Sfanta Iuliana cea milostiva: sotie si mama sfanta Crestinortodox.ro Sfanta Iuliana cea milostiva: Sotie si mama sfanta "Fericiti cei milostivi, ca aceia se vor milui." (Matei 5, 7) "Si ce este inima milostiva? Si a zis: O inima care arde pentru intreaga zidire, pentru oameni, pentru pasari, pentru doitoace, pentru draci si pentru orice !aptura. Si cand isi aduce aminte de ele, sau cand le vede pe ele, lacrimi izvorasc din ocii celui milostiv. #in mila cea multa si mare, care$i stapaneste inima si din su!erinta cea multa, inima omului se manie si nu poate rada, sau auzi, sau vedea ca vreo !aptura este paguita sau manita. Si din pricina aceasta, el inalta rugaciune cu lacrimi si pentru doitoace si pentru vra%masii adevarului si pentru cei ce$l neca%esc in tot ceasul, asemenea si pentru !apturile cele taratoare se roaga el, din mare si nemasurata mila a lui, care curge din inima sa, dupa asemanarea lui #umnezeu. &l se roaga sa !ie pazita toata !irea si iertata." (S!antul 'saac Sirul, "uvantul *despre s!intele nevointe", Filocalia, volum +). um a trait oare s!anta 'uliana si a a%uns sa !ie atat de ineplacuta lui #umnezeu incat Maica #omnului si s!intii au vizitat$o, demonii au razoit$o in cip vazut si moastele ei au a%uns !acatoare de minuni? um a reusit o !emeie !ara carte sa a%unga la o asemenea desavarsire, incat sa cunoasca pe #umnezeu si 'mparatia Sa, lucru pentru care milioane de oameni se straduiesc de mii de ani si multi nu reusesc? #espre aceste intreari !undamentale vom incerca sa vorim in cele ce urmeaza cercetand pas cu pas viata S!intei 'uliana. "#oamne miluieste#oamne miluieste#oamne miluieste", ne rugam mereu la dumnezeiestile slu%e. 'ar #omnul zice: "%udecata este !ara mila pentru cel care n$a !acut mila" ('acov -, *). #e aceea, si noi, daca vrem sa a!lam mila la /udecata cea in!ricosatoare a lui #umnezeu se cuvine sa cercetam vietile s!intilor ce sunt niste oameni "recomandati" de insusi #omnul ca pilde de vietuire in aceasta scurta calatorie de pe pamant. Se cuvine sa luam aminte la viata lor pentru a invata si noi cum au inteles ei, povatuiti de S!antul #u, sa implineasca poruncile Mantuitorului nostru 'isus 0ristos. 1a moastele s!intei 'uliana (pe numele ei intreg: 2 u lian3a 4stinovna Osorina) curand dupa adormirea ei, oamenii au inceput sa se roage iar iata S!intei, canonizata de 6iserica Ortodoa 8usa in *9*, a inceput sa !ie inclusa in colectiile de vieti ale !acatorilor de minuni din Muromului.
Transcript
7/23/2019 Sfanta Iuliana Cea Milostiva.Crestinortodox.ro
um a trait oare s!anta 'uliana si a a%uns sa !ie atat de ineplacuta lui #umnezeu incat Maica
#omnului si s!intii au vizitat$o, demonii au razoit$o in cip vazut si moastele ei au a%uns
!acatoare de minuni? um a reusit o !emeie !ara carte sa a%unga la o asemenea desavarsire,
incat sa cunoasca pe #umnezeu si 'mparatia Sa, lucru pentru care milioane de oameni se
straduiesc de mii de ani si multi nu reusesc? #espre aceste intreari !undamentale vom
incerca sa vorim in cele ce urmeaza cercetand pas cu pas viata S!intei 'uliana.
"#oamne miluieste #oamne miluieste #oamne miluieste", ne rugam mereu la
dumnezeiestile slu%e. 'ar #omnul zice: "%udecata este !ara mila pentru cel care n$a !acutmila" ('acov -, *). #e aceea, si noi, daca vrem sa a!lam mila la /udecata cea in!ricosatoare a
lui #umnezeu se cuvine sa cercetam vietile s!intilor ce sunt niste oameni "recomandati" de
insusi #omnul ca pilde de vietuire in aceasta scurta calatorie de pe pamant. Se cuvine sa luam
aminte la viata lor pentru a invata si noi cum au inteles ei, povatuiti de S!antul #u, sa
iata S!intei ne sta inainte ca o vistierie plina de toate unatatile. #in ea se pot imogati si
tinerii si atranii, si parintii si copiii, si !emeile si aratii, si sotii si sotiile, si mirenii si
monaii, caci !iecare va gasi cate o podoaa cu care$si va putea impodoi viata.
'nca dinainte de nasterea ei putem sa ne ucuram de o invatatura ce ne$o arata #omnul. aci
un asemenea rod inecuvantat nu a iesit de oriunde, ci precum Maica #omnului a !ost rodulunor parinti s!inti, asa si S!anta 'uliana a !ost o s!anta odraslita din parinti crestini iuitori de
#umnezeu si de aproapele. Si, desi nu a avut totusi nici un staret s!ant la care sa uceniceasca,
precum se intampla in multe vieti de s!inti, a avut pe parintii sai inecredinciosi si apoi pe
unica sa, care au crescut$o in toata evlavia si !rica lui #umnezeu. Si, mai ales, a avut drept
calauzitor in toata viata ei pe marele S!ant ;icolae, !acatorul de minuni si granic$a%utatorul
nostru al tuturor. #eci sa nu deznada%duiasca nici mirenii ca nu mai sunt duovnici
imunatatiti si nici calugarii ca nu mai sunt stareti s!inti, caci iata cum in mi%locul lumii si al
necazurilor si !ara nici o carte aproape, S!anta 'uliana a atins asa culmi ale s!inteniei incat
#umnezeu a invrednicit trupul ei ca, dupa adormire, sa izvorasca mir ine$mirositor. <sadar,
sa credem cu tarie ca #omnul are gri%a de cei ce vor sa !aca voia Sa si le povatuieste viata asa
incat sa a!le un coltisor de rai.
#eci vedem cum parintii ei sunt pilda si nade%de pentru parintii zilelor noastre. &rau ei insisi
!oarte credinciosi si plini de !apte une si desi erau !oarte ogati, !acand parte din oierimea
curtii imperiale, erau milostivi catre saraci. Si vedem ca datorita vietii lor virtuoase si S!anta
'uliana a avut de unde sa ia pilda de viata crestineasca asa incat a devenit ea insasi s!anta.
aci se stie si din invataturile S!intilor =arinti mai veci sau mai noi ca, pentru insusirea vietii
crestine de catre copii, cel mai un mi%loc este insasi pilda parintilor.
'nca de cand era o copila s!anta deprinsese una cuviinta, smerenia si ascultarea de cei mai
mari. Si ocii #omnului erau asupra ei caci nu a !ost mincinos #umnezeu cand ne$a promis
zicand: "atre cine cauta ociul meu daca nu spre cel smerit care tremura la cuvantul Meu?"
('saia 99, -). edem cum s!anta asculta de matusa sa cu toata supunerea. rede cineva ca
aceasta este o virtute mica? 'ata ca in zilele noastre aceasta s!anta virtute atat de ineplacuta
lui #umnezeu si implinita de insusi #omnul 'isus 0ristos care "S$a !acut ascultator pana la
moarte" >atalui ceresc, este intalnita !oarte rar. 'nca de acum o suta de ani S!antul 'oan de
ronstadt spunea: "'n imparatia dracilor este randuiala si supunere a unora dintre duurile
rele !ata de altele $ a celor a!late mai sus, a celor mai slae !ata de cele mai puternice@ iar in
statul crestin a pierit orice supunere, orice autoritate: copiii nu recunosc autoritatea parintilor,
supusii $ autoritatea educatorilor, studentii nu recunosc autoritatea pro!esorilor si rectorilor@
toti au luat in propriile maini agete de diri%or si toti au inceput sa comande in loc sa se
supuna si sa invete linistiti si !ara pretentii, cum era inainte. #e aici iese ceva ciudat, aiurit.alauzirea duovniceasca, s!intita autoritate a 6isericii sunt calcate in picioare, slu%ele nu
sunt agate in seama, propovaduirea este neputincioasa, moralitatea crestineasca decade din
ce in ce mai mult, anaria creste $ pana si aieteii si !etitele !ac ce po!tesc" A #espre
tulurarile lumii de astazi, trad. de <drian si +enia >anasescu$las, &d. So!ia, 6ucuresti,
-BB, p. *5CD.
'ata de ce s!anta virtute a ascultarii despre care se voreste atat de mult in 6iserica Ortodoa a
!ost practicata cu mult sarg si de S!anta 'uliana. 'eraria, !ie cea din 6iserica, cea a conducerii
statului, a scolilor, a !amiliei sau a varstei, este un principiu dumnezeiesc ce a !ost lasat de
#umnezeu pe pamant pentru una randuiala a lumii si pentru ca !iecare sa$si sporeasca darul
care i$a !ost dat de #omnul "caci nu toti pot !i cap si nu toti picioare". 'erarie este in insasiS!anta >reime prin !aptul ca 4nul singur este izvorul !iintei dumnezeiesti: >atal. #eci, asa
cum este in S!anta >reime, unde eista un singur izvor al !iintei dar =ersoanele sunt per!ect
egale in cinste, asa treuie sa se vada pe sine atat conducatorii cat si supusii: ca egali dar cu
daruri di!erite. 'nvatatura despre ascultare este invatatura despre smerenie !ara de care nimeni
nu se poate mantui. #e aceea S!anta 'uliana ne este pilda noua tuturor prin una ei cuviinta
crestineasca, ea care s$a supus in toata viata sa: intai parintilor, unicii, matusii, apoi sotului,
parintelui duovnic si mai presus de toate s$a supus lui #umnezeu (primind !ara cartiremultimea nenumarata de necazuri din viata ei) de unde si$a luat izvorul smereniei.
'nca mica !iind cu varsta, mintea ii era de atran, caci de%a se invatase sa rade cu smerenie
ocarile. aci de multe ori verisorii ei si matusa o ocarau pentru viata sa cuviincioasa si plina
de osteneli pentru dragostea de #umnezeu. O alta virtute !olositoare este aceea ca nu se lasa
in!luentata de ce ziceau oamenii, ciar rudele si nici nu se rusina de a practica s!intele virtuti
si nevointe, ciar daca cei din %ur o considerau cam neuna si prea aspra cu sine. #in
ne!ericire acest lucru se intampla si azi, cand din toate partile apar multe conceptii gresite
despre viata. Societatea ne imie mai mult la sporirea con!ortului, la lupta pentru a deveni
cineva si de a strange averi mai mult decat strictul necesar. ;i se inculca, cateodata ciar !ara
sa ne dam seama, un spirit de competitie cu ceilalti oameni, care nu ne indeamna deloc la a$isocoti !rati ci competitori in drumul nostru de a avea mai mult, de a !i mai ine vazuti si altele
asemenea. <sadar vedem ca S!anta 'uliana de mica a stat ca o stanca in !ata tuturor acestor
ispite si nu si$a scimat !elul de vietuire de dragul oamenilor, ci a socotit precum S!intii
<postoli, ca mai ine este sa asculte de #umnezeu decat de oameni (Fapte 5, -C).
&a de mica si$a dat seama ca nu treuie sa caute mangaierile pe care le da lumea, ci pe cele
care vin din slu%irea celorlalti. Si nu a lasat deloc egoismul sa o cuprinda, ci a !acut
prolemele celorlalti prolemele sale: caci ea !acea aine pentru or!ani, vaduve si
neputinciosii din sat si se ingri%ea de cei in nevoi si de cei olnavi. <vand aceasta temelie a
dragostei de aproapele, ea a reusit sa se !ereasca mai tarziu si de ceea ce s$ar putea numi
egoism "!amilial", adica de atitudinea celui care zice: "sa$mi !ie ine mie si !amiliei mele" si
de restul sa nu$i pese. 6ineinteles ca pe primul plan este crucea propriei !amilii, dar crestinul,
stiind de la #omnul ca orice om este un cip al Sau, este responsail !ata de "intregul <dam",
si el incearca, ciar si casatorit !iind, sa traiasca inca de pe acum, acea stare ce va veni dupa
inviere, cand "nici nu se mai insoara, nici nu se mai marita, ci sunt ca ingerii in ceruri" "si
sunt !ii ai lui #umnezeu, !iind !ii ai 'nvierii" (Marcu *-, -5@ 1uca -B, 9). S!anta 'uliana a
trait aceasta stare a !ratietatii "gloale" care va !i in "cerul nou si pamantul nou", dupa ce
"cerul cel dintai si pamantul cel dintai au trecut" (<poc. -*, *).
'n vreme ce in <pus, in anul *5C5 aparea piesa lui SaEespeare, 8omeo si /ulieta care stim ca,
din pacate, se termina cu sinuciderea celor doi, in 8asaritul dreptcredincios se des!asura inS!anta >aina a ununiei aceasta simpla viata s!anta plina de adevarata dragoste $ cea intru
0ristos 'isus $ a doi oameni: S!anta 'uliana si sotul ei.
1a varsta de *9 ani ea s$a maritat urmand acea s!anta randuiala din vecime a crestinilor de a
se casatori devreme pentru a !i curati amandoi sotii in momentul acestei S!inte si
dumnezeiesti >aine si pentru a se crea o legatura stransa si curata intre cei doi inca de tineri
cand nu sunt plini de viclenie, ci capaili de o dragoste curata. <ceste casatorii se stie ca de
S!anta, inca de tanara se oisnuise sa se roage mult, atat dimineata cat si seara, si acest s!ant
oicei nu l$a parasit nici dupa ce s$a casatorit, ci a a%uns sa !aca impreuna cu sotul ei
eorge aceste rugaciuni, precum se cuvine intr$o !amilie ce cauta mantuirea. #e asemenea,
si metanii !acea cate *BB si mai multe, caci se stie: daca trupul este smerit atunci si su!letul va
!i patruns de o stare de smerenie ce este atat de ineplacuta #omnului.
O alta !apta vrednica de urmat pentru !amiliile zilelor noastre este aceea ca ei au lasat sa se
nasca toti copiii pe care a ingaduit #umnezeu sa$i aia, adica zece !ii si trei !iice. <ceasta
!iindca atunci se stia cat de groaznic este pacatul avortului si cat de mult treuie sa ne !erim
de el.
8adarea: iata o alta virtute ce aduce mult !olos unei !amilii. #esi sotul ei era plecat cateodata
ciar pentru trei ani, S!anta 'uliana nu cartea, nici nu cerea sa divorteze, si nici nu trada
curatia acestei >aine S!inte care este cununia, ci continua sa lucreze !apte une spre !olosul ei
si al aproapelui.
u vremea in su!letul s!intei a aparut o dorinta de mai multa lepadare de gri%i lumesti pentru aslu%i #omnului si, precum alti s!inti ai 6isericii, care dupa o viata de !amilie s$au dedicat cu
totul slu%irii lui #umnezeu, si ea dorea sa se desavarseasca urcand inca o treapta si intrand in
monaism AO situatie asemanatoare se gaseste si in viata S!. =etru <tonitul la care a venit un
vanator care vroia sa ramana cu el. <cestuia S!antul i$a spus: ";u gandi acum asa, omule
aci tu ai acasa sotie si slugi si ranesti apartinatori ai tai dupa neam@ pe langa asta mai ai si
multa avere care poate sa sature pantecele multor saraci. <sadar, iuite copile, intoarce$te si
!a$te a%utator in saracia lor celor cuprinsi in ea !ara crutare, si nu inceta a%utandu$i pana ce vei
a%unge tu insuti partas unei stari egale cu ei." (S!. rigorie =alama, "uvant despre viata
S!antului =etru <tonitul", in S!. rigorie =alama, Scrieri '', trad. de diac. 'oan '. 'ca %r., &d.
#eisis, Siiu, -BB5, p. *5)D. #ar, la insistentele sotului si datorita copiilor, ea si$a dat seama
ca aceasta a !ost mai degraa o ispita A#espre o asemenea atitudine voreste si un canon
isericesc (* de la angra) care spune: "#aca vreo !emeie ar parasi pe aratul sau si ar vrea
sa se retraga, scarindu$se de casatorie, sa !ie anatema".
D$ de a$si parasi copiii $ decat o dorinta ineplacuta #omnului si s$a supus voii lui #umnezeu
traind in continuare cu sotul dar !ara sa mai aia nici un !el de legaturi trupesti, ci au trait de
atunci ca !rate si sora pentru inca zece ani. =roail ca acest gand i$a venit si vazand eemplul
socrilor sai care s$au calugarit spre s!arsitul vietii. <ceasta iarasi nu treuie sa ne mire, caci
!amiliile din trecut, constiente de apropierea mortii si de necesitatea unei pregatiri deoseite
pentru /udecata ce are loc imediat dupa moarte, se lepadau cat mai mult de dulcetile lumii
acesteia si se dedicau mai mult ucuriei ce izvoraste pocainta, din !aptele une si virtuti. 4neemplu contemporan cunoscut este si =arintele Staniloae cu sotia sa, despre care =arintele
leopa, duovnicul lor, a spus ca au trait ca !rate si sora cu mai mult de treizeci de ani inainte
sa se mute la #omnul. O alta invatatura etrem de necesara zilelor noastre este !aptul ca
atunci cand sotul a adormit, s!anta nu s$a tulurat peste masura, nu a cazut in depresie si nici
nu s$a sinucis, ci cu multa credinta si aratie si$a continuat viata rugandu$se cu ravna pentru
odina celui adormit. a si S!anta +enia din SanEt =etersurg nici S!anta 'uliana nu si$a
idolatrizat sotul ast!el incat sa a%unga la depresie odata cu disparitia lui trupeasca, ci
cunoscand ca mai presus de toate treuie pusa iuirea de #umnezeu, ea si$a gasit alinare tot in
'mparatul eresc $ Mangaietorul, incredintandu$se in purtarea de gri%a atotcuprinzatoare a Sa.
<semenea si iuitii parasiti din ziua de astazi, ine ar !i daca ar pune, precum zice porunca
(1uca *B, -7), dragostea lui #umnezeu pe primul loc in inima si apoi pe cea pentru sot, sotie,
7/23/2019 Sfanta Iuliana Cea Milostiva.Crestinortodox.ro
iuit. <st!el ar putea !i evitate mult mai usor dramele si su!erintele teriile ale despartirii $ !ie
prin divort, moarte sau alte motive $ despre care stim ca sunt atat de !recvente.
8elatarea acestor "clatinari" din viata S!intei, ca si in cazul s!intilor apostoli din scrierile
;oului >estament, nu !ace decat sa intareasca autenticitatea scrierii. <ceste scaderi omenesti,
ne !ac sa prindem mai mult cura% si sa ne dam seama ca s!intenia nu este ceva "de asm", oviata romantata, utopica la care nimeni nu poate a%unge, ci este ceva !oarte realist, pe care
oricare dintre noi o putem atinge, daca vrem cu adevarat. Multe asemenea sotii si mame vor !i
!ost de$a lungul istoriei crestinismului si !ara indoiala ca mai sunt si acum, dar #omnul a
randuit ca aceasta viata sa a%unga "pana la marginile pamantului", randuind ca un !iu al s!intei
sa invete carte si punand in inima sa gandul cel un si evlavia !ata de s!intenia mamei sale.
Fara indoiala ca atitudinea sa !ata de casatorie a !ost modelata si de prezenta in constiinta
locuitorilor Muromului, a vietii s!intilor =etru si Fevronia care traisera acolo cu trei secole in
urma si care au !ost canonizati ciar in timpul vietii S!intei. iata cneazului =etru si a sotiei
sale a !ost caracterizata tot de numeroase !apte de milostenie si a !ost incununata, spre
s!arsitul vietii, de tunderea lor in monaism. &i sunt cinstiti astazi in intreaga 8usie caocrotitori ai !amiliilor AMai multe despre viata si minunile acestor s!inti se pot gasi in cartea
#avid si Mar3 Ford, asatoria, cale spre s!intenie, &d. So!ia, 6ucuresti, -BB*, p. -55.D.
Faptele sale une cine le poate numara? aci !iul ei ni le descrie cu multa limpezime: ingri%ea
or!anii, olnavii, ciar si pe cei cu oli molipsitoare de care altii se !ereau, ranea pururea pe
cei !lamanzi, cerceta pe cei din incisori, era iuitoare de straini pe care ii ospata si ii ingri%ea.
'ntr$un cuvant: a implinit toate cele despre care voreste #omnul 'isus 0ristos: "Flamand am
!ost si Mi$ati dat sa mananc@ insetat am !ost si Mi$ati dat sa eau@ strain am !ost si M$ati
primit@ gol am !ost si M$ati imracat@ olnav am !ost si M$ati cercetat@ in temnita am !ost si ati
venit la Mine". (Matei -5, 5)
e putem spune despre smerenia sa !ata de slu%itorii ei in care nu vedea niste slugi, ci vedea
alte cipuri ale lui #umnezeu precum ea insasi. <ceasta este teologia iuirii de aproapele.
<proapele nu este nicidecum un mi%loc care treuie eploatat pentru nevoile noastre, ci o
persoana unica si irepetaila pentru care #omnul nostru 'isus 0ristos si$a dat viata si decat
care nici universul intreg nu e mai important. =orunca de a iui aproapele a !ost inteleasa de
S!anta 'uliana in toata compleitatea ei: caci nu se marginea numai la a le da cele necesare
vietii trupesti, ci se si ruga pentru cei adormiti, ii si s!atuia pe toti cati putea spre o viata cat
mai aproape de #umnezeu. <stazi nu mai eista slugi, dar eista patroni si anga%ati si S!anta
'uliana este pilda pentru ce !el de gri%a ar treui sa aia "se!u" !ata de cei anga%ati, mai ales sa
se asigure de unastarea lor, sa nu le dea sa munceasca peste puterile lor, punand pro!itul mai presus de respectul !ata de ei. S!anta 'uliana a implinit cu ravna acel cuvant al =atericului: "Sa
nu nesocotesti pe cel ce iti slu%este tie, ca tu nu stii, ca poate cat mai mult #uul si darul lui
#umnezeu intr$insul decat in tine. =entru aceea, sa nu !im nesocotitori spre cei ce ne slu%esc
noua" (uvinte de la S!intii anonimi, +, -).
<poi nemanierea ei este peste masura de descris. a, desi !iul ei cel mare !usese in mod rutal
omorat de un slu%itor, ea nu s$a razunat pe acela cu nici cel mai mic gest, ci mai degraa s$a
intristat pentru su!letul lui olnav. e dovada mai mare eista pentru s!intenia unei persoane
decat iuirea de vra%masi? aci dupa cum ne spune S!antul Siluan, acesta este criteriul unei
vieti duovnicesti autentice.
7/23/2019 Sfanta Iuliana Cea Milostiva.Crestinortodox.ro
O alta marturie a vietii sale care a%unsese la o masura !oarte inalta de s!intenie este !aptul ca
#umnezeu a ingaduit ca demonii sa i se arate in cip trupesc, adica i$a putut vedea cu ocii
trupesti si noi stim din invataturile S!intilor =arinti ca numai cei care au trecut de lupta cu
patimile a%ung la lupta !atisa cu duurile necurate pentru a doandi si mai multe cununi si
eperienta duovniceasca. 'nsisi diavolii au marturisit atunci cat de puternice arme sunt
smerenia, milostenia si rugaciunea impotriva lor.
#ar despre ce rugaciune este vora? &ste vora de rugaciunea lui 'isus pe care s!anta o
savarsea cu multa sarguinta si a%unsese la mare sporire in lucrarea ei incat si noaptea in timp
ce dormea o spunea, dupa cum marturiseste !iul ei. #e aceea in icoane s!anta apare cu siragul
de metanii in mana, iar ultimul lucru pe care l$a !acut inainte de moarte a !ost in!asurarea
metaniilor pe mana. S!intenia 'ulianei a !ost marturisita de insasi =reacurata ;ascatoare de
#umnezeu, care atunci cand s$a aratat preotului din sat a numarat$o pe 'uliana in ceata
s!intilor milostivi numind$o 'uliana cea milostiva. <st!el ea s$a alaturat altor s!inti din
calendarul nostru ortodo ce au !ost cinstiti cu acest nume: =aulin cel Milostiv $ episcop de
;ola (- ian.), #ionisie Milostivul (- martie), >eo!an cel Milostiv $ cuvios (-C sept.), Martin
cel Milostiv $ episcop de >ours (** noe.), S!antul 'oan cel Milostiv $ =atriarul <leandriei(*- noe.), S!antul Filaret cel Milostiv $ cuvios (* dec.), S!antul 6oni!atie Milostivul $ episcop
de Ferentia (*C dec.).
#ar Maica #omnului nu a laudat doar milostivirea s!intei, ci a con!irmat si prezenta #uului
S!ant in inima ei: ">reuie sa o cinstesti caci are mai putin de saizeci de ani si #uul S!ant
salasluieste intru ea". <cesta este cel mai important semn al s!inteniei si atat S!antul Sera!im
de Sarov cat si S!antul Siluan, alti doi mari s!inti care au !ost cercetati de =reas!anta
;ascatoare de #umnezeu, spuneau ca scopul vietii crestine este doandirea #uului S!ant.
<sadar, cea care s$a !acut vas ales al #uului S!ant, invrednicindu$se a purta in pantece pe
Fiul lui #umnezeu, a con!irmat la s!anta 'uliana, ceea ce Fiul ei spusese despre s!inti: "#aca
Ma iueste cineva, va pazi cuvantul Meu, si >atal Meu il va iui, si vom veni la el si vom !ace
locas la el." ('oan *, -) #esavarsirea S!intei 'uliana iese cu atat mai mult in evidenta cu cat
ea nu a !ost nici monaie, nici mucenita, nici cneagina, !iind singura !emeie de acest !el
canonizata de 6iserica Ortodoa 8usa.
#ar sa cercetam putin ce a zis Maica #omnului despre aceasta s!anta. =e langa cuvintele ce
arata s!intenia 'ulianei, Maica #omnului a mustrat$o ca nu mai vine la iserica sa se roage.
<ceasta este inca o incredintare pentru toti cei care, din ne!ericire, cred ca se pot mantui
nevenind la 6iserica, si pretinzand ca au o relatie cu #umnezeu personala, se roaga acasa sau
in mi%locul naturii neavand nevoie de nici un mi%locitor intre ei si #umnezeu. 'ata ca insasi
=reacurata Fecioara alunga toate indoielile celor care considera rugaciunea de acasa la !el cucea din iserica. 'n 6iserica la s!intele slu%e, dupa cum ne marturisesc parintii cei
duovnicesti ce au vazut acestea, se a!la prezenta Maica #omnului, cu toti s!intii si ingerii si
'nsusi #omnul 'isus 0ristos in S!anta 'mpartasanie ce se a!la in toate zilele pe S!anta Masa a
isericilor. Sa ne aducem aminte numai de <catistul <coperamantului Maicii #omnului unde
se spune clar cum a !ost vazuta Maica #omnului in 6iserica la slu%a acoperind pe credinciosi
cu s!antul ei omo!or. 'ata si alte doua marturii despre importanta rugaciunii in iserica:
"=ot, zice, sa ma rog si in casa >e amagesti pe tine, omule a a te ruga in casa poti, insa a te
ruga asa precum in iserica, aceasta este cu neputinta. <colo unde sunt atata multime de
parinti, acolo unde este strigarea tuturor, dimpreuna se trimite rugaciunea sus la #umnezeu.
;u esti auzit cand asa, deosei, rogi pe Stapanul, ca atunci cand te rogi cu !ratii tai. =entru caaici e ceva mai mult, unirea, conglasuirea si legatura dragostei si rugaciunile preotilor@ ca si
7/23/2019 Sfanta Iuliana Cea Milostiva.Crestinortodox.ro
pentru aceasta stau in 6iserica preotii, deoarece rugaciunile multimii !iind slae, sa se apuce
de cele ale preotilor si sa se suie impreuna cu acestea la ceruri" A S!. 'oan ura de <ur, uv.
despre cele neintelese, in S!. ;icodim <gioritul, 0ristoitia, trad. de 'oan si <ntonie
Scimonaii, &d. 6unavestire, 6acau, *CC7, p. 5*.D.
"4nii credinciosi gandesc, de ce sa mai mergem la iserica, putem sa ne rugam si acasa. 'nsarugaciunea isericeasca nici nu poate !i comparata cu rugaciunea de acasa. 'n iserica vei
spune din su!let doar o data "#oamne miluieste", iar acasa, in scimul acesteia treuie sa
citesti intreaga =saltire. 'n iserica vei !ace doar o metanie $ acasa treuie sa !aci o mie. #aca
vei sta cu trezvie la S!anta 1iturgie, aceasta va inlocui sase mii de rugaciuni ale lui 'isus,
ast!el spun =arintii de la Optina. >reuie sa !im oameni isericesti, sa mergem la iserica in
!iecare samata seara, duminica si in !iecare saratoare. ;e!ericit este omul care a asentat
macar la o slu%a de duminica, caci ea nu se va intoarce niciodata. =ravila <postolilor spune:
cine a asentat de la trei 1iturgii consecutiv, !ara o cauza ineintemeiata, acela se
instraineaza in mod inviziil de #uul S!ant, adica se a!la de%a in a!ara gardului isericii si
nimereste su in!luenta duurilor rele si vra%itorilor. 6iserica este un colt de cer pe pamant.
>recand pragul isericii, treuie sa stim ca trecem de pe pamant la cer" Aiata si invataturileStaretului Sava de la 1avra =ecersE din =sEov, trad. de dr. eorge Gapotinsci, &d.
=lat3tera, olectia 'siasm, p. -*-D.
=articiparea la slu%ele 6isericii, ascultarea cu evlavie a scrierilor s!inte, cresterea copiilor in
credinta, rugaciunea lui 'isus, postul, asceza, cinstirea vietii monaale, nenumaratele !apte de
milostenie, !ac din S!anta 'uliana un model care ne arata cum sa ne !erim de acea pietate
populara, neisericeasca, neliturgica, atat de prezenta inca in societatea romaneasca si care
seamana mai degraa cu superstitia si ignoranta decat cu o credinta asumata constient,
responsail si din toata inima, in %urul careia sa se aseze intreaga viata a omului, nu doar
cateva momente !estive ale ei. S!anta 'uliana ne arata ca desi nu stia carte, mintea curata
doandita prin vietuirea sa s!anta o a%uta sa cuprinda intelesurile cele mai inalte ale vietii
duovnicesti si "talcuind toate pasa%ele mai grele din carti precum un !ilozo! sau un om
invatat".
O alta ogatie duovniceasca a acestei vieti sunt minunile S!antului ;icolae care inca o data
ne aduc aminte cat de granic a%utator este acest s!ant !acator de minuni si de cat de mare
!olos ne aduc s!intii in viata noastra duovniceasca. Mai ales S!antul ;icolae care, din pacate,
la romano$catolici a !ost scos din numarul s!intilor cu cinstire oligatorie ramanand s!ant cu
cinstire "locala" si "optionala". &l, S!antul ;icolae $ marele !acator de minuni, de care, desi ne
despart atatea veacuri si in %urul vietii sale sunt atatea legende, totusi acestea nu diminueaza
catusi de putin prezenta sa atat de simtita in mi%locul nostru Aezi de eemplu cartile aparutein lima romana despre minunile mai veci sau contemporane !acute de S!antul ;icolaeD,
poate mult mai simtita decat a multor apropiati care re!uza sa ne a%ute la nevoie.
iata S!intei nu a !ost una care sa impresioneze prin nevointe spectaculoase si nici macar
printr$o viata de manastire. < !ost o viata simpla crestineasca, dar din care n$au lipsit acele
lucruri ce au dus spre mantuire milioane de crestini de$a lungul veacurilor: rugaciunea
neincetata, dragostea de aproapele, taierea voii, smerenia, postul, metaniile, lupta cu patimile
trupului, cu somnul, cu mania, osandirea de sine, lipsa de slava desarta, radarea cu credinta,
pace si radare a necazurilor. #e aceea, vazand cum o !emeie care nu a vietuit deloc intr$o
manastire a atins asemenea culmi de s!intenie, ea poate !i pilda pentru si pentru cei din cinul
calugaresc, contemplarea vietii sale !iind un motiv in plus pentru instapanirea duovnicestiiumilinte in inima monaului. 'ntelectualii pot invata de la aceasta s!anta nestiutoare de carte,
7/23/2019 Sfanta Iuliana Cea Milostiva.Crestinortodox.ro
ca oricat de inzestrati ar !i, nu o pot lua pe alta cale spre mantuire, decat pe cea !ireasca a
slu%elor, spovedaniei, impartasaniei, postului, smereniei, ascultarii de duovnic etc.
4na dintre virtutile etraordinare a S!intei a !ost credinta nestramutata in #umnezeu. ;umai
credinta in cuvintele #omnului din &vangelie au !acut$o, de eemplu, sa dea aproape toata
averea celor saraci, stiind prin credinta ca #omnul va avea gri%a de ea. ateva veacuri maitarziu si S!antul alinic avea sa spuna: "nimeni sa nu se osteneasca dupa moartea mea
cercand sau iscodind orice !el de adunare AavereD a ciliei mele, ca eu nici de ingropare, nici
de pomenire nu las ceva. i cu saracia cea calugareasca, mai mare la s!arsit, ca sa se arate ca
lui #umnezeu cred" (#iata). Si numai aceasta credinta a putut sa o intareasca in clipele de
deznade%de: la moartea !iilor sau in vremurile cumplite de !oamete, !rig si oala.
a si viata altor s!inti si mai ales cea a #omnului nostru 'isus 0ristos si viata s!intei 'uliana a
!ost o cruce continua pe care a dus$o cu cea mai !rumoasa radare, smerenie si recunostinta
!ata de >atal ceresc si, de aceea, #umnezeu a slavit$o dupa moarte pastrandu$i s!antul trup
neputrezit, a inca izvorator de mir si !acator de minuni.
'n vreme ce in <pus in secolul +', 8enasterea si 8e!orma isi intindeau tentaculele
distrugatoare si viata de nevointa duovniceasca incepuse sa se piarda, ciar in aceasta vreme,
in 8asarit aparea inca o s!anta. 'nca un om, urmand cuminte traditionala si mantuitoarea cale
de lupta duovniceasca statornicita de s!anta predanie ortodoa, se indumnezeia. 'n vreme ce
SaEespeare se intrea in <nglia despre "a !i sau a nu !i", S!anta 'uliana alegea sa !ie cu
#omnul nostru 'isus 0ristos
S!anta 'uliana a !ost numita cea milostiva. Sa ne oprim si noi acum asupra acestei virtuti de
capatai: milostenia. om incepe cu cuvantul #omnului din S!anta Scriptura unde ni se arata in
multe randuri ca milostenia este una dintre !aptele cele mai ineplacute 1ui si mai !olositoare
su!letului nostru:
">oata ziua dreptul miluieste si imprumuta si semintia lui inecuvantata va !i" =salmul 9, -9
"'ar de va !i la tine sarac vreunul din !ratii tai, in vreuna din cetatile tale de pe pamantul pe
care ti$l da #omnul #umnezeul tau, sa nu$ti invartosezi inima, nici sa$ti incizi mana ta
inaintea !ratelui tau celui sarac@ ci sa$i descizi mana ta si sa$i dai imprumuturi potrivite cu
nevoia lui si cu lipsa ce su!era. =azeste$te sa nu intre in inima ta gandul nelegiuit si sa zici: se
apropie anul al saptelea, anul iertarii@ si sa nu se !aca din pricina aceasta A'n "anul iertarii" cei
care imprumutasera pe cineva treuiau sa ierte datornicilor intreaga datorie.D ociul tau
nemilostiv catre !ratele tau cel sarac si sa$l treci cu vederea@ ca acela va striga impotriva tacatre #omnul si va !i asupra ta pacat mare. #a$i, da$i si imprumuturi cate$ti va cere si cat ii va
treui, si cand ii vei da, sa nu se intristeze inima ta, caci pentru aceasta te va inecuvanta
#omnul #umnezeul tau in toate lucrurile tale si in toate cate se vor lucra de mainile tale".
#euteronom *5, 7$*B
"#atu$m$am, oare, in laturi, cand saracul dorea ceva si lasat$am sa se stinga de plansete ocii
vaduvelor? Mancam, oare, singur ucata mea de paine si or!anului nu$i dadeam din ea?
#impotriva, din tineretile mele, am crescut pe or!an ca un tata si de la nastere, am calauzit pe
vaduva. #aca vedeam un nenorocit !ara aina si vreun sarac care n$avea camasa pe el, nu ma
inecuvantau coapsele lui si nu$l incalzea lana mieilor mei?" 'ov *, *9$-B
7/23/2019 Sfanta Iuliana Cea Milostiva.Crestinortodox.ro
";u stiti postul care 'mi place Mie? $ zice #omnul. A...D 'mparte painea ta cu cel !lamand,
adaposteste in casa pe cel sarman, pe cel gol imraca$l si nu te ascunde de cel de un neam cu
tine". 'saia 5, 9, 7
"#a milostenie din averea ta si sa nu aia ociul tau parere de rau cand vei da milostenie. #e
la nici un sarac sa nu$ti intorci !ata ta, si atunci nici de la tine nu se va intoarce !ata lui#umnezeu. and ai mult, da mai mult@ daca ai putin da mai putin, dar nu pregeta sa !aci
milostenie. Si$ti vei aduna prin aceasta vistierie ogata pentru zile grele, ca milostenia
izaveste de la moarte si nu te lasa sa te coori in intuneric. 'n !ata elui =reainalt, milostenia
este dar ogat pentru toti cei ce o !ac". >oit , 7$**
"Fiule sa nu lasi pe cel sarac lipsit de rana si ocii celor nevoiasi nu$i !ace sa astepte.
Su!letul !lamand sa nu$l intristezi si sa nu urgisesti pe om cand are lipsa. 'nima neca%ita nu o
tulura si nu intarzia a da celui lipsit. 8ugaciunea celui neca%it nu o lepada si nu$ti intoarce
!ata ta de la cel sarac. #e la cel in lipsa nu$ti intoarce ociul si nu da loc omului sa te
lesteme. a rugaciunea celui ce te lesteama pe tine, intru amaraciunea su!letului o va auzi
el care l$a !acut pe el A...D =leaca saracului urecea ta si cu landete raspunde$i cele de pace".'sus Sira , *$9,
"elui care cere de la tine, da$i@ si de la cel ce voieste sa se imprumute de la tine, nu intoarce
!ata ta". Matei 5, -
"e !olos, !ratii mei, daca cineva are credinta, iar !apte nu are? Oare credinta poate sa$l
mantuiasca? #aca un !rate sau o sora sunt goi si lipsiti de rana cea de toate zilele si cineva
dintre voi le$ar zice: Mergeti in pace 'ncalziti$va si va saturati, dar nu le dati cele
treuincioase trupului, care ar !i !olosul?" 'acov -, *5$*9
";u zaovi a !ace ine celui ce are nevoie, cand ai putinta sa$l a%uti. ;u spune aproapelui tau:
"#u$te si vino, maine iti voi da", cand poti sa$i dai acum". =ilde , -7$-
"'ar cine are ogatia lumii acesteia si se uita a !ratele sau care este in nevoie si isi incide
inima !ata de el, cum va ramane in acela dragostea lui #umnezeu? Fiii mei, sa nu iuim
numai cu vora, numai din gura, ci cu !apta si cu adevarul". ' 'oan , *7$*
"<ceasta insa zic: el ce seamana cu zgarcenie, cu zgarcenie va si secera, iar cel ce seamana
cu darnicie, cu darnicie va si secera. Fiecare sa dea cum socoteste cu inima sa, nu cu parere de
rau, sau de sila, caci #umnezeu iueste pe cel care da cu voie una". ' or. C, 9$7
are crestin isi mai poate incide inima !ata de saraci, cand vede pe marele <postol =etru
care, atunci cand la usa templului, un sarac i$a cerut milostenie, el nu l$a re!uzat, si neavand
ani i$a daruit insanatosirea caci era olog. (Fapte , *$9)
'n vremea S!intilor <postoli, S!antul =avel si cu altii organizau strangeri de milostenii in mai
multe tari pe care apoi le trimiteau la mari departari unde era nevoie: "aci Macedonia si
<aia au inevoit sa !aca o strangere de a%utoare pentru saracii dintre s!intii de la 'erusalim"
(8omani *5, -9)@ "at despre strangerea de a%utoare pentru s!inti, precum am randuit pentru
6isericile alatiei, asa sa !aceti si voi" (' or. *9, *)@ ";umai sa ne aducem aminte de saraci,
ceea ce tocmai m$am si silit sa !ac" (alateni -, *B).
7/23/2019 Sfanta Iuliana Cea Milostiva.Crestinortodox.ro
Oisnuindu$ne cu milostenia cea de toate !elurile si deci cu mila !ata de aproapele neca%it, !ie
material, !ie su!leteste, !ie de oameni, !ie de vra%masul diavol, vom a%unge, cu mila #omnului,
ca milostivirea si milostenia sa devina parte a su!letului nostru si nu va mai !i doar o datorie.
>reuie sa a%ungem milostivi din !ire, dar pentru aceasta e necesar sa pornim de %os, de pe
prima treapta: a da cate putin la toti care ne cer. < !i impreuna patimitori A"Mila este
intristarea de unavoie pentru necazurile straine. Mila odrasleste din iuire, neputandu$se ividecat din aceasta. aci impartasirea de cele une este nazuita de toti la !el, atat de dusmani,
cat si de prieteni, dar vointa de a lua parte la dureri e proprie doar celor stapaniti de iuire".
(S!. rigorie de ;3ssa, Opt omilii la Fericiri, trad. de =r. Sandu. . Stoian, &d. <nastasia,
6ucuresti, *CCC, p. 9.)D cu cel neca%it, aceasta este lucrarea iuirii $ cea mai mare porunca din
&vangelie. restinul cand !ace milostenie "nu se stie cine da si cine primeste", dupa cum
spunea !ilozo!ul . ;oica. #eoarece aparent doar cel sarac primeste ceva, dar in cip tainic si
su!letul celui ce daruieste primeste inecuvantarea si arul #omnului, imogatindu$se
neincetat in dragostea de oameni.
Milostenia treuie !acuta, dupa cum ne invata si <vva #orotei, pentru dragostea lui
#umnezeu "ca unul care voieste sa$1 slu%easca pe &l insusi, care voieste sa$1 cinsteasca si sa$1 odineasca in el insusi", deci "pentru inele insusi, patimind impreuna cu altii, precum cu
madularele noastre". #eci nu dam milostenie nici pentru a scapa de cinurile iadului (caci
atunci suntem in starea de roi), nici pentru a lua plata (caci atunci suntem simriasi), ci
pentru inele insusi, ca sa !im in starea !iului care din dragoste de >atal !ace inele. Si cu atat
mai putin nu dam milostenie pentru a ne inecuvanta #umnezeu a!acerile, casa, pentru
pazirea averilor sau a rudelor sau in cel mai rau caz pentru a doandi laude de la oameni
A "and !aci milostenie, nu tramita inaintea ta, cum !ac !atarnicii in sinagogi si pe ulite, ca sa
!ie slaviti de oameni@ adevarat graiesc voua: si$au luat plata lor. >u insa, cand !aci milostenie,
sa nu stie stanga ta ce !ace dreapta ta, ca milostenia ta sa !ie intr$ascuns si >atal tau, are vede
in ascuns, iti va rasplati tie". Matei 9, -$D. #umnezeu ne rasplateste si milostenia !acuta
pentru a doandi acestea, dand !iecaruia ce a cerut, caci cu nimic nu ne ramane dator, dar
acestea n$au nici o legatura cu su!letul nostru si nici nu ne vor a%uta vreodata sa a%ungem la
starea de !ii iuiti ai lui #umnezeu sau sa ne invrednicim de a$1 cema cu dragoste pe
#umnezeu: ><><
;u treuie sa uitam ca milostenia noastra o !acem in numele #omnului, pentru ca asa ne$a
poruncit #omnul 'isus 0ristos si nu in numele vreunui umanism !ara #umnezeu. #e aceea
milostenia treuie mereu legata, pe cat se poate, si de propovaduirea cuvantului mantuitor,
caci, dupa cum spune marturisitorul lui 0ristos, S!antul Maim, "dragostea se !ace cunoscuta
nu numai prin daruirea de ani, ci cu mult mai mult prin impartasirea cuvantului lui
#umnezeu" Aap. -9 din "'ntaia suta a capetelor despre dragoste" in: Filocalia vol. '', trad. de=r. =ro!. #r. #umitru Staniloae, &d. 0arisma, 6ucuresti, *CC, p. 9D. Modelul S!intei 'uliana
este cu atat mai relevant astazi cand se voreste atat de mult de implicarea sociala a 6isericii,
deoarece ne arata cum se poate !ace lucrare !ilantropica intr$un cip ineplacut #omnului: a
!ace lucrare de caritate intru$un mod liturgic si nu unul umanist. < slu%i oamenilor in !el si
cip si in acelasi timp a spori si in rugaciunea inimii. <cest lucru este posiil, marturie !iind si
S!antul 'oan de ronstadt, care desi participa la nenumarate opere de ine!acere, !iind un
"manager" desavarsit "avea in el din elsug pe #uul S!ant are aprindea su!letul lui sa
iueasca pe #umnezeu si acelasi #u lucra prin el asupra oamenilor. &ra atat de smerit, ca nu
pierdea arul #uului S!ant si de aceea il iuea atat de mult norodul, iar el ducea mintile
oamenilor spre #umnezeu", ne spune S!antul Siluan A'ntre iadul deznade%dii si iadul
smereniei, trad. de diac. 'oan '. 'ca %r., &d. #eisis, Siiu, *CC, p. -*-D. <sadar milosteniacrestina nu duce doar trupurile oamenilor spre unastare, ci si su!letele spre #umnezeu.
7/23/2019 Sfanta Iuliana Cea Milostiva.Crestinortodox.ro
S!anta 'uliana intrupeaza traditia imilenara a 6isericii care a stiut sa pretuiasca omul in
intregul sau, su!let si trup, necazand niciodata in etrema desconsiderarii uneia dintre cele
doua, ci iminand in cipul cel mai !ericit gri%a de cele duovnicesti, cu gri%a de cele
materiale.
'n continuare vom incerca sa a!lam, !olosind cuvantul S!intei Scripturi si al S!intilor =arinti,care treuie sa !ie atitudinea noastra !ata de saraci si cersetori.
4na dintre atitudinile necrestinesti a oamenilor este aceea de a cauta la !ata cersetorului si de
nu da decat celui care considera ei ca merita. ;u asa ne invata #omnul i, precum #omnul
"!ace sa rasara soarele peste cei rai si peste cei uni si trimite ploaie peste cei drepti si peste
cei nedrepti" (Matei 9, 5) la !el treuie sa dam si noi milostenie nedeoseind pe cei lenesi de
cei cu adevarat neputinciosi. i sa urmam cuvantul #omnului care spune clar: "Oricui iti cere
da$i" (1uca 9, B). 'ata si dumnezeiescul parinte Maim Marturisitorul ce ne invata:
"el ce !ace milostenie imitand pe #umnezeu nu cunoaste deoseire intre rau si un, intre
drept si nedrept, cand e vora de cele ce sunt de treuinta trupului, ci imparte tuturor la !el,dupa treuinta, ciar daca cinsteste mai mult, pentru una aplecare a voii, pe cel virtuos decat
pe cel lenes" (ap. -).
'ar luminatorul lumii, S!antul 'oan ura de <ur, ne mustra spre !olosul nostru zicandu$ne ca,
desi S!antul =avel ne cere sa ne imracam cu "milostivirile indurarii", (oloseni ,*-) "noi
!acem cu totul invers, caci de s$ar apropia cineva cerand un an, il at%ocorim, il vorim de
rau si$l numim sarlatan. Si nu te in!ricosezi, omule, nu ti$e rusine sa$l numesti sarlatan !iindca
iti cere un colt de paine? #ar daca el da navala asupra ta, tocmai pentru aceasta este vrednic
de a !i miluit !iindca este atat de !lamand incat este silit a se imraca cu o asemenea masca.
#ar si aceasta este tot vina cruzimii noastre, !iindca daca noi nu su!erim a le da cu usurinta,
atunci si ei se vad siliti a inventa tot !elul de metode ca sa amageasca neomenia noastra, si sa
inmoaie salaticia care ne stapaneste. #e alt!el, daca ti$ar cere argint si aur poate ca ai avea
cuvant de indoiala. #ar cand el iti cere rana de treuinta, de ce mai !ilozo!ezi degeaa, de ce$
l mai descosi in zadar, acuzandu$l de lene si trandavie? #aca ar treui sa se spuna acestea,
apoi nu altora, ci noua insine ar treui sa ne !ie spuse. A...D u toate acestea, #umnezeu n$a zis
niciodata catre tine ast!el de vore, precum: "Fugi, pleaca de aici, caci esti un sarlatan de
vreme ce, intrand in iserica si auzind poruncile Mele, totusi cand te duci in targ tu pre!eri
inaintea poruncilor aurul, si cardasia necurata si po!ta si toate celelalte rautati. <cum, cand te
gasesti inaintea Mea, esti smerit, insa dupa rugaciune esti insolent, crud si neomenos"
#e acestea, zic si de mai mari decat acestea am !i vrednici sa auzim din partea lui #umnezeu,si totusi pe nimeni n$a at%ocorit in asa !el, a mai mult, indelung rada si toate cele ale Sale
le implineste, si ne da ciar mai multe decat cerem. <cestea cugetandu$le, iuitilor, sa potolim
!oamea saracilor, ciar de ar da navala cand cer, si sa nu$i mai descoasem, caci si noi avem
nevoie de mantuire, de iertare, de iuire si de mila multa. A...D and noi miluim pe saraci, ne
miluim mai cu seama pe noi care am pacatuit in !apte neiertate si ast!el vom strange si pentru
noi o ast!el de mila. #eci, cum nu este asurd ca noi, care avem atat de mare nevoie de iuirea
1ui de oameni, sa ne !acem controlori aspri ai !ratilor nostri si sa lucram cu totul impotriva
lor? =rin asemenea !apt, tu nu doar l$ai declarat pe acela ca nevrednic de ine!acerea ta, pe cat
te$ai declarat singur ca nevrednic de iuirea de oameni a lui #umnezeu. el ce controleaza cu
amanuntime pe !ratele sau, cu atat mai mult va !i el insusi controlat si cercetat de #umnezeu.
#eci, sa nu graim impotriva noastra prin asemenea vore, ci cand saracii se apropie de noi, !iestapaniti de lene sau trandavie, noi sa le dam. Fiindca si noi pacatuim de multe ori din cauza
7/23/2019 Sfanta Iuliana Cea Milostiva.Crestinortodox.ro
lenevirii, a ciar totdeauna, si totusi #umnezeu nu ne pedepseste imediat, ci ne acorda un
timp de pocainta, ranindu$ne in !iecare zi, certandu$ne, invatandu$ne si toate inlesnindu$ni$le
ca ast!el si noi sa imitam mila 1ui cea mare. Sa s!arsim deci cruzimea aceasta, sa scoatem din
noi salaticia, caci mai mult noua insine ne !acem ine decat altora. <cestora le dam poate
argint, paine si aina insa noua ne strangem mai dinainte slava aceea pe care nici nu e cu
putinta a o descrie prin cuvant" AOmilia +' in Omilii la epistola catre 8omani, trad. de =S>eodosie <tanasiu, revizuita si ingri%ita de ezar =avalascu si ristian 4ntea, &d. ristiana,
6ucuresti, -BB5, p. -7CD. Sau in alta parte: "#umnezeu ti$a poruncit sa$i miluiesti si sa$i scapi
de saracie pe cei nevoiasi, nu sa le ceri socoteala si sa$i ocarasti rei sa le indrepti si
purtarile, sa$i scapi de lene si sa$i !aci pe cei lenesi sa munceasca? #a$le mai intai, si apoi
mustra$i, ca sa nu !ii anuit de cruzime si sa ti se spuna ca esti aspru, ci sa !ii laudat pentru
purtarea ta de gri%a. Saracul uraste, e scarit si nici nu vrea sa vada pe cel care nu$i da, ci
numai il mustra. Si pe una dreptate, ca socoteste ca$l mustra nu pentru ca vrea sa$l indrepte,
ci pentru ca nu vrea sa$i dea. Si acesta e adevarul. #ar cel care mustra pe sarac dupa ce$i da,
!ace ca s!aturile lui sa !ie ine primite, caci nu mustra din pricina neomeniei lui, ci din pricina
purtarii de gri%a ce$o are !ata de cel sarac. ... =rin urmare, !aci ine, ciar cand dai celui lenes"
AS!antul 'oan ura de <ur, "#espre milostenie", in #espre scimarea numelor, trad. de =r. #.Fecioru, &d. '6M6O8, 6uc., -BB9, p. -CD.
O alta atitudine necrestineasca este atunci cand spunem ca nu avem de unde sa miluim. #ar la
aceasta minciuna ne raspunde uviosul <va #orotei: ";imeni nu poate spune: sunt sarac si nu
am de unde sa miluiesc. aci, ciar daca nu poti da, ca ogatii aceia care aruncau darurile lor
in vistierie, da doi anuti, ca vaduva aceea saraca si$i va primi #umnezeu pe ei mai mult decat
darurile acelea. ;u ai nici atata? #ar ai putere si poti sa miluiesti prin slu%ire pe cel olnav. ;u
poti nici aceasta? Miluieste$l deci prin cuvant si asculta pe cel ce zice: "cuvantul un e mai
presus de daruri" ('ntelepciune. Sira *,*7). Sa presupunem ca nu poti sa !olosesti altuia nici
prin cuvant, dar poti sa !aci mila cu !ratele tau, cand se in!urie, radandu$l pe el in vremea
tulurarii lui, vazandu$l ispitit de vra%masul comun@ caci in loc de a$i spune un cuvant rau si
de a$l tulura si mai mult, taci si il miluiesti pe el si su!letul lui, smulgandu$l din stapanirea
vra%masului. =oti iarasi, de$ti greseste tie !ratele tau, sa$l miluiesti pe el si sa ierti pacatul lui,
ca sa iei si tu iertare de la #umnezeu. Si te vei a!la !acand mila su!letului !ratelui tau,
iertandu$i cele ce ti$a gresit tie. Si daca nu poti milui trupul, poti milui su!letul lui. aci
precum su!letul e mai cinstit decat trupul, asa si mila !acuta su!letului e mai mare decat cea
!acuta trupului" A"'nvataturi de su!let !olositoare", '+, *B, in Filocalia vol. '+, trad. de =r.
=ro!. #r. #. Staniloae, &d. '6M6O8, 6ucuresti, *CB, p. 9B$9*D.
O a treia atitudine necrestineasca asupra careia treuie sa ne oprim este aceea de a da
milostenie nu din cele castigate prin munca noastra, ci din cele !urate intr$un !el sau altul.#espre acest !el de milostenie urata de #umnezeu ne voreste S!antul 'saac Sirul: "el
milostiv de nu e si drept, e or. =rin aceasta inteleg ca el treuie sa dea altuia din cele
castigate prin ostenelile sale si nu din cele doandite prin minciuna, nedreptate si mestesugiri.
#e voiesti sa semeni in cei saraci, seamana din ale tale@ iar de voiesti sa semeni din ale altora
cunoaste ca ceea ce semeni e mai amar decat negina" Auvantul ++'''", din "uvinte despre
s!intele nevointe", in Filocalia vol. +, trad. de =r. =ro!. #r. #. Staniloae, &d. '6M6O8,
6ucuresti, *C*, p. *-D.
ea de a patra prolema legata de inecuvantata milostenie se re!era la pomenile date pentru
cei adormiti. <cestea nu treuie date celor ce au de%a ci celor care au nevoie de o paine, de o
masa calda, de o aina sau altele asemenea. 'ata ce ne spune 'nsusi #omnul despre aceasta:
7/23/2019 Sfanta Iuliana Cea Milostiva.Crestinortodox.ro
"and !aci pranz sau cina, nu cema pe prietenii tai, nici pe !ratii tai, nici pe rudele tale, nici
vecinii ogati, ca nu cumva sa te ceme si ei, la randul lor, pe tine, si sa$ti !ie ca rasplata. i,
cand !aci un ospat, ceama pe saraci, pe neputinciosi, pe sciopi, pe ori, si !ericit vei !i ca nu
pot sa$ti rasplateasca. aci ti se va rasplati la invierea dreptilor". 1uca *, *-$*
<sadar nu treuie sa !im lenesi, ci sa cautam saraci si !lamanzi si lor sa le dam milostenianoastra urmand pe S!antul alinic ernicanul care avea o lista de saraci din orasul sau si
oricand primea niste ani la vreo slu%a, erau luati de un apropiat al sau care ii ducea la unul
dintre acei sarmani de pe lista s!antului.
#e aceea sa dam saracilor, !iindca oricum, nu dam din ale noastre ci din ale #omnului caci:
"al #omnului este pamantul si plinirea lui, lumea si toti cei ce locuiesc intr$insa" (=salmul
-,*)@ si sa nu ne temem de saracire, caci zis$a #omnul prin psalmistul Sau: ">anar am !ost si
am imatranit si n$am vazut pe cel drept parasit nici semintia lui cerand paine". =salmul 9,
-5
'ata si alte marturii despre milostenie de la di!eriti parinti contemporani si s!inti:
"Mila de saraci ai? Sa nu$i %udeci, tata #e$i poti a%uta, a%uta$i Si ciar daca nu le dai un an,
ai mila de ei 'ar daca ai, da Fa milostenie cu lucrul sau cu cuvantul Fa tot ce poti ;u$i da
prea mult ca sa nu$ti para rau #ar sa nu$i %udeci niciodata Si daca dai, sa !ugi cat poti de
mandrie Sa zici in gandul tau: "=arca eu, daca le dau, ce, le dau de mila? 1e dau ca sa scap de
ei. &i, parca cine stie ce am !acut <u !ost s!inti care$si dadeau si ainele de pe ei. &u ce mare
lucru am !acut?"" (=arintele =aisie Olaru de la Sila).
"'n lumina S!intei Scripturi saracul n$ar treui desconsiderat si socotit ca patura murdara a
societatii ci ar treui socotit ca cel mai valoros al unei societati crestine avand in vedere ca
prin el #umnezeu lucreaza mantuirea crestinilor. Saracii sunt dati in lume ca sa se incerce
inimile tuturor de sunt uni sau rai, de traiesc si implinesc 1egea cea S!anta" A=arintele 'larion
"'ti zice constiinta: "Mai omule, a intins mana un om neca%it. #a$i ceva". Si tu poate ai cevasa$i dai, cat de putin@ dar iuirea de sine zice: "Sa dau ani la toti golanii? Sa se duca sa
7/23/2019 Sfanta Iuliana Cea Milostiva.Crestinortodox.ro
munceasca". Si nu$i dai nimic. <ceasta este ucuria dracilor >reuie macar cate putin sa$l
mangai, sa$i dai, ca &vangelia spune: "ine cere de la tine da$i". #ar tu, cu iuirea de sine,
zici: "1asa, ca am copii, am !emeie, am eu cui da". Si nu$i dai.
=oti sa dai canon la oameni sa !aca milostenie. #ar nu la cei care sunt ogati. a ei au
uzunarele doldora, vin si$ti pun un teanc de ani pe masa si zic: "ata M$am mantuit". #ar'mparatia lui #umnezeu nu se cumpara cu ani Sa le dai sa posteasca, sa !aca metanii, sa
privegeze. a atunci se ostenesc si au plata de la #umnezeu. Milostenie ii dai sa !aca la unul
mai sarac. a el ca sa !aca rost de ani treuie sa se osteneasca, ca asa are plata de la
#umnezeu.
Sa ne amintim de =arintele icentie Malau, mare duovnic la Secu si <gapia. and venea
cate un sarac la cilia lui si nu mai avea ce sa$i dea, se ducea la parinti sau maici si le zicea:
"a rog, imprumutati$ma cu o suta de lei, ca a venit 0ristos la mine si nu am ce sa$i dau".
<sa !aceau parintii nostri. <sa sa !acem si noi
Sa nu plece nimeni de la voi nemiluit, mama ;$ai un an, da$i un carto!, un colt de paine, o atista, da$i ceva cat de putin. #aca dai putin, dar iti pare rau ca n$ai dat mai mult, ca !ulgerul
a%unge la #umnezeu milostenia ta. #e ce? S$au unit doua mari virtuti: milostenia cu
smerenia" A=arintele leopa, 'ndrumari duovnicesti pentru vremelnicie si vesnicie, editie
realizata de 'oan insca, &d. >eognost, lu%$;apoca, -BB, p. *55$*59D.
