Auxiliar pentru cadrele didactice
Coordonatori
Tincuța Ana Hossu
Mihaela Cristina Țiudic
Adelin Petru Ţiudic
Delia Bernadeta Moraru
ȘCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ-BAIA MARE
Editura Casei Corpului Didactic Baia Mare
„Maria Montessori”
Iulie 2017
Metode
Curriculum
Obiective
Strategii
Evaluare
Scop
Plan de lecție
Coordonatori
Tincuța Ana Hossu
Mihaela Cristina Țiudic Adelin Petru Ţiudic
Delia Bernadeta Moraru
Editura Casei Corpului Didactic Baia Mare „Maria Montessori”
Iulie 2017
Auxiliar pentru cadrele didactice
ȘCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ-BAIA MARE
Prezentul volum conține modele de proiecte didactice, fișe de lucru și teste de
evaluare prezentate la secțiunea „Modele de bună practică” a concursului regional
„Primăvara în imagini” ediția a III-a, 2017, organizat de Școala Gimnazială Specială Baia
Mare.
Fiecare autor își asumă responsabilitatea pentru conținutul textului inclus în aceast
volum.
Referent: prof. Cristina Buda
Inspector școlar al ISJ Maramureș- învățământ special
Referent: prof. Cristina Buda
Inspector școlar al ISJ Maramureș- învățământ special
Tehnoredactare/Coperta I: prof. Adelin Petru Țiudic
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
Modele de bună practică în învăţământul special : auxiliar pentru
cadrele didactice / Tincuţa Hossu, Mihaela Ţiudic, Adelin Țiudic, Delia
Bernadeta Moraru. - Baia Mare : Editura Casei Corpului Didactic Baia
Mare "Maria Montessori", 2017
Conţine bibliografie. - Index
ISBN 978-606-701-214-9
I. Hossu, Tincuţa
II. Ţiudic, Mihaela
III. Ţiudic, Adelin Petru
IV. Moraru, Delia
37
CUPRINS
Cuvânt înainte ............................................................................................................................. 5
Primavara -Proiect didactic transdisciplinar ........................................................................... 7
prof. psih. Mureșan Claudia
Proiect de activitate Art-Terapeutică ...................................................................................... 17
prof. Loredana Maria Jurje
Art-Terapie: Ebru – „Primăvara” .......................................................................................... 22
prof. itinerant Baboi-Drăgan Luminița/ prof. Șlincu Daniela
Proiect de parteneriat didactic ................................................................................................ 25
prof. de sprijin Nistor Laura
Terapia tulburărilor de limbaj - Proiect de activitate ........................................................... 32
prof. psihopedagog Laslou Georgeta
Eu Artistul-Proiect de activitate didactică Limbă și Comunicare ....................................... 42
prof. psihopedagog Vescan Ioana Maria
Vorbirea cu sprijinul semnelor (Vss) folosită în proiectarea didactică ............................... 47
prof. psihopedagog Cecilia Drăgoiu
Cifrele de la 0 la 5 - Proiect de lecție ....................................................................................... 50
prof. Moraru Adina
Proiect de activitate didactică la Geografie:Cele patru anotimpuri .................................... 55
prof. psihopedagog Eva- Gizela Terec
Proiect didactic- Faptă și răsplată:Pilda bogatului nemilostiv și a săracului Lazăr ................ 57
prof. psihopedagogie specială Ţolca Crina
Proiect didactic-Postul în viaţa noastră .................................................................................. 70
prof. psihopedagogie specială Molnar Paula
Proiect didactic - Abilitare manuală :Omul de zăpadă ......................................................... 80
prof. Strugariu Delia
„Peisaj de primăvară- colaj”-Proiect didactic ....................................................................... 87
prof. Haiaş Florica Maria
„De-a grădinarii”-Proiect de lecţie .......................................................................................... 95
prof. Diţă Iris Ionelia / prof. Soare Natalia Nicoleta
,, Primăvara în grădină”-Proiect de activitate ..................................................................... 100
înv-ed. Ene Larisa Mariana/ prof.-ed. Ene Sanda Monica
Iepuraşul pascal - coroniţă -Proiect didactic ........................................................................ 105
prof. Vîntdevară Elena-Lăcrămioara Proiect de lecṭie -Terapie educaṭională complexă ṣi integrată............................................ 113
prof.-educator: Abrudan Mihaela-Gabriela/ logoped: Motica Anca
Evaluare sumativă: Citire Scriere Comunicare clasa a II-a ............................................... 116
prof. Urs Oana Emilia
Evaluare: Citire – Scriere – Comunicare ............................................................................. 118
prof. Marțian Oana
Evaluare iniţială – Limba română ........................................................................................ 120
prof.psihopedagog Boncuţ Ana-Maria
Fişă de lucru – CLR clasa I .................................................................................................... 122
prof. înv. primar Ţura Mariana
Fişă de lucru – MEM clasa I .................................................................................................. 124
prof. înv. primar Ţura Mariana
Fișă de lucru- Citire-Scriere-Comunicare ............................................................................ 125
prof. Motorga Maria-Simona /prof. Mieișor Ramona-Loredana
Fişă de lucru Citire-Scriere-Comunicare ............................................................................. 127
prof. Pop Dina,
Fişă de lucru-Citire-Scriere-Comunicare-cls. a III-a .......................................................... 128
prof. Buda Cristina
Fișă de lucru- Mărțișor ........................................................................................................... 129
prof. Luca Nicoleta-Doina
Modele lucrări semestriale - Limba și literatura română ................................................... 131
prof. Maria-Aurelia Modoc
Testarea inițială, element esențial în proiectarea didactică- Limba engleză ..................... 135
prof. Elena Chicoș
Fișă de Lucru – Clasa I ........................................................................................................... 139
prof. Motorga Maria Simona/ prof.Mieișor Ramona Loredana
Numărul și cifra unu ............................................................................................................... 140
prof. Roman Alexandra-Maria
Fişă de lucru -Matematică...................................................................................................... 142
prof. Pop Dina
Adunarea și scăderea fără trecere peste ordin ..................................................................... 143
prof. Motorga Maria-Simona /prof. Mieișor Ramona-Loredana
Evaluare iniţială – Matematică.............................................................................................. 145
prof. psihopedagog Popa Camelia
Elemente de matematică aplicată - clasa a IV-a .................................................................. 148
prof. Motorga Maria-Simona /prof. Mieișor Ramona-Loredana
Fişă de lucru- Cunoașterea mediului .................................................................................... 151
prof. Pop Dina,
Primăvara. Activităţi de primăvară: Fișă de lucru ............................................................. 152
prof. înv. primar Bîra Ilinca
Test de evaluare sumativă – Biologie cls aVIII-a ................................................................. 154
prof. Scutelnicu Daniela/ Ilieș Cristina
Modele de bună practică ........................................................................................................ 157
prof. sprijin Susa Gabriela Maria
Testul Sociometric ................................................................................................................... 160
prof. educator Oros-Mănarcă Adriana
Fişă Kinetoterapie ................................................................................................................... 163
prof. Şofîlcă Georgeta Anda
5
CUVÂNT ÎNAINTE
„Pentru ca educarea copiilor sa fie încununată de succes, trebuie ca pedagogii să
se educe neincetat pe ei înșiși, să se ajute reciproc întru realizarea din ce în ce mai
desăvârșita a aspirațiilor lor.
Lev Nicolaevici Tolstoi
Educația specială implică un proces de intervenție specifică, adaptat nevoilor fizice,
psihice și sociale ale elevului deficient, în scopul creșterii autonomiei personale și sociale.
Astfel, preocuparea dascălilor care lucrează în școlile speciale este aceea de a proiecta,
organiza și desfășura activități ce urmăresc dezvoltarea fizică, dezvoltarea perceptuală,
dezvoltarea intelectuală, dezvoltarea personală/socială în acord cu particularitățile
psihoindividuale, nevoile și potențialul elevilor.
„Modele de bună practică în învățământul special‖ reprezintă o abordare modernă a
demersului educațional special în complexitatea sa, reunind experiențe didactice variate,
menite să ofere, așa cum spune titlul, modele de activități pentru cadrele didactice din
învățământul special și special integrat.
Reunite într-un volum cuprinzător, lucrările prezentate evidențiază interesul pentru
performanțele elevului cu CES, raportate la potențialul propriu, prin sinteze teoretice ori
exemplificări din practica curentă, oferind astfel resurse utile atât cadrelor didactice cu
experiență, cât și celor debutante.
Materialele sunt structurate coerent, respectând principiile generale și specifice ale
educației speciale și evidențiază modalitățile de diferențiere și individualizare pentru
progresul fiecărui elev în parte. Sunt detaliate strategii de succes aplicate în contexte variate,
toate punând în centrul preocupărilor cadrului didactic copilul cu înzestrările sau limitările
sale.
În paginile acestui volum pot să-și găsească inspirația și să-și îmbunătățească
strategiile educaționale toți cei care desfășoară activități în școli speciale sau lucrează cu
copii cu CES integrați în învățământul de masă, beneficiind de exemplele de bună practică
oferite.
prof. Buda Cristina Inspector școlar al ISJ Maramureș- învățământ special
6
Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi.
Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu
ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să
se adapteze.
Maria Montessori
7
PRIMAVARA -PROIECT DIDACTIC TRANSDISCIPLINAR
prof. psih. Mureșan Claudia
Școala Gimnazială Specială, Baia Mare
DATA: 09.05.2017
CLASA: II A
OBIECTUL: Activitate transdisciplinară
SUBIECTUL: Primăvara
TIPUL LECTIEI: Consolidare de cunoștinte
PROPUNATOR: Prof. Psihodiagnoza : Mureșan Claudia
SCOPUL: -să prezinte caracteristicile anotimpului primăvara în forme variate, utilizând un
limbaj adecvat.
ARII CURRICULARE:
I Limbă și comunicare
II Matematică și Știinte ale naturii
III Arte
IV Tehnologii
DISCIPLINE:
I. Limba și literatura română
II. Cunoașterea mediului înconjurator / Matematică
III Educație plastică /Educație muzicală
IV Abilități practice
OBIECTIVE DE REFERINȚĂ:
I.
să dezlege ghicitori;
să știe ghicitori despre primavară;
să recunoască titlul și autorul unor poezii;
să dezlege rebus după imagini;
să știi formele de singular și plural ale unor cuvinte date;
să construiască corect propoziții din cuvinte amestecate;
să separe cuvintele într-o propoziție;
să găsească sinonimele/antonimele unor cuvinte date;
să alcatuiască corect propoziții cu cuvinte/expresii date și după desene.
8
II
să cunoască semnele sosirii primaverii;
să știe schimbările care au loc în natură primăvara;
să descopere acțiuni sugerate de imagini;
să selecteze imagini corespunzătoare primăverii dintre mai multe imagini;
III.
să coreleze desene corespunzătoare anotimpului primăvara folosind culori potrivite,
după model;
să cunoască și să interpreteze corect cântece despre primăvara;
să-și dezvolte simțul estetic, artistic.
IV.
să realizeze o machetă simplă cu peisaj de primăvara: pomi înfrunziți și înfloriți,
iarba, floricele, păsărele, fluturi, insecte (o particică dintr-o livadă);
să-și dezvolte îndemânarea.
STRATEGII DIDACTICE:
Metode și procedee:
conversația;
observația;
exercițiul;
jocul didactic;
problematizarea;
demonstrația și citirea explicativă.
Mijloace de învățământ:
planșe didactice;
fișe de muncă independentă;
crenguțe, frunze, flori macheta.
Forma de organizare:
frontal;
individual.
9
DESFASURAREA ACTIVITĂȚII
Secvențele
lecției Activitatea propunătorului Activitatea elevilor
Moment
organizatoric
• Asigurarea condițiilor optime
necesare desfășurării activității
transdisciplinare •Distribuirea
materialelor necesare desfașurării
orei.
Elevii se pregătesc de ora.
Captarea
atenției
• Prezentarea musafirilor.
• Voi cere elevilor să găsească
răspunsul la două ghicitori:
1.Cine aduce iar în țară
Mândre păsări călătoare,
Imbracă grădina-n floare
Și-ncălzește vremea afară?
2.Ziua se mărește,
Zăpada se topește,
Grădina a-nverzit,
Ce anotimp a sosit?
• Cer elevilor să spună și ei
ghicitori despre primăvara.
Elevii ascultă și apoi raăspund:
Primăvara!
Primăvara!
Primăvara!
Ascultăm 2-3 ghicitori și răspunsurile
corespunzatoare.
Anunțarea
temei și a
obiectivelor de
referință
• Astăzi, copii, vom vorbi despre
anotimpul în care ne aflam,
despre....................... cu ajutorul
cunoștințelor noastre de la limba
română, cunoașterea mediului
înconjurător, muzică, abilități
practice, educație plastică și...
chiar matematică.
•Vă rog să fiți cuminți, atenți și să
răspundeți corect la întrebările
mele, pentru a........ (enumăr câteva
din obiectivele de referință)
Primăvara
10
Desfășurarea
activității
• Mai întâi voi anunța elevii că vor
completa un rebus pe fișă. Explic
ce au de lucru.
• Le cer să formuleze enunțuri cu
cuvântul nou format, „primăvara‖.
•In continuare, să citim poezia pe
care o avem scrisă pe planșa de la
tablă și pe care o aveți i voi pe
bancă: (―Primavara‖ de Ion Pillat)
• Cer elevilor să coloreze imaginile
de pe foile lor
• Voi recita câte 3-4 versuri din
poezii despre primăvara pe care
copii le cunosc deja și le voi cere
să recunoască poezia din care fac
parte acele versuri și autorul
fiecarei poezii.
• Voi cere copiilor să alcatuiască
propoziții cu expresiile: raze aurii,
primăvara zâmbitoare,cântec
dulce, cer senin, flori gingașe,
zumzet, miresme;
• Voi da apoi copiilor spre
rezolvare Fișa nr. 2 (să ixeze
desenele de primăvara și să
alcătuiască enunțuri despre
fiecare).
• Să repetăm acum tot ce am
amintit în această ora despre
primăvara și ce mai știm și de la
alte lecții:
• Elevii completează rebusul cu culori și
cu litere de tipar. La final vor citi
cuvântul care iese pe verticala AB și
îl vor spune cu voce tare.
• Câțiva copii vor formula propoziții cu
acest cuvânt.
• După ce ascultăm toată poezia, reluăm
câte două versuri, le comentăm
conținutul ajutându-ne și de ilustrațiile
de pe marginea poeziei.
• Elevii colorează imaginile de pe foile
lor, orientându-se dupa planșă.
• Elevii le recunosc și continuă ei
versurile din poeziile respective:
1.‖Vestitorii primaverii‖ – G. Cosbuc
2.„Primăvara‖ – V. Alecsandri
3.„De pe-o bună dimineața‖ –
O. Cazimir
4.‖Mâțișorii‖ – O. Cazimir
• Elevii alcătuiesc propoziții cu
expresiile date sau pot alege și ei
expresii care le-au plăcut din poeziile
recitate.
• Elevii le vor recunoaște pe cele
specifice anotimpului primăvara despre
care vor alcatui propoziții, iar pe
celelalte le vor încadra anotimpurilor
corespunzătoare.
11
• Ce anotimp este înaintea
primăverii?
•Ce anotimp urmează după
primăvara?
• Care sunt lunile anotimpului
primăvara?
• Cum este vremea?—arat și la
calendarul naturii care e afișat pe
perete.
• Ce s-a întamplat cu
plantele?(copacii, pomii, florile);
cu animalele?; păsărelele?;
gâzele?;
• Ce fac oamenii? Dar copiii?
• Să ascultăm acum si un cantec
despre primăvara!
• Să completăm acum Fișa nr. 3 pe
care o aveți pe bancă!
• Le citesc cerința exercițiilor
• Voi descoperi apoi două
propoziții scrise cu cuvintele
încurcate pe tablă, pe care ei le vor
descurca și le vor scrie corect pe
tablă.
-Iarna
-Vara
-martie—marțișor
-aprilie—prier
-mai—florar
• Vremea e mai caldă, soarele se arată
mai des pe cer, cerul e mai senin, ziua
se mărește...
• Elevii răspund la fiecare întrebare.
• Oamenii încep munca pe câmp, iar
copiii se joacă mai mult pe afară, prin
parcuri sau pe la bunici.
• Copiii cântă: ―Infloresc grădinile‖
• Elevii lucrează independent.
• Cand termină de lucrat, verificăm
rezolvarea fișei.
• Elevii le descurcă și le scriu corect pe
tablă:
- Primăvara a sosit cu alai de
toporași.
12
• Să rezolvăm și o problemă de
matematică!
Versurile unei poezii spun:
―Mii de fluturi vezi zburând
și pe harnica albină
Din flori miere adunând‖
Iata, problema noastră vorbește
despre o asemenea albină, care,
adunând miere vrea să umple un
butoiaș în care încap 45 galetue cu
miere. Pana acum a adunat
22 galetușe.
Câte trebuie să mai adune ca să
umple butoiașul?
trebuie să adune=45 galetușe
a adunat=22 galetușe
?galetușe mai are de adunat
• Acum vom finaliza macheta din
tema noastră despre livadă,
îmbogațind-o cu păsărele, fluturi,
albine, iarbă.
• Vom purta o scurta discuție
despre pomii care cresc în livadă și
despre fructele acestora.
- Razele soarelui mângaie obrajii
copiilor.
• Elevii repetă problema cu ajutorul
desenului de pe tablă și a datelor scoase
deja.
• Un elev rezolvă oral problema,
spunând judecata și modul de rezolvare.
•Elevii finalizează lucrarea îmbogățind
fiecare pomișor cu păsări, fluturi,
albine, iar pe iarba vor pune insecte.
13
Evaluarea
activității
• Voi face câteva aprecieri asupra
desfașurării orei și le voi oferi
ecusoanele cu ―Copilul, floarea
omenirii‖
• Dacă mai este timp,voi mai
spune copiilor:
―Cele patru anotimpuri sunt patru
pictori renumiți care realizează în
natura cele mai frumoase tablouri.
Primăvara, anotimpul culorilor
atinge cu pensula ei verde crengile
copacilor de care atarnă apoi
cercei roz, albi, argintii.
Totul în jur reînvie . Simțind
căldura, ies din fel de fel de
ascunzători gâze și paianjeni mici
și cărăbuși; albinele și fluturii
zboară din floare în floare. Păsările
călătoare se întorc din țările calde,
își construiesc cuiburi, depun ouă
și scot puișori . Oamenii ies cu
plugurile la arat iar cei mici ies cu
zmeiele în luncă sau, cei din orașe,
ca voi, în parcuri.
Cam așa ar arăta tabloul realizat
de ―pictorul― Primăvara.
14
FIȘA NR. 1
Completați rebusul. Alcătuiți propoziții cu cuvântul obținut pe verticală (A->B)
15
FIŞA NR.2
Însemnaţi cu X desenele care se potrivesc primăverii. Alcătuiţi propoziţii după acele
desene.
16
FIŞA NR. 3
1. Găsiţi cuvintele potrivite:
a) cu acelaşi înţeles: b) cu înţeles opus:
prunc codru minciună dispare
pădure copil departe domol
vorbă vreme gălăgios adevăr
timp cuvânt apare aproape
ramură patrie primul tăcut
ţară creangă repede ultimul
2. Eu zic una, tu zici multe!
gâză gâze munte
fluture stup
pom ciupercă
3. Eu zic multe, tu zici una!
flori floare miei
copii iepuri
păsări nori
4. Potriviţi cuvintele pentru a obţine propoziţii:
Primăvara cântă un cântec vesel.
Copiii zumzăie prin livezi.
Albina natura se trezeşte la viaţă.
5. Separă cuvintele şi scrie corect propoziţia:
Soarelestrăluceştepecerulalbastru.
17
PROIECT DE ACTIVITATE ART-TERAPEUTICĂ
prof. Loredana Maria Jurje
Școala Gimnazială Specială, Baia Mare
Subiect Ș. M., clasa a IV-a Școala Gimnazială Specială Baia Mare
Vârsta 13 ani
Diagnostic psihologic: retard psihic mediu, tulburări instrumentale, tulburări emoționale,
IQ- 46, EM- 6 ani. Probe aplicate Nepssy, Raven, probe curriculare
Nivel operațional al gândirii, în curs de consolidare, înțelegere deficitară, dificultăți
de abstractizare și raționalizare corespunzătoare, fără strategii proprii de rezolvare a
problemelor, fără inițiativă în a stabilii relații sau comunicare.
Predomină memoria mecanică, repetă mecanic cuvinte, fără a raționaliza ce spune.
Atenție scazută, capacitate de concentrare slabă, contact vizual sărac.
Imaginația- predomină idei și gesturi infantile, copiază și reproduce din filmele
pentru adolescenți. Limbajul, exprimare deficitară, nu emite enumite sunete, nu poate alcătui
propoziții clare, reproduce în condiții de solicitare, fără inițiativă în comunicare.
Afectivitate, imatură, instabilă, cu reacții bizare, spontane.
Motivația, extrinsecă, afectivă.
Temperament, melancolic, imatură, fără posibilitatea finalizării unor sarcini
administrative, fără îndrumare.
Voința- nu prezintă inițiativă în realizarea sarcinilor.
Atitudini mecanice, reproduse ca automatism datorită unor comportamente exersate
zilnic.
Nivelul maturizării psiho- sociale- necesită în permanență supraveghere și
îndrumare.
Durata activității: 40 minute
Scopul activității: Dezvoltarea abilităților de motricitate fină ; destinderea psihică
Tema activității: Desen cu tema liberă
Modalitatea desfașurarii activității de art - terapie- Metoda liberă
Grup țintă: activitatea art-terapeutică se adresează elevei Ș. M,
Materiale de lucru- coli de desen, acuarele, pensule, apa, servețele
18
Obiective specifice:
să denumească materialele de lucru
să obţină o compoziție plastică folosind culorile
să picteze ceea ce își dorește
să-şi exprime trăirile şi sentimentele din timpul activităţii
să manifeste interes pentru activitatea artistico-plastică.
să discute pe baza a ceea ce lucrează
să își exprime propriile trăiri, interese, dorințe și să capete încredere în forțele proprii
METODE ŞI PROCEDEE:
conversaţia,
explicaţia,
demonstraţia,
observaţia,
exerciţiul,
munca individuală.
MATERIALE: acuarele, pensulă, apă, șervețele
FORMA DE ORGANIZARE: individual
DESFASURAREA ACTIVITĂȚII ART- TERAPEUTICE
Nr.
Crt.
Etapele
activităţii Obiective
Conceperea şi organizarea
activităţii
Evaluare/
observaţii
1. Moment
organizatoric
Se vor aranja materialele necesare
activităţii
Se va crea o atmosferă propice
intervenţiei
2. Captarea
atenţiei O1
Terapeutul iniţiază o serie de
activităţi de interacţiune cu copilul
pentru stimularea afectelor pozitive şi
încurajarea încrederii –îmbrăţişare,
bătăi din palme, discuții libere legate
de o temă de interes a copilului etc.
-analiza
comportamentului şi
verificarea stării
afective
19
3. Anunţarea
obiectivelor
Terapeutul va comunica copilului
tema şi obiectivele activităţii ce
urmează a fi desfăşurată( vom realiza
împreună o pictură sau mai multe, în
funcție de dorința copilului, având
tema la alegere).
4.
Desfăşurarea
propriu-zisă
a activităţii
O2
O3
Terapeutul va spune o scurtă poezie
legata de culori și va iniția o discutie
pe baza culorilor, chiar va solicita
copilului să denumească culorile .
a) Atingerea materialelor
Terapeutul introduce în activitate
materialele cu care se va lucra. I se
vor prezenta acuarelele, pensula, apa,
șervețelele.
b ) Manipularea materialelor
Elevul va fi inițiat în atingerea
materialelor de lucru. Va atinge foaia
de lucru, acuarelele cu degetul și apoi
cu pensula, va trasa diferite forme cu
ajutorul pensulei, creând un desen.
Se vor purta discuții referitoare la
culorile necesare realizării picturii.
Elevului nu i se va impune realizarea
unui model anume ci va fi lăsat să-și
aleagă singur desenul pe care-l va
realiza.
Inainte de începerea lucrului
elevului i se va explica tehnica de
lucru și se va demonstra. Deasemenea
se vor realiza cateva exerciții de
încălzire a musculaturii mainilor și
degetelor.
-se urmăreşte
implicarea activă a
copilului în
desfăşurarea
activităţii
-dacă elevul dă semne
de oboseală
activitatea se
întrerupe şi se
realizează exerciţii de
relaxare, deconectare,
iar apoi în funcţie de
starea copilului,
activitatea se reia.
Se va întări mereu
comportamentul
pozitiv al copilului
20
Rezultate obținute / așteptate
Eleva Ș.M. fost evaluată, initial, ca având un comportament anxios cu tulburări
emoționale și schimbări bruște de dispoziție.Totodată s-a observat o dorință de cunoaștere și
interes pentru a experimenta lucruri noi. Ii place foarte mult muzica, pictura și dansul.
În urma sedinţei de art-terapie s-a constatat o diminuare a stării de anxietate şi o
creştere a gradului de relaxare psihica( eleva dorindu-și ca și data viitoare să mai ascultam
muzică și să pictam. De asemenea s-au putut observa progrese și în ceea ce privește
îmbinarea culorilor și obținerea unor forme care să reprezinte ceva. Eleva nu constientizează
dacă a facut o lucrare frumoasă dar este motivată să o arate tatalui ei cand va veni să o ia,
Ținând cont că eleva preferă muzica
se va pune muzică de relaxare, cu
sunete din natură.
Eleva va fi urmarită în procesul de
realizare a lucrarii iar terapeutul va
încerca să nu intervină doar atunci
cand este cazul sau la solicitarea
copilului.
5. Discuţii
finale O4
Se va purta o discuţie în care
copilul este motivat să-şi exprime
trăirile din timpul interacţiunii cu
materialele de lucru. Se va încuraja
comunicarea pe baza desenului
obținut deoarece eleva are grave
deficiențe de vorbire. Se va insista pe
culori, formele obținute pentru a
dezvolta vorbirea în propoziții.
Aprecieri verbale
pozitive
6. Încheierea
activităţii
Lucrarea va fi expusă pentru
motivarea fetiței şi creşterea
încrederii în forţele proprii , va fi
recompensată cu o bulina zâmbitoare
pentru implicarea în activitate.
21
deoerece își doreste ca tatal ei să o laude și să o recompenseze cu un meniu de la Mac
Donalds.
Eleva a fost foarte entuziasmată să realizeze pictura, și din proprie inițiativă a dorit să
realizeze încă o lucrare, timpul a permis acest lucru iar eleva a realizat acest lucru.
In timpul sedinței de lucru eleva nu a comunicat, doar intreba din cand în cand daca
sunt bine. ,, Ești bine Lole?‖ A încercat să discute pe baza lucrarilor realizate, la finalizarea
lor a spus diverse cuvinte legate de lucrurile pe care le-a reprezentat.
Din primul desen realizat nu se disting forme clare, sunt doar amestecuri de culori. A
spus ca a pictat o casă, din anumită poziție a foii de desen se poate distinge o casă, aceasta nu
are însă un contur. Din acest desen am înțeles ca lumea pe care o percepe ea este diferită și ca
reprezentarile ei mentale sunt diferite.
Din al doilea desen realizat, deși, la fel ca și primul este vorba despre o modalitate
liberă de alegere a metodei de lucru, se distinge clar un curcubeu iar la casuța realizată a
solicitat sprijinul terapeutului dar nu a dorit să o finalizeze.
Ca un element important a desenat soarele, a ales corect culorile, a verbalizat ceea ce
face și a pus întrebari legate de poziția soarelui sau despre cer și curcubeu, a știut ca trebuie
să foloseasca multe culori, lucru pe care l-a și făcut. Intrebările pe care le adresa erau la
adresa ei, ea intreba, ea își si răspundea. A permis să i se adreseze și alte întrebari, la care a
răspuns în mare masură.
Efectul Ședinței de art terapie a fost unul benefic pentru subiect, aceasta era veselă la
finalul sedinței, a început să comunice mai bine cu tatăl ei când acesta a venit să o ia.
22
ART-TERAPIE: EBRU – „PRIMĂVARA”
prof. itinerant Baboi-Drăgan Luminița, Școala Gimnazială „Spiru Haret”, Dorohoi
prof. Șlincu Daniela, Școala Gimnazială „Spiru Haret”, Dorohoi
Art-terapia vizual - plastică este o activitate care utilizează metode non-verbale bazate
pe creația plastică (desen, pictură, sculptură, modelaj, colaj), având valențe psihoterapeutice
evidențiate prin obiectivarea activității imaginative, într-un produs de nuanță artistică sau prin
receptarea și trăirea semnificațiilor unor asemenea produse.
În urma efectuării unor studii s-a demonstrat că art terapia este eficientă în tratamentul
unei game variate de situații dificile precum anxietate, depresie, traumă, furie și probleme
psiho-emoționale.
Art-terapia este un proces terapeutic benefic persoanelor de toate vârstele: copii,
adolescenți, adulți și vârstnici, care pot întâmpina dificultăți fizice, emoționale, spirituale sau
intelectuale. Tuturor acestor persoane art-terapia le va oferi sprijinul de care au nevoie. Însă,
există și situații în care art-terapia este indicată în mod special:
o Copiilor (preșcolari, școlari) cu dificultăți de comunicare, autism, cu stima și respectul
de sine reduse, cu probleme de integrare și adaptare în grădinițe și școli, cu randament
școlar slab, tulburări de limbaj, hiperactivitate, timiditate și nervozitate exagerată.
o Adolescenților care întâmpină dificultăți în a depăși criza adolescenței (adaptarea la
starea adultă, exprimarea independenței, viața sexuală și experiența maritală,etc.) și
părinților acestora, care au nevoie de suport și informații pentru a gestiona adecvat aceasăa
perioadă din viața copiilor lor.
o Persoanelor care suferă de anxietate, stres, depresie, dificultăți în a-și gestiona
propriile emoții.
o Persoanelor ce au nevoie de susținere și ascultare în timpul unei perioade dificile:
doliu, divorț, șomaj, examene și care își pot pierde temporar interesul față de sine și față de
ceilalți.
În acest sens am realizat o activitate în cadrul proiectului „Creștem împreună prin Art-
Terapie‖ în care am utilizat tehnica Ebru, tehnică îndrăgită de elevii celor două școli
partenere.
Tehnica EBRU este arta de a desena pe apă, desenele astfel realizate fiind transpuse
pe hârtie. Este o artă tradițională turcească. Pătrunderea și înlănțuirea culorilor, fără ca
acestea să se amestece între ele, faptul că se pot deosebi cu usurință toate nuanțele, formele și
23
modele obținute pe apă, poartă numele de EBRU. Ca artă, EBRU constă în împrăștierea pe
suprafața apei a vopselei lichide și în realizarea diferitelor forme, figuri și modele care, mai
apoi, sunt transpuse direct din apă, pe hârtie.
Se știe despre EBRU că a apărut pentru prima dată în orașul Buhara din Turkistan, și
apoi în întreg Imperiul Otoman. EBRU mai este cunoscută și sub denumirea de "Foița
turcească". În trecut, EBRU era utilă pentru înfrumusețarea unor nenumărate opere străvechi.
Picturile realizate în zilele noastre prin arta EBRU sunt înrămate și folosite cel mai adesea la
decorarea pereților încăperilor. De asemenea, datorită faptului că EBRU are un efect pozitiv
și este benefică sufletului uman, în această perioadă în care stresul este o problemă cotidiană,
numărul persoanelor interesate de arta EBRU se află într-o continuă creștere.
Proiect de activitate: ”EBRU – Primăvara”
Scop: Echilibrarea energetică și defularea negativității prin intermediul culorilor și a
lucrului cu acestea.
Argument: În traducere, Ebru înseamnă "nor" pentru că şi picăturile de vopsea care
cad în apă iau forma unui nor. În engleză i se spune "paper marbling", și chiar ia un aspect
marmorat, în română se pare că ar fi cunoscută sub numele de „foița turcească‖.
Obiective:
Să-şi însușească unele tehnici, procedee de pictură pe apă;
Să realizeze picturi în mod creativ;
Să coopereze şi să stabilească relaţii de prietenie prin desfăşurarea activităţilor
comune;
Să-şi formeze un comportament atent, cooperant, tolerant, civilizat;
Grup țintă:
Elevii claselor: a II-a si a III-a - Liceul Tehnologic Special ,,Ion Pillat‖ Dorohoi
Elevii clasei a IV-a C de la Școala Gimnazială ,,Spiru Haret ‖ Dorohoi
Cadre didactice, părinți/ alţi elevi
Desfășurarea activității:
Prezentarea tehnicii EBRU: prezentare PPT (Retroproiector, laptop, tv), discuţii libere
cu elevii;
Alegerea echipelor de lucru;
Realizarea propriu-zisă a picturilor;
Aprecierea lucrărilor.
24
Materiale necesare:
pensoane;
culori specifice tehnicii ebru;
tăvi;
soluție specială;
coli A4-A5;
bețe.
Modul de lucru:
Se împart elevii în 4 echipe;
Se pun la dispoziţie materialele necesare;
Fiecare echipă îşi alege tema de lucru;
Se folosesc tehnici speciale picturii pe apă (stropire);
La final se așează foaia de hârtie deasupra tăvii cu imaginea creată, se trage ușor astfel
încât surplusul de soluție să rămână în tavă.
Elevii pictează într-o atmosferă plăcută, asigurându-se un fond muzical adecvat.
Evaluarea și mediatizarea:
Discuţii în grup cu elevii;
Schimb de păreri si experienţă;
Fotografii, filmuleţe
Prezentarea activităţii în cadrul sedinţelor de lucru, pe site-ul şcolii şi facebook
Bibliografie:
1. Gherguț, A. „Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii de educație integrate‖, editura
Polirom, Iași, 2001
2. Ioniță, S. „Art terapia în contextul serviciilor terapeutice‖, www.centrulsigma.ro
3. Preda, V. „Terapii prin mediere artistică‖, Editura Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2006
Ebru --colaj
25
PROIECT DE PARTENERIAT DIDACTIC
prof. de sprijin Nistor Laura
Şcoala Gimnazială Specială „Constantin Păunescu”, Iaşi
Şcoala integratoare gimnazială „Al. Vlahuţă”, Iaşi
DATA: 5 NOIEMBRIE 2016
CLASA: a V-a B ( clasă incluzivă, cu elevi integraţi transferaţi de la Liceul T. Ec. Iaşi- elevi
cu dificultăţi de adaptare:
I.C.F. băiat - eşec şcolar clasa a V-a- deficienţă psihică tulburare de comportament şi
emoţională cu debut în copilărie, pierderea relaţiilor afective în copilărie, tulburări de
adaptare și relaționare, dificultãţi de adaptare la sarcinile şcolare, dificultăţi de integrare în
colectiv, dificultãţi de orientare temporalã şi spaţialã, dificultăţi motrice şi psihomotrice
S.R. fată, şcolarpzată în clasa I la vârsta de 9 ani, deficienţă mentală uşoară,
întârziere în dezvoltarea cognitivă, întârziere în achiziţiile de tip şcolar, dificultãţi de
adaptare la sarcinile şcolare, dificultăţi de integrare în colectiv, carenţe afectiv-educaţionale
Forma de realizare: PARTENERIAT LA CLASĂ
Propunători: Profesor diriginte Cotea Simona
Profesor de sprijin Nistor Laura
Domeniul de intervenţie: dezvoltare socio-emoţională
SUBIECTUL ACTIVITĂŢII: CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII BUN PRIETEN?
SCOPUL ACTIVITĂŢII: dezvoltarea abilităţii de cooperare în grup
TIPUL ACTIVITĂŢII: consiliere de grup/dezvoltare personală
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1: să stabilească cel puțin trei caracteristici ale colegului de bancă.
O2: sa analizeze conceptul de ―prietenie‖ din perspective diferite;
O3: să identifice caracteristicile unui bun prieten prin utilizarea exemplelor personale;
O4: sa formuleze enunţuri pro si contra in argumentarea unor idei;
O5: să-şi dezvolte empatia prin cooperare şi printr-o bună înţelegere reciprocă
O6: să-şi consolideze identitatea personală prin valorizarea grupului.
O7: să-şi exprime liber sentimentele faţă de ceilalţi membri din grup .
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia euristică, explicaţia, problematizarea, exerciţiul,
metoda Ştiu, vreau să ştiu, am învăţat, Metoda Pălăriilor gânditoare,
MATERIALE NECESARE: video proiector, material ppt, Foi de flipchart, carioci,
creioane colorate, fişe de lucru, pix/creion, pălării colorate.
26
Desfăşurarea activităţii
Nr.
crt.
Secvenţele
activităţii
Ob. Conţinutul instructiv-educativ Metode şi
procedee
Materiale
didactice
Evaluare
1. Moment
organizatoric
Pregătirea materialelor de lucru.
Crearea unui climat afectiv pozitiv, eficient pentru
desfăşurarea activităţii.
2.
Captarea
atenţiei şi
anunţarea
temei
O1
Ice breaker
Spune trei informaţii despre colegul tău!
Profesorul diriginte solicită elevilor să comunice
trei caracteristici-informații ale colegului de bancă,
pentru a stabili nivelul de intercunoaştere în cadrul
grupului.
Apoi se precizează tema şi obiectivele activităţii:
‖Astăzi vom învăţa mai multe despre ce înseamnă
să fim buni prieteni”
Exercițiul
conversaţia
Minge zâmbitoare
Evaluare orală
3.
Desfăşurare
a activităţii
(Evocarea)
O2
Profesorul de sprijin propune metoda Ştiu-vreau
să ştiu am învăţat pe tema Prieteniei. Elevii
primesc fişe cu tabelul de mai jos şi trebuie să
completeze prima coloană. Vor trebui să lucreze în
perechi pentru a completa prima coloană. ANEXA
1
conversaţia
euristică
explicaţia
27
O2
O6
O3
Apoi se lucrează frontal pentru a completa cea de a
doua coloană .
Pentru a răspunde întrebărilor din a doua coloană
se va urmări şi analiza un mic filmuleţ: Mielul
dansator ANEXA 2
A fost odată un miel, cu lână model, care era
foarte mândru şi dansa foarte frumos şi avea mulţi
prieteni. Era foarte fericit acest miel, dar într-o
Ştiu Vreau să ştiu Am
învăţat
Ce este
prietenia?
Ce înseamnă
un bun
prieten?
Cum o
recunoaştem?
Ce pot face
pentru a avea
mulţi
prieteni?
Cine ne poate
fi prieten?
De ce se
termină o
prietenie?
Cum putem
deveni
prieteni?
Cum pot să
ajut un
prieten?
Când se
termină o
prietenie?
Ce înseamnă
un bun
prieten?
conversaţia
euristică
explicaţia
problematizarea
conversaţia
euristică
explicaţia
dezbaterea
Fişă de lucru
în diade
Foi de flipchart
Markere
Foarfece
Ascultare orală
Probă practică
28
(Realizarea
sensului)
O4
O6
O5
primăvară au venit şi l-au tuns şi mielul nu a mai
fost la fel de frumos. Atunci toţi prietenii au râs de
el şi l-au părăsit şi mielul era foarte trist. Dar un
Iepure-cerb a venit sărind foarte fericit şi l-a
întrebat de ce este trist. Ascultând necazurile
mielului dansator, Iepurele- cerb l-a convins că nu
este important cum arată, ci cum se comportă şi
chiar dacă nu mai are blana cea frumoasă poate
sări şi poate fi la fel de frumos. Mielul începe să
sară şi se simte din ce în ce mai bine, şi nu-i mai
pasă că în fiecare primăvară rămâne fără lâna cea
frumoasă.
Morala poveştii este că totdeauna este bine când
cineva îţi dă un sfat bun.
Elevii vor fi împărţiţi în şase grupe prin tehnica
numărării şi li se reaminteşte Metoda Pălăriilor
gânditoare. Vor primi fişele corespunzătoare
fiecărei Pălării şi vor analiza povestea vizionată.
ANEXA 3
Grupa 1 PĂLĂRIA ALBĂ este
POVESTITORUL – informează (prezintă fapte,
date, informaţii)
Exercițiul
Expunere
Problematizarea
Carioci
Imagini
Evaluare
pe grupe
29
O5
O6
Povestește conținutul poveştii ―Mielul
dansator‖!
Grupa 2 PĂLĂRIA ROŞIE este PSIHOLOGUL
- spune ce simte despre (transmite emoţii şi
sentimente, impresii, intuiţii şi presimţiri)
Prezentaţi-le colegilor voştri sentimentele
pe care credeţi că le-a trăit mielul. Argumentaţi
alegerile făcute!
Grupa 3 PĂLĂRIA GALBENĂ este
CREATORUL - aduce beneficii (se bazează pe
aspectul pozitiv, constructiv al gândirii
concentrându-se pe beneficii)
Care este învățătura transmisă de povestea
Mielului dansator?(pozitiv)
Grupa 4 PĂLĂRIA ALBASTRĂ este
LIDERUL - clarifică (organizează, monitorizează
şi controlează gândirea)
Adresează colegilor patru întrebări legate
de povestea Mielului dansator?
Grupa 5 PĂLĂRIA NEAGRĂ este CRITICUL
- identifică greşelile (se bazează pe o gândire
logică negativă, pesimism, judecată critică)
Exercițiul
fişă de lucru
individuală
pix/creion
Evaluare scrisă
30
(Reflecţia)
Care personaje merită criticate? De ce?
Grupa 6 PĂLĂRIA VERDE este
GÂNDITORUL - generează noi idei (se referă la
aspectul creativ al gândirii, prezintă idei noi,
alternative posibile, soluţii diverse, inovaţii)
Imaginaţi-vă un alt final al poveştii
Mielului dansator!
Elevii vor rezolva în grup sarcinile date,
răspunzând întrebărilor de pe fişa de lucru.
Profesorul diriginte va monitoriza rezolvarea
sarcinilor, iar profesorul de sprijin va ajuta elevii
să interacţioneze în grup şi să utilizeze diferite
tehnici pentru a rezolva sarcina dată
După 10 minute fiecare grupă va desemna un lider
care va prezenta informaţiile de pe fişe.
Apoi se completează cea de-a treia rubrică din
cadrul metodei Ştiu, vreau să ştiu - am învăţat:
Am învăţat
Cum să recunosc un prieten
adevărat?
Câţi prieteni trebuie să am?
Cum pot deveni un bun prieten?
Problematizarea
Evaluare
în echipă
31
Se vor verifica răspunsurile date și se va
concluziona faptul că atunci când se lucrează
efectiv cu informația învățarea se realizează mult
mai eficient.
4. Încheierea
activităţii
O7 Elevii primesc câte o ‖frunzuliţă‖ pe care vor scrie
care e cea mai importantă calitate a unui bun
prieten - vom realiza astfel Copacul prieteniei.
Ca temă vor avea de realizat în echipe de 4-5 elevi
un poster cu titlul: Portretului celui mai bun
prieten.
Profesorul diriginte împreună cu profesorul de
sprijin apreciază răspunsurile elevilor, motivându-i
pentru activitatea viitoare.
conversaţia Copacul
Prieteniei
Aprecieri asupra
desfăşu rării
activităţii
Bibliografie:
1. Grigoraş, Magdalena, Şoldănescu Paraschiva, 2001, Consilierea şi orientarea în alegerea carierei, Editura „Danubius‖, Brăila.
2. Lemeni, Gabriela, Miclea Mircea (coord.), 2004, Consiliere şi orientare, Editura ASCR, Cluj
3. Lemeni Gabriela, Porumb, Mihaela (coord.), 2004, Consiliere şi orientare – ghid de educaţie pentru carieră. Activităţi pentru clasele V-VIII, Editura ASCR, Cluj-
Napoca.
4. Răducu, Ani, 2003, „Şcoala părinţilor‖. Ghid privind orientarea carierei pentru părinţi, profesori şi elevi, Editura AS’S, Iaşi.
32
TERAPIA TULBURĂRILOR DE LIMBAJ - PROIECT DE
ACTIVITATE
prof. psihopedagog Laslou Georgeta
Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă „Orizont”, Oradea
Aria curriculară: Terapii specifice de compensare
Disciplina: Terapia tulburarilor de limbaj
Tulburarea de limbaj: Dislexo-disgrafie
Subiectul: „Grupurile de litere CE-CI‖
Tipul activităţii: Recapitulare şi sistematizare a cunoştinţelor
Obiective cadru:
- Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citire/lectură)
- Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă
Obiective de referinţă:
Recapitularea şi sistematizarea cunoştinţelor privind:
- localizarea corectă a sunetelor ce-ci la nivelul cuvintelor;
- despărţirea cuvintelor în silabe;
- forma de singular/ plural a cuvintelor
Formarea şi dezvoltarea priceperilor şi deprinderilor de exprimare corectă, coerentă,
expresivă în limba română
Obiective operaţionale:
A) Cognitive:
O1 – să răspundă corect la ghicitori;
O2 – să recunoască poziţia (iniţială, mediană, finală) grupurilor de sunete/litere ce-ci în
cuvinte;
O3 – să despartă în silabe cuvinte cu grupurile de sunete ce-ci;
O4 – să scrie cuvinte cu grupurile de litere ce-ci;
O5 – să precizeze forma de singular sau plural pentru cuvintele date;
O6 – să citească propoziţii cu grupurile de litere ce-ci;
O7 – să alcătuiască propoziţii după cerinţe date (completarea unor propoziţii lacunare;
alcătuirea unor propoziţii pe bază de imagini);
B) Psihomotrice:
O7 - să scrie îngrijit cuvinte şi propoziţii
33
C) Afective:
O8 - Să trăiască sentimente de bucurie şi încredere, datorate lucrului bine făcut.
Strategii didactice:
A) Metode şi procedee:
M1 – conversaţia,
M2 – explicaţia,
M3 – exerciţiul,
M4 – jocul,
M5 – metoda fonetică, analitico-sintetică,
M6 – munca independentă,
M7 – evaluarea.
B) Materiale didactice:
m1 – ghicitori (Anexa 1),
m2 – fişa de lucru „Cecilia şi Cici‖ (Anexa 2),
m3 – panoul „Ciocănitoarea – doctorul din pădure‖,
m4 – flori decupate,
m6 – bileţele cu sarcini didactice (Anexele 3,4,5,6),
m7 – instrumente de scris,
m8 – zaruri cu imagini care conţin grupurile de sunete ce/ci,
m9 – fişe de evaluare (Anexa 7),
m10 – flipchart.
Resurse:
Temporale: 45 minute.
Bibliografie
1. Bejan, L., Drugaş, I., Hărdălău, L., 2009, Activităţi practice în logopedie şi psihologie şcolară, Editura
Primus, Oradea
2. Vrăşmaş, Ecaterina (coordonator), 2007, Să învăţăm cu...plăcere. Fişe de exerciţii logopedice în
comunicarea orală şi scrisă, Asociaţia Reninco România
3. Vrăşmaş, Ecaterina (coordonator), 1997, Terapia tulburărilor de limbaj, E. D. P. Bucureşti
34
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
ETAPELE
LECŢIEI OB. M. m. ACTIVITATEA PROFESORULUI
ACTIVITATEA
ELEVULUI
1.Moment
organizatoric
- M1 Pregătirea materialelor necesare pentru
desfăşurarea activităţii. Familiarizarea
elevelor cu mediul cabinetului şi
crearea unui climat psiho-afectiv
optim.
-
2.Captarea
atenţiei
O1 M1
m1
_Vă rog să fiţi atente la mine pentru că
vă voi spune câteva ghicitori : (Anexa
1)
Haide, haide, spune cine
Stă pe loc şi umblă bine
Stă în casă, stă pe masă,
Este mare, e şi mic
Bate-ntr-una tic, tic, tic. (Ceasul)
Am cămăşi nenumărate,
De-ncep a le dezbrăca,
Toţi încep a lăcrima. (Ceapa)
Frunze n-are,
Nu-i nici floare.
În păduri şi pe ogor,
Prin grădini şi-n deal la vie
Stă mereu într-un picior. (Ciuperca)
Bunicuţul de la ţară
Are un prieten bun
Bate cu el multe cuie,
Face gardul de la drum. (Ciocanul)
-ascultă
ghicitorile.
-ghicesc
răspunsul corect.
_Ceasul
_Ceapa
_Ciuperca
_Ciocanul
35
Vine doctoru-n pădure
Cu fes roşu şi secure.
În copac face cio-cioc
Şi rapid l-a curăţat
De primăvară l-a aranjat.
(Ciocănitoarea)
_Ce grup de litere avem în cuvântul
ceas?
_Dar în cuvântul ciocănitoare?
_Foarte bine!
_Ciocănitoarea
_Ce.
_Ci.
3.Anunţarea
subiectului şi a
obiectivelor
lecţiei
- M1
- Comunic subiectul şi obiectivele
activităţii:
_Astăzi noi vom recapitula grupurile
de litere CE-CI. Vom scrie cuvinte,
propoziţii, vom despărţi cuvinte în
silabe. Totul se va desfăşura sub formă
de joacă.
- sunt atenți la
comunicarea
temei activităţii.
4.
Reactualizarea
cunoştinţelor
O2 M2
M5
m2
m6
m9
_O să le ajutăm pe Cecilia şi Cici să
găsească doar cuvintele care conţin
grupul de sunete ce sau ci, iar apoi
vom colora cerculeţul corespunzător
poziţiei sunetelor (iniţial, median,
final). (Anexa 2)
-participă la
activitate
5. Dirijarea
învăţării
a) prezentarea
sarcinii
M2
m10
m3
m4
_Cum vom proceda mai departe?
Avem aici doi copaci aşa cum sunt ei
la începutul anotimpului primăvara,
dezgoliţi de frunze sau cu câteva
frunzuliţe rătăcite şi îngheţate din
timpul iernii. Noi vom lua pe rând,
fiecare frunzuliţă uscată şi îngheţată;
vom căuta bileţelul cu nr. găsit pe
frunza uscată, vom rezolva
-sunt atenți
-ascultă explicaţia
36
b) realizarea
sarcinilor
O8
O3
O7
O4
O5
O6
O7
M1
M2
M3
M6
M4
m5
m6
m7
m8
sarcina de pe bileţel. Dacă
vom rezolva corect sarcina, „doctorul
pădurii Ciocănitoarea‖ ne va
recompensa cu câte o floare. În locul
frunzei uscate din copac, vom lipi
floarea. Câştigă cine are copacul cel
mai înflorit.
_Ce avem de făcut?
_Să începem!
-sunt rezolvate sarcinile didactice:
1. _Despărţiţi în silabe şi coloraţi cu
roşu casetele al căror cuvinte conţin
grupul de litere ce, şi cu galben pe cele
care conţin grupul de litere ci. (Anexa
3)
2. _Completaţi cuvintele cu grupul de
sunete ce sau ci. (Anexa 4)
3. _Transformaţi cuvintele ca în
model: ceapă-cepe; cireaşă...(Anexa 5)
4. _Completaţi propoziţiile, folosindu-
vă de imagini. (Anexa 6)
5. Se folosesc zaruri; pe fiecare parte a
zarurilor sunt diferite imagini).
_Construiţi două propoziţii folosind
doar acele imagini care sunt în partea
de sus a zarurilor.
-repetă sarcina
-participă la
activitate şi
rezolvă sarcinile
de lucru.
-la fiecare sarcină
rezolvată corect,
primesc o floare
care se lipeşte pe
copacul de pe
planşă.
6.Evaluarea
performanţei.
O4
O7
M1
M2
M6
M7
m9
m7
-Am terminat de curăţat copacii de
frunzele uscate, acum sunt plini de
flori, şi am şi repetat câteva lucruri
despre grupurile de litere ce-ci.
Iar acum, ca două albinuţe hărnicuţe şi
pricepute, veţi fişa de evaluare. (Anexa
- rezolvă sarcinile
de lucru din Fişa
de evaluare.
37
7 )
-Veţi citi, pe rând, cu voce tare
indicaţiile, însă veţi rezolva singure
exerciţiul.
-Spor la lucru!
7.Încheierea
activitaţii.
O8 M1
m9 Se analizează sarcinile de lucru
realizate din Fişele de evaluare.
Face aprecieri asupra modului de
desfăşurare a activităţii.
-ascultă
ANEXA 1
GHICITORI
Haide, haide, spune cine
Stă pe loc şi umblă bine
Stă în casă, stă pe masă,
Este mare, e şi mic
Bate-ntr-una tic, tic, tic. (Ceasul)
Am cămăşi nenumărate,
De-ncep a le dezbrăca,
Toţi încep a lăcrima. (Ceapa)
Frunze n-are,
Nu-i nici floare.
În păduri şi pe ogor,
Prin grădini şi-n deal la vie
Stă mereu într-un picior. (Ciuperca)
Bunicuţul de la ţară
Are un prieten bun
Bate cu el multe cuie,
Face gardul de la drum. (Ciocanul)
Vine doctoru-n pădure
Cu fes roşu şi secure.
În copac face cio-cioc
Şi rapid l-a curăţat
De primăvară l-a aranjat. (Ciocănitoarea)
38
ANEXA 2
CECILIA ŞI CICI
Ajută-le pe Cecilia şi pe Cici să găsească cuvintele care conţin grupurile de sunete ce
şi ci. Colorează cerculeţul corespunzător acestora: la început, la mijloc sau la sfârşit.
39
ANEXA 3
Despărţiţi în silabe şi coloraţi cu roşu casetele al căror cuvinte conţin grupul de litere
ce, şi cu galben pe cele care conţin grupul de litere ci.
cioban capace cireş duce
Cici şoarece vecin pace
ANEXA 4
Completaţi cuvintele cu grupul de sunete ce sau ci.
_____cereale plă_____re pisi_____ min____nos
bi_____cletă ______reşe ____rcei ______lular
ANEXA 5
Eu spun una, tu spui multe, tu spui multe, eu spun una.
Transformaţi cuvintele ca în model: ceapă-cepe; cireşe-cireaşă.
cireaşă cercei
şoareci ceşti
capac ceasuri
ghiocei muncitor
căciuli biciclete
ciupercă cepe
40
ANEXA 6
Completaţi propoziţiile, folosindu-vă de imagini.
Acele ..................................... ne arată ora exactă.
Marcela mănâncă ..............................cu brânză.
Cici se dă cu.............................................
Ana a cules din pădure multe ...................................
............................................. este vestitorul primăverii.
Pisica fuge după ....................................................
În grădină am văzut un ...........................ţepos.
Bunicul bate cuie cu ..............................................
41
ANEXA7
FIŞA DE EVALUARE
Citiţi, pe rând, cu voce tare indicaţiile de lucru, iar apoi rezolvaţi singure exerciţiul.
A. Ce mănâncă Cici? Scrie cuvintele în căsuţele de sub fiecare imagine.
B. Ce are Cecilia în dulap? Scrie cuvintele în căsuţele de sub fiecare imagine.
42
EU ARTISTUL-PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTICĂ
LIMBĂ ȘI COMUNICARE
prof. psihopedagog Vescan Ioana Maria
Şcoala Gimnazială Specială – CRDEII, Cluj-Napoca
CLASA: a V-a A
ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare
DISCIPLINA: Eu artistul
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Hai să facem un spectacol
SUBIECTUL: Călătorie în lumea poveştilor
TIPUL LECȚIEI: fixare şi consolidare
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ (COMPETENŢE SPECIFICE):
Formarea, dezvoltarea, exersarea priceperilor şi deprinderilor de exprimare orală
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1 – Să recunoască povestea din fragmentele audiate
O2 – Să aranjeze în ordine cronologică imaginile din povestea extrasă
O3 – Să realizeze Cartea de poveşti punând în corespondenţă personajele cu povestea
din care fac parte
STRATEGIA DIDACTICĂ:
Resurse procedurale: observaţia, conversaţia dirijată, explicaţia, demonstraţia,
exerciţiul, povestirea, joc didactic, aprecierea verbală
- resurse materiale: fişe de lucru, planşe, calculator, plicuri, lipici, jetoane
- organizarea învăţării: individuală, frontală, pe grupe
Evaluarea:
- formativă (prin chestionarea orală, aprecierea răspunsurilor elevilor,
corectarea răspunsurilor eronate şi observarea sistematică a
comportamentului)
- finală (completarea alcătuirea cărţii de poveşti)
43
SCENARIU DIDACTIC:
Secvenţele
lecţiei
Conţinuturi şi
activitate didactică
Ob.
opera-
ţionale
Resurse Evaluare
procedurale materiale timp
Momentul
organizatoric
Organizarea clasei
Pregătirea materialelor
necesare
Asigurarea condiţiilor
optime pentru
desfăşurarea eficientă a
lecţiei
2 min. Se consideră obiectivul
îndeplinit dacă sala şi
materialele sunt pregătite
pentru desfăşurarea activităţii
Trezirea
interesului
pentru
activitate
Se realizează prin
dicuţii legate de puzzle-
urile din activitatea
anterioară
Elevii recunosc
personajele din poveste,
specificând dacă este
pozitiv sau negativ
Conversaţia
Puzzle
3 min. Se consideră obiectivul
îndeplinit dacă elevii reuşesc
să recunoască personajele din
poveste
44
Anunţarea
subiectului şi
a obiectivelor
Se anunţă subiectul şi
obiectivele lecţiei
Astăzi vom face o
călătorie în lumea
poveştilor îndrăgite de
voi
Ce poveşti ştiţi voi?
2 min. Se consideră obiectivul
îndeplinit dacă elevii enumeră
2/ 3 poveşti cunoscute
Dirijarea
învăţării
Elevii vor fi împărţiţi
pe două grupe şi vor fi
solicitaţi să recunoască
povestea din fragmentul
audiat. Echipa care va
recunoaşte povestea va
primi câte un punct. În
cazul în care echipa nu
va răspunde corect, se va
oferi dreptul celeilalte
echipe la răspuns.
Elevii audiază
fragmentele şi răspund
O1
O2
Conversaţia
dirijată
Explicaţia
Conversaţia
Calculator
Puncte
Calculator
Plic cu
imagini din
20 min. Se consideră îndeplinit
obiectivul dacă 80% dintre
elevi răspund la întrebările
adresate
Se consideră îndeplinit
obiectivul dacă 80 % dintre
elevi reuşesc să aranjeze
imaginile în ordine cronologică
(Grupele 1 şi 2)
45
la întrebări.
Fiecare grupă va avea
posibilitatea de a extrage
câte un plic care conţin
imagini din poveştile
menţionate mai sus.
Sarcina elevilor constă
în aranjarea imaginilor
în ordinea desfășurării
evenimentelor din
poveste.
Fiecare echipă va
desemna un reprezentant
care să povestească pe
scurt conţinutul poveştii
alese pe baza
imaginilor. (Grupele 1 şi
2)
Povestirea
poveste
Panou
46
Asigurarea
feed-back-
ului
Fiecare elev va realiza
o cartea lui de poveşti,
utilizând jetoane cu
personajele din poveştile
reamintite pe parcursul
orei.
O3
Conversaţia
Exerciţiul
Explicaţia
Carte de
poveşti
Jetoane
Lipici
15 min. Se consideră obiectivul
îndeplinit dacă 80% din elevi
vor realiza corespondenţa
poveste/ presonaj
Încheierea
activităţii
Se fac aprecieri
colective şi individuale
asupra modului în care
elevii s-au comportat şi
au participat la oră
Elevii vor primi
recompense
3 min.
ANEXE:
47
VORBIREA CU SPRIJINUL SEMNELOR (VSS) FOLOSITĂ ÎN
PROIECTAREA DIDACTICĂ
prof. psihopedagog Cecilia Drăgoiu
Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă „Orizont”, Oradea
PROIECT DE LECŢIE
Şcoala: C.S.E.I.‖ORIZONT‖
Data: 5.05.2016
Clasa: a V-a D
Elevi: V.S., M.E., T.S., P.S.(elevi cu D.M.S.)
Prof. psihopedagog: Drăgoiu Cecilia
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina: Citire-scriere-comunicare
Unitatea de învăţare: Fructele
Subiectul: Fructe de primăvară
Tipul lecţiei: transmiterea şi însuşirea de noi cunoştinţe
Durata: 45 minute
Obiectiv cadru: Formarea şi exersarea abilităţii de comunicare prin semnele VSS (Vorbirea
cu Sprijinul Semnelor)
Obiective de referinţă: Recunoaşterea, însuşirea şi utilizarea semnelor corespunzătoare
fructelor de primavară ( cireşe, căpşuni )
Obiective operaţionale:
O1 - să recunoască fructele prezentate: căpsuni, cireşe
O2 - să observe semnele corespunzătoare fructelor prezentate: căpsuni, cireşe
O3 - să realizeze corespondenţa semn-obiect
O4 - să realizeze corespondenţa semn-imagine
O5 - să efectueze semnul corespunzător fructului, cu ajutor
O6 - să efectueze semnul corespunzător fructului, fără ajutor
Strategii didactice:
Metode :
- M1 – conversaţia euristică
- M2 – demonstraţia
48
- M3 –observaţia dirijată
- M4 – exerciţiul
- M5 – explicaţia
- M6 – imitaţia
Mijloace :
- m1 –casetofon
- m2 – casetă muzicală cu cântecel de primăvară
- m3 – căpşuni si cireşe proaspete
- m4 – fructe din plastic ( cireşe, căpşuni )
- m5 – pictograme (imagini: cireşe, căpşuni)
- m6 –platou cu fructe proaspete
- m7 – planşă didactică de perete cu fructe
- m8 – jetoane cu imaginile fructelor, cu bandă adezivă pe spate.
ETAPELE
LECŢIEI O M. m.
ACTIVITATEA
PROFESORULUI
ACTIVITATEA
ELEVULUI
1.Moment
organizatoric
Salută elevii
Pregătirea clasei
Pregătirea materialelor
- răspund la salut
- se aşează pe scaune în
jurul mesei
2.Captarea
atenţiei.
M2
M3
M1
m1
m2
Pune spre audiţie cântecelul
Realizează mişcări de încălzire ale
mâinilor pe ritmul muzicii
Întreabă ce anotimp este afară
-ascultă cântecelul
-execută mişcări ale
mâinilor după model
-răspund la întrebare
3.Anunţarea
temei şi a
obiectivelor
M1
Comunică subiectul activităţii:
Azi vom învăţa prin semne câteva
fructe de primăvară
- sunt atenţi la
comunicarea temei
4.Desfăşura-
rea
activităţii
O2
O3
O5
O6
M2
M3
M4
M6
M4
M3
m3
m4
Prezintă fructul căpşună, apoi
execută semnul corespunzător
Ajută elevul în realizarea semnului
Cere repetarea semnului în grup
Prezintă fructul din plastic căpşună,
apoi execută semnul corespunzător
- pe rând fiecare imită
mişcarea cu ajutor, apoi
individual
- execută în grup
semnul
- execută semnul în
49
O3
O4
M2
M4
M3
M2
m5 Prezintă pictograma cu căpşună,
apoi execută semnul corespunzător
Procedează identic şi pentru cireşe
grup, apoi individual
- execută semnul în
grup, apoi individual
5.Consolida
- rea
cunoştin-
ţelor
O5
O6
O4
O6
O3
O6
O4
O6
M5
M3
M4
M5
M4
M5
M4
M5
M4
m6
m7
m3
m8
Pune pe masă platoul, ridică un
fruct din platou şi cere elevilor să
efectueze semnul
Arată pe planşă fructele învăţate si
cere elevilor să efectueze semnul
Dă fiecărui elev câte un fruct
învăţat şi cere indicarea acestuia pe
planşa de perete şi executarea
semnului
Dă fiecărui elev un jeton, cere
lipirea acestuia pe planşă, precum şi
executarea semnului corespunzător
- elevii în grup
efectuează semnul, apoi
doar elevul apelat
efectuează semnul
- fiecare elev indică
fructul primit şi execută
semnul
-fiecare elev lipeşte
jetonul şi execută
semnul
6.Evalu-
area
performan-
ţei
O3
O6
O4
O6
O1
O3
O1
O4
M4
M5
M4
M5
M3
M4
M5
M3
M4
M5
m6
m5
m3
m5
Pe rând fiecare elev are rolul
profesorului, arată un fruct de pe
platou şi cere celorlalţi să execute
semnul
Pe rând fiecare elev are rolul
profesorului, ridică pictograme şi
cere celorlalţi să execute semnul
Profesorul execută un semn şi cere
elevilor să indice fructul
corespunzător
Profesorul execută un semn şi cere
elevilor să arate pictograma
- execută în grup
semnul corespunzător
- execută în grup
semnul corespunzător
- indică fructul
corespunzător
- indică fructul
corespunzător
7.Încheiere
a activităţii
M1
m6
m3
- face aprecieri verbale susţinute şi
prin semne şi oferă fructe elevilor
- elevii vor servi
fructele de pe platou
50
CIFRELE DE LA 0 LA 5 - PROIECT DE LECȚIE
prof. Moraru Adina
Şcoala Gimnazială Specială, Baia Mare
Clasa a II-a C
Aria curriculară: „Matematică şi ştiinţe ale naturii”
Disciplina : Elemente de matematică aplicată
Subiectul : Cifrele de la 0 la 5
Tipul lecţiei: Fixare și consolidare
Competenţe generale: :
o Explorarea elementelor și fenomenelor lumii înconjurătoare prin acțiuni de
tip matematic
o Formarea capacităților de înțelegere a modificărilor cantitative ca suport al
formării deprinderilor de tip matematic
o Formarea și dezvoltarea mecanismelor de operare acțională și de rezolvare a
problemelor simple
Competenţe operaționale:
O1 – Să manipuleze obiecte și să le ordoneze după anumite criterii
O2 – Să construiască mulțimi în plan obiectual
O3 – Să compare mulțimile de obiecte și să sesizeze schimbările cantitative
O4 – Să stabilească corespondențele mulțime obiectuală-imagine-simbol
Strategia didactică :
Metode si procedee:
- conversaţia,
- explicaţia,
- dialogul,
- jocul,
- observaţia,
- problematizarea,
- exerciţiul,
- activitate
- independentă
Mijloace de învăţământ: laptop, materiale confecționate, diverse obiecte
Durata lecţiei : 40 de minute
51
Desfășurarea activității
Nr.
crt
Etapele
lecţiei Competenţe
Activitatea
profesorului Activitatea elevilor
Elemente de
strategie
Modalităţi de
evaluare
1
Moment
organizatorc
Salut elevii, prezint
persoanele aflate în asistentă
la oră, asigur materialele
necesare desfăşurării
activităţii
Elevii sunt atenți. Conversaţia
2
Captarea
atenţiei
Astăzi, pentru început vă
invit să vizionăm un
filmuleț despre cum se pot
transforma cifrele pe care
le-am învățat.
Cu ce personaj din filmuleț
credeți că m-am întâlnit?
Elevii urmăresc
filmulețul și
recunosc cifrele.
Elevii își pot da cu
părerea.
Conversaţia
Explicaţia
Observaţia
Dialogul
3
Anunţarea
temei
şi a
obiectivelor
M-am întâlnit cu iepurașul
care va propune să faceți un
concurs și să ne jucăm cu
cifrele pe care le-am învățat
până acum, adică să le
recunoaștem, să numărăm,să
Elevii manifestă
interes.
Conversaţia
Explicația
Frontal
52
construim mulțimi, să
asociem și să ne distrăm.
Fiecare etapă a concursului
o să
v-o explic înainte.
4.
Dirijarea
învăţării
Fixarea şi
consolidarea
O1
O2
O3
O4
1. Jocuri cu cleme:
a) Cine recunoaște cifra
și prinde fluturașii sau
floricelele corect.
Fiecare elev va extrage câte
o carte. Va recunoaște cifra
și va trebui să prindă de ea
tot atâtea cleme cu flori sau
fluturași cât îi indică cartea.
b) Fiecare elev va primi
un disc cu mulțimi de
imagini lipite și va trebui să
asocieze cifra
corespunzătoare.
c) Vor extrage câte o
carte pe care este un zar și
La fiecare sarcină
realizată corect vor
primii câte un
abțibild de ou.
53
Obţinerea
performanţei
şi asigurarea
retenţiei
vor prinde clema de cifra
corespunzătoare(cât indică
zarul). Profesorul va extrage
prima carte și le va arăta
cum să procedeze.
2. Șirul crescător:
Vor extrage bilețel cu una
din următorele sarcini a
fiecăruia:
a) să așeze agrafe pe
magnet
b) să înșire mărgele pe
sârmă
c) să așeze mărgele pe
bețișoare
3. Ghici cine lipsește:
Vor extrage câte un carton
pe care există un șir lacunar.
Ei vor trebui să-și
completeze șirul lacunar cu
cifrele corespunzătoare.
Aceste sarcini le vor
realiza pe covor.
zar și cifre
Cleme
Magneți cu cifre
Agrafe
Sârme colorate
Mărgele
Bețisoare
Cartonașe
Cifre
Cutie cu griș
Cartonașe
Sârme
Lego
Bile
Biluțe
Păhărele
Cifre
54
Bibliografie:
1. Programa şcolară pentru elevi cu deficiențe severe, profunde și asociate
2. Mihaela Neagu, Mioara Mocanu- Metodica predării matematicii în ciclul primar, Editura Polirom, Iaşi 2007
3. Constantin Cucoş- Pedagogie,Editura Polirom,Iaşi 2006
4. Scriu cu degetul:
Vor desena în gris cifrele
de pe cartonașe.
5. Munca în echipă:
a)Vor sta pe covor și își vor
selecta cartonașele
corespunzătoare cifrei
extrase.
b) Vor construi mulțimi de
lego, bile colorate
c) Vor pune biluțe în
păhărele conform cu cifra de
pe păhărel
5 Evaluare
Iepurașul este mulțumit de
cum v-ați descurcat și abia
așteaptă să vină Paștele și să
vă aducă și alte surprize.
Elevii își numără
abțibildurile și le
lipesc pe diploma de
matematician iscusit.
Dialogul
Conversaţia
Elevii vor primii
diploma și
surprizele
iepurașului.
55
PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTICĂ LA GEOGRAFIE
CELE PATRU ANOTIMPURI
prof. psihopedagog Eva- Gizela Terec
Şcoala Gimnazială Specială- CRDEII, Cluj-Napoca
Data:
Clasa: a VI-a A
Obiectul: Geografie
Subiectul activităţii: Cele patru anotimpuri
Obiectiv fundamental: Dezvoltarea capacităţii de comunicare, utilizând corect limbajul
specific geografiei
Obiective operaţionale:
O1- să denumească corect cele patru anotimpuri
O2- să stabilească relaţii între anotimpuri
O3- să completeze fişele de evaluare, rezolvând rebusul şi colorând desenele cu cele patru
anotimpuri
Gr. I.- O1, O2, O3
Gr. II- O1, O2 P, O3
Gr. III- O1, O3
Strategii didactice:
-metode: comparaţia, conversaţia, descrierea, exerciţiul grafic, problematizarea
-resurse materiale: carte, imagini cu cele patru anotimpuri, fişe de evaluare diferenţiate pe
grupe de nivel, creioane colorate.
Tipul lecţiei: evaluarea cunoştinţelor
Desfăşurarea activităţii didactice
Momentele
activităţii
Acţiuni de dirijare şi organizare a activităţii Evaluare
Moment
organizatoric
Se stabileşte liniştea şi prezenţa la oră.
Elevii se pregătesc pentru lecţie.
Observarea
comportamentului
nonverbal.
Captarea atenţiei
Anunţarea
subiectului
Profesorul împarte seturile de creioane
colorate.
Se prezintă subiectul lecţiei- reamintirea
56
cunoştinţelor însuşite despre cele patru
anotimpuri.
Reactualizarea
cunoştinţelor
anterioare
Se intuieşte imaginea din cartea ― Prima
mea enciclopedie‖.
Elevii răspund la întrebările:
―Ce este mişcarea de rotaţie?‖
―Ce anotimpuri sunt pe Pământ atunci când
suntem aproape de Soare? Dar când ne
îndepărtăm?‖
―Enumeraţi cele patru anotimpuri!‖
‖Spuneţi câteva cuvinte despre fiecare anotimp
în parte!‖
―Prin ce se deosebeşte vara de toamnă ?‖ , ‖Dar
primăvara de iarnă?‖
―Câte luni sunt într-un an?‖
―Enumeraţi lunile anului!‖
Evaluare frontală
Aprecieri verbale
Răspund 50% din
elevi
Răspund 75% din
elevi
Răspund 95% din
elevi
Răspund 85% din
elevi
Răspund 85% din
elevi
Evaluare
individualizată.
Evaluarea
cunoştinţelor
Profesorul împarte fişele de evaluare.
Fiecare fişă cuprinde un rebus, care, dacă este
corect dezlegat, va înfăţişa lunile anului.
Pe verso se află o imagine cu patru căsuţe
cuprinzând anotimpurile.
Elevii vor încercui imaginea ce
reprezintă iarna, apoi vor colora toate
desenele.
Profesorul urmăreşte şi îndrumă elevii
în timpul activităţii, încurajându-i.
Verificarea
individuală cu
ajutorul
întrebărilor-toţi
elevii clasei.
Încheierea
activităţii prin
asigurarea feed-
back-ului
Se notează fişele de evaluare şi se
comunică rezultatele.
Se valorizează activitatea elevilor prin
aprecieri pozitive.
Aprecieri asupra
întregii activităţi
prin laude şi
încurajări.
57
PROIECT DIDACTIC- FAPTĂ ŞI RĂSPLATĂ
PILDA BOGATULUI NEMILOSTIV ŞI A SĂRACULUI LAZĂR
prof. psihopedagogie specială Ţolca Crina
C.S.E.I. Nr.2, Bistriţa
Şcoala C.S.E.I. nr. 2 Bistrița
Disciplina: Religie ortodoxă
Clasa: a V-a
Unitatea de învăţare: Mântuitorul Hristos–Învăţătorul desăvârşit
Titlul lecţiei: Faptă şi răsplată - Pilda bogatului nemilostiv şi a săracului Lazăr
Tipul lecţiei: mixtă
Durata: 45'
Obiective operaţionale: La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:
a) cognitive
OC1 – având la dispoziţie materialul didactic , să identifice însuşirile săracului Lazăr şi
ale bogatului, fără ajutorul profesorului
OC2– pe baza fişelor de lucru să precizeze fapta şi răsplata bogatului şi a săracului
Lazăr în viaţa de dincolo , cu ajutorul colegilor
OC3 avand in vedere cunostintele dobandite anterior , să prezinte fapte de milostenie ,
dând cel puţin un exemplu
OC4– pe baza unui text suport , să identifice mesajul pildei , cu ajutorul profesorului
b) afective
OA1 – să participe cu interes şi cu plăcere la lecţie
OA2 – să aplice în viaţa personală învăţăturile însuşite
c) c) psiho – motrice
OP1 – să respecte ţinuta în bancă
OP2 – să deprindă o poziţie corectă la rugăciune
Strategia didactică
1.Metode şi procedee : conversaţia , joc didactic , explicaţia , expunerea , lectura biblică ,
povestirea , turul galeriei , ciorchinele
2.Mijloace de învâţământ : fişe de lucru, planse, coli flipchart , Caietul special de religie
clasa a V a, markerul, Noul Testament, coli A4, harta Palestina Noului Testament
58
3. Forme de organizare a activităţii elevilor: activitate frontală , activitate individuală şi pe
grupe
Resurse
a. Oficiale:
* Programa şcolară pentru disciplina Religie, clasa a V a
Planificarea calendaristică orientativă, clasa aV a
b. Bibliografice.
1. *** Biblia sau Sfânta Scriptură, EIBMBOR, Bucuresti,
2. Şebu , Pr.Prof. Univ. Dr.Sebastian , Metodica predării religiei , Ed.Reîntregirea , Alba Iulia , 2000
Cucoş , Constantin, Educaţia religioasă, Editura ― Polirom‖
3. Muha, Camelia, Religie creştin- ortodoxă, Caiet pentru elevi, cadre didactice şi părinţi, clasa a Va ,
Editura ― Sf. Mina‖,
Anexa 1
CIORCHINELE „SAMARINEANUL MILOSTIV”
Samarineanul
milostiv
Casa de
oaspeţi
Biserica
Preotul
şi levitul
59
Anexa 2
Echipa 1
La o lecţie de religie , Andrei a întrebat cum poate bogăţia să întunece vederea şi iubirea de
aproapele ?
Profesorul a luat o bucată de sticlă şi l-a invitat pe Andrei sa privească prin ea.Îl întreabă
- Ce vezi?
- Îmi văd colegii , răspunse el
Îndată vopsi sticla cu un strat de argint şi din nou îl invită pe Andrei să privească
- Ce vezi acum?
- Pe mine!
Vedeţi , un strat subţire de argint a fost de ajuns ca Andrei să nu mai poată să-şi vadă
colegii,ci să se vadă doar pe el.Aşa e şi bogăţia .Te face să nu mai vezi pe nimeni în afară de
tine .
Care este mesajul acestei povestiri?
Să nu …………………………………………………………..!
Să fim…………………………………………………………..!
Echipa 2
1.Ce virtuţi l-ar fi ajutat pe bogat să ajungă în Rai?
……………………………………………………………………………………………….
2.Lazăr a primit o răsplată atât de mare pentru că era sărac şi bolnav? Motivaţi răspunsul.
..................................................................................................................................................
...............................................................................................................................
Echipa 3
”Fiule, adu-ţi aminte că ai primit cele bune ale tale în viaţa ta, şi Lazăr, asemenea, pe cele
rele; iar acum aici el se mângâie, iar tu te chinuieşti. Şi peste toate acestea, între noi şi voi
s-a întărit prăpastie mare, ca cei care voiesc să treacă de aici la voi să nu poată, nici cei de
acolo să treacă la noi.”
Acestea i-a zis Avraam bogatului. Precizează deosebirile dintre Lazăr şi bogat în viaţa de
dincolo
Săracul Lazăr................................................................................................................
...............................................................................................................................
60
Bogatul nemilostiv.......................................................................................................
...............................................................................................................................
Ce doreşte bogatul să schimbe în noua sa stare? .............................................................
.................................................................................................................................
Echipa 4
Precizaţi deosebirile dintre Lazăr şi bogat în timpul vieţii pământeşti
Lazăr Bogatul
Lazăr ……………….
…………….. Bine îmbrăcat
flămând …………………
…………… Fericit
Înaintea porţii bogatului …………….
bolnav ………………
De ce bogatul n-avea nume în pildă?
Echipa 5
Precizaţi însuşirile bogatului şi ale săracului Lazăr
Lazăr Bogatul
61
Desfășurarea lecției
NR.
CRT
ETAPELE
LECŢIEI
OB.
OP.
ACTIVITATEA
PROFESORULUI
ACTIVITATEA
ELEVULUI
METODE ŞI
PROCEDEE
MIJLOACE
DE
ÎNVĂŢĂMÂNT
FORME DE
ORGANIZARE EVALUARE
1.
MOMENTUL
ORGANIZA
TORIC
OP2
Salutul
Rugăciunea
Notarea absenţelor
Pregătirea
materialului didactic
Salutul
Rugăciunea
Anunţarea
absenţelor
Pregătirea
pentru
începerea orei
Elevii ascultă
cu atenţie
Povestirea
Explicaţia
2.
VERFICAREA
CUNOŞTIN
ŢELOR
OP1
OA1
Se verifică lecţia
Pilda samarineanului
milostiv.
Elevii sunt împărţiţi în
cinci echipe
Elevii rezolvă
sarcina de lucru
Exerciţiul
Fişe de lucru
Activitate pe
echipe
62
Apoi le solicit să
realizeze un ciorchine,
având ca și cuvinte
cheie „ samarineanul
milostiv‖
Ȋn realizarea
ciorchinelui elevii vor
prezenta atât
simbolurile din pildă
cât și semnificația
acestora.
Folosind turul
galeriilor, profesorul
expune ciorchinele
fiecărei grupe astfel
ȋncât să poata fi
observat de celelalte
grupe de elevi.
Anexa 1
Turul
galeriei
Evaluare
scrisă
63
3 CAPTAREA
ATENŢIEI
OP1 Ȋntotdeauna,
Mântuitorul a apreciat
milostenia și i-a
ȋndemnat pe oameni
să facă fapte de
milostenie. Ȋn
vremea Mântuitorului
mulți oameni se
ȋntrebau: Cine poate
ajunge mai ușor ȋn
ȋmpărăția lui
Dumnezeu, oamenii
bogați sau cei săraci?
Cunoscând această
nedumerire, El a rostit
următoarea pildă.
Elevii ascultă
cu atenție.
Conversaţia
Activitate
frontală
4.
ANUNŢAREA
TITLULUI ŞI A
OBIECTIVE
LOR LECŢIEI
Se anunţă şi se scrie
pe tablă data şi titlul
lecţiei : FAPTĂ ŞI
RĂSPLATĂ- PILDA
Elevii scriu
data şi titlul
lecţiei în caiete
şi ascultă
explicaţia Activitate
frontală
64
BOGATULUI
NEMILOSTIV ŞI A
SĂRACULUI
LAZĂR
Se precizează
obiectivele lecţiei
explicaţiile
profesorului
5.
COMUNICA
REA
NOILOR
CUNOŞTINŢE
OA1
Profesorul deschide
Noul Testament la
Evanghelia după
Luca, capitolul 16,
versetele 19-31.
Și citeșts pilda din Sf.
Scriptura.
Dupa lecturarea pildei
profesorul va explica
ce inseamna numele
de „Lazar‖, dar si
cuvintele necunoscute
din pilda ( vison și
profiră).
Elevii ascultă
pilda din N.T.,
Elevii notează
ȋn caiete.
Lectura
biblica
Noul
Testament
Activitate
frontală
65
OC1
OC2
OC4
Lazăr ȋn limba greacă
ȋnseamnă „Dumnezeu
este ajutorul meu”
Porfira- haină
făcută dintr-o stofă
de culoare roșu
ȋnchis purtată ȋn
trecut de ȋmpărați și
oameni bogați.
Vison- ţesătură fină
din in egiptean
Profesorul prezintă
planșele ce ȋnfățișează
pilda.
Din aceasata pilda
aflam ca sufletul lui
Lazar a fost dus de
ȋngeri ȋn Rai, nu
Elevii privesc
cu interes.
Elevii ȋnțeleg
motivul pentru
care Lazăr a
ajuns ȋn Rai.
Explicația
Planșe, pilde-
editura Sf.
Mina
66
pentru că era sarac, ci
pentru că era smerit,
modest și răbdător.
Toate aceste ȋnsusiri
erau roadele ccredintei
sale.
Impreuna cu elevii se
credinței identificate
din mesajul pildei
Dar sufletul bogatului,
ce credeți copii?, a
ajuns ȋn Iad pentru că
era bogat?
Vedem că Lazăr nu s-
a plâns de boala sa și
nici nu a cârtit
ȋmpotriva lui
Dumnezeu.Astfel,
adevăratul bogat este
Lazăr , bogat în cele
NU, a ajuns
acolo pentru că
era indiferent la
suferința lui
Lazăr și pentru
că nu a avut
milă față de el.
Conversatia
Explicația
Activitate pe
echipe
67
duhovniceşti
Care sunt
simbolurile pildei?
Astfel, prin aceasta
pilda, Mantuitorul ne
invata ca fiecare
dintre noi va fi judecat
dupa faptele de
milostenie facute
pentru aproapele
nostru aflat in
suferinta si nu dupa
bogatia sau saracia
noastra.
Poporul ales considera
ca Avraam, parintele
lor, e cel dintai in
Imparatia lui
Dumnezeu. Afirmatia
Să fim
milostivi!
Să-L iubim pe
Dumnezeu şi
pe aproapele!
Simbolurile
din pilda sunt:
saracul Lazar si
bogatul
nemilostiv.
Explicaţia
Caietul de
notițe
68
ca saracul Lazar a fost
dus de ingeri in
„sânul lui Avraam‖
inseamna ca el se
bucura in ceruri de
aceiasi fericire si
cinste ca si Avraam.
Elevii asculta
cu atentie.
6.
FIXAREA
CUNOŞTINŢE
LOR
OC
1 , 2
3 , 4
OA2
Profesorul împarte
elevilor fişe de lucru
care urmăresc fixarea
cunoştinţelor. Anexa2
Elevii rezolvă
cerinţele
exerciţiul Fişa de lucru Activitate pe
echipe
Aprecieri
verbale
7
ASOCIERE ŞI
GENERALIZARE
OA2
OC3
Când ai mult, dă
mult,dacă ai puțin dă
mai puțin, dar nu ezita
să faci milostenie.
Fiecare grupă trebuie
să aplice ceea ce au
ȋnvățat la o situație
concretă.
- Un coleg bolnav
- Un om sarac
Elevii ascultă
cu atenție.
Explicaţia
Exerciţiul
Coli
Marker
Activitate
frontală
Activitate pe
grupe
69
- Un copil orfan
- Un coleg care a
luat o notă mică
- Un bătrân
neputincios
Elevii vor găsi
modalități de
ajutorare.
Rezolvă
cerințele
profesorului și
prezintă
modalitățile de
ajutorare găsite.
8.
APRECIEREA
ACTIVITĂŢII
ELEVILOR
Se fac aprecieri
generale şi individuale
privind atât pregătirea
elevilor pentru lecţie ,
cât şi implicarea lor în
predarea noilor
cunoştinţe.
Se notează elevii care
au participat la leţie
Elevii ascultă
aprecierile
făcute de
profesor
Explicaţia
Activitate
frontală
notarea
9 ÎNCHEIEREA
OP2 Rugăciunea
Salutul
Rugăciunea
Salutul
Activitate
Frontală
70
PROIECT DIDACTIC-POSTUL ÎN VIAŢA NOASTRĂ
prof. psihopedagogie specială Molnar Paula
C.S.E.I. Nr.2, Bistriţa
Scoala C.S.E.I. NR.2 BISTRITA
Clasa: a V – a
Profesor Molnar Paula
Disciplina: Religie ortodoxă
Aria curriculară: Om - societate
Unitatea de învăţare: Sfințirea timpului
Titlul lecţiei: Postul în viața noastră
Tipul lecţiei: comunicare / însuşire de noi cunoştinţe.
Competenţe generale:
o Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului;
o Utilizarea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase în diferite contexte de
comunicare;
o Manifestarea valorilor şi a cunoştinţelor religioase în propriile atitudini şi
comportamente;
o Aplicarea învăţăturii de credinţă în viaţa personală şi a comunităţii
Competențe specifice:
o 3.3 Prezentarea modului de pregătire a credincioşilor pentru trăirea sărbătorilor
La sfârşitul activităţii didactice, elevii vor dovedi următoarele competențe:
CD1 – definirea postului creştin;
CD2 – precizarea scopului postului creştin;
CD3 – clasificarea posturilor creştine;
CD4 – argumentarea legăturii post – rugăciune - milostenie;
CD5 - explicarea importanţei postului pentru creştini;
71
Pe parcursul și la sfârșitul lecției, elevii vor fi capabili:
Obiective operaţionale
O1: să urmareasca istorisirea prezentata si sa scrie ideile importante;
O2: să numeasca modalitati de comportament ale unui crestin in perioada
postului
O3 sa precizeze scopului postului creştin;
O4 sa aprecieze legătura post – rugăciune - milostenie;
Afective:
Să aprecieze obiectiv raspunsurile colegilor si sa le completeze
Psiho-motrice:
Să manevreze corect materialele de lucru.
Strategia didactică:
Metoda (principală) şi procedeele (auxiliare) explicaţia, conversația, exercițiul, , explozia
solară, organizatorul grafic, argumentarea, observarea dirijată Jocul;
a) Mijloacele şi materiale didactice: fise de lucru, biletele; laptop, minge, recompense
b) Formele de organizare: frontală, individuală, grupe
c) Tipuri de învăţare: operaţională, creativă
Sistemul de evaluare: evaluare formativa /orala, formativa/ scrisa, aprecieri verbale
a) Forma de evaluare: formativa (continuă)
b) Metoda de evaluare: observarea curentă, chestionarea orala, evaluare scrisa-fisa de
lucru
Resurse:
a. Oficiale: - Programa şcolară pentru disciplina Religie Ortodoxă, clasa a V-a
- Planificarea calendaristică orientativă, clasa a V-a
b. Bibliografie:
1. *** Biblia sau Sfânta Scriptura, Editura Institutului Biblic si de Misiune al BOR, București 2005;
2. Cucoș, Constantin (coordonator), Psihopedagogie pentru examene de definitivare si grade didactice,
Editura ― Polirom‖, Iași, 2009;
3. Muha, Camelia, Religie creștin ortodoxa clasa a V-a ,Caiet pentru elevi, Editura ― Sf. Mina‖, Iași ,
2008;
4. Nicolau, Irina, Ghidul sărbătorilor românești, Ed.‖Polirom‖, București, 1998;
5. Răducă, Pr. Vasile, Ghidul creștinului ortodox de azi, Ed. ―Humanitas‖, București, 1998
72
SCENARIUL LECTIEI
Etapele lecţiei Obiectivele
operaţionale Activitatea de predare Metode Mijloace
Forme de
organizare
Metode
de
evaluare
1. Organizarea
lecţiei
Pregătirea materialelor
necesare.
Intrarea elevilor în clasă.
Salutul
Rugaciunea pentru inceputul
lectiei
2. Captarea
atenţiei
Realizez captarea atenţiei
printr-o ghicitoare Elevii au
sarcina de a identifica, despre
ce este vorba in ghicitoare,
scriind individual pe un biletel
raspunsul.
``Pe nedrept fu condamnat
Si pe lemn fu spanzurat
Dar mantuirea ne aduce
Domnul bun prin Sfanta...?
(Cruce)
Conversatia Ghicitoarea Frontala/individu
ala
Evaluare
formativa/
orala
73
Elevii urmǎresc asculta şi scriu
raspunsul pe biletel. ``crucea``.
3.Reactualizarea
cunoştinţelor
O1
O2
Profesorul adresează elevilor
întrebări, pregătind elevii
pentru noua lecţie:
- „Fiecare dintre noi am venit
pe lume intr-o anumită zi.
Acestea sunt zilele de naştere.
Pe măsură ce înaintăm in
vârstă, ce facem noi, în mod
deosebit, în ziua ce marchează
naşterea noastră?‖
Transformăm acea zi într-o
mare sărbătoare.
- „Ce fel de sărbătoare devine?
Una personală sau una pe care
o ţine o lume întreagă?‖ Ziua
naşterii este o sărbătoare de
familie, o sărbătoare personală.
- „În Biserică, pe cine cinstim,
cu zi de sărbătoare?‖ Pe Sfinții
Explicatia
Exercitiul
Activitate
frontală/individ
uală
Evaluare
formativ
ă orală
74
lui Dumnezeu.
- „Şi aceasta este o sărbătoare
personală, sau una publică,
ţinută cu cinste de toţi
creştinii?‖ Când sărbătorim pe
Sfinţi, cinstim, la nivel public,
naţional, cu toţii împreună.
Sărbătoarea care se apropie,
Învierea Domnului este o
sărbătoare importantă pentru
creştini, iar aceştia se
pregătesc sufleteşte şi trupeşte.
Pentru a descoperii titlul lecţiei
de azi dar si multe alte lucruri
legate de perioada care precede
sărbătoarea Învierii Domnului.
Voi veţi asculta cu atentie
urmatoarea istorisire.
75
4. Anunţarea
temei şi
obiectivelor
O1 Elevii vor fi impartiti pe grupe
trebuie sa scrie trei idei pe
care le-au retinut, intr-un timp
dat. Fiecare grupa prezinta
ideile, iar apoi se va extrage
ideea comuna- faptul ca
personajul principal a postit,
renuntand la celelalte
alimente.
Se anunta titlul lectiei , se
scrie pe tabla si se enumera
obiectivele urmarite
Explicatia
Activitate pe
grupe
5. Dirijarea
învăţării
O2 Se desprind trasaturile pe care
trebuie sa le aiba un crestin
atunci cand posteste, care sunt
intelesurile termenului de post
Profesorul adreseaza intrebarea
legata de post aruncand
mingea unui elev, daca
raspunsul este corect, mingea
pleaca la un alt coleg,pana
Explicatia
Conversatia
Observatia
dirijata
Organizator
grafic
Ciorchinele
Joc didactic-
aruca-intreaba-
raspunde
Activitate
frontala
Observar
e
sistemati
ca
76
cand cu ajutorul raspunsurilor
este completat ciorchinele.
Precizare In perioada postului
este necesar sa impletim
infranarea de la alimentele de
dulce cu rugaciunea,
spovedania (recunoasterea
faptelor rele facute si
marturisirea lor pentru a ne uni
cu Hristos ), cu milostenia, cu
faptele bune. Este foarte
important ca atunci cand facem
fapte de milostenie sa nu ne
mandrim, doar noi si
Dumnezeu trebuie sa stim. Nu
cautam aprecierea oamenilor,
ci aprecierea lui Dumnezeu.
6. Consolidare
şi sistematizare
de cunoştinţe
O1
O2
O3
O4
Profesorul va înmâna elevilor
fişa de evaluare în care vor
avea de răspuns la cinci
întrebări: Ce? Cine? Când? De
conversația
explozia solară
Fişa de lucru
activitate
frontala/individu
ală şi pe grupe
Evaluare
formativ
ă scrisă
77
ce? Cum? Elevii, organizaţi pe
cinci grupe, vor răspunde
întrebărilor, după cum
urmează:
Grupa 1: Ce?
Grupa 2: Cine?
Grupa 3: Cum?
Grupa 4: De ce?
Grupa 5: Când?
exercițiul
explicația
7. Asocierea,
generalizarea
cunoştinţelor
Postul precede o sarbatoare
publica deosebit de importanta
.
Postul trebuie impletit cu
rugaciune si fapte bune.
Rugaciunea pentru cei dragi
este deosebit de importanta.
Scrieti o rugaciune pentru
cineva drag
Conversatia
Explicatia
Rugaciunea
pentru cel drag
Activitate
individuala
8. Evaluarea
performanţelor
Profesorul va face aprecierile
generale şi individuale
Aprecieri
78
referitor la pregătirea elevilor
pentru lecţie cat si implicarea
lor in predarea noilor
cunoștințe.
Se notează elevii care au
participat la lecție.
verbale
9. Încheierea
activităţii
Rostirea rugăciunii împreună
cu elevii.
Salutul.
Exercitiul activitate
frontală/individu
ală
Fişa de lucru: ,,Explozia stelară”
CE?
CINE ? CÂND?
DE CE? CUM?
POSTUL
79
FIŞĂ DE LUCRU
Identifică în tabelul de mai jos următoarele sărbători: Pastile, Rusaliile, Floriile, Duminica, Învierea Domnului.
M I N B A A E R A T L R C I E T I F S T I C U D
E
S
A
C
I
D
O
N
B
U
A
L
A
R E L A U T N E M D O
N
I
I
A
X
I
L
A
A
A
A
A
I
E L E T S A P C E F S D D
C
A
O
L
A
M
I
C
B
A
J B
R
T L
B
O
O
A T
A A
N
U
D K
I C
R A
T E
A I
D O
C D
C L
Z
R
E
A
E
E
H
R
C
I
S
M R
B
D A
F A A
E A I
L
N
B
M O
E
N U
M
N
O L
P M
M
M I
F
D
A
D
U
A
U
R
L
A
I
R
M
U
I
E
I
A
R
B
G
L A E R
C
J
I
I
L
U
O
T A F A
I I
H
I A
N I M U
U R
M O L D E
A R
U
I N
V D E
R
V C A C
S
M A N L
N
B O
L I I L
R
I
A
N
N
I F S
I A S
N I
V I E
I
R
D
E
T C
S T
A
U L U R E A N M O D
A
I
S
E
M
U L L I A I
A
E F D
I M A
H I A
I
Q G
C
R
G I S L
U
I I
L
K
U
L
M
D
I
L
M N
A V R
N
D I
H P I O J
O
N
A
T
I A
80
PROIECT DIDACTIC- ABILITARE MANUALĂ
OMUL DE ZĂPADĂ
prof. Strugariu Delia
CSEI NR.2, Bistriţa
PROPUNĂTOR: prof. Strugariu Delia
DATA:08.12.2016
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: C.S.E.I. NR 2 BISTRIȚA
CLASA:
DISCIPLINA: Abilități manuale
SUBIECTUL LECŢIEI: Omul de zăpadă
TIPUL LECTIEI: CONSOLIDAREA PRICEPERILOR ȘI DEPRINDERILOR
PRACTICE
DURATA: 45 MIN
OBIECTIVE GENERALE:
o O1 Consolidarea/exersarea deprinderii de a decora prin realizarea unui obiect
ornamental de iarnă
o O 2 Educarea simțului estetic, artistic si autocritic prin aprecierea obiectivă a lucrării
pe baza criteriilor deevaluare.
Obiective operaționale:
Pe parcursul și la sfârșitul lecției, elevii vor fi capabili:
Cognitive:
o O1 Să numească materialele utilizate
o O2 Să urmărească tehnica de lucru expusă de către profesor.
o O3 Să numească tehnicile de lucru folosite în realizarea lucrării.
o O4 Să realizeze corect lucrarea respectând etapele de lucru analizate.
Afective:
o O5 Să aprecieze obiectiv lucrările pe baza următoarelor criterii: corectitudinea
lucrării, grad de finalizare, creativitate.
Psiho-motrice:
o O6 Să manevreze corect materialele de lucru.
81
STRATEGII DIDACTICE :
a) Metode si procedee :
o M1 – conversația
o M2 – explicația
o M3 – demonstrația
o M4 – observația
o M5 – exercițiul
b) Mijloace didactice :
o m1- foarfece
o m2- lipici
o m3- șabloane
o m4-bucățele mici de hârtie colorată
c) Forme de organizare :
o frontală
o individuală
d) Metode de evaluare:
o E1- chestionare orală
o E2- analiza produselor activității
Desfășurarea activității
Etapele lectiei Ob Activitatea
profesorului
Activitatea
elevilor
Strategii didactice
Evaluare Metode Mijloace
Forme de
organizare
Moment
organizatoric
1.Organizarea
2. Pregătirea
materialelor
Crearea
condiţiilor
pentru buna
desfășurare a
lecției:
-salutul;
-pregătirea
materialului
didactic;
-verificarea
materialului
distributiv;
Se pregătesc
pentru lecție
82
Dirijarea
consolidării
A.
Transmiterea
instructajului
tehnic
1. Discuţii
pregătitoare
2. Anunţarea
subiectului
lecţiei
3. Prezentarea
şi intuirea
lucrării model
4.Explicaţia şi
demonstraţia
Cer elevilor să
precizeze cum
le place să se
joace cu
zăpadă
.Profesorul se
oprește la omul
de zăpadă ca
simbol al
copilăriei.
Anunț tema
lecției:
Am să vă arăt
cum putem
confecționa
niște oameni
de zăpadă
Voi prezenta
omul de
zăpadă
- model și
solicit elevii să
prezinte
materialele
folosite
pentru
realizarea lui
Explic modul
de realizare al
lucrării,
exemplificând
prezintă
obiectele
răspund la
întrebări
ascultă,
recepțio-
nează
numesc
materialele
Urmăresc
tehnica de
lucru
expusă
Conversația
Conversația
Explicația
Conversația
Explicația
Demonstrația
model
Frontală
frontală
Formativă
Formativă
83
5.Asigurarea
retenţiei şi a
transferului
și demonstrând
fiecare etapă:
1.confecționar
ea elementelor
componente
din care este
format omul de
zăpadă
decorativ
2.lipirea
elementelor
componente
din care este
format omul de
zăpadă
3. decuparea
modelelor
specifice
iernii;
4.lipirea
bucățelelor de
hârtie pentru
decorarea
omului de
zăpadă
Cer elevilor să
explice etapele
de lucru pe
baza
explicațiilor și
demonstrațiilor
profesorului.
Urmăresc
tehnica de
lucru
Explică, pe
rând,
etapele de
lucru
Conversația
Explicația
Demonstrați
a
Demonstrați
a
Explicația
Frontală
Frontală
84
Fiecare etapă
de lucru va fi
prezentată de
un elev.
Se stabilesc
criteriile de
evaluare şi
autoevaluare:
-folosirea
materialelor
indicate în
realizarea
lucrării
-respectarea
tehnicilor de
lucru în
realizarea
lucrării
-parcurgerea
etapelor de
lucru în mod
corect
respectând
indicaţiile date
de profesor
-finalizarea
lucrării
începute.
-aspectul
estetic al
lucrării.
Ascultă și
recepționează
Demonstra-
ția
Exercițiul
șabloane
lipici,
bucăți de
hârtie
colorată
Formativă
85
B. Aplicarea
în practică a
instructajului
transmis
Anunţ
începerea
activităţii din
partea elevilor.
Coordonez
modul de
realizare al
lucrării şi
intervin cu
explicaţii şi
chiar asistenţă
propriu-zisă
acolo unde este
cazul.
Se va insista în
timpul lucrului
pe respectarea
criteriilor
stabilite
anterior.
Realizează
lucrarea
Explicația
Exercițiul
șabloane
tichia,
nasul, ochii
formativă
Aprecierea
lucrărilor
Cer elevilor să
aprecieze
lucrările după
următoarele
criterii:
-
corectitudinea
lucrării
- acuratețea
lucrării
Obiectele
realizate vor fi
expuse în clasă
Își prezintă
lucrările
Fac aprecieri
Conversația
Explicația
Oameni de
zăpadă
decorativi
de iarnă
frontală Chestionar
e orală
Analiza
produselor
activității
86
Încheierea
lecției
Fac aprecieri
individuale și
generale
asupra
modului în
care elevii au
lucrat , cer
elevilor să
adune
materialele
rămase și să
curețe locul
unde au lucrat.
Igienizează
spațiul de
lucru
Conversația Frontală
87
„PEISAJ DE PRIMĂVARĂ- COLAJ”-PROIECT DIDACTIC
prof. Haiaş Florica Maria
Centrul Școlar de Educaţie Incluzivă „Orizont”, Oradea
I.Algoritm introductiv
Data: -
Profesor: Haiaş Florica Maria
Clasa: pregătitoare
Aria curriculară: Arte şi tehnologii
Disciplina: Arte vizuale si lucru manual
Formarea abilităţilor de comunicare
Muzică
Varianta de curriculum: Curriculum nucleu
Subiectul: „Peisaj de primăvară- colaj‖
Tipul de activitate: formare de priceperi si deprinderi
Locul de desfasurare: sala de clasă
Forma de realizare: activitate integrată
Competenţe generale:
- Consolidarea unor tehnici de lucru folosind diverse materiale şi instrumente ;
Competenţe specifice:
CS1- Exersarea tehnicilor de lucru utilizate în activităţile de lucru manual ( lipire,
mototolire, rupere, asamblare);
CS2- Consolidarea cunoştinţelor despre anotimpul primăvara;
Competenţe operaţionale:
A) Cognitive:
CO1- să enumere caracteristicile anotimpului primăvara (grupa 1);
CO2- să sesizeze asemănările/deosebirile care există între şabloanele ce vor fi lipite
pe planşă: formă, culoare, mărime (grupa 1);
CO3- sa observe materiale concrete corespunzatoare anotimpului primavara
(floricele, crengute);
B) Psihomotrice:
CO4- să decupeze după contur (grupa 1);
CO5- să coloreze respectând indicaţiile date şi conturul (grupa 1);
88
CO6- să mototolească hârtia creponată (grupa 2);
CO7- să lipească formele decupate pe tabloul comun (grupa 1 si 2);
CO8- sa sorteze floricele si crengute(grupa 2);
C) Afective:
CO9- să participe activ şi afectiv la activitate;
Strategii didactice:
Forme de organizare:
Colectiv dirijat, pe grupe si individual
A) Metode şi procedee:
M1- conversaţia,
M2- explicaţia,
M3- exerciţiul,
M4- observaţia dirijată,
M5- munca independenta,
M6- exercitiul practic-aplicativ ( lipire, mototolire, rupere, asamblare).
B) Mijloace didactice:
m1- tabloul de primavară,
m2- şabloane,
m3 -creioane colorate,
m4- foarfecă,
m5 -hârtie creponată,
m6- lipici,
m7- prezentare imagini PPT,videoproiector
m8- laptop
m9- recompensă –fluturaşi
m10-floricele si crengute
C)Metode de evaluare:
- observarea sistematică;
- verificare frontală -orală;
Resurse
A) Temporale: 45 minute
B) Umane:
Grupa 1;Horvath Răzvan, Sim Maria, Barta Cristian, Szalkai Ionela, Lăcătuş Marcela, Gabor
Ştefan, Farcas Norbert, Nyuzo Krisztina
89
Grupa 2: Salanki Alex, Kerekes Daniel
C) Bibliografice:
1. Programa şcolară clasele I- X, Terapie ocupaţională, Aria Curriculara: “Terapia Complexa si
Integrata” Bucureşti, 2008
2. Culea, L, Sesovici A, Grama F, Pletea M, Ionescu, D, Anghel, N. (2008). Activitatea integrată din
grădiniţă - Ghid pentru cadrelel didactice din învăţământul preuniversitar, ed. Didactica Publishing
House;
3. Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor , de la 3 la 6/7 ani, M.E.C.T. – 2008;
II.Demers didactic
Etapele lecţiei O M m Activitatea profesorului Activitatea
elevilor
1. Moment
organizatoric
Pentru o bună desfăşurare a
activităţii se vor lua următoarele
măsuri:
- aranjarea mobilierului
- aşezarea materialelor necesare
activităţii;
Elevii se pregătesc
pentru activitate.
2. Captarea
atenţiei
CO1
M1
M2
m7
Arte vizuale
Vom viziona împreună o
prezentare pe calculator cu imagini
şi vreau ca voi să îmi spuneţi
despre ce anotimp este vorba.
Formarea abilităţilor de
comunicare
În imagini aţi văzut
ghiocelul...oare în ce anotimp
apare el? ...În ce anotimp suntem
noi acum ?
- Când înfloresc pomii?
- Cine vin din ţările calde?
- Cum este vremea afară
primăvara?
Urmăresc
imaginile.
Elevii raspund la
întrebari:
-.primăvara
- păsările
-..mai cald
90
- Cum ne îmbrăcăm noi primăvara?
- Ce mai ştim noi despre
primăvara?
- mai subţire
Răspund
întrebărilor
stabilind legături
între ceea ce li se
oferă ca percepţie
şi viaţa cotidiană.
3. Anunţarea
temei şi a
obiectivelor
M1
Azi, pentru că tot am vorbit despre
primăvara, vom face împreună un
peisaj de primăvara. Pe parcursul
orei toţi vom munci împreună
pentru a realiza un superb peisaj de
primăvara.
Urmăresc
explicaţiile
profesorului.
4.Intuirea
modelului si a
tehnicilor de
lucru
CO1
CO2
M1
M2
m1
m10
Formarea abilităţilor de
comunicare
Este adusă în atenţia elevilor
planşa cu peisajul de primăvara pe
care urmează să îl realizeze
(Anexa1).
Le sunt adresate întrebări cu privire
la peisaj.
- Ce observaţi voi pe planşă? Ce e
desenat?
- Dar planşa noastră nu este
completă.
Pentru a întregi peisajul eu cred că
mai avem nevoie de ceva.
Profesorul aduce în atenţia copiilor
elementele componente ale
tabloului (Anexa 2).
Elevului din grupa II i se da
floricele si crengute pentru a le
Elevii răspund la
întrebări.
Elevul observa si
sorteaza cu sprijin.
91
5.Dirijarea
învăţării
CO7
CO2
CO3
CO4
CO6
CO5
M1
M2
M3
M4
m2
m3
m4
m6
m5
sorta.Acesta va avea sarcina de a le
sorta,va pune floricelele intr-o
cutie si crengutele in alta cu sprijin
sustinut.
- Le sunt adresate întrebări cu
privire la elementele componente:
ce sunt, ce culoare au.
Arte vizuale şi lucru manual
- Înainte să începem să lucrăm,
trebuie să ne încălzim puţin
mânuţele ca să putem lucra cu
spor!
- închidem/deschidem pumnii
- morişca
- batem palmele
- mişcăm braţele
- imităm ploaia
-scutură mâinile
- Acum că ne-am încălzit, suntem
pregătiţi să lucrăm!
Se vor analiza materialele cu care
vor lucra pe parcursul orei.
Ce aveţi fiecare în faţă?
-Să fiţi foarte atenţi cum lipiţi, cu
mare grijă, nu vă grăbiţi pentru că
nu toate sunt la fel...
- De ce avem noi nevoie să lipim?
Se va trece la realizarea lucrării,
explicându-se modul de lucru .
-cei mai temperaţi şi harnici vor şi
decupa;
Ofera diferite
răspunsuri.
Elevii vor realiza
exerciţiile pentru
motricitatea fină a
mâinii împreună cu
profesorul.
Elevii ascultă ..
Elevii vor
identifica și numi
materialele de
lucru de pe masă
...creioane
colorate..
....foarfeca....
...lipici...
Elevii ascultă
indicaţiile de lucru.
Elevii lucrează sub
îndrumarea
profesorului:
92
CO7
M5
M6
m8
- vor colora sabloanele de lipit;
- vor lua câte un şablon şi îl vor
lipi unde se potriveşte pe tablou;
- mototolirea hârtiei creponate şi
lipirea acesteia pe planşă;
Vor lucra sub îndrumarea
profesorului.
Vor primi indicaţii de muncă pe
tot parcursul activităţii.Copiii mai
înceţi vor fi mobilizaţi şi temperaţi
cei harnici care se grăbesc.
Muzică
Activitatea se va desfaşura pe fond
muzical (Vivaldi-Anotimpurile).
- cei din grupa 1
vor colora şi vor
lipi
- cei din grupa 2
vor mototoli hârtia.
6. Evaluarea
si oferirea
feed-back-
ului
M1
Înainte de încheierea orei se va
expune lucrarea.
Voi face aprecieri asupra
produselor şi a modului în care au
lucrat.
Se cere elevilor exprimarea
propriei lor păreri despre tabloul
realizat.
Criterii de evaluare:
- utilizarea elementelor de
primăvara
- încadrarea în spaţiul planşei
- lucrarea ordonată şi îngrijită
Răspund la
întrebari.
Elevii evaluează
finalul lucrării
făcute în echipă.
7.Încheierea
activităţii
CO8
M1
m9
Voi face aprecieri individuale şi
colective cu privire la modul de
implicare al elevilor în lecţie.
Elevii vor primi recompense
(Anexa 3).
Elevii ascultă.
Elevii primesc
recompensa.
93
Anexa 1
Anexa 2
94
Anexa 3
95
„DE-A GRĂDINARII”-PROIECT DE LECŢIE
prof. Diţă Iris Ionelia
prof. Soare Natalia Nicoleta
Şcoala Gimnazială Specială , Oraşul Vălenii De Munte
CLASA: a .IV. a
MODUL: Autonomie Personală şi Socială
SUBMODUL: Socializare
TEMA: "Florile ne luminează viaţa",
SUBIECTUL : „De-a grădinarii‖
Tipul de activitate - Exerciţiu practic
Obiectiv cadru :
Formarea şi dezvoltarea unor comportamente adaptative în relaţiile cu mediul
înconjurător (natural şi social)
Obiectiv de referinţă : Formarea şi dezvoltarea atitudinii ecologice
Obiective operaţionale :
O1. să contribuie la păstrarea sănătăţii mediului în care trăieşte
O2. să identifice părţile componente ale florilor
O3. să aplice tehnici de plantare şi îngrijire a plantelor
O4. să-şi dezvolte simţul estetic.
Strategii didactice
Material didactic :
o răsaduri de flori;
o pământ de seră;
o ghivece; apă;
o stropitoare;
o lopăţică.
Metode şi procedee:
o explicaţia;
o conversaţia;
o învăţarea prin cooperare,
o exerciţiul practic-aplicativ;
96
Desfășurarea activității
Nr.
Crt.
Secvenţele
lecţiei
Obiective
operaţionale
CONŢINUTURI
Strategii did.
(metode si
procedee)
Resurse
materiale
Evaluare
1.
Moment
organizatoric
Pregătirea clasei pentru
lecţie,pregătirea materialelor,aranjarea
mobilierului.
-răsaduri de flori;
-pământ de seră;
-ghivece;
-apă/stropitoare;
-lopăţică.
- mănuşi
2.
Captarea
atenţiei
Captarea atenţiei se va face cu
ajutorul unor ghicitori,la care elevii sunt
rugaţi să răspundă.
Rochiţa-i catifelată,
Ce păcat că e ...bălţată.
(Panseluţa)
„ Floricea catifelata,
Seamana cu-n chip de fata „
Se vor adresa elevilor câteva întrebări:
- În ce anotimp ne aflăm?
- Ce flori cunoaşteţi?
- Ce rol au ele in viaţa noastră?
-conversaţia
ANEXA
-frontală
3.
Anunţarea
temei şi a
În cadrul activităţi de astăzi vom vorbi
despre plante,importanţa lor pentru mediul
- frontală
97
obiectivelor înconjurător,din ce este alcătuită o plantă şi
la final vom planta o floare in ghiveci,fapt
ce va constitui o bucurie pentru noi toţi.
-conversaţia
-explicaţia
4.
Desfăşurarea
lecţiei
O1. să contribuie la
păstrarea sănătăţii
mediului în care
trăieşte
O2. să identifice
părţile componente
ale florilor
O3. să aplice
Vorbesc copiilor despre importanţa
plantelor în viaţa noastră,menţionez rolul
lor:
- forile ne luminează viaţa prin aspectul
lor estetic,
- ajută la oxigenarea aerului,….
- pot fi folosite la prepararea ceaiurilor ce
tratează diferite afecţiuni
- Descriu elevilor părţile componente ale
plantei: rădăcină,tulpină,frunze,flori.
Arăt elevilor o floare şi exemplific fiecare
parte componentă .
Elevii sunt împărţiţi pe grupe de
câte doi şi primesc câte o floare la grupă
pentru a observa părţile componente ale
plantei ,apoi o vor planta.
Elevii vor primi materialele necesare
pentru a planta în ghiveci panseluţele.
Explicarea şi demonstrarea tehnicii de
lucru:
- observaţia
-conversaţia
-explicaţia
-conversaţia
-explicaţia
-observaţia
- material
POWER-POINT
- frontală
-frontală
- frontală
98
tehnici de plantare
şi îngrijire a
plantelor
Se explică şi se demonstrează :
- se pune în ghiveci o mână de pământ,se
aşează planta corect după care se
completează cu pământ .
După plantarea răsadurilor, pământul din
jurul rădăcini se presează cu degetul, dar
nu foarte tare,după care se udă,
-dacă este nevoie se completează cu
pământ.
În acest timp supraveghez activitatea
,mă implic când este cazul şi atenţionez
elevii dacă folosesc greşit materialele.
Formarea unei gândiri şi conştiinţe
ecologice este scopul suprem pentru
supravieţuirea omului.
-explicaţia
-demonstraţia
-explicaţia
-demonstraţia
-conversaţia
-observaţia
-frontală
-pe grupe
5.
Evaluare
O4. să-şi dezvolte
simţul estetic.
Se fac aprecieri colective şi
particulare asupra felului în care s-au
descurcat elevii în realizarea lucrărilor.
Vom amenaja colţul verde al clasei
asigurând condiţiile potrivite privind
lumina, căldura şi aranjamentul estetic.
Elevii îşi vor lua angajamentul că vor
îngriji florile.
Vor fi recompensaţi cu ecusonul
‖Micul grădinar‖.
-conversaţia
-explicaţia
-observaţia
- frontală
99
ETAPELE DE LUCRU
1.Pregătirea ghivecelor şi a florilor.
2.Alegerea pământului potrivit.
3.Plantatul florilor.
4.Udatul plantelor ,asigurarea condiţiilor bune privind lumina şi căldura.
Trei reguli de aur pentru o grădină plină de viaţă
1. Pentru a avea o grădină înflorită de la sfârşitul primăverii până toamna este recomandat să
cultivaţi flori anuale specifice anotimpului cald.
2. Pentru a fi siguri că sunt de calitate bună, cumpăraţi seminţe, butaşi sau răsaduri din
florării sau din magazinele de profil. Este o modalitate mai ieftină să plantaţi singuri
seminţele, dar acest lucru necesită multă muncă şi timp.
3. Asiguraţi plantelor necesarul de lumină şi umbră, dar şi umiditatea necesară, în funcţie de
fiecare specie în parte.
100
,, PRIMĂVARA ÎN GRĂDINĂ”-PROIECT DE ACTIVITATE
înv-ed. Ene Larisa Mariana, prof.-ed. Ene Sanda Monica
Şcoala Gimnazială Specială , Oraşul Vălenii de Munte
Data: 31 03. 2017
Clasa: a VI-a
Modul: Stimulare cognitivă
Submodul: Formarea conceptelor fundamentale
Tema: ,, Primăvara în grădină,,
Obiectiv cadru:
Dezvoltarea capacității de exprimare orală și scrisă
Obiectiv de referință:
o Exersarea capacității de a elabora compuneri având ca element desprijin un șir de
imagini
Obiective operaționale:
O1: să formuleze propoziții corecte legate între ele prin sens;
O2: să respecte reguli de redactare (folosirea unor cuvinte frumoase, așezarea în pagină).
Strategii didactice:
Metode și procedee:
o conversația,
o explicația,
o exercițiul
Material didactic:
o imagini reprezentând caracteristici ale primăverii;
o imagini reprezentând activități ale elevilor desfășurate în grădină;
o coli de scris,
o creioane,
o puzzle.
Evaluarea
o individuală
o observarea comportamentului elevilor.
101
Desfășurarea actvității
Nr.
crt.
Secvența
activității
Obiective
operaționale
Conținut Metode si
procedee
Materiale
didactice
Resurse
de timp
Evaluare
1. Moment
organizatoric
Se pregatește sala de clasă și
materialul necesar desfășurării în
bune condiții a activității.
2 minute
2. Captarea
atenției
Se realizează prin întrebări de genul:
,,Știu că preferați activitățile în aer
liber. Vă amintiți vreuna care v-a
plăcut in mod deosebit, la care am
făcut si fotografii?’’
Elevii amintesc activitatea
desfășurata la începutul primăverii
într-o grădină.
„De ce v-a plăcut activitatea?’’
Elevii motivează.
Conversația 5 minute
3.
Anunțarea
temei si a
obiectivelor
Educatorul anunță copiii că vor
alcătui o compunere comună pe bază
de imagini.
Tema activității: ,,Primăvara in
grădină’’
2 minute
102
4. Desfășurarea
activității
O1: -să
formuleze
propoziții
corecte legate
între ele prin
sens
Se prezintă elevilor cinci imagini
reprezentând activități desfășurate de
către întreaga clasă, în grădină.
Prima imagine – un colț din natură.
A doua imagine – bucata de pământ
ce urmează a fi lucrată.
A treia, a patra și a cincea imagine –
activitatea copiilor
Se explică elevilor că aceste imagini
reprezintă suportul după care ei vor
alcătui o compunere comună.
În aceste condiții se amintesc părțile
principale ale unei compuneri:
introducere, cuprins, încheiere.
Observând prima imagine elevii vor
formula pe rând propoziții simple sau
dezvoltate despre conținutul acesteia.
Se stabilește astfel conținutul primei
părți a compunerii – introducere.
Se procedează asemănător pentru
cuprinsul compunerii: se prezintă
Exercițiul
Explicația
Imagini
reprezentân
d activități
ale elevilor
în grădină
13 minute
Individuală
103
O2: - să
respecte
regulile de
redactare
(folosirea unor
cuvinte
frumoase,
așezarea în
pagină)
uneltele pe care le-au folosit în
activitatea respectivă, se menționează
acțiunile pe care fiecare elev le-a
desfășurat (curățarea viței-de-vie,
curățarea pomilor de uscături,
greblarea, săparea și mărunțirea
pământului, plantatul florilor)
În raport de activitățile observate pe
imagini elevii formulează oral
propoziții.
Se organizează scrierea compunerii
pornind de la criteriile amintite.
Se stabilește de comun acord o
propoziție sugestivă folosită pentru
încheierea compunerii.
Exercițiul
Coli
Creioane
15 minute
Observarea
comportamentul
ui elevilor
104
5. Evaluare
Elevii sunt întrebați dacă pe parcursul
realizării compunerii au respectat
scrierea corectă și așezarea în pagină
a acesteia.
Se adresează întrebări de genul:
,,Cum vi se pare compunerea
noastră?,,
,,Este potrivit titlul ales?,,
,,Puteți găsi un alt titlu?,,
Conversația Lucrările
elevilor
5 minute Individuală
6. Încheierea
activității
Se verifică fiecare lucrare urmărindu-
se corectitudinea și caligrafia
lucrărilor.
Se fac aprecieri verbale, se
evidențiază elevii care au fost activi
și se încurajează cei care au fost mai
puțin activi.
3 minute Aprecieri
verbale
105
IEPURAŞUL PASCAL - CORONIŢĂ -PROIECT DIDACTIC
prof. Vîntdevară Elena-Lăcrămioara Şcoala Gimnazială Specială „ Emil Gârleanu”, Galaţi
Unitatea de învăţământ: Şcoala Gimnazială Specială „ Emil
Gârleanu‖ Galaţi
Clasa : a VI-a
Descrierea colectivului: Colectivul clasei este format din 11 elevi
diagnosticaţi cu deficienţă mintală uşoară (şase), deficienţă mintală
moderată (trei) şi deficienţă mintală severă (unu). Elevul cu
deficienţă mintală gravă este diagnosticat medical cu hemipareză şi
agenezie cerebrală în emisfera stângă (se deplasează greu şi nu îşi
foloseşte mâna stângă (necesită PIP).
Data : 30.03.2017
Profesor-educator: Vîntdevară Elena-Lăcrămioara
Aria curriculară: Terapie educaţională complexă şi integrată
Modulul: Terapie ocupaţională
Tema: Iepuraşul pascal - coroniţă- confecţionare şi asamblare
Tipul activităţii: consolidare/exersare de priceperi şi deprinderi
Obiectiv de referinţă :
Exersarea tehnicilor de lucru utilizate în activităţile de terapie ocupaţională;
Utilizarea materialelor de lucru în activitatea practică.
Obiective operaţionale :
a) cognitive:
- să precizeze caracteristici/fenomene definitorii ale anotimpului de primăvară. Obiectivul
va fi atins la nivel minim dacă elevii vor preciza cel puţin trei caracteristici ale
anotimpului;
- să lucreze respectând succesiunea etapelor de lucru. Obiectivul va fi atins la nivel minim
dacă elevul va reuşi să realizeze cel puţin prima parte a lucrării (decupajul);
106
- să îmbine în mod creativ tehnicile specifice decupării, răsucirii, lipirii şi asamblării
pentru a obţine lucrarea propusă. Obiectivul va fi atins la nivel minim dacă elevul va
reuşi să îmbine cel puţin două tehnici în cadrul lucrării propuse.
b) psihomotrice:
- să utilizeze corect materialele de lucru, pe baza explicaţiei profesorului. Obiectivul va fi
atins la nivel minim dacă elevul va reuşi să decupeze respectând conturul pentru 50%
dintre elemente
- să asambleze prin lipire pe suprafaţa dată elementele decupate pentru a realiza modelul
propus de profesor. Obiectivul va fi atins la nivel minim dacă elevii asamblează
elementele conform indicaţiilor profesorului şi planşei-model.
- să lucreze îngrijit, ordonat, păstrând acurateţea lucrării. Obiectivul va fi atins la nivel
minim dacă respectă aceste cerinţe în proporţie de 65%;
- să aibă o poziţie corectă în timpul lucrului. Obiectivul va fi atins la nivel minim dacă
elevii stau corect în propria bancă.
a) afective:
- să manifeste dorinţa de a finaliza lucrarea propusă. Obiectivul va fi considerat atins dacă
elevii realizează acţiuni proprii în vederea finalizării sau solicită ajutorul colegilor/al
cadrului didactic pentru a încheia lucrarea.
Strategii didactice :
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul practic, ciorchinele, observaţia
spontană şi dirijată, demonstraţia
Materiale: foi flipchart, markere, şabloane, foarfece, lipici, carton colorat, hârtie colorată,
capsator, creioane, fetru,panglică, bandă dublu-adezivă
Forme de organizare: frontal, pe grupe, individual
Timp: 45 minute
Resurse umane: 11 elevi
Bibliografie:
1. Constantin Cucoş (coord.), „Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi gradele didactice‖, Iaşi,
Editura Polirom, 1998;
2. Dumitriu Gh., Dumitriu C., „Psihopedagogie‖, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003;
3. Apetroaie E., Borş M., „Culegere de abilităţi practice‖, Editura Media, 2001;
107
DESFĂŞURAREA LECŢIEI
ETAPELE
ACTIVITĂŢII
TIMP
ACTIVITATEA PROFESORULUI
ACTIVITATEA
ELEVILOR
STRATEGII DIDACTICE
MODALITĂŢI
DE
EVALUARE
MOMENT
ORGANIZATORIC
2 min
Se creează o atmosferă destinsă,
necesară desfăşurării lecţiei. Se
asigură condiții optime pentru buna
desfășurare a activității (sunt pregătite
şi distribuite materialele necesare
desfăşurării activităţii).
Se pregătesc de
activitate.
Colajul,cartonul
colorat,şabloanele,hârtia
colorată,foarfece,lipici,capsator
conversaţia
observaţia
CAPTAREA
ATENȚIEI
5 min.
Atenția elevilor se reține prin discuţia
referitoare la „primăvară‖ şi
fenomenele care se produc o dată cu
apariţia ei. Elevii vor fi solicitaţi să
lipească diferitele caracteristici pe o
foaie de flipchart în jurul cuvântului
„primăvară‖.
Se prezintă elevilor colajul –model şi
semnificaţia sărbătorii pascale.
Elevii sunt atenţi,
răspund şi lipesc
jetoanele primite
Conversația
Metoda ciorchinelui
Flipchart
Jetoane cu imagini de
primăvară
Aprecierea
verbală
şi
întărirea
răspunsurilor
108
ANUNȚAREA
TEMEI
3 min.
Se anunţă titlul activităţii şi se
prezintă obiectivele într-o manieră
accesibilă elevilor. Tehnicile de lucru
folosite vor fi: decuparea după contur,
lipirea şi asamblarea . Vor reuşi acest
lucru dacă în timpul activităţii vor fi
atenţi, vor respecta cerinţele realizării
lucrării şi vor acorda multă atenţie şi
dăruire.
Activitatea de azi va fi o continuare a
activităţilor precedente, de
întâmpinare a sărbătorii cu bucurie,
dăruire şi lumină sufletească.
Elevii
recepţionează
mesajul.
Conversaţia,
explicaţia
Observaţia
sistemică
PREZENTAREA
LUCRĂRII-
MODEL ŞI
DESCRIEREA
FAZELOR
LUCRĂRII
5 min
Se prezintă elevilor lucrarea-model şi
modalităţile de realizare. Se prezintă
planşa cu etapele de lucru.
- Ce materiale s-au folosit în
realizarea acestei lucrări ?
Se prezintă modul de realizare,
etapele de lucru în realizarea
Elevii observă cu
atenţie etapele de
lucru, răspund
întrebărilor
profesorului.
Observaţia spontană şi dirijată
Conversaţia
explicaţia
Aprecieri
încurajatoare
privind atenţia
cu care au
ascultat modul
de realizare a
lucrării
109
coroniţei, decuparea după şablon,
asamblarea şi lipirea în colaj.
DESFĂȘURAREA
ACTIVITĂȚII
25
min.
Înaintea începerii lucrării, se solicită
elevilor să execute câteva exerciţii de
încălzire a muşchilor mâinii.
Lucrarea pe care o vor realiza este de
fapt o lucrare în perechi. De aceea
fiecare copil va avea sarcini diferite
de lucru (unul va decupa elementele
componente ale colajului, iar celălalt
le va asambla după modelul arătat).
Se coordonează lucrul fiecărei
perechi pe etapele de realizare a
produsului. Se urmăreşte executarea
lucrărilor.
Activitatea se va desfăşura pe
fond muzical, astfel încât elevii să
lucreze relaxat şi cu plăcere.
Se vor implica in
realizarea acestei
activități.
Explicația
Conversația
Se apreciază
atitudinea
şi implicarea
elevilor
110
Elevii care întâmpină dificultăţi vor fi
ajutaţi cu explicaţii,
demonstraţii,observaţii şi sprijin
suplimentar şi individual.
Realizează
lucrarea propusă
respectând
cerinţele şi
indicaţiile.
Exercițiul
Demonstraţia
Lucru în echipă
EVALUAREA
3 min.
După ce iepuraşul-coroniţă a fost
asamblat, elevii vor repeta tema și
etapele activității, iar lucrările vor fi
expuse pentru a fi analizate. Vor fi
antrenaţi toţi elevii în aprecierea
lucrărilor şi argumentarea
observaţiilor făcute.
Elevii repetă tema
activității și se
bucură de
realizarea acesteia
Conversaţia
explicaţia
Aprecieri
verbale şi
stimulative
privind analiza
lucrărilor
ÎNCHEIEREA
ACTIVITĂȚII
2 min Elevii vor fi apreciați pentru munca
lor și vor face curat la locul de
muncă.
Elevii se pregătesc
pentru următoarea
activitate.
conversaţia Aprecieri
verbale
111
JETOANE
112
ETAPE DE LUCRU PRIMA ETAPĂ
A DOUA ETAPĂ
PRODUSUL FINAL
113
PROIECT DE LECȚIE
prof.-educator: Abrudan Mihaela-Gabriela, logoped: Motica Anca
Şcoala Gimnazială Specială, Baia Mare
Unitatea de învăṭământ: Şcoala Gimnazială Specială Baia Mare
Data:
Profesor-educator: Abrudan Mihaela-Gabriela
Logoped: Motica Anca
Clasa: a III-a B
Aria curriculară:Terapie educaṭională complexă ṣi integrată
Modulul: Stimulare cognitivă
Felul activităṭii: Formarea abilităṭii de comunicare
Subiectul: „Albă ca zăpada ṣi cei ṣapte pitici‖ de Fraṭii Grimm
Competenṭe generale:
Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute;
Exprimarea de mesaje orale în diverse situaṭii de comunicare;
Competenṭe specifice:
Însuṣireaconṭinutului poveṣtii ’’Albă ca zăpada ṣi cei ṣapte pitici‖;
Dezvoltarea capacităṭii copilului de a: - asculta cu atenṭie;
Dezvoltarea capacităṭii copilului de a a reproduce conṭinutulpoveṣti;
Competenṭeoperaṭionale:
Să asculte cu atenṭie povestea;
Să reproducă conṭinutul poveṣtii pe baza imaginilor;
Să răspundă la întrebări legate de conṭinutul poveṣti;
Să recunoască trăsăturile caracteristice ale personajelor principale pe baza faptelor
acestora;
Să desprindă învăṭătura din poveste;
Să pronunṭe clar ṣi corect enunṭurile.
Metode didactice: conversaṭia, povestirea,explicaṭia, desenul;
Resurse didactice: - materiale: carte cu poveṣti, fiṣă de desen, creioane colorate;
- timp: 45 de minute;
-umane: logoped, profesor-educator ṣi cei 7 elevi ai clasei;
114
Etapele
activităṭii
Activitatea educatorului ṣi
logopedului
Activitatea
probabilă
a elevului
Metode
Moment
organizatoric;
Creăm condiṭiile necesare
desfăṣurăriiactivităṭii;
Pregătim materialele necesare ;
Elevii se
pregătesc pentru
oră ṣi se aṣează în
bănci;
Captarea ṣi
orientarea
atenṭiei
Se iniṭiază o discuṭie despre poveṣtile
cunoscute;
Elevii sunt întrebaṭi dacă doresc să li
se citească o poveste;
Li se prezintă cartea cu poveṣti;
Elevii răspund
întrebărilor puse;
Conversaṭia;
Anunṭarea
temei
Astăzi veṭi asculta povestea ‖Albă ca
zăpada ṣi cei ṣapte pitici‖;
Elevii ascultă cu
atenṭie;
Explicaṭia;
Desfăṣurarea
activităṭii
Logopedul citeṣte povestea iar
profesorul educator oferă elevilor
planṣe cu ilustraṭii în ordinea
succesiuni întâmplărilor din poveste.
Pe parcursul poveṣtii logopedul iniṭază
dialoguri cu elevii prin intrebări ṣi
observaṭii:
-Cum întreabă împărăteasa oglinda?
-Cine-a izgonit-o pe Albă ca zăpada?
-Unde ajunge ea să locuiască?
-Cu ce fruct încearcă să o otrăvească
mama vitregă?
-Cum este salvată Albă ca zăpada?
-Ce se întâmplă la sfârṣitul poveṣti cu
împărătesa , dar cu oglinda?
În cadrul discuṭiei despre personajele
poveṣtii le cer elevilor să caracterizeze
personajele în antiteză, pe baza
faptelor din poveste.
Elevii ascultă
povestea ṣi
privesc imaginile
care o însoṭesc;
Elevii răspund la
întrebări ṣi
participă la dialog
cu interes;
„Oglindă,
oglinjoară, cine-i
ce-a mai
frumoasă din
ṭară?‖
Elevii descriu
personajele
Povestirea;
Conversaṭia;
Observarea
comportamentului
copiiilor;
Explicaṭia;
Dialogul;
115
Fixare ṣi
consolidare
Împart copiiilor fiṣa cu‖ Albă ca
zăpada‖, pentru a o desena;
Elevii colorează
fiṣa primită.
Evaluare scrisă
Încheierea
activităṭii
Se fac aprecieri asupra activităṭii
elevilor, aceṣtia fiind recompensaṭi cu
pictură pe faṭă
cu personajele preferate.
Elevilor li se cere să-ṣi exprime
aprecierea faṭă de activitatea care a
avut loc.
Elevii ṣi-au
exprimat
opṭiunea referitor
la personajul
dorit.
Elevii fac
aprecieri ṣi
propuneri pentru
activităṭi
ulterioare.
Pictură pe faṭă
oferită ca
recompensă de
logoped pentru
participarea activă
a elevilor la
activitate.
116
EVALUARE SUMATIVĂ: CITIRE SCRIERE COMUNICARE
Clasa a II-a
prof. Urs Oana Emilia
CSEI NR.2, Bistrița
Obiective de evaluare:
1. Recunoaşterea literelor învăţate dintr-un şir dat.
2. Denumirea imaginilor şi asocierea literei cu sunetul inţial al cuvântului care
denumeşte imaginea.
3. Despărţirea în silabe şi reprezentarea grafică a acestora.
4. Scrierea literelor învăţate.
Proba de evaluare
1. Colorează literele învăţate :
2. Asociază litera cu sunetul iniţial al cuvântului care denumeşte imaginea:
a u o
117
3. Asociază litera de tipar cu litera de mână.
a U
u A 4. Desparte în silabe şi reprezintă grafic:
5. Scrie după model : ( a ; o; au; ou )
Descriptori de performanţă
Itemul FB B S
1. Recunoaşte literele învăţate
(4 din 4)
Recunoaşte literele
învăţate
(3 din 4)
Recunoaşte literele învăţate
(2 din 4)
2. Asociază corect
3 imagini din 3
Asociază corect
2 imagini din 3
Asociază corect
1 imagine din 3
3. Asociază corect 4 litere 4 Asociază corect 2 litere 4 Asociază corect 1 literă 4
4.
Desparte în silabe şi
reprezintă grafic
(6 din 6 imagini)
Desparte în silabe şi
reprezintă grafic
(4 din 6 imagini)
Desparte în silabe şi
reprezintă grafic
(1-2 din 6 imagini)
5. Scrie corect literele (4 litere
din 4) şi cuvintele.
Scrie corect literele
(2 litere din 4) fără cuvinte
Scrie corect literele
(1 litere din 4 )
118
EVALUARE: CITIRE – SCRIERE – COMUNICARE
prof. Marțian Oana
Centrul Școlar de Educație Incluzivă Nr. 2, Bistrița
1. Unește cuvântul cu imaginea potrivită. Atenție, o imagine este în plus!
2. Completează propoziția cu cuvântul potrivit aflat în caseta alăturată. Atenție, un
cuvânt este în plus!
Poștașul aduce un ____________________ .
Geta are ____________ dulci.
Ana primește un ________________ de flori.
Ghiță are o ______________ roșie.
3. Încercuiește forma corectă, după exemplul următor:
pacet – pachet lungime – lunghime
gheam – geam chibrit – cibrit
lighean – ligean cheapă – ceapă
cireșe buchet
minge pachet
gheață
ghete girafă geantă ceas
ghiozdan cireșe pachet chipiu
119
4. Alcătuiește câte o propoziție pentru fiecare imagine:
A
B
5. Scrie după dictare:
BAREM Item Foarte bine Bine Suficient Insuficient
1 Uneste corect 8 cuvinte Uneste corect
5-7 cuvinte
Uneste corect 2-4 cuvinte Uneste corect sub 2
cuvinte
2 Completeaza corect 4
propozitii
Completeaza corect 3
propozitii
Completeaza corect 2
propozitii
Completeaza corect sub
2 propozitii
3 Alege varianta corecta
pentru 5-6 cuvinte
Alege varianta corecta
pentru 3-4 cuvinte
Alege varianta corecta
pentru 2 cuvinte
Alege varianta corecta
pentru 0-1 cuvant
4 Alcatuieste 2 propozitii
corecte si coerente
Alcatuieste o propozitie
corecta si o propozitie cu
greseli
Alcatuieste numai o
propozitie cu greseli
Alcatuieste propozitii
indescifrabile
5 Scrie corect 5 cuvinte
dupa dictare
Scrie corect 3-4 cuvinte
dupa dictare
Scrie corect 2 cuvinte
dupa dictare
Scrie corect sub 2
cuvinte dupa dictare
120
EVALUARE INIŢIALĂ – LIMBA ROMÂNĂ
prof.psihopedagog Boncuţ Ana-Maria
Şcoala Gimnazială Specială – CRDEII, Cluj-Napoca
Timp de lucru: 45 de minute
1. Uneşte imaginile ale căror denumiri au înţeles opus: (0.25 x 4 = 1p)
2. Încercuieşte imaginile care fac parte din povestea „Capra cu trei iezi” de. I.
Creangă (0.25 x 4 = 1p)
121
3. Alin se joacă cu câteva jetoane cu imagini. Joacă-te și tu cu el, rezolvând
următoarele cerinţe:
a. Desparte cuvintele în silabe. Desenează tot atâtea liniuţe câte silabe are fiecare cuvânt sugerat
de imagine. (0.05 x 10 = 0.5 p)
b. Taie cu o linie imaginile care sugerează cuvinte care încep cu sunetul M.(0.25 x 2 = 0.5 p)
4. Scrie silaba care lipseşte din cuvintele ilustrate: (0.20 x 5 = 1p)
min- ___ o- ____ - lari ro-________-ţă
___-ra-fă în- ______ţa-tă
5. Scrie în casetă ,,A”dacă propoziţia este scrisă corect şi ,,F” dacă nu este scrisă
corect: (0.20 x 5 = 1p)
Carmen are o carte cu poveşti.
toamna cad frunzele.
Radu a primit cadou o Maşină.
Unde este creionul meu.
Rochiţa mariei este roşie.
6. Aranjează cuvintele astfel încât să obţii propoziţii: (0.5 x 2 = 1 p)
Cătălin carte. citeşte o
______________________________________________________
garaj. Maşina este în
_______________________________________________________
122
FIŞĂ DE LUCRU - CLR Clasa I
prof. înv. primar Ţura Mariana
Şcoala Gimnazială ,,Florea Mureşanu”Suciu de Sus, jud. Maramureş
1. Pentru fiecare imagine din coloana A, gӑsiți opusul din coloana B.
A B
123
2. Scrieți prima literӑ pentru a completa numele fiecӑrui copil.
Model:
UCA ___AN ___NA
3. Colorați imaginile corespunzătoare cuvintelor care conțin sunetul ,,m‖.
Model:
mașinӑ
ambulanța melc casӑ pom
4. Desenați sub fiecare imagine, tot atâtea cercuri câte silabe are cuvântul.
Model:
124
FIŞĂ DE LUCRU – MEM Clasa I
prof. înv. primar Ţura Mariana
Şcoala Gimnazială ,,Florea Mureşanu”Suciu de Sus, jud. Maramureş
Uneşte animalul cu sunetul potrivit!
Ham-ham!
Miau-miau!
Behehe!
Gro-gro!
Muu-muu! Ihaaa-ihaaa!
125
FIȘĂ DE LUCRU- CITIRE-SCRIERE-COMUNICARE
prof. Motorga Maria-Simona,
prof. Mieișor Ramona-Loredana,
C.S.E.I., Tg. Jiu
1. Găsiți cuvinte cu sens asemănător ( sinonime )pentru următoarele cuvinte :
nea- zgomot - clinchet - învățător -
2. Găsiți cuvinte cu sens opus ( antonime ) pentru următoarele cuvinte :
întuneric - rece - frumos - domestic -
3. Încercuiți cuvintele scrise corect :
a) greșeală / greșală b) așază / așează c) ieșean / ieșan
4. Transcrieți corect propoziția :
Maria sa distrat înpreuna cu prieteni ei .
...........................................................................................................................
5. S-a terminat vacanța. Denisa era nerăbdatoare să înceapă anul școlar. Aceasta
era în clasa I . Denisa era foarte fericită deoarece abia aștepta să-și revadă
prietenii de la gradiniță și să-și facă noi prieteni.
Cerințe :
1 Răspunde la întrebări :
De ce era Denisa nerăbdătoare ?
......................................................................................................................
În ce clasă era Denisa ?
......................................................................................................................
De ce Denisa era atât de fericită ?
......................................................................................................................
126
6. Completați cu semnele de punctuație potrivite textul următor :
Adriana o întreabă pe Corina
Ce faci Corina
Bine Mulțumesc Tu ce faci
Bine Eu trebuie să plec
Pa
7. Faceți un mic text de 3-4 propoziții cu titlul “ Toamna “ .
......................................................................................................................
......................................................................................................................
......................................................................................................................
......................................................................................................................
......................................................................................................................
.....................................................................................................................
....................................................................................................................
Felicitări ! Ai terminat fișa !
127
FIŞĂ DE LUCRU CITIRE-SCRIERE-COMUNICARE
prof. Pop Dina,
Şcoala Gimnazială ,,Florea Mureşanu” Suciu de Sus, jud. Maramureş
1. Citește cuvintele, apoi scrie în căsuțe numărul de silabe:
apă vacă porc perie
var polonic viperă Vica
rup Viorel copac iepure
valul Popa Pavel avar
2. Scrie ce vezi, apoi colorează:
3. Transcrie: Petre vine la mine. El are un coș cu pere și vinete.
128
FIŞĂ DE LUCRU-CITIRE-SCRIERE-COMUNICARE-CLS. a III-a
prof. Buda Cristina
C.S.E.I. Tg. Lăpuș
1. Scrie sub fiecare imagine cuvântul potrivit:
2.Desparte în silabe cuvintele următoare:
ploaia________________ grădinile___________________
copacul_______________ tunetul_____________________
cer___________________ bucuroşi____________________
fluture________________ frumoşi____________________
3.Alcătuieste propozitii folosind fiecare imagine de mai jos:
129
FIȘĂ DE LUCRU- MĂRȚIȘOR
prof. Luca Nicoleta-Doina
Școala Gimnazială „Lucreția Suciu”, Oradea
Text suport:
MĂRȚIȘOR
de Ion Pillat
Privești de pe poteca ce urcă-n deal la noi,
Din zbor întîia barză cum cade pe zăvoi.
Vezi trenul care intră încet de tot în gară,
Și omul care sapă, și plugul care ară.
A nins cu nea de floare de prunii din livezi
Și munții de la Rucăr cu iarna lor îi vezi.
Auzi pe sub podgorii un cîine care latră.
Te simți legat de toate - nu poți urni o
piatră.
Aceste lucruri simple ce veșnic îți sînt !
Ce sfîntă bucurie descoperi în pămînt.
Ce limpede te cheamă un cuc : o dată,
două -
De fiecare dată ți-e inima mai nouă.
De fiecare dată mai trainic te unești
Cu farmecul acestor priveliști cîmpenești
În gară, trenul a început să miște.
Toți pomii, ninși, pe dealuri îi flutură batiste.
Gîlgîitor, din iarbă un șipot s-a trezit.
În tine și prin ramuri e cerul limpezit.
Ce rîsete, ce chiot pe drumurile viei -
Pe unde-au mers părinții îți duci și tu copiii.
O nouă viață astăzi de viață veche legi,
Dau muguri pretutindeni din veștedele crengi.
Cu apa ei lumina ți-a botezat cîmpia.
Ce pace e pe omul în alb ce sapă via,
Pe barza ce se duce pe Argeș tot în sus,
Pe-adîncul rost al vieții la care te-ai supus.
130
Fișă de lucru pe grupe
Grupa I
• Ce anotimp este prezentat în text?
• Cum îşi exprimă autorul sentimentele: în mod direct sau indirect?
• Ce sentimente ale eului liric se desprind din text?
Grupa a II-a
• Ce aspecte caracteristice primăverii apar enumerate?
• Identifică elementele terestre şi elementele cosmice care apar în text.
• Extrage din text acele versuri care ilustrează legătura om-natură.
•
Fișă de lucru individuală
• În câte strofe este împărțită poezia?
• Câte versuri are fiecare strofă?
• Care este rima poeziei?
• Care este măsura poeziei?
• Identifică figurile de stil din text.
• Extrage imaginile artistice din poezie.
Fișă de lucru
• Explică titlul poeziei „Mărţişor‖ de Ion Pillat.
• Arată cum este format cuvântul mărțișor.
• Ce fel de sufix este „-işor‖ şi ce sentimente vă sugerează?
• Arată care este anotimpul evocat de poet în poezia „Mărţişor‖ de Ion Pillat.
• Care sunt sentimentele pe care poetul le exprimă. Selectați pentru fiecare sentiment
versul/versurile corespunzătoare.
• Arată în ce mod își exprimă poetul sentimentele sale.
• Citeşte cu atenţie versurile în care se află verbe şi pronume cu ajutorul cărora poetul se
adresează cititorului, făcându-l părtaş la farmecul naturii.
• Care sunt substantivele care indică localizarea peisajului?
• Care este elementul/elementele care compun planul cosmic?
• Argumentează faptul că tabloul de natură prezentat este plin de mișcare și culoare.
131
MODELE LUCRĂRI SEMESTRIALE
LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
prof. Maria-Aurelia Modoc
Şcoala Gimnazială Specială, Baia Mare
LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
CLASA A VI-A, SEMESTRUL I
1. Răspundeți la următoarele întrebări:
a) De unde s-a întors prepelița?
b) Câți pui a avut prepelița?
c) Ce le spune prepelița puilor atunci când apare vânătorul?
d) Ce se întâmplă cu puiul cel mare?
2. Subliniați substantivele din următorul șir de cuvinte:
casă, frumoasă, om, bine, flori, roșu, toamna, iarna, corect, Adina, ceasuri, întunecat.
3. Treceți la singular următoarele substantive:
Zidari –
Veveriţe –
Calculatoare –
Dulapuri –
Ploi –
Tunete –
Cărţi –
Fete –
4. Treceţi la plural următoarele substantive:
Masă –
Calculator –
Telefon –
Fulger –
Primăvară –
Şoarece –
132
Urs –
Băiat –
5. Scrie câte cinci substantive care să denumească:
- nume de ființe ______________________________________________________
- nume de animale ____________________________________________________
- nume de rechizite ____________________________________________________
- nume de flori _______________________________________________________
6. Dictare
LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
SEMESTRUL I, CLASA A VII-A
1. Răspundeţi la următoarele întrebări:
a) Cine este Prâslea?
b) Câţi fraţi mai avea Prâslea cel voinic?
c) Unde se duce Prâslea după ce îi duce tatălui său merele de aur?
d) Cu cine se luptă Prâslea pe tărâmul celălalt?
e) Cine îl ajută pe Prâslea să se întoarcă pe tărâmul oamenilor?
2. Subliniaţi substantivele din următorul şir de cuvinte:
Casă, frumoasă, televizor, ajung, în, iarna, pijama, Dana.
3. Scrieţi câte trei exemple de:
Fiinţe
Unelte
Nume de fete
Fenomene ale naturii
4. Treceţi următoarele substantive la genul potrivit:
Câine, bluză, dulap, vânător, floare, motor.
MASCULIN FEMININ NEUTRU
UN – DOI O – DOUĂ UN – DOUĂ
5. Treceţi la singular sau la plural următoarele substantive:
Revistă –
133
Magazine –
Fată –
Ploi –
Dimineaţă –
Cană –
Pixuri –
Telefon –
Copii –
Buburuză –
6. Scrie un bilet prietenului tău în care să îi spui că îl aştepţi mâine la tine acasă.
LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
SEMESTRUL I, CLASA A VIII-A
1. Scrie câteva lucruri despre Toma Alimoş.
Toma este: -
-
-
2. Scrie definiţia doinei.
3. Comentează următorul proverb:
Cine are carte, are parte.
4. Scrie câte cinci exemple de:
Flori
Animale sălbatice
Fenomene ale naturii
Nume de ţări
Îmbrăcăminte
5. Pune substantivele la genul potrivit:
Casă, scaun, muncitor, maşină, urs, tren.
134
MASCULIN FEMININ NEUTRU
UN – DOI O – DOUĂ UN – DOUĂ
6. Treceţi la plural sau la singular substantivele:ană
Cană
Calendare
Plasă
Sucuri
Calorifer
Ploi
Tunet
Zâmbete
Crin
Cartofi
7. Răspundeţi la următoarele întrebări pentru a alcătui o compunere:
Iarna
o În ce anotimp ne aflăm ?
o Care sunt lunile de iarnă ?
o Cum este vremea în acest anotimp?
o Ce se întâmplă în natură în anotimpul iarna?
o Cum se joacă copiii iarna ?
o Care sunt sărbătorile de iarnă ?
o De ce ne place acest anotimp?
135
TESTAREA INIȚIALĂ, ELEMENT ESENȚIAL ÎN PROIECTAREA
DIDACTICĂ- LIMBA ENGLEZĂ
prof. Elena Chicoș
Școala Gimnazială „Spiru Haret”, Dorohoi
Test de Evaluare Iniţială, Limba Engleză
Clasa a V-a, L1
Numele şi prenumele elevului:__________________________________ clasa _________
Data susţinerii testului: ................................................
Pentru rezolvarea corecta a tuturor cerinţelor din partea I şi partea a II-a se
acordă 90 de puncte. Din oficiu se acordă 10 puncte.
Timpul efectiv de lucru este de 45 de minute.
PARTEA I
I. Fill in: have, has, is, are, can. ( 5x2=10 puncte )
Sarah (1)..................... ten. She (2) .................. got blond hair and blue eyes. She (3)
.............. play the piano. Sophie and Emma (4) .............. sixteen. They (5) ................
got brown eyes.
II. Fill in with present tense simple (3x2=6 puncte)
(6)……….Peter ……….(to play) basketball every Saturday?
Sue and Jill usually (to wear)…………….(7).jeans.
Our dog (not/like )………………(8)biscuits.
III. Complete the sentences with my, its, your, her, his. (5x2=10 puncte )
I have a book. It is (9)….book.
You have a sister . It is(10) ….sister.
He has a dictionary. It is(11) ……dictionary.
She has a friend. He is(12)…..friend.
It has a bone. It is (13)……bone.
136
IV. Choose the correct item: (7x2 = 14 puncte)
14. This is Bill and this is ........ dog.
a.he b.its c.his
15. David .......... got blue eyes.
a. has b.have c.haven’t
16. ............ your brother like football?
a.Do b.Does c.Watches
17. At the moment, Jo and Jill ....... TV
a.are watching b.watch watches
18. Is this ......... book?
a.John b.John’s Johns
19.Is that ............. elephant?
a.this b.a c.an
20. Your .......... are so nice!
a.baby b.babies c.babyes
V. Fill in with present tense continuous : (3x2=6 puncte)
Where are the children? They (to speak)……(21)to Paul now.
The boys (not play)……………….(22)football at the moment.
…………..she (to eat)………………..(23) dinner at present?
VI. Write the plural form of the nouns: (5x1=5 puncte)
24. book; 25. glass 26. child 27. teacher 28. fox
VII. Fill in with who, where or what: (4x1= 4 puncte)
Mary: (29) ........... are the people in the photo?
Tom: They are my grandparents.
Mary: And (30) ......... is that?
Tom: It’s their car.
Mary: (31) ........ is that in the car?
Tom: It’s me of course.
Mary: (32) ......... is my camera?
Tom: It’s in your room.
137
VIII. Fill in with the right preposition: at, between, to, by, in (5x1=5 puncte)
He goes(33)…. school (34).......bus.
We get up(35) …..7 o’clock (36)….the morning
The elephant is (37)…….the lion and the tiger.
PARTEA a II-a 30 p
Describe your best friend (name, age, physical appearance, hobbies, etc). (50-60
words).
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
BAREM DE EVALUARE SI DE NOTARE
clasa a V-a
§ Se punctează oricare alte formulări/ modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.
§ Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin
barem. Nu se acordă fracţiuni de punct.
§ Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea
punctajului total acordat pentru test la 10.
138
PARTEA I (60 de puncte)
I. 5x2=10
1. is;
2. has;
3. can
4. are;
5. have;
II. 3x2=6
6. does Peter play
7. wear
8. doesn’t like
III. 5x2=10
9. my
10. your
11. his
12. her
13. its
IV. 7x2=14
14. C. his
15. A. has
16. B. does
17. A. are watching
18. B. John’s
19. C. an
20. B. babies
V.3x2=6
21. Are speaking
22. Aren’t playing
23. Is she eating
VI. 5x1=5
24. Books
25. Glasses
26. Children
27. Teachers
28. Foxes
VII.4x1=4
29. Who
30. What
31. Who
32. Where
VIII.5x1=5
33. To
34. By
35. At
36. In
37. Between
PARTEA a II-a (30 de puncte)
4 points for appropriate use of words,
6 points for correct grammar structures and connectors
5 points for the use of appropriate vocabulary
10 points for covering the aspects demanded by the task
3 points for a balanced structure
2 points for the general impression
139
FIȘĂ DE LUCRU – clasa I
prof. Motorga Maria Simona, prof.Mieișor Ramona Loredana
CSEI, Tg.Jiu
1.Numără elementele fiecărei mulțimi și trasează o linie la cifra corespunzătoare :
2.Formează prin încercuire mulțimi de obiecte identice , apoi încercuiește cifra
corespunzătoare fiecărei mulțimi în parte.
1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
2 3 4 5
140
NUMĂRUL ȘI CIFRA UNU
prof. Roman Alexandra-Maria
Centrul Școlar de Educație Incluzivă „Constantin Pufan”, Vaslui
1. Colorează o steluță. 2. Colorează un deget de la mână.
3. Colorează zarurile cu un singur punct.
141
3. Trasează în chenarul din dreapta, tot atâtea liniuțe câte elemente sunt în mulțimea
dată.
4. Formează o mulțime cu un singur element.
5. Găsește cifra 1 în chenarul de mai jos și încercuiește-o!
6.Scrie cifra 1.
142
FIŞĂ DE LUCRU -MATEMATICĂ prof. Pop Dina,
Şcoala Gimnazială ,,Florea Mureşanu” Suciu de Sus, jud. Maramureş
1. Colorează petalele florii conform codului:
2. Taie elementele care sunt în plus ţinând cont de cifra din căsuţă. Colorează căsuţa cu
cifra 3
3. Uneşte cifra cu locul ei în şirul numeric:
2 7 5
1 3 4 6
3 4 7
1 - Roşu
2 - Albastru
3 - Verde
4 - Galben
5 - Violet
1
5
3
4
2
143
ADUNAREA ȘI SCĂDEREA FĂRĂ TRECERE PESTE ORDIN
prof. Motorga Maria Simona,
prof. Mieișor Ramona Loredana
CSEI, Tg.Jiu
1. Fă suma celor două numere și scrie rezultatul pe mâna dreaptă a personajului.
2. Fă diferența numerelor date și scrie rezultatul pe mâna stângă a personajului.
3. Dă nume personajelor și scrie-le pe coif cu litere mari de tipar.
4. Colorează!
14 3 15 2
16 2 14 2
15 3 14 4
15 1 13 2
17 2 16 3
144
Adunarea și scăderea cu trecere peste ordin
1. Fă suma celor două numere și scrie rezultatul pe mâna dreaptă a personajului.
2. Fă diferența numerelor date și scrie rezultatul pe mâna stângă a personajului.
3. Dă nume personajelor și scrie-le pe coif cu litere mari de tipar.
4. Colorează!
11 4
12 4
14 5
11 3
14 6
12 9
16 7
12 7
13 8
11 7 14 6
145
EVALUARE INIŢIALĂ – MATEMATICĂ
prof. psihopedagog Popa Camelia
Şcoala Gimnazială Specială – CRDEII, Cluj-Napoca
Timp de lucru: 45 de minute
1. Camelia a realizat următorul desen. Incercuieste obiectele care se află in partea de jos si
colorează-le pe cele care se află in partea de sus. (0.5 X 2 = 1p)
2. Iată grădina lui Nelu!
Formează mulţimi care cuprind toate elementele de acelasi fel. Scrie in caseta de mai jos
numărul mulţimilor pe care le-ai obţinut. (0.5 x 2= 1p)
146
3. Ilinca trebuie să ordoneze crescător numerele de mai jos. Ajut-o, punând numerele in
căsuţele corespunzătoare. (0.20 x 5 = 1 p)
a) 3, 9 si 8 □ □ □
b) 1, 7 si 0 □ □ □
c) 4, 2 si 6 □ □ □
d) 5, 10 si 3 □ □ □
e) 9, 1 si 2 □ □ □
4. Desenează cercul cu culoarea roşie, pătratul cu albastru şi triunghiul cu verde. (0.25 x
4 = 1p)
5. Ajută albinuţa să calculeze corect: (0.10 x 10 = 1p)
9 + 1 =
3 + 6 =
5 + 4 =
0 + 6 =
4 + 4 =
147
9 – 0 =
7 – 2 =
10 – 7 =
9 – 3 =
8– 7 =
6. Măriuca are 4 căpşuni. Ionică are şi el 3 căpşuni, pe care i le dăruieşte Măriucăi.
Câte căpşuni are acum Măriuca? (1p)
148
ELEMENTE DE MATEMATICĂ APLICATĂ
CLASA A IV A
prof. Motorga Maria Simona, prof.Mieișor Ramona Loredana
CSEI, Tg.Jiu
1. Denumeşte corpurile geometrice şi spune câte sunt de fiecare:
................... .............. ................. ............... ................
2.Realizează corespondenţa dintre obiecte şi corpurile geometrice prin care le poţi reprezenta:
3.Priveşte imaginile şi scrie:
a) ce corpuri geometrice se află în interiorul cutiei A şi câte mai trebuie puse pentru a se
completa
…………………………………………………………………………………… b) ce corpuri geometrice se află în interiorul cutiei B şi câte mai trebuie puse pentru a se
umple
……………………………………………………………………………………
A B
149
4. Completează şiragul cu încă trei mărgele:
5. a) Denumeşte şi scrie câte corpuri geometrice mai trebuie pentru a termina
construcţiile în fiecare caz, apoi în total.
................................ ………………… …………………….
b) Completează construcţiile desenând corpurile geometrice care lipsesc.
6. Încercuieşte cele două sfere pe care le poţi muta din desenul de la figura A pentru a obţine
pe cel din figura B.
A B
7. La grădiniţa din şcoala noastră s-au adus 145 de cuburi roşii mari, cu 119 mai multe cuburi
verzi de mărime mijlocie şi 219 cuburi albastre mici. Câte cuburi s-au adus în total la
grădiniţă?
…………………………………………………………………………………..………………
……………………………………………………………………………..................................
………………………………………………………………………………………..................
………………………………………………………………………………………..................
8. Pe masă se află o cutie în care se găsesc bile de diferite culori. În cutie se
găsesc 324 de bile roşii mari si cu 128 mai puţine bile albastre mici. Lângă cutie se află 49
de bile mici verzi şi 37 de bile mijlocii de culoare galbenă, Câte bile roz trebuie aduse pentru
a fi 700 bile în total?
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
150
8. Realizează un desen cu tema ―Castelul prinţesei‖ în care să foloseşti cât mai multe
dintre corpurile şi figurile geometrice învăţate. Colorează-l!
151
FIŞĂ DE LUCRU- CUNOAȘTEREA MEDIULUI prof. Pop Dina,
Şcoala Gimnazială ,,Florea Mureşanu” Suciu de Sus, jud. Maramureş
1. Numără animalele sălbatice şi uneşte mulţimea cu cifra corespunzătoare
2. Uneşte fiecare pui cu mama lui
3. Decupează elementele specifice toamnei şi lipeşte-le în tablou
5
8
7
9
152
PRIMĂVARA. ACTIVITĂŢI DE PRIMĂVARĂ: FIȘĂ DE LUCRU
prof. înv. primar Bîra Ilinca
Şc.Gimn. „Elena Doamna”, Tecuci
1.Pune x în caseta din dreptul imaginii care redǎ anotimpul de primăvară.
2.Numără lunile anului, apoi încercuieşte cu verde lunile anotimpului de primăvară.
S O N D I F M A M I I A
3. DA sau NU!
Martie este lună de primăvară.
La începutul primăverii copacii înmuguresc.
În luna mai cad frunzele copacilor.
În aprilie facem oameni de zăpadă în faţa casei.
Primăvara pământul se acoperă cu firicele de iarbă.
Pe pământ se văd pârâiaşe, în luna martie, căci se topeşte zăpada.
Primăvara nu plouă niciodată, nici nu bate vântul.
Sărbătoarea Învierii Domnului este totdeauna primăvara.
4.Numerotează etapele plantării unui pom.
153
5.Completează desenele:
6.Dezleagă cele două integrame şi află ce pomi înfloresc primii în livadă:
7.Ascultă versurile şi memorează!
Primavara
Martie, aprilie, mai
Primavara a venit,
Cu alai de flori albastre
Şi cu cerul însorit
Pe meleagurile noastre.
Ghiocei şi păpădii
Fluturi galbeni pe câmpii
Primăvara-s bucurii
Hai să ne jucăm copii.
Iată muguri înverzesc
Păsărele ciripesc
Și copacii înfloresc
Primăvară te iubesc.
154
TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ – BIOLOGIE cl a VIII-a
prof. Scutelnicu Daniela, Ilieș Cristina
Şcoala Profesională Specială, Câmpulung Moldovenesc
1. Ecologia este ştiinţa care studiază: 1p
a) Zonele geografice de pe glob
b) Ecosistemele
c) Conexiunile dintre vieţuitoare şi mediul lor de viaţă
2. În ţara noastră cu ocrotirea mediului se ocupă: 1p
a) Comisia Monumentelor Naturii
b) Guvernul ţarii
c) Consiliul Naţional pentru Protecţia Mediului Înconjurător
3. Mediul de viaţă poate fi: 1p(0,25x4)
a)……………………
b)……………………
c)……………………
d)……………………
4. Ecosistemele naturale pot fi ……………….şi………………………… 1p(0,5x2)
5. Realizaţi corespondenţa: 1p(0,25x4)
Ecosistem natural terestru Pădurea de fag
Dunărea
Ecosistem natural acvatic Pajiştile alpine
Marea Neagră
6. Unde trăieşte floarea de colţ?
a) lângă izvoarele de munte
b) pe stâncârii
c) în pădurile de conifer
7. Care sunt efectele despăduririlor? 1p(0,25x4)
……………………………………………………………………………………….
8. În drumeţiile voastre prin pădure ce reguli trebuiesc respectate? 1p(0,25x4)
155
9. Încercuieşte varianta corectă: Crapul trăieşte într-un ecosistem de : 1p
a) baltă,
b) lac sărat,
c) râu de munte,
d) Dunăre
Obs. Se aordă 1 punct din oficiu
INTERPRETAREA TESTULUI DE EVALUARE SUMATIVĂ
OBIECTIVE :
O1 : să cunoască domeniul de studiu al ecologiei;
O2 : să identifice instituţia care se ocupă cu ocrotirea mediului înconjurător;
O3 : să numească mediile de viaţă ale organismelor vii ;
O4 : să realizeze corect corespondenţa dintre mediul de viaţă şi ecosistemul corespunzător ;
O5 :să descopere cel puţin patru efecte ale despăduririlor ilegale;
O6 : să scrie reguli de comportare civilizată într-o excursie ;
REZULTATE OBŢINUTE :
Nr.
Crt.
Numele şi prenumele O1 O2 O3 O4 O5 O6 NOTA
1. B. A.
x - x x x x 9
2. C.F. V.
x
- x x x x 9
3. F. A. H.
x x x x / / 9
4. G. R. V.
x x x x x x 10
5. G. R.
- x x x x x 9
6. L.I. V.
/ - x x x x 9
7. N. M. G.
- - x - / - 4
8. R. A.
x x x x x x 10
9. S. L. C.
x x x x x x 10
10. T. D.N.
- x x x x x 9
11. T. A. P.
/ x x x x x 10
Notă : x- obiectiv realizat ; / obiectiv parţial realizat ; - obiectiv nerealizat
156
INTERPRETAREA TESTELOR
Testul de evaluare sumativă a urmărit stabilirea nivelului de cunostinţe la biologie,la
sfârşitul semestrului I al clasei a VIII-a. Acest test conţine itemi accesibili pentru toţi elevii,
cu sarcini de lucru diferite. Toate aceste noţiuni au fost reactualizate la orele de recapitulare
de la sfârşitul semestrului.
S-au constatat următoarele :
Majoritatea elevilor şi-au însuşit noţiunile de bază care se referă la ecologia mediului
înconjurător;
o Un singur elev întâmpină greutăţi în înţelegerea sarcinilor de lucru ;
o Majoritatea elevilor operează corect cu noţiunile de factori abiotici/biotici în
răspândirea organismelor vii ;
o Elevii ştiu să descrie un ecosistem cu ajutorul materialului intuitiv.
o Majoritatea elevilor cunosc reguli de păstrare a unui mediu înconjurător curat.
o Elevii cunosc efectele poluării aerului şi a apei;
o Elevii cunosc urmările tăierii abuzive a pădurilor asupra mediului.
Greşeli tipice :
o Confuzii în înţelegerea noţiunilor de biotop, biogeneză, ecosistem ;
o Greutăţi în identificarea asemănărilor şi deosebirilor între două ecosisteme;
o Dificultăţi de exprimare în termeni specifici ;
o Confuzii în numirea unor ecosisteme.
Măsuri ameliorative :
o Activităti diferenţiate ( fişe de lucru de recuperare/dezvoltare) ;
o Imagini /filme documentare de prezentare a ecosistemelor naturale;
o Aprofundarea termenilor specifici ;
o Exerciţii orale de exprimare corectă ;
o Activităţi practice de ecologizare;
o Evaluarea continuă şi periodică a tuturor elevilor în vederea depistării la timp a
noţiunilor neaprofundate.
157
MODELE DE BUNĂ PRACTICĂ
FIŞE DE LUCRU-MATEMATICĂ
prof. sprijin Susa Gabriela Maria
CSEI „ORIZONT”, Oradea
L.S. Vîgotski consideră că, între copilul cu deficienţă mintală şi copilul normal, există
diferenţe semnificative sub aspectul caracteristicilor Z.P.D.(zona proximei dezvoltări): în
timp ce copilul cu intelect normal se caracterizează printr-o zonă proximă largă, dinamică,
eficientă, sub aspectul realizării noilor achiziţii cognitive, dar şi a celor din domeniul
afectivităţii, al comportamentelor, al comunicării etc. - la copilul cu deficienţă mintală, Z. P.
D. este limitată, lipsită de dinamism operaţional şi puţin eficientă sub aspectul achiziţiilor
posibile, cu atât mai îngusta, mai restrânsă, cu cât gravitatea deficitului intelectual este mai
mare.
Vîgotski a argumentat faptul că nivelul optim al copilului este atins atunci când
lucrează, precum un „ucenic‖, cu o persoană care ştie mai mult, iar intervalul între ceea ce
ştiu deja copiii si ceea ce pot să înveţe în condiţii de îndrumare, are o semnificaţie foarte
mare. Acest lucru am să încerc să îl realizez şi eu prin conceperea unui set de fişe de lucru.
În practica didactică nemijlocită, aceasta poate însemna, de pildă, revenirea temporară
la procedee de învăţare bazate pe exerciţiu ludic, în cazul copiilor care întâmpină dificultăţi
în învăţarea de tip şcolar (Radu, 2002, pag 101).
Având în vedere că meseria mea este de aşa natură încât sunt pusă mereu să testez şi
chiar să forţez limitele acestor copii, consider că teoria ZPD a lui Vîgotski este o provocare
continuă şi atât de prezentă în munca profesorului de sprijin.
Deoarece, copiii cu deficienţă mintală fie ea şi uşoară – liminară, ajung să înţeleagă
foarte greu sau în unele cazuri, niciodată, fracţiile, clasificarea lor şi alte multe noţiuni legate
de fracţii (operaţii), consider că teoria ZPD a lui Vîgotski ar fi atinsă dacă se vor găsi acele
metode, materiale prin care aceste noţiuni să fie înţelese chiar dacă la un nivel minimal.
Pentru aceasta am întocmit o suită de fişe (materiale didactice) cu ajutorul cărora copiii cu
deficienţă mintală să ajungă să înţeleagă elemente de matematică de nivelul clasei a IV.
Astfel, prin fişe de lucru (un desen pe o hârtie A4 – laminat) ilustrând pizza, bucăţi de
pizza, am reprezentat noţiunea de fracţie. Prin desene şi şabloane (jetoane - laminate) vor
încerca să înţeleagă şi să aprofundeze aceste noţiuni. Ca învăţarea să fie şi mai atractivă, am
folosit bandă Velcro cu ajutorul căreia copilul va putea manevra jetoanele lipindu-le acolo
158
unde se cere. Astfel, copiii au reuşit să înţeleagă definitiv ce inseamnă 1 supra (pe) 1, 1 supra
2(pe), 1supra4 (pe), adică reprezentarea sub formă de fracţie(matematică) a unui întreg, a
jumătăţii şi a sfertului.
Copilul primeşte o planşă pe care are 5 modele de fracţii: 1/3, ½, 1/1, 2/6, 1/5. Fracţii
reprezentate prin 6 desene, planşa 2 (un desen în format A4 – laminat). Pe rând se va privi şi
analiza fiecare desen cu fracţia corespunzătoare. Se va observa figurile geometrice, în câte
părţi sunt împărţite ele, care sunt părţile colorate, cât din figură este colorată. După ce ne-am
asigurat că totul este bine aprofundat, copilul va primi o altă fişă, (planşa 3) pe care sunt
reprezentate fracţii egale cu cele din prima fişă. Se analizează şi această fişă. Se procedează
în acelaşi mod şi pentru planşele 4 şi 5.
Planşa 2 Planşa 3 Planşa 4 Planşa5
159
Dacă elevul nu realizează că este vorba de aceleaşi fracţii, cele două planşe se vor
apropia, planşa nr 2 cu planşa nr 3 şi planşa nr 4 cu planşa nr 5, pentru a fi ajutat să observe,
să realizeze că este vorba de una şi aceeaşi fracţie dar scrise altfel, sau spunem că sunt fracţii
egale. În cazurile în care nici prin apropiere copilul nu va înţelege că sunt fracţii egale, foliile
melaminate se vor suprapune pentru a se observa că suprafaţa colorată este aceeaşi în ambele
planşe, deci sunt fracţii egale.
Dacă nici în acest fel, elevul nu înţelege se va pregăti o altă fişă, transparentă dar cu
desene de fracţii cu o variantă din cele două care va fi suprapusă uneia din fişele analizate
anterior. Prin suprapunerea unor desene diferite dar care dau aceiaşi suprafaţă colorată,
copilul va înţelege că este vorba de una şi aceeaşi fracţie.
De obicei, când nu se descurcă singur în rezolvarea unor sarcini şcolare (de învăţare),
acest deficient nu solicită, din proprie iniţiativă, ajutorul adultului şi nu ştie cum să folosească
sprijinul pe care i-l acordă, fie profesorul sau educatorul, fie părintele sau oricare altă
persoană, aptă să-i «medieze» accesul la informaţia venită din exterior. Putem afirma că, în
activitatea la care participă - mai ales în activităţile de învăţare -deficientul mintal nu resimte
nevoia de feed-back, participarea sa la actul învăţării fiind, adesea, mecanică, stereotipă, fără
o raportare conştientă şi permanentă la obiectivul (modelul) urmărit (Radu 2002, pag 98), de
aceea este atât de important să se găsească acele căi, mijloace, prin care deficientul să fie scos
din starea lui de ignoranţă.
Bibliografie:
1. Radu, Gh. PSIHOPEDAGOGIA şcolarilor cu handicap mintal. 2002. Bucureşti: pro
Humanitas
2. www.scritub.com/personalitati/LEV-VIGOTSKY242137316.php
160
TESTUL SOCIOMETRIC
prof. educator Oros-Mănarcă Adriana
C.S.E.I. NR.2, Bistrița
Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi, investigaţi
ca grupuri cu structură proprie. Aceste metode vizează investigarea naturii, configuraţiei şi
intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe
baza acestora: de comunicare, de colaborare, de influenţare, etc.
Prin intermediul utilizării testului sociometric se obţin date referitoare la relaţiile
preferenţiale din cadrul grupului , dar şi la stadiul concret de structurare al acestora.
Voi prezenta un model de test sociometric adaptat:
Școala: C.S.E.I NR 2 BISTRIȚA
Clasa a VI-a Deficiențe moderate
1. Motivația realizării testului: Fiecare ȋși va cunoaște mai bine locul ȋn grup
2. Asigurarea caracterului confidențial al răspunsului la ȋntrebări
3. Distribuirea formularelor cu ȋntrebări ce urmează a fi completate și se explică modul de
completare:
-poate răspunde atât cât corespunde preferințelor sale, dar să nu depășească numărul maxim
de 5 răspunsuri
-cel de pe locul1 să fie cel mai preferat, iar următorii ȋn ordine descrescătoare
Data…………..
1. Dacă ai avea de făcut o lucrare împreună cu un coleg, pe care l-ai alege?
1..……………………………..…
2…………………………………
3..………………………………..
2. Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg, cu care nu ai vrea să lucrezi?
1…………………………………
2…………………………………
3. …………………………………
161
Datele obţinute în urma aplicării testului sociometric, se prelucrează, realizându-se pentru
început matricea sociometrică:
MATRICEA SOCIOMETRICĂ
Sub. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
Ab
Va
Rb
Vr
Is
Ab- alegeri brute
Va- valoarea alegerilor
Rb- respingeri brute
Vr- valoarea respingerilor
Is- indice de status
Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de
un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini faţă de colectiv, respectiv a
expansiunii sociale şi a atitudinii colectivului faţă de el, respectiv a incluziunii sociale.
Calculul incelui sociometric se realizează după următoarea formulă:
n
I = ,
N-1
unde n este reprezentat de numărul alegerilor primite de subiectul respectiv, iar N
numărul total al membrilor grupului.
162
Calculul indicelui de coeziune se calculează după formula:
R ● q
Ic =
U ● p
k
unde p =
N- 1, iar q = 1-p.
Datele obţinute în urma realizării matricei sociometrice şi a calculării indicilor
mai sus prezentaţi sunt transpuse în sociograme, care redau grafic relaţiile în cadrul grupului.
Aceste sociograme pot fi individuale sau colective.
SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI
IZOLAŢI
POPULARI
FOARTE POPULARI
LIDER
163
FIŞĂ KINETOTERAPIE
prof. Şofîlcă Georgeta Anda
Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă, Turnu Roşu
Prin prezenta, menţionez că elevul/eleva ___________________________________
din clasa _____________________născut la data de _______, având diagnosticul de
___________________________________________________________________________
are un program de gimnastică medicală individualizat în anul şcolar __________.
Programul individualizat a fost elaborat în urma evaluării iniţiale din ____________ .
Frecvenţa programului de gimnastica este de __________ şedinţe pe săptămâna de
kinetoterapie.
Competenţe şi dificultăţi:
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Diverse:
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Obiectivele urmărite:
1. dezvoltarea fizică armonioasă
2. creştere mobilităţii articulare
3. creşterea tonifierii musculare
4. relaxarea musculaturii hipertone
5. dezvoltarea stabilităţii în posturile: 1sezînd, 2 cvadrupedie, 3 stând
6. creşterea coordonării, controlului şi echilibrului
7. diminuarea deformaţiilor
8. corectarea posturilor vicioase şi conştientizarea poziţiilor corecte a coloanei
vertebrale, aumerilor şi a bazinului
9. reeducarea respiratorie
10. corectarea posturilor vicioase
11. tonifierea musculaturii afectate în regim de scurtare şi de alungire, acolo unde este
cazul
12. să manifeste spirit de colaborare cu profesorul
13. să înţeleagă importanţa efectuării exerciţiilor
164
14. să participe cu plăcere la activitate printr-o atitudine activă şi cooperantă
15. să conştientizeze importanţa adoptării unei posturi şi atitudini corecte în timpul
programului de kinetoterapie şi în afara acestuia
Metode folosite:
1. decubit dorsal (culcat pe spate): exerciţii cu bastonul de gimnastică – ridicarea
bastonului sus;
2. decubit dorsal (culcat pe spate): mobilizări pasive, pasivo-active şi active la membrele
superioare şi membrele inferioare;
3. decubit dorsal: îndoirea unui genunchi alternativ la piept şi apucarea lui cu mâinile,
revenire;
4. decubit dorsal (culcat pe sapte): îndoirea genunchilor (1), întinderea genunchilor,
membrele inferioare sunt la verticală (2), îndoirea genunchilor, tălpile sunt pe sol (3),
revenire la poziţia iniţială (4);
5. decubit dorsal (culcat pe sapte): îndoirea genunchilor (1), întinderea genunchilor,
membrele inferioare sunt la verticală (2), îndoirea genunchilor, tălpile sunt pe sol (3),
revenire la poziţia iniţială;
6. decubit ventral: urcatul pe trambuluină, coborârea de pe trambuluină;
7. decubit dorsal (culcat pe spate): abdomen;
8. decubit dorsal (culcat pe spate): ridicarea în şezut stânga/dreapta;
9. decubit dorsal (culcat pe spate): exerciţii de respiraţie;
10. decubit ventral ( culcat pe burtă): ridicarea în cvadrupedie;
11. din cvadrupedie – dezechilibrăr;
12. din cvadrupedie pe mingea mare- relaxare, dezechilibrări, mişcări uşoare de înainte-
înapoi;
13. decubit dorsal: rostogolirea;
14. decubit ventral: târârea;
15. stând în genunchi cu faţa la spalier, mâinile apucă şipca la nivelul umărului: coborâra
şezutei la călcâie, revenire;
16. exerciţii de respiraţie la masă: suflat în lumânare, minge, pahare plastic;
17. decubit ventral: ridicarea în cvadrupedie şi revenire în decubit ventral (pisica);
18. decubit ventral, (o pernuţă sub abdomen), mâinile la spate apucat, coatele întinse:
extensia trunchiului cu ridicarea capului de pe saltea şi menţinerea poziţiei 2-5
secunde;
165
19. pe banca de gimnastică decubit dorsal (culcat pe sapte), genunchii îndoiţi la piept,
braţele sus, mâinile apucă banca prin lateral: târâre înainte – înapoi – 3-6 lungimi de
banca;
20. atârnat la spalier: balansul membrelor inferioare stânga/dreapta;
21. atârnat la spalier: îndoirea genunchilor la piept alternative;
22. atârnat la spalier- menţinerea poziţiei 5 secunde cu conştientizarea alungirii coloanei
vertebrale şi senzaţia de alungire a corpului;
23. mers cu bastonul de gimnastică ţinut la spate, coatele îndoite – 5 lungimi de sală;
24. stând în faţa oglinzii, coatele îndoite, bastonul la spate: răsucirea trunchiului stânga
(1), revenire (2), răsucirea trunchiului dreapta (3), revenire la poziţia iniţială (4);
25. sărituri la trambulină;
26. urcatul şi coborâtul sipcii la aerobic step;
27. stând pe ministepper: pedalare 2-3 minute;
28. stând la aparatul de masaj: masaj 3-5 minute;
29. stând la bicicleta eliptică: pedalare 3-5 minute;
30. şezând pe bicicleta ergometrică : pedalare 3-5 minute;
31. şezând la aparatul multifuncţional – exerciţii cu membrele superioare: 2-4 minute;
32. relaxare pe mingea Bobath;
33. alte exerciţii
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Metode şi procedee folosite: conversatia, dialogul, exerciţiul fizic, demonstraţia, explicaţia,
seturi de exerciţii specifice, analiza mişcărilor şi poziţiilor.
Dificultăţi întâmpinate:
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Relaţia cu părinţii / tutore legal / reprezentanţii legali:
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Prezenta s-a eliberat pentru a-i servi la dosarul personal.
Profesor kinetoterapeut, Anda Şofîlcă
ISBN 978-606-701-214-9