+ All Categories
Home > Documents > Semnele Si Simptomele Prezente in Ortopedie Si Traumatologie

Semnele Si Simptomele Prezente in Ortopedie Si Traumatologie

Date post: 03-Jan-2016
Category:
Upload: rascanudiana
View: 414 times
Download: 22 times
Share this document with a friend
Description:
ortopedie
30
ORTOPEDIE SI TRAUMATOLOGIE . ORTOPEDIE= Ramură a medicinii care se ocupă cu studiul și tratamentul deformațiilor oaselor și articulațiilor corpului( orthos – drept, paideia – creștere) TRAUMATOLOGIE= Ramură a medicinii care se ocupă cu studiul și tratamentul traumatismelor;. ramură a chirurgiei care se ocupă cu înlăturarea pe cale chirurgicală, a traumatismelor. SEMNELE SI SIMPTOMELE PREZENTE IN ORTOPEDIE SI TRAUMATOLOGIE Durerea Nr. crt . Obiective Conţinut Observaţ ii 1. Definiţie Algie Durerea este o experiență senzorială și emoțională dezagreabilă dată de o leziune tisulară veritabilă sau potențială sau de o descriere cu termeni ce se referă la o asemenea leziune. Este cauzată de un stimul fizic sau de o disfuncție organică. Generează suferință. Este cel mai frecvent simptom. Este un motiv frecvent de adresabilitate la medic. 2. Fiziopatolo gie Durerea este un mecanism care diferă funcție de localizare sau durată și care se desfășoară în trei faze: Durere produsă de factori externi: - Acționează la nivelul pielii.
Transcript
Page 1: Semnele Si Simptomele Prezente in Ortopedie Si Traumatologie

ORTOPEDIE SI TRAUMATOLOGIE. ORTOPEDIE= Ramură a medicinii care se ocupă cu studiul și tratamentul deformațiilor oaselor și articulațiilor corpului( orthos – drept, paideia – creștere)

TRAUMATOLOGIE= Ramură a medicinii care se ocupă cu studiul și tratamentul traumatismelor;. ramură a chirurgiei care se ocupă cu înlăturarea pe cale chirurgicală, a traumatismelor.

SEMNELE SI SIMPTOMELE PREZENTE IN ORTOPEDIE SI TRAUMATOLOGIE

Durerea

Nr. crt. Obiective Conţinut Observaţii

1.

Definiţie Algie Durerea este o experienţă senzorială şi emoţională

dezagreabilă dată de o leziune tisulară veritabilă sau potenţială sau de o descriere cu termeni ce se referă la o asemenea leziune.

Este cauzată de un stimul fizic sau de o disfuncţie organică. Generează suferinţă. Este cel mai frecvent simptom. Este un motiv frecvent de adresabilitate la medic.

2. Fiziopatologie Durerea este un mecanism care diferă funcţie de localizare sau durată şi care se desfăşoară în trei faze:

Durere produsă de factori externi:- Acţionează la nivelul pielii.- Au durată scurtă.- Reacţie de apărare

Durerea experimentală (învăţată).

Durerea produsă de factori interni:- Este de lungă durată.- Sursa este greu de identificat.- Sediul este greu de precizat.- Apărare parţial posibilă.

Durerea la naştere.

Durere asociată cu leziuni ale SNC:- Sursa este incorect precizată.

Page 2: Semnele Si Simptomele Prezente in Ortopedie Si Traumatologie

- Durerea este prelungită – ani de zile sau chiar toată viaţa.

Durerea leziunilor periferice sau centraleDurerea postherpetică.

Polineuritele

Sindromul talamic

Durerea asociată cu predominarea factorilor sociali, psihologici, de ambianţă

3. Clasificare Funcţie de sediu:- Durere localizată – în raport cu o zonă topografică

(nu cu un organ) – este indicată cu degetul sau cu palma.

- Durere difuză – cu localizare imprecisă.- Durere iradiată – tipică (faţă de organul de origine)

sau atipică (cu o zonă dureroasă largă) Funcţie de locul de origine:

- Durere somatică – superficială sau profundă.- Durere viscerală – leziuni de organe.- Durere centrală – leziuni medulare şi cerebrale.- Durere psihogenă – de cauză psihogenă.- Durere profundă sau superficială.- Durere mixtă.

Funcţie de momentul apariţiei:- Durere primară (principală).- Durere secundară (iradiată sau viscerală).- Durere recentă sau veche.- Durere cu orar.- Durere diurnă, nocturnă.- Durere legată de anotimp.

Funcţie de modul de producere:- Durere patologică.- Durere experimentală.

Funcţie de evoluţie:- Durere acută – dispare după vindecare şi nu lasă

sechele.- Durere cronică – cu tablou clinic asociat

(inapetenţă, insomnie, apatie, teamă, furie) – se manifestă ca o suferinţă generală (pentru pacient, familie, medic, societate). Poate fi netratabilă (durerea din cancer, durerea de bont, durerea din fractură, durerea din Zona Zoster) sau centrală (durerea talamică sau tabetică).

Funcţie de durată:

Page 3: Semnele Si Simptomele Prezente in Ortopedie Si Traumatologie

- Durere continuă (permanentă).- Durere limitată în timp – minute, ore, zile, ani etc.- Durere paroxistică. - Durere spontană.

Funcţie de intensitate:- Durere surdă- Durere suportabilă.- Durere ca o lovitură de pumnal.- Înţepături, crampe, arsură, gheară.

4.

Tipuri particulare

Hiperpatia Hiperalgia Anestezia dureroasă. Alodinia

5.

Prejudecăţi şi idei false despre durere

Dacă sursa nu poate fi precizată, pare îndoiala faţă de realismul durerii, considerând pacientul plângăcios, dificil, văicăreţ.

Suprafaţa lezată poate fi un indicator al intensităţii durerii. Un pacient cu durere cronică, prelungită suferă mai puţin

decât unul cu durere acută de scurtă durată. Personalul medical calificat poate defini mai bine decât

bolnavul natura durerii.

6.Caracterele durerii

Localizare, iradiere, intensitate, durată. Frecvenţă şi periodicitate – funcţie de factorii declanşatori

sau favorizanţi, evoluţie sau natura bolii.

7.

Factori declanşatori

Efort (fizic, digestiv, intelectual etc.), traumatism, repaus. Frig, cald, climă, stres, emoţie tensiuni nervoase. Anumite poziţii, tulburări hormonale. Nelegată de un fenomen anume – spontană.

8.

Factori agravanţi

Cafea, tutun, alcool, alimentaţie. Lumină, frig, umezeală alimentaţie etc. Efort (mers, urcat, tuse, defecaţie etc.). Lipsa somnului. Prima oară durerea poate fi suportată cu dificultate. Experienţa dureroasă face durerea uneori mai greu

suportabilă.

9.

Factori amelioranţi

Repaus. Schimbarea poziţiei. Evitarea toxinelor. Alimentaţie echilibrată. Medicaţie alcalină în afecţiuni ulceroase digestive. Nitroglicerină în angina pectorală. Emotivitatea stabilă face tolerabilă durerea. O durere ameliorată prima dată, poate fi mai bine suportată. Morfină în infarct etc.

10. Manifestările durerii

Furnicături, prurit. Arsură, usturime, fierbinţeală, rece, opăreală.

Page 4: Semnele Si Simptomele Prezente in Ortopedie Si Traumatologie

Claudicaţie, crampe, gheară. Tensiune, greutate, apăsare, greutate, presiune. Pulsatilă, contractilă, zvâcnitură. Înţepătură, pişcătură, împunsătură de ac. Junghi, fulgerătoare, cuţit, cui, săgeţi. Sfredelitoare, tragere, smulgere, muşcătură. Spontană, provocată. Altele.

11.

Valori ataşate durerii

dacă pacientul consideră durerea ca o slăbiciune personală sau ca o pedeapsă meritată, s-ar putea să nu o exprime.

Dacă consideră durerea ca nemeritată sau ca pe o ameninţare a vieţii o va exprima mai uşor.

Cultura la indieni sau chinezi generează stoicism în faţa durerii.

Popoarele latine răspund expresiv la durere. Reacţia la durere este şi funcţie de loc şi ambianţă (acasă cu

familia, spital, loc de muncă etc.) O mamă singură cu 3 copii va ignora durerea, precedând

alte activităţi care să asigure întreţinerea familiei. Un pacient pentru care susţinerea altora este importantă va

simţi nevoia sinceră de a semnala deschis durerea.

12.

Simptome de însoţire

Tuse cu /fără expectoraţie. Greţuri cu / fără vărsături. Senzaţia morţii subite, anxietate, nelinişte. Lăcrimare, transpiraţii, eritem, paloare. Gemete, plâns, maxilare crispate. Adresare frecventă de întrebări. Agitaţie, imobilitate, capacitate de atenţie redusă, evitarea

raporturilor sociale. Paralizii, pareze, spasme, contracţii, grimase, imobilizare. Uneori manifestările lipsesc, ceea ce nu înseamnă că

pacientul nu suferă.

13.

Factori care reduc durerea

Repaus, mişcare, căldură, frig. Manevre antalgice, compresie, fricţiuni, poziţii antalgice. Susţinerea părţii dureroase. Factori care reduc nivelul de conştienţă – anestezice,

afecţiuni neurologice. Medicaţie uşoară, medicaţie puternică. Tratamente balneo-fizio-terapice, intervenţii chirurgicale.

14. Toleranţa la durere

Este influenţată de voinţa persoanei şi de convingerile sale. Persoana cu toleranţă ridicată poate suporta suferinţe

intense, fără ajutor. Persoana cu toleranţă scăzută caută alinarea durerii înainte

ca aceasta să apară – cere un calmant. Uneori, asistenta este tentată să se ocupe de pacientul a

cărui toleranţă la durere este crescută, neglijând pe cel ce nu

Page 5: Semnele Si Simptomele Prezente in Ortopedie Si Traumatologie

poate suporta chiar durerea uşoară.Scara durerii cuprinde: Pragul dureros – durere minimală. Toleranţa la durere – maximum suportabil. Ordinea sensibilităţii la durere este dată de diferenţa între

maxim şi minim. Necesarul de drog pentru suprimarea durerii.

Scara descriptibilă: Durere absentă. Durere uşoară. Durere medie. Durere puternică. Durere foarte puternică.

Scara comportamentală: Fără durere Durere ignorată. Durere ce nu poate fi ignorată dar nu afectează

activitatea. Afectează procesul de concentrare. Afectarea stării generale şi activitatea. Nu se poate odihni.

Pragul durerii Crescut (rezistenţă la durere) Normal Scăzut (sensibilitate crescută la

durere). Prag foarte scăzut. Nu simte nici o durere niciodată.

Durerea postoperatorieTratament în durerea uşoară Tratament în durerea medie Tratament în durerea puternică

Analgezice Antiinflamatorii Algocalmin Aspirină Injecţii, supozitoare

Codeină Analgezic Antiinflamator Sedative

Opiacee

Fişă de interviu pentru durereNumele şi prenumele : Vârsta:Dosar nr. Data: Diagnostic:Motivele internării: Localizarea durerii: Iradierea: Vechimea: Debutul: Fenomene asociate: Complicaţii: Tratamente urmate:Analgezie (dacă a fost administrată):

Tipul Doza Timpul acordat

Inteligenţa pacientului 1 (scăzut) 2 (normal) 3 (ridicat) 4 (de excepţie)

Page 6: Semnele Si Simptomele Prezente in Ortopedie Si Traumatologie

Acest chestionar a fost conceput pentru a ne spune cât mai mult despre durerea dumneavoastră. Vă punem 4 întrebări importante:1. Unde este localizată durerea dumneavoastră?2. Cum simţiţi această durere?3. Cum se manifestă durerea în timp?4. Cât este de puternică?Este important să ne spuneţi cum simţiţi durerea acum:Fără durere: Durere uşoară /

minimăDisconfort /

medieEpuizantă / moderată

Oribilă / severă

Chinuitoare / severă

VibrantJunghiÎnjunghierePătrunzătorCrampăRosăturăArsurăSuferinţăApăsătoareBlajinRupturăOboseală – epuizareCare te îmbolnăveşteÎnspăimântătorNeîndurătorViolent

Analgezia la naştere – este de tip somatovisceralCauza durerii Compresiunea nervilor

Tracţiunea fibrelor nervoaseCaractere Intermitenţă, ritmicitate

Intensitate maximă şi acalmieIradiere diferită după stadiul naşterii

Scorul durerii Gravidele mai înalte au scoruri mai mariTratament Opiacee intramuscular sau intravenos (Ketamină)

Tratament nemedicamentosMetode psihice Informare

Exerciţiu de respiraţie şi relaxareMasaje uşoare

Plan de îngrijire pentru un pacient cu durereObiective ConţinutColectarea datelor

Reacţia pacientului la durere Caracteristicile durerii (debut, durată, localizare, iradiere, intensitate, caractere)

Page 7: Semnele Si Simptomele Prezente in Ortopedie Si Traumatologie

Factorii declanşatori sau agravanţi Măsuri luate pentru ameliorarea şi efectul terapeutic al acestora. Influenţa durerii asupra activităţii cotidiene. Semne şi simptome ce însoţesc durerea (cefalee, greţuri, vărsături, ameţeli,

micţiuni frecvente) Resurse de adaptare (susţinere afectivă, susţinere spirituală).

Analiza şi interpretarea datelor

Durere legată de fractură, traumatism. Disconfort legat de durere. Anxietate legată de durere netratată. Alterarea mobilităţii fizice, deficit de autoîngrijire, perturbarea conceptului de

sine, insomnie.Planificarea îngrijirilor

Pacientul să resimtă scăderea intensităţii durerii Pacientul să declare scăderea durerii şi ameliorarea disconfortului. Pacientul să fie capabil să-şi efectueze îngrijirile igienice. Pacientul să cunoască tehnici noninvazive de ameliorarea a durerii.

Intervenţiile aplicate

Se ajută pacientul să-şi exprime corect durerea şi să sesizeze momentele de remisie sau exacerbare.

Se manifestă înţelegere faţă de suferinţa pacientului. Pentru localizarea durerii, asistenta va folosi repere anatomice şi terminologie

descriptivă. Pentru intensitatea durerii se roagă pacientul să folosească termeni ca uşor,

moderat, intens, insuportabil. Dacă pacientul nu-şi găseşte cuvintele pentru a descrie durerea va fi ajutat

dându-i exemple şi făcând analogi. Asigurarea confortului şi îndepărtarea factorilor agravanţi:

Aşezarea pacientului în poziţie corespunzătoare. Întinderea cearşafurilor, retragerea tubulaturii pe care stă culcat

pacientul. Lărgirea bandajelor prea strânse, schimbarea pansamentelor umede. Verificarea temperaturii apei de baie. Respectarea regimului dietetic. Susţinerea inciziei chirurgicale în timpul tusei sau a exerciţiilor

respiratorii. Evitarea expunerii tegumentelor şi a mucoaselor agenţiilor iritanţi (urină,

secreţii, materii fecale). Prevenirea retenţiei urinare. Prevenirea constipaţiei. Pregătire preoperatorie adecvată. Educaţie postoperatorie.

Stimularea cutanată prin aplicarea agenţilor fizici – căldură, frig – fricţii, masaj. Distragerea atenţiei cu meloterapie, cărţi, reviste, tv, fixarea atenţiei pe alte

probleme decât ale durerii respective. Promovarea unui concept de sine pozitiv, încurajarea pacientului la orice

progres obţinut, implicarea pacientului în efectuarea îngrijirilor sale. Reducerea intensităţii durerii – tehnici de relaxare care reduc şi stare de

anxietate, administrarea tratamentului medicamentos prescris de medic,

Page 8: Semnele Si Simptomele Prezente in Ortopedie Si Traumatologie

acupunctură şi anestezie locală (executate de medic). Asigurarea odihnei prin administrarea analgezicelor înainte de culcare cu 30’.

Evaluarea Pacientul declară ameliorarea durerii. Pacientul resimte starea de confort. Pacientul îşi poate efectua parţial îngrijirile igienice. Pacientul cunoaşte şi aplică corect tehnicile de relaxare.

Observaţii Intervenţiile trebuie individualizate, cu metode diferite de alinare a durerii, aplicate înainte de intensificare.

Se folosesc măsuri potrivite la momentul potrivit, ţinând seama de preferinţele pacientului de a participa la măsurile de alinare – chiar dacă durerea a fost uşurată parţial, pacientul are nevoie de supraveghere şi atenţie.

Dacă durerea nu a fost uşurată, efortul asistentei de încurajare şi motivare a pacientului este zadarnic.

Un pacient cu durere cronică nealinată poate deveni uşor pradă celor care prescriu remedii neştiinţifice sau poate apela la consum de alcool sau drog.

Nu se dau false speranţe în atenuarea durerii după administrarea tratamentului, întrucât pacientul îşi pierde încrederea.

Metoda de apreciere a durerii actuale percepţia şi răspunsul la durere la un pacient adult conştient

1. Aprecierea intensităţii dureroase de către pacient: (intensitatea senzorială neplăcerile – durerea verbală – în funcţie de experienţa dureroasă a pacientului):

Fără durereDurere uşoară

Durere medieDurere puternică

suportabilăDurere puternică insuportabilă,

terifiantă, netratabilă

2. Evaluarea unităţii musculo-articulare calitativ-cantitativ (poziţia postura, forţa musculară, amplitudinea mişcărilor – flexie, extensie, adducţie, abducţie, rotaţie, evaluare globală a activităţii zilnice de alimentaţie, igienă, locomoţie, îmbrăcare, comunicare etc.)Activitate normală

Activitate redusă cu 25%

Activitate redusă cu 50%

Activitate redusă cu 75%

Activitate redusă cu 100%

3. Manifestări de însoţire a durerii (durere verbală), manifestări motorii şi automate – diferenţiază durerea acută de cea cronică:

Absenţa modificărilor

Prezenţa izolată, de intensitate mică.

Prezenţa tuturor modificărilor de intensitate mare de lungă durată.

Prezenţa tuturor modificărilor la paroxism, permanente.

Modificări ale feţei – fruntea încreţită, în mişcare, ochii mobili, anta strânsă, lacrimi, plâns, buzele strânse, ţuguiate, le muşcă, le strânge, gura oblică, mobilă, scrâşneşte din dinţi, faciesul foarte mobil, mască.

Tulburări ale vocii – tace, logoreic, plânge, strigă. Motor – agitat, preocupat de locul pe care-l protejează, masează zona dureroasă imobil (statuie),

agitat, foarte agitat. Modificări autonome – transpiraţii, tahipnee, bradipnee, tahipnee, bradicardie, temperatură

cutanată crescută sau scăzută.

4. Modificări psihice (percepţia dureroasă):

Page 9: Semnele Si Simptomele Prezente in Ortopedie Si Traumatologie

Normal

Uşor agitat, preocupat, nu necesită tratament de

sedare.

Creşte preocuparea aţă de durere agitaţie, anxietate,

stare de depresie puternică, tratament

intermitent de sedare.

Agitat, anxios, depresie marcată,

tratament de sedare cu doze

normale

Foarte agitat, anxietate maximă, stare de depresie

gravă (boală), durere psihizată, tratament de sedare cu doze mari, perioade lungi de timp.

5. Tulburări de somn date de durere:

Somn natural, normal

Somn întrerupt,

agitat.

Somn întrerupt de durere, agitat,

vise terifiante, nu ia medicamente.

Insomnii nocturne şi diurne, somn

indus cu cantităţi mari de droguri.

Somn natural imposibil, diurn sau nocturn, somn indus cu cantităţi foarte

mari de droguri, cu amestec de coşmare, beţie, epuizare psihică şi fizică.

6. Medicaţia folosită pentru sedarea durerii:

Nici o medicaţie

Analgezice minore, hipnotice, relaxante

centrale, antiinflamatorii minore etc. în doze mici,

pe intervale mari.

Aceiaşi medicaţie ca anterior, în

doze mari, la intervale mici.

Aceiaşi medicaţie în doze foarte mari,

permanent şi analgetice majore în doze mici sau mari.

Analgetice majore în doze foarte

mari, neurolitice, intervenţii

chirurgicale.7. Evoluţia durerii în timp

Nici o durere

de un an.

Dureri la distanţe mari, de intensitate

mică, cedează la

terapia minoră.

Crize dureroase prelungite, la

intervale mari, cedează la medicaţie

ambulatorie.

Crize foarte frecvente, foarte puternice, medicaţie

în doze mari sau amestecuri

medicamentoase, perioade mari / lungi de administrare.

Durere continuă sub sedative puternice

permanent (în doze mari sau în amestec de

medicamente), durere acută sau cronică

intratabilă.8. Integrare socială, profesională şi familială:

Integrare normală

Activitate profesională dificilă, preocupare pentru

durerea sa

Se interesează de un medic, scade

randamentul la serviciu, apar

probleme familiale minore, nu poate

efectua munca activă.

Nu mai lucrează, familia preocupată de durerea pacientului,

dezinteres pentru problemele familiale

şi actul sexual, consultă mai mulţi

medici.

Izolat total de serviciu, familie, societate, cere permanent suprimarea

durerii cu orice risc, pericol de intoxicaţii accidentale

prin sopradozare, recurg la şarlatani, pericol de suicid.

9. Algometria punctelor / punctului maxim dureros – durere cuantificată, durere obiectivă.Cu algometru kg / cm:

Peste 10 7-10 3-7 0-3 atingere

Manual: compresiune foarte puternică. Compresiune puternică Compresiune medie Compresiune uşoară Atingerea pielii

Tratamentul durerii

Page 10: Semnele Si Simptomele Prezente in Ortopedie Si Traumatologie

Nr. crt. Obiective Conţinut Observaţii

1.

Etiologic Tratament de specialitate Medicaţie specifică Tratament chirurgical Tratament radiologic Chimioterapie Altele

2.

Medicamentos Analgetice minore Analgetice opiacee Antidepresive, Neuroleptice Anticonvulsivante, Antipiretice. Tranchilizante Antiepileptice Hipnotice-sedative Cortizon Vasodilatatoare, Antiinflamatorii Altele (oxigen, clonidină)

Calea tegumentară (transcutanat, subcutanat).

Calea seroaselor Calea mucoaselor Calea pulmonară Calea musculară Calea venoasă Calea intraosoasă

3.

Blocuri Local Topic Puncte trigger Nervi somatici – pentru gât, torace,

abdomen şi membre superioare, pelvis şi membre inferioare.

Simpatic Subdural Epidural Articular.

Tratamentul blocurilor se face prin blocarea reversibilă a procesului de excitaţie – conducere nervoasă periferică prin injectare de analeptice locale.

Anestezie locală

4.

Stimulare Tens în spital Tens în ambulator Electrostimulare percutană Acupunctură sau presopunctură Vibraţie mecanică Masaje cu gheaţă Masaj Altele.

Tratament prin stimulare – descoperire a unui mecanism de inhibiţie a durerii prin

- stimulare electrică, - vibraţii mecanice, - presopunctură

(micromasaj), - acupunctură.

5. Fizioterapie Electroterapie – simplă, curenţi interferenţiari.

Termoterapie – cald, frig. Ultrasunete Kinetoterapie Relaxare Manipulări Tratament ocupaţional

Electroterapie Termoterapie (cald, frig,

ultrasunete) Kinetoterapie – masaj,

relaxare, tratament ocupaţional

Balneoterapie Climatoterapie.

Page 11: Semnele Si Simptomele Prezente in Ortopedie Si Traumatologie

Mişcare educaţională Balneoterapie, climatoterapie.

6.

Neurolize Trigemen – trunchi, ramuri, ganglion Nerv periferic Plexuri somatice Plexuri şi ganglioni vegetativi Subarahnoidian Epidural Neurodenoliză hipofizară Alcool Fenol Altele.

7.

Neurochirurgical

Secţiuni de nerv periferic Simpatectomie Radicotomie Cordotomii Alte întreruperi de căi algoconductoare

intranevraxiale Talactomii Psihochirurgie Stimulare internă intracerebrală Stimulare internă medulară Altele.

8.

Psihice Psihoterapie Hipnoză Biofeedback Terapia placebo Condiţionare operantă şi terapie de grup Altele (yoga).

Incidente şi accidente terapeutice:

1. Accidente de tehnică

Tulburări neurologice

Pareze Plegii Cefalee Reacţie meningeală Altele

Puncţie accidentală subdurală Cateter migrand Rupere cateter sau ac Eritem local Vertij Arsura Durere locală Altele.

Page 12: Semnele Si Simptomele Prezente in Ortopedie Si Traumatologie

2. Accidente de substanţă

Modificări vasculare Hipotensiune Hipertensiune

Reacţie alergică Şoc anafilactic Eritem cutanat Altele

Reacţie chimică la locul injecţiei Inflamaţie Intoleranţă

Altele Tratamentul medicamentos al durerii din cancer

3 opiacee 1 neopiaceu adjuvant

Durere persistentă

sau crescută2 opiacee 1

neopiaceu adjuvant

Durere persistentă

sau crescută1 opiaceu adjuvant

Doza individualăCalea orală

Monitorizarea evoluţieiScorul durerii

50

40

30

20

Cauzalgie

Durerea cronică (de

Durerea din cancer

Durere fantomă

Durere de dinți

Artrite

Durere la naştere Durere după

accident

Primipare nepregătite

Primipare pregătite

Multipare

Contuzie

Fractură

Tăietură

Page 13: Semnele Si Simptomele Prezente in Ortopedie Si Traumatologie

Hemoragia

Hemoragie, hemoragii, s.f. 1. Scurgere abundentă de sânge, internă sau externă, în urma ruperii sau tăierii peretelui unui vas sangvin; hemoree. * Hemoragie intestinală = enterohemoragie. Hemoragie nazală = epistaxis. 2. Fig. Curgere, pierdere de capital. - Din fr. hémorragie.

Scurgerea de sange dintr-un vas sangvin. O hemoragie este numita externa daca sangele se scurge direct in exterior, interna daca se produce intr-o cavitate (torace, abdomen) sau intr-un organ intern (stomac, intestin); cand sangele iese pe caile naturale (gura, anus, uretra), hemoragia se numeste secundar exteriorizata.

Cauze - O hemoragie are drept cauza un traumatism, lezarea unui organ (inflamatie, ulcer, tumora) sau o anomalie a vaselor (anevrism, fragilitate prin hipertensiune arteriala).

Tratament - Acesta consta in oprirea hemoragiei, in general prin interventie chirurgicala. Atunci cand hemoragia este externa si consecutiva unei plagi a vaselor gatului sau ale unui membru, ea poate fi intrerupta prin compresia cu mana sau cu un pachet de tifon - a punctului de sangerare sau a unui punct situat pe traiectul trunchiului arterial care alimenteaza sangerarea. De asemenea,

Durere postherpetică

Anxietate

Vărsătură

Depresie Durerea

în cancer

Sughiț

Greață

Page 14: Semnele Si Simptomele Prezente in Ortopedie Si Traumatologie

se poate pune un garou, fie la radacina membrului, fie imediat in amonte de sangerare, dar aceasta tehnica nu este lipsita de pericole. De asemenea, trebuie inlocuit volumul de sange pierdut, perfuzand intr-o vena solutii de umplutura (gelatine, dextrani). Acestea din urma sunt insuficiente in cazurile cele mai grave, cand trebuie sa se recurga la transfuzii sangvine.

Hemoragia, cunoscută și ca sângerare, reprezintă pierderea de sânge din sistemul circulator.

Sângerarea poate surveni intern, unde sângele se scurge din vasele sanguine, în interiorul corpului (hemoragie internă, sau extern, prin descinderi naturale, ale corpului, precum vaginul, gura sau anusul, sau printr-o ruptură a pielii, datorate unei traume. În acest caz, viteza cu care sângele țâșnește din rană depinde de tipul vasului sangvin lezat: picură din toate vasele mici (capilare), curge dintr-o venă (și atunci este roșu închis) sau țâșnește sacadat dintr-o arteră (și atunci este roșu aprins).

În funcție de volumul de sânge pierdut, hemoragia se poate clasifica astfel:[1]

mică: când se pierd mai puțin de 500 ml sânge medie: când se pierd 500 - 1000 ml de sânge

mare: când se pierd 1000 - 1500 ml sânge

masivă: când se pierd peste 1500 ml sânge.

Pierderea integrală a sângelui este cunoscută sub denumirea de exsanguinare, și duce la moartea persoanei, iar pierderea masivă de sânge se numește desanguinare.

Pierderea a 10-15% din totalul volumului de sânge poate fi suportată, de către un om sănătos, fără urmări clinice. Donarea de sânge, de regulă, constă în prelevarea a 8-10% din volumul total de sânge al donatorului.

PLAGA

Ruptura tesuturilor provocata de un accident (ranire, arsura) sau de o interventie chirurgicala. Plagile accidentale trebuie sa fie examinate cu atentie, deoarece ele pot fi pline de corpi straini (pamant, fragmente de sticla) si, in acest caz, pot fi contaminate cu agenti infectiosi (risc de tetanos). Acest examen permite, de asemenea, evaluarea abundentei sangerarii si mai ales nu lasa sa scape neobservata o leziune profunda, ca de exemplu una provocata de un instrument subtire si lung, ca o arma alba.

Plaga superficiala - O plaga se numeste superficiala atunci cand nu afecteaza decat invelisul cutanat sau tesuturile imediat subiacente. Sangerarea poate fi abundenta daca zona atinsa este bogata in vase mici superficiale (pielea capului). Atunci cand plaga nu este infectata cu vreun corp strain, se poate opri sangerarea prin comprimarea usoara cu ajutorul unei panze curate sau, mai bine cu o compresa sterila. Plagile superficiale, inainte de eventuala lor suturare, sunt curatate cu ajutorul unui antiseptic si al unei comprese, daca e posibil sterila, frecand usor plaga

Page 15: Semnele Si Simptomele Prezente in Ortopedie Si Traumatologie

de la centru spre periferie (si nu invers, deoarece aceasta ar duce microbii spre centrul plagii); apoi, se pune o compresa mentinuta cu un adeziv sau cu un bandaj.

Plaga profunda - O plaga se numeste profunda atunci cand ea cuprinde structurile "nobile" (artere, nervi, viscere). Sangerarea trebuie atunci sa fie oprita pe cale chirurgicala (prin electrocoagulare, ligaturare a micilor vase care sangereaza etc.). Daca plaga este foarte grava, ea este curatata chirurgical si eventual suturata, sub anestezie locala, chiar sub anestezie generala. Totusi, daca pacientul se prezinta la medic prea tarziu (cu o intarziere de aproximativ 6 ore), plaga este deja foarte contaminata si medicul sau chirurgul risca sa n-o poata inchide, sub sutura putandu-se dezvolta o infectie; atunci medicul se multumeste cu curatarea si pansarea plagii. In cazurile cele mai grave, complicatiile infectioase sunt prevenite cu antibiotice.

Plaga = rana la nivelul pielii ce presupune lipsa de tesut pe o suprafata mai mica sau mai mare

Plaga cronica = plaga care nu se vindeca sau nu are o evolutie favorabila timp de 6 saptamani.

Plagile normale (de ex. taieturi) se vindeca de obicei in 2 – 4 saptamani. Acestea se numesc plagi acute si parcurg stadiile normale de vindecare.

Evolutia unei astfel de plagi urmeaza trei etape:

1. Zona afectata poate sangera si apare senzatia de caldura si presiune – plaga se afla in faza inflamatorie (exudativa sau de curatare);

2. Sangele formeaza o crusta pe suprafata afectata – plaga se afla in faza de hemostaza (de granulatie sau proliferativa);

3. Crusta se desprinde iar cicatricea se atenueaza sau dispare in urmatoarele saptamani – plaga se afla in faza de cicatrizare (epitelizare). In acest moment putem considera plaga vindecata.

De ce este diferita o plaga cronica?

In anumite cazuri apar dezechilibre, acestea putand interveni in oricare dintre cele 3 stadii de evolutie mai sus amintite, impiedicand inchiderea plagii. Daca intarzierea depaseste 6 saptamani atunci consideram plaga ca fiind cronica.

Page 16: Semnele Si Simptomele Prezente in Ortopedie Si Traumatologie

Multi factori pot duce la o vindecare greoaie sau intarziata a plagii.Printre cei mai intalniti se numara:

Diabetul Bolile cardiace

Circulatia sangvina deficitara (in special la nivelul picioarelor)

Infectia locala a plagii

Fumatul

Alimentatia insuficienta sau neadecvata

Anumite medicamente

Imobilizare indelungata

Imunitate scazuta

Varsta (procesul de vindecare incetineste pe masura inaintarii in varsta)

Cele mai frecvente boli care genereaza plagi cronice sunt: diabetul, bolile circulatorii periferice si bolile care duc la imobilizare prelungita.

Cele mai frecvente tipuri de plagi cronice

Ulcer venos – plaga cronica aparuta pe fondul unei insuficiente venoase cronice (slaba circulatie venoasa la nivelul picioarelor).

Ulcer diabetic – plaga cronica aparuta la pacienti cu picior diabetic (un complex de afectiuni circulatorii si nervoase specifice bolnavilor cu diabet insulino-dependenti).

Ulcer arterial – plaga cronica aparuta la pacientii cu insuficienta arteriala cronica, ce poate fi foarte dureroasa.

Ulcer de presiune (escara) – plaga cronica datorata presiunii prelungite la care sunt supuse tesuturile intre 2 planuri dure (pat si os), in cazul pacientilor imobilizati (varstnici, paralizati,

Page 17: Semnele Si Simptomele Prezente in Ortopedie Si Traumatologie

malnutriti).

In cazul in care considerati ca plaga pe care o aveti este o plaga cronica, adresati-va imediat medicului dumneavoastra de familie care va va orienta catre un serviciu specializat in tratamentul unor astfel de plagi!

Dupa corecta evaluare si incadrare in functie de cauza plagii, cea mai eficienta solutie pentru tratamentul local este reprezentata de pansamente moderne, umede.

Dupa cum am descris la inceput, o plaga parcurge trei faze de evolutie pana la vindecarea completa. Aceste faze se suprapun partial si adesea se intalnesc simultan la nivelul plagilor cronice de mari dimensiuni. Pansamentele umede se recomanda corespunzator acestor trei faze, indiferent de boala de baza, care a cauzat plaga cronica.

PLAGA ASEPTCA=LIPSITA DE MICROORGANISME ,DE MICROBI

PLAGA SEPTICA=PLAGA CONTAMINATA CU MICROORGANISME SI MICROBI

Hematomul

Colectie de sange intr-un orgam sau intr-un tesut, aparuta ca urmare a unei hemoragii. Are aproape intotdeauna drept cauza un traumatism. In majoritatea cazurilor, hematomul regreseaza spontan. Se evacueaza sangele, prin punctie sau prin incizie chirurgicala, doar in cazul hemagioamelor voluminoase si compresiv.Hematomul este o tumefiere dureroasa, de volum variabil, ce apare din cauza acumularii intre tesuturi sau organe, a unei cantitati variabile de sange, prin ruperea accidentala a unor vase sangvine mai mari.

Page 18: Semnele Si Simptomele Prezente in Ortopedie Si Traumatologie

Contuziile Sunt traumatisme ce rezulta din actiunea unui agent vulnerant mecanic, care produce leziuni tisulare, pastrand insa integritatea tegumentelor. In fuctie de forta de actiune a agentului vulnerant, contuziile pot fi superficiale, profunde sau mixte. Echimoza este forma cea mai simpla de contuzie, ce apare datorita ruperii vaselor sangvine din tesutul subcutanat (apare ca o zona rosie albastruie, care in cateva zile isi modifica culoarea, devenind vanata, apoi galben-verzuie).

Page 19: Semnele Si Simptomele Prezente in Ortopedie Si Traumatologie

Tumefactia=. Umflătură locală datorată unei infecţii sau unor tulburări în circulaţia sângelui sau a limfei;

Page 20: Semnele Si Simptomele Prezente in Ortopedie Si Traumatologie

Edemul=retentie patologica de lichid in tesuturile organismului, in particular in tesutul conjunctiv.

Cauze - Trebuie deosebiti mai multi factori.- Factorii mecanici pot provoca edeme. Obstruarile venoase (flebita, insuficienta cardiaca etc.) sau limfatice (limfangite) deranjeaza circulatia lichidelor in organism.- Factorii fiziochimici pot, de asemenea, sa dea nastere unui edem. Astfel pot sta lucrurile in afectiuni renale, ca sindromul nefrotic sau carentele in proteine.

simptome si semne - edemul se manifesta mai intai printr-o crestere in greutate. Atunci cand se agraveaza, se constata o umflare care atinge cel mai des membrele inferioare. Aceasta forma de edem este insotita, in general, de oboseala si se manifesta cel mai frecvent seara. Printre edemele membrelor inferioare, se deosebesc edemul bilateral si edemul unilateral, consecutiv adesea unei insuficiente venoase la bolnavii care au varice sau flebita unei vene profunde. Edemul poate, de asemenea, sa afecteze alte parti ale corpului (abdomen, gamba, piept, fata etc.). Retentia lichidiana poate cuprinde cavitatea peritoneala, realizand o ascita, sau cavitatea pleurala, formand o efuziune pleurala.

Page 21: Semnele Si Simptomele Prezente in Ortopedie Si Traumatologie

Tratament - edemele nu pot fi tratate decat prin stimularea evacuarii lichidului in urina de catre rinichi. Pentru a ajunge la acest rezultat, se impune administrarea de diuretice si tinerea unui regim alimentar hiposodat. Tratamentul difera totusi dupa tipul de edem si dupa cauza edemului. Un edem unilateral al unui membru inferior, cauzat de o flebita, se reduce In urma unui tratament anticoagulant. Daca el este cauzat de o insuficienta venoasa, poate fi ameliorat prin purtarea unui ciorap de varice. Un edem bilateral al membrelor inferioare, imputabil unei insuficiente cardiace, se trateaza prin administrarea de medicamente antidiuretice, cardiotonice si vasodilatatoare.

Crepitatiile osoase

Crepitatiile osoase reprezinta paraiturile auzite sau vibratiile simtite prin palpare atunci cand se freaca doua oase. Acest semn se intalneste in general la nivelul unei fracturi osoase, insa poate sa apara si atunci cand tesutul cartilaginos de la nivelul articulatiilor este afectat (absent, indepartat) iar capetele oaselor se freaca intre ele, ca de exemplu la pacientii cu afectiuni articulare degenerative.

Evidentierea crepitatiilor osoase ajuta la confimarea diagnosticului de fractura osoasa, insa poate de asemenea cauza lezarea tesuturilor moi, nervilor si vaselor de sange de la acest nivel. In plus, prin frecarea fragmentelor osoase fracturate se poate converti o fractura inchisa intr-una deschisa daca capatul unuia dintre fragmente penetreaza pielea. Astfel, daca crepitatiile osoase la un pacient cu fractura au fost evidentiate, trebuie evitata repetarea testului.

Cauze

Artrita reumatoida. In artrita reumatoida avansata, crepitatiile sunt auzite atunci cand articulatia afectata este rotita. Aceasta afectiune se dezvolta insidios, producand semne si simptome nespecifice, precum oboseala, stare de rau, anorexie, febra slaba persistenta, scadere in greutate, limfoadenopatie, si mialgie si atralgii vagi. Ulterior, apar manifestarile mai specifice si localizate ale artritei reumatoide, cel mai frecvent la nivelul articulatiei interfalangiene proximale. Aceste semne apar in general bilateral si simetric si se pot extinde la articulatiile

Page 22: Semnele Si Simptomele Prezente in Ortopedie Si Traumatologie

genunchilor, coatelor, incheieturilor si gleznelor. Articulatiile afectate devin rigide dupa perioade de inactivitate. Pacientul prezinta de asemenea caldura, inflamatie si sensibilitate la nivelul articulatiilor afectate, precum si limitarea gradului de mobilitate.

Fracturile. In plus fata de crepitatiile osoase, o fractura cauzeaza durere acuta locala, hematom, edem, si reducerea mobilitatii. Alte semne si simptome prezente includ: deformare locala, sensibilitate, schimbarea culorii in zona afectata, si pierderea functionalitatii membrului interesat. Afectarea neurovasculara poate determina cresterea timpului de reumplere capilara, slabirea sau absenta pulsului, cianoza, parestezie si afectarea perceptiei (toate acestea numai distal de locul fracturii). O fractura deschisa cauzeaza o rana cutanata evidenta.

Osteoartrita. Crepitatiile osoase pot fi evidentiate in cursul testelor de evaluare a mobilitatii la pacientii cu osteoartrita avansata. Crepitatiile fine resimtite la palpare pot indica inasprirea suprafetelor articulare; crepitatiile evidente, sunt un semn al afectarii avansate a cartilajului articular. Simptomul principal al osteoartritei este durerea articulara, care apare in special la miscare. Aceasta se poate asocia cu rigiditate articulara, care apare de regula dupa odihna si dispare in cateva minute de la inceperea miscarii.


Recommended