NR. 1(11) / TRIMESTRUL I 2011 OXYGEN ESTE O PUBLICA}IE A GDF SUEZ Energy România SE DISTRIBUIE GRATUIT OXYGEN – PUBLICA}IE GDF SUEZ Energy România NR. 1(11) / TRIMESTRUL I 2011 PROTEC}IA MEDIULUI prin strategii de afaceri eficiente INTERVIU: CRISTIAN POPESCU, MANAGING DIRECTOR COFELY SERVICIILE DE TEHNICAL FACILITY MANAGEMENT P42 TOP STORY DAVOS 2011 – FORUMUL ECONOMIC MONDIAL PUNE |N PRIM PLAN RESURSELE ENERGETICE GLOBALE P10 STUDIU DE CAZ: GREENFIBER – SOLU}IA PENTRU O LUME MAI CURAT~ P38 PROTEC}IA MEDIULUI prin strategii de afaceri eficiente
Transcript
NR. 1(11) / TRIMES
TRUL I 2
011
OXY
GEN
EST
E O
PU
BLIC
A}IE
A G
DF
SUEZ
Ene
rgy
Rom
ânia
SE DISTR
IBUIE GRA
TUIT
OXY
GEN
–PU
BLIC
A}IE
GD
F SU
EZ E
nerg
y Ro
mân
iaNR. 1(11) / TRIMES
TRUL I 2
011
PROTEC}IAMEDIULUI
prin strategii de afaceri eficiente
INTERVIU: CRISTIAN POPESCU,MANAGING DIRECTOR COFELY SERVICIILE DE TEHNICAL FACILITYMANAGEMENT P42
TOP STORYDAVOS 2011 – FORUMUL ECONOMIC MONDIAL PUNE |NPRIM PLAN RESURSELE ENERGETICE GLOBALE P10
STUDIU DE CAZ: GREENFIBER – SOLU}IA PENTRU O LUME MAI CURAT~ P38
PROTEC}IAMEDIULUI
prin strategii de afaceri eficiente
1 Cover Oxygen 11_Layout 1 2/14/11 3:53 PM Page 1
03
PUNCT DE VEDERE
|n acest num`r al revistei Oxygen, v` invit s` descoperi]i, articol cu articol,subiecte interesante [i actuale din aria ecologiei, felul \n care putem pro-teja mediul prin strategii de afaceri vizionare [i planuri ale companiilor im-plicate \n acest domeniu „verde“. De[i pare destul de simplu, \n practic`,protec]ia mediului este, probabil, unul dintre cele mai dificile subiecte de
abordat, \ntr-o societate care face primii pa[i \n privin]a recicl`rii, economiei deenergie domestice sau polu`rii cu CO2. Exist` \ns` numeroase proiecte de profil,iar noi putem s` le sus]inem prin ac]iuni care s` protejeze activ mediul, \nfiecare zi.Citi]i acest num`r special al revistei Oxygen [i fi]i al`turi de noi \n dorin]a de atr`i \ntr-o societate mai curat`. Lectur` pl`cut`!
Proiecte eco
FLORINA P|NZARUMarketing Communication Manager GDF SUEZ Energy România
Ne afl`m la \nceputul unui an pe care \l dorim mai bun pen-tru afaceri [i pentru proiecte noi de investi]ii. Ca la \nceputde an, fiecare dintre noi \[i stabile[te o serie de rezolu]ii, olist` de lucruri care trebuie demarate [i finalizate \nurm`toarea perioad`. {i dac` \n aceast` list` am vorbi despre solu]iile de azi pentru un mediu \nconjur`tor maiverde mâine ?
Cercet`rile auditorilorenergetici arat` c` pân` la 80% din sis-temele de iluminat alecl`dirilor sunt dep`[itedin punct de vederetehnologic.
Mare parte din pro-dusele eco române[timerg c`tre export,care a atins cifra de20 de milioane deeuro anul trecut. Celemai cerute produsesunt cerealele, oleaginoasele [ifructele de p`dure.
|n Germania, peste4000 de instala]ii debiogaz medii [i mariproduc energie regene -rabil`, iar tehnologiiledin acest domeniudevin din ce \n ce maisofisticate, odat` cutrecerea timpului.
România, Polonia [iCehia se num`r`printre statele cel maipu]in dependenteenergetic din UE, dar \n circa zece aniar putea majora importurile de energie.
3 Editorial •_Layout 1 2/10/11 4:22 PM Page 3
SUMARoxygen nr. 1 (11) / trimestrul I 2011
04
p03 PUNCT DE VEDEREp06 ȘTIRI
p10 TOP STORYTEHNOLOGII DE VÂRF p12
SOLUȚII PRACTICE p16
DOSAR p19-34SOLU}II PENTRU
EFICIEN}A ENERGETIC~p20 PANORAMA
p22 PUNCTUL PE i: EFICIEN}A ENERGETIC~ CU RESURSE
FINANCIARE REDUSEp28 OPORTUNIT~ȚI
OPINIE: BOGDAN CHIRI}OIU p30p32 DIN CULISEp34 RESURSE
ECONOMIE DE ENERGIE p36p38 STUDIU DE CAZ: GREENFIBER
INTERVIU: CRISTIAN POPESCU p42p46 FOCUS CLIENT
p48 ISTORIA ENERGIEIEVENIMENT:
FUZIUNEA DINTRE GDF SUEZ {I INTERNATIONAL POWER p50
ECOLOGIE p52PENTRU COMUNITATE p54
p58 ENGLISH SUMMARYp62 |NCARC~-}I BATERIILE
p64 CALENDAR DE EVENIMENTEALTERNATIVE: TICU L~C~TU{U p66
OXYGEN – PUBLICAȚIE GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA – NR. 1(11) / TRIMESTRUL I 2011
CAROL POPAAre o experien]` de14 ani \n presa eco-nomic`. S-a speciali-zat \n domeniulenergiei la s`pt`mâ-nalul Capital, a fostparte din echipa deconducere a publica-]iei Banii No[tri [i acondus proiecte editoriale diverse.Urmeaz` programul MBA al Open Uni-versity din UK, de]ine un master \nManagementul Riscului la EuropeanEnterprise Institute din Belgia.
SIMONAGEORGESCUDe 10 ani \n pres`, a coordonat sau editat publica]ii cu teme diverse, de la publica]ii pentruadolescen]i pân` lareviste glossy pentrufemei, fiind implicat` [i \n numeroaseproiecte de custom.
ECHIPA EDIPRESSE AS
Custom PublisherCarmen Ionescu
Editor de specialitateCarol Popa
Editor coordonatorSimona Georgescu
EditoriAdrian C\l]an, Maximilian Gavrilciuc
Editare texteViorica Leu
Art DirectorMarian Boanc`
Director de produc]ieC`t`lin Andrei
FotoDan Borzan, Shutterstock, Mediafax
TiparINFOPRESS S.A.
ECHIPA GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA
Ideea revistei și manager de proiectFlorina P\nzaru
REDAC}IE: Art Business Center, str. Buze[ti, nr. 50-52, sector 1, Bucure[ti; tel. 4-021-319.35.59; fax: 4-021-319.35.68; e-mail: [email protected]
Revistă publicată de GDF SUEZ Energy Româniawww.gdfsuez-energy.ro www.revistaoxygen.roISSN 1844 – 7740
Dan Tudor Laz`rSecretar de stat la Finan]e
|n ultima vreme se vorbe[tedespre renun]area la cota unic`[i a[ dori s` reafirm inten]iaGuvernului de a men]ine cotaunic` [i a celorlalte impozite [itaxe importante pe care bugetulle colecteaz`.”
Angela MerkelCancelar german
Nu avem o criz` a euro. |ns`ceea ce avem este o criz` adatoriilor \n anumite state, iar \naltele o problem` de competitivi-tate. Trebuie s` facem \n a[a felca euro s` fie mai competitiv.
05
p22
p38
p32
p42
AURELIU LECAProfesor, [ef de cate-dr`, Catedra UNESCOde {tiin]e Inginere[ti,UniversitateaPolitehnic` Bucure[ti,este membru fondatoral Academiei de{tiin]e Tehnice, autor[i coautor a sute delucr`ri [i comunic`ri [tiin]ifice pe temede ingineria sistemelor energetice [imanagement energetic.
STELU}AIFTIMIEEste specialist \n mar-keting \n cadrulDirec]iei Mari Clien]i aGDF SUEZ EnergyRomânia. A absolvitFacultatea de ChimieIndustrial`, Sec]iaIngineria Protec]iei Mediului \n IndustriaChimic` [i Petrochimic`. A urmat programul de masterat \n Marketing [iComunicare \n Afaceri al A.S.E.
Not`: Punctele de vedere exprimate \n articolele acestei publica]ii apar]in autorilor [i nu reflect`, \n mod necesar, opinia GDF SUEZ Energy România.
Pe 26 ianuarie 2011,compania danez`Vestas, cel mai mareproduc`tor de tur-
bine eoliene din lume, adeschis prima reprezentan]`\n România. Hans Rieks, vicepreşedinteleVestas Central Europe, sus]inec` sectorul eolian românescare cel mai mare poten]ial decre[tere pe termen scurt [i
mediu din Europa Central` [ide Est. De asemenea, Vestasa semnat pân` acum con-tracte pentru livrarea \nRomânia a unor turbine cu ocapacitate total` de 450 MW,ce vor fi instalate \n acest an. Pân` la 30 iunie 2010, pe teri-toriul României erau dejainstalate 22 de turbine Ves-tas, de 44 MW \n total, iarreprezentan]ii Vestas
m`r turisesc c` num`rul cen-tralelor livrate a crescutfoarte mult \n ultimele [aseluni. Cel mai mare client alcompaniei din România esteEnergias de Portugal, care afinalizat parcul eolian de 90 MW la Pe[tera, Medgidia,[i \n aceast` prim`var` va da\n folosin]` un alt megapro -iect de 138 de MW la Cerna -vod` (69 de turbine Vestas).
Oficialii companiei danezesus]in c` nu exclud nici pro-ducerea de componente deturbine [i tehnologii pentruservice.Potrivit datelor Asocia]ieiRomâne pentru EnergieEolian`, la finele lui 2010, \nRomânia erau instalate tur-bine eoliene de 457 MW \ntotal, fa]` de doar 14 MW lasfâr[itul anului 2009. n
OXYGEN – PUBLICAȚIE GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA – NR. 1(11) / TRIMESTRUL I 2011
România, Polonia [i Cehia senum`r` printre statele cel maipu]in dependente energetic dinUE, dar \n circa zece ani ar puteamajora importurile de energie, dincauza \ntârzierii proiectelornucleare [i a \nchiderii centralelorvechi pe c`rbune. Proiectele deconstruc]ie a unor centrale
nucleare \n Europa Central` [i deEst sunt \ntârziate sau chiar anu-late din cauza deficitului definan]are. |n Lituania, e[eculatragerii de investitori l-a determi-nat pe pre[edintele statului s`afirme c` este nevoie de oregândire a alternativelor.Autorit`]ile din Slovenia nu aureu[it s` aprobe \n 2010 con-struc]ia unei a doua centralenucleare. Polonia se bazeaz` pec`rbune [i vrea s` construiasc` ocentral` nuclear`, dar a avut difi-cult`]i \n g`sirea de lucr`tori califi-ca]i [i \n modificarea legisla]iei.România estimeaz` c` trebuie s`\nchid` sau s` \nlocuiasc` otreime din centralele vechi pân` \n2020. n
{TIRI
06
Mai multe turbine eoliene \n România
Pe 28 ianuarie, pre]ulpetrolului Brent a crescutcu 4 procente, atingândpragul de 100 de dolari pebaril, cel mai ridicat niveldin ultimele 28 de luni, caurmare a conflictului dinEgipt, conform anali[tilor.La bursa de la Londra,
pre]ul ]i]eiului a ajunsnivelul de 99,42 dolari/baril, dup` ce \n timpul zilei maximul a fost de99,74 de dolari, cel maimare nivel \nregistrat din26 septembrie 2008, cândLehman Brothers intra \nfaliment. n
Importuri de energie mai mari \n urm`torii 10 ani Pre]ul petrolului a crescut cu 4%
C`t`linaDragomir, directorul vânz`riVestas România:„Avem \ncredere\n aceast` pia]`nou`, chiar dac`mai sunt multe def`cut".
text
SIM
ONA
GEOR
GESC
U fo
toSH
UTTE
RSTO
CK
6-9 Stiri •_Layout 1 2/11/11 4:33 PM Page 6
07
Energia eolian` cre[te valoarea facturilor|n urma vot`rii \n Parlament a legii de promovare a energiei regenerabile, facturile pl`titede popula]ie vor fi mai scumpe. Potrivit calculelor, dac` anul viitor vor fi \n func]iune tur-bine eoliene cu o capacitate de 400 MW, factura la energie a fiec`rui român ar puteacre[te cu circa 5%. Chiar dac` tenta]ia de a crede c` turbinele eoliene \nseamn` [i energiemai ieftin`, trebuie men]ionat c` investi]iile \n proiecte de acest gen sunt foarte mari, chiardac` producătorii de energie eoliană primesc stimulente de la stat. n
Britanicii au inventat benzina artificial`
„Cererea de o]el \n stateledezvoltate va reveni lanivelul de dinaintea crizeidoar \n 2015“, a afirmatLakshmi Mittal, pre[edinte[i director general al celuimai mare produc`tor mon-dial de o]el, ArcelorMittal,conform Reuters.Cre[terea produc]iei deo]el pe plan mondial va\ncetini la 6-6,5% \n acestan, de la aproximativ 15%\n 2010. |n China, cerereapentru o]el se va temperala 6,5-7%, de la circa 9%anul trecut. n
Produc]ia de o]el \ncetine[teCompania japonez` Toshiba apropus Bulgariei un proiect demare amploare \n domeniulenergiei regenerabile, carevizeaz` implementarea unor„re]ele inteligente de energieelectric`“ [i fabricarea dema[ini electrice. Reprezentan]iicompaniei au confirmat faptulc` Toshiba va construi un parcfotovoltaic cu o capacitate de10 MW lâng` localitatea Yamboldin Bulgaria. Aceast` investi]ievaloreaz` 37,6 milioane de euro[i va furniza energie electric`pentru 2000 de gospod`rii. n
Toshiba, energieregenerabil` \n Bulgaria
Cheltuielile de consum vor cre[temoderat pân` \n2020O echip` de cercet`tori britanici de
la Laboratorul Rutherford Apple-ton a inventat benzina pe hidro-gen. Aceasta nu polueaz` [i cost`
circa 1 euro/4 l. „|ntr-un anumit sens,hidrogenul este combustibilul ideal. Are detrei ori mai mult` energie decât benzina [icând produce ap`", spune prof. StephenBennigton, [eful proiectului. Până acum,principala problem` era depozitarea hidro-
genului, ce trebuia p`strat \n cilindri de\nalt` presiune sau cu lichide super-r`citoare, care atingeau - 253o C.Cercet`torii laboratorului au rezolvat [iaceast` problem`, conform manufacturing -digital.com. Amestecul hidruric se \nchide\n granulele unui polimer nanoporos, setoarn` \n rezervoare [i se comport` ca unlichid. Benzina artificial` va fi disponibil`tuturor \n trei ani. n
Conform unei analizeEuromonitor, \n 2012 cheltuielilede consum pe cap de locuitorvor fi de 5.300 dolari, urmatede 6.100 dolari \n 2014 [i7.000 de dolari \n 2016. Pentru2018, se estimeaz` cheltuielide 8.000 de dolari, iar \n 2020la 9.200 de dolari. Româniaeste o pia]` mare, \n expansi-une, [i se afl` pe locul patru \nEuropa de Est \n privin]a veni-turilor anuale ale popula]ieidisponibile pentru cheltuieli [ieconomisire, care, \n 2009, seridicau la 91,3 miliarde dedolari. Pe primele trei pozi]ii seafl` Rusia, cu 743,6 miliardedolari, Polonia, cu 266,3 mi -liarde dolari [i Cehia, cu 103,2miliarde dolari. n
6-9 Stiri •_Layout 1 2/11/11 4:33 PM Page 7
OXYGEN – PUBLICAȚIE GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA – NR. 1(11) / TRIMESTRUL I 2011
Pre]ul c`rbunelui va cre[te cu celputin 20%, din cauza inunda]iilorcare au afectat 85% din minele decărbune din Australia, cel maimare exportator mondial dec`rbune. Astfel, pre]ul c`rbuneluicocsificabil va fi cu 20% mai marefa]` de media din 2010 (210 - 215dolari/ton`), ajungând la 269 do -lari pe ton` \n 2011, sus]ineMichael Parker, analist la Sanford
C. Bernstein. Pe de alt` parte, {tefan Vuza,pre[edinte al Serviciilor Comer-ciale Române, crede c`: „Nu numaidin cauza inunda]iilor din Australias-a scumpit c`rbunele, ci esteexact ce s-a \ntâmplat [i pe pia]ao]elului. Adic` marile corpora]iiaproape c` au f`cut un monopol,a[a c` intervin scumpiri. Nu exist`un consum mai mare de petrol saude carburan]i \n perioada decriz`“. Cert este c` o majorare apre]ului c`rbunelui s-a observat\nc` din a doua jum`tate a anuluitrecut, pus` pe seama cererii totmai mari de o]el a statelor emer-gente precum China, India [iBrazilia, care au investit masiv \ninfrastructur`. n
{TIRI
08
P e 19 [i 20 ianuarie,la Londra s-adesf`[urat summit-ulstatelor nord-euro -
pene, la care au participat[efi de guverne, speciali[ti [i oameni de afaceri din Sue-dia, Danemarca, Finlanda,Norvegia, Islanda, Estonia,Letonia [i Lituania. Pe agen-da acestei \ntâlniri s-a aflat [i\nfiin]area unui mini-NATOpentru ap`rarea teritoriularctic. Este vorba despre unproiect ce presupune creareaunei structuri de tip NATO,care s` cuprind` unit`]i mili -
tare, frontaliere [i de serviciisecrete, precum [i un sistemde coordonare a ac]iunilor \nArctica.Acesta este un subiect care afost adus \n discu]ie [i anultrecut la summit-ul NATO dela Lisabona de c`tre ministrulleton al Ap`r`rii. Cel maiprobabil, o decizie final`privind \nfiin]area structuriimilitare va fi luat` abia \naprilie, la \ntâlnirea mi -ni[trilor de Externe dinstatele scandinave [i baltice.Controversatul site Wiki -Leaks a publicat \n trecut
documente referitoare laaceast` viitoare alian]`. |n tr-unul dintre ele, fostulambasador american \nNorvegia, Benson Whitney,se ar`tase ne\ncrez`tor \nplanul ]`rilor scandinave,considerând \ns` c` o alian]`de genul NATO ar putea fiutila pentru „a monitorizaur[ii albi [i pe ru[i“. El a expli-cat c` posibilit`]ile unite aleEuropei de Nord – cele me -dicale si de transport – „arputea constitui o bun` con-tribu]ie la misiunile ONU,NATO [i SUA“. n
Legea 139/2010 privindmodi ficarea şi completareaLegii nr. 220/2008 pentrustabilirea sistemului de promovare a produceriienergiei din surse regenera-bile de energie prevede capro duc` torii de energieregenerabil` s` primeasc`certificate verzi \n func]iede tehnologia folosit`. Astfel, certificatele verzi sevor acorda \n felul urm`tor:• pentru energia produs` \ncentrale hidroelectrice cupu teri de cel mult 10 MW: 3 certificate pentru fiecareMWh produs [i livrat, dac`centralele sunt noi, [i 2 cer-tificate pentru fiecare MWh,
dac` centralele sunt reteh -nologizate;• 2 certificate pân` \n 2017[i 1 certificat din 2018 pentru fiecare MWh produs[i livrat de produc`torii deenergie eolian`;• 3 certificate pentrufiecare MWh produs [i livratdin energie din biomas`,biogaz [i surs` geotermal`;• 6 certificate pentrufiecare MWH produs [ilivrat din energie solar`.Potrivit legii, furnizorii trebuie sa achiziţionezepentru anul 2011, certifi-cate verzi echivalent cu10% din energia comercia -lizată/an. n
Transportulenergiei electrice,majorat cu 10,4%
C`rbunele va fi cu 20% mai scump Legea certificatelor verzi
}`rile nordice discut` \nfiin]area unui mini-Nato, pentru petrolul din Arctica
Controversatulsite WikiLeaks apublicat \n trecutdocumente referi-toare la aceast`viitoare alian]`.
Autoritatea Na]ional` deReglementare \n domeniulEnergiei (ANRE) a aprobatmajorarea cu 10,4% a tarifu-lui mediu pentru serviciul detransport al energiei elec-trice perceput de Transelec-trica pentru acest an. Astfel,pentru cei implica]i \n acestserviciu, anul 2011 vine cucre[terea costului de trans-port, de la 17 lei/MWh la18,77 lei/MWh. „A fostemis ordinul pre[edinteluiAutorit`]ii Na]ionale deReglementare \n domeniulEnergiei num`rul 45 din 23 decembrie 2010 (...),care a intrat \n vigoare \ndata de 1 ianuarie 2011“, se arat` \ntr-un raport alTranselectrica transmis c`treBursa de Valori Bucure[ti(BVB). Totodat`, tarifelepl`tite de companii pentruserviciile OPCOM, operatorulpie]ei locale de energie, con-trolat de Transelectrica, aur`mas la nivelul de 0,3 lei/MWh. Transelectrica este ocompanie controlat` de stat,prin intermediul MinisteruluiEconomiei. n
text
SIM
ONA
GEOR
GESC
U fo
toSH
UTTE
RSTO
CK
6-9 Stiri •_Layout 1 2/11/11 4:33 PM Page 8
09
Zgârie-nori cu turbineeoliene integrateLondra se bucur` de primacl`dire zgârie-nori cu tur-bine eoliene integrate, \ns`abia peste doi ani se vadescoperi dac` investi]iaeste sau nu profitabil`.Cl`direa a fost ridicat` \n 5ani [i a costat 180 milioanede dolari. Energia produs`va acoperi 8% din con-sumul imobilului, ceea ce\nseamn` c` 30 din cele400 de apartamente alecl`dirii vor avea energieeco tot anul.
Telefoane cu \nc`rc`torcomun|n urm` cu doi ani, ComisiaEuropean` lansa ideea unui\nc`rc`tor comun pentrutelefoanele mobile. Pestedoar câteva luni, toate dis-pozitivele mobile din UE vorputea fi \nc`rcate cu un sin-gur \nc`rc`tor. |n urmadiscu]iilor dintre ExecutivulComunitar [i principalii pro-duc`tori de telefoanemobile, \nc`rc`toarele vor ficompatibile pe baza unuiconector micro USB.Aceast` solu]ie va duce la
reducerea de[eurilor elec-tronice.
Primul elicopter electricConform autoevolution.com,primul elicopter electriceste aproape de realizare.Mo men tan este vorbadespre un proiect, Firefly,tendin]a verde din industriaauto \[i face loc [i \n ceaaeronautic`. ElicopterulFirefly se bazeaz` pe S-300Cprodus de Sikorski, care areo greutate de 930 kg (f`r`pasa ger), vitez` maxim` de159 km/h [i zboar` la o alti-tudine de 3.200 metri. n
|n flux continuu
t
t
t
Autorit`]ile române lucreaz` la un proiectprin care se va construi a doua central`nuclear` până \n 2025, ce va avea dou`reactoare, cu o capacitate de 1.100 MWfiecare. Este ceea ce sus]ine un draft alStrategiei Energetice a României pentruperioada 2011-2035 [i de care au f`cut rost jurnali[tii de la Adev`rul. Conform planului autorit`]ilor, primul din cele dou`noi reactoare va fi gata \ntre 2021-2025, iar cel de-al doilea va deveni func]ionabilpân` \n 2030.Mai mult, pân` \n 2020 vor fi construitecapacit`]i de producere a energiei \ncogenerare pe gaze de 500 MW, 270 MW \nhidrocentrale [i 1.050 MW pentru acope -rirea balan]ei de putere – centrale pe
combustibili din import [i/sau huil`.La acestea se adaug` hidrocentrala cu acu-mulare prin pompaj de la Tarni]a, cu patrugrupuri a câte 250 MW. Primele dou` vor figata \n intervalul 2016-2020, iar celelaltepân` \n 2025.Pentru realizarea acestor proiecte, \n pe -rioada 2011-2035 sunt necesare investi]iide 30-40 de miliarde de euro \n sectorulproducţiei de energie. Iar din aceast` sum`,9 miliarde de euro vor \nsemna investi]ii \nenergia regenerabil`, adic` 5.500 MW.Documentul intitulat „Elemente de strategieenergetic` pentru perioada 2011-2035.Direc]ii [i obiective strategice \n sectorulenergiei electrice“, va fi supus dezbaterii publice \n curând. n
Anul 2030: o nou` central` nuclear` \n România
Proiect extins la parcul eolian Fântânele
La Fântânele, jude]ul Con-stan]a, compania ceh` CEZconstruie[te cel mai mare parceolian din Europa. 20 dintrecele 115 turbine ridicate dejafuncţioneaz` [i produc dedou` ori mai mult decât ener-gia eolian` pe care o ge neraRomânia pân` acum. Proiectul se va extinde anulviitor \n comuna al`turat`,Cogealac, astfel c`, atuncicând toate cele 240 de turbinevor fi func]ionale, ferma va ficel mai mare parc eolian tere-stru din Europa. Morile de vântvor produce 600 MWh de elec-tricitate, aproape cât un reac-tor nuclear de la Cernavod`,suficient pentru a alimenta650.000 de locuin]e. Via]alocuitorilor din Fântânele s-aschimbat radical de când aap`rut [antierul parculuieolian. Aproape to]i s`tenii, \njur de o mie \n total, lucreaz`sau au lucrat la CEZ ca paznicisau muncitori necalifica]i, iarcei care au avut norocul s`de]in` teren pe harta undeinvestitorii vedeau ridicat` oturbin` primesc 15.000 de leipe an, \n timp ce \[i pot cultiva\n continuare p`mântul. n
6-9 Stiri •_Layout 1 2/11/11 4:33 PM Page 9
OXYGEN – PUBLICAȚIE GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA – NR. 1(11) / TRIMESTRUL I 2011
10
Problema costurilor ridicatede pe pia]a energiei a fostunul dintre punctelefierbin]i ale discu]iilor, maiales \n situa]ia \n care cere -rea de petrol [i gaze este \ncre[tere \n India [i China,
cele mai mari economii emergente dinlume. De fapt, ]`rile emergente au fost anulacesta \n centrul aten]iei la Davos, mai alesdatorit` cre[terilor \nregistrate \n timpulcelei mai mari recesiuni globale din istoriarecent`. China [i-a trimis \n 2011 cea maimare delega]ie de pân` acum, iar con-ferin]ele pe tema cre[terii sale economiceau compus o bun` parte din agenda de anulacesta a conferin]ei: „Viitorul \ntreprinde -rilor chineze“, „Impactul Chinei asupracomer]ului [i cre[terii globale“ sau „Noilerealit`]i ale Chinei moderne“ au atras maimul]i participan]i decât puteau \nc`pea \ns`lile de conferin]e, conform informa]iilortransmise de BBC [i Reuters.
|n mod firesc, evolu]ia pozitiv` a economi-ilor emergente a justificat includerea \nagenda de lucru a WEF [i dezbaterile cutema „Tranzi]ia de la resursele energeticetradi]ionale la ecoenergie” sau „ Energiaregenerabilă – alternativ` pentru costulpetrolului”.Problematica ecoenergiei a fost prezentat`de profesorul Jahns Grobbering, consilier alguvernului norvegian pe probleme energe -tice. Acesta a supus dezbaterii viitoruleconomiei mondiale abordat prin prismadisfunc]ionalit`]ilor ap`rute \ntre raportuldintre pre]ul ecoenergiei \n raport cu bene -ficiile globale pe care aceasta le asigur`,precizând c` statele cu economii dezvoltateevit` s` adauge la costurile resurselor ener-getice pe baz` de hidrocarburi [i costurilede ecologizare aferente acestora. El aprezentat [i o proiec]ie a modului \n careindustria orizontal` aferent` exploat`riiresurselor pe baz` de hidrocarburi poate ficonvertit` ca industrie orizontal` pentru
TOP STORY DAVOS 2011 – Forumul Economic Mondial pune
\n prim plan resursele energetice globale
Pentru prima dat` \n ultimii [apte ani,
Forumul Economic Mondial (WEF) de la
Davos a \nregistrat \n agenda celor cinci zile
de dezbateri mai mult de trei sesiuni pe pro -
bleme de energie. Anul 2011 poate fi \nscris
\n istoricul WEF ca primul \n care au avut loc
cinci sesiuni de dezbateri, dintre care dou` pe
tema resursele energetice globale, una a pro-
pus solu]ii pentru securitatea sistemelor
energetice nucleare, iar celelalte dou` au
dezb`tut probleme legate de eficien]a ener-
getic` [i produc]ia de energie regenerabil`.
text CAROL POPAfoto INTERNATIONAL NUCLEAR
SAFETY CENTER
JAHNS GROBBERINGConsilier al Guvernului norvegian
De fiecare dat` se afirm` c`ecoenergia reprezint` osolu]ie de viitor deoareceeste mai scump` decât ener-gia din hidrocarburi. Calculeleprezentate aici v` demon-streaz` c` energia verde estemai ieftin` cu aproape 5,5%decât hidrocarburile, dac` lapreţul de achizi]ie ad`ug`mcosturile de ecologizare\nregistrate la nivel global
10-11 Top Story •_Layout 1 2/10/11 4:29 PM Page 10
ecoenergie f`r` costuri uria[e din parteastatelor care ar sus]ine financiar o astfel destrategie [i cu un impact social pozitiv.Pe de altă parte, dezbaterea cu tema „Energiaregenerabilă - alternativ` pentru costulpetrolului“, sus]inut` de o delega]ie chinez`coordonat` de Huang Zou, directorul Institu-tului de Studii Energo-Climatice finan]at deMinisterul Energiei din China, a abordat dez-voltarea sectorului de energie regenerabil`din perspectiva financiar` [i a nevoii dereac]ie la oscila]iile de pre] de pe pia]apetrolului. „|n ultimii ani am auzit tot mai desc` dezvoltarea economiilor emergente estesursa cre[terii pre]urilor resurselor energeti -ce, ca urmare a unei cereri \n cre[tere. Vrems` formul`m o op]iune alternativ`, iar stateleparticipante s` decid` dac` strategic dez-voltarea unui sector energetic poate echilibrabalan]a resurselor energetice globale [i s`ac]ioneze \n consecin]`“, a spus Huang Zou.
INSTABILITATEA MONEDELOR INFLUEN}EAZ~ PIA}A ENERGIEICei mai mul]i bancheri participan]i la sesiu-nile de lucru având ca tem` de dezbatereprobleme energetice au acuzat efectelenegative generate de instabilitatea mone -delor asupra pre]urilor resurselor energeti -ce. Doi mini[tri au prezentat chiar docu-mente \n care era specificat c` peste 2%din costul de aprovizionare cu resurseenergetice ale ]`rilor lor reprezentauacoperirea de risc valutar inclus` \n costulfinal al hidrocarburilor. De la aceste afir-ma]ii s-a declan[at o \ncins` dezbatere petema influen]elor pe care le au deciziilefinan]i[tilor asupra costurilor din economiareal`. Dac` \n trecut America era văzut` laDavos ca o super-putere gata s` ajutelumea cu problemele pe care le are, de ladeclan[area crizei, aceasta a fost catalo-gat` ca fiind „un uria[ r`nit“, expresielansat` de New York Times.Anul acesta, pozi]ia SUA a fost contestat`mai ales \n ceea ce prive[te utilizareadolarului ca moned` de rezerv` la nivel
global. De la anali[ti chinezi la guverna-torul B`ncii Israelului, majoritatea celor dela Davos au fost de acord c` dolarul pierdeteren. Nici moneda euro nu este o surs`de stabilitate. „S` nu uit`m c` anul trecutam fost la dou` degete de a ne scufunda\ntr-o depresie“, a avertizat obsesiv \ncadrul a patru conferin]e, Jean-ClaudeTrichet, pre[edinte al B`ncii CentraleEuropene. Totu[i, euro a g`sit la Davossus]in`tori \n persoana miliardaruluiGeorge Soros [i a lui Stanley Fisher, guver-natorul B`ncii Israelului. „Sunt mai opti-mist \n leg`tur` cu euro \n ceea ce prive[tepoten]ialul de a fi o moned` de rezerv`“, adeclarat Stanley Fisher. Pre[edintelefrancez [i-a continuat campania de convin-gere a liderilor G20 \n ceea ce prive[tediversificarea sistemului mondial al rezer -velor valutare, dup` zeci de ani de domi-na]ie a dolarului, iar guvernatorul B`nciiNa]ionale a Canadei, Mark Carney, a pos-tulat c`, pe termen lung, monedele asiatice au [anse foarte bune s` joace un rol important \n rezervele globale. n
11
DAVOS \n cifre
2500 participanţi. Pestejum`tate (55%) bancheri [ioameni de afaceri
15% femei [i 85% b`rba]i
200 sesiuni de lucru
90 state participante
30 de pre[edin]i, 70 de pre-mieri [i mini[tri
28.000 de euro reprezint`cotiza]ia anual` la WEF acompaniilor invitate
De la 170.000 euro la340.000 euro reprezint`cotiza]ia anual` a partene -rilor strategici
Bugetul anual al WEF: 130mil. franci (87 mil. euro)
10-11 Top Story •_Layout 1 2/10/11 4:29 PM Page 11
OXYGEN – PUBLICAȚIE GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA – NR. 1(11) / TRIMESTRUL I 2011
text ANDREI {TEF~NESCU foto SHUTTERSTOCK
TEHNOLOGII DE VÂRF
Biogazul este un amestec degaze combustibile, care seformeaz` prin descom-punerea biomasei (materialvegetal rezidual) \n mediuumed [i f`r` oxigen.Biogazul este produs prin
fermentarea anaerob` a materiilor organi -ce, un proces ce se desf`[oar` la tempera-turi \ntre 20-45 °C, \n prezen]a unei bac-terii: Methanobacterium omelianski. Astfel,materiale precum de[eurile organice do -mestice, de[eurile industriale alimentare,resturile de la cultura cerealelor, hrana fura-jer`, b`legarul, culturile de plante cu valoareenergetic` sunt transformate \n metan [idioxid de carbon.Producerea biogazului prin descompunereasubstan]elor organice a fost explicat`[tiin]ific \n secolul al XVII-lea, când Volta a
extras pentru prima dat` hidrocarburametan din gazele colectate din mla[tini. Maiapoi, \n 1899, Söhngen, Hoppe-Seyler [iOmelianski au studiat agen]ii ferment`riianaerobe a celulozei, ultimul dintre cei treiconcluzionând c` la acest proces iau partedou` specii de bacterii: Bacilus cellulosaemethanicus, responsabil` de formarea decantit`]i \nsemnate de metan, [i Baciluscellulosae hidrogenicus, responsabil` deformarea cantit`]ilor importante de hidro-gen. Mai târziu, aceste specii au fostreunite sub denumirea comun` deMethano-bacterium omelianski. Bacteriiletr`iesc \ntr-un spa]iu ermetic \n fermenta-tor. Aflate \ntr-un mediu lipsit de oxigen,descompun biomasa [i astfel se formeaz`biogazul. Procesul de fermentare este natu-ral, dar [i controlat \n acela[i timp. Sta]iilede biogaz se folosesc de comportamentul
M`run]itorul cu lan] QZNoutatea instala]iei de biogaz de la Zillertall (Austria)
Fermierul Joseph Kröll din Zillertal(Austria) a c`utat o solu]ie pentru a va -lorifica toate de[eurile biologice din\mprejurimi. |n 2008, a investit, \mpre-un` cu proprietarul unei sta]ii de com-postare, 2,9 milioane de euro [i a creato instala]ie de biogaz ultramodern`, cese bazeaz` pe o tehnologie novatoarede m`run]ire.
natural al bacteriilor pentru a generaenergie electric`, termic` [i c`ldur` la unpre] cât mai redus. |n zilele noastre, exist` instala]ii de biogaz\n majoritatea ]`rilor industrializate. |nDanemarca, biogazul reprezintă pân` la18% din totalul energetic. Dac` vorbimdespre instala]ii mici, China se afl` peprimul loc. |n urm` cu cinci ani se aflau numai pu]in de 18 milioane de instala]ii, careasigur` cu combustibil zeci de milioane de]`rani.
INOVA}IE GERMAN~ APLICAT~ |N AUSTRIA |n Germania, peste 4.000 de instala]ii debiogaz medii [i mari produc energie rege -nerabil`, iar tehnologiile din acest domeniudevin din ce \n ce mai sofisticate, odat` cutrecerea timpului. Este [i cazul firmei Fin-sterwalder Umwelttechnik GmbH (Fitec) dinBernau, Bavaria, care a dezvoltat o insta -la]ie de producere a biogazului, \n care,un utilaj, folosit ini]ial \n reciclare, a primitun alt rol. Este vorba despre brevetatulM`run]itor cu lan] MeWa Querstromz-erspaner (QZ), produs de compania ger-man` MeWa Recycling Maschinen undAnlagenbau GmbH. Aceast` ma[in` „a\nregistrat rezultate foarte bune, pe carenicio alt` metod` conven]ională dem`run]ire nu le-a oferit pân` acum“. Cuaceste cuvinte [i-a descris [i [i-a justificatinginerul de proiect, Klemens Finsterwalder,op]iunea lui, considerat`, la \nceput, destulde neobi[nuit`.Iar dac` germanii au brevetat aceast`tehnologie, a existat [i o prim` persoan`care a implementat-o. Fermierul austriacJoseph Kröll a pus bazele unei instalaţii debiogaz ultramoderne, care se bazeaz` pe otehnologie novatoare de m`run]ire. Aceastase afl` \ntr-un peisaj idilic, \n Schlitters, laintrarea \n Zillertal. A[ezarea se bucur` demare trecere printre turi[ti, gra]ie pozi ]i -on`rii \n mijlocul naturii. To]i cei care auajuns prin zon` au r`mas cu amintirea unor
priveli[ti magnifice. Instala]ia de biogaz dela Zillertal, aflat` lâng` ferma de vite a luiKröll [i o sta]ie de compostare, produceelectricitate, c`ldur` [i compost. Materia -lele folosite provin din cele 6.000 de tonede de[euri biologice ale municipalit`]ii, resturi de mâncare de la numero[ii turi[tidin hotelurile din jur, case [i restaurante,pensiuni, mâncare din supermarketuri, cutermenul de garanție expirat sau care estecongelat`.|ntr-o prim` etap`, toate de[eurile suntpuse pentru tratare \n M`run]itorul MeWaQuerstromzerspaner (QZ). Spre deosebirede ma[inile conven]ionale de m`run]ire,aceasta este echipat` cu lan]uri \n loc decu]ite.
CARE SUNT BENEFICIILE?n Un nivel mai \nalt de obținere a gazului.Dac` ma[inile echipate cu cu]ite m`run]escde[eurile organice prin t`iere, lan]urile dela QZ zdrobesc ierburile. Aceast` tehnic` d`na[tere unei suprafe]e considerabil maimare, pe care pot ac]iona bacteriile \n pro-cesul de fermentare. Astfel, timpul dereten]ie al biomasei \n fermentator esteaccelerat, iar procesul de degajare agazelor este m`rit. n Tratare optimă a substratului. Tipul [icantit`]ile materialelor livrate la Schlittersnu sunt acelea[i \n fiecare zi. Operatoriiajusteaz` timpii de reten]ie [i formulele \nQZ. |n cele din urmă, se \ntâmpl` caM`run]itorul cu lam` QZ s` \nlocuiasc`mixerul. La sfâr[itul opera]iunii, se producetratarea optim` a substratului. n Folosirea alimentelor diverse. |n instala]iepot fi introduse pachete cu mâncare conge-lat` sau alimente expirate cu tot cu ambala-jele lor din plastic. |ntr-o etap` ulterioar`,acestea sunt separate de substan]eleorganice.n P`r]ile din metal „trec“. Instala]ia nu estesensibil` la buc`]ile de metal, care seg`sesc frecvent \n de[eurile bio. Astfel,tacâmurile, minerale diverse, metalele nu
sunt obstacole pentru QZ. La ultimul pas, substratul este omogenizat\ntr-o singur` opera]iune, tratat [i preg`titpentru bacteriile din procesul de fermen -tare. „Procesarea cu ajutorul QZ \nlocuie[tefaza de pretratare biologic`, care, altfel, ar fi trebuit s` aib` loc prin hidroliz`“, aexplicat constructorul instala]iei, KlemensFinsterwalder.M`run]itorul cu lan] mai are un rol impor-tant dac` este folosit \n instala]ia de biogazcare proceseaz` gunoi de grajd, la care seadaug` culturi energetice. Datorit` QZ, seob]in cu 30% mai multe gaze decât \ntr-otratare conven]ional`. |n zilele noastre,plantele energetice reprezint` ingredientelede bazǎ \n instala]iile de biogaz. Porumbul,nutre]ul, sfecla, floarea-soarelui [i se -min]ele de rapi]` sunt recunoscute pentruvaloarea energetic` ridicat` [i pentru rolullor important \n producerea biogazului.Tehnologiile moderne pot procesa, \ns`,aproape orice tip de substan]e, cu excep]ialemnului, care nu poate fi descompus debacterii. Pentru Joseph Kröll, investi]ia \n QZ \[imerit` banii. |n Schlitters, randamentulcrescut de producere a biogazului a fostprev`zut \nc` din faza de proiect, iar rezul-tatele au fost pe m`sura a[tept`rilor. Unmotor transform` biogazul \n energie ter-mic` [i 330 Kw energie electric`. Aceastadin urm` ajunge \n re]eaua electric` laaproape 600 de gospod`rii, dup` ce suntasigurate necesit`]ile de la ferma lui Kröll.Energia termic` risipit` (care se pierde)este folosită imediat la \nc`lzirea fermenta-torului, unde trebuie p`strat` o tempera -tur` constant` de 37°C. Pe viitor, Kröll \[idore[te s` foloseasc` energia termic`r`mas` pentru a crea un sistem cu a[chiide lemn [i balo]i de fân care s`-l ajute s`aprovizioneze casele din vecin`tate cuc`ldur`. n
13
Compozi]ia tipic` de biogaz
50-75%Metan, CH4
25-50%Dioxid de carbon, CO2
0-10%Nitrogen, N2
Producerea biogazului din de[euri organice are multeavantaje, atât pentru proprietarul instala]iei, cât [i pentrucei din jur. Printre ele se află: autoalimentarea cu energieelectric` [i termic`, reducerea emisiilor gazelor cu efect de ser`, reciclarea ieftin` a de[eurilor, producerea\ngr`[`mintelor pure, independen]a de re]elele centra -lizate, reducerea nepl`cerilor cauzate de mirosuri,economisirea banilor de c`tre fermieri.
OXYGEN – PUBLICAȚIE GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA – NR. 1(11) / TRIMESTRUL I 2011
TEHNOLOGII DE VÂRF
14
Proiect inovator: culturi deplante \n de[ert
Un proiect ambi]ios ar putea transforma200.000 de metri p`tra]i de p`mânt arid dinapropiera ora[ului Aqaba, Iordania, \ntr-o ade -v`rat` oaz`. Este vorba despre o instala]ie ce arcombina dou` tehnologii avansate: instala]iile dedesalinizare [i energia solar` concentrat`, careduc la formarea unei atmosfere mai r`coroase.|n prima tehnologie, apa s`rat` este supus`evapor`rii, şi apoi, din ea, se ob]ine ap` dulce.La cea de-a doua se folosesc oglinzi, care foca -lizeaz` razele soarelui asupra ]evilor cu ap`. Apa se transform` \n abur, ce ac]ioneaz` turbinele[i astfel este produs` electricitatea. Proiectul vafi implementat de compania norve gian` SaharaForest Project, iar instala]ia ar putea fi opera ]i -onal` \n 2012, iar la scar` comercial` sea[teapt` s` func]ioneze din 2015. n
Sticl` mai tare ca o]elulCercetătorii de la Departamentul de Energie alSUA [i cei de la Institutul de Tehnologie din Cali-fornia au creat sticla metalic`, mai rezistent`decât o]elul. Pentru fabricarea acesteia s-afolosit un aliaj din paladiu, fosfor, silicon, germa-niu [i argint. Dintre aceste cinci elemente, pala-diul este un metal rar, foarte scump (28 degrame cost` peste 500 de lire sterline), care d`unicitate acestui tip de sticl`. El are rolul de acre[te plasticitatea sticlei [i de a preveni\mpr`[tierea cioburilor, iar celelalte patru ele-mente sunt responsabile de rezisten]a sticleimetalice. n
Prima turbin` capabil` s` generezeenergie solar` [i eolian`
O turbin` echipată atât cu [apte componente mobileretractabile, cât [i cu panouri solare, este una dintre cele mainoi inven]ii din sectorul energiei alternative, constituind o pre-
mier` mondial` \n domeniu. Prima turbin` capabil` s` generezeenergie eolian` [i solar` a fost testat` de c`tre compania american`Natural Power Concepts la baza aerian` din Honolulu. Proiectul, lacare a lucrat o echip` de 30 de muncitori, timp de doi ani, a fost coor-donat de c`tre inventatorul american John Pitre, posesor a 100 debrevete \n domeniul energiei alternative. Turbina are [apte compo-nente mobile retractabile, spre deosebire de cele conven]ionale,care au trei componente [i este proiectat` s` capteze electricitatechiar [i când este vânt redus. Ini]ial, Pitre a proiectat turbina \mpotrivafurtunilor. Când vântul este foarte puternic, componentele mobileretractabile sunt \mpinse \napoi, \n pozi]ie \nchis`, pentru a preveniastfel avarierea lor. Reprezentan]i ai Natural Power Concepts au afir-mat c` noul sistem dual (eolian [i solar) ar putea fi folosit \n misiunileumanitare, \n situa]iile de catastrofe naturale, \n aplica]iile militare ori\n Departamentul Ap`r`rii. n
China construie[te cel mai mare ora[ din lume
Nou` ora[e din sudul Chineise vor transforma \ntr-o sin-gur` zon` metropolitan`, cese va \ntinde pe 40.000 dekilometri p`tra]i [i care arurma s` aib` 42 de milioanede locuitori (de dou` ori câtpopula]ia României).
Autorit`]ile chineze audeclarat c` inten]ioneaz` caplanul s` fie terminat \n[ase ani, perioad` \n careaproximativ 150 de proiectede infrastructur` vor legare]elele de transport,energie, ap` [i telecomuni-
ca]ii din cele nou` oraşe,costurile fiind estimate laaproximativ 2 trilioane deyuani (190 miliarde de liresterline). Unul dintre cele mai impor-tante dintre cele 150 deproiecte se refer` la con-struc]ia unei re]ele de 29 dec`i ferate. Noile linii fero -viare vor avea o lungime de5.000 de kilometri [i vor fide mare vitez`, a[a \ncâtdurata c`l`toriei \ntre ori-care din punctele principaleale ora[ului s` nu dep` -[easc` o or`.Responsabilul de proiect,Ma Xiangming , de la Institu-tul de Planificare Urban` [i
Rural` Guangdong, adeclarat c`-[i dore[te ca,atunci când ora[ele vor fiintegrate, reziden]ii s` poat`c`l`tori liber, s` poat` folosisistemul de s`n`tate [i altefacilit`]i din diferite zone.„Nu va fi ceva precumGreater London sau GreaterTokio, pentru c` nu va fi unsingur mare ora[ \n inimaacestui megalopolis. Deaceea, nu-l putem numi dup`unul din ora[ele existente“,a mai spus Ma Xiangming.De asemenea, el consider`c` prin aceast` unificare seva extinde industria [i vacre[te num`rul locurilor demunc`. n
GDF SUEZ Energy România vă îndeamnă să vă bucuraţi în fiecare zi de avantajele gazelor naturale:
• Randament energetic ridicat; • Impact scăzut asupra mediului; • Siguranţă şi fiabilitate energetică; • Economie de energie.
Gazele naturale
www.gdfsuez-energy.roCall center: București, Ilfov: 021.9366*. Alte județe: (prefix local).936**apel cu tarif local în rețeaua Romtelecom, de luni până vineri, între 8.30 și 19.00.
Nu mai este decât o chestiune detimp pân` când sta]iile de \nc`rcarepentru automobilele electrice vorr`s`ri de peste tot, fie c` estevorba despre parc`ri, mall-uri, far-macii, cafenele sau b`c`niile dincol]ul str`zii. {i, categoric, cele maiavangardiste, parc` aduse dintr-unroman SF, vor fi sta]iile cu celulesolare.
Osta]ie de re\nc`rcareelectric` (EVSE ElectricVehicle Supply Equip-ment [i EVCE ElectricVehicle Charging Equipment) furnizeaz`electricitate pentru
re\nc`rcarea vehiculelor electrice.De[i cele mai multe ma[ini electricepot fi \nc`rcate de la priza din perete,de acas`, sunt multe [i cele care aunevoie de un echipament special, dincauza voltajului \nalt. |n termenii despecialitate, \nc`rcarea la 240 V estecunoscut` ca nivel 2, iar cea la 500 Vca nivel 3. Proprietarii pot instalaacas` o sta]ie de nivel 2, \n vreme ce
companiile instaleaz` sta]ii publice denivel 2 [i 3 contra unei taxe sau gratu-it. O alternativ` pentru \nc`rcareabateriilor ar fi schimbarea lor, la centrespecializate. Dai o baterie epuizat`,prime[ti una \nc`rcat`. Dezvoltareacoordonat` a sta]iilor de \nc`rcare dec`tre o companie sau de autorit`]ilelocale se desf`[oar` printr-o Re]ea aVehiculelor Electrice.
SCHIMBI BATERIA {I... DRIVE ON!O sta]ie de schimbare a bateriilorsalveaz` timpul de a[teptare la\nc`rc`tor. Companiile Better Place,Tesla Motors, Mitsubishi Heavy Indus-tries lucreaz` \n prezent la montareaunor asemenea dispozitive de schim-bare a bateriilor electrice la bord, pen-tru a extinde intervalul de deplasare.Better Place folose[te aceea[i teh -nologie de schimbare a bateriilor ca la avioanele de lupt` F16, iar sta]iileautomate de schimbare a bateriilor(numite [i Quickdrop Stations) potschimba o baterie \n mai pu]in de unminut. Modelele ce func]ioneaz` pesistem de schimbare a bateriilor
prezint` avantajul unor curse f`r` li -mite pe rutele pe care sunt amplasatesta]iile de schimb. |n plus, [oferul numai coboar` din ma[in` [i nu-[i maiface griji pentru durata vie]ii bateriei,pentru c` nu o cump`r`, ci o \nchiri-
OXYGEN – PUBLICAȚIE GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA – NR. 1(11) / TRIMESTRUL I 2011
SOLU}II PRACTICE
Sta]ii de \nc`rcareelectrice
16
text MAXIMILIAN GAVRILCIUC foto SHUTTERSTOCK
16-17 Solutii practice •_Layout 1 2/11/11 3:35 PM Page 16
az`. |n plus, contractul cu sta]iile deschimbare poate duce la reducereacostului ma[inii electrice.
AUTOMOBILELE ELECTRICECÂ{TIG~ TERENPrimul ora[ \n care a fost instalat` osta]ie de \nc`rcare electric` este NewYork. Evenimentul a avut loc \n varaanului trecut, \ntr-o parcare de lângăAutoritatea Portuar`, [i s-a desf`[urat\n prezen]a primarului MichaelBloomberg. Proiectul „Coulomb Tech-nologies“ a costat 37 milioane dolari [ipromite s` instaleze sta]ii de \nc`rcareelectrice \n nou` regiuni din StateleUnite.
„PROFETUL“ MA{INILOR ELECTRICEShai Agassi, CEO Better Place, estemai mult decât un inventator al bateri-ilor cu litiu, este un „profet al ma[inilorelectrice“. Prin intermediul proiectuluis`u, el a dezvoltat [i a sus]inut perma-nent crearea infrastructurii necesarema[inilor electrice. Agassi a atraspeste 700 milioane dolari capital, iar
Australia, Israel, Danemarca [i Hawaiiau anun]at c` doresc s` construiasc`re]ele pentru ma[inile electrice.Taximetri[tii din Tokio deja merg pesistemul Better Place, iar cei din SanFrancisco vor s` adere [i ei \n 2011.Clasat al treilea pe lista Fast Compa-nies, topul celor mai creative persoanedin mediul afacerilor, Agassi afirm`:„Cum po]i conduce o ]ar` f`r` petrol,f`r` [tiin]e noi... [i \ntr-un timp sufi-cient de scurt \ncât s` nu r`mâi f`r`benzin` \nainte de a r`mâne f`r` pla -net`?“. R`spunsul s`u este evident.
AVANTAJE VS DEZAVANTAJEComparativ cu „clasicele“ modele pebenzin`, ma[inile eco sunt mai scumpe.Dar nu trebuie s` uit`m faptul c` pre]ulcarburan]ilor a crescut [i \nc` va maicre[te. Cât prive[te performan]a, exist`ma[ini electrice care ruleaz` cu 200km/h [i prind 100 km/h \n 6 secunde.Argumentul definitiv \n favoareama[inilor electrice este acela c` suntmult mai pu]in poluante, iar problemareducerii emisiilor este una dintre celemai stringente de pe planet`.
Ma[ini electrice cu putere de la soare,SolarCity, dezvolt` sisteme de energiesolar` \mpreun` cu instala]ii de\nc`rcare a ma[inilor electrice. Sta]iade \nc`rcare E-Move este echipat` cupanouri solare ce pot furniza 1,76 kWp.Prin intermediul unor \mbun`t`]iri,designerii se a[teapt` s` genereze2000 kWp din panouri \n fiecare an. n
17
|n urm`torii cinci ani, cercet`torii estimeaz` c` va exista un num`r de peste 3 milioane de ma[ini electrice pe str`zile \ntregului glob.
SHAI AGASSICEO BETTER PLACE
Cea mai proastă idee: programul„Rabla“. S` dai bani oamenilor ca s`arunce la fier vechi un produs ce maipoate fi folosit, ca s`-[i cumpere altulnou, care este aproape la fel de poluant.
16-17 Solutii practice •_Layout 1 2/11/11 3:35 PM Page 17
ExpertGaz este reţeaua partenerilor instalatori fondată de GDF SUEZ Energy România.
Proiectul ExpertGaz a presupus un amplu proces de selecţie a celor mai competente firme de instalaţii din ţară, care deţin autorizaţii pentru lucrări de proiectare şi execuţie în domeniul gazelor naturale.
Apelând la partenerii ExpertGaz, puteţi beneficia de:
• soluții potrivite de încălzire pe bază de gaze naturale;• instalatori renumiți și de încredere;• instalații și centrale termice eficiente;• lucrări rapide și de calitate;• oferte adaptate de finanțare;• economie de timp.
Un pachet pentru confortul dumneavoastră
www.gdfsuez-energy.roCall center: București, Ilfov: 021.9366*. Alte județe: (prefix local).936**apel cu tarif local în rețeaua Romtelecom, de luni până vineri, între 8.30 și 19.00.
dosar
Energie cu resurse financiare reduse P22
Certificatele verzi - valori \n cre[tere P28
Pia]a energiei - influen]at` de SUA [i China? P30
OXYGEN – PUBLICAȚIE GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA – NR. 1(11) / TRIMESTRUL I 2011
Energie cu resurse financiare reduse P22
Certificatele verzi - valori \n cre[tere P28
Pia]a energiei - influen]at` de SUA [i China? P30
Solu]ii pentru eficien]a energetic`
Solu]ii pentru eficien]a energetic`
19 Dosar Cover •_Layout 1 2/10/11 4:31 PM Page 19
GDF SUEZ va construi o nou`
central` termoelectric` \n Peru
GDF SUEZ va construi o nou` central` termoelectric` \n Ilo, Peru, prin
subsidiara EnerSur, cea de-a doua companie privat` ca m`rime de elec-
tricitate din ]ar`. Centrala va avea o capacitate de 400 MW [i va
con]ine dou` turbine. Contractul de concesiune, semnat cu Ministerul
Energiei [i Minelor din Peru, este valabil 20 de ani. Veniturile totale
estimate se ridic` la 700 milioane dolari, iar investi]ia este estimat` la
200 milioane dolari. Prin EnerSur, GDF SUEZ are \n Peru o capacitate
de generare de 1.040 MW.
OXYGEN – PUBLICAȚIE GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA – NR. 1(11) / TRIMESTRUL I 2011
PANORAMA
20
Cre[terea cererii de energiegenereaz` proiecte noitext CAROL POPA foto SHUTTERSTOCK
Cre[terea econom
ic` global`
care se a[teapt` p
entru anul
2011, ca urmare a dez
volt`rii
economiilor energente [i a
stabi-
liz`rii activit`]ii ec
onomice \n
]`rile dezvoltate af
ectate de
criz`, se afl` la ba
za dezvolt`rii
permanente a unor noi
proiecte
energetice. GDF S
UEZ pre\n -
tâmpin` solicit`rile \n
cre[tere
din partea clien]ilo
r s`i prin
lansarea sau finali
zarea de
proiecte pentru ca
pacit`]i
energetice, proiec
te realizate
\n concordan]` cu
unele dintre
cele mai \nalte standarde
de
mediu [i de eficien]`
economic`.
GDF SUEZ construie[te
un depozit de GPL \n Chile
GDF SUEZ \[i consolideaz`
pozi]ia \n Chile prin construc]ia
unui depozit de gaz lichefiat \n
nordul Chile. Depozitul va face
parte din terminalul GPL Mejillones,
pe care GDF SUEZ \l de]ine
\mpreun` cu Codelco, cel mai
mare produc`tor de cupru din
lume. Prin aceast` investi]ie,
GDF SUEZ \[i va cre[te partici-
pa]ia la compania de GPL la 63%.
Depozitul va fi dat \n func]iune \n
2013, va avea o capacitate de
175.000 m3 [i va fi construit cu
respectarea celor mai severe
norme antiseismice. Dirk
Beeuwsaert, vicepre[edinte
executiv GDF SUEZ, a declarat
c` „acest proiect este parte a efortului GDF de a reduce depen-
den]a Chile de combustibili fosili, contribuind astfel la diversificarea
surselor de energie [i la protec]ia mediului.“
GDF SUEZ exploreaz` \n apele Groenlandei
GDF SUEZ a semnat cu Ministerul Industriei [i Resurselor Minerale pentru Groen-
landa contractele de licen]` pentru dou` exploata]ii \n aceast` zon`. GDF SUEZ
de]ine 26,25% dintr-un consor]iu, al`turi de Shell, Statoil [i Nunaoil (National Green-
landic Oil Company), pentru cele dou` exploat`ri din golful Baffin, aflat \n Groenlan-
da (insul` ce apar]ine Danemarcei). Cele dou` exploata]ii acoper` aproximativ
22.000 km², iar licen]ele sunt valabile pân` \n anul 2020. |ntr-o prim` faz`, pân` \n
OXYGEN – PUBLICAȚIE GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA – NR. 1(11) / TRIMESTRUL I 2011
PUNCTUL PE i
22
22-27 Dosar Punctul •_Layout 1 2/11/11 3:40 PM Page 22
23
Eficien]a energetic`
ob]inut` cu resursefinanciare reduse
|n conformitate cu noua politic` energetic` stabilit` de Uniunea European`, ponderea
biocarburan]ilor trebuie s` creasc` la cel pu]in10% din totalul con]inutului energetic al
carburan]ilor utiliza]i \n transport \n anul 2020text CAROL POPA foto SHUTTERSTOCK
Eficien]a energetic`
ob]inut` cu resursefinanciare reduse
|n conformitate cu noua politic` energetic` stabilit` de Uniunea European`, ponderea
biocarburan]ilor trebuie s` creasc` la cel pu]in10% din totalul con]inutului energetic al
carburan]ilor utiliza]i \n transport \n anul 2020text CAROL POPA foto SHUTTERSTOCK
22-27 Dosar Punctul •_Layout 1 2/11/11 3:40 PM Page 23
OXYGEN – PUBLICAȚIE GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA – NR. 1(11) / TRIMESTRUL I 2011
PUNCTUL PE i
|ncepând cu anul 1982, ]`rile europene acord` oimportan]` deosebit` cre[terii eficien]ei energeticeprin reducerea consumului de energie \n raport cuProdusul Intern Brut realizat. La nivel microeco-nomic, activit`]ile de management energetic apli-cat unui consumator de energie are ca ]int` asigu-rarea unui consum eficient de energie, \n scopul
maximiz`rii profitului prin minimizarea costurilor energeti -ce, m`rind \n acest mod rentabilitatea activit`]ii economi -ce. |n ambele cazuri, obiectivele sunt comune: reducereacosturilor pentru valoarea ad`ugat` creat`, prin reducereaconsumului de energie, [i protec]ia mediului, prin conser-varea resurselor energetice [i diminuarea polu`rii. Pe pie]ele concuren]iale, managementul consumurilorenergetice a devenit o condi]ie esen]ial` pentru a face fa]`competi]iei. Pentru companiile ce activeaz` pe astfel depie]e, \n special \n industrii energofage (siderurgia, metalur-gia sau industria constructoare de ma[ini), managementulenergetic nu mai este de mul]i ani un secret. Dar criza eco-nomic` mondial` [i interesul pentru protec]ia mediului,manifestat tot mai intens la nivel mondial, au extins necesi-tatea aplic`rii managementului energetic \n toate domeniileeconomice. Practic, orice companie ale c`rei costuri ener-getice dep`[esc 2,5% din costurile totale de produc]iepoate g`si o motiva]ie argumentat` pentru reducerea aces-tor costuri \n evolu]ia general` a pie]ei. Mai mult, controlulcosturilor energetice a devenit esen]ial [i pentru institu]iilebugetare sau pentru monopoluri de stat, prin prismaeconomiilor financiare [i a factorilor de mediu.Managementul energetic presupune un proces de conducerea sectorului energetic din companie utilizând echipamente [itehnici avansate de m`surare pentru monitorizarea modului\n care este utilizat` energia. Organiza]ia Interna]ional` deStandardizare preg`te[te un standard interna]ional pentrusistemele de management energetic – ISO/PC 242 Manage-mentul Energiei – sistem similar ISO 14001, aplicat sis-temelor de management de mediu sau ISO 9001 \n cazulmanagementului calit`]ii. Interesant este faptul c` tot con-ceptul de „sistem de management“ pe care s-au construitstandardele ISO 9001 [i ISO 14001 are la baz` o practic`r`spândit` \n industria SUA \n anii ’80: conservarea energiei.Diferen]a de baz` \ntre abordarea anilor ’80 [i cea actual`const` \n faptul c`, \n urm` cu 30 de ani, eficien]a energetic`
era legat` strict de reducerea consumurilordin motive tehnologice [i de \ntre]inere aechipamentelor, iar acum este prioritar` dinpunct de vedere al protec]iei mediului.
Sprijin legislativ pentru monitorizarea costurilorenergetice|n anul 2006 a fost modificat` [i completat`Legea nr. 199/2000 privind utilizarea efi-cient` a energiei, care venea \n completareaLegii nr. 14/1997 pentru ratificarea Tratatu-lui Cartei Energiei [i a Protocolului CarteiEnergiei privind eficien]a energetic` [iaspecte legate de mediu, \ncheiate la Lisa -bona \n decembrie 1994. Scopul legii estecrearea cadrului legal necesar pentru elabo-rarea [i aplicarea unei politici na]ionale [ilocale de utilizare eficient` a energiei, \nconformitate cu prevederile Tratatului Carteienergiei, ale Protocolului Cartei energieiprivind eficien]a energetic` [i aspectelelegate de mediu [i cu principiile care stau la
Eficien]a energetic` la nivel industrial este ob]inut`prin managementul energetic al opera]iunilor deru-late. Managementul energetic al companiilor implic`un principiu economic esen]ial pentru activitatea eco-nomic`: maximizarea profiturilor prin reducerea cos-turilor de produc]ie.
24
22-27 Dosar Punctul •_Layout 1 2/11/11 3:40 PM Page 24
25
baza dezvolt`rii durabile. Legea instituie obliga]ia de a realizabilan]uri energetice pentru to]i agen]ii eco-nomici care consum` mai mult de 200 tep (o tonă echivalent petrol) energie pe an. Cualte cuvinte, pentru consumatorii eligibilistabili]i de Autoritatea Na]ional` de Regle-mentare \n domeniul Energiei, realizareaanual` a auditului energetic este obligato-rie. Analiza intensit`]ii energetice estesolicitat` \n mod expres prin lege [i \n cazulfirmelor care fac obiectul restric]iilor dinlegisla]ia privind prevenirea [i controlulintegrat al polu`rii (IPPC), acestea avândobliga]ia efectu`rii unor audituri energeticeanuale [i, \n func]ie de constat`rile acesto-ra, s` prezinte m`suri de eficien]` ener-getic`. |n mod firesc, consumatorii industri-ali pot g`si cele mai bune solu]ii pentruob]inerea gradului de eficien]` energetic`dorit tocmai la furnizorii de energie. Un alt argument important \n favoarea ob]ine -rii eficien]ei energetice prin management ener -getic \l reprezint` reducerea pierderilor de
Controlul costurilor energetice a devenit esen]ial pentru institu]iile bugetare sau pentru companiile de stat.
Problematica ridicat` de eficien]aenergetic` \ntr-o activitate industrial`g`se[te solu]iile optime \ntr-unparteneriat continuu, având de oparte consumatorul [i de cealalt`parte furnizorul de energie. Furni-zorul este cel care poate propunesolu]ii tehnice eficiente c`utate declien]i pentru a reduce costurile.
22-27 Dosar Punctul •_Layout 1 2/11/11 3:40 PM Page 25
OXYGEN – PUBLICAȚIE GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA – NR. 1(11) / TRIMESTRUL I 2011
PUNCTUL PE ienergie [i a cheltuielilor cu resursele de energie primar`. Con-sultan]ii \n management energetic spun c` \n foarte multecazuri, companiile prefer` s` apeleze la un audit superficial [is` nu aplice nici o m`sur` de eficien]` energetic`, motivând cuabsen]a resurselor financiare. Consultan]ii reclam` faptul c`sanc]iunile \n cazul neaplic`rii Legii 199/2000, modificat` [icompletat` prin Legea 56/2006 privind obligativitatearealiz`rii unor bilan]uri energetice, sunt ridicol de mici. De obi-cei, managerii companiilor private \n]eleg rolul [i scopul mana -gementului energetic [i investesc \n auditul energetic pentru areduce costurile [i pentru a cre[te competitivitatea. Dar au exi-stat situa]ii \n care managerii unor companii aflate \n adminis-trarea autorit`]ilor locale au comparat pur [i simplu costurileauditului cu cele ale sanc]iunilor impuse de lege [i, nefiindgreva]i de vreo clauz` de performan]` \n contractul de mana -gement, au ales s` pl`teasc` sanc]iunea decât s` investeasc`\n eficien]` energetic`. O abordare total eronat`, dacă lu`m \ncalcul faptul c` investi]ia \n audit energetic [i implementareaunui plan de m`suri poate fi recuperat` \ntr-o perioad` de 2- 4 ani, dac` preţul energiei ar r`mâne cel de acum \n toat`aceast` perioadă. Dar cum resursele primare de energie sunt tot mai pu]ine,conflictele deschise \n ]`rile Africii de Nord pun presiunepe pre]uri, iar economiile ]`rilor emergente se dezvolt` \nritm sus]inut \n pofida crizei economice, tendin]a decre[tere continu` a costurilor energetice nu poate fi evi-tat`, ceea ce \nseamn` c` amortizarea investi]iei \n planulde eficien]` energetic` poate fi realizat` mult mai rapid.
Eficien]a energetic` – o necesitatePolitica energetic` a Uniunii Europene impune manage-mentul energetic ca o condi]ie esen]ială a competitivit`]iicompaniilor europene. Politicile de mediu, \n strâns`leg`tur` cu cele energetice, vor influen]a cu peste 20%pre]urile pentru resursele energetice primare \ncepând cuanul 2013. Practic, pentru fiecare ramur` industrial` se vacalcula un consum energetic mediu, de referin]`, la care sevor raporta to]i produc`torii din acel domeniu. Companiileal c`ror consum energetic este mai mare decât consumulmediu vor pl`ti mai scump resursele de energie primar`,fiind nevoite ori s` aplice managementul energetic pentrueficientizarea consumurilor, ori s` \nchid` por]ile.Conform datelor furnizate de Comisia Na]ional` de Prog-noz`, \n România intensitatea energetic` a fost de 0,259tep/1000 euro \n 2009, \n pre]uri constante care au ca repernivelul PIB din 2005. Pentru anul 2010, Comisia prognozeaz`o men]inere a intensit`]ii energetice la acela[i nivel din2009. Conform aceleia[i surse, intensitatea energetic` vasc`dea pân` la nivelul de 0,202 tep/1000 euro \n 2013,ceea ce \nseamn` o sc`dere de 23,8% a consumului. Astfel,resursele energetice de care va avea nevoie România \nurm`torii ani vor r`mâne la aproximativ acela[i nivel, de49.900 mii tep. Produc]ia intern` de energie va cre[te u[or,cu 4,3% \n 2013 fa]` de 2007. Astfel, \n 2013, România vaproduce 28.480 mii tep. Datele furnizate de ComisiaNa]ional` de Prognoz` relev` faptul c`, cel puţin la nivelulcompaniilor energofage din industria metalurgic`, a cimentu-lui, petrochimie [i \ngr`[`minte chimice, managementulenergetic nu mai este o noutate ci o condi]ie esen]ial` desupravie]uire pe o pia]` concuren]ial`. {tafeta trece acumc`tre companiile produc`toare de bunuri [i servicii, societ`]i\n care cultura organiza]ional` [i responsabilizareaangaja]ilor au avut alte orient`ri decât eficien]a energetic`sau reducerea risipei de energie.
ALAN BRYDENSecretar General ISO
Standardul ISO/PC 242 este unr`spuns la urgen]a de a reduceemisiile de gaze cu efect de ser ,̀realitatea pre]urilor \n cre[terepentru energie, reducereadisponibilului de combustibili fosili [i nevoia de a promova eficien]a energetic ̀[i surseleregenerabile de energie.
26
22-27 Dosar Punctul •_Layout 1 2/11/11 3:40 PM Page 26
27
sumurilor de energie \n diferite intervale orare pe parcur-sul procesului tehnologic de produc]ie permit identificareaunui set de m`suri prin care pot fi generate reduceri deconsum energetic. Unele m`suri pot include recomand`riprivind \nlocuirea unor echipamente sau a unor compo-nente ale acestora. Altele pot consta \n simple m`suriorganizatorice sau administrative, modific`ri ale practicilorde operare sau investi]ii \n aparatur` de m`sur` [i controla intensit`]ii energetice. Din p`cate, mul]i manageri sto-peaz` procesul managementului energetic la faza de audit,justificând c` nu dispun de resursele financiare necesarepentru implementarea planului de m`suri pentru redu -cerea costurilor energetice. Alţii \ns`, con[tien]i c`investi]ia va deveni generatoare de profit pe termen lung,profit` de pe urma concluziilor auditului energetic [i aplic`m`surile de reducere [i control al costurilor cu energia. Unaport deosebit \n adoptarea unor decizii de reducere acosturilor energetice \l are, \n aceast` etap` a manage-mentului energetic, furnizorul de energie. Practic, furni-zorul de energie este partenerul prin care compania con-sumatoare de energie poate ob]ine consultan]a necesar`[i un pachet complex de servicii energetice, pornind de lastructurarea graficului de furnizare a energiei pân` la con-siliere sau mentenan]`, \n scopul monitoriz`rii corecte aconsumurilor energetice. Ultima etap` a procesului demanagement energetic const` \n prioritizarea investi]iilordup` o analiz` cost/beneficiu. M`surile care implic` alo-carea unor resurse financiare reduse sunt de obicei imple-mentate cu prioritate, deoarece genereaz` imediat bene -ficii financiare. n
Solu]ii pentru performan]`financiar`|n cazul companiilor, o ini]iativ` privind reduc-erea costurilor energetice apare de obiceiatunci când managerii constat` c` au ajuns s`cheltuiasc` mai mult decât competitorii pen-tru fiecare euro produs. Presa]i de concuren]`[i de realit`]ile pie]ei, managerii \n cauz`a[teapt` de la consultan]i solu]ii imediate [ide cele mai multe ori cu costuri minime. Pro-cesul de stabilire a solu]iilor pentru un mana -gement energetic eficient al companiei este\ns` unul foarte complex, implic` mai multeetape [i nu poate fi derulat eficient \ntr-untimp foarte scurt, a[a cum solicit` managerii.Prima etap` – definit` ca audit energetic –const` \n masur`tori specifice de precizie,monitorizarea consumurilor, compara]ii cucosturile medii pe ramur` [i identificareapunctelor unde se pierd bani consumându-seenergie \n mod inutil. O alt` etap` const` \nanaliza detaliat` a utilajelor [i tehnologiilorconsumatoare de energie. Se porne[te de lafi[ele tehnice, se analizeaz` consumurilespecifice [i randamentul optim, gradul deuzur`, toate aceste elemente fiind esen]ialepentru stabilirea unui „diagnostic“ corect \nceea ce prive[te consumul de energie.Analiza utilajelor [i monitorizarea con-
Noua politic` energetic` a Uniunii Europene
Reducerea emisiilor de gaze cu efectde ser` cu 20% pân` \n anul 2020,comparativ cu anul 1990
Cre[terea ponderii surselor regenera-bile de energie din totalul mixului ener-getic de la mai pu]in de 7% \n anul2006 la 20% din totalul consumului deenergie al UE pân` \n 2020
Cre[terea ponderii biocarburan]ilor lacel pu]in 10% din totalul con]inutuluienergetic al carburan]ilor utiliza]i \ntransport \n anul 2020
Reducerea consumului global de ener -gie primar` cu 20% pân` \n anul 2020
22-27 Dosar Punctul •_Layout 1 2/11/11 3:40 PM Page 27
OXYGEN – PUBLICAȚIE GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA – NR. 1(11) / TRIMESTRUL I 2011
OPORTUNIT~}I
| n primele 11 luni ale anului 2010,Agen]ia Na]ional` pentru Regle-mentare \n Energie (ANRE) a acordat,\n total, 544.933 certificate verzi pen-tru energia regenerabil` produs` de
44 de companii din domeniile eolian, hidro[i biomas`. Potrivit ANRE, \n 2010, pân` \nluna noiembrie, au fost produ[i 538.032,15MWh, fa]` de numai 239.737,70 MWh \n2009. La bilan]ul ANRE pentru anul 2010 nu
se adaug` energia produs` de Centrala Eolian` Tariverde,care se afl` \nc` \n perioada de probe cu grupurile eoliene[i nu este dat` \n exploatare comercial`. Potrivit Transelec-trica, produc]ia realizat` de aceast` central` eolian` va fide maxim 250 MW, f`r` a ridica probleme \n operarea Sis-temului Energetic Na]ional (SEN).
TRANZAC}II |N CRE{TERE CONTINU~ LA OPCOM|n anul 2010 au fost tranzac]ionate centralizat prin OPCOM248.694 certificate verzi, dintre care 66.371 certificate au
Pia]a certificatelor verzi a dep`[it \n anul 2010 valoarea total` de 30 milioane de euro. Dac` o compar`m cupia]a ac]iunilor – Bursa de Valori – sau cu pia]a financiar` SIBEX, de la Sibiu, valoarea total` a certificatelorverzi emise de ANRE anul trecut pozi]ioneaz` acest produs \n rândul hârtiilor de valoare cu importan]`major` pentru economia româneasc`. Din total, aproximativ 40% s-au tranzac]ionat pe pia]a OPCOM.
fost achizi]ionate de c`tre furnizori pentru \ndeplinireacotei obligatorii pentru 2009, restul de 182.323 de certifi-cate verzi contribuind la \ndeplinirea cotei obligatorii pentru anul 2010 [i reprezentând pân` \n acest momentechivalentul a 33,46% din certificatele emise pentru anul2010 pân` \n ultima lun` a anului. Pre]ul de tranzac]ionarea certificatelor verzi pentru \ndeplinirea cotei obligatoriipentru 2010 a fost de 232,36 lei (55 euro)/certificat. Cu un an \n urm`, \n 2009, OPCOM a tranzac]ionat 141.607 certificate verzi, la un pre] de 55 euro/certificat.OPCOM tranzac]ioneaz` certificate verzi din anul 2005, dar volumul de tranzac]ii a \nregistrat o cre[tere impor-tant` \n ultimii trei ani.Cel mai mare produc`tor de energie hidro \n capacit`]i micicare prime[te certificate verzi este produc`torul de elec-trozi pentru industria metalurgic` Elsid Titu, ce se afl` \nfa]a Hidroelectrica, companie de stat care acoper` circa30% din consumul de energie electric` al ]`rii. Elsid Titu aremicrohidrocentrale cu o putere instalat` de 28,6 MW, \ntimp ce compania de stat Hidroelectrica are capacit`]i si -milare, dar cu o putere mai mic`, de 25,4 MW. Elsid Titu areu[it s` detroneze Hidroelectrica printr-un num`r mare demicrohidrocentrale noi, cu o capacitate instalat` sub 10MW, construite de la zero. Conform reglement`rilor, certifi-cate verzi primesc doar capacit`]ile noi sau cele retehnolo-gizate integral, iar Hidroelectrica a preferat s` vând` 87 dinaceste capacit`]i [i a p`strat 63, pe care le-a retehnolo-hizat doar par]ial.Microhidrocentralele Hidroelectrica au fost cump`rate decompanii precum Energy Holding, ISPH [i o companie ita -lian`, ESPE. Alte societ`]i care au achizi]ionat microhidro-centrale sunt Wienstrom din Austria (care a pl`tit [i un pre]record: 28 de milioane de euro pentru 17 dintre unit`]i),Romenergo, Hidroconstruc]ia, Electromagnetica, un con-sor]iu condus de firma portughez` Martifer, Luxten, BennyAlex.
O PIA}~ CARE ACUM SE LANSEAZ~ Pia]a liber` pentru tranzac]ionarea certificatelor verzi arputea cre[te de trei-patru ori \n 2011, la peste 50 de mili -oane de euro, \n func]ie de modific`rile ce se vor opera peLegea 220/2008 [i de respectarea calendarului pentruincluderea \n sistem a noi parcuri eoliene [i microhidrocen-trale. La finalul anului 2010, num`rul produc`torilor deenergie din surse regenerabile ajunsese, conform OPCOM,la 44, fa]` de 31 la finalul anului 2009, energia „verde“ pro-dus` fiind de 2,3 ori mai mare \n primele zece luni din 2010fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut (448 GWh \n 2010,fa]` de 193 GWh \n 2009). Pre]ul la care se tranzacţioneaz` certificatele verzi estereglementat prin hot`râre de guvern [i poate varia \ntre 27 [i 55 de euro. Pân` \n prezent, pre]ul mediu la care s-auefectuat tranzac]iile este cel maxim, indicând o cerere maimare decât oferta de certificate. Operatorii sus]in c` seproduce energie din surse regenerabile cu mult subpoten]ial. Dar investi]iile realizate \n ultimii ani vor duce,inevitabil, la cre[terea pie]ei de certificate verzi. OficialiiOPCOM se a[teapt` ca tendin]a de cre[tere a pie]ei s` semen]in` \n urm`torii doi – trei ani, având \n vedere situa]ia
la zi a contractelor de racordare \ncheiatede investitori cu Transelectrica [i cu opera-torii de distribu]ie. Operatorii spun c` dup`anul 2015 va urma o period` de stabilizarea acestei pie]e, dar pân` atunci vor fi \nre -gistrate cre[teri succesive. Ei sus]in c`dac` se vor emite normele metodologicepentru legea 139/2010 (prin care seprevede ca produc`torii de energie \nmicrohidrocentrale noi, biomas` sau biogazvor primi trei certificate/MWh, iar energiafotovoltaic` produs` ar urma s` fie recom-pensat` cu [ase certificate pentru fiecareMWh) pia]a certificatelor s-ar dubla numaica urmare a acestei m`suri. n
Promovarea investi]iei \n energie regenerabil` \n România
Fondul de sus]inere a investi]iilor \nenergie regenerabil` (neconven]io -nal`) este POS CCE - Axa 4. DMI 2 (vezi„Ghidul RES 2010“). Acesta ofer`posibilitatea finan]`rii nerambursabilepentru societ`]i economice de pân` la70% [i pentru autorit`]i publice localede pân` la 98%.
Fondul Român pentru Eficien]` Energetic` ofer` credite la o dobând`mult sub cea a b`ncilor, având \ngestiune resursele financiare primitede România de la Fondul Global deMediu prin Banca Interna]ional` pentru Reconstruc]ie [i Dezvoltare(BIRD).
FEADR – măsura 121 sau 123 – siste -me de producere a energiei regene -rative \n domeniul agricol sau al industriei alimentare, pentru consumpropriu.
OXYGEN – PUBLICAȚIE GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA – NR. 1(11) / TRIMESTRUL I 2011
OPINIE
Ce probleme au ap`rut legate de Legea 220/2008privind promovarea energiilor din surse regenerabile?
B.C.Legea 220 prin care se stabilesc mecanis -mele de sprijin pentru energiile regenerabile
poate fi considerat` un fiasco pentru autorit`]ileromâne, deoarece nu au fost urmate procedurileeuropene de la \nceput. Mai \ntâi, trebuia s` ob]inemavizul Comisiei Europene [i apoi s` promulg`m legea.Nu cred c` exist` alt` ]ar` \n Uniunea European` cares` fi elaborat o lege din 2008 [i s` o poat` implementaabia \n 2011. Principala problem` \n discu]iile cuComisia European` privind legea energiilor regenerabileeste supracompensarea. Am transmis o prenotificarerevizuit` Comisiei Europene [i a[tept`m un feedback \ndou` s`pt`mâni. Noi sprijinim legea a[a cum este.Comisia European` ar putea accepta aplicarealegii \n forma actual`?
B.C.Există dou` posibilit`]i. Dac` Comisia Euro-pean` este de acord, mergem \n continuare
cu legea \n forma propus`, care ar putea primi apro-barea \n termen de o lun` sau dou`. Dac` ComisiaEuropean` mai are \ndoieli privind unele tehnologiifolosite [i prev`zute \n lege, exist` posibilitatea caRomânia s` continue cu legea \n forma acceptat` deComisia European` [i s` scoat` din actul normativpunctele pentru care CE mai solicit` l`muriri. Astfel,putem rezolva problemele semnalate de Comisia Euro-pean` [i s` câ[tig`m timp \n aplicarea acestei legi.Cu ce argumente sus]in membrii ComisieiEuropene suspiciunile privind supracompensarea?
B.C.Au mai existat astfel de cazuri \n UE, \ncare statele membre au finan]at excesiv
dezvoltarea sectorului de produc]ie pentru energiaregenerabil`. Ori, dup` cum se [tie, reglement`rile
\n materie de ajutor de stat [i de interven]ie pepie]e concuren]iale sunt foarte stricte. Principala\ngrijorare a autorit`]ilor europene este dac` nucumva legea 220 este prea generoas` cu investi-torii \n energie regenerabil` prin mecanismul cer-tificatelor verzi. Reprezentan]ii Comisiei Europeneau dat exemplul Marii Britanii \n modalitatea deabordare a compens`rii. De aceea, m` simt dators` atrag aten]ia reprezentan]ilor companiilor dindomeniul energetic s` nu copieze strategiile dinalte state europene [i s` nu fac` presiuni asuprapoliticienilor \n ceea ce prive[te reglement`rile legislative din domeniu. Nu \mpinge]i politicieniiromâni acolo unde [ti]i c` nu trebuie s` se duc`,pentru c` vom avea cu to]ii de pierdut.|n privin]a ajutoarelor de stat [tiu c` au fostdiscu]ii legate de schema de ajutor pentrurealizarea investi]iei \n re]elele de transport. Cums-au finalizat acestea?
B.C.Comisia European` a autorizat schemade ajutor de stat privind „sprijinirea
investi]iilor \n extinderea [i modernizarea re]elelorde transport ale energiei electrice [i gazelor natu-rale“. Aceast` schem` a fost ini]iat` de MinisterulEconomiei, Comer]ului [i Mediului de Afaceri [i afost notificat` autorit`]ilor europene de c`tre Con-siliul Concuren]ei. Prin aceast` schem` de ajutorde stat se urm`re[te sus]inerea investi]iilor \nre]elele de transport ale energiei electrice [i ga -zelor naturale, astfel \ncât s` se reduc` pierderile,s` creasc` securitatea \n furnizare [i s` se evitesitua]iile de criz` [i, bine\n]eles, s` se ating` stan-darde ridicate de calitate spre beneficiul tuturorconsumatorilor.
30
Problema legii privind promovarea energiilor regenerabileeste supracompensareainterviu de CAROL POPA foto MEDIAFAX
A nul 2011 a adus multe evenimente de pe pia]a energiei \n agenda de lucru a ConsiliuluiConcuren]ei. Legisla]ia aprobat` \n plan intern este, \n anumite cazuri, incompatibil` culegisla]ia european` \n domeniu. De la investiga]iile asupra companiilor petroliere pen-tru cre[terea \n lan] a tarifelor la carburan]i pân` la divergen]ele legislative privindcompensarea cheltuielilor pentru produc]ia de energie verde, Consiliul Concuren]ei a
intervenit \n fiecare caz \n func]ie de prerogative. Prin implicarea Consiliului Concuren]ei \nsolu]ionarea divergen]elor, Bogdan Chiri]oiu – pre[edintele acestei institu]ii – sper` s` aduc` ostare de normalitate \n func]ionarea pie]ei energiei.
Ce fel de probleme ridic` liberalizarea pie]ei deenergie?
B.C.Teoretic, consumatorul român are dreptulde a-[i alege un furnizor de energie.
Astfel, ca urmare a modific`rii legisla]iei \n 2007,dac` locuiesc \n Bucure[ti [i vreau s`-mi schimbfurnizorul, pot \ncheia un contract cu Electrica Transilvania Nord; furnizorul Electrica TransilvaniaNord \mi ofer` electricitatea, iar distribuitorii suntobliga]i s`-mi asigure transportul prin re]eaua dedistribu]ie la tarifele reglementate de ANRE. Reali-tatea st` \ns` ceva mai diferit. Pia]a este liberali -zat` doar par]ial, ajungând pe la 50% [i r`mânândla acest nivel de 4 ani. Asta \nseamn` că, de[i teo-retic am libertatea de a-mi schimba furnizorul, \nrealitate nu o fac, deoarece costurile schimb`riifurnizorului sunt ridicate. Din acest motiv, ComisiaEuropean` a declan[at o procedur` de infringe-ment \mpotriva României \n iunie 2009.Cum s-a implicat Consiliul Concuren]ei \nrezolvarea problemelor ap`rute pe pia]aenergiei?
B.C.Consiliul Concuren]ei a declan[at din pro-pria ini]iativ` o investiga]ie util` pentru
cunoa[terea pie]ei energiei electrice. Având \nvedere importan]a deosebit` a pie]ei energiei elec-trice pentru consumatorii români [i pentru econo-mia na]ional`, demersul nostru are ca obiectiveprincipale analizarea aprofundat` a modului \n carefunc]ioneaz` mecanismele concuren]iale \n acestsector, identificarea [i corectarea eventualelor dis-func]ionalit`]i de natur` anticoncuren]ial`, precum[i stimularea transparen]ei pe aceast` pia]` prininformarea opiniei publice \n leg`tur` cu concluziile
raportului de investiga]ie. Consiliul Concuren]ei nuare doar un rol corectiv, ci [i unul preventiv, prinmonitorizarea pie]elor, respectiv supraveghereacomportamentului actorilor pe aceste pie]e [i ametodelor folosite de ace[tia, având ca scop finalprotec]ia intereselor consumatorilor. Investiga]iileutile pentru cunoa[terea pie]ei reprezint` radi-ografii complexe ale sectoarelor analizate. Acesteinstrumente sunt esen]iale \n activitatea oric`reiautorit`]i de concuren]`, scopul acestor studii sec-toriale fiind ob]inerea de informa]ii privind modulde func]ionare a unei anumite pie]e precum [i iden-tificarea m`surilor potrivite pentru a rezolva pro -blemele de concuren]` din domeniul analizat. n
31
Bogdan Marius Chiri]oiu41 ani;
Pre[edinte al Consiliului Concuren]ei din anul 2009;
2008-2009: Consilier de Stat – Administra]ia Preziden]ial`, Departamentul de
planificare [i Analiz` Politic`;
2005-2008: Consilier de Stat – Administra]ia Prezidenţial`, Departamentul de
Politici Economice [i Sociale;
2005-2009: {eful delega]iei Romaniei - Comitetul de Politici Economice al
Uniunii Europene;
Este medic, are studii postuniversitare (master) \n {tiin]e Politice la London
School of Economics and Political Science [i a ob]inut doctoratul \n economie
la Academia de Studii Economice Bucure[ti, specializarea Rela]ii Economice
OXYGEN – PUBLICAȚIE GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA – NR. 1(11) / TRIMESTRUL I 2011
DIN CULISE
Dincolo de solu]iile \n probleme precumaccesul investi]iilor americane \n China,al produselor chineze pe pia]a ameri-can`, liberalizarea yuanului, presiuneaasupra resurselor energetice sau
finan]area deficitului comercial american, cei doireprezentan]i ai celor mai mari puteri economicemondiale au parafat, prin aceast` \ntâlnire, noilezone de influen]` economic`. Trei probleme eco-nomice majore au stat pe ordinea de zi a acestei\ntâlniri istorice: resursele primare de energie, libe -ralizarea yuanului \n leg`tur` direct` cu finan]areadeficitului comercial american [i reglarea zonelorde influen]` pentru pie]ele de desfacere pe planmondial, cu scopul evit`rii canibaliz`rii. Dup` orund` de dispute aprinse \n toamna anului trecut,când Administra]ia american` nu a avut sor]i deizbând` la \ntâlnirea G20 \n Shanghai, de aceast`dat` cei doi pre[edin]i aveau nevoie de ceva maimult decât de declara]ii contradictorii, pie]elefinanciare [i cele energetice a[teptând semnaleclare bazate pe solu]ii de combatere a crizei.
PIA}A NORD-AFRICAN~Poate c` deloc \ntâmpl`tor, cu numai o lun` \naintede aceast` \ntâlnire, \n ]`rile nord africane izbuc-ne[te un val de revolte contra regimurilor totali-tariste [i cu scopul democratiz`rii politice [i libera -liz`rii pie]elor. Un scenariu deja cunoscut, \n caremesajul se propag` peste grani]e, de la o ]ar` laalta, a acoperit deja tot nordul Africii [i a cuprins]`ri precum Algeria, Tunisia, Yemen [i Egipt.
EVENIMENTE MAJOREAparent f`r` nicio leg`tur` \ntre ele, cele dou` eveni-mente importante de la sfâr[itul anului 2010 [i
\nceputul anului 2011 reprezint` un moment de coti-tur` \n economia mondial`: solu]ia dep`[irii crizei eco-nomice. Pe de o parte, americanii au descoperit \n]`rile nord africane loca]ia ideal` pentru viitoareleprofituri ob]inute de companiile multina]ionale peproiecte de infrastructur`, pe investi]ii cu for]` demunc` ieftin` [i prin controlul asupra resurselor natu-rale. Nu \ntâmpl`tor, \n ultimii doi ani, companiileamericane au investit masiv \n afacerile mondiale cucereale. La sfâr[itul anului trecut, la Constan]a, ameri-canii au finalizat o investi]ie \ntr-un terminal portuar
32
|ntâlnirea pre[edin]ilorBarack Obama [i Hu JintaoVizita oficial` a pre[edintelui chinez Hu Jintao \n SUA, dar mai ales discursul pre[edintelui american Barack
Obama dup` cina de la Casa Alb`, a indicat perspectivele din care a fost abordat` aceast` \ntâlnire bilateral`.
text CAROL POPA foto SHUTTERSTOCK
|ntre timp, SUA preg`tesc logisticurm`toarea criz` de pe urmac`reia poate beneficia din plin:criza alimentelor, având ca vârf deaisberg criza cerealelor, fenomence va g`si companiile americanepreg`tite pe ]`rmul nordic al M`riiMediterane.
cu o capacitate de 2 milioane de tone de cereale, camcât consum` jum`tate din popula]ia Egiptului \ntr- unan. Pe de alt` parte, China beneficiaz` \n Africa de opozi]ie strategic` \n ceea ce prive[te capacit`]ile deproduc]ie energetic`, \n ultimii doi ani guvernul chinezalocând peste 14 miliarde dolari \n capacit`]i de pro-duc]ie energetic` \n nordul [i estul Africii.
CONFLICTUL DIN EGIPTDacă semnalul dat ini]ial de revoltele din Yemen [iTunisia nu era unul suficient de clar, evenimenteledin ianuarie din Egipt pare s` confirme strategia]`rilor avansate din punct de vedere economic dea-[i orienta aten]ia [i strategiile c`tre Africa. Egiptuleste una dintre cele mai dezvoltate economii dinnordul Africii [i unul dintre principalii furnizori deresurse energetice din regiune. Cu un nivel alextrac]iei de peste 930 de mii de barili pe zi \n 1996[i circa 685 de mii de barili pe zi \n prezent, Egiptuleste unul dintre produc`torii semnificativi de petroldin ]`rile non OPEC. |n plus, Egipt este principalarut` de transfer a conductelor de gaze naturale dinzona Golfului Persic c`tre Europa. Cel puţin 7 ]`rieuropene, \ntre care [i România, [i-au manifestatinteresul de a importa gaze naturale din ]`ri nord-africane pentru a reduce dependen]a de gazele na -
turale din Rusia. Europenii mai au un motiv supli-mentar pentru a urm`ri cu aten]ie sporit` eveni-mentele din Egipt. Dup` Maroc [i Israel, Egiptuleste al treilea furnizor de legume [i fructe pentru]`rile membre ale UE, cantitatea exportat` \n 2009fiind de 481.439 tone.Ceea ce p`rea pân` nu demult un conflict econo -mic ireconciliabil – \ntre dolarul american [i yuanulchinez – pare s` se transforme, la \nceputul anului2011, \ntr-o nou` Malt`, de aceast` dat` obiectulnegocierilor fiind continentul african. Cre[tereaspeculativ` a pre]urilor pentru petrol [i gaze natu-rale odat` cu declan[area conflictelor din Egiptacoper` o parte din deficitele rezervei federaleamericane. SUA anun]aser` cu doar câteva luni \nurm` c` au atins un nou record \n ceea ce prive[terezervele de petrol acumulate, iar acum momentuldevine propice comercializ`rii. China nu a finalizatdecât \n mică parte investi]iile energetice dinAfrica, deci nu are pentru moment nevoie deresurse energetice pentru func]ionarea lor. |nurm`torii ani, când investi]iile vor fi finalizate [icompaniile vor demara procesul de transfer alactivelor productive c`tre for]a de munc` ieftin`din ]`rile nord africane, China va fi beneficiarul con-sumurilor energetice ale acestora. n
OXYGEN – PUBLICAȚIE GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA – NR. 1(11) / TRIMESTRUL I 2011
RESURSERomgaz – profit \n sc`dere cu 12% \n 2010
Produc`torul na]ional de gaze a \nregistrat unprofit de 121 milioane euro \n anul 2010, \nsc`dere cu 12% fa]` de cel pe care a reu[it s` \lrealizeze \n 2009. Cifra de afaceri a companiei s-a ridicat anul trecut la 808 milioane euro, dup`ce a vândut 6,5 miliarde de metri cubi de gaze,fa]` de 6,2 miliarde metri cubi, cât a reu[it s`vând` \n anul 2009. De asemenea, tot \n 2009,compania na]ional` produc`toare de gaze,Romgaz, a \nregistrat o cifr` de afaceri de 3,19 mld. lei (752 mil. euro) [i un profit net de 572 mil. lei (135 mil. euro), potrivit datelor furnizate de c`tre Ministerul Finan]elor. n
|nvesti]ii \ntârziate \n capacit`]ienergetice
Conform lui Michael Labelle, expert independent\n energie din Budapesta, „investi]iile \n noi capa -cit`]i de generare a energiei trebuie s` apar`,acestea trebuie construite, [i asta chiar acum“.|ns`, \n ciuda nevoii stringente de noi surse deenergie, el a ar`tat c` exist` mai mul]i factori ne -gativi care descurajeaz` proiectele de acest gen,respectiv problema finan]`rii. Practic, din cauzacrizei economice, guvernele din sud-estul Europeisunt din ce \n ce mai pu]in dispuse s` investeasc`,\n timp ce planurile UE ca pre]urile s` fie competi-tive sporesc nesiguran]a legat` de nivelul acestora\n viitor. n
România – locul [apte \n UE dup` capacitateainstalat` \n 2010 \n energie eolian`
R omânia [i-a m`rit anul trecut capacitatea instalat` \nenergie eolian` cu 448 MW, plasându-se pe pozi]ia a [aptea\n UE dup` cre[terea de volum, \ns` este \n continuare cu
mult \n urma altor state membre \n aceast` privin]`.Astfel, dac` ponderea energiei eoliene \n totalul consumuluiintern este de 24% \n Danemarca, 14% \n Spania [i Portugalia,circa 10% \n Irlanda [i Germania [i 5,3% la nivelul UE, \n Românianumai 1,6% din electricitatea folosit` provine din centrale eoliene.Spania a reu[it anul trecut cea mai puternic` cre[tere \n volum acapacit`]ii de generare de energie eolian`, instalând 1.516 MW,urmat` de Germania (1.493 MW) [i Fran]a (1.086 MW).La nivelul UE, capacitatea instalat` anul trecut se ridic` la 9.259MW, iar capacitatea total` de produc]ie de la finele lui 2010 erade 84.074 MW. Potrivit Transelectrica, la re]eaua româneasc` deelectricitate se mai poate conecta capacitate de pân` la 3.500MW \n energie eolian`. n
Cre[terea pre]uluila energie se vaface gradual
G uvernul a convenit cuFondul Monetar Interna-tional liberalizarea
pre]urilor la energie pân` \nanul 2015. Jeffrey Franks, [efulmisiunii FMI \n România, a pre-cizat c` ajustarea tarifelor laenergie are trei stadii: primuleste ajustarea consumatorilornereziden]iali, care va \ncepe\n curând, cel de-al doilea va fiadresat consumatorilor rezi-den]iali, care va fi mai lent [iva \ncepe mai târziu. Cel de-altreilea este stabilirea con-sumatorilor vulnerabili. |naintede a \ncepe ajustarea tarifelorla nivelul popula]iei, guvernultrebuie s` asigure protec]iesocial` pentru cei cu posi-bilit`]i reduse. n
GDF SUEZ Energy România vă pune la dispoziție Agenția Online, locul unde puteți vizualiza istoricul consumului și plăti factura printr-un singur click.
Este simplu: aveți, 24 de ore zilnic, un serviciu disponibil în premieră pentru clienții de energie, la adresa http://agentia.gdfsuez-energy.ro.
Agenţia Online:un singur click pentru ghişeul dvs. virtual
www.gdfsuez-energy.roCall center: București, Ilfov: 021.9366*. Alte județe: (prefix local).936**apel cu tarif local în rețeaua Romtelecom, de luni până vineri, între 8.30 și 19.00.
OXYGEN – PUBLICAȚIE GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA – NR. 1(11) / TRIMESTRUL I 2011
becurile incandescente deuz caznic, care nu respect`noile norme ale UE \nmaterie de eficien]` ener-getic`, vor fi eliminate trep-tat pân` \n 2012.Cercet`rile auditorilorenergeticieni arat` c` pân`la 80% din sistemele de ilu-minat ale cl`dirilor sunt
dep`[ite din punct devedere tehnologic. Aduce -rea sistemelor la niveluleconomic [i energeticoptim poate fi f`cut` \n maimulte moduri, \mbun` -t`]ind \n acela[i timp cali-tatea vie]ii cet`]eniloracas`, la birou sau pestrad`.
|NLOCUIRE {I RENOVARE O solu]ie cu impact maxim[i cu fiabilitate \ndelungat`este renovarea \ntreguluisistem, implementarea desolu]ii de iluminat eco, cuun consum redus deenergie, [i dotarea sis-temului cu senzori. Vari-anta mai simpl`, careprezint` [i o eficien]` maimic` [i poate fi adoptat`\ntr-o prim` instan]` este\nlocuirea becurilor cuincandescen]` din sistemcu surse de iluminat eco-nomice sau cu sisteme de
iluminat cu LED-uri, careau o mare eficien]` ener-getic` [i creeaz` ambian]`perfect` \n interior.
DE LA BECURI, LA SISTEME INTELIGENTEINTEGRATEEvident c` \n fa]a uneiasemenea provoc`ri, ne\ntreb`m ce alternativeavem [i care sunt cele maibune?
1Becurile incandescente\mbun`t`]ite (cu tehnolo-
gie pe baz` de halogen)ofer` aceea[i calitate aluminii [i au aceea[i form`ca [i becurile incandes-cente clasice, dar sunt multmai eficiente [i au o durat`de via]` de circa 2 ani.
2 L`mpile fluorescentecompacte, cu o durat`
lung` de via]` sau cele cutehnloogie SSL, care ofer`o lumin` apropiat` de ceanatural`.
Sisteme de iluminatvechi versus noitext ADRIAN C|L}AN foto SHUTTERSTOCK
Studiile de audit energetic arat` c` iluminatulreprezint` peste 20% din totalul energiei electriceconsumate \n spa]iul casnic sau \n companii, iar ilu-minatul stradal „\nghite“ trei sferturi din energiadestinat` acestui serviciu. Solu]ia? Utilizarea unorsolu]ii de top pentru iluminat, cu care se poateajunge la o economie de 70% ob]inând, \n acela[itimp, o calitate mai bun` a luminii produse.
36-37 Economie de energie •_Layout 1 2/11/11 3:46 PM Page 36
3Becurile cu LED-uri, cu efi-cien]` foarte mare [i costuri
de mentenan]` aproape de zero,timp de cel pu]in cinci ani. Pentru maxim de eficien]`, con-fort [i ecologizare putem alege:
n Solu]ia cu senzori carecomand` automat iluminatul.Senzorii pot fi ata[a]i la cor-purile de iluminat existente sause poate apela la corpuri de ilu-minat cu sezor inclus, ce vaaprinde singur lumina când intr`cineva \n camer` [i o va stingeatunci când iese. |n acest caz,
economiile de energie ajung [i la80% fa]` de vechile sisteme cubec incandescent;
n Sisteme inteligente complet inte-grate. Adapteaz` automat lumina,amplificând-o \n peri oadele noro asesau atunci când se \nsereaz` [idiminueaz` intensitatea acesteia \ncondi]ii de lumin` natural` sporit`.Solu]iile de iluminat eficientereduc consumul de energie elec-tric` [i previn eliminarea a 25 demilioane de tone de dio xid decarbon \n atmosfer`, \n decursulunui an. n
|ncepând cu 1 ianuarie2011, orice act de vân-zare-cump`rare sau\nchiriere pentru cl`dirilede locuit trebuie s` fie\nso]it de un certificatenergetic, eliberat \n pre-alabil de c`tre auditoriacredita]i, conform Legii372/2055.
37
36-37 Economie de energie •_Layout 1 2/11/11 3:46 PM Page 37
Cum a]i pornit aceast` investi]ie „verde“\ntr-o ]ar` unde reciclarea nu este \nc`la mare pre] [i \n care nu exist` un sis-tem extins [i, mai ales, func]ional decolectare a de[eurilor la nivel na]ional?
C.P.Am pornit afacerea \n anul 2002, cusperan]a c` lucrurile se vor mi[ca \n
aceast` direc]ie, având \n vedere inten]iilestatului român, la acea vreme, de aspirant lastatutul de stat european. Din p`cate, neambi]ion`m s` r`mânem departe de aceststatut, mai pu]in \n privin]a liberei circula]ii.
La ce sum` se ridic` valoarea investi]ieipe care a]i realizat-o prin aceast` com-panie care \[i dore[te s` schimbe men-talitatea oamenilor?
C.P.Valoarea investi]iilor pe care le-amrealizat pân` \n acest moment \n
cadrul companiei se ridic` la suma de 30 mi -lioane de euro.
Unde exporta]i produsele ob]inute dinreciclare? Ave]i proiecte de extindere adestina]iilor de export pentru produselecompaniei?
C.P. |n acest moment, pondereavânz`rilor pe pia]a vest-european` a
crescut la nivelul de 90% din total [i doar 10%din produc]ie este destinat` pie]ei interne.
Care este cota de pia]` de]inut` de pro-dusele GreenFiber atât \n România, cât[i \n Europa?
OXYGEN – PUBLICAȚIE GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA – NR. 1(11) / TRIMESTRUL I 2011
STUDIU DE CAZ: GREENFIBER
GreenFiber International este parte integrant` a unei investi]ii care a resuscitat industria maselor plastice [i apus bazele „industriei verzi“ \n România. Compania este singurul produc`tor de fibr` sintetic` poliesteric` [iband` PET din România [i de]ine unit`]i de produc]ie la Buz`u [i Ia[i. |n dorin]a de a afla mai multe am`nuntedespre aceast` afacere eco, am stat de vorb` cu Cristina Popescu, [ef Departament Administrativ.
38
GreenFiber – solu]ia pentru o lume mai curat`
text Simona Georgescu, Adrian C\l]an foto SHUTTERSTOCK
38-40 Studiu de caz Z •_Layout 1 2/10/11 4:48 PM Page 38
C.P.Cota de pia]` de]inut` de produse-le GreenFiber \n \ntreaga Europ`
este de 6%.
Având \n vedere dificult`]ile cu care tre-buie s` v` confrunta]i \n mod perma-nent din cauza domeniului \n careac]iona]i, care sunt provoc`rile afacerii\n aceast` perioad`?
C.P.Cea mai mare provocare, \naceast` perioad`, este cre[terea
ratei de colectare a de[eurilor \n România.Cantit`]ile de de[euri PET colectate \nRomânia sunt foarte mici fa]` de poten]ial,se colecteaz` aproximativ 40.000 tone/anfa]` de un consum de 140–150.000tone/an (ambalaje introduse pe pia]`). Rata de colectare \n România este de 26–27% fa]` de media european`, care seridic` la un nivel de 45%.
A]i conceput o strategie de securizare aafacerii GreenFiber \n contextul econo -mic actual, provocat de criza economic`[i de instabilitate?
C.P.Afacerea este gândit` ca un flux inte-grat, de la de[euri la produsul finit.
Aceast` integrare pe vertical` a constituit dealtfel [i strategia de securizare a business-ului. |n contextul actual, pot spune c` avem \nlucru proiecte de dezvoltare \n sectorul dewaste management. Cu o capacitate deprocesare anual` de 48.000 tone de[euri PET[i 10.000 tone alte de[euri din plastic, Green-tech SA este cel mai mare reciclator de maseplastice din sud-estul Europei. Practic, Green-tech SA achizi]ioneaz` de la diverse companiide colectare [i salubritate de[euri de maseplastice, respectiv PET (politilen tereftalat),PE (polietilen`), PP (poli propilen`), ABS (Acry-lonitrile Butadiene Styrene), PS (polistiren).Prin procedee specifice de produc]ie, acestede[euri se transform` \ntr-o materie prim` ce\nlocuie[te cu succes materiile prime virgine.Principalul consumator al materiilor primeob]inute de Greentech este GreenFiber.Ambele societ`]i au aceea[i structur` aac]ionariatului [i aceea[i echip` managerial`.Cu o capacitate anual` de 50.000 tone,GreenFiber International este al doilea mareproduc`tor de fibre poliesterice din Europa.GreenFiber International utilizeaz` fulgii PET(materie prim` ob]inut` de Greentech + fulgiPET achizi]iona]i din pia]`) pentru a producedou` categorii de produse realizate din 100%reciclat: fibra poliesteric` [i banda PET.
Având \n vedere c` anul 2010 s-a\ncheiat, care este cifra de afaceri pecare preconiza]i c` o ve]i atinge \n anul2011?
C.P.La sfâr[itul anului 2011, estim`m ocifr` de afaceri din vânzarea pro-
duselor proprii de 262 milioane lei.
Exist` o zon` din care \ntrevede]i oreducere a costurilor?
C.P.Din p`cate, \n România, sigura solu]iede reducere a costurilor o reprezint`
automatizarea [i eficien]a energetic`, prininvesti]ii \n tehnologii moderne [i performante.
A]i primit sprijinul autorit`]ilor \n afa -cerea cu fibre reciclate?
C.P.Sprijinul autorit`]ilor a fost sim]it \nactivitatea de colectare [i, din p`cate,
aici putem men]iona mai mult sprijinul Ministeru-lui Mediului [i foarte pu]in sprijinul autorit`]ilorlocale, care, \n fapt, ar trebui s ̀reprezintemotorul, datorit ̀obliga]iilor pe care le au.
Tr`im vremuri \n care factorul „efi-cien]`“ are un rol extrem de important[i un cuvânt greu de spus \n succesulunei afaceri. Care sunt planurile Green-Fiber pentru 2011 \n contextuldificult`]ilor economice interna]ionale?
C.P.A[a cum am men]ionat, avem \nlucru investi]ii \n domeniul waste
management, la care se vor ad`uga [iautomatizarea, [i eficien]a energetic`.
Cum aprecia]i nivelul eforturilor [i alriscurilor unei afaceri bazate pe reci-clare, cum este GreenFiber?
C.P.Eforturile sunt mai mari decât \n oricealt` activitate [i asta pentru c ,̀ \n
România, reciclarea a trebuit s` plece de lazero. Riscurile sunt asemeni oric`rei alte afa -ceri, \n Europa exist` concuren]` acerb` peacest segment [i ineficien]a este sanc]ionat`. n
39
Fibrele poliesterice sunt utilizate \n:
industria automobilistic` (pentru fabricarea mochetelor,capitonajelor [i elementelor de izolare acustic`);
industria medico-sanitar ̀(pentru fabricarea [ervetelor, lavetelor,precum [i a elementelor de protec]ie de unic ̀folosin]`);
industria mobilei (pentru umpluturi);
ob]inerea de filtre pentru foarte multe aplica]ii;
produc]ia benzilor din PET (benzile sunt utilizate pentrulegare [i ambalare \n industria lemnului, materiale de construc]ii, industria metalurgic` [i textil`).
Repere \n timp2001 Investitorii taiwanezi prospecteaz` pia]acu ideea de a recicla de[eurile PET;
2002 Se \ntocmesc studiile de fezabilitate [iplanurile de afaceri;
2002 Se \nfiin]eaz` Greentech, destinat`colect`rii [i recicl`rii de PET;
2004 Cu o investi]ie de 35 milioane de euro,un grup taiwanez, japonez [i elve]ian deschideGreenFiber International, singurul produc`tor defibr` sintetic` poliesteric` [i band` PET din Româ-nia, cu unit`]i de produc]ie la Buz`u [i Ia[i;
2006 Se inaugureaz` linia I de produc]ie fibr`sintetic` poliesteric` la Buz`u;
2007 |ncepe produc]ia de fibr` sintetic` poliesteric` [i cu linia II, la Ia[i;
2008 Linia III de produc]ie de pe platformaTerom de la Ia[i devine func]ional`;
2008 Se investesc peste 7 milioane de euro \nsporirea produc]iei;
2009 Intr` \n produc]ie [i instala]ia pentruband` PET, la Buz`u;
2010 GreenFiber dep`[e[te o cot` de 6% pepia]a european`.
38-40 Studiu de caz Z •_Layout 1 2/10/11 4:48 PM Page 39
OXYGEN – PUBLICAȚIE GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA – NR. 1(11) / TRIMESTRUL I 2011
STUDIU DE CAZ: GREEN FIBER
40
G reentech colecta lamomentul \nfiin]`rii 150 detone de PET lunar din cele
circa 6.000 de tone ce intraulunar \n ]ar`, \n vreme ce acum,compania reu[e[te s` colecteze,s` recicleze [i s` prelucreze maimult de 30% din cantitatea decirca 12.000 de tone rulate lunarpe pia]a autohton`. Cea maimare parte a produc]iei de fibr`[i band` este destinat` exportu-lui, c`ci doar una dintre cele treiinstala]ii de fibr` poliesteric`, dincele trei aflate \n exploatare laGreenFiber, are o capacitate deproduc]ie de circa 1.500 de tonepe lun`, iar pia]a româneasc`absoarbe pu]in peste 600 detone... n
Cu cele 4 milioane de euro investite \n insta-la]ia de la Ia[i, pentru fibre de \nalt` tenaci-tate [i fibre de tip bumbac, precum [i cu cele2,5 milioane de euro investite la Buz`u, \ntehnologia de fabricat band` PET exclusivdin de[euri reciclate cu o capacitate de5.000 de tone pe an, GreenFiber a devenitoficial al doilea produc`tor la nivel europeande fibre din de[euri PET reciclate, de]inând ocot` de aproape 7% dintr-o pia]` care pro-duce peste 700.000 de tone de fibre polies-terice anual. 85 % din producţia GreenFiber este expor-tat` \n Europa, pe primele locuri \n topulcererilor de fibr` poliesteric` reciclat` fiindcele pentru aplica]iile din industria medical`[i a produselor igienice, urmate de cele pen-tru industria auto. n
Cifr` de afaceri \n cre[tere
Cel mai important produc`tor român de fibrepoliesterice ob]inute din PET reciclat, Green-Fiber, are proiecte ambi]ioase pe termen lung,managementul companiei luând \n calcul ocre[tere cu mai mult de 50 de procente a capa -cit`]ii de produc]ie, justificat` de recenteleacces`ri de export, pe câteva dintre cele maiimportante pie]e europene, cum ar fi cele dinFran]a, Spania sau Marea Britanie. Drept urmareestim`rile GreenFiber privind cifra de afaceri,vizeaz` o ]int` \n cre[tere, cu aproape 30 % fa]`de anul 2009, anul de \nceput al crizei econo -mice \n România. n
Investi]ii \n reciclare
P roiectele GreenFiber vizeaz` o cre[tere sim]itoare a capa -cit`]ilor existente de colectare [i reciclare a PET-urilor,care constituie materia prim` pentru fibra [i banda polies-
teric` fabricate de companie. |n afara punctelor de reciclaredeschise de Greentech \n România, dar [i peste hotare, \n Ser-bia, la Novi Sad, [i \n Macedonia, la Skopje, responsabilii Green-Fiber au prev`zut inaugurarea a \nc` dou` astfel de puncte, laOdessa, \n Ucraina [i la Salonic, \n Grecia urmând ca materiaprim` astfel colectat` s` permită o sporire a produc]iei de fibr`poliesteric` pân` la 60.000 de tone anual. n
Biofibr` la export Lider european
38-40 Studiu de caz Z •_Layout 1 2/10/11 4:48 PM Page 40
Parte a celui mai important grup energetic la nivel mondial, GDF SUEZ Energy România oferă servicii de calitate în domeniul energiei, poziţionându-se ca un partener strategic, direct interesat de succesul clienţilor săi:
• oferte adaptate de furnizare de gaze naturale şi / sau electricitate;• cogenerare pe bază de gaze naturale;• climatizare pe bază de gaze naturale;
Servicii pentru profesionişti
www.gdfsuez-energy.ro
• servicii tehnice pentru segmentul de consumatori organizaţionali, prin reţeaua ExpertGaz Plus;• consiliere şi informare prin evenimente de profil şi prin revista Oxygen.
42
OXYGEN – PUBLICAȚIE GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA – NR. 1(11) / TRIMESTRUL I 2011
CRISTIAN POPESCU: COFELY BUILDING SERVICES & MAINTENANCE ESTE
42-45 Interviu •_Layout 1 2/11/11 3:48 PM Page 42
43
PREZENT~ PESTE TOT |N EUROPA {I OFER~ UN PACHET DE SERVICII INTEGRATE,
Cine este Cofely Building Services & Maintenance SA [i ce rol are compania pe pia]a serviciilor energetice?
C.P.GDF SUEZ este unul dintre cei mai mari furnizori [idistribuitori de energie din Europa [i din lume. Pe
lâng` activitatea de baz`, de producere [i distribu]ie deenergie, Grupul GDF SUEZ se ocup` [i de instalarea [i\ntre]inerea sistemelor care produc [i distribuie energia laconsumatorii finali. |n structura serviciilor integrate ale GDFSUEZ, Cofely Building Services & Maintenance are rolul de ainterveni pe partea de consumator final de energie. CofelyBuilding Services & Maintenance este prezent` peste tot \nEuropa [i ofer` clien]ilor un pachet de servicii integrate,fiind preocupat` \ndeosebi de utilizarea eficient` a energiei
[i, implicit, de protec]ia mediului, pentru c` utilizarea inefi-cient` a energiei afectez` mediul \nconjur`tor. Nu \n ultimulrând, Cofely Building Services & Maintenance este preocu-pat` de satisfac]ia clientului, deoarece ambele p`r]i au cevade câ[tigat din pachetul de servicii oferit clien]ilor.
|n multe cazuri, eficien]a energetic` corelat` cu pro-tec]ia mediului \nseamn` utilizarea unei energii maiscumpe, provenit` din resurse regenerabile. Care estesitua]ia \n cazul solu]iilor oferite de Cofely?
C.P.Solu]iile pe care noi le propunem sunt de a[a natur`\ncât ele s` conduc` la sc`derea consumului de
energie. Asta \nseamn` c` \n zona de produc]ie, produc]ie
Cofely Building Services & Maintenance este compania care intervine pepartea de consumator final de energie. Cristian Popescu, managing director Cofely Building Services & Maintenance SA, companie membr` a Grupului GDF SUEZ Energy, ne vorbe[te despre serviciile de eficien]`energetic` oferite de compania pe care o manageriaz` [i despre felul \ncare putem contribui la protec]ia mediului, prin investi]iile \n auditul energetic.
OXYGEN – PUBLICAȚIE GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA – NR. 1(11) / TRIMESTRUL I 2011
care nu este – \n cele mai multe cazuri – „produc]ie verde“,activitatea \n sisteme conven]ionale se reduce prin acesteconsumuri diminuate. |n acest fel, ac]iunile noastre, pe lâng`faptul c` reduc factura de energie a clientului nostru, con-tribuie \n mod indirect la protec]ia mediului. Sursele deenergie verde sunt incluse \n pachetul de servicii oferite deCofely, iar acolo unde se potrivesc le propunem. Din p`cate,acestea au un pre] ridicat [i, \n România, acele pârghii desus]inere pentru acest tip de investi]ii cu ajutor din parteastatului nu sunt suficient de dezvoltate. |n alte ]`ri, preocu-parea pentru investi]ii \n instala]ii de produs energie verdeeste mult mai mare [i se ofer` finan]are pe m`sur`.
Care sunt pa[ii pe care un agent economic trebuie s` \i urmeze pentru a ajunge la economisirea energiei[i la eficien]` energetic`?
C.P.Totul porne[te de la un audit energetic. Din acestpunct de vedere, noi avem avantajul unei
colabor`ri foarte bune cu o companie din cadrul GrupuluiGDF SUEZ – Tractebel Engineering –, specializat` \n auditurienergetice [i proiectare de solu]ii specifice. Noi apel`m laparteneriatul cu ei de câte ori este necesar un audit ener-getic. Echipa lor lucreaz` \n parteneriat cu echipa de ingineri[i tehnicieni de la Cofely, care se ocup` de expertizetehnice. Speciali[tii no[tri pot depista, \ntr-o prim` faz`,solu]iile de eficientizare a consumurilor. |ncepând din acestan, auditul energetic a devenit obligatoriu pentru a puteaob]ine certificatul energetic. Din p`cate, mul]i consumatorimari prefer` s` pl`teasc` amenda, decât s` fac` auditul.
Care sunt cauzele acestui fenomen?
C.P.Fenomenul este mai des \ntâlnit \n sectorul industrial[i \n anumite cazuri este legat de mentalitate. |n alte
cazuri \ns`, companiile fac auditul [i se \mpotmolesc la imple-
mentarea solu]iilor, din lips` de finan]are. Acesta este unaspect care \i determin` pe mul]i s` renun]e. Sunt programeeuropene de cofinan]are – Tractebel Engineering este spe-cializat` [i \n acest domeniu –, dar exist` companii care ob]incu greu de la b`nci [i finan]area par]ial` a acestor proiecte.
Care este ponderea agen]ilor industriali \n portofoliulde clien]i al Companiei Cofely?
C.P.Ponderea cea mai mare este \n industrie, cam de65%. Sectorul imobiliar, m` refer aici la cl`diri de
birouri sau cl`diri reziden]iale aflate \n administrare centrali -zat` (deoarece nu ne adres`m direct proprietarilor de locuin]eindividuale) reprezint` restul de 35% din clien]ii firmei Cofely.Noi suntem furnizori [i de servicii de Tehnical Facility Manage-ment, iar \n aceast` privin]` ponderea este pu]in diferit`, sec-torul imobiliar acaparând cam 50% dintre clien]i.
|n ce const` concret serviciul de Tehnical Facility Management?
C.P.Domeniul eficien]ei energetice reprezint` o provo-care \n contextul economic actual, iar serviciile de
FIIND PREOCUPAT~ DE UTILIZAREA EFICIENT~ A ENERGIEI {I DE PROTEC}IA MEDIULUI,
Domeniul eficien]ei energeticereprezint` o provocare \n contextul eco-nomic actual, iar serviciile de TehnicalFacility Management reprezint` una dindirec]iile principale de dezvoltare a com-paniei noastre.
44
42-45 Interviu •_Layout 1 2/11/11 3:48 PM Page 44
45
Tehnical Facility Management reprezint` una din direc]iileprincipale de dezvoltare a companiei noastre [i const` \npreluarea serviciilor de administrare tehnic` a unei cl`diri,cu scopul de a ob]ine costuri minime de consum energetic.Solu]iile tehnologice de eficientizare sunt sisteme relativsimple [i multe din solu]ii sunt u[or accesibile oric`rui consumator de energie. Trebuie studiat` configura]ia [ianalizat unde se poate interveni [i ce se poate face ca s`scad` consumul de energie. O alt` direc]ie de dezvoltare oreprezint` solu]iile tehnice adaptate pe specificul fiec`reicl`diri. Practic, ne ocup`m de proiectarea [i construc]iatuturor instala]iilor din imobil, adoptând solu]iile cele maiviabile din punct de vedere al eficien]ei energetice. Astfel, oferind ini]ial clientului cele mai bune solu]ii pentru instala]iile unei cl`diri nou construite, mergem mai departe [i \i oferim aceluia[i client servicii de mente-nan]` [i revizii, ajungând pân` la acest Tehnical FacilityManagement.
Concret, Cofely se transform` \ntr-un administrator alcl`dirii?
C.P. |ntr-un administrator tehnic, pentru c` serviciul \ntotalitatea lui include [i activit`]i de cur`]enie,
paz`, etc., activit`]i pe care Cofely nu le ofer` direct, lesubcontracteaz`. De fapt, conceptul de Tehnical FacilityManagement intr` sub un alt domeniu, conceptul de Pro -perty Management. Acela este, de fapt, administratorulintegral al cl`dirii [i are [i alte atribu]ii: contabilitate,g`sirea de clien]i noi etc. |n schimb, noi urm`rim stareatehnic` a construc]iei din faza de proiectare pe toat` durata ei de via]`.
Cum v` situa]i \n raport cu concuren]a \n acest dome-niu?
C.P.Concuren]a este foarte puternic`, dar nu respect` \n totalitate specifica]iile tehnice [i
fluxul opera]ional adecvate. Companiile care au ca obiectprincipal de activitate paza [i protec]ia imobilelor [icur`]enia acestora preiau un contract de Property Mana -gement [i nu dispun de expertiza necesar` \n solu]iitehnice pentru instala]ii sau eficien]` energetice. Aici intervenim noi, ca subcontractori, [i pot s` spun c` num`rul clien]ilor cre[te constant.
Pentru c` a]i pomenit de clien]i, pute]i s` ne spune]icâteva companii importante care au apelat la serviciileCofely?
C.P.Clien]ii sunt din domenii diverse, de la industriapetrolier`, unde am derulat proiectul Petrom City,
pân` la clien]i tradi]ionali \n domeniul comer]ului modern:Metro Cash & Carry, Kaufland, Billa, Lidl, Hornbach. |ndomeniul industrial, am mai realizat lucr`ri pentru BritishAmerican Tobacco, Continental, Agropan Trade, dar amavut clien]i [i \n sectorul financiar, cum ar fi BRD, BancaTransilvania sau Generali. n
PENTRU C~ UTILIZAREA INEFICIENT~ A ENERGIEI AFECTEAZ~ MEDIUL |NCONJUR~TOR.
Fenomenul este mai des \ntâlnit \n sec-torul industrial, [i \n anumite cazuri estelegat de mentalitate. |n alte cazuri \ns`,companiile fac auditul [i se \mpotmolescla implementarea solu]iilor, din lips` definan]are.
42-45 Interviu •_Layout 1 2/11/11 3:48 PM Page 45
Conform legisla]iei, con-sumatorii de gaze natu-rale trebuie s` asigureexploatarea [i \ntre]i nereainstala]iilor de utilizare, \nconformitate cu specifi-
ca]iile tehnice \n vigoare.Nerespectarea normelor pericliteaz`siguran]a [i securitatea instala]iilor deutilizare [i poate conduce la eveni-mente cu pierderi materiale [i umaneiremediabile. |n acela[i timp, opera-torul de distribu]ie poate sista ali-mentarea cu gaze naturale a apa ra -telor consumatoare de combustibiligazo[i [i a instala]iilor de utilizare care nu sunt conforme cu prevederile le gale, pentru evitarea producerii deaccidente tehnice.
SERVICII PLUSOferta Servicii Plus se adreseaz`clien]ilor persoane juridice cu un con-sum mai mare de 116,29 MWh [i estedisponibil` prin intermediul re]eleiExpertGaz Plus. Portofoliul ServiciilorPlus, a c`ror calitate este controlat` [igarantat` de GDF SUEZ Energy Româ-nia cuprinde:n proiectare [i execu]ie de instala]ii deutilizare gaze naturale; n verific`ri [i revizii tehnice ale insta-la]iilor de utilizare; n repara]ii curente ale instala]iilor deutilizare de gaze naturale; n modificare de instala]ii de utilizarede gaze naturale existente; n modific`ri de trasee pentru instala]iilede utilizare a gazelor na turale;
n ramuri noi ale instala]iilor de uti-lizare \n vederea instal`rii de noipuncte de consum; n dezafect`ri ramuri instala]ii de utilizare; n montare de contoare pasante; n montare de vane antiseismice; n renominalizare receptori cu modifi-carea instala]iei de utilizare de gazenaturale.
ASIGAZ Asigaz* este oferta propusă de GDFSUEZ Energy România alături de compa-nia afiliată Distrigaz Confort şi se adre -sează clienţilor persoane juridice cu un
OXYGEN – PUBLICAȚIE GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA – NR. 1(11) / TRIMESTRUL I 2011
FOCUS CLIENT
GDF SUEZ Energy România ofer` servicii de calitate \n domeniul energiei, pozi]ionându-se ca un partenerstrategic, direct interesat de succesul clien]ilor s`i. Compania propune consumatorilor persoane juridice opalet` larg` de solu]ii care sprijin` exploatarea \n siguran]ă a instala]iilor de utilizare a gazelor naturale.46
Siguran]a utiliz`rii instala]iei de gaze naturaleServicii pentru clien]ii business
text Simona Georgescu, Adrian C\l]an foto SHUTTERSTOCK
consum mai mic de 116,29 MWh. Prin Asigaz,beneficiaţi de lucrări de verificare şi revizie ainstalaţiei interioare şi a centralei termice \ncele mai bune condiţii şi la preţuri corecte.Pachetul PROFIN: Clientul beneficiază deun singur serviciu de verificare sau revizietehnică a unei instalaţii de utilizare gazenaturale, după caz, \n valoare de 59 lei (fărăTVA)/ 73,16 lei (cu TVA), valabil pentrumaxim 2 puncte de ardere.Pachetul PROFIN PLUS: Clientul benefici-ază de un singur serviciu combinat reprezen-tând verificarea/ revizia unei instalaţii de utilizare gaze naturale şi verificarea uneimicrocentrale termice, efectuate simultan, laun preţ de 185 lei (fără TVA)/ 229,4 lei (cu TVA).Detalii pe www.gdfsuez-energy.ro. n
47
Avantajele ofertei Servicii Plus
Lucr`rile sunt efectuate de echipe tehnice cu experien]`,specializate \n instala]ii industriale.
Echipele tehnice sunt selectate \n urma unui proces complex, pe baza experien]ei acestora, a recomand`rilorprimite, competen]elor [i capacit`]ii de r`spuns.
Toate lucr`rile sunt supervizate de speciali[ti din cadrulGDF SUEZ Energy România.
Pachetele Servcii Plus au cel mai bun raport calitate/pre]din pia]`.
* Ofert` supus` unor termeni [i condi]ii contractuale,care poate suferi modific`ri.
OXYGEN – PUBLICAȚIE GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA – NR. 1(11) / TRIMESTRUL I 2011
ISTORIA ENERGIEI
Exploatarea c`rbunelui este cunoscut` [i ates-tat` din cele mai vechi timpuri, dar abia dup`secolul XII a \nceput utilizarea sa pe scar`larg` \n Europa, Anglia fiind prima ]ar` carefolose[te drept combustibil c`rbunele extrasdin subteran. |n secolele XI-XII, \n Anglia [iGermania este atestat` folosirea sa la topirea
metalelor [i \nc`lzitul locuin]elor. Utilizarea c`rbunelui seextinde puternic \n jurul anilor 1800, odat` cu dezvoltareametalurgiei [i a siderurgiei, [i atinge o dezvoltare din ce \nce mai \nalt`. Dac` pe la 1850 principalul combustibil era\nc` lemnul, acesta i-a cedat rapid locul c`rbunelui, \n primiiani de dup` 1900. C`rbunele este definit \n literatura despecialitate ca o roc` sedimentar` format` prin \ncar-bonarea resturilor vegetale [i care const` \n straturi interca-late \ntre alte roci. Rezervele mondiale de c`rbune erau esti-mate la sfâr[itul lui 2008, la 909 miliarde tone, din care 479 miliarde tone c`rbune superior (antracit [i huil`) [i 430 miliarde tone c`rbune inferior (lignit [i turb`), ceea ce asigur` rezerve pentru circa 150 ani de acum \ncolo.
ASCENSIUNE FULMINANT~|n anul 1910, c`rbunele avea o pondere de 95% \n producereaenergiei, pentru ca, dup` doar 30 de ani, valoarea energetic`a acestuia s` scad` la 73%, odat` cu revirimentul petrolier [i
cu demararea proiectelor hidroenergetice. |n perioada demaxim` efervescen]` a folosirii c`rbunelui drept combustibilde selec]ie, produc]ia mondial`, de circa 1.400 mii de tone, sefolosea \n propor]ie de 22% ca materie prim` (10% produc]ie,7% prelucrarea o]elului [i 5% \n uzinele de gaz), \n vreme cerestul produc]iei, de 78%, era utilizat drept combustibil solid:29% \n industrie, 23% \n transporturile feroviare, 6% la cen-tralele termice, 3% pentru naviga]ie [i 17% \n consumul cas-nic. |n privin]a consumului, SUA ocupau, la \nceputul sec. XX,primul loc la nivel mondial, cu un consum de aproape 4.200kilograme pe cap de locuitor, cu mult peste consumul dinEuropa, \n timp ce România figura cu unul dintre cele maislabe consumuri europene, de numai 170 kilograme pe capde locuitor, aceasta \n ciuda rezervelor existente aici.
ISTORIC ROMÂNESC|n România, primele exploat`ri industriale la nivel redus suntsemnalate \n Banat, la Anina [i Doman, \n ultimii ani ai se -colului XVIII, apoi \n minele de lignit din zona Bra[ovului [i aCovasnei, pe la 1839, prin compania Kronstader Schurverin,\ns` pân` la Primul R`zboi Mondial extrac]ia era rudimen-tar` [i, drept urmare, produc]ia de c`rbuni era foarte mic`. {i transportul era \nc` la nivel extrem de sc`zut, de laminele din Moldova c`rbunele fiind dus cu c`ru]ele pân` lamoara din Ia[i, pentru a fi folosit drept combustibil, sau
48
C`rbunele devine regeC`rbunele a fost [i r`mâne una din principalele resurse primare deenergie, la scar` mondial` [i, cu toate c` el a fost cunoscut, extras[i folosit \n China \nc` din Antichitate, combustibilul va deveni„motorul“ revolu]iei tehnice [i industriale \ncepând cu anii 1910,când \i ia locul lemnului [i devine materia prim` folosit` pe scar`extins` \n \ntreaga lume.
text ADRIAN C|L}AN foto SHUTTERSTOCK
48-49 Istoria Energiei •_Layout 1 2/10/11 4:50 PM Page 48
49
pân` \n port, la Gala]i, pentru vapoare.Extrac]ia c`rbunelui va lua avânt \nRomânia dup` 1880, odat` cu„explozia“ metalurgiei [i dezvoltareac`ilor ferate, când se manifest` lipsade combustibil lemnos indigen prin\mpu]inarea p`durilor, [i va ajunge laun nivel extins dup` 1910, când seinvestește \n deschiderea de noiexploat`ri necesare sus]inerii uneiindependen]e energetice. Acum vor
porni exploat`rile z`c`mintelor de lig-nit din Carpa]ii Sudici, \n zona dintreValea Prahovei [i Valea Dâmbovi]ei,dar [i a celor de la Domne[ti, Bere -voie[ti [i Poienari, din jude]ul Arge[, iar marile exploat`ri miniere din bazinulPetro[ani (Petrila, Vulcan, Lonea, Aninoasa [i Lupeni) vor atinge peri -oade de vârf dup` 1945, ca urmare autiliz`rii c`rbunilor \n termoenergie [i siderurgie.
TENDIN}E DE REVENIRE Paralel cu cre[terea rapid` a consumuluide energie s-au produs modific`riesen]iale, cantitative [i structurale \nbalan]a energetic` mondial`, [i o privireasupra ponderii combustibililor fosili \nproducerea de energie, din sec. XX, pune\n eviden]` importante modific`ri. Astfel,dac` dup` 1910 c`rbunele ocupa pozi]iadominant` \n balan]a energetic` mondi-al`, cu peste 90%, dup` cel de al DoileaR`zboi Mondial ponderea acestuia vacunoa[te o sc`dere vertiginoas`,ajungând \n 1975 la 28,7%. |n paralel cuascensiunea hidrocarburilor din a[a-numita „epoc` a petrolului ieftin“, cândexploatarea petrolier` atinge peste 70%din balan]a energetic`, urmat` de extin-derea folosirii altor surse energetice,cum sunt gazele naturale, hidroenergiasau energia nuclear`. |n ultima perioad`,c`rbunele tinde s` redevin` un pilonimportant, fiind chiar desemnat „com-bustibilul viitorului“. Estim`rile spe -ciali[tilor de la Agen]ia Interna]ional`pentru Energie arat` c` produc]ia dec`rbune se va majora cu circa 60% pân`\n 2030 [i va acoperi 29% din cerin]eleenergetice globale, cu cea mai mare pon-dere a exploat`rii \n China [i India, care\[i vor dubla produc]ia. n
MIC~ ENCICLOPEDIE ENERGETIC~
Microbrichete
O nou` tehnologie \n România:microbrichetarea. Bazat` pe ometod` avansat` de compactarea resturilor lemnoase din bio-mas` lignocelulozic` (resturi lem-noase care nu se industriali -zeaz`), noul procedeu va asigurao economie de minim 400 mili -arde de lei la importurile de gazenaturale [i petrol [i va permiteob]inerea unei energii termiceechivalente cu cea rezultat` prinarderea a 950 milioane m³ degaze naturale sau a 1.000 tonede combustibil lichid.
Superfiltru
Un nou mediu de filtrare activpentru apa potabil`, Aqua AFM,ce poate \nlocui filtrele de nisip, afost certificat de c`tre UK'sDrinking Water Inspectorate, sin-gurul organism din Regatul Unitce poate aproba sistemele ce vin\n contact cu apa pentru con-sumul uman. Noul mediu de fil-trare activ \mpiedic` cre[tereabacteriilor, care la filtrele cu nisipduc la ob]inerea de algina]i, ceblocheaz` curgerea apei. Noulprodus \ndep`rteaz` [i fierul, [imanganul din ap`.
Mai pu]in CO2
Comisia European` preg`te[te orevizuire a Directivei Com-bustibililor [i a propus s` fie mo -nitorizat ciclul de via]` al emisi-ilor de CO2, conform parametruluieficien]a carbonului (energia eli -berat` pentru fiecare ton` deCO2). Din 2011 pân` \n 2020, sepreconizeaz` ca un litru de com-bustibil s` fie cu 1% mai pu]in efi-cient \n carbon \n fiecare an.Adic`, \n 2020, emisia de CO2 laun litru de combustibil trebuie s`fie nu mai mult de 90% din ceadin 2009.
Biodiesel
Conform US Energy InformationAdministration, cererea debiodiesel va dep`[i 7,3 milioanegaloane \n anul 2020 fa]` de 6,5milioane galoane cum s-a \nregis-trat \n 2010. De[i biodieselul [iamestecul acestuia cu com-bustibilul diesel are performan]emult mai bune decât com-bustibilul diesel singur, principalapiedic` \n cre[terea produc]iei debiodiesel const` \n disponibili-tatea limitat` a materiilor primenecesare. Costul acestora atingecirca 80% din costul total.
48-49 Istoria Energiei •_Layout 1 2/10/11 4:50 PM Page 49
OXYGEN – PUBLICAȚIE GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA – NR. 1(11) / TRIMESTRUL I 2011
EVENIMENT
50
Noua entitate n`scut` \nurma fuziunii dintre celedou` companii se nu -me[te New InternationalPower [i a devenit lide rulmondial al produc]iei inde-pendente de energie.
Mi[carea investi]ional` f`cut` s-a dovedit afi una „cu b`taie lung`“, c`ci a avut darul dea crea premisele unei dezvolt`ri f`r` prece-dent pe pia]a energetic`.
UN GIGANT INDEPENDENTSimpla oficializare a opera]iunii de preluarea grupului britanic International Power, carea primit 22 miliarde de euro \n schimbulunei cote de participa]ie de 70% din capital,a propulsat GDF SUEZ direct pe loculsecund printre produc`torii mondiali deelectricitate. |n acest domeniu GDF SUEZeste devansat` aproape „la foto grafie” de
compania EDF, dar dac` include \n porto-foliu [i produc]ia de gaze naturale, GDFSUEZ devine lider mondial incontestabil.Pozi]ia strategic` \n domeniul energiei,de]inut` actualmente de grupul GDF SUEZ,este rezultatul unei politici de fiabilitate ainvesti]iilor [i de creare a unor „linii defor]`“ impresionante [i conving`toare,proiecte ample derulate pe toate continen-tele lumii, axate pe dezvoltarea [i valorifi-carea inova]iei tehnologice, pe protec]iamediului [i eficientizarea la maxim a valori -fic`rii energiei. Astfel, opera]iunea de pre -luare a International Power este una vizi -onar`, c`ci este consacrat` dezvolt`rii produc]iei de energie pe pie]ele emergenteaflate \n efervescen]a dezvolt`rii viitoare.De altfel, ocuparea unei pozi]ii de lider alpie]elor emergente de energie a constituit opreocupare constant` a board-ului executival GDF SUEZ. {i estim`rile speciali[tilor
Un anun] a[teptat deja de ceva vreme produceavaluri \n lumea marilorcompanii energetice lasfâr[itul anului trecut:finalizarea negocierilorde fuziune dintre GDF SUEZ [i grupul bri-tanic International Power.
Noul lider al lumii energetice
text ADRIAN C|L}AN foto SHUTTERSTOCK
50-51 Eveiment_Layout 1 2/11/11 4:50 PM Page 50
confirm` toate previziunile c`ci, pe pia]astatelor \n curs de dezvoltare consumul deenergie electric` va cre[te pân` \n 2030,potrivit Agen]iei Interna]ionale a Energiei(AIE), cu aproape 4% anual fa]` de doar 1%\n cazul statelor OECD. Grupul GDF SUEZ areu[it [i prin aceast` nou` mi[care deinvesti]ie s` \[i confirme pozi]ia ca unul dintre cei mai importan]i juc`tori pe o pia]`energetic` aflat` \n febra unor schimb`rif`r` precendent, atât \n Europa cât [i \n\ntreaga lume.
NEW INTERNATIONAL POWERJustificat` \n doar câteva cifre, preluarea IPde c`tre GDF SUEZ, care a dus la creareaNew International Power, liderul mondial alproduc]iei independente de energie, [i carea fost aprobat` de 99% dintre ac]ionarii IP,este mai mult decât conving`toare:n peste 66 GW capacitate energetic` brut`aflat` \n func]iune;n proiecte angajate [i \n derulare, care vor asigura \n viitorul apropiat o capacitatesuplimentar` de produc]ie brut` de \nc` 22 GW;n investi]ii de peste 4,6 milioane euro rea -lizate pân` la 30 iunie 2010, prin proiecteini]iate care nu contribuie \nc` la EBITDA;n 1042 milioane de euro aport suplimentarEBITDA prognozat pentru portofoliul deproiecte angajate pân` \n 2013.|n plus, societatea rezultat` \n urma fuziu-nii, la care GDF SUEZ de]ine 70%, prezint`
o serie de caracteristici deosebit de intere-sante:n o pozi]ionare industrial` unic` [i de primplan, un profil de cre[tere important pepie]e [i \n cadrul unor economii care cu -nosc o dezvoltare dinamic`, cum ar fi Ame -rica de Sud, Asia, Australia [i OrientulMijlociu;n un portofoliu de produc]ie echilibrat [idiversificat, f`r` echivalent: repartizaregeografic` optim`, mix energetic slabemi]`tor de CO2 (caracterizat printr-oamprent` de carbon redus`) [i o varietatede tipuri de contracte;n o structur` financiar` robust`, cu unacces mai bun la finan]are, care aduce cusine anticiparea unei not`ri „InvestmentGrade“, gândit` pentru a da un impuls dura-bil dezvolt`rii industriale [i sinergiei finan-ciare [i opera]ionale atractive.
CEA MAI IMPORTANT~ FUZIUNE |N 2010Succesul opera]iunii este \n totalitate operaunui management inteligent, al unei politicitehnologice de top [i al unei strategii ra -]ionale [i flexibile, de dezvoltare pe termenlung. Explica]ia reu[itei o ofer` \n câtevacuvinte Gérard Maestrallet, Pre[edinteleDirector General al GDF SUEZ: „Fuziuneadintre International Power [i GDF SUEZ con-stituie un eveniment marcant pentru indus-tria energetic`, cea mai important`opera]iune de fuziune-achizi]ie din Europa \n2010, din toate sectoarele. Cre`m \mpreun`primul produc`tor independent la scar`mondial`, care va avea 11.000 de angaja]i,cu \nalte competen]e profesionale. Acestgrup va de]ine pozi]ii de prim plan \n zonegeografice cu poten]ial \nsemnat [i comple-mentare, regiuni care vor avea \n viitor ocerere de energie considerabil`. Avem toat`\ncrederea \n perspectivele de dezvoltare [ide cre[tere ale acestui Grup”.
DEZVOLTARE ACCELERAT~ Strategia viitoare a grupului GDF SUEZurm`re[te s` consolideze lidership-ul mon-dial de]inut [i este fondat` pe parteneriateindustriale, pe echilibrul activelor de pro-duc]ie [i pe pozi]ionarea unic` \n domeniilecare au ca obiectiv electricitatea, gazelenaturale [i serviciile aduse colectivit`]ilor.Astfel, grupul GDF SUEZ devine num`rul 1mondial al sectorului de servicii, dac` ar fis` lu`m \n calcul cifra de afaceri, cu maimult de 84 de miliarde de euro \n 2009. |nacest context [i incluzând \n aceast` sche -m` [i volumele de gaz gestionate (peste1.300 TWh), GDF SUEZ se pozi]ioneaz` ca
prima unitate \n Europa. Mai mult, pozi]ia pecare o ocup` nu face decât s` \l ajute s` \[iating` obiectivele de dezvoltare cu trei ani \navans. Altfel spus, GDF SUEZ va avea unparc de produc]ie de electricitate de peste100.000 MW \n exploatare [i o capacitatede 130.000 MW la un interval de trei anidup` darea \n exploatare a proiectelor aflate\n prezent \n construc]ie.
SOLU}II PENTRU MEDIU Expertiza de care se bucur` Grupul GDFSUEZ acoper` toate componentele mixuluienergetic, fiind vorba despre valorificareagazelor siderurgice la baraje [i uzine dedesalinizare. Grupul GDF SUEZ \[i concen-treaz` \n acela[i timp eforturile asupra dez-volt`rii unor noi capacit`]i de produc]ie, uti-lizând unele dintre cele mai eficiente solu]iide reducere la minim a cantit`]ii de emisiide CO2, prin \ncercarea de a exploata lamixim producerea energiei regenerabile(energia hidro-electric`, energia eolian`,biomasa, energia solar` [i biogazul) [i deconservare a resurselor naturale, de careavem atâta nevoie, contribuind la consoli-darea securit`]ii, independen]ei energetice[i stabilit`]ii pre]urilor specifice. n
51
Pa[i prin istorie
Iulie 2008 |n urma fuziunii grupurilor Gazde France [i SUEZ a fost creat liderul energeticmondial GDF SUEZ.
2008 GDF SUEZ aprob` un plan de investi]ii de30 de miliarde de euro pentru perioada 2008-2011.
10 August 2010 Consiliile de Adminis-tra]ie ale GDF SUEZ SA [i International Power plc.au semnat protocolul de acord care detaliaz`propunerea de fuziune \ntre IP, activit`]ile GDFSUEZ Energy International din afara Europei [ianumite active situate \n Marea Britanie [i Turcia.
Decembrie 2010 Se decide ca NewInternational Power, societatea nou creat` \n urmatranzac]iei, s` fie cotat` la Bursa din Londra.
Ianuarie 2011 Fuziunea dintre Interna-tional Power plc (International Power) [i GDF SUEZEnergy International a fost aprobat` cu peste 99%din voturi de Adunarea General` a InternationalPower. Astfel se d` na[tere liderului mondial alproduc]iei independente de electricitate.
Rezultate GDF SUEZ –Primul semestru 2010
Cifr` de afaceri: 42,3 miliarde de euro(+0,3%)
EBITDA : 8,2 miliarde de euro(+4,3%)
Investi]ii nete: 3 miliarde de euro
50-51 Eveiment_Layout 1 2/11/11 4:50 PM Page 51
OXYGEN – PUBLICAȚIE GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA – NR. 1(11) / TRIMESTRUL I 2011
Agricultura ecologic` a luatna[tere la \nceputul secolu-lui XX, dar a fost promovat`abia dup` al Doilea R`zboiMondial, când oamenii au\nceput s` fie aten]i laefectele alimentelor asupra
s`n`t`]ii. Dac` agricultura conven]ional` sebazeaz` pe utilizarea tehnologiilor de vârf,pe mecanizarea [i automatizarea \n exces aproduc]iei, pe folosirea unor cantit`]i maride \ngr`[`minte [i pesticide pentru pro -tec]ia plantelor, agricultura bio are la baz`principii prin care mediul \nconjur`tor esteprotejat de degradarea chimic`, biologic` [ifizic`.Ce-[i propune, de fapt, acest tip de agricul-tur`? S` protejeze mediul \nconjur`tor, s`men]in` [i s` creasc` fertilitatea solului, s`p`streze biodiversitatea ecosistemului agri-col, s` cultive plantele \n armonie cu legilenaturii [i s` aib` grij` de s`n`tatea con-sumatorilor. Pe lâng` acestea, agriculturabio mai este asociat` [i cu men]inereaintegrit`]ii produselor agricole ecologice,de la producerea lor pân` la vânzare, [i cureciclarea materiilor folosite \n interiorul
unit`]ii agricole. Tehnologiile noi [i adaptatetipului de agricultur` ecologic` sunt, [i ele,fundamentale.
CUM DEVII PRODUC~TOR AGRICOL ECOLOGICPersoanele care doresc s` se \ndrepte c`treagricultura bio trebuie s` ia \n consideraremai mul]i factori ce influen]eaz` activitateafermei. Printre ace[tia se afl` relieful, solul,iriga]iile, posibilit`]ile de procesare, pia]ape care vor fi vândute produsele ob]inute.De asemenea, este important de [tiut c`trecerea de la agricultura conven]ional` lacea bio se face \n câ]iva ani, iar \n acesttimp trebuie aplicate principiile agriculturiiecologice. Aceast` perioad` de conversiedifer` de la o ]ar` la alta. |n România estelegiferat` de Ordonan]a de Urgen]` aGuvernului nr. 34/2000 [i este de doi ani\nainte de \ns`mân]are, pentru culturile decâmp anuale, paji[ti [i culturi furajere, [i detrei ani \nainte de recoltare, pentru culturileperene [i planta]ii.Activitatea agriculturii ecologice este coor-donat` de Compartimentul Agricultur` Eco-logic` din cadrul Direc]iei de calitate [i
ECOLOGIE
text ANDREI {TEF~NESCU foto SHUTTERSTOCK
52
Eliminarea substan]elor chimice din ferme [i ob]inerea de produse agroalimentare prin tehnologiinepoluante se afl` printre principiile de baz` ale agriculturii ecologice.
Agricultura bio
\n România
52-53 Ecologie •_Layout 1 2/10/11 4:51 PM Page 52
cercetare agricol` a Ministerului Agricul-turii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale. A[adar,cei care doresc s` devin` produc`tori agri-coli ecologici trebuie s` se \nregistreze laacest departament [i apoi s` pun` la dis-pozi]ie fermele ecologice pentru a fi inspec-tate [i certificate de c`tre institu]iile acredi-tate de Ministerul Agriculturii.
CULTURILE BIO |N ROMÂNIA|ncepând din luna martie 2011, agricultoriivor fi sprijini]i pentru finan]area produc]iei,prin Programul Na]ional de DezvoltareRural` (PNDR). Pân` de curând, România afost singura ]ar` european` care nu primeasubven]ii pe hectar pentru culturile bio.„Fermierii pot primi \ntre 153 [i 400 deeuro pentru fiecare hectar de teren, \nfunc]ie de tipul de cultur`. De exemplu,
360 de euro pentru legume, inclusiv ciu -perci, [i chiar 400 de euro pentru livezi“,clarific` Andrei B`lan, consilier \n cadrulAutorit`]ii pentru Management al PNDR. |n ultimii ani, agricultura bio este \n con-tinu` dezvoltare. |n cadrul „RomanianOrganic Forum 2010“, de la finele anului,Daniela Rebega, consilier \n Ministerul Agri-culturii, a declarat c` suprafe]ele din Româ-nia cultivate \n sistem ecologic sunt de 15ori mai mari decât \n urm` cu zece ani, iaragricultura ecologic` are o pondere deaproape 2% din totalul produc]iei agricole.Dac` \n anul 2000 suprafe]ele cultivate ecoerau de 17.438 de hectare, \n 2010 acesteas-au extins pân` la 260.000 de hectare.Plantele cerealiere de]in cea mai mare pon-dere din totalul produc]iei ecologice (34%),iar pe locul al doilea, la distan]` mic`, se
afl` flora spontan` (31%). Acestea sunturmate de oleaginoase [i proteice (17%),p`[uni [i plante furajere (14%), vii [i livezi(1,3%) [i legume (0,3%).
Mare parte din produsele eco române[timerg c`tre export, care a atins cifra de 20de milioane de euro anul trecut. Cele maicerute produse sunt cerealele, oleaginoase-le [i fructele de p`dure. Germania, Austria[i Italia sunt pie]e importante unde ajungprodusele ecologice române[ti. Pe plan interna]ional, România este pe calede a deveni un factor important \n sectorulecologic, fiind invitat` s` ia parte la eveni-mente de anvergur`. Unul dintre acesteaeste BIOFACH 2011, cel mai mare târg dinlume de produse ecologice, care s-adesf`[urat \n perioada 16-19 februarie laNürnberg, Germania [i la care au participat17 firme române[ti. |n cadrul pavilionuluina]ional al României au fost prezentate,printre altele, cereale ecologice, miere,propolis, semin]e de floarea-soarelui eco-logice, f`in` ecologic` integral`, produse depanifica]ie, mirodenii, nuci, furaje ecologi -ce, vinuri din struguri ecologici. n
53
Scurt istoric1924 Rudolf Steiner a lansat, \n Germania, un curs de agricultur` biodinamic`, care a marcatdebutul agriculturii bio \n aceast` ]ar`.
1940 Lord Northbourne a publicat cartea„Prive[te spre p`mânt“, \n care a folosit pentruprima dat` termenul de „agricultur` ecologic`“. Acesta deriv` din „ferma ca organism“.
1972 |n Fran]a, la Reuniunea de la Versailles,a fost creat` Federa]ia Interna]ional` a Mi[c`rilorde Agricultur` Organic` IFOAM.
1973 S-a \nfiin]at Institutul de Cercetare pentru Agricultur` Ecologic` din Elve]ia, care, \n prezent, este cel mai mare institut de cercetarepentru agricultur` ecologică din lume.
1991 Consiliul European al Mini[trilor Agricul-turii a adoptat Regulamentul (CEE) nr. 092/91privind agricultura ecologic` [i etichetarea cores -punz`toare a produselor [i alimentelor agricole. A devenit lege \n 1993.
Comisarul european pentru agricultur`, Dacian Ciolo[, a declarat la sfâr[itulanului trecut c`, \n noua Politic` Agricol` Comun`, vor fi luate m`suri specificepentru agricultura biologic` [i sistemele de produc]ie bio care \l vizeaz` peconsumator.
52-53 Ecologie •_Layout 1 2/10/11 4:51 PM Page 53
Proiectul urm`re[te prevenireaabandonului [colar prin inter-ven]ii la nivelul [colii (eficienti-zarea managementului [colar,adaptarea curriculumului,metode de predare etc.), la
nivelul familiei (sprijin acordat copiilor \nactivitatea lor educa]ional`, mediere[colar` etc.) [i la nivelul comunit`]ii (mobi-lizarea comunit`]ii \n vederea sprijinirii par-ticip`rii [colare prin stimularea accesuluicopiilor din familiile dezavantajate la ser-viciile de baz`). Pentru ca realizarea s` fieposibil`, proiectul implic` \n mod activ [imotiveaz` profesorii, directorii, p`rin]ii [ial]i membri ai comunit`]ii. ,,Educa]iareprezint` o direc]ie strategic` a politiciinoastre de responsabilitate social` [i deaceea am ales s` sus]inem acest proiect
care pune accent pe mobilizarea tuturoractorilor implica]i, la nivelul familiei, [colii [ial comunit`]ii. Suntem convin[i c` putemcontribui la o via]` mai bun` a copiilor prinfacilitarea accesului la educa]ie, astfel \ncâts`-[i poată croi un drum \n via]`“ a declaratYvonnick David, director general al GDFSUEZ Energy Romania.
POVESTEA LUI ADILa fiecare or` de sport, Adi ar vrea s` joacefotbal, iar colegii lui sunt \ncânta]i, pentruc` le face pl`cere s` \l admire pe terenul defotbal. Adi ar trebui s` fie \n clasa a IV-a, daracum câ]iva ani a lipsit de la [coal` [i estedoar \n clasa a III-a. Dup` absen]a \ndelun-gat` de la ore, a trebuit s` re\nve]e s` ci -teasc` [i s` scrie. Dar \nv`]`toarea l-a aju-tat pe Adi [i pe \nc` o elev` s` recuperezemateriile timp de un an. Medita]iile au datroade, iar Adi este acum unul dintre cei maibuni elevi din clas`. Nimeni nu [tie motivulpentru care Adi nu a mai mers la [coal`. Eleste cel mai mic dintre fra]i [i este singurulcare locuie[te cu p`rin]ii. Fra]ii mai mari [i-au \ntemeiat o familie [i sunt la casele lor.Mama [i tat`l lui Adi sunt [omeri, dar sunt\ncrez`tori c` mezinul va merge la [coal` [i\[i va urma visul de a ajunge juc`tor de fot-bal sau comentator sportiv.
OXYGEN – PUBLICAȚIE GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA – NR. 1(11) / TRIMESTRUL I 2011
|n septembrie 2010, GDF SUEZ Energy România a devenit parte -ner principal al proiectului „Viitorul copiilor \ncepe la [coal`“, derulat de UNICEF [i partenerii s`i. Pentru c` \[i dore[te s`sus]in` educa]ia [i s` ajute copii f`r` posibilit`]i materiale s` \[i\ndeplineasc` visele, programul este \n curs de implementare \n [colile din 16 comunit`]i dezavantajate din jude]ele Bra[ov,C`l`ra[i, Covasna, Tulcea [i Vrancea, cu scopul de a cre[te parti -ciparea [colar` [i de a reduce num`rul cazurilor de abandon \n[co lile din aceste comunit`]i.
54
PENTRU COMUNITATE
Adi merge din nou la [coal`Poveste de succes din programul „Viitorul copiilor \ncepe la [coal`“text RAMONA S~R~RESCU, AMALIA ANGHEL foto UNICEF ROMÂNIA fotograf MUGUR V~RZARIU
54-55 Pentru Comunitate •_Layout 1 2/11/11 3:56 PM Page 54
CE L-AR PUTEA |MPIEDICA S~ |{I|NDEPLINEASC~ VISUL? S`r`cia, ar putea fi cel mai la \ndemân`r`spuns. P`rin]ii lui Adi nu sunt printrenoroco[ii care s`-[i fi g`sit o slujb` la ora[,iar ultima oar` au avut un loc de muncastabil acum 4 ani. Speria]i [i ru[ina]i desitua]ia lor, nu l-au mai l`sat pe Adi s`mearg` la [coal` dup` ce a terminat clasa\ntâi. |n cele din urm`, [coala i-a contactatpe p`rin]ii lui Adi. De[i \n [coal` programul„A Doua {ans`“ nu se deruleaz`, iar dincauza bugetelor reduse nu sunt fonduripentru programe de stimulare a particip`rii[colare, Adi a beneficiat de a doua [ans` laeduca]ie. Reprezentan]ii [colii au discutatcu p`rin]ii lui, iar acest gest atât de mic aavut un efect puternic. Programul de pre-venire a abandonului [colar derulat deUNICEF \n parteneriat cu GDF SUEZ EnergyRomânia \ncurajeaz` acest fel de abord`riproactive \ntre [coal` [i p`rin]i. De aseme-nea, campania \[i propune s` ofere profe-sorilor instrumentele necesare \n munca cucopiii afla]i \n pericol de a abandona[coala, pentru a avea garan]ia c` to]i vorputea citi [i socoti. |nv`]`toarea lui Adi aob]inut rezultate uimitoare folosind aceast`metod`. |n timpul interviului nostru cu Adi,mama lui \ncerca s` controleze discu]ia.
Când am terminat interviul [i ne-am ridicat,Adi a \nceput s` se anime. Sprinten, a urcatpân` \n podul [colii, unde se amenajeaz`un nou Centru de Informare. Centrul \nc`nu este finalizat, rafturi de c`r]i sunt alini-ate pe marginea \nc`perii [i sunt a[teptatecalculatoarele noi. Este greu de imaginat c`,\n urm` cu un an, Adi nu [tia s` citeasc`.Acum, abia a[teapt` s` se deschid` cen-trul, pentru a citi cât mai multe c`r]i. Mamalui este foarte mândr` c`, pe lâng` pasi-unea pentru fotbal, lui Adi \i place [i s`citeasc`. Iar Adi dedic` 2 ore dup` [coal`pentru teme [i abia apoi este liber s` joacefotbal cu prietenii lui. P`rin]ii au \n]eles câtde important` este disciplina \n cre[tereafiului lor. |mbun`t`]irea abilit`]ilorparentale este un alt obiectiv al programu-lui „Viitorul copiilor \ncepe la [coal`“. La doar 10 ani, Adi este mult mai mic fa]`de ceilal]i b`ie]i, dar talentul lui este impre-sionant. |[i dribleaz` adversarii ca un profe-sionist [i marcheaz` primul gol la doarcâteva minute dup` ce a intrat \n joc.Ronaldo este idolul s`u, iar prin tehnica [imodul \n care sare \n aer [i controleaz`mingea ar putea fi un Ronaldo al României\n câ]iva ani. Dar acum este important ca els` \[i continue studiile [i s` aib` o via]` decalitate pentru a-[i \ndeplini visul. n
55
|n anul [colar 2010/2011, aproximativ 5.000 de copii vor fi beneficiarii acestui proiect, care \[i propune transformarea [colilor \ntr-un mediu prietenos
Abandonul [colar2 din 10copii p`r`sesc [coala \nainte declasa a VIII-a.
1,9%este rata abandonului [colar lacursul elementar [i gimnazial \n2007/2008.
2,2%rata abandonului [colar la gim-naziu
2,2%rata abandonului [colar \nzonele rurale
2,2%dintre cei care au abandonat[coala au fost b`ie]i.
54-55 Pentru Comunitate •_Layout 1 2/11/11 3:56 PM Page 55
Despre ExpertGaz Plus
ExpertGaz Plus este un pachet complet de servicii tehnice profesioniste oferite de GDF SUEZ Energy România alături de partenerii săi şi cuprinde:
1 proiectare şi execuţie de instalaţii de utilizare gaze naturale; 2 verificări şi revizii tehnice ale instalaţiilor de utilizare;3 reparaţii curente ale instalaţiilor de utilizare de gaze naturale; 4 modificare de instalaţii de utilizare de gaze naturale existente:
• modificări de trasee pentru instalaţiile de utilizare ale gazelor naturale; • ramuri noi ale instalaţiilor de utilizare în vederea instalării de noi puncte de consum; • dezafectări ramuri instalaţii de utilizare;
5 montare de contoare pasante;6 montare de vane antiseismice;7 renominalizare receptori cu modificarea instalaţiei de utilizare de gaze naturale.
ExpertGaz Plus: pachete de servicii tehnice pentru clienţii organizaţionali O ofertă GDF SUEZ Energy România
www.gdfsuez-energy.ro
Acreditări
Pachetul ExpertGaz Plus este garantat de profesionalismul echipei GDF SUEZ Energy România şi al partenerilor săi.În plus, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei a recunoscut calitatea GDF SUEZ Energy România de a propune serviciile ExpertGaz Plus prin următoarele documente oficiale:
• Autorizaţia nr. 10237 destinată proiectării instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale care funcţionează în regim de presiune mai mică sau egală cu 6 bar, tip PDI;• Autorizaţia nr.10238 destinată execuţiei, verificării şi reviziei intalatiilor de utilizare a gazelor naturale care funcţionează în regim de presiune mai mică sau egală cu 6 bar, tip EDI.
Contact
Solicitaţi informaţii detaliate Key Account Managerului dumneavoastră din GDF SUEZ Energy România.
Reţeaua noastră
În urma unui amplu proces de selecţie, bazat pe o metodologie riguroasă, GDF SUEZ Energy România a ales cei mai potriviţi furnizori de servicii tehnice. Partenerii ExpertGaz Plus oferă pachete complete, adaptate nevoilor clienţilor business.
OXYGEN – PUBLICAȚIE GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA – NR. 1(11) / TRIMESTRUL I 2011
english summary
We are at the beginning of a new year that we wish to be better for business and for new investmentprojects. At the start of the year, each of us sets a series of resolutions, a list of things that must bestarted and completed in the following period. And what if this list would include today’s solutions fora greener environment tomorrow?In this issue of Oxygen I invite you to discover, with each article, interesting current ecology topics,ways to protect the environment through visionary business strategies and plans of companiesinvolved in this “green“ area. Although it seems quite simple, environment protection is in real life oneof the most difficult subjects to take on, in a world that is barely making its first steps in areas suchas recycling, household energy savings and CO2 pollution. There are, however, various projects andwe can support them through actions that actively protect the environment, each day.Read this special issue of Oxygen and join us in the effort to live in a cleaner world. Good reading!
For the first time in seven years, the World EconomicForum (WEF) had more than three sessions on energyduring its five day-schedule of debates. 2011 is the firstyear in the history of WEF with five sessions of debates,two of which focusing on global energy resources, onediscussing solutions for improving the security ofnuclear energy systems and the remaining two debatingproblems on energy efficiency and the production ofrenewable energy. Developing countries were the starsof the Davos Forum this year, mostly due to the specta -cular growth seen during the world’s largest economicrecession in recent history. In 2011, China sent thebiggest delegation up until now and conferences on Chinese economic growth accounted for a large shareof this year’s agenda – “The Future of Chinese Enterpri -ses,“ “The Impact of China on Trade and Global Growth“or “New Realities of Modern China” drew more partici-pants than the capacity of the conference rooms,according to BBC and Reuters. The issue of ecoenergywas presented by Professor Jahns Grobbering, counse -lor of the Norwegian Government on Energy, wholaunched a debate on the future of global economybased on problems in the relation between the price ofecoenergy and its benefices.
n Vestas office in Romania. Cătălina Dragomir, sales director at Vestas Romania: “Weare confident in this new market even if there is a lot to be done“. n Britishresearchers invent artificial gasoline. A team of scientists from the Rutherford Apple-ton Laboratory have developed a type of gasoline that doesn’t pollute and costsaround 1 EUR / 4 liters. n Consumer expenses to increase moderately by 2020.According to an Euromonitor analysis, consumer expenses will be USD 5,300 perperson in 2012, USD 6,100 in 2014 and USD 7,000 in 2016. For 2018, USD 8,000expenses are projected and by 2020 the figure is expected to rise to USD 9,200. nGreater energy imports. Romania, Poland and the Czech Republic are the least ener-gy import-dependent countries in the EU but in 10 years time they might increaseenergy imports because of the delays in nuclear programs. n Oil price rose by 4%. nSteel production is slowing down. n Nordic countries are negotiating the formation ofa mini-NATO for the Arctic oil. n The price for electricity delivery rises by 10.4% n Coal price to increase by 20%. n 2030: a new nuclear power plant in Romania.National authorities are working at a project to build a second nuclear power plantwith two reactors of 1,100 MW each, according to a draft of Romania’s 2011-2035Energy Strategy. According to the plan, the first reactor of the new plant will be readysometime between 2021 and 2025, while the second will be operational by 2030.
Eco Projects
Davos 2011 – The World Economic Forumis Focusing on Global Energy Resources
Energy News
58
S i i
58-61 English Summary •_Layout 1 2/11/11 4:55 PM Page 58
It is only a matter of time before electric car charg-ing stations will be found everywhere, from park-ings and malls to neighborhood cafes and bars.And, undoubtedly, the most avant-garde, sci-fi-like,stations will be those with solar cells.An EVSE (Electric Vehicle Supply Equipment) orEVCE (Electric Vehicle Charging Equipment) pro-vides electricity for recharging electric cars.Although most electric cars can be recharged fromthe wall socket at home, there are some that needspecial equipment, due to the high voltage theyrequire. Charging at 240 V is known as level 2 andcharging at 500 V is known as level 3. Owners can
mount a level 2 station at home, while level 2 and 3 public stations are set up by companiesfor free or for a specific fee. One alternative to charging batteries would be to have themreplaced at specialized centers – exchanging a depleted battery for a charged one. Thecoordinated development of recharging stations by a company or by local authorities isdone through an Electric Vehicle Network.
59
Ecoagriculture started to develop at the beginning of the XXth century, butonly after WWII people started to take notice of the effects of food onhealth and began promoting it. While conventional agriculture is based onusing high-end technology, using large quantities of fertilizers and pesti-cides as well as on the excessive mechanization of production, ecoagricul-ture relies on methods to protect the environment from chemical, biologi-cal and physical degradation. Starting with March 2011, Romanian farmerswill receive support for financing production, through the National Programfor Rural Development (PNDR). Until recently, Romania was the only Euro-pean country that didn’t receive subsidies per hectare for bio agriculture.“Farmers can receive from EUR 153 to 400 for each hectare of land,depending on the type of crop. For instance, EUR 360 for vegetables,including mushrooms and even 400 for orchards“, stated Andrei Bălan,counselor at the Authority for PNDR Management. In the last years, bio-agriculture saw a great development. During the 2010 “Romanian OrganicForum“, an event which took place at the end of last year, Daniela Rebega,counselor at the Ministry of Agriculture, stated that current land areas witheco-crops are 15 times larger than a decade ago and ecoagriculture holdsa 2% share of total agricultural output. Cereals hold the biggest share oftotal ecological production (34%), followed by spontaneous flora (31%),oleaginous crops (17%), pastures (14%), vineyards and orchards (1.3%) andvegetables (0.3%). European commissioner for Agriculture and Rural Deve -lopment, Dacian Cioloş, stated, at the end of 2010, that the new CommonAgricultural Policy will include specific measures for bio-agriculture and bioproduction systems that target consumers.
Bio-agriculture in Romania
Electric Charging Stations
For the Final Consumer, We Offer Incorporated Logistics
The QZ Chain GrinderFarmer Joseph Kröll from Zillertal (Austria)was searching for a solution to turn to usethe biological waste found in the surround-ings. Back in 2008, he invested, togetherwith the owner of a composting station,EUR 2.9 million and created an ultramodernbiogas installation, based on grinding tech-nology. Biogas is a mixture of combustiblegases, released through the decomposition of biomass (residual plant material) in a humidenvironment, free of oxygen. Biogas is produced by the anaerobic fermentation of organicmaterials, a process that takes place at temperatures between 20 and 45 degrees Celsius,in the presence of a bacteria: Methanobacterium omelianski. Thus, materials such ashousehold organic waste, waste from the food industry or from crops, animal feed ormanure, are turned into methane and CO2. The production of biogas through the decompo-sition of organic substances was scientifically explained in the XVIIIth century, when Voltaextracted methane from swamp gases. In Germany there are currently over 4,000 mediumand large biogas installations that produce renewable energy and technology in this area isbecoming increasingly sophisticated.
Cofely Building Services & Maintenance is a company managing the end consumer’s partin energy deals. Cristian Popescu, managing director at Cofely Building Services & Main-tenance SA, a company member of GDF SUEZ Energy, speaks about energy efficiencyservices provided by the company and about the manner in which we can contribute toenvironment protection through investments in energy audit.„It all starts with an energy audit. From this point of view, we have the advantage of a verygood cooperation with Tractebel Engineering – a company part of the GDF SUEZ Groupspecialized in energy audit and designing specific solutions. We cooperate with them oneach energy audit. Their team works with the team of engineers and technicians fromCofely. Our experts can track, from the beginning, solutions to streamline consumption.Starting with this year, energy audit is mandatory for getting the energy certificate. Unfor-tunately, many important consumers prefer to pay the fine rather than making the audit.“
58-61 English Summary •_Layout 1 2/11/11 4:55 PM Page 59
OXYGEN – PUBLICAȚIE GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA – NR. 1(11) / TRIMESTRUL I 2011
english summary
The official visit of Chinese president Hu Jintao to the US and the speech ofUS President Obama after the dinner at the White House indicated the twodifferent views on the meeting. Beyond solutions to issues such as Americaninvestments in China, Chinese products on the US market, liberalization ofthe yuan, pressures on energy resources or financing the US trade deficit,the representatives of the world’s largest economic powers have agreed,during the meeting, on the new areas of economic influence. Three majorproblems were at the heart of this historic meeting: primary energyresources, yuan liberalization - in direct connection to the issue of the UStrade deficit – and the establishment of influence spheres for worldwideemerging markets, with the purpose of avoiding economic cannibalism.
Coal extraction was known from the oldest time,but only after the XIIth century did its large-scale usebegin in Europe. England was the first country touse coal extracted from mines. In the XIth and XIIth
centuries, coal was already being used for heatingand for melting metal in England and Germany.Around 1800, as metallurgy expanded, the use ofcoal became generalized and, immediately after1900, it would replace wood as the main fuel.The first small mines in Romania were opened inBanat, at Anina and Dorman, at the end of the XVIIIth
century. Later, mines opened in the Covasna area,in 1839, through the Kronstader Schurverin compa-ny and in Braşov.In recent times, coal tends to return as an impor-tant pillar of the energy sector, even being designat-ed as „the fuel of the future“. Estimates made byexperts from the International Energy Agency (IEA)show that coal production will rise by around 60%by 2030 and will cover 29% of the global energydemand.
In 2010, GDF SUEZ Energy Romania became the main supporter of the project „TheFuture of Children Begins in School“, run by UNICEF and its partners. The program,aiming to support education and help children from poor families, is currently imple-mented in schools in 16 disadvantaged communities in Braşov, Călăraşi, Co vasna, Tulcea and Vrancea counties, with the purpose of increasing school frequency and toreduce the number of cases of school abandon. „The Future of Children Begins inSchool“ aims to prevent school abandon by interventions at school-level (streamliningeducational management, curriculum adaptation, methods of teaching, etc.), family-level (support for children in their educational activities, school mediation) and at community level (engaging the community by helping children from poor familiesaccess basic services). „Education is a strategic direction of our social responsibilitypolicy and that is why we chose to support this project that focuses on involving allparts involved – family, school and community. We are convinced that we can con-tribute to a better life for children by facilitating access to education so that they mighthave a direction in life“, YvonnickDavid, general director of GDFSUEZ Energy Romania, stated.Let’s see Adi’s story, one of the children of the program. Adi is aboy who likes to play football. He should be in the IVth grade, butseveral years ago he skippedschool and now he’s in the thirdgrade. After a prolonged absencefrom classes, he had to learn againhow to read and write. His parentsare unemployed and, ashamed,they withdrew him from school.School officials contacted themand convinced them to let him con-tinue his studies. The program runby UNICEF in partnership with GDFSUEZ Energy Romania encoura gessuch pro active approachesbetween school and parents.
The Meeting of Presidents BarackObama and Hu Jintao
1910 – Coal Becomes King Adi Goes to School Again – a Successful Storyfrom the Program „The Future of Children BeginsToday in School“
60
58-61 English Summary •_Layout 1 2/11/11 4:55 PM Page 60
Ticu Lăcătuşu, the first Romanianto climb the Everest, is 100%committed to an eco project inRomania: the Cheile Şugăului-Munticelu.He is the president of theRomanian Mountaineering Cluband the custodian of the CheileŞugului-Munticelu reservation.„It’s a project in which I haveinvested a lot of time, energy andmoney and I began determinedto do something. When I wasworking here, in the cabin that isnow the headquarters of thereservation, the forest was beingcut down and black goats werehunted down – this was no man’sland. Now the area looks goodand clean. Last but not least, theanimals and plants are protect-ed. Now, however, water resources are being exploited, thus ruining this habitat. Noone understands that water is the resource that keeps this very fragile and rare spacealive – small by area and rare in Europe. Just like us, several organizations are tryingto preserve what we have inherited. I hoped that the integration in the EU will solvethe problems but Europe supports us with funds. She doesn’t effectively come tosolve our problems.“
Energy audit studies reveal that lighting accounts forover 20% of total electricity consumption in householdsas well as in companies, while public lighting engulfsthree quarters of the energy directed to this service. Thesolution? Using state-of-the-art solutions for lighing cansave up to 70% of the energy consumed with a betterquality of the light produced in the same time.Starting with January 1st 2011, every sale or rent con-tract for houses must come with an energy certificate,issued by licensed auditors, according to Law
372/2055. According to directives of the European Commission, household incan-descent light bulbs that do not comply with new EU energy efficiency regulations, willbe gradually eliminated by 2012. One solution to this problem is to reconfigure the entirelighting system by implementing eco solutions with a limited energy consumption andmounting sensors to the system. The simplest option, as well as the least-effective, is toreplace incandescent light bulbs with economical lighting solutions or, for a greater budget,using LED systems, which have a great energy efficiency and create a perfect ambiance.1. Improved incandescent light bulbs (using halogen-based technology) offer the samequality of light and have the same shape as classic light bulbs, but are more efficient andhave a lifespan of around 2 years.2. Compact fluorescent lamps, with an extended lifespan, or those using SSL technology,which provide lighting similar to natural one.3. LED bulbs, with a very high efficiency and with nearly zero maintenance costs for at leastfive years of usage.
61
According to the EU’s new energy policy, the share of biofuels mustincrease to at least 10% of total energy content of fuels used in trans-portation by 2020. The policy also sets out to reduce greenhouse gasemissions by 20% in comparison to 1990, to increase the share of renew-able sources of energy in the total energy structure, from below 7% in2006 to 20% of total consumption in the EU, and to reduce the global pri-mary energy consumption by 20%, all of these by 2020.Industrial energy efficiency is obtained through the energy managementof operations. The energy management of companies involves one essen-tial economic principle: maximizing profits by reduction production costs.This implies a process of managing the company’s energy sector by usingadvanced measurement equipment and techniques for monitoring themanner in which the energy is used. The International StandardizationOrganization is preparing an international standard for energy manage-ment systems – ISO/PC 242 Energy Management – a system similar toISO 14001, applied to environment management systems and to ISO9001, used for quality management. One interesting fact is that the entireconcept of “management system“, on which the ISO 9001 and ISO 14001standards have been developed, is based on a concept widespread in theUS industry during the 1980’s: conservation of energy. The main diffe -rence between the method used in the 80’s and the one currently appliedis the fact that 30 years ago energy efficiency was strictly connected toreducing consumption out of technologic and equipment maintenancereasons, while now the priority is to protect the environment. According toAlan Bryden, the general secretary of ISO, the ISO/PC 242 standard is aresponse to the pressing need to reduce greenhouse gases, the reality ofrising energy prices, the reduction in the quantity of available fossil fueland the need to promote energy efficiency and renewable energy sources.In 2006, Law no. 199/2000 on efficient usage of energy was amended.The law is an addition to Law no.14/1997 on the ratification of the EnergyCharter Treaty and of the Protocol of the Energy Charter regarding envi-ronmental aspects and energy efficiency, signed in Lisbon in December1994. Its purpose is to ensure the legal framework needed for the imple-mentation of a national and local policy for efficient energy use, in compli-ance with the regulations of the Energy Charter Treaty and with the princi-ples of durable development. An important argument for obtaining energyefficiency through management is the reduction of energy losses andexpenses connected to primary energy resources.
Energy Efficiency Obtained withModest Financial Resources
Lighting Systems, Old and New
Mountain Climbing and Ecology
58-61 English Summary •_Layout 1 2/11/11 4:55 PM Page 61
OXYGEN – PUBLICAȚIE GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA – NR. 1(11) / TRIMESTRUL I 2011
|NCARC~-}I BATERIILE
62
1
2
3
6
4
5
Energia din cuvinteRezolv` corect puzzle-ul [i vei descoperi, pe vertical`, numelecompaniei care [i-a deschis prima reprezentan]` \n România
1. Numele uneia dintre ]`rile implicate \n proiectul mini-NATO.2. Cei care au \nceput s` provoace atacuri pe pia]a
certificatelor verzi.3. Ce companie va produce energie rege nerabil` \n
Bulgaria?
4. Localitate din Constan]a, unde se afl` un parc eolian.5. Numele celui mai mare târg de produse ecologice.6. CEO compania Better Place (Shia .........), cunoscut drept
„profetul“ ma[inilor electrice.
Wireless Solar Keyboard K750este prima tastatur` solar` rea -lizat` de Logitech. Aceasta se\ncarc` de fiecare dat` cândintr` \n contact cu o surs` delumin`, chiar dac` este vorbadespre spa]ii \nchise, eliminândastfel grija bateriilor. Aplica]iapentru energia solar` inclus` dis-pune de un instrument dem`surare a luminii, care te ajut`s` [tii care este volumul delumin` necesar, te informeaz`despre starea bateriilor [i te
alerteaz` atunci când tastaturaare nevoie de mai mult` energie.Micul receiver Logitech Unifyingeste atât de mic \ncât poater`mâne conectat la laptop, astfel\ncât s` nu fie nevoie s`-l sco]icând pleci la birou. Tastatura se\ncarc` de la lumin`, dar poatefunc]iona \n \ntuneric total, celpu]in trei luni. Logitech WirelessSolar Keyboard K750 va fidisponibil` \n Europa din lunaianuarie 2011, la un preț reco-mandat de 79,99 euro.
Energie din de[eurile bucure[teneCompania israeliana Adama Technologies Corp, care activeaz` \ndomeniul recicl`rii a anun]at c` va pune bazele unui depozit de reci-clare a de[eurilor din Bucure[ti, cu scopul folosirii acestora \nproduc]ia de energie electric` sau de combustibil. Practic, companiaurmeaz` s` instaleze un sistem municipal de colectare a de[eurilorsolide \n mai multe gropi ecologice de lâng` Bucure[ti, iar \n depozitespeciale se vor construi sisteme de captare a gazului metan pentruproducerea de energie electric` sau de motorin`. Adama Technologiesse a[teapt` ca acest proiect s` genereze un venit de cel pu]in 30.000de dolari pe zi [i 10 milioanede dolari doar \n primul an defunc]ionare. „România este o]ar` \n care am anticipat c`putem lucra cu operatoriidepozitelor de de[euri [i cual]i investitori care sunt intere-sa]i de reducerea emisiilor degaze cu efect de ser`, de vân-zarea de certificate de emisiide carbon [i produc`toare deenergie regenerabil`“, adeclarat Aviram Malik, CEOAdama Technologies Corp.
Preocupată în permanenţă de evoluţia pieţei energetice şi de nevoile clienţilor, compania GDF SUEZ Energy România şi-a extins activitatea şi a devenit furnizor de electricitate, odată cu obţinerea licenţei în acest domeniu în anul 2008.
Dacă sunteţi client business cu un consum mediu lunar de peste 10 MWh, alegând GDF SUEZ Energy România drept furnizorul dumneavoastră de energie electrică, puteţi beneficia de:
• scăderea costurilor;• garanţia lucrului cu o echipă de specialişti dedicaţi;• siguranţa de a colabora cu filiala unuia dintre cele mai importante grupuri energetice internaţionale.
GDF SUEZ Energy RomâniaFurnizor de energie electrică
www.gdfsuez-energy.ro
63
INVEN}II VERZI
Nu este vorba despre o juc`rie, de[ise aseam`n` cu una: zmeul subac-vatic realizat de compania suedez`
Minesto se mi[c` sub influen]a curen]iloroceanici. |ns`, având \n vedere faptul c`apa este de 800 de ori mai dens` decât
aerul, mica turbin` ata[at` zmeului poates` genereze de 800 de ori mai mult`energie decât ar putea, spre exemplu, oturbin` eolian`. Tehnologia Deep Green arputea genera 500 de KW chiar [i \n apef`r` curen]i puternici. n
Trenul alimentat cu gr`sime
|ntre Oklahoma City [i Fort Worth circul` un tren,numit Heartland Flyer, realizat de Amtrak. Nimicneobi[nuit pân` acum, \ns` acest tren func]i -oneaz` \n propor]ie de 20% cu biodiesel. Pe lâng`faptul c` reduce poluarea, trenul ajut` companias` economiseasc` bani: combustibilul este f`cutdin gr`sime. O schimbare binevenit` fa]` de tre -nurile normale, care func]ioneaz` pe motorin` [inu sunt deloc prietenoase cu mediul. n
}es`tura ecologic`
O ]es`tur` ecologic` realizat` de mici bacterii parea fi solu]ia \mpotriva poliesterului, care este aspru lapurtat [i neprietenos cu mediul. O cercet`toare dinLondra, Suzanne Lee, a reu[it s` creeze haine cuajutorul bacteriei folosite [i pentru transformareaceaiului verde \n b`utur` fermentat`. Aceast` bac-terie mai are [i proprietatea de a crea celuloz`, \ntimp ce diger` zaharul. Din celuloza uscat`, Lee acreat un material care se aseam`n` cu pielea [ipoate fi modelat. Exist` totu[i un impediment: atunci când se ud`, materialul devine greu [i cleios,\ns` cercet`torii \ncearc` acum s` le „conving`“ pe micu]ele bacterii s` lucreze [i f`r` ap`: prininginerie genetic`. n
Corky – mouse eco
Acest mouse wirless este denumit astfel gra]ieaspectului s`u de dop de plut` [i nu are nevoie debaterii pentru a fi func]ionabil. Practic, energia decare are nevoie segenereaz` printr-osimpl` mi[care amâinii. |n ambelebutoane, de stân-ga [i de dreapta,mouse-ul areinserat un ele-ment piezoelec-tric, iar energiakinetic` este generat` \n clipa\n care se folo -se[te scroll-ul saucând este mi[catmouse-ul dintr-oparte \n alta. n
Compania Horizon a prezentat la CES2011 o linie de \nc`rc`toare pentrubaterii, care folosesc apa pentru a
\nc`rca acumulatorii. HydroPak Horizonpoate \nc`rca prin USB o varietate de pro-duse, de la baterii pentru lantern`, pân` lasmartphone-uri. Mai mult, HydroPak Horizongenereaz` suficient` energie pentru a\nc`rca bateria unei tablete PC sau a unuilaptop. Practic, HydroPak Horizon asigur` unaport ridicat de energie la un pre] mai mic. |nplus, sistemul este capabil s` genereze pro -piul hidrogen, \n clipa \n care este umplut cuap`. |n momentul \n care sistemul este \n chis,produc]ia de hidrogen stopeaz`. Preţul unuiastfel de \nc`rc`tor este de 500 de dolari. n
Zmeul subacvatic
CES 2011: Bateria care se incarc` cu ap`
Este una dintre cele mai intere-sante inven]ii practice. Pentru caacest ceas ingenios s` func]i -oneze, trebuie umplut cu ap` de la robinet [i, \n func]ie de particulele care exist` \n ap`,este posibil s` fie nevoie s` seadauge pu]in` sare. Acest ceaseste extrem de practic [i, \n plus,gra]ie principiului de func]ionarene ajut` s` economisim banii pecare i-am cheltui pe baterii.Cost` doar 16 dolari. n
OXYGEN – PUBLICAȚIE GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA – NR. 1(11) / TRIMESTRUL I 2011
64
CALENDAR
CALENDAR DE EVENIMENTE PE PIA}A DE ENERGIE
EDWARD O. WILSONP`rintele biodiversit`]ii
Dac` omenirea ar disp`rea, lumea s-ar re-genera la stadiul in care era acum 10.000de ani. Dac` toate insectele ar disp`rea,mediul \nconjur`tor s-ar pr`bu[i \n haos.
FRIEDRICH NIETZSCHEFilosof
Spre deosebire de animal, omul şi-a culti-vat o mulţime de instincte şi impulsuriopuse: datorită acestei sinteze el estestăpânul pământului.
ELIPHAS LEVIAutor de literatur`ocult` [i paranormal`
Unii spun c` totul e materie [i energie, e ca [i cum ai spune despre c`r]i c` suntdoar hârtie [i cerneal`.
27 FEBRUARIE -1 MARTIE 2011 EnergyBiz Leadership Forum, Washington, SUAhttp://www.energybizforum.comOrganizat de c`tre Energy Central, forumul va reuni o seriede exper]i din domeniile tehnologie, economie [i politic.Evenimentul ofer` posibilitatea participan]ilor de a-[i\ntâlni omologii la nivel interna]ional, de a cunoa[te celemai importante nume din industria energetic` [i de a par-ticipa activ la discu]iile despre strategiile din domeniu.
1-2 MARTIE 2011 Renewable Energy Finance Forum (REFF) – Cen-tral and Eastern Europe, Var[ovia, Poloniahttp://www.reff-cee.comAflat la a cincea edi]ie, forumul este un eveniment cutradi]ie \n domeniu, ce ofer` posibilitatea de a descoperinoi oportunit`]i juc`torilor existen]i [i celor noi din pia]`,\n egal` m`sur`.
25 - 27 MARTIE 2011 International Conference on Future Environmentand Energy (ICFEE 2011) Sanya/Hainan, China http://www.icfee.orgToate documentele \nregistrate pentru aceast` conferin]`vor fi publicate prin sistemul IEEE [i vor fi distribuite \ntimpul conferin]ei, pentru a ajunge la to]i participan]ii.
30 - 31 MARTIE 2011 Energy from Waste - Avoid wasting the opportu-nities, Manchester/Marea Britaniehttp://www.ice-energyfromwaste.comConferin]a va avea ca tem` major` barierele care trebuiedep`[ite pentru succesul energetic [i solu]iile menite s`ajute la solu]ionarea a numeroase probleme.
31 MARTIE -1 APRILIE 2011 International Conference on Energy Law, Poznan,Poland ; http://www.energylaw.plConferin]a se va axa asupra noului pachet energetic alUniunii Europene, aspectele legale privind dezvoltareapie]ei energiei regenerabile [i cea a petrolului.
11-12 APRILIE 2011 Energy and Sustainability, Alicante, Spaniahttp://www.wessex.ac.uk/11-conferences/en-ergy-2011.htmlEste o oportunitate pentru oamenii de [tiin] ,̀ profesioni[ti saupolicymakers, pentru c` \[i dore[te s` ofere o privire de ansam-blu asupra dezvolt`rilor rapide din mediul nostru \nconjur`tor.
11-12 APRILIE 2011 Energy Efficiency for Business, Londra, MareaBritanie; http://www.smi-online.co.uk/energy -efficiency5.aspConferin]a va aduce la cuno[tin]a participan]ilor practicieficiente, modalit`]i de a \n]elege impactul companiilor [ial inova]iilor tehnologice, prin studiu de caz.
64 Calendar •_Layout 1 2/10/11 4:54 PM Page 64
Asigaz este oferta GDF SUEZ Energy România pentru serviciul de verificare sau revizie a instalaţiei interioare de gaze naturale şi a centralei termice.
Alegând pachetele Asigaz, veți beneficia de:
• garanţia de calitate GDF SUEZ Energy România;• experiența a peste 200 de specialişti certificaţi ANRE şi ISCIR;• servicii adaptate şi flexibile, cu plata pe loc sau eşalonată;• o paletă largă de modalităţi de plată.
Sunt responsabil pentru siguranţa mea!
www.gdfsuez-energy.roCall center: București, Ilfov: 021.9366*. Alte județe: (prefix local).936**apel cu tarif local în rețeaua Romtelecom, de luni până vineri, între 8.30 și 19.00.
Ajuta]i-ne să facem cea mai bună revistă de energie – pentru dumneavoastr`!
OXYGEN. Energie pentru afaceri este o revistă dedicată clienților mari GDF SUEZ Energy România, oamenilor de afaceri și partenerilor, autorităților, specialiștilor și jurnaliștilor interesațide domeniul energiei.
GDF SUEZ Energy România dorește ca OXYGEN să fie un vehicul de comunicare pentru cât maimulți cititori. Avem nevoie de opiniile și comentariile dumneavoastră, pentru a face din aceastăpublicație una de referință pentru \ntreaga industrie.Vă rugăm să ne trimiteţi răspunsurile pentru \ntrebările de mai jos, prin fax, e-mail sau la adresaredacţiei, cel târziu pân` la data de 15.04.2011. Câ[tig`torii vor fi stabili]i prin tragere la sor]i [i lise vor oferi premii interesante. Vă mulţumim pentru sprijin.
Nume și prenume: ...........................................................................................................................Companie: ................................................................ Funcție: .........................................................Telefon sau e-mail: ...........................................................................................................................Pentru a v` califica pentru tragerea la sor]i, v` rug`m s` completa]i lizibil toate datele de contact.
1. Ce impresie v-a făcut revista OXYGEN?□ Se diferențiază clar de alte reviste de energie de pe piața locală și este o surpriză plăcută.□ Este o revistă interesantă, dar nu mi-a atras atenția \n mod deosebit.
2. Cât timp credeți că veți petrece citind revista? □ Sub 5 minute □ 5-10 minute □ 15-30 de minute □ Peste 30 de minute
3. Care este atuul (care sunt atuurile) revistei?□ Designul modern, de impact□ Textele profesionist scrise și editate□ Imaginile de bună calitate□ Calitatea tiparului și a hârtiei
4. Cum priviți prezența paginilor de publicitate \n revistă?□ Este un lucru bun, cititorii pot afla informații despre diferite companii și ofertele lor.□ Sunt utile, dar nu arată profesionist.□ Nu le dau atenție, trec peste ele.
5. Ce subiecte ați dori să vedeți dezvoltate \n revistă?............................................................................................................................................................
Desprindeți această foaie și trimiteți-ne-o:1. prin fax, la numărul 021 319 35 68 sau2. scanată, prin e-mail, la adresa [email protected] sau3. prin poștă, pe adresa Edipresse AS, strada Buze[ti 50-52, sector 1, București, „Pentru Oxygen“.
Câştigătorul concursului precedent este: Aparat foto: Dumitrescu Emil (Agen]ia Na]ional` a Medicamentului [i a Dispozitivelor Medicale)
Chestionar OXYGENRĂSPUNDEȚI
LA |NTREBĂRI ȘI CÂȘTIGAȚI!
65 Chestionar_Layout 1 2/11/11 4:03 PM Page 65
E[ti pre[edintele Clubului Montan Român,custodele rezerva]iei Cheile {ug`ului-Munticelu. |n ce const` acest proiect?
T.L.Este un proiect \n care m-am implicat mult, aminvestit timp, energie,bani [i am plecat hot`rât
s` fac ceva. Când lucram aici, la cabanacare acum este sediul rezerva]iei, se t`iap`durea \n jur, se vânau capre negre, era]ara nim`nui. Acum zona arat` bine, estecurat`. Nu \n ultimul rând, sunt protejateflora [i fauna.
Din p`cate, de curând, \n acest habitatnatural, [i-a f`cut loc exploatarea indus-trial`...
acest habitat. Nimeni nu \n]elege s` resursacare ]ine \n via]` acest spa]iu foarte rar [ifragil, mic ca suprafa]` [i rar \n Europa, estetocmai apa. Ca [i noi, sunt mai multe orga-niza]ii care \ncearc` s` p`streze ce ammo[tenit. Am sperat c` integrarea \n Uni-unea European` va rezolva problemele, darEuropa ne sprijin` cu fonduri, nu vine s` nerezolve efectiv problemele de la noi deacas`.
Ce este mai important atunci când teafli \ntr-o expedi]ie: s` fii \ntr-o form`fizic` foarte bun` sau s` fii experimen-tat?
T.L. |n expedi]ii, hot`râtoare este expe-rien]a acumulat`. |ns` f`r` pre -
g`tire fizic`, experien]a nu este suficient`.Experien]a te ajut` s` stai mai bine cupartea psihic`. |n expedi]ii, nu este vorbade o preg`tire ca la fotbal, unde te antre -nezi ca s` dai totul \ntr-o or` [i jum`tate. Pe munte nu trebuie s` dai totul deodat`.Expedi]iile ]in o lun` sau chiar mai mult [i trebuie s` [tii s`-]i conservi energia,capacitatea fizic` [i psihic`.
|n expedi]iile pe care le-ai realizat, aisim]it vreodat` c` te afli efectiv \ntrevia]` [i moarte? Prin ce a fost diferit`ultima ta expedi]ie, \n Groenlanda, decele din Himalaya?
T.L. Poate nu neap`rat \ntre via]` [imoarte, dar \ntre a reu[i [i a nu
reu[i, \ntre victorie [i \nfrângere suntmomente delicate. Am avut avalan[e \nc`din prima expedi]ie. |n Groenlanda a fost oexpedi]ie pe orizontal`, f`r` ame]eala alti-tudinii, dar cu alt gen de provoc`ri: singu -r`tate total`, izolare, sprijin din exteriorzero, totul bazat pe for]a ta fizic` [i psihic`,pe echipament, pe logistic`, pe rezer vele pe care le ai \n sania pe care o tragi.
|n Groenlanda, tu [i partenerul t`u deexpedi]ie, Cornel Coman, a]i fost totalizola]i de lume, timp de mai bine de olun`. Cum a]i rezistat?
T.L. Cornel chiar spunea c` nu ]i se\ntâmpl` \n via]` s` stai cu cineva o
lun` nedesp`r]it zi [i noapte. Poate doar mari-narii mai tr`iesc astfel de experien]e, de[iei opresc la câteva zile \n porturi. Cornel aparticipat la prima expedi]ie româneasc` \nHimalaya [i \l admir c` la 60 de ani a vrut s`fac` aceast` expedi]ie \n Groenlanda. Chiardac` am avut un ritm mai lent, pu]ini aureu[it s` traverseze acest teritoriu \n doi. A fost destul de greu, dar a fost frumos,pentru c` noi eram prieteni demult, am fostcolegi la Clubul Geologilor din Bucure[ti.
Revenind la dificult`]ile pe care le\ntâmpini la Cheile {ug`ului, a[ dori s` te\ntreb dac` e[ti tentat ca pe viitor s`alegi un alt loc \n care copiii t`i s`tr`iasc`, un loc \n care oamenii s`iubeasc` natura...
T.L.Noi ]inem la zona asta [i vrem s`tr`im aici. Sper`m ca m`car copiii
no[tri s` reu[easc` acolo unde nu amreu[it noi. Dac` am ceda to]i, nu ar fi osolu]ie. De ce s` ne batem pentru mun]iialtora, când putem s` respect`m mun]iino[tri, din România?!
Faci alpinism din pasiune sau dindorin]a de a evada?
T.L.Nu po]i s` faci alpinism decât dinpasiune. De[i \nainte de ’90 f`ceam
[i pentru a evada din lumea imposibil` deatunci. Lumea muntelui era altceva, era oevadare clar`, tr`iam \ntr-un univers careera al nostru, curat, liber. |n anii ’90 amf`cut alpinism din dorin]a de aventur`, dinpasiune, dar [i din dorin]a de a face pu]in`performan]`.
Casa pe care o construi]i la PiatraNeam] este un proiect eco?
T.L.Va fi ceva sut` la sut` eco, cred foartemult \n acest concept. Acesta este
viitorul, deoarece resursele sunt ieftine. Eadev`rat c` tehnologia \n sine este, deocam-dat`, scump`, dar \n 10-20 de ani, lucrurile sevor schimba, pentru c` resursele P`mântuluisunt epuizabile. Probabil c` se apropie [isfâr[itul carburan]ilor pentru ma[ini.
Ai o ma[in` clasic`. Te gânde[ti la unaelectric`?
T.L.Deocamdat`, sunt scumpe [i nu aide unde alege. La un moment dat,
va veni o \nlocuire fireasc` a ma[inilor deazi. Important este s` \ncerc`m s` p`str`maceast` planet` a[a cum am g`sit-o, pentruc`, altfel, tot ce vedem acum, aceast`natur` superb`, va disp`rea. n
OXYGEN – PUBLICAȚIE GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA – NR. 1(11) / TRIMESTRUL I 2011
ALTERNATIVE: Ticu L`c`tu[u
interviu de LUANA D~NE}; foto: www. lacatusu.ro
Alpinism [i ecologieTicu L`c`tu[u, primul român care a urcat pe Everest este 100% dedicat unuiproiect eco din România: rezerva]ia natural` Cheile {ug`ului-Munticelu.
![n eficien]a energetic` - Engie · Oxygen. Anul acesta, \n sala Atlas a hotelului Radisson am avut al`turi de noi 164 invita]i [i am dezb`tut \mpreun` unele dintre cele mai importante](https://static.documente.net/doc/80x56/5cc90d8888c993e4268bdd13/n-eficiena-energetic-engie-oxygen-anul-acesta-n-sala-atlas-a-hotelului.jpg)
![Lucrarea 1 Final Semnale periodice v10 1 - · PDF file6hpqdoh shulrglfh ds uxwh vq flufxlw od dsolfduhd uhvshfwly vxsulpduhd vhpqdoxoxl l vq soxv gdf qx lqwhuhvhd] wrfpdl dfhvwh uhjlpxul](https://static.documente.net/doc/80x56/5a8a4ecb7f8b9a7f398baed9/lucrarea-1-final-semnale-periodice-v10-1-shulrglfh-ds-uxwh-vq-flufxlw-od-dsolfduhd.jpg)
![ESTE O PUBLICA}IE A GDF SUEZ Energy România Proiecte ... · UK, de]ine un master \n Managementul Riscului la European Enterprise Institu-te din Belgia. SIMONA GEORGESCU De zece ani](https://static.documente.net/doc/80x56/5e0fc9f720696e338e241108/este-o-publicaie-a-gdf-suez-energy-romnia-proiecte-uk-deine-un-master-n.jpg)
