Preot Dr. SesrN VEnzaN

SFANTUL APOSTOL PAVELISTORIA PRO POVADUIRII EVANGHELIEI

$I A ORGANIZARII BISERICII

iN EpocA APoSToLICA

CUPRINS

PARTEA INTAIVrela SrAururuI Aposrol PRvEL

Caprlolur tNagterea, familia, numele .... L7

Captrolur ttEducafia gi pregitirea rabinici'..........'.... ................... 26

Caprrolul,IIIPersecutor aI cre9tinilor.......... .................' 39

Ceplrolul, IvConvertirefl,.,....,......,. .................. 49

Cepttor-ul, vPregltirea in vederea asumiriiresponsabilitilii apostolice '...........',....... 56

595

CUPR.INS

PARTEA A II.A

LucnaRne prrsrouani

Caplrorur IPrima cdlitorie misionari

II.1.1. Preliminarii..,...............Il.1,.2.Antiohia, Seleucia, SalaminaI11.3. Pafos11.1,.4. Perga PamfilieiII. 1.5. Antiohia PisidieiII.1.6.lconiu11.1,.7. Listra gi Derbe.... .......... 1

IL1.8. Activitatea misionarl din Pisidia gi pamfiliaAtalia. Revenirea la Antiohia .................... I

Capltolul rr

Sinodul de la Ierusalim

ll.2.LPreliminarii.................. .. LLI11.2.2. Convocarea gi ordinea de 2i........ .. 11g11.2.3. De2baterile.......,.......... ... tZ+11.2.4. HotirArea Sinodului ... 13{

CaptroLul urA doua cilltorie misionari

11.3.2. Derbe gi Listra. Timotei devine ucenic alSfAntului Pavel ..... 14SII.3.3. Troa, Macedonia, Samotracia gi Neapoli....... 1SsII.3.4. Fi1ipi........... ... 159II.3.5. Tesalonic.. .. IZs

596

CUPRINS

II.3.6. Bereea....... ... 18311.3.7. Atena ........... 1BB

II.3.B. Corint.....,.. ... 209II.3.9. incheierea celei de-a douacllStorii misionare. .................. 221,

II.3.10, Disputa cu SfAntul Apostol Petrula Antiohia ............. 225

Caprrolut lvA treia cilitorie misionari

11.4.1,. Efes............. . 22711.4.2. Epistolele scrise in cursul acestei cllitoriimisionare .............. 25211.4.3. Revenirea in Macedonia gi Ahaia ..................... 25411.4.4.Troa............ .. 262II.4.5. CuvAntarea de la Mi1et.......... .......... 26711.4.6. De la Milet la Ierusalim .................. 274

Caprrolur- vDe Ia lerusalim la Roma

IL5.1. La Ierusa1im,..,,............ .. 28211.5.2.LaCe2areea................... . 3LZ

ll.5.2.a.inaintea procuratorului Felix .............. 315II.5.2.b. inaintea procuratorului Festus ........... 325I15.2.c. inaintea regelui Agripa....... .................... 329

II.5.3. Cdlitoria la Roma.... .... 344II.5.3.a. De la Ierusalim la Malta ... 344II.5.3.b. Pe Insula MaIta......... ............ 359II.5.3.c. De la Malta la Roma ........... 363II.5.3.d. La Roma (prima captivitate) ............... 371,

I15.4. incheierea primei captivitili. ....... 388II.5.4. incheierea cirlii Faptele Apostolilor 389

CUPRINS

Ceprrolul vrUltimii ani de via!5 9i de activitate (63-67)

II.6.1-. Cil5toria misionarl in Spania [63-64).....*11.6.2. Revenirea in Orient..

11.6.2.a. RAnduirea episcopului Titin Insula Creta [anul 64)......................-

11.6.2.b. Revenirea la Efes. Agezarea lui Timotnica episcop

11.6.2.c. incheierea activititii in Orient ..........-

II.6.3. Ultimele luni de via1i.......-.ll-6.4. Martiriul...

PARTEA A III-A

PARTEA A IV.AAuExr

Aurxa r

Ucenici, colaboratori gi spriiinitoriai SfAntului Apostol Pavel.......

ANpxa rr

Cele 14 epistole ale SfAntului ApostolPavel (ordinea din canon). Scurte dateintroductive...............

ANnxa rrrSfAntul Apostol Pavel (cronologie) .........................

Axrxa ryLista arhiereilor iudei din epocainceputurilor Bisericii ..............

598

CUPRINS

ANexevimpiralii romani din epocainceputurilor Bisericii........,.,... ............... 5BB

ANrxa vProcuratorii romani ai ludeiidin epoca inceputurilor 8isericii............................. 5 B9

BrsLrocRAFrE sELECTIvA............... ..................... 591

5L)9

Caplrolul I

NA$TEREA, FAMILIA, NUMELE

Sf. Ap, Pavel i;i prezintd singur elementele de recunoagteresiinformaliile asupra familiei gi obArgiilor sale. Acestea au decicaracter autobiografic gi sunt transcrise indeosebi in episto-lele scrise de Apostolul neamurilor, ele constituind parte inte-grantl a expunerilor misionare ;i, de multe ori, teologice, aleautorului. Aceste date sunt cuprinse in I/ouI Testament, carteacu cea mai largi rispAndire din toate timpurile.

Potrivit propriilor sale afirmafii, Sf. Ap. Pavel s-a niscut.r una dintre acele familii de iudei care, degi igi ducea viala iniiaspora, deci dincolo de granilele Palestinei, se distingea prin::spectarea ;i triirea riguroasl a preceptelor Legii vechi a lui\lcise, dar gi a unor rAnduieli gi datini care nu erau scrise in: --easti Lege mozaici, de transmiterea cirora se ocupau mai:"; seami fariseii din partida cirora ficeau parte tatil Sf. Ap.?:-"'el gi acesta insugi. Aceste tradifii, care la inceput, se trans-:-:eau pe cale orali, vor fi transcrise mai tArziu in cadrul dife--::rior gcoli rabinice gi vor fi inglobatein Mi;na, cea mai veche::::ficare a dreptului iudaic.

Eu sunt israelit, din urmagii lui Avraam, din seminlia luir.:-:amin" (Romani 1,L, t),,,evreu din evrei, dupl lege, fari-:-r'-' '.Filipeni 3, 5). ,,Am triit ca fariseu, in tagma cea mai*r-:oasd a religiei noastre" [iudaice) (Faptele Apostolilor

17

SFANTULAPOSTOL PAVEL

26,5). Acestea sunt datele fundamentale pe care Sf, Ap. Pavel

gisegte necesar si le comunice cititorilor epistolelor sau

ascultitorilor discursurilor sale, pentru ca ace;tia sI ia actgi sd infeleagi, pe cAt le era cu putin!5, parcursul s5u spiri-tual, la inceputurile existenfei sale. Aceste date se intAlnesc intexte cu caracter misionar-apologetic. Autorul lor doregte siconvingl pe cititori sau auditori ci, in absenfa evenimentuluiextraordinar;i minunat al aritirii MAntuitorului Iisus Hristospe drumul Damascului (Faptele Apostolilor 9, 3-B), existenlasa ar fi cunoscut un drum intru totul asemlnitor aceluia care

este parcurs de orice iudeu zelos, credincios Legii gi datinilorpoporului siu. in acelagi timp, Apostolul neamurilor doregtesi aduci la cunogtinla tuturor ci originea sa ii didea dreptulsi aspire la cele mai inalte trepte ale ierarhiei sociale, dar maiales religioase, intre cei de un neam cu el. Devenind misionarcregtin, el a renunlat in deplini cunogtinli de cauzd la o ase-

menea ascensiune. in asemenea condilii insi, atraclia pe care

a exercitat-o Evanghelia asupra sa, inllgimea mesajului aces-

teia sunt cu atAt mai mult puse in lumin5.Anul nagterii Sf. Ap. Pavel este data cea mai controversati

din cronologia paulinS. E drept ci, pentru inlelegerea rolului gi

destinului Apostolului neamurilor in istoria Bisericii, stabili-rea datei exacte a nagterii sale nu are o prea mare importanfi.in general, se admite ci cel ce avea sI devini Apostolul nea-

murilor s-a niscut intr-unul dintre anii cupringi intre 10 d.Hr.

gi 15 d.Hr.

Locul nagterii Sf. Ap. Pavel este oragul Tars din Cilicia.Tarsul este amintitin Faptele Apostolilor ca loc al nagterii Sf.

Ap. Pavel, in expunerile autobiografice ale acestuia (21,39;22,3). Acelagi orag este indicat ca loc de origine al celui ce

18

SFA}dTUL,{POSTOL T'AVEL

avea se devini Apostolul neamurilor de insu;i Iisus Hristos,Care, intr-o descoperire minunati pe care i-o face lui Anania,cre;tin din Damasc, il indeamni pe acesta: ,,Mergi pe ulita carese cheami Uli;a Dreapti gi cauti, in casa lui Iuda pe un om dinTars, cu numele de Saul" (Faptele Apostolilor 9,11). Acest faptprezinti importan!5 pentru cI pune in luminS concluzia ciIisus a ales pentru a-l deveni propovlduitoq, ,,vas ales", ca sIpoarte numele Siu,,inaintea neamurilor gi a regilor" (Faptele

Apostolilor 9,1,5), o persoanl care provine din mediul in care

urma s5-gi desfi$oare principala lucrare misionari. Este pen-tru prima datd in Faptele Apostolilor cAnd apare termenulneamuri [6evIJ ca teren de rispAndire a invSldturii evan-ghelice. inci din acest moment care se consuml indatl dupirristofania de pe drumul Damascului, se prefigureazd. desti-:.ul SfAntului Pavel ca Apostol al neamurilor; anunlAndu-se.clemn trecerea de la etapa propoviduirii Evangheliei numai:atre iudei la aceea a propoviduirii acesteia cltre neamuri.

Tarsul era oragul principal al Ciliciei, capitala acestei:::r,incii. CAnd Pavel a venit pe lume, Tarsul era unul dintre:arile centre de culturl ale Imperiului Roman, o autenticl

-nen Asiae", rivalizdnd din acest punct de vedere cu Atena; i-exandria.

Pe a;a-numitul obelisc negru de la Nimrud, Tarsul estei*..:tit in legdturi cu obligalia locuitorilor s5i de a pliti tri-: -: .: argint gi aur lui Salmanasat rege al Ninivei [831 i.Hr.).

!:apinirea asirianl a fost schimbatl cu aceea a pergilo4,n:=:ind din veacul VI i.Hr. Satrapii per;i igi vor stabili;r : :esedinla. incd din aceasti epoci a stipAnirii persane,r "

* =:ogi greci se stabilesc in Tars, fiind atragi de bogilia

i'-'i: -.:: gi de posibilitSlile pe care acesta le oferea pentru

lo

SFANTULAPOSTOL PAVEL

dezvoltarea unor activitSli comerciale. C5tre anul 400 i.Hr.,

Tarsul era un ora; vestit prin opulenfa sa. Aici se afla palatullui Sinesis, regele Ciliciei.

Fiind a;ezat in drumul lui Alexandru cel Mare spre Indii(334 i.Hr.), Tarsul intrl sub stlpAnire greceasci, indeosebi sub

seleucizi, devenind un centru elenistic. Sub Antioh al IV-lea

Epifanul (L75-L64 i.Hr.), rege seleucid, Tarsul va primi pen-

tru scurt timp, numele de Antiohia de pe (rdul) Cydnus. Esteaproape sigur ci in aceasti epoci i;i vor face aparilia in Tars

primii iudei, fapt care se constati gi in celelalte centre urbaneale Asiei Mici, in care seleucizii ii cheami pentru a le coloniza.

De sub dominalia regilor seleucizi, Tarsul trece sub cea a

romanilo6, care, pulin cAte pufin, vor pune stipAnire completiasupra Ciliciei. Jara a fost definitiv cuceriti de Pompei in anul66 i.Hr., iar Cilicia va fi transformati in provincie romanl inanul 64 i.Hr., avAnd Tarsul drept capitali. in onoarea lui luliuCezar, Tarsul va lua numele de Iuliopolis. Dupi uciderea luiCezar (15 martie 44i.Hr.), va suporta perseculii din partealui Gaius Cassius, dar Marc Antoniu, devenit triumvir (43i.Hr.), il va recompensa curAnd, oferindu-i privilegiile uneiceteli libere (lat. civitas libera), care constau mai ales in scu-

tirea de taxe pentru operaliunile de import - export. Pentruun tiffip, Marc Antoniu gi-a stabilit aici regedinfa. Aici o vaprimi pe Cleopatra, regina Egiptului, in anul 34 i.Hr. Octavian,care, dupi moartea lui Marc Antoniu (anul 30 i.Hr.), va deveniunicul ;i necontestatul stipAnitor in Imperiul Roman, recon-firmi privilegiile Tarsului ;i ii conferl statutul de metropoli.Se apreciazi ci numirul locuitorilor Tarsului era de 500.000.

Populalia oragului era multietnici. Aici se intAlneau greciigi iudeii cu populaliile b5gtinage peste care se suprapuseserl

20