1

ŞCOALA GIMNAZIALĂ CĂLINEŞTIJUD.MARAMUREŞ

2

TIPUL ŞCOLII: GIMNAZIAL

LIMBA DE PREDARE: LIMBA ROMÂNĂCUPRINS

I.STRUCTURA PROIECTULUI

1.1Prezentarea unităţii de învăţământ

1.2.Componenta strategică

1.2.1.Viziunea

1.2.2.Misiunea

II.ANALIZA DIAGNOSTICĂ

2.1. Analiza mediului intern

2.2.1.Scurt istoric

2.1.2.Resurse umane

2.1.3.Resurse materiale

2.1.4.Resurse financiare

2.2. Analiza PEST

2.2.1.P-Politici educaţionale

2.2.2.E-Economic

2.2.3.S-Social

2.2.4.T-Tehnologic

2.3.Analiza SWOT

III.STRATEGIA PROIECTULUI

3.1 Priorităţi la nivel naţional

3.2.Obiectivele proiectului(ţinte strategice)

3.3.Opţiuni strategice

3.4.Termene de aplicare

3.5.Argumente pentru strategie

3.6.Rezultate aşteptate

3

IV.PLAN OPERAŢIONAL PRIVIND IMPLEMENTAREA

INSTRUMENTELOR PENTRU MANAGEMENTUL CALITĂŢII

1.1.P1.1.PREZENTAREA UNITĂŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT

1.2 COMPONENŢA STRATEGICĂ1.2.1.VIZIUNEA

Motto:,,Şcoala în comunitate şi alături de ea”

Dezvoltarea şi implementare unui management educaţional de calitate atât la nivelul

şcolii cât şi la nivelul ariilor curriculare ,care să aibă ca finalitate un învăţământ viabil şi

competitiv ,astfel încât elevii să atingă performanţele cuprinse în standardele de evaluare

având la bază următoarele obiective:

Formarea unui corp profesoral de elită

Promovarea şi realizarea unui marketing educaţional de calitate ,centrat peelev.

Realizarea unui management financiar eficient şi competitiv. Crearea, menţinerea şi dezvoltarea în rândul elevilor a unei atmosfere propice

pentru un învăţământ de calitate. Formrea capacităţii de analiză a nivelului de competenţe în învăţare,în scopul

unei orientări şcolare şi profesionale în concordanţă cu posibilităţile şi calităţileeducaţionale de care dispine elevul.

Atragerea de parteneri educaţionali în procesul continuu ce vizează cerinţeleeducaţionale ale societăţii ,în contextul definirii idealului educaţional al şcoliiromâneşti privind dezvoltarea liberă şi armonioasă a individualitţii umane înformarea personalităţii autonome şi creative.

Atragerea de fonduri suplimentare destinate dezvoltarii bazei materiale,stimulării şi motivării elevilor, prin activităţiextraşcolare,parteneriate,colaborări,sponsorizări,programe specifice.

Menţinerea de către echipa managerială a relaţiilor de colaborarepermanente,deschise,transparente cu întregul colectiv,cu reprezentanţiiPrimăriei Călineşti,cu membrii Consiliului Local Călineşti,ai ConsiliuluiReprezentativ al părinţilor,cu reprezentanţii O.N.G.-urilor,cu Poliţia Locală,etc.

4

1.2.2. MISIUNEA

Şcoala noastră promovează identificarea şi dezvoltarea calităţilor şi aptitudinilor fiecărui

elev pentru a fi capabil să-şi aleagă viitorul cel mai potrivit şi să se adapteze unei societăţi

democratice,prin dezvoltarea unui CDS specific,prin crearea de competenţe de

comunicare socială,prin centrarea managementului resurselor umane pe motivarea

profesorilor pentru obţinerea de rezultate ,prin asigurarea accesului tuturor elevilor la

tehnologia modernă şi nu în ultimul rând prin consolidarea unui curriculum ascuns

adecvat unei bune educaţii a elevilor prin directa implicare a păriţilor.

Direcţiile de acţiune ale ofertei noastre educaţionale sunt:

Promovarea principiilor învăţământului diferenţiat,în funcţie de posibilităţileindividuale ale elevului

Eradicarea abandonului şcolar Introducerea necesităţii schimbării,în plan pragmatic,a atitudinii şi mentalităţii

cadrelor didactice. Introducerea ,în cadrul orelor de consiliere ,a temelor de educaţie multiculturală.

Valorile promovate de intregul colectiv educaţional sunt:

Calitate şi profesionalism Comunicare Spirit de echipă Creativitate şi realism Integritate Responsabilitate Implicare Toleranţă

5

Spirit civic

Incluziune şi integritate

II.ANALIZA DIAGNOSTICĂ

2.1 Analiza mediului intern

2.1.1.Scurt istoric

Şcoala Gimnazială Călineşti ,din loc.Călineşti se înscrie în tradiţia învăţământului

românesc,al pregătirii şi formării tinerei generaţii pentru a contribui la dezvoltarea

societăţii româneşti şi ,de ce nu, a societăţii mondiale.Are o vechime apreciabilă,ea

apărând în peisajul şcolar maramureşean ca o cerinţă a comunităţii Călineşti,a educării

copiilor din această zonă a Cosăului.

În 1876 în Călineşti exista o şcoală din lemn cu două încăperi, situată în apropierea

casei parohiale. Această şcoală a fost demolată în 1976. În 1880 din totalul populaţiei

de 1527 locuitori câţi avea Călineştiul, ştiau carte doar 50, iar în 1890 numărul elevilor

de la şcoală ajunge la 33. Atunci învăţător era Petru Cupcea. În 1910 ştiau să scrie şi să

citească 63 de locuitori din totalul populaţiei de 1778 de locuitori. A doua şcoală a fost

construită in 1935,din lemn şi acoperită cu ţiglă, fiind situată în centrul satului, având

cinci încăperi din care trei pentru săli de clasă iar două pentru locuinţa directorului.

În 1952 s-a construit altă şcoală din cărămidă cu opt camere din care cinci săli de clasă

iar trei pentru secretariat,direcţiune şi sala profesorală. În prezent această clădire

funcţio-nează brutăria satului şi grădiniţa de copii în două săli. În anul 1971 se construieşte o

şcoală mai mare cu 14 încăperi. Fiecare sală de clasă este dotată cu mobilier necesar, asigurat

din grija Inspectoratului Şcolar Judeţean.

6

Acum,Şcoala gimnazială Călineşti fiind şcoala coordonatoare ,are în componenţă

structura Corneşti şi structura ,, Tiberiu Utan ”din Văleni. În cele trei sate frecventează

şcoala un număr de 384 elevi distribuiţi în 4 grupe de grădiniţă, 8 clase primare si 9 clase

gimnaziale, instruiţi de un număr de 35 cadre didactice calificate, majoritatea fiind

titulare. Cele 5 corpuri de clădire în care studiază copiii noştrii au 27 săli de clasă

spaţioase, 3 cabinete de informatică -AEL, foarte îndrăgite de elevi, centru de

documentare care cuprinde şi biblioteca şcolii cu 5661 de volume, laboratoare de fizică,

chimie, biologie, cabinete de limba română, matematică, istorie-geografie unde elevii îşi

desăvârşesc pregătirea îndrumaţi de dascăli cu vocaţie.

Şcoala Călineşti a fost recent reabilitată termic, are sistem de încălzire centralizată şi

asigură confortul necesar desfăşurării în bune condiţii a procesului de învăţământ.

Sălile destinate grupelor de grădiniţă şi claselor primare au mobilier adecvat

vârstei iar pereţii sălilor sunt decoraţi atractiv, după anotimpuri şi creativitatea

educatoarelor şi învăţătoarelor. Preşcolarii şi elevii se simt aici ca la ei acasă.

Cunoscută fiind pasiunea pentru calculatoare a tinrerei generaţii de elevi , aceştia

beneficiază de căţiva ani de programul Euro 200, prin care elevii îşi pot procura

calculatoare personale cu ajutorul statului. Şi în acest an 16 elevi ai şcolii noastre au

obţinut aprobare pentru a beneficia de acest program.

În acest an au terminat clasa a VIII-a 40 elevi care îşi vor continua studiul la unul

din liceele din judeţ:Sighetu Marmaţiei sau Baia Mare. În clasa I au intrat în anul şcolar

2012-2013 un număr de 25 copii, pe care învăţătoarele îi aşteaptă să-i iniţieze în tainele

citirii. Şcoala noastră este deschisă pentru ideea de progres şi doreşte să fie în pas cu

timpul. Scopul nostru primordial este acela de a pregăti tânăra generaţie cu acele

cunoştinţe teoretice şi practice astfel încât viitorul să nu-i ia prin surprindere. Cadrele

didactice din şcoala noastră doresc să ofere copiilor un start solid în viaţă, ajutându-i să-şi

dezvolte gândirea critică, să realizeze „un învăţământ pentru fiecare’’,astfel încât fiecare

elev şi fiecare dascăl să se poată bucura de şanse egale în dezvoltarea propriilor

7

aptitudini,să înlăture individualismul şi să consolideze echipa şcolii: cadre didactice,elevi

şi părinţi. Suntem hotărâţi să găsim modalităţi eficiente de multiplicare a experienţei

noastre didactice dobândite de-a lungul timpului.

Şcoala Gimnazială Călineşti respectă pervederile Legii 84/1995 ,republicată cu

modificările şi completările ulterioare şi legea 196/1999 şi este organizată pe principii

nediscriminatorii ,fără deosebire de naţionalitate,sex,religie.

Directorii care au funcţionat în cadrul Şcolii Gimnaziale Călineşti,şi-au pus

fiecare amprenta,deloc neglijabilă,asupra oamenuilor şi lucrurilor,punând câte o

cărămidă la înălţare a acestui măreţ edificiu care este ŞCOALA.

2.1.2. RESURSE UMANE

Structura unităţii

Ani şcolari:

2012-20132013-20142014-2015

2012-2013 8 clase 116 8 clase 138 16 clase 2542013-2014 8 clase 118 8 clase 132 16 clase 2502014-2015 8 clase 116 8 clase 135 18 clase 251

Sitaţia numerică a populaţiei şcolare,în anul şcolar 2015-2016

Efective de elevi

NIVELUL Clase

Primar Clasapregatitoare

Clasaa I Clasa a II a Clasa a IV-a

Nr.clase/efectiveelevi

2 / 29 2 / 32 2 / 31 2 /24

An scolar Ciclul primar

Nr.Clase Nr.elevi

Ciclul gimnazial

Nr.Clase Nr.elevi

Total

Nr.Clase Nr.elevi

8

Gimnazial Clasa aV-a Clasa aVI-a Clasa aVII-a Clasa aVIII-aNr.clase/efetiveelevi

2 / 28 2 / 34 2 / 29 2/ 35

Corp profesoralÎn anul şcolar 2015-2016 :Grad didactic Profesori Învăţători Educatoare TotalGr.I 6 8 4 20Gr.II 1 0 - 1Definitivat 5 5Stagiari 0 0 Personalul administrativ este format din: 7 persoane Personalul didactic auxiliar: 4 persoane

2.1.3.RESURSE MATERIALEDispunem de un vast spaţiu de învăţământ: 27 săli de clasă 2 cabinete şi laboratoare 2 cabinete de informatică,AEL 1 C.D.I.-biblioteca,dotată cu calculatoare 3 spaţii auxiliare pentru administraţie centrală termică proprie secretariat dotat cu calculator,imprimantă,telefon si fax 25 calculatoare din şcoală sunt legate la internet 3 copiatoare 4 televizoare color 2 video proiectoare şi 2 Flipchart-uri Baza sportivă din curtea şcolii,unde sunt amenajate două terenuri de sport(handbal

şi fotbal),pistă de alergare,coş de baschet,groapă pentru sărituri Starea mobilierului din şcoală la ora actuală este bună ,dar sunt săli de clasă în care

acesta necesită înlocuire.2.1.4.RESURSE FINANCIAREFinanciar,şcoala este susţinută o parte din bugetul de stat,prin ISJMM, iar o parte de laConsiliul Local Călineşti.Nu dispunem de surse extrabugetare.Şcoala colaborează cucomitetele de părinţi care se implică prin muncă fizică şi financiar ,după posibilităţi , labuna funcţionare a şcolii.

2.2.Analiza PEST

9

2.2.1.P-Politici educaţionaleÎn domeniul politicilor educaţionale aplicate în unitate,Şcoala Gimnazială Călineşti s-adovedit a fi,prin echipa managerială şi prin calitatea profesionalăa corpuluididactic,receptivă la implementarea reformei în domeniul învăţământului prin:

Oferta unui program de informare atât la ciclul primar cât şi la cel gimnazial; Menţinerea unui standard de pregătire ridicat de pregătire în general pentru ştiinţe

şi limbi moderne; Oferta unui program de limbi moderne pentru clasele a II-a ale ciclului primarProvenind din medii sociale diferite ,elevii din şcoală au diferenţe în ceea ce premiseledezvoltării personale.Şcoala încearcă să minimizeze aceste diferenţe şi să asigureşanse egale de dezvoltare.

Pentru a ridica nivelul de promovabilitate al elevilor la Evaluarea Naţională,au fost elaborate programe de pregătire suplimentară la limba română şi matematică.

Pentru a preîntâmpina frecvenţe scăzută la ore,abandonul şcolar,indisciplinaelevilor învăţătorii şi diriginţii sunt în permanentă legătură cu părinţii elevilor prinlectoratecu părinţii,prin vizite le domiciliul elevilor şi monitorizarea în modpermanent situaţia elevilor.

Se desfăşoară în fiecare an activităţi de prevenire a delicvenţei juvenile,deeducaţie civică şi consiliere pe diverse teme juridice în colaborare cu Poliţia deproximitate,Serviciul de Reintegrare Socială şi Supraveghere de pe lângă TribunalulSighetu Marmaţiei şi Direcţia de Sănătate Publică şi cu Direcţia Protecţiei Copilului.

A. Factori Politico-Legali

a) Legislaţia muncii: permite angajarea de către şcoalǎ a personalului calificat şi a specialiştilor

pentru compartimentele deficitare ; nu permite eliberarea din funcţie a cadrelor didactice cu performanţe scăzute .b) Activitatea partidelor politice toate partidele politice promovează măsuri si politici educaţionale menite să

continue dezvoltarea si modernizarea sistemului ; lipsa de continuitate a mǎsurilor de reformă datora tă alternanţei partidelor la

guvernare; stimularea creşterii natalităţii prin facilităţile acordate mamelor pentru creşterea

copiilor.d) Activitatea de lobby părinţii reprezintă un factor important în prezentarea realizărilor şcolii şi a

performanţelor instructive-educative

10

cadrele didactice din învăţământul primar colaborează cu grădiniţele dinvecinătatea şcolii prezentând principalele realizări în activitatea instructiv-educativă şi performanţele obţinute de elevi.

B. Factori econimici

2.2.2. E-ECONOMICLocuitorii comunei Călineşti se ocupă în special cu agricultura.Unii caută loc de muncă înstrăinătate .Copiii au rămas acasă cu unul dintre părinţi sau numai cu bunicii. Condiţiile grele de viaţă şi de studiu pentruelevii provenind din familii cu probleme

materiale. Diminuarea interesului pentru învăţătură a elevilor; Dezmembrarea unor familii din cauza lipsurilor materiale sau a viciilor: Plecarea multor părinţi în străinătate în căutarea unui loc de muncă şi lăsareacopiilor în grija bunicilor; Şanse reduse pentru absolvenţii cu studii medii de a găsi un loc de muncă.

În domeniul economic se pune accentpe crearea unor condiţii optime îndesfăşurarea procesului instructiv-educativ.S-a pus accent pe identificarea unor surse de venituri extrabugetare şi utilizarea aces-tora pentru îmbunătăţirea condiţiilor de lucru(achiziţionarea de calculatoare,înnoireamobilierului din 2 săli de clasă, zugrăvirea sălilor de grupă)Din păcate sunt greu de obţinut fonduri necesare pentru înlocuirea şi modernizareainstalaţiilor sanitare,a instalaţiei de încălzire,a instalaţiei electrice.

2.2.3.S-SocialCreşterea numărului de profesori cu gradul didactic I,arată gradul înalt de pregătire acolectivului de cadre didactice.Profesorii cu vechime ,care au o experienţă bogată la catedră caută să sprijine şi săîndrume profesorii tineri care sunt la începutul carierei.Cadrele didactice tinere care funcţionează în şcoala noastră se confruntă cu două tipuride probleme profesionale:nevoia de a se pregăti pentru susţinerea orelor şi pentrudezvoltarea lor profesională şi materială.

2.2.4.T-Tehnologie

Mijloacele de informare pentru elevi şi cadre didactice1.televiziune prin cablu:Majoritate familiilor beneficiază de televiziune prin cablu;elevii pot urmări programeeducative pe canale ca Animal Planet,TVR Cultural,Naţional Geographic,DiscoveryChanel.

11

2.Internet:Deşi numărul familiilor care au calculatoare conectate la internet a crescut în ultimiiani ,el este încă destul de redus.Şcoala noastră pune la dispoziţia elevilor 1 laboratorconectat la internet.Şcoala este dotată cu un cabinet Ael şi o linie de comunicaţieInternet.Şcoala a fost dotată cu 3 copiatoare şi 5 imprimante care stau la dispoziţia cadrelordidactice pentru ca profesorii doritori să-şi multiplice material didactic necesar pentrulecţii ,2 videoproiectoare pentru desfăşurarea lecţiilor conform cerinţelor actuale.

Informatii de tip calitativ:Ambianţa în unitatea şcolară: cultura predominantă este de tip sarcină, atmosferaeste deschisă,nu exista conflicte majore, dacă apar anumite conflicte ele suntrezolvate în mod obiectiv.Relaţiile dintre director - personal, profesori - profesori, profesori - elevi sebazeaza pe comunicare, colaborare, respect reciproc.Mediul social de provenienţă al elevilor: în urma efectuarii analizei mediului socialde provenienţă a elevilor, s-au constatat urmatoarele:- majoritatea elevilor provin dintr-un mediu social defavorizat (venituri mici, şomaj,condiţii modeste de viaţă);- condiţii grele de trai: locuinţe necorespunzătoare (probleme sanitare, număr mare decopii în cadrul aceleiaşi familii), mediu ambiant necorespunzător, străzi desfundate,lipsa locurilor amenajate de joacă;- nivelul scăzut de cultură şi educaţie;- lipsa de timp a părinţilor generează lipsa de supraveghere şi de îndrumare acopiilor;- modele comportamentale negative: abandon şcolar, furturi, beţie, complacerea înmurdărie, nerespectarea normelor de igienă, vorbire vulgară;- apariţia şi adâncirea diferenţelor între săraci şi foarte bogaţi – generatoare de

posibile conflicte.2.3. Analiza SWOT

Pentru a realiza o bună diagnoză a organizaţiei şcolare,vom apela la metode SWOTanalizând atât mediul intern cât şi mediul extern ,pe următoarele paliere 1).oferta curriculară 2).resursele umane 3)resursele materiale şi financiare 4)relaţiile cu comunitatea

5. ANALIZA SWOTA. CURRICULUM

12

PUNCTE TARI Şcoala dispune de documente curriculare

oficiale: planuri-cadru, programe şcolare,metodologii de aplicare a programelor,ghiduri şi standarde de evaluare.

Curriculum la decizia şcolii diversificat,careţine cont de dorinţele eleviilor, bazamateriala şi încadrare ;

Preocupari în direcţia predării cunoştinţelorprin introducerea softului educaţional ;

Surse informaţionale bogate : manuale ,auxiliare didactice, paraşcolare, bibliotecă,internet, televiziune prin cablu;

PUNCTE SLABE Oferta CDŞ a Şcolii nu satisface în

totalitate nevoile educaţionale aleelevilor şi nu constituie întotdeaunao activitate atractivă pentru aceştia.

OPORTUNITATI Majoritatea părinţilor colaborează cu cadrele

didactice în vederea procurării de auxiliare şiparaşcolare.

Oferta mare de auxiliare didactice permite oselecţie riguroasă în vederea achiziţionării

Creşterea exigenţei părinţilor faţă de serviciile pecare le oferă şcoala, disponibilitatea acestora lacolaborare

AMENINTARI Nu toţi elevii au posibilitatea să-şi

procure auxiliare şcolare; Existenţa unor necorelaţii între

programele şcolare de la învăţământulprimar cu cele de la învăţământulgimnazial;

Starea fizică precară a manualelor launele obiecte.

B.RESURSE UMANE

PUNCTE TARI Personal didactic titular calificat, majoritatea cu

gradul didactic; Personal didactic auxiliar bine pregatit la toate

compartimentele; Personal nedidactic constiincios si disciplinat; Elevi dotaţi pentru activitatea de performanţă; Participarea cadrelor didactice la cursuri de

formare pe o tematica diversă; Cadrele didactice au abilităţi în domeniul IT şi

preocupări pentru predarea lecţiilor asistată pecalculator.

Relaţiile interpersonale (profesor-elev,conducere-subalterni, profesori-profesori,profesori-părinţi ) existente favorizează creareaunui climat educational deschis, stimulativ.

Există o bună delimitare a responsabilităţilorcadrelor didactice ( există comisii constituite pe

PUNCTE SLABE Conservatorism în utilizarea

metodelor activ-participative depredare-învăţare-evaluare la ciclulgimnazial;

Blazarea şi rutina unor cadredidactice privind organizarealecţiilor, centrarea activităţiididactice pe profesor, lipsa unorpriceperi si deprinderi de a lucra pecalculator

Valorificarea insuficientă a datelorobţinute în urma monitorizării şicontrolului activităţii didactice

13

diverse probleme) precum şi o bună coordonare aacestora.

Ameliorarea conflictelor ivite prin activitateacabinetului psiho-pedagogic

OPORTUNITĂŢI Legislaţia muncii permite angajarea de către

şcoală a personalului calificat pentrucompartimentele deficitare;

Părinţi care solicită şi manifestă interes pentru opregătire de calitate;

Număr mare de solicitări de înmatriculare din altesectoare ale municipiului;

Alocarea unei sume importante de la bugetul destat pentru formarea continuă a cadrelor didactice.

Varietatea cursurilor de formare si perfectionareorganizate de C.C.D., ONG, universităţi;

Întâlniri frecvente de câte ori este cazul întrecadrele didactice şi părinţii elevilor (lectoratele cupărinţii la nivelul clasei, scolii, consultatiile);

Existenta e-mail in scoala si navigarea peINTERNET pentru documentare;

Metodisti ai ISJ Maramureş, responsabili decercuri pedagocice, membrii ai Consiliuluireprezentativ al cadrelor didactice

AMENINŢĂRI Fluctuaţia personalului didactic

suplinitor; Scăderea numărului de copii din

circumscripţie crează probleme deîncadrare cu personalul didactic.

Creşterea numărului de eleviproveniţi din familii emigrate înţările UE;

Lipsa de timp a părinţilor conducela o slabă implicare a familiei înviaţa şcolii.

Mentalităţile -s-a creat obiceiul de afugi după note mari fără acoperire.

C. RESURSE MATERIALE

PUNCTE TARI Şcoala dispune de un local recent

reabilitat, spaţios, amenajat cu toateutilităţile necesare;

Şcoala deţine autorizaţie de funcţionare; Baza materială bună în continuă

modernizare; Realizarea de venituri suplementare din

donaţii şi sponsorizări; Şcoala dispune de o bază didactică bună,

înnoita permanent prin eforturi proprii,de manuale, auxiliare didactice,parascolare;

Conectarea la Internet si la televiziuneprin cablu;

Menţinerea stării de funcţionare prinactivităţi de întreţinere şi reparaţii

PUNCTE SLABE Lipsa unei evidenţe şi a unui control în

vederea recuperării pagubelor realizate decătre elevi;

Unele cadre didactice nu îşi asumăresponsabilitatea gestionării şi întreţineriibunurilor din sala de clasă;

Lipsa unui proiect cu finanţare externă; Utilizarea incorectă a utilităţilor de către elevi. Nu s-a reuşit în cei 14 ani de când funcţionăm

în noul local să refacem suprafaţa asfaltică dinincinta curţii şcolii care în acest moment estedeteriorat si nu oferă condiţii optime pentruorele de educaţie fizică.

Nu s-a reuşit să obţinerea de fondurisuficiente pentru transportul, cazarea şi masa,elevilor sportivi la competiţiile judeţene şi

14

periodice. Starea buna a corpurilor de cladire si a

spatiilor scolare si incadrarea in normelede igiena corespunzatoare ;

Existenta cabinetelor, laboratoarelorfuncionale (fizica-chimie, biologie siinformatica) si a salilor de clasa ;

interesul acordat de Comitetul Cetatenescde Parinti in ceea ce priveste dotarea cumaterial didactic ;

colaborarea buna cu Primaria-ConsiliulLocal privind fondurile de buget,repartizarea si desfasurarea cheltuielilorin functie de nevoi ;

scoala dispune de posibilitateaachizitionarii de fonduri banestiextrabugetare : sponsorizari, autodotari(prin inchirierea spatiilor scolare in afaraprogramului propriu scolar) ;

scoala are toalete, sala de festivitati siaparatura necesara pentru bunafunctionare (prin autodotare), bibliotecacu depozit de carte si sala de lectura,teren de sport ;

exista personal didactic si auxiliar dispussa supravegheze obiectivele inchiriate intimpul liber al programului de lucru cuelevii.

naţionale la care şcoala se califică şi care suntîn Calendarul competiţiilor sportive avizate decătre M.E.C.T. în fiecare an şcolar.

OPORTUNITĂŢI Descentralizarea finanţării şi autonomia

instituţională permit o gestionare maieficientă a fondurilor;

Sprijin din partea Consiliului Reprezentatival Părinţilor pentru rezolvareaproblemelor materiale curente

Solicitările de închiriere a spaţiilor şcolareîn condiţii avantajoase pentru şcoală;

Alocarea de catre Primarie a fondurilorfinanciare necesare în vederea asigurăriide condiţii materiale decente;

Programe naţionale de dotări cu materialdidactic pentru laboratoare şi sala desport şi cu carte şcolară pentru biblotecă.

AMENINTARI Bugetul limitat al comunităţii locale faţă de

nevoile şcolii. Lipsa disciplinei conştiente în rândul

populaţiei şcolare de păstrare şi întreţinere aspaţiilor şcolare ;

Ritmul accelerat al schimbărilor tehnologiceconduce la uzura morală a echipamentelorexistente ;

15

D.RELAŢII COMUNITARE ŞI DE PARTENERIAT

PUNCTE TARI Colaborarea cu Primaria, Politia

municipului, Direcţia pentru SănătatePublică, Inspectoratul Teritorial deMuncă, Grupul de pompieri,Inspectoratul Judeţean de Jandarmi,Oficiu pentru protectiaconsumatorului;

Colaborare bună cu preoţii ortodox şicatolic din comună;

Relaţii de parteneriat cu AsociaţiaPărinţilor;

Relaţii de parteneriat cu grădiniţale şiliceele din municipiul din SighetuMarmaţiei;

Schimb de experienţă cu celelalteşcoli zona Mara.Cosău.;

Relaţii de parteneriat cu şcoli dinGermania, Turcia, dezvoltate în cadrulunui proiect Comenius.

Relaţii de parteneriat cu Şcoala„B.P.Haşdeu”desfăşurate în cadrulunui proiect internaţional.

PUNCTE SLABE Număr mic de proiecte de parteneriatcu şcoli din ţară; Inconsecvenţa în promovarea imaginiişcolii în comunitate.

OPORTUNITĂŢI Paletă largă de oferte pentru proiectele

de parteneriat; Lobby din partea părinţilor privind

realizările şi performanţele şcolii; Deshiderea spre colaborare a

instituţiilor şi organizaţiilor dincomunitatea locală.

Descentralizare şi autonomieinstituţională ;

Existenta unor spaţii scolare care potfi închiriate (Săli de clasă, laboratoare,sala de sport, sala de festivităţi, etc. ),în scopul obţinerii de fonduri banesti.

AMENINŢĂRI Timpul limitat al părinţilor conduce lao slabă implicare a acestora în viaţa şcolii; Perceperea eronată de către o partea comunităţii a problematicii vastedin activitatea şcolii.

III.STRATEGIA PROIECTULUI

3.1.Priorităţi la nivel naţional Asigurarea egalităţii de şanse şi sporirea accesului la educaţie;

16

Asigurarea calităţii educaţiei ,creşterea capacităţii instituţionale pentru elaborara şi gestionareade proiecte.

Stimularea educaţiei permanente ,susţinerea în manieră integrată a educaţiei: Coordonarea prin compartimente a domeniilor funcţionale de intervenţie

managerială(curriculum,resurse umane,resurse financiare şi materiale); Organizarea,monitorizare şi evaluare examene naţionale,concursuri(elevi,cadre

didactice) Colaborarea eficientă cu instituţiile conexe(ISJ,CCD,CJAPP,CJRAE); Crearea condiţiilor optime de siguranţă şi calitate a mundii; Asistenţă tehnică şi consiliere în programele de finanţare; Fundamentarea ofertei educaţionale pe baza nevoilor de dezvoltare personală a

elevilor, Asigurarea bazei legislative; Asigurarea bazei materiale;

3.2. Obiectivele proiectului (ţinte strategice)T1.Asigurarea calităţii învăţământului cu accent pe dezvoltarea competenţelor –cheieŞi formarea competenţelor specifice.T2.Dezvoltarea personală şi profesională a resurselor umane,asigurarea caracteruluipermanent al formării/ specializăriiT3.Promovarea imaginii şcoliiT4.crearea unui climat de siguranţă fizică şi libertate spirituală pentru cadrele didacticeşi pentru eleviT5.asigurarea egalităţii şanselor şi creşterea ratei de paricipare la educaţie.

Obiective pe termen mediu:

Stabilirea unei strategii care să vizeze îmbunătăţirea calităţii educaţiei ; Implemantarea şi evaluarea acestei strategii; Participarea echipei manageriale , aşefilor de catedră la cursuri de management

educaţional; Antrenerea elevilor capabili de performanţă în vederea participării lor la

cursuri,olimpiade şcolare şi centre de excelenţă; Craarea unui curriculum la decizia şcolii şi a nevoilor de educaţie a elevilor; Permanentizarea utilizării TIC,ca instrument de învăţare;

Participarea tuturor cadrelor didactice la activităţi de formare privind metodeleactive şi interactive moderne; Diversificarea modalităţilor şi instrumentelor de predare-învăţare-evaluare a

elevilor;

17

Anternarea şi participarea elevilor la activităţi extraşcolare care să vizezeformarea accestora ca un viitor apartenent al Uniunii Europene;

Realizarea parteneriatelor cu:Poliţia,Jandarmeria şi Serviciul de circulaţie alPoliţiei locale,fundaţii şi O.N.G.-uri;

Libertatea alegerii apartenenţei la culte religioase în conformitate cu tradiţiafamiliei;

Identificarea şi stabilirea în cadrul şedinţelor cu părinţii a adevăratelor problemcu care ei se confruntă în educarea propriului copil; Lectorate cu părinţii în vederea înbunătăţirii relaţiilor elev-părinte şi elev-

profesor; Participarea cadrelor didactice la cursuri de perfecţionare organizate de ISJ şi

CCD. Diversificarea ofertei CDŞ-urilor; Consultarea elevilor şi a părimţilor pentru stabilirea opţionalelor; Participarea la cursuri de formare pentru elaborarea de proiecte; Formarea unei echipe pentru întocmirea proiectelor de finanţare; Cultivarea în rândul elevilor a nevoii de educaţie permanentă; Cunoaşterea standardelor educaţionale europene.

3.3. Opţiuni strategice

Opţiuneacurriculară

Opţiunea financiarăşi a dotărilor materiale

Opţiunea investiţieiîn resursa umană

Opţiunea relaţiicomunitare

Se vor introduceîn CDŞ discipline opţio-nale precum Matematicape calculator,Utilizareacalculatorului;

Se vor utiliza înorele din trunchiul comunlecţii electronice din siste-mul AEL;

Aplicarea metode-lor activ-participative înorele de curs;

Înlocuireaperiodică a tehniciide calcul şi a aparaturiielctronice uzată moralcu echipamente de actu-alitate;

Dotarea sălilorde clasă cu calculatoareşi videoproiectoare;

Achiziţionareade softuri educaţionale;

Dotarea sălilorde clasă cu clculator cuacces la Internet;

Achiziţionarea

Progra-me de formare acadrelor didacticeîn domeniul Teh-nologiei Informaţiei;

Programede formare a ca-drelor didactice îndomeniul metodeloractiv-participative;

Perfecţio-narea cadrelor didacticeîn utilizarea sistemului AEL;

Identificarea în rândul comunităţiilocale a unorsurse de finanţare extrabugetară;

Lec-torate cupărinţii;

Cola-borarea cu ser-viciul socialdin cadrul

18

Cuprinderea încadrul orelor de dirigenţiea unor teme privind presaşi rolul ei;

Internetul-sursă de informare şi mijlocde comunicare;

Se vor introduceîn cadrul CDŞ disciplineopţionale adecvate,:,,Educaţia pentru mediulînconjorător”

Participarea şcoliiLa programul internaţionalECO-ŞCOALA;

Iniţierea elevilorÎn comunicarea prin inter-Mediul internetului(email,Aplicaţii IM,forumuri deDiscuţii) în cadrul discipli-nelor din CDŞ(Calculatorulşi proiectele interdisciplina-re,Utilizarea Internetului);

Realizarea unoractivităţi în colaborare cualte instituţii culturale;

de softuri educaţionale;Abonamente la

reviste de specialitate;Achiziţionarea

de cărţi pentru bibliotecaşcolii;

Identificarea deagenţi economici care săcontribuie la finanţareaacţiunilor din cadrulproiectuluiECO-ŞCOALA;

Popularizarearezultatelor obţinute încadrul proiectului,,ECO-ŞCOALA” prinpanouri informative,pliante;

Realizarea revis-tei şcolii cu titlul,,Glasul Cosăului”

AmenajareaÎn cadrul CDI-ului unspaţiu ,,Programeeuropene”care va fi pus ladispoziţia cadrelor didac-tice şi elevilor implicaţiîn realizarea proiectelor;

Programede formare a cadre-lor didactice îndomeniul utilizăriiInternetului;

Viziterealizate la domi-ciliul elevilor decătrediriginţi şi învăţă-tori;

Consilie -rea elevilor decătre psiholog;

Promova-rea în rândulelevilor a educaţieiecologice în scopulprotecţiei mediului;

Informareacadrelor didacticecu privire la oportu-nităţile de colabo-rare europeanăîn cadrul programu-lui COMENIUS;

Instruireacadrelor didacticeprivind tehnicilede elaborarea unui proiecteuropean;

Primărieipentru acordareade ajutoarefinanciareelevilor dinfamilii defavo-rizate;

Sen-

sibilizarea co-munităţii localeprivind pro-blemelemediului;

Impli-carea comuni-tăţii locale înacţiuni deecologizare;

Iden-

tificarea departeneri înrândul comunităţii localepentru realizareaproiecteloreuropene(Centrulde InformareEuropeană)

Cola-borarea cuMuzeul deEtnografie şiFolclor dinSighetu M.

19

3.4 Termenele de aplicarea)Managementul de intrare în vigoare a strategiei:Strategia intră în vigoare începând cu 01.09.2016

b)Managementul finalizării:31.08 2020

c)Principalele etape în vederea ralizării proiectului:1.Asigurarea condiţiilor optime necesare desfăşurării unui învăţământ de calitate.Termen:permanent;Răspund:director, Consiliul de Administraţie;2.Diversificarea ofertei educaţionale –CDŞ cu accent pe utilizarea calculatorului şirealzarea educaţiei pentru o dezvoltare durabilăTermen:01.10.2016Răspund:director,C.A.,părinţii;3.Formarea personalului didactic pentru merode activ-participative prin programederulate în şcoală şi externe(organizate de C.D.I.,C.C.D.,I.S.J.)Termen:01.10.2016Răspund:director,C.A.,responsabilul cu formarea continuă4.Perfecţionarea cadrelor didactice în utilizarea calculatorului în cadrul proiectelorfinanţate de Programul Operaţional Sectorial-Dezvoltarea Resurselor Umane.Termen:15.06 2017Răspund:director,C.A.5.Achiziţionarea de mijloace moderne din domeniul tehnologiei informatice,softurieducaţionale.Termen: iunie 2017Răspund:director,consilier educativ,C.A.,Consiliul Local;6.Achiziţionarea de cărţi pentru biblioteca şcolii în vederea îmbogăţirii fondului de carteTermen:15.06.2017Răspund:director,consilier educativ,bibliotecar,C.A.7.Încheierea de protocoale de colaborare cu Poliţia locală,Direcţia de SănătatePublică,Direcţia Protecţiei Copilului în vederea asigurării siguranţei elevilor.Termen:anual;Răspund:director,consilier educativ,C.A.8. Se vor introduce în cadrul Curriculumului la Decizia Şcolii (CDŞ)discipline opţionaleadecvate educaţiei pentru sănătate.Termen:01.09.2016Răspund:director,C.A.10.Organizarea concursului de protecţie civilă „ Cu viaţa mea ,apăr viaţa”Termen:mai 2017Răspund:Director,consilier educativ,profesori;

20

11.Căutarea de parteneri printre şcolile europene în vederea realizării unui proiect şcolarCOMENIUS:Termen:15.10.2016Răspund:director,responsabil cu programe europene,12.Participarea Şcolii la Programul Comenius cu un proiect şcolarTermen:01.02.2017Responsabil:Răspund:Director,C.A.,responsabil cu programe europene,,echipa deproiect;13.Oferte pentru activităţi extracurriculare-accent pe activităţi ecologice, civice,culturalartistice,turistice,pe cunoaşterea şi păstrarea tradiţiilor locale.Termen:permanentRăspund:director,consilier educativ,C.A.,părinţii.14.Participarea părinţilor la activităţi extracurriculare:serbări şcolare,concursuri, excursii.Termen:când e cazul;Răspund:consilier educativ,C.A,,învăţători, diriginţi,părinţi.3.5. Argumente pentru strategieConsiderăm că stategia,respectiv ţintele şi opţiunile strategice alese se justifică prin:

Respectă politicile şi strategiile de dezvoltare naţionale,regionale şi locale; Respectă nevoile şi interesele întregii comunităţi; Conduc la creşterea calităţii educaţiei în şcoală; Sunt realizabile cu resurele existente şi previzibile,folosite într-un mod mai

eficient; Sunt absolut necesare pentru dezvoltarea unităţii şcolare. Strategia proiectului propus de director este în concordanţă cu strategia

elaborată şi aprobată de Consiliul de Administraţie ,strategie care în acestmoment se află în derulare.

3.6.Rezultatele aşteptateRezultatele aşteptate funcţionează şi ca indicatori generali de performanţă aiîntregii strategii :dacă au fost obţinute rezultate,înseamnă că strategia a fostaplicată cu succes.În funcţie de obiective şi de opţiuni strategice pe care le-amformulat anterior ,pentru fiecare dintre activităţile indicate de proiectul dedezvoltare aşteptăm anumite rezultate care să confirme succsul acestui proiectEvaluarea va urmări stabilirea raportului dintre performanţele obţinute şi celeintenţionate prin:

Autoevaluare Declaraţii de intenţii Interevaluare Interviuri Observaţie