Realizatori: Realizatori:
Blaga Elisa Blaga Elisa Costin RoxanaCostin RoxanaTomşa AndreiTomşa Andrei
Prof. Coordonator:Prof. Coordonator:MELINDA IVASUC specialitate biologie-chimieMELINDA IVASUC specialitate biologie-chimie
Şcoala cu clasele I-VIII “George Coşbuc”Şcoala cu clasele I-VIII “George Coşbuc”
Baia MareBaia Mare
PROIECT: PROIECT:
- ssaa evidentieze modul de actiune diferit al acizilor evidentieze modul de actiune diferit al acizilor asupra diferitelor fibre naturale, artificiale si sinteticeasupra diferitelor fibre naturale, artificiale si sintetice
- sa noteze datele efectuate in fisa de observatiesa noteze datele efectuate in fisa de observatie- sa compare rezultatele obtinute, stabilind anumite sa compare rezultatele obtinute, stabilind anumite
concluziiconcluzii- sa gaseasca, pe baza observatiilor efectuate, aplicatii sa gaseasca, pe baza observatiilor efectuate, aplicatii
practice, intrebuintari, ale acestor materiale in practice, intrebuintari, ale acestor materiale in diferite domeniidiferite domenii
- sa evidentieze importanta utilizarii la scara larga a sa evidentieze importanta utilizarii la scara larga a fibrelor artificiale si sintetice, datorita calitatii fibrelor artificiale si sintetice, datorita calitatii superioare si a costurilor mai mici, a acestora, in superioare si a costurilor mai mici, a acestora, in detrimentul fibrelor naturale detrimentul fibrelor naturale
Materialele din fibre artificiale si sintetice, au Materialele din fibre artificiale si sintetice, au unele proprietati superioare celor naturale, printre unele proprietati superioare celor naturale, printre care si o rezistenta la actiundea acizilor superioara, care si o rezistenta la actiundea acizilor superioara, fata de cea a materialelor din fibre naturale.fata de cea a materialelor din fibre naturale.
Se stie cSe stie căă fibrele naturale se deosebesc de cele fibrele naturale se deosebesc de cele artificiale artificiale şşi sintetice prin: rezisteni sintetice prin: rezistenţţa a mecanicmecanicăă, chimic, chimicăă, fizic, fizicăă şşi biologici biologicăă diferit diferităă..
fasii de cate 2 cm din fibre natutrale (lana, bumbac), fibre sintetice (nylon, poliamida, plastic, polistiren)
HNO3 conc.Ustensile de laborator: eprubete, stativ, pipete,
cleste de lemn, vas cu apa, spirtiere
se taie fasiile de cate 2 cm din cele 6 tipuri de se taie fasiile de cate 2 cm din cele 6 tipuri de materialmaterial
se noteaza probelese noteaza probele se introduc in eprubete diferitese introduc in eprubete diferite in fiecare eprubeta se introduc cate 5 ml de in fiecare eprubeta se introduc cate 5 ml de
HNO3 conc.HNO3 conc. eprubetele se introduc in vasul cu apa eprubetele se introduc in vasul cu apa
fierbinte si se fierb timp de 10 minutefierbinte si se fierb timp de 10 minute Se lasa la racit intr-un stativSe lasa la racit intr-un stativ Se noteaza datele in fisa de observatieSe noteaza datele in fisa de observatie
ProbaProba 15 min (13:16)15 min (13:16) 30 min (13:31)30 min (13:31) 45 min (13:46)45 min (13:46) 60 min (14:01)60 min (14:01)
11.. LÂNĂLÂNĂ - decolorat - decolorat - descompus - descompus
completcomplet
- decolorat - decolorat - descompus - descompus
completcomplet
- decolorat - decolorat - descompus - descompus
completcomplet
- decolorat - decolorat - descompus - descompus
completcomplet
22.. PLASTICPLASTIC - decolorat- decolorat- nedescompus- nedescompus
- decolorat- decolorat- nedescompus- nedescompus
- decolorat- decolorat- nedescompus- nedescompus
- decolorat- decolorat- nedescompus- nedescompus
33. . BUMBACBUMBAC - decolorat- decolorat - decolorat- decolorat- fibrele incep să - fibrele incep să
se desfacăse desfacă
- decolorat- decolorat- fibrele incep să - fibrele incep să
se desfacăse desfacă
- decolorat- decolorat- fibrele incep să - fibrele incep să
se desfacăse desfacă
44. . POLIAMIDĂPOLIAMIDĂ 80%80%ELASTANELASTAN 20%20%
- decolorat- decolorat - decolorat- decolorat - decolorat- decolorat - decolorat- decolorat
55. . POLISTIRENPOLISTIREN - neschimbat- neschimbat - neschimbat- neschimbat - neschimbat- neschimbat neschimbatneschimbat
66. . NYLON NYLON - neschimbat- neschimbat - neschimbat- neschimbat - neschimbat- neschimbat - neschimbat- neschimbat
VARIAŢIA MODIFICĂRILOR STRUCTURALE ALE DIFERITELOR TIPURI DE FIBRE SUB ACŢIUNEA ACIDULUI AZOTIC CONC.
05
101520253035
DUPA 15 MIN.
DUPA 30 MIN
DUPA 45 MIN
DUPA 60 MIN
LEGENDALEGENDA - NESCHIMBAT = 0- NESCHIMBAT = 0 - DECOLORAT ; NEDESFACUT = 10- DECOLORAT ; NEDESFACUT = 10 - DECOLORAT ; FIBRELE INCEP SA SE DESFACA = 20- DECOLORAT ; FIBRELE INCEP SA SE DESFACA = 20 - DECOLORAT ; DESFACUT COMPLET = 30- DECOLORAT ; DESFACUT COMPLET = 30
În urma experimentului am concluzionat În urma experimentului am concluzionat următoarele:următoarele:
materialele din fibre naturale prezinta o rezistenta materialele din fibre naturale prezinta o rezistenta mai scazuta la actiunea acizilor decat materialele mai scazuta la actiunea acizilor decat materialele din fibre artificiale si sinteticedin fibre artificiale si sintetice
din discutiile purtate, deducem larga intrebuintare din discutiile purtate, deducem larga intrebuintare a materialelor sintetice, in detrimentul celor a materialelor sintetice, in detrimentul celor naturale, in diverse domenii, tocmai datorita naturale, in diverse domenii, tocmai datorita acestei rezistente mecanice, chimice, fizice si acestei rezistente mecanice, chimice, fizice si biologice superioare a materialelor sinteticebiologice superioare a materialelor sintetice
Actiunea acidului acetic asupra cojii de ou
• ACTIUNEA ACIDULUI ACETIC ASUPRA COJII DE OU
• In timp ce lucram la experimentul descris anterior, am vrut sa vedem cum actioneaza
• CH3-COOH ( acidul acetic din otet) asupra CaCO3 din coaja de ou. In timp acidul acetic a transformat carbonatul de calciu(care confera duritatea cojii de ou), acesta devenind o foita membranara subtire. Aceasta transformare poate fi descrisa prin relatia:
• CH3-COOH + CaCO3 → CH3-COOCa + H2O + CO2
