Semnele Timpului - Aprilie 2008

timpuluiSEMNELE

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

4 lei

APRILIE 2008

Duhul din Zeitgeist � Homo toxicus � Infla]ia informa]ional`

Forma de guvernare a statelor pr`dalnice

Semnele Timpului Aprilie 2008

Editorial

1 Lini[ti]i [i ocroti]i la umbra statului

Ultima or`...

2 {tiri

Religie

6 Duhul din Zeitgeist

14 Cre[tini din an \n Pa[ti

Politic

22 Cleptocra]iaForma de guvernare a statelor pr`dalnice

Cultur`

29 Citatul ST

30 Autobiografie spiritual`

Economic

32 Optimism incurabil

Mediu

38 Homo toxicus

Tehnologie

42 Infla]ia informa]ional`

SumarAPRILIE 2008

6

32

38

42

4/2008

VOLUMUL 20 NR. 121 SERIE NOU~

Revista a ap`rut \n limba englez` \nc` din1840. Fondat` \n 1908, \n România ea

a fost publicat` pân` \n 1942. Seria nou` a fost \nceput`

\n 1990.

Apare o dat` pe lun`.

DIRECTOR:Lucian Cristescu

REDACTOR-{EF:Cristian M`gur`

COLEGIU D E REDACTIE:Dorin Aiteanu, Marius Andrei, Daniel

Albu, M`d`lin Avramescu, Florian Cârnu,Diana Gavajuc, Adrian Neagu, Bianca

Neac[u, Marius Necula, Lauren]iu Nistor,Steliana Nzikou, Flavius Pan`, Beniamin

Pascu, Attila Peli, Cristina Peli, AncaPorumb, Florian Ristea.

CORECTURA: Adela B`ncù-Burcea

GRAFICA SI TEHNOREDACTARE:C`t`lin Ciolca

SECRETAR DE REDAC}IE:Cristina Ru]` Tel: 021/269.03.38

ISSN 1453-7060 4/2008

ADRESA REDACTIEI:Editura Via]` [i S`n`tate, Str. Labirint 116,

Sector 3, BUCURE{TITelefon: +402 (1) 323 4895

Fax: + 402 (1) 323 0040

SEMNELETIMPULUIwww.semneletimpului.ro

timpuluiSEMNELE

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

4 lei

APRILIE 2008

Duhul din Zeitgeist � Homo toxicus � Infla]ia informa]ional`

Forma de guvernare a statelor pr`dalnice

22

accinarea este deplin` abia atunci când elevuleste condus s` \n]eleag` faptul c` prosperi-

tatea viitorului „depinde de regularizarea ca pitalis-mului la scar planetar`”, capitalism care, de cele maimulte ori, este „brutal”, „s`lbatic”, „neoliberal” [i„american”.

Stefan Theil, editor al sec]iunii „Economie” arevistei Newsweek, edi]ia european`, a f`cut o cer-cetare pe manualele [i programele de \nv`]`mântamericane, franceze [i germane [i a publicat con-cluziile \ntr-un articol p`trunz`tor din Foreign Policy 1. Manualele europene trateaz` principiileeconomiei de pia]` \ntr-o manier` aproape neo-marxist`, inculcând elevilor de liceu un dogmatismsuprinz`tor fa]` de principiile de func]ionare a eco -nomiei. Un curs promovat de Ministerul Educa]ieidin Fran]a insist \n mai bine de dou treimi din tim-pul alocat pe contabilizarea e[ecurilor sociopoliticeale activit`]ii economice, iar \n restul timpului, cândse refer` la economii [i pie]e, o face printr-o optic`sindical`, cu re feriri insistente la politicile guver-namentale, limitele pie]elor [i pericolele cre[terii eco-nomice. La rândul lor, nem]ii mar[eaz` pe tradi]io-nala diviziune dintre capital [i munc`, angajator [iangajat, patron [i muncitor [i-[i ini]iaz` elevii \ntehnici de negociere colective, politici sindicale,greve [i protec]ia angajatului. Manualele din Fran]a[i Germania se transfor m a[adar \n ample expuneriideologizate despre economie [i reu[esc \ntr-o multprea mic` m`sur` s` transmit` cuno[tin]e aplicatedespre cerere [i ofert`, tehnici antreprenoriale,corpora]ii, managementul riscului etc.

Dac` sunt basculate peste tân`ra genera]ie pre-concep]ii despre modul \n care companiile privatedistrug locurile de munc`, pe când statul le creeaz`,sau despre haosul creat de pie]ele libere, atenuatnumai de reglement`rile guvernamentale, efectelenu vor \ntârzia s` apar`. |n prim` faz`, aceste pre-concep]ii configureaz` alegerile pe care un tân`r leva face \n via]`. Dac` ajunge s` vad` \n capitalism o

jungl` economic`, nuva cùta s`-[i deschidò afacere [i se va adum-bri sub protec]ionismulpaternalist al statului.Apoi, pentru c` este[i cet`]ean cu dreptde vot, tân`rul \[i vaorienta preferin]ele elec-torale c`tre liderii sau partidelepolitice care r`spund cel mai binenevoilor [i idealurilor sale. A[adar, dela partizanatul ideologic care este promo vat \n [coli[i, ulterior, prin efectele inerente asupra condi]iilorde via] , nuan]ele neomarxiste ale unor manuale dinFran]a [i Germania se transform` \n regim politic.

Nu este \ngrijor`tor faptul c o genera]ie, prin lipsade precau]ie sau de m`sur` a mentorilor ei, repet`gre[eli ale trecutului [i se plaseaz` \n zona resenti-mentelor anticapitaliste sau antiglobaliste, ci faptulc` se cultiv` o mentalitate de asistat [i se induce oprecau]ie paralizant \mpotriva ini]iativei private. Peacest teren fertil se mi[c` bine populi[tii [i dema-gogii, cei care din iubire pentru ]ar` [i popor exa-cerbeaz` politicile protec]ioniste, na]ionalismulpolitic [i economic, m`suri care, de-a lungul timpului,[i-au dovedit limitele [i performan]ele negative.Dar mai \ngrijor`tor este faptul c` se preg`te[te ogenera]ie care trebuie s` intre \n coloan`, dup` unritm pe care nu [i-l stabile[te singur`, o genera]iemul]umit` cu ideea c`, undeva sus, un partid atent[i grijuliu ve-gheaz` la lini[tea [i siguran]a aleg`to -rilor sì. Nu se va mai intona sloganul falimentului„Dormi lini[tit. FNI vegheaz` pentru tine” ci „Dormilini[tit, sindicatele, guvernul, statul...to]i vegheaz`pentru tine, numai s` dormi tu cât mai lini[tit”. ST

1

OpinieCRISTIAN M~GUR~

„Cre[terea economic` impune o form` haotic` de via]`, care duce la munc` \n exces, stres, depresii nervoase, boli cardiovasculare [i, potrivit unora, la extinderea cancerului”, sus]ine lucrarea Istoria secolului XX, set de texte care configureaz` habitudinile intelectuale elementare ale elevilorfrancezi care se preg`tesc pentru admiterea la Sciences Po sau la alte facult`]i de prestigiu.

Aprilie 2008 Semnele Timpului

Lini[ti]i [i ocroti]i la umbra statului

1. „Europe’s Philosophy of Failure” – Stefan Theil, Foreign Policy, January-February, 2008

V

{tiri

2

Citat de cotidianul britanic TheIndependent, Khurana a admisimportan]a telefoanelor mobile \ncazuri de urgen]`, dar a avertizatc` „exist` o important` serie dedovezi pentru stabilirea unei leg turi\ntre folosirea telefonului mobil [ianumite tumori cerebrale”. Doc-torul [i-a exprimat \ngrijorarea fa]`de evolu]ia problemei [i a lansat unapel c`tre guverne [i industria tele-foniei mobile pentru a se lua m`suriimediate; altfel, „\n urm`torii 10 ani,frecven]a tumorilor cerebralemaligne va cre[te la nivel global [i vafi prea târziu pentru interven]iamedical`”. „Acest pericol are un

efect mult mai mare asupra s`n t ]iipublice decât azbestul sau fumatul”,sus]ine profesorul Khurana, care adeclarat pentru IoS c` afirma]iilesale se bazeaz pe faptul c , \n acestmoment, \n lume exist` 3 miliardede oameni care folosesc un telefonmobil, de trei ori mai mul]i decâtcei care fumeaz`.

|n replic`, luna trecut`, Asocia]iaOperatorilor de Telefonie Mobil` acalificat studiul lui Khurana drept „odiscu]ie selectiv` individual` a li-teraturii [tiin]ifice care nu reprezinto analiz` echilibrat` [i are concluziiopuse celor ale World Health Orga-

nisation (WHO) [i a mai mult de 30de alte analize [tiin]ifice indepen-dente”. {i totu[i, la \nceputul aces-tui an, guvernul francez a lansat unavertisment privind utilizarea tele-fonului mobil, mai ales \n cazul copi-ilor. Germania a adoptat acelea[im`suri, iar Agen]ia European pen-tru Mediu a cerut ca riscurile deexpunere la radia]ie s` fie reduse.

Neurochirurgul Khurana a primit14 premii \n ultimii 16 ani [i a pu-blicat peste 30 de lucr`ri [tiin]ifice.De asemenea, a analizat peste 100de studii legate de efectele tele-fonului mobil. ST

TEHNOLOGIE


Utilizarea telefoanelor mobile pentru mai mult de 10 ani poate duce la dublarea riscului de apari]ie a cancerului cerebral, arat` un studiu realizat de Vini Khurana, doctor \n neurochirurgie.

Telefoanele mobile, mainocive decât fumatul

�St

elia

na N

ziko

u

3


RELIGIE

S~N~TATE|n prezent, \n capitala belgian` [ieuropean`, 33% din popula]ie estemusulman , iar cre[tinismul pierde,treptat, teren. |n 2004, musulmaniireprezentau un sfert din popula]iaora[ului Bruxelles, potrivit socio-logului [i antropologului Olivier Ser-vais. „Cre[terea nu este uimitoare devreme ce studiul a luat \n consi-dera]ie numai persoanele cu vârstapeste 18 ani, iar grupul acestoracre[te continuu datorit` ratei nata-lit ]ii ridicate \n cazul musulmanilor”,consider` acesta. Bruxelles \ns`devine treptat o zon` a pluralismu-lui religios, islamismul fiind cel carecâ[tig teren \n pofida cre[tinismu-lui, care \nsumeaz \n prezent 42,7%din popula]ia total`.Fenomenul se \ntâlne[te cuprec`dere la Bruxelles, \n vreme ce,\n alte ora[e ale Belgiei, musulmaniinu reprezint mai mult de 3-5% dinpopula]ie. Barometrul religios, un studiu[tiin]ific bazat pe anchete sociale [irealizat de diferite institu]ii media [iuniversit`]i belgiene, a fost con-ceput de grupul pentru studii soci-ologice [i antropologice Sonecom,pe baza unor interviuri luate unuinum`r de 658 de persoane din Va-lonia [i Bruxelles. ST

Irving Kirsch, profesor la Facul-tatea de Psihologie din cadrul Uni-versit`]ii Hull, \mpreun` cu al]ispeciali[ti din Statele Unite [iCanada au reexaminat toatedatele existente – cele publicate [icele pe care companiile pro-duc`toare au preferat s` nu lepublice – privitoare la testele cli-nice \n baza c`rora a fost apro-bat punerea pe pia] a patru din-tre cele mai prescrise substan]eantidepresive: fluoxetina (denu-mire comercial` Prozac), paro-xetina (denumire comercial`Seroxat), venlafaxin (denumirecomercial Effexor), nefazodon(denumire comercial Serzone).Pacien]ii c`rora le-au fost admi-nistrate medicamentele antide-presive nu au \nregistrat o amelio -rare superioar celei raportate de

grupul placebo, „trata]i” cu pastilede zah`r. Diferen]a de scor dintremedicamentele antidepresive [iplacebo a fost de 0,32 – mult submedia standard de 0,50, necesaròb]inerii licen]ei de comercializare. Doar \n testele f`cute pe bolnavicu depresie sever`, efectulmedicamentelor a fost semni-ficativ mai mare decât efectulplacebo, \ns` aceasta s-ar datora„diminu`rii reac]iei la placebo, [inu augment rii reac]iei la medica-ment.” „|n lumina acestor rezultate”,declara prof. Kirsch, „prescriereamedicamentelor antidepresivenu se justific decât \n cazurile dedepresie foarte sever` [i numaidup ce tratamentele alternativeau e[uat”. Totodat , „studiul aces-ta ridic \ntreb`ri

Islamismul va deveni religia ma -joritar` \n capitala european`,Bruxelles, \n urm`torii 10-15ani, potrivit datelor fur nizate debarometrul religios pentru anul2008, informeaz` EFE.

Potrivit unui studiu publicat recent \n jurnalul Public Library of Science, eficien]a medicamentelor antidepresive nu este semnificativ mai mare decât a substan]elor placebo.

Bruxelles, dominat de musulmani peste 10 ani

Eficacitatea medicamentelorantidepresive, din nou

\n discu]ie

continuare \n pagina 4

� Cristina Ru]`

� Steliana Nzikou

Acesta spune c orice activitateexagerat [i nefondat legat de inter-net (jocuri, messenger, blogging) esteun semn al unei dependen]e psihice.Block a dat exemplu zece cazuri dedeces petrecute \n câteva internet-café-uri din Coreea de Sud. Aici, unadolescent petrece, \n medie, apro-ximativ 23 de ore pe s pt mân \n fa]acomputerului doar pentru jocurileonline. Pe lâng acest fapt, mai multde 210.000 de persoane au avutnevoie de \ngrijiri medicale datorittimpului prea mare petrecut \n fa]acomputerului \n anul 2006. Alte dou`cazuri de de ces au avut loc \n StateleUnite ale Americii, unde doi bloggeriau murit recent \n urma unui infarct.

Cei doi munceau \n continuu, pân laepuizare, pentru a posta primii celemai recente [tiri. Jerald Block prezint patru dintrecele mai importante etape legate dedependen]a de internet. Prima fazèste pierderea no]iunii timpului [ineglijarea orelor de somn sau de mas .Se adaug alte trei etape ale depen-den]ei, de altfel acestea sunt [i celemai periculoase: agresivitatea saudepresia atunci când PC-ul nu maimerge, combinat` cu nevoia con-stant de a \mbun t ]i configura]iaPC-ului, f r un alt scop, ci doar ca s`fie „cel mai”. |n final, de pen den]a ducela izolarea de socie ta te [i la plafonareaprofesional . ST

4


{tiri

„Dependen]a de internet ar trebui s` fie recunoscut` drept o boal`psihic` veritabil`”, sus]ine Jerald Block, editorul publica]iei American Journal of Psychiatry, \ntr-un editorial din martie.

Hrana este tot mai scump [i decimai inaccesibil pentru 850 de mi-lioane de oameni. |n Haiti, mul]i nu audecât a[a-zi[ii biscui]i de lut ca s`-[ipotoleasc foamea. Kofi Annan, fos-tul secretar ONU, califica aceast`calamitate drept „una dintre celemai grave viol`ri ale demnit`]iiumane”. Pre[edintele B`ncii Mon-diale, Robert Zoellick, atr gea aten]ia,la \nceputul lunii, c` exploziapre]urilor la alimente amenin] s`destabilizeze situa]ia \n cel pu]in 33de ]`ri, \ntre care [i puteri regionale

ca Egiptul, Indonezia [i Pakistan,unde a fost nevoie de interven]iaarmatei pentru securizarea trans-porturilor de f in . Factori multipli aucondus la instaurarea crizei actuale.Popula]ia lumii a crescut constant, \ntimp ce suprafe]ele cultivate s-audiminuat. Modific`rile climatice aucauzat pierderi de teren arabil, \nunele cazuri ireversibile. Seceta sauinunda]iile au afectat produc]ia agri-col . Redirec]ionarea recoltelor decereale c`tre producerea de bio-combustibili a declan[at o adev`rat

reac]ie \n lan], scumpirea cerealelorbrute ducând la scumpirea pro-duselor din carne, ou [i lapte. Potri-vit pre[edintelui B`ncii Mondiale,criza financiar prezent a accentu-at scumpirea alimentelor. |n unele]`ri, pre]ul unor produse de baz ,cum sunt orezul [i grâul, a crescut cu80%. Ca urmare, \n zonele s`raceale lumii situa]ia intern este din ce\n ce mai tensionat , iar \n ]`rile \ncare familiile cheltuiesc ¾ din venitdoar pe mâncare, „nu exist marj desupravie]uire.” ST

Contrar previziunilor din ultimele decade, de ieftinire continu` a produselor alimentare, \n ultimii treiani, pre]ul alimentelor, \n general, a crescut cu 83%, iar al cerealelor, \n particular, cu 181%.

Criza alimentar` mondial` se extinde

serioase cu privirela raportarea rezultatelor testelorclinice [i acordarea licen]ei de co-mercializare a medicamentelor”.

Dar semne de \ntrebare legate dedeontologia produc`torilor demedicamente antidepresive exis-tau deja: \n septembrie 2004, \nStatele Unite ie[ea la iveal faptul cìndustria farmaceutic` [i autori-tatea american` de supervizare aalimentelor [i medicamentelor,Food and Drug Administration,omiseser` s` fac` publice dovezilepericolelor asociate folosirii antide-presivelor din clasa inhibitorilor selec-tivi ai capt`rii de serotonin (SSRI),din care fac parte [i fluoxetina(Prozac) [i paroxetina (Seroxat).Potrivit analizelor, substan]ele SSRIdubleaz` riscul de suicid \n rânduladolescen]ilor depresivi. Cu ocaziaaudierilor, au fost raportate cazuri \ncare, dup` numai câteva zile detratament cu SSRI, starea de depre-sie a adolescen]ilor a de ge nerat dela moderat la suicidal. ST

continuare din pagina 3 SOCIAL

SOCIAL

Dependen]ii de internet, bolnavi psihic � Cristina Ru]`

�Cr

istin

a Ru

]`

La nivel mondial, peste 540 de mi-lioane de solda]i sunt afla]i pe alteteritorii decât ]ara lor, ce nu fac partedin trupele ONU. Dintre ace[tia,394.000 sunt americani. Marea Britanie, Fran]a, Rusia [i Tur-cia au [i ele, \mpreun , 117.000 demilitari \n afara grani]elor ]`rii. Tru-pele vin din toat lumea, uneori chiardin ]`ri care au ele \nsele nevoie detrupe ONU. Astfel, \n perioada 1996-2007, 34% dintre solda]ii [i poli]i[tiiONU au venit din Bangladesh, India,Nepal, Pakistan sau Sri Lanka. Alte5 ]`ri au trimis peste 2.000 de mili-tari. Costurile r zboaielor sunt supor-tate de membrii ONU \n func]ie deposibilit ]ile economice. Astfel, SUA[i Japonia acoper \mpreun 43%din cheltuieli, Germania, Marea Bri-tanie [i Fran]a acoper 24%. |n total,15 state acoper` 90% din buget.Când unul dintre ele \ntârzie plata,efectele sunt evidente. Pe lista dator-nicilor figureaz` Statele Unite, cupeste 1 miliard de dolari, urmate deJaponia, Fran]a [i China. Faptul c`tradi]ionala „monitorizare” a p`ciieste \nlocuit uneori cu „impunerea”p`cii pune Na]iunile Unite \n fa]aunei dileme greu de rezolvat – nucumva for]a de pace devine o alt`for] \n conflict? ST

5


POLITIC

Bilan]ul pierderilor din Irak- Pierderile estimative \nregistrate de for]ele de coali]ie \ncepând din 2003: au fostuci[i 3.900 solda]i americani, 175 solda]i britanici [i 134 solda]i de alte na]ionalit`]i.- Pierderile estimative \nregistrate de irakieni: au fost uci[i \ntre 4.900 [i 6.375 mi-litari. |ntre 82.199 [i 89.710 civili au murit. - Dou` milioane de irakieni s-au refugiat dup` r`zboi \n principal \n Iordania [i Siria.Num`rul celor care au cerut azil politic \n ]`rile industrializate se ridic` la 338.000.

R`zboiul din Irak, la cinci ani de la de clan[areaofensivei americane \mpotriva regimului luiSaddam (20 martie 2003)

Pre]ul celui mai scump r`zboi al AmericiiCostul r`zboiului din Irak, pe cale s`-l dep`[easc` pe cel \nsumat al conflictelor dinCoreea [i Vietnam, se cifreaz` deja la peste 400 de miliarde de dolari \n Statele Unite,iar factura total` va dep`[i 3.000 de miliarde, apreciaz` economistul americanJoseph Stiglitz, laureat al Premiului Nobel. Potrivit cifrelor avansate de Pentagon,din septembrie 2001 [i pân` \n decembrie 2007, Washingtonul a alocat „luptei\mpotriva terorismului” un buget de 527 de miliarde de dolari, dintre care 406,2 mi-liarde pentru Irak.Comisia pentru Buget a Congresului apreciaz` c` r`zboaiele din Irak [i Afganistanar putea costa 2.400 de miliarde pân` \n 2017.

Cheltuielile Na]iunilor Unite pentru for]ele de men]inere ap`cii \n intervalul iulie 2007-iulie 2008 vor dep`[i, conformestim`rilor, 7 miliarde de dolari. |n prezent, Na]iunile Unite au desf`[urat ac]iuni de men]inere a p`cii \n 17 ]`ri cu peste84.000 de militari, observatori sau poli]i[ti – acesta fiind celmai mare num`r de la \nfiin]area ONU pân` ast`zi.

Pre]ul p`cii

� Adrian Neagu

Lansat pe 26 iunie 2007, Zeitgeist a ob]i -nut, la Teatrul Egiptean din Hollywood,premiul celei de-a 4-a edi]ii a festivalului

de film „Artivist”2 (11 noiembrie 2007). |nnumai câteva luni, Zeitgeist a fost tradus \npeste 25 de limbi. Pân \n februarie 2008, filmula avut peste 6.000.000 de acces`ri pe YouTube.

M`rea]a demistificare Filmul documentar Zeitgeist este, de fapt, o

trilogie. Partea I se concentreaz asupra cauzeirelelor din lume. Dup` ce construie[te o pro-gresie istoric` foarte original` a religiilor lumii,filmul identific` vinovatul: „cre[tinismul” – o\n[el ciune epocal ce mesmerizeaz lumea de2.000 de ani. Perfidia lui se descoper` \n cro-nica sângeroas` a Terrei, izvor de imenseavantaje pentru o clic` din vârf.

Restul filmului investigheaz` cu verv`dedesubturi oculte: d`râmarea Turnurilor

gemene din New York (partea a II-a) [i apoi\nfeudarea na]iunii americane (implicit [i alumii) de c`tre cercuri conspira]ioniste, prinBanca Federal` de Rezerve a SUA (partea a III-a). Articolul de fa]` se limiteaz` la analizap`r]ii I.

Zeitgeist cucere[te u[or spectatorul cu ocultur` medie prin colajul unor elemente dinmitologie, astrologie, astronomie [i teologiecare te inund` cu dezv`luiri imprevizibile. Deexemplu:

– Cu mult \nainte de presupusa na[tere a luiIsus, au mai existat o mul]ime de „Hristo[i” –peste 13 la num`r. Biografiile lor sunt cvasi-identice cu cele ale eroului din Evanghelii: �Fiecare s-a n`scut dintr-o fecioar`, exact pe25 decembrie. �Fiecare \[i face apari]ia public` la 30 de ani.�Fiecare este \nconjurat de 12 ucenici, exactcâte c`su]e sunt \n zodiac.

Religie

6


Duhul din

Duminic`, 15 martie, a fost proclamat` pe internet Ziua Zpentru rularea mondial` a filmului Zeitgeist. Sute de mii despectatori din cele cinci continente s-au mobilizat sub mottoul„Noi putem schimba lumea”, sus]inând c` au descoperit celmai tare documentar.

Zeitgeist1

� Lucian Cristescu

�To]i au s`vâr[it acelea[i minuni: mersul peap`, transformarea apei \n vin etc.�To]i au murit pe cruce.�De asemenea, to]i au \nviat a treia zi.�Apoi, s-au \n`l]at glorio[i la cer.� Moartea fiec`ruia a contat ca „pre] der`scump`rare” pentru omenire.

– „Isus Hristos” nu-i decât o gogoa[` – stra-tagema unora care, pentru c` doresc s` glo–balizeze lumea sub sceptrul lor, au topit toatereligiile \ntr-una, capodoper` a infamiei.

– Cre[tinismul este drogul letal – concoct deastrologie, mitologie [i moral` conflictogen` –creat ca s` ]in` omenirea pe genunchi.

Subsolul cu surprizeCine rezist` la tenta]ia simplei ingurgit`ri a

lui Zeitgeist afl u[or c partea I se construie[teintegral pe argumentele c r]ii The Christ Conspi -racy (1999), scris de Acharya S. Pseudonimul

Acharya („guru”) mascheaz identitatea ame-ricancei D. M. Murdock, adept` New Age.

The Christ Conspiracy (implicit [i Zeitgeist)este, \ntr-un fel, o capodoper` de mìestrielogic`. Numai c` logica nu este \nc` adev`r, cidoar un exerci]iu al min]ii, de aliniere corectà unor elemente, fie ele [i false. Sofismul [i min-ciuna sunt asemenea exerci]ii cu o rat` desucces nea[teptat de mare.

|n ap`rarea logicii c`r]ii vin circa 200 dereferin]e de subsol, dintre care unele repet câ -te va surse pân` la de 30 de ori (Massey, Acha -rya). Semnificativ este c` mai mult de 75%dintre surse sunt secundare: interpret`ri, [i nudocumente primare. Autorii, \n afar` de câ]ivaistoriografi din secolul al XIX-lea, sunt amatoricu agende specifice: atei[ti (John Allegro), neo-p`gâni (Gerald Massey), activi[ti homosexuali(Edward Carpenter), teozofi (H. Blawatsky),excentrici (J. Churchward), O.Z.N.-i[ti (Z.Sitchen) [.a. Lucr`rile lor au fost deja clasate camaculatur`, f`r` valoare [tiin]ific`.

|n pofida gradului de improbitate, totu[idatele acestor surse sunt m iestrit incorporatechiar \n temelia structurii lui Zeitgeist, justifi-cate doar de serviciul adus „logicii”.

Inadverten]e sau m`sluiri?Acharya, pe umerii c`reia st` Zeitgeist, \[i

construie[te teoria pe prezum]ia c` masonii3

din secolele I [i II – p`gâni [i evrei – au inven-tat povestea lui Isus dulgherul (recte con-structorul 4) pentru a oferi o religie universalÌmperiului Roman. Dibaci, ei au \nsìlat toatemiturile laolalt` pe o structur` unic` de rezis-ten]` – astrologia. Noel Swerdlow, de la Uni-versitatea Chicago, erudit \n astronomia Anti-chi t`]ii [i a Evului Mediu, a evaluat fundamen -tul astrologic din The Christ Conspiracy astfel:

„Pasajul (din cartea Acharyei) este atât deplin de erori despre astrologia antic` \ncât nu[tiu de unde s` \ncep. Ea pur [i simplu repetò serie de nonsensuri culese de la autori nein-forma]i. [...] Chiar dac` \n mileniul II erauidentificate unele constela]ii, prea pu]in secuno[tea despre care era vorba. Nu se [tiadespre o ecliptic` dup` care s` se aliniezeconstela]iile... Nu se [tia nimic de precesiuneaechinoc]iilor, pân la Hiparchus (secolul al II-lea\.Hr.). Unii vedeau \n Taurus un semn al

7


Religie

8


prim`verii. Al]ii, ca Varro, considerau mijlocullui Taurus semnul verii. [...] Diversele con-stela]ii zodiacale nu \ncorporau \ntotdeaunaacelea[i stele.

Apoi, \ntre zodii nu exista nicio linie dedemarca]ie. Stabilirea c`su]ei Pe[tilor sau aV`rs`torului \n func]ie de echinoc]iul vernaleste o idee modern`. Divizarea exact` a fir-mamentului \n 88 de constela]ii a fost realizat`târziu de Uniunea Interna]ional Astronomic :abia \n 1928 [i codificat` \n 1930. Nici chiaracum constela]iile nu sunt de exact 30 grade...”5

Oricât de grave, erorile de astrologie suntnesemnificative fa]` de inadverten]ele dindomeniul religiei.

Pu]uri seci [i cr`pate Robert Price, istoric [i ateist militant ame -

rican, cu toat` antipatia fa]` de cre[tinism, adeclarat c` documentul de baz` pentru Zeit-geist, anume The Christ Conspiracy, seam`n`cu „lucrarea unui adolescent care se arunc` \nspecula]ii s`lbatice, interferen]e complexe [i\nl`n]uiri de date complicate pe care nu le\n]elege. Printre cele mai hilare ciud`]eniieste afirma]ia c` Buddha, Kri[na [i Dionisossunt predecesorii r`stigni]i ai lui Isus...”

Acharya totu[i nu-i deloc original \n ceea cescrie. Teoria „mitului lui Isus” a fost avansat`\nc din secolele XVIII-XIX de o serie de liber-cu -get`tori. Unul dintre ei, Kersey Graves (1813-1883), autor de referin]` pentru Acha rya [iZeitgeist, a publicat \n 1875 cartea Cei 166

mântuitori r`stigni]i, care se bucur` \nc` deoarecare interes. La reeditarea ei (2003), chiarAcharya a scris prefa]a.

Dac pe vremea lui Kersey aceast teorie eracredibil , dup 150 de ani de cercet`ri serioase,este clasat chiar [i de criticii Bibliei ca subiectde subcultur . „Categoria unor dumnezei murind[i \nviind – pe vremuri o tem important deinvestiga]ie savant`”, scria Mircea Eliade, „azieste considerat o specula]ie bazat pe joculimagina]iei privitor la texte fie foarte recente, fiefoarte ambigue –de regul apar]inând literaturiilatine târzii, post-datate cre[tinismului”7.

Oricât de autoritar` este declara]ia de maisus, investigarea direct` a probelor este obli-gatorie pentru limpezirea confuziei sem`natede Zeitgeist.

Originalele

HorusEste primul personaj prezentat \n Zeitgeist. Exist`cel pu]in 7 variante ale mitului lui Horus, zeul cu capde [oim. Plutarch (46-120 d.Hr.) realizeaz` primul ovariant` cât de cât coerent`, din fuziunea par]ial` aacestora.Se spune c` mama lui, Isis, l-ar fi conceput cufalusul so]ului ei, Osiris, dup` moartea acestuia(?!). Uciga[ul tat`lui sù, zeul Set, a urm`rit s`-lucid` [i pe el – ceea ce i-a reu[it cu complicitateazeului-scorpion, care l-a \mpuns mortal. La implo -

r`rile disperate ale mamei, zeul Toth l-a adus \napoidin lu mea subteran`. Este acum rândul lui Horus s`-l \nfrunte [i s`-l omoare pe Set, r`zbunându-[iastfel tat`l [i preluând coroana Egiptului. Dar unde-i na[terea din fecioar`8? {i unde-i 25 decem-brie9? Lipsesc cu des`vâr[ire. Apoi nu apare niciun botez. N-are nici ucenici. |n Cartea Mor]ilorexist` o scen` cu 12 secer`tori f`r` nicio leg`tur`cu Horus. |n plus, Horus n-a ]inut pre dici [i nici nus-a transfigurat, nici n-a umblat pe ap`. {i nici vorb`s`-l fi \nviat pe unul, Laz`r...

9


Attis Pentru Attis, p`storul din Frigia, Zeitgeist \n[ir` o seriede coresponden]e „izbitoare” cu Isus. Herodot, primul care-l men]ioneaz`, \l \nf`]i[eaz` peAttis ca fiu al regelui Cressus din Lidia. |n ciuda protec]ieiextreme, Attis este ucis din gre[eal` de suli]a p`zitoru-lui sù. Povestea aceasta nu este singura care vorbe[tede Attis. O alt` variant` \l face pe acesta fiu nelegitim al lui Zeus[i al nimfei Nana. Când, chiar \n ziua nun]ii lui, mireasa\i moare, Attis cade \nnebunit sub un pin, se castreaz`[i apoi moare. Interven]iile la tronul lui Zeus de a fireadus din Hades n-au succes. Tot ce \ng`duieolimpianul este ca trupul lui s` nu putrezeasc`, iardegetul sù mic s` se mi[te continuu. A treia poveste \l prezint` ca amorez al Cybelei, cuacela[i deznod`mânt. Din sângele curs \ns` apar vio-lete, iar Attis devine un pin. Dup` o a patra versiune, Attismoare sfârtecat de un mistre]. A[adar, nici urm` departenogenez`, ucenici, predici sau umblare pe ape, nicir`stignire [i nici \nviere... Zeitgeist sugera c` ini]ia]ii lui Attis celebrau euharistia:mâncau trupul [i sângele lui... La fel de fals! La masalor de p`rt`[ie, adoratorii lui Attis consumau „ceva” depe o tamburin` [i beau „ceva” de pe un talger. Suntexcluse „pâinea [i vinul”, pentru c` acestea erau interzise\n timpul s`rb`torii.{i \nvierea? |ntr-un târziu, autori ca Firmicus Maternus,circa 350 d.Hr., coreleaz` pe Attis cu \nvierea vernalà naturii.

Kri[naCu toate c` numele Kri[na sugereaz` omonimie cuHristos, de fapt, nu exist` nicio leg`tur` semantic`.Kri[na \nseamn` „cel negru”. |n povestire, Kri[na sena[te \ntr-o temni]`, f`r` magi [i p`stori... \ntrucâtp`rin]ii s i erau pe-atunci captivi. Mama lui mai n`scuse7 copii \nainte de Kri[na. Biografia \l \nf`]i[eaz` extremde libertin [i plin de rùt`]i, dar simpatic. Kri[na era ado-rat de prin seco lul al V-lea \.Hr., f`r` ca s` fi existat cevascris despre el. Consultat cu privire la similitudinile din-tre Kri[na [i Isus, dr. Edwin Bryant, profesor de hin-duism la Universitatea Rutgers, SUA, [i traduc`torulBhagavata-Puranei (biografia lui Kri[na) a dat verdic-tul: „Femeia asta nu [tie ce vorbe[te! Este cu totul aberant...Nu exist` nicio men]iune care s` sugereze o r`stignire.Kri[na a fost ucis de o s`geat` tras` din gre[eal` de unvân`tor. Când a murit, s-a dus drept \n Nirvana. Nicivorb` de \nviere. De altfel, nu exist` niciun zeu indiancare s` fi fost r`stignit [i \nviat!”Dintre cele 24 de similitudini prezentate \n The Christ

Conspiracy, „14 sunt cu totul aberante, a 15-a estepar]ial gre[it`, iar a 9-a ofer` o oarecare asem`nare.”De unde asem`n`rile? Benjamin Walker, \n lucrareaenciclopedic` The Hindu World (2004), explic`: „Nuavem nicio \ndoial` c` hindu[ii au \mprumutat acestepovestiri din cre[tinism”, pentru c` Bhagavata-Purana

[i Harivamsa (biografiile lui Kri[na) au ap`rut târziu, \ntresecolele al VII-lea [i al XI-lea d.Hr.

|n tradi]ia hindus` Kri[na este adesea \nf`]i[at [i prin chipul uneiprin]ese tinere.

Religie

10


Martorii – peste bordStrategia sp`l`rii creierului const`, pe de-o

parte, \n a manipula fic]iuni, iar pe de alt`parte, \n a t`g`dui tot ce nu convine. Zeitgeistle aplic pe amândou . |n ce prive[te Evanghe-liile, documentarul afirm` c` ele ar fi ap`rutabia dup` 150 d.Hr. {i c` au fost fabricate dec`lug`ri, exorci[ti [i papi. Ca temei, se d` un

pasaj din Woman’s Encyclopedy of Myths andSecrets10, scris` de Barbara Walker, ateist`,neop`gân` [i expert` \n cro[etat, care afirm`c : „Niciun manuscris existent al Evangheliilornu poate fi datat mai devreme de secolul al IV-lea d.Hr.”

Când cineva ignor manuscrise ca Papyrusul52 – copia egiptean` a unui fragment din

BuddhaCu el, lucrurile sunt [i mai \ncurcate. Dintre cele 18asem`n`ri cu Hristos, „niciuna nu este corect`. Unele, cel mult opt, ar avea ceva asem`n`ri pedeparte, dar sunt distorsionate grav”, spune dr.Chung-Fang Yu, specialist` \n studii budiste [i [efacatedrei de religii a Universit`]ii Rutgers. „Femeiaaceasta este cu totul ignorant` privind budismul.” F`r`s` intr`m prea mult \n biografia „iluminatului”, re]inemc` mama lui n-a fost fecioar`: era nevasta regelui Suddhodana. Nu l-a n`scut pe 25 decembrie, ci \nziua a 4-a a lunii a 8-a. N-au venit p`stori [i magi, ci108 brahmani chema]i de rege la banchet. La 12 aninu i s-a \ntâmplat nimic \n vreun templu, Buddha fiindtotal izolat de tat`l sù \n parcul regal. Este adev`rat c` odat`, dup` o medita]ie [i \nainte cas` m`nânce dintr-o ofrand`, Buddha a f`cut o baie\n râul Nerajar. Poate fi aceasta „botezul lui Buddha”?Gautama nici n-a hr`nit mul]imile, nici nu a murit pecruce pentru p`c`to[i. Orice budist [tie c` maestrula murit la 80 ani, de indigestie. Trupul sù ne\nsufle]ita fost incinerat.

Dionisos [i ceilal]i...|n drama sa, Euripide \l \nf`]i[eaz` pe Dionisos ca fiual lui Zeus [i al Semelei (dup` al]ii – al Persefonei).|ntr-o alt` variant`, Dionisos s-a auto-n`scut. Este adev`rat c` pe fresce apare c l rind un asin, darnu \n drum spre cruce, ci spre orgii. {i e \nconjuratnu de ucenici, ci de satiri. Dionisos n-a schimbat apa \n vin, ci (dup` Pausa-nias) a umplut doar ni[te cazane goale cu vin. R`stignire, \nviere? Când titanii l-au sfârtecat, Zeusi-a salvat doar inima, pe care a cusut-o de coapsasa [i, uite-a[a, Dionisos s-a mai n`scut o dat`. Pentru comemorarea sfâ[ierii [i \nghi]irii sale dec`tre titani, adoratorii lui sfâ[iau de viu [i mâncaucrud un animal sau chiar un copil, \n manier` cani-balistic`. Oare cât de mult seam`n` a[a ceva cu„\mp`rt` [ania”? Cât despre Zoroastru, Mithra, Tammuz [i Orfeu –sunt tot atâtea rateuri.

Evanghelia dup` Ioan, datat` 115-125 d.Hr.;sau citatele din Evanghelii \n scrierile luiClement (95 d.Hr.), Igna]iu (110) sau Policarp(circa 110); când neag` cu non[alan]` chiar [iautenticitatea surselor ne-cre[tine carevorbesc despre Isus cel istoric (Tacitus, Pli-nius, Suetonius etc.11) doar ca s`-i ias`pasen]ele logice, atunci dialogul onest devinesuperfluu: fie e un caz de patologie, fie un cazcare necesit` exorcism!

Tocmai de-aici vine [i spaima mea: g`sesc ogenera]ie \ntreag` f`r` nicio imunitate \n fa]ascenariilor de „sp`lare a creierului”, u[or desmintit cu trei mi[c`ri de logic` sofist`. Nu\ntreb de „garda culturii”, care lipse[te cudes`vâr[ire, \ntreb doar: unde-i bunul sim]?Spaima vine din faptul c`, \n veacul profesiu-nii de „revolu]ionar”, când lucrurilor le [adebine cu susul \n jos, fabula]ia pare predestinat`s` triumfe.

Peter Joseph, produc`torul lui Zeitgeist,pân` ieri persoan` necunoscut`, a devenit,dintr-o singur` lovitur`, apostol al „adev`ruluidintâi”. I-am urm`rit zilele trecute interviul12

[i deodat` am \n]eles!Gaizerul care l-a \mpins pe el [i cercul sù de

interese \n ac]iunea Zeitgeist este ura demoarte fa]` de cre[tinism. Motivul urii e c`

Un profesor de matematic`-fizic` de la Universitatea din Lyon, JeanBaptiste Peres, a publicat lucrarea Grand Erratum, prin care demon-stra, cu abilitatea unui maestru sofist, c` „Napoleon pur [i simplu n-a existat”!Folosindu-se de interpretarea ra]ionalist` privind analogiile [i eti-mologiile, Peres demonstreaz` c` Napoleon n-a fost altceva decâtexpresia modern` a mitului lui Apolo, zeul soarelui.„Napoleon” – provine din asocierea lui Ne (veritabilul) [i „apoleo” (=Apollo, distrug`torul aheilor \n r`zboiul Troiei). „Bona-parte” – opusullui „mallum-parte” (= \ntunericul) semnifica „lumina” apolonic`.Corsica – este metafora insulei Delos, locul na[terii lui Apollo. Leti]ia,mama lui Napoleon, e varianta lui Leto, mama lui Apollo. Cei patru fra]i

ai lui sunt anotimpurile, ipostazele soarelui. Iar cele trei surori ale luisunt cele trei Gra]ii de la curtea lui Apollo. Cele dou` neveste sunt luna – neroditoare (Iosefina) [i p`mântul – rodi-tor (Maria Luiza). Data na[terii fiului sù este exact echinoc]iul deprim`var` – 20 martie.Napoleon – alias Apollo – pune cap`t Revolu]iei, prin \ncoronarea sa.„Revolutus” \nseamn` „[arpe \n spiral`” – pitonul ucis de Apollo.Mare[alii sì (12 activi [i 4 \n rezerv`) reprezint` cele 12 semne alezodiacului [i cele 4 puncte cardinale.Ca [i soarele-Apollo, [i Napoleon apare puternic \n luptele din sud, darslab \n nord. {i a domnit 12 ani – exact cât orele diurne. Dup` cumsoarele r`sare din marea de est [i apune \n marea de vest, Napoleons-a ridicat dinspre est (victoria din Egipt) [i a apus \n Atlantic, pe insu-la Sf. Elena.Argumentul final: \n 1814, Ludovic al XVIII-lea d`dea un decret prin careanul respectiv era numit: „al 19-lea an al domniei sale”. Cronologia,deci, nu las` niciun loc pentru domnia unuia numit Napoleon. Mai estenevoie de alte dovezi? Logica [i cronica demonstreaz` c` Napoleoneste doar un mit frumos, bun pentru naivi...Culmea este c` Grand Erratum a ap`rut [i a cucerit lumea \n 1827, lanumai 6 ani de la moartea lui Napoleon.

11


Mitul lui Napoleon

religia cre[tin` a s`dit \n mintea omului„morala”, dualitatea „binelui [i a rùlui”. Acestblestemat „virus moral” pur [i simplu \lhìtuie[te pe om, \i fur` pacea [i libertatea, \ljudec`... pân`-l de[ir`. Monstruozitatea „bine-rù” e chiar ptomaina care descompune soci-etatea omeneasc`, desp`r]ind-o \n „buni” [i„rì”, polarizând grupurile sociale [i indiviziicare, altfel, dac n-ar [ti de „bine [i rù”, ar con-vie]ui armonios \ntr-o jungl` sângeroas` [iamoral`.

Pentru demiurgii lui Zeitgeist, pu]in con-teaz` dac` faptele sus]in teoria. Exist` un„trebuie” \ntru eradicarea lui Hristos [i amoralei Lui. Dac` pentru atingerea acestui]el politic e nevoie de minciun`, atunci „s` fieminciun`”. Masa de manevr` crede orice-iapetisant [i mai ales „logic”. {i odat` minciu-na aruncat` \n spa]iul public, nimic – fie eleretract`ri [i scuze – nu poate compensa pre-judiciul creat.

|n jocul acesta inegal, cinevacâ[tig` [i cineva pierde.

Pe plan global, exist un Ochi care vegheaz ...Pe plan individual \ns , miza e total . C`ci, ceeacrezi acum determin` destinul tù ve[nic. ST

12


1. Zeitgeist (germ.) – „spiritul timpului”.2. „Artivist Film Festival” este dedicat unor cauze socotite nobile,

printre care ap`rarea drepturilor animalelor.3. Masoneria speculativ` a ap`rut odat` cu \nfiin]area Marii loji a

Angliei, \n 1717. Dac`, prin absurd, autorii Noului Testament ar fi fostmasoni, ei n-ar fi inclus \nv`]`turi atât de opuse francmasoneriei. Uni-versalismul masonic este repudiat frontal \n Evanghelii.

4. Maçon (fr.) – „zidar”, „constructor”.5 Vezi [i referin]ele prof. de astronomie Jay M. Pasachoff, expertul Enci-

clopediei Encarta.6. |nsu[i Kersey nu e sigur dac` sunt 16, 13, 19 sau chiar mai mul]i,

\n func]ie de cum vrei s`-i iei. Lista include pe Osiris, Horus, Quet-zalcoatl, Kri[na, Tammuz, Alcestis, Attis, Esus, Dionisos, Indra,Prometeu, Mitra, Quirinius, Bel-Bali, Orfeu, Iao, Wittoba, Beddru,Devatat... Despre unii, autorul abia reu[e[te s` scrie un paragraf. Pen-tru cei mai mul]i, nu poate da nicio documenta]ie.

7. Mircea Eliade, Enciclopedia Religiilor, „Dying and Rising Gods”, vol.4, pag. 521-2

8. Atât Hathor, cât [i Isis, prezumtivele lui mame - \n func]ie de vari-ant` - erau de mult neveste.

9. 25 decembrie nu reprezint` \n niciun fel data na[terii lui Isus. Bi-blia nu d` nicio dat` calendaristic`, ci doar anul: 4 \.Hr. Tradi]ia patris-tic`, printr-o analogie cu Adam, a stabilit o dat` conven]ional`: 6 ia-nuarie. Ulterior, sub presiunea mitrahismului, papa Liberiu (354d.Hr.) a adoptat ziua lui Mithras, „Dies natalis solis invicti” – 25decembrie, ca zi oficial` a na[terii lui Isus Hristos. Cât despreHorus, el se na[te cândva prin octombrie-noiembrie.

10. Woman’s Encyclopedia of Myts and Secrets (1983), de Barbara G.Walker, ateist`, neo-pagan`, feminist`.

11. |n toat` istoria antic`, nu exist` nicio personalitate din secolul I (fieel Tiberis, Nero sau oricare altul) care s` fi fost men]ionat`, ca Isus,de 17 scriitori care nu-i \mp`rt`[eau convingerile, autori care s` fi scris\n perioada de pân` la 150 de ani de la moartea acesteia. Faptul aces-ta face din Isus personalitatea cea mai atestat` a timpului Sù.

12. http://youtube.com/watch?v=atmnlxLUym0 - interviu dat de PeterJoseph, la 21 martie 2008.

13


Mitul american:

Abraham Lincoln John Fitzgerald Kennedy

Era al doilea n`scut \n familie [i purta prenumele bunicului Abraham.

Era al doilea n`scut \n familie, [i purta prenumele bunicului, John.

Lincoln a studiat dreptul. Kennedy a studiat dreptul.

A fost c`pitan de vas \n armat`. A fost c`pitan de vas \n armat`.

S-a c`s`torit cu o brunet` de 24 ani. S-a c`s`torit cu o brunet` de 24 ani.

Au avut 4 copii, dintre care doi au murit \nainte de a \mplini 10 ani. Au avut 4 copii, dintre care doi au murit \nainte de a \mplini 10 ani.

Lincoln a fost ales \n congresul American \n 1846. Kennedy a fost ales \n congres \n 1946.

Lincoln a aplicat pentru vicepre[edinte, \n 1856. Kennedy a aplicat pentru vicepre[edinte, \n 1956.

A fost ales pre[edinte \n 1860. A fost ales pre[edinte \n 1960.

Contracandidatul sù (Douglas) s-a n`scut \n 1813. Contracandidatul sù (Nixon) s-a n`scut \n 1913.

A câ[tigat cu ceva mai pu]in de 50% din votul popular. A câ[tigat cu ceva mai pu]in de 50% din votul popular.

Medicul lui curant se chema Charles Taft. Medicul lui curant se chema Charles Taft.

So]ia lui a pierdut un copil pe când locuiau la Casa Alb`. So]ia lui a pierdut un copil pe când locuiau la Casa Alb`.

Lincoln a fost direct implicat \n Drepturile Civile ale negrilor. Kennedy a fost direct implicat \n Drepturile Civile ale negrilor.

Se spune c` Lincoln a avut un secretar pe nume Kennedy, care a st`ruit s` nu mearg` la teatru.

E cert c` Kennedy a avut o secretar`, pe nume Lincoln, care a st`ruit s` nu plece la Dallas.

Lincoln a fost \mpu[cat \n ceaf`, \n prezen]a so]iei sale. Kennedy a fost \mpu[cat tot \n ceaf`, tot \n prezen]a so]iei.

Lincoln a fost \mpu[cat \n teatrul Ford. Kennedy a fost \mpu[cat \ntr-o limuzin` Lincoln, construit` de Ford.

A fost \mpu[cat \ntr-o vineri. A fost \mpu[cat \ntr-o vineri.

Booth era sudist \nrìt. Oswald era sudist \nrìt.

Booth s-a n`scut \n 1839. Oswald s-a n`scut \n 1939.

Numele asasinului, alc`tuit din 3 nume, John Wilkes Booth, cuprinde 15 litere.

Numele asasinului, compus din 3 nume, Lee Harvey Oswald,cuprinde tot 15 litere.

Dup` ce l-a \mpu[cat, Booth a fugit din teatru \ntr-un depozit. Oswald a tras dintr-un depozit, dup` care a fugit \ntr-un teatru.

Booth a fost ucis cu un Colt \nainte de a fi judecat. Oswald a fost ucis cu un Colt \nainte de a fi judecat.

Exist` eviden]e c` Booth f`cea parte dintr-o conspira]ie. Exist` eviden]e c` Oswald f`cea parte dintr-o conspira]ie.

Succesorul lui Lincoln s-a numit Johnson. Succesorul lui Kennedy se numea tot Johnson.

Johnson s-a n`scut \n 1808. Johnson s-a n`scut \n 1908.

Johnson era sudist. Johnson era tot sudist.

Pentru cine examineaz` „logic [i critic” similitudinile, nu mai r`mâne niciun dubiu c` Abraham Lincoln [i John Kennedy sunt:fie dou` ipostaze ale aceluia[i mit produs de cercuri oculte, fie unul este copia la indigo a celuilalt. Aici istoria „trebuie c` minte!”

Dac` ace[tia doi ar fi existat cu câteva secole mai \nainte, cu siguran]` c` ra]iunea noastr` le-ar fi refuzat istoricitatea.

Religie

14


din an \nCre[tini

Pa[ti

Amerge din an \n Pa[ti la biseric` este ohabitudine banal` pentru individulobi[nuit, participarea s`pt`mânal` la

slujbele religioase fiind rezervat celor \n vârst`sau persoanelor labile emo]ional. Pentru ceimul]i, mersul la biseric` se contextualizeaz`prin unul dintre marile evenimente ale vie]ii:botezul, c`s`toria sau moartea. Fenomenulde laicizare a societ`]ii europene este cât sepoate de vizibil, iar la nivel individual, intere-sul pentru biseric` e din ce \n ce mai sc`zut.

Un studiu realizat \n 14 ]`ri dezvoltate (13din Europa plus SUA) arat` c` 36% dintrecei chestiona]i nu au mers niciodat` la bise-ric`. Cum era [i de a[teptat, cea mai ridicat`rat` de neparticipare \nregistreaz` Fran]a –60%. |n SUA, situa]ia este oarecum mai bun`,doar 16% recunoscând c` nu au intrat nicio-dat` \ntr-o Biseric`.

|n unele regiuni din Germania, BisericaRomano-Catolic`, dar [i cea Luteran` se con-frunt` cu mari probleme. Din lips` de fon-duri, preo]i [i enoria[i, Episcopia catolic` dinEssen a fost nevoit` s` \nchid` nu mai pu]inde 96 de biserici. Multe dintre aceste fosteloca[uri de cult au fost reamenajate \n scopuri„recreative”. Acela[i fenomen este \ntâlnit [i \nOlanda, unde multe dintre bisericile constru-ite dup` cel de-al Doilea R`zboi Mondial suntpe punctul de a fi \nchise, deoarece costurilede \ntre]inere nu mai pot fi suportate de con-siliile locale. Aproape jum`tate dintre cl`dirileacestor biserici sunt refolosite \n alte scopuri(supermarketuri, restaurante, expozi]ii etc.).Multe firme s-au specializat chiar \n „recon-di]ionarea” loca[urilor de cult \n scopuri co-merciale.

Cercet`torii ajung s` spun` c` Europa, carea fost leag`nul cre[tinismului, a devenit deja osocietate postcre[tin`. Biserica a pierdut demult pozi]ia autoritar` prin care reu[ea s`controleze atât masele, cât [i comportamen-tul indivizilor. A[a se face c` asist`m la unfenomen oarecum paradoxal: \n particularindivizii declar` apartenen]a religioas`, dar lanivel global se poate vorbi de o societate se-cular`. Un caz concret este Spania, care, printradi]ie, este unul dintre bastioanele catoli-cismului. Cu toate acestea, \n 2005, \n Spanias-au legalizat1 c`s`toriile homosexuale, m`surafiind luat` \n urma votului a mai bine de 60%dintre spanioli. Surprinz`tor e c` cei care sunt\n favoarea c`s`toriilor homosexuale nu aunicio sfial` \n a declara c` sunt \n acela[i timp[i catolici, \n ciuda faptului c Biserica Romano-Catolic` are p`reri contrare.

„Spania r`mâne o ]ar` catolic`, \n sensulc` fiecare spaniol care se na[te este botezat \nBiserica Catolic`, dar societatea spaniol` este

15


|n 1977, istoricul francez Jean Delumeau ridica o \ntrebare pertinent` \n cadrul unei conferin]e publice: „Cre[tinismul se afl` pe moarte?” Ast`zi,la mai bine de trei decenii, p`rerile sunt \mp`r]ite,unii considerând c` \n Europa \nmormântareacre[tinismului a avut loc demult, pe când al]iispun c`, dimpotriv`, asist`m la na[terea unei noicredin]e, cu totul autonom` de biseric` sau devreo organiza]ie religioas` anume.

� Marius Necula

16


una laic`”, declara \n mod sugestiv Luis LópezGuerra, secretar de stat la Ministerul Justi]iei,citat de USA Today. Acela[i fenomen \l observ`[i Carl Johan Lidén, preot luteran din Stock-holm. „Teoretic, devii membru al bisericiiatunci când te botezi, dar, \n practic`, oricesuedez este prin defini]ie luteran.” Conformstatisticilor, 85% dintre suedezi sunt mem-brii bisericii, dar numai 11% dintre femei [i 7%dintre b`rba]i particip` la activit`]ile uneicomunit`]i religioase.

Potrivit unui Eurobarometru, 90%2 dintreromâni sus]in c` au credin]` \n Dumnezeu, pecând rezultatele unui studiu realizat de WorldValues Survey indic` faptul c` 84% dintre

concet`]eni se declar a fi persoane religioase.Numai c` un sondaj INSOMAR3, efectuat cu 2ani \n urm`, ar`ta \nc` o dat` c` preten]iaromânilor de a fi un popor cre[tin nu \[i g`se[teacoperire \n fapte. |n realitate, 34% dintreromâni merg la biseric` doar de Pa[ti [iCr`ciun. Sub 25% merg lunar la biseric` [itot cam 25% merg s`pt`mânal la biseric`.Aproape 12% merg la biseric o dat pe an sauo dat` la câ]iva ani, \n timp ce 3% au declaratc` nu intr` deloc \n casa Domnului. Un altsondaj, de data asta realizat de CURS4 \n toam-na anului 2007, ar`ta c` 31% dintre cei inter-vieva]i merg la biseric` de câteva ori pe lun`,20% doar o dat` pe lun`, iar 6% o dat` pe

Religie

17


s`pt`mân` sau mai mult. Cu toate acestea,82%5 dintre români consider` c` religia esteimportant`.

Cifrele spun c`, pe de o parte, exist` o falie\ntre apartenen]a religioas` declarat` [ifrecventarea unei biserici [i, pe de alt` parte,c` nu se pot suprapune decât \n mic` m`surìnteresul pentru religie al individului [i aparte-nen]a la o anume grupare religioas`.

Cre[tini f`r` apartenen]`Sociologul britanic Grace Davie aborda, \n

1994, fenomenul lipsei de religiozitate aeuropenilor dintr-o nou perspectiv . Studiind\n mod concret situa]ia din Marea Britanie, G.Davie atr`gea aten]ia asupra „persisten]eisacrului \n societatea contemporan` \n ciudadeclinului de net`g`duit al procentului celorcare frecventeaz` serviciile religioase”.6 Soci-ologul britanic ajunge s` afirme c` avem de-aface cu o nou form de manifestare a credin]eireligioase. Davie va introduce celebra expre-sie: „credin]` f`r` apartenen]`” (believingwithout belonging). Acesta este tiparul \n carese pot include mare parte dintre cre[tiniieuropeni: trìesc câteva frânturi ale credin]ei,dar \n afara oric`rei leg`turi cu biserica decare apar]in. Cercet`toarea britanic` maiatr`gea aten]ia asupra faptului c` participareala slujbele religioase este tot mai mult motivat`de \mplinirea unei nevoi ocazionale, [i nu pen-tru manifestarea ata[amentului fa]` de oanume biseric` ori pentru slujire.

De aici se poate observa o modificare radi-cal` a mentalit`]ilor. Asist`m la trecerea de lao etic` a obliga]iei, [i implicit a autorit`]ii,c`tre o etic` a consumului [i a autonomieiindividului. Din acest motiv, biserica pierde dince \n ce mai mult puterea [i autoritatea pe carele-a avut odat` asupra individului. |n prezent,institu]iile biserice[ti nu mai au puterea de aimpune o anume conduit`, crezul fundamen-tal fiind acela c` nu o autoritate anume (fie ea[i biserica) decide ce e bine [i ce e rù, ciindividul, perceput ca fiin] moral autonom .

Conform datelor statistice, frecven]a mer-sului la biseric` \n România se plaseaz` \njurul mediei europene. |n schimb, manifest`rilereligioase sunt mai puternice [i mai numeroasedecât \n oricare alt` ]ar` european`. Aproape

\n orice cas din România, dar [i \n mijloacele detransport \n comun sau \n institu]ii, g`se[ti oicoan . Nu exist , practic, morminte f`r cruceori \nmormântare f`r` slujb` religioas`. Oricecuplu care se c`s`tore[te trece [i pe la biseric ,iar copiii neboteza]i sunt o raritate. Dar a\n]elege aceste manifest`ri ca argument al reli-giozit`]ii românilor ar fi o gre[eal`. Gre[it` ar fi[i concluzia c , dac mergi \n mod regulat la bi -seric , e[ti automat un om credincios. {i atunci,de ce nu am putea avea credincio[i adev`ra]i,dar care s nu mearg la biseric sau, mai mult,nici m`car s` nu se afilieze unei biserici?

Biserici care se dezvolt`Ne-am a[tepta, a[adar, ca bisericile „cele mai

cùtate” s` fie acelea care merg \n pas cu vre-mea, fa] de care s nu ai prea multe \ndatoriri.Cu toate acestea, atât \n Europa, cât [i \n SUA,bisericile care cunosc „o cre[tere pozitiv`” nu

Procentul persoanelor intervievate care au declarat c` nu au participatniciodat` la o slujb` religioas`:

}ARA 1981 2000

Marea Britanie 59% 60%

Democra]ii viciate 48% 55%

Olanda 41% 48%

Belgia 35% 46%

Suedia 38% 46%

Danemarca 45% 43%

Norvegia 38% 42%

Spania 26% 33%

Germania 23% 30%

Finlanda 15% 28%

Canada 22% 26%

Italia 22% 17%

SUA 18% 16%

Irlanda 4% 8%

MEDIA 31% 36%

Sursa: World Values Survey, 2000

Religie

18


sunt cele care se adapteaz` tendin]elor soci-et`]ii, ci dimpotriv`. Conform unor studii rea-lizate de Dean Kelley \n anii '70, bisericile carepierdeau teren nu erau cele conservatoare, cidimpotriv`, cele liberale. |n cartea sa De cecresc bisericile conservatoare7, el atr`geaaten]ia asupra fenomenului de vitalizare aidentit`]ii, bisericile care \[i schimb` \nv` -]`turile sau standardele fiind mai predispusela pierderea de membri.

Autorul punea \n opozi]ieBisericile Luterane, Prezbi-teriene [i Episcopaliene orichiar cele Metodiste caresc`deau vertiginos, cu bi-serici mai pu]in populare,dar care cre[teau8. Bisericileconservatoare cresc maimult decât cele liberale, con-cluziona Kelley \n urmastudiului sù. E [i normal,sus]inea cercet`torul ame-rican, pentru c` cinevadevine membrul unei bise-rici atunci când a ales s`sus]in` ca individ anumitevalori. Altfel nu l-ar interesatreburile bi sericii.

Subiectul a fost abordat dintr-o perspec-tiv` sociologic` [i de Laurence R. Iannacconede la Universitatea Santa Clara, SUA. Acestaa publicat \n American Journal of Sociology din1994 un eseu intitulat sugestiv „De ce biseri-cile stricte sunt puternice?”. El era convins c`trebuie s` fie o explica]ie ra]ional` lafenomenul sesizat de Dean Kelley \n anii '70.Ca sociolog, Iannaccone observ c „stricte]ea”este un predictor al cre[terii unei biserici. Darcum se explic` acest fapt? Iannaccone credec` bisericile stricte proclam` \n mod inevitabil

un adev`r absolut [iexclusiv. Aceasta pre-supune o filozofie reli-gioas` clar` [i un stil devia]` bine definit. Dinacest motiv, cei care alegs` devin` membri suntdoar persoane dedicate,eliminându-se astfelpericolul ader`rii carezultat al unor presiuni

de grup sau \n virtutea unei tradi]ii mo[tenite.Pe de alt` parte, bisericile mai liberale pot sàccepte \n rândurile lor [i persoane care unasus]in, [i alta fac. Chiar dac` aceasta va ducela o cre[tere ini]ial`, \n timp practica va atacatocmai credibilitatea organiza]iei.

Recent, tema a fost reluat` de scriitoareaJudith Shulevitz, care, \n edi]ia din 12 mai2005 a publica]iei Slate, a cùtat, de dataaceasta, explica]ii dintr-o perspectiv` maidegrab economic decât sociologic . |n urmaunor analize \n detaliu, J. Shulevitz sugereaz`

MERSUL ROMÂNILOR LA BISERIC~

INSOMAR 7 -12 aprilie 2006

marj` de eroare de +/- 3%

CURS1-25 septembrie 2007

marj` de eroare de +/- 2,2%

De Pa[ti [i Cr`ciun 34% f`r` date

Lunar 25% 20%

S`pt`mânal / De câteva ori pe lun` 25% 31%

c` la baz` ar fi ceea ce economi[tii numesc„teoria alegerii ra]ionale”, adic` bisericile con-servatoare se dezvolt pentru c indivizii se afi-liaz` acestora deoarece ei cred c` este pentrubinele lor [i al altora, deci la mijloc este odecizie cât se poate de \ntemeiat`. Convin-gerea [i dedicarea sunt atribute de baz` alecelor care fac parte din astfel de biserici.

Re\ntorcându-ne la participarea religioas [ila identificarea individului cu o anume gruparereligioas`, trebuie amintit c` la nivel mondialexist` diferen]e semnificative \ntre cei care-[ideclar` apartenen]a pentru o confesiune(cre[tini cu numele) [i cei care sunt implica]idirect \n via]a comunit`]ii religioase (cre[tinipractican]i). Raportul dintre cele dou` cate-gorii poate varia de la confesiune la confe-siune [i poate fi cânt`rit ca predictor al cre[teriiunei biserici. Cu cât procentul de credincio[ipractican]i este mai mare, cu atât respectivagrupare religioas` are o rat` de cre[tere supe-rioar`. |n România, potrivit estim`rilor Bi-sericii Ortodoxe, num`rul cre[tinilor practi-can]i este de aproximativ 35-40% dintre ceicare se declar` cre[tini-ortodoc[i.

Cre[tini „diafani”|n societatea de consum, individul este

obi[nuit s aib ceea ce dore[te f`r s depun`prea mult efort. Nu va fi deci anormal caaceea[i atitudine s` se p`streze [i \n privin]areligiei. Mul]i se vor identifica deci ca parte acre[tin`t`]ii f`r` a fi membrii unei biserici,

f`r` a asimila anumite doctrine [i f`r` a trìdup` un anume set de reguli [i precepte.Ace[ti „cre[tini diafani” aleg s r`mân \n zonade confort care le va permite s` cread` ceva \nafara obliga]iei de a se conforma proprieicredin]e.

Poate exista credin]` f`r` via]` religioas`?Prin defini]ie, cre[tinul apar]ine Cuiva. „Nu [ti]ic` (...) voi nu sunte]i ai vo[tri?”9, \ntreba apos-tolul Pavel, amintind c`, prin r`scump`rare,credinciosul devine proprietatea lui Dum-nezeu. La \nceputurile sale, biserica era tocmaicomunitatea acestor apar]in`tori. Comuni-tatea cre[tin` nu s-a construit pe premisesociale, ci pe baze spirituale. Cei credincio[i auales de bun`voie s` se \ntâlneasc` pentru a seruga, pentru a citi din Scripturi [i pentru aaduce slav` lui Dumnezeu. {i toate acesteaerau f`cute \mpreun`. Cre[tinismul este, prin

defini]ie, credin]` personal` manifestat` \naspectul comunitar: de la actele liturgice pân`la binefacere g`sim un echilibru perfect \ntrecele dou` dimensiuni. R`mâne deci de v`zutdac` cei care se declar` cre[tini f`r` a parti-cipa \n mod activ \n cadrul unei comunit`]i decredincio[i [i sunt. {i dac` nu sunt cre[tini,atunci ce sunt? ST

19


1.Anterior Belgia [i Olanda votaser` [i ele legalizarea homosexualit`]ii.2. Euobarometru, iunie 2005, http://ec.europa.eu3. Catholica.ro, 19.04.2006 , INSOMAR, 7 -12 aprilie, 2006, marj` de

eroare de +/- 3% 4. Catholica.ro, 08.11.2007, CURS, 1-25 septembrie, 2007, marj`

de eroare de +/- 2,2% 5. Date preluate de la World Values Survey. Polonezii au un scor si-

milar, turcii [i maltezii unul mai mare – 90%, \n timp ce \n restul so-ciet`]ilor europene procentul este mai mic – \n jurul a 30% \n Scan-dinavia, 35% \n Germania, 55% \n Austria, 71% \n Italia.

6. Davie Grace [i Martin David, Religion in Britain Since 1945: Believ-ing Without Belonging, Blackwell Publishing, 1994, p. 94

7. Dean Kelley, Why Conservative Churches Are Growing, Harper & Row,NY, 1972

8. Dean Kelley oferea \n cartea sa grafice ilustrative cu cre[terea Bis-ericii Adventiste de Ziua a {aptea, a Armatei Salv`rii sau Martorilorlui Iehova.

9. Biblia, 1 Corinteni, cap. 6, vers.19.

|n societatea de consum, individul esteobi[nuit s` aib` ceea ce dore[te f`r` s`depun` prea mult efort. Nu va fi deci anormal ca aceea[i atitudine s` se p`streze[i \n privin]a religiei

Politic


Forma de guvernare a statelor pr`dalnice20

Cleptocra]ia� Florian Ristea

La jum`tatea lunii ianuarie a.c., organi-za]ia Freedom House a publicat rezul-tatele raportului sù anual despre liber-

tate \n lume,1 care indic` un regres impor-tant al acesteia \n anul 2007. Nivelul cel maisc`zut s-a \nregistrat \n Asia de Sud, dar aatins cote alarmante [i \n spa]iul fostei UniuniSovietice, \n Orientul Mijlociu, \n nordul Africii

[i \n Africa Sub-Saharian . Nominalizarea unor]`ri precum Rusia, Pakistan, Kenia, Egipt,Nigeria sau Venezuela este notabil`, deoarecedegradarea libert`]ii \n aceste ]`ri are largiimplica]ii regionale [i globale. Dac lu`m \n cal-cul faptul c` este al doilea an consecutiv cândstudiul \nregistreaz` declinul libert`]ii pe planmondial, din 1994, [i faptul c` raportul dintre]`rile care au \nregistrat o cre[tere a scorului[i cele care au ar`tat o sc`dere a acestuia estecel mai rù de la c`derea Zidului Berlinului,\nseamn c , dup decenii de biruin]e istorice,democra]ia – ca form` de guvernare – este \ncriz . Din 1974, peste 90 de ]`ri au aderat la va-lorile democra]iei, f`când ca la cump`na din-tre milenii circa 60% dintre statele indepen-dente ale lumii s fie democratice. Speran]a c`vom asista curând la un triumf al democra]ieila scar` global` atingea cote \nalte. |ns`, \nultimii ani, valul democratiz`rii ce p`rea s` ficuprins lumea noastr` a fost \ncetinit de unputernic curent totalitarist, care \i readucepe sus]in`torii democra]iei cu picioarele pep`mânt, amintindu-le c` este prea devremepentru a s`rb`tori triumful acesteia. Obser-vatorii fenomenului remarc` faptul c` o parte\nsemnat` a lumii noastre tinde s` alunece\ncet spre regimuri autoritariste sau c`treforme hibride de guvernare, care le plaseaz`\n pericolul de a „evolua” spre un sistem politicmonstruos: statul pr`dalnic, guvernat de clep-tocra]ie.2

Sponsorii totalitarismului Acest contra-curent se manifest \n prezent

prin rena[terea dictaturilor pragmatice, po-sesoare de energie [i orientate spre pia]a de

21


Evenimente recente de pe scena politic` interna]ional` indic` faptul c`,în paralel cu declinul economiei SUA [i dezbaterile referitoare la

efectele acestui fenomen asupra economiei globale, asist`m [i laun recul al democra]iei pe plan mondial. Organiza]ii

interna]ionale ca Freedom House [i diver[i anali[ti politicicare analizeaz` fenomenul trag un semnal de alarm`,

afirmând c` declinul democra]iei constituie o amenin]arela adresa libert`]ii în lume.

capital, cum este cazul Rusiei [i al Chinei,considerate \n prezent cei mai importan]i„sponsori” ai totalitarismului. Din perspectivaacestora, paradigma guvern`rii bazate pe drep-turi democratice este dep`[it` [i, prin urmare,se simt \ndrept`]ite s \[i „exporte” doctrina cuinsisten]` [i pragmatism. Fie c` este vorba deregiuni ale lumii unde exist` tendin]e „natu-rale” c`tre autoritarism, datorate unor cutumelocale („obiceiul p`mântului”), fie de ]`ri undedemocra]ia nu a prins r`d`cini suficient de pu-ternice, Rusia [i China sunt implicate directsau, mai ales, indirect \n obstruc ]io nareademocratiz`rii unor ]`ri din Asia [i Africa.Acela[i fe no men poate fi observat [i \n Ameri-ca Latin , unde pre[edintele venezuelan HugoChavez urm`re[te s`-[i propage filozofiapolitic socialist pe \ntregul continent, animatde o puternic` aversiune fa]` de a[a-numitul„imperialism” al Sta te lor Unite. Aceasta este,de fapt, caracteristica tuturor regi mu rilor dic-tatoriale, care obstruc ]io neaz` democrati-zarea propriilor ]`ri, apelând la vechiul refrenal „neamestecului altor state \n treburile lorinterne”, \n]elegându-se prin aceastaamestecul Statelor Unite. |n realitate \ns`, a[acum arat` raportul Freedom House, „princi-pala ]int` a acestei ofensive nu sunt StateleUnite, ci ap`r`torii autohtoni ai democra]iei –aceia care duc lupta pe teren pentru alegericorecte, pentru drepturile minorit`]ilor, ega-litatea femeilor [i libertatea de exprimare”.Pe fondul unor discursuri populiste, ancorate\n ideologia politicii de stânga, asemenearegimuri anti-democratice \ncearc` s` aca-

pareze puterea economic`, \n timp cep`streaz` \ncremenite sistemele lor politice.

Totalitarism cufa]`… democratic`

Con[tiente de faptul c` emanciparea soci-et`]ii solicit` abord`ri mai voalate atât \n poli- tica intern`, cât [i \n cea extern`, regimuriletotalitare recurg la „cosmetiz`ri” democratice,cu scopul de a estompa criticile venite dinpartea diverselor organiza]ii interna]ionale.O metod` convenabil` este cea a „alegerilordemocratice”, care a dat na[tere unor „semi-democra]ii”, considerate \ns` un risc pentrudemocra]ie. De exemplu, \n Rusia, la recentelealegeri parlamentare [i preziden]iale, regimulpre[edintelui Vladimir Putin a pus \n scen celmai gr itor [i iluzoriu spectacol al unei a[a-zisedemocra]ii electorale, \mpiedicând introdu-cerea pe buletinele de vot a partidelor saucandida]ilor cu orient`ri democratice. |n ace -la[i timp, Moscova \[i export` modelul \n ]`rile

22


Politic

Situa]ia libert`]ii \n anul 2007

Stadiu Nr. ]`riProcent

din ]`rilelumii *

Procent din popula]ialumii

}`ri libere 90 47% 46%(3.028.190.000)

}`ri par]ial libere 60 31% 18%(1.185.300.0000)

}`ri lipsite de libertate 43 22% (2.391.400.000)

Sursa: Raportul Libertatea \n lume, publicat la 16 ianuarie 2008 de Freedom House

*Procentul se refer` la cele 193 de ]`ri luate \n studiu

fostei URSS, folosindu-se de importanteleresurse de petrol [i gaze pe care le de]ine,pentru a r`spl`ti statele care manifest` re-veren]` fa]` de Kremlin (Belarus, K\rg\stan,Uzbekistan, Turkmenistan) sau pentru a facepresiuni asupra celor care refuz` lucrul aces-ta (Estonia, Georgia).

Un scenariu identic s-a petrecut \n Iran,unde pre[edintele Mahmoud Ahmadinejad [ipartidul sù ultraconservator [i-au asigurat victoria \n alegerile „democratice” \n aceea[imanier`: \mpiedicând accesul pe listele elec-torale al candida]ilor conservatori modera]i, cuv`dite tendin]e reformatoare.

Faptul c` drumul capitalismului nu duce\ntotdeauna c`tre democra]ie este dovedit cuprisosin] de China. Cine s-a a[teptat ca, odat`cu reformele economice, liderii de la Beijing s`fac` anumite concesii \n privin]a drepturiloromului sau s` ini]ieze minime reforme demo-cratice s-a \n[elat. Nici organizarea JocurilorOlimpice \n vara acestui an \n China nu pare s`

schimbe ceva \n atitudinea acestora. Regimulcomunist, pe care unii anali[ti occidentali s-augr`bit s`-l laude pentru reformele economice[i deschiderea spre capitalism, continu`, \nfapt, s` zdrobeasc` orice form` de activismpolitic, libertatea presei (inclusivrestric]ionarea internetului) sau pe ap`r`torii

23


Situa]ia libert`]ii \n anul 2006, dup` tipul de regim

}`ri Procentdin ]`ri

Procent din popula]ia lumii*

Democra]ii func]ionale 28 16,8% 13,0%

Democra]ii viciate 54 32,3% 38,3%

Regimuri hibride 30 18,0% 10,5%

Regimuri totalitare 55 32,9% 38,2%

Sursa: Economist Intelligence Unit; CIA World Factbook

*“Popula]ia lumii“ se refer` la popula]ia celor 167 de ]`ri cuprinse \n studiu

Politic

24


drepturilor omului. Represaliile de luna trecut`\mpotriva militan]ilor pentru autonomiaTibetului nu au f`cut altceva decât s confirmecaracterul inflexibil al regimului de la Beijing.Cum s` nu continue China s` fie ]ara nede-mocratic` cu cea mai numeroas` popula]ielipsit` de libertate, când pre[edintele Hu Jin-tao a fost recent reales cu 99,7% din voturileParlamentului Chinez? Aceasta este cea maiconcludent` dovad` c` \n China nu existòpozi]ie politic`, a[a cum presupune oricesistem democratic. Pe plan extern, ca [i \ncazul Rusiei, China constituie un impedimentmajor pentru democratizarea Asiei de Est,unde, de exemplu, sus]ine economic [i diplo-matic dictatura militar` brutal` din Burma [ieste consecvent` politicii de repatriere for]atà nord-coreenilor ce fug de regimul de la Phe-nian. |n paralel, China submineaz` eforturileStatelor Unite, Uniunii Europene [i ale altororganisme interna]ionale pentru promovareaunei guvern`ri democratice \n ]`ri din Africa,prin acordarea de ajutor, inclusiv \n dome-niul securit`]ii, unor regimuri totalitare de peacest continent: cel al pre[edintelui kenianMwai Kibaki, care a fraudat alegerile dindecembrie 2007, cel sudanez, condus de Has-san al-Bashir, vinovat pentru genocidul dinregiunea Darfur sau cel al zimbabwean, con-dus de aproape 30 de ani de Robert Mugabe.Deoarece prin astfel de m`suri China câ[tig`teren \n fa]a puterilor occidentale pe acestcontinent, unii comentatori consider` Chinadrept „noua putere colonizatoare a Africii”.

De ce se \ntorc unelestate spre totalitarism?

|ntr-un articol din Foreign Affairs,3 \n careanalizeaz` fenomenul declinului democra]iei[i al rena[terii totalitarismului, politologul

Larry Diamond afirm c succesul democra]iei\n lume nu poate fi asigurat doar prinacceptarea de noi membri \n clubul statelordemocratice. |n opinia sa, anali[tii [i politi-

cienii occidentali nu au \n]eles amploareaacestui declin, rezumându-se la contabilizarea]`rilor care ader` la valorile democra]iei saumul]umindu-se cu forme superficiale dedemocra]ie, caracterizate doar de electora-lism.4 |ns` e[ecul noilor democra]ii de a\ntâmpina a[tept`rile cet`]enilor lor \n privin]alibert`]ii, justi]iei, diminu`rii inegalit`]ilor eco-nomice [i sociale datorate corup]iei duceinevitabil la sc`derea \ncrederii publice \ndemocra]ie, dup` cum o confirm` sondajeleefectuate \n ]`ri din Europa, Asia, Africa [iAmerica Latin .5 |n asemenea condi]ii, nu estede mirare s` asist`m la pusee nostalgice fa]`de vechi orânduiri totalitare sau chiar lare\ntoarceri ale oamenilor c`tre sisteme autori-

„|n ]`rile \n curs de dezvoltare [i postcomuniste,democra]ia este un fenomen superficial, \n`bu[itde multiple forme de proast` guvernare: poli]ie [ifor]e de securitate abuzive, oligarhii locale domi-nante, birocra]ie de stat incompetent` [i indiferent`,justi]ie corupt` [i inaccesibil`, elite conduc`toarecorupte [i sfid`toare fa]` de lege, care nu r`spund\n fa]a nim`nui, decât lor \n[ile. Mul]i oameni dinaceste ]`ri – \n special s`racii – sunt, astfel, cet`]eninumai cu numele, având pu]ine cì semnificativede participare politic`. Exist` alegeri, dar acesteasunt obiectul disputei dintre partidele corupte,clientelare. Exist` parlamente [i guverne locale, darele nu reprezint` electoratul. Exist` constitu]ii, darnu constitu]ionalism.”(Larry Diamond, „The Democratic Rollback. TheResurgence of the Predatory State”, Foreign Affairs,March/April 2008)

Succesul democra]iei \n lume nu poate fi asigurat doar prin acceptarea de noi membri \n clubul statelor democratice.

tariste, conduse de lideri puternici, ca VladimirPutin, sau c`tre demagogi populi[ti de talia luiHugo Chavez.

Stat pr`dalnic,societate pr`dalnic`

Un alt lucru care iese \n eviden]` din rapor-tul Freedom House este faptul c` \n aproxi-mativ dou` treimi din ]`rile lumii, consideratedemocra]ii electorale, guvernarea defectuoas`reprezint` un obstacol major \n consolidareademocra]iei. Fenomenul pare s fie o „condi]ienatural`” a unor state din America Latin`,Africa [i Asia, unde se constat` un grad \naltde corup]ie, lipsa unei guvern`ri transpa-rente [i concentrarea puterii \n mâinile exe-cutivului sau ale unor for]e care ac]ioneaz dinumbr`. Un sondaj al New Democracies Baro-meter, condus de Universitatea din Aberdeen,Sco]ia, \n noile democra]ii din estul Europei,arat` faptul c` lucrurile nu stau deloc maibine \n aceste ]`ri, unde \ncrederea popula]iei\n partidele politice, \n puterea legislativ [i cea

judec`toreasc` prezint` un nivel chiar maisc`zut decât \n America Latin . Cauza este fap-tul c` elitele \[i folosesc puterea pentru arestrânge accesul politic al cet`]enilor, pentrua limita competi]ia economic` [i pentru aob]ine profituri mai mult pentru folosul per-sonal decât pentru cel al societ`]ii. |n opinia luiLarry Diamond, un asemenea comportamentcinic [i oportunist al elitelor d` na[tere unui

stat pr`dalnic [i, \n consecin]`, unei societ`]ipr`dalnice: „Cele mai multe state pr`dalniceproduc societ`]i pr`dalnice. Oamenii nu devinboga]i prin activitate productiv` [i asumareaunui risc cinstit; ei devin boga]i prin manipu-larea puterii [i a privilegiilor, prin furtul de lastat, storcând de la cei slabi [i eschivându-se

25


Comportamentul cinic [i oportunistal elitelor d` na[tere unui statpr`dalnic [i, \n consecin]`, uneisociet`]i pr`dalnice.

de la respectarea legii. Actorii politici din soci-et`]ile pr`dalnice folosesc orice mijloc nece-sar [i \ncalc orice lege posibil \n cùtarea pu-terii [i bog`]iei. Politicienii \i mituiesc peresponsabilii scrutinelor electorale, \i atac`pe sus]in`torii opozi]iei [i ucid pe candida]iirivali. Pre[edin]ii \i aduc la t`cere pe disiden]i

prin amenin]`ri, deten]ii, intent`ride procese [i asasinate. Mini[triiguvernului sunt interesa]i \nprimul rând de banii pe are \ipot aduna [i abia dup` aceeadac` programele guvernuluislujesc binelui public. Ofi]eriimilitari cump`r` arme \nfunc]ie de cât de mult li sel`rge[te buzunarul. |n aseme-nea societ`]i, linia dedemarca]ie dintrepoli]ie [i criminali estesub]ire. Poli]ia nuaplic legea, judec -

torii nu rostesc sentin]e, inspectorii nucerceteaz` produsele, manufacturierii nu pro-duc, bancherii nu investesc, debitorii nureturneaz` \mprumutul. Fiecare tranzac]ieeste manipulat` \n interesul imediat al uneipersoane.”6

For]a acestei descrieri rezid` \n faptul c`,citind-o, realiz`m c` nu este o descriere uto -pi c`, ci prezint` aspecte pe care le putemrecunoa[te \n multe societ`]i contemporane,inclusiv \n cea româneasc`. Mai mult decâtatât, pentru cititorul orientat spiritual [i fami-liarizat cu Biblia, descrierea de mai sus sea m -n` izbitor cu descrierea pe care Cuvântul luiDum nezeu o face oamenilor care alc`tuiescsocietatea din „zilele din urm`”,7 fapt care ar trebui s` pun` pe gânduri pe oricine mai \n târzie\n atitudinea sceptic` fa]` de aceast` carte.

Cleptocra]ieversus democra]ie

Pentru a evita apari]ia sau dìnuirea unorsociet`]i pr`dalnice, conduse de cleptocra]igen Suharto sau Mobutu Sese Seko (vezi case-ta), speciali[tii spun c` tendin]ele cleptocrateale elitelor politice trebuie restrânse. Pentruaceasta, este nevoie, printre altele, deguvernare transparent`, democratizarea vie]iipolitice, institu]ii impar]iale, reguli stricte,organiza]ii independente, mass-media, reformeprofunde \n procesul de guvern`mânt, ridi-carea standardelor profesionale, o economiede pia]` deschis`, garantarea dreptului deproprietate, trezirea con[tiin]ei publice [i\nt`rirea societ`]ii civile.

Va birui democra]ia?Iat o \ntrebare al c`rei r`spuns nu

este deloc u[or. Dac` ]`rile occi-dentale „exportatoare dedemocra]ie” vor continua s` facàcest lucru \n maniera \n care auf`cut-o Statele Unite \n cazulAmericii Latine [i, mai ales, \n cazul

Irakului sau statele europene occi-dentale \n cazul Africii, r`spunsul nu

poate fi unul optimist. |ns`, chiaradmi]ând faptul c` lucrurile se vorschimba \n bine, nici educa]ia, nici„convertirea” societ`]ii civile la

Politic

26


Lista celor mai auto\mbog`]i]i zece lideri politici din lume

Numele, func]ia [i originea Averea

1 Suharto (fost pre[edinte indonezian) 13-15 miliarde $

2 F. Marcos (fost pre[edinte filipinez) 5-10 miliarde $

3 Mobutu (fost pre[edinte zairez) 5 miliarde $

4 Sani Abacha (fost pre[edinte nigerian) 2-5 miliarde $

5 S. Milo[evici (fost pre[edinte iugoslav) 1 miliard $

6 J.C. Duvalier (fost pre[edinte haitian) 300-800 milioane $

7 A. Fujimori (fost pre[edinte peruan) 600 milioane $

8 P. Lazarenko (fost pre[edinte ucrainean) 114-200 milioane $

9 A. Aleman (fost pre[edinte nicaraguan) 100 milioane $

10 J. Estrada (fost pre[edinte filipinez) 78-80 milioane $

Publicat` de organiza]ia Transparency International \n anul 2004

Adev`rata problem` a societ`]ii noastre nu este sistemul de guvernare sau lipsaunor institu]ii [i practici democratice, ci natura uman` corupt`, care nu se poatereforma singur`.

valorile democra]iei nu pot asigura succesulacesteia ca form` de guvernare \n lume. Pro-punerile de neutralizare a tendin]elor totali-tariste [i cleptocrate ale unor state sau aleliderilor acestora sunt caracterizate de un ide-alism sublim, dar orb, care neglijeaz diferen]aesen]ial` dintre teorie [i practic`. Adev`rataproblem` a societ`]ii noastre nu este sistemulde guvernare sau lipsa unor institu]ii [i prac-tici democratice, ci natura uman` corupt`,care nu se poate reforma singur`. Schimbareasociet`]ii umane nu poate fi impus` nici prinfor]a armelor, nici prin educa]ie, nici printr-unalt mijloc omenesc, ci prin eradicarea rùlui dinnatura uman`. Oamenii corup]i sunt cei cedetermin` o societate s` fie corupt`. Din acestmotiv, introducerea sau adoptarea valorilordemocratice \n societ`]i corupte d` na[tere,uneori, la ceea ce speciali[tii numesc„democra]ii riscante” – entit`]i asemenea unor

indivizi murdari, care \mbrac` haine curate[i elegante, dar al c`ror miros greu se simte dela o po[t`. Solu]ia nu poate fi alta decât omobilizare personal` a individului, cu condi]iaca acesta s aib o motiva]ie corect [i suficientde puternic`, ce l-ar transforma din „asistat-social” \n \ntreprinz`tor, iar ]ara sa din„democra]ie riscant`” \n democra]ie autentic .Acest lucru presupune adoptarea [i \nsu[ireaprincipiilor toleran]ei, pluralismului, consti-tu]ionalismului, egalit`]ii \n fa]a legii [i a celor-lalte principii care stau la baza democra]ieioccidentale – ceea ce, pentru timpul de fa]`,pare pu]in probabil \n cazul unor state carac-terizate \nc` de mentalit`]i tribale sau funda-mentalism religios.

Societatea viitoruluiDe[i, \n condi]iile actuale, democra]ia este

cea mai bun` realizare pe care a putut-o da

27


omenirea \n materie de form de guvern`mânt,ca orice produs omenesc, ea este imperfect`[i nu poate conduce la asigurarea p`cii [i pros-perit`]ii pe acest p`mânt. |ns`, tocmai pentrufaptul c`, \n prezent, nu dispunem de altcevamai bun, democra]ia trebuie ap`rat` [i pro-movat` acum, când for]ele totalitaristeamenin]` s`-i limiteze aria de influen]`. Dar,oricât ar p`rea de paradoxal, viitorul nu esteal democra]iei, ci al „|mp`r`]iei lui Dumnezeu”,despre care a vorbit Isus Hristos – o lume ac`rei diferen]` esen]ial` fa]` de democra]ieeste lipsa rùlui \n natura [i caracterulcet`]enilor ei. |n societatea democratic` actu-al`, oamenii sunt motiva]i s` se conformezelegii de frica pedepsei pentru e[ecul de a secomporta corect, \n timp ce \n viitoarea orân-duire, comportamentul oamenilor va fi deter-minat de un imbold interior natural, descris \nBiblie prin cuvintele: „Voi pune legile Mele \nmintea lor [i le voi scrie \n inimile lor…”8

Oricât de ideali[ti am fi, trebuie s`recunoa[tem c` lucrul acesta nu este posibil

aici, pe acest p`mânt, deoarece majoritateaoamenilor nu sunt dispu[i la o asemeneaschimbare dramatic`. {i, pentru c` unora leeste greu s` accepte c` |mp`r`]ia lui Dum-nezeu „nu este din lumea aceasta”,9 fac sfor]`ripentru instaurarea ei pe p`mânt (obiectivcare apare \n mod evident pe agenda funda-mentalismului religios american). Lucrul aces-ta nu poate duce decât la o alt utopie politic ,de genul celei care a terorizat Geneva lui JeanCalvin la mijlocul secolului al XVI-lea. ST

Politic

28


1. Freedom in the World, 16 ianuarie 2008.2. Guvernarea (sau puterea) ho]ilor.3. Larry Diamond, „The Democratic Rollback. The Resurgence of the

Predatory State”, Foreign Affairs, March/April 2008. 4. Termen folosit de Terry Karl, profesor de [tiin]e politice la Stanford

University, pentru a descrie „jum`tatea drumului” \n cadrul tranzi]ieide la conducerea autoritarist` la cea democratic`.

5. Idem 3.6. Ibid.7. Biblia, 2 Timotei, cap. 3, 1-58. Biblia, Evrei, cap. 8, 10.9. Idem, Ioan, 18, 36.

29


Citatul ST

Rùl pesimistului„Rùl pesimistului e, a[adar, nu c` mustr` zeii [ioamenii, ci c nu iube[te ceea ce mustr – nu are acealoialitate primar` [i supranatural` fa]` de lucruri.

Care e rùl omului numit de obicei optimist? Evident, sesimte c , dorind s apere onoarea acestei lumi, va ap`ra cevade neap`rat. Este patriotul universului. Va spune: ’Cos-mosul meu, bun ori rù’. Va fi mai pu]in \nclinat spre refor-marea lu crurilor, mai \nclinat spre un soi de r`spuns oficialminis terial la toate atacurile, \mp`când pe toat` lumea cuasi gu r`ri. Nu va sp`la lumea, ci o va v`rui. Toate acestea (ade v` rate la tipul optimistului) ne conducla un aspect foarte interesant al psihologiei, care n-ar puteafi explicat altminteri.

”

G.K.Chesterton , Ortodoxia sau dreapta credin]`

Lumea, spune Simone Weil, „are nevoie desfin]i care s` aib` geniu a[a cum un ora[unde bântuie ciuma are nevoie de doc-

tori”. Iar acest geniu este un „cre[tinism cuadev`rat \ntrupat”. Un cre[tinism care s` ins -pire [i s` se integreze \n toate domeniile vie]iif`r` s` le supun` unui spirit autoritar. Autori-tatea, spune Simone Weil, na[te totalitarisme.Secole \ntregi au fost \ngropate sub acesteutopii: visuri profane care au comprimat via]a\n limitele supravie]uirii, ba mai mult, au \n cor -setat-o \n destine prestabilite. Bunòar`, re -marc` autoarea, doar un cre[tinism activ [imult implicat \n via]a de zi cu zi, \n lucrurilem`runte [i nu numai, poate salva lumea de suborice form` de tutel` autoritar`. Forme deiubire implicit` a lui Dumnezeu descrie acest„cre[tinism \ntrupat”, menit s` sparg` contu-rul oric`rei limite \n timp ce propune pers -pec tiva \naltului, a divinului. Astfel, cartea

devine o vast` interoga]ie asupra revela]iei, amodului \n care Dumnezeu ne caut` „trecândprin densitatea lumii”.

Un mistic atent la marile culturi [i tradi]ii, darputernic inspirat de credin]a cre[tin`, \n spe-cial catolic`, Simone Weil scrie textul ca dia-log dintre om [i Dumnezeu. Adresat p`rinteluidominican J. M. Perrin, cartea este de fapt oau tobiografie spiritual` \n care se cuprinddeo potriv` autorul [i cititorul. Setea de abso-lut, \ntreb`rile, a[tept`rile [i cùt`rile tran-scend textul [i ajung s` apar]in` cititorului.Aceasta reprezint` \n fapt frumuse]ea c`r]ii: o\ncercare asidu` de a p`trunde \n misterelecredin]ei care, prin revelare, nu se rezolv`, ciradiaz , „lumineaz toate aspectele vie]ii ome -ne[ti de aici, din lumea de jos”. Cititorul le p` -trunde \n timp ce devine un interlocutor \ntr-undialog intim [i personal cu Dumnezeu. Iarcalea prin care Dumnezeu poate fi accesibilfiec`ruia este iubirea. Prin iubire, Dumnezeucoboar` \n adâncul [i ascunsul fiin]elor pentruca, mai apoi, s` le ridice dincolo de lume.

Pentru Simone Weil, iubirea lui Dumnezeunu poate avea decât trei obiecte nemijlocite,„singurele trei obiecte aici jos \n care Dumne -zeu este prezent”. Acestea, care de altfel dautitlul capitolelor, sunt: „Iubirea aproapelui”,„Iubirea ordinii lumii” [i „Iubirea practicilor reli-gioase”.

„S` iube[ti pe aproapele tù ca pe tine \n -su]i”, spune un text din Evanghelii. PentruSimone Weil, iubirea pentru aproapele sena[te din generozitate [i compasiune. Amân-dou` sunt inseparabile [i au fiecare modelul \nDumnezeu. Ele coboar` din Dumnezeu, iar

30


Autobiografie

André Gide o numea pe Simone Weil o sfântà exclu[ilor [i marginaliza]ilor. Pe de alt` parte,Albert Camus considera c` nu se poate concepeo Europ` nou` care s` nu aib` \n aten]ie exigen]ele pe care Simone Weil le-a formulat \nscrierile sale. Al]i mari scriitori, precum T. S. Eliotsau Simone de Beauvoir, au declarat-o una dintre cele mai importante gânditoare ale secolului XX.

Cultur`

� Alina Popa

spiritual`

„când se d`ruiesc una celeilalte printr-oprivire, Dumnezeu e prezent \n punctulunde privirile se \ntâlnesc”.

Iubirea pentru aproapele, spune autoareac`r]ii, dobânde[te o for] imaginar . |nseam -n` s` te transpor]i \n cel`lalt, s` te dai plat`.Aceast` afirmare a celuilalt este asociatùnui act r`scump`r`tor. Iubirea fa]` deaproapele na[te adev`rata credin]`, ceaprin care pân` [i invizibilul poate fi v`zut.Prin cre din] cerul \mbrac transparen]a,astfel \ncât imanentul [i divinul se trans-form` \n dou` priviri ce se caut` continuu.Infinitul se reveleaz \n finit, iar profanul \ncepes fie locuit de mister. „A privi cerul cu o aten]ieatât de concentrat` \ncât toate gândurile dis-par; atunci pare c` stelele intr` \n suflet.”

O alt` form` de iubire a lui Dumnezeu pre -zen tat` \n carte este iubirea ordinii lumii. Si -mone Weil spune c` frumuse]ea lumii estecom plementul iubirii fa]` de aproapele. Maimult, este amprenta lui Dumnezeu descope-rit` \n universul m`runt. „Frumuse]ea lumii esurâsul de tandre]e a lui Christos \ndreptatspre noi prin intermediul materiei.” Iar \n alt`parte, Simone Weil noteaz` c` „frumuse]eaeste \ntotdeauna un miracol.” Prin frumuse]eauniversului [i implicit a lumii noastre, Dum-nezeu continu` s` Se descopere omului. S` Selase cunoscut prin propria crea]ie. „A[a cumDumnezeu Se precipit` \n orice suflet de\ndat ce acesta se \ntredeschide, pentru a iubi[i a-i sluji prin el pe nenoroci]i, tot a[a se pre-cipit` \n suflet pentru a iubi [i a admira prin elfrumuse]ea sensibil` a propriei crea]ii.” Fru-muse]ea lumii este „capcana” prin care Dum-nezeu deschide sufletul spre \nalt. {i cu câtaceast frumuse]e este contemplat mai mult,cu atât mai strâns , vie [i actual devine rela]iadintre Dumnezeu [i om.

Pentru Simone Weil, religia, ca a treia form`de iubire a lui Dumnezeu, \nseamn` cùtare.O cùtare ce coboar de sus. Nu omul, noteazàutoarea, este cel care caut mai \ntâi, ci Dum-nezeu. „Nu putem face niciun pas c`tre cer.Direc]ia vertical` ne este interzis`. Dar dac`privim \ndelung cerul, Dumnezeu coboar [i neridic . Ne ridic u[or. Cum spune Eschil: ’Ceeace este divin este lipsit de efort.’ Exist` \nmântuire o u[urin]` mai dificil` pentru noi

decât toate eforturile.” Dumnezeu porne[te \ncùtarea omului revelându-i-se. Incapabili s`\naint`m pe vertical`, [ansa de a ne \ntâlni cuDumnezeu \nseamn` s` „schimb`m direc]iaprivirii noastre.” Se formeaz astfel o rela]ie dedependen]`, existen]iatoare, \ntre Dumnezeu[i om. |ntre Creator [i crea]ie. „{i cum, pentrutine, a vedea \nseamn` a fi, eu sunt pentru c`tu m` prive[ti. Dac` \]i \ntorci fa]a de la minen-a[ putea supravie]ui.”

Iubirea aproapelui, iubirea frumuse]ii aces-tei lumi [i iubirea religiei coboar` din Dum-nezeu, sunt o „raz` contopit` \n lumina luiDumnezeu.” Fiecare se \mpline[te prin cealalt`\n timp ce formeaz` un ansamblu des`vâr[it.Sunt aten]ia lui Dumnezeu acordat` omului.Sunt modul prin care Dumnezeu str`bate uni-versul \ntr-o continu` revela]ie pân` la noi. Ce\nseamn` iubirea? „Ea \nseamn` s` te opre[tio clip`, s` a[tep]i [i s` ascul]i.” La fel, carteaSimonei Weil poate fi citit` prin prisma aces-tor trei repere. Cititorul se opre[te, a[teapt` [iascult`. Vorba poe]ilor, marile mistere se revelez` \n t`cere. ST


31

Simone Weil, Forme de iubire

implicit` a lui Dumnezeu, Editura Humanitas, Bucure[ti, 2005, 195 pag.

Sunt câteva decenii de cândanali[tii au tot atras aten]ia asupra

unei iminente crize economice cuefecte globale. |n mediul

cre[tin-evanghelic, \ncuraja]i depasaje biblice, \n special de textul

din Apocalipsa 13,161, apar tot maimul]i profe]i care vorbesc despre o

criz` economic` de propor]ii, dingermenii c`reia se pot na[teregimuri politice cu tendin]e

dictatoriale. Aceste opinii alarmistenu au fost capabile s` atenueze

optimismul incurabil, inerent naturiiumane. {i totu[i mass-media

revars` de câteva luni \ncoace unpotop de [tiri panicarde despresoarta economiei americane [i

repercusiunile ei asupra economieiglobale, l`sând un gust amar de

panic` [i insecuritate \n rândulopiniei publice.

Economic


32

� Atilla Peli

Optimism


33

incurabil

Economic

34


|n urm` cu mai mult de 8 luni, economiaamerican` a fost zguduit` de a[a-numitacriz „subprime”. |ntreaga lume [i-a \ndrep-

tat aten]ia c`tre cea mai mare economie cusperan]a c` [ocul va trece cu repeziciune.Criza s-a adâncit \ns` [i a afectat imediatpie]ele interna]ionale de capital, iar mai apoi,\n mai mare sau mai mic` m`sur`, fiecareramur` a sistemului economic. De atunci acurs mult` cerneal` \n presa de specialitate,jurnali[tii speculând pe marginea unui viitorcare se dovede[te a fi destul de opac chiar [ipentru speciali[ti.

Odat cu criza declan[at \n SUA, opiniapublic` a \nceput s` \n]eleag` ceea ceprobabil [i-ar fi dorit s cread c nu estereal: sistemul financiar mondial sea -m`n` cu un balon mare [i gol, care afost umflat f`r` prea mult` respon-sabilitate, \n dorin]a de a realiza atâtde mult cùtata cre[tere economic .

Diagnostic:pacient bolnav

Totul a \nceput \n vara anuluitrecut, când sistemul de credite„subprime”2 a \nceput s`-[i aratesl`biciunile. Practic, b`ncile auacoperit pia]a de credite a celorcare se calificau pentru un creditimobiliar [i, din cauza presiuniicompeti]iei pe care o pune sistemuleconomiei globale asupra oric`reicompanii (conform binecunoscuteizicale „cre[ti sau mori”), erau \n cùtarede noi clien]i pentru a infuza surplusul delichidit`]i pe pia]`. Solu]ia a venit \ntr-unmod natural: condi]iile de creditare erau preasevere, iar l`rgirea pie]ei se putea realiza doarcu relaxarea acestora. A[a se face c` persoane[i familii care \n mod normal nu [i-ar fi permisun credit imobiliar acum puteau merge labanc` [i puteau contracta un credit. Dinp`cate, motivele pentru care anumite per-soane nu se calificau erau \ntemeiate: aveauvenituri mici sau instabile, nu aveau garan]iicolaterale etc. Competi]ia acerb` de pe pia]abancar` a \mpins o prim` banc` la compromisprin relaxarea condi]iilor de creditare, apoi,precedentul fiind creat, majoritatea b`ncilor au

dat buznape un teren care

era prin defini]ie minat.B`ncile, [tiind c` manevreaz`

un produs TNT care poate s` explodezeoricând, au creat portofolii de astfel de cre dite„subprime” [i le-au vândut la pachet fondurilorde investi]ii, care, \ntr-o naivitate greu deexplicat, au cump`rat aproape tot ce s-a arun-cat pe pia]`. A fost doar o chestiune de timpca s` se constate ceea ce era evident de la\nceput: mul]i dintre cei care au luat credite„subprime” nu erau \n stare s pl teasc ratelede restituire a creditelor.

35


|n scurt timp s-ainstaurat panica. Cererea a sc`zut.

Oferta a crescut (mai toat` lumea dorind s`vând` cât mai mult [i cât mai repede) [i pia]aimobiliar` american` a cunoscut o c`deresemnificativ` a pre]urilor. Evident, panicaprodus` s-a extins [i a cuprins pia]a de capi-tal, iar indicii medii ai burselor de pe marilepie]e financiare au sc`zut vertiginos s`pt`mânila rând. Mai multe b`nci din top 20 global auanun]at pierderi mari, de miliarde de euro(printre care Citigroup, Morgan Stanley,Deutsche Bank, UBS, Royal Bank of Scotland[i Barclays), ceea ce a produs o mare pre-

cau]ie \n investi]ii. Cantitatea de lichidit`]iaruncat` pe pia]` a fost afectat`, iar ritmulinvesti]iilor a sc`zut vizibil. Toate acestea audus la \ncetinirea economiei mondiale.

Speciali[tii, constrân[i de evenimente, audus analiza mai departe [i au descoperit o\ntreag` re]ea de tranzac]ii care aveau ca

obiect produse de risc mare, numite porto-folii de obliga]iuni cu risc ridicat (CDO –collateralized debt obligations). CDOsunt extrem de greu de urm`rit [i

m`surat \n timp real [i ac]ioneaz` f`r`controlul atent al investitorilor sau

autorit`]ilor. Mai mult decât atât, toate aces-te produse au fost vândute [i revândute,creând o „plas` de pìanjen” din care cu greuse mai iese. |n urma unui calcul estimativ s-aconstatat c`, la ora actual`, valoarea total` aacestor produse financiare la nivel global seridic la aproximativ 500 de trilioane de dolari,\n timp ce suma PIB-urilor la nivel mondial seafl undeva \n jurul valorii de 60 de trilioane dedolari.

Cunoscutul om de afaceri George Soros,recunoscut ca mare specialist \n domeniulpie]elor financiare, scria, pe 23 ianuarie anulcurent, \ntr-un articol din Financial Times:„Pie]ele financiare au ademenit consumatoriis` ia \mprumuturi prin introducerea deinstrumente tot mai sofisticate \n condi]ii tot

mai generoase. Autorit`]ile au \ncurajat acestsistem prin faptul c` au intervenit \ntotdeau-

na când sistemul financiar era \n risc. Astfel,\ncepând cu 1980, regulamentele de acordarede credite s-au relaxat, pân` când practic audisp`rut. Balonul a sc`pat din mâini atuncicând noile produse au devenit atât de com-plicate \ncât autorit`]ile nu au mai putut cal-cula riscurile [i au \nceput s` se bazeze pemetodele interne bancare de management alriscului. |n mod similar, agen]iile de rating au

Odat` cu criza declan[at` \n SUA, opiniapublic` a \nceput s` \n]eleag` ceea ceprobabil [i-ar fi dorit s` cread` c` nu estereal: sistemul financiar mondial seam`n` cu un balon mare [i gol...

Economic

36

\nceput s` se bazeze pe ini]iatorii produselor.A fost o abdicare [ocant` a responsabilit`]ii.”

„Multe inova]ii financiare sunt create \n a[afel \ncât s ocoleasc regulamentele impuse deautorit`]i”, spune Richard Sylla, profesor de[tiin]e economice [i istorie financiar` la NYUSStern School of Business. „Scopul este s` facimai mul]i bani, [i nu po]i face aceasta decâtdac renun]i la a mai ]ine capital blocat care s`sus]in` colateral3 investi]iile f`cute”.

Optimismul – cheiacre[terii economice

Chiar dac` pare ciudat, optimismul este ocondi]ie sine-qua-non pentru cre[terea eco-nomic`. Clien]ii creditelor „subprime” erauconvin[i c` vor reu[i s` pl`teasc` ratele pe operioad` de mai multe zeci de ani, iar b`ncileerau convinse c` ace[tia, chiar dac` nu se ca-lificau pentru un credit normal, vor pl ti cumvaratele lunare sau, \n cel mai rù caz, dat` fiindcre[terea continu` a pre]urilor imobilelor \nultimele decenii, vor reu[i s` vând` bunulc`tre un alt cump`r`tor [i vor restitui astfelsuma \mprumutat . Din p`cate \ns , [ansele cacel care prelua creditul s` fie tot un client dincategoria „subprime” erau destul de mari. |nmod similar, cump`r`rile la burs` au fostf`cute având la baz aceea[i puternic convin-gere c` investi]ia realizat` va produce un pro-fit semnificativ, c` \n viitor economia va fi mais`n`toas` [i pre]urile vor cre[te.

Astfel, o cumulare de atitudini optimiste sepoate solda cu o cre[tere a cererii, automat [ia pre]urilor, generând astfel o cre[tere a pie]eicare nu este neap`rat fundamentat` pe

realitatea economic . Din acestpunct de vedere, este vital capanica (sau c`derile niveluluide optimism al juc`torilor de pepia]`) s` fie evitat` cu oricepre]. Elocvente \n acest senssunt marile falimente ale unorb`nci din România anilor ’90,care erau realizate pe zvonuri

panicarde, \n condi]iile \n care multe dintreaceste b`nci erau deja [ubrezite \n urmaacord`rii unor credite dubioase. De asemenea,\n prezent, \ncerc`m parc` un sentiment dedeja-vu \n fa]a cre[terii galopante a pre]urilorpe pia]a imobiliar` autohton`. Atâta timp câtcre[terea economic` este mult dep`[it` decre[terea pre]urilor, este normal s` ne \n tre -b`m cât va mai dura pân` când balonul se vasparge.

Din nefericire, optimismul pe pie]ele finan-ciare interna]ionale a fost \ncurajat [i de isto-ria ultimelor decenii, \n care orice \nceput decriz` a fost imediat contracarat de interven]iaautorit`]ilor (prin m`rirea sau mic[orareamasei monetare, prin modificarea dobânzilorsau prin legisla]ie) [i de mesaje pline de opti-mism, vizavi de viitor, ale unor figuri impor-tante: speciali[ti, politicieni [i bancheri.


Previziuni mai pu]in optimisteOrice pia]`, \n ciuda credin]ei larg r`spân-

dite ce spune c pie]ele se regleaz singure, arenevoie de reglement`ri clare prin care s` seasigure un climat economic s`n`tos.

„Abilitatea autorit`]ilor financiare de a sti-mula economia american` este restric]ionat`de lipsa de dorin] a restului lumii de a acumularezerve \n dolari”, spunea, la \nceputul anului,George Soros. „Pân` de curând, investitoriisperau c Fed (US Federal Reserve) va face totce este necesar ca s` evite recesiunea,deoarece a[a a f`cut de fiecare dat` pânàcum. Acum vor trebui s` realizeze c` Fednu va mai fi \n pozi]ia de a face asta. Odat` cucre[terea rapid` a pre]ului petrolului, a ali-mentelor [i a altor bunuri de consum, Fed vatrebui s` se gândeasc` [i la infla]ie.”

Odat` ce autorit`]ile nu mai pot interveniprin pârghiile uzuale, vor trebui, probabil, sìnventeze altele, a[a cum s-a procedat \n cazuloric`rei crize \n istorie. Cea care ne vine pro-babil tuturor \n minte este Marea Criza Eco-nomic` din perioada 1929-1933. Pie]ele finan-ciare au c`zut, b`nci [i companii au intrat \n fa-liment, oamenii [i-au pierdut locurile demunc`, iar multe familii au murit literalmentede foame. Din p`cate \ns`, consecin]ele crizeinu s-au oprit aici: masele au ajuns s` dezvoltesimpatii pentru mi[c`rile politice de extrem`dreapt sau stâng [i s-a deschis astfel drumulinstal`rii la putere a unor dictatori precumHitler, Stalin [i Mussolini.

|n anii ’30 nu se putea vorbi de o economieglobal`, cel pu]in nu \n stilul [i anvergura celei

de acum, [i totu[i criza a afectat mai toate]`rile cu o economie \n dezvoltare. Chiar dacùn sistem globalizat poate \mpinge economiac`tre performan]e mai mari, ne este greu s nuvedem lipsa de aversiune fa]` de risc a pre-dicatorilor [i sus]in`torilor globaliz`rii eco-nomice. O vorb` veche [i \n]eleapt` spune c`„nu este bine s`-]i pui toate ou`le \ntr-un sin-gur co[”.

Pe de alt` parte, trebuie s` not`m faptul c`pia]a liber` este extrem de benefic` doar \ntr-un climat politico-social stabil, pentru c`genereaz` oportunit`]i de afaceri [i implicitprosperitate. Din p`cate \ns`, pia]a liber` nuofer` securitate [i, \n consecin]`, oameniirenun]` la ea de câte ori instabilitatea saucriza \[i arat` col]ii, preferând sistemeleautoritare care asigur` mai pu]in` bun`stare,dar mai mult` stabilitate. Istoria ne confirm`c` instabilitatea economic` [i dictatura aumers mân` \n mân`, favorizându-se una pealta. Date fiind condi]iile \n care s-a realizatcre[terea economic` mondial` a ultimelordecenii – deseori f`r` fundamente reale – nueste exclus ca o puternic` criz` s` \mping`

masele s` \mbr`]i[eze o form` a extremismu-lui politic. De data aceasta, ]inând cont defaptul c` economia actual` este un sistem curamifica]ii globale, iar tendin]ele politico-sociale sunt profund asem`n`toare \n sensulglobaliz`rii, nu ar fi deplasat s` ne \nchipuimc` [i \n plan politic efectele pot fi globale. ST

37


1. „{i a f`cut ca to]i: mici [i mari, boga]i [i s`raci, slobozi [i robi, s`primeasc` un semn pe mâna dreapt` sau pe frunte, [i nimeni s` nupoat` cump`ra sau vinde, f`r` s` aib` semnul acesta, adic` numelefiarei, sau num`rul numelui ei”.

2. Creditele „subprime” sunt credite imobiliare acordate persoanelorcare nu se calific` pentru creditare conform condi]iilor standardimpuse de b`nci.

3. „Colateral” \nseamn` o garan]ie, de obicei un activ, care este gajatla contractarea unui credit. El este executat de creditor atunci cânddebitorul (cel care a luat creditul) e[ueaz` \n a-[i pl`ti ratele creditului.

... o cumulare de atitudini optimiste se poate solda cu cre[terea cererii, automat [i a pre]urilor, generând astfel o cre[tere apie]ii care nu este neap`rat fundamentat`pe realitatea economic`.

Mediu

38


Programul de anul acesta al Sesiunii deConferin]e a Asocia]iei Americane pen-tru Progresul {tiin]ei (AAAS) a inclus [i

simpozionul „Din chiuveta de buc`t`rie \nbazinele oceanice: noile substan]e chimicecontaminante [i s`n`tatea uman`”. Acesta areunit 6 comunic`ri [tiin]ifice despre efecteleunor chimicale de uz casnic [i industrial asupraunor specii de animale acvatice.

Dintre cele peste 30.000 de chimicale co-mercializate \n Statele Unite [i Canada, circa400 sunt nedegradabile [i acumulabile \norganismele marine; dintre cele 400, doar 4%sunt analizate \n mod regulat, iar circa 75% nuau fost studiate deloc. Nu substan]ele chimicecontaminante sunt noi, ci consecin]elenea[teptate asupra mediului [i s`n`t`]iiumane, de care, gra]ie tehnologiei de ultimòr`, lu`m not` acum.

Impactul apelor rezidualemenajere asupra pe[tilor din râuri [i oceane

Zilnic, peste 4 miliarde litri de ape rezidualemenajere tratate sunt deversate \n apelecostale sud-californiene. |n ciuda dilu`rii de

1:100 pân` la 1:1000, substan]ele contamina-toare – compu[i industriali (nonilfenol, bisfenolA), despre care se [tie c` pot provoca tul-bur`ri hormonale, produse farmaceutice (cal-mante, antibiotice, analgezice, anticon-cep]ionale), produse cosmetice – se reg`sesc\n apele [i \n sedimentele de pe fundul ba -zinelor de deversare, dar [i \n organismelepopula]iei de pe[ti. |n propor]ie de 90%, pe[tiimasculi testa]i prezentau un nivel coborât decortizol [i hormoni tiroidali, ceea ce se traduceprin dezvoltare [i rezisten]` la boli mult dimi-nuate.

Implica]iile sunt alarmante [i pentru oameni:apele reziduale menajere, dac` nu sunt de-versate \n râuri, sunt folosite la irigarea tere -nurilor agricole sau la alimentarea pânzei frea-tice, [i dac` toate acele substan]e chimice nusunt filtrate prin procese naturale, pot ajunge\n rezervele de ap` potabil`.

Un alt poten]ial contaminator ce persist` \napele reziduale chiar [i dup` procesul detratare este estrogenul eliminat prin urin` defemeile care folosesc anticoncep]ionale. Pe[tiimasculi expu[i la hormoni feminini s-au „fe -minizat”, prezentând niveluri de estrogen

39


Odat` \n plus, s`n`tatea mediului [i a „locatarilor” sì este pus` \n pericol de reziduurile prezen]ei umane. Substan]e anti-p`tare pentru ]es`turi [i anti-lipire pentru tigì, substan]e ignifuge pentru mobil` [i aparate electrice, substan]e farmaceutice [i de \ngrijire corporal`, fel de fel de combina]ii de pesticide [i insecticideajung \n lacuri, râuri, m`ri, oceane, cu consecin]e grave asupra ecosistemelor acvatice[i, \n cele din urm`, asupra oamenilor.

� Cristina Ru]`

Mediu

40


echivalente cu ale femelelor, iar \n cele maigrave cazuri, ace[tia au \nceput s` producìcre, fapt care se soldeaz cu declinul popula]ieide pe[ti. Din fericire, fenomenul este reversibil:odat` cu eliminarea din sistem a estrogenului,pe[tii masculi pot reveni la normal.

Compu[ii perfluorina]i (PFC) sunt o fami-lie de chimicale pe baz` de fluorin` (fluorit),care se disting prin capacitatea de a face mate-rialele rezistente la p`tare [i lipire. Suntprezen]i \n stratul anti-adeziv ce acoper vase-le de g`tit Teflon [i \n compozi]ia multor altor

bunuri, cum ar fi ]es`turi pentru mobil`,covoare, ambalaje alimentare (cutiile pentrupizza, pungile de floricele pentru microunde),spume folosite la stingerea incendiilor, cos-metice [i chiar [i \n linia vestimentar` Gore-Tex. Extrem de stabili, deci greu degradabili,

compu[ii perfluorina]i pot contamina foarteu[or bazinele de ap` [i pot ajunge astfel \norganismele vii. Speciali[tii estimeaz` un timpde 4-8 ani necesar metaboliz`rii [i reducerii lajum`tate a concentra]iei ini]iale de PFC dinsânge.

Analiza sângelui recoltat de la ]estoase con-taminate cu compu[i perfluorina]i indic dete-riorarea celulelor hepatice [i inhibarea cel pu -]in a unei func]ii imunitare, ceea ce \nseamnùn risc mai mare de \mboln`vire. Efecte si-milare au fost detectate [i la [opârlele c`rorale-au fost administrate doze de compu[i per-fluorina]i echivalente celor la care fuseserèxpuse ]estoasele.

Teste similare au fost efectuate [i asupra[oarecilor care, expu[i la concentra]ii de PFOdetectate atât la ]estoase, cât [i la oameni, au\nregistrat o reducere la jum`tate a capa-cit`]ii sistemului imunitar – aceasta la cel maimic nivel al compusului, raportat ca avândefecte toxice.

}inând cont de similitudinile dintre sis-temul imunitar uman [i cel al reptilelor, estenumai posibil ca [i oamenii s` fie supu[i acelo-ra[i riscuri de \mboln`vire \n urma inger`rii decompu[i perfluorina]i.

Este cât se poate de verosimil c` efectelepe termen lung ale inhal`rii de nanoparticuledin traficul rutier pot afecta func]ionarea nor-mal` a creierului [i procesarea informa]iilor.Paul Bloom, Universitatea Zuyd, Olanda

Neprev`zut de mare este [i efectul toxiccombinat al pesticidelor care se infiltreaz` dinsol \n cursurile de ap . |n prezent, sunt folositesute de tipuri de pesticide care, testate indi-vidual, nu se dovedesc letale, \ns`, ajunse \nmediu, se pot combina \ntre ele [i pot ajungela o toxicitate cumulativ` egal` cu suma to-xicit`]ii fiec`rui component.

Faptul a fost atestat \n urma monitoriz`rii cursurilor de ape din regiunile vestice aleStatelor Unite, unde mixtura de pesticide nefa-tale individual s-a dovedit dac` nu mortal`, celpu]in nociv` pentru sistemul nervos al pe[tilorsomon. Aceste descoperiri prezint` implica]iialarmante pentru s`n`tatea uman , dat fiind c`reziduuri ale pesticidelor ajung [i \n alimen-ta]ia uman , iar efectele neurotoxice \nregistratela pe[ti sunt de a[teptat s se manifeste [i la om.

Impactul combustibililor fosiliasupra pe[tilor [i oamenilor

Hidrocarburile aromatice policiclice,compu[i chimici care se g`sesc \n petrol, senum`r` printre poluan]ii cei mai abunden]i depe planet . Despre anumite categorii se [tie demai bine de un secol c` sunt carcinogene [i aufost mereu monitorizate, \n timp ce categori-ile necarcinogene au fost mai mult sau maipu]in neglijate. Nu [i dup 1989, când, \n urmaunei scurgeri de petrol \n apele Pacificului,cercet`torii care au ]inut sub observa]ie po-pula]ia de pe[ti din zon`, au descoperit c`, \nurma expunerii la aceste hidrocarburi, inimaembrionului de pe[te bate din ce \n ce mai\ncet, cu consecin]a malforma]iilor cardiace.|n ultimii 6 ani, cercet`torii au investigatefectele hidrocarburilor aromatice policicliceasupra pe[tilor-zebr`, care, potrivit spe-ciali[tilor, au un sistem similar celui uman.Inimile embrionilor de pe[te-zebr` au suferitmalforma]ii severe \n urma absorbirii de hidro-carburi prin piele.

„Ceea ce nu este bun pentru pe[ti nu estebun nici pentru noi”, afirma John Incardona,coordonatorul studiului. „}inând cont deemisiile zilnice de pe ]evile de e[apa-ment, mai ales \n zonele urbaneaglomerate, oamenii inhaleaz` opat` de petrol aerosolizat`.Hidrocarburile aromatice

policiclice ar trebui socotite suspec]ii princi-pali \n ceea ce prive[te impactul cardiovascu-lar al polu`rii aerului”... [i impactul cerebral,potrivit unui studiu publicat la scurt timp dup`Sesiunea de Conferin]e AAAS 2008, \n jur-nalul Particle and Fibre Toxicology, studiupotrivit c`ruia 60 de minute de inhalare de gazede e[apament Diesel induc o reac]ie de stresla nivel cerebral.

Studiile din anii trecu]i ar`tau c` exist` po -si bilitatea ca particule extrem de mici (na no -particule) inhalate din aerul poluat s` ajung`\n creier. |ns`, conform studiului din Particleand Fibre Toxicology, aerul poluat inhalatafecteaz` activitatea cerebral`. Cer ce t` -torii cred c` stresul oxidativ esteuna dintre consecin]ele de -punerii acestor nanoparticule\n ]esutul cerebral, iardespre stresul oxida-tiv se [tie c` esteim pli cat \n boli de -ge nerative alecreierului, cumsunt Parkinson[i Alzheimer.„Este cât sepoate de vero si -mil c` efectelepe termen lungale inhal`rii denanoparticule dintraficul rutier potafecta func]io na reanormal` a cre ierului[i procesarea infor-ma]iilor”, a de claratcoordonatorul studiului,Paul Bloom, de la Uni-versitatea Zuyd dinOlanda. ST

41


42


|n cea mai mare parte a istoriei, informa]iaa fost moned` rar`. Lucrurile esen]iale alevie]ii – credin]ele religioase, legile, miturile,

cântecele [i poezia, istoria, cuno[tin]ele prac-tice – erau \nv`]ate \n sânul comunit`]ii, trans-mise de la o genera]ie la alta, oral sau \n scris.Dificult`]ile ridicate de ob]inerea materialelorde scris [i chiar de opera]iunea de scrierecenzurau cantitativ [i tematic produc]ia dedocumente scrise, la care nu aveau accesdecât cei pu]ini care alc`tuiau elita.

Rena[terea avea s inaugureze marea epocà informa]iei prin inventarea tiparni]ei [i tot-oda t prin generalizarea unei anumite mentali -t`]i favorabile cre`rii [i absorbirii de cuno[tin]e.|n secolul al XIV-lea, Petrarca, stegarul mi[c`riirenascentiste italiene, denun]a f`r` drept deapel lumea crepuscular` medieval`, \n caredomneau „hazardul [i trând`via”: „O, viziune deocar`! Ori ne trezim, ori, dac` nu, pierim!”(Epistolae Metricae). |n secolul urm`tor, \n1452, Johannes Gutenberg \ncepea s` lucrezela prestigiosul proiect de tip`rire a Bibliei. Aufost produse 200 de exemplare, care s-au vân-dut la târgul de carte de la Frankfurt din 1455.|n anul 1500, \n Europa se g`seau deja 9

milioane de volume pentru 30.000 de titluri,toate provenind de la cele peste 1.000 detiparni]e din Germania, It alia, Fran]a, Anglia,Suedia, Portugalia [i Bizan]. Majoritateaprimelor c`r]i tratau subiecte religioase, \ns`restructurarea clientelei – erudi]i, studen]i,negustori, oameni de rând [i nobili – [ideschiderea apetitului pentru explorarea lumii[i a fizicii au impus diversificarea tematicii [i ast-fel au \nceput s` apar` tratate de medicin`,zoologie, botanic`, astronomie, chimie, pic-tur`, poezie, etic`, istorie, ghiduri practice,c`r]i moralizatoare [i ghiduri de c`l`torie.

Progresul tehnologic avea s` faciliteze totmai mult producerea [i distribuirea infor-ma]iei care, din secolul XX, nu ne mai parvinedoar pe suport de hârtie [i prin curieri, ci [i pecale electronic`, \n format audio [i video, text[i imagine. Speciali[tii estimeaz` c`, \n ultimii50 de ani, a fost produs` mai mult` informa]iedecât \n cele 5 milenii precedente la un loc.Global, volumul de date tip`rite se dubleaz` lafiecare 8 ani. Mai mult, un om de rând dinsecolul al XVII-lea afla \ntr-o via]` cât afl`semenul lui din secolul XXI \ntr-o zi dintr-unul din marile cotidiene.

43


Tehnologie

Conduita industrial` a omului a marcat grav P`mântul prin s`r`cirea [i distrugerea capitalului natural: poluarea aerului, poluarea apelor [i a solului. La toate acestea,epoca tehnologic`, sub semnul c`reia se scrie istoria prezent`, adaug` o nou` filier`:poluarea min]ii prin excesul de informa]ie. |n 1970, \n {ocul viitorului, Alvin Toffler prevestea o societate suprasaturat` informa]ional. Profe]ia s-a \mplinit, iar noi suntemmartorii.

� Cristina Ru]`

Recens`mântulglobal al

informa]ieiUniversitatea Berkeley

din Statele Unite a \ntre-prins, \n 2003, un„recens`mânt” al infor-ma]iei produse [ipublicate \n lume \nanul 2002. Studiul arecenzat informa]iaprodus`, stocat` [i dis-

tribuit` pe fiecare dintrecele patru medii fizice

disponibile: hârtie, film (band`de celuloid), magnetic [i optic.Totalul final a fost de 5 EB(exabyte; 1EB = 1.000.000.000GB). Ce \nseamn` 5 EB?Jum`tate de milion de bibliote-ci de m`rimea Bibliotecii Con-gresului American. Sau un rândde c`r]i de 50.000.000 km. Pecap de locuitor, aceasta ar \nsem-na 800 MB de informa]ie nou`produs` anual sau un rând dec`r]i de 8 m.

Din ce \nce mai mult…

Volumul global de infor-ma]ie tip`rit` pe hârtie

(c`r]i, reviste, jurnale despecialitate, docu-

mente de birou,ziare) a fost

estimat la1.634 TB(terabyte)sau 1.634.000

GB (1 TB=1000 GB), adic`

135 milioane tone,dintre care 38 milioanetone „[tiri”. Au fosttip`rite 950 de mii detitluri de c`r]i, cu untiraj total de 4 miliardede exemplare. Au cir-culat 25 de mii de

cotidiene, cu 436 milioane exemplare vân-dute zilnic; 40 de mii de jurnale [tiin]ifice; 80de mii de reviste; 40 de mii de buletine infor-mative [i – \n pofida previziunilor c`, odat` cuintroducerea tehnologiei informatice,„hâr]og`ria” va fi eliminat din munca de birou– 7.500.000.000 documente de birou.

|n intervalul de timp luat \n studiu, \n lumeemiteau circa 48 de mii de sta]ii radio [i 22 demii de sta]ii TV, cu un debit de 320 milioane orede transmisii radio, dintre care 70 milioane orematerial original (aproximativ 3.500 TB) [i,respectiv, 123 milioane ore de transmisii TV,dintre care 31 milioane ore material original(aproximativ 70.000 TB). Tot \n 2002, auap`rut pe pia]` 4.000 titluri de filme, 90.000titluri de CD-uri cu muzic`, 80 miliarde defotografii [i au fost \nregistrate 4.500 miliardede minute de convorbiri telefonice.

Cel mai nou [i mai preferat mediu de gene-rare de informa]ie, Internetul, este [i cel maidemocratic. Aici se g`sesc o „tribun`” [i „un loc\n sal`” pentru orice om. Studiul Berkeleyanun]a, \n 2003, un num`r global de 600 mi-lioane de oameni care aveau acces la Internet;cifrele din 2007 s-au dublat – 1.319.872.109 de

oameni, adic` 20% din popula]ia global` auacces la Internet. Volumul de informa]ii depe web-ul public a fost estimat la 167 TB;emailurile [i mesajele instant ocupau un spa]iude 440.000 TB [i, respectiv, 274 TB. |n 2002,erau trimise, zilnic, 31 miliarde de emailuri(dintre care o treime Spam); \n 2006 \ns , s-auscris 60 miliarde de emailuri.

44


Tehnologie

|n ]`rile dezvoltate, consumul lunar de mass-mediapentru o persoan` adult` se prezint` astfel: � Radio: 90 de ore� TV: 131 de ore� Home Video: 4,5 ore� Jocuri video: 3,5 ore� Internet: 25 de ore acas` [i 75 de ore la servi-ciu� Presa: 13 ore� Reviste: 7 oreLa care se adaug`: � Telefon: 17 ore� C`r]i: 8 ore

45


…[i mai repede… Pân` \n secolul al XIX-lea, mesajele erau

transmise cu viteza calului care purta curierulla destina]ie. Presupunând c` o scrisoarecon]inea 10 KB (5 pagini tip`rite) [i drumulpân` la destina]ie dura o lun`, putem estima ovitez medie de transmisie de circa 0,03 B (bytesau octet) pe secund . |n secolul al XIX-lea a fostinventat telegraful; presupunând un timp de 2secunde pentru a bate codul Morse pentru uncaracter, ob]inem o vitez` medie de 3 B pesecund`. |n anii 1960, primele re]ele de com-putere asigurau un transfer de date de 300 B pesecund`. |n prezent, un modem obi[nuit are orat` de transfer de circa 60.000 B pe secund`,\ns` cele mai puternice conexiuni prin fibròptic` transmit miliarde de octe]i pe secund`.

…pân` la suprasatura]ie! Evolu]ia exploziv` a producerii [i transmi-

terii informa]iei a imprimat lumii o ame]itoarevitez` a schimb`rii. Un student care termin` o

facultate trebuie s`-[i reactualizeze cu regu-laritate cuno[tin]ele ori, dac nu, \n 15 ani, 90%din ce a \nv`]at va fi deja perimat. Oamenii suntnevoi]i s`-[i revizuiasc` mereu aptitudinilepentru a-[i g`si [i p`stra un loc \n noua pia]à muncii. Chiar [i celor cu o capacitate

intelectual peste medie le este uneori greu s`]in` piept valului de informa]ie nou` pe careo primesc [i acestei efemeriz`ri a tipului detehnologie, metod` [i organizare cu carelucreaz`.

Apoi mai este [i restructurarea func]iilorexisten]iale: educa]ia, munca, divertismen-

Via]a a ajuns s` fie o continu` ingerare deinforma]ii, ceea ce nu confer` \ns`, neap` -rat, [i un plus de competen]`. Sapien]a estesubsecvent` g\ndirii critice, iar g\ndirea cri-tic` cel mai bine se \nf`ptuie[te pe-ndelete.

Tehnologie

46


tul, comunicarea. |nainte, munca [i divertis-mentul solicitau musculatura: oamenii \[icâ[tigau traiul prin for]a bra]elor, se reculegeau\n lini[tea ceasurilor de sear` [i se veseleauduminica, la hor`. Ast`zi, cei mai mul]i mun -cesc cerebral \n bi rouri(zeci de email-uri,apeluri telefonice, fax-uri, rapoarte, cercet`rionline), se reculegcerebral pe Internet [ise relaxeaz` cerebral\n fa]a televizorului. {itoate acestea cu tele-fonul mobil lipit de ure-che...

Via]a a ajuns s` fieo continu` ingerare deinforma]ii, ceea ce nuconfer \ns , neap`rat,[i un plus de compe-ten]`. Sapien]a estesubsecvent` gândirii critice, iar gândirea cri-tic` cel mai bine se \nf`ptuie[te pe-ndelete.Oamenii nu pot procesa decât o anumit` can-titate de informa]ie. Memoria de lung` durat`poate stoca milioane de concepte, \ns memo-ria de lucru este cea de scurt` durat`, cu care

gândim, lu`m hot`râri [i rezolv`m probleme \nvia]a de zi cu zi [i care nu poate stoca decât 7,maxim 9 articole o dat`. Apoi mai sunt [i li-mitele vitezei cu care creierul poate procesadatele stocate \n memoria de lucru, estimat`

la maximum 126 B pesecund` (18-20 decuvinte). Consecin]aacestor limite este faptulc`, la un moment dat,oamenii vor fi „\nc`rca]i”cu mai mult` informa]iedecât pot „duce”, aceas -t` incongruen]` avândca efecte sentimentelede vinov`]ie sau com-plexul de inferioritate.

Psihologul DavidLewis, membru al Aso-cia]iei Interna]ionale deManagement al Stresu-lui, a fost primul care a

vorbit despre „Sindromul Extenu`rii Infor-ma]ionale” indus de consumul excesiv deinforma]ii. Simptomele sunt de ordin fizic:cre[terea stresului cardiovascular, sl`bireavederii – un studiu japonez prezice aproape ogeneralizare a miopiei \n viitorul apropiat – [i

Anxietatea informa]ional`… unfel de prostra]ie, sentimentul

c` pur [i simplu nu putem ]inepasul, nu putem citi suficient

de repede, nu [tim s` localiz`m informa]ia de care

avem nevoie, nu avem timp s`sort`m sau s` chibzuim toate

datele care ne \mpresoar`.Richard Saul Wurman,

Information Anxiety (1989)

psihic: confuzia [i frustrarea, impulsivitatea,tulbur`rile de memorie [i, nu \n ultimul rând,Sindromul Deficitului de Aten]ie „culturo-gen”, tulburare neurologic` tot mai des \ntâl-nit` [i care se manifest` prin stare de agita]ie,plictis acut [i neaten]ie. „Cu atâ]ia oameni[distra]i]primprejur n-ar fi exclus s` devenimprima societate cu deficit de aten]ie”, scriaEvan Schwartz, \ntr-un articol ap`rut \n 1994,\n revista Wired. Anumite persoane pot ajungela depresie [i oboseal` cro-nic`. La nivel depopula]ie, efectele suprasa-tur`rii cu infor-ma]ie pot fi alienarea, sentimentul deneputin]`, lipsa de sens [i incapacitatea de a\n]elege.

„Sindromul Extenu`rii Informa]ionale”, scriedr. Lewis, „poate conduce, printre altele, la oparalizie a facult`]ii analitice, f`când tot maidificil` g`sirea celor mai bune solu]ii [i luareacelor mai bune hot`râri.”

Dac` efectelenegative pe caresuprasaturareainforma]ional` le\nregistreaz asupraomului sunt de\n]eles [i erau oare-cum de a[teptat,efectul asupra pro-ductivit`]ii este de-adreptul paradoxal.Scurt [i la obiect,tehnologia informatic`, de cele mai multe ori,diminueaz` eficien]a la locul de munc`. Laun interval de timp destul de scurt dup` intro-ducerea acesteia \n dotarea birourilor, RobertM. Solow, laureat al Premiului Memorial Nobel\n {tiin]e Economice, observa ironic, \n 1987:„Aceast epoc a computerului se poate vedeapeste tot, numai \n statisticile productivit`]ii,nu.” S-a spus c`, la data aceea, oamenii nuavuseser` suficient timp s` se acomodeze cunoile ustensile [i de aceea nu se \nregistraniciun boom al performan]ei. |ntre timp, apti-tudinile info-tehnice s-au ascu]it, graficul pro-ductivit`]ii s-a redresat, \ns` glorioasa viziunea tandemului om-computer e din nou pertur-bat`. |n aprilie 2005, un articol din New Sci-entist anun]a: „Potrivit unui studiu britanic,influxul sus]inut de emailuri, apeluri telefo-

nice [i mesaje instant primite de lucr`toriimoderni le poate reduce coeficientul de in te -li gen]` mai mult decât consumul de marijua-na. Departe de a stimula productivitatea, de-bitul constant de mesaje [i informa]ie poatediminua considerabil perspicacitatea [i capa-citatea de focalizare asupra sarcinilor de ser-viciu. [...] Iar acesta este un fenomen foartereal [i des \ntâlnit.” Toate [i to]i sunt la un clickdistan]` unii de al]ii, iar dac` pentru anumiteindustrii, cum ar fi cea a presei, acesta nu estedecât atelierul ideal, pentru altele, \n careconcentrarea este ingredientul principal,„cozonacul” \ncepe „s` se lase”.

S.O.S. / ... --- ... / 0101001101001111 01010011!

Concomitent cu perfec]ionarea tehnologieide producere [i transmitere a informa]iei aufost dezactivate filtrele care nu admiteau spre

publicare decât lucrurilecu adev`rat importante.Consecin]a este oadev`rat` explozie deinforma]ii, „smog dedate”, multe nerelevante,deficitare \n acurate]e saude calitate discutabil`,

47


Tehnologie

48


nedorite [i necùtate, dar care se insinueazàten]iei [i o epuizeaz . O solu]ie a fost propus`la conferin]a O’Reilly Emerging Tehnologiesdin martie 2006, când speciali[tii au discutatdespre „economia de aten]ie” [i despre modul\n care tehnologia ar putea facilita o mai bunàdministrare a aten]iei utilizatorului printr-o fil-trare mai riguroas` a informa]iei de pe Web.Astfel, de mare cùtare \ncep s` fie tehnologi-ile care ne ajut` s` acord`m mai mult` aten]iela mai pu]ine lucruri.

Cotidianul german Spiegel vorbea, anul tre-cut, despre o nou` tendin]` printre „direc-torii stresa]i” din Germania: vacan]a monahal .Timp de câteva zile, ace[tia leap`d` sceptrulmanagerial, telefonul mobil [i laptopul [i\mbrac rasa solitudinii, a reflec]iei [i cercet`riide sine. Cei care fug, pentru o vreme, la unadintre m`n`stirile germane ca s` scape de„stresul formidabil [i poverile vie]ii febrile pecare o duc” sunt \n special directori executivi,profesori, manageri, profesioni[ti din mass-media [i din industria publicitar`. Dorin]adeclarat` a acestora este s` capete „pu]intimp f r niciun obiectiv sau inten]ie”, „o pauz`de la via]a de zi cu zi”.

Dar acestea nu sunt decât supape prin careeste eliberat temporar surplusul de tensiune.La reaplicarea sarcinii vie]ii cotidiene, „bateri-ile re\nc`rcate” se vor mistui cât ai zice Google.The Journal of Applied Psychology publica, \naugust 1997, concluziile unui studiu realizat de

cercet`torii de la Universitatea din Tel Aviv,asupra a 76 de func]ionari din industria elec-tronic`: relaxarea [i starea de bine din perioa-da de concediu \ncepeau s` p`leasc` dup`numai 3 zile de munc`. Dup` 3 s`pt`mâni, seajungea din nou la nivelul de stres [i oboseal`de dinainte de concediu.

Alan Lightman, scriitor (Visele lui Einstein,Humanitas, 2005), profesor de studia huma-

nitatis [i conferen]iar \n fizic` la InstitutulTehnologic Massachusetts (MIT), nu folose[teemailul, \[i petrece verile \mpreun` cu fami-lia pe o insul` izolat` din Maine, f`r` telefon,televizor, radio (doar frigider) [i este un pe-simist \n ceea ce prive[te efectele tehnolo-giei informatice. „Tehnologia informatic` demare vitez s-a dovedit util \n multe feluri, \ns`ne-a furat necesarele r`stimpuri de t`cere, \ncare puteam reflecta la valori, la lucrurileimportante... Am pierdut drumul, ne-amdescentrat, nu mai avem timp s` ne gândimcine suntem, \ncotro ne \ndrept`m...”

|ntr-unul dintre romanele sale, The Diag-nosis („Diagnosticul”, 2000), \ntr-o frumoas`diminea]` de var`, \n drum spre birou, BillChalmers, eroul principal, \[i d` seama c` auitat cu des`vâr[ire unde se duce [i cine este.Tot ce-[i aminte[te este mottoul companiei lacare lucreaz`: „Informa]ie maxim` \n timpminim”. ST

Concomitent cu perfec]ionarea tehnologieide producere [i transmitere a informa]iei aufost dezactivate filtrele care nu permiteauspre publicare decât lucrurile cu adev`ratimportante.

49


Revista Semnele Timpului te ascult`. O rubric` special`va fi destinat` coresponden]ei cu cititorii. A[tept`maprecieri, critici sau eventuale sugestii la adresa:Str. Erou Iancu Nicolae, 38-38A, Voluntari, Ilfovsau pe www.semneletimpului.ro

Men]iona]i pe plic Semnele Timpului.

timpuluiSEMNELE

„{tiin]a f r religie e incomplet .Religia f r [tiin] e oarb .”

Einstein

Date post:	27-Mar-2016
Category:	Documents
Upload:	emyplescan-heaven
View:	258 times
Download:	7 times

Semnele Timpului - Aprilie 2008

Documents