Schaeffler România S.R.L RAPORT DE SECURITATE · Schaeffler România S.R.L RAPORT DE SECURITATE...

Schaeffler România S.R.L RAPORT DE SECURITATE

H&S ECO CONSULT 2008 124



1. IDENTIFICAREA PARTILOR INSTALATIILOR RELEVANTE

PENTRU SECURITATE (IRS)1.1. Repartizarea substanţelor periculoase pe diferite părţi ale

instalaţiilorTabel 18

Nr. crt.

Denumirea substanţei

Capacitatea totala de substanţa

posibil deţinuta pe

amplasament (t)

Nr. rezer-

voare XCapaci-tate (m3)

În instalaţie (tone) materii prime, produşi, intermediari, produse finite (t)

1. Depozitul de metanol existent 17 1 X 30

Material auxiliar,- în rezervor de depozitare – 14 t- în rezervoare de zi – 2,99 t- pe conducte – 0,01tExistă şi un rezervor de avarie de 30 m3, care poate prelua cantitatea de metanol din rezervorul de depozitare, în caz de avarie.

2Depozitul de

metanol investiţia nouă

27,7 1 X 50

Material auxiliar,- în rezervor de depozitare – 24,7 t- în rezervoare de zi – 2,99 t- pe conducte – 0,01tExistă şi un rezervor de avarie de 50 m3, care poate prelua cantitatea de metanol din rezervorul de depozitare, în caz de avarie.

3. Staţia de amoniac existentă 1,8 4 X 450

kg

Material auxiliar,- în rezervoare de depozitare – 1,79 t- în evaporator – 0,01t- pe conducte – 0,001t

4. Staţia de amoniac investiţia nouă 1,8 4 X 450

kg

Material auxiliar,- în rezervoare de depozitare – 1,79 t- în evaporator – 0,01t- pe conducte – 0,001t

5. Depozitul de propan existent 2,3 1 X 5

Material auxiliar,- în rezervor de depozitare – 2,3 t

-pe conducte – 0,001t

6. Depozitul de propan investiţia nouă 2,3 1 X 5

Material auxiliar,- în rezervor de depozitare – 2,3 t- pe conducte – 0,001t

7. Secţia de tratament 198 3 X 33 Material auxiliar,



NOTĂ:În bazinul de topire sare se va găsi sare doar in următoarele situaţii:

termic secundar existent- băile de

sare

- în băile de călire 197,7 t- pe piese – 0,1t- în maşina de spălare – 0,1t- în coloana de distilare a apei impurificate cu sare – 0,1t

8.

Secţia de tratament termic secundar investiţia nouă –

băile de sare

240 2 X 60

Material auxiliar,- în băile de călire 239,45 t- pe piese – 0,15t- în maşina de spălare – 0,15t- în coloana de distilare a apei impurificate cu sare – 0,15t

9.Bazinul de topire a

sării, instalaţia existentă

66*) 1 X 40

Material auxiliar,- în rezervorul de topire – 65,9 t- pe conducte – 0,1t

10.

Bazinul de topire a sării, investiţia nouă 120*) 1 X 70

Material auxiliar,- în rezervorul de topire – 119,8 t- pe conducte – 0,2t

11.

Depozitul de sare instalaţia existentă şi

investiţia nouă60

Material auxiliar,- în saci de 25 kg, pe paleţi din lemn–

maxim 60t

12.

Depozit carburanţiinstalaţia existentă 33 1 X 50

Carburant pentru electrocare şi motostivuitoare, rezervă de combustibil pentru

centrala termică- în rezervor 33 t

13 Depozit carburanţi,investiţia nouă 33 1 X 50

Carburant pentru electrocare şi motostivuitoare, rezervă de combustibil pentru

centrala termică-în rezervor 33 t

14Conductă de

transport gaz metan pe amplasament

0,032 calculată la volumul conductelor

0,032

Conductă din oţel: DN200 – 140 m, presiune 1,5 bar – partea de

transport montată subteranDN 100, DN 125 – 500 m – partea de

distribuţie la consumatori, montată suprateran;



- în cazul în care nivelul sării din băi scade şi trebuie adăugată o cantitate suplimentara de sare topită, aceasta se topeşte în prealabil în bazin şi apoi se adaugă în baie;

- în cazuri de avarie la băi, când sarea din băi este evacuată în bazin;

- la pornirea instalaţiei când se topeşte sarea în vederea introducerii în băi.

În restul timpului bazinul este gol.

1.2. Identificarea părţilor instalaţiei relevante pentru securitate (IRS)

În identificarea părţilor instalaţiei relevante pentru securitate s-a ţinut seama de:

► cantităţile existente (Ghidul pentru Raportul de securitate, Twining Project

RO/2002/IB/EN/02, Anexa 1).

Tabel 19Categoria substanţei

periculoase

Coloana 2 a HG

804/2007

(t)

Valori directoare

pentru IRS (2% din

coloana 2)

(t)

Valori directoare

pentru IRS (0,5%

din coloana 2)

(t)

Toxice: sare de călire,

amoniac

50 1,0

Gaze lichefiate extrem de

inflamabile, şi gaz natural:

propan, metan

50 1,0

Lichide foarte

inflamabile:metanol

5000 - 25

Produs petrolier: motorina 2500 50

►caracteristicile substanţelor, modul de utilizare şi depozitare.

Părţile relevante pentru securitate sunt:

● Părţile instalaţiei cu conţinut special de substanţe periculoase

● Părţile instalaţiei cu funcţie specială de securitate tehnică



IRSAmplasamentulPărţile instalaţiei cu conţinut special

de substanţe periculoasePărţile instalaţiei cu funcţie

specială de securitate tehnicăHala de producţie 1 Instalaţia de tratament termic Instalaţia de tratament termic

►robineţi de izolare pe conductele de metanol, propan► 3 cuptoare de tratament termic cu atmosferă controlată►aparatură de control a parametrilor de funcţionare a cuptoarelor de tratament termic

Hala de producţie 2 Instalaţia de tratament termic►robineţi de izolare pe conductele de metanol, propan►2cuptoare de tratament termic cu atmosferă controlată►aparatură de control a parametrilor de funcţionare a cuptoarelor de tratament termic

Hala de producţie 3 Instalaţia de tratament termic

►3 băi de sare lichidă AS 135►Lift pentru încărcare sare în băi AS 135►Bazin exterior de topire sare AS135►Coloană de distilare ape încărcate cu sare ►1maşină de spălat piese cu sare topită ►1 loc de spălat gheare manipulatoare►7 cuptoare de revenire, încălzite electric, prevăzute cu sisteme speciale de evacuare a sării topite►magazia de depozitare sare solidă

Instalaţia de tratament termic

►10 cuptoare de tratament termic încălzite cu gaz metan, cu atmosferă controlată ENDO (metanol + azot) şi amoniac în cazul carbonitrurării►aparatură de control a parametrilor de funcţionare a cuptoarelor de tratament termicRobineţi de izolare pe conductele de ►metanol ,►amoniac►conductă de azot pentru inundare cuptoare în caz de avarie►conductă de aer pentru răcire sare din băi►dispozitiv de monitorizare a temperaturii băilor►robinet pe conducta de legătură maşina de spălat sare - coloana de distilare

►robinet pe conducta de legătură loc spălare gheare – coloana de distilare►gard de protecţie a instalaţiei de tratament termic►instalaţie de semnalizare a incendiilor în hala de tratamente►sisteme pentru întreruperea în siguranţă a alimentării cu fluide inflamabile, electricitate►instalaţie de semnalizare a incendiilor în depozitul de sare topită



Hala de producţie 6Investiţia nouă(propuse prin proiect)


►2 băi de sare lichidă AS 135►Lift pentru încărcare sare în băi AS 135►Bazin exterior de topire sare AS135►Coloană de distilare ape încărcate cu sare ►1maşină de spălat piese cu sare

topită ►1 loc de spălat gheare manipulatoare►3 cuptoare de revenire, încălzite electric, prevăzute cu sisteme speciale de evacuare a sării topite


►4cuptoare de tratament termic încălzite cu gaz metan, cu atmosferă controlată ENDO (metanol + azot) şi amoniac în cazul carbonitrurării►aparatură de control a parametrilor de funcţionare a cuptoarelor de tratament termicRobineţi de izolare pe conductele de ►metanol ►amoniac►conductă de azot pentru inundare cuptoare în caz de avarie►dispozitiv de monitorizare a temperaturii băilor►conductă de aer pentru răcirea sării din băi►robinet pe conducta de legătură maşina de spălat sare - coloana de distilare►robinet pe conducta de legătură loc spălare gheare – coloana de distilare►gard de protecţie a instalaţiei de tratament termic►instalaţie de semnalizare a incendiilor în hala de tratamente►instalaţie de semnalizare a incendiilor în depozitul de sare topită►sisteme pentru întreruperea în siguranţă a alimentării cu fluide inflamabile, electricitate.

Depozitul existent de substanţe periculoase

Depozitul de metanol

►1 rezervor metanol de 30 mc (unul de avarie)►2 pompe de transport metanol►2 rezervoare de zi de 2 mc şi 3 mc ►rigolă colectare scurgeri metanol la încărcare, legată la rezervorul de avarie

Depozitul de motorină►rezervor de motorină de 50 mc►pompa de distribuţie motorină►rigole de colectare a scurgerilor la rampa de descărcare a motorinei şi de încărcare a motorinei în rezervoarele mijloacelor de transport

Depozitul de metanol

Dotări de siguranţă rezervoare metanol►2 senzori de nivel pe cele 2 rezervoare►avertizoare scurgeri: conducte, rezervor de depozitare, rezervor de avarie ►opritor de flăcări►ventil pe conducta de alimentare►buncăr încuiat ce conţine sistemul de alimentare►legarea la pământ a rezervorului şi conductelor►1 rezervor de avarie de 30 mc(comun pentru metanol şi motorină)

Depozitul de motorină

►racord de alimentare cu motorină► legarea la pământ a rezervorului şi conductelor►opritor de flăcări pe conducta de aerisire►container pentru siguranţa gurii de



intern

Staţia de amoniac ►4 butoaie de 450 kg fiecare

Depozitul de propan

►Rezervor de 5000l

alimentare şi a pompei de distribuţie► avertizor scurgeri din rezervorul subteran►rezervor de avarie (comun pentru

metanol şi motorină)

Staţia de amoniac►2 vaporizatoare de amoniac►detector gaze, avertizor►legarea la pământ a sistemului

►container instalaţie►vană de captare a scurgerilor de amoniac►robinet magnetic pe legătura recipientului de amoniac cu vaporizatorul►robinet magnetic după vaporizator

Depozitul de propan

Echipament de protecţie al rezervorului►supapă de siguranţă►robinet pe racordul de alimentare►regulator de presiune►robinet pe racordul de distribuţie a gazului►legătura la pământ►Îngrădirea zonei

Depozitul de substanţe periculoase investiţia nouă(propuneri proiect)

Depozitul de metanol►1 rezervor metanol de 50 mc ►2pompe de transport metanol►rezervor de zi ►rigolă colectare scurgeri metanol la încărcare, legată la rezervorul de avarie

Depozitul de motorină►rezervor de motorină de 50 mc►pompa de distribuţie motorină►rigole de colectare a scurgerilor la rampa de descărcare a motorinei şi de încărcare a motorinei în rezervoarele mijloacelor de transport intern

Depozitul de metanolDotări de siguranţă rezervoare metanol►senzori de nivel pe cele 2 rezervoare ►3 avertizoare scurgeri: conducte, rezervor de depozitare, rezervor de avarie►opritor de flăcări►ventil pe conducta de alimentare►buncăr încuiat ce conţine sistemul de alimentare►legarea la pământ a rezervoarelor şi conductelor►1 rezervor de avarie de 50 mc comun şi pentru rezervorul de motorină

Depozitul de motorină

►legarea la pământ a rezervorului şi conductelor►opritor de flăcări pe conducta de aerisire►racord de alimentare cu motorină►container pentru siguranţa gurii de alimentare şi a pompei de distribuţie► avertizor scurgeri din rezervorul



TOTAL ORS – 2 ; Total IRS - 157

Staţia de amoniac

►4 butoaie de 450 kg fiecare

Depozitul de propan►Rezervor de 5000l

subteran

Staţia de amoniac

►2 vaporizatoare de amoniac►vană de captare a scurgerilor de amoniac►detector gaze, avertizor►container instalaţie►legarea la pământ a sistemului►robinet magnetic pe legătura recipientului de amoniac cu vaporizatorul►robinet magnetic după vaporizator

Depozitul de propanEchipament de protecţie al rezervorului►supapă de siguranţă►robinet pe racordul de alimentare►regulator de presiune►robinet pe racordul de distribuţie a gazului►legătura la pământ►Îngrădirea zonei

Conducte de gaz metan

►conducte de transport şi distribuţie de pe

amplasamentul fabricii

►robinete de izolare

SUBTOTAL IRS 56 101

TOATL IRS 157



2. PREZENTAREA ŞI CARACTERISTICILE CONSTRUCTIVE ALE

PĂRŢILOR DE INSTALAŢIE RELEVANTE PENTRU SECURITATE2.1 . Material, construcţie, proiectare

Proiectarea instalaţiilor este încredinţată acelor firme care pot prezenta dovada

realizării corespunzătoare a proiectării şi construcţiei unor componente de instalaţii

similare, dispunând totodată de autorizaţiile/calificările necesare după caz. În cazul

reproiectării, al modificării instalaţiilor sau tehnologiilor, are loc, în faza de proiectare,

determinarea potenţialelor cauze ale cazurilor de avarie, cu ajutorul unor analize

sistematice ale pericolelor efectuate tot de firme autorizate.

Pe baza rezultatelor analizelor pericolelor, se stabilesc principiile privind măsurile

organizatorice şi tehnice de realizat, precum şi măsurile concrete în sine, atât pentru

funcţionarea normală, cât şi pentru deficienţele apărute în funcţionarea normală.

Alegerea materialului de construcţie se face şi în funcţie de temperatura,

presiunea şi natura substanţei vehiculate. Principalele materiale utilizate sunt: oţel,

oţel aliat .

Utilajele care constituie părţile de instalaţie relevante pentru securitate sunt

confecţionate din oţeluri aliate rezistente la acţiunea corozivă a substanţelor

vehiculate, precum şi la condiţiile de lucru: temperatură şi presiune.

Conductele din reţelele de transport substanţe periculoase sunt realizate

din materiale specifice naturii substanţei transportate. Conductele au diametre în

funcţie de cerinţa tehnologică. Grosimea conductelor este aleasă în funcţie de

natura şi presiunea de lucru a fluidelor vehiculate.

Din proiectare, fiecare hală este compusă din mai multe compartimente de

incendiu. Acestea sunt delimitate cu ziduri antifoc şi cu golurile tehnologice protejate

corespunzător prin uşi şi obloane antifoc. În aceste condiţii riscul de propagare a

incendiului dintr-un compartiment în altul este redus. Halele sunt la distanţă mai mare de

6m (distanţă impusă de Normativul P118/99).



Aparatura de măsură şi control a instalaţiilor este amplasată în camere de

comandă .

Circuitele şi acţionările electrice sunt din construcţie antiex în zonele cu

pericol de incendiu. Utilajele ce conţin substanţe inflamabile sunt legate la pământ.

Există sistem de protejare împotriva descărcărilor electrice din atmosferă.

Toate utilajele, circuitele electrice şi aparatura de măsură şi control sunt

sub control permanent .

Teritoriul pe care este amplasată fabrica este împrejmuit şi este asigurat cu

pază, iar intrarea în aceasta zonă este controlată în permanenţă;

2.2. Faza de realizare

Asigurarea calităţii necesară în timpul fazei de realizare se face prin selectarea

unor firme adecvate (respectiv autorizate) pentru producţie şi instalare. Toate verificările

şi controalele care trebuie efectuate în timpul fazei de realizare conform regulamentelor

aplicabile vor fi efectuate, după cum s-a stabilit în faza de proiectare, de firme, respectiv

organizaţii specializate.

Paralel cu realizarea constructivă, respectiv tehnică a instalaţiilor, se efectuează

primele cursuri de şcolarizare şi calificare pentru angajaţi şi se elaborează documentele

scrise corespunzătoare (manualul de exploatare, instrucţiunile de lucru, instrucţiunile de

exploatare).

2.3. Controlul şi întreţinerea

Service şi întreţinere a IRS

Activitatea de întreţinere şi de reparaţii a IRS-urilor se realizează în

conformitate cu normativele tehnice de reparaţii şi planului de control al utilajelor ,

aparaturii de măsura şi control al echipamentelor de automatizare, al

echipamentelor electrice,etc.



Componentele instalaţiilor care trebuie controlate prima oară şi repetat sunt

centralizate într-un tabel sinoptic. Pentru toate componentele instalaţiilor sunt stabilite

următoarele criterii:

• Competenta celui ce controlează (intern sau extern, de ex. ISCIR)

• Intervalele de control;

• Felul şi conţinutul controalelor.

Toate controalele efectuate vor fi consemnate (de ex. în SAP sau cartea tehnica

a utilajului).

Intervalele pentru inspecţiile şi reviziile care trebuie efectuate în cadrul întreţinerii

sunt stabilite în conformitate cu indicaţiile producătorului, ţinând cont de rezultatele

analizei pericolelor. Activităţile de întreţinere care presupun calificări speciale sunt

încredinţate spre executare numai unor firme specializate corespunzător.

Toate lucrările efectuate în cadrul întreţinerii vor fi înregistrate.

Activităţile de control, respectiv de întreţinere, care prezintă pericole deosebite

(lucrări la care există pericole de aprindere, lucrări în containere strâmte, etc.) sunt

reglementate printr-o procedură de avizare (de ex. permisul de lucru cu focul).

Pentru executarea lucrărilor de reparaţii la care sunt folosite firme externe, sunt

stabilite măsuri de siguranţă; angajaţii firmelor externe vor fi instruiţi cu privire la

măsurile de siguranţă înainte de începerea lucrului.

3. ANALIZA SURSELOR DE RISC, A CONDIŢIILOR ÎN CARE

ACESTEA CONDUC LA ACCIDENTE ŞI MĂSURILE DE PREVENIRE

Controlul riscurilor(Referinţe bibliografice: MAPM, IPM Bacău – Seminarii de instruire în transpunerea şi

implementarea Directivei SEVESO, Bacău 13-14 noiembrie 2001; Alexandru Ozunu –

Elemente de hazard şi risc în industrii poluante)

Riscul este probabilitatea producerii unui efect specific, într-o perioadă sau în

circumstanţe precizate. Riscul este estimarea matematică a probabilităţii producerii de



pierderi umane şi pagube materiale pe o perioadă de referinţă, într-o zonă dată, pentru

un anumit tip de dezastru. Riscul este definit ca produsul dintre probabilitatea de

producere a fenomenului generator de pierderi umane sau pagube materiale şi valoarea

pagubelor produse.

Pentru acele pericole considerate cu potenţial pentru un accident major este

necesar să demonstrăm că riscul este controlat în mod adecvat. Acest proces,

cunoscut sub numele de controlul riscului este un proces holistic, care implică:

• Evaluarea riscului

• Reducerea riscului

• Planificarea răspunsului în caz de urgenţă

Controlul riscului este un proces iterativ care se realizează astfel:

• Se efectuează o evaluare a riscului

• Riscul se consideră acceptabil sau inacceptabil

• Daca este inacceptabil, atunci sunt necesare măsuri de

reducere a riscului şi de reacţie în caz de urgenţă

• După implementarea măsurilor este necesar să se reevalueze

riscul

3.1. Evaluarea riscului

Evaluarea riscului este procesul general de identificare a pericolelor, de evaluare a

probabilităţii existenţei şi a consecinţelor probabile (riscul asociat cu pericolul).

Clasificarea pericolelor este un element fundamental în evaluarea riscului de a

produce accidente majore, pentru că în acest mod sunt luate în considerare doar

acele pericole cu potenţial de accident major



Pericolul sau hazardul este proprietatea intrinsecă a unei substanţe

periculoase sau a unei situaţii fizice cu potenţial de a induce efecte negative asupra

sănătăţii populaţiei şi/sau mediului.

3.1.1. Identificarea pericolelorPericolele pot fi:

- naturale

- tehnologice

- biologice

Pericole naturale

Se referă la evenimente cauzate de fenomene meteo periculoase, respectiv ploi,

ninsori abundente, variaţii de temperatură (îngheţ, secetă, caniculă), furtuni şi fenomene



distructive de origine geologică, respectiv cutremure, alunecări şi prăbuşiri de teren.

Deşi apariţia celor mai multe riscuri naturale nu poate fi împiedicată, efectele acestora

pot fi reduse printr-o gestionare corectă a situaţiei la nivel local, regional, central.

Pericole tehnologice

Riscurile tehnologice cuprind totalitatea evenimentelor negative care au drept

cauză depăşirea măsurilor de siguranţă impuse de reglementări, ca urmare a unor

acţiuni umane voluntare sau involuntare, defecţiunilor componentelor sistemelor tehnice,

eşecul sistemelor de protecţie. Riscul tehnologic, spre deosebire de cel natural, poate fi

controlat şi redus, necesitând un management elaborat şi personalizat pe fiecare

categorie în parte.

Dintre evenimentele generatoare de situaţii de urgenţă pot fi menţionate:

a) accidente în industrie;

b) accidente de transport;

c) accidente nucleare;

d) prăbuşirea de construcţii, instalaţii sau amenajări;

e) eşecul utilităţilor publice – avarii;

f) căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos;

g) periclitare intenţionată

Pericole biologice

Riscurile biologice se referă la urmările negative asupra colectivităţilor de oameni,

animale şi asupra plantelor, cauzate de îmbolnăviri sau de alte evenimente în relaţie cu

sănătatea şi care afectează un număr neobişnuit de mare de indivizi. Evenimentele

generatoare de situaţii de urgenţă sunt:

a) epidemii;

b) epizootii;

c) zoonoze.



Pericolul de incendiu

Este cel mai frecvent risc, producerea lui fiind o situaţie de urgenţă de tip special,

care afectează construcţii, instalaţii, amenajări, păduri, mijloace de transport, culturi

agricole, etc. Acest risc reprezintă o cerinţă esenţială de proiectare a construcţiilor.

Abordarea tehnică a securităţii la incendiu constă în aplicarea unor principii tehnice şi

metode specifice de calcul pentru a evalua nivelul minim de protecţie şi pentru a

proiecta şi calcula măsurile de siguranţă necesare.

Incendiul este socotit un risc de gravitate mică, dar frecvenţa manifestării în conferă

un efect cumulat.

(Referinţe bibliografice: Strategia Naţională de Prevenire a Situaţiilor de Urgenţă)

Situaţia pe amplasamentul SC SCHAEFFLER ROMANIA SRL

Pericole naturale:

- amplasamentul obiectivului nu este expus riscului de inundaţii;

- elementele constructive au fost proiectate ţinând seama de cerinţele

legislative privind gradul de seismicitate a zonei;

- terenul este stabil, nu sunt pericole de alunecări.

Un seism de amplitudine mare ar putea periclita:

- etanşarea legăturilor conductelor la utilaje, fapt care ar avea drept consecinţă

scurgeri de substanţe periculoase .

- întreruperea alimentării cu energie electrică, întreruperea unor sectoare de

producţie.

În acest caz măsurile de intervenţie trebuie dirijate către reducerea riscurilor unor

incendii şi/sau explozii prin:

▪ întreruperea activităţii de producţie în condiţii de siguranţă, cu accent pe

utilajele cu condiţionări la scoaterea din funcţiune;



▪ întreruperea alimentării cu energie electrică, cu gaze naturale, cu propan,

amoniac, metanol;

▪ intervenţia pentru localizarea şi lichidarea incendiilor cu mijloace iniţiale din

dotare (stingătoare portabile, stingătoare transportabile şi hidranţi interiori;

▪ protecţia şi răcirea elementelor de construcţie în vederea păstrării capacităţii

portante a acestora;

Pericole biologice - nu este cazul

Pericolul de incendiu Principalele surse de aprindere sunt:

- echipamentele electrice;

- electricitatea statică;

- flacăra deschisă din proces ;

- surse întâmplătoare.

Incendiile prin extindere pot declanşa un accident major.

.

Conform Planului de intervenţie în caz de incendiu se pot manifesta incendii

din clasele:

- Clasa A (arderea de substanţe solide) cu degajare de fum specific

substanţelor celulozice (hârtie, lemn)sau mase plastice (PVC, bachelită,

poliamide, polietilenă).

Se pot manifesta în:

• spaţiile administrative

• anexe sociale

• depozitele de produs finit ambalat în materiale combustibile

• echipamentele electrice

• spaţii de producţie fără lichide inflamabile



- Clasa B (lichide combustibile) cu degajări mari de fum şi gaze toxice.


• zonele de tratament termic cu cuptoare de răcire a pieselor în

ulei

• depozitul de lichide D5 cu rezervoare în care se depozitează

lichide LI şi LII

• magazii şi depozite de ulei

• staţii de pompare ulei

• depozit şi staţie de pompare alcool metilic

- Clasa C (incendii de gaze combustibile)


• centrala termică

• zona cuptoarelor cu atmosferă controlată

• spaţii de pregătire a alimentelor în care se utilizează gaze

naturale

• laboratoare şi alte spaţii în care se utilizează gaze naturale

- Clasa D (incendii cu metale piroforetice)

Se manifestă în :

• spaţiile în care se prelucrează piese de aluminiu sau alte

metale piroforetice

• depozit de şpan de aluminiu sau alte metale piroforetice

Măsurile de siguranţă care se iau, au ca scop eliminarea oricărei surse cu

potenţial de aprindere, astfel încât orice material inflamabil sau scurgere de amestec

exploziv să fie în afara pericolului de contact cu acestea.

Alimentarea cu gaz metan a instalaţiilor s-a făcut în baza proiectelor

aprobate de societatea de distribuţie a gazului natural şi prin care s-a asigurat

funcţionarea în condiţii de siguranţă: asigurarea aerisirii pentru prevenirea formării



amestecurilor explozive; detectoare de gaz; posibilitatea de oprire imediată a

alimentării cu gaz în caz de pericol.

Materialele sunt depozitate în conformitate cu caracteristicile acestora şi

modul de ambalare. Depozitele de lichide şi gaze periculoase sunt prevăzute cu

măsuri de prevenire a eliberărilor accidentale, încă din faza de proiectare. Depozitele

de materiale combustibile sunt asigurate cu detectoare şi sistem de intervenţie

pentru stingerea oricărui început de incendiu. Magaziile şi depozitul sunt încuiate,

accesul este limitat numai la personalul desemnat

Locul de manifestare a unui început de incendiului este indicat la centrala instalaţiei de detectare şi semnalizare a incendiilor, respectiv prin activarea

detectoarelor de fum şi/sau temperatură, care sunt montate în toate spaţiile cu

pericol de incendiu.

Pericole tehnologiceToxicitatea materialelor

În conformitate cu prevederile HG nr. 2167/2004 privind stabilirea riscurilor

pentru om şi mediu ale substanţelor notificate se iau în considerare următoarele efecte

toxice potenţiale:

- toxicitate acută;

- iritare;

- efecte corosive;

- sensibilizare;

- toxicitate la doze repetate;

- mutagenitate;

- carcinogenitate;

- toxicitate pentru reproducere

Substanţele din această categorie ce intra sub incidenţa HG 804/2007

prezente pe amplasament sunt: metanolul, sarea de călire, amoniacul, motorina, propanul.



Accidentele se pot produce în cazul punerii în libertate, în mod accidental a

acestor substanţe. Punerea în libertate poate genera:

• norul toxic – afectarea sănătăţii (metanolul , amoniacul);

• împrăştiere, pericol de inhalare, dizolvare în apă, pătrundere

în canalizare (sarea de călire, amoniac);

• pătrunderea în reţeaua de canalizare, afectarea calităţii apei

de suprafaţă - afectarea vieţii acvatice(motorina, metanolul).

Măsurile de prevenire se referă la:

• depozitarea corespunzătoare, asigurată încă din faza de

proiectare (materiale corespunzătoare, capacităţi, asigurarea

captării şi recuperării scurgerilor accidentale);

• echipamente de siguranţă pe rezervoare şi conducte

• regulamente de operare

Alte proprietăţile fizico-chimice

- explozivitate;

- inflamabilitate;

- potenţial de oxidare.

Substanţele din această categorie ce intra sub incidenţa HG 804/2007

prezente pe amplasament sunt: metanolul, amoniacul, propanul, motorina

.Accidentele se pot produce în cazul punerii în libertate, în mod accidental a

acestor substanţe . Se pot genera: incendii şi explozii.


• siguranţa şi etanşeitatea recipienţilor verificată prin probele de

rezistentă la presiune şi de etanşeitate la instalare şi pe

parcursul exploatării;

• siguranţa echipamentului şi a conductelor, asigurată prin

certificate de garanţie, verificări periodice;



• amplasarea corespunzătoare a rezervoarelor şi a recipienţilor,

conform normelor privind distanţele de siguranţă şi conform

indicaţiilor din Fişele de securitate..

Periculozitatea pentru mediu

Se referă la toxicitatea pentru mediul acvatic. Substanţele din această

categorie ce intra sub incidenţa HG 804/2007 prezente pe amplasament sunt: sarea de călire, amoniacul, motorina.

Accidentele se pot produce în cazul punerii în libertate, în mod accidental a

acestor substanţe. Punerea în libertate poate genera: pătrunderea accidentală în

canalizare (cu apa de stingere a unui incendiu, apa meteorică etc.).


• siguranţa şi etanşeitatea recipienţilor de depozitare;

• siguranţa echipamentului şi a conductelor, asigurată prin

certificate de garanţie, verificări periodice;

• respectarea regulamentului de exploatare;

• evitarea împrăştierii accidentale.

Alte pericole

• accidente de transport;

• accidente nucleare – fără relevanţă pentru amplasamentul

studiat;

• prăbuşirea de construcţii, instalaţii sau amenajări;

• eşecul utilităţilor publice – avarii - fără relevanţă pentru

amplasamentul studiat

• căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos;

• periclitare intenţionată.



Accidentele de transport se produc în special în afara amplasamentului,

dar se pot produce şi pe teritoriul instalaţiei. Consecinţa este dispersia

substanţelor solide sau lichide.

Măsurile de prevenire se referă în special la siguranţa transportului,

respectiv la conducerea preventivă a mijlocului de transport.

Căderile de obiecte din atmosferă sau din cosmos, deşi sunt pericole cu

probabilitate foarte scăzută sunt totuşi posibile. Aceste evenimente pot fi încadrate

în categoria – catastrofe. De aceste pericole sunt legate şi pericolele privind

prăbuşirea de construcţii, instalaţii sau amenajări. Efectul lor este major sau chiar

catastrofal deoarece poate declanşa accidente majore de tipul eliberării în mediu de

substanţe toxice, inflamabile sau periculoase, incendii, explozii, dar probabilitatea

lor este redusă până la improbabil.

Măsuri de prevenire nu există în acest caz, doar răspunsul în caz de

urgenţă, care poate reduce efectele unui astfel de accident

Periclitarea intenţionata (Twining Project RO/2002/IB/EN/02 – Dr. Hans

Joachim UTH). Există următoarele tipuri de periclitare intenţionată:

a) Premisa condiţionată

Cauze: făptaşul vrea să provoace un efect limitat din punctul său de vedere. O

situaţie mult mai periculoasă nu contează pentru el, sau nu îşi dă seama de ea.

Motive: răzbunare, frustrare, „dovedirea „ deficienţelor, obţinerea efectelor socio-

politice.

Acţiuni pregătitoare: furişare, achiziţionarea de unelte şi de alte obiecte.

Obiectele faptei: unelte simple şi grele, eventual incendieri simple.

Energia criminală: medie.

Cercul de persoane: criminali din interior sau exterior, foşti angajaţi daţi afară,

angajaţi proprii ai firmei şi vizitatori.



Observaţii/exemple: scoaterea din funcţiune a agregatelor de siguranţă; intervenţii în

derularea producţiei; neanunţarea stărilor critice ale instalaţiei; incendiere, vandalism

după intrarea prin efracţie nereuşită; incendierea din alte motive

b) Premisa directă

Cauze: Cauzatorul vrea să provoace un defect mai mare, prin situaţia de pericol

astfel declanşată, manevre de sustragere a atenţiei.

Motive: radicalitate politică, obţinerea de avantaje materiale, sau concurenţiale.

Acţiuni pregătitoare: cercetarea componentelor relevante pentru siguranţa

instalaţiei, a punctelor slabe; folosirea lipsei de supraveghere;dacă este necesar,

achiziţionarea de materiale costisitoare, scoaterea din funcţiune a agregatelor de

siguranţă..

Obiectele faptei: unelte simple şi speciale, eventual incendieri , explozibil simplu

(improvizaţie proprie).

Energia criminală: peste medie.

Cercul de persoane: făptaşi singuri, grupări politice radicale.

Observaţii/exemple: incendiere/atentat cu explozibil; distrugerea unor componente

de funcţionare; intervenţii la sala de comandă, programarea eronată a procesorilor

de comandă.

c)Atacuri teroriste masive - se exclud în cazul actualei analize

Cauze: procedură periculoasă, brutală, deseori fără a tine cont de viaţa

omenească; procedură armată..

Motive: acţiuni fanatice, anarhie, provocarea modificărilor sociale prin forţă,

„pedepsirea” întreprinderilor, motive de credinţă.

Acţiuni pregătitoare: pregătiri logistice, cercetare pe ascuns, scoaterea din funcţiune

a agregatelor de siguranţă.

Obiectele faptei: unelte simple şi speciale, eventual incendieri , explozibil .

Energia criminală: deosebit de mare.

Cercul de persoane: făptaşi singuri, grupări extremişti şi terorişti.



Observaţii/exemple: atac înarmat; explozia recipienţilor; tragere cu arme de foc în

clădiri; incendierea instalaţiilor mai mari;atacarea personalului de protecţie a fabricii ;

atacuri cu explozibil asupra zonelor deosebit de sensibile

Evitarea pericolelor:

Măsuri de siguranţă: îngrădire exterioară, controlul accesului în întreprindere,

asigurarea zonelor periclitate, măsuri organizatorice, organizarea siguranţei, sisteme de

alarmă, supraveghere şi comunicare. Documentele legate de siguranţă sunt ţinute

secret.

3.1.2. Clasificarea riscurilor induse de pericolele menţionate, definirea scenariilor de risc major

Clasificarea se bazează pe indici.

Risc = Probabilitate x Consecinţe.

Măsura probabilităţii de a se produce se poate realiza prin încadrarea în

următoarele 5 nivele:

1. Improbabil – se poate produce doar în condiţii excepţionale; este atât

de puţin probabil încât se poate presupune că nu se întâmplă

niciodată;

2. Izolat – s-ar putea întâmpla cândva; este puţin probabil că se poate

produce pe perioada de operare a obiectivului;

3. Ocazional – se poate întâmpla cândva; este posibil să se producă la

un anumit moment dat în perioada de operare;

4. Probabil – se poate întâmpla în anumite situaţii; se poate produce de

câteva ori în întreaga durată de operare.

5. Frecvent – se întâmplă în multe situaţii; este probabilă producerea

lor în mod frecvent.

Măsura calitativă a consecinţelor este realizată tot prin încadrarea în cinci nivele

de gravitate care au următoarele semnificaţii:



Tabel 21

Efect potenţial Măsură

a consecinţelor

Asupra factorului antropic din zonă

(personalul, populaţia) Emisii Efect asupra

ecosistemelor Efecte social-economic

Neglijabil

Vătămări nesemnificative, fără decese sau

răniri

Fără emisii

Efecte pe termen scurt şi reversibile doar la anumite specii

Efecte sociale nesesizabile, fără motive de îngrijorare

MinorEste necesară

acordarea primului ajutor

Emisii în incinta obiectivului care sunt reţinute şi captate

Daune neînsemnate, rapid remediabile şi reversibile, pentru un număr foarte limitat de plante şi / sau animale

Efecte sociale cu puţine motive de îngrijorare pentru comunitate

Moderat Sunt necesare

tratamente medicale

Emisii în incinta obiectivului care sunt reţinute şi captate cu ajutor străin

Daune temporare şi reversibile create de migrarea populaţiilor de animale şi daune asupra habitatelor

Întreruperea activităţii de producţie chiar şi petermen scurt

Efecte sociale cu motive moderate de îngrijorare

Major Vătămări deosebite pentru oameni

Emisii în afara amplasamentului fără efecte dăunătoare

Moartea unor animale, daune asupra speciilor, distrugeri de habitate etc.

Întreruperea activităţii de producţie şi motive serioase de îngrijorare

Catastrofic Produc o rată a mortalităţii ridicată

Emisii toxice în afara amplasamentcu efecte dăunătoare

Moartea animalelor în număr mare, distrugerea speciilor de plante

Oprirea activităţii de producţie ; motive de îngrijorare foarte mari



Clasificarea riscurilor

Matricile de evaluare a riscului sunt utilizate în principal pentru clasificarea riscurilor în funcţie de importanţa lor.

Tabel 22 Matricea risculuiConsecinţe

Nesemni-ficative Minore Moderate Majore Catas-

trofice1 2 3 4 5

Improbabil 1 1 2 3 4 5Izolat 2 2 4 6 8 10Ocazional 3 3 6 9 12 15Probabil 4 4 8 12 16 20

Prob

abili

tat

frecvent 5 5 10 15 20 25

Tabel 23 Analiza riscului

Nivele de risc Definiţie Acţiuni ce trebuie indeplinite

1-3 Risc foarte scăzut4-6 Risc scăzut

Conducerea acţiunilor prin proceduri obişnuite, de rutină

7-14 Risc moderatSe acţionează prin proceduri standard specifice, cu implicarea conducerii de la locurile de muncă.

15-19 Risc ridicatAcţiuni prompte, luate cât de repede permite sistemul normal de management, cu implicarea conducerii de vârf

20-25 Risc extremFiind o situaţie de urgenţă sunt necesare acţiuni imediate şi se vor utiliza prioritar toate resursele disponibile

a) Riscuri tehnologice Metanolul



Părţile importante ale instalaţiei relevante pentru securitate: rampa de descărcare metanol / rezervoare metanol / racordul de alimentare cu metanol de

la cisterna de transport / sesizorul de nivel al rezervorului / rigolele de colectare a scurgerilor accidentale / rezervorul de avarie.

Zonele cu pericol de explozie la rampă de descărcare a metanolului

(referinţe bibliografice: norma germană TRbF – Reglementări tehnice pentru fluide

inflamabile 1994)

Zonă cu pericol de explozie: spaţiul în care, în condiţii normale de funcţionare se pot

acumula, permanent sau accidental, gaze sau vapori inflamabili în cantităţi ce pot crea

cu aerul amestecuri explozive. Zonele cu pericol de explozie a amestecurilor de gaze

sau vapori se clasifică astfel:

- Zona „0” – în care atmosfera explozivă este permanentă sau pe perioade

lungi de timp, ori perioade scurte care se repetă cu frecvenţă ridicată, în

condiţii normale de funcţionare, respectiv mai mult de 1000 ore/an (exemplu:

interiorul rezervoarelor de metanol);

- Zona „1” – în care atmosfera explozivă poată să apăra intermitent sau

periodic în condiţii normale de funcţionare, respectiv în total între 10 şi 1000

ore/an (exemplu: în interiorul căminului gurii de încărcare, interior cămine

guri de vizitare, carcasă pompă de alimentare, la capătul conductei de

aerisire a rezervorului, în jurul cisternei şi sub cisternă);

- Zona „2” – în care atmosfera explozivă poate să apară numai accidental sau

în caz de avarie şi pentru o perioadă scurtă de timp, respectiv maxim 10

ore/an (exemplu: zona din jurul căminului gurii de alimentare, în jurul

racordului de descărcare a cisternei, pe o rază de 4,25m ).

Condiţii în care sursele de risc conduc la accidente şi măsurile de prevenire:

1) Implicarea într-un accident a cisternei pe perimetrul întreprinderii



Conform regulamentelor de autorizare a cisternelor de transport produse periculoase,

echipamentele cisternei trebuie sa asigure siguranţa încărcăturii chiar în condiţiile

răsturnării cisternei. În aceste condiţii evenimentul nu va conduce la un accident major.

Masuri : masurile propuse sunt suficiente.

Probabilitatea de producere a avariei: ocazional.

Consecinţele: minore.

Risc: scăzut

2) Neetanşeitatea furtunului de descărcare, greşeli de manervră

Descrierea urmărilor: eliberare de metanol din cisterna/atmosfera explosiva

Măsuri de evitare a avariei/măsuri de reducere a riscului:

- verificarea stării furtunului înainte de descărcare ;

- locul de amplasare a cisternei asigură colectarea scurgerilor în rigolă şi de

acolo ajung în rezervorul de avarie ;

- supravegherea permanentă a descărcării, intervenţie imediată, prin închiderea

ventilului de golire a cisternei.

Măsuri : măsurile propuse sunt suficiente.


Consecinţele: moderate.

Risc: moderat.

3) Deficienţe privind legarea la pământ a instalaţiei

Descrierea urmărilor: risc de explozie

Măsuri de evitare a avariei:

- instrucţiune de lucru pentru verificarea instalaţiei de legare la pământ;

– controlul periodic din partea personalului calificat privind siguranţa sistemului

de legare la pământ .


Probabilitatea de producere a avariei: improbabil.



Consecinţele: majore.

Risc: scăzut.

4) Prezenta unei surse de foc (motorul cisternei nu este oprit, electricitate statica,

scânteie, foc deschis, fumatul în timpul descărcării) în zona descărcării:

Descrierea urmărilor : pericol de incendiu şi explozie.


- asistarea permanentă a descărcării cisternei de către personalul instruit al

firmei;

- interzicerea oricărui foc deschis în zonă;

- respectarea „Instrucţiunii de lucru“;

- instruirea personalului;

- urmărirea panourilor de avertizare;

- măsuri de siguranţă : accesul personalului desemnat se face doar printr-o

poartă în permanent închisă;

- sistem de închidere sigur a conductei de alimentare.


Probabilitatea de producere a avariei: probabil.


Risc: moderat.

5) Flanşa de descărcare nu este prinsă corespunzător

Descrierea urmărilor: eliberarea de metanol din cisterna/ atmosfera explosiva şi

toxica.


- asistarea descărcării de către personal autorizat;

- intervenţia rapidă privind închiderea robinetului de descărcare a cisternei;

- captarea scurgerilor prin rigolă în rezervorul de avarie;

- interzicerea oricărei flăcări deschise în zonă;



- respectarea „Instrucţiunii de lucru pentru descărcarea metanolului“;

- instruirea personalului.


Probabilitatea de producere a avariei: ocazional


Risc: scăzut

6) Robinetul de umplere nu este deschis.

Descrierea urmărilor: eliberarea de metanol din cisterna/ atmosfera explozivă

Măsuri de evitare a avariei / măsuri de reducere a riscului:

- asistarea descărcării de către personal autorizat;

- închiderea imediată a robinetului de descărcare a cisternei;

- respectarea instrucţiunilor de lucru, deschiderea robinetului de golire a cisternei

numai după fixarea corespunzătoare a flanşei de descărcare;

- colectarea scurgerilor prin rigolă;

- interzicerea oricărei flăcări deschise în zonă;

- instruirea personalului.




Risc: scăzut.

7) Umplerea peste capacitate a rezervorului.

Descrierea urmărilor: eliberarea de metanol din cisternă / atmosfera explozivă şi

toxică.


- dotarea rezervorului cu un senzor de supraplin, întreruperea alimentării înainte

ca rezervorul să se umple;

- asistarea încărcării de către personalul autorizat;



- captarea scurgerilor prin rigolă în rezervorul de avarie;



Consecinţele: moderat.

Risc: scăzut

8) Avarierea rezervorului ( prin coroziune, neetanşeitate, avarie mecanica)

Descrierea urmărilor: eliberarea de metanol din rezervor, impurificare sol,

prezenţa compuşilor volatili în sol


- rezervoarele au pereţi dublii;

- prezenta senzorilor de scurgere (alarma optica);

- verificarea periodica a instalaţiei de către personal autorizat;

- rezervor de avarie pentru transvazarea metanolului şi efectuarea reparaţiilor;



Consecinţele: minor

Risc: scăzut

PropanulPărţile importante ale instalaţiei relevante pentru securitate: recipientul de propan , robineţii.

1) Deteriorarea mecanice ale recipientului de propan: defecţiuni de structură a

metalului, cedarea la presiunea gazului lichefiat – ruperea recipientului, eliberare de

propan, incendiu


- verificarea recipientului la presiune şi etanşeitate la construcţie şi la furnizor;



- verificarea recipientului, a dotărilor de siguranţă, probele de casă şi ISCIR

efectuate periodic;

- montarea rezervorului conform indicaţiilor furnizorului;


Probabilitatea de producere a avariei: izolat


Risc: moderat.

2) Expunerea recipientului de propan la solicitări termice (un posibil incendiu în zona

adiacentă, o periclitare intenţionată) – explozia recipientului


- măsuri de prevenire a incendiilor, intervenţia corespunzătoare – răcirea

rezervorului; Planului de intervenţie în caz de incendiu;

- măsuri de siguranţă: staţia de propan este împrejmuită cu gard, accesul

făcându-se pe o poartă cu zăvor, care este în permanenţă încuiată,

- accesul este permis doar persoanelor care deservesc staţia.

- persoanele sunt instruite şi reinstruite periodic

Măsuri : măsurile propuse sunt suficiente

Probabilitatea de producere a avariei: improbabil

Consecinţele: majore

Risc: scăzut

3) Greşeli de exploatare a instalaţiei, periclitare intenţionată : scurgerea de gaze

inflamabile şi toxice, dispersie gaz, incendiu


- staţia de propan este împrejmuită cu gard, accesul făcându-se pe o poarta cu

zăvor, care este în permanenta încuiată;

- accesul este permis doar persoanelor care deservesc staţia;

- persoanele sunt instruite şi reinstruite periodic;



- respectarea „Instrucţiunilor de exploatare“.




Risc: moderat

Amoniacul

Părţile importante ale instalaţiei relevante pentru securitate: recipienţi de amoniac, legăturile dintre recipienţi, evaporatorul, sesizorul de gaze, robineţii magnetici de închidere.

1) Avarierea buteliei de amoniac în timpul manipulării (răsturnare, avarierea de către

stivuitor) : formarea gheţii amoniacale, eliberare continuă de NH3 prin sublimare


- manevrarea buteliilor sub presiune se face numai de către personalul instruit;

- depozitul de amoniac este în permanenta încuiat;

- accesul este permis doar persoanelor instruite corespunzător;

- echipament de protecţie pentru personalul de intervenţie;

- stingător cu pulbere de apă;


Probabilitatea de producere a avariei: izolat.


Risc: scăzut

2) Neetanşeitatea sistemului de distribuţie a amoniacului : eliberare de NH3


- dotarea instalaţiei cu senzor de gaz cu prealarma/ alarma optica şi acustica;

- închiderea automata a ventilului magnet al butelii atât înainte cât şi după

vaporizator la pornirea alarmei;



- aerisire naturala;



Consecinţele: major

Risc: moderat

3) Sursa de foc în zona instalaţiei de amoniac (foc deschis, fumat, scânteie, electricitate

statica), scăpări de amoniac în buncăr: incendiu


- panouri de avertizare;

- interzicerea fumatului şi a focului deschis pe un perimetru de 3 metri;

- interzis contactul cu gaze oxidante sau alte substanţe oxidante;

- instruirea personalului;

- interzicerea accesului persoanelor străine;

- asigurarea securităţii instalaţiei: container încuiat;

- prevenirea incendiilor la instalaţiile din vecinătate.




Risc: moderat

4) Depăşirea presiunii în conducte şi armaturi : eliberare de NH3


- conductele şi armaturile sunt astfel construite încât susţin o presiune de până la

25 bar;

- dotarea cu supape de siguranţă;

- dotarea cu stabilizator de presiune care acţionează asupra ventilului magnet

după „vaporizator“ ;






Risc: moderat

5) Creşterea temperaturii în conducte şi armaturi din cauza unei defecţiuni la vaporizator

: eliberare de NH3.


- temperatura de ieşire la vaporizator este reglata la max. 75 C;

- la 95 C regulatorul de temperatura de siguranţa opreşte încălzirea;

- conductele şi armaturile recipientele sunt astfel alese sa reziste la presiune

temperatura;

- în cazul unei deficienţe, regulatorul de presiune blochează

alimentarea cu amoniac prin ventilul magnet, înainte de regulator;

Măsuri : măsurile propuse sunt suficiente .


Consecinţele: moderate

Risc: moderat

6) Greşeala de exploatare a instalaţiei : eliberare de NH3


- instalaţia este exploatată numai de personal calificat şi instruit;

- respectarea documentaţiei tehnice;

- respectarea „Instrucţiuni de exploatare“;

- asigurarea siguranţei instalaţiei: interzicerea accesului persoanelor străine,

buncăr încuiat.




Risc: moderat



7) Coroziune la întreaga instalaţie : eliberare de NH3


- buncărul ce adăposteşte instalaţia este protejat cu un strat protector;

anticorosiv, conductele sunt realizate din materiale rezistente la coroziune;

- controale periodice ale recipientelor la furnizor, controlul periodic al întregii

instalaţii;




Risc: moderat

Sarea de călirePărţile importante ale instalaţiei relevante pentru securitate : băi de sare

lichidă AS 135, bazin exterior de topire sare AS135, magazia de depozitare sare

solidă

1) Concentraţie de H2O prea mare (> 2 %) în baia de sare respectiva.

Descrierea urmărilor:

- Creşterea concentraţiei de H2O, de aici rezultând barbotarea topiturii de sare şi o

degajare puternică de vapori . Exista astfel pericolul de eventuală împroşcare de

topitura încinsă.


- măsurare zilnică a cantităţii de H2O prin metoda fierberii şi conform

instrucţiunilor de lucru (IL);

- măsurare regulată a cantităţii de H2O cu ajutorul aerometrului înainte de fiecare

proces de călire şi documentare (IL;)

- supraveghere regulată a mijloacelor de călire cu ajutorul metodei de fierbere la

fata locului;



- dozare automată H2O cu ajutorul MSR. La o dozare prea mare H2O, alarmare

optică şi acustică la faţa locului şi oprirea automata a dozării H2O.



Consecinţele: minore

Risc: scăzut

2) Introducerea de corpuri străine în baia de sare: ulei hidraulic (conducte neetanşe),

funingine peste produs la oprirea reglării procesului cuptoarelor.


- reacţii puternice cu topitura şi eventual producerea incendiu sau fum în încăpere.


- întreţinere şi revizie regulata;

- şcolarizări;

- personal calificat;

- măsuri de securitate pentru intervenţia neautorizată;

- controlul produsului.




Risc: moderat

3) Scăpare corpuri străine (piese mici) în băile de sare la lucrări de întreţinere.

- Introducerea de corpuri straine precum ciocane de cupru, carpe de sters, lemn etc.


- Reacţii puternice cu cuprul şi formare de oxizi de azot.

- Carpele de şters, lemnul măresc riscul producerii unui incendiu sau a unei explozii

prin formarea nitrocelulozei.




- „încarcasare“ respectiv protecţie împotriva stropilor;

- şcolarizări;

- personal calificat;

- pompieri de întreprindere;

- instrucţiuni de lucru;

- măsuri de securitate pentru intervenţia neautorizată.



Risc: moderat

4) Arderea băii de sare (de ex. încărcare corpuri străine conform Situaţie 2 şi Situaţie 3).


Formare de oxizi de azot în secţia de tratament termic.


- controlul temperaturii băii;

- pompieri de întreprindere;

- şcolarizări, personal calificat;

- instrucţiuni de lucru.


Consecinţele: major.

Risc: moderat



Risc: moderat

6) Defecţiuni ale tehnicii de conducere proces:




- Doar la atingerea temperaturii de sublimare, de 550 °C, s-ar produce sublimarea

topiturii şi aruncarea cvasi-exploziva a acesteia din baia de sare.

- Agitarea mecanica a băii de sare nu se efectuează şi creşterea de temperatura nu

prezintă riscuri.


- închiderea băii de sare (capac de protecţie);

- întreţinere şi revizii periodice;

- protecţie suficienta împotriva stropirii;

- întreţinere şi revizii periodice;

- alarmare optica şi acustica la fata locului;

- doua agregate de agitare care sunt manevrate independent unul de celalalt;

- controlul temperaturii băii.

7) Producerea unui incendiu la depozitul de sare, descompunerea termică a sării,

formare oxizi de azot – dispersie toxică.


- depozitarea corespunzătoare în spaţiu asigurat, fără ale materiale în incintă;

- accesul în depozit numai a personalului autorizat;

- senzori pentru un început de incendiu;

- alarmarea şi intervenţia rapidă;


Consecinţele: catastrifice

Risc: moderat.

Gazul metanPărţile importante ale instalaţiei relevante pentru securitate : conductele

supraterane de gaz metan, robinetele de izolare

1) Fisurarea conductei supraterane de gaz metan. Aceasta se poate întâmpla numai în

cazuri cu totul excepţionale ca de exemplu: în cazul unui cutremur când se poate



distruge sistemul de sprijinire al conductei şi sarcinile dintr-o rezemare

necorespunzătoare ar contribui la distrugerea conductei sau a etanşeităţii unei îmbinări

cu flanşe, sau distrugerea conductei s-ar putea produce ca efect secundar al unei avarii

primare, ca de exemplu explozia rezervorului de propan. Probabilitatea de distrugere

este mai mare pentru conducta de distribuţie DN100.


Eliberarea de gaz metan prin fisură, incendiu, posibila aprindere a jetului de gaz,

în cazul prezenţei unei flăcări.


În aceste cazuri, nu sunt.



Risc: scăzut

b) Catastrofe, stabilirea scenariilor necesare planificării

pentru protecţia împotriva catastrofelor

Un cutremur de mare amplitudine, corespunzător zonării seismice (potrivit

Normativului P 100/92 şi STAS 11100/93 în calculele antiseismice s-au luat în

consideraţie ca amplasamentul se încadrează în macro-zona “D” având intensitatea

seismica I=7, coeficientul Ks=0,16 şi perioada de colt Tc= 1 cm/s), nu ar aduce prejudicii

majore instalaţiilor ce conţin substanţe periculoase, conform HG 804/2007. Construcţiile

sunt dimensionate corespunzător, rezervoarele de propan, metanol, buncărul de

amoniac au stabilitate bună, fiind construcţii la sol. Un risc ar prezenta rezervoarele de

azot care au raportul diametru : înălţime 5 şi deci o stabilitate mai scăzută.

Buncărul de amoniac nu prezintă pericol deoarece conductele sunt legate de pereţii

acestuia, iar legătura la recipienţi de amoniac este elastică. Rezervoarele mari de



metanol sunt îngropate, deci nu prezintă risc de avarie. Rezervorul de propan este un

rezervor orizontal, cu stabilitate mare, legăturile sunt de diametru mic şi elastice. În

aceste condiţii probabilitatea unor avarii cu evacuare de substanţe în atmosferă este

redusă.

Riscul unei catastrofe care nu ţine de măsurile de siguranţă luate în întreprindere, cu o probabilitate de manifestare foarte redusă este căderea de obiecte

din atmosferă, risc particularizat printr-un accident aviatic, ţinând seama de existenţa

IAR Ghimbav şi de construcţia în viitor a unui aeroport în Ghimbav, ar putea fi luat în

considerare la stabilirea scenariilor necesare planificării pentru protecţia împotriva

catastrofelor. Pericolul în această situaţie ar fi un incendiu generat de eliberarea

substanţelor periculoase în atmosferă..

Mijloace de prevenire: nu există

Mijloace de intervenţie: conform planului de urgenţă internă şi externă

Pericolele identificate în capitolele de mai sus au fost ierarhizate la

descrierea lor. În tabelul de mai jos au fost preluate numai cele cu risc major sau moderat , cu consecinţe majore, din care au fost alese apoi scenariile

pentru accidente majore, care vor fi supuse evaluării ulterioare a amplitudinii

şi a gravităţii consecinţelor accidentelor majore identificate.



Tabel 24 Evaluarea riscurilor identificate la SC SCHAEFFLER ROMANIA SRL, stabilirea scenariilor de accidente majore

Evaluarea riscurilorRiscurile induse de pericolele identificate cu

efecte moderate şi majore

Probabilitate Consecinţe Risc

Stabilirea scenariilor de accidente majore

Accidente care „totuşi se pot produce”

Evacuarea accidentală de

metanol prin neetanşei-

tatea furtunului de

alimentare a cisternei,

greşeli de manevră:

● Evacuarea accidentală

de metanol, prezenţa unei

surse de foc în zona de

încărcare, incendiul în

zona de încărcare –

cantităţi reduse de metanol

deversate, captate de

rigole şi conduse către

rezervorul de siguranţă

3 3 9(moderat)

Datorită cantităţii reduse

de metanol ce se poate

scurge prin cădere liberă

, până la intervenţia

promptă a operatorului şi

a sistemului de colectare

şi dirijare a scurgerilor

accidentale, se consideră

că aceste riscuri nu pot

conduce la un accident

major.

● Neetanşeitatea

instalaţiei de propan -

eliberare accidentală de

propan gaz, explozie

● Defecţiuni de structură a

materialului recipientului

ruperea rezervorului de

propan, eliberarea

spontană a întregii cantităţi

de propan explozie

3

2

4

4

12(major)

8(major)

1. Scurgerea

accidentală de propan,

dispersie propan,

explozie

2. Defecţiuni de structură

a materialului

recipientului ruperea

rezervorului de propan,

eliberarea spontană a

întregii cantităţi de



propan, explozie.

● Neetanşeitatea

sistemului de distribuţie

amoniac, depăşirea

presiunii, creşterea

temperaturii în sistemul de

distribuţie, greşeală de

exploatare : eliberare de

NH3, dispersie toxică

2 4 8(major)

3. Greşeala de exploatare

: eliberare de NH3,

dispersie toxică, posibil

incendiu

● Introducere corpuri străine

în băile de sare la lucrări de

întreţinere (precum ciocane

de cupru, cârpe de şters,

lemn), reacţii puternice cu

cuprul şi formare de oxizi de

azot; reacţii cu carpele de

şters, lemnul măresc riscul

producerii unui incendiu sau

a unei explozii prin formarea

nitrocelulozei.

● Defecţiuni ale tehnicii de

conducere proces,

atingerea temperaturii de

sublimare, de 550 °C,

aruncarea cvasi-exploziva a

sării din baia de sare.

● Producerea unui incendiu

la depozitul de sare,

descompunerea termică a

sării, formare oxizi de azot –

dispersie toxică.

2

2

2

3

3

4

6(scăzut)

6(scăzut)

8(major)

Primele două tipuri de

accidente au efecte

importante în hala de

producţie, cu intervenţie

rapidă şi nu pot produce

un accident major.

Ca scenariu se

propune:

4. Producerea unui

incendiu la depozitul de

sare descompunerea

termică a sării, formare

oxizi de azot – dispersie

toxică.

Acest scenariu este

acoperitor şi pentru

primele două cazuri.

Evacuarea accidentală de

motorină:

Scenariul nu poate

conduce la un accident



● dispersie pe sol,

pătrundere în reţeaua de

canalizare

3 2 6(scăzut)

major, datorită măsurilor

de prevenire existente.

Evacuarea accidentala de

gaz metan dintr-o conductă

de distribuţie a gazului

metan, incendiul jetului de

gaz eliberat

2 3 6(scăzut)

Riscul de a se produce un

accident major din acest

accident este scăzut,

datorită poziţionării

conductei de gaz (pe

estacada, pe peretele

halelor, elementele de

rezistenţă ale halelor

constituind un obstacol în

propagarea incendiului).

Acţiunea unor catastrofe, accidente excepţionale

● Acţiunea unor factori

catastrofici ( accident

aviatic) .

2 5 10(moderat)

5. Acţiunea unor factori

catastrofici ( exemplu -

accident aviatic) ,

incendiu de mare

amplitudine a gazelor

inflamabile eliberate.

Tabel 25 Matricea riscurilor

ConsecinţeNesemni-ficative Minore Moderate Majore Catas-

trofice1 2 3 4 5

Improbabil 1Izolat 2 2, 3, 4 5Ocazional 3 1Probabil 4

Prob

abili

tat

frecvent 5



Tabel 26NIVELE DE RISC ŞI SECURITATE

Nivel de risc (Ni) minim foarte mic

mic mare/mediu mare foarte mare

maxim

Nivel de securitate (Si) maxim foarte mare

mare mediu mic foarte mic

minim

Nivelul accidentelor propuse

1, 2, 3 ,4

Nivel 1 Nivel 2 Nivel 3 Nivel

4

Nivel 5 Nivel 6 Nivel 7

S-a considerat nivelurile de risc peste 4 ca fiind inacceptabile.

Nivelul 7 de risc reprezintă nivelul critic, dincolo de această limită siguranţa tinde

către zero. Normativele din majoritatea ţărilor nu permit atingerea stadiului critic. Se

stabilesc pentru indicatorii de risc limite maxime admisibile sub formă de valori pentru

cei măsurabili şi sub formă de interdicţii pentru ceilalţi.

NIVELE DE RISC ŞI SECURITATE pentru scenariile de accidente 1, 2, 3, 4 sunt acceptabile. Scenariul 5 nu poate fi supus acestei evaluări.

O primă analiză a riscurilor, încadrează riscurile 1, 2, 3, 4, 5 în categoria riscurilor

moderate, respectiv personalul este afectat, emisiile sunt majore în incinta întreprinderii,

daunele asupra habitatelor sunt temporare şi reversibile, întreruperea activităţii va fi

temporară, motivele de îngrijorare sunt moderate.

Posibilitatea de apariţie - izolată, respectiv este puţin probabil că se poate produce

pe perioada de operare a obiectivului. Consecinţele unui accident de acest tip pot fi

majore sau chiar catastrofice.



3.2. Reducerea riscurilor

Procesul de evaluare a riscului a furnizat informaţii privind reducerea riscului

şi îmbunătăţirea performanţei. Nivelul de risc şi de securitate arată că toate riscurile

tehnologice sunt acceptabile.

3.3. Planificarea în caz de urgentăa fost prezentată în Cap. 6.5 din volumul principal



4. SCENARII DE ACCIDENTEAccidentele se pot clasifica:

1. Accidentele care trebuie prevenite - se bazează pe defecţiuni operaţionale, care s-

ar putea extinde într-un accident datorită surselor de pericol care nu se pot exclude într-

un mod rezonabil, dacă evoluţia lor nu ar fi oprită sau limitată prin măsuri de prevenire.

2. Accidentele care totuşi se pot produce - constau în extinderea defecţiunilor

operaţionale, care cauzează un pericol major, în ciuda măsurilor de prevenire a

accidentelor .

3. Accidentele excepţionale - rezultă din surse de pericol, care nu se regăsesc în

niciuna din experienţele acumulate sau metodele de calcul. Aici sunt menţionate de ex.

accidentele care pot apare în situaţii şi evenimente de război sau un atac terorist, o

catastrofă aviatică.

În alegerea scenariilor am luat în considerare „accidentele care totuşi se pot produce” şi s-a prezentat şi un posibil accident excepţional.

Pragurile de referinţă pentru diferite scenarii posibile

Consecinţele accidentelor sunt luate în considerare din punct de vedere cantitativ

prin calculul distanţei la care mărimea considerată atinge o valoare prag (exemplu

letală, toxică). Deoarece la modelarea accidentelor s-a utilizat softul ALOHA se

utilizeaza valorile prag din acest soft. Explicitarea termenilor se gaseste in Glosar



Tabel 27 Pragurile de referinţă sunt prezentate în tabelul următor:

Tip scenariu

Indicator PRAG I(mortalitate

ridicată)

PRAG II(leziuni

ireversibile)

PRAG III( zona de atentie)

Dispersie în aer

Dispersie toxică ERPG3,TEEL3

ERPG2,TEEL2

ERPG1,TEEL1

Fire ball 10kW/m2 5 kW/m2 2 kW/m2

Jet – fire 10kW/m2 5 kW/m2 2 kW/m2

Pool fire 10 kW/m2 5 kW/m2 2 kW/m2

Flash fire 60%LFL 10%LFL

Incendiu

BLEVE 10kW/m2 5 kW/m2 2 kW/m2

UVCE 8 psi (0,55 bar) 3,5 psi (0,24bar)

1 psi (0,068 bar)

Explozie

CVCE 8 psi (0,55 bar) 3,5 psi (0,24bar)

1 psi (0,068 bar)

Definitii utilizate la modelarea pericolelor

- Fireball: un foc arzand suficient de repede masa substantei inflamabile emisa ca nor sau sfera.

- Flash fire: combustia vaporilor inflamabili in amestec cu aer, in care flama trece prin aceasta mixtura la o viteza mai mica decat viteza sunetului, astfel incat suprapresiunea generata produce prejudicii neglijabile.

- Jet flame: combustia materialului eliberat la un moment dat printr-un orificiu.

- Pool fire: combustia materialului evaporat din stratul de lichid situat la baza focului (balta care arde)

- BLEVE: explozia vaporilor proveniti din expansiunea unui lichid in fierbere.

- UVCE, CVCE: explozia norului de vapori in spatiu nelimitat, repectiv limitat.

- LFL (LEL): limita inferioara de explozie.



- IDLH: valoarea concentratiei cu pericol imediat pentru viata si sanatate. Este limita până la o expunere de 30 minute nu se pot cauza indivizilor efecte adverse ireversibile, sau limita abilitatea individuala de a iesi din atmosfera periculoasa.

- LC50: concentratia substantei chimice in aer, care omoara 50% din indivizii expusi intr-un timp de 0 ora sau 4 ore. Aceasta valoare da o idee despre relativa toxicitate a substantei.

- Emergency Response Planning Guidelines(ERPGs) sunt definite astfel:

o ERPG -1: maximum concentratiei in aer sub care se crede ca aproape toti indivizii pot fi expusi pana la o ora, fara a experimenta altceva decat efecte tranzitorii adverse pentru sanatate sau perceptia clar definita a mirosurilor.

o ERPG – 02: maximum concentratiei in aer sub care se crede ca aproape toti indivizii pot fi expusi pana la o ora, fara a experimenta sau dezvolta efecte ireversibile sau alte efecte serioase asupra sanatatii, sau simptome care pot limita abilitatea individului de a intreprinde actiuni de protectie.

o ERPG – 03: maximum concentratiei in aer sub care se crede ca aproape toti indivizii pot fi expusi pana la o ora, fara a experimenta sau dezvolta efecte periculoase pentru viata si sanatate.

o TEEL - 1, 2, 3 – Temporary Emergency Exposure Limits: au aceeasi semnificatie ca ERPG, difera timpul de mediere (15 minute).

o AEGL – 1, 2, 3 – Acute Exposure Guideline Levels: sunt concentratiile limita in jurul carora se petrec aceleasi fenomene ca in cazul ERPG.



Tabel 28 Pagube generate de suprapresiunea exploziei (Bibliografie – Legea 126/1995)

Valoarea suprapresiunii în

frontul undei de şoc∆Pf (bar)

Avarii

0,05 Zgomot puternic, geamuri sparte din cauza zgomotului. Avarii neînsemnate la clădiri din beton armat, clădiri din cărămidă cu unul sau mai multe etaje, case din lemn, construcţii industriale

cu schelet metalic 0,15 Distrugeri uşoare

la clădiri din beton armat sau cărămidă şi medii la case din lemn

0,3 Distrugeri medii la reţelele de gospodărie comunală, clădiri din beton armat şi cărămidă, distrugeri totale ale caselor din

lemn, distrugeri medii la construcţiile metaliceVătămarea omului : traumatisme uşoare, contuzii, ţiuitul

urechilor1,5 Distrugeri uşoare la reţelele de cale ferată, distrugeri medii la

garniturile de cale feratăVătămarea omului – traumatisme grave şi foarte grave

3,0 Distrugeri medii la garniturile de cale ferată şi distrugeri uşoare la liniile aeriene de înaltă tensiune

5,0 Distrugeri totale la liniile şi garniturile de cale feratăVătămarea omului – moarte sigură

Tabel 29 Efectul radiaţiei termiceRadiaţia termică este parametrul de interes în cazul unui incendiu, care, pe baza

testelor şi a daunelor istorice, poate fi corelat cu nivelul de daune.

Energia termică(kW/m2)

Tipuri de daune cauzate

37,5 Distrugerea echipamentului de proces. 100% decese la o expunere de 1 minut, 1% decese pentru expunerea de 10 secunde

25,0 Energia minimă pentru aprinderea pădurii la o expunere îndelungată fără flacără. 100% decese la expunere de 1 minut, răniri serioase pentru expunere de 10 secunde.

12,5 Energia minimă pentru aprinderea pădurii la expunere cu flacără. 1%



decese la o expunere de 1 minut, arsuri de gradul I pentru expunere de 10 secunde

5 Arsuri de gradul II la o expunere de 60 secunde2 Provoacă dureri, la o expunere de 60 secunde

4.1. Scurgerea accidentală de propan, dispersie propan, zona de inflamabilitate, explozie

a) Descrierea detaliată a scenariului, condiţiile în care acesta se produce, evenimentele care pot juca un rol în declanşarea acestuia

Distrugerea unor garnituri , în special cea care leagă utilajul de primul robinet, caz

în care intervenţia nu este posibilă, conduce la eliberarea de propan în atmosferă.

Se consideră eliberarea propanului printr-un orificiu cu diametrul echivalent de 15

mm, respectiv un debit masic de 2,54 kg/s, timp de 15 secunde. Datorită amestecării

cu aerul se ajunge la limita inferioară de explozie după parcurgerea unei distanţe

relativ scurte. Prezenta unei surse de aprindere poate determina aprinderea

deflagrativă a norului în aria de inflamabilitate . Modelarea accidentului prezintă

efectul radiaţiei termice şi efectul suprapresiunii. Zona de toxicitate , în cazul în care

incendierea nu se produce este identică cu zona de inflamabilitate

b) Evaluarea amplitudinii şi a gravităţii consecinţelor

accidentelor majore identificate

Se utilizează modelarea incendiului după softul ALOHA (Anexa 1)

În prima etapă se calculează distanţa parcursă de norul toxic până la atingerea

concentraţiei de explozie, apoi se realizează modelarea exploziei.



4.1.1.Zona de pericol – zona de inflamabilitate a norului de vaporiPericol modelat: zonă de inflamabilitate a norului de vapori de vaporiModel : gaze grele

Zona 1 – 44 m (zona cu roşu, 12.000 ppm-60% din limita inferioară de explozie –

locaşul flăcării). Zona marcată cu roşu nu a fost desenată deoarece lângă originea

axelor predicţia pe distanţe foarte scurte este nesigură.

Zona 3 – 134 m (zona cu galben, 2.000ppm-10% din limita inferioară de

explozie)

În acest caz se poate comenta şi dispersia propanului, respectiv zona de

toxicitate mai mare de 2100 ppm :

Tabel 30Zona Efecte Distanţ

a(m)

Obiective aflate în zonă

Personal, populaţia

posibil afectată

Zona marcată cu

roşu -zona letală

> 12.000 ppm

Radiaţia termică, dacă aprinderea se produce

În cazul în care

44 Instalaţia existentăInteriorul incinteiDepozitul de substanţe periculoaseCentrala termicăHala nr 1, parţial

Posibil sub 5 persoane

Personalul din interiorul construcţiilor



Zona marcată cu

galben –zona de atenţie> 2.100

ppm

nu există o flacără care să producă aprinderea norului de vapori, indivizii la o expunere de 30 minute pot suferi sau dezvolta efecte serioase asupra sănătăţii, sau poate fi afectatăcapacitatea individuală de a lua măsuri de protecţie

134

Investiţia nouă propusăInteriorul incinteiDepozitul de substanţe periculoaseCentrala termicăHala nr. 6 parţialExteriorul incinteiTeren viranInstalaţia existentăInteriorul incinteiParcare interioară –70mHala nr. 1, corp administrativ, sală de mese, anexă tehnico -administrativă, Hala nr.2 : 44 – 134 mExteriorul incinteiDN73, CF -100 m Investiţia nouă

propusăInteriorul incinteiHala 6, hala 5 – până la 134mExteriorul incinteiDE 1251: 70m

Ferma Avicola : 90m

este protejat, afectarea va fi mai puţin gravă prin masurile impuse în planul de urgenţă intern


4.1.2. Zona de pericol: explozia norului de propanPericolul modelat: modelarea suprapresiunii de la explozia norului de vapori



Tabel 31Valoarea

suprapresiunii

bar psi

Distanţa(m)

Efectele produse de unda de şoc

asupra construcţiilor

Obiective aflate pe rază de acţiune

Efecte asupra persoanelor

Nr. persoane ce

pot fi surprinse

bar

0,55 8 40 Distrugerea a construcţiilor industriale, a rezervoarelor, a podurilor de conducte

Instalaţia existentăInteriorul amplasamentuluiHala nr. 1 – 15mPodul de conducte - 5 şi 22 mCentrala termică la 25mBuncărul de amoniac – la 20 mRezervoare de azot la 8mPompa de motorină -25 mBuncărul alimentării cu metanol – 25mRezervoare subterane metanol, motorină – 15 mInvestiţia nouă propusă

Interiorul amplasamentuluiInstalaţia de amoniac Centrala termică Rezervoare de azot

Zona marcată cu roşu –zona letalăEfecte grave asupra sănătăţii, posibilă, pierderea de vieţi umane, datorită dărâmăturilor

Posibil 10 persoane



Hala nr. 6 Exteriorul incinteiTeren viran

0,2 3,5 59 Avarii serioase, reparabile la

clădiri şi instalaţii

Instalaţia existentăInteriorul amplasamentuluiHala nr. 1, Hala nr. 2: 30-150mRezervoare de apă – 40mInvestiţia nouă propusăInteriorul amplasamentuluiHala nr. 6 : 20 - 200m

Exteriorul amplasamentuluiTeren viran

Zona marcată cu portocaliu – zona de afecţiuni grave

Posibil 20 persoane

0,068 1 128 Zona marcată cu galben –

zona de atenţieSe sparg

geamurile

Instalaţia existentăInteriorul amplasamentuluiHala nr. 1 Parcare interioarăExteriorul amplasamentuluiDN73, CF: 100m

Investiţia nouă propusăInteriorul amplasamentuluiHala nr. 6 : 20 - 200m

Exteriorul amplasamentuluiTeren viranDE1251:70 m

Ferma Avicola: 90-128m

Zona marcată cu galben –zona de atenţieAfecţiuni datorate cioburilor de la geamurile sparte

( Referinţe bibliografice : Agenţia Federală de Mediu – Germania – Anhang 2 –Estimarea efectului; Twining Project RO/2002/IB/EN/02, Ghid pentru planificarea amenajării teritoriale, dr. Joachim Uth)

Efecte asupra mediului

- Impurificarea temporară aerului atmosferic cu propan, sau în cazul unei explozii

cu dioxid şi oxid de carbon, oxizi de azot, fum.

-Impurificarea apei din canalizări cu apa de stins incendii.

c) Descrierea parametrilor tehnici şi a echipamentului utilizat

pentru siguranţa instalaţiilor

- montarea utilajului suprateran, în aer liber

- verificarea utilajului înainte de fiecare încărcare

- verificarea etanşeităţii rezervorului în funcţionare

- siguranţa instalaţiei prin aparatura de protecţie a rezervorului



- siguranţa instalaţiei prin amplasarea într-un spaţiu îngrădit, sigur, a rezervorului

-înştiinţarea echipei de intervenţie a furnizorului pentru golirea rezervorului, în

cazul observării de scurgeri necontrolate, uşoare de propan

- interzicerea fumatului, a focului deschis

- legarea la pământ a utilajului

c) Descrierea echipamentului instalat în obiectiv pentru

limitarea consecinţelor accidentelor majore- dotarea zonei de depozitare cu mijloace de stingere a incendiilor

d) măsuri de protecţie şi intervenţie pentru limitarea

consecinţelor unui accident

Măsuri imediate

§ Se urmează planul de alarmare afişat în zona cu pericol

§ Se iau măsurile organizatorice şi tehnice pentru asigurarea primei

intervenţii prevăzute la subcapitolul 3.1.1. din „Planul de intervenţie în caz

de incendiu”

§ Se interzice accesul în zona a persoanelor neautorizate.

§ Toate echipele de intervenţie vor fi echipate corespunzător intervenţiilor

folosindu-se obligatoriu aparatul izolant de respiraţie şi mijloacele de

intervenţie adecvate

§ Se evacuează, pe căile de acces şi de evacuare stabilite, tot personalul

neimplicat în intervenţii.

Măsuri pe termen lung

§ Se vor efectua lucrări de reparaţii ale instalaţiilor şi/sau ale rezervorului

avariat (utilaje, aparatele AMA, conductele, armaturi).



§ Se va repune în funcţiune instalaţia, instalaţiile electrice, dispozitivele de

măsura şi control , dispozitivele de protecţie.

§ Personalul de exploatare va fi instruit periodic privind modul de lucru

corect conform cu: Instrucţiunile de lucru, instrucţiunile de securitate şi

sănătate în munca , Instrucţiunile privind Situaţiile de urgenta ,

Instrucţiunile privind Protecţia mediului.

§ Se asigura dotarea tehnico-materiala intervenţie şi protecţie. Se asigura

pregătirea teoretica şi practica a echipelor de intervenţie prin simulări a

unor posibile evenimente.

e) Organizarea alertei şi a intervenţiei – conform capitolului 8 din Planul

de urgenţă internă

f) Descrierea resurselor mobilizabile, interne sau externe -–conform punctului 9.4 din Planul de urgenţă internă

4.2. Defecţiuni de structură a materialului recipientului ruperea rezervorului de propan, eliberarea spontană a întregii cantităţi de propan, explozie

a) Descrierea detaliată a scenariului, condiţiile în care acesta se produce, evenimentele care pot juca un rol în declanşarea acestuia

Defecţiuni în structura materialului, neidentificate în faza de construcţie, care

evoluează în timp datorită ciclurilor termice şi de presiune, având drept consecinţă

ruperea rezervorului şi punerea în libertate de propan în fază lichidă. Se pleacă de

la presupunerea că întreaga masă pusă în libertate se evaporă spontan şi formează

norul de gaz greu. Se utilizează în calcul distanţa minimă de aprindere pentru o

situaţie medie de răspândire (clasa de stabilitate atmosferică –C). Masa conţinută în



recipient – 2000 kg. Norul de vapori va prezenta o zona de toxicitate, iar în cazul

întâlnirii unei surse de aprindere se va produce aprinderea deflagrativă a norului.

Modelarea va analiza efectul radiaţiei termice şi a suprapresiunii. Zona de toxicitate ,

în cazul în care incendierea nu se produce este identică cu zona de inflamabilitate

b) Evaluarea amplitudinii şi a gravităţii consecinţelor accidentelor majore identificate

Se utilizează modelarea după softul ALOHA (Anexa 1)

În prima etapă se calculează distanţa parcursă de norul toxic până la atingerea

concentraţiei de explozie, apoi se realizează modelarea exploziei.

4.2.1.Zona de pericol - zona de inflamabilitate a norului de vaporiPericol modelat :zonă de inflamabilitate a norului de vaporiModel : gaze grele

Zona 1 – 149m (zona cu roşu, >12.000 ppm -60% din limita inferioară de explozie – locaşul flăcării).



Zona 3 – 444 m (zona cu galben, >2000 ppm-10% din limita inferioară de explozie)

7.2.2.Zona de pericol – explozia norului de vaporiPericol modelat: modelarea suprapresiunii de la explozia norului de vapori

Tip de aprindere: aprindere prin scânteie sau flacără

Nivelul aglomerării: neaglomerat

Model: gaze grele

Programul indică faptul că pentru acest caz valorile locale nu au fost atinse

pentru producerea accidentului, dispersia gazului producându-se imediat şi nu există

zone în care acesta să se stocheze.

În acest caz se poate discuta dispersia propanului, pentru zona în care

concentraţia depăşeşte 2100 ppm :

Tabel 32 Zona Efecte Distanţa

(m)Obiective aflate

în zonăPersonal, populaţia

posibil afectată

Zona marcată cu

roşu –zona letală

> 12.000 ppm

Radiaţia termică, dacă aprinderea se produce

În cazul în care nu există o flacărăcare să producă aprinderea norului de vapori, indivizii la o expunere de 30 minute pot suferi sau dezvolta efecte serioase asupra sănătăţii, sau poate fi afectatăcapacitatea individuală de a lua măsuri de protecţie

149 Instalaţia existentăInteriorul incinteiDepozitul de substanţe periculoase,Centrala termicăRezervorul de apă de incendiuHala nr.1

Parcare interioară şi exterioarăExteriorul incinteiDN73, CF: 100mTeren viranInvestiţia nouă Interiorul incinteiHalele nr.5, 6Exteriorul incinteiTeren viran

Posibil sub 10 persoane surprinse afară

Personalul din interiorul construcţiilor va fi protejat, prin măsurile impuse în planul de urgenţă internă



Zona marcată cu

galben –zona de atenţie

> 2.100 ppm

444

DE1251:70mFerma Avicola: 90:149 m

Instalaţia existentăExteriorul incinteiDE 1239 – 200mTeren viran

Investiţia nouă Interiorul incinteiHalele nr. 1, 2, 3, 4Exteriorul incinteiFerma AvicolaSC LUSTIC




- montarea utilajului suprateran, în aer liber

- Certificat de garanţie utilaj, verificările de rezistenţă şi etanşeitate la furnizor

- verificarea stării tehnice a rezervorului în funcţionare

- siguranţa instalaţiei prin aparatura de protecţie a rezervorului

- verificări periodice ale rezervorului, conform cărţii tehnice a acestuia

- interzicerea fumatului, a focului deschis

- legarea la pământ a utilajului

d) Descrierea echipamentului instalat în obiectiv pentru limitarea

consecinţelor accidentelor majore

- dotarea zonei de depozitare cu mijloace de stingere a incendiilor

e) Organizarea alertei şi a intervenţiei – conform capitolului 8 din

Planul de urgenţă internă




4.3. Greşeala de exploatarea instalaţiei, periclitare intenţionată : eliberare de NH3, dispersie toxică, explozia norului de amoniac

a) Descrierea detaliată a scenariului, condiţiile în care acesta se

produce, evenimentele care pot juca un rol în declanşarea acestuiaSe presupune o greşeală în exploatarea instalaţiei de distribuţie a amoniacului

gazos (exemplu se montează o garnitura defectă, sau se uită montarea garniturii la

racordul elastic al rezervorului de amoniac); o avariere a unui rezervor de amoniac,

caz în care se formează gheaţa amoniacală , emisia amoniacului se produce treptat .

Pentru ambele situaţii se presupune cazul cel mai grav când nu se poate

interveni şi conţinutul dintr-un rezervor este evacuat . Pentru limitarea cantităţii de

amoniac dispersate se va monta un sistem „Sprinkler” cu apă, care se va declansa

la depasirea concentraţiei de amoniac, indicată de detectorul de amoniac.

Solubilitatea amoniacului în apă este foarte mare (529 g/l la 20 0C). Perdeaua de apă

creată va solubiliza amoniacul eliberat, apa amoniacală va fi colectată în cuva

buncărului şi de acolo va fi evacuată la canalizarea ce duce la staţia de preepurare.

Se presupune un randament de aproximativ 70% a procesului de absorbţie a

amoniacului, cantitatea care se va dispersa in acest caz va fi de 90 kg, la un debit

masic de 9 kg/minut, timp de 10 minute.

Se ia în considerare şi cazul defavorabil când instalaţia de absorbţie nu porneşte

la timp sau nu are randamentul scontat şi în acest caz se va degaja o cantitate de

amoniac, la un debit masic de 23 kg/min , în aproximativ 20 minute.

Se ia în considerare clasa de stabilitate atmosferică C şi temperatura medie

anuală a aerului de 80C.





4.3.1. Eliberare de NH3, dispersie toxică, cu intervenţia perdelei de apă

Se utilizează modelarea incendiului după softul ALOHA (anexa nr. 1)

Zona de pericol: dispersie toxică – Clasa de stabilitate atmosferică - CModel : gaze grele

Zona de periclitare

Valoarea IDLH (valoarea concentratiei de pericol imediat asupra vietii sau

sanatatii, care poate cauza efecte adverse ireversibile, sau poate diminua capacitatea

indivizilor de a iesi din atmosfera periculoasa, la o expunere de 30 minute) se afla intre

valoarea ERPG -3 si ERPG -2 . In acest mod softul utilizat la delimitarea zonelor

asigura o marja de siguranta pentru zona cu efecte ireversibile. Concentratia admisibila,

de varf a noxelor in zona de munca - 30mg/m3 - 40ppm (ce nu trebuie depasita pe



durata unui schimb de munca) se situeaza intre ERPG -2 şi ERPG -1, mai aproape de

valoarea ERPG -1. In aceste conditii limita ERPG -2 prezinta siguranta necesara la

delimitarea zonei de pericolul al accidentului major, zona a treia fiind o zonă de atenţie. Se precizeaza faptul ca zonele se vor manifesta pe directia vantului.

Deoarece directia vantului se schimba, zona de pericol a fost figurata sub forma unui

cerc.

Tabel 33

Clasa de stabilitate

atmosferică

Zona letalăERPG 3 –

concentraţiappm

Efecte Distanţa(m)

Obiective aflate în zonă Personal posibil afectat

C 750 Zona marcată cu roşu – zona în careindivizii la o expunere de o oră pot suferi sau dezvolta efecte care ameninţă grav viaţa

39 Instalaţia existentăInteriorul incinteiDepozitul de substante periculoase: propan, metan, motorina, azotCentrala termică – 15m

Hala nr. 1 – 30mRezervoare de apă – 25mInvestiţia nouă propusăInteriorul incinteiHala nr. 6 - 20mDepozitul de substanţe

periculoase: propan, metan, motorina, azotExteriorul halei

Teren viran

Posibil 1-3 persoane surprinse afarăPersonalul din interiorul construcţiilor va fi protejat prin masurile impuse în planul de urgenţă internă


atmosferică

Zona de intoxicaţieERPG 2 –

concentraţiappm

Efecte Distanţa(m)



posibil afectată

C 150 Zona marcată cu portocaliu – în care indivizii la o

89 Instalaţia existentăInteriorul incinteiHala1, corp

Posibil sub 20 persoane surprinse afară



expunere de o oră pot suferi sau dezvolta efecte ireversibile serioase a sănătăţii sau simptoame care pot afecta capacitatea individuală de a lua măsuri de protecţie.

administrativ, sală de mese, anexă tehnico –administrativă : 39 – 89mExteriorul halei

Teren viranInvestiţia nouă

propusăInteriorul incintei

Hala nr. 6Exteriorul halei

Teren viran

Personalul din interiorul construcţiilor va fi protejat prin masurile impuse în planul de urgenţă internă


atmosferică

Zona de atenţie

ERPG 1 –concentraţia

ppm

Efecte Distanţa(m)



posibil afectată

C 25 Zona marcată cu galben– zona în care indivizii la o expunere de o oră nu pot suferi decât influenţe de scurtă durată asupra sănătăţii, sau percepţia clară a mirosurilor dezagreabile

218 Instalaţia existentăInteriorul incinteiHalele nr. 1 şi 2Exteriorul incintei

Dn73, CFDE 1239Investiţia nouă propusăInteriorul incinteiHalelele nr.5 şi 6Exteriorul haleiDE 1251

Ferma Avicola



●efecte asupra aerului atmosferic - poluarea cu amoniac

●efecte asupra apei : impurificarea apei din canalizări. În cazul în care se

utilizează apă pulverizată pentru reducerea emisiilor de amoniac, aceasta este

impurificată cu ionul amoniu. Nu este permisă evacuarea directă, în bazinul de

absorbţie în subteran a apelor pluviale, a apei de incendiu. Vor exista în dotare



sisteme de blocare a apei pe canal (membrane de blocare din material plastic)şi

vidanjarea acesteia.

4.3.2. Eliberare de NH3, dispersie toxică, fără intervenţia perdelei

de apăZona de pericol: dispersie toxică – Clasa de stabilitate atmosferică - C

Model : gaze grele

Zona de periclitare

Valoarea IDLH (valoarea concentratiei de pericol imediat asupra vietii sau


indivizilor de a iesi din atmosfera periculoasa, la o expunere de 30 minute) se afla intre

valoarea ERPG -3 si ERPG -2 . In acest mod softul utilizat la delimitarea zonelor

asigura o marja de siguranta pentru zona cu efecte ireversibile. Concentratia admisibila,



de varf a noxelor in zona de munca - 30mg/m3 - 40ppm (ce nu trebuie depasita pe

durata unui schimb de munca) se situeaza intre ERPG -2 şi ERPG -1, mai aproape de

valoarea ERPG -1. In aceste conditii limita ERPG -2 prezinta siguranta necesara la delimitarea zonei de pericolul al accidentului major, zona a treia fiind o zonă de atenţie. Se precizeaza faptul ca zonele se vor manifesta pe directia vantului.

Deoarece directia vantului se schimba, zona de pericol a fost figurata sub forma unui

cerc.

Tabel 34 Clasa de

stabilitate atmosferică

Zona letalăERPG 3 –

concentraţiappm

Efecte Distanţa(m)


Personal posibil afectat

C 750 Zona marcată cu roşu – zona în care indivizii la o expunere de o oră pot suferi sau dezvolta efecte care ameninţă grav viaţa

63 Instalaţia existentăInteriorul incinteiDepozitul de substante periculoase: propan, metan, motorina, azotCentrala termică – 15m

Hala nr. 1 – 30mRezervoare de apă – 25 mParcare interioară– 80m

Investiţia nouă propusăInteriorul incinteiHala nr. 6 - 20mDepozitul de substante periculoase: propan, metan, motorina, azotExteriorul incinteiTeren viran

Posibil 1-3 persoane surprinse afarăPersonalul din interiorul construcţiilor va fi protejatprin masurile impuse în planul de urgenţă internă


atmosferică

Zona de toxicitateERPG 2 –

concentraţiappm

Efecte Distanţa(m)



posibil afectată

C 150 Zona marcată cu 142 Instalaţia existentă Posibil sub



portocaliu – în care indivizii la o expunere de o oră pot suferi sau dezvolta efecte ireversibile serioase a sănătăţii sau simptoame care pot afecta capacitatea individuală de a lua măsuri de protecţie.

Interiorul incinteiHala1, corp

administrativ, sală de mese, anexă tehnico -administrativă, Hala 2 : 30 – 199 m Exteriorul incinteiParcare exterioară –200mDN73, CF :160 -200mTeren viran

DE 1239 Investiţia nouă

propusăInteriorul incinteiHalele nr. 5,6,depozitul existent de substanţe periculoase – 100-199mExteriorul incintei

DE 1251Ferma Avicola

20 persoane surprinse afarăPersonalul din interiorul construcţiilor va fi protejat, prin măsurile impuse în planul de urgenţă internă


atmosferică


ppm

Efecte Distanţa(m)



posibil afectatăC 25 Zona marcată cu

galben– zona în care indivizii la o expunere de o oră nu pot suferi decât influenţe de scurtă durată asupra sănătăţii, sau percepţia clară a mirosurilor dezagreabile

350 Instalaţia existentăInteriorul incinteiHalele nr. 3 ,4 şi 6

Exteriorul incinteiDn73 : 199 -491mTeren viran 200-491mInvestiţia nouă propusăInteriorul incinteiHalele nr. 1, 2, 3, 4Exteriorul incintei




Dn73 : 199 -491mTeren viran: 200-400mFerma Avicola


●efecte asupra aerului atmosferic - poluarea cu amoniac

●efecte asupra apei : impurificarea apei din canalizări. În cazul în care se

utilizează apă pulverizată pentru reducerea emisiilor de amoniac, aceasta este

impurificată cu ionul amoniu. Nu este permisă evacuarea directă, în bazinul de

absorbţie în subteran a apelor pluviale, a apei de incendiu. Vor exista în dotare

sisteme de blocare a apei pe canal (membrane de blocare din material plastic)şi

vidanjarea acesteia.

c) Descrierea parametrilor tehnici şi a echipamentului utilizat pentru

siguranţa instalaţiilor

- montarea rezervoarelor de amoniac într-un container metalic, în siguranţă

- certificat de garanţie utilaj, verificările de rezistenţă şi etanşeitate la furnizor

pentru fiecare container

- siguranţa instalaţiei prin sesizorul de amoniac montat în container

- interzicerea fumatului sau a oricărei surse de foc în zona containerului


limitarea consecinţelor accidentelor majore- interzicerea fumatului sau a oricărei surse de foc în zona containerului


- mijloace de stingere a incendiilor, pulverizator cu apă, echipament de

intervenţie, echipă de pompieri





Măsuri imediate




de incendiu”

§ se vor utiliza stingătoare cu pulbere de apă pentru prevenirea dispersiei

vaporilor de amoniac








.












§ Se vor efectua analize asupra factorilor de mediu apă, aer, până la intrarea

în limitele normale a parametrilor monitorizaţi.




4.3.3. Greşeala de exploatare a instalaţiei : eliberare de NH3,

dispersie , aria de inflamabilitate, explozia norului de amoniac


produce, evenimentele care pot juca un rol în declanşarea acestuia

Amoniacul eliberat poate prezenta pericolul de explozie. Se consideră masa

totală evacuată de 450kg, la un debit masic de 0,75 kg/s (debit evacuat prin

neetanşeitate), în aproximativ 10 minute. Modelarea urmează două etape: de va

determina în prima etapă zonele de pericol de explozie şi apoi se va determina

efectul suprapresiunii


accidentelor majore identificateSe utilizează modelarea incendiului după softul ALOHA (Anexa nr. 1)

7.3.3.1. Zona de pericol – inflamabilitate vapori sau nor toxic

Pericol modelat: zona de inflamabilitate a norului de vapori

Model : gaussian, clasa de stabilitate atmosferică F



Zona 1 – 28 m (zona cu roşu – 96.000 ppm – 60% din limita inferioara de explozie, zona flăcării).

Zona 3 – 70 m (zona cu galben – 16.000 ppm – 10% din limita inferioară de explozie)

Tabel 35

Zona Efecte Distanţa(m)

Obiective aflate în zonă Personal, populaţia

posibil afectată

Zona marcată cu

roşu> 96.000

ppm

Radiaţia termică, dacă scânteia se produce

28 Instalaţia existentăInteriorul incinteiDepozitul de substanţe periculoase


Personalul din interiorul



Zona marcată cu

galben> 16.000

ppm

Zona de atenţie

70

Investiţia nouă propusăInteriorul incinteiDepozitul de substanţe periculoaseCentrala termicăHala nr. 6 parţialInstalaţia existentăInteriorul incinteiParcare interioară – 70mHala nr. 1, corp administrativ, sală de mese, anexă tehnico –administrativă Investiţia nouă

propusăInteriorul incinteiHala 6

construcţiilor este protejat, afectarea va fi mai puţin gravă prin masurile impuse în planul de urgenţă intern


4.3.3.2. Zona de pericol – explozia norului de amoniacPericol modelat: suprapresiunea exploziei norului de amoniac



Tabel 36Valoarea

suprapresiunii

bar psi

Distanţa(m)

Efectele produse de unda de şoc

asupra construcţiilor

Obiective aflate pe rază de acţiune

Efecte asupra

sănătăţii

Nr. persoane ce pot fi

surprinse

0,25 8 Nu se va depăşi limita periculoasă

Distrugerea a construcţiilor industriale, a

rezervoarelor, a podurilor de

conducte

-

0,1 3,5 Nu se va depăşi limita periculoasă

Pagube reparabile la

clădiri şi instalaţii

-

-

0,03 1 22 Se sparg geamurile

Instalaţia existentăInteriorul incintei

Centrala termică –15m

Afectare datorită cioburilor de geam spart

1-3 persoane surprinse în exterior, sau cele afectate de spargerea geamurilor

( Referinţe bibliografice : Agenţia Federală de Mediu – Germania – Anhang 2 –Estimarea efectului; Twining Project RO/2002/IB/EN/02, Ghid pentru planificarea amenajării teritoriale, dr. Joachim Uth)

Efecte asupra mediului- afectarea temporară a aerului atmosferic prin produşi de ardere: oxizi de

azot, praf, fum;- afectarea apei din canalizarea apelor pluviale prin apa de stins incendiu.

Apa de incendiu va pătrunde în canalizarea pluvială. Este interzisă evacuarea

apei impurificate în subteran. Se vor utiliza pe canalizare membrane de închidere

şi reţinere în canal a apei impurificate şi vidanjarea acesteia.



- montarea rezervoarelor de amoniac într-un container metalic, în siguranţă

- certificat de garanţie utilaj, verificările de rezistenţă şi etanşeitate la furnizor

pentru fiecare container



- siguranţa instalaţiei prin sesizorul de amoniac montat în container

- interzicerea fumatului sau a oricărei surse de foc în zona containerului



Măsuri imediate




de incendiu”








.















4.4. Producerea unui incendiu la depozitul de sare, descompunerea termică a sării, formare oxizi de azot –dispersie toxică.


produce, evenimentele care pot juca un rol în declanşarea acestuiaSe presupune un incendiu, cauza fiind o periclitare intenţionată sau o defecţiune

la instalaţia electrică, coroborate cu nefuncţionarea sistemului automat de detecţie a

unui început de incendiu. În acest caz temperatura a putea produce descompunerea

termică a sării cu degajarea oxizilor de azot. Conţinutul de nitrit de sodiu : 40-60%.

Sarea prezintă pericolul de incendiu în contact cu substanţele inflamabile,

respectiv dispersia termică. La ardere se degajă oxizi de azot. În cazul apariţiei unui

incendiu vor arde materialele inflamabile din depozit: sacii din material plastic, paleţii

din lemn. Temperatura degajată va conduce la descompunerea termică a unei

cantităţi de sare depozitată, rezultând oxizi de azot. Se presupune că se

descompune o cantitate de 23 kg din cantitatea totală de sare depozitată de 60 t.

Sarea conţine maxim 60% azotit de sodiu, respectiv 0,014t. Din această cantitate,



procentul de transformare în oxizi de azot este de 32%, rezultând 0,0045t oxizi de

azot. Această cantitate va fi evacuată în exterior într-un interval de 15 minute . Rata

de emisie va fi de 0,3 kg/min.



Zona de pericol: dispersie toxică – Clasa de stabilitate atmosferică - FModel : gaze grele

Zona de periclitare

Valoarea IDLH - 20 ppm(valoarea concentratiei de pericol imediat asupra vietii sau


indivizilor de a iesi din atmosfera periculoasa, la o expunere de 30 minute) este la

nivelul ERPG -3 . In acest mod softul utilizat la delimitarea zonelor asigura o marja de



siguranta pentru zona cu efecte ireversibile. Concentratia admisibila, de varf a noxelor in

zona de munca - 8mg/m3 - 4ppm (ce nu trebuie depasita pe durata unui schimb de

munca) se situeaza intre ERPG -2 şi ERPG -1, mai aproape de valoarea ERPG -1. In aceste conditii limita ERPG -2 prezinta siguranta necesara la delimitarea zonei de pericolul al accidentului major, zona a treia fiind o zonă de atenţie. Se precizeaza

faptul ca zonele se vor manifesta pe directia vantului. Deoarece directia vantului se

schimba, zona de pericol a fost figurata sub forma unui cerc.

Tabel 37


atmosferică

Zona letalăTEEL 3 –

concentraţiappm

Efecte Distanţa(m)


Persoane afectate

F 20 Zona marcată cu roşu – zona în care indivizii la o expunere de 15 minute pot suferi sau dezvolta efecte care ameninţă grav viaţa

88 Interiorul incintei

Halele nr.3 , 4 : 88m

Posibil sub 10 persoane surprinse afarăPersonalul din interiorul construcţiilor va fi protejat, prin masurile impuse în planul de urgenţă internă


atmosferică

Zona de intoxicaţieTEEL2 –

concentraţiappm

Efecte Distanţa(m)


Persoane afectate



F 12,5Zona marcată cu portocaliu – în care indivizii la o expunere de 15 minute pot suferi sau dezvolta efecte ireversibile serioase a sănătăţii sau simptoame care pot afecta capacitateaindividuală de a lua măsuri de protecţie.

112Interiorul incinteiHala nr. 4: 88-112m

Posibil sub 10 persoane surprinse afarăPersonalul din interiorul construcţiilor va fi protejat, prin masurile impuse în planul de urgenţă internă

Clasa destabilitate

atmosferică

Zona de atenţie


ppm

Efecte Distanţa(km)


Persoane afectate

F 0,5Zona marcată cu galben– zona în care indivizii la o expunere de 15 minute nu pot suferi decât influenţe de scurtă durată asupra sănătăţii, sau percepţia clară a mirosurilor dezagreabile

648Exteriorul incinteiDE 1251 : 550mDE 61, DN73, CF : 400mDE 1241: 200mDE1239:200 mFerma Avicola: 600-648m

3 persoane


- Efecte asupra aerului atmosferic, impurificarea temporară cu oxizi de azot.

- Stingerea incendiului se va face cu spumă chimică sau dioxid de carbon, pentru

prevenirea impurificării apei cu sarea de călire, o substanţă foarte periculoasă pentru

mediul acvatic. Materialul deteriorat va urma circuitul deşeurilor periculoase.

- Posibila afectarea apei de canalizare prin spălarea suprafeţelor după

producerea accidentului. Se va urmări ca apa de spălare să urmeze traseul apelor

tehnologice sau menajere, respectiv să ajungă în colectorul ovoidal şi nu în bazinul de

absorbţie şi respectiv în subteran.



c) Descrierea parametrilor tehnici şi a echipamentului utilizat pentru

siguranţa instalaţiilor

- depozitul încuiat, în care se depozitează numai sarea de călire

- sistem de aerisire

- siguranţa instalaţiei prin sesizorul de declanşare a oricărui început de incendiu

- pardoseală, pereţi rezistenţi la foc

- interzicerea fumatului sau a oricărei surse de foc în zona depozitului


limitarea consecinţelor accidentelor majore- dotarea zonei de depozitare cu mijloace de stingere a incendiilor



Măsuri imediate§ Se urmează planul de alarmare afişat în zona cu pericol



de incendiu”










.










§ Se vor efectua analize asupra factorilor de mediu apă, aer, până la

intrarea în limitele normale a parametrilor monitorizaţi.




4.5. Accidente excepţionale, posibil efect de domino al unui incendiu primar ce nu poate fi stăpânit


produce, evenimentele care pot juca un rol în declanşarea acestuiaSe presupun o serie de accidente cu impact maxim ce se pot produce în astfel

de situaţii, respectiv explozia rezervoarelor (BLEVE) datorită supraîncălzirii, printr-un

incendiu produs în zonă, care nu poate fi stins repede (posibil chiar un accident



primar la rezervoarele de amoniac şi propan, cu emisii continue datorită unor

neetanşeităţi si incendiul norului format).

►Se presupune , explozia a două recipiente de amoniac datorită unui incendiu

nestăpînit în zona containerului de amoniac . Se ţine seama că în general numai

recipientele în funcţiune sunt, pline. Se ia în considerare 48,3% cantitate

participantă la accident, respectiv 540 kg.

►Se presupune explozia rezervorului de propan, datorită încălzirii produse de

incendiul norului de vapori rezultat în urma pierderii de propan printr-o neetanşeitate

a unui racord. Se consideră masa implicată în accident de aproximativ 490 kg.



Explozia recipientului de amoniacSe utilizează modelarea după softul ALOHA (Anexa nr. 1)

Zona de pericolPericol modelat: radiaţia termică a sferei de foc



Radiaţia termică este parametrul de interes care, pe baza testelor şi a daunelor istorice, poate fi corelat cu nivelul de daune.

Tabel 38

Energia termică(kW/m2)

Zona de afectare

Distanţa pe rază de la locul

accidentului(m)


10,0 I 57 Potenţial letal la o expunere de 60 secunde; afectarea echipamentului de proces

5 II 82 Afectarea sănătăţii personalului – arsuri de gradul II la o expunere de 60 secunde

2 III 130 Provoacă dureri personalului, la o expunere de 60 secunde

Zonele de afectare, obiective, personal aflat în zonele de afectare

Zona de afectare

Obiective aflată în zona Efecte asupra persoanelor

Nr. persoane ce pot fi surprinse

I Instalaţia existentăInteriorul amplasamentuluiHala nr. 1 – 30mPodul de conducte - 10 mCentrala termică la 23mDepozitul de substanţe periculoase

Investiţia nouă propusăInteriorul amplasamentului

Centrala termică – 5 mDepozitul de substante periculoaseHala nr. 6 – 20m

Efecte grave asupra sănătăţii, posibilă, pierderea de vieţi

umane

Aproximativ 10 persoane pe schimb, parţial în hala şi în

centrala termică



II Instalaţia existentăInteriorul amplasamentuluiHala nr. 1 : 30-80mRezervoare de apă – 40m

Investiţia nouă propusăInteriorul amplasamentuluiHala nr. 6 : 20 - 200m

Exteriorul amplasamentuluiTeren viran

Efecte grave asupra sănătăţii

Aproximativ 20 persoane pe schimb, parţial în hala

III Instalaţia existentăInteriorul amplasamentuluiHala nr. 1 Hala 2: 80-130mExteriorul amplasamentului

DN73 , CF– 130mTeren viranInvestiţia nouă propusăInteriorul amplasamentuluiHala nr. 5, Hala nr. 6 : 80 – 130

mExteriorul amplasamentuluiTeren viran :80-130mDE 1251

Afecţiuni uşoare Aproximativ 100 persoane din halele de producţie


- afectarea de scurtă durată a atmosferei prin gazele de ardere emise, fum

- afectarea apei prin apa impurificată de la stingerea incendiului .Apa de incendiu

va pătrunde în canalizarea pluvială. Este interzisă evacuarea apei impurificate în

subteran. Se vor utiliza pe canalizare membrane de închidere şi reţinere în canal

a apei impurificate şi vidanjarea acesteia.

Explozia recipientului de propan

Zona de pericol Pericol modelat: radiaţia termică a sferei de foc



Radiaţia termică este parametrul de interes care, pe baza testelor şi a daunelor istorice, poate fi corelat cu nivelul de daune.

Tabel 39Energia termică(kW/m2)

Zona de afectare

Distanţa pe rază de la locul

accidentului(m)


10,0 I 109 Potenţial letal la o expunere de 60 secunde; afectarea echipamentului de proces

5 II 154 Afectarea sănătăţii personalului – arsuri de gradul II la o expunere de 60 secunde

2 III 240 Provoacă dureri personalului, la o expunere de 60 secunde



Zonele de afectare, obiective, personal aflat în zonele de afectare

Zona de afectare

Obiective aflată în zona Efecte asupra persoanelor

Nr. persoane ce

pot fi surprinse

I Instalaţia existentăInteriorul amplasamentuluiHala nr. 1 – 30mPodul de conducte - 10 mCentrala termică la 23mDepozitul de substanţe periculoase

Exteriorul amplasamentuluiParcare exterioară -100mDE 61Investiţia nouă propusă

Interiorul amplasamentului

Centrala termică – 5 mDepozitul de substanţe periculoase

Hala nr. 6 – 20mExteriorul amplasamentului

Teren viran

Efecte grave asupra sănătăţii, posibilă, pierderea de vieţi

umane

Aproximativ 10 persoane pe schimb, parţial în hala şi în centrala termică

II Instalaţia existentăInteriorul amplasamentuluiHala nr. 1, Hala nr. 2: 30-150mRezervoare de apă – 40mExteriorul amplasamentuluiDE61DN73 , CF– 140mDE1239 – 140 – 154 mInvestiţia nouă propusăInteriorul amplasamentului

Halele nr. 5,6 : 100 - 150mExteriorul amplasamentuluiDE1251: 109 - 154

Efecte grave asupra sănătăţii

Aproximativ 20 persoane pe schimb, parţial în hala

III Instalaţia existentăInteriorul amplasamentuluiHala nr. 2 Hala 3 – 200-300mExteriorul amplasamentului

DN73, CF – 200m

Afecţiuni uşoare Aproximativ 20 persoane din halele de producţie,



DE1239 – 200mTeren viran 200-300mInvestiţia nouă propusăInteriorul amplasamentuluiHala nr. 2, Hala nr. 3, Hala nr. 5 :

200 - 300mExteriorul amplasamentuluiTeren viran :200-240mFerma Avicola :154 -240 m


- afectarea de scurtă durată a atmosferei prin gazele de ardere emise, fum

- afectarea apei prin apa impurificată de la stingerea incendiului .Apa de incendiu

va pătrunde în canalizarea pluvială. Este interzisă evacuarea apei impurificate în

subteran. Se vor utiliza pe canalizare membrane de închidere şi reţinere în canal

a apei impurificate şi vidanjarea acesteia.



- montarea utilajelor suprateran, în aer liber


limitarea consecinţelor accidentelor majore




Măsuri imediate






de incendiu”








§ Se vor efectua lucrări de reparaţii ale instalaţiilor şi/sau ale rezervorului

avariat (utilaje, aparatele AMA, conductele, armaturi).















5. CONCLUZII PRIVIND SCENARIILE PROPUSE

Accidentele propuse sunt imaginate pentru verificarea măsurilor de prevenire

existente precum şi răspunsul de urgenţă în cazul în care acestea totuşi s-ar produce.

Scopul este de a întări siguranţa în unitate. Pentru accidentele discutate probabilitatea

de producere este scăzută şi tinde către improbabil pentru cele cu consecinţe majore.

Riscul de producere a accidentelor majore este moderat. Este importantă pregătirea

oamenilor şi asigurarea dotării necesare pentru intervenţie astfel încât să fie prevenite

efectele de panică, care pot crea mai multe victime decât accidentul însuşi.

Menţionăm că nu s-au înregistrat accidente majore în perioada de existenţă a grupului

de firme care au promovat investiţia în Cristian.

Exploziile posibil a se produce

►Explozia norului de propan, la o emisie continuă de 10 minute, datorată unei

neetanşeităţi a unui racord:

♦ efecte grave în interiorul amplasamentului, cu distrugerea gravă sau mai puţin

gravă a construcţiilor;

♦ gravitatea fenomenului constă în posibilitatea provocării efectului de domino:

afectarea rezervoarelor de azot lichid, afectarea podurilor de conducte, afectarea

respectiv posibila explozie a rezervoarelor de amoniac.

►Ruperea rezervorului de propan

♦ efecte grave prin eliberarea instantanee a unei cantităţi mari de propan.

Modelarea nu indică posibilitatea exploziei norul format, dar norul toxic se întinde pe o

rază de 444m, cu probabilitatea afectării în exterior a zonei DN 73., CF, Ferma

Avicola .



Dispersiile toxice posibil a se produce

►Eliberarea de amoniac, datorită unei neetanşeităţi a racordului la recipientul de

amoniac, timp de 10 minute.

♦ zona letală depăşeşte limita amplasamentului;

♦zona toxică şi de atenţie cuprinde DN73, CF, şi DE 1239, DE 1251; ferma

Avicola

►Eliberare de oxizi de azot în cazul unui incendiu necontrolat, timp de 15 minute, la

depozitul de sare solidă.

♦ zona letală şi toxică în condiţii medii de dispersie nu depăşesc limita

amplasamentului.

♦zona de atenţie poate cuprinde zonele cu teren viran din vecinătatea DN73, CF, şi DE

1239, DE 1251; ferma Avicola

Efect de domino asupra rezervoarelor de propan şi amoniac.

Se manifestă în limitele amplasamentului unităţii în zona depozitelor de

substanţe periculoase, respectiv rezervorul de propan ( eliberare de propan, explozia

norului toxic este accidentul principal) - containerul de amoniac (explozia recipientelor

de amoniac este accidentul secundar , explozia rezervorul de propan ca efect

secunsar). Raza de afectare gravă în cazul acestor amoniacului poate să se întindă

până la 80 m, în cazul propanului până la134 m cu afectarea drumului DE 1251, a

terenurilor virane din zona de est şi vest şi a fermei Avicola.

Produşii rezultaţi în urma accidentelor: oxizi de carbon, oxizi de azot, praf, pot afecta

zone din afara amplasamentului, softul utilizat nu cuprinde astfel de modelări.



Personalul, populaţia posibil afectatăExploziile de mare amplitudine (explozia rezervorului de propan), care afectează

construcţiile, au un potenţial mai mare de afectare a personalului din hale.

Incendiile şi exploziile afectează în special personalul surprins neadăpostit, de

pe amplasamentul unităţii.

Emisiile toxice (amoniac, oxizi de azot) cu efecte grave asupra sănătăţii pot

afecta în special personalul de pe amplasament, surprins în exterior. Halele oferă un

grad ridicat de protecţie în acest caz, cu excepţia depozitului de săruri, unde oxizii de

azot pot pătrunde şi în hală.

Unităţile economice din zona, afectate – Ferma Avicola.

Cele mai expuse sunt drumurile, în special DN73 care este mai circulat şi DE

1251 şi 1239.

Efectele asupra mediuluiEmisiile în aerul atmosferic sunt importante atât în cazul dispersiilor toxice, dar şi

în cazul exploziilor, incendiilor prin gazele de ardere şi prin praf. Efectul este trecător şi

diferă de viteza vântului care transportă norul toxic. Astfel, la o viteză a vântului de 2 m/s

norul toxic poate străbate 1 km în 8minue 30 secunde, la o viteză de 3 m/s în 5 minute

30 secunde şi la o viteză de 6m/s în 2 minute 45 secunde.

Poluarea apei de canalizare prin substanţele toxice dizolvate (în special sarea de

topire) şi apele de incendiu care pot pătrunde în canalizarea convenţională şi în subsol

este deosebit de gravă. Din aceste motive societatea se preocupă de a găsi soluţii

eficiente de blocare a apei de la incendiu în reţeaua de canalizare şi apoi vidanjarea

acesteia şi transportul la o staţie de neutralizare.



Informaţii necesare , care sa permită autorităţilor competente luarea de decizii privind amplasarea sau extinderea altor activităţi în zona obiectivului existent

Scenariile prezentate au relevat o categorie de accidente cu substanţele periculoase a

căror efecte (emisii de amoniac, oxizi de azot) depăşesc limitele amplasamentului

(drumurile de acces DN73, D E1241, DE 1251), prin concentraţiile corespunzătoare

limitelor ERPG 1,2, TEEL 1,2, pentru zonele roşie şi portocalie de atenţie .

În urbanism la stabilirea distanţelor se tine seama de limitele ERPG 2 şi TEEL 2 (zona

de toxicitate), atinse în condiţii medii de dispersie (clasa de stabilitate atmosferică

C),care se manifestă în limita amplaamentului.

În consecinţă, extinderea altor activităţi în zona obiectivului nu este limitată de de activitatea SC SCHAEFFLER ROMANIA SRL. Expuse sunt terenurile

agricole din imediata vecinătate a unitatii

Extinderea activităţii întreprinderii însăşi trebuie să se bazeze pe principiile de

securitate urmărite până în prezent.

În încheiere trebuie menţionat faptul că politica de prevenire a

accidentelor majore a SC SCHAEFFLER SRL, este concepută pe baza principiului acţiunii preventive şi a conceptului de dezvoltare durabilă

astfel încât măsurile tehnice de securitate sunt fezabile economic şi sunt capabile să prevină şi să limiteze consecinţele utilizării

substanţelor periculoase asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului,

astfel încât nici un accident major să nu se producă.

























































































































Date post:	29-Aug-2019
Category:	Documents
Upload:	dinhdiep
View:	223 times
Download:	0 times

Schaeffler România S.R.L RAPORT DE SECURITATE · Schaeffler România S.R.L RAPORT DE SECURITATE...

Documents