu atâtmai mult &ă !epărte !e la păcat#

Pentru un om care u!ecă $n/elep/e+te sunt !e auns cele ce am spus, !acă acestanu se uită la o"ă/ia crea/iei, ci la slăiciunea puterii mele +i la ucuria !eplină acelor !e fa/ă#

Pământul &-a primit cu cele ce a răsărit !in el marea cu pe+tii H &ă!uhul cu păsările "ata este uscatul să &ă arate, la rân!ul său, creaturi !e aceea+i &aloareca +i celelalte#

ceasta să ne fie, !eci, măsura ospă/ului nostru !in această !iminea/ă, ca nucum&a sa/ul prea mare să &ă mic+oree plăcerea ospă/ului !in astă seară#

I%I

Ps. 9I, >.I%3 Ps. 1, 1J/11.I%F Ps. 1, 11.



4ar Cel Care a umplut pe toate cu făpturile Sale, lăsân!u-ne $n toate cele createamintiri &ă!ite ale minunilor @ui, să &ă umple +i inimile &oastre !e ucurie!uho&nicească, $n 4isus 8ristos :omnul nostru, Căruia sla&a +i puterea $n &ecii&ecilor, min#



2milia a I:&a & 6espre cele de pe uscat

4

Cum &i s-a părut masa cu&intelor !e ai !iminea/ă ie mi se pare că cele ce &-am oferit se aseamănă cu ună&oin/a urnei "a!e sărace, care se ami/ioneaă săfie o "a!ă care !ă mese luoase +i o"ate, !ar !in lipsa unor ucate scumpe +ialese in!ispune pe oaspe/i, că le pune pe masă !in el+u" mâncărurisărăcăcioase +i astfel ami/ia "a!ei se preface $n ocară !in pricina lipsei !e un"ust# +a "ân!esc +i eu !espre mine, !acă nu cum&a &oi &e/i socoti să spune/ialtce&a# :ar oricum ar fi, nu treuie să !ispre/ui/i ucatele cu care eu &ă ospăte#Că nici lui 1lisei nu i-au $ntors spatele, ca unei nepricepute "a!e, prietenii lui,cân! i-a ospătat cu &er!e/uri sălatice I%M#

Cunosc le"ile ale"oriei nu le-am !escoperit eu, ci le-am "ăsit $n lucrările altora#Cei care nu interpreteaă cu&intele Scripturii $n sensul lor propriu spun că Zapa[!e care &ore+te Scriptura nu este apă, ci altce&a !e altă natură, +i interpreteaăcu&intele Zplantă[ +i Zpe+te[ cum li se pare lor la fel +i Zfacerea târâtoarelor[ +iZfacerea fiarelor[ le interpreteaă răstălmăcin!u-le !upă propriile lor "ân!uri,$ntocmai ca tălmăcitorii !e &ise, care tălmăcesc $n propriul lor interes apari/iile!in timpul somnului# 1u cân! au! că Scriptura ice ' Ziară[, $n/ele" iară cân!au!' Zplantă[, Zpe+te[, Zfiară[, Z!oitoc[, pe toate le $n/ele" a+a cum suntspuse# u mă ru+ine !e 1&an"helie I%.#

:ar nici, pentru că cei care au scris !espre pământ au &orit multe !espreformele pământului, spunân! că pământul este asemănător unei sfere sau unuicilin!ru sau unui !isc, rotunit e"al !in toate păr/ile, sau $n forma unei lope/ia!âncite la miloc - că cei care au scris !espre lume au fost !u+i la formulareaacestor ipotee, comătân!u-se $ntre ei - !a, nici pentru aceasta nu &oi aun"e săspun că facerea lumii, a+a cum ne-o relateaă Scriptura, este !a mai pu/in pre/,

pe moti&ul că oise, sluitorul lui :umneeu, n-a spus nimic, !espre forma pecare o are pământul, n-a spus că perimetrul pământului are %H0#000 !e sta!ia I%7,

n-a măsurat cât !e mult se $ntin!e umra pe care o lasă pământul, cân! soarele$n mi+carea lui se află su pământ, +i nici n-a spus că umra pământului pe lună!ă na+tere eclipselor# Gi pentru că oise a trecut su tăcere, aceste lucruri, carenu ne sunt folositoare, &oi socoti eu, oare, pentru aceasta !e mai pu/ină &aloarecu&intele :uhului !ecât $n/elepciunea cea neună I%H sau, mai ine spus, să nuslă&esc eu pe Cel Care nu pune mintea noastră să se $n!eletnicească cu cele

I%M 4 e!i >, 9;.I%. om. 1, 1I.I%7

Ma !reci o stadie m"sura IJJ paşi& lun!imea stadiei varia între 1>@ şi 1;2 metri (cf. PM,la cuvântul: stade.I%H *or. 9, 1;.









Gi $n noi oamenii sunt &irtu/i fire+ti pe care sufletul nostru le să&âr+e+te nu printr-un $n&ă/ământ omenesc, ci sunt $nnăscute $n $nsă+i firea noastră# :e pil!ănimeni nu ne $n&a/ă să urâm oala, !ar !in fire a&em repulsie fa/ă !e ceea ce nesupără, !upă cum +i sufletul, fără să-l fi $n&ă/at cine&a, se fere+te !e rău# Aăul

este o oală a sufletului, iar &irtutea, sănătatea sufletului# Bine au !efinit uniisănătatea' echiliru al ener"iilor naturale# u te-ai !epărta !e a!e&ăr !acă ai!efini la fel +i sănătatea sufletească# Pentru că sufletul, $n chip firesc +i fără săfie $n&ă/at, !ore+te ce $i este propriu, !e aceea to/i lau!ă castitatea, aproă!reptatea, a!miră curaul +i râ&nesc priceperea# ceste &irtu/i sunt mai propriisufletului !ecât trupului sănătatea#

#iilr, iui*i #e #ărin*ii vştri" R/ărin*ilr, nu +ntărâta*i #e $#iii vştri" II.# u spune oare acela+i lucru +i firea noastră omenească Pa&el, !eci, nu !ă unsfat nou, ci $ntăre+te le"ăturile firii# :acă leoaica $+i iue+te pe cei născu/i !in ea,iar lupul se luptă pentru că/elu+ii lui, ce &a spune omul, care nu ascultă !e

poruncă +i strică +i firea, fie atunci cân! copilul necinste+te ătrâne/ele tatălui,fie atunci cân! tatăl prin o a !oua căsătorie uită pe copiii !in prima căsătorie#

:e neiruit este la cele necu&ântătoare !ra"ostea !intre părin/i +i pui, pentru că:umneeu, Cel Ce le-a creat, a $nlocuit $n ele lipsa ra/iunii cu o"ă/ia sim/irilor#:e un!e, $ntre mii !e oi, mielul, care sare !in staul, cunoa+te culoarea +i "lasulmamei, se "răe+te spre ea +i caută i&oarele sale !e lapte Chiar !acă ar a&ea

pu/in lapte u"erele mamelor, mielul se mul/ume+te cu ele, lăsân! la o parte

mul/ime !e u"ere $n"reunate !e lapte iar mama $+i cunoa+te mielul ei initre mii+i mii !e miei# =n sin"ur "las, aceea+i culoare, mirosul la fel la to/i - atât câtmirosul nostru $l poate percepe - +i totu+i la oaie sim/irea este mai pătrunătoare!ecât perceperea noastră, iar !atorită ei fiecare oaie $+i cunoa+te mielul# Că/elulnu are $ncă !in/i +i totu+i se apără cu "ura !e cei care $l supără# Vi/elul nu are$ncă coarne +i +tie un!e au să-i crească armele lui#

cestea sunt o !o&a!ă că firea tuturor &ie/uitoarelor n-a căpătat !e la cine&a$n&ă/ătură pentru cele ce le sunt !e folos +i că nimic nu este $n ele fără rân!uială

+i nehotărât, ci toate poartă urmele $n/elepciunii Celui Care le-a făcut, arătân! $nele că au fost a!use pe lume "ata pre"ătite pentru paa mântuirii lor#

Câinele este lipsit !e ra/iune, !ar are un sim/ la fel !e puternic ca +i ra/iunea#Cele pe care $n/elep/ii lumii le-au !escoperit aia !upă $n!elun"ate stră!uin/e!epuse $n cursul &ie/ii lor - mă "ân!esc la comina/iile silo"istice - pe acestea le+tie !in fire câinele, fără să fie $n&ă/at# Cân! câinele caută urma fiarei, !acă!escoperă că urmele se $mpart $n multe !irec/ii, cerceteaă aaterile fiecăreiurme +i prin ceea ce face aproape că !ă !rumul unui "las care construie+te un

silo"ism, că $+i spune' fiara a luat-o sau $n partea asta sau $n asta sau $n asta !ar II. 5fes., I, >.



n-a luat-o nici $n partea asita, nici $n asta rămâne !eci că a luat-o $n partea asta+i astfel prin eliminarea urmelor false, !escoperă urma a!e&ărată#

Ce fac mai mult cei care stau serio+i $n fa/a !ia"ramelor, tră"ân! linii $n praf, ca

!in trei premise să elimine !ouă, pentru a "ăsi a!e&ărul $n aceea care a mairămas :ar /inerea !e minte a acestui animal pentru inefacerile primite, pe care!intre cei nerecunoscători fa/ă !e inefăcători nu-i face !e ru+ine Se spune !emul/i câini că s-au lăsat să moară peste stăpânii lor uci+i $n pustie# =nii câini, !in!ra"ostea lor fierinte pentru stăpâni, au fost con!ucătorii celor care căutau peuci"a+i +i au făcut ca răufăcătorii să fie osân!i/i#

Ce &or spune cei care nu numai că nu-@ iuesc pe :omnul, Care i-a făcut +i $ihrăne+te, !ar se $mprietenesc cu R$ei $are &răie!$ +m#triva lui Dumnezeune're#tate II7, care se a+eaă la aceea+i masă cu ei +i chiar $n timp ce mănâncăsuferă să fie hulit Cel Care-i hrăne+te

V

:ar să ne $ntoarcem la cercetarea crea/iei# nimalele care se prin! cu mai mareu+urin/ă nasc mul/i pui# :e aceea fac mul/i pui iepurii, caprele sălatice +i oilesălatice, care nasc "emeni, ca să nu li se stin"ă neamul !in pricina animalelor mâncătoare !e carne# nimalele care mănâncă pe altele, $nsă, fac pu/ini pui#stfel leoaica aia !acă este mama unui leu# Că, !upă cum se spune, puiul !e

leu se na+te sfâ+iin! cu &ârful un"hiilor pântecele maicii sale# Viperele, apoi, iesafară !upă ce mai $ntâi mănâncă pântecele mamei, !ân! cu&enita plată celeia cele-a născut IIH# :eci nimic !in cele ce eistă nu este $n afara proniei lui:umneeu +i nici lipsit !e "ria ce i se cu&ine#

:acă te ui/i chiar la mă!ularele animalelor, &ei &e!ea că ?i!itorul nici n-aa!ău"at ce&a !e prisos, nici n-a luat ce&a !in cele ce erau !e neapăratătreuin/ă## nimalelor mâncătoare !e carne le-a !at !in/i ascu/i/i, că !e ni+te!in/i ca aceia au ne&oie pentru felul hranei lor iar celor care sunt pe umătate

$narmate cu !in/i le-a !at !iferite !epoite pentru hrană# Pentru că hrana pe careau luat-o $ntâi n-a fost fărâmi/ată $n!eauns, li s-a !at să o a!ucă iară+i $napoi,

pentru ca rume"ân!-o s-o facă proprie pentru hrană# Stomacul $ntâi, stomacul al!oilea, stomacul al treilea +i stomacul al patrulea nu sunt !e prisos animalelor care le au, ci fiecare !in ele $mpline+te o func/ie !e neapărată treuin/ă#

@un" $i este "âtul cămilei este lun" ca să-i fie !eopotri&ă cu picioarele +i să poată aun"e iara cu care se hrăne+te#

227

Ps.@>,<IIH =ri!ore Dasc"lul face urm"torul comentar acestui teAt: K*" adec" precum au f"cut maicii

sale, aşa i s" face şi ei de la ai s"i fiiL (*=D, f. >>, nota 1.



Scurt +i &ârât $ntre umeri este "âtul ursului, al leului, al ti"rului +i al tuturor animalelor !e acest fel, că nu se hrănesc cu iară, nici n-au ne&oie să se plece la

pământ, că se hrănesc cu carne +i se $n!estuleaă !in &ânatul animalelor#

Pentru ce elefantul are trompă Pentru că elefantul, care este un animal mare, celmai mare !intre animalele !e pe uscat, care sperie pe cei pe care-i $ntâlne+te,treuia să aiă un trup "reu +i cu multă carne# :acă i s-ar fi !at "âtul mare +i pemăsura picioarelor, s-ar fi mi+cat cu "reu +i, !in pricina co&âr+itoarei lui "reută/i,ar fi $nclinat tot!eauna $n osH !ar a+a capul $i este le"at !e +ira spinării cu câte&a&ertere ale "âtului, iar trompa $mpline+te func/ia "âtuluiH cu ea a!uce mâncareala "ură +i soare apa# :ar +i picioarele elefantului sunt nearticulate, unite cani+te coloane, pentru ca să-i sus/ină "reutatea# :acă i s-ar fi pus picioare slae +imoi, !ese i-ar fi fost !islocările articula/iilor, că n-ar fi putut să-i u+uree"reutatea cân! s-ar fi poticnit +i ar fi &rut să se ri!ice# +a, $nsă, elefantul are su

picior o laă mică +i nu are articula/ie nici la le"ătura piciorului, nici la"enunchi# Că alunecarea articula/iilor n-ar fi putut sus/ine carnea cea multă aanimalului, care se re&arsă !e ur $mpreur +i tremură# :e aceea elefantul arene&oie !e trompă, care se cooară până la picioare# u-i &ei pe elefan/i că mer"$n fruntea falan"ei !e osta+i ca ni+te turnuri $nsufle/ite sau ca ni+te !ealuri !ecarne, care, prin mi+carea lor care nu poate fi oprită $n loc, taie +irul strâns al!u+manilor :acă păr/ile !e os ale elefantului n-ar fi fost făcute pe măsuratrupului, elefantul n-ar fi putut trăi nici un an !ar a+a unii relateaă că elefantul

trăie+te trei sute !e ani +i chiar mai mult !ecât atât# :e aceea treuia să aiă picioarele tari +i nearticulate# 4ar hrana, !upă cum am spus, +i-o ia elefantul !e os +i o ri!ică $n sus cu trompa, care este $n formă !e +arpe +i fleiilă# +a căa!e&ărat este cu&ântul că $n cele create nu po/i "ăsi nimic !e prisos +i nici &reolipsă# 4ar pe acest animal, care este atât !e mare prin &olumul lui, :umneeu nil-a supus nouă, $ncât poate fi $n&ă/at să ne $n/elea"ă +i să primească lo&iturile cei se !au# Prin aceasta ni se arată lămurit că :umneeu ne-a supus nouă toate,

pentru că ne-a făcut !upă chipul SăuII9#

Po/i &e!ea $n/elepciunea cea nepătrunsă a lui :umneeu nu numai $n animalelecele mari, !ar +i $n cele mai mici &ietă/i po/i a!mira nu mai pu/ină minune# :upăcum nu mă minune mai mult !e &ârfurile cele $nalte ale mun/ilor, care, pentrucă sunt aproape !e nori +i le at necontenit &ânturile, păstreaă ăpa!a pe ei,!eci nu mă minune mai mult !e ele !ecât !e &ăiile celle a!ânci, care scapă nunumai !e &ânturile care suflă cu tărie, !ar au +i un aer tot!eauna cal!, tot a+a +i$n alcătuirea trupurilor animalelor nu mă minune mai mult !e mărimeaelefantului !ecât !e +oarece, care sperie pe elefant, !ecât !e acul cel foarte fin alscorpionului, pe care arele e+ter l-a "ăurit ca pe un fluier, $ncât prin el a"ă

&eninul $n cei pe care $i răne+te# imeni, !in pricina asta, să nu $n&inuiască peII9

)ac. 1, 2@.





$nsu/i tiranic +i silnicD 2otu+i, cei care nu s-au sfiit să calomniee pe :omnul, cenu pot să spună cân! lima le este !eprinsă cu minciuna Cu&intele Scripturii,$nsă, le $nchi! !esă&âr+it "ura#

Ri a zi! Dumnezeu 9 RSă fa$em #e m. Spune-mi ' 1ste, oare, +i acum &ora!e o sin"ură persoană u D Că nu este scris' ZSă se facă omD[# tâta &reme câtnu se arătase omul, omul care a&ea să fie instruit, pre!ica teolo"iei era ascunsă$n a!ânc !ar acum, la facerea omului, cre!in/a se !escoperă +i !o"maa!e&ărului se arată clar#

RSă fa$em #e m" scultă, tu care lup/i $mpotri&a lui 8ristos, ascultă că:umneeu &ore+te cu Cel Care a luat parte cu 1l la facerea lumii, cu Cel R#rinare a fă$ut şi vea$urile H3: , are *ine #e tate $u $uvântul #uterii Sale H3G .:ar luptătorul acesta $mpotri&a lui 8ristos nu prime+te $n lini+te cu&ântul !repteicre!in/e#

:upă cum fiarele acelea care urăsc cumplit pe om, cân! sunt $nchise $n cu+ti,urlă $n $nchisoarea lor +i-+i !au pe fa/ă cruimea, !ar nu pot să-+i satisfacă furia,tot a+a +i neamul acesta, !u+man al a!e&ărului, iu!eii, nemaia&ân! ce să spună,spun că multe sunt persoanele cărora :umneeu le-a a!resat cu&ânt ei spun'Z$n"erilor, care stau $n urul lui :umneeu, lor le-a spus' ZSă facem pe omD[

ăscocire iu!aicăD Basm ie+it !in u+urătatea min/ii lorD Ca să nu primească osin"ură persoană, intro!uc miiD ;n!epărtân! pe <iul, !au sluitorilor &re!nicia !e

sfătuitoriD <ac !in cei care sunt roi $mpreună cu noi !omni ai creării noastre#mul cân! aun"e la !esă&âr+ire este ri!icat la &re!nicia $n"erilor# :ar carecreatură poate fi e"ală Creatorului

=ită-te +i la cu&intele care urmeaă' RDu#ă $hi#ul n!tru H3E # Ce spui $n fa/aacestor cu&inte u cum&a unul +i acela+i este chipul lui :umneeu +i al$n"erilor Că treuie neapărat ca aceea+i formă să aiă +i <iul +i 2atăl# e"re+it$n/ele"em forma a+a cum se cu&ine lui :umneeu, nu $n chip trupesc, ci $n$nsu+irea !umneeirii#

scultă +i tu, care e+ti !in proaspăta tăiere $mpreur, care profesei iu!aismul,făcân!-o pe cre+tinul# Cui $i spune :umneeu' Z:upă chipul nostru[ Cuialtcui&a !ecât Relui are e!te !trălu$irea !lavei şi $hi#ul i#!ta!ului H3 , aree!te $hi#ul Dumnezeului $elui nevăzut I39# :eci propriei Sale icoane &ii,Celui Care a spus' R=u şi Tatăl una !untem IF0 +i' Rel are %-a văzut #e

I3M 5vr. 1, 2.I3. 5vr. 1, 9.I37 )ac. 1, 2I.I3H

5vr. 1, 9.I39 *ol. 1, 1<.IF0 oan, 1J, 9J.



%ine a văzut #e TatălIF%# cestuia $i spune ' ZSă facem pe om !upă chipulnostru[# :eci acolo um!e-i un sin"ur chip, un!e-i neasemănarea

Ri a fă$ut Dumnezeu #e m HJH . Scriptura nu spune' Zu făcut[# e&itat aici

pluralul persoanelor# 4nstruin! pe iu!ei prin primele cu&inteIF3

, iar prin ultimeleIFF ecluân! pă"ânismul, Scriptura re&ine cu tărie la mona!ă, ca să $n/ele"i pe<iul $mpreună cu 2atăl +i să fu"i !e prime!ia politeismului#

RDu#ă $hi#ul lui Dumnezeu l-a fă$ut #e el IFM# 4ară+i Scriptura &ore+te !e persoana Celui Care a lucrat $mpreună cu 1l# Că n-a spus' Z:upă chipul @ui[, ciZ:upă chipul lui :umneeu[#

;n ce are omul Zchipul lui :umneeu[ +i cum participă la Zasemănare[ IF. &ă &oispune, !acă &a !a :umneeu, $n alte cu&ântări#

cum atâta să fie spus' :acă este un sin"ur chip, !e un!e /i-a &enit nefericitarătăcire !e la !reapta cre!in/ă, să spui că <iul nu este asemenea cu 2atăl Câtănerecuno+tin/ăD semănarea !e care te-ai $mpărtă+it n-o !ai BinefăcătoruluiSoco/i că e+ti stăpân pe cele pe care le-ai primit prin har +i nu-4 $n"ă!ui <iului săaiă fireasca asemănare cu Cel Ce @-a născut

:ar seara, care a trimis !e !emult soarele spre asfin/it, ne porunce+te să tăcem#Să lăsăm cu&ântul nostru să se o!ihnească aici, mul/umin!u-se cu cele spuse#

cum am spus numai atâta ca să &ă !e+tept râ&na# cercetare mai pe lar" o &omface, cu autorul :uhului, $n cu&intele ce &or urma#

Pleca/i-mi, ucuro+i, a!unare iuitoare !e 8ristosD ;n locul oricărei mâncăriscumpe +i a !ulciurilor !e multe feluri, $mpo!oi/i cinstitele &oastre mese cu

pomenirea celor spuse aici#Să se ru+inee anomeul IF7, să fie făcut !e ru+ine iu!eul, să se ucure !e !o"melea!e&ărului cel inecre!incios +i să fie slă&it :omnul, Căruia sla&a +i puterea $n&ecii &ecilor, min#


IF% oan, 1>, ;.IFI )ac. 1, [email protected] Prin: K'" facem pe om dup" cipul ostruL.IFF Prin: KTi a f"cut Dumnezeu pe omL.IFM )ac. 1, [email protected]

)ac. 1, 2I.IF7 -nomeu, eretic arian eAtremist, care t"!"duia deofiin%imea )iului cu $at"l, sus%inând c" )iul nu are nici o asem"nare cu $at"l.



Sfântul Vasile cel mare ; 2milii *i cu/ântări





!octorii foarte amare, tot a+a +i postul, &re!nic cu a!e&ărat !e acest nume, cân! pătrun!e $n suflet, omoară păcatul ascuns $n a!ânc#

Rn&e-*i $a#ul tău şi !#ală-*i fa*a ta. Cu&intele acestea ale Scripturii te !uc la

taine# Cel uns a fost uns, cel spălat a fost spălat# 2u $n!reaptă această poruncă lasufletD =n"e capul cu un"ere sfântă, ca să aun"i părta+ al lui 8ristos +i a+aapropie-te !e post#

u-/i ascun!e fa/a ca actoriiD <a/a /i-o ascuni atunci cân! &rei să nu-/i !e&ăluisufletul# Ei-o ascuni cu minciuna, ca +i cu un &oal# Să nu fii actorD ctorul$nfă/i+eaă pe scenă persoane străine# 1ste ro, !ar o face pe stăpânulD 1ste om!e rân!, +i o face pe $mpăratul# 2ot a+a +i $n &ia/a aceasta# ul/i oameniteatralieaă, ca pe o scenă, &ia/a lor una au $n inimă +i alta arată oamenilor#

u-/i ascun!e !eci fa/aD Ceea ce e+ti, aceea arată-teD u lua $nfă/i+are tristă,căutân! să fii slă&it pentru că pari $nfrânat# <acerea !e ine trâmi/ată n-arefolos, iar postul !at $n &ilea" n-are câ+ti"# Că faptele une, făcute numai pentru afi &ăute !e oameni, nu-+i !uc roa!ele $n &eacul !e apoi, ci iau sfâr+it o!ată culau!ele lumii# lear"ă a+a!ar cu ucurie la !arul postuluiD Postul e un !ar !in

ătrâni# u s-a $n&echit, nici n-a $mătrânitD 1 tot!eauna nou, e &e+nic $n floare#

Socote+ti oare că pun $nceputul postului o!ată cu !area le"ii u# Postul e mai&echi ca le"ea# :acă &ei a&ea ră!are, &ei &e!ea că spusele mele sunt a!e&ărate#Să nu socote+ti că postul a $nceput cu iua cură/irii poruncită poporului lui

4sraiel $n a ecea i a lunii a +aptea# uD Străate istoria sfântă, cercetea-o, ca săafli $nceputul postuluiD Postul nu-i !escoperire nouă# 1 un o!or al strămo+ilor# Gie &re!nic !e respect tot ce e &echi# Aespectă !eci &echimea postuluiD re aceea+i&ârstă ca +i omenirea#

7e&ea #!tului a f!t 'ată +n #ara'i!. A'am a #rimit +ntâia ară #Urun$a 'ea #!ti9 R4u mân$a*i 'in #mul $unştin*ei inelui şi răului. Cu&ântul' Zumânca/i[ este o le"e a postului +i $nfrânării# :acă 1&a ar fi postit +i n-ar fimâncat !in pom, n-am mai fi a&ut treuin/ă !e postul !e acum, că Zn-au

treuin/ă cei sănăto+i !e !octori, ci cei olna&i[ # 4e-am +mlnăvit #rin #ă$at,!ă ne vin'e$ăm #rin #$ăin*ă" 5ar #$ăin*a fără #!t e!te ne#utin$ia!ă.

În'rea#tă-te, 'ar, +naintea lui Dumnezeu #rin #!t. ai mult chipul $n care autrăit primii oameni $n Aai este o ima"ine a postului, nu numai pentru că !ucân!o &ia/ă $n"erească aunseseră, prin cumpătare, la asemănarea cu $n"erii, ci +i

pentru că nu erau cunoscute locuitorilor para!isului toate cele născocite maitâriu !e om' nici ăutul &inului, nici tăiatul animalelor, nici toate cele câtetulură mintea omenească#

4-am #!tit, şi am f!t alun&a*i 'in 8ai" Să #!tim, 'ar, $a !ă ne +ntar$em +n 8ai" u &ei că @aăr a intrat prin post $n para!is u imita neascultarea 1&eiD



u lua !in nou sfătuitor pe' +arpe, care ne sfătuie+te să mâncăm, ca să ne cru/ămtrupulD u-/i "ăsi scuă $n oala trupului sau $n slăiciuneD 4u-mi !#une mie!$uzele" S#une-le lui Dumnezeu, are ştie ttul" Îmi !#ui $ă nu #*i !ă

#!teşti" Dar !ă te &hiftuieşti +n tate zilele vie*ii tale şi !ă-*i !triveşti tru#ul

!u &reutatea mân$ărurilr #*i C Gtiu că !octorii nu prescriu olna&ilor mâncăruri felurite, ci post +i $nfrânare# um 'arC Da$ă #*i !ă #!teşti şi !ă te+nfrânezi $ân' eşti lnav, #entru $e !#ui $ă nu #*i !- fa$i $ân' eşti !ănăt! C Ce este mai u+or pentru stomac' să petreacă noaptea cu o mâncareu+oară sau să stea $mpo&ărat !e mul/imea mâncărurilor :ar, mai ine spus, nusă stea, ci să se $ntoarcă necontenit +i pe o parte +i pe alta, rupân!u-se +istr$mtorân!u-se , afară numai !acă &ei spune că +i corăierii sal&eaă mai u+or !e la $nec o coraie $ncărcată cu po&eri !ecât una mai sprintenă +i mai u+oară#@ucrurile, $nsă, se petrec cu totul !impotri&ă' o mică $năl/are a &alurilor !ă lafun! o coraie $ncărcată cu multe po&eri, pe cân! o coraie cu o $ncărcătură

potri&ită trece u+or prin furtună, că n-o $mpie!ică nimic să plutească pe !easupra&alurilor# 2ot a+a se $ntâmplă +i cu trupurile oamenilor# ;mpo&ărate necontenit cu

prea multă mâncare, trupurile se $molnă&esc cu u+urin/ă !ar !acă folosescmâncare pu/ină +i u+oară scapă +i !e suferin/a pe care o a+teaptă !e pe urma

olii, ca !e o furtună ce se porne+te $mpotri&a lor, !ar se !epărteaă +i !esuferin/a care $ncepe a se i&i, ca !e o ciocnire cu o stâncă !in milocul mării#Stomacul, care are menirea să $ntre/ină trupul, mistuie cu u+urin/ă mâncărurilesimple +i u+oare !ar !acă i se !au mâncăruri costisitoare +i felurite, nu poate săle mistuie +i !ă na+tere la fel !e fel !e oli#

:ar să ne $ntoarcem cu&ântul nostru la istoria postului# Să arătăm cât este !e&echi, să arătăm că to/i sfin/ii l-au primit, ca pe o mo+tenire strămo+ească, +i l-au

păit, transmi/$n!u-% !in tată $n fiu# +a s-a păstrat acest un +i a auns, !inneam $n neam, până la noi#

În 8ai nu era vin, nu !e tăiau vite şi ni$i nu !e mân$a $arne. Du#ă #t# aa#ărut vinul. Du#ă #t# !-a !#u!9 R%ân$a*i 'e tate $a #e iara ver'e. Cân!n-a mai fost nă!e!e !e !esă&âr+ire, s-a $n"ă!uit ca omul să se $nfrupte !in toate

aceste lucruri# ;nainte !e potop, nu se cuno+tea &inul !o&a!ă oe, care nu +tiace-i &inul# u se i&ise $ncă &inul $n &ia/a oamenilor +i nici nu aunsese oicei

ăutul &inului# oe n-a &ăut pe un alt om ân! &in +i nici el nu $ncercase "ustul&inului, a+a că fără să-+i !ea seama a fost &ătămat !e &in# R4e, !#une

S$ri#tura, a !ă'it vie, a ăut 'in i'ul ei şi !-a +mătat , nu pentru că era e/i&,ci pentru că nu +tia cât treuie să ea# :eci, !escoperirea ăutului !e &in estemai nouă !ecât para!isul, a+a că postul este foarte &echi#

Gtim că oise prin post s-a urcat $n munte# Că n-ar fi $n!rănit să se apropie !e

&ârful muntelui care fume"a, nici n-ar fi cuteat să $ntre $n nor, !acă n-ar fi fost$narmat cu postul# Prin post a primit poruncile scrise pe plăci !e !e"etul lui





$ntre" poporul să postească, ca să $n!repte răutatea oamenilor, pricinuită !e!esfătare +i !e &ia/ă !esfrânată#

Ce fel !e &ia/ă a a&ut 1lisei Prin ce a reu+it 1lisei să fie "ă!uit !e

sunamiteancă Prin ce ospăta 1lisei pe profe/i are nu cu ieruri sălatice +icu pu/ină făină $mplinea le"ea "ă!uirii Cân! oaspe/ii au mâncat o!ată cucelelalte &er!e/uri +i o uruiană otră&itoare erau să moară !acă n-ar fi fost!istrusă otra&a prin ru"ăciunea postitorului #

i, $a !ă !#un #e !$urt, #!tul i-a a2utat #e t*i !fin*ii !ă vie*uia!$ă #trivit vii lui Dumnezeu.1istă o piatră, numită amianta, pe care focul n-o mistuie cân! e pusă la flacără

pare că s-a prefăcut $n cărune !ar cân! e scoasă !in foc, se face mai curată, ca+i cân! ar fi fost spălată cu apă# 2ot a+a erau +i trupurile celor trei tineri !inBailon# Prin post au căpătat firea amiantei# ;n &ăpaia cea mare a cuptorului, ca+i cum ar fi a&ut !e aur trupurile lor, n-au fost &ătăma/i !in pricina focului# aimult chiar, s-au arătat mai puternici !ecât aurul, că focul nu i-a topit, ci i-a lăsat$ntre"i# Gi !oar nimic nu putea reista acelei &ăpăi, hrănită mereu cu catran, cusmoală +i cu &reascuri, care ie+ea afară !in cuptor ca la patrueci +i nouă !e co/i,că !istru"ea totul !in ur, mistuin! mul/i hal!eeni# :ar cei trei tineri, pentru căau intrat $n cuptor $nto&ără+i/i !e post, au călcat $n picioare focul acela cumplit +iau respirat, $n acea &ăpaie mare, aer plăcut +i răcoros# Pentru ce Pentru că aufost hrăni/i !e postD <ocul n-a $n!rănit să se atin"ă nici !e părul capului lor#

:aniil, Zăratul !oririlor[ , care n-a mâncat pâine +i n-a ăut apă treisăptămâni, cân! a fost aruncat $n "roapa cu lei, a $n&ă/at +i pe lei să postească#Ca +i cum i-ar fi fost trupul făcut !in piatră sau !in altă materie tare, leii n-au

putut să-+i $nfi"ă !in/ii $n el# Postul a călit trupul lui :aniil ca pe o călitură !efier, $ncât aun"ân! !e neiruit,leii nici n-au !eschis "ura $mpotri&a sfântului#

Postul a stins puterea focului, postul a încis !urile leilor. Postul trimite ru!"ciunile la cer, dându/le aripi în drumul lor spre

în"l%ime. Postul este creşterea caselor, mama s"n"t"%ii, peda!o!ul tinere%ii, podoaba b"trânilor, tovar"ş bun de drum celor ce c"l"toresc, tovar"şcredincios al so%ilor.

Băratul nu pune la $n!oială cinstea casei sale cân! &e!e că femeia lui poste+tenici femeia nu se tope+te !e "eloie cân! ăratul său sfin/e+te postul# Cine +i-a$mpu/inat unurile casei cân! a postit umără astăi unurile pe care le ai $ncasă +i numără-le +i !upă ce-ai postit# u &a lipsi nimic !in cele !in casă !in

pricina postului# ici o &ietate nu-+i plân"e moartea# icăieri nu-i sân"e, pentrucă pântecele cel ne$n!uplecat n-a mai !at nici o poruncă $mpotri&a &ietă/ilor#



Cu/itul ucătarilor s-a lini+tit' masa se mul/ume+te cu cele ce răsar sin"ure !in pământ#

Saatul a fost !at iu!eilor Zca să se o!ihnească &ita ta +i roul tău[, spune

Scriptura# Postul să fie o!ihnă slu"ilor, care te sluesc $n toată &remeaD!ihne+te-/i ucătarulD :ă liertate celui ce-/i slue+te la masăD pre+te mânacelui ce-/i toarnă &inD Să contenească o!ată +i cel me+ter la facerea feluritelor !ulciuriD Să se lini+tească o!ată +i casa !e "omote nenumărate, !e fum, !emirosuri !e fripturi, !e cei ce alear"ă $n sus +i $n os, care sluesc pântecelui caunui stăpân ne$n!uplecatD Gi cei care percep impoite $n"ă!uie câteo!atăsupu+ilor să aiă pu/ină liertate# :eci să !ea +i pântecele pu/ină o!ihnă "uriiDSă facă pântecele cu noi un armisti/iu !e cinci ile, el care tot!eauna cere +inicio!ată nu $nceteaă el care ia astăi +i mâine nu-+i a!uce aminte# Cân!

pântecele e plin, !ă lec/ii !e $nfrânare cân! e "ol, uită !e lec/iile !ate#

Postul nu +tie ce-i camăta# asa celui ce poste+te nu miroase a procente# Peorfanul celui ce-a postit nu-% $nău+ă !atoriile părinte+ti ca ni+te +erpi care se$ncolăcesc $n urul lui# ai mult, postul $i !ă prile !e ucurie# :upă cum seteaface plăcută ăutura, iar foamea, cân! se i&e+te, face ca masa să fie !orită, tota+a +i postul $n&esele+te pe cel ce mănâncă# Că postul, a+eân!u-se la miloc +i$ntrerupân! necontenita !esfătare cu mâncăruri, face să /i se pară mâncareanespus !e plăcută, ca ce&a nou +i necunoscut# :eci, !acă &oie+ti să-/i fie masa!orită, prime+te schimarea pe care o a!uce postulD:ar tu, cuprins !e pofta !e a

mânca numai unătă/i, ai !istrus, fără să-/i !ai seama, pofta !e mâncare# :in!orin/a !e plăcere, ai alun"at plăcerea# :a, nici un lucru nu este atât !e !orit$ncât să n-aun"ă !e !ispre/uit, !acă te !esfătei necontenit !e el# Că ne ucurămmai mult !e acele lucruri pe care le !oân!im mai rar#

@a fel +i Creatorul nostru a făcut ca prin schimarea pusă !e 1l $n &ia/ă să ne ucurăm !e cele ce ne !ăruie+te# u &ei că +i soarele este mai strălucitor !upătrecerea nop/ii, pri&e"herea mai !ulce !upă somn, iar sănătatea mai !orită !upă

oală Gi masa !eci este mai plăcută !upă post# ceasta atât pentru cei o"a/i +i

cu masa $mel+u"ată, cât +i pentru cei care au o masă sărăcăcioasă +i$ntâmplătoare#

2eme-te !e pil!a o"atuluiD asa $mel+u"ată, !e care s-a !esfătat tot timpul&ie/ii lui, l-a aruncat $n focul "heenii# Se pârolea $n &ăpaia cuptorului, nu pentrucă era $n&inuit !e ne!reptate, ci !e prea multă mâncare +i !esfătare# Ca săstin"em acel foc, a&em ne&oie !eci !e apă#

:ar postul nu-i folositor numai pentru &ia/a !e !incolo, ci-i folositor chiar

pentru trupul nostru# 2rupurile cele mai sănătoase se $molnă&esc +i-+i schimăstarea sănătă/ii, fiin!că firea oose+te +i nu poate suporta po&ara unei sănătă/i





+nnieşte mul $el 'inăuntru +i' RAtun$i !unt #uterni$ $ân' !unt ne#utin$i!.

Pentru ce nu &rei să !ispre/uie+ti mâncărurile cele stricăcioase Pentru ce nu

&rei să !ore+ti masa cea !in ;mpără/ia Cerurilor, pe care /i-o pre"ăte+te postul !eaici u +tii oare că prin mâncare nemăsurată $n"ra+i &iermele ce te &a chinuiCare om $n!estulat cu hrană $mel+u"ată +i a trăit $ntr-o necontenită !esfătare a

primit &reun har !uho&nicesc oise, ca să primească a !oua oară le"ea, atreuit să mai postească o !ată# ini&itenii, !acă n-ar fi pus +i &itele la post, n-ar fi scăpat !e nenorocirea ce-i amenin/a# le căror oase au rămas oare $n pustieare nu ale acelora care !oreau să mănânce carne ceia, atâta &reme cât s-aumul/umit cu mana +i cu apa !in piatră, au $n&ins pe e"ipteni, au mers pe mare +i$n semin/iile lor nu era olna&# :ar cân! +i-au a!us aminte !e căl!ările cucărnuri , cân! s-au $ntors, prin poftele lor, $n 1"ipt, n-au mai &ăut pământulfă"ă!uin/ei#

4u te +nfri$şează #il'a a$ea!taC 4u te $utremuri are 'e &rzăvia lă$miei,$are te #ate li#!i 'e unătă*ile nă'ă2'uite C ici $n/eleptul :aniil n-ar fi &ăut&e!eniile, !e nu-+i făcea prin post mai curat +i mai luminat sufletul# âncărurile"rase ri!ică $n sus un fel !e auri $ntuneco+i, care, ca un nor !es, $mpie!icăluminile Sfântului :uh să se cooare asupra min/ii#

:a, +i $n"erii au o mâncareD Gi mâncarea lor este pâinea, că spune profetul'

R/âine +n&erea!$ă a mân$at mul . âncarea lor nu e nici carnea, nici &inul,nimic !in cele atât !e râ&nite !e cei roi/i pântecelui#

Postul este o armă $mpotri&a o+tirii !racilor, că spune :omnul' R4eamul a$e!tanu ie!e 'e$ât #rin ru&ă$iune şi #rin #!t .

tât !e mari sunt unătă/ile ce le a&em !e pe urma postuluiD ;muiarea, $nsă,este cel !intâi pas pe calea !esfrâului# !ată cu petrecerea, cu e/ia +i cumâncărurile pre"ătite cu multă "riă, &ine +i tot felul !e !esfrânare !oitocească#

:in pricina poftei o!răslite $n suflet !e pe urma $muiării cu mâncare +i cu &in,oamenii aun" ca ni+te armăsari $n&er+una/i# @e"ăturile nefire+ti !intre oamenisunt !atorate e/i&ilor ei caută pe femeie $n ărat +i pe ărat $n femeie#Postul, !impotri&ă, cunoa+te măsura chiar $n căsnicie +i, osân!in! lipsa !emăsură chiar $n cele $n"ă!uite !e le"e, lasă ră"a potri&it stăruin/ei $n ru"ăciune#

:ar nu măr"ini folosul postului numai la $n!epărtarea !e mâncareD A'evăratul #!t !tă +n +n'e#ărtarea 'e #ă$ate.

RDezlea&ă ri$e le&ătură a ne're#tă*ii . 2reci cu &e!erea insulta ce /i-a pricinuit aproapele, iartă-i păcateleD



R4u #!ti*i +n 2u'e$ă*i şi +n $erturi . ⇒ u m"nânci carne, dar m"nânci pe fratele t"uW⇒ $e ab%ii de la vin, dar nu/%i st"pâneşti oc"rileW

⇒ Posteşti toat" ziua, aştep%i s" vin" seara, ca s" m"nânci, dar î%iceltuieşti toat" ziua în 8udec"%iW

Rai 'e $ei $e !e +mată, 'ar nu 'e vin . ⇒ ânia este o e/ie a sufletului $l face pe om fără !e u!ecată ca +i &inul#⇒ 2riste/ea este +i ea o e/ie, că tulură mintea#⇒ <rica, cân! ia na+tere fără !e moti&, este o altă e/ie#

R%ântuie !ufletul meu 'e fri$a vră2maşului, !#une S$ri#tura . i, $a !ă !#un #e !$urt, fie$are 'in !tările !ufleteşiti, $are tulură mintea, #ate !ă fie numită #e ună 're#tate e*ie. ân!e+te-te la omul mânios cât este !e eat !e patimăD u mai este stăpân pe el $nsu+i nu se mai cunoa+te pe el +i nici nu cunoa+te pecei !e fa/ă ca $ntr-o luptă !e noapte, pune mâna pe tot ce apucă, se năpuste+teasupra tuturor, spune ce-i &ine la "ură nu poate fi oprit $nură, lo&e+te,amenin/ă, se ură, stri"ă, plesne+te# <u"i !e această e/ie, !ar nu primi nici e/ia

pricinuită !e &inD u căuta să ei &in $nainte !e a $ncepe postulD Să nu-/iser&ească e/ia călăuă spre post# Be/ia nu este u+ă spre post, nici a&ari/ia u+ăspre !reptate, nici !esfrânarea u+ă spre castitate, +i ca să spun pe scurt, nu se

poate intra la &irtute prin &iciu#

ltă u+ă !uce la postD Be/ia !uce la !esfrâu# @a post !uce cumpătarea# tletul,$nainte !e a se !uce la $ntreceri, se eerciteaă cel care poste+te, $nainte !e a

posti, se $nfrâneaă# u te !e!a e/iei $nainte !e aceste cinci ile !e post, ca +icum ai &rea să-/i sco/i pa"uă pentru ilele câte &ei posti +i ca +i cum ai &rea să$n+eli pe @e"iuitor# 2e ostene+ti a!arnic !acă-/i chinuie+ti trupul, !ar nu-/itămă!uie+ti &iciul# Cămara $n care, prin e/ie, $/i !epoitei &inul este nesi"urătorni $ntr-un &as "ăurit# Vinul cur"e, luân!u-+i !rumul său, iar la fun! rămâne

păcatul# Slu"a fu"e !e la un stăpân ătău+, tu $nsă, rămâi $n slua &inului, !e+ite lo&e+te $n cap $n fiecare i# ăsura cea mai ună pentru ăutul &inului estetreuin/a trupului# :acă &ei !epă+i hotarele acestei măsuri, a !oua i te &ei sculacu capul "reu, neo!ihnit, ame/it, cu "ura plină !e miros "reu !e &in /i se &a

părea că toate se $n&ârt $n urul tău, că toate se clatină# Be/ia a!uce somn, fratelemor/ii, !ar +i o &e"here, care se aseamănă cu &isurile#

tii are $ine e!te el #e are ai !ă-7 #rimeşti $ân' te +m#ărtăşeşti C =!te el are ne-a fă&ă'uit9 R=u şi Tatăl %eu vm veni la el şi la el vm l$ui# Pentru

ce 4-o iei $nainte cu e/ia +i $nchii intrarea Stăpânului Pentru ce $n!emni pe



!u+man să ocupe mai !inainte intrările tale Be/ia nu prime+te pe :omnul e/iaalun"ă :uhul Sfânt# <umul alun"ă alinele, e/ia alun"ă harurile !uho&nice+ti#Postul este po!oaa ora+ului, stailitatea pie/ii, pacea caselor, sal&area a&erilor#Vrei să &ei nole/ea postului Compară seara !e astăi cu cea !e mâineD Vei

&e!ea ora+ul schimat $ntr-o lini+te a!âncă !in tulurat +i &ăpăiat cum era# +!ori ca iua !e astăi să se asemene cu iua !e mâine $n sfin/enie, iar ilei !emâine să nu-i lipsească nimic !in &eselia ilei !e astăi#

4ar :omnul, Care ne-a a!us până $n aceste ile, să ne !ea nouă, ca unor luptători,să arătăm, $n aceste lupte premer"ătoare, statornicia +i tăria inimii noastre, spre aaun"e la iua hotărâtă a $ncununării# cum, cu $ncununarea prănuiriimântuitoarelor patimi, iar $n &eacul ce &a să fie la !reapta u!ecată a lui 8ristos,cu $ncununarea răsplătirii faptelor să&âr+ite !e noi $n &ia/ă, că @ui se cu&inesla&a $n &eci, min#



2milia a II&a despre post

RÎn'emna*i, #re*i, #e ##r, zi$e Dmnul. >răi*i la ure$hile 5eru!alimului.;n!estulătoare este puterea cu&ântului să mărească celor elo+i râ&na, iar celor

lene+i +i trân!a&i să le !e+tepte elul# :e aceea "eneralii, cân! pornesc o+tirea larăoi, /in sol!a/ilor, $nainte !e $nceperea luptei, cu&ântări !e $mărătare iar $n!emnul lor are atâta putere, $ncât a!eseori $i face pe mul/i să !ispre/uiascămoartea# 2ot a+a +i profesorii !e "imnastică +i antrenorii, cân! !uc pe atle/i $narene, ca să ia parte la $ntreceri, le /in lun"i cu&ântări !e necesitatea ostenelilor

pentru !oân!irea coroanelor, iar $n urma acestor !iscursuri mul/i au fostcon&in+i să-+i pună $n prime!ie trupurile !e !ra"ul &ictoriei#

2reuie să /in, !ar, +i eu un cu&ânt !e $n!emn, cân! $i pornesc pe osta+ii lui8ristos la lupta $mpotri&a ne&ău/ilor !u+mani, cân! pre"ătesc pe atle/iicre!in/ei să !oân!ească, prin $nfrânare, cununile !reptă/ii#

Ce cu&ânt !e $mărătare să &ă /in Cei care se pre"ătesc !e răoi +i cei care seeerciteaă $n arenă treuie să-+i $ntre/ină ine trupul cu mâncare $mel+u"ată,

pentru că au !e $nfruntat mari ooseli, !ar cei care au !e luptat Znu $mpotri&asân"elui +i a cărnii, ci $mpotri&a $ncepătoriilor, $mpotri&a stăpâniilor, $mpotri&astăpânitorilor $ntunericului acestuia, $mpotri&a răută/ii[, treuie să se eercite, $n&e!erea luptei, prin $nfrânare +i prin post# =nt!elemnul $n"ra+ă pe atlet, iar

postul $ntăre+te pe cel cre!incios# Cu cât &ei $mpu/ina mai mult "reutatea

trupului, cu atât &ei face ca sufletul să strălucească !e sănătate !uho&nicească#Biruin/a asupra !u+manilor celor ne&ău/i n-o !oân!e+ti cu puterile trupului, cicu ră!area sufletului +i cu suferirea necaurilor#

Pentru cei ce postesc !e ună &oie, postul le este folositor tot timpul, pentru că!emonii nu $n!rănesc să atace pe cel ce poste+te, iar $n"erii, păitorii &ie/iinoastre, stau cu plăcere lân"ă cei care-+i cură/esc sufletul cu post# :ar cu multmai folositor este postul acum, cân! pre!icarea postului s-a &estit $n toată lumea#Că nu-i insulă, nu-i continent, nu-i popor, nici chiar $n păr/ile cele mai

$n!epărtate ale lumii, $n care să nu se fi pre!icat postul# Sol!a/i, !rume/i,corăieri, ne"ustori, cu to/ii au auit !e această poruncă a postului +i o primesccu ucurie# Să nu rămână, !eci, nimeni netrecut $n catalo"ul celor ce postescD ;nel sunt trecute toate neamurile, toate &ârstele +i toate !re"ătoriile#

;n fiecare iserică $n"erii $nscriu pe cei ce postesc# 4a aminte, !ar, ca nu cum&a!in pricina unei mici plăceri ce /i-o !au ucatele, să suferi pa"ua !e a nu fi$nscris !e $n"er, fu"in! !inaintea celui care $nroleaă osta+i# 1 mai mică

prime!ia cân! un sol!at aruncă pa&ăa +i fu"e !ecât atunci cân! un cre+tin

aruncă postul, arma cea tare +i puternică#



5şti bo!at 7 u insulta postul, socotindu/1 nevrednic s" stea cu tine lamas"W u/1 alun!a cu necinste din casa ta, biruit de desf"tare, ca nucumva postul s" te învinuiasc" înaintea Me!iuitorului posturilor, *are,

prin pedeapsa ce/%i va da, s" te supun", la un mult mai aspru post.

'"racul s" nu ia în b"taie de 8oc postul care alt"dat" a fost tovar"şul decas" şi de mas" al s"racului. )emeile s" posteasc" şi ele, c" şi lor le este postul tot atât de potrivit şide firesc ca şi respira%ia.*opiii s" fie ad"pa%i cu apa postului, ca şi plantele bine crescute.

B"trânilor le este uşor postul pentru c" de mult s/au obişnuit cu el.*"l"torilor postul le este tovar"ş bun de drum& îi face uşori şi sprinteni,

pe când îmbuibarea îi sileşte s" duc" poveri, s" poarte în spate !reut"%ilecu care s/au desf"tat.

Cân! sol!a/ii pleacă la luptă $ntr-o /ară $n!epărtată iau cu ei alimentele !etreuin/ă hranei, nu plăcerii# 4ar noi, care pornim la luptă cu !u+manii ne&ău/i,care ne "răim spre patria cea !e sus, nu treuie oare să ne mul/umim numai cucele !e treuin/ă hranei sufletului, mai ales că suntem necontenit pe câmpul !e

ătaie

;n!ură, !ar, toate suferin/ele, ca un un osta+D @uptă-te !upă toate re"ulile luptei,ca să fii $ncununat, +tiin! ine cu&intele apostolului' RTt $el $e !e lu#tă !e

+nfrânează 'e la tate.

m să &ă spun un "ân! ce mi-a &enit acum $n minte# erită să-l cunoa+te/i#Sol!a/ilor li se măre+te ra/ia !e hrană pe măsura eforturilor ce le !epun osta+ilor !uho&nice+ti, cu totul !impotri&ă' cel care are mai pu/ină hrană, acela are maimare !re"ătorie# Coiful nostru este altul !ecât coiful sol!a/ilor - al lor este !inaramă, al nostru !in nă!e!ea cea mântuitoare - pa&ăa lor este !in lemn sau !in

piele, a noastră, pa&ăa cre!in/ei# oi ne $mrăcăm cu plato+a !reptă/ii ei poartă o căma+ă !e ale# &em +i noi o saie cu care ne apărăm, saia :uhului,

ei, o saie !e fier# 2ot a+a, nu acela+i fel !e hrană face tăria celor !ouă o+tiri penoi ne $ntăresc !o"mele cre!in/ei, pe sol!a/i, $muiarea pântecelui#

Scur"erea anului ne-a a!us $n aceste ile !e post mult !orite# Să le primim cu!ra"oste, ca pe ni+te !oici ătrâne, cu care Biserica ne-a alăptat spre e&la&ie#Cân! &rei, !eci, să poste+ti, nu te posomor$ ca iu!eii, ci &esele+te-te, !upă cumscrie la 1&an"helie# u plân"e că-i &a fi foame pântecelui, ci &esele+te-te$mpreună cu sufletul !e !esfătările cele !uho&nice+ti# Gtii ce spune apostolul'RTru#ul #fteşte +m#triva Duhului, iar Duhul +m#triva tru#ului. Gi pentrucă unul se $mpotri&e+te celuilalt, să tăiem plăcerile trupului, spre a mări tăria







Săracilor, primi/i postul, to&ară+ul &ostru !e casă +i !e masăD Slu"ilor, primi/i postul, o!ihna necontenitelor &oastre osteneliD Bo"a/ilor, primi/i postul, !octorulcare &ă &in!ecă olile ce &ă &in !in pricina prea multelor mâncăruri, postul care,

prin schimarea mâncărurilor, &ă face mai plăcute ucatele !e care &ăsăturaseră/i !in oi+nuin/a cu eleDBolna&ilor, primi/i postul, mama sănătă/ii&oastreD Sănăto+ilor, primi/i postul, păitorul sănătă/ii &oastreD

;ntreaă pe !octori, +i-/i &or spune că este prime!ioasă o sănătate prea mare# :eaceea !octorii mic+oreaă, prin post, "reutatea trupurilor, pentru ca nu cum&a,!in pricina $n"ră+ării, să se curme puterea &ie/ii cu ună +tiin/ă !octoriimic+oreaă cu postul $n"ră+area trupului, ca printr-un nou fel !e hrană să-i !ealiertate trupului, iar stomacului putere# Postul este, !ar, folositor tuturor oamenilor +i tuturor trupurilor este potri&it pretutin!eni' $n case, $n pie/e,noaptea, iua, $n ora+e +i $n pustie#

+a!ar, pentru că postul ne !ăruie+te $n toate $mpreurările &ie/ii foloase atât !emari, să $l primim, !upă cu&ântul :omnului, cu ucurie, fără să ne $ntristăm cafă/arnicii +i să arătăm, fără să ne prefacem, ucuria sufletului#

Socot că nu treuie să mă stră!uiesc atât !e mult ca să &ă $n!emn să posti/i, câttreuie să &ă $n!emn să nu că!e/i astăi $n păcatul e/iei# :a, mul/i postesc fie!in oicei, fie că se ru+ineaă !e al/ii# ă tem, $nsă, !e e/ie, pe care iuitorii !e

&in o păstreaă ca pe o mo+tenire părintească# =nii, lipsi/i !e u!ecată, ca +i cumar pleca $ntr-o călătorie $n!epărtată, eau astăi mult &in, ca să le aun"ă pentrucele cinci ile !e post# :ar nu +tii oare că pântecele nu /ine ce a"i $n elPântecele este un araf necinstit, cămară nesi"ură# Pui $n el multe lucruri, !ar nu

păstreaă ce-i $ncre!in/ei +i face numai pa"uă#

Vei ca nu cum&a mâine, cân! &ei &eni la iserică, !upă ce te-ai $mătat ai, să /ise spună cele citite acum# RDmnul zi$e9 R4-am ale! #!tul a$e!ta " # Pentruce amesteci, !ar, cele ce nu se pot amesteca Ce părtă+ie este $ntre e/ie +i post

Ce le"ătură $ntre e/ie +i $nfrânare Ce le"ătură $ntre Biserica lui :umneeu +itemplul i!olilor Biserica lui :umneeu este loca+ul $n care locuie+te :uhul lui:umneeu, iar templu !e i!oli sunt cei care-+i mur!ăresc trupul cu e/ia# ?iua!e astăi este pri!&orul postului# Cel $ntinat $n pri!&or nu mai este &re!nic săintre $ntru cele sfinte# Slu"a care &rea să se $mpace cu stăpânul nu ia caspriinitor +i milocitor pe !u+manul Stăpânului# Be/ia este !u+man al lui:umneeu postul, $nceput al pocăin/ei# :eci, !acă &rei să &ii la :umneeu, fu"i!e e/ieD <u"i, ca nu cum&a să te $n!epărtei +i mai mult !e :umneeu#

:ar pentru ca postul să fie &re!nic !e lau!ă, nu-i !e auns numai să ne $nfr$măm!e la mâncăruri, treuie să postim post primit +i ineplăcut lui :umneeu# 4ar



postul a!e&ărat este $nstrăinarea !e păcat, $nfrânarea limii, oprirea mâniei,$n!epărtarea !e pofte, !e ârfeli, !e minciună, !e urământul strâm# @ipsaacestora este post a!e&ărat# ;n ele stă postul cel un#

Să ne !esfătăm $n :omnul, cu"etân! la cu&intele :uhului +i primin! poruncile+i $n&ă/ăturile mântuitoare, care ne $n!reaptă sufletele# Să ne ferească :umneeu!e postul cel cumplit, pe care +i profetul se sile+te să-l $n!epărtee prinru"ăciune, icân!' RDmnul nu va mr+ #rin famete !ufletele 're#*ilr +i'R4-am văzut #e $el 're#t #ără!it, ni$i !ămân*a lui $erşin' #âine . ;n acestecu&inte profetul n-a &orit !e pâinile cele materiale, că +tia că feciorii

patriarhului 4aco& se coorâseră $n 1"ipt pentru pâine, ci !e hrana cea!uho&nicească, prin care omul nostru lăuntric se !esă&âr+e+te# Să ne ferească,!eci, :umneeu !e postul cu care :omnul a amenin/at pe iu!ei' R5ată vin zile,

zi$e Dmnul, şi vi a'u$e #e!te #ământul a$e!ta famete, rău famete 'e #âine, ni$i !ete 'e a#ă, $i famete 'e a auzi $uvântul Dmnului# :reptulNu!ecător a a!us peste ei foametea aceea, pentru că a &ăut că trupul lor se$n"ră+a +i punea carne pe el, iar mintea le slăea !e lipsa hranei $n&ă/ăturilor a!e&ărului#

;n ilele ce &in, :uhul cel Sfânt &ă &a ospăta, cu ucurie, !iminea/a +i seara# imeni să nu lipsească !e ună &oie !e la acest ospă/ !uho&nicesc# Să luăm parte cu to/ii la paharul cel cumpătat pe care ;n/elepciunea l-a umplut +i ni l-a pus !eopotri&ă $naintea tuturor, ca fiecare să ea !in el atâta cât poate#

;n/elepciunea Rşi-a ame!te$at #aharul ei şi a 2un&hiat 2ertfele ei , a!ică Zhranacelor !esă&âr+i/i, ale căror sim/uri sunt !eprinse prin oi+nuin/ă să !eoseească

inele !e rău[ # Cu această hrană săturân!u-ne !in !estul, să !ea :umneeu săfim "ăsi/i &re!nici a lua parte la &eselia ospă/ului irelui, $n 8ristos 4isus:omnul nostru, Căruia sla&a +i puterea $n &eci, min#





Tru#ul, $a !ă !ăvârşea!$ă fa#tă, are nevie 'e tim#, 'e #rile2, 'e !teneli, 'ea2utătri şi 'e alte +nle!niri, mintea +n!ă 'ă naştere la &ân'uri +ntr- $li#ă şi le!ăvârşeşte fără !eală, iar &ân'urile $re!$ fără #ie'i$ă şi le e #trivită ri$evreme.

Se $ntâmplă uneori ca unuia !intre oamenii serio+i, mân!ru !e respectul ce i se!ă pentru faptele lui, $mrăcat pe !inafară $n haina $nfrânării, prin mi+careane&ăută a inimii lui, să aler"e mintea la locul păcatului, chiar cân! se află $nmilocul celor ce-lfericesc pentru &irtutea lui cu $nchipuirea a &ăut cele poftite+i-a ticluit o $ntâlnire ru+inoasă +i u"ră&in!u-+i lămurit plăcerea $n cămaraascunsă a inimii sale, a să&âr+it păcatul $nlăuntrul lui, fără !e martori,necunoscut !e nimeni, până &a &eni Cel Ce !escoperă cele ascunse ale$ntunericului +i &ă!e+te păcatele inimilor# <ere+te-te, !ar ca nu cum&a un cu&ântascuns $n inima ta să se prefacă $n păcat, pentru că R$el $e !e uită la femeie

#entru a #fti a şi !ăvârşit 'e!frânare +n inima !a. :a, păcatele să&âr+ite cutrupul sunt $mpie!icate !e multe pricini, !ar cel ce păcătuie+te cu "ân!ul

păcătuie+te tot atât !e repe!e pe cât a +i "ân!it# :eci acolo un!e că!erea este"ranică, acolo ni s-a poruncit să a&em +i paă mai puternică# :e aceea, ni s-aspus' R4u $umva un $uvânt a!$un! +n inima ta !ă !e #refa$ă +n #ă$at. :ar mai ine să &enim la cu&intele care $ncep tetul acestaD

R5a aminte 'e tine +n!u*i. <iecare animal are prin fire, !e la :umneeu,Creatorul lumii, instinctul conser&ării fiin/ei sale# :e cercetei temeinic totul,&ei &e!ea că cele mai multe animale se feresc instincti& !e tot ce le &atămă +i

iară+i printr-o pornire naturală, se $n!reaptă să mănânce numai ce le estefolositor#

ouă, $nsă, :umneeu, $n&ă/ătorul nostru, ne-a !at această mare poruncă ca noisă facem cu autorul ra/iunii ceea ce animalele fac !in instinct ne-a poruncit ca,

pe cele să&âr+ite !e animale instincti&, noi să le facem cu luare aminte +i cu ocontinuă supra&e"here a "ân!urilor, ca să putem păi cu stră+nicie !arurile !atenouă !e :umneeu' să fu"im !e păcat, !upă cum animalele fu" !e ierurileotră&itoare, să urmărim !reptatea, !upă cum ele caută iara cea hrănitoare# R5a

aminte 'e tine +n!u*i, $a !ă #*i 'e!ei $e-i vătămătr 'e $e-i mântuitr.

@uarea aminte este !ulă'⇒ una, prin care privim lumea încon8ur"toare cu ocii trupului&⇒ alta, prin care contempl"m pe cele nemateriale cu puterea ra%ional" a

sufletului.

:acă am spune că porunca Z4a aminte !e tine $nsu/i[ se referă la func/iunea&iuală a ochilor, ne &om con&in"e $n!ată că e cu neputin/ă# ;ntr-a!e&ăr, cum ar

putea omul să se cuprin!ă cu ochiul cu totul pe sine chiul nu poate să se &a!ănici pe sine nu aun"e să &a!ă cre+tetul capului, nu &e!e spatele, fa/a +i nici cum





trup, că este trecător, ci poartă "riă !e suflet, !e lucrul cel nemuritor# 5a !eama$u tată luarea aminte 'e tine +n!u*i, $a !ă ştii !ă +m#ar*i fie$ăruia $e-i 'e

fl!9 tru#ului, hrană şi +mră$ăminte !ufletului9 '&mele $re'in*ei, $reştereună, 'e#rin'erea virtu*ii, +n're#tarea #atimilr. u $n"ră+a mult trupul, nici

nu căuta să pui pe !ânsul multă carne, pentru că Rtru#ul #fteşte +m#triva'uhului, iar 'uhul +m#triva tru#ului, im#trivin'u-!e unul altuia . 4a seamaca nu cum&a $n"ră+ân! trupul să !ai multă putere păr/ii celei rele !in tine# :upăcum la talerele alan/ei !e $n"reunei un taler, u+urei pe celălalt, tot a+a cutrupul +i cu sufletul' mărirea unuia a!uce ne"re+it mic+orarea celuilalt# :acătrupul e "ras +i $n"reunat cu multă carne, mintea neapărat $+i $n!epline+te sla +ineputincios func/iunile sale !acă $nsă, sufletul e puternic +i prin $n!eletnicirea cufaptele +i "ân!urile une se ri!ică la propria sa măre/ie, atunci e firesc ca stareatrupului să se &e+teească#

Porunca !e a lua aminte !e tine $nsu/i este folositoare +i olna&ilor, !ar foarte potri&ită +i celor sănăto+i# :octorii poruncesc celor olna&i să ia aminte !e ei$n+i+i +i să nu ne"liee nimic !in cele ce sluesc la &in!ecarea lor# 2ot a+a +iCu&ântul, :octorul sufletelor noastre, &in!ecă, cu acest mic autor, sufletul$molnă&it !e păcat#

Z4a aminte !e tine $nsu/i[, ca !upă mărimea păcatului să prime+ti +i autorultratamentului# Ei-i mare +i "reu păcatul i ne&oie !e pocăin/ă a!âncă, !elacrimi amare, !e pri&e"heri $n!elun"ate +i !e post necontenit# Ei-i u+or +i mic

păcatul Să-/i fie +i căin/a la fel cu "re+eala# 4umai Rfă aminte 'e tine +n!u*i,$a !ă $unşti $ân' *i-i !ănăt! şi $ân' *i-i lnav !ufletul. ă mul*i ameni,'in #ri$ina marii lr neluări aminte, !uferă 'e li &rele, li 'e nevin'e$atşi ni$i a$eia nu ştiu $ă !unt lnavi. De a!ta mare e!te fl!ul a$e!tei #run$i $hiar #entru $ei !ănătşi $u fa#tele. De$i a$eeaşi #run$ă tămă'uieşte şi #e$ei lnavi, 'ar 'e!ăvârşeşte şi #e $ei !ănătşi.

<iecare !intre noi, cei ce suntem ucenici ai Cu&ântului, suntem sluitorii uneia!in sluele poruncite nouă !e 1&an"helie# Că $n casa cea mare, $n Biserica

aceasta, nu sunt numai tot felul !e &ase, !e aur, !e ar"int, !e lemn +i !e lut ci +ifelurite meserii# Că are casa lui :umneeu, care este Biserica :umneeului celui&iu' &ânători, călători, arhitec/i, i!ari, plu"ari, păstori, atle/i, osta+i#Porunca această scurtă se potri&e+te tuturor acestora, $mol!in! pe fiecare atât

pentru a să&âr+i cum treuie meseria lui, cât +i pentru a le stimula &oin/a#

5şti vân"tor, trimis de Domnul, *are a spus: Kat" 5u trimit vân"torimul%i şi ei îi vor vâna pe ei de pe orice munteL7 a aminte, cu foartemult" !ri8", s" nu/%i scape vânatul, ci s" aduci la #ântuitorul pe cei pe

care s"lb"tici%i de p"cat, i/ai prins prin cuvântul adev"rului.



5şti c"l"tor7 5şti la fel cu cel care spune aceast" ru!"ciune: Kîndreapt" paşii meiL . a aminte de tine însu%i, s" nu te r"t"ceşti din drum, s" nu teaba%i la dreapta sau la stân!a. #er!i pe calea cea împ"r"teasc"W

-ritectul s" pun" credin%ei trainic" temelie, care este isus Fristos.

Xidarul s" vad" cum zideşteW u cu lemne, cu iarb", cu trestie, ci cu aur,ar!int şi pietre pre%ioase.

5şti p"stor 7 a aminte s" nu ne!li8ezi ceva din îndatoririle tale de p"storW *are sunt acestea 7 Pe cel r"t"cit, întoarce/1& pe cel r"nit,oblo8eşte/1& pe cel bolnav, t"m"duieşte/1.

5şti plu!ar7 'ap" de 8ur împre8ur smocinul cel neroditor şi d"/i toateîn!ri8irile ca s" rodeasc" .

5şti ostaş7 'ufer" pentru 5van!elie , lupt" lupta cea bun": împotrivaduurilor r"ut"%ii, împotriva patimilor trupului la toat" arm"tura lui

Dumnezeu& nu te încurca în treburile vie%ii ca s" placi celui ce te/a înscrisîn oaste.

5şti atlet 7 Ka aminte de tine însu%iL ca nu cumva s" calci le!ile atletice,c" nimeni nu este încununat dac" nu lupt" dup" le!e. mit" pe Pavel, carealer!a, se lupta şi lovea. Ti tu, ca un bun lupt"tor, ai fiAat privirea

sufletului& acoper" p"r%ile slabe ale trupului, ap"rându/te cu mâinile& fiicu privirea necontenit a%intit" spre adversar W *ând aler!i, zoreşte sprecele dinainte& alear!" aşa ca s" primeşti premiul . *ând lup%i, lupt"împotriva duşmanilor nev"zu%i. -şa te vrea s" fii toat" via%a aceast"

porunc" a 'cripturiiW '" nu cazi în lupt", s" nu dormi, ci s" fii în frunte,cump"tat şi cu luare aminte de tine însu%i.

u-mi &a aun"e iua să po&estesc câtă putere are această poruncă !in Scriptură+i cât este !e potri&ită tuturor celor ce sluesc 1&an"heliei lui 8ristos#

R5a aminte 'e tine +n!u*i" Fii treaz, !fătuieşte-te, #ăzeşte $ele #rezente, #artă &ri2ă 'e $ele viitare" 4u #ără!i, 'in #ri$ina lenei, $ele 'e fa*ă şi ni$i nu-*i +n$hi#ui $ă ai +n mână $ele $e nu !unt şi #ate ni$i nu vr fi.

u este oare o "re+eală firească la tineri, !atorită u+urătă/ii min/ii lor, !e a socotică au tot ce nă!ă!uiesc ;n lini+tea nop/ii sau cân! au ră"a $+i fac planuriirealiaile +i cu u+urătatea min/ii lor, sunt purta/i !e colo-colo $+i ima"ineaă&ia/ă strălucită, căsătorie o"ată, copii mul/i, ătrâne/i a!ânci, cinste !e la to/ioamenii# poi, pentru că nimic nu le poate opri nă!e!ile, se $nal/ă cu mintea lacele mai măre/e situa/ii pe care le pot a&ea oamenii' $+i $nchipuie că au să aiăcase frumoase +i mari, pline cu tot felul !e oiecte !e pre/ le $nconoară cu atâta

pământ cât ima"ina/ia lor !e+artă poate să-l taie !in tot pământul lumii, iar recoltele o"ate ale acestor $ntinse !omenii le strân" $n hamare ima"inare# @aacestea mai a!au"ă cirei !e &ite, mul/ime nenumărată !e slu"i, !emnită/i







pentru tine, calea c"tre Dumnezeu, prin îndeplinirea poruncilor& pentru tine, pre!"tit" +mp"r"%ia *erurilor& pentru tine, cununile drept"%ii !"tite %ie, celui ce pentru virtute nu fu!i deostenelile virtu%ii.

:acă &ei lua aminte !e tine $nsu/i &ei "ăsi $n urul tău $ncă mai multe frumuse/i+i unătă/i !ecât acestea# 2e &ei !esfăta cu cele ce ai +i nu te &ei supăra !e celece-/i lipsesc# Să ai necontenit $naintea ochilor porunca aceastaD ;/i &a fi !e mareautor#

De #il'ă9 a #u! mânia !tă#ânire #e &ân'urile tale şi, +m#in! 'e furie, r!teşti $uvinte ne$uviin$ia!e şi fa$i fa#te $um#lite şi !ălati$eC :acă &ei lua aminte!e tine $nsu/i, &ei potoli mânia ca pe un mân nesupus +i ne$nfrânat, atin"ân!-o

cu lo&itura ra/iunii ca +i cum ai atin"e-o cu o &ar"ă $/i &ei stăpâni lima +i nu-/i&ei $n!repta mâinile spre cel ce te-a mâniat#

5arăşi9 năvăle!$ #fte rele şi, $a un tăun, +*i a*â*ă !ufletul !#re #rniri ne!tă#ânite şi 'e!frânateC :acă &ei lua aminte !e tine $nsu/i, $/i &ei aminti că

plăcerea !e acum &a a&ea sfâr+it amar, că "â!ilirea !e acum !in trupul tău, pricinuită !e plăcere, &a na+te &iermele cel $n&eninat care te &a munci $n &eci $nia! +i că $nflăcărarea trupului &a aun"e mama focului &e+nic# 1i ine, atunci

plăcerile &or pleca $n!ată, fu"ărite +i minunată potolire +i lini+te se &a po"or$ $nsufletul tău, a+a cum se potole+te "ălă"ia unor slunice ur!alnice la sosireaunei stăpâne $n/elepte#

Z4a aminte, !ar, !e tine $nsu/i[ # Cunoa+te că o parte a sufletului tău estera/ională +i cu"etătoare iar alta, ira/ională +i pătima+ă# 1 firesc ca prima săcon!ucă, iar cealaltă să asculte +i să se supună ra/iunii# :eci să nu la+i cara/iunea, fiin! roită, să aun"ă scla&a patimilor, !ar iară+i, nici să $n"ă!ui

patimilor să se ri!ice $mpotri&a ra/iunii +i să pună stăpâ$nire pe suflet#

ai mult, luarea aminte +i stu!ierea atentă a propriei tale persoane te &a con!uce+i la cunoa+terea lui :umneeu# :acă iei aminte la tine $nsu/i nu mai ai ne&oiesă !escoperi pe Creator $n celelalte creaturi &ei contempla $n tine $nsu/i, ca $ntr-un microcosmos, marea $n/elepciune a Creatorului tău# :in sufletul tăunecorporal &ei cunoa+te că +i :umneeu este necorporal, că nu e circumscris $nspa/iu, pentru că nici mintea ta nu a&ea mai $nainte +e!ere $n spa/iu, ci aun"e $nspa/iu prin unirea sa cu trupul# Vei cre!e că :umneeu este ne&ăut, "ân!in!u-tela sufletul tău că +i el nu poate fi &ăut cu ochii trupului# :a, !ufletul n-are ni$i $ulare, ni$i frmă, ni$i nu #ate fi 'efinit #rin vre $ara$terizare materială,$i !e $unaşte numai 'in fun$*iunile !ale. Tt aşa şi Dumnezeu nu $ăuta !ă-7

+n*ele&i $u a2utrul $hilr, $i, +n&ă'uin'u-i min*ii $re'in*a, $aută !ă ai +n*ele&ere !#irituală 'e!#re =l" A'miră #e %eşter #entru $hi#ul minunat #rin



$are a le&at !ufletul tău $u tru#ul, +n$ât !ufletul !ă !e +ntin'ă #ână lae?tremită*ile tru#ului, fă$ân' unitare mă'ularele $ele mai 'e!eite aletru#ului.

ân!e+ite-te la puterea pe care sufletul o !ă trupului, la !ra"ostea trupului pentru suflet' trupul prime+te !e la suflet &ia/a, iar sufletul !e la trup, !urerile#ân!e+te-te ce minunate cămăru/e are sufletul pentru păstrarea cuno+tin/elorDCuno+tin/ele noi !oân!ite nu $ntunecă pe cele mai !e !inainte, ele sunt păstrateneamestecate +i clare, săpate $n partea con!ucătoare a sufletului, ca $ntr-ocoloană !e aramă# ân!e+te-te, apoi, că sufletul $+i pier!e propria frumuse/e!acă alunecă spre patimile trupului +i iară+i, !acă se cură/ă !e urâ/enia pricinuită!e &iciu, se $nal/ă prin &irtute la asemănarea cu Creatorul#

Da$ă vrei, 'u#ă $e ai #rivit !ufletul, #riveşte şi al$ătuirea tru#ului şi a'miră$e l$aş #trivit a $reat Dumnezeu !ufletului. Dintre tate vie*uitarele numai

#e m l-a $reat Dumnezeu $u fa$ultatea 'e a !ta 're#t. Ca să cuno+ti, !in poi/ia lui, că &ia/a ta este o ori"ine !umneeiască# 2oate patrupe!ele pri&esc la pământ +i sunt plecate spre pântece numai omul are pri&irea "ata spre cer, ca sănu se $n!eletnicească cu pântecele, nici cu pasiunile cele !e su pântece, ci săaiă toată pornirea lui spre $năl/ime#

⇒ -poi, aşezând capul în partea cea mai de sus a trupului, a pus în el celemai alese sim%iri. -colo sunt vederea, auzul, !ustul şi mirosul, aşezatetoate aproape unele de altele. Ti cu toate c" sunt în!esuite într/un loc

foarte în!ust, nici una din ele nu împiedic" func%iunea celei dinvecin"tate.

⇒ 3cii au luat locul cel mai înalt, ca nici una din p"r%ile trupului s" nu le stea în cale& stau sub o mic" ieşitur" a sprâncenelor şi/şi îndreapt" privirile drept înainte din cel mai înalt punct al trupului.

⇒ Srecile iar"şi nu se descid în linie dreapt", ci primesc sunetele din aer printr/un drum întortociat. Ti acesta/i tot semn de cea mai înalt"în%elepciuneW Pe de o parte ca sunetul s" p"trund" în urece neîmpiedicat

şi s" r"sune mai bine izbindu/se de cotiturile urecii, iar pe de alt" parte s" nu cad" în urece ceva din afar" spre a împiedica sim%ul auzului.

⇒ Sit"/te şi la limb"W *ât e de moale şi cât de uşor se întoarce şi într/o parte şi în alta, ca prin varietatea mişc"rilor ei s" îndeplineasc" toatenevoile vorbiriiW

⇒ Din%ii, la rândul lor, sunt şi or!anele vorbirii / c" dau limbii spri8in puternic / dar şi slu8itorii ranei, c" unii o taie, iar al%ii o f"râmi%eaz".

Gi a+a !acă &ei cerceta cu aten/ia cu&enită +i toate celelalte or"ane ale trupului,!acă &ei cunoa+te ine cum este tras aerul $n plămâni, cum este păstrată căl!ura



$n inimă, !acă &ei cunoa+te or"anele mistuirii +i canalele prin care circulăsân"ele, atunci !in toate &ei &e!ea a!âncă $n/elepciune a Creatorului tău +i &eispune +i tu ca profetul ' Zinunată este +tiin/a 2a, mai presus !e mine[ #

+a!ar, Zia aminte la tine $nsu/i[, ca să iei aminte la :umneeu, Căruia sla&a +i puterea $n &ecii &ecilor# min#



2milia a IV&a despre mul%umire

/i auit cu&intele spuse !e apostol tesalonicenilor, $n care le !ă le"i pentru$ntrea"a &ia/ă# Pa&el a !at $n&ă/ătura sa celor !in urul său, !ar folosul ei se$ntin!e la $ntrea"a &ia/ă omenească#Ru$ura*i-vă #ururea, a !#u! /avel, ru&a*i-vă ne+n$etat, mul*umi*i #entru tate

Ce $nseamnă a ne ucura, care-i folosul ce-% a&em !e aici +i cum e cu putin/ă săne ru"ăm ne$ncetat +i să mul/umim lui :umneeu pentru toate, &ă &oi spune, pecât &oi putea, pu/in mai târiu# cum, $nsă, treuie, mai $ntâi, să &ă &oresc !ecele ce spun potri&nicii no+tri, care ne $n&inuiesc că este cu neputin/ă !e$n!eplinit porunca aceasta#

Ce &irtute este, spun ei, să petrecem iua +i noaptea &eseli +i ucuro+i, $ntr-onecontenită &eselie sufletească Cum e cu putin/ă să facem asta, cân! fără &oianoastră, ne $nconură mii +i mii !e necauri care cooară neapărat triste/e $nsufletul nostru, !in pricina căreia a ne ucura +i a ne &eseli este cu mult mai cuneputin/ă !ecât a nu sim/i usturime cân! stăm pe căruni aprin+i +i !e a nu sufericân! suntem $n/epa/i

Poate că unii !in cei !e aici, suferin! !e această oală !e "ân!ire, "ăsesc astfel!e !e&ino&ă/iri pentru păcate +i !in pricina lene&iei lor !e a păi poruncile,$ncearcă să hulească pe @e"iuitor că !ă porunci cu neputin/ă !e $n!eplinit#

Cum e cu putin/ă să mă ucur pururea, spun ace+tia, cân! pricinile ucuriei nusunt $n stăpânirea mea Cele ce ne fac să ne ucurăm sunt $n afară !e noi +i nustau $n puterea noastră# :e pil!ă' sosirea unui prieten, traiul $n!elun"at cu

părin/ii, "ăsirea anilor pier!u/i, cinstea ce ne-o !au oamenii, $nsănăto+irea !upăo oală "rea +i toate celelalte, care fac fericirea &ie/ii noastre' o casă $mel+u"ată

cu !e toate, o masă plină, to&ără+ii $n stare să ne $n&eselească, !iscu/ii +i pri&eli+ti care ne fac plăcere, sănătatea ru!elor +i prietenilor no+tri $ntr-uncu&ânt, tot ce ne a!uce fericire $n &ia/ă# e $ntristeaă nu numai !urerile noastre,ci +i !urerile prietenilor +i ru!elor noastre, $ncât toate acestea mic+oreaăneapărat ucuria +i &eselia sufletului nostru# Pe lân"ă acestea, !acă ai &e!eacă!erea &răma+ului, nenorocirile &enite asupra pri"onitorilor, răsplata

inefăcătorilor +i pe scurt, !acă n-ar tulura &ia/a noastră nici unul !innecaurile preente sau &iitoare, atunci !a, ar fi cu putin/ă să se nască $n sufletulnostru ucuria#



:eci, pentru ce ni s-a !at o astfel !e poruncă a cărei $n!eplinire nu stă $n puterea&oii noastre, ci este consecin/a unor fapte care ne !epă+esc poi, cum mă &oiru"a ne$ncetat, cân! treuin/ele trupului tra" neapărat spre el "ân!urilesufletului, nefiin! cu putin/ă ca mintea să se $mpartă $n acela+i timp +i spre

ru"ăciune +i spre treuin/ele trupului

:ar mi s-a poruncit să +i mul/umesc pentru toate# Voi mul/umi oare cân! sunttorturat, cân! sunt chinuit, cân! sunt tras pe roată, cân! mi se scot ochii Voimul/umi cân! sunt rănit pe ne!rept !e cel ce mă ură+te, cân! !e"er !e fri", cân!mor !e foame, cân! sunt pus $n utuci, cân! rămân !intr-o !ată fără !e copii,cân! mi se prăpă!e+te femeia, cân! sărăcesc !e pe urma cufun!ării coraiei,cân! ca! $n mâna pira/ilor pe mare sau a ho/ilor pe uscat, cân! sunt rănit, cân!sunt calomniat, cân! rătăcesc ca un cer+etor, cân! stau $n $nchisoare

A$e!tea şi +n$ă mai multe $a a$e!tea izv'e!$ ei, hulin' #e 7e&iuitr. S$te!$$ă-şi #re&ăte!$ a#ărare a #ă$atelr lr, #rin hula #e $are a'u$ #run$ilr 'ate nuă, !#unân' $ă !unt $u ne#utin*ă 'e +n'e#linit. e le vm ră!#un'eC

postolul urmăre+te altce&a, anume să ne ri!ice sufletele noastre !e os la$năl/ime, să ne mute la o &ie/uire cerească !ar cei care nu pot aun"e la$năl/imea !e cu"etare a @e"iuitorului, le"a/i !e pământ +i !e trup, tă&ălin!u-se $n

patimile trupului, ca &iermii $n puroi, pun $n !iscu/ie putin/a $mplinirii poruncilor apostolice#

postolul, $nsă, nu $n!eamnă pe orice om, la $ntâmplare, să se ucure pururea, cinumai pe cel asemenea lui, pe cel care nu mai trăie+te $n trup, ci are $ncă !intimpul &ie/ii sale pe 8ristos $n el, pentru că !ra"ostea !e trup nu poate sta$mpreună cu cea mai $naltă treaptă a inelui# :ar chiar !acă i s-ar tăia unuia caacesta trupul, !urerea tăieturii nu rămâne !ecât $n partea sensiilă a trupului,!eoarece !urerea nu poate să aun"ă până la partea spirituală a sufletului# :acă,!upă sfatul apostolului, am omorât mă!ularele noastre cele pământe+ti +i purtăm$n trup omorârea lui 8ristos, atunci neapărat rana primită !e trupul cel omorât nu

aun"e la suflet, pentru că el a pier!ut orice le"ătură cu trupul#

;nosirile, pa"uele, moartea celor !ra"i nu se &or sui până la minte +i nici!ra"ostea celor !e aici nu-i &a tulura $năl/imea sufletului# :acă cei care ca! $nnecauri "$n!esc la fel cu apostolul nu &or pricinui !ureri nici altora, pentru cănu suferă !in pricina celor ce li se $ntâmplă iar !acă trăiesc !upă trup, niciatunci nu se &or $ntrista, ci se &or socoti ni+te ticălo+i, nu atât !in pricinanenorocirilor $n care au căut, cât !in pricină că n-au făcut ce treuia#

/e !$urt, !ufletul $are-i le&at $u 'rul 'e a fi +m#reună $u reatrul şi e!teişnuit !ă !e u$ure 'e frumu!e*ile $ele 'e !u! nu !$himă u$uria şi ve!elia



lui $u ne!tatrni$ia 'e multe feluri a #a!iunilr tru#eşti 'im#trivă #e $ele $e!unt #entru al*ii !u#ărătare, ei le fa$e a'a! 'e u$urie. Aşa era a#!tlul9 !eu$ura +n ne#utin*e, +n !trâmtrări, +n #ri&niri, +n nevi şi-şi #refă$ea +nlau'e li#!urile !ale, !e u$ura +n famete, +n !ete, +n fri&, +n &li$iune, +n

#ri&niri, +n !trâmtrări 'in a $ărr #ri$ină al*ii erau nemul*umi*i şi-şi #ier'eau nă'e2'ea +n via*ă, 'e a$elea el !e u$ura. Da, $ei $are nu $un!$ &ân'irea a#!tlului /avel şi ni$i nu +n*ele& $ă el ne $heamă la vie*uireevan&heli$ă +n'răzne!$ !ă a$uze #e /avel $ă ne-a #run$it lu$ruri $une#utin*ă 'e +n'e#linit.

Să afle, $nsă, ace+tia cât !e multe prileuri !e ucurie inecu&ântată ne stau$nainte prin unătatea lui :umneeuD

Din neeAisten%" am fost aduşi la eAisten%"&am fost f"cu%i dup" cipul Xiditorului&avem minte şi cuvânt, care ne completeaz" firea& cu a8utorul lor amcunoscut pe Dumnezeu. Dac" cercet"m cu luare aminte frumuse%ilecrea%iei, atunci prin ele citim, ca într/o carte, marea în%elepciune şi

purtarea de !ri8" de toate a lui Dumnezeu.'untem în stare s" deosebim binele de r"u&îns"şi natura ne înva%" s" ale!em ce ne este de folos şi s" evit"m ce nevat"m".

+nstr"inându/ne de Dumnezeu prin p"cat, am fost cema%i iar"şi laînrudirea cu 5l, fiind izb"vi%i din necinstita robie prin sîn!ele Snuia/ "scut&ne stau înainte n"de8dile învierii,desf"t"rile bun"t"%ilor în!ereşti,împ"r"%ia cea din ceruri,bun"t"%ile f"!"duite, care dep"şesc puterea min%ii şi cuvântului.

Pentru ce nu se cu&ine, !ar, să socotim acestea $n!estulătoare pricini !e &eselie

fără !e sfâr+it +i !e ucurie necontenită, ci să socotim că !uce o &ia/ă &re!nică!e ucurie cel ce slue+te pântecelui, cel ce se &esele+te $n cântece +i cel ce setă&ăle+te +i sforăie $ntr-un pat moale

:upă părerea mea, ace+tia ar treui plân+i !e cei ce au minte +i !impotri&ă,ferici/i cei ce-+i petrec &ia/a !e aici $n nă!e!ea &eacului ce &a să fie, schimân!

pe cele preente cu cele &e+nice, chiar !acă cei uni/i cu :umneeu ar trăi $n focca cei trei tineri $n Bailon, chiar !acă ar fi $nchi+i cu leii, chiar !acă ar fi$n"hi/i/i !e chi/i ace+tia treuie să fie ferici/i !e noi, că ei trăiesc cu ucurie nu

se $ntristeaă !in pricina "reută/ilor !e fa/ă, ci se ucură $ntru nă!e!ea celor cene sunt păstrate pentru mai târiu#



Pe acel luptător $l socotesc un, care, o!ată intrat $n sta!ionul cre!in/ei, suferăcu ără/ie lo&iturile &răma+ilor cu nă!e!ea sla&ei $ncununării# @a concursurileatletice, celor ce s-au oi+nuit cu ostenelile $n locurile !e eerci/ii, nu le pasă !e

!urerea pricinuită !e răni, ci !ispre/uin! ooselile !e o clipă, se pornesc cu furieasupra a!&ersarilor lor, cu !orin/a !e a fi proclama/i $n&in"ători# 2ot a+a +i celrâ&nitor chiar !acă ar &eni peste el un neca !in cele mai mari, ucuria nu i se&a $ntuneca, pentru că Zsuferin/a a!uce ră!are ră!area $ncercare $ncercareană!e!e iar nă!e!ea nu ru+ineaă[#

Pentru aceea ni s-a +i poruncit !e Pa&el $n altă parte să ră!ăm $n neca +i să ne ucurăm $ntru nă!e!e # ă!e!ea este, !ar aceea care face ca ucuria sălocuiască $n sufletul celui râ&nitor# :ar acela+i apostol ne porunce+te să plân"emcu cei ce plân", iar filipenilor le spune că plân"ea pentru &răma+ii crucii iui8ristos #

Pentru ce să mai spunem că 4eremia plân"ea, că 4eechiel a scris !in porunca lui:umneeu plân"erile con!ucătorilor +i că mul/i sfin/i plân"eau Rai, mamă

#entru $e m-ai nă!$utC şi9 Rai $ă a #ierit $el $uvi! 'e #e #ământ şi nu mai e!te +ntre ameni $el $e fa$e ine Rai $ă m-am fă$ut $a $el $e a'ună #aiela !e$eră". Gi, ca să spun pe scurt, cerceteaă toate cu&intele !rep/ilor +i te &eicon&in"e că to/i plân" lumea aceasta +i &ia/a aceasta nefericită !in lume# Rai $ăşe'erea mea +n *ară !trăină !-a #relun&it"

postolul Pa&el a&ea !orin/a să i se !espartă sufletul !e trup, ca să fie $mpreunăcu 8ristos # Se plân"ea !e prelun"irea rămânerii pe pământ ca !e o pie!ică $ncalea ucuriei# :a&i! ne-a lăsat $n &ersuri plân"ere pentru prietenul său 4onatantot $n &ersuri plân"ea +i pe !u+manul lui' ZAău $mi pare !e tine, fratele meu4onatan[ +i' ZPlân"e/i pe Saul, fiicele lui 4srailD[ # Pe Saul $l plân"e că a murit$n păcat, iar pe 4onatan, pentru că a fost to&ară+ cu el până la sfâr+itul &ie/ii# :ar

pentru ce să mai !au +i alte eemple Gi :omnul a plâns pentru @aăr , a plâns+i pentru 4erusalim +i ferice+te pe cei ce elesc +i pe cei ce plân"#

um !e +m#a$ă e?em#lele 'e mai !u!, mi !-ar #utea !#une, $u $uvintelea#!tlului9 Ru$ura*i-vă #urureaC @acrima +i ucuria nu se nasc !in acelea+i

pricini lacrima se na+te !e oicei cân! un fapt fără !e &este lo&e+te +i!escuraeaă sufletul ca o lo&itură, strâmtorin! aerul !in $n&eli+ul inimii ucuriaeste ca o tresărire a sufletului, care se &esele+te !e cele ce s-au $ntâmplat !upă&oia sa# :in pricina asta se +i !eoseesc semnele trupe+ti ale lacrimilor +i ale

ucuriei' cei $ntrista/i au fa/a "alenă, &ânată +i rece, pe cân! cei &eseli au ostare trupească $nfloritoare, aproape să le sară sufletul +i să iasă afară !e plăcere#





in'u-5-!e muş$hii şi nervii 'in #ri$ina $ălătriei, fără +n!ă $a Dumnezeirea!ă fie iruită 'e !eală, $i #entru $ă tru#ul Său arăta !emnele fireşti alenaturii Sale meneşti, tt aşa a #rimit !ă şi lă$rimeze, +n&ă'uin' tru#ului !ăarate un !emn fire!$ al !ău, $are !e +ntâm#lă $ân' $avită*ile en$efalului, #line

'e aurii #rv$a*i 'e +ntri!tare, 'au afară $a #rin nişte $anale, #rin #rii $hilr, &reutatea umezelii.

Pentru aceasta, cân! auim pe nea+teptate &reo &este tristă, a&em ame/eli,$ntunecimi +i ne &uie+te capul, că este "u!uit !e aurii pe care $i trimite $n suscăl!ura strânsă $n a!ânc# Socotesc, apoi că !upă cum norul !ă na+tere la picături!e ploaie, tot a+a +i !esimea aurilor !in cap !ă na+tere la lacrimi# :in această

pricină capătă oarecare u+urare cei ce plân", pentru că prin plâns li se "ole+te penesim/ite "reutatea ce apasă asupra lor# Cele ce se petrec $n &ia/ă a!e&erescspusele mele# m cunoscut mul/i oameni cău/i $n "rele nenorociri, care,oprin!u-+i cu for/a cur"erea lacrimilor, au căut mai târiu unii $n oli "rele,!amla +i paraliie, iar al/ii chiar au murit, pentru că, su po&ara !urerilor,

puterea lor s-a frânt ca o slaă proptea# cela+i lucru se poate &e!ea la flacărăflacăra se stin"e cân! e $nău+ită !e propriul ei fum tot a+a se $ntâmplă +i cu

puterea care /ine $n &ia/ă fiin/ele' !acă nu pot să răsufle, se &e+teesc !e !urere +ise stin"#

Să nu in&oce, !ar plân"ăre/ii, lacrimile :omnului pentru a-+i acoperi patima lorDCă !upă cum mâncarea pe care a mâncat-o :omnul nu este pentru noi pricină !e

$muiare, ci !impotri&ă, cea mai $naltă pil!ă !e $nfrânare +i cumpătare, tot a+a+i lacrimile Sale nu sunt o le"e pentru plâns, ci o măsură cu&iincioasă +i o re"ulăminunată, potri&it căreia se cu&ine să suferim cu !emnitate +i cu ună-cu&iin/ăsupărările, rămânân! $n hotarele firii#

+a!ar nu este $n"ă!uit nici femeilor, nici ăra/ilor să elească +i să plân"ă fărămăsură, ci să se $ntristee atât cât treuie !in pricina !urerilor, să &erse câte&alacrimi +i pe acestea $n tăcere, fără să scoată stri"ăte, fără să se ocească, fără să-+i rupă hainele, fără să-+i presoare /arină pe cap +i fără să facă ce&a necu&enit, la

fel cu cei care nu sunt instrui/i pentru ceruri# Cel cură/it prin !umneeiasca$n&ă/ătură treuie să fie $n"ră!it, ca !e un i! tare, !e !reapta ra/iune, ca să seapere cu &iteie +i cu tărie !e atacurile unor astfel !e patimi +i să nu $n"ă!uiemul/imii pasiunilor să se năpustească asupra lui# umai un suflet lipsit !e

ără/ie, care nu are tăria ce i-o !ă nă!e!ea $n :umneeu, poate fi sfâ+iat +i!roit !e !ureri# Că precum &iermii se nasc mai ales $n lemnele cele mai slae,tot a+a supărările se lipesc !e oamenii cu caractere slae#

1ra, oare, !e o/el inima lui 4o& 1ra oare !e piatră trupul lui ;ntr-o clipită !e

&reme i-au murit cei ece copii, fiin! stri&i/i, cu o sin"ură lo&itură, $n casa&eseliei, $n timp ce se !esfătau, !ărâmân! !ia&olul casa peste copii # &ăut



masa plină !e sân"e, a &ăut pe copiii săi, născu/i !e-a lun"ul anilor, mor/i $nacela+i timp nu s-a &ăitat, nu +i-a smuls părul !in cap, n-a !at !rumul la stri"ătenepotri&ite, ci a rostit acea mul/umită celeră, pe care to/i o lau!ă ' Z:omnul a!at, :omnul a luatD Cum a hotărât :omnul, a+a s-a $ntâmplatD <ie numele

:omnului inecu&ântatD[# 1ra oare 4o& fără milă :ar cum se poate spune unaca asta, cân! el $nsu+i spune !espre el' Zm plâns !e mila oricărui năpăstuit[ are nu min/ea spunân! acestea u, pentru că a!e&ărul mărturise+te !espre elcă pe lân"ă celelalte &irtu/i, a&ea +i pe aceasta !e a spune a!e&ărul' Zmul erafără prihană, ice Scriptura, !rept, cinstitor !e :umneeu +i spunea a!e&ărul[ #

2u $nsă ele+ti cu cântece !e ale +i $ncerci să-/i moi sufletul cu oceteD Gi precum arti+tii iau altă $nfă/i+are +i alte haine cân! intră pe scenă, tot a+asocote+ti +i tu că se cu&ine să apară +i cel care ele+te' să aiă haină nea"ră, părulmur!ar, $n casă $ntuneric, necură/enie, praf +i cântece !e ale, care să păstreemereu &ie $n suflet rana !urerii# Pe toate acestea lasă-le să le facă cei ce n-aună!e!e # 2u, $nsă, ai fost $n&ă/at !espre cei a!ormi/i $n 8ristos că Zse seamănă$ntru stricăciune +i se scoală $ntru nestricăciune se seamănă $ntru slăiciune +i sescoală $ntru putere se seamănă trup sufletesc +i se scoală trup !uho&nicesc[ #

Pentru ce, !ar, plân"i pe cel ce a plecat să-+i schime $mrăcămintea ici petine nu te plân"e, că ai fost lipsit !e un autor $n &ia/ăD Z1ste mai ine sănă!ă!uie+ti $n :omnul !ecât să nă!ă!uie+ti $n om[# u-% plân"e pe cel mort,ca +i cum ar fi suferit ce&a cumplit# Pu/in mai târiu $l &a !e+tepta trâmi/a !in

ceruri +i-l &ei &e!ea stân! $naintea scaunului !e u!ecată a lui 8ristos# u maislooi, !eci, cu&inte osnice +i fără !e minte, ca acestea' ZVai ce nenorocirenea+teptată a &enit peste mine D[, sau' ZCine s-ar fi "ân!it să mi se $n-tâmpleastaD[ sau' Zicicân! nu m-a+ fi a+teptat să ascun! $n pământ cel mai iuit capal meuD[# Chiar cân! am auit pe altul rostin! astfel !e cu&inte, ar treui săro+im, pentru că am $n&ă/at atât !in amintirea celor trecute cât +i !in eperien/acelor preente că !urerile sunt le"ate $n chip necesar !e firea noastră#

+a!ar, nici mor/ile $nainte !e &reme, nici alte nenorociri ce ca! pe nea+teptate

peste noi nu ne &or $nspăimânta &reo!ată !acă suntem po&ătui/i !e $n&ă/ătura!reptei cre!in/e# :e pil!ă' am a&ut un copil, sin"urul mo+tenitor, mân"âierea

ătrâne/ilor, fala neamului, floarea celor !e o &ârstă cu el, spriinul casei era $ncei mai frumo+i ani ai &ie/ii lui copilul mi-a fost răpit +i s-a !us, a auns pământ+i /ărână cel care cu pu/in $nainte rostea cu&inte !ulci la au, care era cea mai

plăcută pri&eli+te ochilor mei, cel ce l-am născut # Ce &oi face ;mi &oi rupehaina, mă &oi tă&ăli pe os, &oi oci, mă &oi &ăita, mă &oi arăta celor !in ur caun copil care /ipă +i se ate !in pricina lo&iturilor, sau !impotri&ă, uitân!u-măla necesitatea celor $ntâmplate, că le"ea mor/ii este ne$n!uplecată, că se $ntin!e

e"al peste toate &ârstele +i că !esface pe rân! pe toate cele alcătuite, &oi mai fioare tulurat !e ce mi s-a $ntâmplat, $mi &oi mai chinui mintea ca +i cum ar fi



!runcinată !e o lo&itură nea+teptată, o!ată ce am fost $n&ă/at, mai !inainte, că,fiin! muritor am copil muritor +i că nimic !in cele omene+ti nu e statornic +i nicinu rămâne necontenit la cei ce le au

:ar +i ora+e mari +i renumite prin strălucirea clă!irilor, prin puterea locuitorilor,&estite +i prin el+u"ul /inutului +i al pie/ei, au !ispărut, iar ai numai ruinelemai poartă simolurile &echii lor străluciri# Corăii, scăpate !e multe ori !innaufra"ii, care au străătut mările !e multe ori +i au transportat pentru ne"ustorimulte $ncărcături, au !ispărut la o suflare !e &ânt# +tiri, care au iruit a!eseori$n lupte pe !u+mani, schimân!u-li-se steaua norocului, au auns pri&eli+te +i

po&estire &re!nică !e plâns# Popoare $ntre"i +i insule, aunse la mare putere, careau ri!icat trofee multe pe uscat +i pe mare, care au a!unat multă o"ă/ie !in

prăile !e răoi, sau au fost măcinate !e timp sau aun"ân! $n roie, auschimat liertatea cu scla&ia# Gi, $n scurt, chiar !e mi-ai &ori !e cele mai mari+i mai cumplite rele, &ia/a, luân!-o $nainte, $/i !ă nenumărate pil!e#

+a!ar, !upă cum cunoa+tem "reutatea unui lucru !upă $nclinările talerelor alan/ei +i !upă cum &erificăm calitatea aurului frecân!u-% !e piatră tot a+a +inoi, !acă &om a&ea $n minte măsurile puse nouă !e :omnul, nu &om !epă+inicio!ată hotarele cumpătării# :acă &reo!ată se &a aate asupra ta &reo$ntâmplare !in cele ne!orite, să nu te tuluri, mai ales că mintea /i-i pre"ătitămai !inainte apoi, u+ureaă "reutatea celor preente cu nă!e!ea celor &iitoare#:upă cum cei olna&i !e ochi $+i $ntorc pri&irile !e la oiectele foarte

strălucitoare +i le o!ihnesc pe flori +i pe câmpiile $n&erite, tot a+a +i sufletul nutreuie să pri&ească necontenit la cele ce pricinuiesc $ntristare, nici să se lipească!e nenorocirile preente, ci să-+i plime pri&irea spre contemplarea a!e&ăratelor

unătă/i# Gi &ei reu+i să te ucuri pururea, !acă &ei pri&i necontenit la :umneeuiar nă!e!ea răsplătirii &a u+ura necaurile &ie/ii#

-i fost bat8ocorit7 *aut" la slava pe care o ai p"strat" în ceruri pentrur"bdarea taW

-i suferit vreo pa!ub"7 Sit"/te la bo!"%ia cea cereasc" şi la comoara pecare %i/ai a!onisit/o prin faptele tale buneW

-i fost alun!at din patrie7 Dar ai patrie erusalimul cel cerescW -i pierdut copilul 7 -i, îns", în!er împreun" cu care vei d"n%ui împre8urul tronului lui Dumnezeu şi te vei veseli cu o veselie veşnic"W

stfel, punân! fa/ă $n fa/ă necaurile preente cu unătă/ile nă!ă!uite, $/i &ei păstra sufletul ne$n!urerat +i netulurat, a+a cum ne $n!eamnă le"ea apostolului#

Să nu se &eselească peste măsură sufletul tău !e cele ce fac ucurie oamenilor,!ar nici să fie !oorât +i umilit !e triste/i +i !escuraări !in pricina nenorocirilor#

:acă ai să te oi+nuie+ti a+a $n toate $mpreurările &ie/ii, atunci &ei !uce o &ia/ăneântuită +i netulurată !e &aluri# Gi &ei reu+i cu u+urin/ă aceasta, !acă &a locui



$mpreună cu tine porunca care te $n!eamnă să te ucuri pururea, !acă &ei$n!epărta cele ce tulură trupul, !acă &ei a!una cele ce &eselesc sufletul, !acă nu&ei pune la inimă nimic !in cele !in lumea aceasta +i !acă &ei a&ea minteaa/intită la nă!e!ea unătă/ilor celor &e+nice numai "ân!ul la aceste unătă/i

este $n!estulător să umple sufletul !e ucurie +i să facă să sălă+luiască $n inimilenoastre o &eselie $n"erească, $n 8ristos 4isus :omnul nostru, Căruia sla&a +istăpânirea $n &eci# min#



2milia a V&a la muceni%a Iulita & completare la 2milia rostită mai 'nainte

despre mul%umirePrănuirea fericitei muceni/e 4ulita este pricina sluei iserice+ti !e aiD V-am&estit iua, pentru că $n această i se face pomenire !e marea luptă, !usă $n trupfemeiesc !e 4ulita, cea mai fericită !intre femei, !acă este ine să numim femeie

pe aceea care, prin măre/ia sufletului ei, a lăsat $n urmă slăiciunea firiiomene+ti# !us cea mai &iteească luptă# umplut !e uimire atât pe cei ce aufost !e fa/ă la lupta ei, cât +i pe cei ce mai târiu au auit istorisirea $ncercărilor la care a fost supusă#

Socot că 4ulita a rănit mai ales pe !ia&ol, &răma+ul nostru o+tesc, care nusuferă să fie iruit !e femei# :ia&olul, care se lău!a că &a "u!ui lumea, că &a

pune mâna pe lume ca pe un cui, că &a ri!ica lumea ca pe ni+te ouă părăsite +ică &a pustii ora+ele, el s-a &ăut iruit !e &irtutea unei femei# Căuta să!o&e!ească, $n &reme !e pri"oană, că 4ulita nu poate, !in pricina slăiciunii firiiomene+ti, să păstree până la sfâr+it cre!in/a sa $n :umneeu !ar a aflat, prin$ncercarea la care a fost supusă, că 4ulita +i-a iruit firea, că +i-a ătut oc !eamenin/ările lui pe atât pe cât !ia&olul se a+tepta să se plece $n fa/a chinurilor#

4ulita a&ea un proces cu unul !in puternicii ora+ului, ărat lacom +i &iolent,care-+i a!unase a&erea prin af +i prin răpire# cesta, !upă ce-i răpise 4ulitei mult

pământ +i !upă ce pusese mâna pe mo+iile, saltele, &itele +i slu"ile ei +i pe toatăa&erea moilă a femeii, a !at-o $n u!ecată, spriinin!u-se pe calomniatori, pemartori fal+i +i pe u!ecători cumpăra/i#

;n iua u!ecă/ii, !upă ce crainicul a chemat pe $mpricina/i, iar apărătorii erau"ata, 4ulita a $nceput să &orească !e tirania omului# Gi pe cân! &oia să spună că!e la $nceput a fost stăpâna a&erii +i că o stăpâne+te !e &reme $n!elun"ată, pe

cân!, !eci, &oia să se plân"ă !e silnicia +i lăcomia lui, acela s-a sculat +i a spus'ZNu!ecată nu mai poate a&ea loc, pentru că le"ea nu $n"ă!uie să se ucure !e!repturile ci&ile cei care nu se $nchină eilor, $mpăra/ilor +i nu se leapă!ă !ecre!in/a $n 8ristos[#

Nu!ecătorul a socotit că sunt !repte spusele lui +i că propunerea treuie neapărat$n!eplinită# u fost a!use $n!ată tămâie+i căruni, Nu!ecătorul a spus$mpricina/ilor că !acă &or tă"ă!ui pe 8ristos se &or ucura !e le"i +i !e toatea&antaele le"ale !ar !acă se &or /ine !e cre!in/ă, nu se &or putea ucura nici !e

triunale, nici !e le"i +i nici !e celelalte !repturi cetă/ene+ti, pentru că potri&itle"ilor sunt lipsi/i !e !repturile cetă/ene+ti#



e !-a +ntâm#lat 'u#ă a$ea!taC A f!t are 5ulita a'emenită 'e &ă*ieC i-ane&li2at are fl!ul ei, 'in ami*ie fa*ă 'e $el $e a ne're#tă*it-C S-a !#eriat are 'e #rime2'ia $e atârna a!u#ra ei 'in #artea 2u'e$ătrilrC

:eloc, ci a spus' RDu$ă-!e via*a " /iară avu*ia" %ai ine !ă-mi #iară tru#ul 'e$ât !ă r!te!$ un $uvânt +m#triva Dumnezeului are m-a $reat". Gi cu cât&e!ea că u!ecătorul este cuprins !e mai multă furie la auul acestor cu&inte +iera aprins !e cumplită mânie $mpotri&a ei, cu atât mai mult mul/umea lui:umneeu că, punân!u-i-se la $n!oială stăpânirea asupra unor a&eri stricăcioase,i s-a !at prileul să aun"ă stăpâna unătă/ilor cere+ti#

re să i se ia pământul, ca să !oân!ească para!isul are să fie osân!ită cunecinste, ca să fie $n&re!nicită !e cununile sla&eiD re să-i fie torturat trupul +iare să i se ia &ia/a cea trecătoare, ca să primească nă!e!ile cele fericite, ca să fiecu to/i sfin/ii $n ucuria ;mpără/iei Cerurilor D

fost $ntreată !e multe ori +i tot !e atâtea ori a !at acela+i răspuns +i spunân!că este roaa lui 8ristos, lestema pe cei ce o $n!emnau să se lepe!e !e 8ristos#tunci u!ecătorul ne!reptă/ii a lipsit-o nu numai !e a&erile sale, care-i fuseserărăpite pe ne!rept +i $mpotri&a le"ilor, !ar a osân!it-o !upă socoteala sa, lamoarte, !ân!-o focului#

4ar 4ulita n-a aler"at cu atâta "raă la nici una !in ucuriile &ie/ii cât a aler"at lafoc# Pe fa/a ei, $n $nfă/i+area ei, $n &orele ce le rostea +i $n &eselia ce $nflorea!in $ntrea"a sa făptură, era u"ră&ită ucuria sufletului ei# Prin toate $n!emna pefemeile care erau !e fa/ă să nu se poarte ca ni+te femei atunci cân! este &ora să$n!ure suferin/e pentru cre!in/ă +i nici să spună că sunt ni+te făpturi slae# @espunea' RSuntem 'in a$elaşi aluat $a şi ăra*ii am f!t fă$ute $a şi ei 'u#ă$hi#ul lui Dumnezeu 'e!tini$e 'e virtute, la fel $a #e ăra*i, le-a $reat

Dumnezeu şi #e femei" Bare nu !untem +n ttul +nru'ite $u ăra*iiC Dumnezeu n-a luat numai $arne $ân' a fă$ut- #e femeie, $i şi ! 'in a!ele

lui. De a$eea !untem şi ni, $a şi ăra*ii, 'atare Stă#ânului $u !tatrni$ie,$u tărie 'e $ara$ter şi $u ră'are ".

Spunân! acestea, a sărit $n foc, iar focul, $n&ăluin! trupul sfintei ca o cămară !enuntă luminoasă, a trimis sufletul ei la cer +i la mo+tenirea cu&enită ei, iar cinstitul ei trup l-a păstrat ne&ătămat pentru cei apropia/i ai ei#

cesta, a+eat $n cea mai frumoasă iserică a ora+ului, sfin/e+te +i locul +isfin/e+te +i pe cei care se apropie !e el iar pământul, inecu&ântat prin

petrecerea sfintei 4ulita pe el, a i&orât !in sânurile sale apă plăcută la "ust#



stfel fericita, aun"ân! $n loc !e mamă muceni/ă, hrăne+te pe locuitoriiora+ului cu apă, ca +i cum i-ar hrăni cu lapte# pa aceasta este păitoare pentrucei sănăto+i, po&ă/uitoare celor ce se ucură cu cumpătare !e plăceri +imân"âiere celor olna&i#

8arul !at !e proorocul 1lisei locuitorilor !in 4erihon, ni l-a !at +i nouă muceni/a,ca prin inecu&ântarea ei, apele sărate !in urul locului muceniciei sale s-au

prefăcut $n ape !ulci, une +i plăcute#

Băra/ilor, să nu &ă arăta/i $n cre!in/ă mai preos !ecât femeileD <emeilor, să nurămâne/i $n urma pil!ei !ate !e sfânta 4ulita, ci, hotărâte, stărui/i $n cre!in/ăD /i&ăut !in mucenicia sfintei că slăiciunea firii nu &ă este pie!ică pentrusă&âr+irea &irtu/ilor#

ulte a&eam !e "ân! să &ă &oresc !espre muceni/ăD :ar cu&ântarea $nceputăieri +i rămasă neterminată nu-mi $n"ă!uie să lun"esc mai mult cu&ântul#

;mi !isplace tot ce nu-i !us până la capăt# 1ste lipsit !e farmec un portret care nuseamănă !ecât pe umătate cu ori"inalul sunt a!arnice ooselile unei călătorii!acă nu aun"i la sfâr+itul călătoriei hotărâte +i nici la punctele !e oprire fiateun &ânat mic este ca +i cum n-ar fi &ânat, iar cei ce alear"ă $n arenă pier!

premiul !acă rămân numai cu un pas $n urmă# Gi eu, !eci eplicân! ieri cu&inteleapostolului, nă!ă!uiam că &oi putea tălmăci $n pu/ine cu&inte $n/elesul lor !ar

am &ăut că am lăsat la o parte mai multe !ecât am spus# :e aceea socot cătreuie să complete cele ce lipsesc#

postolul spunea' Ru$ura*i-vă #ururea, ru&a*i-vă ne+n$etat, mul*umi*i #entru tate.

Că treuie să ne ucurăm pururea, am spus $n!eauns $n cu&ântarea !e ieri, !e+inu $n!estulător fa/ă !e suiect# :ar !acă treuie să ne ru"ăm ne$ncetat +i !acăeste cu putin/ă !e $mplinit această poruncă, &oi sunte/i "ata să mi-o cere/i, iar eu

&oi face !upă putin/ă apolo"ia acestei porunci#

8u&ă$iunea e!te $erere fă$ută lui Dumnezeu 'e $re'in$işi #entru'ân'irea unui ine. 4u e nevie ne&reşit $a $ererea !ă !e fa$ă numai #rin$uvinte şi ni$i nu !$te!$ $ă Dumnezeu are treuin*ă !ă-5 amintim #rin$uvinte 'e 'rin*ele na!tre, #entru $ă =l ştie $ele $e ne !unt 'e fl!, $hiar 'a$ă ni nu-5 $erem.

Ce &reau să spun Că nu treuie să facem ru"ăciunile rostin! silaele cu&intelor,

ci mai ine $mplinin! puterea ru"ăciunii prin liera &oin/ă a sufletului nostru +i prin fapte !e &irtute, care să se $ntin!ă pe tot cursul &ie/ii noastre#



RBri 'e mân$a*i, !#une a#!tlul, ri 'e e*i, ri alt$eva 'e fa$e*i, tate !#re!lava lui Dumnezeu !ă le fa$e*i.

*ând te aşezi la mas", roa!"/te, când iei pâinea s" o m"nânci, înal%"

mul%umiri c"tre *el *e %i/a dat/o, când înt"reşti cu vin sl"biciuneatrupului , adu/%i aminte de *el *e %i/a dat darul spre veselia inimii şimân!âierea bolilor.$e/ai s"turat7 '" nu ui%i de Binef"c"torW*ând î%i pui c"maşa, mul%umeşte *elui *e %i/a dat/oW*ând te îmbraci cu aina, s" %i se m"reasc" dra!ostea c"tre Dumnezeu,*are ne/a d"ruit îmbr"c"minte potrivit" şi pentru iarn" şi pentru var",îmbr"c"minte care ne p"streaz" şi via%a, dar ne acoper" şi ruşineaW

- trecut ziua7 #ul%umeşte *elui *e ne/a d"ruit soarele spre slu8ba

lucrurilor celor din timpul zilei, *elui *e ne/a dat focul ca s" luminezenoaptea şi s" slu8easc" celorlalte nevoi ale vie%ii. oaptea s"/%i dea alte pricini de ru!"ciune.*ând ridici ocii la cer şi priveşti frumuse%ea stelelor, roa!"/te't"pânului celor v"zute şi încin"/te lui Dumnezeu, prea bunul meşter al universului, *are a f"cut pe toate cu în%elepciune .*ând vezi c" toate vie%uitoarele sunt cuprinse de somn, încin"/te iar"şi*elui *e ne/a slobozit, f"r" voia noastr", s" încet"m lucrul, datorit"

somnului, şi prin pu%in" odin", s" ne reînnoim puterile de munc".

Să nu-/i fie, $nsă $ntrea"a noapte sortită somnului +i nici să accep/i să-/i facinefolositoare umătate !in &ia/ă, lăsân!u-te $n &oia somnului, ci $mparte-/itimpul nop/ii $ntre somn +i ru"ăciune# Visurile chiar să-/i !ea prile !e "ân!ire cu

pri&ire la cre!in/ă# Că !e cele mai multe ori $nchipuirile !in &is sunt ecouri ale preocupărilor !in timpul ilei# Ce preocupări a&em iua pe acelea le a&em +i $n&is#

Aşa fă$ân' Rte vei ru&a ne+n$etat. 4u-*i fa$i ru&ă$iunea $u $uvinte, 'ar

unin'u-te tt tim#ul vie*ii tale $u Dumnezeu #rin #urtarea ta, via*a ta va fi ru&ă$iune $ntinuă şi ne+ntreru#tă.

postolul a mai spus'R%ul*umi*i #entru tate. Cum este cu putin/ă să se$mplinească această poruncă, mă &ei $ntrea, cum este cu putin/ă ca un suflet$n!urerat !in pricina nenorocirilor +i oarecum silit !e !ureri să nu iucnească $n

plânsete +i lacrimi, ci să a!ucă mul/umiri ca pentru ni+te unătă/i a!e&ărate msuferit !e pe urma răută/ii &răma+ului meuD Cum &oi putea să mul/umesc pentruasta fost răpit un copil $nainte !e &reme +i !ureri mai cumplite !ecât alena+terii rănesc pe $n!urerata mamă pentru iuitul ei copil# Cum Va lăsa oare

plânsetul +i &a rosti cu&inte !e mul/umire Cum e cu pu/intă asta :a, !acă se &a





mintea, celui căruia !reapta ra/iune $i con!uce &ia/a, celui care nu mer"e pecalea ătătorită a oi+nuin/ei#

Chiar animalelor le este !ureroasă !espăr/irea# ;nsumi am &ăut o!ată un ou

plân"ân! la iesle moartea to&ară+ului său !e pă+une +i !e u"# Po/i &e!ea +i lacelelalte animale cât !e puternică este oi+nuin/a# 2u, $nsă, n-ai fost $n&ă/at a+a,nici n-ai fost instruit a+a D u-i nepotri&it ca $nceputul prieteniei să se facă

printr-o lun"ă con&ie/uire +i printr-o $n!elun"ată oi+nuin/ă !ar e cu totul lipsit!e u!ecată să plân"em o !espăr/ire pentru moti&ul că am con&ie/uit multă&reme cu cine&a#

:e pil!ă' Ei-a făcut parte :umneeu !e o to&ară+ă !e &ia/ă, care-/i face plăcută&ia/a, care este creatoarea &eseliei căminului tău +i pricinuitoarea ucuriilor tale,care $nmul/e+te unurile casei tale, iar $n necauri $n!epărteaă cea mai mare

parte !in supărări# 1i ine, so/ia ta /i-a fost răpită !intr-o!atăD :urerea să nu tescoată !in min/iD ici să spui că cele petrecute se !atoresc $ntâmplării, ca +i cumn-ar fi un ocrotitor care cârmuie+ite lumeaD :in pricina marii tale !ureri să nunăscoce+ti unele $n&ă/ături "re+ite +i să spui că :umneeu este rău, nici să cai!in "rani/ele unei cre!in/e# Pentru că &oi cei !oi a/i auns un sin"ur trup, $/i este$n"ă!uit să prime+ti cu !urere tăierea +i !espăr/irea le"ăturii !intre &oi !ar astanu-/i !ă !reptul să "ân!e+ti ce nu se ca!e sau să roste+ti ce&a ce nu /i-i !e folos#ân!e+te-te că :umneeu, Care ne-a plăsmuit +i ne-a !at suflet, a !at fiecăruisuflet o anumită !ăinuire a &ie/ii +i fiecăruia i-a fiat un alt termen al ie+irii !in

&ia/ă# =nuia i-a !at să rămână mai mult timp $n trup altuia i-a poruncit să i se!esfacă mai curân! le"ăturile trupului, potri&it pricinilor cu neputin/ă !e spus ale$n/elepciunii +i !reptă/ii @ui#

:upă cum unii !in cei !in $nchisori stau mai mult $n mieria temni/elor, iar al/iiscapă !e această mierie mai repe!e, tot a+a +i cu sufletul unele suflete stau maimult, iar altele mai pu/in $n &ia/a aceasta, !upă măsura &re!niciei fiecăruia +i!upă cum a hotărât mai !inainte Creatorul !espre fiecare !in noi, cu $n/elepciune+i a!ânc +i cu neputin/ă !e $n/eles !e mintea omenească#

-ai auit ce spune :a&i!' KS$ate 'in temni*ă !ufletul meuP -ai auit!espre sfânt că i-a fost slooit sufletul lui Ce a făcut Simeon cân! a primit $n

ra/e pe :omnul nostru Căror cu&inte le-a !at !rumul -a spus' RA$um!lzeşte #e rul Tău, Stă#âne Pentru cel ce se "răe+te spre &ia/a !e sus,&ie/uirea $n trup $i este mai $mpo&ărătoare !ecât temni/a +i $nchisoarea#

u căuta !eci ca hotărârile !ate !e :umneeu să urmee !orin/ei taleD ân!e+te-te că cei care au fost uni/i $n &ia/a aceasta, apoi au fost !espăr/i/i prin moarte,

sunt asemenea unor călători care mer" pe acela+i !rum călătorin! $mpreună maimultă &reme, oi+nuin/a unuia cu altul $i une+te !ar !upă ce au terminat !rumul



pe care-% a&eau !e făcut $mpreună +i !eci !upă ce !rumurile li se !espart, pentrucă ne&oia $i mână pe fiecare pe alt !rum, nu mai rămân $mpreună !e !ra"uloi+nuin/ei +i nici nu pier! !in &e!ere scopul călătoriei lor, ci a!ucân!u-+iaminte !e pricina care !intru $nceput i-a pornit la !rum, fiecare porne+te cu

"raă spre propria sa /intă# +a!ar, !upă cum alta le era /inta călătoriei lor, !ar s-au $mprietenit !atorită oi+nuin/ei călătoriei lor $mpreună, tot a+a +i celor uni/i, prin căsătorie sau prin altă le"ătură socială, le stă ne"re+it $nainte un sfâr+it!eoseit al &ie/ii iar sfâr+itul &ie/ii, mai !inainte hotărât, !esparte ne"re+it pe ceiuni/i#

:eci, !acă e+ti chiuit, nu treuie să te $ntristei !in pricina !espăr/irii, ci sămul/ume+ti lui :umneeu, Care !intru $nceput /i-a făcut parte !e o căsătoriefericită# :ar tu, chiar pe cân! $/i trăia so/ia sau prietenul sau copilul saualtcine&a, pentru care acum te oce+ti, nu mul/umeai Celui Ce /i-a !at aceste!aruri, ci-@ $n&inuiai !e cele ce-/i lipseau# :acă erai numai cu femeia ta, $l$n&inuiai că nu ai copiii pe care-i &oiai !acă a&eai copii, $l $n&inuiai că nu e+ti!estul !e o"at sau că &e!eai pe &răma+ii tăi ferici/i# Vei, !ar, ca nu cum&a noi$n+ine să fim pricina pier!erilor celor iui/i ai no+tri, nesim/in!u-i cân! suntlân"ă noi +i !orin!u-i !upă ce s-au !us# Gi pentru că nu mul/umim lui :umneeu

pentru unătă/ile ce ni le-a !at, pier!em neapărat pe cei !ra"i nouă spre a lesim/i lipsa#

:upă cum ochii nu pot &e!ea oiectele cân! acestea sunt a+eate foarte aproape

!e ei, ci au ne&oie !e o anumită !istan/ă, tot a+a +i sufletele cele nemul/umitoare,numai cân! pier! unurile simt harul pe care l-au a&ut# Cân! se ucurau !e celemai mari !aruri nu +tiau să !ea mul/umită :ătătorului !upă ce le-au pier!ut,lau!ă ce-au a&ut#

4imeni 'intre ni, 'a$ă vrea !ă fie !$tit +n*ele#t, !ă nu uite !ă mul*umea!$ă #entru tt $e i !e +ntâm#lă +n via*ă. Da$ă am $er$eta a'ân$ via*a na!tră, amve'ea $ă e!te #lină 'e farme$ 'ar #entru a-i ve'ea farme$ul, treuie !ăa$$e#tăm !ă ne uităm la $ei $e !unt +n urma na!tră şi a!tfel, 'in $m#ara*ia

vie*ii na!tre $u a lr, vm #utea !ă ne 'ăm !eamă $e valare au unurile #e$are le avem.

1+ti slu"ă 1ste un altul $ntr-o stare mai umilită !ecât a taD ul/ume+te lui:umneeu că e+ti mai sus !ecât altul, că nu e+ti osân!it să $n&âr/i piatra morii,că nu e+ti ătut# :ar nici unuia ca acesta nu-i lipsesc pricinile !e a mul/umi lui:umneeu# u poartă lan/uri, nu-i sunt picioarele puse $n utuci# Cel $ntemni/atare $n!estulătoare pricină să mul/umească' trăie+te, &e!e soarele, respiră aerulDSă mul/umească pentru acestea D i fost osân!it pe ne!rept Bucură-te, cu

nă!e!ea unătă/ilor &iitoare D i fost osân!it pe ună !reptate Gi acum



mul/ume+teD 1+ti pe!epsit aici pe pământ pentru cele ce-ai făcut, +i n-ai să maifii păstrat pentru pe!eapsă &e+nică, pentru toate păcatele taleD

stfel, cel $n/elept poate să $nal/e inefăcătorului :umneeu nenumărate

mul/umiri $n $ntrea"a sa &ia/ă +i $n orice stare s-ar "ăsi# :ar a+a, cei mai mul/ioameni fac la fel cu cei nemul/umitori' !ispre/uiesc cele ce au +i !oresc cele cele lipsesc nu numără pe cei !in urma lor, spre a mul/umi Binefăcătorului pentrucele ce au, ci prin compara/ie cu cei !inaintea lor, socotesc cât le lipse+te +i sesupără +i se necăesc !in pricina unurilor altora, ca +i cum aceia i-ar fi lipsit !e

propriile lor unuri#

Aoul e nemul/umit că nu-i lier# Cel născut lier e nemul/umit că nu s-a născut$n altă /ară mai cu &aă, că nu-i !intr-o familie renumită prin nole/e, că nu-+i

poate număra neamul până la al +aptelea unic, care să fi fost celeru crescător !e cai !e cursă sau care să-+i fi cheltuit a&erea $n luptele !e "la!iatori# Cel !eneam slă&it se plân"e că nu-i putre! !e o"at cel o"at se $ntristeaă +i se

ele+te că nu-i stăpân peste ora+e +i popoare "eneralul se plân"e că nu-i $mpărat,$mpăratul se plân"e că nu stăpâne+te toată lumea !e su soare, ci mai sunt $ncă

popoare nesupuse sceptrului său# 2oate acestea $i con&in" că nu treuie sămul/umească Binefăcătorului pentru ce&a#

4i, +n!ă lă!ân' la #arte !u#ărarea #entru $ele $e ne li#!e!$, !ă ne +nvă*ăm!ă mul*umim lui Dumnezeu #entru $ele $e avem.

;n $mpreurările "rele ale &ie/ii să spunem $n/eleptului :octor' R+ntru ne$az mi$, #e'ea#!a Ta !#re ni. Să spunem' Rine e!te mie $ă m-ai !merit ". Săspunem RSuferin*ele 'in vremea 'e a$um nu !unt vre'ni$e 'e !lava $are ni !eva 'e!$#eri. Să spunem' R/u*in am f!t ătu*i #entru $ele $e-am #ă$ătuit" .Să ru"ăm pe :omnul' Reartă-ne, Damne, 'ar $u 2u'e$ată, nu $u mânie" .RFiin' 2u'e$a*i 'e Dmnul, !untem #e'e#!i*i, $a !ă nu fim !ân'i*i +m#reună$u lumea.

:acă !ucem o &ia/ă strălucită, să spunem cu&intele lui :a&i!' Re vi 'a +n!$him Dmnului, #entru tate $âte mi-a ră!#lătit mieC e-a a!us !e lanefiin/ă la fiin/ăne-a cinstit cu ra/iune ne-a !ăruit meseriile ca autoare ale&ie/ii ne scoate hrana !in pământ, ne-a !at animale ca să ne sluească, pentrunoi ploile pentru noi soarele pentru noi frumuse/ile mun/ilor +i ale +esurilor

pentru noi sunt pre"ătite retra"erile !in $năl/imile mun/ilor pentru noi cur"râurile pentru noi i&orăsc i&oarele pentru noi se $ntin!e cât &ei cu ochiimarea pentru a face comer/ pentru noi o"ă/iile !in mine +i tot felul !e!esfătări#





Dumnezeu s" o dobândim şi noi, dup" ce ne vom cur"%i de patimiletrupului.

:ar poate că cine&a mă &a $ntrea' Cum $mi &oi arăta fa/ă !e prietenul meu

prietenia +i !ra"ostea (Că !ra"ostea este cea !intâi +i cea mai !esă&âr+ită!intre &irtu/i, pentru că !ra"ostea este plinirea le"ii)# Cum :ucân!u-ne la cei peste care au &enit mari nenorociri, să nu plân" cu ei, să nu &ărs lacrimi alături!e ei, ci să !au mul/umită lui :umneeu pentru cele ce li s-au $ntâmplat A!uferi $u mul*umire #r#ria ta nenr$ire e!te un !emn 'e ră'are şi 'e tărie'e $ara$ter 'ar a mul*umi lui Dumnezeu #entru nenr$irile altra+n!eamnă a te u$ura 'e nenr$irile lr şi a mânia #e $ei +n'urera*i, mai ale! $ă a#!tlul ne-a #run$it !ă #lân&em $u $ei $e #lân&.

Ce &om răspun!e unor astfel !e cu&inte 1ste iară+i ne&oie să amintimcu&intele :omnului, prin care ne-a poruncit pentru cine să ne ucurăm +i pentrucine să plân"em# Ru$ura*i-vă, !#une Dmnul şi vă ve!eli*i, $ă #lată va!trămultă e!te +n $eruri. Gi iară+i' RFii$ele 5eru!alimului, nu %ă #lân&e*i #e

%ine, $i #lân&e*i #e $#iii vştri. De$i 'umnezeie!$ul uvânt ne #run$eşte!ă !ăltăm şi !ă ne ve!elim +m#reună $u 're#*ii, 'ar !ă 2elim şi !ă ne tân&uim+m#reună $u $ei $e var!ă la$rimi 'e #$ăin*ă !au !ă #lân&em #e $ei $e nu au$unştin*a #ă$atului, $ă ei ni$i mă$ar nu ştiu $ă #ier.

u treuie să socote+ti că $n!epline+te porunca !ra"ostei cel ce plân"e la

moartea oamenilor sau cel ce ele+te $mpreună cu cei ce ocesc# u lau! pe!octorul care $n loc să aute pe olna&i, el $nsu+i se umple !e oli, nici pecăpitanul unei corăii, care $n loc să $ntărească pe cei !in coraie, $n loc să luptecu &ânturile, $n loc să iruiască &alurile +i $n loc să $ncuraee pe cei $nfrico+a/i,are rău !e mare +i se sperie la fel cu cei care n-au mai călătorit pe mare# 2ot a+aeste +i cel care, !ucân- !u-se la cei ce plân", nu le !ă autorul cu&ântului său, ciel $nsu+i se $mpărtă+e+te cu urâ/enia patimilor acelora#

1ste firesc să te $ntristee nenorocirile celor ce plân" , ară/i că iei parte la

!urerea lor, !acă nu te ucuri !e nenorocirea lor +i nici nu e+ti nepăsător fa/ă !esuferin/a lor !ar nu treuie să fii târât mai !eparte $mpreună cu cei $n!olia/i, săte &ai/i sau să oce+ti $mpreună cu cel ce ele+te sau să-l imi/i +i să cau/i să fii lafel cu cel $nne"rit !e suferin/ă, !e pil!ă, să te $nchii $n casă, să te $mraci $nne"ru, să te culci pe os, să nu-/i tai părul# Cu acestea măre+ti mai mult !urerea!ecât o potole+ti#

u &ei oare că !urerea cre+te, !acă pe lân"ă răni mai ai +i uoaie +i !acă pelân"ă fri"uri mai suferi +i !e !ureri !e splină, iar mâinile, cu atin"erea lor

plăcută, mic+oreaă !urerea +a!ar, tu să nu măre+ti cu purtarea ta !urereaceluilalt, !ar nici să nu cai $n aceea+i !urere ca +i el# Cel ce ri!ică pe cel ce ace









/a %inut seam" de poruncile: Ku z"bovi de a face bine celui s"racL& şi:K#ilosteniile şi credin%a s" nu/%i lipseasc"L şi: K)rân!e cu cel fl"mând

pâinea taL . /a ascultat nici stri!"tul profe%ilor, nici al înv"%"torilor.

Nitni/ele lui plesneau, apăsate !e mul/imea celor puse $n ele, !ar inima sa cealacomă nu se mai umplea# !ău"ân! mereu noi a&u/ii la cele &echi, mărin!u-+ia&erea cu a!aosurile !in fiecare an, a căut $n această $ncurcătură, !in care nu

putea ie+i' !in pricina lăcomiei, inima nu-% lăsa să se lipsească !e ro!urile !inanii trecu/i, iar !in pricina mul/imii noilor ro!uri, nu mai a&ea un!e să le pună#:e asta chiuielile sale erau fără !e sfâr+it, iar "riile lui !e netrecut# :e astaicea $ntru sine' ZCe &oi face [#

Cărui om nu i-ar fi milă !e un suflet atât !e chinuit efericit, !in pricina el+u"urilor /arinilor sale nefericit, !in pricina o"ă/iilor pe care le a&ea +i mainefericit, !in pricina celor a+teptate# Pământul nu-i pro!uce roa!e, ci-i o!răsle+tesuspine nu-i a!ună el+u" !e roa!e, ci "rii, necauri +i $ncurcătură "roanică#Se plân"e la fel cu cei săraci# are cel strâmtorat !e sărăcie nu !ă !rumulaceluia+i stri"ăt' ZCe &oi face :e un!e hrană :e un!e haine[ celea+icu&inte le roste+te +i o"atul' ZCe &oi face[# Se tân"uie, măcinân!u-i-se inima!e "rii#

eea $e u$ură #e al*ii, a$eea +l mi!tuie #e la$m. 4u-1 u$ură tate &ă*iile'e $are +i e!te #lină &!#'ăria, $i +i #iş$ă !ufletul &ă*ia $e !tă #e afară şi nu mai +n$a#e +n hamarele !ale, $a nu $umva, arun$ân'u-şi #rivirea la $ei 'in 2urul lui, !ă aiă #rile2 !ă fa$ă vreun ine $elr neviaşi.

i se pare că oala sufletului lacomului se asemănă cu patima mâncăcio+ilor care &oiesc mai ine să crape !e prea multă mâncare !ecât să !ea celor lipsi/i cele rămâne#

>ân'eşte-te, mule, la el are *i-a 'at &ă*ia" A'u-*i aminte 'e tine +n!u*i,

$ine eşti, $e a'mini!trezi, 'e la $ine ai luat &ă*iile tale şi #entru $e ai f!t #referat multr ameni" =şti !lu2itrul unului Dumnezeu, i$nmul !emenilr tăi. Să nu-*i +n$hi#ui $ă tate unurile $e le ai au f!t #re&ătitenumai #entru #ânte$ele tău"

i fa/ă !e o"ă/iile ce le stăpâne+ti aceea+i părere pe care o ai fa/ă !e o"ă/iilestrăine# Bo"ă/iile te ucură pentru pu/ină &reme, !ar apoi !ispar fără urmă +i /ise &a cere !e ele socoteală eactă# Tu, 'im#trivă , +n$ui tate avu*iile tale $uuşi şi $u zăvare şi 'u#ă $e le-ai !i&ilat $u #e$e*i, #rive&hezi, $u#rin! 'e &ri2i,

te !fătuieşti $u tine +n!u*i, luân'u-te $a !fetni$ #e tine, neunule, şi te +ntrei9Re vi fa$e C. =+or $/i era să răspuni a+a ' ZVoi sătura sufletele celor





care ar treui să ne scârim pri&in!u-le Gi tu te "ârce+ti să cheltuie+ti a&u/ia ta, prin care te &ei urca la o sla&ă atât !e mare :umneeu te &a primi, $n"erii te &or aplau!a, to/i oamenii, câ/i sunt !e la $nceputul lumii, te &or ferici sla&a &e+nică,cununa !reptă/ii, ;mpără/ia Cerurilor &or fi răsplă/ile unei a!ministrări a

acestor o"ă/ii stricăcioase# :ar la nici una !in ele nu te "ân!e+tiD :e !ra"ulcelor !e aici !ispre/uie+ti pe cele nă!ă!uiteD 8ai!e, !eci, +i $mparte-/i $n feluritechipuri o"ă/iaD <ii "eneros, fii strălucitor la fa/ă cân! !ai a&u/ia ta celor lipsi/iDSă se spună +i !espre tine cu&intele Scripturii' Z risipit, a !at săracilor,!reptatea lui rămâne $n &eacD[ u scumpi pro!usele tale, $n"reunân! ne&oilecelor lipsi/iD u a+tepta să lipsească "râul !e pe pia/ă, ca să-/i !eschiihamarele, că Zcel ce scumpe+te pre/ul "râului este lestemat !e popor[# ua+tepta &remuri !e foamete, !in !ra"ostea !e aurD u a+tepta o lipsă "enerală, casă-/i $nmul/e+ti a&erileD u face comer/ cu nenorocirile oamenilorD u prefacemânia lui :umneeu $n prile !e $nmul/ire a a&erilor taleD u $nrăută/i, cu iciulneomeniei tale, ranele celor $n suferin/ăD Te ui*i la aur, 'ar la frate nu te ui*i"unşti ine $e !$rie #e mnezi, 'e!eeşti mne'a fal!ă 'e $ea ună, 'ar nu$unşti 'el$ #e fratele tău +n vreme 'e nevie.

@ucirea aurului te !esfăteaă, !ar nu te "ân!e+ti câte suspine ale ne&oia+ului teurmăresc#Cum să-/i pun su ochi suferin/ele săracului '"racul se uit" de 8ur împre8ur în casa lui şi vede c" în casa lui nu/i aur şi nici nu va fi vreodat".

#obilele şi ainele lui, toate în valoare de câ%iva bani, sunt sin!ura avere a s"racului. *e s" fac"7 +şi arunc" în sfârşit ocii la proprii s"i copii şi se

ot"r"şte s"/i duc" în pia%" şi s"/i vând" ca prin ei s" scape de moartea ce/1amenin%". =ândeşte/te acum ce lupt" se d" în sufletul lui: între foamea care/1amenin%" şi dra!ostea p"rinteasc"W )oamea îl amenin%" cu cea mai crud"moarte, iar firea se împotriveşte, sf"tuindu/1 s" moar" împreun" cu copiii lui.

Porneşte de multe ori de acas" s"/şi înf"ptuiasc" !ândul, şi tot de atâtea ori seîntoarce. +n cele din urm", îns", este biruit, silit de nevoie şi de trebuin%e pestecare nu poate trece. *are/s !ândurile ce cinuiesc pe tat" 7 KPe care dintrecopii, îşi spune el, s"/l vând mai întâi 7 *are dintre copiii mei va pl"cea maimult vânz"torului de !râu7 '"/l duc pe cel mai mare 7 Dar vârsta lui m"

ruşineaz"W '"/l duc pe cel mai tân"r 7 Dar mi/i mil" de tinere%ea lui, c" nici nu/ şi d" seama de nenorocirea ce ne amenin%"W *opilul acesta seam"n" mult cu p"rin%ii& cel"lalt înva%" bine. 4ai, în ce încurc"tur" m" !"sescW *e voi face 7 Pecare dintre copii s" sacrific 7 *e suflet de fiar" s" iau7 *um s"/mi ascund fireade om7 Dac"/i voi opri pe to%i, îi voi vedea pe to%i mor%i de foame, dac" voivinde pe unul din ei, cu ce oci m" voi uita la ceilal%i, când ei m" b"nuiesc c"nu/i iubesc7 *um voi mai sta în cas", când însumi m/am lipsit de copii7 *umm" voi aşeza la mas", când mi/am dobândit mâncarea de pe mas" cu un astfel de pre%7L. Ti în urm" s"racul, cu ocii plini de lacrimi, mer!e totuşi s"/şi vând"

pe cel mai iubit dintre copii.



Pe tine, o"atule, nu te mi+că suferin/a lui, nu iei $n seamă că +i el e !e aceea+ifire cu tine# <oamea $l strân"e !e "ât pe nenorocit +i tu $l !uci cu &ora, $l iei $nrâs, $i măre+ti +i mai mult nenorocirea# Săracul $+i &in!e ro!ul propriilor salemăruntaie, ca să-+i cumpere cele ale "urii, iar /ie nu numai că nu-/i amor/e+te

mâna, care prime+te pre/ul unor astfel !e nenorociri, ci mai mult $ncă tetâr"uie+ti asupra pre/ului, te tocme+ti ca să !ai cât mai pu/in +i să iei cât maimult +i $n toate chipurile, cau/i să $n"reunei nefericitului nenorocirea# @acrimilelui nu te mi+că, iar suspinul lui nu-/i $nmoaie inima, rămâi ne$n!uplecat +i aspru#

umai aur &ei, numai aur $/i $nchipui# ur &isei cân! !ormi +i la aur te"ân!e+ti cân! e+ti trea# :upă cum neunii nu &ă! lucrurile cum sunt, ci cum +ile $nchipuie neunia lor, tot a+a +i sufletul tău, stăpânit !e !ra"ostea !e ani,&e!e numai aur, &e!e numai ar"int# Ei-i mai plăcut la &e!ere aurul !ecât soarele#

-ai altă !orin/ă !ecât ca totul să se prefacă $n aur +i născoce+ti orice ca să /i se$mplinească !orin/a#

Ce nu faci !e !ra"ul aurului ;n mâinile tale "râul se preface $n aur, &inul $n aur,lâna $n aur# rice afacere, orice "ân! $/i a!uce aur chiar aurul, pe care-% !ai cu$mprumut, se $nmul/e+te prin !oân!ă# u te mai saturi !e aur +i pofta ta !e aur nu are hotar#

:e multe ori !ăm copiilor lacomi să mănânce cât &or !in mâncărurile ce le plac, pentru ca, prin mâncatul peste sa/iu, să-i !e"ustăm !e ele# Cu lacomul nu putemface a+a lacomul, cu cât se $n!oapă mai mult, cu atât !ore+te mai mult# RDe-ar $ur&e +n valuri &ă*ia, !#une S$ri#tura, nu vă li#i*i inima 'e ea. 2u $nsă,

o"atule, pui sta&ilă o"ă/iei care se re&arsă, astupi "ăurile prin care poate săiasă# Ce-/i face, $nsă, o"ă/ia stă&ilită +i $nchisă Pentru că-i $nchisă cu sila$nlăuntru +i-i prea multă, rupe stă&ilarele, sfărâmă hamarele o"atului +i!ărâmă itni/ele lui $ntocmai ca nă&ala !u+manilor#

Bo"atul, $nsă nu se !ă ătut i!e+te alte hamare mai mari +i nu-i si"ur !e nu le&a lăsa tot stricate mo+tenitorului lui# Ba se poate, mai !e"raă, să fie el smuls!in &ia/ă +i să plece mai $nainte !e a le ri!ica, a+a cum !orea sufletul său lacom#

4ar o"atul !in 1&an"helie +i-a "ăsit un sfâr+it pe măsura sfătuirilor sale rele#Voi, !acă &re/i să mă asculta/i, !eschi!e/i toate u+ile hamarelor &oastre, !a/i!rumul o"ă/iei să cur"ă cu $mel+u"are# :upă cum apele unui râu mare cân!străat pământul prin numeroase canale $l fac ro!itor, tot a+a +i &oi, !a/i !rumul

pe felurite căi o"ă/iei să se re&erse $n casele săracilor# :acă fântânile sunt sleite!in cân! $n cân!, !au mai multă apă# :ar !acă se lasă apa $n fântână, apa sestrică# 2ot a+a +i o"ă/ia' !acă stă pe loc, este nefolositoare !ar !acă se mi+că +i-i!ată +i altora, este +i folositoare tuturora +i ro!nică#

, cât este !e mare lau!a primită !e la cei cărora le-a făcut ineD Să n-o!ispre/uie+tiD Cât este !e mare lau!a primită !e la !reptul Nu!ecătorD Să n-o pui



la $n!oialăD Pretutin!eni să-/i stea $n fa/ă pil!a o"atului osân!it !in 1&an"helia!e aiD

;+i păea cu "riă o"ă/iile pe care le a&ea +i se nelini+tea pentru o"ă/iile

nă!ă!uite, cu toate că nu +tia precis !e &a mai trăi mâine# Se "ân!ea la iua !emâine, !ar astăi o lua $nainte cu păcatul# u &enise $ncă nimeni să-i ceară ce&a,!ar i-o lua $nainte, arătân!u-+i sălăticimea sufletului său# u-+i strânsese $ncă!e pe câmp roa!ele +i era +i osân!it pentru lăcomia lui# Pământul $l $ntâmpină curo!urile sale' arăta $n ra!e hol!e o"ate !e "râu, scoatea la i&eală pe coar!ele&i/ei stru"uri mul/i, făcea ca măslinul să fie $ncărcat !e ro!, iar pomii fă"ă!uiautoată !esfătarea fructelor !ar stăpânul pământului era lipsit !e !ărnicie +i fărăro! nu strânsese $ncă !e pe câmp roa!ele pământului +i se chinuia ca ceine&oia+iD Gi totu+i câte prime!ii nu-% mai pă+teau până la strân"erea recolteiDrin!ina putea s-o nimicească, ar+i/a să i-o răpească !in mâini, iar ploaia căută!in nori, la timp nepotri&it, să !istru"ă roa!ele# Pentru ce nu te ro"i :omnului să!ucă la un sfâr+it !arurile Sale 2u, $nsă, luân!u-4-o $nainte, te faci ne&re!nic!e primirea !arurilor ce /i le-a arătat#

Vore+ti $ntru ascuns cu tine $nsu/i, !ar cu&intele tale sunt u!ecate $n cer# :easta !e acolo $/i &in +i răspunsurile#

are !unt $uvintele &atului C e !#une C RSuflete, ai multe unătă*i !trân!e" %ănân$ă, ea, ve!eleşte-te +n fie$are zi . Ce neunieD :e-ai a&ea

suflet !e porc, n-ai putea să-i fă"ă!uie+ti sufletului altce&aD tât !e !oitoc e+tiatât !e ne$n/ele"ător fa/ă !e unătă/ile suflete+ti, $ncât !ai sufletului mâncărurile!estinate trupului +i !ai sufletului acelea pe care +i stomacul le !ă afarăD :e /i-ar fi sufletul &irtuos, !e-ai fi plin !e fapte une, !e-ai fi prieten cu :umneeu, !e-aia&ea multe &irtu/i, !a, atunci ai a&ea !reptul să spui sufletului tău să se ucureD:ar pentru că te "ân!e+ti la cele pământe+ti, pentru că pântecele /i-i !umneeu,

pentru că e+ti cu totul trupesc, roit patimilor, ascultă-/i numele ce /i se potri&e+te, nume pe care nu /i l-au pus oamenii, ci $nsu+i :omnul' R4eune, +na$ea!tă na#te, +*i vr $ere !ufletul tău 'e la tine" 5ar $ele $e-ai &ătit ale $ui

vr fi C.

Batocura cu&enită neuniei lui e mai mare ca osân!a cea &e+nică# &ea să fieluat !e pe pământ !upă pu/ină &reme, +i totu+i $+i făcea planuri !e &iitor,spunân!' RStri$a-vi 2itni*ele mele şi mai mari le vi zi'i . <oarte ine faci, i-a+ putea spune# erită să fie stricate hamarele ne!reptă/ii# :ărâmă, cu propriiletale mâini, pe cele pe care le-ai i!it răuD :istru"e itni/ele tale, !e la care nimenin-a plecat &reo!ată mân"âiatD :ărâmă casa, care a fost panicul lăcomiei taleDAi!ică acoperi+urile, !ărâmă i!urile, arată soarelui "râul muceitD Scoate !in

$nchisoare o"ă/ia $nlăn/uită D Pune $n &ăul lumii cămările cele $ntunecate alelui mamonaD



ZStrica-&oi itni/ele mele +i mai mari le &oi i!i[# De le vei um#le şi #e a$e!tea,$e vei mai nă!$$i are C 7e vei !tri$a 'in nu şi iar le vei zi'i C /ate fi are mai mare neunie !ă te $hinui mereu !ă zi'eşti $u zel şi !ă 'ărâmi $u zelC:e &rei, ai itni/eD Casele săracilor# ZStrân"e-/i comoară $n ceruriD[ # Comorile

strânse acolo nu le mănâncă moliile, nu le strică putreiciunea, nu le fură ho/ii#

- Voi !a săracilor, $mi răspuni tu, !upă ce &oi umple hamarele cele noiD- ul/i ani /i-ai mai hotărât &ie/ii taleD 4a aminte, $nsă, ca nu cum&a moartea săse "răească +i s-o ia $naintea planurilor taleD <ă"ă!uin/a ta nu-i !o&a!a

unătă/ii tale, ci a &icleniei taleD <ă"ă!uie+ti, nu pentru ca să !ai mai târiu, ci casă amâni pentru moment !atul# ă, +n !fârşit, $e te +m#ie'i$ă !ă 'ai a$umC 4u-i ni$i un neviaşC 4u-*i !unt #line hamareleC 4u te aştea#tă ră!#lataC 4ue!te $lară #run$aC <lămân!ul se tope+te !e foame, cel "ol $n"hea/ă, !atorniculeste !us la $nchisoare# 2u, $nsă, amâni milostenia ta pe mâineD

scultă ce-/i spune Solomon' R4u zi$e9 Du-te şi vin mai târziu şi-*i vi 'amâine, $ă nu ştii $e a'u$e ziua 'e mâine . Cât !e mari porunci !ispre/uie+ti,

pentru că urechile $/i sunt astupate !e iuirea !e ar"intD Cât !e mult ar treui sămul/ume+ti unului :umneeu, Binefăcătorului tău, cât !e &esel ar treui să fii,cât !e mân!ru !e cinstea ce /i se !ă, că nu tuluri u+ile altora, ci al/ii &in la aletaleD :ar a+a, e+ti trist, "reu !e "ăsit, te fere+ti să $ntâlne+ti pe cine&a, ca nucum&a să fii silit să-/i scape ce&a !in mâini# u cuno+ti alt răspuns !ecât acesta'Z-amD u !auD Gi eu sunt săracD[#

:a, e+ti cu a!e&ărat sărac +i lipsit !e orice faptă unăD 1+ti sărac $n iuirea !eoameni, sărac $n cre!in/a $n :umneeu, sărac $n nă!e!ea &ie/ii &e+nice D

;mparte "râul tău fra/ilor tăiD :ă astăi ne&oia+ului ceea ce mâine e putre! D Celmai cumplit chip !e "ârcenie e acela să nu !ai celor ne&oia+i !in cele ce sestricăD

- Dar #e $ine ne're#tă*e!$ 'a$ă *in &ă*iile meleC S#une-mi, &atule, $are

!unt &ă*iile tale, 'e un'e le-ai luat şi le-ai a'u! +n via*ăC Bo"a/ii se asemănăcu un om care, ocupân! un loc $n teatru, ar opri pe al/ii să mai intre, !eoarecesocote+te că spectacolul este numai pentru !esfătarea lui +i nici!ecum pentru!esfătarea tuturor# Bo"a/ii consi!eră a&erile, care sunt comune tuturor oamenilor, ca ale lor, pentru că ei au pus mâna mai $ntâi pe ele# Da$ă fie$are mşi-ar #ri #entru !ine numai atât $ât +i treuie #entru !ati!fa$erea nevilr !ale şi 'a$ă ar 'a $e-i #ri!!eşte $elui neviaş, atun$i nimeni n-ar mai fi &at, nimeni !ăra$.

4-ai ieşit &l 'in #ânte$e C 4u te vei +ntar$e iarăşi &l +n #ământC De un'ee!te, 'ar, &ă*ia taC :e spui că o ai !atorită $ntâmplării, atunci e+ti un



necre!incios, că nu cuno+ti pe Creatorul tău +i nu mul/ume+ti Celui Ce /i-a !at o"ă/ia# :e mărturi-se+ti că o să ai !e la :umneeu, spune-mi moti&ul pentrucare ai primit-o !e la 1l# u este oare ne!rept :umneeu, că a făcut $ntreoameni o reparti/ie nee"ală a unurilor Pentru ce tu e+ti o"at +i acela sărac

e"re+it, pentru ca tu să-/i prime+ti răsplata unătă/ii tale +i a a!ministrăriicre!incioase a o"ă/iei, iar acela să fie cinstit cu marile recompense ale ră!ării#

Tu, $are a&i ttul +n !ânurile ne!ăturate ale z&âr$eniei, $um #*i !$ti $ă nune're#tă*eşti #e nimeni, $ân' li#!eşti 'e $ele 'e trai #e atâ*ia neviaşiC Cine-ilacom cela care nu se mul/ume+te cu cele ce areD Cine-i ho/ cela care iacele ce sunt ale fiecăruia !intre noiD are nu e+ti lacom, nu e+ti ho/ cân! $/i$nsu+e+ti cele ce /i-au fost !ate $n a!ministrarea ta Cel care !eracă pe cel$mrăcat se nume+te orfa+# erită oare alt nume cel care nu $mracă pe cel "ol,o!ată ce poate face asta Pâinea, pe care o /ii tu, este a celui flămân! haina, pecare o păstrei $n lăile tale, este a celui !erăcat $ncăl/ămintea, care se strică$n casele tale, este a celui !escul/ ar"intul, pe care-% /ii $n"ropat, este al celuine&oia+# :eci, pe atâ/ia oameni ne!reptă/e+ti câtor ai putea să le !ai !in a&u/iiletale#

<rumoase sunt cu&intele tale, !ar mai frumos e aurul, $mi răspun!e o"atul# 2ota+a răspun! +i !esfrâna/ii cân! le &orim !e castitate# Că acelora, cân! le &orim!e rău pe femeia cu care trăiesc, pomenirea ei le a/â/â +i mai mult pofta#

Cum să-/i pun su ochi toate suferin/ele săracilor, ca să cuno+ti !in câte suspine$/i strân"i a&erile taleD , ce mare pre/ &ei pune $n iua u!ecă/ii pe acestecu&inte' ZVeni/i, inecu&ânta/ii părintelui eu, !e mo+teni/i $mpără/ia cea "ătită&ouă !e la $ntemeierea lumii# Că am flămânit +i i-a/i !at să mănânc am$nsetat +i i-a/i !at să eau "ol am fost +i -a/i $mrăcat[

Gi câtă frică, su!oare +i $ntuneric te &a cuprin!e cân! &ei aui osân!a' Z:uce/i-&ă !e la ine, lestema/ilor, $n $ntunericul cel mai !in afară, cel "ătit !ia&olului+i $n"erilor lui# Că am flămânit +i nu i-a/i !at să mănânc am $nsetat +i nu i-

a/i !at să eau "ol am fost +i nu -a/i $mrăcat[#

;n iua u!ecă/ii nu-i acuat răpitorul, ci cel ce nu +i-a $mpăr/it a&erileD Ei-amspus cele ce am socotit că-/i sunt !e folos# :e crei spusele mele, $/i stau $n fa/ă

unătă/ile fă"ă!uite, !e nu ascul/i !e cu&intele mele, amenin/area este scrisă, !ecare mă ro" lui :umneeu să scapi, aun"ân! la "ân!uri mai une, ca să fie

o"ă/ia ta pre/ !e răscumpărare păcatelor tale +i să te $n!repte spre unătă/ilecere+ti ce-/i sunt pre"ătite, cu harul Celui Ce ne-a chemat pe to/i la $mpără/ia@ui, Căruia sla&a +i puterea $n &ecii &ecilor# min#







ultor oameni, $nsă, nu le este !ra"ă o"ă/ia pentru haine +i pentru mâncare, cis-a născocit !e !ia&ol un &icle+u" care a"ă $n capul o"a/ilor mii !e prileuri,care să-i facă să socotească !rept necesare cele !e prisos +l nefolositoare, ca să-+i $nchipuie că nu le e !e auns o"ă/ia pentru ne&oile pe care le au, ci $+i $mpart

a&erea +i pentru ne&oia lor preentă, !ar +i pentru cea !in &iitor , o parte +i-o pun pentru ei $n+i+i, o altă parte pentru copii, $n sfâr+it $+i $mpart a&erea pentrufel !e fel !e cheltuieli#

scultă ce hotărâri iau D Z parte !in a&u/ia noastră, spun ei, să ne fie pentrune&oile noastre ilnice, iar altă parte s-o punem !e-o parte o"ă/ia pentrune&oile ilnice, $nsă, să !epă+ească hotarul treuin/elor' o parte să ne fie pentruluul !in casă, o altă parte să fie pusă $n slua fastului eterior,o parte să o !ăm

pentru călătorii luoase, iar altă parte să o $ntreuin/ăm pentru strălucirea +iluul căminului nostru D[#

2e miri !e un!e mai născocesc atâtea lucruri nefolositoareD u nenumăratetrăsuri' unele pentru a"ae, altele pentru ei, $mrăcate $n aramă +i ar"int au caifără !e număr, care ca +i oamenii, $+i au "enealo"ia lor, !upă nole/ea părin/ilor unii $i !esfăteaă pe o"a/i, plim-ân!u-i prin ora+, al/ii mer" cu ei la &ânătoare,iar al/ii sunt !eprin+i pentru călătorii frâurile, chin"ile +i ciucurii !in urul"âtului sunt toate !e ar"int, toate ro!ate cu aur stofe !e purpură $mpo!oesccaii ca pe miri# u mul/ime !e catâri $mpăr/i/i !upă culoare $nso/itorii lor se$n+iră unii !upă al/ii' unii mer" $nainte, iar al/ii $n urmă# umărul celorlalte slu"i

este nesfâr+it, ca să le fie !e auns pentru tot luul lor ' a!ministratori, casieri,"ră!inari oameni iscusi/i $n tot felul !e meserii născocite !e o"a/i, fie pentru

proleme !e neapărată ne&oie, fie pentru !esfătarea +i unul lor trai' ucătari, rutari, paharnici, &ânători, sculptori, pictori +i al/i oameni me+teri $n a face fel!e fel !e lucruri spre !esfătarea o"a/ilor# u turme !e cămile, unele puse lacărat, altele trimise la păscut her"helii !e cai, cirei !e &ite, turme !e oi, !e

porci toate cu panicii lor pământ !in !estul, ca să !ea hrană tuturor acestor animale, a $ncă prin &eniturile lui să mai $nmul/ească o"ă/ia ăi $n ora+e, ăila /ară - case strălucitoare construite !in marmură !e !iferite feluri, una !in

piatră !e <ri"ia, alta !in piatră !e @ace!emonia +i !e 2esalonic unele căl!uroaseiarna, altele răcoroase &ara par!oseala $mpo!oită cu moaic, iar acoperi+ulaurit cân! pere/ii acestor case nu sunt acoperi/i cu plăci, sunt $mpo!oi/i cu

picturi florale#

:ar pentru că o"ă/ia mai prisose+te, !e+i a fost cheltuită $n mii +i mii !e feluri,atunci prisosul se $n"roapă $n pământ +i se păstreaă $n locuri tainice# Că $+i spun

o"a/ii' ZViitorul este nesi"ur pot să !ea peste noi ne&oi neănuite D[# :a, enesi"ur !acă &ei aun"e să folose+ti aurul $n"ropatD :ar cu totul si"ură este

pe!eapsa pentru purtarea ta neomenoasăD Cân! n-ai putut să-/i cheltuie+ti o"ă/ia cu nenumăratele tale născociri, ai $n"ropat-o $n pământD Ce cumplită



neunieD tâta &reme cât aurul era ascuns $n inima păm$ntului, scormoneai pământul să-l sco/i la i&eală !ar cân! a auns la lumină, $l ascuni iară+i $n pământ# ;n sfâr+it, sunt !e părere că, $n"ropân!u-/i o"ă/ia, /i-ai $n"ropat o!atăcu ea +i inima, că Run'e e!te $mara ta, !#une Dmnul, a$l e!te şi inima

ta.:e aceea poruncile :omnului $ntristeaă pe o"a/i +i le fac traiul netrai, pentrucă $i opresc să facă cheltuieli nefolositoare#

i se pare că soarta tânărului !in 1&an"helie, ca +i a celor la fel cu el, seaseamănă cu a unui călător care, $n !orin/a !e a &e!ea un ora+, străate cu râ&nătot !rumul până la el $n urmă, $nsă se opre+te la unul !in hanurile !e !inainteai!urilor ora+ului +i !in lenea unei pu/ine mi+cări, face !e prisos toată osteneala!e până atunci, lipsin!u-se !e &e!erea frumuse/ilor ora+ului# 2ot a+a sunt +ioamenii care primesc să facă celelalte porunci, !ar se $mpotri&esc cân! e &ora!e a&eri#

Cunosc mul/i oameni care postesc, se roa"ă, suspină, arată o e&la&ie fără sfâr+it,!ar nu scot !in pun"ă un ănu/ pentru cei ne&oia+i# Ce folos au ei !e celelalte&irtu/i ;mpără/ia Cerurilor nu-i prime+te# Ră mai uşr intră $ămila #rinure$hile a$ului, !#une Dmnul, 'e$ât &atul +n Îm#ără*ia erurilr .8otărârea este clară, Cel Care a rostit-o este nemincinos, !ar rari sunt cei care $i!au creare#

- :ar cum &om trăi, $ntreaă o"a/ii, !acă &om părăsi totul Care &a fi$nfă/i+area &ie/ii, !acă &om &in!e totul +i &om părăsi totul - u mă $ntrea pe mine !e $n/elesul poruncilor StăpânuluiD +tiut @e"iuitorulsă $mpace cu le"ea ceea ce-i cu neputin/ăD 4nima ta stă ca $n alan/ă, ne!umerită$n care parte să $ncline' spre &ia/a cea a!e&ărată sau spre !esfătarea !in lumeaaceasta# :ar oamenii care u!ecă $n/elep/e+te treuie să fie $ncre!in/a/i că a&u/ia$i-e !ată spre a!ministrare +i nu spre !esfătare iar cân! se !espart !e ea treuiesă se ucure ca unii care se !espart !e unuri străine +i nu să se $nstristee ca +i

cum ar pier!e unurile proprii#

Pentru ce te $ntristei, pentru ce sufletul $/i plân"e, cân! aui' ZVin!e-/i a&eriletaleD[# ici chiar !acă o"ă/ia te-ar $nso/i $n &ia/a &iitoare n-ar treui să-/i fieatâta !e !ra"ă, că o $ntunecă unătă/ile !e acolo# 4ar !acă o"ă/ia rămâneneapărat aici, pentru ce să n-o &ini, ca să o câ+ti"i Cân! !ai aur ca să-/icumperi un cal, nu te $ntristei !ar cân! !ai pe cele trecătoare, ca să iei $nschim ;mpără/ia Cerurilor, plân"i, $ntorci spatele celui ce-/i cere, amâni !atul,născocin! nenumărate pricini !e ne&oi#



Ce &ei răspun!e Nu!ecătorului, tu care-/i $mraci pere/ii caselor, !ar nu $mraci pe om, tu care $mpo!oe+ti caii, !ar treci cu &e!erea pe fratele $mrăcat $n!ren/e, tu, care la+i "râul !e putree+te, !ar nu hrăne+ti flămân!ul, tu care$n"ropi aurul, !ar !ispre/uie+ti pe cel su"rumat !e sărăcie

:acă se $ntâmplă ca +i so/ia ta să fie iuitoare !e a&eri, atunci oala este $n!oită$/i a/â/ă pofta !upă !esfătări +i-/i măre+te !orin/a !e plăceri a"ă $n sufletul tău"himpii unor !orin/e ciu!ate' se "ân!e+te la pietre pre/ioase, la măr"ăritare, lasmaral!e, la hiacint, la aur, !in care o parte să-l prefacă $n iuterii, iar altă partes-o /easă $n haine +i prin tot felul !e i!ei lipsite !e "ust, $/i măre+te oala#

Aâ&na femeilor pentru po!oaele acestea nu-i ce&a trecător, ci i +i noapte se"ân!esc numai la ele# enumăra/i lin"u+itori $ntre/in poftele lor' le a!ucne"ustori !e imprimeuri, "iu&aer"ii, parfumieri, ne"ustori !e stofe, ne"ustori !e

ro!erii# u-i lasă timp ăratului să răsufle !in pricina ne$ncetatelor ei porunci# ici o o"ă/ie nu-i $n!estulătoare să satisfacă poftele femeie+ti, !e-ar cur"e o"ă/ia râuri# :oresc parfumuri !in cele mai $n!epărtate /ări, cum ar !oriunt!elemnul ce se &in!e-n pia/ă iar stofele faricate !in flori marine, purpură,mătasea sunt pentru ele ca +i lâna oilor# urul $ncrustat cu pietre pre/ioase,$mpo!oe+te fruntea +i "âtul femeilor alt aur la cor!oane +i alt aur le lea"ămâinile +i picioarele# Se ucură femeile iuitoare !e aur să fie le"ate +i !e mâini+i !e picioare, numai !acă aurul le lea"ă# Cân! mai are oare &reme să se$n"riească !e sufletul său un ărat care slue+te poftelor femeie+ti :upă cum

&alurile furioase +i furtunile mării scufun!ă corăiile +ure!e, tot a+a +i "usturilerele ale femeilor $neacă sufletele slae ale ăra/ilor#

;n atâtea păr/i este tras aurul +i !e ărat +i !e femeieD Se iau la $ntrecere unul cualtul $n a !escoperi noi +i noi prileuri !e cheltuieli a!arnice, $ncât pe ună!reptate, nu mai au timp să mai pri&ească +i la cei !in ur#

:acă aui, o"atule, spunân!u-/i-se' ZVin!e-/i a&erile tale +i !ă-le săracilor, casă ai merin!e pentru !esfătarea &e+nicăD[, pleci $ntristat !ar !acă aui

spunân!u-/i-se' Z:ă-/i a&erile tale femeilor iuitoare !e po!oae, !ă-lesculptorilor, ne"ustorilor !e moile, moaicarilor, pictorilorD[, te ucuri ca +icum ai !oân!i ce&a mai pre/ios !ecât a&erile#

u &ei aceste i!uri măcinate !e &reme, ale căror resturi se ri!ică $n $ntre"ora+ul, ca ni+te stânci ie+ite !in mare Câ/i săraci nu erau $n ora+ cân! au fostri!icate i!urile acestea :ar ei n-au fost ă"a/i $n seamă !e o"a/ii !in &remeaaceea, că erau cuprin+i !e elul ri!icării acestor i!ăriiD =n!e-i acum construc/iastrălucitoare a lucrărilor lor =n!e-i cel care nu mai contenea cu lau!a măre/iei

clă!irilor lui u s-au !ărâmat, n-au !ispărut $ntocmai ca ucăriile copiilor făcute $n nisip u stă oare $n ia! cel care le-a ri!icat, căin!u-se !e elul pus !e



el pentru ni+te ă!ărnicii Sufletul să-/i fie mare i!urile fie mici, fie mari,$mplinesc aceea+i treuin/ăD

Cân! trec pe lân"ă casa unui om !e curân! $mo"ă/it, lipsit !e "ust, +i-i &ă! casa

plină cu tot felul !e po!oae, +tiu că omul acela n-are altce&a mai !e pre/ !ecâtcele ce se &ă! +tiu că $mpo!oe+te cele ne$nsufle/ite, !ar sufletul $i estene$mpo!oit#

Spune-mi, ce folos mai mare $/i !au paturile !e ar"int, mesele !e ar"int,canapelele !e fil!e+, scaunele !e fil!e+, pentru ca o"ă/ia să nu treacă !in

pricina acestora la săracii care stau cu miile la u+a casei tale +i sloo! "lasuri pline !e milă :ar nu &rei să !ai, spunân! că /i-i cu neputin/ă să $n!estulei peto/i care $/i cer# Cu lima te uri, !ar mâna te &ă!e+te# âna tace, !ar te facemincinos cu inelul care străluce+te $n !e"etul tău# Pe câ/i oameni nu poate scăpa!e !atorii un sin"ur inel !e-al tău Câte familii căute $n mierie nu poate sări!ice =n sin"ur !ulap !e-al tău cu haine poate să $mrace un $ntre" popor $n"he/at !e fri" D :ar la+i pe sărac să plece cu mâinile "oale, netemân!u-te !e!reapta răsplată a Nu!ecătorului# -ai milă u &ei fi miluitD -ai !eschis casa Vei fi !at afară !in $mpără/ie D -ai !at pâine u &ei primi &ia/a &e+nicăD

Spui că e+ti sărac D spun +i eu, că acela-i sărac care are ne&oie !e multe#Poftele &oastre nesăturate &ă fac să a&e/i multe ne&oi# @a cei ece talan/i testră!uie+ti să mai a!au"i al/i ece cân! au auns !ouăeci, cau/i al/ii, tot pe

atâ/ia +i a+a, a!ău"ân! mereu talant lân"ă talant, nu te opre+ti, ci /i se aprin!e pofta +i mai mult#

:upă cum e/i&ii cu cât eau cu atât !oresc să ea mai mult, tot a+a +i noii$mo"ă/i/i cu cât au !oân!it mai mult cu atât !oresc mai mult, iar ceea cea!au"ă mereu le $ntre/ine oala# Aâ&na lor !upă a&u/ii $i !uce la sim/ăminte

potri&nice celor !e la $nceput nu se mai ucură atâta !e ce au, cât se $ntristeaă!e ce le lipse+te sau $+i $nchipuie că le-ar lipsi# +a că sufletul lor este mereumistuit !e "rii, că se iau la $ntrecere cu cei care-i !epă+esc $n o"ă/ii#

r treui să se ucure +i să a!ucă mul/umiri lui :umneeu că sunt mai a&u/i!ecât atâ/ia al/ii !ar nu, ei sunt nelini+ti/i +i suferă că sunt $n urma unuia sau a!oi oameni mai o"a/i ca ei# Cân! aun" la fel !e o"a/i ca o"a/ii aceia, $n!atăse ami/ioneaă să e"alee pe un altul mai o"at, !acă l-au auns +i pe acela, $+imută ami/ia spre altul# :upă cum cei care urcă scările pă+esc mereu !in treaptă$n treaptă +i nu se opresc până nu aun" la cea mai !e sus, tot a+a +i ace+ti o"a/inu pun capăt pornirii lor !upă putere, până cân!, aun+i sus !e tot, $+i frân" "âtul

prin că!erea lor !e la o $năl/ime atâta !e mare# <ăcătorul uni&ersului a făcut ca

pasărea seleuciană să nu mai aiă sa/iu nicio!ată spre inefacerea omului tu,$nsă /i-ai făcut nesă/ios sufletul spre &ătămarea oamenilor# Câte-i &e!e ochiul



atâtea pofte+te lacomul# Zchiul nu se &a sătura !e a &e!ea[ , iar iuitorul !ear"int !e a lua# 4a!ul n-a spus' Zun"e D[, nici lacomul n-a spus &reo!ată'Zun"e D[#

Cân! te &ei folosi !e cele ce ai, cân! te &ei !esfăta !e ele, o!ată ce e+tinecontenit cuprins !e ostenelile !e a a!una mereu ZVai !e cei ce lipesc casălân"ă casă +i $mpreună /arină cu /arină, ca să ia ce&a !e la &ecinD[#

2u ce faci u pui mii +i mii !e chichi/e, ca să iei unurile &ecinului ZCasa&ecinului, spui tu, $mi $ntunecă casaD 1ste "omotoasăD Eine $n ea &a"aoniD[#Sau $i "ăse+te alte pricini, nu importă care le $mpin"e, $l alun"ă, $l sile+te, $i facenecauri +i nu se opre+te până nu-% sile+te să se mute# Ce l-a ucis pe israiliteanul

aute u, oare, !orin/a lui ha& !e a-i lua &ia @acomul este &ecin rău +i laora+ +i la /ară# area $+i cunoa+te hotarele ei, noaptea nu !epă+e+te &echile eimar"ini, !ar lacomul nu respectă timpul, nu cunoa+te mar"ine, nu $n"ă!uie să se

păstree o or!ine $n lume, ci imită furia focului' cuprin!e totul, ar!e totul# :upăcum flu&iile, !in mici, cum au pornit !e la i&or, aun" ne$nchipuit !e mari prina!ău"irile !e apă ce le primesc treptat +i târăsc cu ele, !in pricina iu/elii apei, totce le stă $n cale, tot a+a +i cei care aun" !e au mare putere capătă +i mai mult

puterea !e a ne!reptă/i chiar cu autorul celor $mpila/i +i roesc pe ceilal/ioameni prin cei ne!reptă/i/i mai $nainte +i a+a cre+terea puterii aun"e prile !emai mare răutate#

Cei ne!reptă/i/i mai $nainte !au, !e &oie !e ne&oie, autor o"a/ilor, ca să &atăme+i să ne!reptă/ească +i pe al/ii# Care-i &ecinul, care-i ru!ă, care-i omul !e afaceri,care să nu fi fost tras pe sfoară !e o"at imic nu poate sta $n calea silniciei

o"ăta+uluiD 2oate se supun tiraniei lui, toate tremură $n fa/a puterii lui# Ceine!reptă/i/i !e o"at se "ân!esc mai mult cum să facă să nu mai sufere alte rele!e la o"at !ecât să se răune pentru ne!reptă/ile ce li le-a făcut# Bo"atul$nu"ă oi străini, ară, seamănă +i cule"e cele ce nu-i apar/in# :acă i te$mpotri&e+ti, te lo&e+te !acă te plân"i, te !ă $n u!ecată, că l-ai insultat !acă $la!uci $n fa/a u!ecătorului, tu e+ti cel ă"at la $nchisoare, că are martori fal+i,

"ata pre"ăti/i, care-/i pun &ia/a $n prime!ie# i fi mai ucuros să mai !ai ce&anumai ca să scapi !e necaurile $n care te a"ă#

+ &rea să mai răsufili pu/in, să contene+ti o clipă !e a ne!reptă/i, ca să !ai ră"a"ân!urilor tale să-+i amintească la ce sfâr+it te !uce râ&na faptelor tale# i atâtea+i atâtea hectare !e pământ !e arătură, tot atâtea hectare !e "ră!ină, mun/i,câmpii, ima+uri, râuri, li&ei# Ce-/i rămâne !in toate acestea u te a+teaptă oaretot trei metri !e pământ u &a fi !e auns "reutatea câtor&a pietre pentru paaticălosului tău trup Pentru ce te frămân/i Pentru ce faci fără!ele"i Pentru ce

cule"i cu mâinile tale cele ce n-au ro! :e-ar !a :umneeu să fie numai fără !ero! +i nu materie pentru focul &e+nicD u te tree+ti o!ată !in e/ia asta u /i se



$nsănăto+eaă o!ată "ân!uriile tale u-/i &ii $n sim/iri -ai $naintea ochilor u!ecata lui 8ristos Ce &ei răspun!e cân! cei ne!reptă/i/i &or sta $n urul tău +i&or stri"a $mpotri&a ta !reptului Nu!ecător Ce &ei face Ce apărători &ei tocmiCe martori &ei a!uce Cum &ei con&in"e pe Nu!ecătorul Care nu se poate

$n+ela

u poate fi acolo &oritor maestruD u po/i $ntreuin/a acolo cu&inte frumoase,care să poată acoperi a!e&ărul $n fa/a Nu!ecătoruluiD colo nu te mai $nso/esclin"u+itorii, nici anii, nici mân!ria func/iei taleD 1+ti fără prieteni, fără autoare,fără spriin, fără apărare# Aămâi ru+inat, trist, aătut, sin"ur, fără !e nici o$n!răneală# riun!e /i-ai $ntoarce ochii, n-ai să &ei !ecât mărturiile $n&e!erateale răută/ii tale' aici lacrimile orfanului, !incolo suspinele &ă!u&ei $n altă partesăracii care au fost alun"a/i $n pumni !e la casa ta, slu"ile pe care le-ai ătut,&ecinii pe care i-ai supărat# 2o/i se &or scula $mpotri&a taD ul/imea faptelor talerele te &a $nconura# Că !upă cum umra mer"e !upă trup, tot a+a +i păcatelemer" !upă suflet +i $nfă/i+eaă lămurit faptele# :e aceea acolo nu se poatetă"ă!ui nimic, ci chiar "ura cea mai neru+inată este astupată# $nse+i faptele &or !a mărturie $mpotri&a fiecărui om nu &or !a "las, !ar se &or $nfă/i+a a+a cum le-am să&âr+it# Cum &oi putea să-/i pun su ochi "roă&iile ce se &or petreceatunci

:acă ascul/i, !eci cu&intele mele, !acă te la+i, !eci, con&ins, a!u-/i aminte !eiua aceea $n care se &a !escoperi mânia lui :umneeu !in cer# !u-/i aminte !e

&enirea slă&ită a lui 8ristos, cân! Z&or $n&ia cei ce au făcut cele une $ntru$n&ierea &ie/ii, iar cei ce au făcut cele rele $ntru $n&ierea u!ecă/ii[ # tunciru+ine &e+nică $i &a cuprin!e pe păcăto+i Z+i ur"ia focului &a mistui pe cei

potri&nici[# Cele ce se &or petrece atuncea să te $ntristee, nu porunca !e a-/i&in!e a&erile +i !e a le !a săracilorD Cum te &oi con&in"e Ce să "răiesc u!ore+ti nici ;mpără/ia Cerurilor +i nici !e "heenă nu te temiD =n!e să "ăsesc&in!ecare sufletului tău :acă cele $n"roitoare nu te $nfrico+eaă, !acă cele&esele nu te $n!eamnă, atunci &oresc cu o inimă !e piatrăD

=ită-te, omuile, la natura o"ă/ieiD Ce te face să te minunei atâta !e aur Piatrăeste aurul, piatră ar"intul, piatră măr"ăritarul, piatră fiecare !in pietrele

pre/ioase' topaul, smaral!ul, a"ata, hiacintul, ametistul +i matostatul# cestea-sflorile o"ă/ieiD Pe unele le !ose+ti, ascunân!u-le +i acoperin! cu $ntunericstrălucirea pietrelor, iar pe altele le por/i, fu!ulin!u-te cu strălucirea +i marea lor &aloare# Spune-mi, ce folos ai arătân!u-/i pretutin!eni mâna $mpo!oităstrălucitor cu pietre pre/ioase u /i-i ru+ine să !ore+ti cu patimă pietrele

pre/ioase cum le !oresc femeile $nsărcinate cestea se mistuiesc !e !orul pietrelor pre/ioase, !ar +i tu e+ti lacom !upă cele mai frumoase pietre, căutân!

a"ate portocalii, matostat, ametist#



Care om !ornic !e po!oae a putut să-+i prelun"ească &ia/a cu o sin"ură i Pecine l-a cru/at moartea, că a fost o"at :e cine s-a !epărtat oala, că a a&ut

ani Până cân! aurul &a su"ruma sufletele, până cân! &a fi un!i/a mor/ii, pânăcân! &a fi momeala păcatului Până cân! o"ă/ia &a fi pricina răoaielor,

pentru care se făuresc arme +i se ascut săii :in pricina o"ă/iei ru!ele nu mai/in seamă !e ru!e, fra/ii se uită cu ochi uci"a+i la fra/i# :in pricina o"ă/iei pustiile sunt pline !e uci"a+i, marea !e pira/i +i ora+ele !e calomniatori# Cine-itatăl minciunii Cine-i făcătorul actelor false Cine-i părintele urământuluifals u-i oare o"ă/ia u-i râ&na !upă o"ă/ie Pentru ce, oamenilor, &ăsupune/i $n+i&ă la chinuri Cine a prefăcut unurile &oastre $n arme $mpotri&a&oastră Banii &-au fost !a/i să &ă aute să trăi/i +i nu să &ă aun"ă po&ară !e

păcate# Bo"ă/ia &-a fost !ată să &ă pute/i răscumpăra sufletul, nu ca să &ă fie pricină !e pierare#

- m ne&oie !e o"ă/ie pentru copiii mei, mi s-ar putea spune#- Pretet cu aparen/ă !e a!e&ăr pentru acoperirea lăcomieiD Pune/i $nainte pecopii, pentru a &ă satisface pofta inimii# u arunca/i &ina pe cel ne&ino&atDCopiii &o+tri au Stăpânul lor, au ;n"riitorul lor# :e la cesta au primit &ia/a +itot !e la 1l a+teaptă +i miloacele !e trai# are nu +i pentru cei $nsura/i s-a scris

porunca aceasta a 1&an"heliei' Z:acă &rei să fii !esă&âr+it, &in!e-/i a&erile tale+i !ă-le săracilor[ Cân! cereai :omnului copii, cân! te ru"ai să aun"i tată,a!ău"ai oare +i aceste cu&inte ' Z:ă-mi copii, ca să nu ascult !e poruncile 2ale :ă-mi copii, ca să nu aun" $n ;mpără/ia Cerurilor [# Cine-/i "aranteaă că fiul

tău &a a&ea "ân!uri une, că &a $ntreuin/a cum treuie a&erea ce i-o &ei lăsa Pentru mul/i, o"ă/ia a auns prile !e !esfrânare# Sau n-ai auit pe 1cleiasticân!' RAm văzut ală $um#lită9 a #ă!tra &ă*ia !#re răul $elui $are vaavea +i iară+i' R7a! avu*ia mea mului $e va veni 'u#ă mine" Dar $ine

#ate şti 'e va fi +n*ele#t !au neun C # Ba"ă !e seamă ca nu cum&a o"ă/iastrânsă !e tine cu mii +i mii !e osteneli să o prefaci $n materie !e păcate pentrucopiii tăi +i apoi să fii pe!epsit !e !ouă ori' o !ată pentru păcatele pe care $nsu/ile-ai făcut +i a !oua oară pentru acelea cu care ai $mpo&ărat pe al/ii# u /i-i oaresufletul mai apropiat !ecât copilul u /i-i oare sufletul mai apropiat !ecât orice

lucru :ă-i, !eci, sufletului $ntâietate la mo+tenirea ta D :ă-i lui mai $ntâi o"ate prileuri pentru !oân!irea &ie/ii &e+niceD :upă aceea $mparte +i copiilor ce /i-amai rămas# =nii copii, !e+i n-au mo+tenit nimic !e la părin/i, +i-au făcut loru+i!e multe ori case !ar !acă sufletul e părăsit !e tine, !e cine &a fi miluit

S-au spus cele ce-am spus către o"a/ii care au copii# :ar o"a/ii care n-au copiice scuă &re!nică !e creare ne &or a!uce pentru "ârcenia lor - u-mi &ân! a&erile, spun ei, nici nu le !au celor săraci, că-mi sunt necesare

pentru ne&oile &ie/ii#

- :eci nu-i :omnul $n&ă/ătorul tău +i nici 1&an"helia nu-/i rân!uie+te &ia/a, ci tu$nsu/i !ai le"i &ie/ii tale# :ar pri&e+te ine $n ce prime!ie cai cân! u!eci a+a D



:acă :omnul a !at porunci, care ne sunt !e neapărată treuin/ă, iar tu lesocote+ti cu neputin/ă !e $n!eplinit, atunci nu spui altce&a !ecât că e+ti mai$n/elept !ecât @e"iuitorul#- :upă ce mă &oi ucura, mi se răspun!e, !e a&u/ii toată &ia/a mea, la sfâr+itul

&ie/ii $i &oi lăsa pe săraci mo+tenitorii mei cu apise +i testamente $i &oi punestăpâni pe toate unurile mele#- :eci atunci &ei fi iuitor !e oameni, cân! nu &ei mai fi printre oameniD tunci+i eu te &oi numi iuitor !e oameni, cân! te &oi &e!ea mortD ultă mul/ămită secu&ine !ărniciei tale, că ai auns !arnic +i mărinimos cân! aci $n mormânt +ie+ti făcut pământD Spune-mi, pentru care timp ceri să fii răsplătit' pentru cel

petrecut pe pământ sau pentru cel !e !upă moarte :ar pe &remea cân! trăiai,cân! te aruncai cu totul plăcerilor !in &ia/ă +i erai $nconurat numai !e !esfătări,nici nu &oiai să &ei pe săraciD Ce faptă mai po/i să&âr+i !upă ce-ai murit Cerăsplată se cu&ine faptelor tale rată-mi faptele +i cere răsplataD imeni nu maiface ne"o/ !upă spartul târ"ului, nici nu este $ncoronat cel care &ine !upăterminarea luptelor atletice +i nici fapte !e ra&ură nu se mai pot face !upă ce s-a terminat răoiul#

1ste lămurit, !eci că nici !upă ce ai părăsit &ia/a aceasta nu mai po/i să faci fapte!e e&la&ie# <ă"ă!uie+ti că ai să orân!uie+ti inefacerile tale prin testament :ar cine te &a &esti cân! ai să mori Cine-/i &a "aranta felul mor/ii tale Câ/i oamenin-au pierit $n acci!ente "roanice, fără să poată scoate !e !urere un cu&ântmăcar Pe câ/i nu i-au lăsat fără con+tiin/ă temperaturile mari Pentru ce mai

a+tep/i un timp $n care !e multe ori nici nu mai e+ti stăpân pe "ân!urile tale oapte a!âncă, oală "rea +i autor !e nicăieri# Cel care stă !e &e"he la căpătâiultău este "ata să orân!uiască totul spre folosul lui, ă!ărnicin! hotărârile tale# 2ute ui/i $n urul tău, $ntr-o parte +i alta +i &ei pustiul ce te $nconoară# 1i ine,atunci &ei sim/i nesocotin/a ta, atunci &ei plân"e neunia taD Că ai lăsat$mplinirea poruncii pentru un timp $n care lima nu se mi+că, mâna tremură +inu mai po/i să-/i ară/i "ân!urile nici cu &ocea, nici cu scrisul# :ar, chiar !acă aifi rân!uit $n testament pe toate +i chiar !acă /i-ai fi spus lămurit "ân!urile tale, e!e auns un sin"ur rân! a!ău"at să schime hotărârea ta, o sin"ură pecete

falsificată, !oi sau trei martori mincino+i să mute toată mo+tenirea ta asupraaltora#

Pentru ce te $n+eli sin"ur, rân!uin! rău pentru timpul !e acum o"ă/ia spre!esfătarea trupului +i fă"ă!uin! pentru mai târiu acelea pe care n-ai să le mai

po/i face

:ar, !upă cum /i-am arătat, rău e sfatul ce /i-% !ai cân! spui' Ză &oi !esfăta !e plăceri cât trăiescD :upă ce &oi muri, &oi face ce mi s-a poruncitD[# ;/i &a spune,

$nsă +i &raam' Zi luat cele une $n &ia/a taD[ # Calea cea strâmtă +i $n"ustă nute prime+te, !acă nu lepei po&ara o"ă/iei# i plecat !in &ia/ă purtân!-o pe



umeri +i n-ai ancorat-o, cum /i s-a poruncit# Pe cân! trăiai te puneai pe tine$naintea poruncii :omnului !upă ce ai murit +i te-ai !escompus, pui $nainte

porunca :omnului, ca să te răuni pe !u+manii tăi, spunân!' ZCa să nu-mi iacutare a&erea, s-o ia :omnulD[# Cum să numesc acest "ân! Aăunare pe

!u+mani sau !ra"oste !e aproapele Cite+te-/i testamentulD

- Voiam să mai trăiesc, mi se poate spune iară+i, ca să mă ucur !e a&erile meleD- tunci se cu&ine mor/ii mul/umire, +i nu /ie D :acă ai fi nemuritor, nici nu /i-aimai a!uce aminte !e porunci#

Zu &ă amă"i/iD :umneeu nu se lasă atocoritD[ @a altar nu se a!ucmortăciuniD :u la altar ertfă &ieD :arul ce se a!uce !in ce prisose+te nu-i ine

primitD 4ar tu a!uci Binefăcătorului cele ce /i-au mai rămas, !upă ce /i s-a scurs&ia/a# :acă nu $n!răne+ti să ser&e+ti pe oamenii !e seamă cu resturile !e lamasa ta, cum $n!răne+ti să faci milosti& pe :umneeu cu rămă+i/ele a&erii tale

Ve!e/i, o"a/ilor, ce sfâr+it are iuirea !e a&u/ii +i $nceta/i !e a mai fi $mpătimi/i!upă a&eriD Cu cât e+ti mai iuitor !e a&u/ie cu atât caută mai mult să nu la+i!upă tine nimic !in cele ce ai# <ă ca toate să fie ale taleD 4a-le pe toate cu tineD

u lăsa străinilor o"ă/ia taD Se poate ca slu"ile tale să nu-/i $mpo!oeascămormântul nici cu cea mai proastă po!oaă +i să nu-/i facă o $nmormântare

pompoasă, ca să câ+ti"e ună&oin/a mo+tenitorilor# Sau poate că &or +i filosofaatunci pe socoteala ta, spunân! ' Z1ste o prostie să $mpo!oim un mort, să

!ucem la "roapă cu atâta risipă !e cheltuieli pe unul care nu mai +tie ce se petrece $n urul luiD u-i mai ine să $mpo!oim pe cei &ii cu aceste hainescumpe +i frumoase, !ecât să putreească o!ată cu mortul o"ă/iile$mrăcămintei @a ce folos ca&ou măre/, $nmormântare costisitoare +i cheltuielifără !e rost Se cu&ine ca !e ace+ti ani să se folosească, pentru ne&oile &ie/ii,cei ce rămân !upă elD[#

+a &or "răi +i spre a se răuna pentru asprimea cu care te-ai purtat cu ei, !ar +ispre a face plăcere mo+tenitorilor# 4a-le-o $nainte, !ar +i $nmormânteaă-te

sin"urD frumoasă $nmormântare este e&la&ia# Pleacă !in lume $mrăcat cutoate o"ă/iile taleD <ă-/i po!oaă o"ă/ia ce o aiD Să o ai cu tineD i $ncre!ere $n

unul sfătuitor, $n 8ristos, Care te-a iuit, Care a sărăcit pentru noi, ca noi să ne$mo"ă/im cu sărăcia @ui , Care s-a !at pe Sine pre/ !e răscumpărare pentru noi#Să ne supunem @ui, pentru că fiin! $n/elept cunoa+te ce ne este !e folos să-@

primim, pentru că ne iue+te să-4 fim recunoscători, pentru că esteBinefăcătorul nostruD ;ntr-un cu&ânt, să facem ce ne-a poruncit, ca să aun"emmo+tenitori ai &ie/ii &e+nice, celei $ntru 8ristos, Căruia sla&a +i puterea $n &ecii&ecilor# min#



2milia a VIII&a rostită 'n timp de foamete *i secetă

R7eul va mu&i şi $ine nu !e va +nfri$şa C Dmnul Dumnezeu a &răit şi $inenu va #rfe*iC . Cu aceste cu&inte profetice să facem $nceputul cu&ântării

noastre +i să luăm $n aultor, $n ne&oia !e acum, pe proorocul mos, cel purtat !e:umneeu, care a &in!ecat nenorociri asemănătoare cu cele ce ne supără pe noi,ca să &ă fac cunoscute "ân!urile +i sfaturile mele, spre a &ă fi !e folos# Că +iacest profet, $n &remurile !e mai $nainte, cân! poporul e&reu a părăsit cre!in/astrămo+ească, cân! a călcat $n picioare sfin/enia le"ilor +i a alunecat spre sluirea!e i!oli, a auns pre!icatorul pocăin/ei, $n!emnân!u-% să se $ntoarcă !e pe calearătăcirii lui +i amenin/ân!u-% cu pe!epse#

ă ro" lui :umneeu să-mi !ea +i mie o parte !in elul pe care l-a folosit acest profet $n timpul &echii istorii a e&reilor, !ar să nu !ea :umneeu să &ă! că păcatele noastre &or a&ea acela+i sfâr+it ca +i păcatele iu!eilor# Că poporul iu!eu,ca un cal rău +i nără&a+, care-+i mu+că frâul, nu s-a lăsat con!us spre cele !efolos, ci, $n!epărtân!u-se !e calea cea !reaptă, a aler"at !upă &oia lui, s-a$mpotri&it cu seme/ie con!ucătorului, până ce căân! $n râpi +i $n prăpăstii, asuferit o pieranie &re!nică !e neascultarea sa#

Să !ea :umneeu să nu se $ntâmple aceasta cu noi, copiii mei, pe care &-amnăscut prin 1&an"helie +i pe care &-am $nfă+at cu inecu&ântarea mâinilor mele#Să &ă fie auul curat +i sufletul supus, ca să primească cu !ra"oste sfaturile

mele# Primi/i-mi cu&intele, cum prime+te ceara pecetea ca prin râ&na mea +i a&oastră, eu să iau ro! $mucurător pentru ostenelile mele, iar &oi, cân! &e/i fiscăpa/i !e nenorociri, să lău!a/i sfatul ce &i l-am !at#

:ar care-i suiectul cu&ântului meu, pe care $ntârii a &i-% face cunoscut +i /ine$ncă suspen!ate sufletele &oastre cu nă!e!ea !e a-% aui

Ve!em, fra/ilor, cerul senin, "ol +i fără !e nori seninătatea lui ne $ntristeaă +icură/enia lui ne mâhne+te, !e+i le !oream mai $nainte, cân! cerul era acoperit !e

nori, cân! era $ntunecat +i lipsit !e raele soarelui# cum pământul, ne$nchipuit!e uscat, este urât la $nfă/i+are, sterp +i nero!itor, crăpat $n ucă/i, iar raelearătoare ale soarelui intră a!ânc $n el# 4&oarele, altă!ată o"ate +i $mel+u"ate$n ape, ne-au părăsit flu&iile cele mari +i-au pier!ut apele, $ncât chiar copiii miciumlă cu picioarele prin ele, iar femeile le trec $ncărcate cu po&erile lor# ul/i!intre noi n-au nici ce să ea +i ni-i &ia/a $n prime!ie# m auns ni+te noiisraili/i care caută un nou oise +i un toia" făcător !e minuni ca să lo&eascăiară+i pietrele spre a potoli ne&oia $nsetatului popor a&em iară+i ne&oie !e noria!una/i, care să !ea oamenilor mană, hrana cea neoi+nuită# Să ne temem să n-

aun"em pentru urma+ii no+tri pil!ă nouă !e foamete +i pe!eapsă#



m &ăut o"oarele +i am lăcrimat pentru nero!irea lor am &ărsat lacrimi, pentrucă ploaia nu s-a &ărsat peste noi# =nele semin/e s-au uscat $nainte !e a $ncol/i,rămânân! su ul"ării !e pământ, a+a cum le-a acoperit plu"ul, iar altele aurăsărit pu/in +i a+a răsărite, s-au &e+teit alnic !in pricina ar+i/ei# +a că acum

este potri&it să schimăm cu&intele e&an"helice +i să spunem' ZSecerători suntmul/i, !ar se-ceri+ nici pu/in[# Plu"arii, a+ea/i os pe o"oare, cu mâinile$ncruci+ate pe "enunchi - a+a cum stau to/i cei sfâ+ia/i !e mari !ureri - plân"ostenelile lor a!arnice se uită la copila+ii lor +i se tân"uie $+i $n!reaptă

pri&irile spre so/ii +i se elesc atin" +i pipăie paiele uscate ale semănăturilor +iscot &aiete mari, $ntocmai ca părin/ii cărora le-au murit copiii $n floarea &ârstei#

Să ni se spună +i nouă !e acela+i profet, amintit la $nceput, cu&intele spuseiu!eilor' R=u am #rit 'e la vi #laia $u trei luni +nainte 'e !e$eriş vi #lua

#e!te $etate, iar #e!te altă $etate nu vi #lua - #arte !e va u'a, iar altă #arte #e!te $are nu vi #lua !e va u!$a. i !e vr a'una 'uă !au trei $etă*i la $etate $a !ă ea a#ă, şi nu !e vr !ătura, $ă nu v-a*i +ntr! !#re %ine, zi$e

Dmnul.

Să cunoa+tem, !ar, că :umneeu ne trimite aceste nenorociri, pentru că ne-am$n!epărtat !e 1l +i ne-am lene&it nu caută să ne !roească, ci Se sile+te să ne$n!repte, a+a cum fac părin/ii cu copiii lor neascultători' se mânie +i se supără pecopii, nu ca să le facă rău, ci ca să-i aată !e la copilăriile +i păcatele tinere/iispre o purtare ună#

=ita/i-&ă, !ar că mul/imea păcatelor noastre a scos +i anotimpurile !in propriilelor hotare +i a schimat &remurile $n altele cu totul neoi+nuite# 4arna n-a maia&ut umeeală oi+nuită unită cu uscăciunea, ci a $n"he/at toată umeeala, auscat-o +i a trecut fără !e nori +i fără !e ăpa!ă# 2ot a+a +i primă&ara' ne-a arătatnumai o parte !in $nsu+irile ei, a!ică numai căl!ura, fără să fie $nso/ită +i !eumeeală# r+i/a +i "erul, !epă+in! $ntr-un chip nou hotarele firii +i unin!u-serău spre pa"ua noastră, i"onesc pe oameni !in trai +i !in &ia/ă#

Care-i pricina acestei neorân!uieli +i tulurări Ce $nseamnă această nouă$nfă/i+are a &remilor Să o cercetăm că a&em minte să o u!ecăm, că suntem$nestra/i cu ra/iuneD are nu mai este un Con!ucător al uni&ersului are:umneeu, Creatorul uni&ersului, a uitat să mai poarte "riă !e lume are 4 s-aluat stăpânirea +i puterea Sau, !acă are aceea+i putere +i n-a pier!ut stăpânirea,S-a făcut cum&a aspru +i Gi-a schimat marea @ui unătate +i "riă !e oameni $nură !e oameni ici un om cu u!ecată n-ar putea spune asta, pentru că sunt&ă!ite +i lămurite pricinile pentru care nu mai suntem ocârmui/i ca !e oicei#

Cân! primim !e la :umneeu, nu !ăm +i altora lău!ăm inefacerea, !ar lipsim!e inefacere pe cei ne&oia+i# Aoi fiin!, am fost eliera/i, !ar n-a&em milă !e



to&ară+ii no+tri !e roie# <lămâni fiin!, :umneeu ne-a hrănit, !ar trecem cu&e!erea pe cel lipsit# &em pe :umneeu !ătător +i &istiernic ne$mpu/inat, !ar suntem "ârci/i +i nu facem părta+i +i pe cei săraci la cele ale noastre# ile ne-aufăcut mul/ime !e miei, !ar cei "oi sunt mai mul/i ca oileD 8amarele ne "em !e

mul/imea "rânelor, !ar pe cel strâmtorat !e ne&oie nu-% miluimD Pentru asta neamenin/ă +i !reptul Nu!ecătorD Pentru asta +i :umneeu nu-Gi !eschi!e mâna, pentru că noi ne-am $nchis-o pentru iuirea !e fra/i# Pentru asta sunt uscateo"oarele, pentru că s-a răcit !ra"ostea#

;n a!ar sunt stri"ătele celor ce se roa"ă D Se risipesc $n aerD Pentru ce Pentrucă nici noi n-am auit "lasurile celor ce ne roa"ăD

:ar cum este cererea +i ru"ăciunea noastră Voi, ăra/ilor, afară !e câ/i&a, &ăocupa/i cu ne"ustoria iar &oi, femeilor, slui/i ăra/ilor la lucrul lui mamona DPu/ini sunt cu mine +i cu ru"ăciuneaD :ar +i ace+tia se plictisesc, cască, se $ntorca!eseori +i pân!esc timpul cân! $+i &a termina cântăre/ul cântarea +i cân! &or scăpa, ca !intr-o $nchisoare !in iserică +i !e la $n!atorirea ru"ăciunii# Cu noi $n

iserică sunt ace+ti copila+i, care +i-au lăsat tăli/ele la +coală +i au &enit să cânteaici $mpreună cu noi iau necaul nostru !rept recrea/ie +i oacă +i fac sărătoare!in nenorocirea noastră, pentru că au scăpat pentru pu/ină &reme !e un !ascălsupărător +i !e "ria lec/iilor# ul/imea ăra/ilor $n puterea &$rstei, poporul cel&ino&at, cel care poartă $n suflete pricina relelor, cel care a lucrat +i a a!usnenorocirea, se plimă $n &oie +i &esel prin ora+, iar copiii ne+tiutori +i

ne&ino&a/i se a!ună $n iserică +i se "răesc la mărturisire, ei care nu sunt nici pricina nenorocirilor +i nici nu au cuno+tin/a sau puterea să se roa"e cum treuie#

Vino $n iserică, tu, ărat $n puterea &ârstei, tu, care e+ti plin !e păcate D Cai tucu fa/a la pământD Plân"i +i suspină +i lasă pe copii să facă cele potri&ite &ârsteilorD Pentru ce te ascuni tu, care e+ti &ino&at, +i a!uci $ntru apărarea ta pe celne&ino&at Crei oare că po/i $n+ela pe Nu!ecător, punân! $n locul tău pealtcine&a 2reuie să fie ne"re+it aici, $mpreună cu tine +i copilul, !ar nici!ecumnumai el sin"ur#

flă că +i nini&itenii au $mlânit pe :umneeu prin pocăin/ă +i prin elirea păcatelor pe care le-a stri"at lor 4ona !upă ce a ie+it !in mare +i !in chit# ini&itenii n-au pus numai pe copii să facă pocăin/ă, $n timp ce ei $+i petreceau&ia/a $n !esfătări +i ospe/e, ci ei, părin/ii, cei care au păcătuit, s-au pus su u"ul

postului ei, părin/ii, au suferit pe!eapsa +i apoi, ca un a!aos, au silit +i pe copiisă elească, pentru ca $ntristarea să cuprin!ă toate &ârstele atât cei con+tien/i !e

păcate, cât +i cei ce nu-+i !ă!eau seama !e păcate unii !e &oie, ceilal/i !ene&oie# Gi astfel :umneeu &ăân!u-i că s-au smerit +i s-au osân!it pe ei $n+i+i

cu o pe!eapsă ce a cuprins toate &ârstele, a pus capăt suferin/ei, a ri!icat osân!a+i a !ăruit ucurie celor ce plânseseră a+a !e a!ânc# Ce pocăin/ă potri&ităD Ce



plânset $n/elept +i !eplinD ici &itele nu le-au lăsat $n afara pe!epsei, ci au "ăsitmilocul să le facă +i pe ele să stri"e !e ne&oie' au !espăr/it &i/elul !e &acă, aui"onit mielul !e la u"erul oii, iar pruncul !e sân nu mai era $n ra/ele celei ce l-a născut# Cele ce au născut erau $nchise $n locuri !eoseite, iar cei născu/i, $n

alte locuri# Stri"ăte pline !e ale se aueau +i răsunau +i !intr-o parte +i !in alta#Cei !e curân! născu/i căutau i&oarele laptelui, iar mamele lor, chinuite !e!ureri fire+ti, $+i chemau, cu &oci pline !e milă, o!raslele# Copiii !e /â/ă,$nfometa/i $n acela+i chip, rămâneau cu "urile !eschise +i-+i pier!eau răsuflarea!e prea mult plânset, iar maicile erau cu sufletul sfâ+iat !e !urere#

Pentru aceasta Scriptură cea !e :umneeu insuflată a păstrat $n scris pocăin/anini&itenilor, ca să fie !e $n&ă/ătură $ntre"ii lumi# Cel ătrân plân"ea, $+i tră"ea+i-+i smul"ea părul al cel tânăr +i $n floarea &ârstei mai tare se &ăita săraculsuspina o"atul, uitân!u-+i !e !esfătări, socotea suferin/a !rept $nfrânare#$mpăratul lor +i-a schimat $n $nosire strălucirea +i sla&a $mpărătească +i-a !at

os coroana +i +i-a presărat cenu+ă pe cap +i-a aruncat haina !e purpură +i s-a$mrăcat cu sac, +i-a lăsat tronul cel $nalt +i $n chip &re!nic !e plâns se târa pe

pământ a părăsit toată !esfătarea $mpărătească +i a plâns $mpreună cu poporul aauns ca unul !in cei mul/i cân! a &ăut mâniat pe Stăpânul !e o+te al tuturora#

+a "ân!esc oamenii chiui/i +i cu u!ecatăD +a este pocăin/a celor ce s-aufăcut &ino&a/i !e păcateD :ar noi să&âr+im cu osâr!ie păcatul +i pri&im pocăin/acu !ispre/ +i trân!ă&ie# Care !intre noi, ru"ân!u-se, &arsă lacrimi pentru a primi

ploaie la &reme potri&ită Care !intre noi, ca să-+i +tear"ă păcatele, +i-a u!at patul cu lacrimi, !upă pil!a fericitului :a&i! Care !intre noi a spălat picioarele străinilor +i a +ters praful călătorilor, ca să $mlânească la &reme pe:umneeu, cerân!u-4 să curme seceta Care !intre noi a hrănit pe copilul lipsit!e tată, ca :umneeu să ne hrănească acum hol!ele, rămase ca ni+te orfani,

iciuite !e asprimea &ânturilor Care !intre noi a purtat !e "riă &ă!u&ei chinuite!e necaurile &ie/ii, ca :umneeu să-i !ea acum, cu aceea+i măsură, hrana !ecare are ne&oie

Aupe contractele ne!repte, ca să /i se !ele"e păcatulD :istru"e poli/ele careo!răslesc "rele !oâni, ca pământul să o!răslească ro!urile sale oi+nuite Durul +i arama, ce-s sterpe, ro!esc $mpotri&a firii lor, iar pământul, careo!răsle+te $n chip firesc, aun"e sterp, osân!it să nu ro!ească, pentru a pe!epsi

pe cei ce-% locuiesc#

Să ne arate, !eci, cei ce pun pre/ pe lăcomie +i cei ce a!ună a&eri cu nemiluita,ce putere au a&u/iile a!unate sau care-i folosul lor, !acă :umneeu mâniin!u-Se

prelun"e+te mai multă &reme pe!eapsa Cei ce strân" aur &or aun"e mai

"aleni !ecât aurul !e nu &or a&ea pâinea pe care până mai ieri-alaltăieri o!ispre/uiau, pentru că o puteau a&ea la $n!emână pe pu/ini aniD Spune-mi la ce



&or mai ser&i pun"ile pline !e "aleni, !e nu &a mai fi "râu $n itni/e +i nicine"ustori care să &ân!ă "râul u &ei fi oare $n"ropat $mpreună cu aurul ueste oare pământ aurul u &a sta oare o ucată !e lut netrenică lân"ă trupultău, care nu-i !ecât tot lut i !oân!it totul, !ar n-ai un sin"ur lucru !e

treuin/ă' putin/a !e a te hrăni# Cu toată o"ă/ia ta, fă un sin"ur nor, fă să ca!ăcâte&a picături !e ploaie, sile+te pământul să ro!ească, $n!epărteaă nenorocireacu o"ă/ia ta mân!ră +i semea/ăD

Poate că &ei ru"a &reun om e&la&ios, ca 4lie 2es&iteanul, ca să te scape !enenorociri, un om sărac, "alen la fa/ă, !escul/, fără casă, fără masă, sărman,$mrăcat cu o sin"ură haină, ca 4lie cu coocul, a&ân! to&ară+i !e &ia/ă +i !emasă ru"ăciunea +i $nfrânarea# 4ar !acă ru"ân!u-te !e un om ca acesta &ei!oân!i autor, oare nu &ei râ!e tare !e a&u/iile pline !e nenumărate "rii u&ei scuipa aurul u &ei a&ârli ca pe un "unoi ar"intul pe care-% numeai mai$nainte cu totul puternic +i prieten foarte iuit, iar acum sla autor la ne&oie:in pricina ta ne-a pe!epsit :umneeu cu această nenorocire, pentru că !e+ia&eai, nu !ă!eai pentru că treceai cu &e!erea pe cei flămâni, pentru că nu te$ntorceai spre cei ce se tân"uiau, pentru că nu miluiai cân! /i se cerea# :in

pricina câtor&a in+i a &enit nenorocirea peste un $ntre" popor, iar !in pricinarăută/ii unuia sin"ur s-a &ătămat tot poporul# har a furat cele sfinte +i toatăarmata a fost pe!epsită ?amri a făcut !esfrânare cu ma!ianita +i poporul lui4srail a fost pe!epsit#

Cu to/ii !eci +i $n!eosei +i fa/ă !e to/i, să ne cercetăm &ia/a# Seceta să ne fie un!ascăl care ne a!uce aminte fiecăruia !e păcatele noastre# Să spunem +i noicu&intele acelea chiuite ale &re!nicului 4o&' Zâna :omnului este aceea cares-a atins !e mine[# Gi mai cu seamă să socotim nenorocirea !e acum $n primulloc ca o urmare a păcatelor noastre#

4ar !acă mai treuie să mai a!au" o pricină, apoi iat-o' uneori &in peste oameni, pentru $ncercarea sufletelor lor, astfel !e nenorociri ale &ie/ii, pentru ca prinnecauri să se &ă!ească cei &re!nici, fie săraci, fie o"a/i, că +i unii +i al/ii prin

ră!are sunt $ncerca/i !esă&âr+it# ai ales $ntr-un timp ca acesta !e foamete se&ă!e+te unul !acă este lar" la suflet +i iuitor !e fra/i, iar altul !acă estemul/umitor +i nu !impotri&ă hulitor, schimân!u-+i iute sentimentele !upă$mpreurările &ie/ii#

Cunosc mul/i oameni - +i o +tiu nu !in auite, ci !in proprie eperien/ă - careatâta &reme cât trăiau $n el+u" +i erau, !upă cum se spune, $n ape une,mul/umeau Binefăcătorului, !acă nu !esă&âr+it, cel pu/in pe umătate !ar !acăcum&a lucrurile se $ntorc $mpotri&ă, iar cel o"at aun"e sărac, cel cu trupul

sănătos, olna&, cel slă&it +i strălucit, acoperit, !e ru+ine +i necinste, atunci suntnemul/umi/i, rostesc hule +i pre"etă la ru"ăciune se plân" $mpotri&a lui



:umneeu ca $mpotri&a unui !atornic rău !e plată +i nu se poartă ca fa/ă !e unStăpân, Care s-a supărat pe ei#

:ar !eparte !e mintea &oastră un "ân! ca acestaD Cân! &ei că :umneeu, nu-/i

!ăruie+te !arurile oi+nuite, cu"etă a+a $n tine $nsu/i' are :umneeu nu ne poate !a hrană Cum e cu putin/ă, cân! 1l este :omnul cerului +i al $ntre"ii po!oae a lumii, cân! 1l este $n/eleptul cârmuitor al anotimpurilor +i al anilor#Con!ucătorul uni&ersului, Cel ce a rân!uit ca anotimpurile +i schimărileatmosferice să urmee unele altora, ca $ntr-un !ans ine rân!uit, ca prin&arietatea lor să ne aute la feluritele noastre treuin/e' la &reme să &inăumeeală, apoi să urmee căl!ura fri"ul să se amestece $n cursul unui an, !ar sănu fim lipsi/i nici !e treuin/a ce o a&em !e la &remea uscată# Prin urmare:umneeu este puternic#

<iin! !eci recunoscut ca puternic, nu cum&a $i lipse+te unătatea u se poatespuneD Că !acă nu-i un, care ne&oie @-a făcut pe Cel ce nu este un să i!eascăla $nceput pe om Cine @-a silit pe ?i!itor să ia, chiar $mpotri&a &oii @ui, /arină+i !in lut să !ea chip unei frumuse/i ca aceasta Cine @-a constrâns să !ăruiascăomului, !upă chipul Său, ra/iune, ca prin ea să $n&e/e artele +i meseriile, să$n&e/e a filosofa !espre lucrurile cele mai $nalte, pe care nu le poate atin"e cusim/urile :acă &ei cu"eta a+a, &ei "ăsi că :umneeu este prin fire un +i cănu-4 lipse+te unătatea nici chiar acum $n nenorocirea !e fa/ă# Spune-mi, te ro",ce @-a făcut să nu fie numai seceta ce o &e!em, ci un pârol !esă&âr+it :acă

soarele +i-ar fi schimat pu/in !rumul său oi+nuit +i s-ar fi apropiat !e cele !e pe pământ, n-ar fi ars $ntr-o clipă tot ce se &e!e, !acă :umneeu ar fi plouat foc!in cer, a+a cum pe!epsise o!ată pe păcăto+i

Vino-/i $n fire, omule D u te purta ca +i copiii fără !e minte, care fiin! mustra/i!e !ascăl, $i rup căr/ile sau fiin! opri/i !e părin/i, spre folosul lor, !e la mâncare,sfâ+ie haina tatălui +i "ârie cu un"hiile fa/a mamei#

<urtuna mării pune la $ncercare +i &erifică pe căpitanul corăiei, sta!ionul pe

atlet, lupta pe "eneral, nenorocirea pe omul tare la suflet, ispita pe cre+tin# ecaurile $ncearcă sufletele ca focul aurul# 1+ti sărac u te mâhniD Că$ntristarea prea mare aun"e pricină !e păcat mâhnirea cufun!ă mintea,$ncurcăturile ame/esc, iar ne!umerirea na+te nerecuno+tin/ă# i, $nsă, nă!e!e $n:umneeuD are :umneeu nu &e!e strâmtorarea ta ;n mâna @ui are hrana ta,!ar amână !atul, ca să-/i pună la $ncercare tăria, ca să-/i cunoască "ân!ul, !e nucum&a este ca al celor răi +i nemul/umitori# Că aceia, atâta &reme cât au $n "ură

ucă/ele, lau!ă, lin"u+esc +i nu $nceteaă a se minuna !ar !acă sunt $n!epărta/i pu/in !e la masă, lo&esc cu insultele, ca +i cu ni+te pietre, pe cei cărora cu pu/in

mai $nainte li se $nchinau, !in pricina plăcerii, ca lui :umneeu#



Cerceta/i Vechiul +i oul 2estament +i &e/i "ăsi $n fiecare !in ele mul/i oamenicare au fost hrăni/i !e :umneeu $n felurite chipuri# Carmilul, munte $nalt +inelocuit, a&ea pe 4lie, pustiul pe pustnic toată a&erea !reptului era sufletul lui,iar merin!e pentru &ia/ă, nă!e!ea $n :umneeu# Cu toate că trăia a+a, n-a pierit

!e foame !impotri&ă, păsările cele mai răpitoare +i mai ales cele mai lacome $ia!uceau hrană +i au auns slu"ile !reptului $n ce pri&e+te hrana, ele care !eoicei răpesc hrana altora prin porunca lui :umneeu +i-au schimat firea,aun"ân! păitori cre!incio+i ai pâinii +i ai cărnii# :in Sfânta Scriptură +tim călui 4lie corii i-au a!us !e mâncare#

roapa !in Bailon a&ea $n ea un tânăr israilit era ro prin necaul &enit asupralui, !ar lier cu sufletul +i cu cu"etul# Ce s-a $ntâmplat @eii, $mpotri&a firii lor,

posteau, iar &acum, cel ce-% hrănea pe tânărul israilit, era purtat prin &ă!uh,a!us fiin! !e $n"er, atât el cât +i merin!ele# Gi ca să nu moară !e foame tânărulcel !rept, profetul &acum străătea $n scurt timp !rumul care se $ntin!ea pesteatât pământ +i mare !in 4u!eea până $n Bailon#

Ce a fost iară+i $n pustie cu poporul pe care $l con!ucea oise Cum i-a purtat!e "riă :umneeu &reme !e patrueci !e ani ;n pustie nu era om care săsemene, nici ou care să tra"ă plu"ul, nici arie, nici teasc, nici hamar +i totu+i

poporul a&ea hrană fără să are +i fără să semene piatra, care mai $nainte nu a&eaapă, a i&orât apă +i apa ie+ea cân! era ne&oie# u mai $n+ir, una câte una,

inefacerile pe care :umneeu, ca un părinte, le-a făcut, cu purtarea Sa !e "riă,

oamenilor $n nenumărate rân!uriD

Aa!ă +i tu pu/in $n &reme !e neca, ca &iteaul 4o&# Să nu fii !oorât !e furtună+i nici să lepei ce&a !in a&erea !e &irtu/i, pe care o por/i# Păstreaă $nsuflet, ca pe o comoară !e mare pre/, mul/umirea ce o !atorei lui :umneeu +i&ei primi +i tu !aruri $n!oite !e !esfătări pentru mul/umirea ce o ară/i# !u-/iaminte !e cu&ântul apostolului' Zul/umi/i pentru toate[# 1+ti sărac 1ste altulne"re+it mai sărac !ecât tine# i hrană numai pentru ece ile ltul are numai

pentru o sin"ură i# Ca un om un +i mul/umitor $mparte prisosul tău cu cel

lipsit# u pre"eta să !ai !in pu/inul tău# u pune folosul tău mai presus !e prime!ia o+tească# Chiar !acă ai a&ea pentru hrană ta numai o sin"ură pâine +i!e-ar &eni la u+a ta cine&a să-/i ceară !e mâncare, scoate !in cămară aceasin"ură pâine +i luân!-o $n mâini, caută la cer +i spune aceste cu&inte pline !emilă, !ar +i !e mul/umire' K-m, Doamne, o sin!ur" pâine, pe care o vezi şi

prime8dia îmi st" în fa%"& dar pun porunca $a mai presus de mine& şi din pu%inul ce/1 am, dau fratelui înfometat. D" şi $u robului care/i în prime8dieW Ttiubun"tatea $a / am încredere şi în puterea $a. $u nu amâni mult" vreme arurile$ale, ci împar%i când vrei darurile WL



:acă &ei spune +i &ei face a+a, pâinea pe care o !ai $n strâmtorarea ta, aun"esămân/ă pentru o"oarele tale !ă ro! $mel+u"at, este ar&ună pentru hrană +i

pricinuitoare !e milă !umneeiască# Spune +i tu cu&intele &ă!u&ei !in Si!on,rostite $n ni+te &remuri ca acestea' a!u-/i aminte la timp potri&it !e această

istorie D - ZViu este :omnul că numai atât am $n casă pentru hrană mea +i acopiilor mei[#:acă &ei !a !in pu/inul tău, &ei a&ea +i tu, prin harul lui:umneeu, i&or $n ulciorul cu unt!elemn +i ne$mpu/inată copaia cu făină#Pentru că harul $mel+u"at al lui :umneeu se $ntoarce $n!oit celor cre!incio+i+i se aseamănă cu fântânile care nu seacă nicio!ată, cu toate că se scoate mereuapă !in ele# 2u, cel sărac, $mprumută pe :umneeu cel o"atD i $ncre!ere $nCel Ce prime+te $n locul celui ne&oia+, $n Cel Ce !ă !in ale Sale harul# 1ste un"irant &re!nic !e creare +i are o"ă/iile Sale $ntinse pretutin!eni, pe pământ +imare# :e-4 ceri !atoria, cân! călătore+ti pe mare, chiar atunci, $n milocul mării,

prime+ti capitalul la un loc cu !oân!a, că ;i place să !ea cu a!aos#

<oamea, oala $nfometatului, este chin plin !e ale# <oamea este capulnenorocirilor omene+ti moartea prin foamete este cea mai nemiloasă moarte# Că$n toate celelalte prime!ii !e moarte sfâr+itul &ine $n!ată ascu/i+ul săiei puneiute capăt &ie/ii furia focului stin"e $n!ată &ia/a !in/ii fiarelor sălatice sfâ+iemă!ularele cele mai !e seamă +i nu $n"ă!uie să se prelun"ească chinurile#<oamea, $nsă, este un chin prelun"it, o suferin/ă care !ureaă, o oală $ncuiărită$n noi $n+ine, ce nu mai !ispare, o moarte &e+nic preentă +i &e+nic amânată#<oamea usucă umeeala firească a trupului, $i $mpu/ineaă "reutatea +i-i tope+te

pu/in câte pu/in puterea# Carnea se $nfă+oară $mpreurul oaselor ca o până !e păianen fa/a $+i pier!e culoarea ro+ea/a !in orai !ispare, că se tope+tesân"ele alea/a fe/ei piere, că slăiciunea o $nne"re+te trupul se $n&ine/e+te, că!in pricina suferin/ei aun"e un trist amestec !e "ăliciune +i ne"reală, "enunchiitremură +i se mi+că "reu "lasul este su/ire +i sla ochii, slăi/i $n "ăurile lor,stau $n a!ar $n orite, ca +i mieii !e nucă acoperi/i $n coile lor stomacul, "ol,stors +i fără formă, nu mai are &olum măruntaiele nu mai stau $n starea lor firească, ci lipite !e oasele spatelui#

:e câte pe!epse nu-i &re!nic oare unul care trece cu &e!erea un astfel !e trup1ste oare cruime mai mare ca aceasta u este &re!nic oare să fie numărat

printre fiarele sălatice +i să fie pri&it ca un lestemat +i osân!it ca un uci"a+ celcare poate &in!eca un rău atât !e mare, !ar !e ună &oie, $ntârie să aute !in

pricina "ârceniei Chinul foamei a silit a!eseori pe mul/i să calce chiar le"ilefirii, să mănânce a!ică trupurile celor !e aceea+i fire cu ei, mama să-+i mănâncecopilul, să a"e neomenos iară+i $n pântece pe cel pe care l-a scos !in pântece#"roă&ie ca aceasta este po&estită $n Z4storia iu!eilor[ , scrisă !e celerul 4osif,atunci cân! nenorociri cumplite au &enit asupra ierusalimitenilor spre a-i pe!epsi

pentru nele"iuirea să&âr+ită asupra :omnului#



;nsu+i :umneeul nostru trece a!eseori cu &e!erea alte suferin/e, !ar $l cuprin!emila !e cei flămâni# Zi-i milă !e popor[, a spus 8ristos# :e aceea la u!ecata!in urmă, cân! :omnul &a chema pe cei !rep/i, locul cel !intâi $l are cel !arnic#Cel care a hrănit pe cei flămâni este $n fruntea celor cinsti/i !e :umneeu cel

care a !at pâine este chemat $naintea tuturor (cel un +i lar" la inimă este trimis$naintea celorlal/i !rep/i $n &ia/a &e+nică, pe cân! cel care n-a $mpăr/it nimănui!in a&u/ia sa +i cel "ârcit este !at focului $naintea tuturor păcăto+ilor#

2impul !e secetă +i foamete !e acum te cheamă la milostenie, mama poruncilor#i mare "riă să nu treacă cum&a timpul iarmarocului +i al &remii unor uneafaceriD 2impul se !uce +i nu a+teaptă pe cel ce ăo&e+te# ?ilele se "răesc +itrec pe alături !e cel trân!a&# Gi !upă cum nu-i cu putin/ă să opre+ti cursul unuirâu, afară numai !acă $i opre+ti prin ă"auri cur"erea +i $ntreuin/ei apa pentrune&oile tale, tot a+a +i cu timpul nu-i cu putin/ă să-l opre+ti cân! este mânat !e&aluri for/ate +i nici să-l $ntorci $napoi o!ată ce a trecut, afară numai !acă $l$ntâmpini cân! se apropie# :e aceea, opre+te porunca, pentru că fu"e,$mpline+te-o, ia-o +i strân"e-o la piept cu amân!ouă ra/ele# :ă pu/in, ca săcape/i multD imice+te cel !intâi păcat făcut !e om, !ăruin! celui flămân!hranăD Că !upă cum !am, mâncân! rău, ne-a lăsat mo+tenire păcatul, tot a+a +inoi, !acă potolim ne&oia +i foamea fratelui nostru, nimicim mâncarea ceaa!ucătoare !e moarte#

Popoare, asculta/iD Cre+tini, lua/i $n urechi, că acestea ice :omnul, nu "răin! cu

"ura Sa, ci "lăsuin! prin "urile roilor Săi, ca prin ni+te or"aneD Să nu ne arătămnoi, cei $nestra/i cu ra/iune, mai crui !ecât animalele lipsite !e ra/iune#nimalele se folosesc $n comun !e cele ce răsar $n chip firesc !in pământ#2urme !e oi pasc pe unul +i acela+i munte nenumăra/i cai $+i cule" hrana pe una+i aceea+i câmpie +i toate celelalte animale lasă unele altora hrana !e care aune&oie# :ar noi oamenii ne $nsu+im unurile comune tuturora +i ne facemsin"urii stăpâni pe cele ce sunt ale celor mul/i# Să ne ru+inee +i pil!ele pline !eiuire !e oameni, pe care ni le !au pă"ânii# @a unele popoare pă"âne este o le"ea iuirii !e oameni !e a a&ea o sin"ură masă, !e a fi comune ucă/ele, !e a face

un sin"ur cămin aproape !intr-un popor nenumărat !e oameni#

:ar să lăsăm pe pă"âni +i să ne $ntoarcem la eemplul !at !e cei trei mii !e ăra/iD Să imiităm prima a!unare a cre+tinilorD ceia a&eau toate $n comun'&ia/a, sufletul,$n/ele"ereamasa le era comună, fră/ia ne!runcinată, !ra"osteanefă/arnică multele trupuri făceau un sin"ur trup feluritele suflete erau unite$ntr-o sin"ură $n/ele"ere#

ulte eemple !e iuire fră/ească ai $n Vechiul +i oul 2estamentD :e &ei un

ătrân că suferă !e foame, cheamă-% +i hrăne+te-% ca +i 4osif pe 4aco&# :e$ntâlne+ti un &răma+ strâmtorat !e ne&oie, nu te lăsa !oorât !e ura ce te



stăpâne+te ca să te răuni, ci hrăne+te-% ca +i 4osif pe fra/ii care-% &ân!useră#:e !ai !e un tânăr cuprins !e !ureri +i !e "rii, plân"i +i tu cum a plâns 4osif peVeniamin, fiul ă- trâne/ilor lui 4aco&# 2e ispite+te poate +i pe tine lăcomia, cum$l ispitea pe 4osif stăpâna lui +i te tra"e !e haină, ca să !ispre/uie+ti porunca lui

:umneeu +i să iue+ti mai mult porunca cea iuitoare !e aur +i !e lume !ecât porunca Stăpânului 1i ine, cân! $/i &ine $n minte un "ân! care !ă luptă cu porunca !umneeiască, care tra"e mintea ta curată la iuirea !e ar"int, care tesile+te să la+i iuirea !e fra/i +i să te alipe+ti !e ea, atunci aruncă +i tu hainele +ifu"i cuprins !e mânie# Păstreaă fa/ă !e :omnul cre!in/a a+a cum a păstrat-o4osif fa/ă !e Pentefrim# Poartă "riă !e cei lipsi/i un sin"ur an, ca 4osif +apte aniD

u-/i $ntreuin/a toate a&erile tale pentru plăceri, ci !ă ce&a +i sufletuluiD;nchipuie-/i că ai !ouă fete' plăcerea cea !e pe pământ +i &ia/a cea !in ceruri#:acă nu &rei să !ai toată a&u/ia fiicei tale celei mai une, $mparte-o cel pu/in!eopotri&ă $ntre cea ne$nfrânată +i cea cumpătată, ca nu cum&a cân! &a treui săte $nfă/i+ei $naintea lui 8ristos +i să &ii $n fa/a Nu!ecătorului să ara/i pe una$mrăcată foarte o"at, iar pe cealaltă, pe cea cu $nfă/i+area !e mireasă +inumirea !e &ie/uire &irtuoasă, să o ară/i "oală +i $mrăcată $n !ren/e# Să nu$nfă/i+ei, !ar irelui mireasa lipsită !e frumuse/e +i !e po!oaă, pentru ca nucum&a irele pri&in!-o să-+i $ntoarcă fa/a +i &ăân!-o să o urască +i să nu seapropie !e ea, ci $mpo!oe+te-o cu po!oaă cu&enită +i păstrea-o frumoasă

până $n iua nun/ii, pentru ca +i ea $mpreună cu fecioarele cele $n/elepte săaprin!ă can!ela, a&ân! nestinsă lumina cuno+tin/ei +i nelipsit unt!elemnul

faptelor une, ca prin fapte să se a!e&erească profe/ia !umneeiască +i să se potri&ească +i sufletului tău cu&intele' ZStătut-a $mpărăteasa !e-a !reapta ta,$mrăcată $n haină aurită +i $nfrumuse/ată# scultă, fiică +i &ei +i pleacă-/iurechea ta +i &a pofti $mpăratul frumuse/ea ta[# Profetul, e !rept, a &orit aici !efrumuse/ea trupului, !ar spusele lui se potri&esc +i pentru sufletul fiecăruicre!incios, pentru că a!unarea Bisericii e formată +i !in trupuri +i !in suflete#

ân!e+te-te mai !inainte cu chiuială la preentul +i &iitorul pe care-% tră!ei pentru un câ+ti" ru+inosD 2e &a părăsi trupul, la care crei că se măr"ine+te &ia/aD

:ar la arătarea Nu!ecătorului a+teptat - iar &enirea @ui este ne$n!oielnică - tusin"ur $/i &ei $nchi!e cinstea +i sla&a cerească +i-/i &ei !eschi!e foc nestins,"heenă, chinuri +i &eacuri amare !e !ureri, $n locul unei &ie/i fericite$n!elun"ate# Să nu-/i $nchipui că $ncerc să te sperii cu sperietori mincinoase,cum fac mamele +i !oicile cu copiii care plân" fără noimă +i ne$ntrerupt,lini+tin!u-i cu po&estiri născocite# Cele ce &ă spun nu sunt asme, ci a!e&ăr

propo&ă!uit mai !inainte !e o "ură nemincinoasă# Să fii !eplin $ncre!in/at că,!upă spusa e&an"helică, nici o iotă sau cirtă nu &a trece !in cu&intele:omnului # Va $n&ia +i trupul cel topit $n sicriu, iar sufletul $nsu+i, care prin

moarte s-a !espăr/it !e trup, &a locui iară+i $n trup +i &a fi martor nemincinos alcelor să&âr+ite $n &ia/ă nu le &or mărturisi al/ii, ci $nsă+i con+tiin/a noastră le &a



mărturisi# Gi fiecăruia i se &a măsura !e !reptul Nu!ecător !upă merit# @ui secu&inte sla&a, puterea +i $nchinăciunea $n &ecii &ecilor# min#



2milia a I:&a & Că 6umnezeu nu este autorul relelor

ulte sunt felurile $n&ă/ăturilor ne-au fost arătate prin :a&i!, sfântul psalmist!e :uhul, Care a lucrat prin el# =neori profetul :a&i! ne istorise+te propriile

sale suferin/e, spunân!u-ne că a suferit cu ără/ie necaurile aătute asupra lui,iar prin eemplul său, ne lasă o $n&ă/ătură $n&e!erată !e ră!are, ca atunci cân!spune' RDamne, #entru $e !-au +nmul*it $ei $e mă #ri&ne!$C alteori nearată unătatea lui :umneeu +i iu/eala autorului @ui !at celor care-@ caută cua!e&ărat, icân!' Rân' Te-am $hemat, m-ai auzit, Dumnezeul 're#tă*ii mele , rostin! cu&inte care au aceea+i putere ca +i cele ale profetului 4saia, careice' RÎn$ă &răin' tu, va zi$e9 R5ată ai$i !unt, a!ică' Z-am terminat !e a-@chema, că :umneeu m-a +i auit $nainte !e sfâr+itul chemării mele[#

4ară+i :a&i!, a!ucân! ru"ăciuni +i cereri lui :umneeu, ne $n&a/ă chipul $n care păcăto+ii treuie să-@ $mlânească pe :umneeu' RDamne, nu $u mânia Ta!ă mă mu!tri, ni$i $u iu*imea Ta !ă mă $er*i. ;n Psalmul al !oispreeceleaarată prelun"irea $ncercării, cân! spune' R/ână $ân', Damne, mă vei uita

#ână +n !fârşit C . Gi $n tot psalmul acesta ne $n&a/ă să nu ne !escuraăm cân!suntem $n necauri, ci să a+teptăm unătatea lui :umneeu +i să +tim că:umneeu, prin o iconomie oarecare, ne lasă $n necauri hotărân! măsurasuferin/elor !upă cre!in/a pe care o are fiecare#

:upă ce :a&i! a spus' R/ână $ân', Damne, mă vei uita #ână +n !fârşitC +i'

R/ână $ân' +*i +ntr$i fa*a Ta 'e la mine C , se $n!reaptă $n!ată spre răutateacelor care nu cre! $n :umneeu, care !acă au o mică pie!ică $n &ia/ă, nu mai potsuferi starea "rea $n care se "ăsesc +i $ncep $n!ată să se $n!oiască $n mintea lor,$ntreân!u-se !acă eistă un :umneeu, Care poartă "riă !e cele !e aici, !acă&e!e &ia/a fiecăruia, !acă $mpăr/e+te fiecăruia !upă merit# poi, cân! &ă! căsitua/ia lor ne!orită se prelun"e+te, $ncol/e+te $n ei "ân!ul cel rău +i hotărăsc $ninimile lor că nu eistă :umneeu' R<i!-a $el neun +ntru inima !a9 R4u e!te

Dumnezeu . ;nfi"ân!u-se, !eci, acest "ân! $n mintea lor, $ncep să păcătuiascăfără să mai /ină seama !e nimic#

:acă nu este cine&a care să con!ucă lumea, !acă nu este cine&a care sărăsplătească !upă merit cele să&âr+ite $n &ia/ă, cine-i mai poate $mpie!ica săasuprească pe sărac, să uci!ă pe orfani, să omoare pe &ă!u&ă +i pe străin, să facăorice faptă nele"iuită +i să se mur!ărească cu patimi necurate +i ticăloase +i cutoate poftele !oitoce+ti :e aceea :a&i!, ca o urmare a i!eii că nu eistă:umneeu, a a!ău"at' RStri$atu-!-au şi urâ*i !-au fă$ut +ntru +n'eletni$irilelr . Că e cu neputin/ă ca cei ce se $n!epărteaă !e calea cea !reaptă să nu aiă$n sufletele lor oala uitării !e :umneeu#



Pentru ce popoarele pă"âne au fost lăsate $n seama min/ii lor rătăcite +i fac celece nu se ca! u pentru că au spus' Zu este :umneeu[ Pentru ce au căut $n

patimi ru+inoase, pentru ce femeile au schimat $ntreuin/area firească a firii $nuna $mpotri&a firii, iar ăra/ii au să&âr+it lucruri ru+inoase cu ăra/ii u

pentru că au schimat sla&a nestricăciosului :umneeu $n $nchipuiri !e păsări,!e animale cu patru picioare +i !e târâtoare

u a'evărat, 'e$i, $el $are !#une $ă Rnu e!te Dumnezeu e!te neun, li#!it 'eminte şi 'e +n*ele&ere. A!emănătr a$e!tuia şi tt atât 'e neun e!te şi a$ela$are !#une $ă Dumnezeu e!te autrul relelr. Spun că amân!oi să&âr+esc un

păcat tot atât !e mare, pentru că amân!oi tă"ă!uiesc pe Cel Bun' unul spunân!că nu eistă :umneeu, iar celălalt hotărân! că :umneeu nu este un# :acă:umneeu este caua relelor, atunci e e&i!ent că nu e un +i !eci +i o afirma/ie+i alta !uc tot la tă"ă!uirea eisten/ei lui :umneeu#

De un'e lileC !e +ntreaă ei. De un'e mr*ile #remature C De un'e'i!tru&erile $m#lete ale raşelrC De un'e naufra&iile, răzaiele, $iumaC

A$e!tea !unt rele, !#un ei, şi !unt tate fa#te ale lui Dumnezeu. De$i #e $inealtul #utem !$ti #ri$inuitr al a$e!tr rele, 'a$ă nu #e DumnezeuC

8ai!e, !ar, pentru că am !at !e o prolemă mult !eătută, să $ncercăm să-i !ămo eplica/ie clară +i lipsită !e confuie, !upă ce &om pune mai $ntâi ca aă a!iscu/iei un principiu recunoscut !e toată lumea, cercetân! această prolemă cu

cea mai mare "riă#

n lu$ru treuie !ă avem #re$i! +n min*ile na!tre, $ă 'ată $e !untem fă#tura unului Dumnezeu, $ă 'ată $e !untem #ăzi*i 'e =l, are rân'uieşte #entru ni şi #e $ele mi$i şi #e $ele mari, urmează $ă nu #utem !uferi $eva fără via lui Dumnezeu şi $ă ni$i una 'in !uferin*ele na!tre nu e!te !#revătămarea na!tră !au !#re $eva a!emănătr şi 'e$i nu treuie !ă ne+n$hi#uim #entru ni !itua*ie mai ună.

or/ile &in !e la :umneeu !ar moartea nu este un lucru rău, afară numai !acă-mi &ore+ti !e moartea păcătosului că pentru păcătos elierarea !e suferin/ele!e pe pământ este $nceput al chinurilor !in ia!, iar suferin/ele !in ia! nu au autor

pe :umneeu, ci pe noi $n+ine# În$e#utul şi ră'ă$ina #ă$atului !tă +n ni şi +nliertatea vin*ei na!tre. Am #utea !ă nu avem ni$i !uferin*ă, 'a$ă ne-am+n'e#ărta 'e vi$iu 'ar #entru $ă ni +nşine, #rin #lă$ere, ne-am lă!at a'emeni*i 'e #ă$at, $e mtiv !eri! am #utea inv$a $ă n-am f!t ni +nşineautrii !uferin*elr na!tre C

Aăul este !e !ouă feluri' răul raportat la sim/irea noastră +i răul $n sine#



⇒ "ul în sine depinde de noi, de pild": nedreptatea, desfrânarea, nebunia, frica, invidia, uciderea, otr"virea, viclenia şi toate patimile înrudite cuele, care întineaz" sufletul f"cut dup" cipul *reatorului şi/i întunec"

frumuse%ea.

⇒ "ul raportat la noi provoac" durere şi suferin%" sim%irii noastre, de pild": boala trupului, r"nile trupului, lipsa celor necesare traiului, via%alipsit" de slav", pa!uba de bani şi pierderea celor scumpi nou".

<iecare !in aceste rele sunt a!use asupra noastră !e $n/eleptul +i unul Stăpânspre folosul nostru# Se ia o"ă/ia celor care au $ntreuin/at-o rău, ca să striceunealta cu care să&âr+eau ne!reptate trimite oală celor cărora le este mai !efolos să le fie mă!ularele le"ate !ecât să le aiă sloo!e, spre a ne $n!epărta !e

păcat a!uce moarte cân! se termină firul &ie/ii, pe care !reapta u!ecată a lui

:umneeu l-a fiat !intru $nceput pentru fiecare, !eoarece :umneeu &e!e !e!eparte ce este !e folos fiecăruia !in noi# <oametea, seceta, ploaia prea multăsunt plă"i o+te+ti aătute asupra ora+elor +i popoarelor, spre a le pe!epsi, cân!răutatea lor a !epă+it orice măsură#

:upă cum !octorul este un inefăcător chiar !acă pro!uce !ureri +i suferin/etrupului (că poartă răoi olii, nu olna&ului), tot a+a :umneeu este un, cân!

prin pe!epse !ate unora se $n"rie+te !e mântuirea tuturora# u acui pe !octor cân! pe unele !in mă!ularele tale le taie, pe altele le ar!e, iar pe altele le scoatecu totul !in trup, ci $i mai !ai +i ani +i-l nume+ti mântuitorul tău, pentru că aoprit oala $ntr-o mică parte a trupului $nainte !e a se $ntin!e $n tot corpul#

:ar cân! &ei că un ora+ se !ărâmă peste locuitorii lui !in pricina cutremuruluisau că o coraie se scufun!ă $n mare cu to/i călătorii, nu ăo&e+ti să-/i porne+tilima hulitoare $mpotri&a a!e&ăratului :octor +i ântuitor# Gi totu+i ar treui să$n/ele"i că este ne&oie !e un tratament făcut cu "riă, cân! olile oamenilor suntmici +i u+or !e &in!ecat, !ar cân! se !o&e!e+te că olile lor nu mai pot fi&in!ecate printr-un tratament oi+nuit, atunci este necesară $n!epărtarea celor aun+i nefolositori, pentru ca nu cum&a, $ntinân!u-se oala, să cuprin!ă +i pecei sănăto+i# +a!ar, !upă cum nu-i !e &ină !octorul !acă-/i taie sau $/i ar!e o

parte !in trup, ci oala, tot a+a +i !istru"erile ora+elor $+i au ori"inea $n păcateleoamenilor, care !epă+esc orice măsură# Scute+te, !eci pe :umneeu !e hulă Di s-ar putea spune '- Da$ă Dumnezeu nu e!te autrul relelr, #entru $e !e !#une +n S$ri#tură9R=u !unt el e am +nt$mit lumina şi am fă$ut +ntuneri$ul, fă$ân' #a$e şi

zi'in' rele şi iarăşi9 RS-au #&rât 'e la Dmnul rele #e!te #r*ile 5eru!alimului şi9 R4u e!te răutate +n raş, #e $are !ă n- fi fă$ut Dmnul iar $ântarea $ea mare a lui %i!e !#une9 Re'e*i, ve'e*i $ă =u !unt şi nu e!te

Dumnezeu afară 'e %ine =u vi mr+ şi =u vi fa$e viu =u vi ate şi =uvi vin'e$a C



- Pentru un om care $n/ele"e sensul Scripturii, nici unul !in aceste tete nucuprin!e &reo acua/ie $mpotri&a lui :umneeu, că 1l ar fi autorul +i făcătorulrăului#

ân' !#une9 R=u !unt el e am +nt$mit lumina şi am fă$ut +ntuneri$ul, Dumnezeu !e arată #e Sine $reatr al zi'irii, 'ar nu autr al răului. Ca să nucrei cum&a că altul este creatorul luminii +i altul creatorul $ntunericului, a spuscă 1l este făcătorul +i me+terul a !ouă elemente aparent potri&nice $n natură, casă nu cau/i un alt creator pentru foc, altul penltru apă, altul pentru aer +i altul

pentru pământ, pentru că aceste elemente sunt aparent contrare $n &irtuteacontrarietă/ii calită/ilor lor# =nii, pornin! !e la această i!ee, au căut $n

politeism#

RDumnezeu fa$e #a$e şi zi'eşte rele. Fa$e #a$e mai $u !eamă +n tine, $ân' +*i linişteşte mintea #rin +nvă*ătură ună şi-*i #tleşte #a!iunile $are !e!$ală +m#triva !ufletului. Z?i!e+te rele[, a'i$ă le tran!frmă +n ine şi lea'u$e +ntr- !tare mai ună, +n aşa fel $ă +n$etează 'e a mai fi rele şi +mra$ănatura inelui.

R5nimă $urată zi'eşte +ntru mine, Dumnezeule a'i$ă9 R4u-mi $rea a$uminima, $i +nnieşte inima mea $ea +nve$hită 'in #ri$ina răută*ii +i' Ra 'in$ei 'i !ă zi'ea!$ă un m nu aici cu&ântul Zsă i!ească[ nu are sensul uneia!uceri !e la nefiin/ă la fiin/ă, ci al unei transformări $n ine a celor !ea

eistente +i' RDa$ă $ineva e!te +n 6ri!t! e!te fă#tură nuă +i iară+i oisespune' R4u e!te are A$e!ta +n!uşi /ărin-tele tău $are te-a 'ân'it, te-a fă$ut şi te-a zi'it C faptul că aici cu&ântul Zi!ire[ este a+eat !upă cu&ântulZfacere[, ne arată lămurit că termenul Zi!ire[, ca tot!eauna un!e este$ntreuin/at acest cu&ânt, are sensul unei $munătă/iri# :eci cân! :umneeu face

pace, face pace $n a i!i pe cele rele, a!ică a le transforma +i a le a!uce spre ostare mai ună# poi, !acă $n/ele"i prin cu&ântul Zpace[ u+urarea ce o a&em laterminarea răoaielor, iar prin cu&ântul Zrele[, toate necaurile +i nenorocirilece $nso/esc răoaiele, cum sunt' epe!i/iile $n afara "rani/elor /ării, ooselile,

stările !e &e"he, nelini+tile, su!oarea, rănile, uci!erile, că!erile ora+elor, luările$n roie, sur"hiunurile, pri&eli+tile pline !e ale ale celor !u+i $n roie +i $ntr-uncu&ânt, toate nenorocirile ce $nso/esc răoaiele, atunci spunem că toate acestease $ntâmpla prin !reaptă u!ecată a lui :umneeu, Care pe!epse+te prin răoaie

pe cei &re!nici !e pe!eapsă#

i fi &rut oare să nu mai fie arsă So!oma, o!ată ce so!omi/ii au să&âr+it acelenele"iuiri Sau ai fi &rut să nu fie !istrus 4erusalimul +i nici să fie pustiit templul!upă cutremurătoarea neunie să&âr+ită !e iu!ei $mpotri&a :omnului :e altfel

nu era !rept oare să se să&âr+ească acestea tocmai prin mâinile romanilor, cărora



iu!eii, !u+manii propriei lor &ie/i, au &ân!ut pe :omnul nostru :ecinenorocirile răoiului ca! a!esea +i pe ună !reptate peste cei care le merită#

uvintele R=u vi mr+ şi =u vi fa$e viu inter#retează-le, 'a$ă vrei, +n

!en!ul 'e mai !u!, $ă fri$a zi'eşte #e $ei !im#li.Ri ate şi vi vin'e$a. A$e!te $uvinte, $hiar inter#retate literal, au un !en!

#lin 'e fl! !uflete!$, $ă #rin ătaie !ă'e!$ +n ni fri$a 'e Dumnezeu, iar #rin vin'e$are ne +n'eamnă !ă-7 iuim #e Dumnezeu.

:ar cu&intele acestea pot fi interpretate +i $ntr-un sens mai $nalt' ZCu &oi omor$[ pentru păcat, +i Z&oi face &iu[ pentru !reptate# Că $n măsura $n care omul nostrucel !in afară se strică, $n aceea+i măsură cel !inăuntru se $nnoie+te# :umneeunu omoară pe unul +i face &iu pe altul, ci pe acela+i om $l face &iu prin acelea

prin care $l omoară, +i-l &in!ecă prin acelea prin care $l ate, potri&it pro&eruluicare spune' RTu +l vei ate $u var&a, 'ar vei izăvi !ufletul lui 'e marte.+a!ar este ătut trupul, ca să fie &in!ecat sufletul este omorât păcatul, ca sătrăiască !reptatea#

Cu&intele'RS-au #&rât 'e la Dumnezeu rele #e!te #r*ile 5eru!alimului seinterpreteaă prin ele $nsele#- Ce rele ?"omotul carelor !e răoi +i al călăre/ilor#

Cân! aui cu&intele' R4u e!te răutate +n raş, #e $are !ă n- fi fă$ut Dmnul,$n/ele"e cu&ântul Zrăutate[# Scriptura &ore+te aici !e răutatea, a!ică !e necaula!us asupra păcăto+ilor pentru $n!reptarea "re+elilor lor, potri&it celor spuse !e:umneeu' ZCă te-am necăit +i te-am $nfometat ca să-/i fac ine[# Înainte 'e aa2un&e ne're#tatea #e!te mă!ură 'e mare, Dumnezeu #reşte, 'u#ă $ume!te #rit $ur!ul unei a#e $u !tăvilare !au ză&azuri.

Pentru aceasta epi!emiile care se aat asupra ora+elor +i popoarelor, uscăciunea&ă!uhului, nero!irea pământului, ca +i toate celelalte nenorociri, care se

$ntâmplă $n &ia/a fiecăruia, au scopul !e a opri cre+terea răută/ii# :eci :umneeutrimite ni+te nenorociri ca acestea, ca să $nlăture na+terea a!e&ăratelor nenorociri# Bolile trupe+ti +i nenorocirile !in afară sunt făcute pentru ă"ăuirea

păcatului#

De$i, Dumnezeu 'i!tru&e răul 'ar răul nu e!te 'e la Dumnezeu. Pentru că +i!octorul $nlătură oala, !ar nu a"ă $n trup oala# :istru"erile ora+elor,cutremurele, inun!a/iile, !roirea armatelor, naufra"iile +i pieirea a nenumărate&ie/i omene+ti, pricinuite !e pământ, !e mare, !e &ă!uh, !e foc sau !e oricare

altă cauă, se $ntâmplă spre $n/elep/irea supra&ie/uitorilor, că :umneeu$n/elep/e+te prin plă"i o+te+ti răutatea oamenilor# Propriu &orin!, rău este



numai păcatul păcatul, mai ales merită !enumirea !e rău iar păcatul !epin!e !e&oin/a noastră Stă $n puterea noastră !e a ne !epărta !e răutate sau !e a fi răi#

=nele rele ne sunt !ate !e :umneeu ca ni+te $ncercări, pentru arătarea ără/iei

noastre, ca lui 4o& care a fost lipsit !e copii, a pier!ut $ntr-o clipită toată a&ereasa +i a fost lo&it cu ue alte rele sunt trimise !e :umneeu pentru &in!ecarea păcatelor, ca lui :a&i!, care, a!ucân! ru+ine asupra casei lui, a fost pe!epsit pentru pofta lui nele"iuită#

Cunoa+tem iară+i un alt fel !e rele $nfrico+ătoare a!use asupra oamenilor !e!reapta u!ecată a lui :umneeu, pentru ani $n/elep/i pe cei care alunecă u+or $n

păcat, ca :atan +i &iron, pe care i-a $n"hi/it pământul, !eschiân!u-se su ei"ropi +i crăpături # Prin acest fel !e pe!eapsă ei n-au !e&enit mai uni - cum ar fifost cu putin/ă pentru cei coorâ/i $n ia! - ci prin pil!a lor au $n/elep/it pe ceirăma+i $n &ia/ă# 2ot a+a +i <araon a fost $necat cu toată oastea lui# 2ot a+a au fostnimici/i &echii locuitori ai Palestinei#

De$i, $ân' auzim $ă a#!tlul !#une $ân'va 'e!#re Faran9 Rva!e ale mâniei &ătite !#re #ieire , !ă nu +n*ele&em $umva $ă Faran a f!t fă$ut rău 'e Dumnezeu ($ă atun$i ar fi mai 're#t $a vina !ă fie mutată a!u#rareatrului), $i, $ân' auzi $uvântul Rva!e, +n*ele&e $ă fie$are 'in ni a f!t

fă$ut !#re $eva fl!itr.

:upă cum $ntr-o casă mare sunt &ase !e aur, !e ar"int, !e lut +i !e lemn (căliertatea !e &oin/ă a fiecăruia !ă asemănarea cu aceste materiale' &as !e aur este cel care are o &ie/uire curată +i lipsită !e &iclenie &as !e ar"int, potri&it&alorii sale, este mai os !ecât cel !intâi &as !e lut este omul care "ân!e+te cele

pământe+ti +i se sfărâmă cu u+urin/ă, iar &as !e lemn este omul care se $ntineaălesne cu păcatul +i aun"e materie pentru focul &e+nic), tot a+a +i &as al mânieieste omul care prime+te $n el, ca $ntr-un &as, orice lucrare a !ia&olului +i !in

pricina mirosului "reu !in el, !atorită stricăciunii, nu mai poate fi folosit, ci este&re!nic numai !e !istru"ere +i pieire# :e aceea pentru că <araon treuia să fie

sfărâmat, :umneeu, 4conomul cel priceput +i $n/elept al sufletelor, a rân!uit să 4se !ucă &estea +i să aun"ă cunoscut tuturora, ca, prin pă/ania lui să fie !e foloscelorlal/i oameni că <araon nu mai putea fi &in!ecat, !in pricina marii luirăută/i# :umneeu i-a $n&ârto+at inima, iar prin $n!elun"a Sa ră!are +i prinamânarea pe!epsei a mărit răutatea lui, pentru că !upă ce răutatea lui &a !epă+iorice mar"ine, să fie $n&e!erată tuturor !reptatea pe!epsei !umneeie+ti# :e+i:umneeu a "ra!at necontenit pe!epsele !ate lui <araon, !e la cele mai mici

până la cele mai mari, totu+i nu i-a muiat cericia, ci a &ăut că <araon!ispre/uie+te $n"ă!uin/a lui :umneeu, oi+nuin!u-se cu nenorocirile &enite

asupra lui# :ar, nici a+a, :umneeu nu l-a !at mor/ii, până ce nu +i-a "ăsit sin"ur moartea prin $nec, $n!rănin!, $n mân!ria inimii sale, să mear"ă pe !rumul celor



!rep/i, cu cre!in/a că area Ao+ie &a fi +i pentru el, ca +i pentru poporul lui:umneeu, cale ătută#

flân!, !eci acestea !e la :umneeu +i putân! sin"ur să +tii câte feluri !e rele

eistă, cunoscân! ce este cu a!e&ărat răul +i că răul este păcatul, al cărui sfâr+iteste pieirea, cunoscân! că rele care pro!uc !ureri sim/urilor sunt rele aparente,că ele au, $n realitate, puterea !e a face ine, cum sunt !e pil!ă suferin/eleaătute asupra noastră pentru $ncetarea păcatului, a căror roa!ă este mântuirea&e+nică a sufletelor, $nceteaă !e a mai murmura $mpotri&a celor rân!uite !e:umneeuD

/e !$urt, nu !$ti #e Dumnezeu autr al e?i!ten*ei răului şi ni$i nu-*i +n$hi#ui $ă răul are e?i!ten*ă #r#rie. 8ăul nu e?i!tă a#arte, $a fiin*ăare$are, şi ni$i nu #utem !ă ni-1 ima&inăm $a fiin*ă in'e#en'entă şi 'e!ine !tătătare. 8ăul nu e!te 'e$ât li#!a inelui.

chii au fost crea/i orirea are loc prin pier!erea ochilor# :eci, !acă ochiul n-ar fi fost făcut !intr-o natură supusă stricăciunii, orirea n-ar fi a&ut loc# 2ot a+a +irăul nu eistă prin el $nsu+i, ci este o consecin/ă a ete+u"irilor sufletului# Aăulnu este necreat, !upă cum sus/in ereticii, care acor!ă răului aceea+i &aloare ca +inaturii inelui, ca +i cân! +i inele +i răul ar fi fără !e $nceput +i &e+nice +ianterioare crea/iei lumii !ar nici creat# :acă toate sunt !e la :umneeu, cum ecu putin/ă ca răul să !eri&e !in ine ici urâtul nu !eri&ă !in frumos +i nici

&iciul !in &irtute# Cite+te Cartea <acerii lumiiD Vei "ăsi acolo scris că Ztoate sunt une +i foarte une[# :eci răul n-a fost creat $mpreună cu cele une# :ar nicicreaturile spirituale, făcute !e Creator, n-au fost a!use la eisten/ă amestecate curăul# Da$ă $reaturile materiale nu au avut +n ele +n!ele +n mmentul $rea*iei răul, $um ar fi #utut $reaturile !#irituale, $are !e 'e!ee!$ atât 'e mult 'e$ele materiale şi #rin $ură*enie şi #rin !fin*enie, !ă aiă vre #ărtăşanie $urăul C

Dar mi !e #ate !#une9 8ăul e!te realitate şi efe$tele lui !e vă' ră!#ân'ite'in elşu& 'e-a lun&ul +ntre&ii vie*i. De un'e-şi are 'ar e?i!ten*a, 'a$ă răul

nu-i ni$i ne$reat, ni$i $reatC

Cei care cerceteaă unele ca acestea să răspun!ă la următoarele $ntreări' :eun!e &in olile :e un!e ete+u"urile trupului Că nu se poate spune că oalaeste necreată, !ar nici că este creatură a lui :umneeu# uD <iin/ele au fostcreate cu o structură naturală potri&it firii lor +i au fost a!use la &ia/ă a&ân!!esă&âr+ite toate mă!ularele se $molnă&esc cân! $+i pier! starea naturală !e&ie/uire $+i pier! sănătatea sau prin o &ie/uire rea, sau !in o pricină oarecare cea!uce $molnă&irea trupului# :eci Dumnezeu a fă$ut tru#ul, nu ala a fă$ut

!ufletul, nu #ă$atul !ufletul !e +nrăută*eşte $ân' !e +n'e#ărtează 'e !tarea lui naturală.



- Dar +n $e $n!tă #entru !uflet inele #e $are +l avea +nainte 'e a !e+nrăută*i C În a$eea $ă era a#ra#e 'e Dumnezeu şi unit $u =l #rin 'ra&!te.:upă ce sufletul a căut !in această stare, a fost stricat !e fel !e fel !e oli#- Dar, #e !$urt, #entru $e !ufletul #rimeşte răulC Pentru că este $nestrat cu

&oin/ă lieră, unul !in titlurile !e "lorie ale fiin/elor $nestrate cu ra/iune# Sloo!!e orice constrân"ere +i creat !e Creator cu &oin/ă lieră - pentru că a fost făcut!upă chipul lui :umneeu - sufletul concepe inele, cunoa+te !esfătarea ce &ine!in să&âr+irea inelui are capacitatea +i puterea !e a-+i păstra starea sa naturală,!acă stăruie $n contemplarea inelui +i $n !esfătarea unătă/ilor spirituale !ar are +i capacitatea !e a se $n!epărta uneori !e ine aceasta i se $ntâmplă cân!săturat !e !esfătările cele !uho&nice+ti, ca $n"reunat !e somn +i alunecat !e lacele !e sus, se amestecă cu trupul, spre a se !esfăta cu plăceri ru+inoase#

B'iniară A'am era !u!, nu +n $e #riveşte l$ul, $i #rin liertatea vin*ei !ale,$ân', +n'ată $e i !-a 'at via*ă şi-a arun$at #rivirile !#re $er !-a u$urat 'e$ele văzute şi a iuit ne!#u! 'e mult #e inefă$ătrul !ău, are-i 'ărui!e'e!fătarea vie*ii veşni$e, +l aşeza!e +n 'e!fătarea #ara'i!ului, +i 'ă'u!e a$eeaşi !tă#ânire #e $are aveau +n&erii, +l fă$u!e !ă aiă a$elaşi fel 'e vie*uire $uarhan&helii şi !ă au'ă &la! 'umnezeie!$. /e lân&ă tate a$e!tea era !u #azalui Dumnezeu şi !e 'e!făta $u unătă*ile 7ui. Dar iute !-a !ăturat 'e tatea$e!te unătă*i şi $ărân' are$um !a*iul, a #referat frumu!e*ii !#irituale$eea $e #ărea #lă$ut $hilr tru#ului şi a #re*uit mai mult !ăturarea

#ânte$elui 'e$ât 'e!fătările $ele 'uhvni$eşti. De a$eea a f!t iz&nit +n'ată'in 8ai, a #ier'ut a$ea vie*uire feri$ită şi a a2un! rău, nu 'in $n!trân&ere, $i 'in ne!$tin*ă. A #ă$ătuit #entru $ă a +ntreuin*at rău vin*a !a lieră şi amurit 'in #ri$ina #ă$atului, R$ă #lata #ă$atului e!te martea . u $ât !e'e#ărta 'e via*ă, #e atât !e a#r#ia 'e marte. ă Dumnezeu e!te via*ă, iar li#!a vie*ii, marte. De$i A'am, #rin 'e#ărtarea !a 'e Dumnezeu, şi-a

#ri$inuit martea, #trivit $elr !$ri!e 9 R5ată vr #ieri t*i $ei $are !e'e#ărtează 'e Tine . A!tfel, nu Dumnezeu a $reat martea, $i ni, #rin vin*ana!tră rea, am atra!- a!u#ra na!tră.

Pentru pricinile !e mai sus, :umneeu a $n"ă!uit !esfacerea trupului ca să nu se păstree pentru noi nemuritoare oala , $ntocmai ca un olar care nu &rea să a"e$n foc un &as !e lut stricat $nainte !e a $n!repta, prin refacerea lui, stricăciunea

pe care o are#

- Dar #entru $e n-am f!t $rea*i, aş #utea fi +ntreat, $u $a#a$itatea 'e a numai #ă$ătui, +n$ât !ă nu mai #utem #ă$ătui, $hiar 'a$ă am vi C- :ar +i tu socote+ti une slu"ile tale, cân! le &ei că $+i $n!eplinesc $n!atoririlelor !e ună &oie, nu cân! le ai su lan/uriD +a!ar +i lui :umneeu nu-4 este

!ra"ă fapta să&âr+ită prin constrân"ere, ci aceea să&âr+ită prin &irtute iar &irtutea se $n!epline+te prin liera ale"ere +i nu prin constrân"ere iar ale"erea



!epin!e !e noi +i ceea ce !epin!e !e noi este tocmai lierul aritru# +a!ar celcare hule+te pe Creator, că nu ne-a făcut infailiili prin fire, nu face altce&a !ecâtcă preferă firii ra/ionale pe cea ira/ională, firii liere +i acti&e pe cea imoilă +ilipsită !e ini/iati&ă#

m făcut o !i"resiune !e la suiect, !ar era necesară, pentru ca nu cum&a,căân! $n a!ânc !e "ân!uri, să sim/i +i lipsa lui :umneeu pe lân"ă lipsa!orurilor tale# Să +n$etăm, 'ar, a $ri2a #e el +n*ele#t. Să +n$etăm a $ăuta$eva mai un 'e$ât $eea $e a fă$ut =l. Da$ă ne !$a#ă #uterii na!tre 'e

#ătrun'ere $hiar #ri$inile rân'uielilr mărunte ale lui Dumnezeu $u #rivirela via*a na!tră, ttuşi !ă fie ne!trămutată +n !ufletele na!tre +nvă*ătura $ă'e la el un nu vine nimi$ rău.

Ca urmare a i!eii !e mai sus se pune +i prolema !ia&olului# De un'e 'iavlul,'a$ă relele nu vin 'e la DumnezeuC e vm ră!#un'e C cela+i răspuns !at!espre răutatea oamenilor este $n!estulător +i pentru această $ntreare#- Din $e #ri$ină e!te rău mul C :in propria sa &oin/ă lieră#- Din $e #ri$ină a a2un! 'iavlul rău C :in aceea+i pricină, pentru că +i el a&ealiertatea &oin/ei +i era $n puterea lui sau să rămână lân"ă :umneeu, sau să se$nstrăinee !e ine# a&riil a fost $n"er +i a rămas necontenit lân"ă :umneeusatan a fost tot $n"er +i a căut cu totul !in ceata sa# Voin/a lieră l-a păstrat peunul $ntre cele !e sus +i tot liertatea &oin/ei l-a aruncat pe celălalt !in cer# 1racu putin/ă ca +i a&riil să apostaiee, iar satan să nu ca!ă# :ar pe unul l-a

sal&at !ra"ostea fără sa/iu !e :umneeu, iar pe celălalt $n!epărtarea !e:umneeu l-a arătat &re!nic !e a fi aruncat $n a!ânc# A$e!ta e!te răul9+n!trăinarea 'e Dumnezeu. mică $ntoarcere !e ochi ne face să fim sau cu lumina soarelui sau cu umratrupului nostru !acă ne uităm la soare, soarele este "ata să ne luminee !ar !acă ne $ntoarcem spre umră, ne cuprin!e neapărat $ntunericul# 2ot a+a +i!ia&olul este rău, pentru că $+i are răutatea !in liertatea &oin/ei +i nu pentru căfirea lui era &răma+ă inelui#

- Dar #entru $e !e răzieşte $u ni C Pentru că, fiin! &as plin !e toată răutatea,a primit +i păcatul in&i!iei +i ne-a pimuit cinstea# u suferea să ne &a!ă că!ucem $n Aai o &ia/ă fără !e !urere# Gi prin &iclenii +i me+te+u"iri a $n+elat peom, folosin!u-se pentru amă"ire tot !e !orin/a pe care o a&ea +i el !e a fiasemenea cu :umneeu, i-a arătat pomul cuno+tin/ei inelui +i răului +i i-afă"ă!uit că prin mâncarea fructului lui &a aun"e asemenea lui :umneeu'Z:acă &e/i mânca !intr-;nsul, &e/i fi ca ni+te !umneei, cunoscân! inele +irăul[# -a fost făcut, !eci, !u+man al nostru !ar !in pricina in&i!iei a auns $n!u+mănie cu noi# Văân!u-se aruncat os !intre $n"eri, n-a suferit să &a!ă pe

pământean $năl/at, prin propă+irea $n &irtute, la &re!nicia $n"erilor#



:ar pentru că a auns !u+manul nostru, :umneeu a rân!uit să a&em !u+măniefa/ă !e el, prin cu&intele spuse +arpelui, instrumentul lui amenin/area pronun/atăasupra +arpelui se referă la !ia&ol' Rră2măşie vi #une +ntre tine şi !ămân*aei. Prieteniile cu răutatea sunt $ntr-a!e&ăr &ătămătoare, că !e oicei le"ea

prieteniei face ca cei ce se unesc să se asemene# :e aceea pe ună !reptate s-aspus' RT-vărăşiile rele !tri$ă i$eiurile une . :upă cum aerul respirat $nlocuri infectate !e oală transmite $ncetul cu $ncetul celor sănăto+i oala, tot a+ato&ără+iile rele pricinuiesc mare rău sufletelor, chiar !acă nu se simte $n!ată&ătămarea# Pentru asta este ne$mpăcată !u+mănia noastră fa/ă !e +arpe# +a!ar,!acă unealta !e care s-a sluit !ia&olul merită atâta ură, cât !e mult treuie săurâm pe cel care s-a sluit !e +arpe

Aş #utea fi +ntreat9 /entru $e a f!t aşezat +n #ara'i! a$e!t #m $u a2utrul $ăruia avea !ă reuşea!$ă 'iavlul +n +n$er$area lui +m#triva na!trăC Da$ăn-ar fi avut a$ea!tă mmeală #entru i!#ită $um ar fi #utut 'iavlul !ă ne'u$ă, #rin nea!$ultare, la marte C Treuia !ă fie #run$ă #rin $are !ă ni !e

#ună la +n$er$are a!$ultarea. De a$eea era +n #ara'i! un #m +n$ăr$at $u fru$te fruma!e, #entru $a, arătân' virtutea +nfrânării #rin a*inerea 'e la$eea $e-i #lă$ut, !ă fim +nvre'ni$i*i #e 're#tate 'e $ununile ră'ării.

âncarea !in pomul cuno+tin/ei inelui +i răului a a&ut ca urmare nu numaicălcarea poruncii, ci +i cunoa+terea "oliciunii# RAu mân$at, !#une S$ri#tura, şi li !-au 'e!$hi! $hii lr şi au $un!$ut $ă !unt &i. 2reuia ca omul să nu-+i

oser&e "oliciunea, pentru ca nu cum&a mintea lui să fie atrasă a-+i $mplini lipsa,iar prin născocirea !e $mrăcăminte +i prin "ria !e trup, să fie sustras cu totul !ela contemplarea lui :umneeu#

- Dar #entru $e n-au f!t fă$ute 'ată $u fa$erea mului şi veşmintele CPentru că omul nu treuia să aiă $mrăcăminte' nici naturală, niciconfec/ionată# ;mrăcămintea naturală este proprie animalelor necu&ântătoare,cum sunt penele, părul, "rosimea pieilor, care iarna pot să le acopere, iar &ara leaută să suporte căl!ura# ;n acestea nu se !eosee+te animal !e animal, pentru că

firea lor e la fel la toate omul, $nsă treuia să aiă !eoseite !arurile unătă/ilor, potri&it !ra"ostei lui !e :umneeu# ;n!eletnicirile cu meseriile i-ar fi răpitomului tot timpul său lier iar acest lucru treuia e&itat ca &ătămător omului#:e aceea +i :omnul, &rân! să ne cheme !in nou la o &ia/ă para!isiacă,$n!epărteaă !in suflete "ria, spunân!' R4u vă &ri2i*i #entru !ufletul v!tru $eve*i mân$a, ni$i #entru tru#ul v!tru $u $e vă ve*i +mră$a.

+a!ar omul nu treuia să aiă nici $mrăcăminte naturală, nici confec/ionată cialtă $mrăcăminte $i era pre"ătită lui, !acă stăruia $n &irtute o $mrăcăminte care

a&ea să $nflorească peste om prin harul lui :umneeu +i a&ea să strălucească prin &e+minte luminoase ca acelea ale $n"erilor, mai frumoase !ecât &arietatea



florilor +i mai luminoase +i mai strălucitoare !ecât stelele# :e aceea, :umneeunu i-a !at $n!ată omului $mrăcăminte, pentru că $mrăcămintea reer&ată luitreuia să fie o recompensă a &irtu/ii sale, !ar la această $mrăcăminte omul n-a

putut aun"e !in pricina ispitei !ia&olului#

+a!ar, &răma+ ne este !ia&olul !in pricina că!erii ce ne-a a!us-o atunci prinispita lui# :omnul, $nsă, a rân!uit să luptăm $mpotri&a lui ca ascultân! !e

poruncile Sale, să reparăm "re+eala prin o nouă luptă +i iruin! pe !u+man, săfim $ncununa/i#

Bine-ar fi fost !acă $n"erul luminat n-ar fi auns !ia&ol, ci ar fi rămas $n ceata $ncare a fost rân!uit !e :umneeu !intru $nceputD :ar pentru că a auns apostat,este !u+man +i al lui :umneeu, !ar !u+man +i al oamenilor, făcu/i !upă chipullui :umneeu (că pentru aceasta este urâtor !e om, pentru că este +i luptător $mpotri&a lui :umneeu ne ură+te +i ca unuri ale Stăpânului, !ar ne ură+te +ica asemănări ale lui :umneeu)#

;n/eleptul chi&ernisitor +i purtător !e "riă !e cele omene+ti, $nsă s-a folosit !erăutatea !ia&olului pentru eercitarea sufletelor noastre $ntocmai ca un !octor care $ntreuin/eaă &eninul &iperei pentru pre"ătirea me!icamentelor mântuitoare#

- ine e!te 'e$i 'iavlulC are e!te $eata !aC are e 're&ătria luiC De un'e,mai ale!, şi-a $ă#ătat numele 'e !atanC Se nume+te satan, pentru că se$mpotri&e+te inelui# cest sens $l are $n lima eraică, !upă cum cunoa+tem !inCăr/ile Ae"ilor' ZGi a ri!icat :omnul satan (potri&nic) lui Solomon pe !er $mpăratul sirienilor[#Se nume+te !ia&ol, pentru că este $n acela+i timp +icolaorator al păcatului nostru +i acuator se ucură !e pier!erea noastră, !ar +i!enun/ă faptele noastre# <irea lui este necorporală, potri&it cu&intelor apostolului' R7u#ta na!tră nu e!te +m#triva !ân&elui şi tru#ului, $i +m#triva 'uhurilr răută*ii. :re"ătoria lui este !e con!ucător, tot potri&itcu&intelor apostolului' R7u#ta na!tră e!te +m#triva +n$e#ătriilr, +m#triva

$n'u$ătrilr +ntuneri$ului a$e!tuia . @ocul $n care-+i are se!iul con!ucerealui este aerian, !upă cum spune acela+i apostol' R+m#triva $n'u$ătrului,$are !tă#âneşte +n văz'uh, a 'uhului, $are lu$rează a$um +n fiii nea!$ultării . :e aceea se nume+te +i con!ucător al lumii, !eoarece con!ucerealui se eerciteaă $n urul pământului# +a spune :omnul' RA$um e!te 2u'e$atalumii a$e!teia a$um $n'u$ătrul lumii a$e!teia !e va iz&ni afară +i iară+i 'Rine $n'u$ătrul lumii a$e!teia şi +n %ine nu va &ă!i nimi$.

:ar pentru că s-a spus !espre oastea !ia&olului că Zsunt !uhuri ale răută/ii $ntru

cele cere+ti[ , treuie să se +tie că Scriptura nume+te !e oicei &ă!uhul cer, ca$n următoarele tete' ZPasările cerului[ +i' ZSe suie până la ceruri[, a!ică se



suie până $n re"iunile cele mai $nalte ale &ă!uhului# Pentru aceea +i :omnul Za&ăut pe satan ca un ful"er căân! !in cer[, a!ică a căut !in propria sacon!ucere +i a auns os, ca să fie călcat $n picioare !e cei care nă!ă!uiesc $n8ristos# Că :omnul Ra 'at #utere u$eni$ilr 7ui !ă $al$e #e!te şer#i şi #e!te

!$r#ii şi #e!te tată #uterea vră2maşului .+a!ar, pentru că a fost !oorâtă tirania !ia&olului, iar spa/iul !in urul

pământului a fost cură/it prin patima cea mântuitoare, R$are a +m#ă$at $ele 'e #e #ământ şi $ele 'in $er , ni se fă"ă!uie+te ;mpără/ia Cerurilor# 4oanBoteătorul a spus ' RS-a a#r#iat Îm#ără*ia erurilr, iar :omnul, $n toatecu&ântările @ui, pre!ică Z1&an"helia $mpără/iei[# ai $nainte $ncă $n"erii austri"at' RSlavă +ntru $ei 'e !u! 5ui Dumnezeu şi #e #ământ #a$e. Chiar +i ceicare se ucurau la intrarea :omnului nostru $n 4erusalim stri"au' R/a$e +n$eruri şi !lavă +ntru $ei 'e !u! . Gi, pe scurt, nenumărate sunt stri"ătele !e

iruin/ă care &estesc completa !roire a !u+manului a+a că $ntru cele !e susnoi nu mai a&em !e !us &reo luptă, nici răoi nu mai eistă nici un potri&niccare să ne $n!epărtee !e &ia/a cea fericită o putem mo+teni pe &iitor nesupăra/i,

putem să ne ucurăm necontenit !e pomul &ie/ii, !in care la $nceput am fost$mpie!ica/i să ne $mpărtă+im, !in pricina &icleniei +arpelui# Că Ra #u!

Dumnezeu !aie 'e f$ $a !ă #ăzea!$ă $alea #mului vie*ii , pe care trecân!-ofără nici o pie!ică să !ea :umneeu să ne !esfătăm !e unătă/i, $n 8ristos 4isus:omnul nostru, Căruia sla&a +i puterea $n &eci# min#



2milia a :&a & =mpotri/a celor ce se mânie

:upă cum folosul prescrip/iilor me!icale, !ate ust +i !upă toate re"ulile +tiin/eime!icale, se &ă!e+te mai ales !upă ce ele au fost puse $n practică, tot a+a +i

$n!emnurile !uho&nice+ti $+i &ă!esc $n/elepciunea +i folosul lor pentru$n!reptarea &ie/ii +i !esă&$r+irea celor ce ascultă, mai ales atunci c$n! preceptelelor !au reultate recunoscute $n &ia/a !e toate ilele#

uim că Pro&erele !eclară $n termeni preci+i' R%ânia #ier'e şi #e $ei +n*ele#*i auim +i $n!emnurile apostolului' RTată mânia şi iu*imea şi !tri&area $u tată răutatea !ă fie 'e#ărtate 'e la vi auim +i pe :omnulspunân!' Rel $are !e mânie +n 'eşert #e fratele !ău e!te vinvat 2u'e$ă*ii.Cân!, $nsă, facem eperien/a acestei patimi, nu atunci cân! are loc $n sufletulnostru, ci atunci cân! se năpuste+te !in afară asupra noastră ca o furtunănea+teptată, atunci cunoa+tem minunata $n/elepciune a preceptelor !umneeie+ti#:acă $n+ine !ăm &reo!ată !rumul mâniei +i o lăsăm să-+i urmee cursul ca untorent &ielios sau !acă eaminăm $n lini+te tulurarea care urâ/e+te pe ceicuprin+i !e această pasiune, atunci cunoa+tem !in eperien/ă !reptateacu&intelor Scripturii' Răratul mâni! nu are +nfă*işare $uviin$ia!ă.

Cân! această patimă a i"onit ra/iunea +i a pus stăpânire pe suflet, face !in om oa!e&ărată fiară +i nu-i mai $n"ă!uie să fie om, că nu mai are autorul ra/iunii# Ceeste otra&ă $n animalele &eninoase aceea este mânia $n oamenii cuprin+i !e furia

mâniei# 2ureaă ca +i câinii, atacă $ntocmai ca scorpionii, mu+că ca +erpii# S$ri#tura işnuieşte !ă numea!$ă $u nume 'e animale #e $ei !tă#âni*i 'e #atima mâniei, 'eare$e a$eştia, #rin răutatea lr, !e a!eamănă $u ele. S$ri#tura +i numeşte $âini, şer#i, #ui 'e nă#âr$i şi alte a!emenea nume. ă $ei $are !unt &ata !ă !e 'i!tru&ă unii #e al*ii şi !ă vatăme #e $ei 'e a$eeaşi !emin*ie $u ei, #t #e ună 're#tate, !ă fie număra*i +ntre fiarele şi animalelevenina!e, $are au #rin fire ură ne+m#ă$ată fa*ă 'e ameni.

:in pricina mâniei' limă ne$nfrânată, "ură nepăită, mâini nestăpânite, insulte,

ocări, acue, ătăi +i altele câte nu se pot enumera, apucăturile rele, toate suntnăscute !in mânie +i iu/ime# :in pricina mâniei se ascute saia, se să&âr+e+teuci!erea omului prin mână omenească# :in pricina mâniei nu se mai cunoscfra/ii $ntre ei, părin/ii +i copiii uită le"ătura firii# ânio+ii, $n primul loc, nu secunosc pe ei $n+i+i, apoi nu-+i mai cunosc nici ru!ele, nici cunoscu/ii# :upă cum

puhoaiele, care se repe! la &ale, târăsc cu ele tot ce $ntâlnesc $n cale, tot a+a +i pornirile &iolente +i nestăpânite ale mânio+ilor se năpustesc $mpotri&a tuturor fără !eoseire# Pentru cei mânio+i nu impune respect nici părul al, nici &irtutea&ie/ii, nici $nru!irea, nici inefacerile !e mai $nainte, nimic !in tot ce treuie

respectat +i pre/uit# ânia este o neunie !e scurtă !urată# !eseori mânio+ii setârăsc pe ei $n+i+i $ntr-un rău e&i!ent +i, !orin/a !e răunare, ne"lieaă inele





u &in!eca/i răul cu rău +i nici nu &ă lua/i la $ntrecere $n a &ă nenoroci unul pealtulD ;n $ntrecerile $n rău iruitorul este cel mai nefericit, că el pleacă !e pecâmpul !e luptă mai plin !e păcate# u plăti, !eci, răul cu rău +i nici nu răsplătio !atorie rea cu una mai rea#

2e-a insultat cine&a cân! era mânios Potole+te răul prin tăcereD <aci a+a uD:impotri&ă, prime+ti ca pe un +u&oi mânia lui $n propria-/i inimă +i imi/i &ântul,care prin suflarea lui $ntoarce $napoi oiectele ce mer" $n contra lui# u folosi ca!ascăl pe &răma+, nici nu imita ceea ce ură+ti# u fi o"lin!ă pentru mânios,reflectân! $n tine chipul lui# cela-i cu fa/a ro+ie# u te-ai $nro+it +i tu chii luisunt $nsân"era/i D Spune-mi, ai tăi pri&esc lini+tit Vocea lui e /ipătoareD 1ste a ta

potolită ici ecoul !in pustie nu se $ntoarce atât !e !esă&âr+it la cel ce a "răitcum se $ntorc insultele la cel ce insultă# ai mult chiar ecoul repro!uce acela+isunet insultă, $nsă, se $ntoarce cu a!aos#

Ce insultă $+i spun unii altora =nul spune celuilalt că e om !e nimica +i !eneam prost celălalt $l face scla&, neam !e scla&i# Cel !intâi $l nume+te sărăcieacesta la rân!ul lui $l face &a"aon!# Primul $l face prost al !oilea $i spune că-i/icnit# Gi continuă să se insulte până $+i termină insultele, cum $+i termină arca+iisă"e/ile# poi, !upă ce au terminat a se insulta cu lima, pornesc să-+i răuneinsultele cu fapta# Că mânia !ă na+tere la ceartă cearta a!uce insulte insultele,lo&ituri lo&iturile, răni iar !in răni, !e multe ori moartea#

Să oprim, !eci, chiar !e la $nceput acest rău, i"onin! !in suflete, prin oricemiloc, mânia# <ăcân! a+a &om putea tăia o!ată cu această patimă, care e un fel!e ră!ăcină +i i&or, cele mai multe !intre rele# 2e-a insultat Binecu&ânteaăD2e-a lo&it SuferăD 2e scuipă +i te socote+te om !e nimica ân!e+te-te că ai fostfăcut !in pământ +i $n pământ te &ei $ntoarce D

Cel care $+i are ocupată mintea cu astfel !e i!ei &a "ăsi că orice insultă esteinferioară a!e&ărului# <ăcân! a+a, nu-i &ei !a !u+manului prile !e răunare, căte &ă!e+ti in&ulnerail insultelor $/i &ei prileui marea cunună a ră!ării, că /i-ai

făcut !in furia altuia prile !e $n/elep/ire proprie#stfel, !acă ai !a ascultare cu&intelor mele, tu $nsu/i ai căuta să-/i $nmul/e+tiinsultele a!use !e al/ii# ;/i spune că e+ti !e neam prost, fără nici o sla&ă, onimica, &enit !e nu +tiu un!e 2u, $nsă, nume+te-te pe tine pământ +i cenu+ă#Po/i să-/i !ai aceste nume, că nu e+ti mai ilustru !ecât părintele nostru &raam,care s-a numit cu astfel !e nume# 2e face prost, sărac +i !e nimic &re!nic 2u,$nsă, nume+te-te &ierme, spune că !in "unoi /i-i ori"inea, a+a cum spunea !espreel +i :a&i!# @a acestea a!au"ă +i cu&intele potri&ite spuse !e oise# cesta,insultat !e aron +i ariam, nu s-a plâns lui :umneeu $mpotri&a lor, ci s-au

ru"at pentru ei#



l cui ucenic &rei să fii l acestor ăra/i ferici/i +i iuitori !e :umneeu saual celor plini !e !uhul răută/ii Cân! e+ti ispitit să insul/i pe cine&a, "ân!e+te-tecă e+ti $n situa/ia !e a hotăr$ $n care parte ai să te $n!rep/i' să te apropii, prin$n!elun"ă ră!are, !e :umneeu, sau să te alături, prin mânie, !u+manului# @asă

timp "ân!urilor taile să alea"ă partea cea ună# Că sau &ei fi !e folos +i aceluia prin eemplul lân!e/ei tale, sau te &ei răuna +i mai cumplit pe el tocmai prinaceea că prime+ti cu !ispre/ ocările lui#

;ntr-a!e&ăr, ce poate fi mai !ureros pentru un !u+man !ecât să &a!ă că insultelelui nu-% atin" pe !u+manul său u-/i lăsa sufletul aătut +i nici nu $n"ă!ui cainsultele să te atin"ă# @asă-% să latre fără folos, să crape !e ciu!ă# Cel carelo&e+te un oiect nesim/itor se pe!epse+te pe sine+i, că nu se răună nici pe!u+man, !ar nu-+i pune capăt nici mâniei# stfel, cel care insultă pe unul ce nu

a"ă $n seamă insulta nu poate să-+i "ăsească mul/umire $n insulte# Ba!impotri&ă, crapă !e ciu!ă, !upă cum am spus# Ce nume &or !ă fiecăruia !in &oicei care au fost !e fa/ă la o astfel !e scenă Pe el $l &or numi un calomniator, petine, un om cu suflet mare, pe el, un om plin !e mânie +i nesuferit pe tine, om

plin !e ră!are +i lân!# 1l se &a căi !e cele rostite, !ar /ie nu-/i &a părea răunicio!ată !e &irtutea !e care ai !at !o&a!ă#

1ste ne&oie să mai a!au" ce&a 4nsulta a $nchis ;mpără/ia Cerurilor, căciRârfitrii nu vr mşteni +m#ără*ia lui Dumnezeu tu $nsă, prin tăcere, /i-ai

pre"ătit $mpără/ia# Că R$el $are va ră'a #ână +n !fârşit, a$ela !e va mântui .Ce scuă &ei "ăsi !acă +i tu te &ei răuna +i te &ei $mpotri&i insultătorului tot cuacela+i fel !e insulte Vei spune că el a $nceput să te insulte ceasta nu-i oscuă &re!nică !e iertare# u merită o osân!ă mai mică nici !esfrânatul carearuncă &ina pe o femeie !e mora&uri u+oare ca pro&ocatoare a păcatului său# ueistă cununi fără concuren/i +i nici că!eri fără !u+mani# scultă pe :a&i! cespune' Rân' #ă$ăt!ul a !tat +naintea mea nu m-am mâniat, ci Ram amu*it şi m-am !merit şi am tă$ut 'e unătă*i#2e mânii la auul unei insulte ca la auul unui rău !ar imi/i pe cel care insultă ca+i cum ar fi făcut un lucru un# 4ată, să&âr+e+ti ce acui# are &ei numai!ecât

răul să&âr+it !e altul, !ar nu !ai nici o importan/ă faptei tale ru+inoase Spui că eun lucru rău insulta Caută să n-o imi/iD u este o scuă $n!estulătoare !acăaltul a $nceput insulta# :upă părerea mea este mai !rept ca mânia lui să crească,!eoarece n-a !at peste un eemplu care să-l $n/elep/ească tu, cân! ai &ăut pemânios că se schimă la fa/ă, nu te-ai ferit !e a te asemăna cu el, ci te-ai supărat+i tu, te ener&ei +i te mânii +i tu la rân!ul tău $mpotri&a lui astfel furia ta aun"eo scuă pentru cel care a $nceput# Prin cele ce faci procuri o scuă celuilalt +i teosân!e+ti pe sine/i#

:acă mânia este un lucru rău, pentru ce n-ai aătut !e la tine răul :acă cel cese mânie este &re!nic !e iertare, pentru ce superi pe cel mânios Prin urmare



chiar !acă n-ai pro&ocat tu cearta, totu+i e+ti tot atât !e &ino&at# ;n lupteleatletice, $n care se !au coroane, nu se $ncununeaă cel care a !at prima lo&itură,ci cel care a iruit# +a!ar este osân!it nu numai cel care a $nceput răul, ci +i celcare a urmat $n păcat pe cel ce a $nceput răul# :acă-/i spune că e+ti sărac,

prime+te a!e&ărul spus, !e spune a!e&ărul !acă minte, $nsă, pentru ce te supărăspusele lui u te $n- "âmfa !e lau!ele nea!e&ărate, !ar nici nu te supăra !einsultele care nu te atin"#

u &ei că să"e/ile străat !e oicei corpurile tari +i reistente,!ar nu pătrun! prin cele moi +i $n cele care ce!eaă lo&iturilor ;nchipuie-/i că insulă este tot osă"eată#Cel care i se potri&e+te o prime+te $n el $nsu+i Cel care nu-i !ă importan/ă +ice!eaă, prin lini+tea felului său !e a fi, risipe+te răutatea pornită $mpotri&a lui#Pentru ce să te tuluri !acă te nume+te sărac !u-/i aminte !e firea taDân!e+te-te că "ol ai intrat $n lume +i "ol ai să ie+i# Cine este oare mai sărac!ecât cel "ol -ai auit nimic supărător, !acă cele spuse nu /i se potri&esc#Cinea fost !us la $nchisoare pentru că a fost sărac u-i o ru+ine să fii sărac!impotri&ă, este o ru+ine să nu supor/i $n chip !emn sărăcia# !u-/i aminte !eStăpânul, Care, !e+i era o"at, a sărăcit pentru noi # :acă te face neun +i prost,a!u-/i aminte !e insultele prin care iu!eii insultau a!e&ărata $n/elepciune,spunân!u-i ' Z1+ti un samaritean +i ai !rac[# :acă te superi, !ai !reptate celui cete insultă# Ce lucru este mai neunesc !ecât mânia :ar !acă nu te mânii, airu+inat pe insultător +i /i-ai arătat prin faptă $n/elepciunea ta# i fost lo&it :ar a

fost lo&it +i :omnulD i fost scuipat Gi Stăpânul nostru a fost scuipatD ZCă nu+i-a $ntors fa/a !e la ru+inea scuipărilor[ # i fost calomniat Gi Nu!ecătorul afost calomniat# Ei-au sfâ+iat haina u !erăcat +i pe :omnul meu +i +i-au$mpăr/it hainele @ui loru+i # 2u n-ai fost osân!it ca 1l +i nici n-ai fost răsti"nitDulte-/i lipsesc ca să aun"i să-@ imi/i pe 1l#

ceste "ân!uri să-/i treacă prin minte, ca să-/i $nfrânei iu/eala# stfel !e pre"ătiri +i !e !ispoi/ii suflete+ti $mpie!ică oarecum săltările inimii +i a!ucechiliru +i lini+te "ân!urilor# cesta este sensul cu&intelor lui :a&i! ' Z-am

pre"ătit, !ar nu m-am tulurat[ # 2reuia $nfrânată !ar mi+carea furioasă +ineunească a inimii prin amintirea eemplelor ăra/ilor ferici/i# stfel marele:a&i! a suportat cu lân!e/e atocura lui Gimei# -a !at timp mâniei să iasă lai&eală, ci +i-a $n!reptat "ân!ul către :umneeu +i a spus ' Z:omnul a is luiGimei să lesteme pe :a&i![ # :e aceea, cân! a auit că-% face uci"a+ +inele"iuit, nu s-a mâniat pe el, ci s-a smerit pe sine $nsu+i, !eoarece insulta $i eraa!resată pe merit#

Alun&ă 'in mintea ta a$e!te 'uă &ân'uri9 4u avea i'ee #rea mare 'e!#re

tine şi ni$i nu !$ti #e $eilal*i ameni mai #re2! 'e tine. Da$ă vm fi



+n!ufle*i*i 'e a$e!te &ân'uri, ni$i'ată mânia nu va izu$ni la auzul in!ultelr a're!ate nuă.

um#lit lu$ru e!te #entru un m, $are a fă$ut ine şi $ăruia ar treui !ă i !e

a'u$ă $ele mai mari mul*umiri, !ă #rimea!$ă #e lân&ă nere$unştin*ă +n$ă şi $ări şi in!ulte" Într-a'evăr e!te $um#lit lu$ru 'ar răul e!te mai mare #entru$el $are !ăvârşeşte in!ulta 'e$ât #entru $el $are !uferă. Te-a in!ultatC Tu nuin!ulta. uvintele $e-*i !unt a're!ate !ă-*i fie ş$ală #entru a +nvă*a+n*ele#$iunea. Da$ă nu #rimeşti in!ulta, nu eşti rănit. Da$ă, +n!ă, !ufletul tău!e tulură, +n$hi'e !u#ărarea +n tine +n!u*i9 RÎn mine !-a tulurat inima meaa !#u! Davi', a'i$ă9 R4-a ieşit la iveală !u#ărarea mea, $i !-a #tlit $a un val $are !e !#ar&e 'e *ărmuri. 7inişteşte-*i inima mânia!ă şi +nfuriată"

/a!iunile !ă !e ruşineze la a#ari*ia 2u'e$ă*ii tale, $a şi răzni$ia $#iilr laivirea unui ărat venerail.

- um am #utea !ă evităm vătămarea $e avem 'e #e urma mâniei C :acă&om face ca mânia să nu o ia $naintea ra/iunii !e aceasta mai cu seamă să a&em"riă, ca nicio!ată mânia să nu aler"e $naintea ra/iunii să o a&em ca pe un cal$nhămat pus $n slua noastră# Să asculte !e ra/iune ca +i calul !e frâu, să nu!epă+ească propriile sale hotare, să fie con!usă !e ra/iune $n !irec/ia spre carera/iunea o con!uce# Că spre foarte multe fapte !e &irtute mânia este !e un realfolos sufletului spre a sări $n autorul ra/iunii $mpotri&a păcatului, $ntocmai ca unsol!at care !epune armele lân"ă "eneral, !ar este "ata să !ea autor la coman!ă#

;n acest ca mânia este un ner& al sufletului, care $i !ă impuls pentru să&âr+ireafaptelor une#

:acă "ăse+te &reo!ată sufletul mole+it !e plăceri, mânia $l face, !in etrem !emoale +i a!ormit, se&er +i ener"ic, !upă cum fierul se căle+te afun!ân!u-% $napă# Că !acă nu te-ai mânia $mpotri&a păcatului, n-ai putea să-l ură+ti atât câttreuie# Socotesc că treuie să a&em o râ&nă e"ală pentru iuirea &irtu/ii ca +i

pentru ura păcatului# Pentru acesta !in urmă este mai cu seamă folositoaremânia' cân! urmeaă ra/iunii cum urmeaă câinele pe păstor cân! rămâne

potolită +i lân!ă fa/ă !e tot ce este folositor cân! răspun!e $n!ată la chemareara/iunii cân! se sălătice+te fa/ă !e o &oce +i fi"ură străină, chiar !acă pare căeste prietenoasă, !ar se retra"e timi!ă la stri"ătul prietenului +i cunoscutului ei#cesta este autorul cel mai un +i cel mai potri&it !at !e pasiunea mâniei păr/iira/ionale a sufletului# astfel !e mânie nu &a face pace +i nici nu &a $ncheiaarmisti/iu cu cei &icleni, nu &a accepta o prietenie &ătămătoare, ci &a lătra +i &asfâ+ia plăcerea $n+elătoare ca pe un lup# cesta este folosul mâniei pentru ceicare +tiu să se folosească !e ea#

:e altfel fiecare afec/iune a sufletului !e&ine ună sau rea !upă mo!ul $n carefiecare $ntreuin/eaă afec/iunea# :e pil!ă afec/iunea !ra"ostei unul o



$ntreuin/eaă $n !esfătări trupe+ti +i plăceri necurate unul ca acesta este unticălos +i un !esfrânat altul o $n!reaptă spre !ra"ostea !e :umneeu +i spre!orirea &e+nicelor unătă/i acesta este &re!nic !e imitat +i !e fericit# 2ot a+a +icu ra/iunea omul, care se folose+te ine !e ra/iune, este un om cu minte +i

$n/elept cel care $+i ascute mintea sa spre &ătămarea aproapelui este un mi+el +iun nele"iuit#

Să nu facem, !eci, prile !e păcat afec/iunile !ate nouă !e Creator pentrumântuirea noastră# A!tfel mânia, 'a$ă e fl!ită $ân' treuie şi $um treuie, 'ănaştere la ră'are şi la tărie 'e $ara$ter $ân', +n!ă, nu-i +ntreuin*ată 'u#ă'rea#ta 2u'e$ată !e #refa$e +n neunie. /entru a$ea!ta şi #!almi!tul ne!fătuieşte9 R%ânia*i-vă, 'ar nu #ă$ătui*i. :omnul amenin/ă cu osân!a pe celcare se mânie $n a!ar, !ar nu opre+te !e a ne folosi !e mânie ca !e un leac,acolo un!e treuie#

2etele' Rră2măşie vi #une +ntre tine şi şar#e +i RFi*i 'uşmani $uma'iani*ii, ne $n&a/ă că treuie să ne sluim !e mânie ca !e o armă# Pentruaceasta oise, omul cel mai lân! !intre to/i oamenii, pentru a pe!epsii!ololatria a $narmat mâinile le&i/ilor spre uci!erea fra/ilor lor# oise a spus'R/une*i-vă fie$are !aie #e $a!tă şi mer&e*i 'e la #artă la $ealaltă şi +ntr$e*i-vă #rin taără şi fie$are !ă-şi mare #e fratele lui şi fie$are #eve$inul !ău şi fie$are #e a#ra#ele !ău iar mai os pu/in' Ri a !#u! %i!e9RA!tăzi a*i um#lut mâinile va!tre +n Dmnul, fie$are +n fiul lui şi +n fratelelui, $a !ă fie 'ată #e!te vi ine$uvântarea.

Ce a $n!reptă/it pe <inees are nu mânia lui cea !reaptă $mpotri&a!esfrâna/ilor <inees era un om foarte lân! +i pa+nic !ar cân! a &ăut că ?imria făcut !esfrânare pe fa/ă +i fără !e ru+ine cu ma!ianita +i că ei nici n-au ascuns

pri&eli+tea urâtă a ru+inii lor, n-a mai putut ră!a, s-a folosit !e mânie, a+a cumtreuia, +i a străpuns pe cei !oi cu lancea#

are Samuil n-a a!us $n miloc +i n-a ucis, mânat !e o !reaptă mânie, pe "a",

$mpăratul amalici/ilor, sal&at !e Saul $mpotri&a poruncilor lui :umneeustfel mânia este !e multe ori un un autor pentru să&âr+irea faptelor une#

?elosul 4lie, printr-o mânie ra/ională +i !reaptă, a omorât, pentru folosul$ntre"ului 4srail, patru sute cincieci !e preo/i ai lui Baal +i patru sute !e preo/i ai!esi+urilor, care au mâncat la masa 4aelei#

2u, $nsă te mânii fără moti& pe fratele tău# ;n a!e&ăr, cum nu te mânii fără moti&,cân! te superi pe altul !ecât pe cel care a pus la cale pro&ocarea <aci ca +i

câinii ace+tia mu+că pietrele, pentru că nu pot să mu+te pe cel care a aruncat cu piatra# =nealta este &re!nică !e milă treuie urât cel care a pus la cale



pro&ocarea# ;ntr-acolo $n!reaptă-/i mânia, spre uci"a+ul !e oameni, tatălminciunii, lucrătorul păcatului <a/ă !e fratele tău ai milă chiar, pentru că !acăstăruie $n păcat, &a fi !at focului &e+nic $mpreună cu !ia&olul#

:upă cum cu&intele ' in!i"nare +i mânie !iferă unul !e altul, tot a+a +i $n/elesullor se !eosee+te foarte mult# 4n!i"narea este un fel !e aprin!ere +i o pornire iutea pasiunii mânia este !urere stăruitoare, o pornire continuă pentru a răsplăti curău pe cei care te-au ne!reptă/it, sufletul !orin! puternic să se răune# 2reuiesă se +tie că oamenii păcătuiesc $n amân!ouă aceste stări suflete+ti' sau se

pornesc cu furie +i fără !e u!ecată $mpotri&a celor ce i-au mâniat sau uneltesccu &iclenie +i pe ascuns $mpotri&a celor ce i-au supărat, treuie să ne ferim +i !euna +i !e alta#

um am #utea fa$e $a !ă nu 'ăm 'rumul a$e!tei #a!iuni atun$i $ân' nu !e$a'eC umC :acă ne &om !eprin!e mai $ntâi cu smerenia pe care :omnul ne-a

poruncit-o +i prin cu&ânt, !ar ne-a arătat-o +i prin faptă cân! spunân!' Rel $are vrea !ă fie +ntâiul +ntre vi !ă fie $el 'in urmă 'intre t*i , cân! ră!ân!lini+tit +i nemi+cat pe cel care-@ lo&ea# <ăcătorul cerului +i al pământului, Cel$nchinat !e toată i!irea &ăută +i ne&ăută, Cel Care R#artă univer!ul #rin$uvântul #uterii 7ui n-a trimis !e &iu $n ia! pe cel ce @-a lo&it, n-a !eschis

pământul su picioarele nele"iuitului, ci $l sfătuie+te +i-l $n&a/ă' RDa$ă am &răit rău, mărturi!eşte 'e!#re rău 'ar 'a$ă am &răit ine, #entru $e %ă a*i C#

:acă, potri&it poruncii :omnului, te &ei oi+nui să te socote+ti cel !in urmă!intre to/i, cum po/i să te mai re&ol/i că ai fost insultat Cân! te insultă un copil,socote+ti insulta prile !e râs cân! $/i a!reseaă cu&inte insultătoare un om ie+it!in min/i, $l socote+ti mai !e"raă &re!nic !e milă !ecât !e ură# Prin urmare nucu&intele unuia sau altuia pro&oacă $n noi supărarea, ci mân!ria noastră !e a nesocoti mai uni !ecât cel care ne-a insultat, pre/uirea ea"erată pe care fiecare oa&em !espre noi# :acă &ei smul"e !in suflet aceste !ouă "ân!uri, insultele &or fiecoul unor sunete lipsite !e con/inut# ZPune !eci capăt iu/elii +i părăse+temânia[, ca să scapi !e a face cuno+tin/ă cu mânia Zcare se !escoperă !in cer

peste toată pă"ânătatea +i ne!reptatea oamenilor[#

ă 'a$ă vei #utea !ă tai $u a2utrul unei 2u'e$ă*i !ănăta!e ră'ă$ina amară amâniei, vei tăia 'ată $u a$ea!tă ră'ă$ină multe #atimi9 vi$lenia, ănuiala,ne+n$re'erea, răutatea, uneltirea, +n'răzneala şi tt riul 'e #ă$ate 'e a$e!t

fel, $are !unt vlă!tare ale mâniei. Să nu ă&ăm +n !ufletul n!tru un rău atât 'e mare, $are ne +mlnăveşte !ufletul, ne +ntune$ă &+n'urile, ne +n!trăinează'e Dumnezeu, ne fa$e !ă nu ne mai $unaştem ru'ele şi $un!$u*ii, +n$e#erăzi, a'u$e a!u#ra na!tră mul*ime 'e nenr$iri, 'ă naştere +n !ufletul

n!tru 'emnului răută*ii, $are #une !tă#ânire +n'ată #e tate &ân'urilena!tre $a un $hiriaş neruşinat şi +n$hi'e intrarea Sfântului Duh. n'e e!te



'uşmănie, $eartă, &âl$eavă, $are tulură ne$ntenit !ufletele, a$l 'uhul lân'e*ii nu-şi &ă!eşte l$ 'e 'ihnă.

Să !ăm !eci ascultare sfatului fericitului Pa&el, alun"ân! !e la noi toată iu/eala

+i mânia +i stri"area, $mpreună cu toată răutatea +i să fim milosti&i +i uni uniicu al/ii, a+teptân! fericită nă!e!e fă"ă!uită celor lâni, că Rferi$i*i $ei lânzi,$ă a$eia vr mşteni #ământul , $n 8ristos lisus :omnul nostru, Căruia sla&a+i puterea $n &eci# min#



2milia a :I&a & 6espre in/idie

Bun este :umneeu +i !ătător !e unătă/i celor &re!nici rău este !ia&olul +ifăcător a tot felul !e răutate# :upă cum lipsa !e in&i!ie este o urmare a unătă/ii,

tot a+a in&i!ia este o urmare a răută/ii !ia&olului#

Să ne păim, !eci fra/ilor, !e patima in&i!iei, ca nu cum&a să aun"em părta+ifaptelor celui potri&nic +i să fim osân!i/i o!ată cu el# :acă cel mân!ru suferăaceea+i osân!ă ca +i !ia&olul, cum &a scăpa in&i!iosul !e pe!eapsa pre"ătită!ia&olului

u se na+te $n sufletele oamenilor o patimă mai pierătoare !ecât in&i!ia supărăfoarte pu/in pe cei !in ur, !ar pricinuie+te $n primul loc un rău personal celuistăpânit !e această patimă# :upă cum ru"ina mănâncă fierul, tot a+a +i in&i!iaroa!e sufletul in&i!iosului# :ar, mai ine spus, !upă cum &iperele, potri&itspuselor oamenilor, mănâncă la na+terea lor pântecele care le-a ămislit, tot a+a+i in&i!ia oi+nuie+te să sfâ+ie sufletele care au o!răslit-o#

5nvi'ia e!te +ntri!tare #entru ună!tarea a#ra#elui. Din #ri$ina a!ta #einvi'i! ni$i'ată nu-1 #ără!eşte ni$i !u#ărarea, ni$i mâhnirea.

- rodit mult %arina vecinului7 5ste plin" casa vecinului de tot ce/i trebuie pentru via%"7 u/1 p"r"seşte veselia 7

5i bine, toate acestea între%in boala şi m"resc durerea invidiosului. -şa c" seaseam"n" cu un om !ol, s"!etat din toate p"r%ile.

5ste cineva voinic, s"n"tos7 'tarea lui îl r"neşte pe invidiosW 5ste altul mai frumos la cip7 -lt" ran" pentru invidiosW *utare dep"şeşte pe mul%i prin talentele sale7 5ste cineva cinstit şi admirat pentru în%elepciunea şi darul vorbirii7 5ste un altul bo!at, îi place nespus s" d"ruiasc" şi s" împ"rt"şeasc" cu

averea sa pe cei s"raci şi este l"udat mult de cei c"rora le face bine7

1i ine, toate acestea sunt lo&ituri +i răni care-% lo&esc !rept $n inimă# Gi"roă&ia olii stă $n aceea că nu poate să +i-o mărturisească !impotri&ă, pri&e+tesu sprâncene, e trist, aătut, plân"ăre/, mistuit !e răutate# :acă-% $ntreaăcine&a !e ce suferă, $i e ru+ine să-+i mărturisească chinul sufletului +i să spună'ZSunt un in&i!ios +i un amărât mă roa!e fericirea prietenului meu unăstareafratelui meu mă face să plân" !e !urere nu pot suferi să &ă! faptele une alealtora orice prosperitate a altui om mă face nenorocitD[# +a ar "răi, !acă ar &rea să spună a!e&ărul# :ar nu &rea să mărturisească nimic !in toate chinurile



lui /ine oala $n a!âncul sufletului +i oala $i roa!e $ncetul cu $ncetulmăruntaiele +i-l tope+te#

ici nu caută !octor pentru oala lui, !ar nici nu poate să !escopere un leac care

să-l &in!ece, !e+i sunt pline Scripturile !e astfel !e leacuri# +teaptă o sin"urău+urare a olii lui' să &a!ă că!erea unuia !in cei in&i!ia/i# =ra i se terminănumai cân! &e!e pe cel in&i!iat nefericit !in fericit cum era cân! &e!e auns&re!nic !e milă pe cel a!mirat !e toată lumea# umai atunci se $mpacă cu el,numai atunci $i este prieten, cân! $l &e!e lăcrimân!, cân! $l &e!e elin!# u se

ucură cu cel &esel, !ar plân"e cu cel $n!urerat# ;l căineaă că i s-a schimatsoarta, că a căut $ntr-o stare atât !e alnică ri!ică $n sla&ă cerului, prin cu&inte,starea lui fericită !e mai $nainte, nu !in !ra"oste !e om, nici !in simpatie, ci

pentru a-i face +i mai "rea nenorocirea#

Pe copil $l lau!ă !upă ce a murit +i-l slă&e+te cu nenumărate elo"ii, că erafrumos la chip, că era !e+tept, că era !estoinic $n toate !acă ar trăi, n-ar $ntreuin/a un lima atât !e elo"ios# :e &e!e, $nsă că +i al/ii $l $ncarcă cu lau!e,se schimă iară+i +i pimuie+te pe cel mort#

4n&i!iosul a!miră o"ă/ia altuia !upă ce a pier!ut-o lau!ă +i ri!ică $n sla&acerului frumuse/ea, &i"oarea +i sănătatea cui&a !upă ce s-a $molnă&it# Gi pescurt, in&i!iosul este !u+man al celor preente, !ar prieten al celor pier!ute#

Ce poate fi mai pierător !ecât această oală 1ste !istru"erea &ie/ii, ruină afirii, &răma+ă a !arurilor !umneeie+ti, $mpotri&ire fa/ă !e :umneeu#

Cine l-a pornit pe !emon, $ncepătorul răută/ii, la răoi $mpotri&a oamenilor are nu in&i!ia Prin in&i!ie !emonul s-a arătat pe fa/ă luptător $mpotri&a lui:umneeu s-a mâniat pe :umneeu !in pricina marilor !aruri !ate !e:umneeu omului +i pentru că n-a putut să se răune pe :umneeu, s-arăunat pe om#

Gi Cain, cel !intâi ucenic al !ia&olului, s-a purtat la fel# :ia&olul l-a $n&ă/at +iin&i!ia +i uci!erea, surori una cu alta $ntru nele"iuire, pe care +i Pa&el le-aalăturat prin cu&intele' ZSunt plin !e in&i!ie, !e uci!ere[# Ce a făcut Cain &ăut cinstea !ată !e :umneeu fratelui său +i s-a aprins !e "eloie a omorât pecel cinstit !e :umneeu, spre a lo&i pe Cel Ce l-a cinstit# Pentru că nu putea sălupte cu :umneeu a schimat lupta $mpotri&a lui :umneeu $n uci!ere !e frate#Să fu"im, fra/ilor, !e această patimă# 1a ne $n&a/ă să luptăm $mpotri&a lui:umneeu, !ă na+tere la uci!erea !e oameni, pro!uce tulurare $n natură, nu/ine seamă !e cele mai strânse le"ături !e ru!enie# 1ste o nenorocire cu totul

nesăuită#



/entru $e te +ntri!tezi, mule, 'ată $e n-ai !uferit ni$i nenr$ireC /entru$e #r*i răzi +m#triva $elui $are are unele unuri, 'ată $e nu *i-a+m#u*inat $u nimi$ unurile tale C

:acă, $nsă, te superi chiar cân! /i se face ine, nu urmeaă oare că in&i!iei!irect propriul tău folos =n astfel !e om a fost Saul, care a prefăcut $n pricină!e luptă $mpotri&a lui :a&i! marile inefaceri primite !e la acesta# ai $ntâi,!e+i a fost iă&it !e oală prin acea !umneeiască +i armonioasă cântare, totu+ia $ncercat să străpun"ă cu suli/a pe inefăcător apoi, !e+i a fost mântuit !e!u+mani $mpreună cu oastea lui +i a fost elierat !e ru+ine prin lupta lui :a&i!cu oliat, totu+i cân! !ăn/uitoarele au atriuit lui :a&i! $n cântece !e triumf,merit $necit $n &ictoria !oân!ită, cântân!' Z:a&i! a ătut eci !e mii, iar Saulmii[, numai pentru aceste cu&inte +i pentru mărturia a!e&ărului, care era $naceste cu&inte, a $ncercat mai $ntâi să-l uci!ă cu propria sa mână +i să-l omoare

prin &iclenie apoi, !e+i :a&i! a fu"it, totu+i nici a+a n-a pus capăt !u+mănieisale, ci $n cele !in urmă a cercetat pustiul, pornin! $mpotri&a lui trei mii !eosta+i !e elită# :acă ar fi fost $ntreat pentru ce a pornit acest răoi, ne"re+it căar fi spus' ZBinefacerile primite !e la :a&i! D[#

ai mult, $n timpul pri"oanei chiar Saul, pe cân! !ormea, a fost prins !e :a&i!+i-i era u+or să-l omoare pe !u+manul său totu+i !reptul :a&i! l-a scăpat iară+i,ferin!u-se !e a ri!ica mâinile asupra lui cu toate acestea nici !e astă !ată Sauln-a fost $n!uplecat !e această inefacere# :impotri&ă, !in nou porne+te armată

$mpotri&a lui, !in nou $l urmăre+te până ce a !oua oară este prins !e :a&i! $n pe+teră aici &irtutea unuia s-a arătat mai strălucită, iar răutatea celuilalt s-afăcut mai &ă!ită#

5nvi'ia e!te un fel 'e 'uşmănie $are !e #ate +nlătura $u farte mare &reutate. /e !$urt, inefa$erile +mlânze!$ #e 'uşman #e invi'i!, +n!ă şi #e răută$i!,inefa$erea fă$ută lui +l +ntărită şi mai mult. i $u $ât i !e fa$e mai mult ine,$u atât !e revltă mai mult, !e !u#ără şi !e arată mai nemul*umit. i e!te mai mare 'urerea #ri$inuită 'e fa#tul $ă inefă$ătrul are #utin*a !ă-i fa$ă ine,

'e$ât mul*umirea 'e #e urma inefa$erilr #rimite.

Pe care fiară n-o !epă+esc in&i!io+ii prin răutatea lor Pe care animalne$mlânit nu-% $ntrec $n sălăticie Câinii se $mlânesc, !acă le !ai !emâncare leii se !omesticesc, !acă sunt $n"rii/i in&i!io+ii, $nsă se sălăticesc +imai mult, !acă sunt $n"rii/i#

Cine l-a făcut ro pe 4osif, care era lier prin na+tere are nu in&i!ia fra/ilor săi Cu acest prile este &re!nic să te minunei !e neunia acestei oli# ;ntr-

a!e&ăr, fra/ii lui 4osif, temân!u-se !e $mplinirea &iselor, l-au făcut ro pe fratelelor, pentru că nicio!ată un ro nu prime+te $nchinăciune# :acă &isurile sunt



a!e&ărate, este oare &reun me+te+u" prin care să se poată $mpie!ica $mplinirealor :ar !acă &e!eniile !in &isuri sunt mincinoase, pentru ce pimui/i pe cel carese lasă $n+elat !e ele Prin rân!uiala lui :umneeu, $nsă &iclenia lor s-a $ntors$mpotri&a lor# Că, prin fapta prin care socoteau că $mpie!ică preicerea, prin

aceea au !eschis !rum $mplinirii &isurilor# ;ntr-a!e&ăr, !acă n-ar fi fost &ân!ut,n-ar fi auns $n 1"ipt, n-ar fi căut, !atorită castită/ii lui, uneltirilor femeii!esfrânate, n-ar fi fost aruncat $n temni/ă, nu s-ar fi $mprietenit cu sluitorii lui<araon, n-ar fi tălmăcit &isurile $n urma cărora a primit con!ucerea 1"iptului +i is-au $nchinat fra/ii lui &eni/i la el !in pricina lipsei !e "râu#

Tre$i $u mintea la $ea mai mare invi'ie, $are a luat naştere $u #rile2ul $elei mai mari fa#te 'in i!tria lumii, e!te vra 'e invi'ia #rv$ată 'e furiaiu'eilr +m#triva %ântuitrului. /entru $e 7-au #izmuitC /entru minunile

7ui" e !$# au avut minunile 7uiC %ântuirea $elr 'in nevi"

)l"mânzii erau r"ni%i, şi *el *are/i r"nea era pri!onit şi duşm"nit&demonii erau alun!a%i, şi se uneltea împotriva *elui *are porunceademonilor&leproşii erau cur"%i%i, şciopii umblau, surzii auzeau şi orbii vedeau, iar

Binef"c"torul era alun!at.

;n cele !in urmă au !at mor/ii pe Cel Care a !ăruit &ia/a, au ătut cu ice pe@ieratorul oamenilor +i au osân!it pe Nu!ecătorul lumii# stfel in&i!ia +i-a!esfă+urat toată "ama răută/ilor ei#

Gi cu această sin"ură armă, $ncepân! !e la facerea lumii +i până la sfâr+itul&eacului, pe to/i $i răne+te +i pe to/i $i !ooară !ia&olul, !istru"ătorul &ie/iinoastre, el, care se ucură !e pier!erea noastră, el care a căut prin in&i!ie +i&rea să ne !ooare +i pe noi $mpreună cu el prin acela+i păcat#

;n/elept a fost, !eci, Solomon, care n-a $n"ă!uit să cinee cu omul in&i!ios# Printo&ără+ia la cină, $n/eleptul Solomon lasă să se $n/elea"ă toate le"ăturile !in&ia/ă# Că !upă cum treuie să a&em "riă !e a $n!epărta cât mai mult !e focmaterialele u+or !e aprins, tot a+a treuie, atât cât este cu putin/ă, să nu a&emle"ături !e prietenie cu oamenii pimătăre/i, pentru a ne a+ea $n afara să"e/ilor in&i!iei, $ntr-a!e&ăr, nici nu este cu putin/ă !e a &eni $n alt chip $n contact cuin&i!ia !ecât !acă ne apropiem !e ea prin le"ături !e prietenie# Că, !upăcu&intele lui Solomon, Zorice om este in&i!iat !e prietenul lui[# Gi a+a este,scitul nu este pimuit !e e"iptean, ci !e unul !e acela+i neam cu el, iar $ntre cei!e acela+i neam fiecare este pimuit nu !e oameni necunoscu/i, ci !e cunoscu/iilui iar !intre cunoscu/i in&i!ia ia na+tere $ntre &ecini, $ntre cei !e aceea+i

meserie +i $n "eneral $ntre cei care sunt $n cele mai strânse le"ături +i iară+i!intre ace+tia in&i!ia $+i face loc $ntre cei !e aceea+i &ârstă, $ntre neamuri, $ntre



fra/i# Pe scurt, in&i!ia este o oală a prieteniei, !upă cum mălura este oală"râului#

Sin"urul lucru &re!nic !e lau!ă $n această patimă este că in&i!ia aun"e cu atât

mai $mpo&ărătoare pentru $n&i!ios cu cât este culti&ată mai mult# :upă cumsă"e/ile aruncate cu putere se $ntorc asupra celui care le-a aruncat, !acă se iesc!e ce&a tare +i reistent, tot a+a +i pornirile in&i!iei nu supără !eloc pe celin&i!iat, ci sunt răni tocmai pentru in&i!ios# Care om a mic+orat cu ce&a prinin&i!ie calită/ile +i unurile aproapelui său 4n&i!iosul se pier!e pe el $nsu+i,topin!u-se !e $ntristare#

Cei care suferă !e oala in&i!iei sunt socoti/i mai !istru"ători chiar !ecâtanimalele &eninoase acestea intro!uc &eninul cu autorul unei răni, iar acesta

putree+te $ncetul cu $ncetul partea rănită in&i!io+ii $nsă, !upă părerea unora,&atămă chiar numai prin căutătura ochilor, $ncât trupuri sănătoase, $n puterea +i$n floarea &ârstei, !eochiate !e ei, se topesc +i !intr-o !ată se prăpă!e+te tottrupul, ca +i cum ar i&or$ !in ochii in&i!io+ilor un curent !istru"ător, careruineaă +i strică#

1u, $nsă, respin" această părere ca pe o părere populară, răspân!ită !e ae printre femei, spun $nsă că !emonii, urâtorii inelui, cân! "ăsesc $nclinări potri&ite scopurilor lor, le folosesc $n tot chipul !upă propria lor &oin/ă $n acestchip se folosesc +i !e ochii in&i!io+ilor, spre a le slui &oin/ei lor# :acă lucrurile

stau a+a, nu te cutremuri, făcân!u-te sluitorul !emonului !istru"ător ci!impotri&ă, prime+ti să pună stăpânire pe tine patima in&i!iei, prin care aun"inu numai !u+manul celor care nu te-au ne!reptă/it cu nimic, !ar +i !u+manul

unului +i nein&i!iosului :umneeu

Să fu"im !e acest păcat !e nesuferit# 4n&i!ia este $n&ă/ătura +arpelui, născocirea!emonilor, sămân/a !u+manului, ar&una ia!ului, pie!ică e&la&iei, cale spre"heenă, lipsire !e ;mpără/ia Cerurilor#

4n&i!io+ii se cunosc oarecum !upă fa/ă# Pri&irea le este uscată +i lipsită !estrălucire, oraul posomorât, sprâncenele $ncruntate, sufletul tulurat !e

patimă, fără putin/ă !e a u!eca a!e&ărat lucrurile# Pentru ei fapta &irtuoasă nueste &re!nică !e lau!ă, talentul oratoric nu-i $mpo!oit cu ună-cu&iin/ă +iele"an/ă retorică pentru ei nimic nu este &re!nic !e urmat +i !e slă&it# Gi !upăcum &ulturii se $n!reaptă spre locurile rău mirositoare, trecân! $n orul lor

peste multe li&ei +i peste multe locuri $ncântătoare +i ine mirositoare +i !upăcum mu+tele trec pe lân"ă lucrurile sănătoase +i se "răesc spre răni, tot a+a +i$n&i!io+ii nu !au nici o aten/ie faptelor strălucite +i măre/e !in &ia/ă, ci se opresc

asupra celor putre!e#



:acă se $ntâmplă să "re+ească cine&a cu ce&a, cum e caul multora !in fapteleoamenilor, apoi această "re+eală o fac cunoscută cu inten/ia !e a caracteria prinea pe cel care a să&âr+it-o, ca +i caricaturi+tii care fac portretele celor picta/iluân! ca o caracteristică "enerală nasul lor strâm sau o cicatrice sau &reo

schilo!itură pro&enită fie !in na+tere, fie !e pe urma &reunei oli# 4n&i!io+ii sunt!estoinici $n a atocori faptele &re!nice !e lau!ă prin răstălmăcirea !ată lor,sunt !estoinici $n a calomnia &irtutea, $nfă/i+ân!-o !rept un &iciu $n&ecinat cu ea#Pe cel curaos $l numesc oranic, iar pe cel cuminte +i $nfrânat, nesim/itor, pecel !rept $l numesc om fără !e inimă, iar pe cel chiuit, &iclean# Pe celmărinimos $l ârfesc ca pe un om !e prost "ust, iar pe !el cu inima lar"ă, ca peun risipitor +i !impotri&ă, pe cel econom $l numesc "ârcit# Pe scurt, in&i!iosulnu se sfie+te !e a !a oricărui fel !e &irtute numele &iciului potri&nic &irtu/ii#

Ce &om face Vom măr"ini cu&ântarea noastră numai la acuarea acestui &iciuceasta, $nsă ar $nsemna să &in!ecăm oala numai pe umătate# u este fără !efolos $ntr-a!e&ăr a arăta celui stăpânit !e acest păcat cât este !e mare oala saspre a-% face să +i-o $n"riească !upă cum merită# -% lăsa, $nsă aici, fără a-%

po&ă/ui spre o $nsănăto+ire !eplină, $nseamnă a-% lăsa pe cel suferin! pra!ă olii#

e vm fa$e 'e$iC um vm #r$e'a $a 'e la +n$e#ut !ă nu #ună !tă#ânire #eni a$ea!tă ală, !au 'a$ă ne !tă#âneşte !ă !$ă#ăm 'e eaC ai $ntâi să nusocotim lucru mare +i etraor!inar cele omene+ti' nici o"ă/ia, pe care o au unii

oameni, nici sla&a, care trece, nici ună starea trupului# Că noi nu numim unurilucrurile trecătoare noi suntem chema/i să ne $mpărtă+im !e unurile cele&e+nice +i a!e&ărate# :acă &om cu"eta a+a, atunci o"ăta+ul nu mai este !ein&i!iat !in pricina o"ă/iei sale, $nal/ii !emnitari nu mai sunt !e pimuit !in

pricina marii lor !re"ătorii, nici cel puternic, !in pricina tăriei trupului lui +i nicicel $n/elept, !in pricina superiorită/ii lui intelectuale# 2oate acestea sunt $nmâinile celor care le $ntreuin/eaă ine numai ni+te miloace pentru să&âr+irea&irtu/ii, fericirea nu stă $n ele !ar cel care le $ntreuin/eaă $n chip rău este unom &re!nic !e plâns, ca +i cel care se răne+te !e ună &oie cu saia pe care a

primit-o ca să se apere !e !u+mani# :acă omul $ntreuin/eaă aceste !aruri ine+i !upă !reapta u!ecată +i este a!ministrator al unurilor primite !e la:umneeu, fără să le păstree pentru propria sa !esfătare, atunci este &re!nic afi lău!at +i iuit +i pentru iuirea !e fra/i +i pentru !ărnicia firii lui#

=n altul se !istin"e prin !e+teptăciunea sa, este un orator talentat al cu&ântuluilui :umneeu +i tălmăcitor al cu&intelor Sfintei Scripturi# Să nu in&i!iei pe unastfel !e om +i nici să nu &oie+ti să tacă tălmăcitorul cu&intelor !umneeie+ti,!acă prin harul Sfântului :uh, este aproat +i lău!at !e ascultători# Că el este

spre inele tău +i /i s-a trimis prin acel frate !arul $n&ă/ăturii, !acă &oie+ti să-l prime+ti# ai mult, nimeni nu astupă i&orul care cur"e, nimeni nu-+i acoperă



ochii la lumina soarelui, nici nu le pimuie+te, ci !ore+te să se ucure !e ele#Pentru ce nu ascul/i cu ucurie cân! $n iserică cur"e !in el+u" cu&ântul!uho&nicesc +i cân! inima e&la&ioasă i&oră+te !in harurile :uhului Pentru cenu prime+ti cu mul/umire folosul ce-% ai $n urma acestor !aruri 2e mu+că, $nsă

aplauele ascultătorilor +i ai &oi să nu se folosească nimeni +i să nu fie nimenicare să lau!e Cum $/i &ei !e&ino&ă/i o astfel !e purtare $n fa/a Nu!ecătoruluiinimilor noastre

2reuie să socotim inele a!e&ărat numai inele sufletesc# 2reuie să iuim +i să pre/uim +i pe cel care are multă o"ă/ie ca +i pe cel cu func/ie $naltă sau cusănătate trupească, !acă le $ntreuin/eaă !upă !reapta u!ecată, socotin!u-lemiloace o+te+ti !e trai, cân! !ă, !e pil!ă cu inimă lar"ă !in a&erea sa celor lipsi/i, cân! $+i pune trupul $n slua celor olna&i, cân! socote+te toată a&erea sanu atât a lui cât mai mult a oricărui om $n ne&oie# :ar pe un om care nu$ntreuin/eaă a+a aceste miloace o+te+ti !e trai, treuie să-l socotim mai!e"raă nenorocit !ecât !e in&i!iat, ca pe unul ce are mai multe prileuri !e a firău, căci prisosul miloacelor !e trai +i !e o"ă/ie este spre pier!erea lui#

:acă o"ă/ia aun"e un miloc pentru să&âr+irea ne!reptă/ii, atunci o"atul este&re!nic !e plâns !ar !acă o"ă/ia este pusă $n slua &irtu/ii, atunci nu mai

poate !a loc in&i!iei, că foloasele o"ă/iei sunt puse $n chip o+tesc la $n!emânatuturor, afară numai !acă cine&a, !in pricina marii lui răută/i, pimuie+te

propriul său ine#

Gi, pe scurt, !acă te ri!ici cu mintea !easupra celor omene+ti +i pri&e+ti la inelereal, la ceea ce merită să fie lău!at, atunci nicio!ată nu &ei socoti &re!nic !efericit +i !e in&i!iat &reunul !in lucrurile cele pământe+ti +i pieritoare# :acă"ân!e+ti a+a +i nu te minunei !e cele lume+ti ca !e ni+te lucruri mari, atuncieste cu neputin/ă să te cuprin!ă in&i!ia# :ar !acă !ore+ti ne"re+it sla&a +i &rei săte ară/i mai presus !e ceilal/i oameni +i nu suferi să fii al !oilea - că +i stareaaceasta !ă na+tere la in&i!ie - atunci mută-/i ami/ia ta, ca pe un curent !e apă,spre !oân!irea &irtu/ii#

u căuta să te $mo"ă/e+ti cu orice pre/ +i nici să fii cu un nume $n lucrurilelume+ti# 2oate acestea nu stau $n puterea ta# :impotri&ă, caută să fii !rept, curatsuflete+te +i trupe+te, $n/elept, curaos +i ră!ător $n suferin/ele pentru cre!in/ă#@ucrân! a+a te mântui +i pe tine $nsu/i +i &ei a&ea +i strălucire mai mare pentruni+te unuri mai mari# :a, &irtutea stă $n puterea noastră +i poate fi !oân!ită !eomul sâr"uitor el+u"ul !e a&u/ie, $nsă frumuse/ea trupului +i $năl/imeafunc/iunilor nu stau $n puterea noastră# +a!ar, !acă &irtutea este un un maimare +i mai !urail +i !acă to/i mărturisim că este !e preferat, urmeaă că

treuie s-o urmărim# :ar este cu nepu/intă să se nască $n sufletul nostru &irtutea,!acă sufletul nu ni-i cură/it !e celelalte &icii +i $nainte !e toate !e in&i!ie#



u &ei cât !e mare rău este fă/ărnicia Gi ea este un ro! al in&i!iei#Că!uplicitatea !e caracter se na+te $n oameni mai ales !in pricina in&i!iei, cân! /in$n a!âncul sufletului ură, iar fa/a lor e colorată !e !ra"oste ca +i stâncile !inmare, care, acoperite !e pu/ină apă, sunt pentru corăierii care nu se feresc !e

ele un rău nepre&ăut#

+a!ar, !acă !e pe urma in&i!iei cur" fără $ncetare peste noi, ca !intr-un i&or,moartea, pier!erea a!e&ăratelor unătă/i, $nstrăinarea !e :umneeu, tulurareale"ilor +i $n acela+i timp răsturnarea tuturor unurilor !in &ia/ă, să ascultăm peapostol +i Zsă nu aler"ăm !upă sla&ă !e+artă, $ntăritân!u-ne unii pe al/ii +i

pimuin!u-ne unii pe al/ii[ ci mai !e"raă să fim Zuni, milo+i, iertân!u-ne unii pe al/ii, !upă cum +i :umneeu ne-a iertat pe noi, $n 8ristos 4isus[ , :omnulnostru, cu Care sla&ă 2atălui $mpreună cu Sfântul :uh, $n &ecii &ecilor# min#



2milia a :II&a & 5a 'nceputul !ro/er9elor

Bună este răsplata ascultării# Să !ăm !eci ascultare unului nostru părinte , carene-a poruncit să pre!icăm !espre Cu&intele :uhului Sfânt# Bunul nostru părinte

&oie+te să căpătăm eperien/ă pe acest !rum al pre!icării, a+a cum &ânătoriiiscusi/i !eprin! câinii !e &ânătoare, purtân!u-i prin locuri "rele !e umlat#

e-a poruncit a+a!ar să tălmăcim $nceputul Căr/ii Pro&erelor# rice om +tie,chiar cel care cunoa+te pu/in această carte, că este "reu !e prins $n/elesul

pro&erelor !ar nu treuie să !ăm $napoi $n fa/a acestei "reută/i ne punemnă!e!ea $n :omnul, Care, prin ru"ăciunile părintelui nostru, ne &a !a cu&ânt la!eschi!erea "urii noastre#

Gtim că scrierile prea $n/eleptului Solomon sunt !e toate trei' Cartea aceasta aPro&erelor, 1clesiastul +i Cântarea Cântărilor# <iecare !in ele urmăre+te un scop!eoseit, !ar toate s-au scris spre folosul oamenilor#

*artea Proverbelor s/a scris pentru înfierarea moravurilor şi îndreptareaviciilor& pe scurt, este o înv"%"tur" pentru via%", cuprinzând în ea re!uliîn%elepte pentru cele ce trebuie f"cute.

5clesiastul atac" problema naturii lucrurilor şi ne descoper"deşert"ciunea celor din lumea aceasta, pentru ca s" nu socotim vrednicede râvnit cele trec"toare şi nici s" irosim str"daniile sufletului nostru culucruri deşarte.

+n sfârşit, *ântarea *ânt"rilor ne arat" cipul des"vârşirii sufletului&înf"%işeaz" în%ele!erea deplin" dintre mireas" şi #ire, adic" le!"tura

strâns" a sufletului cu Dumnezeu/*uvântul.

:ar să ne $ntoarcem la tema noastră#

R/rverele lui Slmn, fiul lui Davi', $are a +m#ără*it +n 5!rael. Cu&ântulZpro&er[ este clasat !e $n&ă/a/ii elini printre cu&intele populare, printrecu&intele care !e oicei se rostesc pe !rum# Cu&ântul Zpro&er[ - uapotia esteformat !in !ouă cu&inte ' luapa +i otioi, iar cu&ântul 2NC $nseamnă !rum#:e aceea $n&ă/a/ii elini !efinesc pro&erul' un cu&ânt comun, $ntreuin/at !emul/ime, cu putin/a !e a fi aplicat !e la cauri sin"ulare la cauri multiplesimilare#

@a noi cre+tinii pro&erul este un !icton folositor, eprimat cu oarecareoscuritate, care cuprin!e $n el $nsu+i mult folos, iar $n a!âncul său ascun!e mult$n/eles# Pentru aceea +i :omnul spune' RA$e!tea vi le-am !#u! +n #il'e

(#rvere), 'ar va veni $ea!ul $ân' nu vă vi mai vri +n #il'e, $i #e fa*ă.



:eci pro&erul nu-+i eprimă $n/elesul său pe fa/ă +i !irect, ci in!irect celor sprinteni la minte#

ZPro&erele lui Solomon[, a!ică cu&inte sfătuitoare, folositoare $n tot cursul

&ie/ii# S-a a!ău"at +i numele autorului, pentru ca, prin celeritatea persoanei, săatra"ă pe cei ce-i ascultă cu&intele# Că &re!nicia !e cre!in/ă a $n&ă/ătorului facesă fie primit cu u+urin/ă cu&ântul său +i-i face mai aten/i pe cei ce se instruiesc#

+a!ar ZPro&erele lui Solomon[#

- are Slmn C cela !espre care :omnul a spus' R5ată *i-am 'at *ie inimă+n*elea#tă şi #ri$e#ută ,mai +nainte 'e tine n-a f!t m $a tine şi 'u#ă tine nu!e va ri'i$a a!emenea *ie +i iară+i' RDmnul a 'at lui Slmn +n*ele#$iune şi

#ri$e#ere multă farte şi lăr&imea inimii $a ni!i#ul 'e #e *ărmul mării. i !-a+nmul*it +n*ele#$iunea lui Slmn mai mult 'e$ât +n*ele#$iunea tuturr amenilr 'in ve$hime şi mai mult 'e$ât t*i +n*ele#*ii =&i#tului. fost !eci!e neapărată treuin/ă să se a!au"e numele autorului căr/ii#

R/rverele lui Slmn, fiul lui Davi'. S-a a!ău"at +i tatăl, ca să cuno+ti căSolomon era $n/elept, născut !intr-un tată $n/elept +i profet că !in copilărie afost instruit $n căr/ile sfinte, că n-a căpătat la sor/i !omnia +i nici n-a luat cu for/ao $mpără/ie ce nu i se cu&enea, ci prin !reapta u!ecată a tatălui său +i prin &oialui :umneeu a luat sceptrurile $mpărăte+ti#

RSlmn a f!t +m#ăratul 5eru!alimului. ici acest lucru nu este !e prisos#ai $ntâi pentru a-% !eosei pe el !e al/ii cu acela+i nume, apoi pentru i!ireacelerului templu !in 4erusalim, ca să cuno+ti cine a construit acel templu, cineeste autorul $ntre"ii rân!uieli !ate 4erusalimului +i cine este autorul le"ilor +i a

unei or!ini !in ora+# ută mult la primirea sfaturilor !ate !e CarteaPro&erelor +i faptul că autorul căr/ii a fost $mpărat# :acă $mpără/ia este oautoritate le"ală, atunci e clar că hotărârile !ate !e un $mpărat, &re!nic cua!e&ărat !e acest nume, sunt foarte une +i !repte, pentru că urmăresc folosul

o+tesc al tuturor cetă/enilor +i nu sunt alcătuite cu scopul !e a fi !e folos numai$mpăratului# ceasta e !eoseirea !intre un tiran +i un $mpărat' tiranul urmăre+tetot!eauna interesele sale, pe cân! $mpăratul face totul spre folosul supu+ilor săi#

l !oilea &erset al Căr/ii Pro&erelor enumeră +i foloasele acestei căr/i care sunt+i la câte pot !a na+tere $n sufletele celor care $n&a/ă aceste pro&ere#

Gi, $n primul loc !in Cartea Pro&erelor, putem cunoa+te' Z$n/elepciunea +i;n&ă/ătura[#;n/elepciunea este +tiin/a lucrurilor !umneeie+ti +i omene+ti +i

cunoa+terea cauelor lor# Cel ce teolo"hise+te ine cunoa+te $n/elepciunea, a+acum spune +i fericitul Pa&el' R5ar În*ele#$iunea &răim $elr 'e!ăvârşi*i, 'ar



nu +n*ele#$iunea vea$ului a$e!tuia, ni$i a !tă#ânitrilr vea$ului a$e!tuia,$are !unt #ieritri, $i &răim +n*ele#$iunea lui Dumnezeu +ntru taină, #e $eaa!$un!ă a lui Dumnezeu, #e $are a rân'uit- Dumnezeu mai +nainte 'e ve$i.4ar cel care $n/ele"e pe Creator !in facerea lumii, a cunoscut +i el pe :umneeu

!in $n/elepciunea cu care a fost făcută lumea# Că R$ele nevăzute ale lui Dumnezeu 'e la fa$erea lumii !e vă' $ân' $u&e*i la $ele fă$ute 'e =l.

Cartea Pro&erelor ne !uce la i!eea !e :umneeu, cân! spune' RDumnezeu #rin +n*ele#$iune a +ntemeiat #ământul +i' Rân' #re&ătea $erul eram $u =l+i' R=ram alături 'e =l, lu$rân' +m#reună $u =l eram şi =u şi !e u$ura 'e

%ine . Cartea Pro&erelor ne spune toate acestea !espre $n/elepciune, personificân!-o, pentru a ne-o face cunoscută $n chip clar# Gi pe scurt, cu&intele'RDmnul %-a zi'it +n$e#ut $ăilr 7ui &oresc !e $n/elepciunea care se arată$n lume, aproape !ân! "las, prin cele &ăute, că !e :umneeu s-au făcut, pentrucă nu $ntâmplător străluce+te $n cele create o atât !e mare $n/elepciune# Că !upăcum R$erurile !#un !lava lui Dumnezeu, iar fa$erea mâinili 7ui ve!teştetăria +i o spun fără "las R$ă nu !unt &raiuri, ni$i $uvinte ale $ărr &la!uri !ănu !e au'ă, tot a+a sunt unele cu&inte +i ale $n/elepciunii $ntâi născute, Care$naintea celorlalte a fost pusă temelie i!irii $n timpul crea/iei# ;n/elepciuneaaceasta proclamă $n tăcere pe ?i!itorul +i :omnul, ca prin 1a să te urci la i!eeasin"urului $n/elept#

1ste, $nsă +i o $n/elepciune omenească, a!ică priceperea $n treurile &ie/ii,

potri&it căreia numim $n/elep/i pe cei care cunosc $n amănun/ime meseriilefolositoare# Pentru aceea, $n cea mai mare parte a Căr/ii Pro&erelor, Solomon!ă sfaturi cu pri&ire la $n/elepciune# R7a ră!#ântii +n*ele#$iunea e!te lău'ată, +n

#ie*e vreşte $u +n'răznite şi 'e #e vârfurile zi'urilr !e #r#vă'uieşte.

utorul Căr/ii Pro&erelor, cunoscân! ami/ia oamenilor +i că noi cu to/ii iuimstrălucirea $n/elepciunii, prin lau!ele a!use $n/elepciunii, ne $n!eamnă sufletelesă ne-o $nsu+im fără lene&ie +i fără superficialitate# Solomon spune că

pretutin!eni se &ore+te !e $n/elepciune' pe !rumuri, $n pie/e, $n fortăre/ele

cetă/ii# Vore+te !e por/i, !e pie/e +i !e i!uri, tocmai pentru a arăta, prinrăspântii +i pie/e, strălucirea $n/elepciunii, iar prin i!uri, folosul ei, pentru aarăta că $n/elepciunea este $n!estulătoare pentru $ntărirea &ie/ii# Gi, &oin! să ne-o$nsu+im, spune' R<i $ă +n*ele#$iunea e!te !ra ta" +i iară+i' R5ueşte- şi te va

#ăzi" . poi, arătân! folosul ei o+tesc +i că folosul ei se $n!reaptă $n chip e"alla to/i, ice' R;un&hiat-a 2ertfele !ale, a!ică a pre"ătit hrană tare pentru ceicare au, prin oi+nuin/ă, sim/irile sufletului !eprinse cu o astfel !e hrană#

RA 're! +n #ahar vinul !ău R$are ve!eleşte inima mului. ume+te Zpahar[

participarea o+tească a $ntre"ului popor la unuri, !in acest pahar este $n"ă!uittuturor să scoată, $n !eplină liertate, atât cât poate fiecare +i cât $i este !e folos#



RÎn*ele#$iunea şi-a &ătit !ieşi ma!ă. Solomon spune toate acestea $n chipmetaforic, arătân!u-ne cele !uho&nice+ti prin cele materiale# ume+te Zmasă[hrana spirituală a sufletului +i ne pofte+te la această masă cu o pre!ică $naltă,a!ică cu $n&ă/ături, care n-au nimic smerit +i $nositor, $n/elepciunea spune' Rel

ne+n*ele#t !ă !e aată #e la mine. :upă cum cei olna&i au ne&oie !e +tiin/ame!icală, tot a+a cei ne$n/elep/i au ne&oie !e $n/elepciune# Gi' R=!te mai ine !ă fa$i $mer* $u +n*ele#$iunea 'e$ât $u vi!tierii 'e aur şi 'e ar&int +i'R+n*ele#$iunea e!te mai !$um#ă 'e$ât #ietrele #re*ia!e ni$i un lu$ru 'e #re* nu e!te vre'ni$ 'e ea +i' RFiule, 'a$ă vei fi +n*ele#t, vei fi +n*ele#t şi #entrutine şi #entru a#ra#ele tău +i' RFiul +n*ele#t nu +ntâm#ină ni$i #ie'i$ă +n

fa#tele !ale.

Gi, pe scurt, po/i cunoa+te a!e&ărul acestor cu&inte !acă $n ceasurile !e ră"a &eiale"e cele spuse !e Solomon !espre $n/elepciune# :ar pentru că R+n*ele#$iuneanu va intra +n !ufletul $elui vi$lean, $n/elepciunea cură/e+te mai $ntâi, cu frică!e :umneeu, sufletele celor ce &or să se ocupe cu ea# arunca oricui se$ntâmplă tainele mântuirii +i a primi fără !eoseire pe to/i care n-au nici &ia/ăcurată +i nici u!ecată sănătoasă +i chiuită, este la fel ca +i cum ai pune mir !emult pre/ $ntr-un &as mur!ar# :e aceea R+n$e#utul +n*ele#$iunii e!te fri$a 'e

Dumnezeu , iar frica este cură/itoare sufletului, potri&it ru"ăciunii profetului,care spune' R/ătrun'e $u fri$a Ta $ărnurile mele . Că un'e l$uieşte fri$a,a$l !e +n!$ăunează $ură*enia !ufletea!$ă, 'e a$l fu&e #e ne!im*ite ri$evi$lenie şi ri$e fa#tă nele&iuită, $ă 'ată $e !ufletul e!te #ătrun! 'e fri$ă, nu

#ate fi miş$at !#re fa#te ne$u&etate. :upă cum cel care are trupul străpuns !ecuie nu poate să lucree !in pricina !urerilor !e care e stăpânit, tot a+a +i cel

pătruns !e frica !e :umneeu nu folose+te ochiul spre ceea ce nu se ca!e, nu-+imi+că mâinile spre fapte ne$n"ă!uite +i $ntr-un cu&ânt, nu poate face &reo faptămică sau mare $n afară !e cele ce se cu&in, fiin! /intuit, ca !e o !urere, !ea+teptarea pe!epselor cu care este amenin/at#

Solomon, $nsă, $n!epărteaă !e $n&ă/ăturile !umneeie+ti pe cei necura/i +iticălo+i, spunân! ' Rei fără fri$ă 'e Dumnezeu !e vr !ălăşlui la #r*i +i'

Răuta-ve*i la $ei răi +n*ele#$iune şi nu ve*i &ă!i +i' Răuta-%ă-vr $ei răi şi nu %ă vr &ă!i, pentru că nu sunt cură/i/i cu frică !e :umneeu# :eci, !e&oie+ti să !oân!e+ti $n/elepciune, apropie-te cu frică mântuitoare, !upă ce te-aicură/it !e ru+inea păcatului#

i s-a arătat, a+a!ar, !in $n&ă/ătura pro&erelor +i un alt ine' !oân!irea fricii!e :umneeu, pe care ne-o $nsu+im cu autorul $n/elepciunii#

;n al !oilea loc !in Cartea Pro&erelor putem Zcunoa+te certarea[ (uaiSeta)#

Certarea este o !isciplină folositoare sufletului, care cu tru!ă !e multe ori,cură/e+te sufletul !e petele păcatului# Certarea Rnu #are la +n$e#ut #ri$ină 'e



u$urie, $i 'e +ntri!tare 'ar mai #e urmă a'u$e $elr +n$er$a*i 'e ea ra'ă #aşni$ă !#re mântuire. cunoa+te !eci această certare $nseamnă să ai o minte!eoseită pentru că mul/i, !escuraa/i !e asprimea certării, !in pricina ne+tiin/ei,nu a+teaptă folosul !e pe urma certării, ci nemul/umi/i !e asprimea ei, continuă

să sufere mai !eparte ponoasele ne+tiin/ei# :e aceea sunt &re!nice !e lau!ă"lasurile !rep/ilor, care spun' RDamne, nu $u mânia Ta !ă mă mu!tri #e mine,ni$i $u ur&ia Ta !ă mă $er*i . Profetul nu se roa"ă să $n!epărtee :omnulcertarea, ci ur"ia#

semănătoare acestui tet sunt +i următoarele' Reartă-ne, Damne, 'ar nu $u 2u'e$ată şi ni$i $u mânie +i' Rertarea Dmnului +mi 'e!$hi'e ure$hile. Gi!upă cum copiii cei mici, care nu-+i fac lec/iile, aun" mai aten/i +i-+i $n&a/ălec/iile, !upă ce !ascălii sau pe!a"o"ii lor $i at cu nuielele +i !upă cum acelea+ilec/ii, $nainte !e ătaie, treceau pe lân"ă urechile lor, !ar !upă suferin/ele

pricinuite !e lo&ituri, le intră $n urechi +i se păstreaă $n memorie, ca +i cumatunci li s-ar fi !eschis urechile, tot a+a se petrec lucrurile +i cu cei care nuascultă $n&ă/ătura !umneeiască +i !ispre/uiesc poruncile :omnului# :ar cân! s-a aătut asupra lor certarea :omnului, atunci sunt primite poruncile lui:umneeu, tot!eauna propo&ă!uite, !ar tot!eauna călcate $n picioare, ca +i cumar fi iit pentru prima oară auul lor# Pentru aceea spune Scriptura' ZCertarea:omnului $mi !eschi!e urechile[# :eci, pentru că certarea $n&a/ă pe cel!eor!onat - cum a făcut Pa&el, care a !at satanei, ca unui călău ce tortureaă +i

iciuie+te, pe cei care au căut !e la cre!in/ă, ca să se $n&e/e să nu mai hulească

+i cum a fost $ntors cel $n!ărătnic, !espre care s-a spus că $n urma roiei s-a pocăit - se cu&ine să cunoa+tem puterea certării +i spre câte este !e folos#

Cunoscân!, !ar Solomon folosul certării sfătuie+te' R4u +n$eta a $erta #e $#il,$ă nu va muri 'e-1 vei lvi $u nuiaua. ă tu +l vei ate $u nuiaua, 'ar vei izăvi !ufletul lui 'e marte iar apostolul Pa&el spune' Rare e!te fiul #e $aretatăl nu-1 $eartă C. ceastă certare este pentru omul care u!ecă !rept mai !e

pre/ !ecât multă o"ă/ie# Pentru aceea spune Solomon' R7ua*i $ertare şi nuar&int pentru că $n &remurile "rele, sau $n ca !e $molnă&ire a trupului, sau

cân! cei ai casei tale suferă, atunci să nu-/i treacă prin minte &reun "ân! rău!espre :umneeu, ci cu multă ră!are prime+te iciuirile @ui, că prin ele:umneeu te ceartă pentru păcatele tale +i pentru că ai cunoscut certarea, spune+i tu' Rr&ia Dmnului vi !uferi, $ă am #ă$ătuit +naintea 7ui +i' Rinee!te mie $ă m-ai !merit# =n astfel !e om a fost Pa&el, care a spus' RSuntem$erta*i, 'ar nu mrâ*i +i' RFiin' 2u'e$a*i, !untem $erta*i 'e Dmnul, $a !ănu fim !ân'i*i +m#reună $u lumea.

:ar pentru că $nseamnă +i $n&ă/ătură, potri&it celor scrise !espre oise

că Ra f!t +nvă*at +n tată +n*ele#$iunea e&i#tenilr, nu este !e pu/inăimportan/ă pentru mântuire !e a nu !ori !oân!irea oricărei cuno+tin/e la



$ntâmplare, ci !e a cunoa+te cea mai folositoare $n&ă/ătură# :e pe acum unii au!ispre/uit $n&ă/ătura !ată !e cu&intele !umneeie+ti +i s-au ocupat cu "eometria,

pe care au !escoperit-o e"iptenii sau cu astrolo"ia, $n mare cinste la hal!eeni,sau $n "eneral cu cuno+tin/a a!arnică !espre forme +i umre# Pe mul/i i-a

preocupat poetica, retorica +i !escoperirea sofismelor, a căror materie esteminciuna nici poeia nu poate eista fără mit, nici retorica fără arta &oririi +inici sofistica fără false ra/ionamente# +a!ar, pentru că mul/i au ne"liatcuno+tin/a !espre :umneeu, $n râ&na lor !upă !oân!irea acestor cuno+tin/e,$mătrânin! $n cercetarea unor $n&ă/ături a!arnice, este necesară cunoa+terea$n&ă/ăturii, pentru a ale"e $n&ă/ătura cea folositoare +i a e&ita pe cea a!arnică +i&ătămătoare#

Cel care cite+te cu aten/ie Cartea Pro&erelor +i nu prime+te cu lene&ie folosullor poate $n/ele"e Zcu&intele !e pru!en/ă[# tim $ă #ru'en*a e!te una 'in+n!uşirile &enerale !ufleteşti #rin $are ni amenii $unaştem $e e!te ine, $ee!te rău şi $e e!te in'iferent. Cu&ântul pru!ent !eri&ă !e la cu&ântul pru!en/ă#Pentru ce oare, se spune la <acere !espre +arpe că este cel mai pru!ent !intretoate animalele @a fel spune +i :omnul' RFi*i #ru'en*i $a şer#ii. Giiconomul cel ne!rept a fost pru!ent# are nu este clar că are !ouă $n/elesuricu&ântul pru!en/ă =nul se referă la păirea propriului interes cu &ătămareaaproapelui, ca !e pil!ă pru!en/a +arpelui, care o!ată cu mu+cătura $+i fere+tecapul# lt sens al cu&ântului pru!en/ă pare să fie acela !e &iclenie !e caracter, cuautorul căreia se !escoperă iute folosul propriu $n !auna oamenilor mai simpli,

ca !e pil!ă pru!en/a iconomului ne!rept# /ru'en*a a'evărată, +n!ă e!te+n!uşirea 'e a $unaşte $ele $e treuie fă$ute şi $ele $e nu treuie fă$ute.Bmul $are urmează a$ea!tă #ru'en*ă ni$i'ată nu !e va 'e#ărta 'e fa#televirtua!e, 'ar ni$i nu va fi #rin! 'e #ră#ă'ul #ă$atului. +a!ar, cel care$n/ele"e Zcu&intele !e pru!en/ă[ cunoa+te pe !e o parte pe &icleni +i $n+elători,iar pe !e altă parte cele ce treuie făcute $n &ia/ă# Gi, ca un araf $ncercat, &a

păstra ceea ce este un +i se &a feri !e tot felul !e răutate # ceastă pru!en/ă se!ăruie+te celui care-+i clă!e+te lui+i casă +i pune temelia ei pe piatră, a!ică ofieaă trainic pe cre!in/a $n 8ristos, $ncât să rămână neclintită $n fa/a ploilor,

&ânturilor +i re&ărsărilor apelor #

/rin a!tfel 'e $uvinte, !#u!e +n #il'e, Dmnul ne-a +nvă*at !ă rămânemnetulura*i +n i!#ite, atât +n $ele meneşti $ât şi +n $ele $e ne vin 'e !u!. 4emai +nva*ă !ă nu ne&li2ăm $ele #e $are treuie nea#ărat !ă le fa$em, $i

#re&ăti*i 'in tim# $u #rvizii #entru via*ă, !ă aşte#tăm, $u inima #re&ătită,venirea %irelui. ă fe$iarele $ele +n*ele#te, !#une Dmnul, au ieşit +ntru+ntâm#inarea %irelui, #entru $ă au avut unt'elemn +n $an'elele lr,

fe$iarele $ele ne+n*ele#te +n!ă, #entru $ă n-au f!t #re&ătite, au răma!

+n!trăinate 'e u$uria %irelui.



cum să &e!em ce $nseamnă' RA #ri$e#e +ntr!ăturile $uvintelr. Cu&ântula!e&ărat, care iese !intr-o minte sănătoasă, este +i "răie+te tot!eauna la fel!espre acelea+i lucruri !ar cu&ântul felurit +i me+te+u"it este foarte $ntortochiat+i lucrat cu "riă ia nenumărate forme +i !rumuri neănuite, schimân!u-se

!upă "ustul ascultătorilor# +a!ar, pentru a putea /ine piept asalturilor cu&intelor me+te+u"ite, Cartea Pro&erelor ne !ăruie+te mare folos#

Că cel care cite+te cu luare aminte Cartea Pro&erelor +i ascultă fără lene&iresfaturile ei, $narmat cu eperien/a pro&erelor, prime+te fără &ătămare$ntorsăturile cu&intelor nu este nici fermecat !e ele +i nici nu se $n!epărteaă !ea!e&ăr# :eci, cân! faptele sunt $ntr-un chip, iar cu&intele le preintă $n alt chip,atunci a&em o $ntorsătură !e cu&inte, !ar mai ine spus, o stricare a a!e&ărului,

pricinuită !e cu&ânt# 4ar omul, care este unul $n aparen/ă, !ar altul $n realitate,face u !e cu&inte me+te+u"ite, $n+elân! pe cei cu care are le"ături, $ntocmaicum $n+ală pe câini iepurii +i &ulpile, care se $n!reaptă $ntr-o parte, !ar apucă $naltă parte#

ntiteele falsei cuno+tin/e sunt +i ele $ntorsături !e cu&inte# Că oamenii care nuse mul/umesc cu simplitatea $n&ă/ăturii !uho&nice+ti +i care !in pricina!ialecticii sunt porni/i spre contra!ic/ie, a!eseori re!uc la neant putereaa!e&ărului prin &erosimilitatea sofismelor# :ar cel $ntărit cu $n&ă/ăturile

pro&erelor pricepe $ntorsăturile cu&intelor# Că !acă &reo!ată ar !a peste proleme, care au ar"umente la fel !e puternice - +i pentru +i contra - +i $n fa/a

cărora este !ificilă aflarea a!e&ărului, totu+i, !atorită lecturii sâr"uincioase aPro&erelor, mintea nu i se &a tulura, chiar !acă cei care !iscută par a aplica, cuar"umentele lor, unii altora lo&ituri la fel !e puternice#

/rverele ne 'au şi #utin*a 'e Ra +n*ele&e 're#tatea a'evărată. :reptateaeste facultatea !e a !a fiecăruia ce i se cu&ine# Gi pentru că acest lucru este "reu!e realiat atât !e cei care, !in pricina pu/inătă/ii min/ii lor, nu "ăsesc solu/iile

uste !e a !a fiecăruia ce i se cu&ine, cât +i !e cei care, !in pricina patimilor omene+ti !e care sunt stăpâni/i, fac să !ispară !reptatea, !ispre/uin! pe săraci +i

ne/inân! !e rău pe cei puternici, care să&âr+esc ne!reptă/i, !e aceea CarteaPro&erelor fă"ă!uie+te să !ea ucenicilor săi cuno+tin/a a!e&ăratei !reptă/i#

Gi pentru că mul/i urmăresc lau!ele oamenilor, preferân! $n realitate ne!reptatea+i lăcomia, ca ce&a folositor, iar $n aparen/ă +i prin cu&inte lău!ân! nespus !emult e"alitatea +i !reptatea, !e aceea cel instruit !e sfaturile Pro&erelor cunoa+te pe ace+ti oameni +i +tie care este !reptatea !esfi"urată +i falsificată +icare este !reptatea a!e&ărată +i curată#

:ar pentru că +i $n/elep/ii "reci au &orit mult !espre !reptate +i prin cu&inteasemănătoare a!e&ărului $n+eală pe cei care nu pot să urmee !reapta ra/iune, !e



aceea Cartea Pro&erelor fă"ă!uie+te să facă cunoscută a!e&ărata !reptate, ca săscăpăm !e &ătămarea sofismelor lor# Gi le"ile !ate !e pă"âni se !eoseesc multunele fa/ă !e altele, pro!ucân! o mare confuie $n mintea acelora care nu $n/ele"

ust no/iunea !e !reptate# stfel, unele le"i ale pă"ânilor socotesc !reaptă

uci!erea părin/ilor, altele respin" ca nele"iuit orice omor# =nele le"i pre/uiescfoarte mult cură/enia trupească, altele nu /in nici o socoteală !e mame, fiice +isurori# Gi, pe scurt, mul/i, stăpâni/i !e un &echi oicei, nu pot !eosei răul $nfaptele lor#

artea a$ea!ta a /rverelr, #rin +nvă*ăturile !ale 'e!#re a'evărata 're#tate,!$a#ă #e ameni 'e #atimile $ele ne$u&etate.

:reptate $nseamnă !istriuire e"ală $ntree oameni# :ar, chiar !acă nu reu+im săfacem eact această !istriuire e"ală, totu+i !acă o facem cu cele mai !repteinten/ii, nu ne !epărtăm !e scop# 1istă $nsă +i o !reptate imanentă, aceea care&ine !e la :reptul Nu!ecător, fie pentru a $n!repta pe oameni, fie pentru a-irăsplăti# ceastă !reptate o putem $n/ele"e cu "reu, !in pricina $năl/imii!o"melor cuprinse $n ea# cest lucru socot că a &rut să-l spună psalmistul princu&intele' RDre#tatea Ta $a mun*ii lui Dumnezeu. +a!ar Solomonfă"ă!uie+te să facă cunoscută această !reptate a!e&ărată +i !umneeiască celor ce caută să stu!iee cu sâr"uin/ă $n&ă/ăturile Pro&erelor#

4ară+i, pentru că unele păcate se să&âr+esc fără &oie, iar altele cu &oie, !e aceea

nici termenul !e !reptate nu se aplică la fel fiecăruia !in aceste păcate#

'" presupunem c" avem de 8udecat de p"catul desfrân"rii pe dou" femeidesfrânate. Sna din ele, vândut" unui traficant de carne vie, s"vârşeşte viciul constrâns", spre a da r"ului ei st"pân cu trupul s"u câşti!& cealalt" îns",

s"vârşeşte p"catul de bun" voie, pentru pl"cere. P"catul s"vârşit f"r" voie esteiertat, pe când cel"lalt, s"vârşit cu !ând r"u, este osândit.

=n alt eemplu' unul a p"c"tuit pentru c" a primit din copil"rie o educa%ie

proast": a avut p"rin%i r"i şi a fost crescut cu cuvinte şi cu fapte nele!iuite& altul a avut totul pentru a/1 pune pe calea virtu%ii: educa%ie foarte în!ri8it", sfaturile

p"rin%ilor, înv"%"tur" aleas", ascultarea cuvintelor dumnezeieşti, trai cump"tat şi tot ce îndrumeaz" sufletul spre virtute& a alunecat şi a s"vârşit acelaşi p"cat ca şi cel"lalt. *um s" nu fie acesta, pe bun" dreptate, pedepsit mai !reu7 *el dintâi va fi pedepsit numai pe temeiul ideilor mântuitoare r"spândite în sufletul nostru, c" nu s/a folosit cum trebuie de ele& cel"lalt, în afar" de aceasta, va fi

pedepsit şi pentru c" n/a %inut seam" de a8utorul primit şi pentru c", din pricinanelu"rii aminte, a fost târât spre p"cat.



Prin urmare Za $n/ele"e !reptatea a!e&ărată[ este cu a!e&ărat semn !e strălucităminte +i !e !esă&âr+ită "ân!ire#

:ar Cartea Pro&erelor mai face +i fă"ă!uin/a că cel instruit !e Pro&ere poate

$n/ele"e ine teolo"ia# Că a!e&ărata !reptate este 8ristos Rel e !-a fă$ut #entru ni 'e la Dumnezeu +n*ele#$iune, 're#tate, !fin*ire şi ră!$um#ărare.

Cartea Pro&erelor a alăturat !e cunoa+terea a!e&ăratei !reptă/i +i R+n'rumarea 2u'e$ă*ii #e $alea $ea 'rea#tă. Că este cu neputin/ă să u!ece !rept caurile$n!oielnice cel ce n-a fost instruit mai $nainte cu pri&ire la !reptate# :a, nicichiar Solomon, !acă n-ar fi a&ut cuno+tin/e precise !e !reptate, n-ar fi putut

pronun/a atât !e !rept +i !e si"ur, acea sentin%" celebr" în procesul pentru copil al celor dou" femei desfrânate. Ti pentru c" spusele amândurora nu puteau fi

spri8inite cu mar/tori, 'olomon a îndrumat 8udecata spre inima de mam" şi prinea a descoperit ce nu cunoştea. )emeia care nu era mam", a primit f"r" durereuciderea copilului& dar adev"rata mam", pentru dra!ostea ei fireasc" de copil,nici n/a vrut s" aud" de ucidere.

:eci, cel care cunoa+te a!e&ărata !reptate +i prin ea este $n&ă/at să !ea fiecăruiace este al lui, poate să $n!rumee u!ecata pe calea cea !reaptă# Că !upă cumarca+ul $n!reaptă să"eata spre /intă $n a+a fel $ncât să"eata să nu mear"ă nici!incolo !e /intă, nici !incoace !e ea +i nici să rătăceasă la !reapta sau la stân"a,tot a+a +i u!ecătorul treuie să aiă $n &e!ere numai !reptatea, fără să caute la

fa/a oamenilor - că la procese nu-i ine să cau/i la fa/a oamenilor - +i fără a$nclina cumpăna !reptă/ii !e partea cui&a, ci !e a !a hotărâri !repte +i cuneputin/ă !e schimat# :acă un u!ecător are !e u!ecat procesul a !oi$mpricina/i, unul care a răpit a&utul, iar altul care a fost pă"uit, &a face !reptate$ntre cei !oi !acă &a lua !e la cel hrăpăre/ atât cât a aflat că i s-a luat celuine!reptă/it# :ar u!ecătorul, care nu are altoită mai !inainte $n sufletul săua!e&ărata !reptate, ci este corupt prin ani sau !ă hotărâri !e !ra"ul prietenieisau se răună pentru &reo !u+mănie sau se teme !e stăpânire, nu poate să$n!rumee u!ecata pe calea cea !reaptă# =nuia ca acesta psalmistul $i spune'

RDe$i, 'a$ă &răi*i $u a'evărat 'e!#re 're#tate, 2u'e$a*i 're#t fiii amenilr.Că semnul !upă care se cunoa+te sufletul !rept este !reptatea cu care face

u!ecata# Pentru aceea +i Solomon ice $n Pro-&erele sale' Ralan*a $are$ântăreşte mai mult !au mai #u*in 'e$ât e!te 're#t e!te urâtă +naintea lui

Dumnezeu. Prin Zalan/ă[ Solomon arată metaforic ine"alitatea hotărârilor !ate la procese#

Nu!ecata cu !reptate nu este folositoare numai u!ecătorilor, ci +i nouă, cân!a&em !e luat o hotărâre asupra unei ac/iuni# /entru $ă avem +nnă!$ut un

$riteriu natural, #rin $are 'e!eim inele 'e rău, treuie $a +n ale&erea fa#telr #e $are le !ăvârşim !ă fa$em 2u!tă 'e!eire +ntre ele.



:e pil!ă un u!ecător cu sufletul nepărtinitor +i animat !e cele mai $naltesentimente !e !reptate, cân! are !e u!ecat $ntre fapte morale contrarii, &a !a!reptate &irtu/ii +i &a osân!i &iciul# :e pil!ă, ai !e u!ecat !esfrânarea +i

castitatea# intea ta, !istinsă +i $ncreătoare, prei!eaă u!ecata plăcerea apără!esfrânarea, iar frica !e :umneeu asistă la proces castitatea !acă &ei osân!i păcatul +i &ei !a câ+ti" !e cauă castită/ii, &ei face o !reaptă u!ecată !ar !acă&ei $nclina spre plăcere +i &ei hotăr$ că păcatul este !e preferat, ai făcut o

u!ecată ne!reaptă +i &ei fi supus lestemului celui care a spus' Rai 'e $ei $e!#un $ă amarul e!te 'ul$e şi 'ul$ele amar 'e $ei $e !#un $ă lumina e!te+ntuneri$, iar +ntuneri$ul lumină.

+a!ar, pentru că !upă Solomon R&ân'urile 're#*ilr !unt 2u'e$ă*i , treuie săne stră!uim ca $n forul intim al "ân!urilor noastre să nu ne schimăm u!ecă/ilecu pri&ire la lucruri, ci să a&em mintea asemenea unei alan/e, cântărin! fără

părtinire fiecare faptă# Cân! ai !e u!ecat &irtutea fa/ă !e &iciul opus ei, !ă iruin/ă le"ii lui :umneeu $mpotri&a păcatului# Vin $n fa/a u!ecă/ii talelăcomia +i !reptatea :ă-/i sentin/a $mpotri&a !orin/ei răpirii unurilor străine +i&irtu/ii, &otul tăuD Sunt $n ceartă calomnia +i $n!elun"a ră!are Con!amnăcalomnia +i preferă $n!elun"a ră!areD :u+mănia +i !ra"ostea <ă !e ru+ine!u+mănia +i arunc-o cât mai !eparte, !ar lau!ă !ra"ostea +i $nsu+e+te-/i-oD i !e

u!ecat fă/ărnicia +i sinceritatea, curaul +i la+itatea, $n/elepciunea +ine$n/elepciunea, !reptatea +i strâmătatea, castitatea +i !esfrânarea, +i ca să spun

pe scurt, ai !e u!ecat &irtutea +i &iciul tunci arată !reptatea u!ecă/ilor tale!in forul ascuns al sufletului tău +i, făcân!u-/i porunca lui :umneeu un fel !eautor !e u!ecător, arată-/i ura fa/ă !e &iciu, $ntoarce-te cu !e"ust !in fa/a

păcatului +i pre/uie+te !in toată inima &irtuteaD

:acă $n orice faptă a ta &ei face să iruiască $n tine faptele cu a!e&ărat une, &eifi fericit R+n ziua a$eea $ân' va 2u'e$a Dmnul $ele a!$un!e ale amenilr,$ân' &ân'urile !e +nvinvă*e!$ şi !e 'ezvinvă*e!$ atunci nu &ei pleca osân!it

pentru $nclinarea ta spre rele, ci &ei fi cinstit cu cununile !reptă/ii, cu care $n tot

cursul &ie/ii tale, ai $ncununat &irtutea#

Ce ne mai $n&a/ă Cartea Pro&erelor pe lân"ă cele !e mai sus Ra !ă 'ea $elr fără 'e răutate i!te*ime şi $#ilului !im*ire şi +n*ele&ere. @ipsa !e răutate sauinocen/a are !ouă sensuri# ;nseamnă sau inocen/a !oân!ită cu autorul ra/iunii

prin $nstrăinarea !e păcat, printr-o $n!elun"ată luare aminte +i stu!iere a faptelor une, tăin! !in ră!ăcină &iciul - astfel cel inocent sau cel fără !e răutate, este cellipsit cu totul !e răutate - sau $nseamnă neeperimentarea &iciului, fie !in

pricina tinere/ii, fie !in pricină că n-a cunoscut $ncă &iciul#



:e pil!ă copilul nu +tie !e mân!rie, nu +tie !e &iclenie +i !e +iretenie sunt apoiunii locuitori ai satelor, care nu cunosc +iretlicurile ne"ustore+ti +i nici cursele!in triunale pe unii ca ace+tia $i numim inocen/i, nu pentru că ar fi !epărta/i !erău !atorită &oii lor liere, ci pentru că n-au făcut $ncă eperien/a relei

!eprin!eri#

Propriu &orin!, inocent este un om ca :a&i!, care a spus' R=u +n nerăutateamea am umlat , omul care a $n!epărtat !in sufletul lui orice răutate prineercitarea &irtu/ii, omul care a fost $n&re!nicit +i !e mo+tenirea unătă/ilor# CăRDmnul nu- va li#!i 'e unătă*i #e $ei $e umlă +n nerăutate # =nul caacesta cu $ncre!ere &a spune' R;u'e$ă-mă, Damne, $ă eu +ntru nerăutateamea am umlat +i R;u'e$ă-mă 'u#ă 're#tatea mea şi 'u#ă nerăutatea $aree!te +ntru mine .

Simplitatea purtării, mărinimia, lipsa !e &icle+u" caracterieaă pe inocent# =nastfel !e om era 4aco&, care era Rm fără vi$leşu&, l$uin' +n $a!ă a!ică făceau !e simplitatea firii sale, fără să ia ca o mască, o $nfă/i+are făurită cu me+te+u"

pentru $n+elarea celor !in urul său# :e aici se &e!e că inocent este omul care n-afăcut eperien/a răului# =nul ca acesta, spune Cartea Pro&erelor, are ne&oie !eiste/imea cea &re!nică !e lau!ă, ca să !oân!ească pe lân"ă cură/enia sanaturală +i priceperea căpătată prin eperien/ă, astfel ca $ntărit cu iste/imea cea

ună, ca +i cu o armă, să rămână neatins !e &icleniile !u+manilor# Că socot căomul !esă&âr+it treuie să fie $n/elept fa/ă !e ine +i curat fa/ă !e rău#

Cei inocen/i scot !in Cartea Pro&erelor, ca !intr-un i&or, iste/imea lor mântuitoare' Răratul i!te* e!te trn al !im*irii +i Rel i!te* !e a!$un'e $ân' vin rele +i Rel $are *ine !eamă 'e mu!trări e!te mai i!te*. 4ste/imea estea+a!ar, facultatea potri&it căreia să&âr+im cu !iăcie toate faptele noastre&iclenia este $ntreuin/area iste/imii numai la să&âr+irea răului# Prin urmare,

pentru că omul iste/ poate să se !escurce cu !iăcie $n toate faptele, iar printreaceste fapte sunt +i fapte rele, urmeaă că iste/imea are !ouă $n/elesuri# mulcare $ntreuin/eaă iste/imea spre pa"ua altora este un om &iclean iar iste/ul,

&re!nic cu a!e&ărat !e lau!ă, este omul care !escoperă iute +i cu u!ecată ce estespre inele lui +i $n!epărteaă relele puse cu &iclenie +i !u+mănie la cale !e al/ii$mpotri&a lui# Fii, 'e$i, atent la $uvântul i!te*ime şi $unaşte $ă e!te

fa$ultate !ufletea!$ă, $are #ate fi +ntreuin*ată +n 'uă 'ire$*ii 'a$ă un m fl!eşte $u &ân' $urat, !#re fl!ul lui şi al altra, e!te lău'at 'ar 'a$ă +ntreuin*ează !#re #a&ua $elr 'in 2urul lui e!te 'e !ân'it, #entru $ă +i 'ă

#rile2 !ă !e fl!ea!$ă 'e ea !#re #r#ria !a #ier'ere.

Plină este istoria Vechiului 2estament cu eemple !e $ntreuin/area iste/imii +i

$ntr-un chip +i $n altul# Bună a fost iste/imea e&reilor, care au $n+elat pe e"ipteniau primit plată pentru lucrul lor la facerea ora+elor, !ar +i-au procurat materiale







iar sufletul, prin $mră/i+area $n/elepciunii, unin!u-se !esă&âr+it cu ea, se umple!e sfin/enie +i cură/ie# +a se !ăruie+te copilului sim/ire#

:ar cum i se !ă copilului $n/ele"ere Pro&erele spun' R4u vr fl!i averile +n

ziua $ea rea . ceste cu&inte a!uc aminte inimii tale !e iua aceea $n care nu-/i&a fi $n!estulătoare mul/imea a&erilor +i nici nu te &or scăpa !e muncă &e+nică#Sau cân! Pro&erele spun' Rei fără 'e răutate vr mşteni #ământul , &or mo+teni acel pământ ai cărui mo+tenitori sunt cei lâni, a+a cum spune

psalmistul' ZCei lâni &or mo+teni pământul[ +i !upă cum "răie+te fericirea:omnului' RFeri$i*i $ei lânzi, $ă a$eia vr mşteni #ământul +i iară+i'R+n*ele#*ii vr mşteni !lavă.

;n/ele"erea, !eci, $mol!e+te sufletul să !orească unătă/ile cuprinse $nfă"ă!uin/e $i !ă copilului această $n/ele"ere, pe !e o parte ca să se teamă !eamenin/ările ce &in peste păcăto+i, iar pe !e altă parte să !orească fă"ă!uin/ele"ătite pentru cei !rep/i#

RA$e!tea auzin'u-le +n*ele#tul mai +n*ele#t va fi. Cu&intele acestea !aumărturie !e marea putere a Căr/ii Pro&erelor, pentru că $n/elepciunea lor !epă+e+te $n/elepciunea $n/elep/ilor, iar $n&ă/ăturile cuprinse $n această carte suntmai a!ânci !ecât $n&ă/ăturile $n/elep/ilor# enumăra/ii oameni care au!iaă$n&ă/ăturile celorlal/i !ascăli sunt ucenici, pe cân! au!itorii $n&ă/ăturii acesteicăr/i sunt $n/elep/i# Cu&ântul $n/elept este omonim - că se numesc $n/elep/i +i

$n/elep/ii lumii acesteia, !ar se numesc $n/elep/i +i cei care au primit$n/elepciunea cea a!e&ărată, pe :omnul nostru 4isus 8ristos, pe temeiulcre!in/ei $n 1l#

Pro&erul acesta &este+te că &or aun"e mai $n/elep/i $n/elep/ii lumii acesteia,!acă se apropie !e $n&ă/ătura sănătoasă a Pro&erelor, ace+tia &or !ispre/uia!arnica lor cuno+tin/ă !e mai $nainte +i &or muta spre a!e&ăr a!mira/ia lor# :ar

pentru că cu&ântul $n/elept se aplică la mai multe cate"orii !e oameni - că senume+te $n/elept +i cel care are !orin/a !e a se ini/ia $n $n/elepciune +i cel care a

făcut oarecare pro"res $n sistemele !e $n/elepciune +i cel care este !esă&âr+it, potri&it stării sale suflete+ti - $n/eleptul, !e care a fost &ora mai sus, !acă cite+teCartea Pro&erelor &a aun"e mai $n/elept, fie că este numai $n!ră"ostit !e$n/elepciune, că este $naintat $n $n/elepciune, pentru că pe !e o parte !oân!e+temulte cuno+tin/e !espre !o"mele !umneeie+ti, iar pe !e altă parte pentru că esteinstruit cu pri&ire la natura lucrurilor omene+ti# ceasta, pentru că /rvereleiz&ne!$ +n multe feluri vi$iul şi a'u$ +n multe $hi#uri +n l$ul lui iarăşi virtutea +nfrânează lima ne'rea#tă, in!truie!$ $hiul $u $ăutătură vi$leanăşi !tri$ată, nu +n&ă'uie $a mâini ne're#te !ă aiă !tă#ânirea +n #uterea lr,

alun&ă lenea, !ân'e!$ #ftele ruşina!e, 'au +nvă*ături $u #rivire la #ru'en*ă şi ără*ie, lau'ă $a!titatea. Aşa'ar $el in!truit +n a$e!te +nvă*ături



are re#ul!ie #uterni$ă fa*ă 'e fa#tele rele, iar #rin +n$linarea !#re mai ine,$a #rin $hemare interiară, $a#ătă 'rin*a inelui şi a!tfel $el +n*ele#t #rin

firea !a a2un&e mai +n*ele#t 'atrită 'e!ăv+rşirii 'ân'ite 'in +nvă*ătura /rverelr.

Rel inteli&ent va 'ân'i $n'u$ere. Cel care &rea să-+i $nsu+ească o meseriesau o artă oarecare treuie să aiă $nsu+irile fire+ti corespunătoare# tletul, untrup ine format +i putere aler"ătorul, armonia memrelor +i sprinteneală tota+a +i con!ucătorul treuie să aiă a"erime !e minte +i u+urin/ă !e $n/ele"ere# :eaceea Cartea Pro&erelor, prin pro&erul !e mai sus, nu cheamă pe orice om lacon-!ucere, ci pe cel inteli"ent# Căci ce este con!ucerea !ecât o +tiin/ă asufletului !espre nestatornicia lucrurilor omene+ti, cu autorul căreia $n&ă/ămcum se cu&ine să o tra&ersăm ;n multe locuri !in Scriptură "ăsim numită &ia/aaceasta Zape[ +i Zmare[, ca !e pil!ă $n Psalmi' RTrimi!-a 'in +năl*ime şi m-aluat, ri'i$atu-m-a 'in a#e multe. 1ste clar că nume+te Zape[ tulurarea &ie/ii#Că nici situa/iile fericite +i căutate cu multă râ&nă !e maoritatea oamenilor nusunt permanente +i !e lun"ă !urată, !ar nici situa/iile tuluri +i "rele !in &ia/ă nurămân neschimate, ci +i unele +i altele sunt supuse mi+cării +i unor schimărinea+teptate# :upă cum nu e cu putin/ă ca marea să rămână mult timp $n aceea+istare, că acum este lini+tită +i nemi+cată +i !upă pu/in timp o &ei frământată !efuria &ânturilor, sălăticită +i clocotitoare !in pricina furtunilor, !ar apoi o

profun!ă lini+te o stăpâne+te, tot a+a +i situa/iile !in &ia/ă se $ntorc cu u+urin/ăcân! $ntr-o parte, cân! $n alta# Pentru aceasta con!ucătorul treuie să se a+tepte

la schimări !e situa/ii $n momentele lini+tite ale &ie/ii, cân! totul i se $ntâmplă!upă "ustul său, !ar nu treuie să-+i piar!ă nă!e!ea $n momentele "rele, ca +icum ar rămâne &e+nice, +i nici să se !ucă la fun!, $necat !e o triste/e ea"erată#

u !ăinuie+te mult timp nici sănătatea trupului, nici floarea tinere/ii, nici prosperitatea "ospo!ăriei +i nici una !in situa/iile fericite ale &ie/ii ci cân! e+ti$ntr-o astfel !e stare fericită a &ie/ii, a+teaptă-te +i la furtună# Va &eni +i oală, &a&eni +i sărăcie &ântul nu ate tot!eauna $n pupa corăiei a!eseori &ine necinste

peste omul celeru +i in&i!iat !e to/i $ntâmplări ne!orite $i tulură fericirea&ie/ii +irul nenorocirilor &ine asupra ta, ca ni+te &aluri, +i năpustin!u-se unele

!upă altele, $/i tulură &ia/a +i "roanica furtună $/i $n&ăluie+te traiul# Vei &e!ea,$nsă că +i acestea trec +i &ia/a se preface $n &eselie +i $ntr-o lini+te cu a!e&ărat$ncântătoare#

+a!ar, con!ucător inteli"ent este omul care se comportă fa/ă !e e&enimente potri&it naturii lor, rămânân! tot!eauna i!entic cu sine $nsu+i, fără să semân!rească $n situa/iile fericite ale &ie/ii +i fără să fie !oorât $n necauri +inenorociri#

:ar ne este folositor +i $n alte pri&in/e !arul con!ucerii# Gtiu că mai sunt +i alte&aluri +i furtuni $nfrico+ătoare care nă&ălesc asupra sufletului, furtuni pro&ocate



!e pasiunile trupului' mânia, teama, plăcerile +i $ntristările, care ca! asuprasensiilită/ii trupului ca o furtună puternică +i $neacă a!eseori sufletul lipsit !econ!ucere# :in această pricină mintea treuie să fie a+eată sus, !easupra

pasiunilor, ca un con!ucător, să-i fie trupul ca o coraie +i, $ntorcân! cu !iăcie

"ân!urile, cum $ntoarce corăierul cârma corăiei, să calce peste patimi minteasă rămână sus, la $năl/ime, neatinsă !e patimi, fără să fie mur!ărită !eamărăciunea patimilor, ci tot!eauna să se roa"e spunân!' R5zăveşte-mă 'e $ei $e mă ură!$ şi 'e a'ân$urile a#elr, $a !ă nu mă +ne$e vifrul a#ei, ni$i !ă mă+n&hită a'ân$ul.

Vrei să-/i &oresc +i !e o altă călătorie pe mare, pentru care ne este necesar !arulcon!uceriiRÎm#ără*ia erurilr e!te a!emenea unui ne&u*ătr. 2o/i câ/imer"em pe calea e&an"helică suntem ni+te ne"u/ători care prin să&âr+irea

poruncilor, ne"u/ătorim pentru noi $n+ine !oân!irea unătă/ilor cere+ti# 2reuie,!eci, să ne a!unăm multă +i felurită o"ă/ie cerească, !acă nu &oim să fimru+ina/i atunci cân! ni se &a cere să arătăm ce am lucrat, ca cei ce au primittalan/ii +i nici să auim spunân!u-ni-se'RSlu&ă vi$leană şi leneşă. Să $ncărcămmărfurile ne"u/ătorite +i să străatem &ia/a aceasta, fără să le pier!em sau$mpu/ina# Că mul/i oameni +i-au a!unat multe o"ă/ii !uho&nice+ti !in tinere/ilelor, !ar cân! au auns la milocul &ie/ii, nă&ălin! asupra lor ispitele !uhurilor răută/ii, n-au făcut fa/ă furiei furtunii, pentru că n-au a&ut alături !e ei !arulcon!ucerii, ci au fost pă"ui/i !e toată strânsura lor# stfel unii Zau căut !incre!in/ă[ al/ii +i-au pier!ut cură/ia trupească a"onisită !in tinere/e, nă&ălin!

asupra lor, ca o &ielie nea+teptată, plăcerile ru+inoase# 1ste o pri&eli+te &re!nică!e cea mai mare milă ca !upă post, !upă aspră &ie/uire, !upă ru"ăciuni$n!elun"ate, !upă el+u" !e lacrimi, !upă $nfrânare !e !ouăeci sau treieci !eani, ca !intr-o neaten/ie a sufletului +i !intr-o lipsă !e "riă, să te &ei lipsit !etoate +i să te asemeni, tu care erai $mo"ă/it cu să&âr+irea poruncilor,ne"ustorului aceluia foarte o"at care $ncântat !e mul/imea mărfurilor cumparate, străate mări pline !e prime!ii, fiin!u-i coraia mânată !e &ânturi

prielnice, !ar !intr-o!ată pier!e totul, sfărâmân!u-i-se coraia chiar $napropierea portului# 2e asemeni, !eci, acestui ne"ustor !acă +i tu, prin o ispită a

!ia&olului, ca iit !e o furtună sălatică, pieri cele !oân!ite cu nenumărateosteneli +i su!ori, cufun!ân!u-te $n păcat# =nuia ca acesta, care s-a $necat o!atăcu toată &irtutea a"onisită, i se potri&esc cu&intele' RA2un!-am +n a'ân$urilemării şi furtuna m-a +n&hi*it.

Eine, !ar, cu putere $n mâini cârmele &ie/ii# Cârmuie+te-/i ochii, ca să nu senăpustească asupra ta, prin ochi, &alul apri" al pofteiD Cârmuie+te-/i auul, ca sănu primească urechile ce&a &ătămătorD Cârmuie+te-/i lima, ca să nu rosteascăcu&inte ne$n"ă!uiteD Să nu te răpună furia mâniei, să nu te $nece lo&iturile fricii,

nici să te !ooare po&ara $ntristăriiD Valuri sunt patimile !acă te /ii !easupra lor,&ei fi un cârmaci iscusit al &ie/ii tale !ar !acă nu te &ei feri, cu pricepere +i



lini+te, !e fiecare !in aceste &aluri, fiin! purtat $ntr-o parte +i alta, ca o coraiefără lest, !e toate ispitele ce &in asupră-/i, te &ei pier!e $n oceanul păcatului#scultă, !eci, ce te $n&a/ă +i arta con!ucerii corăieiD Corăierii oi+nuiesc să

pri&ească la cer +i !e acolo +tiu cum să cârmuiască coraia iua !upă soare, iar

noaptea !upă steaua polară sau !upă o altă stea care străluce+te tot!eaunacu autorul lor !etermină !irec/ia !e plutire# 2ot a+a să ai +i tu pri&irea $n!reptatăla cer, !upă cu&ântul psalmistului' R7a Tine am ri'i$at $hii mei, ela el$uieşti +n $er. Pri&e+te la Soarele !reptă/iiD Gi, călăuit !e poruncile:omnului, ca !e ni+te stele strălucitoare, ai nea!ormită pri&irea D u !a somnochilor tăi +i nici a/ipeală pleoapelor tale, ca să fii necontenit con!us !e porunciDCă spune Scriptura' RFă$lie #i$iarelr mele e!te le&ea Ta şi lumină $ărărilr mele.

:acă nu &ei a/ipi la cârmă atâta &reme cât e+ti $n &ia/a aceasta, $n aceastănestatornicie a lucrurilor lumii, &ei primi +i autorul :uhului, Care te &a $mpin"e$nainte +i te &a mâna cu &ânturi !ulci +i lini+tite până ce te &or !uce ne&ătămat lalimanul acela ne$n&ălurat al &oin/ei lui :umneeu, Căruia sla&a +i puterea $n&ecii nesfâr+i/i ai &ecilor# min#



2milia a :III&a & =ndemnătoare la Sfântul >otez

;n/eleptul Solomon, $mpăr/in! timpul faptelor să&âr+ite !e om $n &ia/ă +ihotărân! un timp potri&it pentru fiecare faptă, a spus' R/entru tate e!te tim#

e!te tim# #entru ri$e lu$ru e!te tim# #entru naştere, e!te tim# #entrumarte. 1u, $nsă, schimân! pu/in hotărârea $n/eleptului Solomon, a+ puteaspune, rostin!u-&ă această pre!ică mântuitoare, că este timp pentru moarte, estetimp pentru na+tere#

- are e!te #ri$ina a$e!tei !$himăriC Solomon, &orin! !espre cele supusena+terii +i pieirii, a urmat cursul or!inii naturale +i a pus na+terea $naintea mor/iică este cu neputin/ă să mori $nainte !e a te na+te# 1u, $nsă, &oin! să &oresc !ena+terea cea !uho&nicească, am pus moartea $naintea &ie/ii# Că pentru noi mor/ii$n trup $i urmeaă na+terea $n :uh, !upă cum spune +i :omnul' R=u vi u$i'e şi

=u vi fa$e viu. Să murim, 'ar, $a !ă trăim. Să mrâm $u&etul tru#ului,$are nu #ate !ă !e !u#ună le&ii lui Dumnezeu, $a !ă !e na!$ă +n ni #uterni$$u&etul Duhului, #rin are ia naştere via*a şi #a$ea. Să ne +nmrmântăm $u

6ri!t!, are a murit #entru ni, $a !ă şi +nviem +m#reună $u el e ne-aa'u! +nvierea.

Pentru fiecare !in faptele !in &ia/ă este potri&it un anumit timp' un anumit timp pentru somn, un anumit timp pentru &e"he un anumit timp pentru răoi, unanumit timp pentru pace# :ar $ntrea"a &ia/ă a omului este timp pentru ote#

4i$i tru#ul nu #ate trăi fără !ă re!#ire şi ni$i !ufletul nu #ate fiin*a fără !ă$una!$ă #e reatrul !ău , $ă ne$unaşterea lui Dumnezeu e!te martea!ufletului. Cel care n-a fost oteat nu-i luminat iar fără lumină nici ochiul nu

poate &e!ea pe cele ale sale, nici sufletul nu poate contempla pe :umneeu#rice timp al &ie/ii este potri&it pentru mântuirea prin ote ' noaptea, iua, $norice ceas, $n orice clipă, chiar cea mai scurtă clipă# :ar cu mult mai potri&it estetimpul $nru!it cu semnifica/ia oteului#

i $are tim# ar fi mai +nru'it $u tezul 'e$ât ziua /aşteluiC ceastă i este

pomenirea $n&ierii :omnului iar oteul ne !ă putin/a $n&ierii# ;n iua $n&ierii,!eci, să primim harul $n&ierii# Pentru aceea Biserica cheamă !e mult timp cu

pre!ică puternică pe fiii ei, ca să nască $n această i pe cei pentru care !e mult asim/it !urerile na+terii +i să "uste, !upă ce i-a $n/ărcat !e la cu&intele cateheei,hrana tare a !o"melor#

oan a predicat botezul poc"in%ei şi se ducea la el toat" udeea. Domnul predic" botezul înfierii şi care om din cei care/şi pun n"de8dea în 5l nu vaasculta7

Botezul lui oan ducea la botez, botezul acesta des"vârşeşte& acela eraîndep"rtare de p"cat& acesta, unire cu Dumnezeu.



Predica lui oan era predica unui om şi atr"!ea pe to%i la poc"in%".

2u, $nsă, pre"e/i, te "ân!e+ti, amâni, !e+i ai fost $n&ă/at !e profe/i' ZSpăla/i-&ă,face/i-&ă cura/i[ , ai fost sfătuit !e psalmi' Zpropia/i-&ă !e :ânsul +i lumina/i-

&ă[, /i s-a ine&estit !e apostoli' R/$ăi*i-vă şi fie$are 'in vi !ă !e teze +nnumele Dmnului 5i!u! 6ri!t! !#re iertarea #ă$atelr şi ve*i #rimi fă&ă'uin*a Sfântului Duh , e+ti chemat chiar !e :omnul, spunân!u-/i' Reni*i la %ine t*i $ei !teni*i şi +m#văra*i şi =u vă vi 'ihni , că toate acestecu&inte au fost citite astăi#

:in copilărie ai fost catehiat, +i $ncă nu $mră/i+ei a!e&ărul i $n&ă/at mereu+i n-ai auns $ncă să +tii 2oată &ia/a ta ai ispitit +i ai isco!it până la ătrâne/eDCân! ai să te cre+tinei Cân! &om cunoa+te că e+ti !e-al nostru nul trecut

a+teptai anul acesta acum iară+i amâni pe la anulD Vei să nu faci fă"ă!uin/ecare să !epă+ească hotarele &ie/ii taleD 4u ştii, mule, $e va naşte ziua 'emâine" 4u fă&ă'ui lu$ruri $e nu !unt +n #uterea ta" 7a via*ă te $hemăm,mule" Pentru ce nu răspuni la chemare 1+ti chemat la $mpărtă+irea

unătă/ilor# Pentru ce treci cu &e!erea !arul ;mpără/ia cerurilor este !eschisă# emincinos este Cel Care te cheamă# Calea este u+oară nu-i ne&oie !e timp, !echeltuieli, !e ooseală# Pentru ce $ntârii Pentru ce amâni Pentru ce te temi!e u", ca o unică nepusă la u" ZNu"ul eu este un sarcina u+oară[ # ustri&e+te "rumaul, ci-% slă&e+te# Că nu pune cu sila u"ul $n urul "âtului, ci cere&oin/ă lieră !e la cel care +i-l pune# =ită-te că :omnul $n&inuie+te pe 1fraim,ca pe o unică $nfuriată, pentru că rătăce+te pe un!e nu treuie, !ispre/uin! u"ulle"ii # Supune-/i "rumaul tău ne$mlânitD Pune pe "rumaul tău u"ul lui8ristos, pentru ca nu cum&a, aruncân! u"ul sau trăin! !upă capul tău, să caiu+or pra!ă fiarelorD

R>u!ta*i şi ve'e*i $ă un e!te Dmnul" . Cum să spun celor ne+tiutori cămierea este !ulce Zusta/i +i &e!e/iD[# ;ncercarea te lămure+te mai ine !ecâtorice cu&ânt# 4u!eul nu amâna tăierea $mpreur !in pricina acestei amenin/ări'Zrice suflet, care nu se &a tăia $mpreur $n iua a opta, &a fi nimicit !in poporul

lui[ tu, $nsă, amâni tăierea $mpreur cea nefăcută !e mână omenească, care sesă&âr+e+te $n ote prin Z!erăcarea poftelor trupului, !e+i aui pe $nsu+i:omnul spunân!' RAmin, Amin, !#un vuă, 'a$ă nu !e va naşte $ineva 'ina#ă şi 'in Duh nu va intra +ntru +m#ără*ia lui Dumnezeu. :incolo, !urere +irană aici, rouă sufletului +i &in!ecare rănii inimii# 2e $nchini Celui Care a murit

pentru tine Prime+te atunci ca să +i fii $n"ropat $mpreună cu 1l prin oteDCum &ei fi părta+ $n&ierii @ui, !acă nu o!răsle+ti $mpreună cu 1l prinasemănarea mor/ii @ui⇒ srail cel de demult a fost botezat de #oise în ar şi în mare , dându/%i

simbolurile botezului şi ar"tându/%i adev"rul care avea s" fie ar"tat învremurile din urm"& tu îns", fu!i de botezul care n/a fost încipuit în



mare, ci s"vârşit în adev"r, care n/a fost în nor, ci în Duul, care n/a fost s"vârşit în #oise, om ca şi noi, ci în Fristos, *are l/a f"cut pe #oise. srael, dac" n/ar fi trecut marea, n/ar fi sc"pat de )araon şi tu dac" nutreci prin ap", n/ai s" scapi de amara tiranie a diavolului.

⇒ Dac" srael n/ar fi fost botezat în cip simbolic, n/ar fi b"ut din piatracea duovniceasc"& nici %ie, dac" n/ai s" fii botezat în cip adev"rat, nu %i se va da b"utura cea adev"rat".

⇒ Dup" botez srael a mâncat pâinea în!erilor. $u, îns", cum vei mânca pâinea cea vie dac" nu vei primi mai întâi botezul7

⇒ Prin botez a intrat srael în p"mântul f"!"duin%ei. $u, îns", cum ai s" tereîntorci în paradis f"r" s" fii pecetluit prin botez7 'au nu ştii c" sabia de

foc a fost aşezat" ca s" p"zeasc" drumul pomului vie%ii& sabieînfricoş"toare şi arz"toare pentru cei necredincioşi, iar pentru cei

credincioşi prietenoas" şi cu dulce str"lucire 7 't"pânul a f"cut s" seînvârt" sabia aceea& când vede un credincios, se d" la o parte& dar când vede pe unul nepecetluit prin botez, t"işul s"biei îl întâmpin".

4lie nu s-a spăimântat cân! a &enit la el căru/a cea !e foc +i cai !e foc ci, $n!orin/a !e a se ri!ica la $năl/ime, a cuteat să&âr+irea unei fapte $nfrico+ătoare +icel care trăia $ncă $n trup s-a suit cu o ucurie nespus !e mare $n căru/a aceeacuprinsă !e flăcări# 2u, $nsă, n-ai să te urci la cer $ntr-o căru/ă !e foc, ci ai să tesui la cer prin apă +i prin :uh, +i nu aler"i cân! te cheamă 4lie a arătat puterea

oteului pe altarul ar!erilor !e tot, arân! complet ertfa, nu cu foc, ci cu apă#Gi se +tie !oar că natura focului este potri&nică apei totu+i, cân! apa a fost&ărsată atunci !e trei ori $n chip tainic peste altar, apa a auns foc +i a a/i/atflacăra ca unt!elemnul# R5lie a !#u!9 RA'u$e*i va!e $u a#ă şi văr!a*i-le #e!te

2ertfă şi #e!te lemne +i a spus ' RTurna*i a 'ua ară" +i au turnat a !oua oară+i a mai spus' RTurna*i a treia ară" +i au turnat a treia oară # Scriptura a arătatcu asta că cel care se oteaă se une+te prin ote strâns cu :umneeu +i că princre!in/a $n 2reime străluce+te $n sufletele celor care se oteaă lumină curată +icerească#

De-aş +m#ăr*i +n i!eri$ă aur, nu mi-ai !#une9 Ri veni mâine şi +mi vei 'amâine" $i te-ai &răi !ă $eri, $a !ă !e +m#artă aurul +n'ată şi te-ai !u#ăra'a$ă aş amâna #e altă 'ată +m#ăr*irea. Dar #entru $ă marele Dăruitr nu-*i feră un metal $are-*i ia $hii, $i $ură*enia !ufletului, #rete?tezi, +nşiri !$uze,$a şi $um ar treui !ă fu&i 'e 'arul $e *i !e feră.

B, minune " Te +nnieşti, fără !ă fii t#it eşti #lă!muit 'in nu, fără !ă fii !trivit eşti vin'e$at, fără !ă !uferi 'ureri şi ttuşi nu te &ân'eşti $e har *i !e'ă"





>ân'eşte-te" Sufletul tău !tă a$um $a +ntr- alan*ă, tra! +ntr- #arte 'e+n&eri şi +n alta 'e 'emni. S#re $are +*i vei +n$lina inimaC ine va irui +ntineC /lă$erea tru#ului !au !fin*enia !ufletuluiC De!fătarea $elr #rezente !au'rin*a $elr viitare C Te vr #rimi +n&erii !au te vr *ine !trân! $ei $are te

!tă#âne!$ a$umC

;n timpul luptei "eneralii !au sol!a/ilor !e su con!ucerea lor un semn!istincti&, pentru ca osta+ii lor să se poată chema u+or unii pe al/ii +i să poată fi o!eoseire precisă $ntre ei +i !u+mani !e s-ar amesteca $n $n&ălmă+eli# imeni nute &a cunoa+te !e e+ti !e-al nostru sau !e-al &răma+ilor, !acă nu &ei arăta prinsimolurile tainice $nru!irea cu noi, !acă nu &a fi $nsemnată peste tine luminafe/ei :omnului# Cum are să-+i ceară $n"erul !reptul asupra ta Cum are să tescoată !in mâna &răma+ilor, !acă nu-/i cunoa+te pecetea Cum &ei putea spune'ZSunt al lui :umneeu[, !acă nu por/i semnele lui :umneeu Sau ai uitat că$n"erul nimicitor a trecut pe lân"ă casele care erau pecetluite, iar $n celenepecetluite a omorât pe primii născu/i Vistieria nepecetluită este cu u+urin/ăfurată !e ho/i, iar oaia fără semn este $nstrăinată fără !e prime!ie#

1+ti tânăr ;ntăre+te-/i tinere/ea cu frâul oteuluiD i trecut !e floarea &ârstei u-/i pă"ui strânsura, nu pier!e talismanul, nu cu"eta !espre ceasul alunspreecelea ca !espre ceasul cel !intâiD Chiar cel care $ncepe &ia/a se cu&inesă aiă $naintea ochilor sfâr+itul &ie/ii sale# Da$ă un '$tr *i-ar fă&ă'ui !ă te

fa$ă, #rin #era*ii şi ni me'i$amente, tânăr 'in ătrân $um eşti, n-ai 'ri are !ă vină ziua a$eea +n $are !ă te vezi +ntr! +n flarea vâr!teiC Dar $ân' tezul +*i fă&ă'uieşte !ă-*i +nflrea!$ă 'in nu !ufletul tău, #e $are tu l-ai +nve$hit, iar 'in #ri$ina fără'ele&ilr l-ai +mătrânit şi l-ai mur'ărit,'i!#re*uieşti #e inefă$ătr şi nu aler&i la fă&ă'uin*ă " 4u 'reşti !ă vezi $ât e 'e mare minunea fă&ă'uin*ei C u !ore+ti să &ei cum se na+te !in nou fără!e mamă omul, cum omul cel $n&echit +i stricat !e poftele $n+elăciunii aun"eiară+i plin !e &ia/ă, $ntinere+te +i se re$ntoarce la a!e&ărata floare a tinere/ii

tezul e!te ră!$um#ărare #entru $ei ri*i, iertare &reşelilr, marte #ă$atului, renaştere !ufletului, haină lumina!ă, #e$ete neata$ată, $ăru*ă

$ătre $er, #ri$inuitare a Îm#ără*iei erurilr, harul +nfierii.

Pui, nenorocitule, plăcerea mai presus !e ni+te unătă/i atât !e mari +i atât !e pre/ioase ;/i $n/ele" amânarea, chiar !acă /i-o ascuni prin cu&inteD <aptele ostri"ă, chiar !acă o taci cu "lasulD Z@asă-mă, $mi spui, să-mi ucur trupul cu!esfătarea celor ru+inoase, să mă tă&ălesc $n mocirla plăcerilor, să-mi mur!ărescmâinile cu sân"e, să răpesc unurile străine, să umlu cu &iclenie, să ur strâm,să mint +i &oi primi oteul cân! &oi termina cu răută/ileD[# :acă păcatul este unlucru un, păstreaă-% până la sf$r+it`D :ar !acă e pă"uitor pentru cel care-%

să&âr+e+te, pentru ce stărui $n cele ce te pier! ici un om care caută să !e-aafară !in stomacul său amărăciunea fierii nu +i-o măre+te cu mâncăruri multe +i



&ătămătoare# Se cu&ine ca trupul să se scape !e !urerile care-% supără +i nu să-+ifacă oala mai mare !ecât poate suferi#

Coraia stă pe linia !e plutire până la o anumită $ncărcătură !e mărfuri la o

"reutate mai mare se scufun!ă# 2eme-te ca +i tu să nu pă/esti la fel +i făcân! păcate mai mari !ecât iertarea, să nu naufra"iei $nainte !e a aun"e $n porturile pe care le nă!ă!uie+ti# :umneeu nu-/i &e!e oare faptele sau nu +tie 1l"ân!urile tale sau crei că lucreaă $mpreună cu tine la fără!ele"i Zân!it-ainele"iuire, spune Scriptura, că &oi fi asemenea /ie[# 2u, cân! &rei să le"i

prietenie cu un muritor, /i-% atra"i prin facere !e ine, spunân! +i făcân! acelelucruri care +tii că-i fac plăcere cân!, $nsă, e &ora să te $mprietene+ti cu:umneeu +i nă!ă!uie+ti să fii primit ca fiu, !ar să&âr+e+ti cele potri&nice lui:umneeu, iar prin călcarea le"ii $l necinste+ti, nă!ă!uie+ti oare să /i-@ faci

prieten tocmai prin acelea prin care mai ales $l superi Vei ca nu cum&a $nnă!e!ea răscumpărării, a!unân!u-/i mul/ime !e răută/i, să-/i $nmul/e+ti păcatul+i să pieri iertareaD Z:umneeu nu se lasă atocorit[#

u te târ"ui cu harulD Să nu spui' ZBună este le"ea, !ar mai plăcut păcatulD[#Plăcerea este o un!i/ă a !ia&olului, care te tra"e spre pieire# Plăcerea este mama

păcatului, iar păcatul este ol!ul mor/ii# Plăcerea hrăne+te &iermele cel &e+nic,care la $nceput $ncântă pe cel care se !esfăteaă, !ar mai pe urmă plăcerile aun"mai amare !ecât fierea# imic altce&a nu stri"ă amânarea oteului !ecât un"ân! ca a- cesta' ZSă !omnească mai $ntâi păcatul $n mine, apoi cân!&a, &a

!omni +i :omnulD Să fac mă!ularele mele arme ale ne!reptă/ii $ntru fără!ele"eapoi, cân!&a, &oi face !in ele +i arme ale !reptă/ii $ntru :umneeu D[# 2ot a+a +i-a a!us ertfele +i Cain cele mai une pentru !esfătarea lui, cele proaste pentru?i!itorul, pentru :umneeu, Cel Ce i le-a !ăruit#

Cân! e+ti puternic să să&âr+e+ti orice faptă, $/i cheltuie+ti tinere/ea $n păcate, iar cân! mă!ularele $/i sunt oosite le oferi lui :umneeu, cân! nu mai sunt une!e nimic, cân! au ne&oie !e o!ihnă, pentru că +i-au pier!ut puterea, !in pricinăcă ătrâne/ea le-a slăit# @a ătrâne/e, castitatea nu mai este castitate, ci

neputin/ă că n-ai putere să te !esfrânei# ortul nu se $ncununeaă# imeneanu-i !rept cân! n-are puterea să mai facă răul# Atâta vreme $ât eşti +n #utere,!tă#âneşte #ă$atul $u a2utrul ra*iunii. irtutea !tă +n aaterea 'e la rău şi +n!ăvârşirea inelui. 4e#utin*a 'e a fa$e răul nu e!te vre'ni$ă #rin ea +n!ăşi ni$i 'e lau'ă, ni$i 'e #e'ea#!ă.

:acă te la+i !e păcate !in pricina &ârstei, atunci lau!a se cu&ine slăiciuniitrupului +i nu /ieD @ău!ăm pe cei care sunt uni !atorită &oin/ei lor +i nu pe cei$mpie!ica/i a să&âr+i răul !intr-o silnicie oarecare# ine are *i-a fi?at htarul

vie*iiC ine *i-a htărât $ă ai !ă a2un&i la a'ân$i ătrâne*i C ine-*i #ate 'a &aran*ie vre'ni$ă 'e $re'in*ă 'e $ele $e vr fi C 4u vezi $ă !unt ră#i*i 'in



via*ă #run$i, $ă !e #ră#ă'e!$ ameni +n #uterea vâr!tei C Via/a nu are untermen mai !inainte hotărât# Pentru ce a+tep/i ca oteul să-/i fie !arul$molnă&irii tale, atunci cân! nu &ei mai putea rosti cu&inte mântuitoare, cân!

poate nici nu &ei a&ea putin/a să mai aui limpe!e, că oala e cuiărită $n capul

tău, cân! nu &ei putea să ri!ici mâinile la cer, să te /ii pe picioare, să$n"enunchei la ru"ăciune, să fii $n&ă/at cum treuie, să te mărturise+ti !upărân!uială, să te une+ti cu :umneeu +i să te lepei !e !u+man

Se poate ca nici să nu po/i urmări cu mintea limpe!e slua oteului, să nu-/imai !ai seama !e cele ce se petrec cu tine, să nu-/i !ai seama !acă ai sim/it harulsau !acă ai primit fără sim/ire cele să&âr+ite# :ar cân! ai primit cu mintealimpe!e harul, atunci ai talantul +i nu pui la $n!oială cele să&âr+ite#

<ă ce a făcut eunuculD 1unucul a "ăsit pe catehet +i n-a !ispre/uit $n&ă/ătura o"atul a poftit pe sărac să se urce $n căru/ă, cel falnic +i mân!ru, pe omulsimplu +i neă"at $n seamă - a fost $n&ă/at 1&an"helia $mpără/iei, a primit $ninimă cre!in/a, !ar n-a amânat pecetea :uhului iar cân! a $ntâlnit apă, a is 'Z4ată apăD[ - cu&ânt i&orât !in o mare ucurie sufletească - 4ată ce căutamD Cemă $mpie!ică să mă ote [#

=n!e &oin/a este "ata, nu este nici o pie!ică# :umneeu, Cel Ce ne cheamă, esteiuitor !e oameni, sluitorul @ui la $n!emână, iar harul !in el+u"# Bună&oin/ă săfie +i nici o pie!ică nu &a mai fiD

=nul sin"ur este cel care pune pie!iciD cela care ne astupă căile mântuirii# Peacela să-l iruim cu priceperea# cela ne face să pre"etăm, noi $nsă să ne sculămla lucruD cela $n+eală inimile noastre cu fă"ă!uin/e !e+arte, noi, $nsă săcunoa+tem "ân!urile luiD are nu ne spune el să facem ai păcatul +i nu necon&in"e să lăsăm pentru mâine fapta ună :e aceea, :omnul, nimicin!sfaturile lui cele &iclene, spune' RA!tăzi 'a$ă ve*i auzi &la!ul %eu . celaspune ' Zstăi pentru mine, mâine pentru :omnulD[# :omnul stri"ă!impotri&ă' RA!tăzi a!$ulta*i &la!ul %eu". =ită-te ine la !u+manD u

$n!răne+te să ne sfătuiască să ne !epărtăm cu totul !e :umneeu - +tie că este"reu cre+tinilor să au!ă acest sfat - ci prin me+te+u"iri $n+elătoare $+i urmăre+tecu plan scopul# Z1ste iscusit $n a face răul[#

Btie că noi oamenii căutăm să trăim timpul de acum *i că orice faptă anoastră o facem pentru acest timp. Acela ne fură prin me*te*ugirile saleziua de astăzi *i ne lasă năde+dile pe ziua de mâine. Apoi, când /ine ziua demâine, /ine iară*i /icleanul 'mpăr%itor al zilelor noastre *i pretinde din noupentru el ziua de astăzi, iar pentru 6omnul pe aceea de mâine. Bi, tot a*a,

prin dorin%a noastră de plăceri, ne fură prezentul *i lasă /iitorul 'n năde+di,făcându&ne să ne pierdem pe nesim%ite /ia%a.



m &ăut o!ată o &iclenie ca aceasta la o pasăre istea/ă# Pentru că puii ei, !in pricina slăiciunii lor, erau o pra!ă u+oară &ânătorilor, se !ă!ea pe sine ca o pra!ă "ata !e prins !ar $n!ată fu"ea !in mâinile &ânătorilor +i făcea $n a+a fel$ncât nici nu putea fi prinsă !e &ânători, !ar nici nu-i făcea să-+i piar!ă nă!e!ea

prin!erii ei, ci /inân!u-i $n !iferite chipuri pe &ânători cu nă!e!ea prin!erii, le!ă!ea prile pui-lor să scape apoi, $n urmă, ura +i ea#

2eme-te să nu pă/e+ti +i tu la fel ca &ânătorii $n nă!e!ea !oân!irii celor nesi"ure, să-/i scape !in mâini cele si"ure# Vino, !ar, la mine D ută-te cu totulla :omnulD :ă-/i numele tău, $nscrie-te $n Biserică sta+ul este numărat $nmatricolele o+tirii atletul, $nscris printre concuren/i, ia parte la $ntreceri omul!e rân!, $nscris printre cetă/eni, este numărat $ntre memrii cetă/ii# 1+ti supustuturor acestor $n!atoriri, ca osta+ al lui 8ristos, ca atlet al unei cre!in/e, cacetă/ean al cerurilor#

În!$rie-te +n a$ea!tă $arte, $a !ă fii !$ri! +n $ea 'e !u!" Înva*ă şi +nva*ă-tevie*uirea evan&heli$ă9 aten*ie 'e!eită $hilr, +nfrânare limii, +nriretru#ului, &ân' !merit, $ură*enie min*ii, !tin&ere mâniei"

Dac" te sileşte cineva s" faci ceva, f" mai mult decât î%i cere&dac" cineva î%i ia ceva, nu te 8udeca cu el&dac" te ur"şte cineva, iubeşte/1&dac" eşti persecutat, rabd"&dac" eşti ulit, roa!"/te pentru ulitori.

Fii mrt #entru #ă$at ră!ti&neşte-te +m#reună $u 6ri!t! mută-*i tată'ra&!tea !#re Dmnul.

cestea, $nsă, sunt ane&oioaseD :ar care faptă !in cele une este u+oară Cine a!oân!it &ictorii !ormin! Care petrecăre/ +i iuitor !e plăceri s-a $mpo!oit cucununile ră!ării imeni n-a luat premiul !acă n-a aler"at# stenelile !auna+tere sla&ei ooselile prileuiesc cununi#

ZPrin multe necauri se cu&ine să intrăm $n ;mpără/ia Cerurilor[ o spun +i eu!ar aceste necauri le prime+te fericirea aceea !in ;mpără/ia Cerurilor, pe cân!ostenelile pentru păcat le a+teaptă !urerea +i triste/ea ia!ului# mul, care

pri&e+te cu !eoseită luare aminte, $+i !ă seama că nici faptele !ia&olului nu sesă&âr+esc fără osteneală !e lucrătorii nele"iuirii# Ce fel sunt su!orile castită/ii:ar cel care trăie+te $n !esfrânare este cu totul nă!u+it, că plăcerea $l tope+te#Slăe+te, oare, $nfrânarea atât !e mult trupul cât $l strică ne$nfrânarea ticăloasă +inestăpânită :a, ane&oioase sunt nop/ile ne!ormite ale celor care pri&e"heaă

$n ru"ăciuni, !ar cu mult mai ane&oioase ale celor care stau !e &e"he pentrusă&âr+irea răută/ilorD Că teama !e a fi prins asupra faptului +i "himpele, care



$nso/e+te tot!eauna plăcerea, alun"ă !esă&âr+it orice lini+te# :ar !acă tot fu"in!!e calea cea strâmtă, care !uce la mântuire, mer"i pe calea cea lar"ă a păcatului,mă tem ca nu cum&a călătorin! pe calea aceasta să nu aun"i până la sfâr+it $ntr-o casă !e oaspe/i pe măsura ei#

:ar &istieria &irtu/ii e "reu !e păitD Pentru asta pri&e"heaă, frateD Da$ă vrei, ai a2utare9 ru&ă$iunea, $are te #ăzeşte na#tea #!tul, $are-*i #ăzeşte $a!a $ântarea 'e #!almi, $are-*i 'e!fătează !ufletul. 5a-le #e a$e!tea +n a2utrul tău " =le !ă !tea 'e ve&he $u tine na#tea, $a !ă #ăzea!$ă 'arele vi!tieriei tale"

Spune-mi, ce-i mai ine' să fim o"a/i +i să ne nelini+tim cu paa o!oarelor sau!intru $nceput să nu a&em ce să păim imeni nu aruncă unătă/ile !e teama

pier!erii lor# Că nimic !in cele omene+ti n-ar mai eista !acă ne-am "ân!i că am putea pier!e !in lucrurile pentru care ne sâr"uim# @ân"ă lucrarea pământului stănero!irea lui lân"ă ne"u/ă-toria pe mare, naufra"iile lân"ă căsătorie, &ă!u&ialân"ă na+terea !e copii, lipsa !e copii# Gi totu+i ne apucăm !e lucru +i $ntemeia/i

pe mai une nă!e!i, lăsăm pe seama lui :umneeu, Cel Care ne rân!uie+te&ia/a, $mplinirea celor ce nă!ă!uim#

2u, cu cu&ântul, ri!ici $n slă&i sfin/enia oteului cu fapta, $nsă, $/i petrecitimpul cu fapte &re!nice !e osân!ă# Vei ca nu cum&a să te căie+ti !e relele talesfaturi, atunci cân! nu-/i &a mai fi !e folos căin/aD /il'a fe$iarelr !ă te+n*ele#-*ea!$ă" A$elea n-au avut unt'elemn +n va!ele lr atun$i au văzut $ăle li#!ea $e le era 'e treuin*ă, $ân' treuia !ă intre la nuntă 'ată $u %irele.

De a$eea, Sfânta S$ri#tură le-a numit neune, #entru $ă $heltuin'u-şi tim#ul !r$it fl!irii unt'elemnului $u umletul #entru &ă!irea unt'elemnului, n-au ă&at 'e !eamă $ă !-au +n'e#ărtat #e ele +n!ele 'e u$uria %irelui.

Să nu !ea :umneeu ca +i tu, amânân! !in an $n an, !in lună $n lună +i !in i $ni !e a-/i lua unt!elemn, hrana luminii, să &ină peste tine iua, pe care n-oa+tep/i, cân! nu &ei mai putea !eloc să-/i prelun"e+ti &ia/a, iua $n care !e ur

$mpreurul tău nu &or fi !ecât nelini+te +i !urere fără mân"âiere, cân!!enă!ă!ui/i &or fi !octorii +i !enă!ă!uite +i ru!ele tale, cân! &ei fi $nău+it!e răsuflare uscată +i "rea +i cân! fierin/eală puternică &a ar!e +i &a topi cele!inăuntrul tău# tunci &ei ofta !in a!âncul inimii, !ar nu &ei "ăsi pe nimeni caresă ia parte la !urerea ta &ei rosti cu&inte slae +i aia auite, !ar nimeni nu te &aaui orice cu&ânt rostit !e tine &a fi neă"at $n seamă, socotit o aiureală# Cine-/i&a !a atunci oteul Cine-+i &a aminti !e tine, care e+ti năucit !e oalăCunoscu/ii &or fi tri+ti, străinii nici nu &or căuta la oala ta, iar prietenul &a

pre"eta să-/i a!ucă aminte !e otearea ta, ca să nu facă tulurare' !acă !octorul

se $n+ală, !acă tu, !in !ra"ostea firească !e &ia/ă, nu /i-ai pier!ut nă!e!ea $n&ia/ă oapte e $n urul tău +i nu-i nimeni care să te aute# Cel care te poate



otea nu-i lân"ă tine# oartea $/i stă aproape, iar cei care o a!uc se "răesc#Cine să te răpească !in mâinile lor :umneeu, Care a fost !ispre/uit 1l, !a te&a aui atunci, că +i tu $l aui acumD ;/i &a mai !a oare ră"a Că ine ai folositră"aul pe care /i l-a !atD

R4imeni !ă nu te +nşele $u vre 'eşarte" Că pe nea+teptate &a &eni peste tine pieirea, iar prăpă!ul se &a năpusti asupra ta ca o furtună# ;n"er $ntunecat &a &enisă te !ucă cu sila +i să târască sufletul tău le"at cu păcatele, $ntors necontenitspre cele !e aici, "emân! fără să poată !a !rumul la stri"ăte, că i s-a luat or"anulcu care plân"ea# , cât !e mult te &ei sfâ+iaD Cât &ei suspinaD ;n a!ar te &ei căi!e sfaturile ce /i le-ai !at, cân! &ei &e!ea &eselia !rep/ilor la strălucita $mpăr/irea !arurilor +i triste/ea păcăto+ilor $n $ntunericul cel mai !in a!ânc# Ce &ei spuneatunci, $n !urerea inimii tale ZVai mie, că n-am aruncat po&ara această "rea a

păcatului, care era atât !e u+or !e !at os, ci am atras asupra mea +irul acestor răută/iD Vai mie, că nu mi-am spălat petele, ci sunt $nfierat cu păcateleD cum a+fi cu $n"eriiD cum m-a+ !esfăta cu unătă/ile cere+tiD , &iclene sfătuiriD :in

pricina unei !esfătări trecătoare a păcatului mă chinui &e+nicD :in pricina plăcerii trupului, sunt !at foculuiD Nu!ecata lui :umneeu e !reaptăD 1ramchemat +i nu ascultamD 1ram $n&ă/at +i nu luam aminteD i se a!uceau mărturii+i râ!eam !e ele D[#

ceste +i astfel !e cu&inte &ei spune, plân"ân!u-te, !acă &ei tot amâna mereu oteul# mule, sau teme-te !e "heenă, sau câ+ti"a $mpără/iaD u !ispre/ui

chemareaD Să nu spui' ZAo"u-te să mă ier/i pentru cutare +i cutare pricinăD[# ici o pricină nu-i $n!estulătoare pentru iertare# ;mi &ine să lăcrime cân! socotcă !ore+ti mai mult faptele ru+inoase !ecât marea sla&ă a lui :umneeu +i fiin!strâns lipit !e păcat !in pricina plăcerii !esfrânării, te !epărtei sin"ur !e

unătă/ile fă"ă!uite, ca să nu &ei unătă/ile 4erusalimului celui ceresc# coloeste mul/imea cea mare a $n"erilor, a!unarea celor $ntâi-născu/i, tronurileapostolilor, scaunele $ntâi-stătătoare ale profe/ilor, sceptrele patriarhilor,cununile mucenicilor, lau!ele !rep/ilor# :ore+te să fii numărat $mpreună cuaceia, oteân!u-te +i sfin/in!u-te potri&it !arului lui 8ristos, că @ui se cu&ine

sla&a +i puterea $n &ecii &ecilor# min#



2milia a :IV&a & =mpotri/a celor care se 'm9ată

Cele &ăute aseară mă $n!eamnă să &oresc, !ar tot ele $mi opresc pornirea +i-mi

slăesc osâr!ia, cân! &ă! că toate ostenelile mele !e mai $nainte au rămas fărăro!# Că +i plu"arul pre"etă să mai semene a !oua oară acelea+i ra!e, !acăsemin/ele aruncate $n ele $ntâia oară nu au răsărit# Cu ce nă!e!i să mai &oresceu astăi, !acă n-am a&ut nici un folos !e pe urma atâtor sfaturi pe care n-am$ncetat a &i le !a mai !e mult, iar $n timpul acestor +apte săptămâni !e post n-am$ncetat a &ă mărturisi, i +i noapte, 1&an"helia harului lui :umneeu , câtenop/i n-a/i pri&e"heat $n a!arD Câte ile n-a/i &enit $n a!ar la isericăD :acă ar fi fost numai $n a!arD Că cel care a propă+it $n fapte une, !ar se $ntoarce apoila oi+nuin/a &eche, nu pier!e numai plata ostenelilor lui, ci este &re!nic !e

pe!eapsă +i mai "rea, că !upă ce a "ustat cu&ântul cel un al lui :umneeu,!upă ce a fost $n&re!nicit !e cunoa+terea tainelor, a tră!at totul, $n+elat !e o

plăcere !e o clipă#

Rel mal !la, !#une Slmn, are #arte 'e milă, 'ar $ei tari $um#lit !e vr $erta # sin"ură seară, un sin"ur atac al !u+manului a !istrus +i a nimicit toatăosteneala aceea# Ce râ&nă, !eci, mai pot a&ea să &ă &oresc acum

+ fi tăcut, o +ti/i prea ine, !acă nu m-a+ fi temut !e pil!a lui 4eremia, carene&rân! să &orească unui popor $n!ărătnic, a pătimit acelea pe care $nsu+i le-a

istorisit ' foc s-a aprins $n măruntaiele lui, l-au părăsit toate puterile +i nu mai putea să sufere#

i+te femei neru+inate, uitân! !e frica !e :umneeu +i !ispre/uin! focul cel&e+nic, $ntr-o i ca asta, cân! $n amintirea $n&ierii :omnului treuia să stea $ncasă +i să se "ân!ească la iua aceea, $n care se &or !eschi!e cerurile, cân!Nu!ecătorul ni se &a arăta !in ceruri, cân! &or fi trâmi/ele lui :umneeu,$n&ierea mor/ilor, !reapta u!ecată +i răsplata fiecăruia !upă fapta lui, !eci $n locsă se "ân!ească la toate acestea, să-+i cură/ească inimile !e "ân!uri &iclene, să-

+i spele cu lacrimi păcatele !e mai $nainte +i să se pre"ătească pentru$ntâmpinarea lui 8ristos $n iua cea mare a arătării @ui, au scuturat u"ul roieilui 8ristos, au aruncat !e pe cap rooa!a unei-cu&iin/e, au !ispre/uit pe:umneeu, au !ispre/uit pe $n"erii @ui, s-au arătat fără !e ru+ine $n fa/a

ăra/ilor, $+i fâlfâiau părul $n &ânt, $+i ri!icau rochiile +i ucau cu picioarele# Cuochi pofticios, cu râs !esfrânat, a/â/au la !ans +i atră"eau spre ele poftele!esfrânate ale celor tineri# u ucat lân"ă isericile mucenicilor !in afară !e ora++i au făcut !in acele sfinte locuri loca+ al neru+inării lor#u pân"ărit &ă!uhul cucântece !e ru+ine, au pân"ărit +i pământul cu necuratele lor picioare, care !u!uia

!e ocurile lor s-au !at $n spectacol $n fa/a mul/imii tinerilor cu a!e&ărat



neru+inate +i ie+ite !in min/i, cu nimic mai preos !e cele mai mari furii aleneuniei#Cum &oi tăcea acestea Cum le &oi plân"e a+a precum merită Vinul ne-a&ătămat aceste sufleteD Vinul, !arul lui :umneeu, !at celor cumpăta/i pentru

mân"âierea slăiciunii lor, a auns acum $n mâinile celor necumpăta/i unealtă !e!esfrâu#

Be/ia, !emon !e ună &oie, ă"at $n suflete !e către plăcere, e/ia mamă a păcatului, &răma+a &irtu/ii, face fricos pe cel &itea, !esfrânat pe cel $nfrânat nu+tie !e !reptate, uci!e chiuin/a# :upă cum apa stin"e focul, tot a+a +i &inulnemăsurat $ntunecă mintea#

Pre"etam să &oresc $mpotri&a e/iei, nu pentru că ar fi un păcat mic sau că ar fi&re!nică !e !ispre/uit, ci pentru că nici un folos n-ar a!uce cu&ântul# :acă celcare se $mată $nneune+te +i se $ntunecă, $n a!ar "răie+te cel ce mustră pe celce nu au!e# ui !ă vre!$ 'e$i C ă$i $el $are are nevie 'e !fat nu au'e $ele$e +i !#un, iar $el +nfrânat şi $um#ătat nu are nevie 'e a2utrul $uvântului,$ă-i li#!it 'e #atima e*iei. e vi fa$e, 'ar, +n fa*a a$e!tra, 'a$ă $uvântul enefl!itr, iar tă$erea #lină 'e #rime2'ieC Să nu mai +n&ri2im alaC Dar

#rime2'ia!ă e!te şi ne+n&ri2irea. Să &răie!$ $eva +m#triva e*ivilr C Dar vre!$ unr ure$hi marte" e vi fa$eC Voi face +i eu ce fac !octorii cân!iucne+te ciuma' pe cei sănăto+i $i feresc !e $molnă&ire cu me!icamente

profilactice, iar !e cei olna&i nici nu se atin"# 2ot a+a +i &ouă cu&ântul meu &ă

&a fi folositor pe umătate' &a păi pe cei nepătima+i, !ar nu &a scăpa, nici nu &a&in!eca pe cei stăpâni/i !e patimă#

/rin $e te 'e!eeşti 'e animale, muleC 4u #rin 'arul ra*iunii, #rimit 'e la <i'itrul tău, #rin $are ai a2un! !tă#ânul şi 'mnul +ntre&ii zi'iriC Cel care prin e/ie se lipse+te pe el !e ra/iune R!-a alăturat 'ita$elr $elr fără 'eminte şi !-a a!emănat lr. :ar, mai ine spus, eu a+ ice că e/i&ii sunt maifără !e minte chiar !ecât !oitoacele# 2oate animalele cu patru picioare, chiar fiarele, au rân!uite pornirile lor spre $mpreunare !ar cei cu sufletul stăpânit !e

e/ie +i cu trupul plin !e fierin/eală nefirească sunt a/â/a/i spre $mpreunărinecurate +i ru+inoase +i spre plăceri $n orice timp +i $n orice ceas# e*ia nu-i iamului numai 2u'e$ata, $i +i !$himă şi !im*urile şi-l fa$e #e el $e !e +matămai rău 'e$ât ri$e 'it$. Care &ită $+i &atămă atâta &e!erea +i auul cum +i le&atămă e/i&ul u-i a+a că nu-+i mai cunosc cunoscu/ii u alear"ă a!eseori lastrăini ca la ni+te prieteni u sar !e multe ori peste umre ca peste ni+te +an/uri+i prăpăstii =rechile lor sunt pline !e sunetele +i "omotele unei mări$n&ălurate li se pare că pământul se ri!ică !rept $naintea lor +i că mun/ii li se$n&ârt $n ur# =neori râ! fără să se poată opri, alteori se ocesc +i plân"

nemân"âia/i# Sunt cân! &itei +i cuteători, cân! frico+i +i sfio+i# Somnul le este"reu, $mpo&ărător +i $nău+itor, cu a!e&ărat $n apropierea mor/ii iar stările !e



&e"he, mai nesim/itoare !ecât &isurile# Vis le este &ia/a n-au căma+ă pe ei, n-aunici ce mânca a !oua i, !ar la e/ie o fac pe $mpăra/ii, pe "eneralii, i!esc ora+e,$mpart ani# Vinul clocote+te $n inima lor +i le umple capul cu astfel !e năluciri+i cu atâta amă"ire# l/i e/i&i ca! $n stări suflete+ti potri&nice' sunt

!enă!ă!ui/i, tri+ti, $n!urera/i, plân"ă re/i, temători +i sperio+i#

cela+i &in !ă na+tere la !iferite stări suflete+ti, !upă felul !iferit al trupului pecei $n care &inul face ca sân"ele să se răspân!ească $n tot trupul +i să le$nflorească oraul, $i face &eseli, prieteno+i +i &oio+i !ar pe cei pe care &inul $iapasă su po&ara lui, strân"ân!u-le +i presân!u-le sân"ele, $i face tri+ti +iamărâ/i# Pentru ce treuie să mai &oresc !e mul/imea celorlalte porniri

pătima+e' caracter nesuferit, pornire spre mânie, plân"erea soartei, iu/ealasufletului, stri"ătul, scan!alul, u+urin/a !e a fi $n+elat, mânia nestăpânită

e$nfrânarea spre plăceri iese !in &in ca !intr-un i&or, iar !esfrânarea mer"emână $n mână cu e/ia +i e mai mică furia animalelor spre $mpreunări !ecât

pornirea pătima+ă a e/i&ilor că animalele cunosc hotarele firii, !ar e/i&ii cautăfemeia $n ărat +i ăratul $n femeie# u-i este u+or cu&ântului să spună toate!esfrânările născute !in e/ie# Vătămările pricinuite !e ciumă ca! cu &remea

peste oameni, că aerul !epune $n trupuri $ncetul cu $ncetul microii ciumei, !ar &ătămările pricinuite !e &in ca! $n!ată peste ei# Be/i&ii $+i pier! sufletul, că semânesc cu toate mur!ăriile, !ar $+i strică +i sănătatea trupului $+i isto&esc trupul+i-l slăăno"esc nu numai !in !orin/a nestăpânită !e plăceri, care $i $mol!esc

spre !esfrâu, !ar $l poartă +i uhăit, fle+căit +i lipsit !e putere# chii e/i&ilor sunt &ine/i fa/a pali!ă, răsuflarea "reoaie +i scurtă lima $mpleticită &orireaneclară picioarele tremurătoare, ca la copiii cei mici scur"eri !in trupuri ca !inni+te trupuri ne$nsufle/ite# Sunt &re!nici !e milă !in pricina e/iei mai &re!nici!e milă !ecât cei cuprin+i !e furtună $n milocul mării, pe care &alurile, ce &inunele !upă altele, $i acoperă +i nu le $n"ă!uie să scape !e furtună# 2ot a+a +isufletele e/i&ilor sunt !use la fun!, cufun!ate $n &in#

:upă cum corăiile surprinse !e furtună +i pe cale să se scufun!e treuie u+urate

prin aruncarea $ncărcăturii lor, tot a+a +i e/i&ii treuie să !ea afară !in ei ceeace-i $n"reuneaă# ia !e se liereaă !e po&ara lor, !acă &arsă +i-+i "olescstomacul# Sunt mai nenoroci/i !ecât naufra"ia/ii# aufra"ia/ii au ca pricină anenorocirii lor &ânturile, marea +i necaurile !in afară, pe cân! e/i&ii atra"asupra lor !e ună &oie furtuna pricinuită !e e/ie# :emoniacul este &re!nic !emilă e/i&ul, $nsă, care suferă ca +i !emoniacul, nu-i &re!nic nici !e milă, că seluptă cu un !emon pe care sin"ur l-a ales#

Be/i&ii $+i fac +i leacuri !e e/ie, nu ca să scape !e patima e/iei, ci ca să poată

ea mai mult# Scurtă le este iua, scurtă +i noaptea, scurte +i nop/ile !e iarnă cât pri&e+te timpul !e ăut# Aăul acesta nu are sfâr+it# Vinul cere mereu mai mult



&in# Be/i&ul nu se mul/ume+te cu cât $i e !e treuin/ă, ci simte ne&oia neapărată!e a ea mai mult le ar!e "âtleul e/i&ilor +i li se măre+te mereu pofta# Gi,socotin! că nu +i-au potolit pofta, pătimesc cu totul altce&a !ecât ce &oiau că totcontinuân! cu cheful nu mai simt nici o plăcere !e pe urma ăuturii# :upă cum

lumina prea mare $ntunecă &e!erile +i !upă cum cei care fac mare "omot, !in pricina "omotului nemăsurat, nu mai pot aui nici ei nimic, tot a+a +i e/i&ii, pier! pe nesim/ite plăcerea !in pricina !ra"ostei prea mare !e plăcere# Vinul li se pare prost +i apos, chiar !e ar fi neamestecat cu apă li se pare că are "ustulseară! al &inului nou, chiar !e-ar fi &echi +i curat !e-ar fi &inul rece ca "hea/a,nu poate să stin"ă flacăra ce-i ar!e pe !inăuntru !in pricina prea multului &in#

Zle cui sunt &aietele le cui "âlce&ile le cui procesele le cui "re/urile +isfeile le cui !roirile a!arnice i cui ochii tuluri u oare ale celor careăo&esc lân"ă &in +i care pân!esc un!e se fac ospe/e[ # Vaietul este un stri"ăt!e ale +i &re!nici !e ale sunt e/i&ii, că Ze/i&ii nu &or mo+teni $mpără/ia lui:umneeu[# âlcea&a se na+te !in pricina tulurării făcute !e &in "ân!urilor#re/urile, !in pricina proastei !i"estii pricinuite !e plăcerea ăutului# Picioarelele sunt le"ate, le"ate le sunt +i mâinile !in pricina &inului auns $n mâini +i $n

picioare# ;nainte !e aceste suferin/e, chiar $n timpul cân! eau, &in peste eisuferin/ele unor oameni cuprin+i !e neunie# Cân! memranele care acoperăcreierul sunt pline !e funin"inea pe care aurii &inului o trimit $n sus, capul ecuprins !e !ureri !e nesuportat nu poate rămâne !rept pe umeri, ci ca!e cân! peunul, cân! pe altul, alunecân! !in "ruma#

Sfeile, !upă spusele Scripturii, sunt &orăriile !e la ospe/e, fără măsură +i cuceartă, !roiri a!arnice sunt pricinuite iuitorilor !e &in, că !in pricina e/ieinu pot să se /ină pe picioare ca! la pământ $n fel +i fel !e chipuri, $ncât trupul

prime+te neapărat a!arnice !roiri#

:ar cine să spună acestea celor cuprin+i !e e/ie :in caua e/iei au capul"reu, picotesc, cască, &ă! $nce/o+at, au "re/uri# :e aceea nici nu au! cân!$n&ă/ătorii le stri"ă !in toate păr/ile ' Zu &ă $măta/i !e &in, $n care este

!esfrânare[ +i iară+i' Ze$nfrânat este &inul +i !e ocară e/ia[# eascult$n! !e ei,cule" roa!ele e/iei# 2rupul le e uhăit, ochii ur!uro+i +i "ura uscată +i aprinsă#:upă cum aliile torentelor !e apă par pline atâta &reme cât cur" pe ele !inmunte +u&oaiele, !ar rămân uscate !upă ce a trecut nă&ala !e ape, tot a+a +i

e/i&ilor, atâta &reme cât "ura le e lac !e &in, este oarecum plină +i u!ă !ar la pu/ină &reme !upă ce trece &inul, se &e!e uscată +i fără umeeală# ura,tot!eauna scăl!ată +i $necată !e mul/imea &inului, $+i pier!e +i umi!itatea care $i!ă &ia/ă#

Care om are o constitu/ie atâta !e tare $ncât să poată /ine piept relelor pricinuite!e e/ie Prin ce miloc s-ar putea ca un trup, $nfierântat necontenit !e &in, !ar



necontenit u!at !e &in, să nu se isto&ească, să nu-+i piar!ă puterea +i să nu se!istru"ă :e aici &in tremurăturile +i olile !uhul este tăiat !e auul &inului,ner&ii $+i pier! tăria lor +i tremur cuprin!e toate mă!ularele trupului# Pentru ceatra"i asupra ta lestemul lui Cain , ca să tremuri +i să te &ânole+ti toată &ia/a

ta Că trupul, !acă nu are spriinul său firesc, treuie neapărat să se &ânolească+i să tremure#

Până cân! &in Până cân! e/ie 1+ti $n prime!ia !e a aun"e mocirlă $n loc !eom, atât !e mult te-ai amestecat cu &inul +i ai putreit $mpreună cu elD :in

pricina e/iei !in fiecare i, pu/i a &in, a &in stricat, că &asele care nu mai pot fi$ntreuin/ate#

Pe ace+tia $i plân"e 4saia' Rai 'e $ei $e !e !$ală 'iminea*a şi umlă 'u#ă!i$heia, 'e $ei $are #etre$ #ână !eara, $ă vinul +i va ar'e #e ei. eau vinul $u$hitare şi $u alăute, 'ar la lu$rurile Dmnului nu $aută şi lu$rurile mâinilr

7ui nu le !$te!$. 1&reii numesc, !e oicei, sichera orice ăutură care $mată#Pe cei care pân!esc, !e cum $ncepe iua, un!e au loc ospe/e, pe cei care stau $n

urul pră&ăliilor cu &in +i a crâ+melor, pe cei care se poftesc unul pe altul la ăutură +i-+i irosesc toată "ria sufletului cu unele ca acestea, pe ace+tia $i plân"e profetul, că nu le mai rămâne !eloc timp pentru $n/ele"erea minunilor lui:umneeu# chii lor nu mai au &reme să pri&ească la cer, să contemplefrumuse/ile lui +i să cercetee or!inea care este $n natură, pentru că !in armonianaturii să $n/elea"ă pe Creator#

:impotri&ă, $n!ată ce se crapă !e iuă, $mpo!oesc sălile !e ospe/e cu feluriteco&oare +i cu fe/e !e mese $nflorate arată !eoseită "riă +i râ&nă $n pre"ătirea

paharelor rân!uiesc &ase, ca să /ină &inul rece, clon!are +i sticle, ca la anchete+i ospe/e pulice# <elurimea &aselor cu &in are scopul !e a-i face să uite că s-ausăturat !e &in, iar schimarea paharelor, $n!emn să ea mai mult# u oameni$nsărcina/i cu aranarea ospă/ului, paharnici-+efi +i oameni care ser&esc la masă#S-a născocit or!ine $n această !eor!ine +i rân!uială $ntr-un lucru lipsit !e oricerân!uială, pentru că, !upă cum autoritatea !emnitarilor cre+te, !acă sunt $nso/i/i

!e suite, tot a+a +i cu e/ia se pun $n slua ei, ca a unei $m-părătese, atâ/iasluitori, ca să-i ascun!ă ru+inea prin "ria mare pe care i-o arată#

;n afară !e acestea, coroane, flori, miruri, parfumuri +i nenumărate petreceri leiau acestor oameni pier!u/i +i mai mult timp# poi, pe măsură ce ăutul se

prelun"e+te, au loc $ntreceri, !ispute, lupte, silin!u-se fiecare să $ntreacă pecelălalt $n e/ie# ritrul lor este !ia&olul, iar premiul &ictoriei, păcatul# Cel caretoarnă $n el mai mult &in, acela $n&in"e pe ceilal/i# Cu a!e&ărat Zsla&a lor stă $nru+inea lor[# Se iau la $ntrecere unii cu al/ii, !ar se pe!epsesc pe ei $n+i+i# Ce

cu&ânt ar putea u"ră&i neru+inarea celor petrecute 2oate sunt pline !enesocotin/ă, toate pline !e !eor!ine' $n&in+ii sunt e/i, $n&in"ătorii e/i, iar



slu"ile râ!# âna nu mai slue+te, "ura nu mai prime+te mâncarea, stomacul plesne+te +i răul nu se potole+te# enorocitul trup, pierân!u-+i puterea safirească, cur"e !in toate păr/ile, că nu mai poate suferi silnicia care i se face !in

pricina prea multului &in#

Pri&eli+te &re!nică !e milă $n ochii cre+tinilor ca un ărat $n floarea &ârstei, cutrupul plin !e putere, !e frunte $n milocul osta+ilor, să fie !us pe ra/e acasă

pentru că nu poate să stea !rept +i nici nu poate să mear"ă pe picioarele lui#Băratul, care se că!ea să fie $nfrico+ător !u+manilor, aun"e !e râsul copiilor !in pia/ă# fost !oorât fără saie, a fost ucis fără să fi a&ut !u+man $n fa/ă#Băratul $narmat, $n cei mai $nfloritori ani ai &ie/ii, auns pra!ă &inului, este "atasă sufere !e la &răma+i tot ce &or aceia# Be/ia, !istru"erea "ân!urilor, isto&ire a

puterii, $mătrânire $nainte !e &reme, moarte $n scurtă &reme# Ce altce&a sunt e/i&ii !ecât ni+te i!oli ai pă"ânilor, că Zochi au, !ar nu &ă! urechi au, !ar nuau![# âinile au amor/it, picioarele au murit#

Cine a uneltit toate acestea Cine este pricinuitorul acestor răută/i Cine a "ătit pentru noi otra&a neuniei i făcut, omule, !in ospă/ câmp !e ătălieD Sco/i petineri !u+i !e mână ca pe ni+te răni/i $n răoiD i ucis cu &in floarea tinere/iiDChemi pe om la ospă/ ca pe un prieten, !ar $l sco/i !in casă mort, că i-ai stins cu&in &ia/a# 4ar cân! oaspe/ii socot că sunt sătui !e &in, atunci $ncep să ea mai!ra&ăn +i eau ca animalele ca !intr-un i&or pre"ătit $n "raă, care are totatâtea teici câ/i oaspe/i sunt# Be/ia se prelun"e+te +i iată că sose+te un tânăr, cu

umerii ine făcu/i nu este $ncă eat a!uce cu sine o sticlă foarte mare cu &in pus la "hea/ă ,!ă la o parte pe paharnic, se a+eaă $n miloc +i $mparte e/i&ilor e/ia cu autorul unor /e&i $nco&oiate# ăstru+nică este măsura aceasta, pusă $nslua nemăsuratei lor pofte !e &in, ca să se !estrăălee to/i la fel, să nu eaunul mai mult !ecât altul# :upă ce s-au $mpăr/it /e&ile +i fiecare a primit /ea&a$nco&oiată $n !reptul lui, eau ca oii, pe nerăsuflate, ca !intr-un ha&u +i sesilesc să su"ă cu "âturile cât le lasă prin /e&ile !e ar"int &asul !e sus cu &in pusla "hea/ă#

=ită-te la nenorocitul tău stomacD Vei cât e !e mare &asul care prime+te ăuturaD re numai mărimea unui paharD u te uita la &asul !in care torni &inul$n pahare, ca să-l "ole+ti o!ată, ci la stomacul tău, că e plin !emultD :e aceea,Z&ai !e cei ce se scoală !iminea/a +i umlă !upă sicheră, !e cei care petrec pânăseara +i-+i cheltuiesc toată iua $n e/ie nu mai au timp să caute la lucrurile:omnului +i lucrurile mâinilor @ui nu le socotesc# Vinul $i ar!e pe ei[ căfierin/eala &inului, aunsă $n trup, este scânteie pentru să"e/ile cele $nfocate ale&răma+ului# Vinul $neacă ra/iunea +i mintea +i, ca un roi !e aline, a/â/ă patimile+i plăcerile# Care trăsură, fără &iitiu, trasă !e mâni este purtată cu atâta

neorân!uială Care coraie, lipsită !e cârmaci +i purtată la $ntâmplare !e &aluri,nu este mai $n mare si"uran/ă !ecât un e/i&



:atorită unor răută/i ca acestea, ăra/ii la un loc cu femeile se $ncin" la oc uniilân"ă al/ii $+i !au sufletele lor !emonului iuitor !e &in +i se rănesc unii pe al/iicu să"e/ile patimilor# Aâsete +i la unii +i la al/ii cântece !e ru+ine, mi+cări

!e+an/ate, a/â/ătoare !e !esfrâu#

Spune-mi' râi +i te !esfătei cu !esfătare neru+inată, tu care ar treui sălăcrimei +i să suspini pentru cele să&âr+ite până acum Cân/i cântece !e ru+ine,alun"ân! psalmii +i imnele pe care le-ai $n&ă/atD i+ti picioarele, sari ca un ie+it!in min/i +i !ansei !ansuri ce nu treuie !ansate, tu, care treuie să-/i $nco&oi"enunchii la ru"ăciune Pe cine să plân" Pe fetele care nu +tiu !e nuntă sau pecele care au luat u"ul căsniciei Cele !intâi s-au $ntors !e la astfel !e petrecericu fecioria pier!ută, iar celelalte n-au mai a!us so/ilor cură/ia trupurilor lor#Chiar !acă unele au $nlăturat păcatul !in trup, au primit totu+i ne"re+itstricăciunea $n suflet# cela+i lucru am să-l spun +i !espre ăra/i# u &ăut rău,au fost &ău/i rău, că Zcel care se uită la femeie spre a o pofti pe ea a +i făcut!esfrânare[# :acă $ntâlnirile $ntâmplătoare au atâta prime!ie pentru cei care seuită cu curioitate, apoi $ntâlnirile puse la cale !e mai $nainte, spre a &e!eafemei, care aun" neru+inate !in pricina e/iei, care fac fel !e fel !e mi+cări ca săa/â/e pe pri&itori, care cântă cântece !e ru+ine, $n stare ca numai auite să $nfi"ă$n cei ne$nfrica/i ol!ul plăcerii, ce &or spune sau cum se &or apăra cei care aucules un roi !e păcate !in nenumărate spectacole ca acestea are nu cum&a

pentru asta au pri&it, ca să li se !e+tepte poftele :eci, potri&it hotărârii !e

ne$nlăturat a :omnului, sunt &ino&a/i !e păcatul preacur&iei#

Cum &ă &a primi pranicul Ausaliilor, cân! a/i pân"ărit $n acest chip Pa+teleAusaliile sunt prănuirea &enirii &ăute +i +tiute !e to/i a :uhului Sfânt# 2u, $nsă,luân!-o $nainte, te-ai făcut loca+ al !uhului celui potri&nic +i ai auns templu ali!olilor $n loc să aun"i templu al lui :umneeu prin sălă+luirea $n tine a:uhului celui Sfânt # i atras asupra ta lestemul profetului, care, !in partea lui:umneeu, spune ' ZVoi preface sărătorile &oastre $n plân"ere[# Cum &e/icon!uce pe slu"ile &oastre, cân! &oi slui/i ca ni+te roi unor pofte ru+inoase +i

&ătămătoare Cum &e/i $n!ruma pe copii, cân! &oi !uce/i &ia/ă !eor!onată +inu /ine/i seamă !e nici o $n!rumare

Ce să fac Să &ă las numai cu cele spuse până acum ă tem, $nsă ca nu cum&acel nesupus să aun"ă mai neru+inat, iar cel care s-a căit să nu fie !oorât !e maimultă $ntristare # Că Ztămă!uirea, spune Scriptura, pune capăt la păcate mari[#

Postul să tămă!uiască e/iaD Psalmii, cântecele ru+inoaseD @acrima să fie leaculrâsului# ;n loc !e !ans, să se $nco&oaie "enunchiulD ;n loc !e ătutul !in palme,

să se lo&ească pieptulD ;n locul po!oaei hainelor, smereniaD :ar, peste toate,milostenia să te răscumpere !e păcat #



ZAăscumpărarea ăratului este o"ă/ia lui[ # <ă-/i to&ară+i ai ru"ăciunii tale pemul/i !in oropsi/ii soartei +i &a fi alun"at !e la tine orice "ân! !e !esfrânareDCân! poporul israilitean s-a a+eat să mănânce +i să ea +i s-a sculat să oace -

ocul lor era $nchinare la i!oli - atunci le&i/ii +i-au $narmat mâinile $mpotri&afra/ilor lor +i +i-au sfin/it mâinile pentru preo/ie# +a!ar, &ă poruncesc &ouă, care&ă teme/i !e :umneeu, to/i câ/i &-a/i $ntristat acum !in pricina necu&iin/ei celor osân!i/i' :acă-i &e/i &e!ea că se pocăiesc !e neunia faptelor să&âr+ite, a&e/imilă !e ei ca !e mă!ularele &oastre olna&e !ar !acă $i &e/i &e!ea că seorănicesc +i !ispre/uiesc $ntristarea &oastră, Rieşi*i 'in mi2l$ul lr, 'e!ei*i-vă 'e ei şi nu vă atin&e*i 'e $el ne$urat , ca a+a ei să se ru+inee +i să-+irecunoască păcatul lor, iar &oi să primi/i răsplata elului lui <inees, prin !reapta

u!ecată a lui :umneeu +i ântuitorul nostru 4isus 8ristos, Căruia sla&a +i puterea $n &ecii &ecilor# min#



2milia a :V&a & 6espre credin%ă

1&la&ios lucru +i fără !e sa/iu este pentru un suflet iuitor !e :umneeu să-+i

a!ucă aminte necontenit !e :umneeu, !ar $n!răne/ lucru este a &ori !e cele!espre :umneeu, pentru că mintea nu se poate urca până la măsura &re!niciei@ui, iar cu&ântul, la rân!ul său eprimă sla cele pe care mintea le concepe#:acă !eci, mintea noastră este mai preos !e $n/ele"erea măre/iei lui :umneeu,iar cu&ântul este mai preos +i !ecât mintea, nu este, oare, neapărată treuin/ă !etăcere, ca nu cum&a prin slăiciunea cu&intelor să punem $n prime!ie minunea&oririi !espre :umneeu

:orin/a !e a slă&i pe :umneeu este $nsămân/ată $n chip firesc $n to/i cei$nestra/i cu !arul &oririi, !ar to/i sunt la fel !e neputincio+i a &ori !upă&re!nicie !espre :umneeu# În râvna #entru evlavie ne 'e!eim unul 'ealtul, 'ar nimeni nu-i aşa 'e rit $a !ă !e +nşele #e el +n!uşi atât 'e mult,+n$ât !ă $n!i'ere $ă !-a ur$at #e $el mai +nalt #i!$ al +n*ele&erii lui

Dumnezeu, $i $u $ât va #ărea $ă #r#ăşeşte +n $unaşterea lui Dumnezeu, $uatât mai mult va !im*i ne#utin*a lui. ceasta a sim/it-o &raam, aceasta asim/it-o oise# Cân! au putut să &a!ă pe :umneeu, atât cât e cu putin/ă unuiom să-@ &a!ă, mai ales atunci s-au socotit pe ei $n+i+i o nimica# &raam s-anumit pământ +i cenu+ă, iar oise a spus că este sla la "las +i ăa&nic lalimă, că &e!ea slăiciunea limii lui, care nu putea slui măre/iei celor "ân!ite

!e mintea sa#

2otu+i, pentru că urechile &oastre s-au !eschis acum pentru auirea &oririi!espre :umneeu, iar Biserica nu-i sătulă nicio!ată !e astfel !e auiri,a!e&erin! cu&ântul 1clesiastului, că Znu se satură urechea !e a aui[ este !eneapărată treuin/ă să "răiască !upă putere# Voi &ori, !ar !espre :umneeu nuatât cât este +i ce este :umneeu, ci cât ne este nouă cu putin/ă# u renun/ăm săne uităm la cer +i să-l pri&im atâta cât putem, !e+i mu putem străate cu ochiilocul cuprins $ntre pământ +i cerD 2ot a+a +i acum, prin slae cu&inte să $mplinim

cre!in/a, iar $n tot cu&ântul nostru să lăsăm să iruiască măre/ia firii!umneeie+ti# Că nici limile $n"erilor, oricum ar fi ele, nici ale arhan"helilor,unite cu toată firea cea cu&ântătoare, nu o &or putea aun"e !ecât $n mică parte,necum s-o e"alee $ntru totul#

5ar tu, 'a$ă vrei !ă vreşti !au !ă auzi $eva 'e!#re Dumnezeu, #ără!eştetru#ul, #ără!eşte !im*urile tru#eşti, la!ă #ământul, la!ă marea, la!ă +n urmata văz'uhul, nu mai *ine !eama 'e antim#uri şi 'e una +nt$mire avremurilr şi ni$i 'e #'aele #ământului, +nal*ă-te mai #re!u! 'e re&iunile

văz'uhului, tre$i 'in$l 'e !tele, 'e minună*ia lr, 'in$l 'e fruma!a lr #'aă, 'in$l 'e măre*ia lr, 'e fl!ul ferit 'e ele +ntre&ului univer!,



'in$l 'e una lr rân'uială, 'in$l 'e !trălu$irea lr, 'in$l 'e #zi*ialr, 'e miş$area lr, 'e ra#rtul +n $are !e &ă!e!$ unele $u altele şi 'e'e#ărtarea unra 'e altele. Du#ă $e ai !trăătut $u mintea +ntre& univer!ul,'u#ă $e ai 'e#ăşit $erul şi ai a2un! mai #re!u! 'e el, #riveşte $u mintea numai

frumu!e*ile $ele 'e a$l, ştirile $ereşti, $rurile +n&erilr, 're&ătriilearhan&helilr, !lava 'mniilr, l$urile +ntâi-!tătătare ale trnurilr, #riveşte #uterile, +n$e#ătriile, !tă#âniile.

Du#ă $e ai !trăătut +ntre& univer!ul, 'u#ă $e te-ai ur$at $u &ân'ul mai #re!u! 'e tată zi'irea şi *i-ai +năl*at mintea 'in$l 'e tate a$e!tea,$ntem#lă firea 'umnezeia!$ă, i'enti$ă $u !ine +n!ăşi, ne!trămutată,ne!$himată, im#a!iilă, !im#lă, ne$m#u!ă, ne+m#ăr*ită, luminănea#r#iată , #utere ne!#u!ă, măre*ie fără 'e htar, !lavă $u ritare!trălu$ire, unătate 'rită, frumu!e*e nemeşteşu&ită, $are $#leşeşte !ufletul inun'at 'e ea, 'ar $u ne#utin*ă 'e arătat 'u#ă vre'ni$ie #rin $uvânt.A$le!te Tatăl şi Fiul şi Sfântul Duh, firea ne$reată, vre'ni$ia 'e !tă#ân,unătatea firea!$ă.

2atăl, principiul tuturora, caua eisten/ei eisten/elor, ră!ăcina a tot ce este &iu#:in 1l a ie+it i&orul &ie/ii, $n/elepciunea, puterea, chipul $ntru totul asemeneane&ăutului :umneeu, <iul născut !in 2atăl, Cu&ântul cel &iu, Care este:umneeu +i este la :umneeu +i nu a!us la eisten/ă eistân! mai $nainte !eto/i &ecii +i nu !oân!it $n urmă <iu, nu posesiune <ăcător, nu făptură ?i!itor,

nu i!ire este tot ceea ce este 2atăl#

m spus' <iu +i 2ată# Păstreaă-mi aceste $nsu+iriD Aămânân!, !eci <iu prinmo!ul eisten/ei, este totu+i tot ce este 2atăl, potri&it cu&intelor :omnului, Carespune' RTate $âte are Tatăl ale %ele !unt . =n portret, $ntr-a!e&ăr, treuie săaiă toate câte se "ăsesc $n ori"inalul său# RAm văzut, !#une evan&heli!tul,!lava 7ui, !lavă $a a nuia 4ă!$ut 'in Tatăl a!ică minunile făcute !e 1l nu i-au fost !ate prin !ar +i prin har, ci <iul are &re!nicia :umneeirii părinte+ti petemeiul comuniunii !e fire# primi este caracteristic celui creat a a&ea prin fire

este propriu celui născut# Ca <iu are $n chip firesc cele pe care le are 2atăl ca=nic-ăscut, le are pe toate a!unate $n 1l $nsu+i, fără să le $mpartă cu altul# :inaceastă numire !e <iu am fost $n&ă/a/i că 1l participă la firea 2atălui# -a fostcreat la porunca 2atălui, ci străluce+te ne!espăr/it !in fiin/a 2atălui, unit !in&e+nicie cu 2atăl, e"al $n unătate, e"al $n putere, părta+ sla&ei# Ce este 1laltce&a !ecât pecete +i chip, care arată $n 1l ;nsu+i $n $ntre"ime pe 2atăl

4ar toate tetele care-/i &oresc !e firea @ui trupească, cu care a lucrat mântuireaoamenilor, pe care ne-a arătat-o prin &enirea @ui $n trup, $n care 1l spune că a

fost trimis, că nu poate să facă !e la 1l nimic, că a primit poruncă +i alteleasemenea, să nu-/i !ea pricini să mic+orei :umneeirea =nuia-ăscut#



Po"orământul <iului la slăiciunea firii tale omene+ti nu-/i !ă !reptul sămic+orei &re!nicia Celui puternic, ci $n/ele"e firea @ui a+a cum se cu&ine unui:umneeu, iar cu&intele pline !e smerenie, spuse !espre 1l, interpreteaă-lea&ân! $n &e!ere $ntruparea Sa pentru mântuirea oamenilor# :acă a+ &rea să

&oresc acum cu !e-amănumtul !e lucrul acesta, a+ putea a!uce, uitân! !e mine$nsumi, o mul/ime nesfâr+ită !e !o&ei#

:ar să ne $ntoarcem la suiectul nostru D %intea, $are a reuşit !ăV!e $ură*ea!$ă'e #atimile $ele materiale, $are a #utut !ă #ără!ea!$ă tată zi'irea+n*ele&ătare şi $a un #eşte, !ă ia!ă 'in a'ân$ şi !ă +nate la !u#rafa*a a#ei,a2un&e +n re&iunea $urată a $rea*iei şi ve'e #e Duhul $el Sfânt a$l un'ee!te Fiul şi un'e e!te Tatăl, +n unire $u =i +ntr- !in&ură fiin*ă şi +ntr-!in&ură fire, avân' #e tate9 unătatea, 're#tatea, !fin*enia, via*a.

Scriptura spune ' Z:uhul 2ău cel un[ +i iară+i' Z:uh !rept[ +i iară+i' Z:uhulcel Sfânt[ iar apostolul spune' Z@e"ea :uhului &ie/ii[ # ici una !in aceste$nsu+iri nu este !oân!ită $n urmă +i nici a!ău"ată mai târiu, ci !upă cumcăl!ura este ne!espăr/ită !e foc +i strălucirea !e lumină, tot a+a este ne!espăr/ită+i !e :uhul' sfin/irea, &ia/a, unătatea +i !reptatea# +a!ar :uhul este acolo -acolo $n fericită <ire - nu numărat ca o multiplicitate, ci contemplat $n 2reime

propo&ă!uit ca o unitate, nu $n/eles ca o ceată# Că !upă cum 2atăl este unul +i<iul este unul, tot a+a unul este +i Sfântul :uh# :uhurile sluitoare, $nsă suntmul/imi nenumărate $n fiecare ceată $n"erească# u căuta, !eci $n crea/ie pe

:uhul Sfânt, Care este mai presus !e crea/ieD u po"or$ pe Cel Care sfin/e+te $nrân!ul celor sfin/i/iD :uhul Sfânt umple pe $n"eri, umple pe arhan"heli, sfin/e+te

pe puteri, $nsufle/e+te totul# :uhul Sfânt se $mparte $n toată crea/ia, este$mpărtă+it $n chip !iferit !e fiecare !in cele create, !ar cu toate acestea :uhul nueste mic+orat !e cei care participă la 1l# :ă tuturor harul @ui nu se termină, !e+ieste $mpăr/it celor care participă la 1l, iar cei care $l primesc sunt plini !e :uhul,iar :uhul Sfânt rămâne ne$mpu/inat#

:upă cum soarele nu este mic+orat $ntru nimica !e cei care participă la lumina +i

căl!ura sa, !e+i ilumineaă corpurile +i este $mpăr/it $n felurite chipuri !ecorpuri, tot a+a +i :uhul rămâne nemic+orat +i ne$mpăr/it, cu toate că !ă tuturoraharul Său# @umineaă pe to/i pentru a $n/ele"e pe :umneeu, insuflă pe profe/i,$n/elep/e+te pe le"iuitori, sfin/e+te pe preo/i, $ntăre+te pe $mpăra/i, !esă&âr+e+te

pe !rep/i, umple !e cinste pe cei cura/i suflete+te +i trupe+te, !ă haruriletămă!uirilor, $n&ie pe mor/i, !elea"ă pe cei le"a/i, $nfiaă pe cei străini# cesteale lucreaă prin na+terea !e sus#

:acă ia un &ame+ care cre!e, $l face e&an"helist, !acă se po"oară peste un

pescar, face !in el un teolo" !acă "ăse+te un pri"onitor, care se pocăie+te, $lface apostol al neamurilor, pre!icator al cre!in/ei, &as al ale"erii#



Prin :uhul Sfânt cei slai aun" puternici, cei săraci se $mo"ă/esc, oameniisimpli la cu&ânt sunt mai $n/elep/i !ecât $n/elep/ii# Pa&el era sla, !ar prin&enirea :uhului, +ter"arele trupului lui &in!ecau pe cei care le primeau# Gi Petru

a&ea un trup plin !e slăiciune, !ar prin harul :uhului, care sălă+luia $n el,umra făcută !e trupul lui alun"a olile celor suferini #

Săraci erau Petru +i 4oan, că nu a&eau nici ar"int, nici aur , !ar !ăruiau sănătate,mai !e pre/ !ecât mult aur olo"ul primise aur !e la mul/i, !ar continua săcer+ească, !e la Petru a primit harul +i a $ncetat cu cer+itul, a sărit ca ocăprioară, lău!ân! pe :umneeu# 4oan nu cuno+tea $n/elepciunea lumii, !ar rostea cu puterea :uhului, cu&inte cu care nu se poate compara nici o$n/elepciune#

Sfântul Duh e!te +n $er şi um#le #ământul, e!te 'e fa*ă #retutin'enea şi nu-i măr&init 'e nimi$. În fie$are l$uieşte +n +ntre&ime şi e!te +n +ntre&ime $u

Dumnezeu. u a!ministreaă !arurile ca un sluitor, ci $mparte harurile ca unstăpân# RÎm#ăr*eşte, !#une a#!tlul, +n 'e!ei fie$ăruia, 'u#ă $um vieşte .1ste trimis ca a!ministrator al harurilor, !ar lucreaă cu propria @ui putere#

Să ne ru"ăm ca :uhul să locuiască $n sufletele noastre +i să nu ne părăseascănici o clipă, cu harul :omnului nostru 4isus 8ristos, Căruia sla&a +i puterea $n&ecii &ecilor# min#



2milia a :VI&a & 5a cu/intele8 5a 'nceput era Cu/ântul7

rice cu&ânt al 1&an"heliei este mai !e pre/ !ecât toate celelalte $n&ă/ături ale:uhului, pentru că $n acelea ne-a &orit :omnul prin roii Săi, prin profe/i, pecân! $n 1&an"helii ne-a &orit $nsu+i Stăpânul#

:ar, !intre e&an"heli+ti, cel care are cele mai sulime cu&inte ale pre!icăriie&an"helice, care a rostit cu&inte mai presus !e au, ce !epă+esc orice putere !e$n/ele"ere, este 4oan, fiul tunetului# ;nceputul 1&an"heliei lui l-am auit citita!ineaori' R7a +n$e#ut era uvântul şi uvântul era la Dumnezeu şi

Dumnezeu era uvântul.

Cunosc pe mul/i, străini !e cu&ântul a!e&ărului, care se lau!ă cu $n/elepciunealor lumească +i care nu numai că au a!mirat cu&intele acestea ele la $nceputul1&an"heliei lui 4oan, !ar au $n!rănit să le intro!ucă $n scrierile lor# :ia&oluleste un tâlhar +i a !estăinuit $n&ă/ăturile noastre ucenicilor lui# :acă, !eci$n/elepciunea lumească a a!mirat atât !e mult puterea acestor cu&inte, ce &om

pă/i noi, ucenicii :uhului, !acă le ascultăm fără să le !ăm aten/ie +i le socotimcă au mică putere $n ele Dar e!te are $ineva atât 'e ne!im*itr, +n$ât !ă nurămână +nmărmurit 'e uimire +n fa*a unei a!tfel 'e frumu!e*i 'e &ân'ire şi +n

fa*a unei a'ân$imi atât 'e nea2un!e 'e +nvă*ături şi !ă nu 'rea!$ă+n*ele&erea lr a'evărată C u este "reu să a!miri ce e frumos, !ar e "reu +i cuane&oie !e auns să $n/ele"i eact cele a!mirate# u-i nimeni care să nu preamărească soarele !e pe cer, să nu-i a!mire măre/ia lui, frumuse/ea lui, simetriaraelor sale +i lumina lui strălucitoare !ar !acă s-ar ami/iona să-+i a/intească

pri&irile ochilor lui pe !iscul soarelui, nu numai că nu &a mai putea &e!eafrumuse/ea a!mirată, !ar $+i &a pier!e +i &e!erea# i se pare că tot a+a &a pă/i +imintea care se ami/ioneaă să cercetee eact cu&intele' Z@a $nceput eraCu&ântul[#

ine va +n*ele&e 'u#ă $um !e $uvine $ele $u #rivire Rla +n$e#ut C e $uvinte!ă !e &ă!ea!$ă !#re a fi +n !tare !ă +nfă*işeze $eea $e !e &ân'eşte #rin a$e!te$uvinte C 4oan 1&an"helistul, cân! a &oit să ne pre!ea $n&ă/ătura !espre <iul lui:umneeu, n-a pus alt $nceput 1&an"heliei sale !ecât $nceputul Căr/ii <aceriilumii# Că :uhul cel Sfânt cuno+tea pe cei care a&eau să atace sla&a =nuia-

ăscut +tia mai !inainte pe cei care a&eau să ne $nfă/i+ee $n&ă/ături false +i&iclene, născocite spre pier!erea ascultătorilor lor, spunân! !e pil!ă' Z:acă afost născut, nu eista $nainte !e na+tere[ +i' Zu eista $nainte !e a se na+te[ +i'ZGi-a primit ipostaa !in cele ce nu eistă[# Cu&inte ca acestea rostesc limile

care, prin cu&inte $n+elătoare, sunt mai ascu/ite !ecât orice saie cu !ouă tăi+uri#:ar, pentru ca nimeni să nu poată "răi a+a, :uhul cel Sfânt a luat-o $nainte prin







4a, a+a!ar, !in termenul ZCu&ânt[ atât cât este e&la&ios pentru teolo"ia =nuia- ăscut +i lasă la o parte +i treci cu toată !iăcia peste tot ce &ei "ăsi că estenea!e&ărat +i nepotri&it#

R7a +n$e#ut era uvântul. :acă e&an"helistul 4oan ar fi spus ' Z@a $nceput era<iul[, ar fi intro!us o!ată cu numirea !e <iu +i i!eea !e suferin/ă, pentru că lanoi oamenii tot ce se na+te se na+te $n timp +i se na+te $n urma unei suferin/e !eaceea 4oan, luân!-o $nainte, a spus ZCu&ânt[, $n!reptân! mai !inainte părerilenepotri&ite, ca să-/i păstrei nerănit sufletul#

Ri uvântul era la Dumnezeu. 4ară+i Zera[, pentru cei care hulesc, care spuncă Znu era[# n'e era Ruvântul C u era $ntr-un loc, că ceea ce estenecuprins nu poate fi cuprins !e loc# Dar un'e era C Z@a :umneeu[ D ici2atăl nu este $ntr-un loc +i nici <iul $ntr-un spa/iu oarecare +i nici nu poate fi$n/eles ca fiin! cuprins !e loc' 2atăl este infinit, infinit este +i <iul# 2ot ce-ai"ân!i +i oriun!e te-ai !uce cu !uhul &ei "ăsi că totul este plin !e :umneeu +i

pretutin!eni &ei "ăsi alături +i ipostaa <iului#

ZGi Cu&ântul era la :umneeu[# inuneaă-te !e preciiunea fiecărui cu&ântD -a spus' Z;n :umneeu era Cu&ântul[, ci' Z4a :umneeu[, ca să arate!eoseirea ipostaei# -a spus ' Z$n :umneeu[, ca să nu !ea prile să seconfun!e ipostaa# Aea este +i hula acelora care caută să amestece pe toate, care

spun că 2atăl +i <iul +i Sfântul :uh sunt o sin"ură persoană +i că ar fi numainume !iferite !ate uneia +i aceleia+i fiin/e# Aea +i nu mai pu/in !e e&itat este +inecre!in/a acelora care hulesc, spunân! că <iul lui :umneeu nu este asemenea,!upă fiin/ă lui :umneeu +i 2atălui#

ZGi Cu&ântul era la :umneeu[# 1&an"helistul, !upă ce a folosit termenulZCu&ânt[ ca să ne $nfă/i+ee impasiilitatea na+terii Sale, $n!ată a $n!epărtat +itoate celelalte sensuri "re+ite, care s-ar fi putut !a termenului Cu&ânt# Gi răpin!orice putin/ă !e !efăimare a hulitorilor, care ar $ntrea' ZCe este Cu&ântul [,

e&an"helistul a răspuns ' ZGi :umneeu era Cu&ântul[# u-mi &ori cumăiestrie !espre unele sensuri ale termenului cu&ânt +i nici nu atriui &reo hulă$n&ă/ăturii :uhului !in pricina relei tale +tiin/e# i hotărâreaD Supune-te:omnuluiD

Bi 6umnezeu era Cu/ântul. Acesta era la 'nceput la 6umnezeu7 # 4ară+ieste recapitulată $n câte&a cu&inte toată teolo"ia pe care ne-a pre!at-oe&an"helistul !espre =nul-ăscut#

ine e!te RA$e!ta C Zcesta[ este Cu&ântul, :umneeu# :upă ce e&an"helistul/i-a lămurit termenul !e ZCu&ânt[, !upă ce prin !octrina epusă /i-a $ntipărit



oarecum $n sufletul tău $n&ă/ături, pe care nu le +tiai +i !upă ce a făcut sălocuiască $n inima ta Cu&ântul, 8ristos, a spus' Zcesta[#

e fel e!te RA$e!ta C u te uita $n afară cân! cau/i pe Cel arătat prin acest

pronume !emonstrati&, ci intră $n ascuni+ul sufletului tău +i cunoa+te pe Cel!espre Care ai fost $n&ă/at că era :umneeu Zla $nceput[, că a ie+it ca @o"os,că Zera la :umneeu[ +i minunân!u-te +i $nchinân!u-te Stăpânului tău, Careeste statornicit $n tine prin $n&ă/ătură, cunoa+te că Zcesta era la $nceput[, a!icăera tot!eauna la :umneeu, 2atăl Său#

Păstra/i-mi aceste pu/ine cu&inte, $ntipărin!u-le ca pe o pecete $n mintea &oastrăDceste cu&inte &or fi un i! !e nesfărâmat $n fa/a asalturilor !u+manilor acestecu&inte sunt o pa&ăă mântuitoare pentru suflete $mpotri&a celor care le atacă#:acă &ine cine&a +i-/i spune' Zu era, !e &reme ce s-a născutD Că !acă era, cums-a născut[, $n!epărteaă această hulă $mpotri&a sla&ei =nuia-ăscut, ca pe uncu&ânt al !emonilor# 2u, $nsă, $ntoarce-te +i &ino la cu&intele 1&an"heliei' R7a+n$e#ut era uvântul şi uvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu erauvântul. A$e!ta era la +n$e#ut la Dumnezeu. Spune pe Zera[ !e patru ori +i&ei spulera cu&ântul lor Znu era[# Să rămână ne!runcinate aceste temelii alecre!in/eiD Vom clă!i, cu autorul lui :umneeu pe temelia lor +i cealaltă$n&ă/ătură a noastră#

:ar nu-i cu putin/ă să &ă &oresc $ntr-o sin"ură cu&ântare !espre toate, ca nu

cum&a printr-o cu&ântare prea lun"ă să fac fără !e folos $n&ă/ăturile strânse !e&oi cu atâta sâr"uin/ă# intea nu-i $n stare să cuprin!ă !intr-o!ată pe toate, &a

pă/i ca +i un stomac, care nu poate mistui mâncărurile !in el !in pricină că amâncat prea mult# :oresc ca mâncarea să &ă fie plăcută, iar mistuirea,folositoare# Sunt tot!eauna "ata spre sluirea celorlalte $n&ă/ături, $n 8ristos 4isus:omnul nostru, Căruia sla&a +i puterea $n &ecii &ecilor# min#



2milia a :VII&a & 5a mucenicul Varlaam

ai !emult moartea sfin/ilor era cinstită cu plânsete +i lacrimi# 4osif a plâns cuamar moartea lui 4aco& nu pu/in au elit iu!eii +i să&âr+irea lui oise cu multe

lacrimi au cinstit iu!eii +i moartea lui Samuil# cum $nsă, la să&âr+irea sfin/ilor, prănuim că !upă răsti"nirea :omnului s-a schimat firea celor pline !e$ntristare# u mai $nso/im cu plânsete moartea sfin/ilor, ci la mormintele lor $i

prănuim cu !umneeie+ti cântări că somn este moartea sfin/ilor, !ar mai inespus, călătorie spre o &ia/ă mai ună# De a$eea !ăltau 'e u$urie mu$eni$ii u$işi, $ă 'rul lr 'u#ă via*ă mai feri$ită fă$ea !ă #iară amara 'urere au$i'erii. %u$eni$ul nu ve'ea #rime2'iile, $i $ununiile nu tremura +n fa*alviturilr, $i număra re$m#en!ele nu !e uita la $ălăii $are +l $hinuiau ai$i

2! #e #ământ, $i ve'ea $u mintea #e +n&eri, $are-1 a#lau'au !u! , nu !e uitala vremelni$ia $hinurilr, $i la veşni$ia ră!#lă*ilr. Strălu$ită arvună $ule& mu$eni$ii şi 'e la ni, a$um, $ă !unt !lăvi*i 'e t*i $u !tri&ăte 'umnezeieşti 'eu$urie, iar 'in mrmintele lr #rin' +n mre2ele lr nenumărate ##are.

ceasta este fapta să&âr+ită !e &iteaul Varlaam astăi# sunat trâmi/a !erăoi a mucenicului +i a a!unat, !upă cum &e!e/i, pe osta+ii unei cre!in/e#tletul lui 8ristos, care ace $n mormânt, a fost &estit !e crainic +i a $nsufle/it

pri&eli+tea Bisericii# Gi precum Stăpânul spunea cre!incio+ilor ' Rel $are $re'e+n %ine $hiar 'e va muri, va trăi +i &iteaul Varlaam a murit, !ar strân"e $n

urul lui mari mul/imi !e oameni s-a prefăcut $n /ărână $n mormânt, !ar cheamă

la ospă/#

cum este timpul ca +i noi să stri"ăm' Z=n!e este, $n/eleptul, un!e estecărturarul, un!e este $ntreătorul &eacului acestuia [# m !e la /ară eraneiruitul !ascăl al cre!in/ei, prănuit !e noi astăi tiranul l-a atras ca pe un&ânat u+or !e prins, !ar sin"ur a cunoscut că are $n fa/ă un osta+ !e ne$n&ins,râ!ea !e el, pentru că &orea /ărăne+te !ar s-a cutremurat cân! a &ăut că"răie+te, cu putere !e tânăr, cu&inte $n"ere+ti# u a&ea suflet !e /ăran, cum $i eralima +i nici nu-+i pocea "ân!irea o!ată cu cu&intele, ci era un al !oilea Pa&el,

spunân! ca +i Pa&el ' ZChiar !acă sunt simplu la cu&ânt, !ar nu +i cu +tiin/a[#

Călăii au oosit ătân!u-%, !ar mucenicul era mai puternic !ecât ei mâinilecelor ce-% scrielau au amor/it, !ar cu"etul celui scrielat nu s-a $nco&oiat#Biciuirile i-au sfărâmat $ncheieturile mă!ularelor, !ar tăria cre!in/ei se $ntăreamai mult# Coastele "ăurite !e lo&ituri, se fărâmi/au, !ar $moocea filosofiamin/ii sale# Cea mai mare parte a trupului său murise, !ar era puternic ca +i cumnici nu $ncepuseră chinurile# ân' 'ra&!tea 'e $re'in*ă #une !tă#ânire #e!ufletul $uiva, ri$e fel 'e trtură e!te 'i!#re*uită şi t*i $ei $are +l $hinuie

#entru 'ra&!tea !a mai mult +l mân&âie 'e$ât +l lve!$. %i-i martră'ra&!tea a#!tlilr, $are le fă$eau #lă$ute i$iuirile #rimite 'e la iu'ei9



R/le$au, !#un Fa#tele A#!tlilr, 'in fa*a !ine'riului, u$urân'u-!e $ă au f!t +nvre'ni$i*i !ă fie at2$ri*i #entru numele 7ui.

=n om ca acesta a fost +i osta+ul cântat !e noi astăi'

socotea veselie cinurile& socotea c" este atins cu trandafiri în loc debice& fu!ea de atacurile necredin%ei ca de nişte s"!e%i şi socotea mânia 8udec"torului umbr" de fum&râdea de cetele s"lb"ticite ale l"ncierilor&

se bucura de prime8dii ca de cununi& se veselea de r"ni ca de nişte cinstiri& s"lta de veselie în fa%a celor mai crunte pedepse ca în fa%a celor mai str"lucite r"spl"%i&

scuipa pe ascu%işul s"biilor& socotea mâinile c"l"ilor mai moi ca ceara&îmbr"%işa butucul cinuirii ca pe un butuc al mântuirii&

se bucura de zidurile temni%elor ca de livezi înflorite&era încântat de n"scocirea de noi cinuri ca de felurimea florilor.

a&ut mâna !reaptă mai puternică !ecât focul, că acesta a fost cel !in urmă chinnăscocit pentru el !e chinuitori# u făcut foc pe altar ca să a!ucă ertfă!emonilor chinuitorii stăteau lân"ă altar, a fost a!us mucenicul, i-au poruncit să

/ină mâna !reaptă $ntinsă !easupra altarului +i au făcut !in palma muceniculuiun fel !e ertfelnic !e aramă, $n care au pus cu &iclenie tămâie aprinsă#

ă!ă!uiau ca mâna să-i fie iruită !e tăria focului, spre a-% sili să !ea $n!ată!rumul tămâiei pe altar#

Vai cât este !e felurită &iclenia necre!incio+ilor, $+i spuneau' Z:acă nu i-am$nco&oiat &oin/a cu nenumăratele chinuri, să-i $nco&oiem prin foc măcar mânaacestui luptător !ornic !e luptă# :acă nu i-am "u!uit sufletul prin feluriteuneltiri, să-i "u!uim măcar mâna, punân!u-i-o $n focD[# :ar ticălo+ii n-au reu+it

nici cu această nă!e!e a lor# <lacăra a mâncat mâna, !ar mâna a rămas, /inân!flacăra ca pe cenu+ă# -a $ntors ca fu"arii spatele focului ce se răoia cu el, ci arămas nemi+cat, iar mâna lupta cu &iteie $mpotri&a flăcării, !ân!u-i mucenicului

prileul să spună cu&intele profetului' Rine$uvântat e!te Dmnul Dumnezeul meu, el e +nva*ă mâinile mele la ştire şi 'e&etele mele la răzi"

<ocul se $n&ălmă+ea $n luptă cu mâna, !ar focul era cel iruit# @upta se !ă!ea$ntre flacără +i mâna !reaptă a mucenicului, !ar iruin/a mâinii !repte Zera o

iruin/ă necunoscută până atunci !e nici o luptă flacăra era !oorâtă !e mână,

!ar mâna era $ncă "ata !e luptă#



mână mai !ornică !e luptă !ecât foculD , mână, care nu +tii să te pleci $n fa/afoculuiD J, foc, care ai cunoscut că po/i fi iruit !e mânăD <ierul se $nmoaie $nfa/a iu/elii focului arama se pleacă $n fa/a puterii focului !e foc este iruită +ităria pietrelor !ar tăria focului, care $nco&oaie totul, n-a $nco&oiat, arân!

!reapta mucenicului#

Pe ună !reptate ar fi putut stri"a acum mucenicul către Stăpân' ZEinutu-m-ai !emâna mea cea !reaptă, !usu-m-ai $n sfatul 2ău +i cu sla&ă m-ai primit[ #

Cum te &oi numi pe tine, o &iteaule osta+ al lui 8ristos 2e &oi numi statuie:ar statuia e cu mult mai preos !e ră!area ta focul $nmoaie statuia, pe care o

prime+te, !ar n-a $n!uplecat mâna ta cea !reaptă să se mi+te măcar# :acă te &oinumi fier, &oi "ăsi că +i o ima"ine ca aceasta nu poate $nfă/i+a !esă&âr+it tăria tacă numai tu ai $n!uplecat flacăra să nu silească mâna numai tu /i-ai făcut

ertfelnic !in mâna ta cea !reaptă, numai tu ai pălmuit oraii !emonilor cumâna cuprinsă !e flăcări# tunci, cu mâna prefăcută $n cărune, ai topit capetelelor, iar acum cu aceea+i mână, prefăcută $n cenu+ă, ore+ti o+tirile lor călcân!u-le $n picioare#

:ar pentru ce mic+ore eu, cu "ân"ureli !e copil, iruin/a ta Să !ăm locul unor limi mai măre/e să-l cânte pe mucenicD Să chemăm să-l lau!e trâmi/ele mai

puternice aile $n&ă/ătorilorD ;năl/a/i-mi acum, o, pictori &esti/i ai marilor ispră&iale luptătorilor +i $mpo!oi/i cu culorile artei &oastre pe cel $ncununat, !escris

atât !e $ntunecat !e mineD Să plec $n&ins !e icoana pe care o &e/i face faptelor &itee+ti ale muceniculuiD Să mă ucur astăi, !e+i sunt $n&ins, !e o &ictorie caaceasta a iscusin/ei &oastreD Să &ă! u"ră&ită !e &oi mai ine lupta mâinii cufoculD Să &ă! u"ră&it pe icoana &oastră mai strălucitor pe luptătorD Să plân"ă +iacum !emonii, lo&i/i !e faptele &itee+ti u"ră&ite !e &oi ale muceniculuiD Să lise arate iară+i lor mâna arsă +i &ictorioasăD Să fie u"ră&it pe icoană +i 8ristos$ntâi-stătătorul luptelor, Căruia sla&a $n &ecii &ecilor# min#



2milia a :VIII&a & 5a mucenicul ordie

1ste o le"e naturală ca alinele să nu plece !in stupi $nainte ca re"ina să-+i iaorul $n fruntea roiului# +a!ar +i eu, pentru că am &ăut poporul :omnului

ie+in! acum pentru $ntâia oară la !umneeie+tile flori, care sunt mucenicii, cautcon!ucătorul# Cine-i cel care a pus $n mi+care acest mare roi !e popor Cine-icel care a schimat triste/ea iernii $n &eselie !e primă&ară cum, pentru $ntâiaoară, poporul s-a re&ărsat !in ora+, ca !in ni+te stupi +i a ocupat, om lân"ă om,acest loc $mpo!oit !in fa/a ora+ului, acest sta!ion sfânt +i prea frumos almucenicilor# i-nunea mucenicului m-a $mol!it +i pe mine, m-a făcut să-mi uit!e oală +i să &in aici# 8ai!e, !ar, +i eu, atât cât $mi $n"ă!uie &ocea, să mă $n&ârt$n umet !e alină, $n urul ispră&ilor mucenicului, ca $n urul unei flori, spre aface +i pentru poporul !e fa/ă un lucru plăcut +i cu&ios#

Rân' 're#tul e!te lău'at !e vr u$ura ##arele, ne spunea !e curân!$n/eleptul Solomon# 1ram ne!umerit ce $n/eles să !au acestor cu&inte eni"maticeale autorului Pro&erelor# are Zse ucură popoarele[ cân! un orator sau unscriitor talentat alcătuie+te un cu&ânt care uime+te pe ascultători, cân! prinrostire ele"antă incintă auul, cân! i!eile lui noi +i aranarea lor, frumuse/eacu&intelor +i armonia fraei a!uc aplaue u po/i spune asta, pentru căSolomon nu s-a folosit nicio!ată !e acest fel !e a &ori +i nici nu putea să nesfătuiască să $ntreuin/ăm $n cu&ântările !e lau!ă $n cinstea mucenicilor cu&intealese +i căutate, el care tot!eauna a preferat cu&intele simple +i &orirea lipsită

!e po!oaă#

- Dar $e vrea !ă !#ună SlmnC ă ##arele !e u$ură $u u$urie'uhvni$ea!$ă la !in&ura a'u$ere aminte a fa#telr mari !ăvârşite 'e 're#*i$ă !unt +n'emnate !ă râvnea!$ă şi !ă imite fa#tele une #e $are le au'. :a,istoria ăra/ilor care au &ie/uit !rept +i cu&ios este pentru cei mântui/i ca olumină pe calea &ie/ii lor#

Cân! am auit pe Sfântul :uh istorisin! &ia/a lui oise, $n!ată a pătruns $n noi

!orin/a !e a râ&ni &irtutea acelui ărat +i fiecăruia !in noi i s-a arătat &re!nică!e urmat +i !e fericită lân!e/ea purtării lui#

uvintele 'e lau'ă +n $in!tea $elrlal*i ameni !unt al$ătuite 'in $uvintee?a&erate, +n $in!tea 're#*ilr, +n!ă e 'e a2un! numai a'evărul fa#telr lr !#re a arăta virtutea lr $vârşitare. A!tfel, $ân' #ve!tim via*a $elr $are au!trălu$it #rin ună $re'in*ă, !lăvim +ntâi #e Stă#ân #rin ri, lău'ăm a#i #e're#*i, #rin mărturia fa#telr #e $are le ştim 'e!#re ei şi +n !fârşit, u$urăm

##arele #rin auzirea fa#telr lr une.



Via/a lui 4osif este un $n!emn spre castitate, iar po&estirea faptelor lui Samson,$n!emn spre &iteie#

Gcoala cea !umneeiască nu cunoa+te le"i pentru alcătuirea cu&ântărilor !e

lau!ă, ci mărturia faptelor , mărturia faptelor lor /ine locul le"ilor cu&ântărilor !elau!ă, că mărturia aceasta este $n!estulătoare +i pentru lau!a sfin/ilor +i !e auns+i pentru folosul celor care năuiesc spre &irtute# @e"ile cu&ântărilor !e lau!ă cer să fie arătată patria celui lău!at, să-i fie cercetat neamul, să-i fie po&estităcre+terea le"ea noastră, $nsă, trece su tăcere toate aceste cerin/e ale le"ilor retorice +i-i este !e auns numai ceea ce are propriu fiecare !in cel lău!at#

Sunt oare mai &re!nic !e lau!ă !acă ora+ul, $n care m-am născut, a a&ut !e !usrăoaie "rele +i mari, !acă a !oân!it trofee strălucitoare $n luptele cu!u+manii ;ntrucât sunt mai &re!nic !e lau!ă !acă patria, $n care m-am născut,are o poi/ie "eo"rafică ună, prielnică +i iarna +i &ara Care-mi este folosul,!acă patria mea are o popula/ie mare +i $n!estulată să hrănească cirei !e &ite,!acă patria mea /ine primul loc su soare +i $n pri&in/a her"heliilor !e cai;ntrucât pot aceste lucruri să ne facă mai uni pentru &irtute Să ne $n+elăm oare

pe noi $n+ine, creân! că mărim lau!a a!usă oamenilor, !acă po&estim că mun/ii$n&ecina/i locului lor !e na+tere au piscuri ce trec !incolo !e nori +i se $nal/ămult $n &ă!uh

1ste !e râs +i !e atocură să umplem cu&ântările !e lau!ă $n cinstea !rep/ilor cu

fleacuri ne/inute $n seamă !e cei care au !ispre/uit $ntrea"a lume# e este !eauns po&estirea &ie/ii lor ca să a&em necontenit folos# /entru a fi lău'a*i,!fin*ii n-au nevie 'e a'a!uri !trăine, $i ni $ei 'in via*ă, avem nevie 'e

#menirea vie*ii lr #entru a imita. :upă cum focului $i urmeaă !e la sinelumina, iar mirului mirosul plăcut, tot a+a +i faptelor une le urmeaă neapăratfolosul# Pentru aceasta pricina nu este !e mică importan/ă cunoa+terea eactă aa!e&ărului faptelor lor !e altă!ată#

u auns până la noi pu/ine +tiri care păstreaă faptele !e &iteie ale

mucenicului# Gi mi se pare că +i cu mine se $ntâmplă ce se $ntâmpla pictorilor#ce+tia, cân! copiaă talourile !upă alte talouri, !e cele mai multe ori, !upăcum e +i firesc, se $n!epărteaă !e ori"inale +i pentru mine, !eci nu-i mică

prime!ia !e a mic+ora a!e&ărul, pentru că n-am fost !e fa/ă la cele $ntâmplate#:ar pentru că a &enit iua !e pomenire a mucenicului care a luptat cu strălucire

pentru mărturisirea cre!in/ei $n 8ristos, să spun câte +tiu#

cest sfânt mucenic s-a născut $n ora+ul acesta, !e aceea $l +i iuim mai mult, căeste po!oaa noastră# :upă cum pomii ro!itori !au fructe potri&ite propriului lor

pământ, tot a+a +i mucenicul acesta, ie+in! !in sânurile pământului nostru +i$năl/ân!u-se spre cea mai mare $năl/ime a sla&ei, a !ăruit pământului care l-a



născut +i l-a crescut !esfătarea roa!elor cre!in/ei lui# Bune sunt +i fructele altor re"iuni, cân! sunt plăcute +i hrănitoare !ar cu mult mai plăcute !ecât celestrăine sunt fructele !in /ara noastră, cele care cresc pe pământul nostru ne!ăruiesc pe lân"ă !esfătare +i frumuse/e, că apar/in pământului nostru#

ucenicul făcea parte !in cea mai aleasă o+tire era coman!antul a sute !eoameni +i se !istin"ea printre ceilal/i osta+i prin puterea trupului +i prin &iteiasufletului# Cân!, $nsă tiranul !e atunci +i-a $mpins $n&er+unarea +i cruimeasufletului său până la răoi $mpotri&a Bisericii +i +i-a ri!icat mâna sa !e:umneeu urâtoare $mpotri&a !reptei cre!in/e, s-a făcut stri"are pretutin!eni +is-au răspân!it !ecrete, $n toate pie/ele +i $n toate locurile mai $nsemnate, canimeni să nu se mai $nchine lui 8ristos, iar cei care se &or $nchina să fie omorâ/i,

poruncă s-a mai !at ca to/i să se $nchine i!olilor +i să socotească !umneeichipurile cioplite $n pietre +i lemne, iar cei ne$n!upleca/i să sufere cele maicumplite chinuri#

Frământare şi tulurare a f!t +n tt raşul $re'in$işii erau 2efui*i, li !eră#eau averile tru#urile iuitrilr 'e 6ri!t! erau #line 'e răni femeileerau târâte #rin mi2l$ul raşului nu mai era milă 'e tinere*e şi ni$i re!#e$t 'e ătrâne*e. ei $are nu erau vinva*i $u nimi$ !ufereau $hinuri $a şi răufă$ătrii +n$hi!rile &emeau 'e lume $a!ele rămă!e!eră #u!tii, iar

#u!tiurile !e um#lu!eră 'e fu&ari. re'in*a era $rima #entru $are #ătimeaua$e!tea. Tatăl +şi tră'a fiul, fiul #âra #e tată, fra*ii !e +nverşunau unii +m#triva altra, iar rii !e ră!$ulau +m#triva !tă#ânilr. 4a#te $um#lită a$u#rin! via*a nu !e mai $unştea m #e m 'in #ri$ina neuniei 'iavleşti.

Bisericile erau !ărâmate !e mâinile nele"iui/ilor, altarele răsturnate nu se mai&e!ea nici litur"hie, nici tămâiere, nici loc un!e să se sluească, triste/e cumplită,ca un nor, a cuprins totul# Sluitorii altarului erau alun"a/i, toate corurilecre!in/ei amu/iseră, !emonii !ăn/uiau, pân"ărin! totul cu fumul !e la ertfele !e"răsime +i !e sân"iuri#

Atun$i a$e!t viteaz ărat, #re+ntâm#inân' !ilni$ia 2u'e$ătrilr a arun$at $entura militară şi a fu&it #e!te &rani*ă. A 'i!#re*uit +nalta !a !lu2ă, a'i!#re*uit !lava, tată &ă*ia, ru'ele, #rietenii, !lu&ile, #lă$erile vie*ii, tate$ele râvnite 'e ameni şi a fu&it +n #u!tietă*i a'ân$i şi ne!trăătute 'e ameni,!$tin' mai #tlit traiul $u fiarele !ălati$e 'e$ât vie*uirea $u +n$hinătrii la i'li. A fă$ut $e fă$u!e altă'ată zel!ul 5lie $are, văzân' $ă +n$hinarea lai'li #une !tă#ânire #e Si'n a fu&it +n muntele 6re şi a trăit +ntr- #eşteră,$ăutân' #e Dumnezeu #ână $e a văzut #e el 'rit, atât $ât e!te $u #utin*ămului !ă va'ă #e Dumnezeu.



=n ărat că 4lie a fost +i or!ie# fu"it !e tulurările lumii, !e mul/imea !in pia/ă, !e mân!ria $nal/ilor slua+i, !e triunale, !e hulitori, !e cei care &ân!, !ecei care cumpără, !e cei care ură fals, !e mincino+i, !e cu&inte !e ru+ine, !e"lume !oitoce+ti +i !e toate celelalte, pe care popula/ia ora+elor le tra"e !upă

sine ca pe ni+te +lepuri#

i-a $ură*it ure$hile, şi-a $ură*it $hii 'ar +nainte 'e tate şi-a $ură*it inima,$a !ă #ată ve'ea #e Dumnezeu şi !ă a2un&ă feri$it. A avut 'e!$#eriri, a f!t +nvă*at tainele, nu 'e la ameni, ni$i #rin ameni, $i avân' mare 'a!$ăl #e

Duhul a'evărului. A2un&ân', 'e$i la &ân'ul $ă via*a #ământea!$ă e!tenefl!itare şi za'arni$ă şi mai şure'ă 'e$ât vi!ul şi umra, a f!t +n!ufle*it mai #uterni$ 'e 'rin*a $hemării $elei 'e !u!.

Cân! ca un atlet, s-a sim/it $n !e auns !e eercitat +i !e pre"ătit pentru luptă, prin post, pri&e"heri, ru"ăciuni, prin cu"etarea continuă +i ne$ncetată acu&intelor :uhului, a a+teptat o i $n care locuitorii $ntre"ului ora+ se "ăseau $nteatru la sărătoarea eului răoiului, spre a pri&i aler"ările !e cai# +a!ar, cân!tot poporul era a!unat sus $n teatru - !e un!e nu lipseau nici iu!eul, nici pă"ânul,

a chiar era amestecată cu ei nu mică mul/ime !e cre+tini, care trăin! fără multă purtare !e "riă !e sufletul lor Zau +eut $n a!unarea !e+ertăciunii[ +i $n loc să seferească Z!e a!unările celor ce &iclenesc[ s-au !us atunci să pri&ească la iu/ealacailor +i la iscusin/a con!ucătorilor !e care, acolo un!e se aflau +i roi, &eni/i cu$n"ă!uiala stăpânilor lor, un!e se aflau +i copii, care au fu"it !e la +coală la

spectacol, un!e erau +i femei !e rân! +i !e proastă con!i/ie - !eci cân! totsta!ionul era plin +i to/i erau aten/i să &a!ă $ntrecerea cailor, atunci acel ărat&itea, mare la suflet +i mare la cu"et, s-a coorât !e sus !in mun/i $n teatru# us-a spăimântat !e popor, n-a /inut seama $n câte mâini !u+mane se !ă!ea, ci cunetremurătoare inimă +i cu cu"etul &esel a trecut pe lân"ă cei care erau $nsta!ion ca pe lân"ă ni+te pietre !ese sau pe lân"ă mul/ime !e copaci +i s-a oprit$n milocul sta!ionului, a!e&erin! cu&ântul care spune' Z:reptul ca leul$n!răne+te[# Gi a&ea sufletul atât !e curaos, $ncât auns $ntr-un loc al teatrului!e un!e putea fi &ăut !e to/i, a stri"at acele cu&inte pe care le-am auit unii !in

cei care trăiesc până acum' RAm f!t &ă!it 'e $ei $are nu mă $ăutau, m-amarătat $elr $are nu +ntreau 'e mine. Cu aceste cu&inte a arătat că n-a fosta!us silit la prime!ii, ci s-a !at luptei !e una sa &oie# imitat pe Stăpânul,Care $n $ntunecimea nop/ii, cân! iu!eii nu-@ recuno+teau, s-a făcut pe Sine+icunoscut#

;n!ată $nfă/i+area teatrului s-a schimat !in pricina acelei pri&eli+ti neoi+nuite'un ărat cu $nfă/i+area sălatică, cu părul capului mur!ar !in pricina traiului$n!elun"at $n mun/i, cu ara lun"ă, cu haina mur!ară, cu tot trupul slăăno"it,

cu toia" $n mână +i cu un sac atârnat !e "ât# :in toată $nfă/i+area lui se!esprin!ea un farmec care-% umplea !e o lumină interioară# Cân! a fost



cunoscut cine este, s-au $năl/at fel !e fel !e stri"ăte' cre+tinii ăteau !in palme +istri"au !e ucurie !u+-manii a!e&ărului $n!emnau pe u!ecător să-l omoare +isă-l osân!ească la moarte $nainte !e a-% u!eca# 2ot &ă!uhul era plin !e stri"ăte+i "omot# imeni nu s-a mai uitat la cai, nimeni nu s-a mai uitat la con!ucătorii

!e care cursa carelor !e $ntrecere $n a!ar mai făcea "omot ochiul nimănui numai ăo&ea $n altă parte !ecât să-l &a!ă pe or!ie nici urechile nu &oiau săau!ă altce&a !ecât cu&intele lui or!ie# =n "omot ne!eslu+it, ca o suflare !e&ânt, străătea prin tot teatrul +i aco-perea "omotul făcut !e cursele !e cai#

Cân! crainicii au făcut poporului semn să tacă, au a!ormit flautele, au tăcut +ifeluritele instrumente musicale, se auea numai or!ie, se &e!ea numai or!ie# fost târât $n!ată $n fa/a prefectului ora+ului, acolo un!e stătea +icon!ucea cursele# Prefectul l-a $ntreat mai $ntâi cu &oce lân!ă +i potolită, cineeste +i !e un!e este#

:upă ce or!ie i-a spus patria !e un!e este, neamul, !re"ătoria $n care a fost, pricina fu"ii !in lume +i $ntoarcerea sa, a a!ău"at' RSunt ai$i $a !ă-mi arăt #rin fa#tă şi 'i!#re*ul $e-1 am fa*ă 'e #run$ile va!tre, 'ar şi $re'in*a $e am +n Dumnezeul +n are nă'ă2'uie!$. Am auzit, a $ntinuat >r'ie, $ă 'e#ăşeşti #emul*i +n $ruzime. Am ale!, 'ar tim#ul a$e!ta $a farte #trivit !#re a-mi +n'e#lini 'rin*a.

Cu aceste cu&inte a aprins ca +i cu focul mânia prefectului ora+ului +i i-a a/â/at

toată furia $mpotri&a lui# Prefectul a spus' ZChema/i călăiiD =n!e sunt plumurile =n!e sunt icele Să fie $ntins pe roatăD Să fie chinuit pe lemnD Săfie a!use uneltele !e chinuire D Să fie pre"ătite fiarele sălatice, focul, saia,crucea, "roapa D :ar care e câ+ti"ul, a mai spus el, !acă nele"iuitul acesta moare!intr-o!ată [#

RDe $âte nu !unt #ă&uit, a luat +n'ată >r'ie $uvântul, 'a$ă nu #t !ă mr 'e mai multe ri #entru 6ri!t! "

Prefectul, pe lân"ă cruimea !in fire, a auns $ncă mai cumplit cân! se uita laslua a&ută !e ărat +i socotea ca propria lui insultă tinere/ea sufletească a luior!ie# Gi cu cât $l &e!ea mai mult că are o inimă curaoasă, cu atât se sălăticeamai mult +i se ami/iona mai tare să $nfrân"ă !ârenia lui or!ie prin născocireaa fel !e fel !e chinuri# Prefectul acestea a spus +i a "ân!it#

4ar mucenicul, căutân! spre :umneeu, rostea sfintele cu&inte ale Psalmilor,icân!' RDmnul e!te a2utrul meu şi nu mă vi teme 'e $e-mi va fa$e miemul +i' R4u mă vi teme 'e rele, $ă Tu $u mine eşti". mai spus +i alte

cu&inte $nru!ite cu acestea, care-i !ă!eau tărie +i pe care le $n&ă/ase !in!umneeie+tile Scripturi# tât !e !eparte era !e el "ân!ul !e a se !a $napoi +i !e



a se teme !e chinurile ce-% amenin/au, $ncât le chema spre el +i spunea' R/entru$e şvăi*iC /entru $e !ta*i C Să-mi fie !$ri2elat tru#ul" Să-mi fie ră!u$itemă'ularele" Să-mi fie $hinuite ri$ât ve*i vi" Să nu-mi invi'ia*i $umva

feri$ita mea nă'e2'e" u $ât ve*i #relun&i $hinurile, $u atât +mi ve*i #rile2ui

ră!#lată mai mare " Am +n*ele&ere $u Stă#ânul9 +n l$ul rănilr 'e #e tru#,+mi va +nflri la +nviere haina lumina!ă +n l$ul ne$in!tirii, $ununile +nl$ul +n$hi!rii, 8aiul +n l$ul !ân'irii $u fă$ătrii 'e rele, traiul $u +n&erii.

Semăna*i mult +n tru#ul meu, $a !ă !e$er 'e mai multe ri #e atâta ".

:ar, pentru că n-au putut să-l $n!uplece prin amenin/ări +i &e!eau că este cuneputin/ă +i-au schimat purtarea fa/ă !e el +i au $nceput să-l lin"u+ească# +a e&iclenia !ia&olului' pe cel fricos $l $nspăimântă, iar pe cel curaos $l moaie#cestea au fost +i uneltirile !e atunci ale &icleanului# Cân! a &ăut că nu se

pleacă $n fa/a amenin/ărilor, prefectul a $ncercat să-l a!emenească prin$n+elăciuni +i momeli# 4-a fă"ă!uit !aruri, pe unele i le !ă!ea el, iar pe altelecheă+uia că are să le primească !in partea $mpăratului' o sluă !e frunte $no+tire, el+u" !e ani, tot ce-ar fi &oit#

Cân! prefectul a &ăut că nu i-a reu+it $ncercarea (că fericitul ărat la auulfă"ă!uin/elor a râs !e neunia lui +i l-a $ntreat !acă socoate că i-ar putea !ace&a !e aceea+i &aloare cu ;mpără/ia Cerurilor), atunci mânia lui n-a maicunoscut mar"ini +i-a scos saia, a a!us pe călău alăturea !e el +i mânin!u-+imâna +i lima, a osân!it pe fericit la moarte# 2oată mul/imea !in teatru s-a !us la

locul acela, iar locuitorii, care rămăseseră $n ora+, s-au re&ărsat $naintea i!urilor ora+ului +i pri&eau la pri&eli+tea aceea mare +i cumplită, minunată pentru $n"eri+i pentru $ntrea"a făptură, !ar !ureroasă pentru !ia&ol +i $nfrico+ătoare pentru!emoni# ra+ul s-a "olit !e locuitori, mul/imea ca un torent, se re&ărsa ulucspre locul acela# ici o femeie, nici un ărat, !e rân! sau !e &aă, nu $n/ele"easă lipsească !e la acea pri&eli+te# Păitorii caselor +i-au părăsit posturile lor,ma"ainele +i-au $nchis u+ile mărfurile au rămas $mpră+tiate $n pia/ă "ria +i

paa tuturora era să iasă cu to/ii +i să se !ucă acolo n-a mai rămas $n ora+ niciun răufăcător# Aoii au părăsit sluele !e la stăpâni străini +i ă+tina+i erau

acolo lân"ă ărat# tunci +i fecioarele au $n!rănit să-+i arunce pri&irile $n ochii ăra/ilor chiar ătrânii +i olna&ii, /intui/i pe loc !e slăiciune, erau $n afarai!urilor ora+ului#

;n urul fericitului ărat, care se "răea să mear"ă la &ia/ă prin moarte, se +iaflau prietenii lui, $l $mră/isau, $l ru"au +i-+i luau !e la el ultimul rămas un&ărsân! pentru el lacrimi cal!e, $l ru"au să nu se !ea pe el focului, să nu-+i

prăpă!ească tinere/ea lui, să nu părăsească acest !ulce soare# l/ii, cu sfaturia!emenitoare, $ncercau să-i !runcine tăria sufletului lui, spunân!u-i'

Z2ă"ă!uie+te numai cu cu&ântul pe 8ristos, !ar ai $n suflet cre!in/a a+a cum&reiD :umneeu ne"re+it nu se uită la cele rostite cu lima, ci la sufletul celui



care &ore+te# +a &ei putea potoli +i pe u!ecător +i-/i &ei face milosti& +i pe:umneeu[#

or!ie, $nsă era ne$n!uplecat, ne$n&ins +i nerănit !e asaltul ispititorilor# i putea

compara tăria sufletului lui cu casa unui om chiuit, pe care nu poate s-o"u!uie nici furia !e nestă&ilit a &ânturilor, nici ploaia iute căută !in nori, nici puhoaiele !e apă ce cur" $n urul ei, pentru că este clă!ită pe temelie trainică !e piatră# +a era ăratul acestaD &ea ne!runcinată tăria cre!in/ei $n 8ristos# Cuochii !uho&nice+ti &e!ea pe !ia&ol aler"ân! $mpreur pe unii $i făcea sălăcrimee, iar pe al/ii $i auta să-l $n!uplece să se lepe!e !e 8ristos#

Celor care plân"eau or!ie le spunea cu&intele :omnului' R4u mă #lân&e*i #emine, $i #lân&e*i #e 'uşmanii lui Dumnezeu, $are +n'răzne!$ unele $a a$e!tea+m#triva $re'in$işilr, $are-şi a'ună f$ul &heenei #rin fla$ăra a$ea!ta, #e$are a#rin' +m#triva na!tră" În$eta*i 'e a mă #lân&e şi 'e a-mi !fărâmainima" Sunt &ata !ă mr #entru numele Dmnului 5i!u! nu numai 'ată, $i $hiar 'e nenumărate ri, 'e-ar fi $u #utin*ă.

Celor care $l sfătuiau să-+i tă"ă!uiască cre!in/a cu lima, le răspun!ea' R7ima zi'ită 'e 6ri!t! nu #ate r!ti $eva +m#triva <i'itrului. ă$i $u inima$re'em !#re +n're#tă*ire, iar $u &ura mărturi!im !#re mântuire. 4u are, are,!taşul nă'e2'e 'e mântuireC 4-a f!t are ni$i un !utaş $re'in$i!C %i-a'u$aminte mai +ntâi 'e !utaşul $are !tătea lân&ă $ru$ea lui 6ri!t! a$e!ta a$un!$ut #uterea elui ră!ti&nit 'in minunile Sale era +n$ă fierinte+n'răzneala iu'eilr, 'ar !utaşul nu !-a temut 'e mânia lr, ni$i nu !-a ferit 'ea ve!ti a'evărul, $i a mărturi!it şi n-a tă&ă'uit $ă era $u a'evărat Fiul lui

Dumnezeu. un!$ şi un alt !utaş, $are #e $ân' Dmnul era +n tru#, a$un!$ut $ă e!te Dumnezeu şi +m#ărat al #uterilr şi +n !tare, numai #rin

#run$a 7ui, !ă trimită, #rin 'uhurile Sale !lu2itare, a2utr $elr +n nevi şi $re'in*a a$eluia a !$tit- Dmnul mai mare 'e$ât $re'in*a +ntre&ului 5!rail.rnelie, $are era !utaş, n-a f!t are +nvre'ni$it 'e ve'enie +n&erea!$ă şi +nurmă a 'ân'it #rin /etru mântuire C %il!teniile şi ru&ă$iunile lui au f!t

auzite 'e Dumnezeu. $eni$ul a$elra vreau !ă fiu. um vi tă&ă'ui, 'ar #e Dumnezeul meu, ăruia m-am +n$hinat 'in $#ilăria meaC 4u !e va$utremura are $erul 'e !u!C 4u !e vr +ntune$a are 'in #ri$ina mea !teleleC

%ă va mai *ine, are, #ământulC R4u vă amă&i*i" Dumnezeu nu !e la!ăat2$rit. Du#ă &ura na!tră ne 2u'e$ă Dumnezeu, 'in $uvintele na!tre ne+n're#tă*eşte şi 'in $uvintele na!tre ne !ân'eşte. 4-a*i $itit +nfri$şătareaamenin*are a Dmnului9 RDe $el $e !e va le#ă'a 'e %ine +naintea amenilr,

%ă vi le#ă'a şi =u 'e el +naintea Tatălui %eu, el 'in $eruriC

/entru $e mă !fătui*i !ă fiu vi$leanC a !ă *in $e #rin vi$lenie $a a$ea!taCa !ă $âşti& $âteva zile C Dar vi #ier'e tată veşni$ia" a !ă fu& 'e 'urerile



tru#uluiC Dar nu vi ve'ea unătă*ile 're#*ilr" =!te $urată neunie !ă-*i a'u$i $u măie!trie a!u#ră-*i #ier'ere şi !ă-*i #r$uri, $u şiretenie şi vi$lenie,!ân'a veşni$ă. ă 'au un !fat9 Da$ă &ân'i*i rău, 'ezvă*a*i-vă 'e $e-a*i +nvă*at şi +nvă*a*i $re'in*a" 5ar 'a$ă vă !$hima*i $uvintele 'u#ă +m#re2urări,

atun$i Rle#ă'a*i min$iuna şi &răi*i a'evărul şi !#une*i9 RDmnul 5i!u! 6ri!t! !#re !lava lui Dumnezeu Tatăl. A$e!te $uvinte le va r!ti ri$e limă$ân' R+n numele lui 5i!u! !e va #le$a tt #ământul, al $elr $ereşti şi al $elr

#ământeşti şi al $elr 'e 'e'e!ut. Bamenii t*i !unt muritri, 'ar mu$eni$ii #u*ini. Să nu aşte#tăm !ă a2un&em mr*i, $i !ă ne mutăm 'e la via*ă la via*ă. /entru $e aşte#ta*i marte firea!$ăC B a!tfel 'e marte e!te fără 'e r!t, fără 'e $âşti&, $mună şi 'ita$elr şi amenilr. /e $el venit +n via*ă, #rinnaştere, !au tim#ul +l 'u$e la mrmânt, !au ala +i #une $a#ăt vie*ii, !aumr*ile nă#razni$e +l 'i!tru&. Aşa'ar, 'a$ă treuie nea#ărat !ă murim, atun$i !ă ne&u*ătrim #rin marte via*a. Fa$e*i 'e unăvie $e ve*i fa$e vrân'-nevrân'. 4u $ru*a*i via*a a$ea!ta #ământea!$ă, 'e $are nea#ărat ve*i fi li#!i*i.hiar 'a$ă $ele #ământeşti ar fi la fel 'e veşni$e şi atun$i ar treui !ă vă!âr&ui*i !ă le !$hima*i $u $ele $ereşti 'ar 'a$ă $ele #ământeşti nu 'ăinuie!$'e$ât #u*ină vreme şi au atât 'e #u*in #re*, ar fi $um#lită neunie $a +n &ana'u#ă ele, !ă #ier'em feri$irea &ătită nă'e2'ilr na!tre.

:upă ce a spus aceste cu&inte +i-a făcut semnul crucii, s-a $n!reptat spre chinuri,fără să-+i schime culoarea fe/ei +i fără să-+i piar!ă &eselia chipului# 1ra ca +ioum n-ar fi a&ut !e $ntâlnit călăul, ci ca +i cum s-ar fi !at $n mâinile $n"erilor

care a&eau să-l primească $n!ată, nouă ertfă, spre a-% !uce, ca pe @aăr, la &ia/acea fericită#

Cine &a putea po&esti stri"ătul poporului Care tunet a lăsat pe pământ !in noriun uuit atât !e puternic cât cel $năl/at atunci !e pe pământ la cer cesta estesta!ionul celui $ncununatD i ca aceasta a &ăut pri&eli+tea aceea minunată, pecare timpul n-a $nne"rit-o, oi+nuin/a n-a &e+teit-o +i nici $ntâmplările !e maitâriu n-au iruit-o# :upă cum a!mirăm ne$ncetat soarele, !e+i-% &e!emnecontenit, tot a+a a&em proaspătă amintirea acelui ărat# Z;ntru pomenirea

&e+nică &a fi !reptul[ la cei !e pe pământ cât &a fi pământul, iar $n ceruri $nfa/a !reptului Nu!ecător, Căruia sla&a +i puterea $n &ecii &ecilor# min#



2milia a :I:&a & 5a Sfin%ii 4( de mucenici

S-ar putea oare $n!estula iuitorul !e mucenici numai cu pomenirea mucenicilor Că cinstirea !ată celor uni este o !o&a!ă a !ra"ostei noastre fa/ă !e Stăpânul

o+tesc# u, pentru că cel care lau!ă pe ăra/ii &re!nici nu &a $ntâria a-i +iimita $n $mpreurări asemănătoare#

<erice+te, !eci, cu toată inima pe cel care a suferit mucenicia, ca să fii +i tu, prin&oin/ă, mucenic +i să pleci !in această lume, $n&re!nicit !e acelea+i răsplă/i ca +imucenicii fără pri"oană, fără foc +i fără iciuiri#

-a&em !e lău!at un mucenic, nici !oi, nici nu mer"e numărul celor ferici/i pânăla ece, ci patrueci !e ăra/i, care au a&ut un sin"ur suflet $n !eoseite trupuri,!ar to/i, $ntr-un "ân! +i $ntr-o unire a cre!in/ei, to/i au arătat aceea+i ră!are $nchinuri +i aceea+i stăruin/ă pentru a!e&ăr to/i, la fel unii cu al/ii' e"ali $n cu"et,e"ali $n mucenicie# Pentru aceea au fost $n&re!nici/i să ia +i acelea+i cununi alesla&ei#

Ce cu&ânt ar putea e"ala &re!nicia lor ici patrueci !e limi n-ar aun"e să proslă&ească &irtutea atâtor ăra/i# Gi totu+i, chiar !acă ar fi fost numai unulcare ar fi treuit prănuit, ar fi fost !estul !e mare să iruiască puterea cu&intelor mele, !ar $ncă o mul/ime atâta !e mare, o falan"ă militară, o armată !ene!oorât, la fel !e neiruită $n răoaie +i !e cu neputin/ă !e lău!at cu

cu&ântul#

8ai, !ar, să-i a!ucem $n milocul nostru, istorisin!u-le &ia/a +i $nfă/i+ân! tuturor,ca $ntr-o icoană, faptele !e &iteie ale ăra/ilor, să !ăm celor !e fa/ă folosulo+tesc ce-% a&em !e la ei#

ratorii +i pictorii $nseamnă a!eseori &iteiile răoinicilor unii $i $mpo!oesccu cu&ântul, iar al/ii $i u"ră&esc $n talouri, $ncât +i unii +i al/ii au $n!emnat pemul/i la fapte !e &iteie că ceea ce po&estirea preintă prin au, aceea pictura,

fără !e "las, $nfă/i+eaă prin imitare# 2ot a+a +i noi, să amintim celor !e fa/ă&iteia ăra/ilor +i a!ucân! oarecum $naintea ochilor faptele lor, să mi+căm sprefaptă pe cei mai curao+i, pe cei care sunt prin &oin/ă asemenea lor# A$e!ta e!ter!tul $uvântului 'e lau'ă +n $in!tea mu$eni$ilr9 !ă +n'emne la virtute #e $ei a'una*i !ă le #răznuia!$ă #menirea.

Cu&ântările !e lau!ă $ntru pomenirea sfin/ilor nu se pot supune re"ulilor oratorice ale cu&ântărilor !e lau!ă# Că oratorii, $n !iscursurile lor, au ca material

pentru lau!ă faptele +i $ntâmplările !in lume !ar #entru a$eia #entru $are

lumea a f!t ră!ti&nită $um e!te $u #utin*ă $a $eva 'in $ele 'in lume !ă le 'ea #ri$ină 'e lau'ă C





<iecare osta+, cân! a pă+it $n miloc, a spus' RSunt $reştin". Gi !upă cum ceicare participă la luptele !in sta!ion $+i spun $n!ată numele +i apoi se $n!reaptăspre locul !e luptă, tot a+a +i ace+tia atunci au aruncat numele, pe care $l a&eau!e la na+tere +i s-a numit fiecare cu numele ântuitorului o+tesc# 2o/i au făcut

a+a' cel care &enea $n urmă se alătura celui !inainte# stfel to/i au căpătat unsin"ur nume# u se mai numea unul cutare +i celălalt cutare, ci to/i s-au numitcre+tini#

Ce a făcut atunci prefectul Gi era cumplit +i foarte iscusit fie prin a a!emeni cucu&inte !ulci, fie prin a-i $n!epărta !e 8ristos cu amenin/ări# ai $ntâi i-a$ncântat cu &ore !ulci, $ncercân! să le slăească tăria cre!in/ei, spunân!u-le'Ku 8ertfi%i tinere%ea voastr" şi nici nu scimba%i via%a aceasta dulce cu omoarte înainte de vremeW 5 o nebunie ca cei obişnui%i s" fie întâii în r"zboaie s"moar" de o moarte vrednic" de f"c"torii de releWL. @e-a fă"ă!uit apoi a&eri, le-a!at onoruri !in partea $mpăratului, le-a $mpăr/it ran"uri +i căuta să-i $n+ele cufelurite &iclenii# :ar, pentru că nu s-au lăsat $n+ela/i !e ispita aceasta, tiranul s-a$n!reptat spre celălalt chip al &icleniei' i-a amenin/at cu răni, cu moarte, cuchinuri cu neputin/ă !e suferit#2iranul aceasta a spus, !ar mucenicii ce

R/entru $e ne i!#iteşti, au zi! ei, , 'uşmanule al lui Dumnezeu, !ă ne 'e!#ar*i 'e Dumnezeul $el viu şi !ă !lu2im 'emnilr #ierzătri, ferân'u-ne unuriletale C 4e 'ai are atât 'e mult $ât +n$er$i !ă ne ieiC râm 'arurile tale, #rile2 'e #ierzanie nu #rimim $in!te $are e!te mama ne$in!tei" 4e 'ai averi $arerămân ai$i şi !lavă $are !e ve!te2eşte. 4e fa$i $un!$u*i +m#ăratului, 'ar ne+n!trăinezi 'e a'evăratul +m#ărat. De $e ne mai feri $u atâta !tăruin*ă

#u*inele lu$ruri 'in lumea a$ea!ta C 4i 'i!#re*uim +ntrea&a lume" Tt $e !eve'e +n lume n-are #entru ni un #re* e&al $u $ele $e 'rim. ită-te la $erul a$e!ta $ât e!te 'e frum! la ve'ere şi $ât e 'e măre*" ită-te la #ământ $ât e!te'e mare" /riveşte şi minunile 'in el" 4imi$ 'in tate a$e!tea nu #ate e&ala

feri$irea 're#*ilr. A$e!tea tre$, 'ar ale na!tre rămân un !in&ur 'ar 'rim9$ununa 're#tă*ii. B !in&ură !lavă râvnim9 !lava 'in Îm#ără*ia erurilr.

Drni$i !untem !ă $ă#ătăm $in!tea $ea 'e !u! 'e $hinul 'in ia' ne

+nfri$şăm. F$ul 'e a$l ne +n&rzeşte, a$e!ta, $u $are vi ne amenin*a*i,e!te #rietenul n!tru, $ă ştie !ă re!#e$te #e $ei $e 'i!#re*uie!$ #e i'li. Să&e*i 'e $#ii !$tim rănile $e ni le ve*i fa$e. 7vi*i tru#ul n!tru, $are, 'a$ă varezi!ta mai mult, !e va +n$ununa $u mai multă !trălu$ire, iar 'a$ă !e va !fârşi mai re#e'e, va #le$a !$ă#ân' 'e nişte 2u'e$ătri atât 'e !ilni$i, $are !lu2in' tru#ului, ami*ina*i !ă $n'u$e*i şi !ufletele, $are 'a$ă nu !unte*i $in!ti*i mai mult 'e$ât Dumnezeul n!tru, vă +nfuria*i $a şi $um a*i fi in!ulta*i $u $elemai mari in!ulte şi ne amenin*a*i $u a$e!te &razni$e $hinuri, !$tin' $rimă $re'in*a na!tră +n Dumnezeu. Dar nu ve*i +ntâlni ameni fri$şi, ni$i

iuitri 'e via*a a$ea!ta #ământea!$ă şi ni$i ameni $are !e +nfri$şează iute,



$ă e vra 'e 'ra&!tea 'e Dumnezeu. Suntem &ata !ă !uferim tt felul 'e$hinuri9 !ă fim traşi #e rată, !ă fim ră!u$i*i, !ă fim arşi 'e vii".

Cân! tiranul acela, $n"âmfat +i arar, a auit cu&intele acestea n-a mai putut

suferi curaul ăra/ilor# <ierân! !e mânie se "ân!ea ce miloc să născocească,ca să le facă moartea $n!elun"ată +i cru!ă toto!ată# Gi a "ăsit milocul# =ita/i-&ăcât !e $n"roitorD Văân! că este fri"uroasă clima /ării +i că era +i iarnă, aa+teptat să se $nseree, pentru ca fri"ul să fie mai puternic sufla atunci +icri&ă/ul# poruncit, !eci, să fie !erăca/i până la piele +i să fie lăsa/i "oi pelacul !in milocul ora+ului su cerul senin, ca să moară $n"he/a/i#

Cei care a/i $ncercat "erul iernii +ti/i ne"re+it că felul acesta !e chin este cumplit#Că nici nu-i cu putin/ă să $n/elea"ă al/ii "roă&ia chinului acestuia !ecât numaicei care l-au $ncercat mai $nainte# 2rupul, supus la "er, se $nne"re+te mai $ntâi $n$ntre"ime, că $n"hea/ă sân"ele apoi se ate, se frământă, !in/ii tremură, &inelese strân" +i tot trupul fără &oie se ârce+te# :urere "roanică +i suferin/ănespusă pătrun! până $n mă!u&a oaselor, pricinuin! celor $n"he/a/i chinuri cuneputin/ă !e suferit# poi ca! &ârfurile mă!ularelor, ca +i cum ar fi arse !e foccăci căl!ura, alun"ată !in &ârfurile trupului +i $n"rămă!in!u-se $năuntrul lui,lasă moarte mă!ularelor !in care a fu"it +i pro!uce !ureri +i celorlalte mă!ularespre care a &enit# stfel, !in pricina $n"he/ării sân"elui, moartea se apropie$ncetul cu $ncetul#

u fost, a+a!ar, osân!i/i să-+i petreacă noaptea su cerul lier, atuncea cân!lacul, $n urul căruia era i!it ora+ul $n care au pătimit sfin/ii aceste chinuri, eranete! ca un hipo!rom $n"he/ase complet +i se $ntărise atât !e mult !in pricina"erului, $ncât locuitorii puteau mer"e fără "riă pe el#

tuncea cân! râurile, &e+nic $n mi+care, $nlăn/uite !e "hea/ă, $+i opresc cur"erilelor, cân! firea nestatornică a apei !oân!e+te tăria pietrelor, iar &ânturile aspreale cri&ă/ului omoară orice &ietate# Pe o astfel !e &reme, !eci, la auul poruncii -+i uita/i-&ă acum la curaul ăra/ilor D - sfin/ii +i-au aruncat cu ucurie +i cea

!in urmă haină +i s-au $n!reptat la moartea prin $n"he/# Se $ncuraau unul pealtul, ca +i cân! ar fi fost &ora să ia lucrurile unui !u+man căut $n luptă,spunân!' R4u ne 'ezră$ăm 'e haine, $i +n'e#ărtăm #e mul $el ve$hi, $el !tri$at 'e #ftele +nşelă$iunii. Î*i mul*umim, Damne, $ă arun$ăm #ă$atul 'ată $u haina a$ea!ta. Da$ă 'in #ri$ina şar#elui ne-am +mră$at $u #ă$atul,!ă ne 'ezră$ăm 'e el 'e 'ra&ul lui 6ri!t!. Să nu *inem mai mult la haine'e$ât la #ara'i!ul #e $are l-am #ier'ut" e !ă 'ăm +n !$him Dmnului C A

f!t 'ezră$at şi Dmnul n!tru. e lu$ru mare 'a$ă rul !uferă $e-a !uferit Stă#ânulC Dar, mai ine !#u!, ni !untem $ei $are 7-am 'ezră$at #e

Dmnul $ă !l'a*i erau şi $ei $are au +n'răznit a$ea!ta ei 7-au 'ezră$at şi şi-au +m#ăr*it hainele 7ui lruşi. /rin fa#ta na!tră !ă şter&em vina !$ri!ă



+m#triva na!tră" A!#ră-i iarna, 'ar 'ul$e-i #ara'i!ul" Durer! e +n&he*ul,'ar #lă$ută 'ihna" Să !uferim #u*ină vreme şi !ânul #atriarhului ne va+n$ălzi" Să !$himăm !in&ură na#te $u tată veşni$ia" Să ar'ă #i$irul, $a!ă 'ăn*uia!$ă veşni$ $u +n&erii" Să !e 'e!#rin'ă mâna, $a !ă aiă +n'răzneală

!ă !e+nal*e $ătre Stă#ânul"

â*i 'intre $amarazii nştri n-au $ăzut +n lu#tă $a !ă rămână $re'in$işi unui +m#ărat #ământe!$" Bare ni nu vm 2ertfi via*a a$ea!ta #entru $re'in*a +na'evăratul +m#ăratC â*i fă$ătri 'e rele n-au !uferit martea, #entru $ă au

f!t !ur#rinşi !ăvârşin' nele&iuiri C Bare ni nu vm !uferi martea #entru're#tateC Să nu ne 'ăm +n'ărăt, $amarazi" Să ne lu#tăm $u 'iavlul"Tru#urile na!tre nu !unt 'e$ât tru#uri" Să nu le $ru*ăm" /entru $ă treuiene&reşit !ă murim, !ă murim $a !ă trăim" Fie, Damne, 2ertfa na!tră+naintea Ta" Să fim #rimi*i $a 2ertfă vie, ine #lă$ută Ţie. /rin &erul a$e!ta!ă ne a'u$em ar'ere 'e tt, 2ertfă fruma!ă, ar'ere 'e tt nuă, mi!tuită nu

#rin f$, $i #rin &er.

Spunân! $ntre ei aceste cu&inte !e $n!emn +i $ncuraân!u-se unul pe altul, au petrecut noaptea, stân! !e straă ca la răoi# Sufereau cu ără/ie !urerile !efa/ă, se ucurau !e unătă/ile nă!ă!uite +i-+i ă-teau oc !e &răma+#

=na le-a fost ru"ăciunea tuturora ' R/atruze$i am intrat +n lu#tă, #atruze$i !ă fim +n$ununa*i Stă#âne" Să nu li#!ea!$ă la număr ni$i unul" in!tit e!tenumărul" 7-ai $in!tit $u #!tul $el 'e #atruze$i 'e zile. /rin el a intrat +n lumele&ea. u #!t 'e #atruze$i 'e zile 5lie, $ăutân' #e Dmnul, a reuşit !ă-7va'ă".

+a le-a fost ru"ăciuneaD :ar unul !in numărul lor, !oorât !e !urere, a !eertat+i a fu"it# Nale ce nu se poate po&esti a lăsat $n sufletele celorlal/i# :omnul $nsă,n-a lăsat ne$mplinite ru"ăciunile lor# Cel care era $nsărcinat cu paa mucenicilor +i se $ncălea $ntr-o aie !in apropiere pri&ea la cele ce a&eau să se $ntâmple# 1ra

"ata să primească pe osta+ii care &or fu"i# Că tiranul s-a mai "ân!it iară+i +i laaceea !e a fi o aie $n apropiere, care putea !a "ranic autor celor care a&eausă-+i schime părerea# :ar ceea ce a fost născocit cu "ân! &iclean !e !u+maniicre!in/ei, !e a "ăsi a!ică un astfel !e loc $n apropierea locului !e mucenicie,un!e $n"riirea "ranică, ce li se oferea, putea să !runcine statornicialuptătorilor, tocmai aceea a arătat mai strălucită ră!area mucenicilor# Că nu esteră!ător omul, care $n lipsă !e cele !e treuin/ă nu poate face altce&a, ci acelacare ra!ă relele, !e+i are !in el+u" putin/a !esfătării#

Pe cân!, !ar osta+ii sufereau mucenicia, panicul, care se uita să &a!ă ce se &a$ntâmpla, a &ăut străină pri&eli+te' $n"eri s-au po"orât !in ceruri +i au $mpăr/it



!in partea $mpăratului ceresc mari !aruri osta+ilor# u $mpăr/it !aruri tuturor celorlal/i pe unul numai l-au lăsat nerăsplătit, socotin!u-% ne&re!nic !ecinstirile cere+ti# 1ra tocmai acela care $n clipa aceea, !oorât !e !ureri, fu"isela !u+mani#

Nalnică pri&eli+te pentru cei !rep/iD sta+ul fu"ar, &iteaul prionier, oaia lui8ristos pra!ă fiarelor D Ci ceea ce-i +i mai &re!nic !e plâns este că a pier!ut +i&ia/a &e+nică +i nici !e aceasta pământească nu s-a ucurat că $n!ată ce s-a

ă"at $n apa cea cal!ă i s-a !e"hiocat trupul# Cel care a iuit &ia/a aceasta pământească a murit, păcătuin! fără &reun folos#

Panicul, cân! l-a &ăut că fu"e +i alear"ă spre aie, a luat locul !eertorului +i-aaruncat hainele !e pe el, s-a amestecat cu cei "oi, stri"ân! aceea+i mărturisire ca+i sfin/ii' RSunt $reştin". Cu nea+teptata lui schimare a uimit pe osta+i# completat numărul iar prin a!ău"area lui le-a mân"âiat !urerea pricinuită !e!eertor# oul &enit a imitat pe sol!a/ii a+ea/i $n or!ine !e luptă ace+tia cân!ca!e unul !in primul rân! $i completeaă $n!ată locul, ca nu cum&a să se striceor!inea !e luptă !in pricina celui căut# +a a făcut +i acesta# &ăut minunilecere+ti, a cunoscut a!e&ărul, a fu"it la Stăpân +i a fost numărat cu mucenicii# S-au re$nnoit cele $ntâmplate cu ucenicii' a plecat 4u!a +i $n locul lui a &enit atia# fost următor al lui Pa&el' ieri pri"onitor, ai ine&estitor # Gi el a a&ut !e suschemarea, Znu !e la oameni, nici prin oameni[# creut $n numele :omnuluinostru 4isus 8ristos a fost oteat $n numele @ui, nu !e altcine&a, ci !e propria

sa cre!in/ă nu cu apă, ci cu propriul lui sân"e#

Gi astfel, cân! s-a făcut iuă, au fost !a/i focului, !e+i mai suflau $ncă, iar rămă+i/ele focului au fost aruncate $n râu, $ncât mucenicia ferici/ilor a trecut prin$ntrea"a fire ' au luptat pe pământ, au ră!at &ă!uhul, au fost !a/i focului, apa i-a primit# @or li se potri&esc cu&intele psalmistului' Zm trecut prin foc +i apă +ine-ai scos la o!ihnă[#

ce+tia sunt cei care au primit $n paa lor /ara noastră, care, ca ni+te turnuri

!ese, ne !au apărare tare $mpotri&a asalturilor !u+manilor# 1i nu s-au $nchis $ntr-un sin"ur loc, ci au fost "ă!ui/i $n multe locuri +i au $mpo!oit multe /ări# Giminunat este că nu cerceteaă !espăr/i/i unul !e altul pe cei care $i primesc, ci!ăn/uiesc uni/i, amesteca/i unii cu al/ii# , minuneD ici nu lipsesc la număr +inici nu le cre+te numărul# :acă $i tai $n o sută nu !epă+esc numărul, iar !acă $ia!uni $ntru unul sin"ur, rămân tot patrueci, ca +i focul că focul care aprin!e altfoc, rămâne $ntre" a+a cum era +i cei patrueci !e mucenici sunt to/i $mpreună +ito/i $n fiecare# Sunt inefacere $mel+u"ată, har ne$mpu/inat, autor "raniccre+tinilor, iserică !e mucenici, oaste !e iruitori, cor al celor ce proslă&esc pe

:umneeu#



2reuie să te ostene+ti, oare mult, ca să "ăse+ti pe unul care să se roa"e pentrutine :omnului u, că sunt aici patrueci, care $ntr-un sin"ur "las $nal/ăru"ăciunea# RA$l un'e !unt 'i !au trei a'una*i +n numele Dmnului, a$le!te şi =l +n mi2l$ul lr.

:ar acolo un!e sunt patrueci, cine &a pune la $n!oială preen/a lui :umneeuCel $ntristat să-+i caute scăparea la cei patrueci !e mucenici cel &esel tot la eisă aler"e unul, ca să "ăsească iă&ire !e !ureri, iar celălalt, ca să-+i păstree&eselia# @ân"ă ace+ti sfin/i mucenici "ăse+ti pe femeia cre!incioasă care se roa"ă

pentru copiii ei, care cere $ntoarcerea so/ului !in călătorie +i &in!ecarea celui olna&#

<ace/i cererile &oastre $mpreună cu muceniciiD 2inerii să imite pe cei ce au fost!e o &ârstă cu ei, părin/ii să se roa"e ca să aun"ă părin/i ai unor asemenea copii,mamele să ia !e aici pil!ă !e ună mamăD

Că mama unuia !in ferici/ii aceia, &ăân! pe ceilal/i că +i muriseră !e fri", iar fiul ei că $ncă răsufla, !atorită &i"oarei lui +i a reisten/ei sale la chinuri +i căfusese lăsat !e călăi cu "ân!ul că-+i &a schima părerea, ea ca a!e&ărată mamă!e mucenic, l-a ri!icat cu mâinile sale +i l-a pus $n căru/a $n care se aflau +iceilal/i pentru a fi !u+i la ru"# -a lăsat să-i cur"ă lacrimi ne&re!nice, nici n-arostit &reo &oră necu&iincioasă +i nepotri&ită cu $mpreurarea, ci a spus' RDu-te, $#ilul meu, #e 'rumul $el un $u $ei 'e vâr!tă $u tine, +m#reună $u$amarazii tăi. 4u rămâne 'e $eată" Să nu te +nfă*işezi Stă#ânului +n urma$elrlal*i".

;ntr-a!e&ăr, !in ră!ăcină ună, &lăstar un# Curaoasa mamă a arătat că a hrănit pe fiul ei mai mult cu $n&ă/ăturile cre!in/ei !ecât cu lapte# Gi cum a fost crescut,a+a a +i fost trimis !e cre!incioasa lui maică#

:ia&olul a plecat ru+inat a pus $ntrea"a fire $n mi+care $mpotri&a mucenicilor,!ar a &ăut că toate uneltirile lui au fost iruite !e &irtutea ăra/ilor# fost

$n&insă noaptea cu &ântul ei aspru, &remea "eroasă a /inutului, epoca anului,"oliciunea trupurilor#

Cor sfântD Ceată sfin/ităD !unare ne!einatăD Păitori o+te+ti ai neamuluiomenescD Prieteni uni la ne&oieD utători $n ru"ăciuneD ilocitori prea

puterniciD Stele ale $ntre"ii lumiD <lori ale BisericiiD Pe &oi pământul nu &-aacoperit, ci cerul &-a primitD Vouă &i s-au !eschis por/ile AaiuluiD Pri&eli+te&re!nică !e o+tirea $n"erilor, &re!nică !e patriarhi, !e profe/i, !e !rep/iD Băra/icare, $n floarea &ârstei, au !ispre/uit &ia/a +i au iuit pe :omnul mai presus !e

părin/i, mai presus !e copii# 1rau $ntr-o &ârstă $n care &ia/a era plină !e nă!e!i,



!ar an !ispre/uit &ia/a aceasta trecătoare, ca prin mă!ularele lor să lau!e pe:umneeu#

S-au făcut pri&eli+te lumii, $n"erilor, oamenilor , au ri!icat pe cei cău/i, au

$ntărit pe cei +o&ăielnici, au făcut !e !ouă ori mai mare celor cre!incio+i !orin/a!e mucenicie, cu to/ii au $năl/at un sin"ur trofeu al cre!in/ei $n :umneeu +i cuto/ii au fost $mpo!oi/i cu o sin"ură cunună a !reptă/ii $n 8ristos 4isus :omnulnostru, Căruia cinstea +i puterea $n &ecii &ecilor# min#



2milia a ::&a & 6espre smerenie

:acă omul ar fi rămas $n sla&a ce i s-a rân!uit !e :umneeu, n-ar fi a&ut o falsămăre/ie, ci una a!e&ărată# r fi fost $năl/at !e puterea lui :umneeu, ar fi fost

luminat !e $n/elepciunea !umneeiască +i s-ar fi ucurat !e &ia/ă &e+nică +i !e&e+nicele unătă/i# :ar pentru că +i-a mutat $n altă parte !orin/a !e sla&a!umneeiască, pentru că nă!ă!uia să fie mai mare +i pentru că se "răea să ia cenu putea lua, a pier!ut +i ceea ce putea a&ea# :e aceea, cel mai un miloc

pentru mântuirea lui, pentru &in!ecarea !e oală +i pentru $ntoarcerea spre starea!e la $nceput este smerenia, a!ică a nu-+i $nchipui că se poate $mpo!oi prin

propriile lui puteri cu &reo sla&ă oarecare, ci să o ceară !e la :umneeu# +a $+i&a $n!repta "re+eala, a+a $+i &a &in!eca oala, a+a se &a $ntoarce la sfânta

poruncă, pe care a părăsit-o#

:ar !ia&olul, care a !oorât pe om cu nă!e!ea unei false sla&e, nu $nceteaă !ea-% momi cu acelea+i ispite +i !e a născoci pentru asta nenumărate uneltiri# ;i$nfă/i+eaă ca mare lucru strân"erea !e a&u/ii, ca să-l facă să se mân!rească cuele +i să se stră!uiască pentru ele# Gi totu+i o"ă/ia nu-i spre sla&ă, ci spre mare

prime!uire# Strân"erea !e a&u/ii este temei !e lăcomie, iar stăpânirea lor nuaută cu nimic la !oân!irea unui nume un, ci $n"âmfă $n a!ar, mân!re+te $n!e+ert, pricinuie+te sufletului o oală asemănătoare umflăturii# =mflăturatrupurilor nu este nici sănătoasă, nici folositoare, ci semn !e oală, &ătămare asănătă/ii, $nceput !e prime!uire a &ie/ii +i prile !e pieire# +a-i +i mân!ria

pentru suflet# ân!ria ia na+tere nu numai !e pe urma o"ă/iilor, că oamenii semân!resc nu numai cu traiul $mel+u"at +i cu luul $mrăcămintei prileuit !e

o"ă/ie (o"a/ii $ntin! mese $mel+u"ate +i costisitoare peste treuin/ă , se$mracă cu haine !e care n-au ne&oie, $+i construiesc case măre/e +i le$mpestri/eaă cu fel !e fel !e po!oae târăsc !upă ei mul/ime !e slu"i +i cete !enenumăra/i lin"u+itori), ci se mân!resc peste fire +i cu !re"ătoriile pe care le au#

:acă poporul le !ă o !re"ătorie, !acă sunt $n&re!nici/i cu o con!ucere oarecare,!acă li se acor!ă o !emnitate !eoseită, ei cu acest prile ca +i cum ar !epă+i pe

ceilal/i oameni, cre! nu numai că scaunul lor este a+eat pe nori, ci socotesc peoamenii !e su ei &re!nici !e a fi călca/i $n picioare se seme/esc fa/ă !e cei carele-au !at slua +i se $n"âmfă fa/ă !e aceia prin care sunt ceea ce li se pare căsunt# i+te oameni ca ace+tia se "ăsesc $ntr-o stare sufletească plină !e neunie ,că sla&a lor este mai trecătoare !ecât &isul, iar strălucirea !e care sunt$nconura/i, mai !e+artă !ecât nălucirile nop/ii sla&a lor a luat fiin/ă la ohotărâre a poporului +i se !estramă tot printr-o hotărâre a poporului#+a a fost acel fiu fără !e minte al lui Solomon, tânăr cu &ârsta, !ar mai tânăr cumintea# Poporul i-a cerut să $mpără/ească mai lân! el $nsă, l-a amenin/at cu o

!omnie +i mai aspră iar prin amenin/are a pier!ut !omnia, prin ce se a+tepta că



&a fi un $mpărat mai puternic, prin aceea a fost !at os !in !re"ătoria pe care o a&ea#

;l mai seme/e+te pe om +i puterea mâinilor, iu/eala picioarelor, frumuse/ea

trupului, toate nimicite !e oli +i &e+teite !e &reme# mul nu simte că Rtt tru#ul e!te iară şi $ă tată !lava mului $a flarea ierii. !$atu-!-a iara şi flarea a $ăzut. +a a fost seme/irea uria+ilor cu puterea lor, "ân!ulnesocotitului oliat, luptătorul $mpotri&a lui :umneeu a+a a fost cu !onias,care se mân!rea cu frumuse/ea chipului său +i cu esalom, care se $n"âmfa cu

o"ă/ia părului capului său#

Chiar $n/elepciunea +i priceperea, care par cele mai mari +i mai trainice unuri pe care le au oamenii, sunt +i ele a!arnice, că $n"âmfă +i !au omului o $năl/imenea!e&ărată sunt o nimica !acă le lipse+te $n/elepciunea !ată !e :umneeu#

:ia&olul a fost iste/ +i ascu/it la minte, !ar n-a reu+it cu iste/imea lui $n!reptată$mpotri&a omului ceea ce me+te+u"ea $mpotri&a omului, a me+te+u"it, fără să-+i!ea seama, $mpotri&a lui# -a pă"uit atâta pe om, pe care nă!ă!uia să-l$nstrăinee !e :umneeu +i !e &ia/a &e+nică, cât s-a tră!at pe sine $nsu+i, că s-a!epărtat !e :umneeu +i a fost osân!it la moarte &e+nică#

:ia&olul a fost prins +i $n cursa $ntinsă :omnului' a fost răsti"nit el, !e+i sea+tepta să-@ răsti"nească pe :omnul, a murit el, !e+i nă!ă!uia să-@ nimicească

prin moarte pe :omnul# :acă !eci stăpânitorul lumii, $ntâiul, marele +ine&ăutul maestru al $n/elepciunii lume+ti, este prins $n propriile !iăcii alemin/ii sale +i aun"e !e să&âr+e+te cea mai mare neunie, cu mult mai multucenicii, imitatorii lui, chiar !e-ar născoci cu mintea lor nenumărate !iăcii,Zaun" neuni, i!in!, că sunt $n/elep/i[#

Planuri !iace a făcut <araon pentru a pier!e pe 4srail !ar $n/eleptului <araon i-a &enit pieirea, fără să-+i !ea seama, tocmai !e acolo !e un!e nici nu se a+tepta'copilul !at mor/ii !in porunca lui este crescut +i ascuns chiar $n palatele

$mpărăte+ti +i acest copil a nimicit puterea lui <araon, a $ntre"ului popor e"iptean +i a mântuit pe 4srail #

=ci"a+ul imelec, fiul nele"itim al lui he!eon, a ucis pe cei +apteeci !e fiiile"itimi al lui he!eon socotea că a născocit cu asta un plan !iaci, ca să-+i$ntărească stăpânirea apoi a !roit pe cei ce l-au autat la omor !ar este !roit!e ei +i, $n sfâr+it, este ucis !e o piatră aruncată !e mâna unei femei#Sfat pierător au plănuit cu !iăcie to/i iu!eii $mpotri&a :omnului, icân! $n ei$n+i+i' RDa$ă vm lă!a lu$rurile aşa t*i vr $re'e +n =l şi vr veni rmanii şi

ne vr lua l$ul şi neamul . Cu acest sfat au auns la uci!erea lui 8ristos, s-au"ân!it să-+i sal&ee neamul +i /ara, !ar planurile lor i-au pier!ut' au fost alun"a/i



!in /ara lor +i s-au $nstrăinat +i !e le"ile lor +i !e reli"ia lor# ;ntr-un cu&ânt, !innenumărate pil!e po/i &e!ea că este +ure!ă $n/elepciunea omenească, că estemai ine spus, mică +i umilă !ecât mare +i $naltă#

+a că nici un om cu !reaptă u!ecată nu se &a mân!ri nici cu $n/elepciunea lui+i nici cu cele !e care am &orit mai $nainte, ci &a !a creare sfatului foarte unal fericitei na +i al profetului 4eremia' RSă nu !e lau'e +n*ele#tul $u+n*ele#$iunea lui,!ă nu !e lau'e #uterni$ul $u #uterea lui, !ă nu !e lau'e&atul $u &ă*ia lui" #

Dar $are e!te lau'a $ea a'evărată C /rin $e e!te mare mul C RÎn a$ea!ta !ă!e lau'e $el $e !e lau'ă, !#une Dumnezeu, +n a +n*ele&e şi a $unaşte $ă =u!unt Dmnul . ceasta-i $năl/imea omului aceasta-i sla&a +i măre/ia lui' săcunoască ce-i cu a!e&ărat mare, să se lipească strâns !e :umneeu +i să cautesla&a lui $n sla&a care &ine !e la :omnul#

postolul spune' Rel $e !e lau'ă, +n Dmnul !ă !e lau'e , atunci cân! aspus' R6ri!t! !-a fă$ut #entru ni +n*ele#$iune 'e la Dumnezeu, +n're#tă*ire,!fin*ire şi ră!$um#ărare, #entru $ă #re$um e!te !$ri!9 Rel $e !e lau'ă, +n

Dmnul !ă !e lau'e . tunci este lau!a !esă&âr+ită +i completă $n :umneeu,cân! omul nu se lau!ă nici cu $n!reptă/irea lui proprie, ci cunoa+te că este lipsit!e orice $n!reptă/ire a!e&ărată +i că $n!reptă/irea sa se să&âr+e+te numai princre!in/a $n 8ristos# Gi Pa&el se lău!a cu aceea că nu /inea seama !e faptele !e

!reptate să&âr+ite !e el, ci căuta $n!reptă/irea $n 8ristos !oân!ită !e la:umneeu pe temeiul cre!in/ei' o căuta $n cunoa+terea lui 8ristos, $n puterea$n&ierii @ui, $n participarea la patimile @ui, $n asemănarea cu moartea @ui, ca săaun"ă la $n&ierea !in mor/i # Cu astfel !e "ân!uri Pa&el a !oorât orice $năl/area mân!riei#

u-/i mai rămâne, !eci, nimic cu ce să te mân!re+ti, o, omuleD Că lau!a +ină!e!ea ta stau $n a-/i omor$ toate ale tale +i $n a căuta &ia/a &iitoare $n 8ristos,a cărei pâr"ă o a&em chiar acum cân! suntem $n &ia/a aceasta pământească

pentru că trăim $n $ntre"ime prin harul +i !arul lui :umneeu# Ră Dumnezeue!te el are lu$rează +n ni a vi şi a lu$ra !#re ună #lă$erea 7ui.:umneeu !escoperă prin :uhul @ui $n/elepciunea Sa rân!uită mai !inaintespre sla&a noastră :umneeu !ă puteri celor care lucreaă# Pa&el spune' R%ai mult 'e$ât t*i m-am !tenit, 'ar nu eu, $i harul lui Dumnezeu, $are e!te +nmine. :umneeu iă&e+te !e prime!ii $mpotri&a oricărei a+teptări omene+ti#R4i +nşine ne-am !$tit, !#une /avel, !ân'i*i la marte, $a !ă nu ne+n$re'em +n ni +nşine, $i +n Dumnezeu, are +nviază mr*ii, are ne-a izăvit şi ne izăveşte 'e la marte $a a$ea!ta şi +n $are nă'ă2'uim $ă +n$ă ne va

mai izăvi .



S#une-mi, 'e$i #entru $e te mân'reşti $u fa#tele tale une $a 'e #r#riile tale fa#te, +n l$ !ă mul*umeşti #entru a$e!te 'aruri elui e *i le-a 'at C Re fa#tă ună ai, #e $are !ă n- fi #rimitC 5ar 'a$ă ai #rimit-, #entru $e te lauzi,$a şi $um n-ai #rimit-C . u !atorită faptelor tale !e !reptate ai cunoscut pe

:umneeu, ci :umneeu te-a cunoscut !atorită unătă/ii @ui# Pa&el a spus'Run!$ân' #e Dumnezeu, 'ar, mai ine !#u!, fiin' $un!$u*i 'e Dumnezeu . u prin &irtutea ta ai prins pe 8ristos, ci 8ristos te-a prins pe tine prin &enirea@ui# Pa&el spune' Rrmăre!$, 'ar vi #rin'e a$eea #entru $are şi eu am f!t

#rin! 'e 6ri!t! iar :omnul spune' R4u vi %-a*i ale! #e %ine, $i =u v-amale! #e vi.

Te mân'reşti $ă ai f!t $in!tit şi iei mil!tivirea lui Dumnezeu #ri$ină 'e+n&âmfareC tunci te &ei cunoa+te cine e+ti, cân! &ei fi alun"at !in para!is ca!am, cân! &ei fi părăsit !e :uhul ca Saul, cân! &ei fi tăiat !in ră!ăcina ceasfântă ca 4srail # Scriptura spune' R/rin $re'in*ă !tai nu te +n&âmfa, $i teme-te. :upă har urmeaă u!ecata iar Nu!ecătorul &a cerceta cum ai $ntreuin/atcele !ăruite /ie#

:ar !acă nu $n/ele"i nici aceea, că ai primit har !e la :umneeu, ci !impotri&ă,!atorită unei ne$nchipuite nesim/iri, faci !in harul !at propria ta faptă, "ân!e+te-te că nu e+ti mai !e pre/ ca apostolul Petru# u po/i $ntrece $n !ra"ostea ta !e:omnul pe Petru, care @-a iuit atât !e puternic, $ncât &oia să moară pentru 1l#Gi totu+i, cân! Petru a rostit cu mân!rie cu&intele' RDa$ă t*i !e vr !minti +ntruTine, eu ni$i'ată nu mă vi !minti a fost lăsat !e :omnul $n mar"inileslăiciunii ome-ne+ti +i atunci a căut +i s-a lepă!at !e 8ristos# Prin păcatul său,Petru a fost $n/elep/it spre e&la&ie +i a fost $n&ă/at să fie +i $n/ele"ător fa/ă !e ceislai, !ar să-+i &a!ă +i propria lui slăiciune, cunoscân! ine că, !upă cumatunci cân! era să se $nece $n mare, a fost u+urat !e !reapta lui 8ristos , tot a+a +i$n furtuna smintelii, $n prime!ie !e a pieri prin necre!in/ă, a fost păit !e

puterea lui 8ristos, Care chiar i-a preis cele ce a&eau să i se $ntâmple,spunân!u-i' RSimne, Simne, iată !atana a $erut !ă vă $earnă $a #e &râu'ar =u %-am ru&at #entru tine, $a !ă nu #iară $re'in*a ta şi tu, +ntr$ân'u-te,

+ntăreşte #e fra*ii tăi. Gi Petru, !ăscălit $n acest chip, a fost pe ună !reptateautat, că a fost $n&ă/at să arunce !in sufletul său mân!ria +i să fie $n/ele"ător cucei slai#

Fari!eul a$ela ne!uferit şi #e!te mă!ură 'e +n&âmfat, $are vrea $unerăzare nu numai 'e el, $i 'efăima +naintea lui Dumnezeu şi #e vameş, a

#ier'ut lau'a 're#tă*ii 'in #ri$ina #ă$atului mân'riei. ameşul, +n!ă, !-a #&rât 'e la tem#lu +n're#tă*it, #entru $ă a !lăvit #e Dumnezeul $el Sfânt, #entru $ă ni$i nu +n'răznea !ă-şi ri'i$e #rivirea la $er, $i $erea numai

mil!tivire 'e la Dumnezeu, +nvinuin'u-!e #e !ine şi #rin $hi#ul +n $are !tătea



+n i!eri$ă şi #rin lvirea #ie#tului şi #rin a$eea $ă n-a $erut nimi$ alt$eva'e$ât mil!tivire .

Caută !eci +i fere+te-te !e pil!a cumplitei pa"ue a!use !e mân!rieD Cel mân!ru

+i-a pă"uit mântuirea, cel cu lima $n!rănea/ă a pier!ut răsplata a fostmic+orat mai mult !ecât cel smerit +i păcătos, pentru că s-a mărit pe sine maimult !ecât acela +i pentru că n-a a+teptat hotărârea !e la :umneeu, ci +i-arostit-o sin"ur#

u te mân!ri, !ar, nicio!ată fa/ă !e nimeni, nici fa/ă !e cel mai mare păcătosD!eseori smerenia mântuie pe cel cu multe +i mari păcate# u socoti nicio!atăcă tu e+ti mântuit +i celălalt pier!ut# icio!atăD :acă tu cu "ura ta hotără+ti căe+ti mântuit, &ei fi osân!it !e hotărârea lui :umneeu# R4u mă 2u'e$ #e mine+n!umi, a !#u! /avel, $ă nu mă ştiu vinvat $u nimi$ 'ar nu $u a$ea!ta m-am mântuit +n!ă el are mă 2u'e$ă e!te Dmnul.

S$teşti $ă ai !ăvârşit vre fa#tă ună C %ul*umeşte lui Dumnezeu" 4u temân'ri $u ea fa*ă 'e !emenul tău " RFie$are, !#une /avel, !ă-şi $er$eteze

fa#ta lui şi atun$i va avea lau'ă fa*ă 'e !ine numai şi nu fa*ă 'e altul. Cu ceai folosit pe semenul tău, !acă-/i trâmi/ei cre!in/a, !acă spui că ai suferit

pri"oniri pentru numele lui 8ristos sau !acă spui că ai $n!urat ostenelile postului :e pe urma tuturor acestora tu câ+ti"i +i nu altul# 2eme-te să nu aiaceea+i că!ere ca +i !ia&olul, care s-a mân!rit fa/ă !e om, !ar a căut mai os!ecât omul +i a auns călcat $n picioare !e cel pe care a&ea !e "ân! să-l calce $n

picioare#

@a fel a fost +i că!erea israili/ilor# S-au mân!rit fa/ă !e celelalte neamuri,spunân! că sunt necurate +i ei cu a!e&ărat au auns necura/i, iar neamurile s-aucură/it# RDre#tatea lr a a2un! $a $âr#ă le#ă'ată, iar nele"iuirea +inecre!in/a neamurilor s-au +ters prin cre!in/ă# $ntr-un cu&ânt, a!u-/i aminte !ea!e&ărul pro&erului, care spune' RDumnezeu $elr mân'ri le !tă +m#trivă,iar $elr !meri*i le 'ă har.

Să ai +n fa*a $hilr $uvintele Dmnului9 RTt $el $e !e +nal*ă #e !ine !e va!meri, iar $el $e !e !mereşte !e va +năl*a. Să nu fii 2u'e$ătr ne're#t, $ân'

2u'e$i fa#tele tale şi ni$i nu le 2u'e$a #entru a-*i fa$e #lă$ere. Da$ă *i !e #are$ă ai fă$ut vreun ine, nu !$ti numai a$e!t ine, uitân' $u ştiin*ă $elelalte

#ă$ate ni$i nu te mân'ri $u fa#tele une !ăvârşite a!tăzi, iertân'u-te !in&ur 'e fa#tele rele !ăvârşite ieri !au alaltăieri, $i, $ân' ai 'e &ân' !ă te lauzi $u

fa#tă ună !ăvârşită a$um, a'u-*i aminte 'e fa#ta rea 'e mai 'e 'emult şi atun$i vei #une $a#ăt mân'riei ne!ăuite.

:acă &ei pe semenul tău păcătuin!, nu te uita numai la acest păcat al lui, ciaminte+te-/i !e faptele une pe care le-a să&âr+it +i le să&âr+e+te +i a!eseori &ei



&e!ea că este mai un !ecât tine, !acă &ei cerceta toate faptele lui +i nu te &eiopri la nimicuri# ici :umneeu nu cerceteaă cu !e-amănuntul fapteleoamenilor# R=u, !#une Dmnul, vin !ă a'un fa#tele şi &ân'urile amenilr .!ată, cân! :umneeu a &oit să pe!epsească pe 4osafat pentru un păcat să&âr+it,

+i-a a!us aminte +i !e faptele lui une +i a is' RDar au f!t &ă!ite şi $uvinteune +ntru tine.

Să ne spunem ne$ncetat aceste cu&inte +i unele ca acestea, pentru a $n!epărta !ela noi mân!ria, să ne coorâm pe noi $n+ine, ca să ne $năl/ăm, fiin! următorii:omnului, Care s-a po"orât !in cer la cea mai mare umilin/ă, ca !e la umilin/ăsă ne urcăm la o minunată $năl/ime#

@oate faptele 6omnului ne 'n/a%ă smerenia.

*ând era prunc era în peşter" şi nu în pat, ci în iesle&în casa unui teslar şi a unei s"rmane mame, supunându/'e mamei Mui şilo!odnicului ei&

a fost înv"%at şi a auzit lucruri pe care nu avea nevoie s" le înve%e şi s" leaud" &

punea întreb"ri şi prin întreb"rile puse minuna pe to%i cu în%elepciunea Mui.'/a supus lui oan şi 't"pânul a primit de la rob botezul.

u s/a împotrivit nici unuia din duşmanii '"i şi nici nu s/a folosit denespusa putere pe care o avea, ci se supunea lor ca unora care ar fi fost mai puternici decât 5l, în!"duind puterii acesteia trec"toare s"/şi aratetoat" t"ria ei.

- stat înaintea ariereilor cum st" un acuzat, a fost dus înaintea !uvernatorului şi a îndurat 8udecata şi, cu toate c" putea s" v"deasc" peulitori, suferea în t"cere ulele&a fost scuipat de slu!i şi de cei mai 8osnici robi,a fost dat mor%ii, ba ciar la moartea cea mai ruşinoas" printre oameni.

stfel :omnul nostru a străătut !e la na+tere până la sfâr+itul Său pe toate celeomene+ti# :ar !upă o atât !e mare smerenie $+i arată $n urmă sla&a Sa, slă&in!$mpreună cu 1l pe cei care au trăit $mpreună cu 1l fără !e sla&ă# :intre ace+tia,cei !intâi au fost ferici/ii ucenici, oameni sărmani +i "oi, care au cutreieratlumea, nu cu $n/elepciunea cu&ântului, nu cu mul/imea $nso/itorilor, ci sin"uri,mer"ân! !in loc $n loc, sin"uratici, călătorin! cân! pe uscat, cân! pe mare,

iciui/i, lo&i/i cu pietre, pri"oni/i +i, $n sfâr+it, uci+i#



cestea sunt pentru noi $n&ă/ăturile părinte+ti +i !umneeie+ti D Să imităm pil!alor, ca prin smerenie să răsară +i pentru noi sla&a &e+nică, !arul !esă&âr+it +ia!e&ărat al lui 8ristos#um vm 'ân'i, 'ar, !merenia $ea mântuitare şi vm +n'e#ărta uiul

#ierzătr al mân'riei C :acă $n toate $mpreurările &ie/ii &om pune $n practicăsmerenia +i !acă &om face totul, ca să nu ne &atăme mân!ria# Că sufletul iachipul ocupa/iilor noastre, ia $nfă/i+area celor ce facem +i se aseamănă cu ele#Să-/i fie, !ar, !eprinse cu smerenia +i $nfă/i+area +i haina +i mersul +i statul +ihrana +i a+ternutul +i casa +i toate lucrurile !in casă#

⇒ Cu&ântul, cântecul +i &ora cu &ecinii să fie mai !e"raă măsurate !ecât$n"âmfate#

⇒ u $ntreuin/a &ore umflate +i me+te+u"ite, nici nu folosi "las afectat $n

cântecele tale#⇒ u fi mân!ru +i "ra& $n &oririle tale, ci $n!epărteaă orice lău!ăro+enie#⇒ <ii $n!atoritor cu prietenii, lân! cu slu"ile, ră!ător cu cei care te supără,

milosti& cu cei !e os#⇒ ân"âie pe cei năpăstui/i, cerceteaă pe cei olna&i nu pri&i !e sus pe

nimeni ⇒ &ore+te cu lân!e/e, răspun!e cu ucurie celui ce te $ntreaă ⇒ fii ine&oitor cu toată lumea⇒ cân! &ore+ti, nu te lău!a +i nici nu pune pe al/ii să te lau!e⇒ nu primi cu&inte necu&iincioase⇒ ascun!e, pe cât po/i, $nsu+irile +i faptele tale une⇒ cân! păcătuie+ti, $n&ino&ă-/e+te-te +i nu a+tepta mustrările altora, ca să te

asemeni omului celui !rept, care el cel !intâi se $n&ino&ă/e+te, ca să fii ca4o&, care nu s-a ru+inat !e mul/imea locuitorilor cetă/ii !e a mărturisi $nfa/a tuturor "re+eala lui #

⇒ u fi aspru cân! !oene+ti, nici "ranic +i pătima+ cân! mustri, că +iaceasta este tot mân!rie#

⇒

u osân!i pe al/ii pentru toate fleacurile, ca +i cân! tu ai fi cu !esă&âr+ire!rept#⇒ Pri&e+te cu ochi $n/ele"ători pe cei ce "re+esc +i ri!ică-i !uho&nice+te !in

păcatul lor, a+a cum $n!eamnă apostolul, Rluân' !eamă la tine +n!u*i, $a!ă nu $azi şi tu +n i!#ită.

⇒ Să pui atâta râ&nă $n a nu fi slă&it !e oameni câtă râ&nă pun al/ii $n a fislă&i/i#

:e-/i aminte+ti !e 8ristos, Care a spus că cel care caută !e una sa &oie lau!ă !e

la oameni +i face inele pentru a fi &ăut !e oameni pier!e răsplata !e la:umneeu# R+şi iau #lata lr a spus :omnul# Să nu-/i pieri, !eci, plata !e la





2milia a ::I&a & 6espre a nu ne lipsi de cele lume*ti *i despre focul dinafara >isericii

Socoteam, iui/ilor, c pi+cân!u-&ă !e fiecare !ată mai tare $n cu&ântările mele,&ă &oi părea un pre!icator "reu !e suferit, pentru că arăt o mare $n!răneală,nepotri&ită nici unui străin +i nici unui ărat stăpânit !e păcate asemănătoare#Voi, $nsă, a/i primit cu !ra"ă inimă mustrările mele, iar !in rănile pricinuite !elima mea a/i făcut prile !e a aprin!e $n &oi +i mai tare !orin/a unei &ie/i$munătă/ite# Gi nu e !e mirare, pentru că sunte/i $n/elep/i/i $n cele ale :uhului#R%u!tră #e +n*ele#t şi te va iui , spune Solomon $ntr-un loc !in scrierile sale#Pentru aceea, fra/ilor, &ă !au +i acum, atât cât $mi stă $n putin/ă, acela+i sfat, $n!orin/a !e a &ă scoate !in la/urile !ia&olului#

%are şi felurit răzi 'u$e +m#triva na!tră, iui*ilr, +n fie$are zi, vră2maşul a'evărului" Îl 'u$e, fă$ân', 'u#ă $um şti*i, 'in #ftele na!tre !ă&e*i +m#triva na!tră şi luân' tt'eauna 'e la ni #uterea 'e a ne vătăma. Dar

#entru $ă Stă#ânul a le&at $u le&i 'e ne'ezle&at mare #arte 'in #uterea'iavlului şi nu i-a +n&ă'uit !ă !e nă#u!tea!$ă 'e'ată, $a !ă nimi$ea!$ă 'e

#e #ământ neamul mene!$, vi$leanul ne fură vi$tria 'atrită ne!$tin*ei na!tre #r#rii.

<ace ca +i oamenii lacomi +i &icleni, care "$n!esc +i lucreaă, să se $mo"ă/eascăcu a&eri străine +i pentru că nu pot să-+i pună $n aplicare silnicia lor $n &ăullumii, oi+nuiesc să pân!ească la !rumul mare +i !acă &ă! $n apropierea lor unloc scoit $n &ă"ăuni a!ânci sau umrit !e !esimea copacilor se ascun! acolo +iferi/i $n astfel !e ascuni+uri !e &e!erea călătorilor, nă&ălesc pe nea+teptateasupra lor, $n a+a fel $ncât nimeni nu poate să &a!ă la/urile prime!iei $nainte !ea că!ea $n ele#

Tt aşa şi 'iavlul, vră2maşul şi #ri&nitrul n!tru 'intru +n$e#ut, !e a!$un'e

la umra #lă$erilr lumeşti, $are $re!$ #e 'rumul a$e!tei vie*i şi !unt +n !tare!ă '!ea!$ă #e tâlhar şi !ă a!$un'ă #e uneltitr şi 'e a$l ne +ntin'e, fără !ăne 'ăm !eama, la*urile #ierzării. :eci, !acă &oim să străatem fără !e

prime!ie !rumul &ie/ii ce ne stă $n fa/ă, !acă &oim să $nfă/i+ăm lui 8ristossufletul $mpreună cu trupul lipsite !e ru+inea rănilor pricinuite !e !ia&ol, !acă&oim să primim cununile !e iruin/ă, treuie !ă rtim ne$ntenit, $u luareaminte 'e 2ur +m#re2ur, $hii !ufletului n!tru, !ă #unem !u ănuială #etate $ele $e ne 'e!fătează şi !ă le +n'e#ărtăm +n'ată treuie !ă nu ne li#im!ufletul 'e nimi$, ni$i $hiar 'a$ă aurul ar !ta &răma'ă +naintea na!tră şi ar

fi &ata !ă a2un&ă +n mâinile $elr $e-1 vie!$ - $ă !#une S$ri#tura9 Ra a#a'e-ar $ur&e &ă*ia, nu vă li#i*i inima 'e ea - ni$i $hiar 'a$ă #ământul ar



'ră!li tată 'e!fătarea şi ne-ar #une la +n'emâna l$uin*e lu?a!e ($ă iarăşi !#une S$ri#tura9 R7$uin*a na!tră e!te +n $er, 'e un'e aşte#tăm şi mântuitr,

#e 6ri!t! ), ni$i $hiar 'a$ă ne$ntenit ne-ar !ta +n fa*ă #etre$eri, $hefuri,e*ii şi me!e $u lăutari ($ă tt S$ri#tura !#une9 RDeşertă$iunea

'eşertă$iunilr, tate !unt 'eşertă$iune ), ni$i $hiar 'a$ă ni !-ar feri frumu!e*ile tru#urilr l$uite 'e !uflete 'e!frânate ($ă !#une +n*ele#tul9RFu&i 'in fa*a femeii $a 'in fa*a şar#elui ), ni$i $hiar 'a$ă ni !-ar #une la+n'emâna fun$*ii +nalte, $n'u$eri 'e ##are, ri 'e +n!*itri şi 'elin&uşitri, ni$i $hiar 'a$ă ni !-ar feri trn +nalt şi !trălu$it, ##are şi $etă*i

&ata 'e ună vie !ă ne !lu2ea!$ă şi !ă ni !e !u#ună nuă ($ă RTt tru#ul,!#une S$ri#tura, e!te $a iara şi tată !lava mului $a flarea ierii. !$atu-!-a iara şi flarea a $ăzut ).

;n !osul tuturor acestor ispite atât !e $ncântătoare stă pri"onitorul o+tesc alneamului omenesc +i a+teaptă ca a!emeni/i cân!&a !e cele &ăute să ne aatem!in calea !reaptă +i să că!em $n cursa lui# 2reuie să ne temem mult ca nucum&a apropiin!u-ne fără ă"are !e seamă !e ele +i cu "ân!ul că plăcerea

pricinuită !e !esfătare n-are $n ea nimic &ătămător, să $n"hi/im, la cea !intâi"ustare, un!i/a ascunsă a &icleniei +i apoi să fim, cu &oia +i fără &oia noastră,le"a/i !e !ia&ol +i târâ/i pe nesim/ite !e plăceri spre moarte, $nfrico+ătorul săla+al tâlharilor#

1ste !eci !e neapărată treuin/ă, fra/ilor +i folositor nouă tuturora să ne pre"ătim

ca !rume/ii +i aler"ătorii' să ne u+urăm, prin orice miloc, sufletele pentru !rumsă ne "răim, spre sfâr+itul căii noastre, fără să ne uităm $napoi#

imeni să nu-+i $nchipuie că sunt născocitor !e cu&inte noi, cân! numesc acumcale &ia/a omenească că +i profetul :a&i! tot a+a a numit &ia/a# =neori spune'RFeri$i*i $ei fără #rihană +n $ale, $are umlă +n le&ea Dmnului alteoristri"ă către Stăpânul său' RDe#ărtează 'e la mine $alea ne're#tă*ii şi $u le&eaTa mă miluieşte, uneori lau!ă "ranicul autor !at !e :umneeu celor pri"oni/i+i cântân! cu ucurie !in liră, ice' Rine e!te Dumnezeu afară 'e Dumnezeul

n!truC Dumnezeu e!te el e mă +n$in&e $u #utere şi a #u! fără #rihană$alea mea. Gi pretutin!eni $n psalmi, :a&i!, pe ună !reptate, a+a a socotit cătreuie numită &ia/a omenească, fie că e minunată, fie că e rea# Gi !upă cum ceicare au !e făcut o cale lun"ă, pe !rumul ce-% au !e făcut, schimă pa+ii, care seiau la $ntrecere unul cu altul, iar prin schimarea iute a unui picior cu celălalt

partea !e pământ care le era $nainte trece $n urma lor +i aun" u+or la capătul!rumului, tot a+a +i cei care au fost a!u+i la &ia/ă !e Creator chiar !e la $nceputintră $n perioa!ele timpului +i lăsân! $n urma lor perioa!ă !e timp !upă

perioa!ă, aun" la sfâr+itul &ie/ii#

4u vi !e #are are $ă via*a #rezentă e!te un 'rum $ntinuu, $ălătriemar$ată 'e vâr!te $a 'e nişte !ta*ii C Îşi are +n$e#utul, #entru fie$are m, $u



'urerile 'e naştere ale mamei, iar !fârşitul +l arată !ălaşurile 'in mrminte. 7a ele ne 'u$e #e t*i $ălătria a!ta, #e unii mai 'evreme, #e al*ii mai târziu unii $ălătre!$ !trăătân' tate ră!tim#urile vie*ii, iar al*ii nu ##!e!$ ni$i +n

#rimele !ta*ii ale vie*ii lr. Drumurile $are 'u$ 'e la un raş la altul #t fi

evitate iar $el $are nu vrea ni$i nu mer&e #e ele, $alea vie*ii, +n!ă ne *ine $u fr*a şi $hiar 'a$ă am vrea !ă amânăm $ălătria ne tra&e !#re #un$tul 'e#rire #e $are Stă#ânul ni l-a rân'uit.

4u-i $u #utin*ă, iui*ilr, $a $el $are a intrat #e #arta $are 'u$e la a$ea!tăvia*ă şi $are a #ăşit #e a$ea!tă $ale !ă nu mear&ă şi #ână la !fârşitul ei.Fie$are 'in ni, +n'ată $e a ieşit 'in #ânte$ele mai$ii lui, e!te #rin! 'e$ur&erea tim#ului şi-i târât +nainte, la!ă mereu +n urma lui ziua trăită şi nu

#ate ni$i'ată, $hiar 'a$ă ar vrea, !ă !e mai +ntar$ă la ziua $ea 'e ieri.

i ne u$urăm $ân' !untem 'uşi 'e tim# mereu tt +nainte, ne ve!elim $ân' !$himăm vâr!tă $u alta, $a şi $um am 'ân'i $ine ştie $e, ne !$tim

feri$i*i, $ân' 'in $#il a2un&em ărat şi 'in ărat a2un&em ătrân. i ttuşi nu *inem !eama $ă tim#ul #e $are l-am trăit e!te tim# #ier'ut 'in via*ă, nu!im*im $ă via*a na!tră !e $heltuieşte, $u tate $ă mă!urăm tt'eauna $umă!ura vie*ii trăite şi !$ur!e, nu ne 'ăm !eama $ât 'e a!$un! ne e!te tim#ul #e$are ni l-a 'at !ă-l trăim el e ne-a trimi! !ă fa$em $ălătria a!ta.

4u ştim $ân' va vi Stă#ânul !ă ne ia 'e #e a$ea!tă $ale, $ân' va 'e!$hi'e fie$ărui 'rume* #r*ile +ntrării +n $ealaltă via*ă. De a$eea !e $a'e !ă fim #re&ăti*i +n fie$are zi #entru #le$area na!tră 'in a$ea!tă via*ă, aşte#tân' $u$hii a*inti*i !emnul Stă#ânului. RSă fie, !#une Dmnul, mi2la$ele va!tre+n$in!e şi fă$liile a#rin!e, iar vi a!emenea amenilr $are aştea#tă #e

Dmnul lr $ân' !e va +ntar$e 'e la nuntă, $a, venin' şi ătân', +n'ată !ă-i 'e!$hi'ă.

:ar noi nici nu &oim să ne uităm cu luare aminte la po&erile cu care plecăm !eaiciD u luăm aminte care po&eri sunt u+oare, pentru un !rum ca acesta, ca să le

putem !uce, !upă ce le-am strâns pe lumea cealaltă, ca să ne facă &eselă &ia/a !e pe acea lume, ca să aun"ă acolo $n stăpânirea noastră +i care sunt po&erile "rele+i isto&itoare care ne /intuiesc trupul !e pământ, care nu ne sunt !eloc fire+ti +inici nu pot intra pe poarta cea strâmtă, ca să $nso/ească pe cei care le au#

oi, $nsă, facem cu totul !impotri&ă D @ăsăm la o parte po&erile ce-ar treuistrânse +i le strân"em tocmai pe acelea ce s-ar cu&eni să le trecem cu &e!erea, nuluăm aminte la cele ce ar treui să facă una cu noi, care ne pot fi cu a!e&ărat

po!oaă firească sufletului +i trupului !ar căutăm să strân"em numai cele ce ne

sunt necontenit străine +i care pun $n &ia/a noastră pecetea ru+inii, ne ostenim +i



muncim a!arnic $ntocmai ca unul care se $n+ală sin"ur, &rân! să umple un &as"ăurit#

Socot că +i copiii +tiu că nici una !in plăcerile !in &ia/ă, !upă care se $nneunesc

cei mai mul/i oameni, nu sunt cu a!e&ărat ale noastre +i nici nu pot fi, ci sunt lafel !e străine tuturora' +i celor care par a se !esfăta cu ele +i celor care nici nu seatin" !e ele# :acă unii ar strân"e $n &ia/a lor "rămei !e aur, aurul strâns nu &arămâne necontenit $n stăpânirea lor, că sau fu"e chiar $n timpul &ie/ii lor, !e+i $l$nlăn/uiesc $n fel +i fel !e chipuri +i trece la cei mai puternici !ecât ei, sau $i

părăse+te cân! aun" $n pra"ul mor/ii +i nu &rea să plece o!ată cu ei iar cân!moartea, care le !esparte cu for/a sufletul !e ticălosul trup, $i târă+te pe !rumulcel fără !e $ntoarcere, ei $+i $ntorc necontenit pri&irile spre a&u/ia lor +i-+i plân"su!orile &ărsate !in /inere/e cu strân"erea lor atunci &ă! că o"ă/ia trece $nmâinile altora, &ă! că lor nu le-a rămas !ecât osteneala strân"erii !e o"ă/ii, iar aurul nu le-a !at !ecât păcatul lăcomiei#

Chiar !e-ai a&ea mii !e hectare !e pământ, case strălucitoare, turme +i cirei !efelurite &ite, chiar !e-ai a&ea cea mai mare putere peste oameni, totu+i nu &ei

putea să te !esfătei !e ele pe &ecie, pentru că pu/ină &reme te &ei numi stăpânullor, că o"ă/ia &a trece iară+i $n mâinile altora, iar pe tine te &or acoperi câte&a

palme !e pământ#

!eseori, chiar $nainte !e moarte, $nainte !e mutarea ta !in această &ia/ă, &ei

&e!ea că a&erea ta trece $n mâinile altora, a chiar a !u+manilor tăi# u +tim oarecâte mo+ii, câte case, câte neamuri +i ora+e, $ncă pe cân! trăiau stăpânii lor, aucăpătat numele altor stăpâni u +tim oare că unii care erau roi mai $nainte s-au urcat pe tronuri !e con!ucere, iar cei care se numeau !omni +i stăpâni eraumul/umi/i să stea cu supu+ii +i să se $nchine roilor lor !e altă!ată, cân! ca la

ocul !e aruri, soarta lor li s-a schimat pe nea+teptate

Sunt oare ale noastre cele pe care o"ă/ia le-a născocit spre a le mânca +i ea +itoate cele câte peste treuin/ă le-a scornit pentru satisfacerea nemul/umitorului

stomac, care nu păstreaă nimic, chiar !acă $l umplem necontenit cestea fac pu/ină plăcere numai "ustului cân! trec prin "ură spre a fi !epuse $n stomac !ar $n!ată sunt aruncate afară cu "raă ca !e prisos +i supărătoare iar !acă ăo&escmai multă &reme $n stomac ne pun &ia/a $n mare prime!ie# ultor oameni mân-carea peste măsură le-a a!us moartea +i le-a fost +i pricină că nu s-au mai putut!esfăta cu nimic#

u sunt oare pentru om o pa"uă ne$n!oielnică +i o &ă!ită &ătămare!esfrânările, $mpreunările spurcate +i toate faptele să&âr+ite !e un suflet neun +iturat u $nstrăineaă, oare +i nu mic+oreaă puterile omului Că trupul, prin

$mpreunări, pier!e hrana cea mai ună +i cea mai !e pre/# :e aceea fiecare !incei care s-au tă&ălit $n paturile !e !esfrâu simte $n!ată !upă să&âr+irea păcatului



o căin/ă puternică, !upă ce furia trupului s-a potolit, iar mintea aunsă la capătulcelor ce a să&âr+it +i !e+teptată ca !intr-o e/ie sau !intr-o furtună, are ră"a săse "ân!ească ce s-a petrecut cu ea simte că trupul a auns mai sla, trân!a& latreaă +i neputincios $n toate# cest lucru l-au $n/eles +i instructorii !e

"imnastică, care au pus ca le"e castitatea $n +colile $n care tinerii se eerciteaă pentru luptele atletice' le"ea castită/ii pune la a!ăpost !e plăceri trupuriletinerilor +i nici nu $n"ă!uie tinerilor, $n timp ce se pre"ătesc pentru lupteleatletice, să pri&ească măcar la chipurile frumoase, !acă &or să-+i &a!ă capul$ncununat că la concurs ne$nfrânarea a!uce atocură +i nu cunună#

1ste ine ca, $nchiân! ochii, să trecem cu &e!erea toate unurile !e care am&orit, pentru că ne sunt cu totul străine, !e prisos +i cu neputin/ă !e a ni le face

unuri proprii !ar pentru acele unuri, care sunt cu a!e&ărat unuri ale noastre,se cu&ine să a&em !eoseită purtare !e "riă#

Dar $are !unt $u a'evărat unurile na!tre C Sufletul - #rin $are vie*uim, $arenu are treuin*ă 'e nimi$ 'in $ele $e +m#vărează, #entru $ă e!te !im#lu şi !#iritual - şi tru#ul, $are a f!t 'at 'e reatrul !ău vehi$ul !ufletului +na$ea!tă via*ă. A$e!ta e!te mul9 !#irit unit $u tru#, fl!itr şi #trivit. cestaeste plăsmuit $n pântecele mamei !e prea $n/eleptul e+ter al uni&ersului acesta$n &remea !urerilor na+terii este scos la lumină !in cămările cele $ntunecoaseacesta a fost rân!uit să stăpânească cele !e pe pământ pentru acesta $ntrea"a fireeste o +coală a &irtu/ii acestuia $i este !ată le"ea !e a imita pe Creator, atât cât $i

stă $n putin/ă +i !e a schi/a pe pământ rân!uiala cea ună !in cer acesta cân!este chemat pleacă !e aici acesta se $nfă/i+eaă $naintea scaunului !e u!ecată alui :umneeu, Care l-a trimis pe acest pământ acesta este u!ecat acesta

prime+te răsplata tuturor faptelor pe care le-a să&âr+it $n &ia/ă#

/r#rietate a na!tră a2un& şi virtu*ile, $ân' !unt $u &ri2ă unite $u fireamenea!$ă. stenin!u-ne pentru să&âr+irea lor, &irtu/ile nici aici pe pământ nu&or să ne părăsească, !acă nu le alun"ăm cu for/a, !e una noastră &oie +i !acănu punem $n locul lor păcatele, pe lumea cealaltă &irtu/ile mer" $naintea celor ce

s-au stră!uit să le să&âr+ească a+eaă pe cel care le are alăturea !e $n"eri +i-llumineaă &e+nic $n ochii Creatorului# :ar o"ă/ia, puterea, luul +i !esfătarea +itoată mul/imea celor la fel cu acestea, care cre+te $n urul nostru !in neunianoastră $n fiecare i, nici nu intră o!ată cu noi $n &ia/ă +i nici nu pleacă o!ată cunoi, ci pentru fiecare om se a!e&eresc +i rămân cu&intele spuse o!inioară !e un!rept' R>l am ieşit 'in #ânte$ele mai$ii mele şi &l mă vi +ntar$e" .

mul care +tie să-+i !ea cele mai une sfaturi se &a $n"rii mai ales !e suflet +i&a căuta prin ori+ice miloc să +i-l păstree curat +i nepătat# 4ar !acă s-ar

$ntâmpla ca trupul să se topească !e foame sau să lupte cu fri"ul +i cu ar+i/a sausă sufere !in pricina olilor sau să $n!ure &reo siluire !in partea ciui&a, pu/in $i



&a păsa, că la fiecare !in necauri &a rosti cu&intele lui Pa&el' Rhiar 'a$ămul n!tru $el 'in afară !e !tri$ă, ttuşi $el 'inăuntru !e +nnieşte +n fie$are

zi. ici chiar !e-ar &e!ea că &ia/a $i este $n prime!ie, nu se &a teme, ci cu$ncre!ere &a spune' Rtim $ă 'a$ă !e va !tri$a l$uin*a na!tră #ământea!$ă a

$rtului, avem $a!ă 'e la Dumnezeu, l$uin*ă nefă$ută 'e mâna menea!$ă,veşni$ă +n $eruri . 4ar !acă &rei să-/i cru/i +i trupul, ca pe un un necesar sufletului +i ca pe un un ce aută sufletul să trăiască pe pământ, atunci se cu&inesă te $n"rie+ti pu/in !e treuin/ele lui atât numai cât să-l men/ii +i să-l păstreisănătos printr-o purtare !e "riă măsurată, ca să sluească sufletului +i să nu-i$n"ă!ui să ur!e !e pe urma unului trai# :acă-l &ei &e!ea apoi că ar!e cân!&a!e !orin/a !e a a&ea mai mult +i !incolo !e ce-i folositor, să-i stri"i poruncile!ate !e Pa&el' R4imi$ n-am a'u! +n lumea a$ea!ta şi e!te +nve'erat $ă ni$i nu

#utem !$ate $eva. Avân', +n!ă, hrană şi +mră$ăminte, vm fi +n'e!tula*i $ua$e!tea. :acă-i &ei cânta +i-i &ei spune trupului necontenit aceste cu&inte, $l &eicon!uce lesne +i-l &ei face u+or pentru călătoria la cer !ar, mai ine spus, &eia&ea $n el un un colaorator pentru "ân!urile măre/e ale sufletului tău, !ar !acă$i &ei $n"ă!ui trupului să se orănicească +i să se sature cu !e toate $n fiecare i,ca o fiară sălatică, la urmă, prin silnicele lui $mpotri&iri, &ei fi !oorât$mpreună cu el la pământ +i &ei ace suspinân! a!arnic# 4ar cân! &ei fi !us $nfa/a Stăpânului +i /i se &a cere ro!ul călătoriei $n"ă!uite /ie pe pământ +i &ei&e!ea că nu po/i arăta nici unul, &ei plân"e cu amar, &ei locui $ntr-un &e+nic$ntuneric +i te &ei /ine !e rău pentru !esfătarea +i rătăcirea ta, !in pricina căroraai pier!ut timpul $n care puteai să te mântui, !ar !e pe urma lacrimilor nimic nu

&ei mai câ+ti"a, că spune :a&i!' R+n ia' $ine !e va mărturi!i Ţie C

Să fu"im, !ar, cât putem !e repe!e, ca să nu ne $nău+im !e ună &oie# :acă aifost momit !e multă &reme +i ai $n"rămă!it peste tine pe ne!rept colul o"ă/iei+i /i-ai $nlăn/uit mintea cu "riile o"ă/iei sau ai lipit !e o"ă/ie $ntinăciunea cea"reu !e !elipit a păcatului sau te-ai umplut cu alte păcate, tu, cât mai este&reme, $nainte !e a te pier!e !esă&âr+it +i $nainte !e a se scufun!a coraia,aruncă cea mai mare parte !in po&eri, a&ârle mărfurile pe care nu treuia să lea!uni +i imită pe corăieri# ceia, chiar !acă ar !uce $n coraia lor mărfuri !e

mare treuin/ă, !ar !acă furtuna mării s-ar ri!ica clocotin! $n urul lor +i ar amenin/a să acopere coraia $n"reuiată !e $ncărcătură, se &or !escotorosi cât &or

putea mai repe!e !e tot ce $mpo&ăreaă coraia, &or arunca fără milă mărfurile$n mare, ca să /ină coraia !easupra &alurilor +i să-+i scape !e prime!ie, !acă ecu putin/ă, numai sufletele +i trupurile lor# ai mult !ecât aceia se cu&ine ca noisă luăm aceste hotărâri +i să facem la fel# ceia pier! $n!ată mărfurile pe care le-au aruncat +i le stă $n fa/ă sărăcia, noi $nsă cu cât &om arunca mai multă$ncărcătură rea cu atât &om a!una pentru sufletele noastre mai multă +i mai ună

o"ă/ie#



:esfrânarea +i celelalte păcate asemenea ei, !acă le spălăm cu lacrimi +i learuncăm, se pier! +i nu rămâne nici urmă !e ele, iar locul acelora $l iau !reptatea+i sfin/enia, $ncărcături u+oare, pe care &alurile nu pot să le $n"hită# &erile, !esunt aruncate ine, nu se pier! pentru cei ce le a&ârl +i le aruncă, ci mutate $n

stomacurile săracilor, ca $n ni+te corăii mai si"ure, sunt sal&ate acolo !e la $nec,aun" $n porturi +i păstreaă pentru cei ce le-au aruncat po!oaă, nu prime!ie#

Să ne !ăm, iui/ilor, un sfat omenos' :acă &rem să prefacem $n câ+ti" po&ara o"ă/iei, să o $mpăr/im la mul/i, aceia o &or purta cu ucurie +i o &or $nchi!e $nsânurile Stăpânului, cămările cele neefuite, R#e $are ni$i ru&ina nu le !tri$ă,ni$i furii nu le !a#ă, ni$i nu le fură. Să lăsăm o"ă/ia să se re&erse, a+a cum&oie+te, spre cei ce au ne&oie !e ea# Să nu trecem cu &e!erea pe @aării care $ncă+i acum ac $n fa/a ochilor no+tri, nici să le pimuim fărâmiturile mesei noastre,$n!estulătoare spre a-i sătura, nici, asemănân!u-ne acelui o"at nemilosti&, săaun"em $n aceea+i &ăpaie a "heenei ca +i el# Pentru că atunci ne &om ru"a mult!e &raam, mult !e fiecare !in cei ce au trăit sfânt pe pământ, !ar !e nici unfolos nu ne &a fi stri"ătul nostru# Z<ratele nu te iă&e+te te &a iă&i omul [#<iecare !in aceia ne &a spune cu stri"ăt' Zu căuta mila pe care n-ai arătat-oaltoraD u te "ân!i că ai să prime+ti !aruri atât !e mari, tu care te-ai "ârcit lacele miciD :esfăteaă-te cu cele ce-ai strâns $n &ia/ăD Plân"i acum, pentru căatunci nu /i-a fost milă !e frate cân! l-ai &ăut că plân"eD[#

cestea ne &or spune nouă +i pe ună !reptate# ă tem, $nsă, că ne &or arunca

cu&inte mai amare ca acestea, pentru că, !upă cum +ti/i, am $ntrecut $n răutate pe o"atul cel !in 1&an"helie# Că nu trecem cu &e!erea pe fra/ii pe care sărăcia$i aruncă la pământ pentru a ne cru/a o"ă/ia, nici nu ne astupăm urechile la"lasul celor ne&oia+i pentru a păstra copiilor +i ru!elor a&erea, ci pentru a ocheltui pe lucruri cu mult mai rele +i a o face !in "alantonie imol! spre răutate

pentru cei care-+i pier! &remea cu fapte netrenice# Câte femei sau câ/i ăra/i!im ace+tia nu stau la masa noastră D =nii $ncântă pe "a!ă cu &ore !e ru+ine,al/ii aprin! focul !esfrâului cu pri&iri +i mi+cări !emă/ate al/ii se cicălesc $ntreei, ca să !esfătee pe cel ce i-a in&itat la masă, al/ii $l $n+ală cu lau!e false# Gi

câ+ti"ul acestora nu se măr"ine+te numai la aceea că s-au ospătat !in el+u", !ar pleacă +i cu mâinile pline !e !aruri o"ate +i $n&a/ă astfel !e la noi că le este mai!e folos să le facă pe acestea +i să se ocupe cu ele !ecât cu &irtu/ile#

Da$ă, +n!ă, vine la ni un !ăra$, $are aia #ate vri 'in #ri$ina famei,+ntar$em !#atele $elui 'e a$eeaşi fire $u ni, ne e !$âră 'e el, fu&im iute,temân'u-ne $a nu $umva !ă ne mli#!im 'e nenr$irea lui 'a$ă am mer&emai +n$et 'a$ă !ăra$ul $aută la #ământ, ruşinân'u-!e 'e nenr$irea lui,!#unem $ă-i un fă*arni$ iar 'a$ă ne #riveşte $u +n'răzneală, 'in #ri$ina

famei &rzave $are-1 $hinuie, +l numim iarăşi neruşinat şi răzvrătit 'a$ă !e+ntâm#lă !ă fie a$#erit $u haine $urate, 'ăruite 'e $ineva, +l alun&ăm $a #e



un ne!ăturat şi ne 2urăm $ă fa$e #e !ăra$ul 'a$ă e!te +mră$at +n z'ren*e #utre'e, iarăşi +l alun&ăm $ă mira!e &reu. 4u ne #ate +nmuia nemila!ana!tră inimă ni$i 'a$ă ar ame!te$a +n ru&ămin*ile lui numele reatrului,ni$i 'a$ă ne$ntenit $u 2urământ ne-ar !#une !ă ne ferea!$ă Dumnezeu 'e a

$ă'ea +n nişte ne$azuri $a a$elea. De a$eea mă tem $ă f$ul &heenei, $are neva ar'e #e ni, va fi mai $um#lit 'e$ât f$ul $are-1 ar'ea #e &atul $el 'in =van&helie.

:acă mi-ar $n"ă!ui timpul +i a+ a&ea !estul talent, &-a+ tâlcui toată pil!a o"atului, a+a cum ne-a istorisit-o Bilia, ca să termin cu ea cu&ântarea mea#:ar acum este timpul să &ă slooesc, că sunte/i oosi/i# 4ar !acă eu, !inslăiciunea min/ii +i a limii mele, am lăsat ce&a la o parte, completa/i &oi$n+i&ă cele ce lipsesc +i pune/i-le ca pe ni+te leacuri pe rănile sufletelor &oastre#Că spune Scriptura' RDă #rile2 +n*ele#tului şi mai +n*ele#t va fi iar RDumnezeu e!te #uterni$ !ă #ri!!ea!$ă +n vi tt harul, #entru $a avân'

#ururea tată +n'e!tularea +n tate !ă #ri!!i*i !#re tt lu$rul un.

:ar cu toate că a auns cu&ântarea mea la liman, !upă cum &e!e/i, totu+i uniifra/i mă $ntorc iară+i pe !rumul cu&ântului, ru"ân!u-mă să nu trec cu &e!ereaminunea să&âr+ită ieri !e Stăpânul nostru +i nici să tac iruin/a pe care a a&ut-oântuitorul asupra furiei !ia&olului, iar &ouă să &ă !au prile !e &eselie +i !ecântec#

Că iară+i, precum +ti/i, !ia&olul +i-a arătat furia sa $mpotri&a noastră, s-a $narmatcu pară !e foc +i a pornit răoi $mpotri&a $mpremuirilor isericii !ar iară+imama o+tească a iruit +i a $ntors $mpotri&a !u+manului me+te+u"irile lui n-areu+it nimic altce&a !ecât că +i-a făcut cunoscută !u+mănia sa# 8arul :uhului asuflat $mpotri&a atacurilor !u+manului +i iserica a rămas ne&ătămată# <urtuna!elăn/uită !e &răma+ n-a putut să !runcine piatra pe care 8ristos +i-a i!itstaul turmei Sale# stat +i acum lân"ă noi Cel Care altă!ată a stins cuptorul $nBailon# ân!i/i-&ă cât suspină astăi !ia&olul că nu s-a putut ucura !e reu+ita$ncercării puse la caleD =râtorul !e oameni a aprins focul $n apropierea isericii,

ca să &atăme una noastră stare# <lacăra era $nte/ită !e suflările furioase ale!ia&olului aprin!ea toate lucrurile ce $ntâlnea $n cale +i cuprinsese aproape tot&ă!uhul se silea să se apropie !e iserică, ca să a!ucă peste noi nenorocireo+tească# ântuitorul, $nsă, a făcut ca flacăra să se $n!repte $mpotri&a celuicare a aprins-o +i a poruncit ca furia lui să i se $ntoarcă $mpotri&ă# :u+manul +i-a

pre"ătit arcul răută/ii, !ar a fost $mpie!icat să !ea !rumul să"e/ii !ar, mai inespus, i-a !at !rumul, !ar s-a $ntors $n capul lui# 1l are parte !e lacrimile amare ceni le pre"ătise nouă#

Să facem, fra/ilor, urâtorului !e oameni mai !ureroasă rană, să-i mărim aleaDCum Vă &oi spune eu D 4ar &oi să face/i ce am să &ă spun# =nii au fost smul+i



furiei focului !e către ?i!itorul +i nu le-a mai rămas &reun miloc !e trai auscăpat !e prime!ie numai cu trupul +i cu sufletul# :eci, to/i câ/i n-am suferit$ncercarea acelei nenorociri, să punem $naintea lor a&erile noastre# Să$mră/i+ăm pe fra/ii care aia au putut scăpa cu &ia/ă fiecare să spună celuilalt'

R%rt a f!t şi a +nviat, #ier'ut a f!t şi !-a aflat. Să acoperim trupul cel$nru!it cu noi# Să punem $n locul răută/ilor urâtorului !e oameni mân"âiereanoastră, pentru ca celui care a &ătămat să nu i se pară mare &ătămarea a luptat,!ar n-a iruit pe nimeni a luat a"oniseala fra/ilor, !ar s-a &ăut $n&ins !e!ărnicia noastră#

4ar &oi, fra/ilor, cei care a/i scăpat !e prime!ie, nu &ă lăsa/i cople+i/i !enenorocirea căută pe capetele noastre, nici să nu &i se tulure mintea, ciscutura/i ne"ura triste/ii, $ntări/i-&ă !in nou sufletele &oastre cu autorul unor "ân!uri pline !e ără/ie +i face/i !in nenorocire prile !e cununi# :acă &e/irămâne ne!runcina/i, &ă &e/i arăta mai $ncerca/i $n cre!in/ă +i &e/i străluci ca +iaurul curat trecut prin foc, a $ncă &e/i face !e ru+ine +i mai mult pe urâtorul !eoameni, că n-a putut să scoată !in ochii &o+tri o lacrimă măcar cu nenorocirile

puse la cale $mpotri&a &oastră#

!uce/i-&ă aminte !e ră!area lui 4o&# Spune/i-&ă &ouă $n+i&ă cu&intele lui'RDmnul a 'at, Dmnul a luat" um a htărât Dmnul, aşa !-a +ntâm#lat.

imeni !in pricina nenorocirilor suferite să nu aun"ă la $ncre!in/area !e a "ân!isau !e a spune că purtarea !e "riă a lui :umneeu nu mai rân!uie+te &ia/a

noastră +i nici să nu $n&inuiască iconomia +i u!ecata lui :umneeuD:impotri&ă, să pri&ească ia atletul acela +i pe el să-l aiă sfetnic spre mai ine#Să se "ân!ească la tot +irul !e nenorociri &enite peste el, !in care a ie+it iruitor#Cu toate că !ia&olul a aruncat asupra lui mul/ime !e să"e/i, nu l-a rănit !emoarte# 4-a nimicit toată unăstarea "ospo!ăriei lui +i a pus la cale să a!ucă

peste el una !upă alta &e+tile nenorocirilor, $ncă nu termină un crainic a-i &esti onenorocire că +i &enea un altul a!ucân! &estea tristă a altor nenorociri mai mari#

ecaurile &eneau unele !upă altele, nenorocirile imitau nă&ala &alurilor $nainte!e a se usca lacrima !e !inainte, urma pricina unor noi lacrimi# :reptul, $nsă

stătea ca o stâncă $n mare, primea atacurile furtunii, prefăcea $n spumă furia&alurilor +i slooea către Stăpânul "las !e mul/umire' Z:omnul a !at, :omnula luatD Cum a hotărât :omnul, a+a s-a $ntâmplatD[# -a socotit &re!nice !elacrimi nenorocirile &enite peste el# Cân!, $nsă, a &enit un crainic +i l-a &estit căun &ânt puternic a prău+it casa ucuriei peste fiii +i fiicele lui, care erau la ospă/, atunci numai +i-a sfâ+iat haina, &ă!in!u-+i !urerea firească +i mărturisin! princele ce făcea că este tată iuitor !e copii# :ar +i atunci a pus hotar +i măsură!urerii a $mpo!oit cele $ntâmplate cu acele cu&inte pline !e cre!in/ă, spunân! 'Z:omnul a !at, :omnul a luat cum a hotărât :omnul, a+a s-a $ntâmplatD[#

proape că a stri"at ni+te cu&inte ca acestea' Zm fost numit tată atâta &remecât a &oit Cel Ce m-a făcut tată a hotărât iară+i să-+i ia cununa na+terii !e copii



nu mă lupt cu 1l pentru cele ce sunt ale @ui# Să iruie ce-a hotărât StăpânulD 1leste Creatorul neamului meu, iar eu o unealtă# Pentru ce treuie să mă supăr $na!ar eu, un ro +i să critic o hotărâre pe care n-o pot $nlătura [# Cu ni+tecu&inte ca acestea, !reptul a !oorât pe !ia&ol#

Cân! urâtorul !e oameni a &ăut că 4o& este !in nou iruitor +i că n-a putut fi!runcinat !e nici una !in acestea, a $n!reptat ispita chiar asupra trupului lui' i-alo&it trupul cu răni, !e nespus cu cu&ântul a făcut să i&orască !in trupul lui&iermi l-a po"orât pe ărat !e pe scaunul strălucit pe care sta +i l-a pus să stea

pe "unoi# 4o&, $nsă a rămas nemi+cat, cu toate că l-au lo&it atâtea !ureri i se!e"hio- cau cărnurile !e pe el, !ar păstra neefuită &istieria cre!in/ei $nascunsul sufletului său# +a!ar &răma+ul, nemaia&ân! ce să mai facă, a imitat&echea &iclenie' a a!emenit mintea femeii lui 4o&, cu "ân! pă"ân +i hulitor +i

prin femeie a $ncercat să tulure pe atlet# <emeia, pierân! orice nă!e!e !in pricina &remii $n!elun"ate !e cân! $i ăcea ăratul, s-a apropiat !e !rept, acăutat $n os +i lo&in!u-se cu mâinile $n fa/a celor &ăute, $l /inea !e rău pentruroa!ele unei sale cre!in/e# 4-a $n+irat el+u"ul !e altă!ată !in casa lor, punân!u-i $n fa/ă nenorocirile $n care se ate i-a arătat ce &ia/ă !uce, !in ce fel !e &ia/ă acăut +i ce răsplată a primit !e la :umneeu pentru multele sale ertfe $i spuneacu&inte &re!nice tot!eauna !e micimea sufletească a unei femei, !ar $n stare sătulure pe orice ărat +i să !escuraee chiar o inimă &iteaă ' Zm auns,spunea ea, să umlu !e colo-colo ca o femeie fără !e căpătâi +i ca o slunică, eu,$mpărăteasa, roesc +i sunt silită să caut la mâinile slu"ilor mele eu, carealtă!ată hrăneam pe mul/i, aia !e sunt hrănită !e străini[# mai a!ău"at că ar fi

mai ine +i mai !e treuin/ă să se folosească !e cu&inte !e hulă ca să ascutăsaia mâniei ?i!itorului !ecât să ra!e chinurile +i să prelun"ească +i pentru el+i pentru ea suferin/a luptelor# ici una !in nenorocirile !e mai $nainte nu l-a$ntristat pe 4o& atât !e mult cât l-au $ntristat cu&intele acestea# Pri&irea i s-aumplut !e mânie +i s-a uitat la femeia lui ca la o !u+mancă#

Ce i-a spus R/entru $e ai &răit $a femeie fără 'e minte C . lun"ă !inminte, o, femeie, un astfel !e sfatD Câtă &reme ai să faci !e ocară cu cu&inteletale traiul pe care l-am !us $mpreună i "răit, precum nu !oream, cu&inte pline

!e minciună !espre traiul meu, iar prin cele ce-ai "răit ai hulit +i &ia/a mea# ise pare acum că pe umătate am păcătuit +i eu, !eoarece căsătoria a făcut !in noi!oi un sin"ur trup, iar tu, umătatea mea, ai căut $n păcatul hulirii !e:umneeu# RDa$ă am #rimit $ele une 'in mâna lui Dumnezeu, nu vm!uferi are şi #e $ele releC. !u-/i aminte !e unătă/ile trecute, !e care ai a&ut

parte D Pune $n cumpănă cele une cu cele releD Via/a nici unui om nu-i fericită!e la un capăt până la altul# umai :umneeu este fericit fără $ntrerupere# 2u,!acă suferi !in pricina nenorocirilor !e acum, mân"âie-te cu unătă/ile !e mai$nainte D cum plân"i, !ar ai râs mai $nainteD cum e+ti săracă, !ar ai fost o"ată

mai $nainteD i ăut !in i&orul cel limpe!e al &ie/ii, ea acum cu ră!are +iaceastă apă tulure D ici apa râurilor nu se &e!e curată tot!eauna# 4ar &ia/a



noastră, precum o +tii, este un râu care cur"e $n continuu, plin !e &aluri, care &inunul !upă altul' unul a luat-o la &ale !e mult, altul alunecă $ncă, altul este aiaie+it !in i&or, iar altul a+teaptă să iasă Gi noi cu to/ii ne "răim spre mareao+tească a mor/ii#

:acă am primit cele une !in mâna :omnului, nu &om suferi oare +i pe celerele Putem noi oare sili pe Nu!ecător să ne !ea &e+nic acelea+i lucruri Putemnoi oare $n&ă/a pe Stăpân, cum treuie să ne cârmuiască &ia/a 1l $nsu+i are

putere asupra hotărârii Sale# Aân!uie+te cum &rea cele ale noastre# 1ste $n/elept+i !ă slu"ilor Sale ce le este !e folos# u isco!i u!ecă/ile StăpânuluiD 4ue+tenumai pe cele rân!uite !e $n/elepciunea @uiD Prime+te cu plăcere ori+ice $/i !ăDrată $n nenorociri că ai fost &re!nică !e fericirea cea !intâiD#

Spunân! acestea, 4o& a respins +i acest atac al !ia&olului +i a a!us pe capul luiru+inea !esă&âr+ită a $nfrân"erii#

Ce s-a $ntâmplat $n urmă fu"it oala iară+i !e la el, cum +i $n a!ar &enise +in-a mai a&ut nici o putere# $nflorit trupul spre a !oua tinere/e &ia/a i-a fost$mpo!oită iară+i cu toate unătă/ile, iar o"ă/ia cur"ea !e !ouă ori mai multă!in toate păr/ile $n "ospo!ăria lui, pe !e o parte, ca să nu fie cu nimic pă"uit,iar pe !e altă parte, ca să fie plată pentru ră!area !reptului#

:ar pentru ce a primit !e !ouă ori mai mult !ecât $nainte' caii, catârii, cămilele,oile, /arinele +i toată cealaltă o"ă/ie, iar numărul copiilor, pe care i-a născut, a

fost e"al cu numărul celor mor/i Pentru că !oitoacele necu&ântătoare +i$ntrea"a o"ă/ie strică-cioasă le pier!use !esă&âr+it, !ar copiii, care-i muriseră,trăiau prin partea cea ună a firii lor, a!ică prin sufletul lor# Cân! 4o& a fost$mpo!oit !e ?i!itorul iară+i cu al/i fii +i cu alte fiice, a&ea +i această o"ă/ie tot!e !ouă ori' unii copii trăiau pe pământ, făcân! ucuria părin/ilor $n &ia/aaceasta, iar ceilal/i, mer"ân! mai $nainte, a+teptau pe cel care i-a născut# Gi &or sta $mpreurul lui 4o& to/i copiii săi atunci cân! Nu!ecătorul &ie/ii omene+ti &aa!una Biserica cea !e la o mar"ine a lumii la cealaltă, cân! trâmi/a &estitoare a&enirii $mpăratului, sunân! mai puternic $n morminte, &a cere trupurile

$ncre!in/ate lor# tunci +i cei care acum par mor/i se &or $nfă/i+a mai iute !ecâtcei &ii $naintea Creatorului tuturora# Pentru aceasta socot că :umneeu i-a !atlui 4o& !e !ouă ori mai multă o"ă/ie !ecât a&usese $nainte, !ar a u!ecat că este!rept ca 4o& să se mul/umească cu un număr e"al !e copii#

Vei cât !e multe unătă/i +i-a a!unat 4o& cu ră!area lui Gi tu, !ar, !acă aisuferit &reo pa"uă !e pe urma focului !e ieri, aprins !e răutatea !racilor, ra!ă

pa"ua, potole+te-/i, cu "ân!uri mai une, !urerea pricinuită !e pier!ere +i precum scrie $n Scriptură, Rarun$ă !#re Dmnul &ri2a ta şi =l te va hrăni , @ui

se cu&ine sla&a $n &ecii &ecilor# min#



2milia a ::II&a & Către tineri & Cum pot 'ntre9uin%a cu folos literaturascriitorilor eleni

ulte sunt, copiilor, pricinile care mă $n!eamnă să &ă &oresc !espre lucrurile pe care le socot cele mai une +i le cre! a &ă fi !e folos !e le &e/i urma# Vârsta pe care o am, multele $ncercări prin care am trecut +i participarea !in !estul +i la ucuriile +i la neplăcerile &ie/ii, !ascăli $n multe pri&in/e, m-au făcut să ameperien/a lucrurilor omene+ti, a+a că sunt $n stare să arăt +i celor care acum $+i$ncep &ia/a care-i cea mai ună cale#

Prin $nru!irea !e sân"e sunt pentru &oi $n!ată !upă cei ce &-au născut +i &ăiuesc tot atât !e mult ca +i părin/ii &o+tri# Gi, !acă nu cum&a mă $n+el $n pri&in/a&oastră, cre! că, uitân!u-&ă la mine, nu &e/i !ori părin/ii, iar !acă &e/i primi cu

plăcere cele ce &ă &oi spune, &e/i face parte !in ceata a !oua a celor lău!a/i !e8esio! iar !acă nu, n-am să &ă spun ce&a neplăcut, ci am să &ă ro" să &ăaminti/i !e &ersurile $n care acela spune'

K*el mai bun este omul care, prin el însuşi, ştie ce trebuie s" fac"& Bun este şiacela care urmeaz" celor spuse de al%ii& Dar cel care nu/i în stare nici de una,nici de alta, în toate/i nefolositorL.

Să nu &ă minuna/i, !ar !acă &ă spun că prin propria mea cercetare am "ăsit ce&amai un pentru &oi, care frec&enta/i $n fiecare i pe profesori +i sunte/i $nle"ătură cu ăra/ii celeri !in &echime prin scrierile pe care ace+tia le-au lăsat#2ocmai pentru aceasta &in să &ă sfătuiesc# Că nu treuie să !a/i cu totul acestor

ăra/i cârma min/ii &oastre, cum a/i !a cârma unei corăii +i nici să-i urma/ioriun!e &-ar !uce, ci să primi/i !e la ei atât cât &ă este !e folos +i să +ti/i cetreuie să lăsa/i la o parte#

+a!ar, $ncepân! !e aici, &ă &oi spune care sunt $n&ă/ăturile ce treuie lăsate la o

parte +i cum le putem !eosei#

4i, $#iilr, &ân'im $ă via*a a$ea!ta menea!$ă n-are a!lut ni$i valareşi ni$i nu !$tim şi ni$i nu numim +n &eneral ine $eea $e !e !fârşeşte +na$ea!tă via*ă #ământea!$ă. 4i$i !lava !trămşilr, ni$i #uterea tru#ului, ni$i

frumu!e*ea, ni$i măre*ia, ni$i $in!tea 'ată 'e t*i amenii, ni$i $hiar 'emnitatea 'e +m#ărat, +n !fârşit, nimi$ 'in $ele $e #t fi numite mari 'eameni nu le !$tim vre'ni$e 'e 'rit şi ni$i nu a'mirăm #e $ei $e le au, $i

#rin nă'e2'ile na!tre, mer&em mai 'e#arte şi fa$em ttul #entru #re&ătirea

altei vie*i. Su!*inem $ă treuie !ă iuim şi !ă urmărim 'in tată #uterea $ele



$e ne #t a2uta la #re&ătirea $eleilalte vie*i, iar #e $ele $are nu *inte!$ !#revia*a a$eea, !ă le tre$em $u ve'erea, $a fără 'e valare.

Care este această &ia/ă, un!e este +i cum o &om trăi, sunt $ntreări la care n-am

să răspun! acum, pe !e o parte, pentru că ne-ar !epărta !e suiectul !e fa/ă, iar pe !e altă parte, pentru că ar treui să am ascultători mai $n &ârstă !ecât &oi#Poate că &-a+ arăta-o $n!eauns spunân!u-&ă atât numai, că 'a$ă $ineva ar a'una $u mintea şi ar !trân&e la un l$ tată feri$irea 'e $ân' e?i!tă ameni,ar &ă!i $ă nu #ate fi e&alată ni$i $u $ea mai mi$ă #arte 'in unătă*ile a$elei vie*i, $i mai mult, tate unurile 'in a$ea!tă lume !unt mai #re2! $a valare'e$ât $el mai mi$ 'intre unurile $eleilalte lumi şi !unt tt atât 'e 'e#arteunele 'e altele #e $ât e!te 'e 'e#arte umra şi vi!ul 'e lu$rurile reale. :ar, mai

ine spus, ca să mă folosesc !e un eemplu mai potri&it, pe cât este mai !e pre/tuturora sufletul !ecât trupul, pe atât este +i !eoseirea !intre cele !ouă &ie/i#Spre &ia/a aceasta ne con!uc Sfintele Scripturi, care ne instruiesc cu cu&intelelor pline !e taină#

:ar pentru că nu-i cu putin/ă, !in pricina &ârstei &oastre, să $n/ele"e/i a!âncimeacu&intelor Sfintei Scripturi, !eocam!ată să ne eercităm mai !inainte ochiulsufletului, ca $n umră +i o"lin!ă, cu alte $n&ă/ături, care nu se !eoseesc cutotul !e ale noastre, imitân! pe sol!a/ii care fac eerci/ii !e luptă pe câmpul !einstruc/ie' ace+tia, eercitân!u-+i mâinile +i picioarele, !oân!esc o !eoseită!iăcie, a+a că !atorită instruc/iei sunt &ictorio+i $n lupte#

2reuie să +tim că $n fa/a noastră stă cea mai mare luptă !in toate luptele, pentrucare treuie să facem totul +i să ne stră!uim, cât ne stă $n putin/ă, pentru

pre"ătirea acesteia' treuie să stăm !e &oră cu poe/ii, cu scriitorii, cu oratorii +icu to/i oamenii, !e la care am putea a&ea &reun folos oarecare pentru culti&areasufletului# :upă cum oian"iii pre"ătesc mai $ntâi cu oarecare opera/ii oiectulcare are să primească &opseaua, iar $n urmă $l coloreaă, purpuriu sau altfel, tota+a +i noi, !acă &oim că sla&a inelui să rămână tot timpul ne!espăr/ită !e noi,să ascultăm $n&ă/ăturile sfinte +i !e taină !upă ce am fost ini/ia/i mai $ntâi $n

literatura profană# :upă ce ne-am oi+nuit să pri&im soarele $n apă, putem să ne$n!reptăm pri&irile +i spre lumina lui#

+a!ar, !acă eistă &reo $nru!ire $ntre aceste !ouă feluri !e $n&ă/ături,cuno+tin/a lor poate să ne fie !e folos, iar !acă nu-i nici o $nru!ire, să cunoa+tem!eoseirea !intre ele, punân!u-le fa/ă $n fa/ă +i nu-i pu/in lucru acesta, pentru aafla care-i mai ună#

Cu ce !ar să comparăm pe fiecare !intre aceste !ouă $n&ă/ături, spre a ne face o

i!ee !espre ele



:upă cum $nsu+irea proprie a unui pom este !e a face un fruct un +i frumos, !ar +i frunele, care se mi+că pe ramuri, !au pomului oarecare po!oaă, tot a+a +i cusufletul' fructul lui este mai cu seamă a!e&ărul !ar nu-i lipsit !e frumuse/e!acă-i $mpo!oit cu $n/elepciunea profană, a+a precum frunele oferă fructului

$n&eli+ +i $nfă/i+are frumoasă#

Se spune că marele oise, al cărui nume este foarte mare la to/i oamenii !in pricina $n/elepciunii sale, s-a apropiat !e contemplarea Celui Ce este numai !upăce +i-a eercitat mai $ntâi mintea cu $n&ă/ăturile e"iptenilor# semănător acestuia, !e+i $n timpuri mai noi, se spune că +i $n/eleptul :aniil, pe cân! era $nBailon, numai !upă ce a $n&ă/at ine $n/elepciunea hal!eilor, s-a apropiat !e$n&ă/ăturile !umneeie+ti#

m spus, !eci $n!eauns că nu sunt nefolositoare pentru suflet $n&ă/ăturile profane# :e acum $nainte &ă &oi spune cum treuie să le folosi/i#

ai $ntâi să nu !a/i aten/ie tuturor cu&intelor poe/ilor, ca să $ncep cu ei, că suntcu totul !eosei/i $n ce pri&e+te $n&ă/ăturile lor# Cân! &oresc !e faptele saucu&intele ăra/ilor uni, să-i iui/i +i să-i imita/i +i mai ales să $ncerca/i să fi/ica ni+te oameni ca aceia !ar cân! &oresc !e oameni răi, treuie să e&ita/iimitarea lor, astupân!u-&ă urechile, !upă cum spun poe/ii, tot atât !e ine ca +i=lise $n fa/a cântecelor sirenelor, că oi+nuin/a cu cu&intele rele este o cale sprefapte# :e aceea treuie să păim cu toată "ria sufletul, ca nu cum&a atra+i !e

plăcerea cu&intelor, să primim, fără să ă"ăm !e seamă, ce&a !in cele rele,$ntocmai ca aceia care eau otra&a $mpreună cu mierea#

u &om lău!a, !eci pe poe/i nici cân! spun &ore !e ocară, nici cân! atocoresc, nici cân! $nfă/i+eaă pe $n!ră"osti/i sau pe e/i&i, nici cân! spun căfericirea stă $ntr-o masă o"ată +i $n cântece neru+inate !ar cea mai pu/inăaten/ie le &om !a cân! &oresc !e ei +i mai cu seamă cân! po&estesc că suntmul/i +i nu se $n/ele" $ntre ei# @a ei, fratele se răscoală $mpotri&a fratelui, tatăl$mpotri&a copiilor, iar ace+tia la rân!ul lor !uc răoi ne$mpăcat părin/ilor lor#

Să lăsăm pentru actorii !e pe scenă a!ulterele eilor, amorurile +i $mpreunărilelor $n &ăul tuturora, !ar mai cu seamă !estrăălările lui ?eus, corifeul +i +efultuturor eilor, !upă cum spun ei, !e care e ru+ine să le spui chiar !espre animale#

cela+i lucru am să-l spun +i !espre scriitori +i mai ales cân! scriu pentru a face plăcere ascultătorilor# u &om imita nici arta !e a spune minciuni a oratorilor#Că nici la triunale, nici $n celelalte fapte nu se cu&ine să min/im, noi care amales calea cea !reaptă +i a!e&ărată a &ie/ii, cărora prin le"e ni s-a poruncit să nuumlăm $n u!ecă/i# Vom primi, $nsă acele scrieri ale lor $n care au lău!at

&irtutea sau au osân!it &iciul# :upă cum celelalte fiin/e se ucură numai !emirosul sau !e frumuse/ea florilor, iar alinele pot lua !in flori +i mierea, tot a+a



+i aici, oamenii care nu caută $n astfel !e scrieri numai plăcutul +i frumosul potsă scoată !in ele +i un oarecare folos pentru suflet#

2reuie, !eci +i &oi să citi/i scrierile autorilor profani, a+a cum fac alinele

acelea nici nu se !uc fără nici o ale"ere la toate florile, nici nu $ncearcă să a!ucătot ce "ăsesc $n florile peste care se a+eaă, ci iau cât le treuie pentru lucrul lor,iar restul $l lasă cu plăcere# oi, !acă suntem $n/elep/i, să luăm !in căr/i cât ni se

potri&e+te nouă +i cât se $nru!e+te cu a!e&ărul, iar restul să-l lăsăm# Gi !upă cumatunci cân! cule"em flori !e tran!afir !ăm la o parte spinii, tot a+a +i cu ni+tescrieri ca acestea să cule"em atât cât este !e folos +i să ne ferim !e ce este&ătămător# +a!ar chiar !e la $nceput se cu&ine să cercetăm pe fiecare !intre$n&ă/ături +i să le a!aptăm scopului urmărit, potri&it pro&erului !orit'Zpotri&in! piatra !upă fir[# Gi pentru că treuie să ne rân!uim prin &irtute &ia/anoastră +i pentru că &irtutea este mult lău!ată !e poe/i, mult lău!ată !e scriitori,!ar mai mult $ncă !e filosofi, treuie să !ăm mai cu seamă aten/ie scrierilor unor oameni ca ace+tia#

u mic este folosul să!irii $n sufletele tinerilor# oarecare $nru!ire +i oi+nuin/ăcu &irtutea, pentru ca !in pricina fră"eimii &ârstei, $n&ă/ăturile unor astfel !eoameni se $nfi" a!ânc +i rămân pentru tot!eauna# Ce oare altce&a să presupunemcă a a&ut $n &e!ere 8esio!, cân! a compus poemele sale, cântate !e to/i, !acă nusă $n!emne pe tineri la &irtute KDrumul care duce la virtute, a spus acest poet,este la început anevoios, !reu de str"b"tut, plin de mult" sudoare şi durere şi cu

urcuş. Din pricina asta nu poate oricine pune piciorul pe el, pentru c" mer!edrept în sus şi nici s" a8un!" cu uşurin%" în vârf cel care a pus piciorul pe el.

Dar cel a8uns sus poate s" vad" c" drumul este neted şi frumos, c" este uşor şilesnicios de mers pe el şi mai pl"cut decât cel"lalt drum, care duce la viciu, pecare fiecare îl poate lua îndat", c"/i este la îndemân"L, a spus acest poet. :upă

părerea mea 8esio! n-a spus cu alt scop aceste cu&inte !ecât ca să ne $n!emne la&irtute, să ne sfătuiască să fim uni +i să străatem calea &irtu/ii fără să nemole+im $n fa/a "reută/ilor, $nainte !e a aun"e la sfâr+it# :acă un alt scriitor alău!at &irtutea la fel cu 8esio!, să primim cu&intele lui, că ne !uc la acela+i

scop#

m auit pe un un interpret al scrierilor poe/ilor spunân! că $ntrea"a operă alui 8omer este o lau!ă a &irtu/ii +i că toată poeia lui, $n afară !e ce estesecun!ar, !uce la &irtute, chiar !e pil!ă acolo un!e 8omer $l $nfă/i+eaă pe=lise, "eneralul chefalenilor , scăpat complet "ol !in naufra"iu acela, !e cum s-aarătat, a inspirat respect fiicei $mpăratului +i poetul n-a socotit că este ru+inos să-l arate "ol, pentru că $l $mpo!oise cu &irtute $n loc !e $mrăcăminte# poi +iceilal/i l-au socotit atâta !e &re!nic, $ncât to/i, părăsin! !esfătarea $n care trăiau,

se uitau la el, $i râ&neau soarta +i nici unul !in ei nu !orea altce&a mai mult !ecâtsă aun"ă ca =lise +i mai ales scăpat !in naufra"iu# 4nterpretul "ân!irii poetului



spunea că 8omer, $n aceste &ersuri, a spus, aproape stri"ân!' K3, oamenilor,trebuie s" v" în!ri8i%i de virtute, care înoat" ciar cu cel naufra!iat& iar când a8un!e !ol la %"rm îl arat" mai vrednic decât ferici%ii feaciWL. Gi $ntr-a!e&ăr a+a este# Bunurile celelalte nu apar/in mai mult celor care le au

!ecât celor care $ntâmplător le !oân!esc pe urmă, pentru că se mută cân! ici,cân! colo, ca la ocul cu arul# Sin"urul un care nu se pier!e este &irtutea ,rămâne atât celui $n &ia/ă, cât +i celui căruia i s-a sfâr+it &ia/a# :e aceea mi se

pare că !espre o"a/i a spus +i Solon cu&intele acestea' KDar noi nu vom scimba cu ei virtutea pe bo!"%ie, pentru c" virtutea nu pleac" niciodat", cecând averile le are când unul, când altul dintre oameniL. semănătoarecu&intelor lui Solon sunt +i &ersurile lui 2eo"nis, $n care spune că :umneeu -oricine ar fi acela pe care-% nume+te :umneeu - $nclină alan/a $ntre oameni,cân! $ntr-o parte, cân! $n alta, cân! să fie o"a/i, cân! să nu aiă nimic#

@a fel cu ace+ti poe/i a filosofat !espre &irtute +i &iciu +i sofistul Pro!icos !inChios # 2reuie să-i !ăm +i lui ascultare, că nu-i ărat !e !ispre/uit# Cu&intelelui sunt cam acestea, pe cât mi-a!uc aminte !e i!eile lui, că nu-i +tiu eactcu&intele - +tiu, $nsă, că a scris $n proă, nu $n &ersuri' Pe cân! 8eracle era tânăr +i a&ea aproape aceea+i &ârstă ca +i &oi +i se "ân!ea pe care cale să apuce, peaceea care prin osteneli !uce la &irtute sau pe cea u+oară, s-au apropiat !e el!ouă femei (erau &irtutea +i &iciul cu toate că tăceau, s-a &ăut $n!ată, !in$nfă/i+area lor, !eoseirea !intre ele# =na era $mpo!oită cu tot felul !e po!oae,ca să arate că trăie+te $n lu +i că $n urul ei este un $ntre" roi !e plăceri i-a

arătat, !ar lui 8ercule acestea +i-i fă"ă!uia mai multe ca acestea, $ncercân! să +i-l atra"ă# Cealaltă femeie, isto&ită +i slaă, cu pri&irea aspră, i-a spus alte cu&inte,nu i-a fă"ă!uit ce&a u+or sau plăcut, ci nenumărate su!ori, osteneli +i prime!ii

pe toată $ntin!erea uscatului +i mării iar ca răsplată a tuturor acestor osteneli,!upă spusele lui Pro!icos, i-a fă"ă!uit $n!umneeirea# 8ercule, $n cele !in urmă,i-a urmat acesteia#

proape to/i scriitorii, renumi/i prin $n/elepciunea lor, au lău!at, fiecare !upă puterea lui, $n scrierile lor, mai mult sau mai pu/in &irtutea# cestor scriitori se

ca!e să le !ăm creare +i căutăm să punem $n practică cu&intele lor#

cela-i $n/elept la care $n/elepciunea este $ntărită !e fapte, care nu se măr"ine+tela cu&inte Zca cei care se mută !in loc $n loc ca umra[# Socot că $n/eleptul care$ntăre+te prin fapte $n/elepciunea să se aseamănă cu un pictor care picteaăfrumuse/ea &re!nică !e a!mirat a unui om $n a+a fel $ncât mo!elul seamănă

perfect cu cel $nfă/i+at !e pictor $n talou# lău!a $n pulic $n chip strălucit&irtutea, a /ine lun"i !iscursuri !espre ea, iar $n intimitate a prefera plăcerea $nlocul castită/ii +i lăcomia $n locul !reptă/ii, $nseamnă a te asemăna celor ce oacă

!ramele pe scenă# !eseori ace+tia o fac pe $mpăra/ii +i marii !emnitari, !ar ei



nu sunt nici $mpăra/i, nici mari !emnitari, ci, mai mult se $ntâmplă chiar !e nusunt nici lieri#

lte eemple ' muicantul nu $n"ă!uie !e ună sa &oie să-i fie !eacor!ată lira

+i nici !iriorul nu $n"ă!uie să aiă un cor care să nu cânte cât mai armonios# Gifiecare e $n !eacor! cu sine, !acă &ia/a nu-i este la fel cu cu&intele, ci "răie+tea+a cum spune 1uripi!e' Z@ima a urat, !ar mintea la urământ n-a luat parte[+i caută să pară un, fără să fie# Gi e culmea ne!reptă/ii, !e treuie să !ămcreare cu&intelor lui Platon , să pari !rept fără să fii#

Să primim, !eci, acele scrieri care ne sfătuiesc spre ine# Să nu ne lipsim, $nsănici !e folosul pe care $l putem a&ea !in faptele mari ale ăra/ilor !in &echime,aunse până la noi fie prin &iu "rai, fie păstrate $n scrierile poe/ilor sauscriitorilor#

:e pil!ă ' Sn om din pia%" insult" pe Pericle, acesta nu l/a luat în seam" şi astaa %inut toat" ziua: unul îl oc"ra f"r" cru%are, iar cel"lalt nu se sincisea delocapoi, când s/a f"cut sear" şi s/a întunecat şi acela nu voia s" plece, Pericle l/aîntov"r"şit cu felinarul pân" acas", ca s" nu piard" prile8ul de a se eAercita înîn%elepciune. Ti iar"şi, un altul s/a mâniat pe 5uclide din #e!ara l/a amenin%at cu moartea şi s/a 8urat. 5uclide s/a 8urat şi el c" are s"/l potoleasc" şi c" are

s"/l fac" s"/i înceteze mânia.

erită să aminte+ti ni+te pil!e ca acestea unui om stăpânit !e mânieD Că nutreuie să !ăm creare celor ce sunt spuse cu nesocotin/ă $n tra"e!ie' Zânia$narmeaă mâna $mpotri&a !u+manilor[ +i mai cu seamă să nu !ăm !eloc prilemâniei să se nască, iar !acă e "reu, atunci cu autorul ra/iunii, să punem frâumâniei, ca să nu mear"ă mai !eparte#

:ar să $ntoarcem iară+i cu&ântul la pil!e !e fapte celere# *ineva, n"pustindu/seasupra lui 'ocrate al lui 'ofronisc, îl lovea peste obraz f"r" mil". 'ocrate nu s/aîmpotrivit, ci l/a l"sat pe cel beat de furie s"/şi descarce mania, fa%a i se

umflase de nu i se mai vedea din pricina r"nilor. *ând acela a încetat culoviturile, se zice c" 'ocrate n/a f"cut altceva decât c" a scris pe fruntea lui, ca

pe o statuie, numele f"ptaşului: K*utare a f"cut/oL. -ceasta i/a fost r"zbunarea.

Pentru că aceste fapte se aseamănă cu $n&ă/ăturile noastre, &ă spun că treuieimita/i ni+te oameni ca ace+tia# <apta lui Socrate se $nru!e+te cu porunca' Celuicare te lo&e+te peste ora treuie să-i $ntini +i pe celălalt# +a treuie să nerăunăm# <apta lui Pericle sau 1ucli!e se aseamănă cu porunca ce ne $n&a/ă sără!ăm pe cei ce ne pri"onesc +i să suferim cu lân!e/e mânia lor +i cu porunca

aceea care ne cere să !orim !u+manilor no+tri inele +i nu să-i lestemăm# Cel



care s-a eercitat mai !inainte cu aceste fapte nu &a mai spune că poruncilee&an"helice sunt cu neputin/ă !e $n!eplinit#

u &oi trece cu &e!erea fapta lui lean!ru care luân! roae pe fiicele lui

:arius &estite pentru frumuse/ea lor, nici n-a &rut să le &a!ă măcar, că a socotitcă este o ru+ine ca cel care a iruit pe ăra/i să fie iruit !e femei# <apta luilean!ru se aseamănă cu această poruncă e&an"helică' Cel care pri&e+te cu

poftă la o femeie, chiar !acă n-a să&âr+it cu fapta a!ulterul, nu-i iertat !e păcat, pentru că a primit pofta $n sufletul său#

Cu "reu se &a cre!e că se aseamănă $ntâmplător cu $n&ă/ăturile noastre fapta luiClinias, unul !in ucenicii lui Pita"ora +i că nu le-a imitat cu inten/ie# :ar ce afăcut Clinias Putea să scape, prin urământ, !e o amen!ă !e trei talan/iClinias, $nsă, a plătit mai !e"raă amen!a !ecât să ure, cu toate că se ura pe!rept# Socot că a auit !e porunca aceea care ne opre+te urăm$ntul#

:ar să ne $ntoarcem iară+i la cele ce spuneam la $nceput# u treuie să primimfără !eoseire toate $n&ă/ăturile scriitorilor, ci numai pe acelea care suntfolositoare# Că e ru+inos să ne ferim !e mâncărurile &ătămătoare, !ar să nuspunem nici un cu&ânt !e $n&ă/ăturile care ne hrănesc sufletul, ci ca un +u&oi sătârâm +i să ă"ăm $n noi tot ce ne iese $n cale# Căpitanul unei corăii are o

pricină !e nu lasă coraia $n &oia &ânturilor, ci o $n!reaptă spre port arca+ul lafel aruncă să"eata $n /intă, tot a+a +i fierarul +i lemnarul urmăresc un scop $n

meseria lor# Putem noi oare să rămânem $n urma acestor me+te+u"ari cân! este&ora să urmărim scopul nostru u se poate ca me+te+u"arii să aiă un scop almuncii lor, iar &ia/a omenească să nu aiă nici un scop, $n &e!erea căruia treuiesă facem +i să spunem totul, !acă nu &rem să ne asemănăm cu animalele# :acăam face altfel am fi ca ni+te corăii fără lest, mintea nu ne-ar sta la cârmasufletului nostru +i-am fi purta/i $n &ia/ă la $ntâmplare, $n sus +i $n os#

2reuie să facem ca +i cei care se iau la $ntrecere $n luptele corp la corp sau !acă&re/i, $n $ntrecerile musicale, ace+tia fac eerci/ii $n &e!erea $ntrecerilor +i a

coroanelor care le stau $n fa/ă +i nimeni !in cei care se eerciteaă $n luptă corpla corp sau $n lupta cu pumnii nu face +i eerci/ii !e cântat la chitară sau !inflaut#

Poli!amas n-a făcut a+a ci, $nainte !e luptele olimpice, oprea trăsurile !in mers+i prin acest eerci/iu $+i $ntărea puterea# @a fel ilon nu putea fi mi+cat !e peun scut uns, ci cu toate că era $mpins, reista tot atât !e ine ca +i statuile le"atecu plum# Gi, ca să spun pe scurt, pentru ace+ti atle/i eerci/iile erau pre"ătiri $n&e!erea $ntrecerilor atletice, !acă ar fi părăsit arena +i locurile !e eerci/iu +i s-ar

fi ocupat cu instrumentele muicale ale lui arsias sau limp, fri"ienii ar mai fi primit oare, coroane +i "lorie sau ar fi fu"it, ca să nu-+i facă !e râs puterea



trupului lor :ar nici 2imotei n-a părăsit cântarea spre a-+i petrece timpul $nlocurile !e eerci/ii atletice, că n-ar fi auns să $ntreacă pe to/i $n muică +i să fieatât !e me+ter $n artă să, $ncât putea, ori !e câte ori &oia, printr-o cântare

puternică +i aspră să !e+tepte mânia +i iară+i printr-o cântare plăcută putea s-o

$nfrânee +i s-o potolească# Se spune că, !atorită muicii, o!ată pe cân! se cânta$naintea lui lean!ru un cântec fri"ian, lean!ru s-a sculat !e la masă +i s-a!us la arme !ar s-a $ntors iară+i la oaspe/i cân! s-a schimat cântarea # tâta

putere $/i !ă eerci/iul +i $n muică +i $n luptele atletice, ca să-/i atin"i scopul#

Pentru că am amintit !e coroane +i !e atle/i, treuie să &ă spun că atle/ii se supunla nenumărate ooseli, ca să-+i mărească prin fel !e fel !e miloace puterea lor trupească' transpiră tare !in pricina "reută/ilor eerci/iilor "imnastice, capătămulte răni $n locurile !e eerci/ii, /in !ietă, nu cea mai plăcută, ci cea hotărâtă !einstructorii lor +i $ncă alte multe osteneli +i, ca să nu lun"esc &ora, trăiesc $n a+achip, $ncât &ia/a !usă !e ei $nainte !e $ntreceri este un eerci/iu $n &e!erea$ntrecerilor# :upă toate aceste pre"ătiri, se !eracă pentru a intra $n sta!ion,aici suferă totul +i-+i pun &ia/a $n prime!ie, ca să primească o coroană !e măslinsau !e /elină sau !e altă plantă !e acest fel +i ca să fie stri"a/i !e crainic$n&in"ători#

:ar noi, cărora ne stau $nainte premiile &ie/ii &e+nice, atât !e minunate $n număr +i $n măre/ie, $ncât cu cu&ântul nu pot fi rostite, le &om putea lua oare fără să neoosim, !ormin! fără "riă +i !ucân! o &ia/ă fără nici o socoteală :acă ar fi

a+a, atunci lene&ia ar a&ea mare trecere $n &ia/ă, iar Sar!anapal ar fi fost cel maifericit !intre oameni sau !acă &rei, chiar ar"hitis !espre care 8omer a spus -!acă acestea sunt cu&intele lui 8omer - că nici nu ara, nici nu săpa +i nici nufăcea ce&a folositor $n &ia/ă# :ar nu-i oare mai a!e&ărat cu&ântul lui Pitacos,care a spus că e "reu să fii &irtuos :a, aia !upă ce am trecut prin multe"reută/i aun"em să !oân!im acele unătă/i !espre care &ă spuneam mai $naintecă nu pot fi e"alate cu nici unul !in unurile pământe+ti# u treuie, !ar, să nelene&im, nici s schimămsperan/ele cele mari cu un trai u+or, !e scurtă !urată, !acă nu &oim să fim făcu/i

!e ru+ine +i să fim pe!epsi/i, nu $n &ia/a aceasta !e aici, !e oameni, (!e+i +i acestlucru nu e !e mică importan/ă pentru un om cu u!ecată sănătoasă), ci la

u!ecata &iitoare, care &a a&ea loc fie su pământ, fie $n altă parte# Cel care calcăfără &oie poruncile poate că &a primi iertare !e la :umneeu !ar cel care cu&oie ale"e răul nu &a putea scăpa !e o pe!eapsă +i mai mare#

Ce &om face !eci ar putea să mă $ntree cine&a Ce altce&a, !ecât să ne $n"riim!e suflet, lierân!u-ne !e toate celelalte "rii# 2reuie, !ar să sluim trupuluinumai $n cele necesare sufletului, $nsă să-i !ăm ce-i mai un, spre a-% slooi,

cu autorul filosofiei, ca !intr-o $nchisoare, !e le"ătura cu patimile trupului, ca săfacem $n acela+i timp +i trupul stăpân peste patimi# Stomacului să-i sluim numai



$n cele !e treuin/ă, să nu-i !ăm mâncările cele mai plăcute, cum fac cei carecaută ucătari +i oameni pentru ser&it la masă, cei care caută oameni, carerăscolesc pământul +i marea, ca +i cum ar plăti ir unui stăpân ne$n!urător#Vre!nici !e milă sunt unii ca ace+tia !in pricina $n!eletnicirii lor, nu suferă mai

pu/in !ecât cei chinui/i $n ia!, care scarmănă lâna ca să $ntre/ină focul sau carăapă cu ciurul +i o &arsă $ntr-un &as "ăurit, a+a că muncile lor nu mai au sfâr+it# te $n"rii !e aranatul părului +i !e haine mai mult !ecât e necesar este, !upăcu&ântul lui :io"ene sau o faptă !e om necu"etat sau o faptă !e om ticălos# căuta să fii ele"ant +i a fi numit !e al/ii ele"ant socot că este tot atât !e ru+inosca +i a trăi $n !esfrâu sau a strica altora casele# 1ste oare &reo !eoseire pentruun om cu mintea sănătoasă !acă $mracă o haină scumpă sau una ieftină, atâta&reme cât +i una +i alta $l apără iarna !e fri" +i &ara !e căl!ură

2ot a+a +i $n toate celelalte nu treuie să ne $n"riim mai mult !ecât e necesar +inici să purtăm "riă !e trup mai mult !ecât e ine pentru suflet# Pentru un ărat,care poartă cu a!e&ărat acest nume, este tot atât !e ru+inos a fi ele"ant +i iuitor !e trup ca +i a fi $nclinat $n chip ne&re!nic spre orice altă patimă# -/i !a toatăsilin/a ca trupul să fie cât mai ine $nseamnă a nu te cunoa+te pe tine $nsu+i +i anu $n/ele"e porunca $n/eleaptă, care spune că nu ceea ce se &e!e este omul +ieste ne&oie !e mai multă $n/elepciune, cu autorul căreia fiecare !in noi, nuimportă care aun"e !e se cunoa+te pe el $nsu+i# cest lucru este $nsă, celor caren-au sufletul cură/it, mai cu neputin/ă !ecât celui olna& !e ochi să pri&eascăsoarele iar cură/irea sufletului, ca să spun pe scurt +i potri&it puterii &oastre !e

$n/ele"ere, se face prin !ispre/uirea plăcerilor sim/urilor' ochii să nu se !esfetecu spectacolele proste+ti ale scamatorilor sau cu pri&irea trupurilor, care a"ă $nsuflet "himpele plăcerii, iar urechile să nu primească $n suflet cântece !e ru+ine#:in ni+te cântece ca acestea se nasc !e oicei patimile, o!rasle ale osniciei +iale umilirii noi, $nsă, treuie să urmărim alte cântece, care sunt mai une +i nefac mai uni !e acestea folosin!u-se +i :a&i!, poetul sfintelor cântări, a slooit

pe $mpăratul Saul, !upă cum se spune, !e !uhul cel rău#

Se ice că +i Pita"ora, $ntâlnin! ni+te oameni e/i, care fuseseră la un ospă/, a

poruncit cântăre/ului !in flaut, care mer"ea $n fruntea lor, să schime cântecul +isă cânte un cântec !oric aceia, !atorită cântecului, +i-au re&enit, au aruncatcoroanele +i s-au !us acasă ru+ina/i# l/ii, la auul cântecului !in flaut, $+i ies !inmin/i ca +i coriantele +i acantele# tât !e mult poate să schime sufletul uncântec sănătos sau un cântec !esfrânatD :e aceea treuie să lua/i parte la aceastămuică la mo!ă acum tot atât !e pu/in ca +i la orice altă faptă ru+inoasă#

:e asemeni mă ru+ine să mai spun că treuie oprită parfumarea aerului cufelurite miro!enii plăcute la miros, ca +i un"erea trupului cu parfumuri# Ce

altce&a a+ putea spune !espre porunca !e a nu urmări plăcerile care &in !e peurma pipăitului +i "ustului, !ecât că aceste plăceri silesc pe cei ce se



$n!eletnicesc cu căutarea lor să trăiască $ntocmai ca animalele, roi/i pântecelui+i celor !e su pântece;ntr-un cu&ânt, cel care nu &rea să se $n"roape $n plăcerile lui ca $ntr-o mocirlătreuie să !ispre/uiască trupul +i să se $n"riească !e el atât cât este necesar ca să

poată, !upă cum spune Platon, sluin! $n/elepciunii# Cu&intele lui Platon seaseamănă cu cele spuse !e Pa&el, care ne $n!eamnă să nu ne $n"riim !e trup, casă nu-i !ăm prile să aiă poftă # 1ste oare &reo !eoseire $ntre cei care se$n"riesc !e trup ca să-i fie cât mai ine, !ar !ispre/uiesc, ca ce&a fără &aloare,sufletul a cărui unealtă este trupul, !e cei care au "riă !e uneltele meseriei lor,!ar ne"lieaă meseria care se folose+te !e aceste unelte Se cu&ine să facem cutotul !impotri&ă' să stăpânim +i să $nfrânăm trupul, cum $nfrânăm pornirilefurioase ale unui animal, iar tulurările pricinuite $n suflet !e trup să le!omolim, atin"ân!u-le cu ra/iunea ca +i cu un ici# Să nu !ispre/uim ra/iunea!ân! frâu lier plăcerii, ca ra/iunea să fie târâtă cum este târât un &iitiu !e ni+tecai "reu !e stăpânit# Să ne amintim +i !e cu&intele lui Pita"ora# cesta, &ăân!că un ucenic al lui a pus multă carne pe el $n urma eerci/iilor "imnastice +i amâncării, a spus a+a' Z-ai să $ncetei a-/i face mai "rea $nchisoarea [# :eaceea +i Platon, !upă cum se spune, pre&ăân! pa"ua a!usă sufletului !e trup, aa+eat inten/ionat ca!emia $ntr-un loc nesănătos al ticei, ca să taie prea unultrai al trupului, a+a cum se taie la &i/a !e &ie mlă!i/ele!e prisos# m auit apoi pe !octori spunân! că starea prea ună a trupului este&ătămătoare#

:eci cân! "ria prea mare !e trup este &ătămătoare chiar pentru trup +i este o pie!ică pentru suflet, e curată neunie să te la+i suu"at !e trup +i să-i slue+ti#:acă ne-am !eprin!e să !ispre/uim trupul, n-am mai a!mira ce&a !in celelume+ti# @a ce ne-ar folosi o"ă/ia, !acă n-am mai pune nici un pre/ pe plăceriletrupului u &ă!, !ecât !acă ne-ar face plăcere să păim o"ă/iile $n"ropate ca

alaurii !in po&este# Cine-i $n&ă/at, $nsă să fie sloo! !e ni+te "rii ca acestea cu"reu ar &rea cân!&a să spună sau să facă ce&a ru+inos sau osnic# Va !ispre/uiceea ce !epă+e+te treuin/a, !e-ar fi nisipul aurifer !in @i!ia sau lucrulfurnicilor purtătoare !e aur, cu atât mai mult cu cât &a a&ea mai pu/ină treuin/ă

!e a&ere# 4ar treuin/a este hotărâtă !e necesită/ile firii +i nu !e plăceri# Cei care!epă+esc hotarul treuin/ei se aseamănă cu cei ce alunecă $n os, care nu se potopri !in că!erea lor, pentru că n-au !e ce se prin!e ci cu cât a!ună mai multe

o"ă/ii cu atât au ne&oie !e mai mult pentru $mplinirea poftelor lor, potri&itcu&intelor lui Solon, fiul lui 1icesti!, care a spus'K3amenii nu au o mar!ine în

pofta lor dup" averiL.2reuie să cităm +i cu&intele !ascălului 2eo"nis, care aspus'Ku/mi place şi nici nu doresc s" fiu bo!at. *i s" tr"iesc cu pu%ine, slobod de orice necazL#

!mir +i !ispre/ul lui :io"ene fa/ă !e toate cele omene+ti# :io"ene a spus căeste mai o"at chiar !ecât marele $mpărat al per+ilor, pentru că are ne&oie pentru



trai !e mai pu/ine lucruri ca acela# oi, $nsă, nu ne-am mul/umi nici chiar !e ama&ea talan/ii lui Pitios !in isia, !e-am a&ea atâtea +i atâtea hectare !e pământ,iar cirei !e &ite mai multe !ecât pot fi numărate# Socot că se cu&ine să nu !orim

o"ă/ia cân! ne lipse+te, iar cân! o a&em să nu ne "ân!im mai mult a o stăpâni

!ecât a +ti cum s-o folosim#

<rumos este +i cu&ântul lui SocrateD Socrate, cân! a &ăut că un om o"at selău!a cu o"ă/ia lui, i-a spus că n-are să-l lau!e mai $nainte !e a &e!ea !acă +tiesă $ntreuin/ee ine o"ă/ia# <i!ias +i Policlit !acă s-ar fi lău!at cu aurul +i cufil!e+ul, !in care unul a făcut pe ?eus pentru eleni, iar celălalt pe 4unona pentruar"ieni, s-ar fi făcut !e râs, că s-ar fi $mpo!oit cu o o"ă/ie străină, părăsin!arta prin care chiar aurul aun"e mai plăcut +i mai !e pre/# e $nchipuim oare căfacem un lucru &re!nic !e mai pu/ină ru+ine cân! socotim că &irtutea omeneascănu este !e auns prin ea $nsă+i pentru a ne $mpo!oi :ar poate că &om !ispre/ui

o"ă/ia +i &om nesocoti plăcerile sim/urilor D Vom urmări, $nsă lin"u+eala +islu"ărnicia +i &om imita &iclenia +i fă/ărnicia &ulpii lui rhiloh uD mul$n/elept treuie să fu"ă cât mai mult !e !orin/a !e a trăi pentru "lorie +i !e a face

pe placul mul/imii treuie să-+i facă ra/iunea con!ucătoare &ie/ii, $ncât chiar !e-ar treui să se $mpotri&ească tuturor oamenilor, chiar !e-ar fi să rămână fără"lorie +i să-+i pună &ia/a $n prime!ie pentru ine, să nu prefere nimic celor recunoscute !e el ca une# ;n ce s-ar !eosei oare cel care nu are o purtare caaceasta !e acel sofist e"iptean, care ori !e câte ori &oia se prefăcea $n plantă, $nanimal, $n foc, $n apă +i $n orice altce&a =nul ca acesta &a lău!a acum

!reptatea $naintea celor ce o pre/uiesc, iar mai târiu &a &ori $mpotri&a ei, cân!simte că ne!reptatea este aproată# +a fac lin"u+itoriiD Gi !upă cum polipul iaculoarea pământului pe care stă, tot a+a +i un om ca acesta $+i schimă "ân!irea!upă părerile celor cu care stă !e &oră#

:ar toate acestea le &om $n&ă/a mai ine !in scrierile noastre# Cele spuse acumsunt numai o schi/ă a &irtu/ii, scoasă !in lucrările scriitorilor profani# Cei carestrân" cu "riă folosul !in fiecare lucru, a!au"ă ca flu&iile cele mari, !in toate

păr/ile multe la cele ce au# Cu&intele spuse !e poet' Z!ună pu/in câte pu/in[ nu

se referă atât la cre+terea o"ă/iei, cât la $nmul/irea cuno+tin/elor#

Cân! fiul lui Vias a plecat $n 1"ipt +i l-a $ntreat pe tatăl său ce să lucree sprea-i face cât mai multă plăcere, Vias i-a spus ' K-dun" merinde pentrub"trâne%e WL. Vias a numit &irtutea merin!e, !ar i-a pus hotare mici, că amăr"init folosul &irtu/ii numai la &ia/a aceasta pământească# :ar chiar !acă mi-ai &ori !e ătrâne/ea lui 2ithon sau a lui r"anthonie sau a lui atusala alnostru, cel cu &ia/a foartă lun"ă, !espre care se spune că a trăit nouă sute+apteeci !e ani, chiar !acă ai măsura tot timpul !e cân! sunt oameni pe pământ,

a+ râ!e ca !e ni+te păreri !e copil, "ân!in!u-mă la timp cât este !e lun" +i fără



!e ătrâne/e, al cărui sfâr+it nu ni-% putem $nchipui, !upă cum, nu mai pu/in, nu po/i pune sfâr+it sufletului nemuritor#

Pentru această &ia/ă &e+nică &-a+ $n!emna să strân"e/i merin!e, mi+cân! !upă

cum spune pro&erul, orice piatră !e un!e a/i putea a&ea folos# Să nu ne tememcă e "reu +i că e ne&oie !e ostenealăD Să ne a!ucem aminte !e $n/eleptul carene-a sfătuit că treuie să ale"em &ia/a cea mai ună +i să facem fapte !e &irtute,cu nă!e!ea că oi+nuin/a &a face plăcută o &ia/ă ca aceasta# 1 ru+inos să

pier!em preentul, iar mai târiu să rechemăm trecutul, cân! căin/a nu ne maifolose+te# V-am spus acum acele lucruri pe care le-am socotit a fi cele mai une,celelalte &i le &oi spune $n tot cursul &ie/ii#

Voi, $nsă, !in cele trei feluri !e oală ce eistă să nu păre/i a suferi !e o oalătrupească, ce nu se poate &in!eca +i nici să a&e/i o oală sufleteascăasemănătoare olilor trupe+ti ce sunt fără &in!ecare# Cei care au o oală u+oarămer" sin"uri la !octor cei cuprin+i !e oli mai mari cheamă pe !octori la ei !ar cei care au o oală care cu nici un chip, nu se poate &in!eca, nu primesc nici pe!octori, chiar !acă &in la ei# Să !ea :umneeu ca &oi să nu fi/i cuprin+inicio!ată !e această oală, ca să fu"i/i !e oamenii cu "ân!uri une#



2milia a ::III&a & 5a Sfântul mucenic amant

Gtiu cât !e mărea/ă treuie să fie o cu&ântare !e lau!ă /inută la o astfel !e prănuireD :ar, !upă cum +tiu asta, tot a+a $mi +tiu +i neputin/a# 2ema cu&ântăriicere ca spusele mele să fie &re!nice !e mul/imea a!unată aici, !e nă!e!ile puse$n mine +i !e suiect#

Pentru că astăi facem pomenire !e mucenic $n una !in cele mai mari ile !e pomenire a mucenicilor, !e aceea to/i sunte/i cu mintea treaă +i auul pre"ătit,a+teptân! să spun ce&a &re!nic !e mucenic, iar prin aceasta să $ntăresc Biserica#

Copiii cei uni cer să fie măre/e cu&ântările !e lau!ă /inute $n cinstea părin/ilor lor +i n-ar primi să se prime!uiască măre/ia celor lău!a/i !in pricina neiscusin/eioratorului# :eci, cu cât e mai mare !orin/a &oastră !e a aui o cu&ântarefrumoasă, pe atât !e mare +i prime!ia mea# e vi fa$e C um vi #utea+m#lini 'rin*ele va!tre, $a !ă nu #le$ fără !ă vă fi f!t $u $eva 'e fl! $elr $e !unte*i 'e fa*ăC i ru&a 'e$i #e fie$are 'in vi !ă-şi re+m#r!#ăteze +nminte tt $e avea +n memrie 'e!#re mu$eni$ atun$i $ân' a venit ai$i, !ă !ehrănea!$ă $u merin'ele 'uhvni$eşti a'u!e 'e a$a!ă şi !ă #le$e u$urân'u-!e$ă a mân$at 'in #r#riile lui merin'e.

!uce/i-&ă aminte !e mucenic to/i câ/i &-a/i ucurat !e el $n timpul &iselor, to/icâ/i l-a/i a&ut autor $n ru"ăciune, cân! a/i fost $n această iserică, to/i câ/i l-a/ia&ut alături !e &oi $n faptele &oastre, cân! i-a/i chemat numele luiD !uce/i-&ăaminte pe câ/i călători i-a scos la !rumul cel un, pe câ/i i-a sculat !in oală,câtor părin/i le-a !at $napoi copiii ce erau pe moarte, câtor oameni nu le-a lun"itfirul &ie/iiD !una/i-mi la un loc toate faptele lui minunate +i alcătui/i, !inaceastă colectă o+tească, cu&ânt !e lau!ă $n cinstea muceniculuiD Spune/i unulaltuia minunile luiD <iecare să spună cele ce +tie celui ce nu +tieD Cele pe care nule +tie să le afle !e la cel care le +tieD Gi a+a, ospătân!u-&ă unul pe altul, !in

această colectă o+tească, ierta/i-mi neputin/a meaD

@au!ă mucenicului este $nsă+i o"ă/ia harurilor lui !uho&nice+ti# u putem sălău!ăm pe mucenic folosin!u-ne !e le"ile retorice ale cu&ântărilor !e lau!ă

profane# u putem să &orim !e părin/ii +i strămo+ii străluci/i ai mucenicului, căe ru+inos lucru să fie $mpo!oit cu po!oae străine cel care străluce+te cu

propria sa &irtute# :e oicei le"ile retorice profane cer ca asemenea po!oaestrăine să fie cuprinse $n cu&ântările !e lau!ă le"ea a!e&ărului, $nsă cere cameritele proprii ale fiecăruia să formee i&orul cu&ântărilor !e lau!ă# u-% face

iute pe cal iu/eala la !rum a tatălui lui, nici lau!a unui câine !e &ânătoare nu se!atore+te faptului că s-a născut !in al/i câini foarte iu/i# Gi !upă cum la celelalte



animale meritele fiecăruia sunt propriile sale merite, tot a+a lau!a proprie amucenicului este aceea mărturisită !e faptele mari !e &irtute, pe care $nsu+i le-afăcut# Ce &aloare poate a&ea pentru copil faima tatălui său

stfel, mucenicul prănuit astăi nu-+i !atore+te strălucirea lui altora, ci el $nsu+i$n cursul &ie/ii sale a aprins făclia unului său nume# Ceilal/i oameni aun"&esti/i cu faptele, !e lau!ă ale lui amant, !ar nu amant cu ale altora# Copiiicare au $n&ă/at !e la amant e&la&ia să se lau!e cu elD amant i&oră+te&irtutea prin propriile lui puteri# u este ca un +u&oi !e munte, care se lau!ă cuapa i&oarelor străine, ci este un i&or care-+i are frumuse/ea apelor sale i&orâtă!in propriile sale sânuri# Să a!mirăm pe mucenic, nu pentru po!oaele străine cucare a $mpo!oit, ci să-l lău!ăm pentru propria sa po!oaăD =ită-te la &esti/iicrescători !e cai !e curse D =ită-te la mormintele lor aleD u sunt mormintelelor ni+te pietre, pe care nimeni nu le a"ă $n seamă :ar numele mucenicului

pune $n mi+care $ntrea"a /ară, face ca fiecare ora+ să $mrace haina !esărătoare# u alear"ă ru!ele la mormintele strămo+ilor lor, ci to/i se "răescspre locul e&la&iei# umesc tată pe acest con!ucător al a!e&ărului, !ar nunumesc tată pe $ncepătorii trupurilor lor# Vei că &irtutea se cinste+te +i nu

o"ă/iastfel Biserica, prin cinstea !ată $nainta+ilor, $n!eamnă pe cei $n &ia/ă#1a spune' u te stră!ui !upă o"ă/ie, nici !upă $n/elepciunea cea trecătoare alumiiD 2oate acestea !ispar o!ată cu &ia/a pământeascăD 2u !impotri&ă, fiilucrătorul e&la&ieiD 1&la&ia te &a urca la ceruri, e&la&ia $/i &a face nemuritoareamintirea +i nepieritor numele cel un printre oameni#

stfel, !acă-/i a!uci aminte !e păstor, să nu a!miri o"ă/iaD e-am a!unat sălău!ăm pe mucenic, nu pentru că a fost o"at# Să nu plece nimeni !e aicia!mirân! pe o"at, ci a!mirân! sărăcia unită cu e&la&ia# fi cine&a păstor nu-imare lucru +i nici nu-i o meserie care să aiă ne&oie !e $n/elepciune# :acă tesupără cine&a, nu spui oare celui ce te-a supărat, $n loc !e insultă' 1+ti uncioan =n păstor nu câ+ti"ă mai mult !ecât hrana cea !e fiecare i !e umăr $iatârnă traista, $n mână are âtă +i cu el merin!ele pe-o i n-are nici o "riă !eiua !e mâine este !u+man fiarelor sălatice +i to&ară+ celor mai lân!e animale

fu"e !e locurile un!e se a!ună multă lume, fu"e !e triunale nu cunoa+te pehulitori, nu +tie ce-i ne"u/ătoria nu +tie ce-i o"ă/ia nu-+i are propriul săuacoperi+ trăie+te su cer, acoperi+ul o+tesc al lumii,noaptea pri&e+te spre olta$nstelată +i prin stele cunoa+te minunile <ăcătorului Păstor D

Să nu ne ru+inăm !e a!e&ărD Să nu imităm pe scriitorii profani, ca să ascun!ema!e&ărul prin frumuse/ea cu&intelorD !e&ărul este simplu, n-are ne&oie !eapărători, se impune prin el $nsu+i# :acă spui mai mult !ecât a!e&ărul, $nseamnăcă te $nose+ti# ;ntr-o cu&ântare !e lau!ă a!e&ărul treuie a!mirat mai mult !ecât

orice# %amant era 9 #ă!tr şi !ăra$ " A$e!tea !unt #ri$ini 'e mân'rie #entru$reştin. Da$ă vei $ăuta !ă vezi $ine au f!t $n'u$ătrii ş$lii $re'in*ei, vei



&ă!i #ă!tri şi vameşi. Da$ă vei $ăuta !ă vezi $ine au f!t u$eni$ii Dmnului,vei &ă!i $urelari !ăra$i. 4i$i unul &at, ni$i vază lumea!$ă. 2oate acestea

pier o!ată cu lumea# 4ată, !ar, a cui i o prănuim, !e !ra"ul cui suntem to/i&eseli, pentru a cărui &ia/ă am părăsit ora+ele +i satele +i am &enit aiciD

Pentru că am amintit !e păstor, nu !ispre/ui numele !e păstorD i auit că cel!intâi om, care a ineplăcut lui :umneeu, a fost el, un păstor# ine l-aimitat #e AelC oise, marele le"iuitorD :upă ce a scăpat !e <araon, care căutasă-l omoare, !upă ce s-a scârit !e &iclenia celor !e un neam cu el, a fost păstor $n muntele 8ori& +i pe cân! pă+tea oile &orea cu :umneeu# oise n-a &ăut

pe $n"er, fiin! mare !emnitar, ci, păscân! oile, a fost $n&re!nicit !e aceacon&orire cerească#

ine a mai f!t #ă!tr 'u#ă %i!eC 4aco& patriarhul, prin păstorirea oilor,arătân!u-+i ră!area sa pentru a!e&ăr, a lăsat, ca $ntr-o mică icoană, caracterul$ntre"ii sale &ie/i#

ui a 'at Dumnezeu râvna C @ui :a&i! D :a&i! !e la păstoritul oilor a fost$năl/at pe tron $mpărătesc# Păstoritul +i !emnitatea $mpărătească sunt surori, cusin"ura !eoseire că uneia $i este $ncre!in/ată con!ucerea animalelor, iar celeilalte, con!ucerea oamenilor# A!tfel, #ă!tritul e!te temelia $elei mai +nalteştiin*e9 ştiin*a $n'u$erii amenilr. De a$eea Dmnul, unin' +n #er!ana Sa

#e amân'uă, e!te #ă!tr şi +m#ărat, #ă!trin' #e $ei mai !im#li la minte şi avân' !u $n'u$erea +m#ără*iei #e $ei mai lumina*i la minte.

Vrei să &ei ce mare e păstorul RDmnul mă #ă!treşte", spune psalmitul#:ar $n ce chip păstoritul este sora !emnită/ii $mpărăte+ti Rine e!te a$e!ta+m#ăratul !lavei C Cel numit Păstor $n tetul !e mai sus, $n tetul acesta estenumit $mpărat# Să nu crei că numirea aceasta $i este !ată !e al/ii, iar 1l seru+ineaă să-+i !ea acest numeD :impotri&ă, trecân! su tăcere pe năimi/i,mărturise+te !espre Sine că $ntrune+te, $n persoana Sa, calită/ile unui a!e&ărat

păstor' R=u !unt /ă!trul $el un, Z1u sunt +i nu ă schim[#

u oare aceea+i &aloare cu&intele' ZPăstorul cel un[ ca +i acelea spuse !esprefaptele mari ale lui :umneeu, ca !e pil!ă cu&intele' Z1u cu mâna ea am$ntărit pământul +i 1u sin"ur am $ntins cerul[ , ca +i toate faptele +i cu&intelemăre/e +i &re!nice ce treuie spuse !espre :umneeu :aD :omnul prin acestecu&inte scoate !intre păstori pe năimi/i +i raporteaă la 1l pe a!e&ăratul păstor'Z1u sunt Păstorul cel um# flă cine este Păstorul +i cine este Păstorul cel unD:omnul sin"ur tălmăce+te aceste cu&inte spunân!' R/ă!trul $el a'evărat !ufletul lui +şi #une #entru i iar năimitul şi $el $are nu e!te #ă!tr, ale

$ăruia nu !unt ile, nu-i #a!ă $ân' ve'e lu#ul venin'.



;n această pri&in/ă Biserica $ntreaă' Da$ă Dmnul e!te #ă!trul, $ine e!tenăimitul C 4u-i are 'iavlulC 5ar 'a$ă 'iavlul e!te năimitul, atun$i $ine-i lu#ulC :ar se +tie că lup este !ia&olul, fiară ne$mlânită, răpitoare, &icleană,!u+manul o+tesc al tuturora# 2reuie !eci, ca năimitul să fie altcine&a, unul care

are un nume special# Dmnul numea năimi*i #e a$eia $ărra le a're!a $uvinte'e mu!trare. :ar sunt +i acum +i n-ar treui să fie, oameni care merită numele!e năimi/i# Pe &remea ântuitorului năimi/i erau arhiereii +i fariseii +i tot

parti!ul iu!aic# Pe ei $i numea năimi/i, pentru că au luat puterea !e a păstori pentru propriul lor câ+ti" +i nu pentru a face ine +i !reptate poporului# ceiasunt năimi/i, care se roa"ă folosin!u-se !e !e+arte născociri pentru a mânca

pâinea &ă!u&elor +i orfanilor# Sunt năimi*i şi nu #ă!tri $ei $are !e $u#ă 'e #r#riile lr intere!e, $ei $are urmăre!$ #rezentul şi nu !e &ân'e!$ la viitr.

Gi acum sunt mul/i năimi/i, care-+i &ân! &ia/a pentru o ne$nsemnată +i nenorocită"lorie, care fac !einări $n Biserică, $ntemein!u-se chiar pe cu&intelesănătoase ale :omnului# Scriptura spune' R/e $ân' Dmnul !#unea a$e!te$uvinte !-a fă$ut 'ezinare +ntre ei. Rnii !#uneau 9 RAre 'emn". Al*ii9RDemnul nu #ate fa$e $a $hii ri !ă va'ă. Vei, !eci că această oală a!einării este &eche @opata !esparte $n!ată plea&a !e "râu, ce-i u+or +inestatornic se !esparte !e ce-i hrănitor, iar ce-i potri&it pentru mâncarea cea!uho&nicească rămâne a"ricultorilor# Pentru aceasta se fac !einări, pentru căunii se !espart !e al/ii $ntr-un chip sau $n altul# 1ste o $nsu+ire proprie a iu!eilor !e a face !einări, !ar Biserica lui :umneeu, care a primit căma+a cea fără

cusătură, căma+a /esută !intru $nceput, păstrată nesfâ+iată !e osta+i, care a$mrăcat pe 8ristos, Biserica lui :umneeu a reu+it să nu sfâ+ie căma+aD R=u$un!$ #e ale %ele şi ale %ele %ă $un!$.

1reticul a răpit aceste cu&inte pentru făurirea hulei lui# 1reticul spune Z4ată:omnul a spus ' ZCele ale ele ă cunosc +i cunosc pe ale ele[D Ce $n/elesare cu&ântul a cunoa+te Se $n/ele"e, oare, prin acest cu&ânt că putem cunoa+tefiin/a lui :umneeu Că putem măsura măre/ia @ui ceea $n/ele"i !espre:umneeire, ceea ce afirmi, $n $n!răneala ta, că cuno+ti u $n/ele"i, oare, care

este măsura cunoa+terii noastre !espre :umneeu !in cele spuse !e :omnul pu/in mai os Ce cunoa+tem !espre :umneeu RBile %eie, !#une Dmnul,a!$ultă &la!ul %eu . 5ată $um !e $unaşte Dumnezeu" Din a!$ultarea

#run$ilr 7ui 'in !ăvârşirea #run$ilr, #e $are le-am auzit. unaşterealui Dumnezeu e a$ea!ta9 #ăzirea #run$ilr lui Dumnezeu"

Cum Cunoa+terea lui :umneeu nu este cercetarea cu !e-amănuntul a fiin/eilui :umneeu u este căutarea +i cercetarea celor mai presus !e lume u estecu"etarea !espre cele ne&ăute ZCele ale ele ă cunosc +i le cunosc pe ale

ele[#Ei-i !e auns să +tii că 8ristos este păstor un , că +i-a pus sufletul Său pentru oi# ceste mar"ini are cunoa+terea lui :umneeu# căuta să cuno+ti cât



este !e mare :umneeu, care este măsura @ui, $n ce fel este fiin/a @ui +i alteleasemenea este prime!ios pentru cel ce $ntreaă +i cu neputin/ă !e răspuns

pentru cel $ntreat# 2ăcerea este leacul unor astfel !e $ntreări#

:omnul a spus ' Zile ele ascultă "lasul eu[ n-a spus' Zile ele caută[, aspus' ZSunt ascultătoare, nu sunt puse pe !iscu/ie[# i auit pe <iulD u mai!iscuta me+te+u"it cu pri&ire la chipul na+terii <iului, nu atriui caue celor necauate +i nu !espăr/i prin schismă ce este unitD Pentru a pune capăt acestor $ntreări, e&an"helistul, cu mult $nainte, /i-a pus o temelie !e ne!runcinat# iauit mai $nainte +i aui +i acum D 1&an"helistul a spus' R7a +n$e#ut erauvântul , ca să nu soco/i că <iul este o o!raslă omenească, &enită !in nefiin/ă#

- spus: K*uvântL din pricina impasibilit"%ii 'ale&

a spus: KeraL din pricin" c" este mai presus de timp&a spus : KînceputL, ca s" uneşti pe *el n"scut cu $at"l.

i &ăut $n ce chip oaia ascultătoare ascultă "lasul StăpânuluiD Z@a $nceput[ +i 'Zera[ +i ' ZCu&ânt[# u $ntrea ' ZCum era [# u spune' Z:acă era, nu a fostnăscut, iar !acă a fost născut nu era[# aia care pune ni+te $ntreări ca acesteanu este oaie# re numai pielea !e oaie pe !inăuntru, $nsă, cel care &ore+te estelup#

Să fie făcut cunoscut &icleanulD Zile ele ascultă "lasul eu[# i auit pe <iul ;n/ele"e $n ce constă asemănarea cu 2atăl# Spun asemănarea !in pricinaslăiciunii trupurilor mai puternice# :e altfel acesta-i a!e&ărul - nu mă tem sămă apropii !e a!e&ăr - +i nu sunt $nclinat spre hulă# Spun i!entitate $ntre 2atăl +i<iul, !ar sal&e $nsu+irea !e <iu +i !e 2ată#

;n ipostaa <iului $n/ele"e chipul părintesc, ca să sal&ei ra/iunea eactă achipului 2atălui, ca să $n/ele"i, cu cu&iin/ă !umneeiască, cu&intele' R=u !unt +nTatăl şi Tatăl +ntru %ine . Să nu $n/ele"i amestecarea fiin/elor, ci i!entitateacaracterelor#Se pare, $nsă, iui/ilor, că prolema aceasta este una !in cele mai contro&ersate!ar supunerea pe care o a&e/i $n a mă asculta m-a silit pe mine, neputinciosul, săo a!uc $nainitea &oastră +i să &oresc !espre ea, pentru ca puterea lui :umneeusă strălucească mai ales $n neputin/a omului, care-4 ser&e+te !e unealtă# Poate

pentru că pentru aceasta a prisosit $n noi neputin/a, pentru ca să fie slă&it +i maimult Cel Care $ntăre+te cele neputincioase#

4ar Cel Care a a!us această prănuire a noastră, Care a pus capăt ru"ăciunilor anului trecut +i a făcut $nceput anului ce &ine - că iua !e astăi ne pune hotar

anului trecut +i este $n acela+i timp +i $nceput al anului ce &ine - a+a!ar Cel Carene-a a!unat +i ne-a !at puterea !e a lucra $n &iitor, să ne păească $ntru 1l



ne&ătăma/i, neispiti/i +i nerăpi/i !e lup să păstree ne!runcinată Bisericaaceasta $ntărită cu puternicele turnuri ale mucenicilor să alun"e !e la ea orice&iclenie +i orice atac al furiilor eretice să ne !ea nouă prile !e a $n&ă/a $n lini+tecu&intele !umneeie+ti +i !e a $n&ă/a harul ce ni s-a !at al :uhului, că a lui

8ristos sla&a +i puterea $mpreună cu Sfântul :uh, acum +i pururea +i $n &ecii&ecilor, min#



2milia a ::IV&a & =mpotri/a sa9elienilor, a lui Arie *i a anomeilor

4u!aismul se luptă cu pă"ânismul +i amân!oi cu cre+tinismul, a+a cum altă!atăe"iptenii +i asirienii erau !u+mani unii altora, !ar amân!oi la un loc !u+mani ai

lui 4srail, a+a cum +i $n &iciu "ăsim teama +i $n!răneala, care se luptă $ntre ele,!ar amân!ouă !au luptă $mpotri&a ără/iei# astfel !e luptă - +i !intr-o parte +i!in alta - este !usă +i $mpotri&a !reptei cre!in/e' !e o parte atacurile lui Saelie,iar !e altă parte ale celor ce $n&a/ă că <iul nu este asemenea cu 2atăl# oi $nsă,!upă cum am fu"it !e pă"ânism, $n!epărtân! reaua $nchinare la i!oli +i osân!in!

politeismul cel fără !e :umneeu, tot a+a am fu"it +i !e lasfemia iu!eilor, caretă"ă!uiseră pe <iul lui :umneeu# Că noi ne temem !e amenin/area :omnului,Care spune' RDe $el $are !e va le#ă'a 'e %ine +naintea amenilr, 'e a$ela

%ă vi le#ă'a şi =u +naintea Tatălui %eu, are e!te +n $eruri. Să fu"im,a+a!ar a+a cum e +i !rept, !e cei care $mpotri&a $n&ă/ăturii a!e&ărului, aunăscocit $n&ă/ături $nru!ite +i cu pă"ânismul +i cu iu!aismul#

:a, !ia&olul cel iscusit $n a face rău, cân! a &ăut că noi cre+tinii ne-am$n!epărtat +i !e pă"âni +i !e iu!ei, cân! a &ăut că a&em !u+mănie fa/ă !e ace+tieretici, !in pricina numelui ce-+i !au, că s-au numit cre+tini că +i noi, $ncearcă săintro!ucă iară+i tă"a!a iu!aică +i politeismul pă"ân# =nii eretici spun că =nul-

ăscut este operă +i făptură a lui :umneeu +i prin cultul +i teolo"ia lor intro!uc politeismul pă"ân, pentru că se $nchină creaturii +i nu Creatorului, al/i ereticită"ă!uiesc pe

:umneeu !in :umneeu +i mărturisesc pe <iul numai cu numele !ar !e fapt +i$ntr-a!e&ăr $i tă"ă!uiesc eisten/a +i prin asta re$nnoiesc iară+i iu!aismul# Cân!ace+ti eretici mărturisesc că <iul lui :umneeu este Cu&ântul, $l aseamănă cucu&ântul interior, iar cân! $l numesc $n/elepciune, spun că este asemenea custarea sufletească ce se na+te $n sufletele celor instrui/i !eci 2atăl +i <iul sunt osin"ură persoană, pentru că +i omul este unul +i nu-i !espăr/it !e cu&ântul +i !e$n/elepciunea care sunt $n el# 1reticii fac aceste afirma/ii, cu toate căe&an"helistul, chiar la $nceputul 1&an"heliei sale, stri"ă' ZGi :umneeu eraCu&ântul[, !ân!u-4 <iului o eisten/ă proprie# :acă ar fi fost $n inimă Cu&ântul,

cum ar fi "ân!it :umneeu, cum ar fi fost Cu&ântul lin"ă :umneeu Căcicu&ântul !in om nu se nume+te nici om, nici nu este lân"ă om, ci $n om nu estenici &iu, nici nu fiin/eaă prin sine $nsu+i# Cu&ântul lui :umneeu, $nsă este&ia/ă +i a!e&ăr # Cu&ântul nostru $n!ată ce a fost rostit a +i $ncetat !e a fi, pe cân!!espre Cu&ântul lui :umneeu psalmistul spune' RÎn vea$, Damne, uvântul Tău rămâne +n $er.

Pe un asemenea teren se !ă lupta aceasta# :ar care este +i cum este lupta ce se !ă$mpotri&a a!e&ărului +i !intr-o parte +i !in alta =nii !in ace+ti eretici sunt !e

acor! cu eisten/a <iului +i a!mit că <iul este o persoană proprie, iar 2atăl o persoană proprie, !ar intro!uc i!eea că nu este asemănare !e fire $ntre <iul +i



2atăl# Prin spusele lor a!mit numele !e <iu, !ar $n realitate cooară pe <iu $nrân!ul creaturilor# u pun nici un pre/ pe cu&ântul :omnului, Care s-a arătat peSine $nsu+i, atunci cân! a spus unui ucenic care ar!ea !e !orin/a !e a &e!ea pe2atăl' Rel $are %-a văzut #e %ine, a văzut #e Tatăl. Pentru oamenii cu

u!ecată aceste cu&inte opresc hulele +i ale unora +i ale altora# :omnul nu spunecă 1l este 2atăl, face o !istinc/ie precisă !e persoane prin cu&intele' Rel $are %-a văzut #e %ine arată propria Sa persoană, iar prin cu&intele' RA văzut #eTatăl se referă la persoana 2atălui $l !istin"e precis !e 1l +i prin cu&inteleurmătoare' RDa$ă %-a*i fi $un!$ut #e %ine, a*i fi $un!$ut şi #e Tatăl %eu.ceste cu&inte nu arată o amestecare a persoanelor, ci $nfă/i+eaă completaasemănare a :umneeirii#

Să au!ă aceste cu&inte +i !u+manii, că cel care a fost $n&re!nicit !e $mpărtă+ireacu <iul nu este lipsit !e $mpărtă+irea cu 2atăl# 2atăl n-a născut ce&a !eoseit, ciCel născut este asemenea cu 1l $nsu+i# scultă, anomeule R=u şi Tatăl una!untem"# scultă +i tu Saelie R=u 'e la Tatăl am ieşit şi la =l %ă 'u$".<iecare !in &oi să-+i tămă!uiască propria rană cu $n&ă/ătura e&an"helică# 2u

prime+te unitatea :umneeirii pe temeiul completei asemănări a firii, a <iului +i2atălui, iar tu raporteaă cu&intele' Z!e la 1l am ie+it +i la 1l ă !uc[ la!eoseirea persoanelor#

Să ne unim asupra $n/elesului acestor cu&inte, să facem pace +i să punem capăt$n!elun"atului răoi !us $mpotri&a cre!in/ei, să aruncăm aceste arme ascu/ite

ale necre!in/ei +i să prefacem suli/ele $n plu"uri +i săiile $n seceri# u temăr"ini să spui numai cu "ura, ci urmeaă Celui Care a spus' 1u nu sunt sin"ur,

pentru că 2atăl Care -a trimis este cu ine# ltul este 2atăl Care a trimis +ialtul <iul, Care a fost trimis# Gi iară+i spune' R=u mărturi!e!$ 'e!#re %ine

În!umi şi mărturi!eşte 'e!#re %ine Tatăl, are %-a trimi!. 4ar Z$n le"ea&oastră este scris spune :omnul, că mărturia a !oi oameni este a!e&ărată[#

umără, !acă &rei, persoanele D R=u, !#une 6ri!t!, !unt el e mărturi!e!$. persoană# Ri mărturi!eşte 'e!#re %ine Tatăl el e %-a trimi!. !oua

persoană# u sunt atât !e $n!răne/, ca eu să număr, ci $nsu+i :omnul m-a

$n&ă/at, spunân!' Z$n le"ea &oastră este scris că mărturia a !oi oameni estea!e&ărată[# 4ar tu, $ntr-un alt chip !e necre!in/ă, te lup/i cu :umneeu spunân!că <iul nu este asemenea prin fire cu :umneeu, nu !ai e"alitate !e fire,intro!uci un inter&al !e timp $n &ia/a :umneeiriiD Să te facă !e ru+ine Pa&el,care ice' Rare e!te $hi#ul Dumnezeului $elui nevăzut" cceptă că chipulcel &iu este $ntru totul asemenea cu &ia/a cea !intru $nceputD ărturise+te că este2atăl <iului +i nu Creatorul unei făpturiD 4ar $n mărturisirea cea a!e&ărată pe careo faci !espre 2atăl !ă Celui născut aceea+i cinstire ca +i 2atălui +i a!u-/i aminte!e mărturia e&an"helistului, care spune' Zcă pe :umneeu $l numea 2atăl @ui,

făcân!u-se pe Sine !eopotri&ă cu :umneeu[# 1"alitatea cu 2atăl treuie$n/eleasă ca o e"alitate !e fire +i nu ca o măsurare corporală# Pentru ce, oare a



spus Pa&el că Zn-a socotit o răpire a fi $ntocmai cu :umneeu[, !acă, !upă cumhule+ti tu, n-a fost nicio!ată $ntocmai Cum Za eistat $n chipul lui :umneeu[Cel Care, !upă cu&ântul tău, n-a fost nicio!ată asemenea

stfel este răoiul, care se !ă +i !intr-o parte +i !in alta# :ar care-i a!e&ărul u te teme !e a mărturisi persoanele, ci spune 2atăl, spune +i <iul nu atriui!ouă nume unei sin"ure persoane, ci $n&a/ă că fiecare !in cele !ouă nume are un$n/eles propriu# Cumplită răutate este !e a nu primi $n&ă/ăturile :omnului, Carea făcut !istinc/ie precisă $ntre persoane# 1l spune' RDa$ă vi #le$a =u, vi ru&a

#e Tatăl şi alt %ân&âietr vă va trimite. +a!ar, <iul este Cel Care roa"ă, 2atăleste Cel ru"at, iar ântuitorul este Cel trimis#

are nu te ru+inei cân! aui lămurit' Z1u[ !espre <iul Zcela[ !espre 2atălZltul[ !espre :uhul cel Sfânt, iar tu pe toate le amesteci, pe toate le confuni+i !ai toate numirile unui sin"ur lucru Să nu socote+ti nici tu un furt, care !ucela necre!in/ă, !espăr/irea persoanelor# Chiar !acă sunt !ouă persoane la număr,totu+i nu sunt !espăr/ite prin fire nici cel care spune !ouă nu intro!uce$nstrăinare# =n sin"ur :umneeu' 2atăl un sin"ur :umneeu' <iul +i nu !oi:umneei, pentru că <iul are i!entitate cu 2atăl# u &ă! altă :umneeire $n2atăl +i altă :umneeire $n <iul , nici altă fire, firea 2atălui +i altă fire, firea<iului# Ca să-/i fie clară $nsu+irea persoanelor, numără separat pe 2atăl +i separat

pe <iul iar ca să nu cai $n politeism, mărturise+te o sin"ură fiin/ă $n cei !oi' $n2atăl +i $n <iul# ărturisin! a+a, ca!e Saelie, iar anomeul se sfărâmă#

Cân! spun o sin"ură fiin/ă, să nu $n/ele"i !ouă păr/i !intr-un $ntre", ci să $n/ele"ică !intru $nceput <iul eistă $mpreună cu 2atăl +i nu că 2atăl +i <iul $+i au fiin/alor !intr-o fiin/ă superioară# u numim ipostasele 2atălui +i <iului surori, cimărturisim pe 2atăl +i pe <iul# 1ste o i!entitate !e fiin/ă, pentru că <iul este !in2atăl, nu făcut la poruncă, ci născut !in fire nu tăiat !in 2atăl, ci $n timp ce 2atălrămâne !esă&âr+it, <iul străluce+te !esă&âr+it# 2o/i câ/i n-a/i urmărit cu !estulăaten/ie cele spuse !e mine sau a/i stat $n urul meu spre !efăimarea mea, căutân!nu să lua/i ce&a folositor !e la mine, ci urmărin! să huli/i ce&a !in cele spuse, să

nu spune/i cum&a !upă ce &e/i pleca !e la mine ' ZPre!ică !oi :umneei,&este+te politeismulD[# u sunt !oi :umneei, că nici nu sunt !oi ta/i# Cel careintro!uce !ouă principii pre!ică !oi :umneei# +a a "ân!it arcion +i oricarealtul, !acă "ân!e+te la fel !e rătăcit ca arcion# 4ară+i, cel care afirmă că Celnăscut are o altă fiin/ă !ecât Cel Ce a născut, sus/ine +i el !oi :umneei +iintro!uce politeismul !atorită neasemănării fiin/ei# :acă spui că este o:umneeire nenăscută +i una născută, tu e+ti cel care pre!ici politeismul, caafirmân! că Cel nenăscut este potri&nic Celui născut, sus/ii ne"re+it că +i fiin/elecelor !ouă persoane sunt potri&nice# :acă fiin/a 2atălui este nena+terea, iar fiin/a

<iului este na+terea, urmeaă nu numai că sunt !oi :umneei, !ar afirmi +i că eise luptă unul cu altul# :ar rătăcirea cea mai cumplită este că lupta !intre ei nu se



!atore+te unui act !e &oin/ă, ci unui !eacor! $ntre firi, care face că firile nu potaun"e nicio!ată la $mpăcare#

:reapta $n&ă/ătură, $nsă a e&itat contra!ic/iile care pro&in +i !intr-o ereie +i !in

alta# Că un!e este un sin"ur principiu, este unul cel !in care reultă ce&a +i un!eeste un sin"ur ori"inal una este +i ima"inea astfel principiul unită/ii nu se&atămă !eloc# Pentru că <iul, eistân! prin na+tere !in 2atăl +i $ntipărin! $n 1l

prin fire pe 2atăl, ca ima"ine a @ui, este $ntru totul asemenea cu 2atăl# <iul, cao!raslă a 2atălui, sal&eaă !e o fiin/imea <iului cu 2atăl# Cel care pri&e+tetaloul $mpăratului $n pia/ă spune că cel !in talou este $mpăratul, !ar nu sus/inecă sunt !oi $mpăra/i, unul taloul +i altul cel al căruia este taloul nici nulipse+te ori"inalul !e numele !e $mpărat, !acă ar ice arătân! pe cel pictat $ntalou' Zcesta este $mpăratul[# Ba, !impotri&ă, a $ntărit +i mai mult cinstirea!ată ori"inalului prin mărturisirea lui# :acă taloul $mpăratului este $mpăratul,cu atât mai mult este !rept să fie $mpărat cel care este caua celui !in talou# ;naceastă pil!ă lemnele, ceara +i arta pictorului fac un chip supus stricăciunii, facchipul unui om stricăcios, este o operă !e artă a pictorului !incolo $nsă $n:umneeire, cân! aui !e chip $n/ele"e Zstrălucirea sla&ei[ #

Ce este Zstrălucirea[ +i ce este Zsla&a[ ;nsu+i apostolul le-a eplicat $n!ată,a!ău"in!' ZGi caracterul ipostaei[# +a că ipostaa este i!entică cu sla&a, iar caracterul cu strălucirea# :eci sla&a, pentru că rămâne !esă&âr+ită +i cu nimicne$mpu/inată, face să iasă !esă&âr+it la i&eală strălucirea# Gi astfel no/iunea !e

chip, $n/eleasă cu cu&iin/ă !umneeiască, ne $nfă/i+eaă unitatea :umneeirii#cesta este $n cela, iar cela $n cesta# cesta este a+a cum este cela, iar cela a+a cum este cesta# stfel se unesc cele !ouă persoane, pentru că nu seschimă +i nici <iul nu se $n/ele"e !upă alt chip +i !upă alt caracter străin#+a!ar spun iară+i' =nul +i =nul firea este ne$mpăr/ită, iar !esă&âr+ireane+tirită# :eci, este un sin"ur :umneeu, pentru că $n cele !ouă persoane estecontemplată o sin"ură fire, arătată $n $ntre"ime +i $n una +i $n alta#

:ar !e mult &ă! că a $nceput să &ă oosească cu&ântarea mea +i aproape mi se

pare că &ă au! spunân! că, stăruin! prea mult asupra unor lucruri asupra cărorasunte/i !e acor!, nu atac prolemele !e care se &ore+te cel mai mult# :a, acumoricine este !ornic să au!ă cu&ântări !espre Sfântul :uh# 1u, $nsă, a+ &rea să

pre!au ascultătorilor $n&ă/ătura !espre Sfântul :uh a+a simplu cum am primit-o,a+a neme+te+u"ită cum am auit-o, spre a nu fi solicitat să &oresc mereu !espreacela+i lucru, ci să pot a&ea ucenici con&in+i !intr-o sin"ură epunere amărturisirii cre!in/ei# :ar pentru că &oi sta/i $n urul meu mai mult ca u!ecători!ecât ca ucenici, cu "ân!ul !e a mă pune la $ncercare +i nu !e a căuta să $n&ă/a/ice&a !e la mine, treuie neapărat să proce!e ca la triunal' să răspun! la

oiec/ii, să $ntre mereu +i mereu să repet $n&ă/ăturile pe care le-am primit# :ar,&ă ro", să nu-mi cere/i să aui/i cu orice chip ceea ce &ă face plăcere, ci ceea ce



este ineplăcut :omnului, ceea ce este $n concor!an/ă cu Sfintele Scripturi, ceeace nu se opune $n&ă/ăturii părin/ilor#

+a!ar cele ce am spus !espre <iul, anume că treuie să mărturisim propria @ui

persoană, acela+i lucru $l a&em !e spus +i !espre Sfântul :uh# :uhul nu esteceea ce este 2atăl că este scris' RDuh e!te Dumnezeu . 4ară+i nici <iul +i :uhulnu sunt una +i aceea+i persoană,că s-a is' R5ar 'a$ă nu are $ineva Duhul lui

6ri!t!, a$ela nu e!te al 7ui, iar 6ri!t! e!te +n vi. =nii, $ntemeia/i pe acestetete, s-au $n+elat +i au i!entificat pe 8ristos cu :uhul Sfânt# :ar ce spunemnoi Spunem că $n aceste tete se arată i!entitatea !e fire +i nu amestecul !e

persoane# 1ste 2atăl, Cel Care are eisten/a !esă&âr+ită +i cu totul completă, 1leste ră!ăcina +i i&orul <iului +i :uhului Sfânt# 1ste +i <iul, Cu&ântul, Caretrăie+te $n plină :umneeire, o!raslă !esă&âr+ită a 2atălui !eplin este +i :uhul,nu parte a altcui&a, ci !esă&âr+it +i $ntre", contemplat $n Sine $nsu+i# <iul esteunit cu 2atăl ne!espăr/it, iar :uhul unit cu <iul# u este ce&a care să-i !espartă,nici ce&a care să separe unirea lor !in &e+nicie# ;ntre !ân+ii nu inter&ine timpul,nici sufletul nostru nu poate concepe i!eea separării, anume că =nul- ăscut n-afost tot!eauna cu 2atăl său, că Sfântul :uh n-a coeistat $mpreună cu <iul#

+a!ar, cân! unim 2reimea, să nu-/i $nchipui cele trei persoane ca păr/i ale unuilucru ne$mpăr/it - "ân!ul acesta este plin !e necre!in/ă - ci prime+te unireane!espăr/ită a trei persoane necorporale !esă&âr+ite# =n!e este preen/a :uhuluiSfânt, acolo este preent +i 8ristos iar un!e este 8ristos, acolo este e&i!ent +i

2atăl# R4u şti*i, !#une A#!tlul /avel, $ă tru#ul v!tru e!te tem#lu al Sfântului Duh, are l$uieşte +n vi C +i' RDa$ă va !tri$a $ineva tem#lul lui Dumnezeu, +l va !tri$a #e a$ela Dumnezeu. +a!ar, fiin! sfin/i/i prin :uhul, primim pe 8ristos Care locuie+te $n noi, $n omul cel !inăuntru +i $mpreună cu8ristos primim pe 2atăl, Care locuie+te $n cei &re!nici# 2ra!i/ia oteului +imărturisirea cre!in/ei arată această unire# :acă :uhul ar fi străin firii!umneeie+ti, cum ar putea fi numărat $mpreună 2atăl +i cu <iul :acă s-ar fialăturat 2atălui +i <iului mai târiu, cum ar fi putut fi inte"rat firii &e+nice Ceicare separă pe :uhul !e 2atăl +i !e <iul +i-@ numără printre făpturi fac

ne!esă&âr+it oteul, ne!esă&âr+ită +i mărturisirea cre!in/ei# :acă se scoate:uhul, nici 2reimea nu mai rămâne 2reime# Gi iară+i, !acă o sin"ură făptură !increa/ie ar fi a!ău"ată, atunci $ntrea"a crea/ie ar fi intro!usă $n numărarea 2atălui+i <iului# Ce ne-ar opri să spunem' Cre!em $n 2atăl +i $n <iul +i $n $ntrea"acrea/ie Că !acă este e&la&ios !e a cre!e $ntr-o parte a crea/iei, cu mult mai&re!nic !e cre!in/ă este !e a accepta $n mărturisirea !e cre!in/ă $ntrea"a crea/ie#4ar !e crei $n $ntrea"a crea/ie, treuie să crei nu numai $n $n"eri +i $n !uhurilecele sluitoare, ci +i $n puterile cele potri&nice, pentru că +i ele sunt o parte acrea/iei +i !eci să le cuprini +i $n mărturisirea !e cre!in/ă# stfel, hula $mpotri&a

:uhului te !uce la $n&ă/ături necre!incioase +i nele"iuite# Gi o!ată ce ai spus cenu treuie !espre :uhul, lipsa :uhului s-a +i făcut &ă!ită $n tine# :upă cum cel



care $nchi!e ochii $+i $mpropriaă $ntunericul, tot a+a cel care s-a !epărtat !e:uhul a auns $n afară !e Cel Care lumineaă +i se cufun!ă $n $ntunecimesufletească#

u !espăr/i, !eci, :uhul cel Sfânt !e 2atăl +i !e <iulD 2ra!i/ia să te $n!upleceD:omnul a+a a $n&ă/at apostolii au propo&ă!uit, părin/ii au păstrat, mucenicii au$ntărit# ul/ume+te-te să spui că ai fost $n&ă/at +i nu-mi &ori mie !e iste/imi caacestea' Z1ste nenăscut sau născut !acă 2atăl este nenăscut !acă <iul estenăscut iar !acă :uhul nu este nici una !in aceste !ouă, atunci este făptură[# 1u+tiu că :uhul este cu 2atăl, !ar nu +tiu că :uhul este 2ată am primit că :uhuleste cu <iul, !ar nu +tiu că a fost numit <iu# ;n/ele" le"ătura @ui cu 2atăl, pentrucă purce!e !in 2atăl $n/ele" +i le"ătura @ui cu <iul, pentru că au!' RDa$ă$ineva nu are Duhul lui 6ri!t!, a$ela nu e!te al 7ui. :acă :uhul nu arele"ătură cu 8ristos, cum se face că une+te cu 8ristos u! !in Scriptură +i'Z:uhul a!e&ărului[ !ar :omnul este a!e&ărul iar cân! au!' Z:uhul $nfierii[ ,$mi &ine $n minte unitatea :uhului cu <iul +i cu 2atăl $n ce pri&e+te firea# Căci,cum poate să $nfiee pe cel străin, cum poate să-+i facă al lui ceea ce-i străinstfel nici nu născocesc cu&inte noi, nici nu $n!epărteaă &re!nicia :uhului iar

pe cei care $n!rănesc să numească pe Sfântul :uh făptură, $i plân" +i-i ocesc, pentru că printr-un sofism fără nici o &aloare +i printr-un ra/ionament fals searuncă pe ei $n+i+i $n prăpastie#

1reticii mai spun' Zintea noastră a $n/eles că eistă aceste trei personae, !ar nu

este nici o persoană care să nu ca!ă su următoarele cate"orii' !e nenăscut, !enăscut sau !e creat iar persoana care nu ca!e nici $n prima cate"orie, nici $n a!oua, urmeaă că face parte !in a treia cate"orie[# cest Zurmeaă[ al &ostru &ă&a supune lestemului &e+nic# i cercetat, oare, toate eisten/ele i a!us cuautorul ra/iunii tale pe toate eisten/ele $n aceste cate"orii u /i-a rămas nimicnecercetat i cuprins totul cu mintea i cuprins totul cu cu"etarea ta Gtiicele ce sunt su pământ Cuno+ti pe cele !in a!ânc ân!rie !ia&olească este aspune' ZCunosc numărul firelor !e nisip +i măsurătoarea măriiD[# :ar !acă nucuno+ti multe +i mult mai nenumărate sunt cele necunoscute !ecât cele

cunoscute, pentru ce nu mărturise+ti, fără să te ru+inei, ne+tiin/a ta lipsită !e prime!ie +i !espre mo!ul eisten/ei Sfântului :uh o!ată cu ne+tiin/a tuturor celorlalte -am timp să te con&in" !e ă!ărnicia "ân!urilor tale +i n-am nicitimp să-/i arăt cât !e multe lucruri sunt $n lume, care scapă $n/ele"erii "ân!iriitale# tât numai a+ &rea să-/i spun /ie +i celor care au acelea+i păreri cu tine - +i oafirm cu $ncre!in/are - că tu, care spui că :uhul Sfânt este făptură, te &ei căio!ată +i o!ată !e această $n/elepciune nele"iuită# u /i-i teamă !e păcatul carenu se poate ierta Sau socote+ti că &ei putea să hule+ti mai nele"iuit !ecât a+a:in acest sin"ur cu&ânt - făptură - s-au format toate "roă&iile' $nstrăinarea !e

:umneeu $n ce pri&e+te firea :uhului, umilin/a roiei, slue slu"arnice,lipsirea sfin/eniei, care potri&it firii făpturii, nu-i prisose+te acest cu&ânt -



făptură - pune hotare puterii sfin/itoare a :uhului, a+a că sfin/e+te numai $nmăsura $n care i s-a !at această putere prin har +i are această putere !e sfin/ireatât cât o au +i celelalte făpturi, care au fost sfin/ite# Gi !upă cum ni se !ă nouăarătarea :uhului spre folos +i !upă cum se măsoară fiecăruia !upă măsura

cre!in/ei, tot a+a &a participa +i :uhul la sfin/enie, !acă este $ntr-a!e&ăr ofăptură, !upă cum "ân!esc pne&matomahii#

:ar să nu lăsăm necomătută i!eea prostească a acelora care socotesc că pot$n/ele"e totul cu mintea lor# Să ne răspun!ă' Care este fiin/a soarelui Care !in!ouă 1ste =nul !in cele patru elemente sau este compus !in cele patruelemente :ar soarele nu-i nici pământ, nici aer, nici apă, nici foc# cesteelemente se mi+că $n linie !reaptă, unele $n!reptân!u-se $n sus, altele $n os#Pământul +i apa se $n!reaptă $n os, !in pricină că sunt "rele aerul +i focul semi+că $n sus, !in pricină că sunt u+oare mi+carea soarelui, $nsă este circulară!eci soarele nu este alcătuit !in unul !in cele patru elemente !ar nici nu-icompus !in acestea, că cele compuse cu "reu se /in, pentru că sunt alcătuite !inelemente contrare, iar cele contrare $n timpul mi+cării se respin" reciproc#i+carea soarelui, apoi se face fără "reutate, !e aceea este +i ne$ntreruptă# :ecisoarele nu-i compus# Corpurile sunt sau simple sau compuse# Soarele nu este uncorp simplu, că nu se mi+că $n linie !reaptă, nu este nici compus, că nu se mi+căcu "reutate !eci soarele nu eistă# :ar astfel !e $n/elepte cate"orisiri ale &oastresunt luate $n ătaie !e oc !e cei care au ochi# =n alt eemplu' Cum &ă!oamenii Prin care !in cele !ouă mo!uri' Primin! ima"inea oiectetelor sau

slooin! putere !in ochi :ar nu primim ima"inile oiectelor, căci cum e cu putin/ă ca olta cerului să $ncapă $n !eschiătura mică a pupilei :ar nici săslooim ce&a !in ochi, că este oare $n!estulător ca ceea ce slooim să se$ntin!ă pe tot cuprinsul cerului :eci, !acă nici nu primim ima"inea oiectelor +i nici nu slooim !in ochi o putere, urmeaă că nu &e!em# Ce &oi face Voirespin"e silo"ismele &oastre sau &oi a&ea !orin/a ca să fie concluiile &oastrea!e&ărate Ce !eoseire este $ntre ar"umenta/iile !e mai sus +i $n&ă/ătura &oastrăartificială !espre Sfântul :uh, pe care o epune/i $n fa/a unor nenorocitefemeiu+ti +i a unor eunuci, care se aseamănă cu femeile u asculta cu

orănicieD :acă :uhul purce!e !in :umneeu, pentru ce ;l a+ei $ntre făpturiCă nu-mi &ei spune că $n Scriptură este scris' Z2oate !e la :umneeu[ că !upăcum se spune $n Scriptură Z8ristosul lui :umneeu[ nu ca făptură, cum suntemnoi, - că Znoi suntem ai lui 8ristos, iar 8ristos al lui :umneeu[ - ci altfelsuntem noi numi/i ai lui 8ristos, ca roi ai Stăpânului, +i altfel este numit8ristos al lui :umneeu, ca <iu al 2atălui, tot a+a +i :uhul nu pentru că toatefăpturile sunt !in :umneeu +i 1l este ca toate celelalte făpturi nu pentru căcelelalte puteri sluitoare se numesc !uhuri, urmeaă că +i :uhul Sfânt esteasemenea lor !in pricina numirii# =nul este cu a!e&ărat :uhul# :upă cum sunt

mul/i fii, !ar unul este <iul cel a!e&ărat, tot a+a chiar !acă se spune că toate sunt!in :umneeu, !ar propriu &orin! numai <iul este !in :umneeu +i numai



:uhul este !in :umneeu# Pentru că +i <iul a ie+it !e la 2atăl, iar :uhul purce!e!in 2atăl# <iul a ie+it !in 2atăl prin na+tere, iar :uhul !in :umneeu $ntr-un chipcare nu se poate spune prin cu&inte#

Vei, !ar cât este !e mare prime!ia !e a mic+ora sla&a ân"âietorului <iul nu prime+te sla&a !ată @ui, !acă este $nlăturat :uhul# Că :omnul spune' RA$ela #e %ine %ă va !lăvi nu-@ &a slă&i $nsă ca ro $mpreună cu făptura că, !acă @-ar fi slă&it $mpreună cu toate celelalte făpturi, n-ar fi spus Zcela[# ;n cu&intele !emai sus :omnul, referin!u-se la o sin"ură persoană, $nfă/i+eaă sla&a a!usă !e:uhul ca fiin! cu totul superioară celorlalte sla&e a!use lui :umneeu, nu a+acum au spus $n"erii' ZSla&ă $ntru cei !e sus lui :umneeu[, ci a+a cum a spus:omnul' R/ărinte, Te-am !lăvit #e Tine, lu$rul #e $are %i l-ai 'at, l-am

Săvârşit +i !upă cum 2atăl slă&e+te pe <iul, cân! ice ' Ri Te-am !lăvit şi iarăşi Te vi !lăvi , tot a+a +i <iul prime+te pe :uhul $n comuniunea Sa +i a2atălui# Să-mi arate mie cine&a o sla&ă mai mare ca aceasta +i atunci accept că!u+manii mei spun a!e&ărul#

ZCel ce se leapă!ă !e &oi !e ine se leapă!ă[# Pentru ce e"re+it, !in pricina:uhului, Care locuie+te $n apostoli# :eci, cel care nu cinste+te pe :uhul nucinste+te pe <iul, Ziar cel care nu cinste+te pe <iul, nu cinste+te pe 2atăl[ # stfel,!eci, lipsa !e respect fa/ă !e una !in persoanele 2reimii, $n Care treuie săcre!em, este o tă"ă!uire a $ntre"ii :umneeiri# :acă :uhul este o creatură,atunci nu este :umneeu, !ar $n Scriptură se spune' :uhul !umneeiesc este Cel

Ce m-a făcut pe mine +i' ZGi l-a umplut :umneeu pe Veseleil !e :uhul!umneeiesc al $n/elepciunii +i al priceperii[# Cui, !eci, &ei &rea să apropiiZ!umneeiescul[ <ăpturii sau :umneeirii :acă $l &ei alătura făpturii, atunci&ei spune că +i 2atăl :omnului nostru 4isus 8ristos este o făptură, i!ee cu totulasur!ă, că este scris !espre 2atăl' Reşni$a 7ui #utere şi Dumnezeire iar !acă $l &ei alătura :umneeirii, atunci pune capăt hulei, cunoa+te &re!nicia:uhuluiD tât e+ti !e nepriceput $ncât nu po/i !e!uce nici !in $nsu+i cu&ântulZ:uh[ no/iunea eactă !e :uhD


!redici *i editoriale despre Sfântul Ierarh Vasile cel mare







$#ilul a$e!ta, $ă Ţi-l 'au Ţie !#re !lu2ăP. i #lân&ân' şi luân'u-l +n ra*e şi ru&ân'u-!e, +n'ată $#ilul !-a +ntremat şi 'atrită numai ru&ă$iunilr 'ina'ân$ul inimii ale mamei !ale a !u#ravie*uit a$e!t $#il, $are a f!t la urmăun atât 'e mare va! al ale&erii şi !tâl# al i!eri$ii lui 6ri!t!.

Cum am is, ei au f!t #atru ăie*i şi $in$i fete. Gi ăie/ii au fost ace+tia'Sfântul rigore de ?ssa a fost cel mai mare +i a fost +i el 4erarh, iar SfântulVasile a fost !upă !ânsul# :upă ei au fost Sfântul ?a/eratie, mare pustnicfăcător !e minuni $n pustia Sinaiului, +i Sfântul !etru al Se/astiei# :eci, treirhierei, trei 1piscopi, trei 4erarhi Sfin/i +i un mare pustnic# 4ar !intre fete, ceamai mare a fost Sfânta acrina, mai mare +i !ecât Sfântul ri"ore !e *ssa#1a autat-o pe mama lor 1milia la cre+terea tuturor copiilor +i ea i-a $n&ă/at peto/i, !in fa+ă, !reapta cre!in/ă#

:eci mare merit $l are $n familia sfântului Sfânta acrina, sora Sfântului Vasile,cu&ioasă +i sfântă, ce a fost stare/ă a unei mari mănăstiri !e călu"ări/e !e atunci+i ea s-a sfin/it, !upă cum arată Sinaarul la %9 ale lunii iulie# Gi a mai a&utSfânta acrina patru surori, cum am spus, care s-au căsătorit, !ar au trăit cutotul o &ia/ă cre+tinească +i sfântă#

7a $ele 'intâi +nvă*ături, %arele a!ile a avut 'a!$ăl şi #vă*uitr $hiar #etatăl !ău, $e era +ntr-a$ea vreme $a un 'a!$ăl al +nvă*ăturilr şi al fa#telr une #entru +ntre&ul /nt. cesta i-a !at nu numai $n&ă/ătura $nconurătoare, ci

+i toată una cre!in/ă, făcân!u-se astfel $ncepător al !esă&âr+irii la care a&ea săaun"ă mai apoi fiul său# 4ar cân! a sosit &remea !e +coală, l-a !at la +coală $nCeareea Capa!ochiei, căci acesta era un ora+ !e cultură, cu +coli multe# ici,

primin! tot felul !e $n&ă/ătură b fiin! iuitor !e osteneală ca +i alina care, !intot felul !e flori, $+i cule"e cele treuincioase b, $n pu/ină &reme s-a făcut slă&it+i &estit celor mai mari ai cetă/ii +i la tot poporul, co&âr+in! pe mul/i cu una sa+tiin/ă +i chiar asemănân!u-se cu unii !in cei mai $n&ă/a/i !ascăli#

Din ezareea, a!ile !-a 'u! a#i la !tu'ii +n n!tantin#le, $n capitala

4mperiului romano-iantin, un!e a stu!iat +i a a&ut $n&ă/ători pe unii !in mariiretori +i filoofi ai &remii, !e la care $n scurtă &reme a a!unat, prin ascu/imeamin/ii sale, cele mai $nalte $n&ă/ături, cu care +i-a $mpo!oit sufletul său# De lan!tantin#l, terminân' ş$ala, a!ile !-a 'u! la Atena, +n $a#itala >re$iei 'e a!tăzi, un'e !-a +ntâlnit $u #rea iuitul !ău #rieten, >ri&re 'e 4azianz,

Sfântul >ri&re uvântătrul 'e Dumnezeu. Gi mare prietenie !uho&nicească acrescut $ntre !ân+ii, $ncât erau o minte, un suflet +i un "ân! $naintea lui:umneeu#1i cuno+teau la tena numai !ouă !rumuri' unul care mer"ea la+coală +i unul care !ucea la iserică# @umea era moartă pentru ei, nu &e!eau că

sunt $n lume# &eau $n minte pe 8ristos, Gcoala +i Biserica# +a au petrecut eiacolo opt ani !e ile#







=nul b arele ri"ore b a plecat episcop $n cetatea aian, spre a auta pe tatălsău, ce era episcop acolo +i care, fiin! ătrân +i neputincios, lupta !in "reu cuereticii#

4ar arele Vasile a fost chemat !e episcopul 1&se&ie, care s-a căit foarte !ea&istia sa +i l-a ru"at să se $ntoarcă +i să aute Biserica, ce lupta contra arienilor#<ericitul Vasile, &ăân! o prime!ie ca aceea a Bisericii, +i mai mult cinstin!treuin/a cea !e o+te !ecât &ia/a pustnicească, a lăsat sin"urătatea +i a &enit laCeareea, un!e foarte mult a lucrat cu cu&ântul +i cu scrisul, cură/in! cre!in/acea !reaptă !e eresuri#

poi episcopul 1&se&ie +i-a !at sfâr+itul pe ra/ele lui Vasile, iar !upă !ânsul,lu$rân' Sfântul Duh, %arele a!ile, $hiar nevrân', a f!t ri'i$at la !$aun,

fiin' !fin*it 'e mul*i e#i!$#i, +ntre $are era şi ătrânul >ri&re, tatăl lui >ri&re 'e 4azianz. cela, !e+i era ătrân +i neputincios, a poruncit ca să-l !ucă$n Ceareea, să silească pe Vasile a &eni la arhiepiscopie, ca nu cum&a prieteniisă ri!ice pe cine&a !intre ai lor la scaunul acela#

i 'u#ă $e a luat e#i!$#ia, a a'u! !teneli #e!te !teneli şi Dumnezeu a #u!'ar a!u#ra lui. Atât 'e mil!tiv era, $ă +n tată ezareea şi +n tate #ăr*ile nuera e#i!$# mil!tiv $a %arele a!ile.

fost foamete mare $n anul 373, iar $n foametea aceea el a !at toate a&erile

1piscopiei milostenie $n toate păr/ile# =l a +nfiin*at, 'a$ă a*i auzit, +n ezareeaa#a'$hiei, ve!titele a!ilia'e, nişte !#itale mari #entru $ălu&ări, #entru

#re*i şi #entru ##r. Gi !in a&erile 1piscopiei /inea aceste uria+e spitale, +i elsin"ur cu mâna lui +ter"ea olna&ii +i-i $n"riea, +i cu ru"ăciunea $i făceasănăto+i# =mla !in spital $n spital +i a pus călu"ări să sluească, cum $n"rieau

pe la spitale surorile !e caritate# :e acolo $+i are ori"inea sluirea călu"ărilor, !ela arele Vasile po"oară oiceiul acesta#:ar erau călu"ări sfin/i +i tămă!uiau oamenii +i cu ru"ăciunea, +i cume!icamentele pe care le luau !e la arele Vasile pe cheltuiala 1piscopiei# :e

&estitele acestea Vasilia!e auin! 4ulian postatul b care $ntre timp aunsese$mpărat b +i socotin! că episcopul are a&eri multe !e a făcut atâtea spitale, l-acuprins o ură mare, că se cuno+teau !ea !e la tena, un!e făcuseră stu!iile$mpreună# /e atun$i >ri&re 'e 4azianz !#u!e!e $u #rr$e!$ &la! %arelui a!ile 'e!#re 5ulian9 I%are răutate *ine #ământul >re$iei a!tăziP, $ă$i l-aştiut mai +nainte $ă !ă a2un&ă +m#ărat le#ă'at 'e $re'in*ă. cela se făcuse$ntâi e&reu, pe urmă pă"ân +i a!ucea ertfe la i!oli, p$nă ce $n sfâr+it l-a lo&itmânia lui :umneeu#

4ulian postatul, auin! !e Vasile că a $nfiin/at ni+te spitale a+a !e mari +i$mpline+te o misiune a+a !e mare, că are sute !e mănăstiri !e călu"ări +i !e



maici +i face atâta inefacere +i asisten/ă socială, +i-a is' Y*um un om, unc"lu!"r, are atâta trecere la popor şi atâ%ia bani7WH. Căci poporul $i !ă!eaa&erile, cum !ă!eau la Sfin/ii postoli, să facă atâta ine !e o+te la tot poporulcre+tinesc# Gi i-a trimis arelui Vasile o scrisoare !e la Constantinopol' Y'" vii

la mineH.

arele Vasile, +tiin! !e ce e chemat, n-a &rut să se !ucă# :acă a &ăut că nu&ine, 4ulian $i scrise' YDac" nu vrei s" vii (el a spus c" e bolnav, trimite/mi omie de litri de aur, c" m" duc cu r"zboi împotriva perşilor şi am nevoie deceltuieli de r"zboiH.

4ar arele Vasile a răspuns' I4u" ă$i anii $are-i am 'e la =#i!$#ie !unt ai !ăra$ilr, ai vă'uvelr şi ai lnavilr, nu *i-i 'au #entru răzi. /#rul mi i-a 'at !ă fa$ !#itale şi mănă!tiri $u eiP.

tunci 4ulian a fost cuprins !e o +i mai mare furie +i a spus' Y5u m" duc cur"zboi împotriva perşilor, dar când m" întorc înapoi, pe tine şi pe =ri!ore de

azianz v" voi pierde cu cele mai !roaznice munci. -m fost împreun" odat", la şcoal", dar acum s" vede%i c" eu sunt împ"ratWH.

arele Vasile, auin! !e furia lui 4ulian postatul +i +tiin! răutatea lui, a iscătre popor' I5ată, 5ulian A#!tatul tre$e #e!te lună 'e zile $u răzi $ntra

#erşilr #e ai$i, #rin ezareea, şi are !ă !e aată #e la ni $a !ă ne $eară aurP.

Gi a spus poporul' 5oi $i &om !a ce&a ca să-l mul/umim, !ar nu-l mul/umim, căare mare ură pe cre+tini6# Gi a+a a fost# 4ulian postatul a pornit răoi $mpotri&a

per+ilor +i a trecut chiar prin Ceareea, pe un!e $i era !rumul, +i cân! a aunsaproape !e 1piscopia arelui Vasile a trimis ni+te soli la sfântul, să-i trimităatâ/ia litri !e aur +i atâta hrană, pentru cai +i pentru armată# :ar tocmai atunciera o secetă mare +i o foamete $n Ceareea +i n-a&eau cre+tinii nici pâine# SfântulVasile, &ăân! că el cere atâta aur, a trimis soli $nainte +i le-a spus' I=u aş vrea!ă-i trimet, numai $ă n-avem ##ru-i !ăra$ şi avem atâ*ia lnavi şi atâtea

mănă!tiri şi atâtea i!eri$iP.

Cân! solii i-au !us +tirea lui 4ulian, acesta s-a $nfuriat stra+nic' Y*e/a spus, c" n/are7 MasZ c" mer! eu pân" acoloWH. Gi a &enit mai aproape +i a trimis al/i soli, casă spună să-i trimită ne"re+it#

tunci Sfântul Vasile a luat poporul său +i l-a $ntâmpinat, cinstin!u-l !upătra!i/ie, ca pe $mpăratul Bian/ului, +i fiin!că nu a&ea alt !ar să-i a!ucă, i-a a!ustrei pâini !e or, !intr-acelea !in care mânca sfântul căci a+a ceruse $mpăratul,

să-i !ucă !in cele ce mănâncă el# :eci, primin! $mpăratul !arul, a is sluitorilor lui să-i răsplătească !ân!u-i iară !in li&a!ă#



Sfântul &ăân! o necinste ca aceasta, a is $mpăratului' I4i, , +m#ărate, *i-ama'u! 'in $ele 'in $are +nşine mân$ăm, #re$um ai $erut iar +m#ără*ia ta,

#re$um !e ve'e, ne-ai ră!#lătit 'arul $u $ele 'in $are +n!u*i mănân$iP.

uin! acestea $mpăratul, s-a mâniat foarte +i a is sfântului' Y-cum primeştedarul acesta, şi când m" voi întoarce din Persia biruitor, voi arde cetatea ta detot, şi pe nebunul popor, cel am"!it de tine, îl voi robi& c"ci necinsteşte pe zeiic"rora m" încin eu, şi atunci vei lua şi tu r"spl"tirea ce %i se cuvineWH. stfel$nfrico+ân!u-l pă"ânul $mpărat, s-a !us $n Persia#

Gi s-a !us cu mare mânie, iar arele Vasile, +tiin!u-i furia +i răutatea lui, aa!unat tot poporul $n iserica Sfântului arelui ucenic ercurie, care era peun !eal, +i a is' ISă fa$em multă ru&ă$iune, $ă +m#ăratul, $ân' !e va +ntar$e+na#i, ne #ier'e #e t*i, #entru $ă nu i-am 'at aur şi $ele $e a $erutP.

Poporul ascultă !e Sfântul Vasile, că !e li s-ar fi cerut ca to/i să moară pentru8ristos, ar fi făcut-o, a+a !e mare le era cre!in/a# Gi au făcut pri&e"here !e toatănoaptea +i se ru"au cu to/ii ca să se potolească furia $mpăratului#

4ar sfântul se ru"a $naintea icoanei Prea Sfintei ăscătoare !e :umneeu, lân"ăcare era +i chipul Sfântului arelui ucenic ercurie, cu suli/a ca un osta+, căSfântul ercurie a fost osta+, ca Sfântul :imitrie +i ca Sfântul heor"he# Gi!eo!ată a &ăut chipul Sfântului ercurie, cel !e lân"ă Prea Curata ăscătoare

!e :umneeu, schimân!u-se +i făcân!u-se ne&ăut câtă&a &reme# tunci a$n/eles Sfântul Vasile că Sfântul ercurie a fost trimis !e Prea Curata aică a:omnului să se răune +i să piar!ă pe &răma+ul lui :umneeu, că 4ulianpostatul, !e cân! s-a lepă!at !e cre!in/ă, nu-l numea pe ântuitorul altfel!ecât J<iul ariei6 +i Jalileeanul6# Gi, $ntr-a!e&ăr, s-a !us Sfântul ercurie, +iaun"ân! un!e erau o+tirile iua $n amiaa mare, s-a ri!icat !easupra o+tirilor lui4ulian postatul#

Gi cân! a &ăut 4ulian că &ine Sfântul ercurie, strălucin! ca soarele, a creut

că-i 8ristos +i a stri"at la "eneralii săi' Y4eni%i de!rab" aproape de mine, pune%imâna pe s"bii, ap"ra%i/m"WH. :ar aceia nu &e!eau nimic# 5:ar ce-i, $mpărateD6#Y=alileeanul, =alileeanul vine, m" omoar", m" urm"reşte în mi8locul tabereimele, nu m" l"sa%iWH. Gi pe cân! stri"a $n"roit, Sfântul ercurie l-a $nsuli/at $n"ât, a /â+nit sân"ele $n sus +i aia a mai putut $n"ăima' Y-i învins, =alileene Hpoi Sfântul ercurie $ntr-o clipă s-a $ntors $n iserică# Gi cân! a &enit, poporula $ncremenit' chipul s-a a+eat la locul său, iar !in suli/a sfântului picura sân"e

pe peretele isericiiD



ceastă minune &ăân!-o poporul, Sfântul Vasile a stri"at' IA$um ri'i$a*i mâinile +n !u! şi !tri&a*i $u t*ii9 Damne miluieşte" $ă a fă$ut izân'ă

6ri!t!, Dumnezeul n!tru, +m#triva vră2maşului i!eri$ii şi al SăuP.

;mpăratul a fost $nsuli/at $ntr-o poiană, $n milocul o+tirii sale, +i până ai acea poiană se cheamă poiana Sfântului ercurie, pentru că acolo a fost un"hiat&răma+ul a!e&ărului +i al lui :umneeu, 4ulian postatul#

:upă 4ulian postatul a urmat $mpăratul Valens, care !e asemenea se lepă!ase!e !reapta cre!in/ă, fiin! arian# arele Vasile a a&ut mult !e lucru +i cu acesta#Căci auin! Valens !e autoritatea Sfântului Vasile, !e sfin/enia lui, !e minunilelui, a $nceput să se poarte +i el cu mare ură, asuprin! pe arele Vasile, !e care+tia că e cre+tin orto!o +i /ine cu Biserica#

Pe mul/i al/i episcopi !reptcre!incio+i el $i i"onise !e la scaunele lor +i ri!icase pe arieni $n locurile acelora iar pe al/ii, mici la suflet +i frico+i, i-a silit să se$n&oiască !upă eresul lui# :eci se mânia +i se tulura &ăân! pe Sfântul Vasile

pe scaunul său fiin! fără temere +i $n cre!in/ă nemi+cat ca un stâlp, iar pe al/iispriinin!u-i +i sfătuin!u-i să se !epărtee !e eresul arienesc, ca !e un lucru urât!e :umneeu# Până la o &reme s-a $n"riit $mpăratul cu !ina!insul să a!ucă pearele Vasile la unirea cu arienii, $n!emnân!u-l prin oamenii săi cu ru"ămin/i,cu fă"ă!uin/e +i cu $n"roiri, să facă &oia lui !ar ace+tia nimic n-au sporit,

pentru că nu au "ăsit un om sla la inimă, ci un om hotărât# :e aceea nu +tia

apoi cum să se răune pe Sfântul Vasile +i căuta să-l stârnească, !oar o icece&a ca să-l piar!ă#

;n &remea aceea s-a hotărât Valens să mear"ă să &iitee iceea Bitiniei, un!eera o cate!rală orto!oă foarte frumoasă# Gi cân! a auns acolo, arienii (care pe&remea aceea erau trei păr/i arieni +i o parte orto!oc+i, căci !upă soorul $ntâiecumenic, arianismul a prins mari ră!ăcini $n păr/ile răsăritului), &ăân! pe$mpăratul +i +tiin! că e !e cre!in/a lor, au ie+it $naintea lui +i au cerut' 5Să ni se!ea iserica aceasta, că suntem mul/i +i n-a&em un!e ne !uce la ru"ăciuneD6#

4ar $mpăratul, fiin! !e un "ân! cu !ân+ii, a is' 5 &oastră să fie isericaD6# Gi auintrat arienii +i au omorât pe unii cre+tini, iar pe ceilal/i i-au i"onit +i au $nceputa face $n iserica soornicească !e acolo sluele lor# 4ar ie/ii orto!oc+i s-au$mpră+tiat ca potârnichile, fiin! pu/ini +i neor"ania/i, cu un episcop +i preo/i

pu/ini, +i aceia frico+i# =n!e să se !ucă S-au !us la apărătorul Bisericii, lamân"âietorul, la stâlpul luminii, la arele Vasile, +i i-au spus' 54ată ce ne-a făcut$mpăratul Valens' a &enit +i ne-a luat iserica cea mare, pe care am făcut-o noi $neci !e ani, +i a !at-o arienilor, !e am rămas pe !rumuri +i n-a&em nici o

iserică# Gi arienii se lau!ă că foarte curân! &or !istru"e iserica noastră +i nu&or mai fi orto!oc+i6#



arele Vasile, care pururi $+i punea &ia/a pentru Biserică, a is' IFi*i #e #a$e,mă 'u$ la n!tantin#lP. Gi a plecat $n călătorie până la Constantinopol# Gicân! l-a &ăut $mpăratul, s-a umplut !e furie, iar arele Vasile l-a $ntâmpinat cuaceste cu&inte' IÎm#ărate, R$in!tea +m#ăratului 2u'e$ata iueşte. Bare nu

zi$e Duhul Sfânt +n #!almi aşaC De $e n-ai 2u'e$at 're#t lu$rurileC Ai auzit #e Slmn $e !#uneC RDre#tatea +m#ăratului +ntru 2u'e$ată e!te. De $e ai fă$ut ne're#tateCP. Gi a $nceput să-l mustre pe Valens#

cesta răspunse' 5ă mustri, Vasile, te-ai $ntors spre ră&rătire, &ii la curte lamine, la $mpără/ie, +i mă mustri pe mine, $mpăratD6#

Vasile i-a răspuns' IÎm#ărate, #entru 're#tate !unt &ata !ă mr ri$ân' #entru a$ea!ta am venit, nu $a !ă trăie!$P.

;mpăratul $+i !ă!u seama că nu-i "lumă, &ăân!u-l că-i hotărât să moară +i +tiin!că mai erau cu Vasile +i cre+tini mul/i !e cre!in/ă orto!oă# IAi fă$ut marene're#tate, Îm#ărate" Am !$ă#at 'e un +m#ărat #ă&ân şi a venit la $n'u$erealtul ereti$. =şti arian, te-ai lă!at +nşelat 'e $ei rău!lăvitri, 'e $ei $u $re'in*a!trâmă şi 'eşartă, şi ai 'at i!eri$a na!tră !rni$ea!$ă. De $e-ai 'at-CP.

Gi atunci $mpăratul a is' 5Ce &rei cum &ei fi i"onit +i trimis $n sur"hiunD6#Gi a pus mâna pe trestie să iscălească i"onirea lui# :ar cân! a pus mâna petrestie, s-a sfărâmat trestia# luat o a !oua, s-a sfărâmat +i a !oua +i a luat +i a

treia, s-a sfărâmat +i a treia# u putea să iscălească i"onirea lui VasileD Gi atunci$mpăratul a cam prins frică#

4ar arele Vasile i-a spus' IÎm#ărate, ai un $#il tare lnavP.

5:a b ice b, fiul meu alatie este pe moarte !acă sunt plăcute lui :umneeu!o"mele cre!in/ei tale, să faci sănătos pe fiul meu, cu ru"ăciunile taleD6#

Sfântul răspunse' IDe te vei uni, , Îm#ărate, $u $re'in*a $ea 'rea#tă, şi 'e vei

'ărui #a$e i!eri$ilr, a#i fiul tău va fi viuP.

;mpăratul fă"ă!uin!u-se să facă acestea, arele Vasile a spus' I%ă 'u$ !ă măr& !ă !e fa$ă !ănăt! $#ilul, 'ar te r&, +nainte 'e a te #e'e#!i Dumnezeu şi

#e tine !ă fa$i 're#tate, !ă mă laşi !ă 2u'e$ eu +n le&ătură $u i!eri$a 'in 4i$eeaP.

Gi $mpăratul, auin! că-i &a &in!eca pe copil, s-a ucurat#

Sfântul Vasile s-a !us la capul copilului +i a făcut numai semnul Sfintei Cruci,icân!' ITe vin'e$ă #e tine 5i!u! 6ri!t!, a'evăratul DumnezeuP.



Gi s-a sculat copilul sănătos +i a is' 52ată, să nu-l ur"ise+ti pe acest preot, pentrucă acesta-i mare sfânt a lui :umneeu# Gi cân! a is' Z2e &in!ecă[, am &ăut o

pară !e foc ie+in! !in "ura lui +i s-a atins !e mine6#

tunci $mpăratul Valens s-a umplut !e teamă# 51i, ce să fac, Vasile, ce &rei săfac, că treuie să-i $mpac +i pe arieni, că !acă $ncep un răoi, ei sunt mai mul/i!ecât &oi +i slăesc $mpără/ia, +i mai mă pot !uce eu cu o+tire puternică$mpotri&a !u+manilor Cum să-i $mpăcăm6#

Sfântul Vasile a răspuns' I7a!ă-mă #e mine, $ă-i +m#a$ euP.

5Gi cum ai să faci6#

Sfântul Vasile ise' IDe vi 2u'e$a $u ne're#tate, Îm#ărate, !ă mă trimi*i şi #emine +n !ur&hiun, #e $ei 'e $re'in*ă $u mine !ă-i iz&neşti, iar i!eri$a !-'ai arienilr. Dar 'ă-mi mie !$ri!ri +m#ărăteşti la mână, !ă mă 'u$ !ă fa$'re#tate la 4i$eea, $ă-i atâta 2elanie a$l şi atâta #lân&ere"P.

Gi i-a !at $mpăratul scrisori, $n care icea' 5Vasile, rhiepiscopul CeareeiCapa!ochiei, are $mputernicire !e la noi să mear"ă să u!ece $ntre arieni +i!reptcre!incio+i, !upă cum &a socoti el# 2oată armata !e acolo +i toată stăpânirea!in păr/ile acelea, !in iceea +i icomi!ia, să-i !ea tot spriinulD6# Gi a luatarele Vasile scrisorile $mpăratului Valens +i s-a !us la iceea# ;n!ată ce a auns

acolo, au &enit ie/ii cre+tini +i l-au $ntreat' 5Prea Sfin/ite Stăpâne, ai făcutce&a6#

IAşte#ta*i zi!e t*i +n linişteP.

Gi le-a spus cum a rân!uit cu $mpăratul# 5Ce i-ai spus $mpăratului6#

I5ată $e i-am !#u!9 Îm#ărate, eu mă 'u$ la 4i$eea şi a'un #e t*i mitr#li*ii arieni, şi #e e#i!$#ii lr şi #e ai nştri, +m#reună $u e#i!$#ul #e $are-l au

a$um, şi iată $e fa$em. În$uiem i!eri$a 'in 4i$eea şi #unem şi ni, şi ei !i&iliu #e ea, şi #unem !ă !e #ăzea!$ă 'e armată i!eri$a !i&ilată $u #lum, $u$eară şi $u #e$e*i. i i!eri$a fiin' a!tfel +n$uiată, !ă !e ra&e arienii trei zileşi trei n#*i +n fa*a i!eri$ii, şi 'a$ă vr 'e!$hi'e $u ru&ă$iunea lr, !ă fiei!eri$a +n vea$ a lr. i ni ne vm ru&a !in&ură 'ată na#tea a zi!

%arele a!ile şi 'e vm 'e!$hi'e ni, a na!tră !ă fie. 5ar 'a$ă i!eri$a nu!e va 'e!$hi'e ni$i la ni, tt a lr !ă fieP.

Gi cân! a &enit Sfântul Vasile +i le-a spus cre+tinilor cum a rân!uit, mul/i !in ei

au $nceput a ice' 5:ar ce-ai făcut, Vasile u câ+ti"at tot arienii# Cum e asta'



:acă, !eschi! ei cu ru"ăciunea iserica, să fie a lor, +i !acă n-o !eschi!em noi,tot a lor să fieD Ce !reptate esteD6#

:ar Sfântul Vasile a is' IAve*i $re'in*ă şi nu vă mâhni*i"P. Gi a&ea acolo

numai +ase preo/i +i un episcop#

:eci $n aa or!inului $mpăratului, s-au $nchis u+ile isericii, s-au pus si"ilii !e plum +i au semnat si"iliul +i arienii, +i ai no+tri# u pus armata la u+ile $ncuiate+i ferecate, căci erau trei rân!uri !e u+i# Gi au &enit arienii cu mitropolitul, cuepiscopii lor, a+a ca altă!ată popii lui Baal, +i stri"au mereu $n fa/a isericii,făcân! sluele lor, !ar la capătul a trei ile +i trei nop/i nici un semn nu s-a făcutcu iserica# Gi atunci armata a spus' 5@a o parteD Să &ie acum Vasile cu ai luiD6#

Sfântul Vasile a $nceput o pri&e"here !e toată noaptea, s-a sluit cu cântări toatănoaptea +i a făcut !umneeiasca @itur"hie până !iminea/a, +i pe urmă a pornit cu

pu/inii cre!incio+i, câ/i a&ea el, +i cu pu/inii preo/i, la soorniceasca iserică cea pecetluită, cântân! '5Sfinte :umneeule, Sfinte tare, Sfinte fără !e moarte,miluie+te-ne pe noi6#

Gi cân! a auns $n fa/a isericii, arele Vasile, $mrăcat $n toate &e+mintele, a iscătre popor' I8i'i$a*i mâinile +n !u! şi !tri&a*i $u t*ii9 Damne miluieşte"P. Giicân! a+a, a atins u+ile isericii, care erau păite !e armată +i si"ilate +iatin"ân!u-le cu Sfânta Cruce !e trei ori, a is' Iine e!te $uvântat Dumnezeul $reştinilr, tt'eauna a$um şi #ururea şi +n ve$ii ve$ilrP. Gi atunci a &enit un&ânt puternic, a rupt pece/ile, care au căut ca ful"erul, s-au !eschis +i s-au iitu+ile !e i!, +i cele !e la pri!&or, +i cele !in interior# Gi Sfântul Vasile a $nceput acânta +i a intrat cu poporul cântân!' I8i'i$a*i, ieri, #r*ile va!tre, şi vări'i$a*i #r*ile $ele veşni$e, şi va intra Îm#ăratul Slavei"P, cum cântăm noi laPa+ti, +i a făcut sluă !e mul/umire# Gi atunci nenumărată mul/ime !e arieni,&ăân! aceasta, s-a lepă!at !e acel eres spurcat# ;ntre ace+tia erau foarte mul/iepiscopi, stare/i !e mănăstiri, chiar foarte mul/i !in cei ce con!uceau eresularienesc, +i iceau' 5!e&ărata cre!in/ă e un!e este Vasile6#

Gi cân! s-a auit aceasta la curtea $mpărătească, s-a cutremurat $mpăratul +i ais' 5Bine am făcut că nu m-am pus cu Vasile, că putea să mă piar!ă +i pe mine6#Gi a iscălit să se !ea iserica orto!oc+ilor, iar !upă aceea a slăit până la o &reme

pri"oana $mpotri&a celor !reptcre!incio+i#

:upă această $ntâmplare, s-a $ntărit !reapta cre!in/ă# arele Vasile a&ea cu elmul/i episcopi +i mai ales pe arele tanasie !in lean!ria, unul lui prieten,care foarte s-a ucurat atunci cân! a auit că Sfântul Vasile a auns arhiepiscop

la Ceareea# Gi au $nceput să lupte cu tot mai mare sporire +i au cură/it Biserica



!e arieni $n toate păr/ile, +i mul/i episcopi arieni s-au căit +i au !at anatemaeresul lor arian, iar Biserica cea !reptmăritoare a lui 8ristos a $nflorit iară+i#4ar $n 373 arele Vasile a căut $n oală, căci se ice că !e atâtea osteneli era lafel !e sla ca un mort pe care $l !e"ropi la patru ile# Gi a&ea "ria tuturor

isericilor#

1l rân!uise a+a' atâta să !oarmă călu"ărul, $n toate mănăstirile lui, $ncât să nu-lapuce mieul nop/ii !ormin!# Să !oarmă !ouă-trei ore +i cân! se scoală, până $niuă să nu mai !oarmă, ci pururi să se roa"e +i numai o !ată $n i să mănânce

pâine cu le"ume +i apă# Gi o sin"ură haină să aiă !e purtat +i una !e isericăacesta era a+eământul lui# :ar el b care era $n frunte b $mplinea toate cu atâtmai mult# Gi se ice $n !ic/ionarul ha"io"rafic că era ca un mort !e"ropat !e

patru ile, sau ca un om pe care l-a părăsit !octorul +i nu mai are ce face cu el#:in caua $nfrânării +i a marilor ne&oin/e, a căut $n oală la 373 +i a ăcut patruani, mai umlân! pe picioarele lui, mai sluin!, mai $n&ă/ân!# Gi foarte mult $looseau pre!icile#

ă$i 'u#ă $e !-a fă$ut e#i!$#, atât 'e mult vrea, $ă #re'i$ile lui nu eraumai mi$i 'e #atru re una. i nu +nvă*a ##rul numai la i!eri$ă, $i şi #e$âm# şi #e 'rumuri. 5ar ##rul !tri&a mereu !ă-i vrea!$ă. De a$eea !enumea el KÎm#ăratul $uvintelrP. Atâta 'ul$ea*ă avea +n $uvânt şi atâtamân&âiere, $ă nu-l #ără!ea lumea ni$ăieri un'e !e 'u$ea. Fiin' !la la tru#,vrea #ână $ă'ea 2!. i zi$ea9 I7ă!a*i-mă, $ă mr"P.

Gi ei iceau' 5ăcar pe un scaun să stai, măcar culcat, numai să ne &ore+tiD6,atâta era !e $n!ulcit poporul !e cu&intele lui#Gi !e aceea a slăit a+a !e tare +i a ăcut F ani, !ar $ncă tot &orea, $ncă totsluea, !e+i foarte rar#

5ar la 3E@, +n ziua 'e 1 ianuarie, marele !tâl# al i!eri$ii, marele tunet al uvântului lui Dumnezeu, $hiul i!eri$ii şi &ura $ea 'e f$ a Duhului,

#ărintele !ăra$ilr şi mân&âietrul $elr ne$ă2i*i, +n're#tarea rătă$i*ilr şi

'ărâmătrul ere!urilr, a +n$hi! $hii.

:ar $nainte !e a $nchi!e ochii, s-a făcut o minune mare# 1l a&ea un prieten,anume 4osif, e&reu, care $n&ă/ase cu !ânsul $n Constantinopole +i la +coala !e latena# Gi $i icea acestuia' I5!ife, 'e $e nu te teziCP.

5scultă, Vasile, suntem prieteni, !ar până aici &reau să mor $n cre!in/a $n carem-am născut6, icea acela#



4ar arele Vasile i-a proorocit' ISă mă $rezi, 5!ife, $ă n-am !ă mr eu şi ni$i tu #ână nu te vei renaşte 'in a#ă şi 'in Duh, $ă fără a$ea naştere nu #*i !ămer&i +n Îm#ără*ia $erului, şi-mi #are rău 'e un #rieten $a tineP.

4ar acela a is' 5u cre! că &oi face una ca aceasta6#

Gi acest 4osif era un !octor tare iscusit# Căci !acă-l chema cine&a $nainte !emoarte, sau se afla la patul lui +i punea mâna pe pulsul mâinii, $i spunea cu treiile mai $nainte' 5Pre"ăte+te-te, că ai să moriD6# ;i spunea +i ceasul cân! &a muri,căci cuno+tea !upă ătaia inimii cât a slăit trupul aceluia# Gi a+a s-a $ntâmplat$n sute !e cauri#

Gi arele Vasile, cân! a ăcut !e pe urma suferin/ei, $n oală, s-a făcut că arene&oie !e me+te+u" !octoricesc +i a trimis pe !iaconul său' IDu-te şi $heamă #e

5!if, $ă vreau !ă mă $n!ulte, $ă-! tare lnav"P.

Gi cân! a &enit 4osif +i l-a &ăut pe arele Vasile slăit foarte, a $nceput să plân"ă, icân!' 5stăi, Stăpâne, ne !espăr/im6#

I5a vezi tu +i zi!e Sfântul a!ile $u meşteşu&ul tău mâna a$ea!ta" e zi$i,$ă tu ai e?#erien*ă +n a$ea!taCP.

Gi a luat mâna sfântului, care era numai piele +i oase, +i a is' 5Vasile, prietenia

noastră nu mai apucă soarele, nu &a răsări soarele +i &ei fi !us6#

4ar Sfântul Vasile i-a is' Ie vei zi$e tu, 5!ife, 'a$ă mâine eu vi !lu2i Sfânta 7itur&hieCP.

5âine să mai faci @itur"hieD :acă faci @itur"hie $n starea $n care e+ti, eu mă ote cu toată casa meaD Să mor eu, !acă ai să slue+tiD6#

Itiu a zi! %arele a!ile $ă ai !ă mri $u a'evărat #ă$atului şi ai !ă

+nviezi 're#tă*iiP.

Gi !upă plecarea lui 4osif, s-a ru"at Sfântul Vasile, icân!' IDamne, Tu, areeşti Stă#ânul mr*ii şi al vie*ii, Tu, are i-ai 'at lui 5eze$hia 1: ani 'e via*ănumai #entru $ă a !u!#inat, auzi-mă şi #e mine W$um mă r& !u!#inân'X

#entru !ufletele a$e!tea, $a !ă vie la Tine, şi-mi lun&eşte via*a #ână mâine!eară, $a !ă a'u$ a$e!te !uflete Îm#ără*iei TaleP.

Gi $n!ată s-a sculat Sfântul Vasile sănătos +i s-a apucat !e ru"ăciune, pre"ătin!u-

se pentru Sfânta @itur"hie# Gi a !oua i i-a spus !iaconului' IStai şi #re&ăteştetate, $ă a$um am !ă fa$ Sfânta 7itur&hieP.





prănuire o să&âr+im la IM ianuarie, prietenul cel mai !e aproape, cel !e unsuflet +i !e o minte cu arele Vasile#

r mai fi !e spus $ncă multe alte minuni ale Sfântului Vasile, care !e care mai

frumoase, !ar $n ca!rul @itur"hiei cam atât m-am "ân!it să &ă &oresc, căci nu&reau să &ă oosesc prea mult# :eci $ntot!eauna, cân! &ă ru"a/i Prea Sfântului:umneeu, să nu uita/i să ice/i' 5Sfinte are 4erarh Vasile, roa"ă-te lui:umneeu pentru noiD6# Că mare sfânt +i mare prieten al lui :umneeuCu&ântul este arele Vasile +i !e mare inecu&ântare +i !e autor !e la:umneeu se &a $n&re!nici acela care cinste+te pe Sfântul Vasile cel are, +i areicoana lui $n casă, +i cite+te acatistul lui#

minD

Din K/re'i$i la Sărătrile 'e #e!te anP ='itura hri!tiana H001



Sfântul ?icolae Velimiro/ici & !roloagele de la 2hrida & !omenireaSfântului Vasile cel mare, arhiepiscopul Cezareii Capadociei

Sfântul Vasile s-a născut $n timpul !omniei $mpăratului Constantin cel are# ;ncă neoteat fiin!, Sfântul Vasile a stat cincispreece ani la tena un!e a stu!iat fi

losofia, retorica, astronomia, +i toate +tiin/ele acelui timp#Cole"i !e stu!ii i-au fost Sfântul ri"orie 2eolo"ul +i 4ulian, $mpăratul apostat !e mai târiu#

@a anii maturită/ii a primit Sfântul Bote $n apele 4or!anului $mpreună cu Kceler ulR 1uul, fostul său profesor#

fost episcop al Ceareei Capa!ociei timp !e aproape ece ani, +i +i-a $ncheiat&ia/a pământească la &ârsta !e cincieci !e ani#

fost apărător mare al rto!oiei, luminător al cură/iei morale, elot al trării reli"ioase, culme a "ân!irii teolo"ice, i!itor +i stâlp al Bisericii lui :umneeu#

Sfântul Vasile +i-a meritat pe !eplin titlul !e 5are>, $n cântările sale, Biserica $lnume+te 5!umneeiasca alină a Bisericii lui 8ristos care a!ună sufletele cre!incio+ilor cu !ulcea/a cinstirii !e :umneeu, iar cu acul !umneeiescului !or, ca +icu o armă, răne+te hulele ereticilor#>



Se păstreaă numeroase scrieri ale acestui Sfânt Părinte al Bisericii, scrieri teolo"ice, apolo"etice, ascetice, canonice precum +i Sfânta @itur"hie care $i poartă numele#

ceastă Sfântă @itur"hie a Sfântului Vasile cel are se slue+te !e ece ori pe an' la ;ntâi ianuarie, iua Sfântului $n aunul a+terii :omnului $n aunul Boteului :omnului $n toate :uminicile Sfântului +i arelui Post, cu ecep/ia :uminicii <loriilor $n Sfânta +i area i Noi +i $n Sfânta +i area i Sâmătă Ka Săptămânii PatimilorR#

Sfântul Vasile cel are a a!ormit cu pace $n iua !e l ianuarie a anului 379 !upă8ristos, strămutân!u-se $n ;mpără/ia Cerurilor#

Imn de laudă la @ăierea 'mpre+ur a 6omnului 6umnezeului *i ântuitorului nostru Iisus 3ristos *i la Săr9ătoarea Sfântului Vasile cel mare

3, $u *el *are Me!ea o ai dat lumii şi oamenilor $u, de Me!e D"t"torule, ca unul supus Me!ii $e/ai f"cut.însu%i de bun" voie supunându/$e le!ii,

Pe mul%i le!ea ascult"rii cu putere i/ai înv"%at.

De aceea în a opta zi trupeasca $"iere împre8ur o ai primit&împlinind Me!ea, o Me!e ou" lumii ai dat,

*"ci t"ierea împre8ur duovniceasc" pe cea trupeasc" o a înl"turat.

-stfel noi credincioşii patimile sufletului t"indu/lecu un cu!et curat la $ine privim&*a duovniceşte voia trupului s" o t"iem

- $a voie, 3 #ântuitorule, dorim s" împlinim.

De la a $a $"iere împre8ur 'fin%ii mântuirea s/au înv"%at,Ti ale lor vie%i pild" cu liter" de foc scris" nou" ne/au l"sat.

'fântul 4asile cel #are, raza soarelui celui dumnezeiesc,înv"%"tura t"ierii împre8ur a inimii, poporului creştinesc moştenire o a l"sat.

'fântului 4asile cel #are fie laud" în veci,celui care, rob al $"u fiind,

#are s/a numit şi a r"masc"ci de la a $a $"iere împre8ur

smerita ascultare a înv"%at.

!ărintele Arsenie >oca ; 6espre Sfântul Vasile cel mare 'naintea prefectuluiroman



Ca să scurte &ora, ale" !in &ia/a Sfântului Vasile câte&a momente !e mare$năl/ime morală prin care se !o&e!e+te a fi cu a!e&ărat mare !ascăl al lumii +iierarh# 1ra prin anul 37I cân! $nsu+i $mpăratul Valent a mers $n CeareeaCapa!ociei un!e păstorea Sfântul Vasile cu "ân! să-l aată !e la !reapta cre!in/ăla arianism# Sfântul Vasile i-a răspuns lini+tit +i cu&iincios că /ine cre!in/a pecare au mărturisit-o Sfin/ii Părin/i la iceea (3IM) +i că nimeni nu are putere să!ea altă mărturisire !e cre!in/ă peste aceea# Primin! un atare răspuns $mpăratulValens căuta pricina ca să-l eilee pe Sfântul Vasile +tiin! că numai el sus/ine

!reapta cre!in/ă $n sia ică +i că !acă n-ar fi el pe ceilal/i u+or i-ar puteacâ+ti"a fie prin momeli, fie prin $nfrico+ări#

;mpăratul l-a !us cu sine pe o!estus, prefectul pretorienilor (si"uran/a$mpăratului) +i pe episcopul 1&ippius !in alatia care era arian# Pe acesta l-a !usca să pro&oace scan!alul ca apoi prefectul să poată inter&eni cu armata# 1&ippiusa &rut să sluească $ntr-o iserică !in Ceareea !ar Sfântul Vasile nu l-a lăsat

până cân! nu &a suscrie afuriseniile !ate !e soorul !e la iceea asupraarienilor# cela s-a plâns $mpăratului care a trimis la Sfântul Vasile pe prefectul

pretorienilor ca să-l atra"ă la arianism iar !acă nu &a putea cu inele să-l$nfrico+ee cu amenin/ări#

JCe $n!răneală ai tu să te $mpotri&e+ti reli"iei $mpăratului6 b $i ise prefectul

K=u nu vă' ni$i +n'răzneală şi nu vă' $are e!te reli&ia +m#ăratului $a !ă mă+m#trive!$ ei. =u ştiu $ă şi +m#ăratul e $reat 'e Dumnezeu $a şi mine şi #rinurmare şi el treuie !ă aiă a$eeaşi reli&ie #e $are am şi eu şi $re'in$işii meiP.



Prefectul $ncepu cu a!emeniri icân!' J=ite n-ai &rea tu să fii $n mărireasemenea $mpăratului &ei putea a&ea !acă &ei mărturisi +i tu cre!in/a$mpăratului6#

Sfântul Vasile $i răspunse' KAmân'i !untem $rea*i 'u#ă $hi#ul şi a!emănarealui Dumnezeu 'a$ă !untem a!emenea +m#ăratului. În $e #riveşte mărirea,a$ea!ta !e va ve'ea numai +n via*a viitare. A#i !#une tu 'a$ă va aveaa$ela $are fa$e via lui Dumnezeu !au a$ela $are lu$rează +m#triva 7uiP.

J:ar nu te temi !e relele ce pot să &ină asupra ta6 b $i ise prefectul

K=u nu mă tem 'e rele #entru $ă ştiu $ă Dumnezeu nu va +n&ă'ui mai multe'e$ât !unt 'e treuin*ă #entru i!#ăşirea #ă$atelr meleP.

J:ar +tii că $mpăratul poate să-/i facă atâta rău cât tu nu &ei putea ră!a6

Ke anume ar #utea !ă-mi fa$ă +m#ăratulP b $ntreaă Sfântul Vasile lini+tit

JSă te !espoaie !e a&eri, să te eilee, să te uci!ă chiar6#

@a acestea Sfântul Vasile râse icân!' KTate a$e!tea +m#ăratul nu mi le #ate fa$e. A!tfel nu mă #ate 'e!#uia 'e averi fiin'$ă m-am 'e!#uiat 'emult eu+n!umi, aşa $ă azi n-am nimi$. 4u mă #ate e?ila un'e !ă nu fie Dumnezeu'e fa*ă. A#i $u martea nu-mi #ate fa$e alta 'e$ât !ă mă trimită mai 'e&raă la via*a #e $are atât 'e mult 're!$. S#une 'e$i !tă#ânului tău,+m#ăratului, $ă 'a$ă n-are alte rele $u $are !ă mă +nfri$şeze, 'e a$e!tea 'e

#ână a$um nu mă tem şi ni$i &ân' n-am !ă-i fa$ lui #e vie +m#triva lui DumnezeuP.

Prefectul pretorienilor spuse $mpăratului totul +i $ncheie cu aceste cu&inte' J:ecătre căpetenia acestei Biserici suntem irui/i' menin/ărilor este superior, !ecâtcu&intele e mai tare, iar !ecât a!emenirile este mai puternic6 (inis superior est,

sermonius firucior, &ero"um lan!i, tiis fortior)#

:acă i-am is' Jicio!ată n-am &ăut om ca !umneata6 +ti/i ce mi-a răspuns

K/ate $ă ni$i'ată n-ai văzut e#i!$#P"

;mpăratul se aprinse !e mânie +i ieră $nfuriat' JSă fie eilat numai!ecâtDD6 Gi$nsu+i se apucă să scrie man!atul !e eilare, !ar !e trei ori i se rupse peni/a +i nu

putu scrie# ;mpăratul creu că acesta este un semn !e sus +i !e !ata aceasta lăsă

mânia pentru mai târiu# Ae$ntors la Constantinopol, !in nou $ncercă să scrieman!atul !e eilare pentru Sfântul Vasile !ar fără !e &este i se $molnă&i copilul



cel mai mare +i se ătea ca-n "hearele mor/ii +i nu se lini+ti până ce nu-+i propuse să lase pe arhiepiscopul !in Ceareea $n pace#

5ată #ărinte al i!eri$ii, mare 'a!$ăl al lumii şi ierarh. 5ată u$eni$ umlân'

liniştit #e marea +nfuriată. 5ată !tâl# nemiş$at 'e talazuri, iată linişte şi m'e!tie ne$lintită 'e vifr, iată m 'intre ni !trăătân' vea$urile şi +ntărin'u-ne #e ni +n liniştea $ea mai #re!u! 'e fire, $ă tt Dumnezeu e!te la$ârma lumii.



Sfântul Iustin !opo/ici & !redică la Sfântul Vasile cel mare

4ată-ne !e nul nou Ce este această noapte, ce este clipa, ce este ora, ce estetimpul are ce numim noi, oamenii, timp 2impul, acesta este un râu imens $n

osul căruia :omnul a $mpins tot ceea ce a creat' cerul, soarele, stelele, pământul, oamenii !e pe el, fiecare lucru, fiecare fiin/ă# 2oate acestea le-a

$mpins $n osul +u&oiului timpului# ;ncotro cur"e acest râu, $ncotro ne poartă,$ncotro mer"em purta/i !e +u&oiul acestui râu !e nestă&ilit pe care noi $l numimtimpul

2impul# e e!te tim#ulC Tim#ul e!te intrarea +n veşni$ie. :e aceea este timpulnespus !e important pentru noi, important ca +i &e+nicia $n cealaltă lume# :eaceea este fiecare i foarte importantă $n &ia/a noastră, fiecare noapte nu, fiecareclipă, căci !e fiecare clipă !epin!e &e+nicia noastră# :a, timpul este intrarea $n&e+nicie# A$ea!ta e!te, fra*ilr şi !urrilr, $n$e#*ia evan&heli$ă a tim#ului.

În*ele&erea tim#ului 'e $ătre 6ri!t!. Tim#ul ne e!te 'at $a #rin el !ă$âşti&ăm veşni$ia. 4ată, o astfel !e semnifica/ie are timpul#

Biserica $n această lume nu este nimic altce&a !ecât un atelier !umneeiesc $ncare timpul se transformă $n &e+nicie, atelier !umneeiesc care ne $n&a/ă$n/elepciunea, pentru ca fiecare i să o transformăm $n &e+nicie, fiecare clipă

proprie să o umplem cu ceea ce este &e+nic, !e la $nceput până $n iua !e ai +i!in iua !e ai până la ;nfrico+ătoarea Nu!ecată +i $n toată &e+nicia# i!eri$a lui

6ri!t! e!te un atelier 'umnezeie!$ $are tran!frmă tim#ul +n veşni$ie.

/i auit cu&intele ântuitorului, 1&an"helia ântuitorului !e nul nou# 1lspune' Am venit !ă #r#vă'uie!$ anul #lă$ut Dmnului (7u$a J, 1@).



cesta este anul care a $nceput atunci +i nicio!ată nu se mai $ntrerupe, anii care&or !ăinui# cesta este timpul care se transformă $n &e+nicie# :omnul 8ristos a

inecu&ântat timpul, l-a umplut !e Sine +i l-a umplut &e+nic +i !e &e+nicie# :ecân! a coorât $n lumea noastră pământească +i a intrat $n acest torent, $n acest

râu al timpului, a luat na+tere anul plăcut :omnului#

ouă ne sunt !ate puteri !umneeie+ti, ca noi oamenii mici +i săraci, să putemumplem pe pământ, ilele +i nop/ile noastre, sufletele noastre +i fiin/a noastră cuceea ce este &e+nic, cu ceea ce este al lui 8ristos, cu ceea ce este ceresc# =nasemenea !ar ne-a a!us :omnul nouă, oamenilor#

A$ea!ta e!te ziua #e $are a fă$ut- Dmnul (/!almul 11E, HJ). tunci, prin iruin/a asupra mor/ii, prin iruin/a asupra !ia&olului, prin !reptatea asupra păcatului ne-a !ăruit Via/a &e+nică, nemurirea# :e aceea este acea i pe care afăcut-o :omnul, iua care a $nceput !e la ;n&iere +i !ureaă &e+nic, prin toată&e+nicia, pentru fiecare om pe pământ, pentru fiecare fiin/ă omenească# :e la

a+terea :omnului 8ristos $n această lume, !e la ;n&ierea Sa nu mai eistă nicio $n!reptă/ire#

Fie$are zi e!te ziua mântuirii $ă$i e!te ai$i, +n mi2l$ul n!tru, Dmnul 6ri!t! el Înviat, şi 'ea!u#ra na!tră şi +n 2urul n!tru şi #retutin'eni. /retutin'eni +n tată lumea e!te Dmnul 6ri!t! Înviat, fără 'e marte"Bmule, atun$i 'e $e zăveştiC Pentru tine fiecare i este iua mântuirii# <iecare

i este iua mântuirii# u numai aceasta, fiecare clipă este iua mântuirii#

minti/i-&ă !e tâlharul !e pe cruce (@uca I3, FI-FF)# ;n momentul $n care s-a pocăit, pentru el a luat na+tere nu numai iua, nu numai anul, nu numai mii !eani, ci $ntrea"a &e+nicie# Ce s-a $ntâmplat cu ?aheu ;n acea i $n care a intrat:omnul $n casa sa, atunci cân! $n sufletul lui ?aheu s-a $ntâmplat o maretransfi"urare prin $ntâlnirea cu :omnul, ce a !e&enit acea i pentru el (@uca %9,I-9) Ve+nicia, &e+nicia lui, nu numai mii !e ani# Căci !e atunci el +i-a rân!uit$ntrea"a sa &ia/ă intru &e+nicie, a mers !upă :omnul +i a !oân!it Via/a

&e+nică#

2ot a+a se $ntâmplă +i cu fiecare om $n această lume# e !e $ere 'e la niC ani !ă tran!frmăm fie$are zi +n veşni$ie, fie$are zi. A$ea!ta e!te #$ăin*a

#entru ni, #$ăin*ă şi lu#ta $u #ă$atele na!tre. Păcatul să-l nimicesc $n mine+i cân! reu+esc aceasta prin pocăin/ă, !oân!esc ucurie !umneeiască#4ată-mi &e+nicia, iată iua inecu&ântată, iată iua pe care a făcut-o :omnul, iată

iruin/a mea asupra a tot ceea ce este muritor, asupra a tot ceea ce este păcătos,asupra a tot ceea ce este !emonic#



4ată, a cui i o slă&im arelui +i Sfântului $n&ă/ător al lumii, a lui Vasile,arhiepiscopul Ceareii Capa!ociei, omul care +i-a transformat timpul &ie/ii sale

pământe+ti $n &e+nicie# Pri&e+te-l, ia aminteD Cum trăie+te el, cum $n fiecareoră, $n fiecare clipă el transformă timpul $n &e+nicie, trăie+te $n Biserica lui

8ristos +i cu puterea ei, el transformă timpul său $n &e+nicie#

Fie $a Sfântul a!ile !ă rever!e 'e la Dmnul $re'in*ă mare, 'ra&!teevan&heli$ă mare, ru&ă$iune ne+n$etată, #!t a!#ru, mil!tivire, iuire 'e

fra*i, iuire 'e Dumnezeu. u a2utrul tuturr a$e!tr !finte virtu*i !ă netran!frmăm zilele na!tre, n#*ile na!tre, rele na!tre şi $li#ele na!tre +nveşni$ie, !ă fim şi ni, atun$i $ân' vm ieşi 'in a$ea!tă lume, $u !ufletele

#line 'e $re'in*ă evan&heli$ă, 'e 'ra&!te evan&heli$ă şi 'e tate virtu*ileevan&heli$e, !ă ne +năl*ăm la eruri şi a$l +m#reună $u t*i Sfin*ii !ă-7!lăvim #e Dmnul n!tru $el minunat şi ne!$himat, #e 5i!u! 6ri!t!, ăruia

5 !e $uvine $in!tea şi !lava veşni$ă, a$um şi #ururea şi +n ve$ii ve$ilr. Amin.

(-nul ou, 1;I<

('in9 uvi!ul 5u!tin 'e la elie, uvinte 'e!#re veşni$ie #re'i$i ale!e, ='itura =&umeni*a, H013)



!r. !rof. Ion >uga & !redică la Sfântul Vasile cel mare

;ncepem acum prima i a mileniului 444# u &ă mai face/i nici o "riă că o fi laanul# nul acesta $ncepe trupul, !in urmă, al mileniului care &ine# Cân! se &atermina acest trup &a fi al mileniului 444# i este $nceputul pentru mileniul 444#

Biserica a pus astăi $n fa/a noastră pentru $n/ele"ere +i pentru lucrare, pentrusă&âr+irea acestor fapte pe care le a&em ai aici !e să&âr+it treuie să $n/ele"emcă ele pot asi"ura merin!ea sufletească, !uho&nicească, pentru un mileniu sau,!e ce nu, pentru o &e+nicie# 2oate acestea pe care le auim aici +i toate acestea

pe care le să&âr+im $n ca!rul Sfintei @itur"hii nu sunt fapte +i acte ale timpului,ci ale &e+niciei#

Ce anume se $ntâmplă ai aici Spuneam că pa"ina !e ai a 1&an"heliei,lucrarea lui :umneeu $n 4isus 8ristos care se să&âr+e+te astăi, 2ăierea

$mpreur, +i toate celelalte sunt atât !e o"ate, atât !e profun!e +i $n acela+i timpetrem !e acoperite $n smerenie# ici un pranic al ântuitorului nu este maiascuns, mai ne$nsemnat, aparent, !ecât cel !e astăi# 4ată cum S-a lăsat:umneeu acoperit !e sla&a +i !e numele omului +i al oamenilor# Se !o&e!e+temai $ntâi că 1l nu a &enit pentru 1l su nici un chip# 8ristos-:umneeu a &enitnumai pentru om# stăi a &enit pentru Sfântul Vasile cel mare pe care l-a ri!icat!easupra lui#

Ce &reau să spun' !acă $l iei pe orice cre+tin la repeeală +i $l $ntrei cesărătoare este astăi $/i &a spune că astăi este Sfântul Vasile cel mare# <oarte

pu/ini $+i mai a!uc aminte sau cunosc că pranicul !e astăi se nume+te ,,2ăierea



$mpreur a :omnului +i !upă aceea putem să a!ău"ăm prănuirea unui om#1ste a!e&ărat că omul acesta nu era unul oarecare, era un sfânt, poate chiar celmai mare# Cu toate acestea el era !oar om, $n timp ce 4isus era :umneeu# 4ată-@cum Se lasă acoperit !e smerenie autentică, !e strălucirea omului#

stăi, !e Sfântul Vasile cel mare, !ar $n orice i :umneeu Se ucură ori !ecâte ori reu+e+te să-l ri!ice pe om acolo un!e a &rut# :e aceea a +i &enit' să-lri!ice pe om# 1l nu a&ea ne&oie !e ri!icare, !e $năl/are# :e fapt, !e ce spuneamcă pranicul !e ai ne $n&a/ă +i cuprin!e $n el merin!e suficiente pentru o&e+nicie sau hai să icem, pentru mileniul $n care am intrat Ce se $ntâmplăastăi A!tăzi Dumnezeu ia nume 'e m #entru $ă 5i!u! nu e!te numele lui

Dumnezeu, 5i!u! e!te numele unui m nă!$ut +n 4azaret, $re!$ut a$l, aşa$um !uliniază =van&helia lui 7u$a $itită a!tăzi. :e !ouă ori spune' şi

/run$ul $reştea şi !e +ntărea şi !#rea $u +n*ele#$iunea şi $u 'uhul. Cân!spunem că astăi :umneeu ia nume !e om, $n/ele"em ce s-a $ntâmplat acum!ouă mii !e ani cân! istoria +i timpul au !e&enit cre+tine# u purtat numele lui4isus 8ristos#reştini!mul $a 'enmina*iune +n$e#e a!tăzi (a$um 'uă milenii) şi iată $ă

fie$are an are #e fruntea lui numele lui 5i!u!. De a$eea !e numeşte an 'emântuire #entru $ă ,,5i!u!YY !e tâl$uieşte ,,Dumnezeu mântuieşteYY. De a$eeat*i anii 'e la 6ri!t!#ână a!tăzi !e nume!$ ani 'e mântuire, ani ai lui 5i!u!.

De a$eea e!te feri$ită ziua 'e a!tăzi $ă$i #e fruntea ei !-a !$ri! $el mai +nalt nume 'in tate $âte au f!t vre'ată #e #ământ9 numele lui 5i!u! 6ri!t!.

1 a!e&ărat că el fusese su"erat !e sus, !e la 2atăl @ui !irect, !e la 2atăl @ui !incer# 1l a a&ut un sin"ur 2ată, pe Cel !in cer, iar aici, pe pământ, 4osif era un tată!e"hiat, să spunem a+a# Pentru ochii oamenilor care nu pricepeau ce se$ntâmplă, treuia să fie un para&an care să sal&ee $ntrea"a le"e, +i!umneeiască +i omenească#

2ot le"ea !umneeiască poruncise să fie ucisă cu pietre o femeie care era prinsă$n a!ulter# :acă $n ochii tuturor 4isus pruncul ar fi apărut ca fiul unei femei +i

cum ei nu +tiau teolo"ia !e astăi, erau oli"a/i să $mplinească eact le"ea aceea#4ată, :umneeu sal&eaă le"ea eact !upă formula pe care o citim $n Sfânta1&an"helie !e astăi' ,,Au 'u! #e /run$ la tem#lu $a !ă +m#linea!$ă le&eaYY

pentru ca să fie tăiat $mpreur a opta i !upă le"e, !e+i nu era ne&oie pentru că4isus era om +i nu e&reu# 4isus 8ristos nu este e&reu, este om mai presus !ecâttoate popoarele !in lume# :e ce spun că nu este e&reu Pentru că cine staile+teapartenen/a la un neam' tatălD ri 2atăl @ui nu era e&reu# ăcar :umneeu nuera e&reu# 1i spun că +i 1l este# Pe un!e&a au !reptate că ei @-au !efinit mai

ine# ;n !efini/ie, le apar/ine#





poate fi ciuntit cu nimic !e locul un!e se pro!uce# a+terea $n sine este actul celmai teriil !in tot uni&ersul# 1ste plin !e eueran/ă# stăi cooară mult mai

os# Se cooară chiar !e la iesle +i !e la pe+teră +i mai os $n pe+tera lui Platon, $n$ntunericul cunoa+terii#

Cre!e/i că $ntâmplător la sfâr+itul 1&an"heliei !e astăi se spune că $n templufiin!, !e !oispreece ani !e-aia, era mai $n/elept !ecât to/i cărturarii !in templu(+i nu erau pu/ini) 1rau cel pu/in +apteeci !e cărturari serio+i# Pe &remea aceeanu se "lumea cu $n&ă/ătura, scrisul, cartea, a /inut locul !e cinste al omului# 4isusapare !eo!ată superior tuturor $n&ă/a/ilor !in templu, !e+i era !e-aia prunc !e!oispreece ani#

cum !escoperim taina $n&ă/ământului lui 4isus# Gti/i că s-au făcut specula/ii căa fost $n 4n!ia +i a stu!iat acolo la tot felul !e +coli# uD e-o spune limpe!e@uca la ce +coală a $n&ă/at 1l# Spune @uca că era supus +i ascultător părin/ilor @ui# ceasta este +coala lui 4isus' +coala ascultăriii nu numai !e 2atăl @ui care @-a trimis !in cer, ci +i !e părin/ii lui a!opti&i, oameni simpli# mul simplu nu$nseamnă că nu este $ntre" +i că are ne&oie neapărat !e stu!ii sa&ante ca să fieom# :e stu!ii sa&ante are ne&oie !acă &rea să mai fie +i altce&a, a!ică săsluească pe om pe o anumită !irec/ie#

Pentru a fi om este o sin"ură +coală# Gcoala pe care a făcut-o +i 4isus,ascultân!u-Gi părin/ii, supunân!u-Se lor iar părin/ii să nu te $n&e/e ei cea mai

ună +coală oi primim $n&ă/ături !in multe păr/i, !ar putem să ne"ăm ce$n&ă/ături otră&ite au primit copiii no+tri +i noi $n+ine !in afara +colii părin/ilor no+tri umai la părin/ii no+tri am auit ce treuie +i numai cât treuie# Cucon!i/ia să păstrăm cum a păstrat 4isus, cu toată sfin/enia, pu/ina $n&ă/ătură, !ar inte"ră, primită !e la părin/ii @ui pe care 1l $i respecta, !upă :umneeu, ca pe:umneeu# :e aceea a +i $n&ă/at, pentru că nu $n&e/i !ecât !e la aceia pe careaproape că $i !i&iniei#

stăi $n&ă/ătorii nu mai sunt respecta/i, sunt pri&i/i cu !ispre/ +i !e aceea nu se

mai pot impune# 1 +i &ina lor pentru că nici ei nu au mai ascultat !e :umneeu#;n&ă/ătorul este primul fiu al lui :umneeu# :upă aceea &in toate celelaltecate"orii umane# ;n scara filia/iei !i&ine, $n&ă/ătorul este primul numit fiu al lui:umneeu pentru că este creatorul luminii !upă :umneeu# :umneeu creeaă

prima !ată lumina, "eneric, +i apoi $n&ă/ătorul o creeaă pentru fiecare $n parte#4ată care a fost uni&ersitatea la care a stu!iat Pruncul# stu!iat atât !e ine,$ncât la !oispreece ani, to/i uni&ersitarii !e la templu erau $n uimire +i nu$n/ele"eau ce se $ntâmplă acolo# Se $ntreau !e un!e +tie atâta carte# u era&ora !oar !e o +tiin/ă !e carte stearpă# 1l $i $n&ă/a pe $n&ă/ători o lumină pe

care ei $ncă nu o !escoperiseră $n Scriptura $n care ei trăiau# 1i erau $n&ă/ătoriile"ii, iar le"ea era Scriptura#



%ântuitrul a venit la 'i!#reze$e ani, $#il fiin', !ă le 'e!$#ere taina S$ri#turii. are era a$ea!tă tainăC e $re'e*i $ă i-a +nvă*at 5i!u! 6ri!t! #emarii +nvă*a*i 'e la tem#lu 'e i-a umitC =?a$t $e ne +nva*ă =van&helia 'ea!tăzi9 !merenia lui Dumnezeu, a!$ultarea lui Dumnezeu şi tate $âte le-a

fă$ut Dumnezeul real +n i!trie #entru m. =i au răma! uimi*i #entru $ă nuau ănuit ni$i'ată $e valare are mul +n fa*a lui Dumnezeu. =i ştiau $ănumai Dumnezeu are valare, numai Dumnezeu e!te mare, #uterni$ şi !ă nu$umva !ă-7 'eran2ezi $u $eva #entru $ă te-a terminat. %ântuitrul ne-a !#u!alt$eva9 #entru Dumnezeu, !in&urul lu$ru valr!, a#ra#e $a şi =l, e!temul. A$e!t lu$ru nu-l mai ştiau 'e mult !avan*ii #entru $ă e?a$t +n #un$tul a$e!ta a lu$rat 'iavlul.

=n sin"ur "ân! are !emonul' să-l !istru"ă pe om, ă"ân!u-i $n cap tot felul !elucruri $n"roitoare care toate /intesc un sin"ur lucru' nu e+ti un !e nimicD 1+tiun prost, !o&a!ă că te-am +i păcălit !e atâtea ori# 1+ti un ticălos !o&a!ă că e+ti

plin !e patimi pe care eu /i le-am suflat la ureche# 1+ti un nepriceput +i un nai&,!e &reme ce ai creut că te tra"i !in maimu/ă# :umneeu /i-a spus că &ii !e la1l, că 1l te-a făcut, iar eu /i-am spus că te tra"i !in maimu/ă +i iată că ai &enit lamine#

2oate uni&ersită/ile lumii !e astăi sunt pline !e !ar\inism# ăse+ti astăi unsa&ant care să te ia $n serios cân! $i spui că omul are ori"ine la :umneeu +i nu$n maimu/ă 1 sa&ant, a chiar +i cre+tin +i are certificatul !e ote $n uunar#

Ve!e/i un!e s-a !at lupta Ve!e/i ce luptă !e lămurire a !us 8ristos $n templucesta a fost !ialo"ul# 8ristos le-a &orit $n/elep/ilor lui :umneeu !espre om lani&el aproape !umneeiesc# 1l putea să facă aceasta $n &irtutea faptului că,!atorită ascultării +i smereniei @ui, chiar era acel om !umneeiesc# 1ra +i:umneeu +i om real +i la fel !e $nal/i amân!oi# 4ată cum se fac $n 4isus 8ristos,!e o fiin/ă, +i omul +i :umneeu#

Cine&a putea spune, fără pericol !e ereie, că omul, $n 4isus, era mai mic !ecât:umneeu 1l nu a spus nicio!ată aceasta# ici treuie !usă lupta cea mare# u

s-a reu+itD Cre+tinismul nu a $n/eles eact acest lucru' că $n 4isus 8ristos sunt !eo fiin/ă +i omul +i :umneeu# :umnea&oastră +ti/i ce $nseamnă asta cest lucrul-a spus 4isus $n/elep/ilor +i noi treuie să ne ru+inăm că ei au $n/eles, !o&a!ă că-@ a!mirau# /i auit că 4-au făcut &reun rău 1ste sin"urul punct $n care Prunculeste a!mirat# ;n mo! cert, le-a !at mult !e "ân!it#

:e astăi, lumea a plecat $n istorie pe un cu totul alt !rum, luminat $n secun!aaceea !e copilul !e !oispreece ani $n templu# Pranicul !e astăi, $n toatăsmerenia lui, cuprin!e tot ce este ne&oie, nu pentru un mileniu, ci pentru o

&e+nicie, !e a ne ucura cu mintea# Să $n/ele"em +i să acceptăm aceste uria+e



a!e&ăruriD Să ne aute :umneeu să ne ucurăm +i să $n/ele"em pe măsurăDmin#

(Sur!a9 =van&helie şi 7itur&hie, /re'i$i vl.55, /r./rf.5n u&a, ='itura

Sfântul >her&he-e$hi, u$ureşti H001, #a&.:-@H.)



!r. !rof. 6r. Ioan ămureanu & Sfântul Vasile cel mare

Sfântul Vasile cel mare (d 379) s-a născut pe la 330 la Ceareea Capa!ociei!intr-o familie e&la&ioasă# ama sa, 1milia, +i unica sa, acrina, o ucenică aSfântului ri"orie 2aumatur"ul (d I70), i-au !at !e mic o cre+tere cre+tinăaleasă# Gi-a făcut mai $ntâi e!uca/ia $n familie cu tatăl său, retorul Vasile# stu!iat apoi la retorii +i filosofii timpului, la Ceareea Capa!ociei, apoi laConstantinopol +i $n cele !in urmă, la tena, un!e a a&ut cole" +i prieten peSfântul ri"orie !e aian +i pe &iitorul $mpărat 4ulian postatul (3.%-3.3),asupra căruia ne-a lăsat un portret pu/in mă"ulitor# Cei !oi prieteni, Sfin/ii Vasile

+i ri"orie, cuno+teau la tena !oar !ouă !rumuri' !rumul isericii, pentru aasculta pe tâlcuitorii le"ii lui :umneeu, +i !rumul +colii, pentru a ascultalec/iile profesorilor lor#

Pe la 3MM s-a $ntors la Ceareea Capa!ociei, un!e a profesat un timp retorica# primit apoi oteul, a renun/at la lume +i a intrat $n monahism, $mpăr/in! a&ereala săraci# Pentru a se instrui $n &ia/a ascetică a călătorit $n Siria, Palestina, 1"ipt+i esopotamia#

@a $ntoarcere, se retrase $n Pont, pe malul râului 4ris, un!e fon!at o mănăstire, $ncare or"ania &ia/a monahală cu re"im chino&ial, sau !e o+te# ci se retrase



pentru un timp +i prietenul său, Sfântul ri"orie !e aian# ;n acest timp scriseSfântul Vasile , Ae"ulile &ie/ii monahale mari +i mici, care se păstreaă până ai$n mănăstirile orto!oe#

;n sin"urătatea mănăstirii, el +i cu prietenul său, ri"orie !e aian, alcătuiră ocule"ere !e tete !espre frumuse/ea &ie/ii spirituale, cu titlul <ilocalia iuire!e frumos#

;n 3.F, a fost hirotonit preot, iar $n 370, episcop la Ceareea Capa!ociei, un!e păstori cu mare autoritate nouă ani, până la moartea sa, la % ianuarie 379#

Sfântul Vasile e una !intre cele mai mari fi"uri ale cre+tinătă/ii# fost nu numaiun mare $n&ă/at +i un aspru ascet, ci +i un &re!nic episcop +i un mare filantrop#;n Ceareea Capa!ociei, a $nfiin/at institu/ii !e asisten/ă socială ca' ail,

ospătărie, casă pentru ree!ucarea fetelor !ecăute, +coli tehnice +i spital, chiar +i pentru lepro+i# 2oate aceste a+eăminte sunt cunoscute su numele "eneric !eVasilia!a# :upă moarte a primit numele !e Vasile cel are +i e sărătorit la %ianuarie $n fiecare an#

perele pe care ni le-a lăsat !o&e!esc &asta sa cultură teolo"ică +i spiritul săuatotcuprinător# lăsat opere !o"matice, ascetice, ee"etice, omilii +i cu&ântări,

pane"irice, Ae"i!ele monahale mari +i mici, canoane +i o @itur"hie care-i poartănumele#

:intre acestea amintim' Contra lui 1unomiu, eretic arian etremist,con!ucătorul anomeilor, $n 3 căr/i, $n care eplică $n chip a!mirail !o"maSfintei 2reimi# @ui :umneeu 2atăl, ca fiin/ă supremă perfectă, necreată, $iapar/ine !in &eci nena+terea, <iului, consustan/ial +i e"al $n !umneeire cu2atăl, $i apar/ine na+terea !in &eci !in 2atăl, iar :uhului Sfânt, e"al $n!umneeire +i cinstire cu 2atăl +i cu <iul, purce!erea !in &eci !in 2atăl#

:espre Sfântul :uh, $n care arată !umneeirea, consustan/ialitatea +i e"alitateaSfântului :uh cu 2atăl +i cu <iul +i rolul Sfântului :uh $n &ia/a Bisericii,

re&ărsân! prin Sfintele 2aine, permanent, harul Său sfin/itor +i $nnoitor#

8eaimeron-ul, 9 omilii, $n care eplică, punân! la contriu/ie +tiin/a antichită/ii+i a timpului său, crearea lumii până $n iua a cincea +i toate fenomenele le"ate!e actul crea/iei#

<ratele său, Sfântul ri"orie !e *ssa (d39F), a completat-o scriin!, $n 379,lucrare :espre facerea omului $n iua a +asea#

Sfântul Vasile cel are a scris o lucrare specială pentru e!uca/ia tinerilor,intitulată Către tineri#



Seninătatea +i farmecul culturii elene, iuirea ei !e frumuse/e, $nfloritoarea +iclocotitoarea ei ucurie !e &ia/ă, $ncre!erea ei $n for/ele creatoare ale omului auinfluen/at pe marii Părin/i ai "ân!irii cre+tine# ;n tratatul său Către tineri SfântulVasile nu interice acestora cultura autorilor profani, ci le !ă sfaturi utile !espre

mo!ul cum treuie culese, apreciate +i stu!iate frumuse/ile literare +i filosofice!in opera autorilor profani# Sfaturile sale au &aloare pentru toate timpurile#



!r. Btefan ara & Sfântul Vasile cel mare, ocrotitorul săracilor *i al9olna/ilor

Sfântul Vasile cel mare (330-379)

Sfântul Vasile cel mare, una !intre personalită/ile cele mai repreentati&e alesecolului al 4V-lea, a a!us o contriu/ie !e o importan/ă !eoseită nu !oar $nor"aniarea acti&ită/ilor caritaile, concretiate $n renumita Vasilia!ă, ci +i $n!e&oltarea $n&ă/ăturii Bisericii !espre tămă!uirea omului +i practica me!icală,ca unul ce a&ea +i cuno+tin/e me!icale, !eprinse la cursurile urmate $n tena# ;n

scrierile Sfântului Vasile cel mare, me!icina apare $n "eneral ca un miloc pri&ile"iat !e manifestare a iuirii' 5Gi &oi to/i care eercita/i me!icina, func/ia&oastră este !e a practica filantropiaJ (1pistola %H9, %)#

Sfin/ii Părin/i consi!erau că me!icul $n!epline+te o meserie ca oricare alta b Sfântul Vasile cel mare $l a+aă pe me!ic $ntre me+te+u"ari (1pistola I33, %) - +ică, prin urmare, formarea sa profesională nu treuie să fie mai reli"ioasă !ecâtcea a unui cârmaci !e coraie +i treuie să se facă $n +colile eistente (ri"en,Contra lui Cels, 444, %3#)#



2otu+i, me!icina, a&ân! $n centrul ei "ria fa/ă !e oameni +i preocuparea fa/ă !esuferin/ă, !e&ine una !intre ocupa/iile !e maimă importan/ă pentru om' 52o/icei care &ă $n!eletnici/i cu me!icina +ti/i că chemarea &oastră $nseamnă "ria fa/ă!e om# Gi mi se pare că cel care pune +tiin/a aceasta $naintea tuturor celorlalte

$n!eletniciri, cărora $+i poate $nchina omul râ&na, +i-a "ăsit u!ecata cu&enită +inu s-a !epărtat !e ceea ce treuie creut $n schim e tot atât !e a!e&ărat că !elucrul cel mai pre/ios !intre toate, care este &ia/a, $/i &ine să fu"i ca !e ce&a!ureros atunci cân! nu po/i re!a cui&a sănătateaJ (1pistola %H9)#

u eistă nici o pie!ică $n calea cre+tinilor !e a face apel, $n ca !e ne&oie, lame!ici +i !e a aplica reme!iile preconiate !e ei, !upă sfatul lui 4sus Sirah' 5Gi!octorului !ă-i loc că +i pe el l-a făcut :omnul +i să nu se !epărtee !e la tine,căci +i !e el ai treuin/ă# Că este &reme cân! +i $n mâinile lui este miros !e unămireasmăJ (4s# Sir# 3H, %I-%3)# Sfântul Vasile cel are noteaă $n acest sens'

I=!te +n$ă#ă*ânare !ă fu&i $m#let 'e ri$e fl! 'in $ele #e $are le #atea'u$e me'i$inaK (8e&ulile %ari, ::, 5), $ntrucât, chiar !acă &in!ecarea

olna&ului se face cu autorul +tiin/ei me!icale, :umneeu este Cel ce !ăruie+tetămă!uirea omului' IÎn $eea $e #riveşte a2utarele artei me'i$ale, !ă nu ne

#unem tată nă'e2'ea #entru uşurarea 'urerilr numai +n a$ea!tă artă, $i !ăştim $ă Dmnul nu va lă!a !ă fim +n$er$a*i mai mult 'e$ât #utem !u#rtaK (5i'em, ::, 55).

Vorin! !espre crearea lumii, $n 8eaemeron, Sfântul Vasile cel mare arată că

:umneeu $ncă !e la $nceput a făcut să răsară anumite plante, $n scop terapeutic,anticipân! suferin/ele pe care omul le &a a&ea !e $n!urat !upă că!erea $n păcat'

I4i$i una 'intre ierurile fă$ute 'e Dumnezeu nu-i 'e #ri!!, nu-i nefl!itare9 !au 'au hrană uneia 'intre ne$uvântătare, !au !unt 'e!$#erite 'e ştiin*a me'i$ală #entru vin'e$area na!tră (Bmilii la

6e?aemern, 5) Iă$i ierurile $are !unt #trivite #entru fie$are ală nuau ră!ărit 'in #ământ aşa la +ntâm#lare, $i !-au #r'u! +n m' $ert #rinvin*a reatrului, $a !ă ne fie nuă 'e fl!K (8e&ulile %ari, ::, 55).

Cauele olilor

;n ceea ce pri&e+te cauele olilor, nu toate acestea, spune Sfântul Vasile, ne &in!e la natură sau !e la o !ietă "re+ită, sau !in alte caue corporale, ci a!esea ele

I!unt #e'e#!e #entru #ă$atele na!tre, venite a!u#ra na!tră #entru+ntar$ere. ă$i S$ri#tura !#une9 R/e $ine iueşte Dmnul, #e a$ela +l $eartăK (/il'e 3, 1H) (8e&ulile %ari, ::, 555).

:ar olile mai pro&in câteo!ată Işi 'e la $ererea $elui rău, $ân' Stă#ânul $el

iuitr 'e ameni #une la lu#tă $a un +m#trivitr al a$e!tuia #e un mare



lu#tătr şi 'ărâmă trufia lui #rin ră'area la $ea mai +naltă trea#tă a!lu2itrilr !ăi, $eea $e ştim $ă !-a +ntâm#lat +n $azul lui 5vK (5i'em).

ai aflăm $nsă +i altă cauă I#entru $are !e +ntâm#lă lile la !fin*i, $a +n

$azul A#!tlului. ă$i, $a !ă nu #ară $ă tre$e #e!te limitele naturii meneşti şi $a !ă nu $rea'ă $ineva $ă el ar fi +nze!trat 'e la natură $u $eva +n #lu!, eralnav ne$ntenit, $a !ă arate $ă natura lui era $u a'evărat menea!$ăK (5i'em).

IDe un'e lileC De un'e mr*ile #rematureC - !e +ntreaă Sfântul a!ile -n lu$ru treuie !ă avem #re$i! +n min*ile na!tre, $ă 'ată $e !untem

fă#tura unului Dumnezeu, $ă 'ată $e !untem #ăzi*i 'e =l, are rân'uieşte #entru ni şi #e $ele mi$i şi #e $ele mari, urmează $ă nu #utem !uferi $eva fără via lui Dumnezeu şi $ă ni$i una 'intre !uferin*ele na!tre nu e!te !#revătămarea na!tră !au !#re $eva a!emănătr şi 'e$i nu treuie !ă ne+n$hi#uim #entru ni !itua*ie mai ună. %r*ile vin 'e la Dumnezeu 'ar,martea nu e!te un lu$ru rău, afară numai 'a$ă-mi vreşti 'e martea

#ă$ăt!ului $ă #entru #ă$ăt!, elierarea 'e !uferin*ele 'e #e #ământ e!te+n$e#ut al $hinurilr 'in ia', iar !uferin*ele 'in ia' nu au $a autr #e

Dumnezeu, $i #e ni +nşine. În$e#utul şi ră'ă$ina #ă$atului !tă +n ni şi +nliertatea vin*ei na!tre. Am #utea !ă nu avem ni$i !uferin*ă, 'a$ă ne-am+n'e#ărta 'e vi$iu 'ar #entru $ă ni +nşine, #rin #lă$ere, ne-am lă!at a'emeni*i 'e #ă$at, $e mtiv !eri! am #utea inv$a $ă nu am f!t ni +nşineautrii !uferin*elr na!treCK (Bmilia a 5Z-a. ă Dumnezeu nu e!te autr al relelr).

Concluionân! $n&ă/ătura sa !espre +tiin/a me!icală, Sfântul Vasile cel aremărturise+te' IAşa'ar, ni$i nu treuie !ă fu&im $u ttul 'e a$ea!tă artă, ni$i nu treuie !ă ne #unem $u ttul nă'e2'ea +n eaK (8e&ulile %ari, ). Pri&ireanoastră treuie să fie mereu către ântuitorul 4isus 8ristos, 2ămă!uitorultuturor#

Spitalul iantin, o 5sănătoasă siner"ie $ntre tra!i/ia orto!oă +i me!icinara/ionalăJ

5Biserica rto!oă este aceea care a luat ini/iati&a or"aniării profesiuniime!icale $n &e!erea $n"riirii +i tratamentului sistematic al pacien/ilor $ntr-unca!ru spitalicesc# amenii Bisericii nu numai că &oreau $n cu&inte frumoase!espre me!ici, ci-i +i foloseau $ntr-un mo! necunoscut până atunci pentru$mplinirea scopurilor filantropice ale Bisericii# Spitalul iantin este !o&a!a ceamai puternică a unei sănătoase +i salutare siner"ii $ntre tra!i/ia cre+tină orto!oă

+i me!icina ra/ionalăJ (Samuel 8araOas)#



Se poate consi!era, $ntr-a!e&ăr, că la Bian/, $n secolul al 4V-lea, s-au născutstrămo+ii spitalului mo!ern, Biserica $nsă+i luân! ini/iati&a !e a an"aa me!ici

profesioni+ti, !e a le or"ania ser&iciul +i !e a-i remunera# 2imoth* S# iller consi!eră chiar că 5acele eno!ocheia iantine repreintă nu numai primele

institu/ii pulice care oferă $n"riiri me!icale olna&ilor, ci +i principalul curent,al !e&oltării spitalice+ti !e-a lun"ul 1&ului e!iu, !in care atât cci!entullatin, cât +i rientul musulman s-au inspirat pentru propriile echipamenteme!icale# retrasa na+terea +i !e&oltarea centrelor pentru olna&i $n 4mperiulBiantin $nseamnă a scrie primul capitol al istoriei spitalului $nsu+iJ (2# S#iller, 2he Birth of the 8ospital in the B*antine 1mpire)#

Aolul esen/ial $n această na+tere l-a a&ut Sfântul Vasile cel are, urmat apoi !eSfântul 4oan ură !e ur# Primul a ri!icat, $n 3.9, $ntr-un cartier periferic !inCeareea, un spital !otat cu personalul necesar (1pistola 9F)# cest a+eământ,!enumit Vasilia!a, a !e&enit mo!elul multor astfel !e institu/ii $n Capa!ocia +i $nalte pro&incii# nul $năl/ării celor !intâi clă!iri ale marelui a+eământ !easisten/ă socială +i me!icală !e la Ceareea Capa!ociei, 3.9, se "ăse+te $nscriscu cinste $n toate cronicile !e istorie a me!icinii# 1ste punctul !e plecare anumeroase opere similare, a spitalelor răspân!ite $n $ntrea"a lume#

5Vasile putea să facă aici să plouă pâine !in cer prin ru"ăciuneJ

+eământul Sfântului Vasile cel are era un comple institu/ional social

!estinat suplinirii statului $n acest !omeniu# Compleul era foarte $ntins $ncât,!upă a!e&ăr, era numit 5un nou ora+J# Cuprin!ea cel pu/in o iserică +i aneele

pe care le &om aminti# :e asemenea, a!iacentă spitalului, era afiliată su atentasupra&e"here a Sfântului Vasile, o mănăstire#

Sfântul Vasile a schimat ra!ical sistemul !e caritate eistent la acel moment,$nlocuin! ocaionalele $mpăr/iri !e !aruri cu ce&a permanent, care să aute $nmo! efecti& +i continuu pe cei afla/i $n ne&oie# Socotea aceasta o !atorieesen/ială pentru episcop, +i, con+tientiân! foarte ine acest lucru, a a!optat-o cu

ucurie +i i s-a !ăruit total# RDar 'a$ă vrei !ă !lu2eşti, !ă !lu2eşti +n numele Dmnului 6ri!t!. /entru $ă A$e!ta a !#u!9 IÎntru$ât a*i fă$ut unuia 'intrea$eşti fra*i ai %ei, mai mi$i, %ie %i-a*i fă$utK (%t. H:, J0). /entru $ă 'a$ă ai

#rimit #e !trăini, şi ai a2utat #e !ăra$i, şi ai mân&âiat #e $ei +n !uferin*ă, şi ai 'at a2utr $elr afla*i +n !tare 'e nevie, şi $alamitate, şi ai !ervit #e $ei lnavi, tate a$e!tea 6ri!t! le #rimeşte $a fă$ute 7ui În!uşi (n!titu*iilea!$eti$e 5, 1).ceastă mare operă !e autorare nu poate fi $n/eleasă !ecât $n concep/iaSfântului Vasile ca reformator al monahismului răsăritean# Căci !upă ce a pus

ultimele rân!uieli $n &ia/a monahală cenoitică, Sfântul Vasile, pentru a permitecălu"ărilor să facă $n mo! mai concret ine semenilor lor +i pentru a pune la



!ispoi/ia lor opera !e inefacere, a aneat, la mănăstirile sale, spitale sau aile pentru olna&i +i săraci, $n care călu"ării $n!eplineau sarcinile cerute#

Compleul cuprin!ea, !e o parte, case pentru "ă!uirea lepro+ilor, !e altă parte

aile pentru ătrâni +i olna&i o mare clă!ire pentru călătorii străini +coli pentru copii, $n care se $n&ă/au +i !iferite meserii# 2oate aceste !i&erse clă!irierau !espăr/ite prin "ră!ini, care !ă!eau $ntre"ului e!ificiu un aspect foartearmonios#

5ată şi 'e!$riere fă$ută 'e $ătre Sfântul >ri&rie 'e Tel&ul9 Ia!ile #utea!ă fa$ă ai$i !ă #luă #âine 'in $er #rin ru&ă$iune..., #rin $uvântul !ău el 'e!$hi'e hamarele &a*ilr... !atură #e $ei !ăra$i $u #âine. A'ună +n a$elaşi l$ #e $ei răni*i 'e fame, #rintre a$eştia !unt unii $are aia mai re!#iră,ăra*i, femei, $#ii, ătrâni... A#i el imită #e %ântuitrul 5i!u! 6ri!t!!lu2itr, are, +n$in! $u #ânză #e!te mi2l$, nu 'i!#re*uia !ă !#ele #i$iareleu$eni$ilr, şi, $u #r#rii !lu2itri, !au, 'a$ă vrem, $u $ei a!emenea lui +nrie, 'eveni*i +n a$ea!tă +m#re2urare, a!emănătri +n lu$rare, el +n&ri2eatru#urile $elr lnavi, +n&ri2ea !ufletele, a'u$ân'u-le a!tfel mân&âiere(Sfântul >ri&rie 'e 4azianz, A#l&ia !au $uvântarea +n $are arată mtivele$are l-au +n'emnat !ă fu&ă 'e #re*ie şi =l&iul Sfântului a!ile).

;n această !escriere, Sfântul ri"orie !e aian puncteaă una !intrecaracteristicile maore, care fun!amenteaă pro"ramul caritail al Sfântului

Vasile' !esti"matiarea olna&ilor, mai ales a celor suferini !e oli incuraile#Sfântul Vasile nu !oar că a stailit un cămin lepro+ilor, !ar chiar a $ncercat să $irepună, $n ochii societă/ii contemporane, ca fiin! fiin/e umane ce au ne&oie !eiuire#

nouă concep/ie !espre oală +i !espre olna&

Vasilia!a asi"ura $n"riire caritailă $n +ase cate"orii importante' săracii, străinii+i cei fără a!ăpost, orfanii, cei ătrâni +i infirmi, lepro+ii +i olna&ii# 2oate acesteser&icii, atât tra!i/ionale, cât +i ino&atoare, au fost cominate $n a+eământul

Sfântului Vasile $ntr-un mo! strălucit#

&ân! $n &e!ere &arietatea ser&iciilor caritaile oferite !e Vasilia!ă nu estesurprinător că aceasta este pri&ită ca cea mai compleă manifestarea practică afilantropiei cre+tine# 5Ce este atât !e surprinător la acest spital - se $ntrea2imoth* iller# ;n mo! si"ur confluen/a celor +ase areale maore ale ser&iciuluicaritailJ#Sfântul Vasile era con+tient !e faptul că impunea lumii o nouă concep/ie !espre

oală +i !espre olna&, o concep/ie re&olu/ionară fa/ă !e stările anterioare# ;ntr-

a!e&ăr, $n societatea !e atunci, omul olna&, !e&enit neputincios $n a mai lua



parte la &ia/a acti&ă, se situa $n afara interesului memrilor comunită/ii# 1l eralăsat să se sfâr+ească $n iolare, pro!ucân! !oar sentimentul fricii !e molipsire#

Spitalul Sfântului Vasile cel are asi"ura $n"riirea me!icală celor olna&i, $n

mo! special a celor care nu a&eau miloace materiale pentru aceasta# 2eo!oret alCirului scrie că $mpăratul Valens a !onat pământuri pentru spital, specificân! săfie folosite pentru $nsănăto+irea săracilor (2eo!oret al Cirului, 4storia

isericească)# Bolna&ii erau trata/i $n spitale, numite !e Sfântul Vasileeno!ocheia, care se !eoseeau !e institu/iile caritaile !e până atunci prinfaptul că a&eau personal me!ical an"aat# Spitalul, !e+i nu era o institu/ieseculară, era ser&it !e !octori +i asistente specialiate# Sfântul Vasile a le"ata!ministrati& spitalul !e mănăstire, +i călu"ării pri&eau sluirea $n spital ca una!intre principalele $n!atoriri monahale#

Vasilia!a atră"ea &iitatori !in mari !epărtări,ca un a!e&ărat loc !e pelerina

4!eile, nu o !ată conforme concep/iilor noastre me!icale mo!erne pri&in!asisten/a olna&ilor, iolarea lepro+ilor, munca infirmilor +i ucenicia copiilor, nefac să ne $ntreăm !acă realiarea unei opere !e asemenea propor/ii i&oranumai !in reflec/iile episcopului, ale cărturarului +i inefăcătorului sau mai ales,me!icului care fusese Sfântul Vasile cel are# 1ste necesar să men/ionăm că $nafară !e contactul Sfântului Vasile cel are cu me!icina, la tena, $n familia lor

!omnea o &eche tra!i/ie cu pri&ire la $n"riirea olna&ilor, fiin!că $n Pontulnatal, unicii +i străunicii Sfântului Vasile trăiseră $n preama Sfântuluiri"orie 2aumatur"ul, marele apostol al Capa!ociei, !e la care, se pare, amo+tenit aplecarea spre alinarea suferin/elor# ;n afară !e aceasta, potri&it cuoiceiurile Bisericii cre+tine !in primele &eacuri, episcopul era +i me!icul

păstori/ilor săi# ;n plus, fa/ă !e aceste ar"umente, se +tie că Sfântul Vasile a maia&ut un sfătuitor priceput, $n persoana cre!inciosului său me!ic eletie, pe carel-a /inut mul/i ani alături, fiin!că sănătatea +ure!ă a Sfântului Vasile cerea săaiă tot!eauna autor me!ical $n preama sa#

:upă ri!icarea marelui a+eământ !e la Ceareea, poporul entuiamat stri"a căSfântul Vasile a $nfăptuit cea mai mare !intre minunile lumii +i !e atunci nu i s-amai is altfel acestui a+eământ !ecât Vasilia!a, nume su care a străătutsecole, până la noi# <aima operei atră"ea &iitatori !in mari !epărtări, ca la una!e&ărat loc !e pelerina, +i nimeni nu pleca !e acolo fără să-+i lase, "u!uit,oolul, fiecare pe cât $i $n"ă!uiau miloacele# 1locin/a celeră a Sfântului Vasile,mai $nflăcărată ca oricân!, contriuia la a!unarea fon!urilor menite să asi"uretrăinicia operei sale# Sfântul Vasile $+i !escrie a+eământul său, $ntr-o scrisoare

a!resată "u&ernatorului pro&inciei, astfel' IS-ar #utea, are, !u!*ine $ă+nfruntăm autritatea atun$i $ân' ri'i$ăm Dumnezeului n!tru $a!ă 'e



ru&ă$iuni, măre* $n!truită şi +n$n2urată 'e l$uin*e, 'intre $are una +n$ă 'ela +n$e#ut a f!t hărăzită $ă#eteniei l$ului, iar $elelalte mai mi$i, #trivit $uran&ul lr, !ervitrilr lui Dumnezeu, 'ar $are ar #utea fi fl!ită 'ema&i!tra*i şi 'e alaiul v!truC /e $ine +l #ă&uim ni, are, 'a$ă +năl*ăm

a'ă#!turi #entru !trăini, #entru $ălătri, #entru $ei #e $are ne#utin*a +i !ileşte !ă $eară a2utr şi $ui !tri$ă 'a$ă le 'ăm mân&âierea şi alinarea 'e$are au nevie, +n&ri2itare, me'i$i, 'ita$e 'e tra! şi $ărăuşiC 7aaşezăminte $um e!te al n!tru e nevie +ntt'eauna 'e meşteşu&ari, 'e $ei $e!unt 'e treuin*ă +n ri$e $li#ă, 'e $ei $are !e #ri$e# !ă fa$ă vie*uirea mai uşară ne treuie $a!e #entru meşteşu&ari şi tt felul 'e lu$ruri $are !ă+m#'ea!$ă un l$ $a a$e!ta, aşa +n$ât !ă fie !#re !lava elui $e ne $ârmuieşi $ăruia 5 !e $uvine tată $in!tirea (=#i!tla @J).

5u-i folositoare !ărnicia fa/ă !e cei care fac !in infirmită/ile trupului lor prile!e ne"u/ătorieJ

;n le"ătură cu autorarea săracilor +i a celor olna&i, Sfântul Vasile ne $n!eamnă, printr-un mesa !e&enit acum mai actual ca oricân!, să fim, totu+i, chiui/i +iaten/i cân! facem milostenia, căci $ntrucât Imul*i au mai mult 'e$ât le e!te 'enea#ărată treuin*ă şi #entru $ă fa$ 'in $erere #rile2 'e ne&u*ătrie şi temei 'e #lă$ere 'e!frânată, !-a !$tit ne$e!ar $a !ă a'une anii $ei $ărra li !-a+n$re'in*at &ri2a 'e !ăra$i şi a$eia, $u #ri$e#ere şi rân'uială, !ă fa$ă+m#ăr*irea $elr ne$e!are 'u#ă treuin*ele fie$ăruia. Du#ă $um lnavii aunevie 'e multe ri 'e vin, 'ar treuie ne&reşit $ăutat tim#ul, mă!ura şi $alitatea şi e!te nevie şi 'e '$tr #entru 'area vinului, tt aşa şi rân'uialaa2utrării $elr neviaşi nu #ate !ă lu$reze $u fl! la t*i. 4e&reşit, nu-i

fl!itare 'ărni$ia a$e!tei !lu2iri $elr $are al$ătuie!$ $ânte$e #lân&ăre*e, $a!ă maie inimile femeilr, ni$i $elr $are fa$ 'in infirmită*ile tru#ului lr şi 'in răni #rile2 'e ne&u*ătrie. A$r'area 'e a2utare a$e!tra a2un&e #rile2 'erăutate. 7ătratul unra $a a$eştia treuie #tlit $u $â*iva ani treuie +n!ă!ă arătăm milă şi iuire 'e fra*i fa*ă 'e $ei $are !unt +nvă*a*i !ă !ufere ne$azul $u ră'are. De!#re a$eştia ni !e va !#une9 IAm flămânzit şi %i-a*i 'at !ă

mănân$K (%t. H:, 3:) (Bmilia 5 la /!almul Z5, G).



!r. 5i/iu !etcu & Sfântul Vasile cel mare, dascăl al milosteniei

Sfântul Vasile era numit 5cel mareJ chiar +i $n rân!ul contemporanilor săi +i $+i inemerita titlul !in numeroase moti&e# 1ra 5cel mareJ ca eponent al !octrineicre+tine +i ca autor !e omilii folositoare !e suflet +i mai mare, $ncă, $n &ia/a

practică, $n rolul său !e prelat al Bisericii +i !e om al faptelor# Putem spune, pe!rept cu&ânt, că, !intre cei trei mari capa!ocieni, Vasile era cel practic, ri"orie!in aian, &oritorul +i scriitorul, iar ri"orie !e *ssa, "ân!itorul#

Sfântul Vasile a transpus $n practică $n!emnurile la milostenie !in pre!icile salesociale, confirmân! astfel prin fapte tăria con&in"erilor sale cre+tine# Stăpânit !eun umanism rar $ntâlnit, ime!iat !upă oteul său, tânărul Vasile $+i $mpartea&erea la săraci# ai târiu, pe cân! se afla $n fruntea Bisericii capa!ociene, $ntimpul secetei !in anul 3.7, urmată !e foametea !in 3.H, cân! pro&inciile sieiici, printre care +i Ceareea, au fost ântuite !e o $n!elun"ată secetă, care a

pustiit totul, nelăsân! locuitorilor acestor pro&incii &reo speran/ă $n !oân!ireaunei recolte, Sfântul Vasile nu s-a mul/umit să /ină !oar cu&ântări fulminante,

pline !e patetism, $n care să $n!emne la milostenie, amintin! !e cei chinui/i !efoame, ci el $nsu+i a făcut o a !oua $mpăr/ire a a&erii la săraci, hrănin!u-i, fără aface !eoseire $ntre oameni, fie ei cre+tini, pă"âni sau e&rei#

stăi consi!erăm mult mai meritorie opera !e asisten/ă socială pe care aor"aniat-o +i a sus/inut-o cu propria-i a&ere +i !ăruire Sfântul Vasile cel are,episcopul Ceareei Capa!ociei, !acă ne "ân!im la con!i/iile sociale ale

secolului al 4V-lea, mai precis la cumplita foamete ce ântuia $n sia ică +i $n pro&incia sa $ntre anii 3.7-3.H#



:e+i se spune că 5sân"ele lui Vasile era fierinteJ, iar natura sa, 5oarecumimperioasăJ, el a fost consi!erat 5unul !intre cei mai "enero+i +i empaticioameniJ# În $n$e#*ia Sfântului /ărinte, nimi$ nu $ara$terizează mai inenatura umană 'e$ât fa#tul 'e a $muni$a unul $u altul şi 'e a ne iui unul #e

$elălalt, $ă$i !untem fiin*e !$iale, nu !litare şi !ălati$e (8e&ulile mari, $a#. 55, +. 3). rhiepiscopul Capa!ociei a practicat sluirea !einteresată a !ra"osteifrăte+ti, ceea ce confirmă pe !eplin uste/ea numirii !e patron al săracilor#arele ierarh a $n/eles chintesen/a $n&ă/ăturii cre+tine, faptul că această$n&ă/ătură este reumată $n iuirea fa/ă !e :umneeu +i fa/ă !e om# Sfântul a!ile $el %are a ştiut a +m#leti +n !ufletul !ău, $a nimeni altul, iuirea şi mila$reştină, !a$rifi$ân' ttul 'ra&!tei 'e a#ra#ele aflat +n li#!uri şi !uferin*ă.

a!ilia'a, raşul mil!teniei

area !ra"oste a Sfântului Vasile fa/ă !e semeni s-a concretiat, mai ales, $nacel important a+eământ filantropic pe care cre!incio+ii l-au numit Vasilia!a,!upă numele Sfântului Vasile# Sfântul ri"orie !in aian aun"e să &orească!e Vasilia!a ca !e un $ntre" nou ora+ (cf# Nohannes uasten, Patrolo"*, p# I0M)#cest a+eământ a fost construit la mar"inea Ceareei, fiin! consi!erat una!e&ărat ora+ al carită/ii, $n care el a a!unat pe cei săraci, $nfometa/i sauaan!ona/i !e toate &ârstele +i !in toate păr/ile +i le-a $mpăr/it alimente# icifiecare oală $+i a&ea reer&ată clă!irea sa, me!iul +i personalul respecti& !e$n"riire, iar orfanii erau $ntre/inu/i, e!uca/i +i $n&ă/a/i $n +coli !e artă +i meserii

$nfiin/ate special $n acest scop#

;n această institu/ie !e inefacere s-a concretiat un $ntre" ansamlu !e preocupări sociale +i !e ac/iuni pentru !reptate ale acestui mare ierarh, menite să$munătă/ească situa/ia celor lipsi/i +i oropsi/i !in &remea sa, !e care nu seocupa nimeni# iluri pentru străini, case !e inefacere pentru cei săraci, călători+i pelerini, spitale pentru cei olna&i - $ntre care +i o leproerie, +coli !eree!ucare a fetelor căute, ateliere pentru tot felul !e meserii, casele

personalului me!ical, toate acestea formau această institu/ie !e asisten/ă socială#

Sfântul Vasile cel are se $n"riea !e tot ceea ce era necesar pentru &ia/a acestuia+eământ !e inefacere# ;nsă +i mai impresionant este faptul că Sfântul Vasilenu s-a sfiit să a!ucă $n casele !e inefacere pe cei mai i"nora/i oameni ai &remii,

pe lepro+i, care, !in caua olii lor, erau ocoli/i !e toată lumea#

ălu&ării, +n !lu2a !emenilr

ceastă institu/ie !e caritate se su$mpăr/ea $n !iferite compartimente, !upăne&oile celor $n cauă +i a celor care $i slueau# ici se afla iserica +i locuin/a

mitropolitului# ;n apropiere se aflau camerele pentru "u&ernatorul pro&inciei,locuin/ele clericilor, camere pentru oaspe/i, pentru străini, ailul ătrânilor +i



spitalul olna&ilor# 4erarhul locuia aici pentru a fi $n milocul suferinilor +i alsăracilor, cu scopul !e a-i asculta, $n/ele"e +i auta la timp# 2ot aici se aflaulocuin/ele me!icilor +i a $ntre"ului personal autător# Pentru a crea călu"ărilor

posiilită/i !e a fi $n slua semenilor, a aneat la mănăstirile !in eparhia sa

spitale, ailuri pentru olna&i +i săraci, precum +i orfelinate care erau con!usechiar !e el# ;ntre/inerea acestor a+eăminte !e asisten/ă socială Sfântul Vasile afăcut-o !in a&erile sale +i ale Bisericii#

Se poate lesne concluiona că Sfântul Vasile nu a rămas !oar simplu teoreticiansau analist al milosteniei, ci +i practicantul ei prin ecelen/ă# Sfântul Părinte,chiar !acă a propo&ă!uit păstori/ilor săi &ia/a &e+nică, nu a rămas impasiil fa/ă!e &ia/a pământească a acestora# +eămintele sale !e asisten/ă socială au rămas!rept mo!el +i pentru epocile următoare, cân! asisten/a socială a luat !iferiteforme institu/ionale#Yimeni, poate, din primele timpuri ale creştinismului / scrie un bio!raf al 'fântului 4asile cel #are /, nu fondase atât de numeroase şi atât de puterniceinstitu%ii caritabile\ (cf# Paul lar!, Saint Basile, e!# 7, Paris, %9I9, p# %%0)#

/rin tt $e a fă$ut, #rin tt $e a &ân'it şi a !$ri!, Sfântul a!ile $el %areim#une şi a!tăzi tuturr $reştinilr una şi a$eeaşi #urtare, anume 'ra&!teamil!tivă fa*ă 'e $ei umili.

=?rta*ie la mil!tenie

;ntrea"a operă literară a Sfântului Vasile este inspirată !in acti&itatea sa practică#;n pre!icile sale, face nenumărate $n!emnuri la să&âr+irea milosteniei, chiar +iatunci cân! a!resan/ii eorta/iilor nu !uc nici pe !eparte o &ia/ă opulentă, căci$ntot!eauna este cine&a mai sărac !ecât ei' 5:acă toată suisten/a ta se re!ucela o sin"ură pâine +i un sărac &ine la u+a ta să-/i ceară !e mâncare, scoate !incămara ta acea unică pâine +i, ri!icân! mâinile spre cer, a!reseaă lui :umneeuacest cu&ânt pe cât !e mi+cător, pe atât !e noil' R4-am 'e$ât #âine,

Damne, #rime2'ia +mi !tă +n fa*ă 'ar eu 'au, 'in #u*inul #e $are-l am,

fratelui +nfmetat a2ută Tu În!u*i #e rul Tău $are e!te +n #eri$l. =u$un!$ unătatea Ta, mă +n$re' +n #uterea Ta. Tu nu amâni multă vremeharurile Tale, $i +m#ar*i $ân' vrei 'arurile. Da$ă tu vreşti şi lu$rezi a!tfel,

#âinea #e $are 'ai +n !trâmtrare va #r'u$e ra'e multi#le9 ea va fi &ermenul unui !e$eriş &at, &a2ul hranei tale, &arantul +n'urărilr 'ivineK (Bmilia la !e$etă).

;n &iiunea Sfântului Părinte, omul este o fiin/ă sociailă +i socială# SfântulVasile $n!eamnă pe păstori/ii săi a nu opri circuitul iuirii !umneeie+ti, a nu-+i

$nsu+i !oar pentru ei $n+i+i unurile hărăite !e :umneeu, !ucân!u-i cu minteala animalele care se folosesc $n comun !e cele ce răsar $n chip firesc !in pământ'



ITurme 'e i #a!$ #e unul şi a$elaşi munte nenumăra*i $ai +şi $ule& hrana #euna şi a$eeaşi $âm#ie şi tate $elelalte animale la!ă unele altra hrana 'e$are au nevie. Dar ni amenii ne +n!uşim unurile $mune tuturra şi ne

fa$em !in&urii !tă#âni #e $ele $e !unt ale $elr mul*iK (Bmilii şi $uvântări,

mil. a 555-a, 555). ;ntr-o altă omilie, Sfântul Vasile le aminte+te păstori/ilor !e secolele primare alecre+tinismului, cân! to/i a&eau toate $n comun (<apte, I, FF)' ISă imităm #rimaa'unare a $reştinilr" A$eia aveau tate +n $mun9 via*a, !ufletul, +n*ele&ereama!a le era $mună, fră*ia nez'run$inată, 'ra&!tea nefă*arni$ă multeletru#uri fă$eau un !in&ur tru# feluritele !uflete erau unite +ntr- !in&ură+n*ele&ereK (5i'em).

;n concep/ia Sfântului, nimeni nu treuie să uite sau să amâne aceste fapte alemilei cre+tine, ci fiecare să facă !in !urerea semenului său !urerea sa' IDa$ă vei

zi$e9 vi 'a !ăra$ilr atun$i $ân' vi um#lea al 'ilea rân' 'e 2itni*e, lun&ăvia*ă *i-ai htărât. 5a !eama !ă nu te !ur#rin'ă +nainte 'e termen &răita ziuă'in urmă. ă$i şi fă&ă'uin*a ta e!te 'va'ă nu 'e unătate, $i 'e răutate.Fă&ă'uieşti anume nu $a !ă 'ai mai târziu, $i $a !ă te fereşti 'e a 'a a$um.Fiin'$ă a$um $e te +m#ie'i$ă !ă 'ai altraC 4u e!te 'e fa*ă !ăra$ulC 4u !unt

#line 2itni*eleC 4u e!te ră!#lata &ataC 4u e!te #run$a lămurităC el flămân' !e t#eşte, $el &l +n&hea*ă, 'atrni$ul e!te !u&rumat, iar tu amâni #e mâinemil!tenia. A!$ultă #e Slmn9 R4u zi$e9 'u-te şi vin şi-*i vi 'a mâine, $ă$i nu ştii $e va a'u$e ziua 'e mâine (/rvere HE, 1)K (Bmilie $ntra lă$miei).

ine miluieşte a$um, va fi miluit +n via*a viitare

Sfântul Vasile consi!eră că este imperios necesar să nu se uite mai ales !e ucuria ce o &or trăi cei milosti&i la u!ecata !in urmă' IDumnezeu te va #rimi,+n&erii te vr a#lau'a, t*i amenii, $â*i !unt 'e la +n$e#utul lumii, te vr

feri$i !lava veşni$ă, $ununa 're#tă*ii, Îm#ără*ia erurilr vr fi ră!#lă*ileunei a'mini!trări a a$e!tr &ă*ii !tri$ă$ia!eK (Bmilii şi $uvântări, Bmilia

a 5-a, 555).

:ân! celor săraci, unii cre+tini !e&in o"a/i $n ceruri, rămânân! $n comuniune!e iuire cu cei săraci !e aici, &or a&ea parte !e comuniunea lui :umneeu +i asfin/ilor Săi $n &ia/a &iitoare, miluin! acum, &or fi milui/i atunci, ascultân! acum"lasurile săracilor, &or fi asculta/i +i lău!a/i la Nu!ecată, oferin! hrană celor sărmani, se &or &eseli !e unătă/ile cele nestricăcioase ale $mpără/iei &e+nice,a!ăpân! pe cei $nseta/i, &or primi pa cea &ie, $mrăcân! pe cel "ol, &or !oân!i &e+mântul nemuririi, "ă!uin! pe cei străini, &or primi "ă!uire $n

$mpără/ia lui :umneeu, &iitân! acum pe cei $ntemni/a/i, &or scăpa atunci !etemnicerii cei "roanici ai ia!ului, cercetân! pe olna&i +i suferini, se &or



iă&i !e suferin/ele inima"inaile +i nesfâr+ite, scornite !e !ia&olii nemilo+i +i!e lipsa comuniunii cu :umneeu +i ale+ii Săi#

Scrierile Sfântului Vasile cel are, precum se &e!e, rămân $n actualitate +i

astăi# ceste scrieri sunt !e un real folos +i cre+tinilor !in ilele noastre, căci elemărturisesc !espre felul cum au fost solu/ionate atunci prolemele sociale !emarele arhipăstor +i constituie, astfel, o sursă !e inspira/ie pentru aflarea celor mai potri&ite meto!e +i solu/ii $n reol&area prolemelor pri&in! latura practică a&ie/ii Bisericii# Prin scrierile sale, Sfântul Vasile pune $n mi+care &ia/asufletească a cre!incio+ilor !in toate timpurile +i $i !etermină la fapte concrete,folositoare semenilor +i mântuirii proprii#

ine merită şi $ine nu merită mil!tenieC

;n "eneral, Sfin/ii Părin/i recoman!ă !iscernământul atunci cân! fac referire la persoanele cărora treuie să li se acor!e milostenie, !eoarece nu to/i cei care cer milostenie o fac pentru ne&oia supra&ie/uirii, iar a milui pe cine&a care +i-ar

putea câ+ti"a prin muncă eisten/a poate !e&eni o sursă !e $ncuraare acer+etoriei +i, $n final, a păcatului capital al lenei#

;n secolul al 4V-lea, Sfântul Vasile cel are $n!emna pe cre+tini la mai multă pru!en/ă +i !iscernământ $n ceea ce pri&e+te !estina/ia milosteniei lor# mintin!!e cei care fac !in infirmită/ile trupului lor un prile !e ne"u/ătorie, men/ioneaă

că acor!area !e autoare acestora poate aun"e prile !e răutate +i, $n astfel !ecauri, $n!eamnă pe cre+tini la a oferi acestora o sumă mică pentru a scăpa !ecircul pe care-l fac unii !intre ace+tia cân! cer milostenie' I4e&reşit nu-i

fl!itare 'ărni$ia $elr $are al$ătuie!$ $ânte$e #lân&ăre*e, $a !ă maieinimile femeilr, ni$i $elr $are fa$ 'in infirmită*ile tru#ului lr şi 'in răni

#rile2 'e ne&u*ătrie. A$r'area 'e a2utare a$e!tra a2un&e #rile2 'e răutate. 7ătratul unra $a a$eştia treuie #tlit $u $â*iva ani treuie, +n!ă, !ăarătăm milă şi iuire 'e fra*i fa*ă 'e $ei $are !unt +nvă*a*i !ă !ufere ne$azul $u ră'are. De!#re a$eştia ni !e va !#une9 RAm flămânzit şi %i-a*i 'at !ă

mănân$ (%atei, H:, 3:) şi $elelalteK (Bmilii la /!almi, mil. 5 la /!almul Z5, 5).

;n epistola %M0, Sfântul Vasile i se a!reseaă lui mfilohie, $n care printre altele$i !ă următorul sfat' I[ treuie !ă ai e?#erien*ă $a !ă fa$i 'e!eire +ntre $el aflat $u a'evărat +n nevi şi $el $e $erşeşte 'in lă$mie. ine 'ă unui nenr$it 'ă lui Dumnezeu, 'ar $ine 'ă unui va&an' a$ela arun$ă anii la$âini, #e $are neruşinarea +l #ate fa$e re!#in&ătr, 'ar #e $are li#!a nu-l fa$evre'ni$ 'e milăK (=#i!tle, e#i!t. 1:0, 555).



Sfântul Vasile, !upă cum +tim, lanseaă mi+cătoare $n!emnuri $n a-i auta pe ceine&oia+i, $nsă !ore+te să fie auta/i aceia care au reală ne&oie !e &reun spriinoarecare' IDumnezeu vrea $a tu, +n !im#litatea inimii tale, !ă fii 'arni$ $u $el $e-*i $ere, 'ar, ttuşi, $u ra*iunea, !ă 'e!eeşti nevia fie$ăruia 'in $ei $are

+*i $erK (Bmilii la /!almi, mil. 5 la /!almul 1J, 5). ;ntr-a!e&ăr, oferin! anisau unuri celor ce cer+esc !in lăcomie, nea&ân! neapărată ne&oie, sau celor ce+i-au făcut !in infirmită/ile trupului prile !e ne"u/ătorie +i, !e+i ap/i !e muncă,

preferă să cer+ească, aceasta poate constitui un prile !e răutate, căci folosescmilostenia primită $n $ntre/inerea unor păcate sau patimi, luân! $n !erâ!ere, peascuns, pe cei ce le-o oferă# :ân!u-le acestora, $i oi+nuim cu ănu/i nemunci/i+i le răpim ucuria muncii, ucuria sim/ită ca urmare a să&âr+irii unui lucrufolositor atât lor cât +i comunită/ii !in care fac parte#

2reuie a&ut $n &e!ere că aceste u!ecă/i asupra persoanelor +i această5!eoseire a ne&oii fiecăruia !in cei care $/i cerJ să nu fie $n/eleasă !e unii ca un$n!emn la refu !e a mai să&âr+i acte !e inefacere nimănui, !in pricină că

printre cei cu a!e&ărat ne&oia+i eistă +i cer+etori mincino+i care &or !oar să profite !e "eneroitatea unilor cre+tini# u treuie să !e&enim ănuitori fa/ă !eto/i cei ne&oia+i, $nsă !acă suntem asi"ura/i că unii sunt cer+etori mincino+i,!e!ula/i +i prefăcu/i să nu le oferim !arul nostru, sau să le potolim lătratul !oar cu un ănu/# Cu toate acestea $nsă, cu o ru"ăciune către :umneeu pentru ei saucu un sfat un oferit cu franche/e +i cu !ra"ă inimă, putem să-i autăm#



!r. 5i/iu !etcu & Cum a apărat Sfântul Vasile cel mare dreaptă credin%ă

imic !in opera episcopului !e Ceareea nu este $n&echit# ceasta continuă +iastăi să ne $ncânte prin ele"an/a stilului, prin $nalta "ân!ire, +i mai ales princaracterul remarcail al omului pe care opera sa ni-l !escoperă#

Secolul al 4V-lea este !escris ca fiin! secolul !e aur al Bisericii cre+tine, pentrucă atunci au acti&at cele mai alese personalită/i ale &ie/ii cre+tine, cele mailuminate min/i ale epocii patristice# ;n secolul al 4V-lea s-au e&i!en/iat trei

ăra/i &irtuo+i, numi/i +i cei trei capa!ocieni' Vasile cel are, ri"orie !e *ssa +i ri"orie !e aian, care au !esfă+urat o acti&itate literară +i pastorală!e ne$ntrecut#

Cei trei Sfin/i Părin/i formeaă "rupul marilor capa!ocieni# Aeferin!u-se laace+tia trei, patrolo"ul n!re\ @outh $n lucrarea 2he Cappa!ocians (p# IH9)sus/ine că inclu!erea $n acela+i "rup a Sfântului Vasile, $mpreună cu prietenulsău, Sfântul ri"orie !in aian +i fratele său, Sfântul ri"orie !e *ssa, su!enumirea !e părin/ii capa!ocieni (ini/ial, marii capa!ocieni), repreintă

pro!usul $n&ă/a/ilor mo!erni, care au consi!erat semnificati&e le"ăturile !efamilie, localiarea "eo"rafică +i an"aamentul teolo"ic similar pe care l-au

perceput la cei trei# :eci, strâns uni/i !e le"ăturile !e sân"e +i !e prietenie, aucontriuit cu to/ii la triumful cre!in/ei $n iceea +i Constantinopol, $n rient +i$n special $n sia ică# Cât pri&e+te talentul +i !ăruirea !e sine a fiecăruia

pentru inele Bisericii, se poate spune că s-au completat unul pe altul' Y'fântul

4asile era cu preeminen%" un om al ac%iunii şi al !uvern"rii, 'fântul =ri!orie de azianz, un orator, iar 'fântul =ri!orie de ?ssa, un filosof. Dintre cei trei,



'fântul 4asile era, f"r" îndoial", cel mai talentatH (N# 2ieront, han!ooO of Patrolo"*, p# %.9)# Cei trei părin/i capa!ocieni repreintă o splen!i!ă constela/ie

pe firmamentul Bisericii !in Capa!ocia# S-a spus că, $n această trinitate, suntconcentrate toate raele acelei strălucite epoci a cre+tinătă/ii#

alifi$ativul 'e $el mare

2eolo"ul en"le Nohannes uasten, $n manualul său !e Patrolo"ie, afirmă că!oar unuia sin"ur !intre cei trei părin/i capa!ocieni i s-a atriuit numele !e celare, +i anume, Sfântului Vasile# Calificările sale remarcaile ca arhipăstor alBisericii +i or"aniator, ca mare eponent al !octrinei cre+tine +i ca un al !oileatanasie $n apărarea rto!oiei, ca Părinte al monahismului oriental +ireformator al @itur"hiei, a moti&at conferirea unui astfel !e titlu# Sfântul Vasileera numit cel are, chiar +i $n rân!ul contemporanilor săi +i $+i inemerita titlul!in numeroase moti&e# 1ra cel are ca eponent al !octrinei cre+tine +i ca autor !e omilii folositoare !e suflet, mai mare, $ncă, $n &ia/a practică, $n rolul său !e

prelat al Bisericii +i !e om al faptelor# Putem spune, pe !rept cu&ânt, că, Ydintrecei trei mari capadocieni, 4asile era cel practic, =ri!orie din azianz,vorbitorul şi scriitorul, iar =ri!orie de ?ssa, !ânditorulH (tto Bar!enhe\er,Patrolo"*, %90H, p# IH0)#

Aeferin!u-ne la caracterul Sfântului Vasile +i la !arurile cu care :umneeu l-a$nestrat, putem precia că trăsătura !ominantă a caracterului Sfântului Vasile

pare să fie o !eplinătate armonioasă a !arurilor cu care acesta a fost $nestrat#Biserica s-a ucurat !e un număr restrâns !e astfel !e oameni, atât !e !esă&âr+i/i+i atât !e cumpăta/i# $minat la un sta!iu $nalt "eniul !in Aoma cu cel !inrecia# Sfântul Vasile este atât un om al !octrinei, a cărui "ân!ire clară,oiecti&ă, $n!rumă o $ntrea"ă "enera/ie, cât +i un om !e ac/iune, cu un caracter ferm, care +tie ce urmăre+te +i folose+te cu $n/elepciune miloacele pentru a-+i$n!eplini scopul#

4imi$ 'in #era e#i!$#ului 'e ezareea nu e!te +nve$hit. A$ea!ta $ntinuă şi

a!tăzi !ă ne +n$ânte #rin ele&an*a !tilului, #rin +nalta &ân'ire, şi mai ale! #rin$ara$terul remar$ail al mului #e $are #era !a ni-l 'e!$#eră.

;ncă !in iua următoare mor/ii sale, Sfântul Vasile se ucură !e cinstea !e a finumit cel are# Secole !e-a rân!ul au confirmat acest oma"iu, pe care pu/iniepiscopi l-au meritat până la această treaptă#

Patrolo"ul 1rnest Simmons e !e părere că ceea ce l-a sin"ulariat pe SfântulVasile ca mare om al timpurilor sale a fost spiritul !e li!er pe care l-a !emonstrat

$n acea epocă !e tensiuni +i necauri# Căr/ile +i scrisorile scrise l-au transformat



$ntr-un !octor al Bisericii =ni&ersale, !ar ar fi rămas Vasile cel are chiar !acăn-ar fi scris nici un rân!#

;n Sfântul Vasile cel are a&em !e fapt icoana ierarhului orto!o# :e aceea,

pentru oricine este !ificil ca, $n câte&a pa"ini, să arate măcar $n partecompleitatea personalită/ii marelui mitropolit, măre/ia sluirii lui ierarhice,sfin/enia &ie/ii, puterea cu&ântului lui !e pre!icator, spiritul său or"aniatoric +i"ria fa/ă !e săraci +i olna&i#

A +nvă*at tainele $re'in*ei +n familie

Părin/ii Sfântului Vasile erau mari proprietari !e pământuri# ;mră/i+aseră !etimpuriu cre+tinismul, $l cunoscuseră ine pe Sfântul ri"orie 2aumatur"ul,episcopul eoceareii, +i, $ntâi !e toate, $n!uraseră cu o ră!are neclintită

persecu/ia !e su $mpăratul roman aimian, la anul 3%%#

ce+ti cre+tini o"a/i, cunoscu/i mai ales pentru &irtutea lor, fuseseră "ata să primească +i cununa muceniciei# Suferiseră mai mult !e +apte ani, trăin! pri"oni/i prin pă!urile umroase ale mun/ilor Pontului# colo nu-i aun"eamânia +i ura pri"onitorilor# :impreună cu ei au suferit câ/i&a prieteni +i pu/ini!intre numero+ii lui sluitori#

Bunica sa !upă tată era acrina cea ătrână, fostă ucenică a Sfântului ri"orie

2aumatur"ul# Sfântul Vasile era unul !in cei %0 fra/i, !intre care trei &or fiepiscopi' Vasile, ri"orie !e *ssa, Petru !e Se&asta cinci &or fi monahi' ceitrei !inainte, plus aucratios +i acrina cea tânără &or fi +ase sfin/i $n familiamare' Sfânta acrina cea ătrână, Sfânta 1milia (mama lui), Sfântul Vasile,Sfântul ri"orie !e *ssa, Sfântul Petru +i Sfânta acrina cea 2ânără# Bunicaacrina a crescut pe copii $n !uh cre+tin, $mpreună cu mama lor, 1milia, +i soralor, acrina cea 2ânără#

Sfântul ri"orie 2eolo"ul (g 390), care cuno+tea ine familia lui Vasile, $nchină

rân!uri mi+cătoare faptelor +i &irtu/ii unicului +i unicii prietenului Vasile#

Con/inutul cre+tin al e!uca/iei pe care tânărul Vasile o prime+te $n sânul familieisale i-a fost transmis prin e&la&ie, căci, !upă mărturia Sfântului ri"orie !e

aian, trăsătura caracteristică pe care Sfântul Vasile a primit-o !e la strămo+iisăi a fost pietatea (rT"oire !e aiane, :iscourse funres)#

Sfânta S$ri#tură şi Sfânta Tra'i*ie

@ocul central $n familie $l ocupa unica, acrina# 1a era o fire tare, &oluntară,a&ea !estulă $n&ă/ătură !e carte +i mai ales era un purtător autentic al tra!i/iei



iserice+ti# Gi aceasta se $ntâmpla fiin!că, născân!u-se $ntre anii IM0 +i IMM,stătuse $n preama Sfântului ri"orie 2aumatur"ul +i se a!ăpase cu $n&ă/ătura +i

pre!ania lui#

Sfântul Vasile &a spune !espre sine mai târiu, $ntr-o scrisoare, că Iam #ă!trat +n mine a$eeaşi +nvă*ătură #e $are am #rimit- 'e la ră#!ata mea mamă şi 'ela uni$a mea, %a$rina. A$ea!tă $re'in*ă n-am m'ifi$at- ni$i mai târziu,$ân' m-am mai maturizat, $i 'ar am a'ân$it-, 'ar tt #e linia #e $are mi-autran!mi!- #ărin*ii +n$ă 'e la +n$e#ut. a şi !ămân*a, $are 'in mi$ă !e fa$emare #rin $reştere, 'ar +n fiin*a ei rămâne a$eeaşi şi !iul ei nu !e !$himă,'ar #rin 'ezvltare ea !e 'e!ăvârşeşte, tt aşa +n*ele& $ă şi +nvă*ătura mea'e!#re Dumnezeu !-a a'ân$it şi !-a 'e!ăvârşit #e mă!ură $e am $re!$ut, +n$ât $ea 'e azi a luat l$ul $elei 'e atun$i, 'ar +n fn' e a$eeaşiP. (e#i!t. HH3, 555).

Să re/inem că cele mai sus au fost afirmate !e Sfântul Vasile cel are pentru acomate noută/ile !octrinare ce apăruseră la eoceareea +i, !eci, faptul că elsocote+te !rept criteriu al a!e&ăratei cre!in/e tra!i/ia transmisă !in "enera/ie $n"enera/ie# Aeferitor la aceasta, $n tratatul :espre Sfântul :uh, men/ioneaă'

IDintre '&mele #ă!trate +n i!eri$ă, #e unele le avem 'in +nvă*ătura !$ri!ă,iar #e altele le-am #rimit 'in tra'i*ia a#!tlilr. Amele (frme 'etran!mitere) au a$eeaşi #utere #entru $re'in*ă. i ri$ine are ini*iere $ât 'emi$ă +n $he!tiunile i!eri$eşti nu va ri'i$a ie$*ii (+m#triva a$e!tei afirma*ii). Fiin'$ă, 'a$ă am +n$er$a !ă lă!ăm la #arte i$eiurile ($are n-autemei) !$ri!, $a şi $ân' n-ar avea mare +n!emnătate, am &reşi, #ă&uin'

=van&helia +n $ele e!en*iale. De e?em#lu, $a !ă aminte!$ 'e #rimul şi $el mai işnuit9 $e temei !$ri! au $ei $are !#eră +n numele Dmnului n!tru 5i!u!

6ri!t! !ă !e +n!emneze $u !emnul $ru$iiC Din $e !$riere am +nvă*at !ă ne+ntar$em !#re ră!ărit +n tim#ul ru&ă$iuniiC are 'intre !fin*i ne-a lă!at +n!$ri! $uvinte e#i$lezei, ($are !e r!te!$) +n tim#ul !fin*irii #âinii (!fintei)

=uhari!tii şi al #tirului ine$uvântăriiC 4u ne mul*umim $u a$ele ($uvinte), #e $are le aminteşte A#!tlul !au =van&helia (şi 'e a$eea) +nainte şi 'u#ă =uhari!tie zi$em şi altele, #entru $ă ştim 'in +nvă*ătura ne!$ri!ă $ă au mare

#utere +n !ăvârşirea Tainei. În virtutea $ărr !$rieri ine$uvântăm a#atezului, unt'elemnul un&erii, şi #e $el $are !e teazăC 4u +n virtuteatra'i*iei (tran!mi!e) +n m' taini$ C În $are !$riere avem temei #entruun&erea $u unt'elemnC Bi$eiul 'e a afun'a 'e trei ri #e mul ($are !etează), 'e un'e +l avemC i $elelalte i$eiuri le&ate 'e tez, $um e!tele#ă'area 'e Satan şi 'e +n&erii lui, +n $are !$riere (+şi au temeiul)C 4u(#rvin tate a$e!tea) 'in +nvă*ătura #ărin*ilr nştri #ă!trată +n taină, $areine au ştiut $ă #rin tă$ere !e #ă!trează $ara$terul !a$ru al tainelrC De altfel,$um era #!iil !ă fie e?#rimat +n !$ri! !en!ul a$elra #e $are ni$i !ă le va'ă

nu e!te #ermi! $elr neini*ia*iCP (De!#re Sfântul Duh, $a#. HE, +n /S, vl.1H, #. E@)



A#ărătr al 're#tei $re'in*ei

Pentru formarea &iitorului apărător al tra!i/iei orto!oe, anii petrecu/i $n

sin"urătatea Pontului sunt mult mai importan/i !ecât cei petrecu/i $nstrălucitoarele centre culturale ale &remii# ;n ace+ti ani, a!ânce+te stu!iul SfinteiScripturi +i !in mo+tenirea sa literară ne putem face o ima"ine clară !espre&astele +i profun!ele sale cuno+tin/e scripturistice# ;ntrucât Sfântul Vasile a

preferat tot!eauna să facă apel numai la aceste cuno+tin/e ale sale, +i numai cu prileuri speciale a recurs la o"atele sale cuno+tin/e !in cultura profană a &remiisale, putem afirma că retra"erea Sfântului Vasile $n Pont, a constituit cea !e a!oua perioa!ă +i poate cea mai importantă a formării sale#

Ca arhiepiscop !e Ceareea Capa!ociei, Sfântul Vasile a !esfă+urat o compleă+i o"ată acti&itate, !esă&âr+in! planurile sale !e sluire a Bisericii, astfel că!acă ar treui să i se "ăsească un nume, se consi!eră că unul sin"ur este care să-leprime $n $ntre"ime, a+a cum este 2aumatur"ul, pentru Sfântul ri"orie +i8risostom pentru Sfântul 4oan !in ntiohia, ar treui, fără $n!oială, să nure/inem !ecât acesta' Sfântul Vasile episcopul# :eoseit !e scumpe $i erauSfântului Vasile unitatea +i pacea $n Biserica lui 8ristos, căci I$el $are $aută

#a$ea Îl $aută #e 6ri!t!, $ă =l e!te #a$eaP (milia la /!almul 3G, 10), iar I$ine +mră*işează #a$ea +n $ămara !ufletului !ău, a$ela #re&ăteşte !ălaş lui 6ri!t!, #entru $ă 6ri!t! e!te #a$e şi +n #a$e 'reşte !ă !e 'ihnea!$ăP (De!#re +n'eletni$irea $u #a$ea). <ormula fi!es praece!it intellectum (cre!in/a

prece!e $n/ele"erii) este enun/ată uneori !e Sfântul Vasile cel are# Scrierilesale $mpotri&a ereiilor !in acel timp sunt toate !e&otate fun!amentării$n&ă/ămintelor tra!i/ionale ale Bisericii# 1l nume+te ereiile puroiul Bisericii'

Iurâta erezie a maniheilr, #e $are, 'a$ă ai numi- #uriul i!eri$ii, n-ai #ă$ătui fa*ă 'e $eea $e i !e $uvine.P (Bmilii la 6e?aemern, milia a 55-a, 5,+n /S, vl. 1E, #. @).

Sfântul Vasile nu a acor!at timp cercetărilor teolo"ice !oar !e !ra"ul muncii# u

a scris nici o lucrare $n care să $ncerce să epună totalitatea !octrinei cre+tine$ntr-o manieră sistematică# :in contră, toate lucrările sale !o"matice au scopulclar !e a comate erorile timpului său, $n special pe cele ale arienilor +i

pne&matomahilor# Cu acest scop $n minte, Vasile +i-a scris cele !ouă opere, !emaimă importan/ă' Contra lui 1unomiu +i :espre Sfântul :uh# 1l !e&oltă oteolo"ie a!âncă atunci cân! &ore+te !espre cunoa+terea lui :umneeu# :upăcum am preciat, el a polemiat, pe această temă, cu 1unomiu, eretic arianetremist# cesta !in urmă sus/inea că fiin/a lui :umneeu este nena+terea +i căomul, +tiin! ce este aceasta, +tie implicit ce este :umneeu# Vorin! !espre firea

!umneeiască, Sfântul Vasile cel are afirmă că Ie!te realitate $are tre$e'in$l 'e #uterea mea 'e +n*ele&ereP (e#i!tla H3J). :umneeu se manifestă



prin lucrările sau ener"iile Sale# IAfirmân' zi$e Sfântul a!ile $ă ni +l $unaştem #e Dumnezeul n!tru +n ener&iile Sale, nu fă&ă'uim 'el$ $ă nea#r#iem 'e =l +n +n!ăşi fiin*a 7ui. ă$i 'a$ă ener&iile 7ui $ară #ână lani, fiin*a Sa rămâne ina$$e!iilăP (5i'em). 1ste aici o !istinc/ie, $nsă nu o

separare, $ntre jk (fiin/a) !i&ină transcen!entă +i inaccesiilă +i q(ener"iile sau lucrările) re&elatoare accesiile#

;ntr-una !in scrisorile sale, Sfântul Vasile afirmă că I$el $are !e lau'ă $ă ar $unaşte tate !ă ne e?#li$e mai +ntâi firea furni$ii şi aia 'u#ă a$eea !ă'i!$ute 'e!#re natura #uterii 'umnezeieşti, $are 'e#ăşeşte ri$e +n*ele&ere.

Dar 'a$ă tu n-ai +n*ele! ni$i mă$ar al$ătuirea unei iete furni$i, $um te #*i lău'a $ă #*i $u#rin'e +n mintea ta #uterea $ea ne+n*elea!ă a lui DumnezeuCP (e#i!t. 1G). Cunoa+terea fiin/ei !umneeie+ti constă tocmai I+n !im*ământul $ă

fiin*a lui Dumnezeu n- #utem $unaşteP (e#i!t. H3J, 55). Se spune că 1unomiea fost atât !e mâhnit !e $nfrân"ere, $ncât n-a mai $n!rănit să replice cât timpSfântul Vasile a fost $n &ia/ă (cf# N# Ai&ire, Saint Basile, %9IM, pp# %3-%F)#

Ce frumos precieaă Sfântul Vasile $ntr-una !in epistolele sale, referitor la păstrarea +i mărturisirea !reptei cre!in/e' ISunt $nştient şi #ână +n $ea!ul 'e fa*ă $ă, #rin 'arul elui $are m-a ale! la $hemare mai !fântă +ntru$unaşterea fiin*ei Sale, n-am a'unat +n inimă alt $uvânt, #trivni$+nvă*ăturii $elei !ănăta!eP. (=#i!tle, e#i!tla H0J, 5, +n /S, vl. 1H, #.JH0). ;n &iiunea Sfântului Părinte, nu este !ureros a suferi pentru cre!in/ă, ci

insuportail este faptul !e a nu te fi luptat pentru ea' I/entru $ei $e !unt $n'amna*i la marte (55 r. 5, @) nu e!te 'urer! a !uferi #entru $re'in*ăin!u#rtail e!te fa#tul 'e a nu te fi lu#tat #entru ea. /entru lu#tătri nu e!teatât 'e ne#lă$ut fa#tul 'e a fi răni*i +n lu#tă, $ât a$ela 'e a nu fi a'mişi !ă !elu#teP. (De!#re Sfântul Duh, $a#. H@, +n /S, vl. 1H, #. @).

4ar atunci cân! &eni &ora !e a mărturisi cre!in/a cu $n!răneală, in!iferent !eostacole, opreli+ti +i amenin/ări, Sfântul Vasile men/ioneaă' I[ tinerii (arun$a*i +n f$) +n ailn ne-au +nvă*at $ă $hiar 'a$ă nimeni nu e?i!tă 'e

#artea unei $re'in*e, !e $uvine !ă ne fa$em 'atria. =i, 'in mi2l$ul flă$ării,lău'au #e Dumnezeu fără a lua +n !eamă mul*imea $elr $are 'i!#re*uiaua'evărul - şi trei fiin', !e !#ri2ineau re$i#r$. De a$eea, ni$i #e ni nu ne-a+nfri$şat mul*imea 'uşmanilr, $i, #unân'u-ne nă'e2'ea +n a2utrul

Duhului, am #re'i$at a'evărul $u tată +n'răzneala. De altfel, ar fi $el mai rău lu$ru 'intre tate $ă, #e $ân' $ei $are 'efaimă #e Duhul, !ă-şi ia $ura2ul a +nfrunta 'rea#ta $re'in*ă $u atâta uşurin*ă, iar ni, $ei $e avem un a!tfel 'ea#ărătr, !ă ne temem a !lu2i +nvă*ătura #e $are am #rimit- 'e la #ărin*i #e$alea tra'i*ieiP. (De!#re Sfântul Duh, $a#. 30, +n /S, vl. 1H, #. @H)

Sfântul a!ile $el %are D$tr al i!eri$ii niver!ale



Biserica rto!oă are, $n mo! special, respect pentru Sfântul Vasile cel are,Sfântul ri"orie !e aian +i Sfântul 4oan 8risostom, pe care $i nume+te +i;n&ă/a/i ecumenici# Biserica nu numai că $i numără $ntre sfin/ii ei, ci $i nume+te

+i mari !ascăli, a!ică $i a+eaă $ntre cei mai !e seamă, cei mai !estoinicitâlcuitori ai !umneeie+tilor $n&ă/ături#Ceea ce l-a sin"ulariat pe Sfântul Vasileca mare om al timpurilor sale a fost spiritul !e li!er pe care l-a !emonstrat $nacea epocă !e tensiuni +i necauri# Căr/ile +i scrisorile scrise, clarificarea unor termeni teolo"ici, precum +i iruin/a sa $mpotri&a ereiilor l-au transformat $ntr-un :octor al Bisericii =ni&ersale#

ceastă e!uca/ie !e calitate, comina/ie !e sfin/enie +i caracter, această putere aautorită/ii care emana !e la el părea a-l ri!ica !easupra semenilor fără &reunefort propriu, iar sfin/enia sa +i !iscernământul intelectual i-au permis să reol&e

ine orice sarcină i-a fost $ncre!in/ată# Prin for/a caracterului +i charisma$nnăscută !e con!ucător, el a eercitat asupra contemporanilor săi o influen/ă!ecisi&ă# :ificultă/ile nu l-au oprit nicio!ată, e+ecul nu l-a !earmat până lasfâr+it, a luptat pentru a!e&ăr +i pace# :e aceea, Biserica Aăsăriteană, pentrucare +i-a epuiat resursele, l-a plasat printre cei mai !e frunte :octori ecumeniciai săi, pentru că $n&ă/a pe ceilal/i prin eemplu, ca +i prin cu&ânt#

1l a fost socotit tot!eauna ca primul !intre marii :octori ecumenici, iar pentrufaptul că a eplicat !o"ma Sfintei 2reimi a fost numit +i interpretul Cerului#

8ă!#un!ul ferm 'at &uvernatrului %'e!t

2oată "ria +i aten/ia lui Vasile era să lini+tească lucrurile +i să pună $n e&i!en/ă,fa/ă !e arieni, $n&ă/ătura Bisericii# Sfântul Vasile a sus/inut lupta Sfântuluitanasie cel are contra arienilor +i a apărat $n&ă/ătura niceeană, fiin! un mareanimator $n lupta contra arianismului# 1l a !at lo&ituri "rele acestei ereii# 1steremarcailă $n acest sens poi/ia pe care a a&ut-o Sfântul Vasile cân! l-a $ntâlnit

pe "u&ernatorul o!est, trimisul $mpăratului Valens cu misiunea !e a-l face să

$mră/i+ee arianismul, sau cel pu/in să se $mpace cu arienii# Cân! "u&ernatorul$l amenin/ă, arătân!u-i că o e&entuală $mpotri&ire la !orin/a su&eranului $l poate!uce la confiscarea a&erii, la eil, la munci +i chiar la moarte, el !ă un răspunscare $l uluie+te pe interlocutorul său, !ar, $n acela+i timp, $l face să $n/elea"ă căare $n fa/ă un om !emn !e toată a!mira/ia'

IÎn za'ar mă amenin*i $u $nfi!$area averii, $ă$i nu vei &ă!i la mine 'e$ât a$e!te haine #urtate şi $âteva $ăr*i. =?ilulC De e?il nu mă tem, $ă$i tt

#ământul e!te al Dmnului, ăruia Îi !erve!$. %un$ileC Tru#ul meu e!te aşa

'e !lăit, $ă !in&ură lvitură +mi va lua via*a şi-mi va $urma $hinurile. %arteaC De ea nu mă tem, $ă$i ea mă va uni mai 'e&raă $u Dmnul meu



+n feri$irea $erea!$ă, #e $are 're!$ atât 'e multP ($f. Sfântul >ri&rie 'e 4azianz, uvântarea Z7555, J@).

%inunea re'ân'irii unei i!eri$i rt'?e 'in mâinile arienilr

Aeferitor la atitu!inea sa !emnă +i ne$nfricată contra $mpăratului Valens,sus/inător al ereiei ariene, +i la felul cum au iruit orto!oc+ii $n frunte cuSfântul Vasile $ntr-una !in !isputele cu arienii, literatura !uho&nicească netransmite această $ntâmplare $n care este relatat cum $mpăratul Valens (3.F-37H),el $nsu+i fiin! partianul ereiei ariene, a !at sfântul loca+ orto!o !in cetatea

iceea comunită/ii ereticilor arieni +i a "onit poporul !rept-cre!incios !e acolo#:rept aceea, $n mare mâhnire fiin! toată mul/imea !reptcre!incio+ilor, a sositacolo marele Vasile, apărătorul cel !e o+te al Bisericilor, la care toată mul/imeacelor !reptcre!incio+i &enin!, cu stri"are +i cu tân"uire, i-a spus strâmătatea celi s-a făcut lor !e $mpărat#

4ar Sfântul, mân"âin!u-i pe ei prin cu&intele sale, $n!ată s-a !us la $mpărat, laConstantinopol +i, stân! $naintea lui, i-a is' Iin!tea +m#ăratului !tă +n

2u'e$ata !a. 5ar +n*ele#$iunea zi$e9 Dre#tatea +m#ăratului la 2u'e$ată !e ve'e. De$i #entru $e, +m#ărate, ai fă$ut 2u'e$ată ne'rea#tă, iz&nin' #e're#t$re'in$işi 'in Sfânta i!eri$ă şi 'ân'- rău $re'in$işilrCP

?is-a lui $mpăratul' 52ot la $n&inuiri te $ntorci, Vasile u /i se cu&ine /ie să fii

a+a6#

Aăspuns-a Vasile' ISe $uvine mie, #entru 're#tate a muriP.

Gi $nfruntân!u-se ei +i $mpotri&in!u-se, sta acolo !e fa/ă mai marele ucătarilor $mpărăte+ti, numit :emostene, acela, &rân! să aute arienilor, a spus ce&a cu "las$ncet ocărân! pe Sfântul#

4ar Sfântul a is' Ie'em ai$i şi #e ne$ărturarul Dem!teneP.

4ar stolnicul, ru+inân!u-se, iară+i a "răit ce&a $mpotri&ă#

Sfântul i-a is' I7u$rul tău e!te !ă ai &ri2ă 'e mân$ări, nu !ă fieri '&mele i!eri$iiP.

Gi a tăcut :emostene ru+inat#

4ar $mpăratul, pe !e o parte, mâniin!u-se +i, pe !e alta, ru+inân!u-se, a is

Sfântului Vasile' 5Să mer"i tu $ntre !ân+ii să faci !reptate, !ar a+a să u!eci, casă nu u!eci cu părtinire poporului !e-o cre!in/ă cu tine6#



4ar Sfântul a răspuns' IDe vi 2u'e$a $u ne're#tate, a#i şi #e mine la!ur&hiun !ă mă trimi*i şi #e $ei 'e $re'in*ă $u mine !ă-i iz&neşti şi i!eri$a!ă 'ai arienilrP.

Gi, luân! Sfântul scrisoarea !e la $mpărat, s-a $ntors la iceea# Gi, chemân! pearieni, le-a is lor' I5ată, +m#ăratul mi-a 'at mie #utere $a !ă fa$ 2u'e$ată+ntre vi şi +ntre 're#t$re'in$işi #entru i!eri$a #e $are a*i luat- $u !ila.

4ar ei au răspuns lui' :eci, u!ecă, !ar !upă u!ecata $mpăratului6#

4ar Sfântul le-a is' ISă mer&e*i, şi vi arienii şi vi, 're#t$re'in$işilr, şi !ă+n$hi'e*i i!eri$a şi +n$uin'-, !ă #e$etlui*i $u #e$e*ile, vi $u ale va!tre şi a$eştia $u ale lr, şi !ă #une*i 'e amân'uă #ăr*ile #ăzitri. i mer&ân' mai +ntâi vi, arienii, !ă vă ru&a*i trei zile şi trei n#*i şi, 'u#ă a$ea!ta, !ă văa#r#ia*i 'e i!eri$ă. i 'e !e vr 'e!$hi'e !in&ure, $u ru&ă$iunile va!tre,uşile i!eri$ii, a#i !ă fie a va!tră i!eri$a +n ve$i. 5ar 'e nu, ne vm ru&a ni na#te şi vm mer&e $u litie, $ântân', la i!eri$ă şi 'e !e vr 'e!$hi'e nuă,!ă avem #e ea +n ve$i. 5ar 'e nu !e vr 'e!$hi'e ni$i nuă, ni$i vuă, a#i,iarăşi, a va!tră !ă fie i!eri$aP.

Gi plăcut a fost cu&ântul acesta $naintea arienilor# 4ar !rept cre!incio+ii semâhneau asupra Sfântului, icân! că nu !upă !reptate, ci !upă frica $mpăratuluia făcut u!ecata# Gi, luân!u-se multe măsuri !e paă !e către amân!ouă păr/ile,

sfânta iserică străuită a fost cu tot !ina!insul, pecetluită +i $ntărită# Gi,ru"ân!u-se arienii trei ile +i trei nop/i +i !e iserică apropiin!u-se, nu s-a făcutnici un semn# Gi se ru"au !e !iminea/ă până la al +aselea ceas, stri"ân!' :oamnemiluie+te +i nu s-au !eschis u+ile isericii +i s-au !us fără !ar +i ru+ina/i#

tunci, marele Vasile, a!unân! pe to/i !rept cre!incio+ii, cu femeile +i copiii, auie+it !in cetate la iserica Sfântului ucenic :iomi!, făcân! acolo pri&e"here !etoată noaptea, apoi au mers !iminea/a cu to/ii la cea soornicească iserică

pecetluită, cântân!' 5Sfinte :umneeule, Sfinte 2are, Sfinte fără !e moarte,

miluie+te-ne pe noi6# poi, stân! $naintea u+ii isericii, a is către popor' I8i'i$a*i mâinile va!tre şi !tri&a*i $u 'ina'in!ul9 Damne miluieşteP. Giaceasta făcân!u-se, a poruncit Sfântul ca să se facă tăcere +i, apropiin!u-se !eu+ă, a $nsemnat-o cu semnul crucii !e trei ori +i a is' Iine e!te $uvântat

Dumnezeul $reştinilr, tt'eauna, a$um şi #ururea şi +n ve$ii ve$ilrP. Gi,"lăsuin! tot poporul' minD, $n!ată s-a făcut cutremur +i au $nceput a se sfărâmaă&oarele, au căut $ntăriturile, s-au !ele"at pece/ile +i s-a !eschis u+a, ca !e un&ânt +i furtună mare, +i s-a lo&it u+a !e i!#

4ar !umneeiescul Vasile a $nceput a cânta' I8i'i$a*i #r*ile va!tre, ri'i$a*i-vă #r*ile $ele veşni$e şi va intra Îm#ăratul !laveiP. Gi, intrân! Vasile $n iserică,



cu toată mul/imea !rept cre!incio+ilor, +i, să&âr+in! !umneeiasca sluă, aslooit pe popor cu &eselie# 4ar mul/imea fără !e număr !e arieni, &ăân! aceaminune, s-a lepă!at !e cre!in/a lor cea rea +i la cei !rept cre!incio+i s-aua!ău"at# Gi, aflân! +i $mpăratul, !e o u!ecată !reaptă ca aceasta a Sfântului

Vasile, +i !e minunea aceea preaslă&ită, s-a mirat foarte +i a !efăimat urâciunearelei cre!in/e ariene, $nsă, orin!u-se !e răutate, nu s-a $ntors la cre!in/a cea!reaptă +i a pierit rău !upă aceea# Că, iruit +i rănit fiin! el $n răoi, $n păr/ile2raciei, a fu"it +i s-a ascuns $ntr-o +ură !e paie# 4ar urmăritorii lui, $nconurân!+ura cu foc, au aprins-o +i, acolo, $mpăratul arân!, +i-a !at sfâr+itul# Gi a fostmoartea aceasta a $mpăratului, !upă moartea Sfântului Vasile, !ar $n acela+i an,$ntru care Sfântul s-a mutat către :omnul (Cf# Proloa"ele pe luna ianuarie)#

Slava Tatălui +m#reună $u Fiul şi $u Duhul Sfânt

=n alt aspect al acti&ită/ii Sfântului Vasile $n slua apărării a!e&ăratei $n&ă/ăturia Bisericii $l constituie opera sa scrisă# ;n această perioa!ă, cân! arianismultrecea $n ultima faă, a pne&matomahilor, marele ierarh !e la CeareeaCapa!ociei a fost acuat că răspân!e+te o $n&ă/ătură "re+ită cu pri&ire la Sfântul:uh# ai precis, insinuarea pornea !e la faptul că la 7 septemrie 37F SfântulVasile a /inut o @itur"hie solemnă +i a folosit epresia !oolo"ică Sla&ă 2atălui$mpreună cu <iul +i cu :uhul Sfânt alături !e cea tra!i/ională' Sla&ă 2atălui, prin<iul $n Sfântul :uh# Pentru a se ustifica, Sfântul Vasile scrie $n anul 37M tratatul:espre :uhul Sfânt, a!resat prietenului său mfilohiu, episcop !e 4conium#

cest tratat constituie una !intre cele mai importante contriu/ii la formularea$n&ă/ăturii !espre :umneeu Sfântul :uh +i constituie, $n acela+i timp o"răitoare mărturie !espre cre!in/a autorului său, care este cre!in/a !e tot!eaunaa Bisericii# De$i, 'e la Sfântul a!ile avem ni a!tăzi $ântarea '?l&i$ă9


;nfă/i+ân! aici o parte !in meritele +i succesul acestui mare Sfânt Părinte alBisericii, ca purtător !e stin!ar! pentru a!e&ărata cre!in/ă, suntem con&in+i căoricâte am spune !espre lupta lui pentru a!e&ărata cre!in/ă, nimic parcă nu

$ntre"e+te portretul acestui ilustru ărat al Bisericii# muncă uria+ă,!esfă+urată pe parcursul unei &ie/i relati& scurte, pentru că, Sfântul Vasile a fostchemat la :omnul pe % ianuarie 379, la !oar F9 !e ani, $nsă rămâne !e-a pururi$n memoria &ie a Bisericii noastre#



Alex >urac & Sfântul Vasile cel mare & templul păstrător al ade/ăruluideplin

<lacără nestinsă a a!e&ărului +i foc arător pentru eretici, !ascăl +i me!ic !esuflete, ascet +i filantrop neoosit, Sfântul Vasile cel are ne cheamă să $i

urmăm eemplul# Prin scrierile sale, el luptă $mpotri&a arianismului +i $n!eamnătinerii să culea"ă, precum alina, ceea ce este un !e la fiecare scriitor +i filosof elin, pentru că +i $n/elepciunea lor are utilitatea ei# Sfântul Vasile s-a stră!uit !inrăsputeri să asi"ure unitatea cre+tinilor orto!oc+i +i apropierea ereticilor arieni !e!reapta cre!in/ă#

Pe la 330 se nă+tea $n Ceareea Capa!ociei un fiu !e noil pe care părin/ii l-aunumit Vasile# ama sa se numea 1milia, iar tatăl său era Vasile, retor +i a&ocat$n cetatea eoceareii Pontului# ce+tia au reu+it să ofere micului Vasile

mo!elul unui cuplu eemplar# Se $n"rieau atât !e reu+ita lor $n plan social,a&ân! multă o"ă/ie, influen/ă +i reputa/ie, cât +i !e propă+irea lor !uho&nicească +i lucrarea !ra"ostei cre+tine, $ncât multa lor râ&nă !e a primi pestrăini, !e a $n"rii !e olna&i +i !e săraci, uimeau mult pe locuitorii Pontului +iCapa!ociei#

;nsă contriu/ia lor cea mai $nsemnată pentru lumea cre+tină au fost copiii lor#:in cei nouă sau ece copii, cunoa+tem !oar numele a cinci !intre ei' Vasile,acrina (care s-a ne&oit ca monahie), ri"orie (&iitorul episcop !e *ssa),Petru (&iitorul episcop !e Se&asta) +i a&cratie (care s-a făcut u!ecător +i a



murit călu"ăr)# ;n rân!ul sfin/ilor, sunt număra/i astăi primii patru !intreace+tia, la care se a!au"ă mama lor, 1milia, +i unica lor, acrina cea Bătrână#

Su +nrâurirea 'uhului %a$rinei

Primul !ascăl al micu/ului Vasile a fost acrina, unica lui, !e la care a $n&ă/at primele litere ale cre!in/ei# ceastă ătrână plină !e $n/elepciune, eperien/ă +iamintiri a fost marea personalitate ce a marcat copilăria lui Vasile, precum +i aacrinei, sora lui, punân! pentru tot!eauna $n sufletele lor temelia trainică acre!in/ei celei a!e&ărate# Ca $n&ă/ăcei !irec/i ai unicii acrina, Vasile +i soralui au !e&enit măsură +i etalon !uho&nicesc pentru ceilal/i fra/i ai lor#

primă e!uca/ie elementară a primit !e la tatăl său, $n eoceareea Pontului,un!e acesta $+i profesa meseria# 2ânărul Vasile a !o&e!it $ncă !e pe acum ominte a"eră +i !ornică !e a pătrun!e cu plăcere $n tainele +tiin/ei# !oua etapă ainstruc/iei sale a a&ut loc la Ceareea, un!e a primit o formare enciclope!ică +i aa&ut marea +ansă !e a-l cunoa+te pe prietenul +i cole"ul ri"orie, care &a !e&eniapoi marele 2eolo", precum +i io"raf al lui Vasile# Aeultatele la $n&ă/ătură alelui Vasile erau cu totul ecep/ionale, $ncât era consi!erat !e profesorii lui un"eniu# Stu!iile +i le-a continuat apoi la Constantinopol, noua capitală a4mperiului roman, care se stră!uia să a!une $n ea tot ce născuse mai !e seamăcultura "reco-romană# Spiritul $nsetat !e cunoa+tere al tânărului Vasile, $nestrat+i cu un !e&oltat sim/ al autenticului +i al a!e&ărului, &a suferi o oarecare

!eamă"ire făcân! cuno+tin/ă cu lumea intelectuală a Constantinopolului# =nnou oriont al cunoa+terii s-a !eschis $naintea lui Vasile $n celera cetate atenei# ;nfloritor centru al literelor +i al artelor !in 4mperiul roman, tenarepreenta piscul stu!iilor superioare !in acea &reme# Veneau stu!en/i !in toatecol/urile Aomei# Vasile s-a !e!icat cu râ&nă unor stu!ii etrem !e &ariate,urmân! !ouă cicluri !e +tiin/e' primul cuprin!ea filosofia, "ramatica +i retorica,iar celălalt aritmetica, "eometria +i astronomia, optân! chiar +i pentru me!icină#

7u#ta $u !ine +n!uşi

:upă terminarea acestor stu!ii, Vasile s-a $ntors $n patria sa, cu sufletulfrământat !e "ân!uri in!ecise cu pri&ire la !rumul pe care să pornească mai!eparte' cel al retoricii sau cel al asceei oală "rea !e ficat l-a lo&it la numaiIH !e ani +i, $n aceste "rele clipe, a $nceput să me!itee profun! la sensul &ie/iisale trecătoare# !ecis să pornească cu toată fiin/a sa pe !rumul ane&oios altrăirii a!e&ărului !eplin - :umneeu +i al lepă!ării !e cele lume+ti# Gi-a !atseama că &a treui să !ucă o luptă "rea cu sine $nsu+i, pentru că, $n anii săi !estu!iu, se lăsase !estul !e mult influen/at +i se!us !e cercurile filosofilor +i ale

retorilor necre+tini# Sim/ea că mult mai intens trăise cre!in/a cân! era copil,alături !e unica sa acrina, !ecât acum, !upă ce făcuse atâtea stu!ii#



pornit a+a!ar $n căutarea unor mo!ele &ii !e trăire cre+tină a!e&ărată, care să $istea $nainte !rept pil!ă !e urmat# călătorit $n Siria, 1"ipt, Palestina +iesopotamia, un!e a luat contact !irect cu monahismul !e acolo +i ne&oin/amultor pustnici, care au născut $n sufletul lui Vasile setea !e asceă# S-a $ntors $n

Ceareea mai $mo"ă/it suflete+te, mai $n/elept +i mai con&ins să se !e!ice cutotul asceei#

tezul şi +m#ăr*irea avu*iilr

Vorea !e asceă, era !ornic să sporească tot mai mult, !ar $ncă nu se otease#;n &ârstă !e I9 !e ani, Sfântul Vasile a primit 2aina Sfântului Bote !e laepiscolul :ianiu al Ceareii, un ătrân cu multă "reutate părintească $n ochii lui#1ista $nsă o po&ară lumească apăsătoare pentru tânărul Vasile, !ornic să urcespre cer# 1l era fiu !e noil +i se sim/ea $ncă le"at !e o"ă/ia ce o a&ea !e la

părin/i# !ecis a+a!ar să ofere o parte !in a&u/ii săracilor, pentru a putea mailesne "usta !in o"ă/iile !uho&nice+ti ale &ie/ii călu"ăre+ti#

Sfântul Vasile a pus un $nceput or"aniat lucrării sale !e ne&oin/ă, retră"ân!u-se$ntr-o căsu/ă pe mica proprietate ce $i mai rămăsese, $n satul nnisa, un!e sene&oiau +i mama cu sora lui# Au"ăciunea, stu!iul ilic +i ne&oin/a trupească se$mpleteau armonios $n pro"ramul său ilnic !e asceă# :umneeu $l inecu&ântacu !ulci clipe !uho&nice+ti, $n care Sfântul Vasile se sim/ea cople+it !emân"âierea :uhului Sfânt#

Se pare că !oar $n scurte răstimpuri trăia cu a!e&ărat ca sihastru# Sim/ea ne&oiasă fie +i alături !e oameni, !e căutările +i necaurile lor# en/inea corespon!en/acu prietenii lui, a!ucân!u-le folos $n scris, +i primea cu ucurie pe unii !intreace+tia care &eneau să $l &a!ă, $mpreună cu copii lor, arătân!u-le !ra"ostea sa !e!ascăl#

Pro&ocările teolo"ice ale timpului

;n acea &reme, situa/ia Bisericii era critică# Spre !eoseire !e Aăsărit, $n puserau mai mul/i episcopi orto!oc+i, care păeau ine !reapta cre!in/ă# Aăsăritulera mâncat !e caria arianismului, ramificat $n !ouă mari taere' a arienilor etremi+ti (care sus/ineau că <iul nu are aceea+i fire !umneeiscă precum 2atăl)+i a semiarienilor (care consi!erau că <iul este 5$ntru toate asemănătorJ 2atălui,lucru ce lăsa !eschisă chestiunea inferiorită/ii <iului fa/ă !e 2atăl)# cestecurente eretice stăpâneau Aăsăritul, sin"urele insule ale rto!oiei părân! arămâne Capa!ocia +i Pontul, care $ncă nu a&eau mari teolo"i +i episcopi!estoinici# Sfântul Vasile luase pulsul acestor aprinse !eateri, !ar se sim/ea

$ncă nepre"ătit să !ea un răspuns clar acestor "rele proleme# hotărât !in totsufletul să se consacre stu!iului pentru a !e&eni un teolo" $n/elept# Gi-a !at



seama că a!e&ărata luptă nu era $mpotri&a ereticilor, ci era lupta cu sine $nsu+i pentru a se face &as al primirii !e&ărului 8ristos#

:umneeu $n!reaptă pa+ii tânărului monah spre Pont, un!e $i !escoperă un loc

cu totul minunat ochilor, lini+tit +i foarte potri&it pentru ne&oin/a pustnicească#Gi-a petrecut timpul aici $n ru"ăciune, stu!iu +i lucrul !e mână, osteneli care au!at curân! un prim ro! $n teolo"ie# Sfântul Vasile +i-a !at seama că !eoseirea!intre orto!oc+i +i semiarieni /inea mai cu seamă !e nuan/ele !e lima# stfel,luminat !e :uhul Sfânt, a auns la o mare constatare teolo"ică' terminolo"ia(eprimarea) se poate schima important e să rămână neschimat a!e&ărul#Sfântul Vasile nu a +o&ăit să lase !eoparte termenul 5!e o fiin/ăJ, stailit !e cătreSino!ul 4 ecumenic $n simolul !e cre!in/ă, +i să propună o altă epresie, care!esi"ur eprima acela+i a!e&ăr +i prin care i-ar fi putut atra"e la rto!oie pesemiarieni# oua epresie era' 5$ntru totul asemenea !upă fiin/ăJ, prin carecre!inciosul era ferit să accepte cre!in/a "re+ită că <iul este mai preos !ecât2atăl# ceastă reu+ită a Sfântului Vasile &a fi ine primită !e Biserică +i &a fi un

prim impuls spre concilierea cu semiarienii# /rietenie şi a!$eză

Scriin! unului său prieten !e suflet, ri"orie, !espre locul minunat $n care sene&oia, Sfântul Vasile $l $n!eamnă să i se alăture# Cei !oi +i-au continuat aicifrumoasa prietenie +i $mpreuna ne&oin/ă !in timpul anilor !e stu!iu, ostenin!u-se cu pri&e"herea, psalmo!ierea, $nfrânarea trupului, cu"etân! la cele

!uho&nice+ti, !ar +i la prolemele iserice+ti ale &remii# :e aceea +i stu!iul lor teolo"ic nu era unul speculati&, ci $n strânsă le"ătură cu "ăsirea unor răspunsurila aceste proleme ce sfâ+iau Biserica# u lăsău !eoparte nici treurile"ospo!ăre+ti +i a"ricole, prin care $+i procurau hrana necesară# Sfântul Vasile a

prelucrat re"ulile ascetice +i monahale pe care $ncepuse să le scrie !e unul sin"ur $n &remea +e!erii lui $n satul nnisa, a&ân!u-l acum !rept co-sfătuitor pe

prietenul său !e ne&oin/ă#

<rumoasele ile +i clipe !e aproape un an pe care cei !oi le-au petrecut $mpreună

se &or $ncheia o!ată cu plecarea lui ri"orie $n aian, un!e ătrânul său tatări"orie, episcop al acelei cetă/i, a&ea ne&oie !e spriin $n lupta cu ereticii#

/ret al elui /rea+nalt

oartea ătrânului :ianiu lăsa Ceareea fără păstor, iar &remurile "rele cereauo ale"ere "ranică# 2oate pri&irile s-au $n!reptat spre noilul +i senatorul1useiu, care $ntr-a!e&ăr era e&la&ios, iuitor !e Biserică +i cuno+tea inemersul treurilor politice, !ar foarte nepriceput !in punct !e &e!ere teolo"ic +i

litur"ic# <ăcut episcop, acesta a a&ut una inspira/ie !e a-l lua ca autor +i sfetnic pe Sfântul Vasile, care a fost hirotonit preot# +tea Bisericii !in Ceareea l-a



$n!ră"it +i l-a iuit ime!iat, iar el le !ăruia fără $ncetare !in toate !arurile pe carele primise !e la :umneeu câtă &reme stu!iase +i se ne&oise $n sin"urătate#

:e la o &reme, 1useiu a $nceput să $l urască +i să $l !ispre/uiască pe Sfântul

Vasile# Sus/inătorii +i apărătorii tânărului preot nu au $ntâriat să apară, astfelnăscân!u-se o mare tulurare# Cei care $i apărau !emnitatea amenin/au cuschisma +i erau chiar hotărâ/i să $+i facă propria lor Biserică, a&ân!u-l $n frunte

pe Sfântul Vasile# cesta trecea acum prin clipe !ramatice, căci toate !epin!eauacum !e el# :eciia pe care a luat-o era să fu"ă !in Ceareea, $n Pont, la &atralui sihăstrească, pentru ca astfel să !ispară +i mărul !iscor!iei#

/rimele şti mnahale

;n noua sa calitate !e preot +i păstor, s-a ostenit să or"aniee $n Pont +i $n$mpreurimi fră/ii monahale, la care &or fi a!erat cu si"uran/ă călu"ării care l-ausus/inut $n Ceareea# Cu această ocaie a mai prelucrat $ncă o !ată re"ulile lui !eor"aniare a &ie/ii coti!iene monahale, ce &iau propă+irea !uho&nicească, +icare se &or constitui ulterior $n Ae"ulile mari +i Ae"ulile mici#

;n cei !oi ani petrecu/i $n Pont, a or"aniat multe o+ti, pe care le-a supra&e"heatcu "riă# 2o/i $l consi!erau a&&a lor +i era pentru ei mo!elul călu"ărului !eplin# $ntemeiat +i schituri pentru siha+tri, care !e oicei erau mai $nainta/i $n ne&oin/ă#:ar mult $ncercatul Vasile, consi!erân! periculoasă retra"erea +i iolarea

asolută a pustnicilor, a făcut aceste schituri !e siha+tri la mică !epărtare !eo+ti# stfel, câ+ti"au +i cei !in o+ti, +i pustnicii# Primii se $mărătau +i nu selăsau mai preos $n ne&oin/a lor, +tiin! că, aproape !e ei, siha+trii fac o +i maiaspră ne&oin/ă, iar cei !in urmă, $n clipele !e slăiciune sufletească, +tiau că

puteau "ăsi spriin +i alinare la fra/ii !in o+te#

um !ă !e fl!ea!$ă tinerii 'e ştiin*ele elinilr

=rcân! la tron necre!inciosul $mpărat 4ulian, acesta a interis profesorilor

cre+tini să mai pre!ea $n +coli# 1!uca/ia tinerilor cre+tini trecea a+a!ar printr-omare criă# Sfântul Vasile a $n/eles răul pe care &oia să $l pricinuiască 4ulianBisericii +i a răspuns printr-o scriere' 5Către tineri, cum să se folosească !e+tiin/ele elinilorJ, $n care eplică acestora cum să se raportee la cultura pă"ână#1l su"ereaă tinerilor să culea"ă precum alina ceea ce este un !e la fiecarescriitor +i filosof elin, pentru că +i $n/elepciunea lor are utilitatea ei# ;l pre"ăte+te

pe tânăr să primească mai ine $n/elepciunea !umneeiască a !reptei cre!in/e#ceastă lucrare a a&ut un răsunet ime!iat, $ntrucât tinerii cre+tini a&eau acum o

usolă si"ură $n na&i"area lor prin cultura pă"ână a timpului#



Pri"oana $mpotri&a cre!icio+ilor orto!oc+i s-a $nte/it su $mpăratul Valens, ariancon&ins, care a căutat cu orice pre/ +i prin orice miloc să răspân!ească aceastăereie $n tot imperiul# rienii făceau acum le"ea $n Biserică# Sin"ura reisten/ăcare le !ă!ea ătăi !e cap era $n Capa!ocia +i $n păr/ile Pontului# 1rau mul/i

luptători uni, !ar le lipsea $n!rumătorul# cest contet l-a presat pe episcopul1useiu, să $l cheme $napoi pe Vasile +i să facă pace cu el#

Sfântul Vasile a purces !e"raă la $ntărirea !reptei cre!in/e, ostenin!u-se săa!ucă prin pre!ică mult folos tuturor cre+tinilor care &eneau să-l asculte $ncate!rală# Aoa!ele n-au $ntâriat să apară, căci prin $n&ă/ătura lui, unii se$ntăreau $n cre!in/ă, al/ii o re"ăseau, iar al/ii !e&eneau capaili să o apere# ;nciclul acestor cu&ântări se numără +i celerele omilii la 8eaimeron sau Cartea<acerea, care alături !e tâlcuirile la Psalmii lui :a&i!, au urmărit să aprin!ă $ncre!incio+i interesul pentru cre!in/ă +i sporire !uho&nicească#

hinul fametei şi măre*ia !fântului

;n &remea anilor 3.7-3.9, Capa!ocia a fost lo&ită !e o foamete cumplită#Sfântul Vasile pri&ea cu multă !urere la suferin/a oamenilor# Cel mai tare $lcutremura &ăân! cum această nenorocire se aătea asupra copiilor# i+cat cuatât mai mult !e acest lucru, a or"aniat o taără filantropică $n care a strâns pecei mai $nfometa/i !intre locuitorii cetă/ii, cu copiii $n frunte, pentru a le !a !emâncare, făcân! rost !e pro&iii !e la cei mai $nstări/i, pe care i-a con&ins să-+i

!eschi!ă sufletul spre milostenie# 2oată această atere a sfântului pentru cei $nsuferin/ă nu a rămas fără urmări pentru sănătatea lui, care !e&enea tot mai+ure!ă#

Ale&erea +ntru e#i!$#

Stin"ân!u-se episcopul 1useiu, a &enit rân!ul ine meritat al Sfântului Vasile!e a urca pe tronul arhieresc al Ceareii $n anul 370# Situa/ia Bisericii era !estul!e !earmantă# :ecă!erea economică +i impoitele "rele !in acele timpuriafectau +i Biserica +i pe cetă/eni# @ucrarea noului arhiepiscop !e&enea etrem !e

ane&oioasă, iar pătrun!erea arienilor era etrem !e lesnicioasă, spriini/i fiin! !eCurtea re"ală# Ca taloul să fie +i mai complet, Sfântul Vasile nu a $ncetat, nici

până pe patul !e moarte, să fie /inta calomniilor +i minciunilor lansate !ea!&ersarii săi eretici# :ar acest stâlp al rto!oiei, spriinit !e harul Sfântului:uh, a stat mereu !rept $n fa/a lor până la ultima suflare#

2ânărul mitropolit al Ceareii s-a confruntat cu multe proleme $n eparhia sa,a&ân! !e a face cu neascultarea +i opoi/ia episcopilor săi, cu !ese cauri !esimonie (unii episopi luau ani spre a hirotoni preo/i) sau cu oiceiul prime!ios

al +e!erii $mpreună (clerici necăsători/i care $+i luau ca autor $n casă călu"ări/eori fete tinere)#



u a $ncetat nici o clipă să piar!ă !in &e!ere prolemele săracilor,ne!reptă/i/ilor, orfanilor, &ă!u&elor, olna&ilor +i a celor afla/i $n ne&oi# Pentruace+tia a $nfiin/at o serie !e a+eăminte cunoscute su numele !e Vasilia!a, careinclu!eau case !e oaspe/i pentru clerici +i !emnitari politici, institu/ii !e

asisten/ă socială, ospătărie, spital +i +coli tehnice, precum +i locuin/e careofereau a!ăpost personalului#

Sfântul Vasile s-a stră!uit !in răsputeri să asi"ure o !ulă unitate' una $ntrecre+tinii orto!oc+i +i una !e apropiere a ereticilor arieni către !reapta cre!in/ă# trimis nenumărate epistole Bisericilor locale, a trimis oameni !e nă!e!e să facămisiune +i să $ntărească cre!in/a, a făcut multe călătorii oositoare, care i-au!runcinat sănătatea# 2oate cu scopul !e a &e!ea o Biserică unită# ;nsă nu +i-a&ăut &isul pe !eplin realiat# 4nima lui !e păstor a fost mult $ncărcată !e triste/e+i !eamă"ire, pentru că nici fra/ii săi arhierei !in pus nu i-au $ntins o mână !eautor, iar !u+manii lui nu au oosit $n lupta !e răspân!ire a ereiei +i !e pătare aima"inii lui $n fa/a cre!incio+ilor +i a episcopilor#

IÎn mâinile Tale +mi 'au 'uhul meuK

<lacăra :uhului Sfânt a&ea să-l $ntărească $n chip minunat $mpotri&a tuturor acestor pie!ici, !ar nu pentru mult timp# emiloasa oală a trupului $l secera totmai mult, /intuin!u-l la pat# &ea con+tiin/a $mpăcată !e a fi putut sluioamenilor +i lui :umneeu cu toată fiin/a lui, $ncât a+tepta cu ucurie să seo!ihnească $n patria cerească# @a % ianuarie 379 +i-a !at !uhul $n mâinile

:omnului, lăsân! Bisericii comori nepre/uite +i mult folositoare până la sfâr+itul&eacurilor#



ihai ro9nicu & Anul Sfin%ilor Capadocieni & DEuga de lumeF, 'n /iziuneaSfântului Vasile cel mare

;ncă !in primele &eacuri cre+tine foarte mul/i oameni au $ncercat să părăseascăaceastă lume pentru a $mplini $n $ntre"ime $n&ă/ătura !e cre!in/ă a ântuitorului8ristos# semenea eemple !e 5!espăr/iriJ !e lume sunt $ntâlnite +i $n alteci&ilia/ii, fără ca acestea să fi influen/at $ntr-un chip !ecisi& Biserica#

Sfântul Vasile cel are, !ascăl al &ie/ii monahale, a &rut să arate că fu"a !elume nu $nseamnă o !emoniare a acesteia# onahii plecau nu pentru că lumeaera rea, ci pentru că sim/eau că nu pot $mplini cu&ântul :omnului $n miloculsocietă/ii $n care trăiseră# stfel, marele ierarh arată că 5fu"a !e lumeJ nu /ine!oar !e plecarea !in societate, ci mai ales !e fu"a !e patimi#

Pentru monahii !in toate &remurile, fu"a !e lume a fost poate cea maiimportantă cerin/ă a mi+cării monahale# 4n!iferent !e forma $n care a fostmoti&ată, ea a fost preentă atât $n monahismul e"iptean sau palestinian, cât +i $ncel sirian +i capa!ocian# rhiepiscop al Ceareii $ntre 370-379, părinte al &ie/iimonahale, !ar +i !ascăl al familiei cre+tine, Sfântul Vasile cel are a treuit să&orească !espre această plecare !in lume a unor cre+tini astfel $ncât cei răma+iaici să nu ca!ă $n !enă!e!e# :e+i nu este primul care scrie anumite rân!uieli(re"uli) monahale, Sfântul Vasile cel are este interesat mai mult !efun!amentarea teolo"ică a !iferitelor proleme !e or!in misionar-pastoral pe

care le "ăsea $n comunită/ile prin care trecea, !ecât !e o or"aniare strictă# 1ra,



mai !e"raă, un pe!a"o" ce căuta ni+te solu/ii, !ecât un coman!ant ce impuneani+te re"uli stricte#

7umea ve$hilr $iviliza*ii renun*ân' la lu?ul lumii

Cu si"uran/ă, această !orin/ă !e a fu"i !e lume nu este $ntâlnită pentru prima!ată la cre+tini# Vechile ci&ilia/ii păstreaă !ate care arată că ne&oia !e$nstrăinare a omului a eistat !e foarte mult timp# 1ste a!e&ărat că $n&ă/ăturacre+tină i-a !at un $n/eles aparte, !ar $nstrăinarea, ca formă !e !eta+are !e celeale lumii materiale, !e $ncercare !e e&a!are !in spa/iul mun!an $n spa/iul intim,

propriu, personal, a eistat poate !intot!eauna# ceastă fu"ă !e lumecaracterieaă toate formele !e monahism# ;n aspectele sale cele mai ri"uroase,ea a fost practicată !ea $n formele monahismului necre+tin#

stfel, u!ismul &ore+te !espre o 5neata+areJ ra!icală !e lume# ;n acest sens,monahii sunt cei care, prin fu"a lor !e lume, treuie să apară $n ochii celorlal/ieemple ale i!ealului u!ist trăit# Pentru "reci, Oosmos-ul (lumea) !esemnaor!inea, frumuse/ea, &aloarea# 5<u"a mun!iJ, a+a cum a fost numită !e latini,era oser&ată ca un temei al fericirii "recilor, $ncercân! prin aceasta să arate că o&ia/ă !espuiată !e unurile pământe+ti nu e lipsită !e fericire, ci e cea mai unăcale pentru a aun"e la aceasta# ;n acest sens, conform părerii lui Platon !esprelume +i !espre lumea i!eilor, una superioară acesteia $n care trăim, fu"a ar fi oconcentrare a aten/iei asupra &alorii spirituale# :e asemenea, stoicii au fa&oriat

un anume i!eal !e sin"urătate +i !e retra"ere $n &e!erea căutării mai u+oare a$n/elepciunii, iar $n lumea iu!aică, esenienii, contemporani cu ântuitorul8ristos, se "rupaseră la mar"inea ării oarte#

Ii iată erau une farteK

<oarte important !e preciat este mo!ul $n care este &ăută lumea $n SfântaScriptură, i&orul principal folosit !e Sfântul Vasile $n elaorarea principiilor sale# +a!ar, $n sens ilic, lumea creată !e :umneeu are un sens $n proiectul

mântuirii +i $n acest ca!ru $+i &a "ăsi ea !estinul final# Cu alte cu&inte, lumeacreată 5ună foarteJ prin mâinile Creatorului are un !rum !e parcurs, are unscop# cest !estin final poate fi realiat !oar cu autorul omului# Sin"ur omul,folosin!u-se !e ra/ionalitatea naturii $n mo! con+tient +i făcân! u $n mo!con+tient !e procesele ei prin munca sa plină !e responsailitate, urcă la o &ia/ă!e comuniune spirituală +i la con+tiin/a unor sensuri +i scopuri mai $nalte alenaturii# @umea !e&ine, !upă cu&intele părintelui :umitru Stăniloae, un !ar al lui:umneeu pentru noi, !ar +i !arul nostru către :umneeu' 5:umneeu i-a !atomului lumea nu numai ca un !ar !e o fertilitate continuă, ci +i !e o mare

o"ă/ie !e alternati&e posiile !e actualiat !e către om, prin liertate +i muncă#6



ISe lea#ă'ă 'e lume $el $are !e 'ezra$ă 'e mul $el ve$hiK

Plecân! !e la cu&intele ântuitorului 5:e &oie+te cine&a să &ină la ine, să selepe!e !e sine, să-+i ia crucea sa +i să-i urmee ieJ (atei %., IF), ierarhul

capa!ocian suliniaă necesitatea $nstrăinării !e mai multe lucruri pentru aumla pe calea propo&ă!uită !e ântuitorul 8ristos, $n calitate !e monah#stfel, Sfântul enumeră lepă!area !e !ia&olul +i !e poftele cărnii, !e $nru!irile!upă trup +i !e $nto&ără+irile cu oamenii# :ar mai mult !ecât aceste lucruri caresunt !e natură mai mult eterioară, 5se leapă!ă !e sine cel care se !eracă !eomul cel &echi cu faptele luiJ# =n asemenea om &a aun"e să-i consi!ere ca

părin/i a!e&ăra/i pe aceia care l-au născut pentru 8ristos prin 1&an"helie, iar cafra/i - pe aceia care au primit acela+i :uh al $nfierii#

;n elaorarea răspunsului său, Sfântul Vasile &a folosi cu&intele ântuitorului'5:acă cine&a &ine la ine +i nu ură+te pe tatăl lui +i pe mamă, +i pe so/i, +i pecopii, +i pe fra/i, +i pe surori, +i chiar pe sufletul său, nu poate să-mi fie ucenicJ(@uca %F, I.), pentru a $ntări i!eea !e renun/are la lume# cest fel !e renun/areeste numit !e marele ierarh renun/are !eplină, iar aceasta se !oân!e+te 5cuin!iferen/a omului chiar +i fa/ă !e &ia/a proprie +i cu $ncre!in/area că $l a+teaptămoarte si"ură, $ncât să nu se $ncrea!ă $n sine $nsu+iJ# ceastă renun/are!esă&âr+ită fa/ă !e 5cele !in afarăJ, precum a&erea, mărirea !e+artă, &ia/asocială, stră!uin/a nefolositoare, o putem $n&ă/a !in eemplul sfin/ilor apostolicare au renun/at la cele ale lor pentru a-@ urma pe ântuitorul, continuă Sfântul

Vasile cel are#

7umea - ri$e I+m#răştiere 'e la #menirea lui DumnezeuK

<oarte fin cunoscător al filosofiei "rece+ti, marele ierarh se &a folosi !e anumiteconcepte ale &remii sale pentru a clarifica eplica/ia sa# :in punct !e &e!ere!o"matic, 5lumeaJ !in care treuie să fu"im e tot ceea ce constituie o5$mpră+tiereJ +i o aatere !e la pomenirea lui :umneeu, tot ceea ce ne$n!epărteaă !e &ia/a potri&it 1&an"heliei# Prin aceasta, renun/area la lume

treuie să rămână un principiu pentru fiecare, chiar +i pentru cei ce &ie/uiesc $nlume +i care suferă 5$ntristările lumii !e fa/ăJ#

ser&ăm !in răspunsul Sfântului Vasile, preentat mai sus, că forma !e!esă&âr+ită renun/are la lume este fu"a !e patimi# stfel, +i $n 5Ae"ulile mariJ,!ar +i $n 5Ae"ulile moraleJ, cu&ântul 5OosmosJ prime+te un sens moral, iar fu"a!e lume nu este o no/iune !e !rept canonic, nici a/inerea !e la treurile pulice#Con!amnată este patima, orice ata+ament care se $mpotri&e+te &oii lui:umneeu#

IDe vrei !ă !$a#i 'e lu#ta +m#triva vră2maşului, tre$i +n altă lumeK



Cu toate acestea, se oser&ă la marele capa!ocian +i o interpretare a 1&an"heliei5a! litteramJ (@uca %F, I.)# stfel, el prescrie monahilor o renun/are asolută lafamilie# 1i nu se pot !espăr/i !e fra/ii lor $ntru monahism su pretetul !e a-+i&iita părin/ii# :e asemenea, ei nu se mai pot $mpo&ăra cu "riile familiei, luân!

$n acest fel asupra lor ocrotirea intereselor ru!elor !upă trup, $ntrucât cine s-anăscut !in :uhul s-a făcut fiu al lui :umneeu# Sfântul Vasile $mpin"e astfelre"ulile la etrem, !in frică ca aceste le"ături să nu treească la monahi re"rete

pentru &ia/a lor trecută# Sfântul &a spune $n acest sens' IAşa'ar, 'e vrei !ă !$a#i 'e lu#ta +m#triva vră2maşului, tre$i +n altă lume, un'e nu e?i!tă a$e!taa$l vei #utea şi !ă !$a#i 'e lu#ta +m#triva lui, şi !ă +m#lineşti #run$ileevan&heli$e fără #rime2'ii şi +n 'ihnăK. 2oate aceste măsuri care con!uc larenun/area !e lume sunt completate prin purtarea hainei speciale, prin călătoriirare (+i !oar pentru cei &irtuo+i), !ar +i prin altele care urmăreau $n!reptareamonahului !oar spre :umneeu#

2oate aceste re"uli au făcut ca ulterior impunerii &ie/ii !e o+te, monahii săcapete con+tiin/a sin"ularită/ii lor, &orin! !espre cei ce nu erau $n mănăstire ca!espre 5oamenii !in afarăJ, 5oamenii !in lumeJ# ceste cu&inte nu erau!epreciati&e, ci arătau că &ia/a $n lume 5smul"e sufletul !in foarte pre/ioasa

pomenire a lui :umneeuJ# stfel, ierarhul capa!ocian &a arăta !in nou un spirit!e mo!era/ie, !e echiliru, spunân!' Imuniunea ne+ntreru#tă $u Dumnezeunu 'u$e la uitarea !au 'i!#re*ul fa*ă 'e lume. %nahul nu anatematizeazănunta, $are e!te 'u#ă fire. =l +n!uşi, mnahul, #rvine, #rin naşterea lui

firea!$ă, 'in nuntă. um şi-ar #utea ne&a #r#ria şi #rima lui ârşieCK.



Sfântul Vasile cel mare *i /ia%a isihastă

Sfântul Vasilie cel mare, arhiepiscopul Ceareei Capa!ociei a ecelat $n multe!omenii iserice+ti, $n pastorală, $n $n&ă/ătura orto!oă, $n luptele anti-eretice, $nfilantropie, $n litur"ică, $n asceă +i altele# 1ra un om cu mul/i talan/i +i cu multeharisme care a lăsat urme statornice +i !e ne+ters ale trecerii lui prin această&ia/ă# Gi !acă ne-ar fi lăsat !oar Sfânta @itur"hie care $i poartă numele +i carerepreintă o preen/ă &ie a sa +i ne hrăne+te !uho&nice+te !e fiecare !ată cân! osă&âr+im, +i tot ar fi mare +i minunată opera lui#

Cu toate acestea, influen/a pe care a eercitat-o asupra contemporanilor săi +iasupra "enera/iilor ulterioare lui se !atoreaă eperien/ei personale a lui:umneeu pe care o !oân!ise, lucru care se surprin!e $n toate tetele sale#Cân! cine&a !e/ine o asemenea eperien/ă !uho&nicească, teolo"ia lui arestailitate +i eactitate, !acă se $ntrunesc !esi"ur +i al/i factori, precum $n&ă/area+i cunoa+terea oiectului# :in această perspecti&ă se eplică atriutul !e5arătător al celor cere+ti6 (j) pe care i l-a conferit tra!i/ia

isericească#



arele Vasilie a cunoscut personal &ia/a isihastă atunci cân! a &ie/uit $n Pont,aproape !e râul 4rin, iar această &ia/ă isihastă a trecut $n toate tetele $n care&ore+te !espre &ia/a monahală#

1. re!#n'en*a $u >ri&rie Tel&ul arele Vasilie, a+a cum s-a men/ionat, a ales să se ne&oiască pe proprietatea sa!in Pont, !e lân"ă râul 4rin# :e cealaltă parte a !ealului trăiau mama sa, 1milia,cu sora sa, acrina, +i cu alte ne&oitoare# @ocul acesta a&ea semnifica/iespecială, !eoarece, potri&it unei tra!i/ii familiale, acolo s-au refu"iat +i s-auascuns unica sa acrina +i unicul său, $n timpul persecu/iei lui :iocle/ian#

arele Vasilie, !upă instalarea sa acolo, comunica prin scrisori cu Sfântulri"orie 2eolo"ul, pe care $l chema să &ină, să se ne&oiască $mpreună $n loculacela# :intre scrisorile care s-au păstrat, St# iet consi!eră că eistă următoareaserie' Vas# %F, ri"# I, Vas# I, ri"# F, M, .# 1istă +i multe "oluri $ntre scrisoricare se eplică prin faptul că unele s-au pier!ut +i nu se păstreaă#

;n prima sa scrisoare (nr# %F) arele Vasilie !escrie locul $n care &ie/uia !upărătăcirea-pere"rinarea sa (vwx-vvwxkx)# <ace o minunată !escriere amuntelui, a câmpiei !e la poalele muntelui, a pă!urii, a râului care se &arsă cu

putere +i a pe+tilor care trăiesc $n el# Se referă la formele !e relief ale onei, la otrecătoare pe care o folosesc ca să comunice cu cei !in eterior, la eisten/a

cerilor, a căprioarelor, a iepurilor +i a altor asemenea animale, la mul/imeaflorilor +i a păsărilor cântătoare, la care $nsă nu a&ea &reme să se "ân!ească# :easemenea, men/ioneaă că locul !ă!ea multe roa!e, $nsă, a+a cum mărturise+te,cel mai mare +i mai !ulce ro! pe care $l oferea acel loc era lini+tea, !e &reme cenu pătrun!eau acolo "omotele ora+ului +i nici călătorii, ci !oar &ânătorii#

Sfântul ri"orie 2eolo"ul i-a răspuns (nr# I) că frumuse/ea locului nu constituieun imol! serios 5care să-i pro&oace o astfel !e stare sufletească6 K$ncât să $l!etermine să &inăR, $nainte !e a afla mo!ul !e &ia/ă +i petrecerea &ie/ii lui#

;n/ele"ea că pe arele Vasilie, care a părăsit toate +i a plecat $n pustie, l-astăpânit !orul !e a-@ cunoa+te pe :umneeu +i !e a se uni cu 1l#

stfel, arele Vasilie $n următoarea lui scrisoare (nr# I) a sim/it ne&oia !e a-iarăta prietenului său ri"orie pro"ramul ilnic al &ie/ii sale monahale, $nsă

preintă mai ales &ia/a sa lăuntrică, care alcătuia aa $ntre"ii &ie/uiri monahale#Cân! cite+te cine&a această scrisoare, $n/ele"e că este &ora !e un pro"ram !e&ia/ă monahală care apar/ine tra!i/iei isihaste a Bisericii#

ceastă a !oua scrisoare a arelui Vasilie este importantă +i constituie aatra!i/iei isihasto-neptice, care i-a influen/at +i pe părin/ii neptici ulteriori +i arată



că sfânta isihie este o meto!ă foarte &eche a !oân!irii eperien/ei lui:umneeu# Ceea ce este semnificati& este faptul că această scrisoare este !intre

primele tete care au ie+it !in mâna arelui Vasilie +i a fost scrisă $n 3.0-3.%!#8r#, cân! arele Vasilie a&ea 30-3% !e ani +i trăia $n atmosfera sfintei isihii#

H. Sfânta i!ihie şi tem#lul lui Dumnezeu

:in această importantă scrisoare a arelui Vasilie se &or !esprin!e câte&a puncte caracteristice care arată mo!ul !e &ia/ă pe care l-a !us atunci $n pustie la&ârsta !e aproape 30 !e ani# Ceea ce este interesant este faptul că se referă laminte (ῦy) +i la inimă, la mo!ul cum se &a eliera mintea (ῦy) !in rătăcireasa +i cum se &a cură/a inima !e oi+nuin/a ei anterioară# Via/a ascetică, !upăarele Vasilie, este le"ată !e cură/irea min/ii +i a inimii +i !e $ntoarcerea min/iicătre &e!erea lui :umneeu, cân! omul !e&ine templu al Preasfântului :uh#

8ătă$ire

;n prima scrisoare către Sfântul ri"orie 2eolo"ul relateaă că a plecat $n Pont, pentru că $n sfâr+it 5!acă :umneeu &a &rea-o, &oi pune capăt pere"rinărilor mele6#

Cu&ântul rătăcire (vwx) are !ouă semnifica/ii' $n+elare (vvwxkx) +i$n!epărtare (vz{jkx) !e :umneeu +i pere"rinare (vvwxkx) $n

!iferite locuri pentru "ăsirea con!i/iilor potri&ite $n căutarea lui :umneeu# Giacestea !ouă se lea"ă $n &ia/a arelui Vasilie, pentru că mintea s-a $ntunecat

prin ocuparea ei cu alte lucruri, cu cunoa+terea umană, iar !upă stu!iile sale acolin!at toate centrele monahale cunoscute pentru a "ăsi călăuitori!uho&nice+ti care să-l !ucă la &ia/a autentică +i la $ntâlnirea cu :umneeu#

/le$area 'in lume

Aetra"erea arelui Vasilie $n Pont s-a $ntâmplat pentru un scop mai $nalt# &rut

să plece !in lume, ca să smul"ă mintea !in "riile lume+ti +i să o $ntemeieestatornic $n :umneeu# Cân! cine&a trăie+te $n lume, atunci, !in "riile ilei,mintea se ecită noaptea cu fanteii +i prin urmare, fiecare nouă i a!uce5$ntunecarea min/ii6# :rept care, 5să te !espar/i cu totul !e "riile lume+ti6 estescăparea !in toate acestea#

:efine+te $nsă $n ce constă plecarea' 5:ar !espăr/irea !e lume nu $nseamnă pur +i simplu plecare trupească !in milocul ei, ci rupere sufletească !e pofteletrupe+ti $n a+a măsură, $ncât să nu sim/i !orul !e a trăi $n ora+, !e a a&ea casă,

a&ere, prieteni, proprietate personală, miloace proprii !e a trăi, pofta !e a facecomer/, !e a apărea la $ntruniri pulice, !e a nu te mai !ori !upă $n&ă/ături



omene+ti, $n schim să fii "ata să prime+ti $n inimă $n!rumări i&orâte !in$n&ă/ătura !umneeiască6#

Scopul plecării !in lume este să pre"ătească inima pentru $ntâlnirea cu

:umneeu# 1ste &ora !e cură/irea inimii, in!ispensailă pentru trăirea;mpără/iei lui :umneeu# :efinin! scopul pre"ătirii inimii, scrie că este5!e&ă/ul !e oi+nuin/ele rele, care puseseră stăpânire pe ea6# <olose+te caeemplu $nscrierea unor cu&inte pe o tăli/ă !e ceară# Ca să scrie cine&a peceară, treuie mai $ntâi să +tear"ă literele care erau scrise mai $nainte pe ea# @afel se $ntâmplă +i cu sufletul# u se pot scrie $n suflet !umneeie+tile !o"me,!acă mai $ntâi nu sunt scoase !in el preu!ecă/ile oi+nuin/ei !e până atunci#

ia*ă #u!tni$ea!$ă

+earea pustnicească aută pe om să $n/elea"ă situa/ia lui olnă&icioasă!atorată patimilor +i rătăcirea min/ii care sur&ine $n &ia/a lumească# 1l $nsu+imărturise+te' 51 !rept că am părăsit &ia/a !e ora+, socotin!-o prile pentru totfelul !e răută/i# :ar pe mine $nsumi n-am reu+it să mă !epă+esc6# <olose+teima"inea omului care călătore+te pe mare +i !in pricina lipsei !e eperien/ăresimte !ificultă/i $n fa/a mărimii &asului +i ame/e+te cân! trece $n arcă +i $nluntre# Gi tra"e concluia' 5$ntrucât pretutin!eni port $ncuiate $n mine patimi,care continuu mă tulură, a+a că !in această schimnicie +i retra"ere $nsin"urătate $ncă n-am !oân!it nimic !eoseit6# ;n pustie lucreaă patimile#

Pentru cură/irea inimii !e patimi +i pătrun!erea ei !e !umneeie+tile !o"me5retra"erea noastră aici, $n sin"urătate, ne este !e cel mai mare folos, pentru că

potole+te patimile, !ân! prile min/ii să le stârpească cu totul !in suflet6#

<olose+te eemplul fiarelor sălatice care atunci cân! sunt !omesticite !e&inmai u+or !e stăpânit +i $l a!apteaă la patimile păr/ilor poftitoare +i mânioase alesufletului care !e&in mai u+or !e $n&ins cân! se potolesc 5prin isihie6 +i nu sesălăticesc prin continua lor eitare# @a aceasta aută eficient pustia, care este

ruptă !e comunicarea cu oamenii +i astfel 5oi+nuitul asceei6 nu este $ntrerupt!e &reo ispită#

8u&ă$iune şi !tu'iu

Ge!erea $n pustie $i !ă ascetului posiilitatea să se roa"e lui :umneeu $n mo!curat, fără răspân!ire# scetul $+i $mparte iua +i noaptea $n !iferite inter&ale !etimp $n care se roa"ă# stfel, $i imită pe $n"eri care ;l cântă fără $ncetare pe:umneeu# ărturise+te' 5Gi ce lucru poate fi mai fericit !ecât să imi/i, aici pe

pământ, cetele $n"erilor6# Gi !escrie un pro"ram !e $minare a ru"ăciunii cu



lucrul# Cân! $ncepe iua, asce/ii se "răesc la ru"ăciune +i cân! străluce+tesoarele se $ntorc la !iferite munci, pe care $nsă le $nso/e+te tot!eauna ru"ăciunea#

@a stră!ania ascetului !e a-+i "ăsi rân!uiala, se a!au"ă 5stu!iul Scripturilor !e

:umneeu insuflate6# Pentru că $n !umneeie+tile Scripturi sunt con/inute atât poruncile lui :umneeu, cât +i &ie/ile ferici/ilor ăra/i care +i-au rân!uit &ia/a!upă poruncile lui :umneeu +i prin urmare, cei ce cunosc Scripturile imităfaptele une 5ale &ie/uirii celei !upă :umneeu6 a !rep/ilor# :e aceea, orice omcare simte că lipse+te ce&a eului său 5aici $+i află, ca $ntr-o farmacie !e o+te,leacul potri&it pentru oala lui6#

5!ihia

;nsă temeiul &ie/ii ascetice monahale este sfânta isihie# 1ste &ora atât !e isihiaeterioară pe care o asi"ură a+earea pustnicească, !ar mai ales !e iă&ireamin/ii !in răspân!irea sa $n lume# Scrie' 5Se cere să $ncercăm a păstra mintea $nlini+te6# <olose+te ca eemplu ochiul trupului, care nu poate &e!ea curat atuncicân! se rote+te olic, $n sus +i $n os, +i !e aceea, pentru a-+i atin"e scopul,treuie să se concentree fi pe oiectul pe care $l &e!e# cela+i lucru se$ntâmplă +i cu mintea' 5tot a+a nici mintea omului nu-i $n stare să &a!ă limpe!ea!e&ărul atunci cân! ea este asaltată !e nesfâr+ite "rii lume+ti6#

4sihia este 5pentru minte $nceput al cură/irii6# sta se iute+te prin $nfrânarea

limii +i a tuturor sim/urilor, a ochilor +i a auului care atunci cân! nu lucreaă!rept paralieaă sufletul# scetul, folosin! sfânta meto!ă a isihiei, se luptă să$ntoarcă mintea $n inimă !in răspân!irea ei prin sim/uri către cele eterioare, a+acum &om &e!ea $n continuare#

%intea $ătre ve'erea lui Dumnezeu

Cân! Părin/ii Bisericii &oresc !espre minte (ὁ ῦy) nu se referă pur +i simplula lo"ică, ci la cea mai sutilă aten/ie, la ochiul sufletului, la ener"ia mentală

( ἐ |q) care !iferă !e ener"ia lo"ică (wq{} ἐ |q)#

Scrie arele Vasilie' 5Căci mintea care nu se $mpră+tie +i n-o ia rana prinsim/uri spre lucruri lume+ti se $ntoarce către sine +i se ri!ică prin puterile sale lacu"etarea !espre :umneeu# Gi cu cât e mai pătrunsă +i mai luminată !e aceafrumuse/e, cu atât $+i uită parcă +i !e cele trecătoare +i nu mai !ă prea mult pehrană, nici nu se $n"rioreaă !e $mrăcăminte, ci lieră !e "rii pământe+ti, $+i$n!reaptă $ntrea"a râ&nă spre !oân!irea unătă/ilor celor &e+nice, ne&oin!u-senumai !upă $n/elepciune +i ără/ie, !upă !reptate +i cumpătare, precum +i !upă

celelalte &irtu/i care i&orăsc !in acestea +i care !au apoi putin/a cre+tinului să-+i$n!eplinească toate !atoriile &ie/ii6#



cest pasa al arelui Vasilie este important +i constituie temeiul isihasmului, al&ie/ii ascetice neptice# ici este &ora !e minte +i !e lucrarea ei, care poate fi$mpotri&a firii, !upă fire +i mai presus !e fire# @ucrarea $mpotri&a firii a min/iieste atunci cân! se răspân!e+te $n lume $n toate !irec/iile +i este $ncătu+ată $n

lume, lucrarea !upă fire a min/ii este atunci cân! K!in răspân!irea eiR se $ntoarce$n inimă, iar lucrarea mai presus !e fire este atunci cân! mintea se $nal/ă către:umneeu prin inimă#

Potri&it acestei formulări, mintea se $mpră+tie prin or"anele sim/uale $n lume# ;naceastă stare, mintea (ὁ ῦy) b Kcare esteR cea mai sutilă aten/ie b rătăce+te $ncrea/ie +i este atrasă !e ea, se confruntă cu &oluptatea, !e aceea cre+te +i !orin/acare con!uce la să&âr+irea păcatului# eto!a prin care mintea re&ine $n inimă +iastfel se $nal/ă la &e!erea lui :umneeu este sfânta isihie# u este &ora !e o$n!eletnicire a min/ii cu cu"etarea, cu fanteiile +i cu i!eile frumoase !espre:umneeu, ci !e o stare harismatică, !e &reme ce atunci mintea este luminată !eharul necreat al lui :umneeu, !e frumuse/ea lui :umneeu, a&ân! ca urmarefaptul că omul $+i uită +i firea +i nu se mai $n"rie+te !e alte preocupări, ci seconcentreaă asupra !oân!irii unurilor &e+nice ale ;mpără/iei lui :umneeu#ceasta se concretieaă $n a se lupta să !oân!ească !reapta socoteală,

ără/ia, !reptatea +i $n/elepciunea +i toate celelalte &irtu/i care se lea"ă cuacestea#

cest fra"ment etraor!inar este folosit !e Sfântul ri"orie Palama $n polemica

sa cu Varlaam, care, influen/at !e filoofie, suestima trupul uman +i se refereala etaul min/ii !in trup# m impresia că Varlaam, prin cu&ântul ῦy !enumea

partea lo"ică a sufletului, consi!erată partea ei cea mai noilă +i care se !istin"e!e partea pătimitoare a sufletului, $n timp ce Sfântul ri"orie Palama princu&ântul ῦy !enumea ener"ia mentală ( ἐ |q) care se !eosee+te !eener"ia lo"ică (wq{} ἐ |q)#

stfel, Varlaam, &orin! !espre eta, sus/inea că mintea-lo"ică (ὁ ῦy-wq{}) iese !in trup ca să &a!ă pri&eli+tile mentale# ;nsă, Sfântul ri"orie

Palama a $n&ă/at că o asemenea ie+ire a min/ii !in trup este 5ră!ăcina +i i&oruloricărei ereii6 a 5rătăcirii eline+ti6 +i 5născocire +i $n&ă/ătura a !emonilor6 +i$ncă 5ămislitor !e neunie +i o!raslă a ira/ionalită/ii6# Pentru confirmarea

patristică a acestei $n&ă/ături, folose+te acest fra"ment al arelui Vasilie +i precieaă că mintea iese !in trup prin răspân!ire +i apoi e ne&oie !e5$ntoarcerea6 ei $n trup, a+a $ncât !e acolo să se $nal/e către :umneeu 5pe calea!reaptă6# ceastă mi+care a min/ii, a!ică $ntoarcerea către sine !in răspân!ire +iapoi ri!icarea către :umneeu, este calea cea !reaptă# i+carea aceasta ciclică amin/ii către :umneeu o $n&a/ă +i Sfântul :ionisie reopa"itul#



:e asemenea, acela+i fra"ment al arelui Vasilie este folosit !e Sfântul ri"oriePalama +i $n alt loc pentru a comate părerile lui Varlaam potri&nice lui ichifor !e onaont# stfel, făcea !eoseirea $ntre firea min/ii, care se află $n inimă, +iener"ia ei care se $mpră+tie $n crea/ie, !rept care ener"ia min/ii treuie să se

$ntoarcă $n inimă#

Tem#lu al /rea!fântului Duh

Citirea Scripturilor se lea"ă strâns cu ru"ăciunea +i cu isihia mentală (ἡkj~•)# cestea trei se completeaă reciproc +i se ascun! reciproc# Gi !upăcitirea !umneeie+tilor Scripturi urmeaă ru"ăciunea# Au"ăciunea aceasta face5mai $ntinerit6 +i 5mai $munătă/it6 sufletul omului care este mi+cat 5!e !orulcătre :umneeu6# 1ste &ora !e !orirea cea ună care să!e+te $n suflet$n/ele"erea curată a lui :umneeu# u este o ru"ăciune care se face mecanic

prin interme!iul lo"icii, ci ru"ăciunea care intră $nlăuntrul inimii# asemenearu"ăciune $l face pe om 2emplu al Sfântului :uh#

Scrie' 54ar sălă+luirea lui :umneeu $n noi constă tocmai $n a a&ea pe:umneeu temeinicit $n "ân!# umai atunci !e&enim temple ale :uhului Sfânt,cân! pomenirea @ui statornică nu se mai lasă $ntreruptă !e "riile pământe+ti +icân! cu"etul nu se lasă tulurat !e patimi trecătoare# Cel ce iue+te pe:umneeu lasă totul !e-o parte +i se retra"e $n el, alun"ân! orice patimă care-la/â/ă spre necumpătare +i să&âr+in! fapte care !uc la &irtute6#

Potri&it acestei $n&ă/ături a arelui Vasilie, pomenirea continuă a lui :umneeucare are loc prin ru"ăciune este o !o&a!ă că :umneeu locuie+te $n om# stfel,sălă+luirea lui :umneeu $n om nu este o stare sentimentală, morală sau lo"ică,ci !uho&nicească +i $ntemeiată pe eperien/ă# tunci omul se ocupă cu "riile

pământe+ti, !ar mintea lui nu $ntrerupe ru"ăciunea, pomenirea continuă a lui:umneeu#

;ntr-o asemenea stare harismatică omul nu $nceteaă să se ocupe cu !iferite "rii,

!ar paralel să&âr+e+te +i ru"ăciunea ne$ntreruptă a min/ii# Gi atunci cân! inter&ine&enimente nea+teptate, precum calomnii, oli, mor/i +i altele, mintea nu setulură, ci continuă să se roa"e cu pace, !e &reme ce lo"ica se ocupă cu "riileeterioare, iar mintea cu :umneeu# tunci mintea se nume+te iuitoare !e:umneeu (w€y), ;l iue+te pe :umneeu +i se $n!reaptă către :umneeu#;n această stare $n care mintea se roa"ă ne$ncetat +i este luminată !e harul lui:umneeu, omul !e&ine templu al Preasfântului :uh#

Tran!fi&urare a +ntre&ii vie*i



Cân! omul !uce o &ia/ă isihastă, a+a cum o !escrie arele Vasilie, atunci setransfi"ureaă +i $ntre"ul lui comportament eterior# ;n acest contet se referă lafelul cum trăiesc monahii, la $mrăcăminte, la hrană +i la somnul u+or# :easemenea, se referă la ru"ăciunea !e la mieul nop/ii +i la 5lini+tea nocturnă6#

3. 5!iha!t şi !lu2itr

Potri&it mărturiei Sfântului ri"orie 2eolo"ul, arele Vasilie a scris +i5rân!uieli ale ru"ăciunilor6, care $nseamnă, $ntre altele, că a re!actat ru"ăciunilecare se citesc $n !umneeiasca @itur"hie care $i poartă numele# Gi această operănu treuie să o &e!em $n afara tra!i/iei isihaste $n care a trăit el $nsu+i la$nceputul &ie/ii monahale, pe care a urmat-o apoi toată &ia/a#

Cân! cite+te cine&a ru"ăciunile !umneeie+tii @itur"hii !in această perspecti&ă,$l 5surprin!e6 acolo pe Părintele isihast al Bisericii care se referă la eperien/a sa!uho&nicească isihastă# ceastă eperien/ă !uho&nicească pe care a !oân!it-os-a tra!us $n cu&ânt teolo"ic aplicat la !iferitele proleme pe care le-a$ntâmpinat $n sluirea lui pastorală# sta $nseamnă că arele Vasilie nu filosofa,ci teolo"hia !inlăuntrul eperien/ei lui !uho&nice+ti# sta o $ntâlnim +i $nru"ăciunile !umneeie+tii @itur"hii#

;n ru"ăciunile catehumenilor se roa"ă să $i facă :umneeu pe catehumeni5mă!ulare cinstite ale Sfintei Biserici6# Gi !efine+te cum !e&ine cine&a mă!ular

al Bisericii +i cum confirmă $misericirea sa# 5Gi-i $n&re!nice+te pe !ân+ii !e aia na+terii celei !e a !oua, !e iertarea păcatelor, +i !e &e+mântul nestricăciuniispre cunoa+terea 2a, a a!e&ăratului nostru :umneeu6# Ve+mântul nestricăciuniieste $mpărtă+irea harului necreat al lui 8ristos prin care se !oân!e+tecunoa+terea lui :umneeu# Să ne amintim cu&ântul postolului Pa&el' 5Căcicâ/i $n 8ristos &-a/i oteat, $n 8ristos &-a/i $mrăcat6 (al# 3, I7)#

;n ru"ăciunile cre!incio+ilor se face referire la sluirea preotului care stă $n fa/a ertfelnicului +i se roa"ă pentru popor# ;ntrea"a rân!uială a ru"ăciunilor

cre!incio+ilor +i $ntrea"a !umneeiască litur"hie su"ereaă că sluitorul seaseamănă lui oise care se urcă pe Sinai, pe muntele &e!erii lui :umneeu, casă-@ &a!ă pe :umneeu +i să primească $n!rumările +i poruncile @ui# sta oarată formulările 5ca fără !e osân!ă stân! $naintea sla&ei 2ale6 (prima ru"ăciunea cre!incio+ilor) +i 5$naintea sfintei sla&ei 2ale, să sluim sfântului 2ău

ertfelnic6 (a !oua ru"ăciune a cre!incio+ilor)# Sla&a lui :umneeu este 8arul@ui care se arată ca @umină +i care pro&ine !in trupul $n!umneeit al Cu&ântuluilui :umneeu#

nafora face referire la că!erea omului +i la rena+terea lui prin $ntruparea lui8ristos, la in&ocarea !e prefacere a pâinii +i a &inului $n 2rupul +i Sân"ele lui



8ristos +i la ru"ăciunea preotului sluitor pentru $ntre"ul soor care suferă +i$n!ură# Gi pentru că se roa"ă pentru oameni, la sfâr+itul Kru"ăciuniiR !efine+tescopul omului# 5Pe noi pe to/i ne prime+te $n $mpără/ia 2a, fii ai luminii +i aiilei arătân!u-ne6# Scopul &ie/ii !uho&nice+ti +i al !umneeie+tii ;mpărtă+iri cu

2rupul +i Sân"ele lui 8ristos este să participăm la ;mpără/ia lui :umneeu, să participăm la @umina necreată +i la iua eshatolo"ică pe care o "ustă omul $ncă!in &ia/a aceasta# cest lucru nu este in!epen!ent !e mo!ul $n care a analiat $nepistola sa mi+carea ciclică !e ri!icare a min/ii către :umneeu +i !e luminareaei !e harul necreat al lui :umneeu#

;n ru"ăciunea !e pre"ătire pentru $mpărtă+anie +i pentru unirea noastră cu 2rupul+i Sân"ele lui 8ristos 5$ntru curata mărturisire a cu"etului nostru6, pentru că mai$ntâi ne cură/im prin harul lui :umneeu !e 5toată $ntinarea trupului +i asufletului6, preotul se roa"ă lui :umneeu să ne $n&e/e să să&âr+im 5sfin/enie$ntru frica6 !e :umneeu# Cân! primim 5cu &re!nicie6 aceste cinstite !aruria&em 5pe 8ristos sălă+luin! $n inimile noastre +i să fim loca+ KtempluR alSfântului 2ău :uh6# Se &e!e aici cu claritate că sfânta isihie se une+te cu!umneeiasca euharistie +i astfel părticica Sfintelor 2aine ale lui :umneeu!e&ine 5merin!e ale &ie/ii &e+nice, răspuns ine-primit la $nfrico+ătorul scaun !e

u!ecată al lui 8ristos6# Cân! participarea la !umneeiasca ;mpărtă+anie se!esparte !e &ia/a ascetică +i isihastă, se $molnă&e+te +i sufletul +i trupul# :eaceea, arele Vasilie ;l roa"ă pe :umneeu' 5nici neputincios cu sufletul +i cutrupul să nu-l ară/i, pentru aceea că se $mpărtă+e+te cu ele $n ne&re!nicie6#

Prin urmare, $n $n&ă/ătura +i $n &ia/a arelui Vasilie, a+a cum se re"ăse+te $naceastă epistolă +i $n alte tete ale lui, &ia/a isihastă se lea"ă strâns cu &ia/aeuharistică +i aceste realită/i nu se !espart una !e alta#

=#il&

arele Vasilie este or"aniatorul &ie/ii !e chino&ie prin rân!uielile sale pentru&ia/a monahală# Via/a monahală !e chino&ie treuie să se $nca!ree, $nsă, $n

rân!uielile pe care le !e&oltă $n epistola sa către Sfântul ri"orie 2eolo"ul#

ai mult $ncă, arele Vasilie a fost un mare Părinte al Bisericii cu o uimitoare prolificitate a cu&ântului teolo"ic care impresioneaă până astăi, !ar +i culucrare pastorală intensă# ceastă lucrare pastorală a sa treuie $nsă să o &e!em$n interiorul &ie/ii isihaste neptice, a+a cum s-a semnalat $n epistola sa cătreSfântul ri"orie 2eolo"ul# :e altfel, a+earea acestei epistole b !e cătreeminentul patrolo" !e &e+nică pomenire Pana"hiotis 8ristu, care a e!itat operalui b la $nceputul operelor sfântului, s-a făcut pe !e o parte, pentru că este !intre

primele tete pe care le-a scris, iar pe !e altă parte, pentru că repreintă aa$n&ă/ăturii, a teolo"iei, a pastoralei acestui mare Părinte al Bisericii#



:e aici $n/ele"em că a+a-numitul isihasm nu este o formă !e &ia/ă!uho&nicească care a apărut $n secolul al L4V-lea, ci este &ia/a profetică,apostolică +i patristică, a+a cum se este eprimată $n Sfânta Scriptură +i !ePărin/ii Bisericii, $n caul nostru !e arele Vasilie#

+naltpreasfin%itul eroteos 4lacos, #itropolit de afpaNtos şi 'fântul 4lasie

(Sur!a9 muni$are !u!*inută la n&re!ul 5nterna*inal 'e Tel&ie ISfântul a!ilie $el %areP, 1-J niemrie u$ureşti.,#reluare)



Ieroschimonah Agapie Cor9u ; Sfântul Vasile cel mare, dascăl al monahilor

ie*uirea $ălu&ărea!$ă e!te mân'ria i!eri$ii, !#une Sfântul 5!aa$ S irul,iar acest lucru $l !o&e!e+te $ntrea"a ceată !uho&nicească a cu&io+ilor, pustnicilor +i a >marilor !ascăli ai lumii +i ierarhi>, care to/i au fost monahi# ;ntre ei, la loc!e cinste, se afla +i sfântul monah, auns ierarh +i !ascăl al Bisericii, Vasile#Stu!iile, mono"rafiile +i căr/ile ce i-au fost consacrate ar putea umple cuu+urin/ă o iliotecă# 2oate !isciplinele teolo"iei "ăsesc $n scrierile lui i&oare!e apă &ie# :e la litur"ică la !o"matică, !e la stu!iul +i tâlcuirea Scripturii la

pastorală, !e la omiletică la !rept isericesc, toate află $n opera Sfântului Vasile

un !reptar al cre!in/ei, al e&la&iei +i al &ie/uirii cre+tine+ti# Comentân! !istinc/ia pauliană !intre >cu&ântul cuno+tin/ei> +i >cu&ântul $n/elepciunii> (% Cor# %I, 7), Sfântul Dia'h al Fti$eii !#une $ă #rima hari!mă re#rezintă +m#ărtăşireanemi2l$ită, 'ire$tă, #rin $ntem#la*ie a tainelr 'umnezeieşti, iar $ea 'e-a'ua re#rezintă hari!ma e?#rimării a$e!teia +n lima2 mene!$, arareri +ntâlnin'u-!e amele hari!me la a$eeaşi #er!ană.

Sfântul Vasile este unul !intre ace+tia, +i s-a $n&re!nicit !e o asemenea sfin/enie+i $mpărtă+ire a tainelor !umneeie+ti, tocmai !atorită eemplarei sale &ie/uiri !e

monah# 1l ilustreaă prin propria sa &ia/ă $năl/imea cultului monahal +i asfin/eniei la care con!uce $n chip firesc respectarea cu acriie a rân!uielilor



călu"ăre+ti# :e aceea scrierile sale repreintă $n primul rân! eprimarea uneieperien/e !uho&nice+ti pe care el $nsu+i a a&ut-o, !e+i, a+a cum $i scria $ntr-oepistolă prietenului său Sfântului ri"orie 2eolo"ul, >cu&ântul nu poate fi $nstare să re!ea toată a!âncimea i!eilor> (1pistola 7)# 2eolo"ia sa i&oră+te $n

primul rân! !in contemplarea lui :umneeu, !in >&e!erea lumii celei nei!ite>,!upă epresia sfin/ilor isiha+ti, !oân!ită prin >oser&area strictă a 1&an"heliei>,cum !efine+te el monahismul $n intro!ucere la Ae"ulile ari#

:atele io"rafice ale Sfântului Vasile ne aută să schi/ăm traiectoria !e&eniriisale !uho&nice+ti, traiectorie permanent situată $n mo!ul cel mai strict cu putin/ă$ntre coor!onatele &ie/ii călu"ăre+ti# stfel, pentru strălucitele lui calită/i !e retor (orator), Sfântul Vasile a petrecut !oi ani !e ile $n Ceareea, fiin! $nconurat !e

alnica +i !e+arta sla&ă omenească, !ar, su influen/a surorii sale, Sfântaacrina $+i !ă seama !e caracterul $n+elător al &ie/uirii lume+ti +i că >toate cele

pământe+ti sunt nimic $n compara/ie cu fericirea fă"ă!uită !e 1&an"helie>(1pistola I, %), pe care se hotără+te să o cucerească prin &ie/uire monahală#

emul/umit !e ecesele +i !e !e&ierile asce/ilor eustatieni care !esconsi!eraucăsătoria +i &ia/a !e familie, Sfântul Vasile porne+te $ntr-o călătorie care poate ficonsi!erată ca a !oua sa uni&ersitate, cercetân!u-i pe asce/ii !in 1"ipt +iPalestina +i strân"ân! mierea +i nectarul acestor oae ale monahismului#

Ae$ntors, se !e!ică cu +i mai multă râ&nă &ie/ii călu"ăre+ti +i or"aniăriimănăstirii sale !e la nesi, aun"ân! $n scurtă &reme să aiă, !e+i tânăr,

eperien/a +i $n/elepciunea unui ătrân# cum aun"e să-+i re!actee operaascetică !e!icată monahilor, $n care sintetieaă atât re"ulile monahale eistente+i re!actate $nainte !e el, cât +i propria sa eperien/ă !uho&nicească# Vom urmări$n continuare câte&a !in aspectele $n&ă/ăturilor sale monahale atât !e importante

pentru ca &ie/uirea călu"ărească să fie cu a!e&ărat $n"erească +i mân!riaBisericii#

/remi!ele antr#l&i$e ale vie*uirii mnahale

Pentru Sfântul Vasile, &ie/uirea monahală este $n primul +i $n primul rân! un !ar !umneeiesc făcut oamenilor care pot $n/ele"e cu&ântul acesta# Chipul!umneeiesc !in om tin!e $n mo! firesc către rhetip, +i !e aceea omul,in!epen!ent !e reli"ia sa, are să!ită $n sine !orin/a !e !esă&âr+ire, !e infinit, !enemurire# onahismul este le"at, prin aspira/iile pe care le promo&eaă, !e$nsă+i natura sufletului omenesc, !ar apare su formă !e &oca/ie +i chemare la&ie/uire călu"ărească !oar la ale+ii lui :umneeu# ;n calea acestei aspira/ii achipului !umneeiesc, s-au a+eat $nsă păcatul strămo+esc +i patimile care au

pătruns $n firea omului, $nstrăinân!u-l !e :umneeu +i !e sine $nsu+i# Boala patimilor $ntunecă mintea +i sufletul omului, $mpie!icân!u-l să "ăsească !rumul!rept către :umneeu# Venirea lui :umneeu >$n trupul cărnii noastre>, !upăepresia Sfântului Pa&el, a !eschis neamului omenesc calea către mult !orita



$mpărtă+ire !e :umneeu +i către $mplinirea scopului pentru care omul a fostcreat#

A fi $reştin, #entru Sfântul a!ile, nu +n!eamnă a nu avea #atimi, $i +n!eamnă

a avea #utin*a !ă le irui, ri'i$ân' a!tfel valul $are 'e!#arte mintea şi !ufletul n!tru 'e 6ri!t! - Dumnezeu. Să ne +ntar$em, aşa'ar - !$rie Sfântul a!ilemnahilr !ăi - la harul 'e la +n$e#ut, 'e $are ne-am +n!trăinat 'in $auza

#ă$atului, şi iarăşi !ă ne +nfrumu!e*ăm 'u#ă $hi#ul lui Dumnezeu, fă$ân'u-ne a!emenea $u <i'itrul #rin ne#ătimire (uvânt A!$eti$ H,1). +a!ar,chipul !umneeiesc constituti& fiin/ei umane +i realitatea !istorsionată a

patimilor constituie !ouă !in premisele &ie/ii monahale, !efinită, !upă cum am&ăut, !e Sfântul Vasile, !rept stră!uin/a pentru a !oân!i nepătimirea#

stfel, retra"erea pe care o realieaă monahii nu se !atoreaă !ispre/uirii &ie/ii

!e familie sau a unei atitu!ini miantrope +i antisociale, ci este simultan epresia!orului !upă :umneeu +i a con+tientiării faptului că $mplinirea acestui !or nueste cu putin/ă $n milocul pricinilor !e păcătuire pe care le oferă lumea# >m

părăsit &ia/a !e ora+ - $i scrie el prietenului său ri"orie -, pentru că am socotit-o prile pentru tot felul !e răută/i> (1pistola I,%)# ;n plus, >sufletul pri&in!mul/imea păcăto+ilor !in lume, nu "ăse+te timp să-+i oser&e păcatele proprii +isă se !roească prin căin/a pentru ele, ci, comparân!u-se cu al/ii mai răi, $+iface chiar o $nchipuire !e &irtute> (Ae"ulile ari)#

Simpla retra"ere fiică nu este $nsă suficientă, pentru că monahul treuie săcure/e partea !inăuntru a li!ului# De!#ăr*irea 'e lume nu +n!eamnă #ur şi !im#lu #le$are tru#ea!$ă 'in mi2l$ul ei, $i ru#ere !ufletea!$ă 'e #ftele ei,+n$ât !ă nu !im*i 'rul 'e a trăi +n raş, 'e a avea $a!ă, avere, #rieteni,

#r#rietate #er!nală, mi2la$e #r#rii 'e trai, #fta 'e a fa$e $mer*, 'e aa#ărea la +ntruniri #uli$e,... (=#i!tla H, H). Aetra"erea le !a posiilitateamonahilor să oser&e patimile ce &iermuiesc $năuntrul lor +i să lupte sistematic+i constant $mpotri&a lor prin să!irea &irtu/ilor contrare# :e aceea lini+tea +iisihia sunt consi!erate !e Sfântul Vasile !oar >$nceputul cură/irii> (1pistola I,I)

+i o con!i/ie permanentă >pentru atin"erea scopului, !eoarece, pentru păireasufletelor monahilor !e alunecări, este !e folos +i necesară iolarea !e lume +itrăirea $n sin"urătate, fiin! pă"uitor a trăi $n comuniune cu cei care se arată fărăfrică +i cu !ispre/ fa/ă !e păirea strictă a poruncilor> (Ae"uli ari .)#

Gi celelalte elemente care caracterieaă &ie/uirea monahală $+i "ăsesc unetemeiuri $n antropolo"ia ascetică a SfântuluiVasile# stfel, retra"erea călu"ărilor !eparte !e ar&a ora+elor este $ntemeiată !e Sfântul Vasile pe pre!ispoi/ia

pentru ru"ăciune pe care o lucreaă $n suflet sin"urătatea >+i totala $n!epărtare!e lume +i uitarea &echilor ei oiceiuri> (Ae"uli ari M, I)# ceastă retra"ere +iiolare a monahului se spriină pe con+tiin/a psihico-somatică a omului care,interac/ionân! cu me!iul $nconurător, suferă influen/e !in partea acestuia#



Patimile preente $n >to/i cei născu/i !in femeie> $+i "ăsesc nenumărate pricini!e stârnire +i punere $n lucrare $n ora+e, chiar !acă cei ce &ie/uiesc aici, !e celemai multe ori, nici nu $+i !au seama !e asta# ici se cu&ine să facem o preciareasupra căreia &om re&eni, le"ată !e mult !iscutatul raport !intre ac/iune +i

contempla/ie +i !e eficien/a acestora $n &ia/a călu"ărului# ;ntemeiat pe SfântaScriptură, pe tra!i/ia monahală +i pe propriile oser&a/ii ascetic antropolo"ice,Sfântul Vasile este foarte limpe!e atunci cân! afirmă că pentru !espătimire,monahul treuie să caute $n primul rân! ru"ăciunea +i &ia/a isihastă, >!eoarececontemplarea $n&ă/ăturii lui 4isus este mai $naltă !ecât sluirea trupului>, scrie el(Constitu/iile scetice % %)#

:e&ăluin! +i ma+ina/iile !ia&olului, care $ncearcă să-l aată pe călu"ăr !e latotala !e!icare $n &ia/a !e asceă +i ru"ăciune, Sfântul Vasile $i a&ertieaă peto/i monahii să nu se lase amă"i/i >cu ar"umente asur!e, cum că trăin! $n lume,$n!uplecă pe :umneeu cu ac/iuni !e inefacere### +i chiar !acă &reun monah ar a&ea impresia că $+i $n!reaptă &ia/a proprie astfel, nu &a scăpa !e acua/ia !e a-@fi părăsit pe 8ristos> (Cu&ânt scetic %, %)# :eci an"aarea socială $n operefilantropice a monahilor este consi!erată !e Sfântul Vasile ca o !ecă!ere amonahismului# :e aceea $n Ae"ulile orale el pre&e!e că fecioarele (monahiile)>să se $n!epărtee !e orice "riă a &eacului acestuia> (Ae"ulile orale 77), !ân!-o pil!ă pe aria, a cărei &ia/ă contemplati&ă este superioară celei acti&e$nchipuită !e artă# <aimoasele &asilia!e nu sunt mănăstiri $n $n/elesul pe careSfântul Vasile $l !ă acestui cu&ânt, ci institu/ii !e inefacere, care, !e altfel, nici

nu au supra&ie/uit#

ăsim $n aceste rân!uieli ale Sfântului Vasile, $ntemeiate pe $nsă+i naturaomului, sâmurele !e&oltării ascetice +i monahale ulterioare, pe care le-au făcutPărin/ii neptici +i care pot fi reumate $n afirma/ia că a &ie/ui !uho&nice+te$nseamnă a &ie/ui >!upă minte># :umneeu, fiin! fără formă, nu poate ficunoscut !e o minte roit ă $mpăr/irilor +i $mpră+tierilor, +i !e aceea $nsin"urareaeste necesară monahilor, pentru că mintea lor lini+tin!u-se, elierân!u-se !e$ntipăririle lucrurilor !in lume, să poată fi cât mai pre"ătită pentru primirea

contempla/iilor !umneeie+ti $n ea# ceastă concep/ie antropolo"ică stă la aa$ntre"ii ascee +i mistici cre+tin orto!oe, +i ea, prin o"ă/ia +i fine/eaoser&a/iilor pri&itoare la natura sufletului omenesc, la raportul acestuia culumea $nconurătoare +i cu :umneeu, constituie sin"ura psiholo"ie &alailă !in

punct !e &e!ere cre+tin# 2ocmai cură/irea +i !espătimirea min/ii, care este tron alui :umneeu $n om, o are $n &e!ere $ntrea"a or"aniare a &ie/ii $ntr-o mănăstire,a+a cum e pre&ăută !e rân!uielile &asiliene# 4ată că &ie/uirea monahală asceticăa Sfântului Vasile i-a permis să facă oser&a/ii profun!e asupra naturii omului +isă ne lase o seamă !e lămuriri care ar putea fi utiliate cu profit $n +tiin/ele

contemporane, care, prea a!esea, consi!era sufletul ca un fel !e ener"ie +ireultat al fenomenelor neuro - electrice ale omului#



ănăstirea este, a+a!ar, $n primul +i $n primul rân! un loc !e retra"ere, temeiuliolării monahilor !e &ia/ă mirenească este atât antropolo"ic, cât +i teolo"ic#2ocmai pentru a-+i putea păstra con!i/iile necesare contempla/iei, Sfântul Vasilele cere monahilor să e&ite le"ăturile cu mirenii# +a se eplică !e ce Sfântul

Paisie Velicico&sOi, la &enirea sa !in thos $n ol!o&a, s-a $n"riit ca satele !in preama mănăstirii lui să aiă toate preot, a+a $ncât mirenii să nu mai apelee laser&iciile ieromonahilor# ai mult, Sfântul Vasile interice $n mo! epresintrarea femeilor $n mănăstirile !e ăra/i, precum +i a celor care nu auaproarea stare/ului' >por/ile la intrarea $n mănăstirile !e ăra/i să fie $nchise

pentru femei +i nici to/i ăra/ii să nu intre, ci numai aceia care au aproarea !ela stare/> (Cu&ânt scetic I, F)# 4ată !eci că această rân!uială nu este o ino&a/ieatonită sau a Sfântului Calinic !e la Cernica, ci o pre&e!ere imperati&ă epresformulată ca atare !e Sfântul Vasile +i, prin urmare, normati&ă, $ntemeiată peoser&a/iile sale antropolo"ice cu caracter ascetic, suor!onate scopului +imo!ului !e &ie/uire monahal#

1le nu eprimă &reun !ispre/ la a!resa femeii sau &reo concep/ie care ar punefemeia $ntr-o lumină inferioară ăratului# Gi cum ar putut face aceasta SfântulVasile, el $nsu+i fiin! con&ertit la &ia/a monahală !e către o femeie, sora sa,Sfânta acrina Prin astfel !e rân!uieli, monahii nu se separă ostentati& !e

pliroma Bisericii, cum sunt uneori acua/i !e cei străini !e !uhul patristic +i

ascetic al orto!oiei# :impotri&ă, !upă epresia Sfântului arcu scetul, prinele, monahii >$+i păstreaă con!i/iile liertă/ii !uho&nice+ti fa/ă !e patimi> +i aatin"erii scopului cre+tin !e !esă&âr+ire#

ara$terul !a$ramental al mnahi!mului

cest caracter poate fi urmărit $ntr-un $ntreit re"istru' al consacrării monahale, al&ie/ii ilnice a monahului +i al &ie/ii sale propriu-is litur"ice#

Consacrarea monahală este pentru Sfântul Vasile un fapt cu multiple implica/ii$n &ia/a monahului, astfel, !upă ce $+i !ă >fă"ă!uin/a &ie/ii ascetice>, cumnume+te el aceasta consacrare (Cu&ânt scetic I,I), monahul !e&ine

proprietatea lui :umneeu# 1l $+i are propria sa persoană $ntr-un fel !ea!ministrare, fiin! oli"at >să se păstree pe el pentru :umneeu ca !ăruiresfântă, a+a $ncât să nu-+i atra"ă con!amnarea pentru ierosilie> (4i!em)# rice

păcat să&âr+it !e monah este consi!erat !e Sfântul Vasile ca o atocură la a!resacelor sfinte, +i !e aceea porunce+te călu"ărilor >să nu se $ntinee cu nici una !in

patimile omene+ti, care sunt' mânia, in&i!ia, ranchiuna, minciuna +i mân!ria,!uh nestăpânit +i cu&inte !eplasate, $n!epărtarea !e la ru"ăciune +i !orirea

lucrurilor ima"inare, ne"liarea poruncilor +i $mpo!oirea cu $mrăcăminte, "riă!eoseită pentru fa/ă +i $ntâlniri +i !iscu/ii necu&iincioase +i inutile> (4i!em)#



Prin consacrarea monahală, călu"ărul intră $n sfera &ie/ii $n"ere+ti +i prime+te $nca!rul acestei slue harul necesar >pentru a !epă+i limitele firii omene+ti +i a serân!ui pe sine $n &ia/a netrupească> (4i!em)# :in mo!ul $n care &ore+teSfântul Vasile !espre consacrarea monahală, precum +i !in scrierile altor Părin/i,

constatăm că Părin/ii au $n/eles consacrarea monahală ca pe o taină in!isoluilă,a+a cum este +i cununia# >:acă o femeie care s-a căsătorit +i are unire trupeascăcu ăratul ei, ar fi !o&e!ită complotân! $mpotri&a lui, se con!amnă la moarte,cu cât mai mult cel care s-a unit $n comuniune !uho&nicească, a&ân!u-l camartor +i milocitor pe $nsu+i :uhul Sfânt> (Constitu/iile scetice I%, %)# :eaceea fă"ă!uin/a monahală >este !e ne!ele"at +i &e+nică> (4i!em)#

Aecuperân! concep/ia patristică !espre taina Bisericii !in care ira!iaănenumărate taine ca lucrări sfin/itoare +i $n!umneeitoare, părintele Stăniloaespune că >toate actele Bisericii au caracter !e taine, căci $n toate e preent +ilucreaă :uhul Sfânt> (2eolo"ia :o"matică rto!oă &ol# 3# p# %%)# Chiar !acăcatehismele, urmân! unei tra!i/ii apusene, &oresc !espre un număr !e tainelimitat la +apte, nimic nu ne $mpie!ică să &e!em, >$mpreună cu to/i Sfin/ii>,consacrarea monahală ca pe o taină# 1presia canonică a acestui caracter alconsacrării monahale o constituie faptul că ea nu se repetă, precum +iasemănarea părăsirii cinului monahal !e către un călu"ăr cu apostaia, ca $ncare !umneeie+tile canoane pre&ă! că sin"ura pocăin/ă acceptată re$ntoarcereaacestuia $n mănăstire# ;n ca contrar, monahul apostat nu poate eneficia nicimăcar !e o $nmormântare cre+tinească#

Sfântul Vasile rân!uie+te monahului o !ată intro!us $n cinul $n"eresc, oli"a/ia!e a-+i preface $ntrea"a fiin/ă +i &ia/a $n ru"ăciune# Vorin! !espre numărulsluelor pe care treuie să le să&âr+ească monahul la iserică, porunce+teeplicit că >toată &ia/a noastră să fie timp !e ru"ăciune> (Cu&ânt scetic I, F)#Sfântul Vasile a cunoscut ru"ăciunea lui 4isus, pe care o recoman!a monahilor săi, fără a face $nsă !e&oltările mistice +i ascetice pe care le fac Părin/ii neptici!e !upă el# ;n tot caul, $ntrea"a or"aniare a mănăstirii, a+a cum am &ăut, tin!esă realiee con!i/iile necesare pentru ca ru"ăciunea min/ii să poată fi pusă $n

lucrare# :ar ru"ăciunea monahului tin!e să fie $nsă+i ru"ăciunea :uhului Sfânt$n el#

Pentru aceasta, Sfântul Vasile rân!uie+te monahilor o puternică $n!ărătnicie $n@itur"hia Bisericii, poruncin! ca ace+tia să se $mpărtă+ească !e patru ori pesăptămână, $n afară !e situa/iile $n care s-ar $ntâmpla &reun pranic mai !eoseit(1pistola Canonică I)# :e asemenea, prin 1pitimia 3%, Sfântul Vasile porunce+tecă >!acă cine&a $n iua !e a!ucere a ertfei euharistice se opre+te !e la$mpărtă+ire fără aproarea arhiman!ritului, să fie pe!epsit># ceastă practică ore"ăsim $n rân!uielile Sfântului 2eo!or Stu!itul, precum +i $n practicamanăstirilor atonite# :e ună seamă că scă!erea ni&elului !uho&nicesc al



monahilor este $n ună măsură !atorat +i !einteresului crescân! fa/ă !e!umneeiasca 1uharistie#

ara$terul i!eri$e!$ al mnahi!mului

cest caracter este epresia faptului că monahii >sunt +i ei memri ai cinului isericesc>, !upă cum recunoa+te $n 3.F Sino!ul !e la @ao!iceea, prin canonul%F# Sfântul Vasile nu a participat la acest Sino!, !ar cu si"uran/ă că hotărârile luii-au fost cunoscute# Pentru el, principalul element care eprimă eclesialitateamonahismului $l constituie caracterul !e a!unare litur"ică a o+tii monahilor $nfrunte cu e"umenul lor, $n comuniune cu episcopul locului, care "ireaă 2ainelesă&âr+ite $n mănăstire +i prin care mănăstirea se afla $n comuniune cu Bisericasoornicească# :e aceea mănăstirile >in!epen!ente>, fără le"ătură cu &reunepiscop canonic, sunt o aatere !e la rân!uielile monahale orto!oe#

Pre&e!erile &asiliene cu caracter practic, le"ate !e $mpărtă+irea monahilor,eprimă $n sutet atât &aloarea Sfintei euharistii $n &ia/a mistică, cât +i i!eeateolo"ică potri&it căreia mănăstirea este o ne$ncetată a!unare litur"ică,

isericească a o+tii# Prin aceasta, o+tea monahală !e&ine o $ntrupare $n timp +ispa/iu a lui 8ristos, o concretiare locală a Bisericii uni&ersale# ;nsă+i o+teamănăstirească, $n frunte cu e"umenul, este consi!erată ca fiin! icoana:omnului, care, >a!unân!u-+i o ceată !e ucenici, le-a !at toate !e o+te, +i !eo+te S-a !at pe Sine ;nsu+i postolilor> (Constitu/iile scetice %H, I)# :e aceea,

!upă Sfântul Vasile, >stare/ul nu este nimic altce&a !ecât cel care /ine loculântuitorului +i miloce+te $ntre :umneeu +i om +i $i oferă lui :umneeumântuirea celor care i s-au $ncre!in/at lui> (Constitu/iile scetice II, F)#

2ot !e caracterul isericesc, !ar +i ca o implica/ie a celui sacramental, /ine +iascultarea pe care monahul fă"ă!uie+te să o facă fa/ă !e stare/ul său >$n orice,fără să ceară eplica/ii pentru porunci> (Constitu/iile scetice %9)# ceastaascultare nu este o simplă suor!onare, ci o taină $ntemeiată pe cre!in/a că &oialui :umneeu este eprimailă $n cu&intele omene+ti relati&e +i $n faptul că

:umneeu prime+te ascultarea fa/ă !e stare/ ca pe o ascultare fa/ă !e 1l# :eaceea $n mănăstiri >ceea ce a spus superiorul este le"e> (Cu&ânt scetic 3, I)#ăsura impusă neascultării !e Sfântul Vasile este moartea, !eoarece pentrumonah este >mai !e lau!ă să moară pentru $mplinirea poruncii !ecât să ne"liee$mplinirea ei !in teamă !e moarte> (Ae"ulile mici 3%7)#

1"umenul este părintele o+tii, +i !upă cum paternitatea naturală nu $nceteaă!ecât o !ată cu moartea, tot a+a stare/ul unei mănăstiri $+i men/ine !emnitatea pe&ia/ă# u ucenicii l-au ales pe 8ristos, ci 8ristos i-a ales pe ei# 2ot a+a SfântulVasile, prin rân!uielile a!resate !irect monahilor !in &ia/a !e o+te, intericeorice neorân!uială, care, $n lima laic, s-ar numi !emocra/ie sau maoritate a&oturilor#



Cel care con!uce cu a!e&ărat mănăstirea este :umneeu, inspirân!u-i prin:uhul Sfânt pe cei $nsărcina/i cu aceasta# :e aceea canoanele &or consfin/iulterior poi/ia e"umenului $n mănăstire, echi&alân!-o cu cea a episcopului $neparhie (Canonul . al lui ichifor Constantinopolitanul)# 1"umenul $+i prime+te

!emnitatea !e la :umneeu prin episcop, fa/ă !e care rămâne $n ascultare +icomuniune# 2ot episcopul este cel chemat spre a fi martor al consacrăriimonahale (Ae"ulile ari %M, F), !eoarece el, episcopul, este părintele!uho&nicesc al tuturor comunită/ilor monahale !in eparhia sa, chiar !acăacestea au ritmul, tra!i/ia +i personalitatea lor !uho&nicească proprie# 4n&estireae"umenului !e către episcop are, pentru Sfântul Vasile, mai mult caracterul uneiconstatări a faptului că el este cu a!e&ărat părintele o+tii, +i o !ată $n&estit,numai moartea fiică sau spirituală (ereia) ustifică schimarea acestuia#

În l$ 'e $n$luzii

;n cele spuse nu am intrat $n !etalii# m urmărit !oar o $nfă/i+are sumară aliniilor celor mai "enerale !upă care se "hi!eaă sau ar treui să se "hi!ee oricecomunitate monahală cenoitică# ceste linii "enerale, !esprinse !in scrierilemonahale ale Sfântului Vasile, formeaă, !incolo !e !etalii, osatura +i !uhulcomun tuturor tipicoanelor mănăstire+ti re!actate ulterior# :e aceea a&em ounitate a !uhului monastic orto!o $ntr-o !i&ersitate !e forme $n care &ie/uireamonahală a fost consemnată tipiconal# :e această !i&ersitate nu se tem !ecât ceiincapaili să au!ă suflarea :uhului (cf# ;n# 3, H)# +a se eplică eisten/a $n

orto!oie a practicii că fiecare mare mănăstire să-+i re!actee propriul tipicon,ce pre&e!e toate !etaliile &ie/ii monahului $n ca!rul concret +i specificrespecti&ei mănăstiri# +a sunt tipicoanele Sfântului 2eo!or Stu!itul, SfântuluiBene!ict, Sfântului Sa&a al Seriei, Sfântului amas, Sfântului tanasietonitul, Sfântului Calinic pentru mănăstirea <răsinei +i multe altele# u este&ora !e or!ine monastice !iferite aate pe practicarea unilaterală a unui sin"ur eerci/iu ascetic, ca $n catolicism# :impotri&ă, este &ora !e epresii plenare +i&ariate !e racor!are la acela+i !uh +i mo! !e &ia/ă monahal# 2ipiconul uneimănăstiri repreintă &ia/a orto!oă a unei comunită/i mănăstire+ti formulată $n

acel tipicon $n care se fieaă $n scris oiceiuri !ea formate !upă specificulacelei mănăstiri, !upă practica ei litur"ică, !upă con!i/iile impuse !e ctitor,con!i/iile specifice, etc#

:efăimători ai &ie/ii monahale au eistat $n toată istoria Bisericii, mai ales $nAena+tere +i Aeformă# :in cele $nfă/i+ate, &e!em cât !e mult "re+esc cei ce nu$n/ele" sensul !uho&nicesc al rân!uielilor călu"ăre+ti, răstălmăcin!u-le $n/elesul+i $n"ustân!u-le re!uc/ionist, neteolo"ic +i $n mo! lipsit !e pietate, la ceea ce cuironie numesc tipicarism# :ar !e ună seamă că !e &ină nu sunt !etractorii

monahismului, ci monahii care nu $ntrupeaă $n ei !uhul monahal autentic,!eoarece, a+a cum am &ăut, rân!uielile monahale au cele mai profun!e temeiuri



$n $nsă+i fiin/a +i constitu/ia omului, cum o $nfă/i+eaă Sfânta Scriptură +i Sfin/iiPărin/i# Cine cre!e altfel, contraice Scriptura +i interpretarea ei patristică# Cinecre!e altfel, e străin !e cre!in/a Bisericii rto!oe, oricine ar fi el#

:in aceste câte&a reflec/ii finale pe mar"inea rân!uielilor &asiliene, &e!em cămonahismul nu e nici pe !eparte ceea ce sus/in !efăimătorii lui# u este oa!unare secretă, !ii!entă $n Biserică# u este etra, para sau antieclesial#onahii nu sunt ni+te ecentrici, ci ni+te păcăto+i care &or să se mântuiască $nBiserica rto!oă a lui 8ristos, pe care o consi!eră sin"urul stâlp +i temelie aa!e&ărului#

onahismul nu este un mo! !e &ia/ă $mpotri&a firii, ci cel mai $nalt mo! !e&ie/uire pe care $l poate !uce fiin/a omenească pe acest pământ, $ntrupare amaimalismului e&an"helic, taină a &eacului ce &a să &ină, ce nu poate fi e"alat

!e nimic !in cele omene+ti# onahismul este un i!eal atât !e $nalt, $ncâtmonahii $n+i+i se simt neputincio+i $n fa/a lui# Gi cum s-ar putea sim/i altfel $nfa/a unei &ie/uiri a cărei apo"eu a fost ilustrat !e :omnul 8ristos, !e Prea curataSa aică, !e Sfântul 4oan Boteătorul, !e Sfin/ii postoli +i !e al/i sfin/i# =unu !unt mnah, 'ar am văzut mnahi, zi$ea Sfântul %a$arie =&i#teanul,unul 'intre Stare*ii #e $are i-a vizitat Sfântul a!ile +n =&i#t.

Aân!uielile monahale &asiliene !e aceea sunt sin"urul $n!reptar !upă care,călăuin!u-se $n !uh, monahii pot urmări apropierea !e i!ealul monahal#

;ntruparea acestuia !epin!e !e măsura $n care ace+tia $+i iau $n fiecare i crucea+i $i urmeaă lui 8ristos#

ihai ro9nicu & Sfântul Vasile cel mare & dascăl al familiei cre*tine



I#iilr, iui*i #e #ărin*ii vştri" /ărin*ilr, nu +ntărâta*i #e $#iii vştri"K

Sfântul Vasile cel mare este unul !intre cei mai mari or"aniatori aimonahismului, !in re"ulile sale inspirân!u-se cea mai mare parte a re"ulilor monahale răsăritene, !ar +i cele apusene# Cu toate că este iuitor al &ie/iimonahale, marele ierarh nu !ispre/uie+te familia +i căsătoria, ci $i arată măre/iaei sulimă# Crescut el $nsu+i $ntr-o familie !eoseită, Sfântul &a e&i!en/ia iuirea+i armonia ce treuie să fie $ntre cei !oi so/i, astfel $ncât să eiste o completarereciprocă# ceastă iuire treuie !e&oltată prin lucrarea &irtu/ilor, care nu lasăloc !i&erselor &icii# :in eperien/a trăită $n ca!rul familiei sale, ierarhul !ă

sfaturi pri&in! e!uca/ia copiilor, al căror suflet, !in care lipse+te mân!ria sauin&i!ia, este prielnic unei une cre+teri#

Secolul al 4V-lea a $nsemnat o eploie a monahismului pe $ntre" cuprinsul4mperiului Aoman# S-au !e&oltat forme mai aspre !e monahism, ca $n Siria, !ar +i forme mo!erate ca, !e eemplu, $n Capa!ocia# onahii au !e&enit eemple&ii ale unei $n&ă/ături tot mai "reu !e $mplinit $n spa/iul unei lumi seculariate#stfel, pe fon!ul unui monahism ri"uros +i a unei concep/ii "nostice asupralumii ($n care trupul era &ăut rău prin sine), familia $ncepuse să fie !e&aloriată,&orin!u-se !e o superioritate a monahismului fa/ă !e familia cre+tină# !e&ăratreformator al monahismului, Sfântul Vasile &orea ilnic oamenilor simpli,



căsători/i, care rămăseseră $n lume, a&eau copii +i $ncercau să $mplinească$n&ă/ătura ântuitorului 8ristos# stfel, ierarhul capa!ocian simte că treuie săscoată $n e&i!en/ă măre/ia familiei cre+tine, mo!ul !e &ie/uire a!ec&at familieicre+tine, fun!amentele acesteia, !ar +i păcatele care pot afecta temelia ei#

IA!$ultarea 'e =van&helie !e va $ere şi 'e la mnahi,şi 'e la $ei $ă!ătri*iK

Con+tient !e responsailitatea sa !e păstor peste $ntrea"a turmă a lui 8ristos,Sfântul Vasile cel are &a pune fa/ă $n fa/ă cele !ouă mo!uri !e &ie/uire, pentrua arăta că nici unul nu este superior fa/ă !e celălalt# Cu si"uran/ă, Sfântul auise!e superioritatea pe care +i-o !ero"au mul/i monahi, !ar +i !e laismul unor memri ai societă/ii, care socoteau că poruncile e&an"helice mai "reu !e$n!eplinit &ieaă !oar fe/ele monahale# IA!$ultarea 'e =van&helie !e va $ere'e la t*i amenii, şi 'e la mnahi, şi 'e la $ei $ă!ătri*i. ă$i nu e!te 'e a2un!

#entru $el $ă!ătrit +n're#tă*irea $um#ătării şi a 'rin*ei $ătre !*ie şi $hiar a+n'atririi $n2u&ale, $i tate $elelalte #run$iK.

:upă marele ierarh, &ie/uirea monahicească nu este un criteriu pentru sfin/enie,sfin/enia fiin! cerută +i !e la cei ce $ntemeiaă familii# Iă$i #entru a$ea!ta

5uitrul 'e ameni Dumnezeu, are #artă &ri2ă 'e mântuirea na!tră, a+m#ăr*it via*a amenilr +n 'uă feluri 'e vie*uire, a'i$ă +n via*a 'e $ă!ătrieşi +n $ea 'e fe$irie, aşa +n$ât $el $are nu #ate !ă 'u$ă lu#ta fe$iriei !ă-şi ia

femeie (!*ie) le&iuită, $un!$ân' $ă i !e va $ere fă&ă'uin*ă 'e +nfrânare,!fin*enie şi a!emănare $u !fin*ii $are au avut !*ie şi au $re!$ut fiiK. Cu altecu&inte, cei căsători/i treuie să urmee o &ia/ă asemănătoare celei a lui &raam,4o&, :a&i!, Samuel, Petru +i a celorlal/i apostoli#

Iirtutea ăratului şi a femeii e!te una !in&urăK

Constituin! un sin"ur trup, so/ul +i so/ia treuie să !ea !o&a!ă !e iuire +i !e$n/ele"ere# ;n acest contet, Sfântul &a lău!a frumuse/ea +i cură/ia morală a

femeii cre+tine, care poate să $n!ulcească firea !elăn/uită a ăratului' Ihiar 'a$ă !*ul ar avea fire a!#ră şi !ălati$ă, !*ia treuie nea#ărat !ă-l !u#rteşi ni$i #ri$ină !ă n- fa$ă !ă ru#ă unirea. =!te #rnit !#re ătaieC Dar +i eărat" =!te e*ivC Dar e!te unită $u el #trivit firii"K.

ceasta nu $nseamnă că !oar so/ia treuie să !ea !o&a!ă !e $n/elepciune +i$n/ele"ere, ci +i so/ul, aceasta $ntrucât au aceea+i natură +i au !e&enit, prin nuntă,un sin"ur trup# Iirtutea ăratului şi a femeii e!te una !in&ură, fiin'$ă atât $rearea lr e!te 'e#triv 'e vre'ni$ă #entru amân'i, $ât şi ră!#lata #entru

amân'i a$eeaşi. A!tfel, artea Fa$erii zi$e Ri a fă$ut Dumnzeu m 'u#ă$hi#ul lui Dumnezeu l-a fă$ut #e el ărat şi femeie i-a fă$ut #e ei. /entru



$ă au !in&ură natură, ei au a$eleaşi lu$rări, iar $ei $e fa$ a$eeaşi fa#tă #rime!$ a$eeaşi ră!#lată.K

;n aceea+i !irec/ie, Sfântul &a spune' ISă a!$ulte şi ăratul +n'emnul $e şi lui

i !e $uvineK. Iăra*ii !ă-şi iuea!$ă femeile lr $uiuirea $u $are 6ri!t! a iuit i!eri$aK

Sfântul Vasile consi!eră că familia este o institu/ie !umneeiască +i &ore+temereu !espre armonia, unitatea +i in!isoluilitatea acesteia# Scopul căsătorieieste, spune marele ierarh, !e autorare reciprocă, cre+tere $n iuire +i na+tere !ecopii# 1emplu pentru unitatea +i armonia ce treuie să eiste $ntre so/ +i so/iestă iuirea !intre 8ristos +i Biserică' ISe $uvine $a ăra*ii !ă-şi iuea!$ă

femeile lr $u iuirea $u $are 6ri!t! a iuit i!eri$a, 'ân'u-!e #e Sine #entru ea, #entru $a !ă !fin*ea!$ăK.

Sfântul Vasile eemplifică această iuire +i prin mo!elul turturicii, care, I'a$ă!e 'e!#arte vre'ată 'e !*ul ei, nu mai vrea !ă trăia!$ă $u altul, $i rămâne!in&urăK.

;n ceea ce pri&e+te in!isoluilitatea familiei, ierarhul capa!ocian &a comenta porunca ântuitorului, care spune că !oar a!ulterul poate constitui un moti& ine $ntemeiat pentru !esfacerea căsătoriei# Prin infi!elitatea conu"ală se spar"e

unitatea familială, iar $ntre so/ +i so/ie inter&ine un "ol care-i face să nu mai fieun sin"ur trup# :e asemenea, marele ierarh precieaă +i faptul că !oar un ărat+i o femeie pot forma o familie +i !oar aceasta este inecu&ântată !e :umneeu'

I/entru $e au $ăzut +n #atimi ruşina!e, #entru $e femeile au !$himat +ntreuin*area firea!$ă a firii +n una +m#triva firii, iar ăra*ii au !ăvârşit lu$ruri ruşina!e $u ăra*iiCK

8u&ă$iunea şi #!tul, #ăzitare şi +ntăritare ale familiei

arele ierarh capa!ocian $n!rumă pe memrii familiei să să&âr+ească $mpreunăcerin/ele &ie/ii !uho&nice+ti, ca nici unul să nu fie mai preos !ecât celălalt'

Iăra*ilr, !ă nu vă arăta*i +n $re'in*ă mai #re2! 'e$ât femeile" Femeilr,!tărui*i +n $re'in*ă"K

:intre aceste cerin/e, Sfântul Vasile cel are enumeră mai ales ru"ăciunea +i postul# +a!ar, ru"ăciunea practicată $n comun $n familie o arată pe aceasta ca pe o Biserică $n miniatură# ITreuie, !#une Sfântul a!ile, !ă ne elierăm 'e &ri2ile $ă!ătriei, $a !ă ne +n'eletni$im $u ru&ă$iunea.K

Pe lân"ă ru"ăciune, postul este o altă &aloare spirituală care $ntăre+te familia,fiin! numită !e Sfânt 5talismanul căsnicieiJ# Postul ne $nainteaă $n &irtute, el



fiin! Itvarăş $re'in$i! al !*ilr. ă$i ăratul nu #une la +n'ială $in!tea$a!ei !ale $ân' ve'e $ă femeia lui #!teşte ni$i femeia nu !e t#eşte 'e &elzie$ân' ăratul !ău !fin*eşte #!tulK.

Postul este recoman!at tuturor memrilor familiei' IFemeile !ă #!tea!$ă şi ele,$ă şi lr le e!te #!tul tt atât 'e #trivit şi 'e fire!$ $a şi re!#ira*ia. #iii !ă fie a'ă#a*i $u a#a #!tului $a şi #lantele ine $re!$ute #!tul e!te frâu #entruamenii +n flarea vâr!tei, al!amul $ă!ni$iei, #ăzitrul $ă!ni$ieiK.

I/ărin*ii treuie !ă-şi $rea!$ă $#iii +ntru+nvă*ătura şi $ertarea DmnuluiK

mintin! !e porunca :ecalo"ului, Sfântul Vasile spune' I#iii treuie !ă-şi $in!tea!$ă #ărin*ii şi !ă li !e !u#ună +n tate, iar #ărin*ii treuie !ă-şi $rea!$ă$#iii +ntru +nvă*ătura şi $ertarea Dmnului, $u tată lân'e*ea şi ră'areaK.

ceste $n!emnuri sunt preentate foarte plastic $n 5milii la Cartea <aceriiJ, prin eemplele !in lumea animală' I5ar &ri2a #e $are au 'e erzele ătrâne #uii lr e +n'e!tulătare $#iilr nştri, 'a$ă ar vrea !ă va'ă, #entru a-i fa$e!ă-şi iuea!$ă #ărin*ii" erzele, $ân' vă' $ă tatălui lr i-au $ăzut #enele, laătrâne*e, !tau +n 2urul lui şi-l +n$ălze!$, +i #re&ăte!$ 'in elşu& hrana, iar la

zr +i 'au a2utrul $e-l #t 'aK.

;ntru totul la fel, părin/ii treuie să-+i iuească fiii, căci I'a$ă leai$a +şi iueşte #e $ei nă!$u*i 'in ea, iar lu#ul !e lu#tă #entru $ă*eluşii lui, $e va !#une mul,$are nu a!$ultă 'e #run$ă şi !tri$ă fireaCK.

Sfântul Vasile acor!ă un mare rol e!uca/iei $n familie, e!uca/ie ce treuierealiată prin miloacele cele mai eficiente# 4erarhul Ceareei Capa!ociei$n!eamnă spre lân!e/e +i ră!are, !ar miloacele coerciti&e $+i au +i ele rolullor, I$ă$i #ărin*ii !e mânie şi !e !u#ără #e $#ii, nu $a !ă le fa$ă rău, $i $a !ă-i aată 'e la $#ilăriile şi #ă$atele tinere*ii !#re #urtare unăK.

!r. 5i/iu !etcu & Sfântul Vasile cel mare8 mo*tenirea unei /ie%i de numai 40de ani



Pătruns !e cre!in/a cea a!e&ărată, acest Sfânt Părinte pe care :umneeu ni l-areer&at ca pe un mare !ar, re"ăse+te $n aceasta o imensă ucurie sufletească# ;n&iiunea lui, !$#ul $re'in*ei e!te a$ela 'e a !e uni şi mai mult $u Dumnezeu,are e!te În$e#utul şi Sfârşitul, #re$um şi 'e a inten!ifi$a a!emănarea $u =l.

Sfântul a!ile $el mare

;n Biserica rto!oă, Sfântul Vasile cel are este unul !intre cei mai popularisfin/i, opera sa constituie +i astăi un i&or o"at !e $n&ă/ăminte folositoare, iar eemplul &ie/ii sale este unul !intre cele mai pil!uitoare mo!ele ale celor ce sene&oiesc pe calea !esă&âr+irii cre+tine#

B#era Sfântului a!ile

Pe parcursul scurtei sale &ie/i, Sfântul Vasile a fost un ferm a!erent la cre!in/aniceeană# Con/inutul celor patru &olume !e mari !imensiuni care cuprin!lucrările sale preentate $n Patrolo"ia aatelui i"ne este format !in opere!o"matice, omilii +i cu&ântări, lucrări ascetice, litur"ice, pe!a"o"ice, canonice +icorespon!en/ă#

:intre lucrările sale !o"matice, cea mai cunoscută +i mai utilă este :espre:uhul Sfânt# Sfântul Vasile apeleaă la Scriptură +i la tra!i/ia cre+tină timpurieca spriin pentru !octrina orto!oă referitoare la Persoana +i lucrarea :uhuluiSfânt, iar cartea este ine structurată +i e!ificatoare ca ton +i sustan/ă# În



viziunea Sfântului a!ile, Duhul Sfânt nu e!te 'ar $el +n are $re'e$reştini!mul, $i şi #rin are $re'e. ;ntru lumina @ui &e!em noi lumina#

;mpotri&a $n&ă/ăturilor "re+ite ale ereticilor, Sfântul Vasile a scris, pe lân"ă

tratatul :espre :uhul Sfânt, și tratatul ;mpotri&a lui 1unomie# cestea suntlucrări !e referin/ă ce au făcut lumină $n aceste capitole ale teolo"iei cre+tine,$nlăturân! confuiile !e termeni +i lo"ica strâmă# ;n cele nouă omilii la8eaemeron este preentată o a!e&ărată enciclope!ie a cuno+tin/elor &remii,altfel spus, o sumă a cuno+tin/elor +tiin/ifice pe care le pose!a marele ierarh, +ianume' teolo"ie, astronomie, cosmo"onie, "eo"rafie, meteorolo"ie, istorienaturală, otanică +i me!icină, fiin! preentate $n fa/a unui au!itoriu cre+tin, pecare autorul l-a consi!erat, cel pu/in ini/iat, atât $n prolemele !e cre!in/ă, cât +i$n cele !e +tiin/ă ale &eacului său# u &om insista aici asupra celorlalte omilii aleSfântului, $nsă preciăm că au un con/inut teolo"ic, spiritual +i moral !eoseit !e

o"at#

:intre scrisorile lui Vasile, au supra&ie/uit peste 300# 1le repreintă re&ărsări aleunei naturi o"ate, care, !incolo !e maniera reer&ată, pose!ă sentimente

profun!e, o mare căl!ură sufletească, afec/iune# :acă eistă +i semne ale unuicaracter me!itati& a!ânc $nră!ăcinat, care uneori su"ereaă o perspecti&ă

pesimistă asupra &ie/ii, treuie să ne amintim că citim re&ela/iile !e sine ale unuiom care s-a luptat permanent cu oala +i ale cărui ile erau pline !e tulurări +ianietă/i &enite !in afară#Cât !espre trăirile sale suflete+ti, nici o !escriere nu le

preintă atât !e complet +i atât !e eact precum o fac scrisorile sale# 1leaor!eaă !intre cele mai &ariate teme, se a!reseă tuturor corespon!en/ilor,a&ân! tonuri !i&erse, !e la cel familiar până la cel mai aspru# Scrisorile sale se$ntin! aproape pe tot parcursul &ie/ii sale, !in anul 3M7 până $n 37H#

Cine !ore+te să $n/elea"ă eisten/a acestui episcop !in secolul al 4V-lea, precum+i compleitatea "riilor care $l tulurau, ar treui să citească aceste scrisori#2reuiesc citite +i recitite mai ales pentru a cunoa+te $n $ntre"ime sufletul$n!urerat +i nelini+tit al Sfântului Vasile, triste/ile sale, !eamă"irile sale, !ar +i

!e&otamentul său !e neiruit pe care $l consi!eră o !atorie a sa# Perfec/iuneastilului episcopului !e Ceareea nu este nicăieri mai ine e&i!en/iată ca $nscrisorile sale, nici o operă nu ne preintă atât !e ine !i&ersitatea calită/ilor careau stârnit a!mira/ia "enera/iilor următoare#

Sfântul Vasile cel are a fost +i un mare iuitor al frumuse/ii celei netrecătoare#;n anul 3MH, $mpreună cu Sfântul ri"orie !e aian a lucrat $mpreună laalcătuirea <ilocaliei b o antolo"ie !e tete !in opera lui ri"en, menită să aratefoloasele pe care le poate !oân!i cre+tinul stu!iin! atent +i cu !iscernământ

filosofiile pă"âne# 2emele principale aor!ate aici sunt natura !umneeirii,interpretarea Scripturilor +i liertatea &oin/ei#



Sfântul a!ile remar$ail tel&

r fi incorect ca cine&a să &a!ă $n Vasile numai un a!ministrator +i or"aniator

ecleiastic# Printre toate sarcinile sale oositoare, a rămas mare teolo"# r puteafi numit, cu unele reer&e, un roman printre "reci# Sfântul ri"orie 2eolo"ul!epune mărturie (rat# F3, ..) că scrierile sale erau foarte apreciate !e cătrecontemporani atât pentru con/inutul, cât +i pentru forma lor# 1!uca/ii +ianalfae/ii, cre+tinii +i pă"ânii, to/i le citeau# ri"orie nu eită să lau!e influen/alor asupra propriei "ân!iri, &ie/i +i aspira/ii +i $l nume+te pe Vasile, maestrulstilului (1p# M%)# 1l +i-a $nsu+it prin stu!ii $n!elun"ate toată +tiin/a trecutului +i a

preentului# Scrierile sale cuprin!, $n afara unui mare număr !e pre!ici +iscrisori, tratate !o"matice, ascetice, pe!a"o"ice +i litur"ice# pera sa a eercitato influen/ă puternică nu numai asupra contemporanilor, ci +i asupra Bisericiicre+tine !e pretutin!eni, până $n ilele noastre#Patrolo"ul <# Ca*rT consi!eră că Ydin punct de vedere literar, 'fântul 4asile

pare s" fie cel mai clasic dintre p"rin%ii !reciH (PrTcis !e Patrolo"ie, %939, p#F00)#

=rmărin! să instituie Creul !e la iceea, a iutit să clarifice, ca nimeni altul până la el, sensurile teolo"ice ale termenului consustan/ial# a!us +i ocontriu/ie hotărâtoare pri&in! $n&ă/ătura !espre Sfânta 2reime, prin impunereaepresiei trei ipostasuri pentru Persoanele Sfintei 2reimi, prin folosirea ei

sistematică +i prin concilierea ei cu epresia niceeană !e o fiin/ă# ;n plus, SfântulVasile a eplicat pe lar" posiilită/ile lor !e $minare# Prin aceasta el a contriuitconsi!erail la impunerea epresiei !e o fiin/ă $n a!e&ăratul ei $n/eles, a!ucân!

pe cei mai mul/i !intre monarhieni +i arieni la cre!in/a cea a!e&ărată# 1l $nlăturărăstălmăcirea monarhiană a epresiei !e o fiin/ă, prin completarea ei cu termenultrei ipostasuri arătân! că 2atăl, <iul +i :uhul Sfânt nu sunt numai ni+te roluri saumă+ti sau puteri fără consisten/ă $n ele $nse+i, a&ân! ca suport (ipostas) fiin/a ceaunică, ci 4postasuri sau Persoane real +i etern suistente# Sfântul a!ile $el

%are a $m#letat e?#re!ia ni$eeană 'e fiin*ă $u e?#re!ia trei 5#!ta!uri fără

!ă anuleze #e $ea 'intâi !au !ă &lea!$ă 'e a'evăr, $i fă$ân'- a$$e#tailă+n a'evăratul ei +n*ele!.

Scrierile lui au constituit aa !octrinară pentru sino!ul al 44-lea ecumenic, /inutla !oi ani !upă moartea Sfântului Vasile, la Constantinopol $n 3H%, $n timpul$mpăratului orto!o 2eo!osie cel are, atunci cân! s-a a!optat formulareacompletă a Simolului !e cre!in/ă#

Conchiân!, putem spune că $n&ă/ătura Sfântului Vasile este concentrată $n urul

apărării !octrinei niceene $mpotri&a !i&erselor parti!e ariene# Constituie marele



merit al lui Vasile faptul că a contriuit $ntr-o mare măsură la clarificareaterminolo"iei trinitariene +i hristolo"ice#

nitatea i!eri$ii a f!t una 'in marile lui &ri2i

Sfântul Vasile s-a preocupat intens +i !e unitatea Bisericii, $ncercân! să curmeereiile +i schismele !in Biserică, prin Ycuvânt"ri unite cu ac%iuni, prin tratate

polemice, prin le!"turi practice cu to%i, c"utând pe unii, trimi%ând pe al%ii,apelând, avertizând, blamând, cenzurând, invectivând, ap"rând popoarele,oraşele, pe particulari, ima!inând pentru fiecare câte un fel de salvare şivindecând peste tot. 5ra ca acel 4eseleil, constructorul tabernacolului divinH('fântul =ri!orie de azianz, ecrolo! în cinstea #arelui 4asile, >1/>9.

Prolemele erau pro&ocate mai ales !e ereticii timpului' arieni, mace!onieni,apolinari+ti etc#, care rupseseră pe mul/i episcopi orto!oc+i !e propria lor Biserică# tunci cân! a trecut la :omnul episcopul Bisericii !in 2ars +i arieniiau ales, pentru comunitatea orto!oă !e acolo, cu autorul mai-marilor ilei !eatunci, un episcop arian, !e-al lor, Sfântul Vasile le-a scris celor !in 2arsurmătoarele' I/entru $ă ne're#tatea !-a +nmul*it #e urma ră$irii 'ra&!tei (%atei HJ, 1H) +n $ei mai mul*i, mă &ân'e!$ $ă a$ei $are !lu2e!$ Dmnului $utată a'everitatea şi !in$eritatea !ă aiă 're#t !in&urul !$# al !tră'aniei lr a'u$erea la unitate a i!eri$ilr $are !-au 'ezinat +ntre ele +n atâtea #ăr*i şi +n atâtea feluri (=vr., 1, 1)P (e#i!tla 11J, 55).

Sfântul a!ile $el %are un #ă!tr m'el

:upă moartea episcopului 1useiu $n anul 370, Vasile a !e&enit succesorulacestuia ca episcop !e Ceareea, mitropolit al Capa!ociei +i earh al !ioceeici&ile a Ponticului# ;n aceste roluri, +i-a câ+ti"at curân! iuirea poporului# fon!at spitale pentru olna&i +i &ictimele olilor conta"ioase, cămine pentrusăraci +i ailuri pentru călători +i străini, astfel că Sfântul ri"orie !in aianaun"e să &orească !e un $ntre" nou ora+# ria lui pastorală pentru cre!incio+ii

săi se poate $ntre&e!ea pri&in! mo!ul or"aniării acestui comple al carită/ii ce afost numit !upă numele său b Vasilia!a, !ar +i !in polemicile lui scrise +i orale

pentru apărarea cre!in/ei orto!oe#

Citin! mai ales scrisorile lui, constatăm că Sfântul Vasile a fost nu numai unteolo" !e seamă +i un ierarh $n&ă/at, ci +i un mo!el !e arhipăstor pentru turmalui, pentru care arată multă !ra"oste +i "riă !uho&nicească, inter&enin! pentruea $n momentele critice +i !e reală ne&oie# Precum am mai preciat, marelearhipăstor nu a trecut cu &e!erea ne&oile pastorale ale cre!incio+ilor, pe care $i

&iita frec&ent, spunân!u-le !e fiecare !ată cu&inte !e $n&ă/ătură# Sfântul Vasilea $nceput mai $ntâi prin a $n/ele"e el $nsu+i trăirile suflete+ti ale lor +i mai apoi





:ar, $n acela+i timp, a&ea cuno+tin/ă !e la prietenul său, 1ustatie al Se&astiei, !e preen/a $n sia ică a unor comunită/i puternice +i poten/ial &iolente, $nsăneor"aniate, !e asce/i rătăcitori, care fuseseră con!amnate !e Sino!ul !e laan"ra, pentru comportamentul lor antisocial#

;n urul Sfântului Vasile cel are +i a fra/ilor &eni/i cu el $n Pont $ncetul cu$ncetul s-au a!unat sin"uraticii !in apropiere +i astfel s-a format o mănăstiremare, a&ân! toate !e o+te +i supunân!u-se unui sin"ure călăue !uho&nice+ti,care insufla !eplină $ncre!ere, le $mpintenea râ&na spre &irtute +i pe to/i $ia!ucea la supunere#

Aân!uielile &ie/ii o+te+ti se a+eau prin $nsu+i mersul lucrurilor# Ca !reptar leslueau $ntocmirile cunoscute $n rient pe care le potri&eau situa/iilor concrete/inân! seama !e ne&oile locului# Pentru a staili una rân!uială, Sfântul Vasilese consulta mereu cu fra/ii, sta !e &oră cu ei, !iscutau +i se $n/ele"eau, stailin!norme !e urmat conforme cu $n&ă/ăturile Sfintei Scripturi +i folosin! eperien/aPărin/ilor recunoscu/i ca trăitori !upă aceste $n&ă/ături# ai apoi, Sfântul Vasiles-a socotit să scrie toate aceste !iscu/ii +i cu&ântări, !upă meto!a catehetică suformă !e $ntreări +i răspunsuri, care !in fericire s-au păstrat până ai +i eleconstituie $n!rumarul sau re"ulamentul !upă care s-a or"aniat monahismulrăsăritean#

cti&itatea Sfântului Vasile nu s-a măr"init $nsă numai la $ntemeierea acestei

mănăstiri $n Pont, ci ea a fost !oar ca un mo!el, un !reptar, !upă care a mai pustemelia +i la alte multe locuri ca loca+ pentru asocia/iile călu"ăre+ti#

8e&ulile !ale mnahale

;ntrea"a operă literară a Sfântului Vasile este inspirată !in acti&itatea sa practică#Sfântul a fost $nainte !e toate un om al con!ucerii# ăscut atât pentru a-i$n!ruma pe oameni, cât +i pentru a-i stăpâni $n situa/iile !ificile, el pune aele&ie/ii monahale $ncă !e la $nceputul acti&ită/ii sale# Ae"ulile sale monahale, mari

+i mici, poartă totu+i amprenta clară a !arurilor cu care sfântul a fost $nestrat,caracteriân!u-l $ntr-un mo! a!mirail' a+a cum era el !e altfel, meto!ic, concis,$n/elept pe cân! se a!resa ucenicilor săi pe malurile 4risului, păstrân! $nsăaceea+i atitu!ine +i !e-a lun"ul episcopatului său pe cân! $ncerca să reol&e celemai !elicate proleme care tulurau Biserica#

Ca +i 1pifaniu, Vasile, acest mare arhipăstor capa!ocian, a fost un $n!âritsus/inător al monahismului# 4!eea lui Vasile era că fiecare mănăstire ar treui sărepreinte nu o simplă a!unare !e asce/i, ci o comunitate reală, $n care fiecare ar

munci pentru unăstarea tuturor, supunân!u-se el $nsu+i ascultării unui stare/,care el $nsu+i ar treui să fie con!us !e o re"ulă fiă# Pentru prima !ată $n



istorie, cele trei &irtu/i fun!amentale' sărăcia, castitatea +i oe!ien/a, erauformulate eplicit#

Sfântul Vasile nu a re!actat re"uli $n sensul strict al cu&ântului a+a cum

cci!entul este tentat să le asociee# 1l nu a fon!at propriu-is un or!in, ci aor"aniat monahismul răsăritean $ntr-o formă care !ureaă +i astăi $n Bisericilerto!oe, monahism care a influen/at remarcail monahismul apusean#onahismul !e tip chino&ial, atât cel orto!o cât +i cel catolic, acesta !in urmă

prin interme!iul Sfântului 4oan Casian, continuă să trăiască !upă rân!uiala aflată$n Ae"ulile Sfântului Vasile cel are#

Aşezământul filantr#i$ a!ilia'a

Ca arhipăstor, Sfântul Vasile cel are a fon!at spitale pentru olna&i +i &ictimeale olilor conta"ioase, cămine pentru săraci +i ailuri pentru călători +i străini#1l căuta o aplicare practică a a!e&ărurilor !e cre!in/ă, tra!ucân!u-le personal $nopere !e caritate pentru cei ne&oia+i +i suferini# :e fapt, această mare !ra"ostea sa fa/ă !e oameni s-a concretiat, mai ales, $n importantul a+eământfilantropic pe care cre!incio+ii l-au numit Vasilia!a, !upă numele SfântuluiVasile, a+eământ care cuprin!ea !e fapt institu/ii !e asisten/ă socială' ail,ospătărie, casă pentru ree!ucarea fetelor alunecate, spital (+i !e lepro+i), +colitehnice# Gi cum atunci, ca tot!eauna, eistau mul/i infirmi, incapaili !e a semi+ca, !ar nu lipsi/i cu totul !e posiilitatea !e a lucra ce&a cu mâinile, li s-au

clă!it +i acestora ateliere, pentru ca !in pro!usul muncii lor să aute cu ce&a la$ntre/inerea a+eământului# Cu alte cu&inte, Sfântul Vasile a trecut la ac/iunior"aniate pentru comaterea lipsurilor +i a foametei care s-au aătut asupraCapa!ociei $n anul 3.H#

Prin autoritatea cu&ântului său, Sfântul Vasile a constrâns pe o"a/i să pre!ea"râul pe care-l păstrau ca să-l &ân!ă la pre/uri mari# râul a!unat era apoi$mpăr/it săracilor amenin/a/i !e foamete# Sfântul ri"orie !e aian $laseamănă pe marele său prieten cu 4osif, fiul lui 4aco&, care a sal&at !e la

foamete pe e&rei cu "râul e"iptenilor# Prin "ria Sfântului Vasile se puteau &e!eamul/imile !e $nfometa/i a!unân!u-se $n pie/ele Ceareei, un!e el $mpăr/ea hranatrupească apoi treceau cu to/ii la iserică un!e, cu emo/ie $n "las, el $i sătura peto/i, săraci +i o"a/i, cu hrana +i mai pre/ioasă a cu&ântului lui :umneeu# <oarte

proail că acum &a fi /inut Sfântul Vasile celerele sale cu&ântări' Că:umneeu nu este autorul răului, :espre secetă +i foamete +i :espre cu&intele1&an"heliei ZStrica-&oi itni/ele mele +i mai mari le &oi i!i[#

Caritatea fusese practicată !e la $nceput $n Biserică, !ar Sfântul Vasile e cel

!intâi care o or"anieaă sistematic, $n toată compleitatea ei, !ân!u-i!imensiuni istorice +i sens !e uni&ersalitate +i oferin!-o ca mo!el statului roman#



ceastă or"ania/ie a stimulat apoi or"ania/iile cre+tine similare !in toatălumea#

Atitu'inea Sfântului fa*ă 'e e'u$a*ia şi $ultura #rfană

Sfântul Vasile, auns stu!ent la tena, +i-a !at seama că Ycredin%a sa nu stric"deloc cultura sa clasic" de care a fost str"b"tut" copil"ria saH (<# Ca*rT, op#cit#,

p# 399)# ici, tânărul Vasile a petrecut proail cel pu/in cinci ani, până prin 3M.sau 3M7, a&ân!u-i ca profesori pe !oi !intre marii mae+tri ai &remii' unul eracre+tin +i se numea Prohaeresius, iar celălalt era pă"ân +i se numea 8imerius#arele capa!ocian era !eopotri&ă familiariat $n poeie, retorică +i filosofie#

Sfântul Vasile aseamănă scrierile profane cu prima &opsea pe care o imprimă&opsitorii +i cu !eprin!erea !e a pri&i mai $ntâi soarele reflectat $n apă, !upă care

putem să ne uităm +i !irect la a!e&ărata lui lumină# Poate !e aceea la sfâr+itul&ie/ii sale, Sfântul Vasile &orea cu părere !e rău !e timpul consi!erail pe care-l cheltuise pentru &anitate, !e tinere/ea sa aproape $ntrea"ă pe care o pier!use$ntr-o muncă a!arnică, tru!in!u-se să !oân!ească $n&ă/ăturile unei +tiin/e carea fost !eclarată !e :umneeu a!arnică, pentru că a &ăut lumina cea a!e&ărată($n&ă/ătura +i trăirea cre+tină), +i-a !esfătat pe !eplin pri&irea +i +i-a ucurat$n!elun" sufletul prin trăirea a!e&ăratei cre!in/e +i $n&ă/ături#

itropolitul Ceareei, format atât la +coala culturii antice cât +i a Bisericii

cre+tine +i $nestrat cu o ecep/ională capacitate intelectuală, !orea ca tineriicre+tini să !e&ină oameni !esă&âr+i/i prin &irtute +i prin cunoa+terea a!e&ărului#1!uca/ia treuie să-i formee $n a+a fel $ncât să-+i $mplinească rostul &ie/ii# :eaceea, lucrul cel mai important este ca tinerii să +tie că &ia/a are un scop#@iteraturii clasice "rece+ti, Sfântul Părinte $i atriuie un rol mult su cel !e/inut!e Sfânta Scriptură, !ar nu interice utiliarea sa $n scopuri e!uca/ionale# Stu!iulscriitorilor antici poate fi &aloros, !acă se realieaă o selec/ie u!icioasă !inoperele poe/ilor, istoricilor +i retoricilor, ecluân!u-se tot ceea ce ar putea fi

periculos pentru sufletele ele&ilor# Pentru a auta pe tinerii cre+tini la acest

!iscernământ, Sfântul Vasile a scris celerul său Cu&ânt către tineri asuprafelului !e a citi cu folos căr/ile pă"ânilor, care este socotit, cu !rept cu&ânt, una!e&ărat testament al eperien/ei sale pe!a"o"ice# <ără $n!oială, marelearhipăstor capa!ocian este un pra&osla&nic al cre!in/ei, $nsă cre!in/a sa nu aafectat $ntr-un mo! ne"ati& cultura clasică care i-a fost insuflată $ncă !incopilărie#

7itur&hia, mlitvele şi ru&ă$iunile Sfântului a!ile $el %are

Ca martor al acti&ită/ilor sale litur"ice stă @itur"hia Sfântului Vasile# Sfânta@itur"hie ce-i poartă numele s-a păstrat cel pu/in $n elementele sale esen/iale,$n



nucleul său, căci $n !ecursul timpului a suferit unele mo!ificări# Ca +i $n caul@itur"hiei Sfântului 4oan ură !e ur, nu $ntrea"a @itur"hie care poartă astăinumele Sfântului Vasile constituie opera personală a acestui Sfânt Părinte# :e lael sau !in epoca sa pro&ine numai partea cuprinsă $ntre lecturile ilice (postol

+i 1&an"helie) +i ru"ăciunea am&onului, parte care repreintă elementul ori"inar,!e pro&enin/ă antiohiană (siriană) +i capa!ociană $n @itur"hia noastră# Partea !ela $nceput (până la postol) +i cea !e la sfâr+it, precum +i unele cântări +iru"ăciuni !in partea centrală a @itur"hiilor rto!oe !e astăi (ca imnul =nule-

ăscut, Sfinte :umneeule, 8eru&icul, Simolul cre!in/ei +i ionul, precum +iritualul Voho!ului cel mare sau ie+irea cu Cinstitele :aruri), repreintă a!aosuri

posterioare epocii Sfântului Vasile sau !e&oltări proprii +i mai târii ale@itur"hiei orto!oe, !oân!ite la Bian/ (cf# Pr#Prof# 1ne Brani+te, SfântulVasile cel are $n cultul cre+tin)#

Ceea ce apar/ine si"ur Sfântului Vasile !in formularul actual al @itur"hiei care $i poartă numele, este, $n primul rân!, partea cuprinân! ru"ăciunile citite $n taină!e către preot (arhiereu) pentru sfin/irea :arurilor# 1ra $n Biserica &echeoiceiul, păstrat multă &reme mai ales $n Bisericile siriene, ca, $n ca!rulrân!uielii fie sau uniforme a @itur"hiei cre+tine !e pretutin!eni, să se a!opteru"ăciuni personale pentru sfin/irea :arurilor, a!ică anaforale re!actate !e cătreunii !in marii ierarhi, care erau +i uni teolo"i +i litur"hisitori, cunoscu/i prin

pietatea ori prin cultura +i &ia/a lor morală +i spirituală !e $nalt ni&el#

Ca +i al/i contemporani ai săi, Sfântul Vasile a compus +i el o anafora proprie,care pentru profunimea teolo"ică +i pentru frumuse/ea literară a stilului, a fostacceptată cu &remea +i "eneraliată $n $ntreuin/area tuturor Bisericilor rto!oe locale (na/ionale), fiin! consfin/ită, alături !e cea atriuită Sfântului4oan ură !e ur, ca un Ztetus receptus[, a!ică !efiniti& +i nemo!ificail#utenticitatea ei este !estul !e ine confirmată !e contemporani +i !e!ocumente posterioare epocii Sfântului Vasile (4i!em)#

:umneeiasca @itur"hie a Sfântului Vasile este utiliată $n ca!rul Bisericii

rto!oe $n !uminicile Postului Pa+telui +i $n posturile sărătorilor, ca +i lasărătoarea Sfântului Vasile (% ianuarie), $n total, !e ece ori pe an#

:eci, caracteristicile ei primor!iale constituie, precum am preciat, reultatulmuncii Sfântului Vasile $nsu+i# Sfântul Vasile a rân!uit +i Ceasuri, a!e&ărate oreale fântânilor cere+ti, pentru ca orice cre!incios, !e atunci, !e !upă el +i acum, să

poată scoate cu ucurie apa &ie, !uh +i &ia/ă !in i&oarele mântuirii (4saia %I, 3)#:e la el ne-au rămas +i frumoasele ru"ăciuni !in Pra&ila Sfântului Vasile celare +i olit&ele ce se citesc !e iua numelui lui +i la anumite slue#

7e&ăturile Sfântului a!ile $el %are $u S$Mthia %inr



Sfântul Vasile cel are a !esfă+urat o amplă acti&itate misionară nu numai $nCapa!ocia, ci s-a ocupat +i !e situa/ia cre+tinilor care se aflau $n /inuturi multmai !epărtate, ca Sc*thia inor sau :acia Pontică (:oro"ea), "eto-!aco-

romanii, ca +i !e cre+tinii "o/i, care locuiau $n răsăritul unteniei !e ai +i $nsu!ul ol!o&ei#

Cre+tinii !in pro&incia Capa!ocia, !in centrul siei ici, se aflau, !upă cum neinformeaă Sfântul Vasile cel are, $n le"ături !irecte cu cre+tinii !in Sc*thiainor sau :acia Pontică (:oro"ea), precum +i cu cre+tinii mai !epărta/i !enor!ul :unării, !in răsăritul :aciei or!-:unărene# Cunoa+tem aceasta !inscrisoarea %MM a Sfântului Vasile cel are, arhiepiscopul Ceareii Capa!ociei,!in care reiese că Sfântul Vasile se afla $n rela/ii !e prietenie cu Nunius Soranus,"u&ernatorul sau coman!antul militar al pro&inciei romane Sc*thia inor (:oro"ea), numit $n scrisoarea amintită 5prea strălucitul "u&ernator (!u) alSc*thiei, care era cre+tin6#1ste ine cunoscută corespon!en/a arhiepiscopului !eCeareea Capa!ocia cu Nunius Soranus, +i cu Biserica !in Sci/ia pentru a fitrimise $n sia ică moa+tele Sfântului Sa&a, care a fost $necat la %I aprilie 373!e către "o/i $n râul useos, i!entificat cu Buăul nostru#

Nunius Soranus a&ea la Ceareea Capa!ociei o soră, nepo/i +i mul/i prieteni, carese aflau $n cele mai une rela/ii cu familia Sfântului Vasile cel are +i cu

prietenii acesteia# Nunius Soranus, ru!a +i prietenul Sfântului Vasile cel are, se

interesa personal +i !e situa/ia cre+tinilor !e la nor!ul :unării !in :aciaCarpatică, care se afla $n le"ătură !irectă cu :acia Pontică (:oro"ea)#

Sfântul Sa&a otul era, !upă cum spune actul său martiric, "ot !e neam +i trăia$n otia (artiriul Sfântului Sa&a otul, 4, I), proail !e ori"ine capa!ociană,cum afirmă unii cercetători (V# Pâr&an, Contriu/ii epi"rafice la istoriacre+tinismului !aco-roman, Buc#, %9%%, p# %37)#

oa+tele au fost trimise, !upă toată proailitatea, $n anul 373 sau 37F !in

:acia nor!-!unăreană, fie prin Sc*thia inor, pe la 2omis, cum cre! uniicercetători +i istorici, fie mai !e "raă prin oesia 4nferioară până la 2esalonic,cum ne lasă să $n/ele"em scrisorile %.F +i %.M ale Sfântului Vasile cel are, princare mul/ume+te arhiepiscopului scholius, tot un capa!ocian, pentru trimiterealor# Primin! moa+tele Sfântul Sa&a otul la Ceareea Capa!ociei, Sfântul Vasilemul/ume+te $n !ouă scrisori %.F +i %.M, prietenului +i compatriotului său,arhiepiscopul scholius al 2esalonicului, $n termeni foarte căl!uro+i#;n !ecursul timpului, i!eile Sfântului Vasile cel are au influen/at monahismulromânesc mai $ntâi prin Sfântul ico!im !e la 2ismana (g %F0.), iar mai târiu

prin Paisie Velicico&sOi (g %79F) ca +i pe alte căi, astfel că &ia/a monahală !inBiserica rto!oă Aomână are un pronun/at caracter &asilian#



lături !e cinstirea cultică +i folclorică a Sfântului Vasile cel are prinsărători, cântări, icono"rafie, cu&ântări, purtarea numelui său !e către mul/iromâni etc#, poporul român l-a preamărit pe marele ierarh $n colin!ele sale,

crea/ii născute !in tetul Scripturii +i !in sufletul cal! +i noil al poporuluiromân#

hemarea la Dmnul a Sfântului a!ile

Pătruns !e cre!in/a cea a!e&ărată, acest Sfânt Părinte pe care :umneeu ni l-areer&at ca pe un mare !ar, re"ăse+te $n aceasta o imensă ucurie sufletească# ;n&iiunea lui, scopul cre!in/ei este acela !e a se uni +i mai mult cu :umneeu,Care este ;nceputul +i Sfâr+itul, precum +i !e a intensifica asemănarea cu 1l# Giiată că $ntâlnirea +i unirea lui cu :umneeu $n &ia/a &e+nică a sur&enit repe!e, lanici M0 !e ani# :eser&it !e o sănătate !runcinată, epuiat !e muncă +i chinuit !e

oală b Sfântul ri"orie !e *ssa su"ereaă că ar fi suferit !e o afec/iune se&erăa ficatului (cf# P##, L@V4, 797 B) -, Sfântul Vasile a fost chemat la :omnul la %ianuarie 379#

Prin &ia/a +i lucrările sale, Sfântul Vasile cel are repreintă cel mai eloc&enttipul !e arhiereu !e!icat cu totul Bisericii# 1l a eercitat o puternică +i

permanentă influen/ă asupra "ân!irii +i &ie/ii cre+tine &reme !e peste %. secole#

Arhid. prof. dr. Constantin Voicu & Sfântul Vasile 'n /ia%a poporului român



ai mult poate !ecât $n alte păr/i ale lumii, Sfântul Vasile cel are se ucură !eo !eoseită pre/uire $n inima +i e&la&ia cre!incio+ilor români, care au moti&especiale ca să-l consi!ere al lor# Sfântul Vasile este aproape !e sufleteleromânilor nu numai prin @itur"hia care-i poartă numele, prin rân!uielile &ie/iimonahale sau scrierile sale, ci $ntâi !e toate prin le"ăturile pe care el le-a a&ut cu

con!ucerea ci&ilă +i militară +i !esi"ur +i cu ierarhia isericească a /inutuluiromânesc !intre :unăre +i area ea"ră (pro&incia Sc*/ia inor) $n &remeaformării poporului român#

Scrisorile &asiliene nr# %MM, %.F +i %.M a!resate $ntre anii 373-37Fcoman!antului militar al pro&inciei schiolius al 2esalonicului sau, !upă al/ii,episcopului Vetranion al 2omisului, constituie i&oare !e prim ran" pentruistoria &ie/ii iserice+ti a neamului românesc $n epoca formării sale etnice +ispirituale ca popor cre+tin $n spa/iul carpato-!anuiano-pontic# Prin scrisori,

Sfântul Vasile o/ine transferul moa+telor Sfântului Sa&a $n Capa!ocia lui natală#ceste le"ături !irecte au $nlesnit cunoa+terea "ân!irii teolo"ice +i puternicei

personalită/i cre+tine a Sfântului Vasile $n Biserica !aco-romană $ncă !in timpul&ie/ii sale pământe+ti, ele constituin! !e atunci +i până astăi un mo!el !eorto!oie ri"uroasă a cre!in/ei +i !e ortopraie inte"rală a trăirii cre+tine pentruto/i episcopii orto!oc+i care au păstorit pe aceste melea"uri#

Prin ierarhi, cultul +i e&la&ia !eoseită pentru Sfântul Vasile au pătruns +i $ninima poporului român orto!o a cărui $ntrea"ă e&la&ie cre+tin-orto!oă, cum



spunea $ntr-un stu!iu pe această temă patriarhul 2eoctist, este >!e $nrâurire&asiliană>#

Cre!incio+ii orto!oc+i români $i &or a!uce o parte !in moa+te la ănăstirea

>Sfin/ii 2rei 4erarhi> !in 4a+i (sec# al LV444-lea) +i $i &or $nchina multe iserici#Se apreciaă că actualmente eistă peste %00 !e iserici cu hramul SfântuluiVasile, !e+i statistica este incompletă# Ca o contriu/ie specific românească la$mo"ă/irea cultului său, men/ionăm +i alcătuirea $n %H79 a unui imn-acatist,special, ori"inal, !e către arhim# herman !in 2alău#

8u&ătr #entru ##r

<enomen ilustrati& pentru asimilarea Sfântului Vasile $n spa/iul etnic +i spiritualromânesc, marele părinte capa!ocian !in secolul al 4V-lea a !e&enit pentru

poporul român +i un persona folcloric cu !imensiuni le"en!are, preent mai ales$n colin!ele +i oiceiurile !e Crăciun +i !e nul ou, alături !e Sfântul Petru +i!e-a !reapta aicii :omnului, stân! $n aceea+i casă cu :umneeu +i apropiat !e

preocupările +i "riile !e toate ilele ale oamenilor !in popor' semănatul, aratul#

:incolo $nsă !e ni&elul folcloric, Sfântul Vasile a fost mereu +i este continuu preent $n &ia/a poporului orto!o român, $n e&la&ia lui litur"ică# 4ar aici, pelân"ă pranicul consacrat lui (% ianuarie) +i molitfele care-i poartă numele, $n

primul rân! prin !umneeiasca sa @itur"hie să&âr+ită !e %0 ori pe an, mai ales $n

Postul Pa+tilor, sporin! râ&na cre!incio+ilor spre Sfânta Spo&e!anie +i SfântaCuminecătură# Prin neasemuita sa anaforă euharistică, $n care Sfânta @itur"hieeste a!mirail interpretată teolo"ic ca actualiare a $ntre"ii iconomii a mântuirii,a Sfintei 2reimi +i ca sacrament al unită/ii $ntre"ii Biserici, cere+ti +i pământe+ti!e la o mar"ine la alta a lumii#

Sfântul Vasile a $ntre/inut +i $ntre/ine statornic prin ru"ăciunile sale fierin/icătre :umneeu +i con+tiin/a necesită/ii aspira/iei +i eforturilor pentru realiareaunită/ii cre+tine# 1l se roa"ă ca :umneeu să facă să $ncetee !einarea

Bisericilor, să potolească $ntărâtările pă"ânilor +i să strice ră&rătirile e+uărilor cu puterea Sfântului :uh, iar pe to/i cei care se $mpărtă+esc !intr-o pâine +i un

potir să-i unească +i $ntreolaltă cu comuniunea aceluia+i :uh Sfânt#

:e sute !e ani, fi"ura austeră a Sfântului Vasile cel are &e"heaă pictată $nasi!ele tuturor isericilor orto!oe la să&âr+irea !umneeie+tii +i $nfrico+ătoarei2aine a Sfintei @itur"hii, cu ochii a/inti/i spre @itur"hia cerească eshatolo"ică,alături !e soorul marilor ierarhi litur"hisitori +i !ascăli teolo"i ai rto!oiei#

%'el al mnahilr rmâni



Chipul ceresc !e ierarh litur"hisitor al Sfântului Vasile cel are se continuă $n&ia/a Bisericii rto!oe Aomâne prin inspirata sa @itur"hie, iar chipul luifilocalic, !e monah $munătă/it +i ne&oitor spre !esă&âr+ire e&an"helică +isfin/enie, a rămas +i continuă să fie pil!ă &ie +i statornică monahismului prin

re"ulile sale monahale# Concep/ia sa echilirată !espre !esă&âr+irea cre+tină,năuin/ă scumpă atât monahilor, cât +i cre!incio+ilor simpli, $n/eleasă ca punere$n practică a oteului su forma unei $mplinite fericiri, $ntr-o &ia/ă !e o+te,comunitară, su ascultarea episcopului $n interiorul Bisericii, a $mpletiriiru"ăciunii cu munca, a contempla/iei cu ac/iunea, a !at roa!e o"ate !e-a lun"ul&remii +i $n Biserica rto!oă Aomână, $n care monahismul continuă pânăastăi să pro!ucă, !in cele mai &echi timpuri, mereu mari +i autentice eemple!e !esă&âr+ire +i &ia/ă cre+tină !e sfin/enie a nenumăra/i părin/i +i călăue!uho&nice+ti ale poporului român !reptcre!incios#

parte !intre sutele +i miile !e ne&oitori români $n ale sfin/eniei +i !esă&âr+iriicre+tine fiin! a!unate +i repreentate $ntr-un masi& +i &oluminos Patericromânesc tra!us +i $n neo"reacă# @ectura acestei căr/i !emonstreaă cu putereafaptelor +i a eemplelor &ii cât !e ro!itoare a fost influen/a pil!ei +i "ân!iriiromâne+ti# Viiunii lar"i !espre $mpletirea sluirii lui :umneeu +i a oamenilor,a !eschi!erii +i profun!ei pătrun!eri $n realită/ile umane concrete a SfântuluiVasile se !atoreaă +i faptul că o+tile monahale române+ti au fost !eschise

poporului ira!iin! $n urul lor spiritualitate +i $n&iorân! statornic e&la&iacre!incio+ilor orto!oc+i $n lume#

Tel&ie a$tuală

altă latură a cinstirii +i pre/uirii !e care s-a ucurat Sfântul Vasile $n Bisericarto!oă Aomână o constituie +i lar"a răspân!ire pe care a cunoscut-o !in&echime opera sa scrisă $n spa/iul românesc# 1istă astfel, a!use sau scrise peteritoriul /ării, nenumărate manuscrise "rece+ti +i sla&one con/inân! scrieri alemarelui părinte capa!ocian# Gi mai numeroase sunt manuscrisele +i tipăriturilecuprinse $n tra!uceri române+ti ale !iferitelor scrieri &asiliene# 4nfluen/a

spirituală eercitată !e opera +i scrisul &asilian asupra teolo"iei +i culturiiromâne+ti este una incontestailă, ale cărei ample !imensiuni morale +ispirituale sunt !eparte !e a fi e&aluate pe măsura lor#

Ca o $ncununare a $n!elun"atei circula/ii a scrisului &asilian pe teritoriulromânesc, se $nscrie incontestail tra!ucerea +i e!itarea inte"rală a operei saleautentice, !upă toate ei"en/ele acri&iei +tiin/ifice mo!erne, !e un colecti& !e

preo/i profesori, ini/iate !e re"retatul patriarh Nustin +i continuate !e patriarhul2eoctist, >Părin/i +i scriitori iserice+ti>, iar acum $ntr-o nouă formă, !e

Preafericitul Părinte Patriarh :aniel, su titlul >Stu!ia Basiliana>#



@ocul pe care-l ocupă Sfântul Vasile $n spiritualitatea +i &ia/a Bisericii rto!oeAomâne l-a confirmat la %0 octomrie %77. Patriarhia 1cumenică !inConstantinopol, printr-un tomos, care a ri!icat pe mitropoli/ii !e atunci ai=n"ro-&lahiei pe treapta !e loc/iitori ai scaunului Ceareii Capa!ociei, păstori/i

acum %. secole !e marele Vasile, titlu păstrat +i astăi !e patriarhii $ntâistătătoriai Bisericii rto!oe Aomâne#

@upta ener"etică +i sus/inută a Sfântului Vasile $mpotri&a ne!reptă/ilor socialeale &remii sale, con!amnarea fără echi&oc a asupririi +i eploatării, or"aniarea!e masă lar"ă a asisten/ei sociale +i sus/inerea ei !in a&erea proprie $nfăptuite !eSfântul Vasile au !e&enit un mo!el +i un puternic $n!emn +i pentru Bisericanoastră contemporană#

2eolo"ia &asiliană !e mare actualitate ecumenică +i socială este masi& preentă$n pa"inile re&istelor teolo"ice române+ti +i $n scrisul profesorilor !e teolo"ie,!octoranilor +i preo/ilor români, care o cerceteaă cu a!mira/ie +i real folos

pentru că $n ea se află solu/ii +i lumini călăuitoare pentru reol&area marilor proleme cu care se confruntă astăi Biserica +i lumea#

heorghe Alexe & Sfântul Vasile cel mare 'n colindele religioase române*ti



u numai &esti/ii imno"rafi !e o!inioară au cântat $n stihuri alese el+u"ul !e

sfin/enie +i !e $n/elepciune al Sfântului Vasile cel are, a+a cum aflăm $n căr/ile iserice+ti !e sluă, ci +i meloii anonimi ai neamului nostru +i-au a!us ofran!ăsim/irii lor !uioase, prea mărin!, pe marele ierarh orto!o $n colin!ele noastrestrămo+e+ti#

Cre!inciosul orto!o român sărătore+te pranicul Sfântului Vasile cel are nunumai la iserică, $n iua !e % ianuarie +i 30 ianuarie (o!ată cu Sfântul ri"orieCu&ântătorul !e :umneeu +i Sfântul 4oan ură !e ur), ci +i la el acasă,$mpo!oin! seara aunului +i !iminea/a Sfântului Vasile cu frumoase !atini +i

colin!e# tât $n sărătorirea isericească cât +i $n cea populară se află acela+i prile !e ucurie !uho&nicească, !e $năl/are sufletească +i !e $nfră/ire $ntrecre!incio+i, prin milocirea +i trăirea sluelor iserice+ti +i a frumoaselor tra!i/ii+i !atini strămo+e+ti#

Cum apare Sfântul Vasile cel are $n con+tiin/a +i e&la&ia cre!incio+ilor no+tri1ste interesant !e oser&at ce spun colin!ele $n această pri&in/ă# 4coanaSfântului Vasile cel are ne apare cu totul ori"inală $n &iiunea colin!elor române+ti# <ără a ne"lia elementele io"rafice +i istorice ale sfântului, +i fără a

contraice erminiile $n pri&in/a repreentării, icono"rafice, colin!ele ne$nfă/i+eaă pe Sfântul Vasile cel are cu totul familial !uhului orto!oiei



noastre populare, umaniat +i transfi"urat !e aureola sfin/eniei, crescut +iasimilat spa/iului nostru !rept cre!incios#

:acă /inem seama !e le"ăturile istorice, reale, pe care Sfântul Vasile le-a a&ut cu

/inuturile noastre, !e molitfele sale, atât !e mult apreciate !e cre!incio+ii no+tri,!e @itur"hia care-i poartă numele +i !e sinaarul său, ne !ăm +i mai ine seama!e !eoseita pre/uire !e care se ucură Sfântul $n sânul poporului nostru !reptcre!incios#

Cele mai multe colin!e !espre Sfântul Vasile cel are se "ăsesc $n untenia,mai pu/ine $n ol!o&a +i aproape !eloc $n 2ransil&ania# cest, fapt stă $nle"ătură !irectă cu ona !e influen/ă a Sfântului $n păr/ile noastre, proail chiar !in timpul &ie/ii sale#

Gi acum, să lăsăm colin!ele să !epene sin"ure, amintirile +i lau!elecre!incio+ilor români $nchinate marelui 4erarh# Chiar !in seara Sfântului Vasilese au! urările'

6-st"sear"/i sear" mare'eara 'fântului 4asile...'eara 'fântului 4asile'" v" fie el cu bineTi nou" şi Dumneavoastr"...

'eara 'fântului 4asile'" v" fie tot spre bine

Ma mul%i ani cu s"n"tate'/aib" şi plu!arii parte...'fânt 4asile cel frumos'" v" fie de folos...'eara 'fântului 4asile

)ie/v", !azde, cu bine Ma mul%i ani cu s"n"tate

Ti spor mare la bucate...'fânt 4asile într/a8utor

Ma mul%i afli cu s"n"tate...6

sau'

6'" v" fie de bine*u ziua de mâine*u 'fântul 4asile

Ti cu -nul nou...6





'e îmbr"car",*u veştmânt

Pân"/n p"mânt,*e n/am v"zut de când sunt...6

;n altă &ariantă, !in cele nouă picături se formeaă un pariu !e &in +i mir# ;n el sescal!ă o+ Crăciun# :ar mai os !e >!umnealui>###

6'e scald" şi 'fânt 4asile,'e scald", se iord"neşteTi/n veştmânt se primeneşte.Ti veştmântu/i moorât

Mun!u/i, lat pân"/n p"mânt. #ai 8os de dumnealui'e scald" sfin%ii, m"run%i...6

<ire+te, această ierarhiare populară a fost su"erată cre!incio+ilor !e chiar or!inea sărătorilor !e Crăciun, nul ou +i Booteaă# +a cum se +i cu&ine, +icum ne $n&a/ă sfânta noastră Biserică, $n frunte stă Bunul :umneeu, i&orulsfin/eniei# =rmeaă Crăciunul, a!ică a+terea :omnului, apoi Sfântul Gtefan,

primul mucenic cre+tin, Sfântul Vasile +i Sfântul 4on Boteătorul# 1act ca $ncalen!arul nostru orto!o# +a se eplică !e ce Sfântul Vasile cel are apare!upă >Sfântul Crăciun> +i Sfântul Gtefan, +i $naintea Sfântului 4on Boteătorul#

>Ve+tmântul mohorât>, !in colin!a citată mai sus este $n !eplin acor! cu fireaausteră, se&eră cu sine $nsu+i, a Sfântului Vasile, !upă cum este prins, !e altfel,+i !e u"ră&eala isericilor +i icoanelor cre+tine, răsăritene#

:ar colin!ele reli"ioase române+ti ne preintă pe Sfântul Vasile +i $n alte&ecinătă/i $nalte !e sfin/enie, ocupân! un loc !e cinste alături !e Sfântul Petre,stân! !e-a !reapta aicii :omnului, sau locuin! chiar $n aceea+i casă cu:umneeu#

:upă pre!aniile sfintei noastre Biserici, $n cetele sfin/ilor, Sfântul Vasile celare este orân!uit $n ceata 4erarhilor# Cre!incio+ii orto!oc+i români, urmân!ierarhiarea lor intimă, populară, a sfin/ilor, a+eaă pe Sfântul Vasile, alături !echiar ucenicii :omnului, !e Sfin/ii postoli# Colin!ele ni-l $nfă/i+eaă,tot!eauna, $mpreună cu Sfântul Petru'

6+n curtea divanului #are masa Domnului

Dar la mas" cine şade7Tade Petre, 'fântul Petre





u e curte vinecioar",*i vreo doi, trei, sfin%i de/ai s"i:Snul e 'fântul 4asile,*are scrie Mitur!ie

*u condei de 4ine%ie...6

Semnalarea acestui amănunt important !in io"rafia Sfântului, !o&e!e+te !in partea cre!incio+ilor no+tri, nu numai !ra"ostea lor, ci +i cunoa+terea &ie/ii +i aoperelor marelui ierarh capa!ocian# ceastă cunoa+tere a fost prileuită, $n

primul rân!, prin interme!iul frumoaselor slue +i cântări iserice+ti !in cultulorto!o#

:ar colin!ele reli"ioase române+ti ne !e&ăluie, $ntr-o formă !eoseit !eori"inală, +i alte $nfă/i+ări +i trăsături suflete+ti ale marelui ierarh capa!ocian#Cine cite+te cu aten/ie &ia/a minunată a Sfântului Vasile, $+i poate !a seama !eecoul stârnit $n rân!urile cre!incio+ilor !e această lectură pioasă, a!e&ăratămerin!e !uho&nicească pentru suflete, !ar +i pentru ima"ina/ia populară#

+a se eplică !e ce Sfântul Vasile apare $n con+tiin/a cre+tinilor ca un maresfânt luptător $mpotri&a !uhurilor necurate +i ca un mare iuitor +i $mpăr/itor !e!reptate# Chipul acesta !e luptător +i !e u!ecător este u"ră&it, $n colin!e, $ntr-un mo! surprinător !e ori"inal# ;n icono"rafia orto!oă, $n u"ră&eala

isericilor, Sfântul Vasile nu este repreentat ca un sfânt militar, ca Sfântul

heor"he !e pil!ă# Colin!ele ni-l $nfă/i+eaă $nsă pe Sfântul Vasile +i ca pe unsfânt militar, călare pe un cal plin !e spume, $narmat cu "hioa"a +i arculstrămo+esc# cest lucru $+i are eplica/ia, cre!em noi, $ntr-o contaminare acolin!ei cu ala!a# Se +tie că aceste !ouă stiluri sunt apropiate# Cercetătorii pot

pot urmări moti&e !e ala!e $n colin!e, +i in&ers# mintim, $n treacăt, !eiori/a# <ra"mente $ntre"i !in această ala!ă nemuritoare se "ăsesc +i $ncolin!e# 1istă !eci $mprumuturi !e moti&e $n "enurile !e crea/ie popularăapropiate# ;n caul nostru, chipul luptătorului +i al u!ecătorului este re!at $ncolin!e aproape la fel ca +i $n ala!e# umai că $n colin!e eroul nu mai este că

$n ala!e, pan!uru, sau hai!ucul, ci sfântul# Sfântul se luptă pentru !esă&âr+ireasa +i a aproapelui, pentru sfin/enia +i pentru !reptatea lui :umneeu $n lume#

4ată un colin! !in re"iunea Ploie+ti# a!a se uită pe fereastră'

6Ti/l v"zu pe 'fânt 4asile Pe/un cal ne!ru, alb în spumeTi cu !ioa!a frânt"/n mân".

5u cu uda m/am b"tut&

#/am b"tut şi l/am b"tut&$ot uda m/a biruit&



#i/a luat luna cu luminaTi soarele cu luminaTi câmpul cu florileTi cerul cu stelele.

/ $aci, 4asile, 'fânt 4asile,*"/i trimite pe lie*u tr"znet şi cu mânie.6

m arătat mai sus cum Sfântul Vasile, $n ierarhiarea populară a sfin/ilor, estea+eat alături !e Sfântul Petru# 4ată cum Sfântul Vasile este $ncărcat chiar cuatriutele Sfântului Petru !e portar +i păitor al Aaiului# ;n această ipostaăSfântul Vasile se luptă cu 4u!a# :e fapt, cre!em că poporul, $n colin!ul pomenit,face aluie la $nsu+irile !e mare luptător +i apărător al !reptei cre!in/e, !e care a!at !o&a!ă Sfântul Vasile#

Prin răpirea strălucirii soarelui +i lunii, precum +i a oiectelor sfin/ite !in Aai se$n/ele"e pier!erea harului !umneeiesc $n urma că!erii $n păcatul strămo+esc#

4ma"inea Sfântului Vasile călare, proprie $n icono"rafia isericească mai multSfântului heor"he, o mai "ăsim +i $n alte colin!e# :e pil!ă, Sfânta <ecioară+a!e $ntr-un lea"ăn $mpletit $n +ase &i/e, coase +i'

6'e uit"/ntre icoane,

*" vine 'fântul 4asile Pe/un cal ne!ru, plin de spume.6

sau'

6at" vine 'fânt 4asile Pe/un cal ne!ru, alb în spume,*u suli%"/n mâna dreapt",'c"unel de 8udecat",

De 8udec" florile*e/au f"cut miroasele.

umai floarea soareluiTi cu spicul !râuluiTed în poart" aiului.6

4ată-l pe Sfântul Vasile u!ecătorul florilor# <aptul, nelipsit !e "in"ă+ie +i "ra/ie,merită re/inut +i preciat# Să mai !ăm, $nsă, câte&a eemple#

6+n seara de 'fânt 4asile*âte flori sunt pe p"mânt



$oate mer! la 8ur"mânt umai floarea PaşteluiTade/n poarta aiuluiTi 8udec" florile...6

sau $n altă colin!'

6'eara 'fântului 4asile, Pe poteca lunecoas" emerii la ast" cas". Dar în ea cine/mi se afla7'fânt 4asile, 'fânt 4asile.Ti 8udec" p"mântul,

P"mântul şi cu cerul, P"mântul cu florileTi cerul cu stelele...6

:e !ata aceasta suntem pu+i !e colin!e $n fa/a unei proleme nu tocmai a+a u+or !e reol&at' Sfântul Vasile ne apare ca u!ecătorul cosmosului, $n/ele"ân!

pământul cu florile +i cerul cu stelele# Nu!ecata are loc $n seara !e Sfânt Vasile#

&em $naintea ochilor, o u!ecată !e propor/ii cosmice, o a!e&ărată>eshatolo"ie-cosmică># u numai omul treuie să !ea socoteală !e faptele sale,

cum sună $n&ă/ătura cre+tină, ci, !upă cre!in/ă populară eprimată $n colin!e,natura $ntrea"ă (pământul cu florile +i cerul cu stelele) este chemată la u!ecată#

@e"ătura $ntre om +i firea $nconurătoare nu se sfâr+e+te astfel pe planul acestanatural, ci apare, !esi"ur transfi"urată, +i pe planul spiritual#

Cu alte cu&inte, +i natura este $nestrată cu anumite poten/e spirituale, pe caretreuie să le $mplinească, fiin!, $ntr-un fel sau altul, răspunătoare !e $nsu+ireasau pier!erea lor# <ire+te, ener"iile necreate ale lui :umneeu se re&arsă +i

asupra naturii, nu numai asupra omului# :e altfel, omul are misiunea ca prinmunca lui să sfin/ească natura $nconurătoare# @a rân!ul ei, natura esteconstrânsă să nu ca!ă $n para"ină, să nu-+i piar!ă >miroasele>, a!ică

posiilită/ile, mai precis, calită/ile ei superioare# :esi"ur, !e acest lucru esteresponsail omul, $n primul rân!#

:ar să re&enim# :eparte !e noi "ân!ul !e a !a o le"itimitate !o"matică cre!in/ei populare# @a u!ecata !e apoi se preintă numai omul# Posiilitatea unei u!ecă/i!e apoi !e propor/ii cosmice este !eci eclusă !e eshatolo"ia orto!oă, nu $nsă

+i !e ima"ina/ia populară#



Cum rămâne atunci cu cre!in/a populară Aăspunsul la această $ntreare estele"at !e felul cum a fost asimilată !e poporul !reptcre!incios cultura ilică, +imai ales $n&ă/ătura cre+tină orto!oă# Poporul nostru !reptcre!incios $+i$nsu+e+te corect eshatolo"ia cre+tină, !ar nu se măr"ine+te numai la atât, ci o

etin!e !e la om la cosmosul $ntre"# 1ste aici o !epă+ire, o lăr"ire a perspecti&elor eshatolo"ice cre+tine, ceea ce !o&e!e+te !in partea cre!incio+ilor no+tri un !e&oltat sim/ eshatolo"ic#

Pericliteaă, oare, această !epă+ire, !o"ma orto!oă Aăspunsul este cate"oric'nu# ceastă &iiune eshatolo"ică nu este $n stare să "eneree &reo schismă $nca!rul orto!oiei noastre populare, nea&ân! nici o paternitate, ea pierân!u-se$n anonimat# ceastă &iiune poate fi socotită cel mult un oc al ima"ina/iei

populare, o apocrifă pioasă pe mar"inea cre!in/ei celei a!e&ărate#

ne!umerire se i&e+te, $nsă, cu pri&ire la persoana u!ecătorului# Cinein&este+te pe marele ierarh capa!ocian cu această putere

oi +tim că la sfâr+itul lumii, atunci cân! &a fi >coa!a &eacului>, cum spuncolin!ele, omenirea &a fi u!ecată !e :omnul nostru 4isus 8ristos, $nso/it !e cei!oispreece ucenici ai Săi#

e!umerirea formulată mai sus poate fi eplicată numai prin marea $ncre!ere pecare cre!incio+ii no+tri o acor!ă Sfântului Vasile# <aima autorită/ii sale,

presti"iul său moral, i!entificarea asolută cu &irtutea !reptă/ii, au constituittemeiurile pentru in&estirea Sfântului Vasile cu această &irtute supremă#

:esi"ur, !e aici nu se poate tra"e concluia că Sfântul Vasile cel are saucre!incio+ii no+tri uurpă !reptul !e u!ecător al ântuitorului +i al postolilor Săi# u# Concluia este alta +i ea se referă la $nsemnătatea !eoseită !e care se

ucură Sfântul Vasile $n ochii cre!incio+ilor no+tri#

:e altfel, Sfântul Vasile cel are nu apare ca u!ecător al oamenilor, ci

colin!ele ni-l arată $n primul rân! ca $mpăr/itor !e !reptate $n lumea !elicată aflorilor# 4erarhul capa!ocian $n!epline+te această calitate !e u!ecător - nu caestet, ci ca sfânt# Cre!incio+ii no+tri ilustreaă astfel $nsu+irile morale aleSfântului, printr-un fapt plin !e "ra/ie, ca acela al u!ecă/ii florilor, ceea ce nearată că personalitatea Sfântului Vasile se $mpline+te nu numai su cate"oriase&erului +i austerului, ci +i su aceea a frumosului#

Sfântul Vasile cel are mai este repreentat !e colin!e +i ca plu"ar, ca a"ricultor

Se +tie că !e iua Sfântului Vasile, copiii +i flăcăii români mer" !in casă $n casăcu >plu"u+orul> sau cu >plu"ul cel mare># :atina este $n!eauns !e cunoscută



pentru a insista acum asupra !etaliilor etno"rafice# ri"inea !atinei nu este $nsălămurită, !efiniti&# Vechimea ei trece !e pra"ul cre+tinismului# Caracterul eia"rar ne !etermină să o le"ăm !e sărătoarea ătrânului Saturn, care, la ori"ineera consi!erat ca eu al semănăturilor# u este eclusă posiilitatea ca această

!atină să fie chiar autohtonă +i să repreinte o ac/iune ma"ică pri&itoare lamenirea unui an nou pricopsit $n roa!e, +i cereale o"ate# Venin! $n contact cu!atina română $nchinată lui Saturn, !atina autohtonă s-a păstrat, $nsă cel care ară+i seamănă acum este >Bă!ica 2raian> cuceritorul :aciei, a cărui amintire arămas până astăi $n, multe !in plu"u+oarele noastre#

>:ar $n necontenita cur"ere a &remurilor, stră&echea !atină a"rară a suferit onouă schimare, esen/ială, !in partea cre+tinismului# ;n forma aceasta,transformată !e cre+tinism, am mo+tenit-o noi, românii# :in cuprinsul !atinei au!ispărut sensurile ma"ice# Se cunoa+te rostul "râului +i al pâinii $n cre+tinism#2ocmai pe acest rost este aat plu"u+orul cre+tin# Colin!ătorii, plu"arii ceimititei, i&o!esc la ferestrele "a!elor o a!e&ărată po&este a pâinii# :e la arat +isemănat +i până la cules +i măcinat, sunt trecute $n re&istă, toate faele munciia"ricole a "râului# :ar cel care ară +i seamănă nu mai este ătrânul Saturn !eo!inioară +i nici chiar >Bă!ica 2raian># Pe coarnele plu"ului apasă acum, cutărie, Sfântul Vasile cel are###

4ată cum rostesc micu/ii colin!ători'

+ntr/o zi de diminea%"'/a sculat 'fântul 4asile WTi/a plecat la arat*u plu! cu doisprezece boi...

sau'

- venit 'fântul 4asile într/o sfânt" 8oi*u plu!u cu doisprezece boi

'" are câmpul în cruciş şi curmeziş...

;ntr-un plu"u+or !in ol!o&a, Sfântul Vasile tocme+te pe un ăiat !in sat la arat#Venin! la câmp cu !e mâncare, Sfântul Vasile a "ăsit plu"ul stricat# ecăit,Sfântul Vasile !re"e fiarele plu"ului, la fierar, apoi' Sfântul Vasile cel are estea+eat $n colin!e !upă o+ Crăciun, lân"ă Sfântul Petru, !e-a !reapta aicii:omnului sau locuin! chiar $n aceea+i casă cu :umneeu# 2ot !e aici, !incolin!e, am &ăut cum Sfântul Vasile este $nfă/i+at ca luptător, u!ecător alflorilor +i chiar ca plu"ar#



:upă colin!ele române+ti, Sfântul Vasile cel are nu apare numai pe planceresc, trăin! $n lumea sfin/ilor, ci +i pe plan pământesc, trăin! +i plu"ărin! $nlumea noastră, asemenea plu"arilor no+tri# ceastă actualiare a Sfântului Vasile!in lumea cerească $n lumea pământească $+i are !esi"ur tâlcul ei#

@e"ătura spirituală $ntre Sfântul Vasile cel are +i cre!incio+ii no+tri orto!oc+i poate fi lămurită prin ceea ce se nume+te >Comuniunea sfin/ilor>, a!ică prinle"ătura care eistă $ntre Biserica triumfătoare !in cer +i Biserica !e pe pământ#

;mpăcân! supranaturalul cu naturalul $ntr-o unitate superioară !e eisten/ă,Sfântul Vasile cel are este preent, !upă cre!in/a orto!oă eprimată !ecolin!ele române+ti, +i $n lumea cerească +i, $n lumea pământească, ucurân!u-se, !upă &re!nicie, +i aici +i !incolo, !e aceea+i sfântă cinstire#

:esi"ur, Sfântul Vasile cel are poate fi $ntâlnit +i $n alte !omenii ale folcloruluiromânesc# cercetare $n acest sens ar $ntre"i ima"inea sfântului, pe care noi amconturat-o, pentru cititorii no+tri, numai $n ca!rul colin!elor reli"ioaseromâne+ti#

5iturghia Sfântului Vasile cel mare



<orma Sfintei @itur"hii nu a fost !e la $nceput a+a cum o cunoa+tem noi astăi#

Ca o epresie a lucrării :uhului Sfânt $n Biserică, forma ori"inară a @itur"hiei ae&oluat !e-a lun"ul secolelor# <actori cum sunt contriu/ia personală a marilor litur"i+ti +i ierarhi, a!aptări locale, accentuarea anumitor amănunte etc#, au !us,$n !iferite re"iuni, la conturarea unor &ariante $n sluirea Sfintei @itur"hii# ceste&ariante s-au in!i&i!ualiat treptat $n rituri litur"ice, a!ică $n forme particulare,!istincte, !e actualiare a ertfei ântuitorului $n @itur"hie#

7itur&hiile ritului izantin

@itur"hiile ritului iantin au fost alcătuite !e Sfin/ii Vasile cel mare, 4oan ură!e ur +i ri"orie :ialo"ul#

=nii litur"i+ti consi!eră că @itur"hia :arurilor mai $nainte sfin/ite, atriuităSfântului ri"orie :ialo"ul, nu este !e fapt o @itur"hie !eoarece $n ca!rul ei nuse a!uce Sfânta Nertfă +i nu se sfin/esc !arurile# Potri&it acestora ea este un ritualsolemn !e $mpărtă+ire cu Sfintele 2aine sfin/ite la una !in @itur"hiile propriu-ise#

7itur&hia Sfântului a!ile $el mare - ve$hime şi autenti$itate



Sfântul Vasile cel are (d379), arhiepiscop al Ceareei Capa!ociei, mare teolo"+i păstor al Bisericii, a re!actat pe aa tra!i/iei capa!ociene o @itur"hie care afost a!optată +i la Constantinopol# :intre @itur"hiile ritului iantin, @itur"hiaSfântului Vasile cel are este cea mai &eche# ;n forma ei ini/ială, urmeaă $ntru

totul rân!uiala @itur"hiei Sfântului 4aco, fa/ă !e care are $nsă unele ru"ăciunimai scurte# Vechimea +i autenticitatea acestei @itur"hii sunt confirmate !enumeroase mărturii#

Sfântul ri"orie !e aian consi!eră această @itur"hie ca fiin! cea mai !eseamă realiare a Sfântului Vasile $n planul reformei litur"ice pe care a$ntreprins-o preot fiin! $n Ceareea Capa!ociei#

;n io"rafia Sfântului Vasile, atriuită lui mfilohie, episcop !e 4coniu, ni serelateaă că la hirotonia sa !e episcop, Sfântul a!ile !-a ru&at lui Dumnezeuşa!e zile +n şir !ă-l +nvre'ni$ea!$ă !ă-5 a'u$ă 2ertfa $ea ne!ân&era!ă $u

#r#riile !ale $uvinte a'i$ă !ă $m#ună un frmular #r#riu al anafralei litur&i$e, $um era uzul #e atun$i. În a şa#tea zi, i !-a arătat %ântuitrul +nvi!, +m#linin'u-i 'rin*a.

:e la @eontiu !e Bian/, care l-a mustrat pe 2eo!or !e opsuestia pentru faptulcă a $nlocuit ritualul tra!i/ional al Bisericii cu o anaforă scrisă !e el, aflăm căSfântul Vasile este autorul @itur"hiei care $i poartă numele#

@itur"hia Sfântului Vasile este pomenită +i $n canonul 3I al Sino!ului trulan(.9I) apoi !e Sfântul 4oan :amaschinul +i !e părin/ii Sino!ului al V44-leaecumenic (iceea 7H7) # umele Sfântului Vasile se "ăse+te $n titlul @itur"hieilui $n cele mai &echi manuscrise care ne transmit tetul @itur"hiilor iantine,$ncepân! cu Co!icele Barerini, !in secolul V444#

7itur&hia Sfântului a!ile $el mare - +ntreuin*area +n$ur!ul anului i!eri$e!$

@itur"hia Sfântului Vasile a fost la $nceput @itur"hia normală sau oi+nuită $nBiserica orto!oă fapt !o&e!it !e a+earea ei $n manuscrise, $naintea @itur"hieiSfântului 4oan ură !e ur# ;ncepân! cu secolele 4L-L, !in pricina lun"imiiecesi&e a anaforalei ei, a fost $nlocuită treptat cu @itur"hia, mai scurtă, aSfântului 4oan ură !e ur, iar să&âr+irea ei a fost limitată la un număr restrâns!e ile, !in cursul anului isericesc#

;n preent @itur"hia Sfântului Vasile cel are se să&âr+e+te numai !e %0 ori pean, +i anume'

/ în primele cinci duminici ale Postului #are&/ în ziua 'fântului 4asile (1 ianuarie&



/ în Roia şi 'âmb"ta din '"pt"mâna Patimilor&/ în a8unul *r"ciunului (2> dec. şi în a8unul Bobotezei (< ian..

tât $n Noia +i $n Sâmăta Patimilor, cât +i $n cele !ouă aunuri, @itur"hia

Sfântului Vasile se face unită cu Vecernia (a!ică se !ă inecu&ântarea ca pentru@itur"hie, !ar $ncepem cu Vecernia până !upă Paremii sau Voho!ul cu1&an"helia, !upă care urmeaă @itur"hia, !e la >Sfinte :umneeule> $nainte)#Cân! $nsă cele !ouă aunuri ca! sâmăta sau !uminică, atunci $n iua aunului seoficiaă @itur"hia Sfântului 4oan, iar @itur"hia Sfântului Vasile se face $n $nsă+iilele pranicelor (al a+terii +i al Booteei), fără să se mai comine cuVecernia#

8a#rtul 'intre 7itur&hia Sfântului a!ile şi $ea a Sfântului 5an>ură 'e Aur

Cele !ouă @itur"hii iantine (a Sfântului Vasile +i cea a Sfântului 4oan) suntamân!ouă prelucrări ale @itur"hiei Sfântului 4aco# 1le s-au format aproimati&$n acela+i timp cea !intâi repreintă proail &arianta capa!ociană, iar cea !e-a!oua, &arianta constantinopolitană a &echii @itur"hii, care se $ntreuin/a $nsecolele 4V-V, $n tot rientul cre+tin# :eoseirile esen/iale !intre @itur"hiaSfântului Vasile cel are +i cea a Sfântului 4oan ură !e ur constau $ncon/inutul ru"ăciunilor rostite !e preot +i mai ales, al ru"ăciunii centrale princare se a!uce Sfânta Nertfă numită anaforaua litur"ică# Aân!uiala lor $nsă este

aproape i!entică#

Părintele 1ne Brani+te afirmă, $n acest sens, că +i $n Bisericile orto!oe !e rit iantin se oficiaă !e fapt o sin"ură (rân!uială !e) @itur"hie, cu !ouă anaforale!e schim, a+a precum este uul $n toate celelalte Biserici răsăritene(necalce!oniene), $n care numărul anaforalelor $ncă folosite astăi &ariaă#

:in &remea Sfin/ilor Vasile cel are +i 4oan ură !e ur nu pro&ine !ecât partea !in @itur"hie cuprinsă $ntre lecturile ilice (postol +i 1&an"helie) +i

ru"ăciunea am&onului# Partea !e la $nceput +i cea !e la sfâr+it, precum +i unele piese !in ca!rul @itur"hiei noastre (ca 8eru&icul, Creul, ionul) au fosta!ău"ate ulterior epocii celor !oi Sfin/i Părin/i fiin! !e&oltări proprii ritului

iantin#

:eoarece ru"ăciunea centrală a @itur"hiei sau naforaua @itur"ică este mailun"ă !ecât $n caul @itur"hiei Sfântului 4oan ură !e ur +i cântările litur"icece $nso/esc acest moment sunt mai lun"i, mai o"at ornamentate#

5iturghie & explica%ii



Sfânta @itur"hie este slua principală +i centrală a Bisericii rto!oe# Cel maia!esea se slue+te @itur"hia Sfântului 4oan ură !e ur, iar uneori @itur"hiaSfântului Vasile cel are +i @itur"hia :arurilor mai $nainte sfin/ite# :ar eistă +ialte @itur"hii, precum @itur"hia Sfântului 4aco& sau @itur"hia Sfântului arcu#

:umneeiasca @itur"hie este o sluă euharistică# 1ste compusă !in trei păr/i'Proscomi!ia (sau Prothesis), slua !e pre"ătire a Sfintelor :aruri @itur"hiacatehumenilor numită +i @itur"hia Cu&ântului, $n timpul căreia sunt preentate +icomentate fra"mente !in Sfânta Scriptură, urmată !e @itur"hia cre!incio+ilor,uneori numită +i @itur"hia euharistică, pe parcursul căreia :arurile !e pâine +i&in sunt a!use +i sfin/ite#

Biserica rto!oă ne $n&a/ă că :arurile sfin/ite !e&in cu a!e&ărat 2rupul +iSân"ele ântuitorului 4isus 8ristos, !ar nu a formulat nicio!ată o !o"mă cu

pri&ire la mo!ul $n care se petrece această preschimare#;nainte !e $nceputul :umneeie+tii @itur"hii, preotul +i !iaconul, !acă eistă,$ncep slua cu pre"ătirea :arurilor !e pâine +i &in care &or fi sfin/ite la@itur"hie# ceastă pre"ătire constituie ea $nsă+i o parte consi!erailă a sluei#

u se pun pur +i simplu !eoparte pâine +i &in# ceasta se face $n ca!rul unuiritual comple, cu un simolism elaorat# :e+i principalele momente aleritualului sunt acelea+i pentru maoritatea Bisericilor orto!oe, pot eista unele!iferen/e $n func/ie !e tipicul folosit $n fiecare uris!ic/ie#

7itur&hia Sfântului a!ile $el mare - <ilele !ăvârşirii



5Se cu&ine a +ti că această :umneeiască @itur"hie se să&âr+e+te numai !e eceori pe an, a!ică'

⇒ în primele cinci duminici din 'fântul şi #arele Post,⇒ în 'fânta şi #area Roi,⇒ în 'âmb"ta #are,⇒ în ziua pomenirii 'fântului 4asile cel #are, adic" la 1 ianuarie,⇒ în a8unul praznicului aşterii Domnului şi⇒ în a8unul Botezului Domnului,

!acă acestea nu se $ntâmplă $n iua !e sâmătă sau !e !uminică iar !acă se$ntâmplă ca aunurile să ca!ă $n aceste ile ale săptămânii, atunci @itur"hiaSfântului Vasile, se face $n iua prănuirii a+terii +i Boteului :omnului, iar $naun, se să&âr+e+te @itur"hia Sfântului 4oan ură !e ur#

;n Noia +i Sâmăta are, ca +i la cele !ouă aunuri, @itur"hia Sfântului Vasile celmare, se să&âr+e+te unită cu &ecernia# Cân! aunurile ca! sâmăta sau !uminica,atunci @itur"hia Sfântului Vasile, să&âr+ită $n $nse+i ilele Pranicelor a+terii +iBoteului :omnului, nu se mai comină cu &ecernia#6

(pa!. 1;1/1;2, Mitur!ier, ed. .B.#.B.3.., Bucureşti / 2JJJ

7itur&hia Sfântului a!ile $el mare - Diferen*e fa*ă 'e 7itur&hia Sfântului 5an >ură 'e Aur



Aân!uiala @itur"hiei Sfântului Vasile cel are este asolut aceea+i ca +i cea a@itur"hiei Sfântului 4oan ură !e ur, cu următoarele !eoseiri'=nele !intre ru"ăciunile citite $n taină !e către preot au tete proprii, !eoseite

!e cele corespunătoare !in @itur"ia Sfântului 4oan ură !e ur +i anume' cele!ouă ru"ăciuni pentru cre!incio+i !inainte !e 8eru&ic, ru"ăciunea puneri-$naintea :arurilor !e !upă &oho!ul mare, ru"ăciunea Sfintei Nertfe (anafora) cu toate

păr/ile ei componente (parte intro!ucti&ă, anamnea, epiclea +i !ipticele sauru"ăciunile !e milocire "enerală pentru &ii +i mor/i), ru"ăciunea !in timpulecteniei !e !upă ion, ru"ăciunea !e !upă 2atăl nostru### , ru"ăciunea !emul/umire !upă $mpărtă+irea clericilor +i ru"ăciunea pentru potri&irea Sfintelor,!e la sfâr+itul @itur"hiei

Cele !ouă ecfonise formate !in cu&intele ântuitorului la Cină (@ua/i,mânca/i###, +i Be/i !intru acesta to/i###) sunt prece!ate !e cu&intele intro!ucti&e' !at Sfin/ilor săi ucenici +i apostoli, icân!### , care se rostesc +i ele cu "las tare

re un aion propriu' :e tine se ucură### , care $n Noia cea are +i $n Sâmătacea are se $nlocuie+te cu irmosul Cântării a 9a !in canonul ilei

;n toate locurile !in cursul sluei un!e se pomene+te autorul @itur"hiei, pomenim pe Sfântul Vasile cel are (la miri!a ultimă !intre cele 9 cete alesfin/ilor, la apolisul !e la sfâr+itul Proscomi!iei +i la apolisul !e la sfâr+itul

@itur"hiei)

;n iua !e % ianuarie b pomenirea Sfântului Vasile cel mare b la pomenireaepiscopului locului $n loc !e' Pe to/i +i pe toate, se cântă troparul SfântuluiVasile cel mare (Pe arătătorul celor cere+ti###), pentru ca preotul să aiă timp săcitească $n taină ru"ăciunea care urmeaă#

7itur&hia Sfântului a!ile $el mare unită $u e$ernia

:upă outpustul !e la sfâr+itul e!ni/ei, u+ile $mpărăte+ti +i !&era fiin!!eschise, preotul, $mrăcat $n toate &e+mintele, se $nchină ca la $nceputul@itur"hiei +i !ă inecu&ântarea ca la $nceputul @itur"hiei cântăre/ul' min#;mpărate ceresc Sfinte :umneeule +i celelalte iar !upă ecfonisul !e la2atăl nostru , Veni/i să ne $nchinăm +i cite+te Psalmul %03, !e la $nceputulVecerniei (J Binecu&ânteaă, suflete al meu, pe :omnul 6), $n timp ce preotul,!upă ce $nchi!e u+ile $mpărăte+ti, cite+te, $n altar, ru"ăciunile Vecerniei, apoi$ncepe lucrarea Proscomi!iei#:upă citirea psalmului preotul roste+te, tot $n altar, ectenia mare# u se cite+te

catisma +i !eci nu se cântă' J <ericit ăratul#### 6, ci $n!ată !upă ecfonisul



ecteniei mari se cântă' :oamne, stri"at-am , cu stihurile +i stihirile arătate $nineiX2rio!#

@a Să se $n!reptee preotul face oi+nuita că!ire mare iar la &remea cu&enită

!eschi!e u+ile $mpărăte+ti +i face &oho! cu 1&an"helia#

@a strană se cântă' @umina lină , apoi se cântă Prochimenul ilei săptămânale$n care ne aflăm +i se citesc paremiile sărătorii $ntre care se cântă tropare +istihuri# =+ile $mpărăte+ti rămân !eschise#

;n!ată !upă ultima paremie, preotul roste+te ectenia mică, cu ecfonisul' Că sfânte+ti :umneeul nostru, iar cântăre/ii răspun! min, +i cântă Sfinte:umneeule , urmân!u-se mai !eparte rân!uiala oi+nuită a @itur"hiei cupostolul +i 1&an"helia in!icate $n ineiX2rio!, 8eru&ic special $n Săptămânamare +i ion# (:e tine se ucură +i 4rmoasele Cântării a 4L-a $n Săptămânaare)

Augustin !ăunoiu & 5iturghia Sfântului Vasile cel mare, monument al

cultului cre*tin răsăritean



;n aceste ile, cre!incio+ii care &or urca :ealul Patriarhiei se &or putea $nchina, pe lân"ă moa+tele Sfântului Cu&ios :imitrie cel ou, ocrotitorul Bucure+tilor, +iale Sfin/ilor ;mpăra/i Constantin +i 1lena !in Cate!rala patriarhală, la moa+teleSfântului Vasile cel are, arhiepiscopul Capa!ociei, care &or sosi $n această!iminea/ă !in recia# :e asemenea, $n al!achinul special amenaat pe !ealul

Patriarhiei, &or fi a+eate spre $nchinare moa+tele Sfântului ri"orie !e aian,oferite recent $n !ar Patriarhiei Aomâne !e 1minen/a Sa Car!inalul ChristophSch‚norn, arhiepiscopul Vienei, precum +i la moa+tele Sfântului ri"orie !e

*ssa (fratele Sfântului Vasile cel are, episcop al cetă/ii *ssa !in pro&incia iantină Capa!ocia, astăi ora+ul e&+ehir !in 2urcia), a!use !e la Biserica:omni/a Băla+a !in Capitală#

Care este specificul operei pe care au lăsat-o cei trei mari Sfin/i Capa!ocieni, laale căror moa+te ne putem $nchina, afla/i $n pa"inile ce urmeaă#

;ntre &irtu/ile alese care au $mpo!oit sufletul Sfântului Vasile cel mare,ri!icân!u-l $n cinstirea poporului !rept-cre!incios, este +i e&la&ia marelui ierarhcapa!ocian# Cunoa+tem că a murit la o &ârstă !estul !e tânără, nu a&ea !ecât F9!e ani +i ascea la care $+i supunea trupul său era una !ea pro&erială# Strălucitteolo" +i cărturar, &re!nic ierarh +i luptător pentru apărarea cre!in/ei a!e&ărate$ntr-o &reme $n care curaul !e a se $mpotri&i minciunii eretice se plătea cucapul, Sfântul Vasile este cunoscut $n istoria Bisericii +i ca un mare ru"ător#

4imeni nu a iuit mai mult ru&ă$iunea, nimeni nu a #ra$ti$at- mai 'e! şi mai râvnitr, nimeni nu a vrit mai 'e! 'e!#re fla!ele, ne$e!itatea şi +n!emnătatea ru&ă$iunii +n via*a $re'in$işilr. Preocuparea lui pentru



ru"ăciune +i contempla/ie, pentru asceă +i sluele iserice+ti a făcut ca el$nsu+i să compună ru"ăciuni, pe care le a&em +i astăi $n formularul Sfintei@itur"hii care $i poartă numele#

n frmular litur&i$ 'e frumu!e*e ine&alailăSfântul Vasile cel are a trăit $ntr-o epocă !e importan/ă !ecisi&ă pentru!e&oltarea +i e&olu/ia ulterioară a cultului cre+tin# 1reticii culti&au +i princântările lor "re+elile !o"matice !e care orto!oc+ii treuia să se ferească# :ar cine să sesiee +i cum să facă !iferen/a $ntre un tet "re+it +i unul corect !in

punctul !e &e!ere al $n&ă/ăturii !e cre!in/ă umai episcopii +i cei $n&ă/a/i puteau oser&a !iferen/a# Sfântul Vasile este unul !intre ierarhii Bisericii care prin cultura sa teolo"ică +i profană, prin talentul literar +i oratoric culti&at $nmarile +coli ale &remii, reu+e+te să !ea comunită/ii orto!oe un formular litur"ic!e o frumuse/e ine"alailă#

A #relu$rat 7itur&hia +ntreuin*ată +n vremea lui+n ezareea a#a'$iei

1ste cunoscut $n!eo+te $n tra!i/ia Bisericii că $ntre autorii Sfintei @itur"hiisă&âr+ite $n cultul orto!o, pe lân"ă Sfântul 4oan ură !e ur, Sfântul ri"orie:ialo"ul este +i Sfântul Vasile cel are# Prin aceasta nu treuie să $n/ele"em căel ar fi alcătuit $ntrea"a rân!uială a @itur"hiei pusă su numele lui, a+a cumeistă ea astăi, ci numai partea cuprinsă $ntre lecturile ilice (postol +i1&an"helie) +i Au"ăciunea am&onului#



+a cum mărturise+te +i patriarhul Proclu al Constantinopolului $n lucrarea5:espre pre!ania !umneeie+tii @itur"hiiJ, Sfântul Vasile cel are a prelucrat +i

prescurtat @itur"hia $ntreuin/ată $n &remea lui $n Ceareea Capa!ociei, sluă

care pro&enea !e la Sfântul postol 4aco&# Ceea ce apar/ine Sfântului Vasile !informularul actual al @itur"hiei este partea cuprinân! ru"ăciunile citite $n taină!e către preot pentru sfin/irea !arurilor 5Cu &re!nicie +i cu !reptateJ până lacu&intele' 5Gi ne !ă nouă cu o "ură +i cu o inimăJ, care alcătuiesc anaforauaeuharistică, partea cea mai &eche +i centrală a @itur"hiei# ;n Biserica &eche seoi+nuia ca $n ca!rul rân!uielii sluei, pe lân"ă formularul fi, să se a!opteru"ăciuni compuse !e !iferi/i litur"hisitori sau ierarhi, cunoscu/i prin statura lor morală +i spirituală sau reputa/ia lor !e cărturari#

@ucrarea litur"ică a Sfântului Vasile constă, a+a!ar, $n prescurtarea +i remanierea$ntr-un stil personal a &echii anaforale a @itur"hiei Sfântului 4aco&, care $n formaei ori"inară pro&ine chiar !e la Sfin/ii postoli# rhiepiscopul Ceareii nu este,$n principiu, ino&ator $n aceste !omeniu, el nu creeaă o anaforă ori"inală, cimen/inân!u-se $n ca!rul litur"ic tra!i/ional, $munătă/e+te ceea ce eistă la acea!ată# @itur"hia repreintă o operă imilenară, colecti&ă a celor mai mari trăitori+i ilu+tri creatori !e imno"rafie, partea cea mai importantă pro&enin! !in

perioa!a Sfântului Vasile cel are +i 4oan ură !e ur, purtân! amprentele personalită/ii +i influen/ei lor#

%ărturii +n favarea ierarhului $a#a'$ian litur&i!t

tât contemporanii, cât +i i&oarele posterioare eisten/ei marelui ierarh !eCeareea Capa!ociei mărturisesc contriu/ia Sfântului Vasile cel are la@itur"hia care se oficiaă astăi $n iserici# Primul care face pomenire !e laturalitur"ică a arhiepiscopului capa!ocian este prietenul său, Sfântul ri"orie !e

aian, $n necrolo"ul rostit la $nmormântarea iuitului său frate $n 8ristos# 1lspune că 5Vasile a compus $ntre altele +i formulare !e ru"ăciuni +i rân!uialaaltaruluiJ#

5ar Sfântul Amfilhie 'e 5$niu, i&raful Sfântului a!ile, i!tri!eşte $ă lahirtnia !a 'e e#i!$#, el !-a ru&at lui Dumnezeu şa!e zile +n şir !ă-l +nvre'ni$ea!$ă a !ăvârşi 2ertfa $ea ne!ân&era!ă $u #r#riile !ale $uvinte. Îna şa#tea zi, %ântuitrul i S-ar fi arătat +n vi!, +m#linin'u-i 'rin*a. S$ulân'u-!e 'in !mn, Sfântul a!ile a +n$e#ut a vri şi a !$rie in!#irat9 ISă !e um#le

&ura mea 'e lau'ă $a !ă $ânt !lava ta, Damne[K şi $elelalte ru&ă$iuni 'inrân'uiala 7itur&hiei.

naforaua @itur"hiei iantine a Sfântului Vasile cel are repreintă una !intrecele mai frumoase crea/ii ale "eniului litur"ic orto!o# Citin! prima ru"ăciune a



anaforalei care are un caracter profun! !oolo"ic la a!resa Sfintei 2reimi, nu putem remarca amprenta !o"matică lăsată $n tet !e marele capa!ocian# &emaici o !escriere a atriutelor !i&ine ale fiecărei Persoane !umneeie+ti, care se$ncheie cu lau!ă +i sla&ă a!usă asemenea $n"erilor care, 5cu ne$ncetate "raiuri,

cu lau!e fără tăcere, cântarea !e iruin/ă, cântân! stri"ân!, "las $năl/ân! +i"răin!J#

D&mati$a '?l&i$ă +n anafraua Sfântului a!ile

;n prima ru"ăciune a anaforalei, Sfântul Vasile insistă asupra !e o fiin/imii <iuluicu 2atăl +i asupra rolului :uhului Sfânt $n sfin/irea +i $ntărirea crea/iunii# 1ste oteolo"ie care pri&e+te Sfânta 2reime, !ar orientată $n os, către oameni, spune

părintele :umitru Stăniloae#

stfel, ITatăl e!te 'e!$ri! $a Stă#ânul tuturr, Dmnul $erului şi al #ământului şi a tată fă#tura, el fără 'e +n$e#ut, nevăzut, nea2un!,ne$u#rin!, ne!$himat, Tatăl Dmnului n!tru 5i!u! 6ri!t!K. Cea !e a !ouaPersoană, <iul, apare precum I$hi# al unătă*ii Tatălui, uvânt viu, Dumnezeua'evărat, În*ele#$iune mai +nainte 'e ve$i, via*ă, !fin*ire, #utere, lumina $eaa'evăratăK. 4ar :uhul Sfânt este I5zvrul !fin*eniei, arvuna mştenirii $elei $eva !ă fie, #uterea 'e via*ă fă$ătareK !e care toată făptura este $ntărită pentru a

putea $năl/a cântare !e slă&ire cu cetele $n"ere+ti#

;n a !oua parte a anaforalei este !e&oltată $n special $n&ă/ătura !espre naturaomului creat !e :umneeu, !espre că!erea lui +i "ria permanentă a lui:umneeu !e a-l pre"ăti pentru mântuire prin toate faptele răscumpărătoare aleântuitorului 8ristos#

&em !e a face cu o epunere mai !etaliată a cre!in/ei, cum nu aflăm nici chiar $n Cre# Au"ăciunea se $ncheie cu afirmarea eplicită că 8ristos a instituit1uharistia pentru a ne lăsa amintirile lucrătoare ale Patimilor Sale' Ii ne-ală!at nuă a'u$eri aminte ale /atimii Sale mântuitare, #e $are le-am #u!

+naintea Ta 'u#ă #run$ile 7ui. a avân' !ă mear&ă la $ea 'e vie şi #ururea #menită şi 'e via*ă fă$ătare marte a Sa, na#tea +n $are S-a 'at #e Sine #entru via*a lumii, luân' #âinea +ntru !fintele şi #rea$uratele Sale mâini...arătân'- Ţie, lui Dumnezeu-Tatăl, mul*umin', ine$uvântân', !fin*in' şi

frân&ân'...K.

!oua ru"ăciune a anaforalei &asiliene preintă lapi!ar tot filmul e&enimentelor esen/iale !in istoria umanită/ii, $ncepân! cu că!erea primilor oameni, &enireaântuitorului, ;ntruparea @ui !in <ecioară, ertfa Sa pe Cruce +i ;n&ierea !in

mor/i, aun"ân! până $n preent, la momentul $n care cei otea/i $n numele lui



8ristos $mplinesc porunca !ată !e 1l ucenicilor Săi, a!ucerea mereu aminte !e patima Sa cea mântuitoare#

;n ea, pe lân"ă faptul că :umneeu ne-a a!us !in nefiin/ă la fiin/ă, se spune că

:umneeu a i!it pe om luân! pământ +i cinstin!u-l cu Chipul Său, !upă carele-a fă"ă!uit oamenilor, 5prin paa poruncilorJ, &ia/ă fără !e moarte +imo+tenirea &e+nicelor unătă/i# ici "ăsim $n&ă/ătura esen/ială !espre om +i unaamănun/ită !espre $ntruparea +i opera mântuitoare a lui 8ristos# Sfântul Vasile&ore+te, pe !e o parte, !espre neascultarea a!e&ăratului :umneeu +i supunerea$n fa/a mor/ii a omului, precum +i !e $n!urările milei !umneeie+ti care nu s-a$ntors !e la i!irea sa +i nu a uitat-o, trimi/ân! prooroci +i ineplăcu/i care au&estit omenirii mântuirea ce a&ea să &ină#

Ce face Sfântul Vasile 'n noaptea de e/elion



2ot timpul era cuprins !e ucurie mare, iua +i noaptea, pentru că era un om un+i a&ea o so/ie ună#

:upă ce pranicul a+terii :omnului s-a $ncheiat, Sfântul Vasile cel mare +i-aluat toia"ul +i a $nceput să mear"ă prin cetă/i ca să &a!ă cine s-a pre"ătit cuinimă curată +i pentru sărătoarea sa# tra&ersat tot felul !e re"iuni +i sate mari!e la acea &reme, $nsă, oriun!e ar fi ătut, nimeni nu a&ea să $i !eschi!ă,creân!u-l cu to/ii un cer+etor#

Sim/ea câtă !urere au $n!urat inimile săracilor !in caua nepăsării pe care i-auarătat-o +i lui +i !e aceea, pleca amărât !e la fiecare, !e+i el nu !orise nimic !e laei#

;ntr-o i, pe cân! ie+ea !intr-un sat fără milă precum acesta, a trecut pe lân"ăcimitir, un!e a &ăut mormintele aflate $n para"ină, pietrele !e mormântsfărâmate +i răsturnate, iar mormintele proaspăt acoperite, scurmate !e cătreanimale# <iin! sfânt, a auit pe mor/i &orin! +i spunân!' Cân! eram pe pământ,am lucrat, am trecut prin munci "rele +i am lăsat ca $n urma noastră să &ină

copiii +i nepo/ii no+tri să ne aprin!ă o lumânare sau să tămâiee la mormântulnostru pentru noi !ar n-am &ăut niciuna !intre acestea petrecân!u-se, nici un



preot nu a &enit să ne facă o sluă !e pomenire, nici coli&ă, nici nimic, !e parcăn-am fi lăsat pe nimeni $n urmă#

stfel, Sfântul Vasile cel mare s-a tulurat !in nou +i pe cân! se $n!epărta !e

cimitir, sin"ur, prin ăpa!a rece a iernii, a spus $n sinea sa' oamenii acestui satnu-i aută nici pe cei &ii, nici pe cei mor/i#

;n aun !e nul nou a auns $ntr-un anume cătun, unul !intre cele mai sărace !in$ntrea"a recie# Vântul rece &uia printre stâncile !e piatră +i printre tufi+uri +inici un suflet &iu nu putea fi "ăsit prin ena nop/ii# poi, a &ăut un!e&a $n fa/asa o mică colină su care era ascunsă o stână# Sfântul Vasile a intrat $n /arc +i

ătân! cu toia"ul său $n u+a coliei a is' -ve%i mil" de s"racul de mine pentru sufletele adormi%ilor voştri c"ci şi Fristos a vie%uit ca un s"rac pe acest p"mânt.

2rein!u-se câinii au $nceput să latre la el# :ar cum se apropiau mai mult !e el+i-l puteau mirosi, s-au $mlânit, au $nceput să !ea !in coa!ă +i s-au a+ternut la

picioarele sale, sco/ân! sunete !e ucurie# :upă care, un cioan, un tânăr !eaproape IM !e ani, cu ară nea"ră cârlion/ată a !eschis u+a +i a ie+it la !ânsul#1ra 4oan BaraOos, un om soli! !ar sfios, a!ică un cioan# Gi $nainte !e a se uitamai ine la cine i-a ătut la u+ă $i spune' 4ntră, &ino $n casă# Bună iua +i @amul/i aniD

;n caană, o lampă era pusă pe un lea"ăn prins $ntre !ouă ârne# @ân"ă &atră era

patul lor $n care !ormea atunci so/ia lui 4oan# 4me!iat ce Sfântul Vasile a intrat$năuntru, 4oan, &ăân! că este preot, i-a luat mâna +i i-a sărutat-o spunân!'Binecu&ânta/i părinteD, ca +i cum $l cuno+tea !e !inainte +i i-ar fi fost preotulsău#

4ar Sfântul i-a spus' Binecuvântarea şi pacea Domnului s" fie peste tine, pestecasa şi peste turma ta.

So/ia s-a ri!icat +i ea, i-a sărutat mâna +i a inecu&ântat-o +i pe ea#

Sfântul Vasile arăta mai mult a cer+etor !ecât a călu"ăr, a&ân! o scofie &eche, cuo rasă purtată +i peticită +i cu $ncăl/ările pline !e "ăuri, iar pe o parte, purta otraistă care arăta ca fiin! "oală#

4oan a pus lemne pe foc +i !e-n!ată colia a $nceput să strălucească precum un palat# Căpriorii păreau să fie polei/i cu aur, $n timp ce tifoanele cu rânăatârnate la uscat arătau ca ni+te can!ele, iar utoaiele !e lemn, presele +i toatelucrurile folosite !e 4oan ca să facă rână erau !e culoare ar"intului, părân! a fi

ătute cu !iamante +i $mpreună cu acestea toate celelalte lucruri pe care le maia&ea fericitul 4oan prin colia sa# <ocul !in &atră trosnea +i cânta precum



păsările Aaiului, $mpânin! o mireasmă !e sfin/enie# Cei !oi l-au poftit peSfântul Vasile să se a+ee lân"ă foc iar femeia i-a a!us câte&a perne ca să seo!ihnească#

tunci Sfântul +i-a !at os traista $mpreună cu haina pe care o a&ea pe !easupra,rămânân! $n straiele !e pe !e!esut#

;mpreună cu autorul său, 4oan a mers să mul"ă oile +i să !ea !eoparte mieii caretocmai au fost făta/i +i !upă aceea a separat +i oile care erau "ata să fete iar larestul le-a !at !rumul să pască# 2urma sa era mică +i 4oan era sărac $nsă el erafericit# 2ot timpul era cuprins !e ucurie mare, iua +i noaptea, pentru că era unom un +i a&ea o so/ie ună# ricine trecea pe la casa lor era primit precum unfrate +i !e aceea a "ăsit +i Sfântul Vasile a!ăpost $n casa lor +i s-a a+eat $n ea ca+i cum ar fi fost a sa, inecu&ântân!u-o cu toate ale sale#

;n noaptea aceasta era a+teptat $n toate satele +i cetă/ile lumii !e căpetenii,ierarhi +i al/ii !ar nu a mers la niciunul !intre ace+tia, ci a mers ca să +a!ă $ncasa fericitului 4oan#

+a!ar 4oan, !upă ce s-a $n"riit !e oi a &enit $napoi +i i-a spus Sfântului'Părinte, sunt cuprins !e o ucurie mare +i a+ &rea ca să-mi cite+ti cele scrise!espre Sfântul Vasile cel mare (i#e# cântările !in canonul Sfântului)# Sunt omne+tiutor !e carte, $nsă iuesc scrierile reli"iei noastre (i#e# cântările +i sluele

iserice+ti)# :e fapt, chiar am o carte mică !e la un stare/ !in Sfântul unte +i!e câte ori trece pe la mine cine&a care +tie să scrie +i să citească $i !au să-micitească !in ea, pentru că noi nu a&em iserică pe aici#

@a răsărit se i&ea soarele# Sfântul Vasile s-a ri!icat +i s-a $ntors către răsăritfăcân!u-+i semnul Sfintei Cruci# S-a $nchinat până la pământ, a scos o carte !intraista sa +i a is' Binecuvântat este Dumnezeul nostru, totdeauna, acum şi

pururea şi în vecii vecilor.

4oan s-a a+eat $n spatele său +i apoi s-a alăturat +i femeia cu mâinile puse cruci+la piept !upă ce hrănise copilul#

poi Sfântul a cântat :umneeu este :omnul +i troparul praniculuiPo"orân!u-Se ântuitorul la neamul omenesc a primit $nfă+are cu scutece,sărin! troparul său care spune ;n tot pământul s-a răspân!it &estirea ta # Voceasa era smerită +i !ulce, iar 4oan $mpreună cu so/ia sa au fost cuprin+i !e un a!ânc!uh !e pocăin/ă chiar !acă nu $n/ele"eau fiecare cu&ânt ce era citit# SfântulVasile a continuat, cântân! toată slua =treniei $mpreună cu Canonul

Pranicului' Veni/i popoare să cântăm cântarea lui 8ristos :umneeu , sărin!!in nou peste canonul său care spune' Vasile, "lasul ar treui să &ină $n autorul



celor ce &or să $nceapă lau!ele tale # poi, a rostit cu "las mare toată sluaSfintei @itur"hii, a făcut inecu&ântarea !e final +i a inecu&ântat toată casa#

+eân!u-se la masă, !upă ce au terminat !e mâncat, so/ia a a!us Vasilopeta

(pritură sau pâine !ulce făcută !e nul nou $n cinstea Sfântul Vasile cel mare) +ia a+eat-o pe masă# tunci, Sfântul a luat un cu/it +i cu el a trasat semnul SfinteiCruci pe Vasilopetă, icân!' ;n numele 2atălui +i al <iului +i al Sfântului :uh#minD Prima ucată a tăiat-o icân!' $n numele :omnului, a !oua'$n numelePreasfintei ăscătoare !e :umneeu +i apoi pentru 4oan, stăpânul acestei case#

tunci 4oan a spus' Părinte, ai uitat să tai pentru Sfântul Vasile cel mareD +iSfântul i-a răspuns' -dev"ratW +i $n!ată a spus' pentru sluitorul tău, Vasile +i acontinuat cu pentru 4oan stăpânul acestei case, pentru stăpâna acestei case,

pentru copil, pentru autorul !e la stână, pentru animale +i pentru cei săraci#

:ar $n!ată, 4oan a spus' Părinte, !e ce nu ai tăiat o ucată +i pentru sfin/ia ta

Sfântul i-a răspuns' Dar am f"cut, o fericituleW ;nsă 4oan, acest om inecu&ântat!e :umneeu nu a $n/eles răspunsul Sfântului#

:upă aceea, Sfântul Vasile s-a ri!icat +i a spus ru"ăciunea' Doamne Dumnezeul meu, ştiu c" nu sunt vrednic s" intri sub acoper"mântul casei sufletului meu

iar 4oan i-a spus' ă $ntre, poate po/i să-mi spui părinte, pentru că +tii atât !emulte, $n ce palate a poposit Sfântul Vasile cel mare $n această noapte 4ar căpeteniile +i ierarhii, ce păcate au ace+tia oi cei săraci suntem păcăto+i

pentru că sărăcia noastră ne-a a!us la păcat#

Sfântul Vasile a spus !in nou aceea+i ru"ăciune, !ar cu lacrimi !e această !ată,schimân!u-o pu/in' Doamne Dumnezeul meu, am privit şi am v"zut c" robul t"u oan este smerit şi vrednic ca $u s" intri în casa sa. 5 prunc şi el dar

pruncilor le/a descoperit $ainele $ale.

Gi !in nou fericitul 4oan, nu a $n/eles nimic

(tra'u$ere şi a'a#tare9 7u$ian Fili#)

aria >ute & Sfântul Vasile cel mare



:ra"i copii acum la $nceput !e an !oresc să &ă spun po&estea &ie/ii unui sfântcare este sărătorit $n prima +i ultima i !in luna ianuarie, acesta este SfântulVasile cel mare#

1l a trăit pe &remea $mpăratului Valens, cân! Biserica era tare pri"onită !enecre!in/a lui rie, ereticul# 2atăl Sfântului Vasile era !in Pont +i se numea totVasile, iar maica sa era !in Capa!ocia pe teritoriul 2urciei !e astăi +i se numea1milia# Sfântul Vasile a $ntrecut $n +tiin/ă pe cei !in timpul său +i pe cei !in&echime, căci $n&ă/ase toată filoofia +i toate +tiin/ele !in &remea aceea#

făcut parte !intr-o familie cu %0 copii, !intre care 3 &or !e&eni episcopi'Sfântul Vasile cel are, Sfântul ri"orie !e *ssa +i Sfântul Petru !e Se&asta#Cinci !intre ei &or !e&eni monahi' cei 3 episcopi, acrina cea tânără +i

aocratios iar . &or !e&eni sfin/i' cei 3 episcopi, acrina cea tânără, acrinace ătrână (unica Sfântului Vasile) +i 1milia(mama Sfântului Vasile)# acrinacea ătrână a fost ucenica Sfântului ri"orie 2aumatur"ul#

Vasile (nume "recesc ce pro&ine !e la cu&ântul asileus, care $nseamnă re"e,!omnitor) &a !eslu+i primele slo&e !e $n&ă/ătură $n casa părintească# :upă aceeastu!iaă la Ceareea Capa!ociei +i tena un!e $ntâlne+te pe Sfântul ri"orie !e

aian# Via/a lor stu!en/ească e un mo!el pentru teolo"ii !e tot!eauna#



Cuno+teau !oar !ouă !rumuri' al +colii +i al Bisericii# S-a $ntors $n patrie pe laanul 3MM# profesat cât&a timp retorica, !ar a fost câ+ti"at pentru misiunea

isericească !e sora sa, acrina# renun/at la lume +i a intrat $n monahism !upăce a fost oteat# făcut o primă $mpăr/ire a a&erii sale la săraci# 1l a $minat

munca manuală cu ru"ăciunea +i cu râ&na cal!ă intelectuală scriin! Ae"ulile&ie/ii monahale (Ae"ulile mari +i mici) folosite $n Aăsărit până astăi#

Sfântul Vasile a $ntrecut $n +tiin/ă pe cei !in timpul său +i pe cei !in &echime,căci $n&ă/ase toată filoofia +i toate +tiin/ele !in &remea aceea# Străătân! toată$n&ă/ătura, era stăpân pe toată +tiin/a se folosea !e toată filosofia $n/eleaptă $nlucrările sale +i sporea $n cuno+tin/a tainelor !umneeie+ti# S-a suit $n scaunularhieriei cân! era !e patrueci !e ani +i a cârmuit Biserica cinci ani#

$nfiin/at institu/ii !e asisten/ă socială' ail, ospătărie, casă pentru ree!ucarea

fetelor alunecate, spital (+i !e lepro+i), +coli tehnice# 2oate aceste a+eăminteerau cunoscute su numele !e Vasilia!a, ele fiin! create pentru autorarea celor săraci# Până $n iua !e ai el este consi!erat fon!atorul moral al JCrucii Ao+ii6D luptat pentru alinarea suferin/elor celor mul/i, criticân!u-i pe o"a/i# -a făcut!eoseire $ntre neamuri +i cre!in/ele oamenilor# $mpo!oit ser&iciul !i&in cuSfânta sa @itur"hie# 4-a autat pe tineri la $n&ă/ătură autân!u-i material +ispiritual# fost pretutin!eni preent#

;n tra!i/ia populară, Sfântul Vasile apare $nfă/i+at cu mai multe Jchipuri6# stfel,

el apare ca unul !intre sfin/ii care au făcut minunile cele mai mari, fiin! păitor !e !uhuri rele, cu Jmare putere asupra !racilor6# stfel, cu ru"ăciunile lui sescot !uhurile rele +i necurate !in oameni#

fost mare preot, mare litur"hisitor (a scris su influen/a !i&ină o Sfântă@itur"hie care $i poartă numele), mare pe!a"o", mare prieten, mare or"aniator,mare om !e +tiin/ă# fost numit 5un roman printre "reci6# murit la % ianuarie379, plâns !e to/i +i numit $ncă !e atunci 5cel are6 1ste prănuit la !ata !e % +i30 ianuarie#

Sfântul Vasile cel mare ; Căr%i



Căr%i scrise de Sfântului Vasile cel mare8

– Ae"ulile mari - 4nstitutului Bilic +i !e isiune al Bisericii rto!oeAomane, I009

– Ae"ulile mici



– Ae"ulile morale

– 2âlcuiri la Psalmi - 1!itura Sophia, I00F



– milii la 8eaemeron - 1!itura Sophia, I00F

– milii +i cu&ântări - 4nstitutului Bilic +i !e isiune al Bisericii rto!oeAomâne, I00F



– milii ine!ite# :ouă cu&inte !espre ote

– :espre e!ucarea copiilor# :e la !esă&âr+irea clasică la $mplinirea cre+tină

– ;n&ă/ătură către fiul !uho&nicesc



– Cele trei cu&inte ascetice







Semnifica%ie nume

Vasile (masc#) b nume afecti& +i au"ural, !e ori"ine "reacă, format pe aaa!ecti&ului asileQos, 5re"al6, un !eri&at !e la sustanti&ul asileos, 5re"e,con!ucător6#

ume calen!aristic cre+tin#

4nterme!iar sla&#

<orme &echi atestate la noi' Vasilie, Vaselie, Vasile (forma specific românească),Vasil, Sile, Vasilas, Vasilicu, Vasilcea, Vasilin, Văsiiu, Vasea, Vasilică, Vasca,

Vascan etc# +i fem#' Vasila, Vasilia, Vasilica, Vasilena, Vasilina, Vasilisa etc#

Icoane



1rminia lui :ionisie !in <urna !ă următoarele in!ica/ii pentru u"ră&ireaSfântului Vasile cel mare' ;nalt, !rept, ascetic sla, cu fa/a prelun"ă, "alen Ksaune"riciosR la fa/ă, tâmplele a!âncite, cu fruntea pu/in $ncre/ită +i oraii pu/inârci/i, nasul lun" +i coroiat, cărunt, cu ara !estul !e lun"ă, sprâncenelelun"i, rotun!e +i cam $ncre/ite, ca la omul $n"riorat, posomorât, spune' 6imenidin cei le!a%i cu pofte trupeşti nu este vrednic s" vin", sau s" se apropie, sau s"

slu8easc" 0ie, +mp"rate al 'laveiW...6

Sau, !upă rân!uiala cu&io+ească, astfel' 6$rebuie s" purt"m de !ri8" cu tot dinadinsul de frumuse%ea sufletului, c"ci aceasta va s" cear" Dumnezeu, dreptul

8udec"tor, de la neamul omenesc...6. 1ste u"ră&it $n &e+minte episcopale, !ar fără mitră pe cap#

Poate fi u"ră&it sin"ur sau (pentru prănuirea !e la 30 ianuarie, $mpreună cuSfin/ii ri"orie 2eolo"ul +i 4oan ură !e ur

;n re"istrul al cincilea (!e os) !in ltar, $ntre sfin/ii ierarhi, la !reapta (su!) fa/ă!e fereastra centrală, $n timp ce la stân"a (nor!) e u"ră&it Sfântul 4oan ură !eur, iar alături !e ei al/i Sfin/i ierarhi, cu numele lor +i cu hârtii $n mâini#

ai poate fi u"ră&it, $mpreună cu Sfântul 4oan ură !e ur, +i pe u+ile$mpărăte+ti ale ltarului, ca unii ce au alcătuit Sfintele @itur"hii#

@a pictarea trapeei unei mănăstiri, $n re"istrul al !oilea, su Cina cea !e 2aină,este u"ră&it $mpreună cu ceilal/i Sfin/i ierarhi mai $nsemna/i# Cân! e pictat aici,

poartă $n mâini o hârtie pe care ice' 6i se cuvine ne!reşit a p"zi frumuse%ea

sufletului& din neamul cel omenesc, Dumnezeu o va cere aceasta6.







































Sfântul a!ile $el mare, i$ană #i$tată #e lemn, 1EG

















5$ană 'in i!eri$a Sfântului 5an 8u!ul, =via, >re$ia



5$ană 'in i!eri$a mănă!tirii /$eaev, $raina



5$ană 'in i!eri$a Seminarului Tel&i$ 'e la %ănă!tirea 4eam*





















Sfântul a!ile $el mare (%ănă!tirea Sur#atele, 2u'e*ul âl$ea)



Sfântul a!ile $el mare, fre!$ă 'in altarul %ănă!tirii Arnta



Fre!$ă %ănă!tirea Sfântului 4e$tarie, =&hina, >re$ia



Sfântul a!ilie $el mare şi Sfântul 5an 6ri!!tm - unave!tire



Sfântul a!ilie $el mare şi Sfântul 5an 6ri!!tm unave!tire





Sfântul a!ilie $el mare şi Sfânta uvia!ă /ara!$heva









Date post:	04-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	steaemy
View:	237 times
Download:	2 times

Sfântul Ierarh Vasile cel mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei († 379) (1 şi 30 ianuarie)

Documents