Page 1
CAPITOLUL 1
INTRODUCERE
1.1 Importanţa securităţii alimentare
Este una din cele mai frecvente preocupări în industria alimentară a fiecărei ţări.
Factorii care o influenţează sunt: piaţa internă şi internaţională, sistemul de furnizare a
alimentelor (transport, comert) situaţia demografică şi sănătatea populaţiei, stilul de viaţă
şi condiţiile sociale, infrastructura şi sistemul de sănătate şi condiţiile de mediu.
Consumatorul, care ar trebui să fie suveranul pieţei, este beneficiarul direct al
produselor care trec prin lanţul alimentar, siguranţa acestora fiind vitală pentru sănătatea
fiecăruia dintre noi.
La nivel European, se promovează o politică alimentară integrate care are în vedere
întregul lanţ al securităţii alimentare.
Producătorii trebuie să urmărească realizarea corectă a trasabilităţii – adică
verificarea produsului alimentar de la origine până la procesare, ambalare, transport,
comercializare, deoarece aceasta joacă un rol major în asigurarea securităţii alimentare.
Formularea politicilor agricole în România, pornind de la cele europene vor duce la
dezvoltarea unei agriculturi durabile, care va lua în considerare componenţa ecologică,
dar şi cea de protecţie a consumatorilor. Cererea unei agriculturi durabile va ţine cont de
noile tehnici ale ingineriei, pentru eliminarea anumiţilor factori de risc care s-ar putea
regăsi în anumite puncte ale lanţului alimentar.
Astfel, consumatorul va avea de ales dintr-o gamă diversă de produse alimentare,
care în ultimele decenii au evoluat de la produs natural la produs îmbogăţit şi s-a ajuns la
aliment funcţional. În ultimul timp, pe piaţa europeană au apărut alimentele modificate
genetic, fără însă ca acestea să-şi facă apariţia şi pe piaţa românească. Deşi, alegerea
finală aparţine consumatorului, sarcina producătorului în acest caz este de a informa
corect consumatorul printr-o etichetare corespunzătoare.
1
Page 2
Ordonanţa de urgenţă nr.34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice
specifică la art.2: ”producţia agroalimentară ecologică are ca scop realizarea unor sisteme
agricole durabile, care asigură protejarea resurselor naturale şi sănătatea consumatorilor”.
În cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor a fost înfiinţată
Autoritatea Natională a Produselor Ecologice, care are ca scop derularea de programe
pentru formarea operatorilor din agricultura ecologică. Deci, la acest sfârşit de mileniu
problema securităţii alimentare nu poate fi abordată decât în stricta relaţie cu problemele
de mediu, agricultura şi contextual economico-social al României.
Aplicarea legislaţiei pentru protecţia consumatorilor trebuie să fie în stransă
legatură şi cu implementarea sistemelor de calitate în industria alimentară, care să asigure
un nivel corespunzător de calitate a produselor româneşti. HACCP-ul (analiza riscurilor
prin punctele critice de control), a fost implementat şi în România, procesatorii români
trebuind să-şi racordeze producţia la cerinţele pieţei externe şi interne.
Cei şapte paşi ai HACCP-ul urmăresc asigurarea calităţii produselor alimentare din
punct de vedere microbiologic şi fizico-chimic. Metoda permite identificarea şi analiza
pericolelor asociate diferitelor stadii ale proceselor de producţie ale bunurilor materiale,
definirea mijloacelor necesare controlului acestora, asigurarea că acestea sunt aplicate în
mod eficient. Pe viitor, o condiţie pentru cucerirea pieţelor externe de produsele
româneşti va fi respectarea standardelor Codex Alimentarius, comisie mixtă FAO/OMS.
Certificarea sistemelor de management al calităţii este obligatoriu pentru a exista.
Dar, această certificare trebuie realizată de organisme acreditate, recunoscute. Calitatea
alimentului nu se poate separa de siguranţa alimentului; în această sferă de cuprindere
intră cerinţele legale şi de reglementare cu scopul de protecţie a consumatorului. Tot la
fel de greu este de a separa siguranţa alimentară de normele generale, specifice de
securitate ocupatională.
Sistemul HCCP identifică pericolele specifice şi măsurile de control pentru fiecare
etapă de obţinere a alimentelor în condiţii de securitate. Planul HACCP este specific
fiecărui aliment şi fiecărui proces de fabricaţie, dar aplicarea cu succes depinde de gradul
de implicare a managerului şi de antrenarea întregului colectiv.
Principiile generale pentru Igiena Alimentelor (General Principles of FOOD
Hygiene) urmăresc căile de producere a alimentelor, de la producţia primară la
2
Page 3
consumatorul final, stabilind modalităţile de control pentru fiecare etapă, condiţiile de
amplasament de utilităţi, cerinţele privind igienizarea personală şi locului de muncă,
depozitare şi transport, precum şi cerinţele de informare a consumatorilor.
Procedurile de desfăşurare a unui studio HACCP pot fi uşor documentate în orice
sistem de asigurare a calităţii totale sau sistem de management al calităţii. În acest sens,
există chiar preocupări pentru sisteme de management al siguranţei (standard
ISO/CD/22000) care se bazează pe programele prealabile HACCP combinate cu ISO
9001 sau ISO 140001.
Domenii prioritare de posibilă aplicare a acestui nou sistem de management al
siguranţei îl constituie industria cărnii şi industria de prelucrare a laptelui. În aceste
domenii apar procesări prin pasteurizare şi sterilizare în loc de tradiţionala încălzire, ceea
ce duce la noi probleme ale siguranţei.
RESAL - REŢEAUA EUROPEANĂ DE SECURITATE ALIMENTARĂ
Numeroase ţări se confruntă cu serioase şi repetate crize alimentare care au
consecinţe teribile pentru cei mai săraci oameni.
Europa - în mod particular, a creat instrumente specifice pentru a soluţiona, pe cât
de bine posibil aceste crize de origine climatică, economică sau politică. În situaţii de
crize şi suferinţe alimentare, Comisia Europeană distribuie repede şi direct ajutor
alimentar oamenilor care au nevoie. Într-o situaţie de post-criză, Comisia Europeană
reabilitează condiţiile de acces la hrană. În final, în multe situaţii structurale de securitate
alimentară care permit oamenilor să se alimenteze şi să ia parte la propria lor dezvoltare.
Pentru a instaura această politică, Comisia a folosit mai multe mijloace incluzând o
Reţea Europeană de Securitate Alimentară (RESAL), convingând toată planeta să-i ajute
să analizeze, să prevină şi să conducă situaţiile de criză şi post-criză alimentară la fel ca şi
cele de securitate alimentară. Această reţea independentă funcţionează foarte bine şi
creează mari schimburi de informaţii internaţionale la distanţă prin intermediul unui site
de internet. Pentru a demonstra efectul său, Comisia a decis să internaţionalizeze acest
site în propia sa structură, folosind competenţele, sistemele şi experienţele acestei reţele.
3
Page 4
1.2 Conceptul de economie agroalimentară
Economia agroalimentară cuprinde ansamblul tuturor activităţilor ce concură la
funcţiile alimentaţiei la nivelul societăţii angrenând mai multe sectoare:
agricultura;
industriile agricole şi alimentare;
distribuţia agricolă şi alimentară;
alimentaţia publică;
industriile şi serviciile aferente;
comerţul internaţional;
unităţile socio-economice de consum.
Economia alimentară concentrează activităţile legate de satisfacţia trebuinţelor
nutriţionale şi enegetice ale oamenilor, manifestate prin raportul dintre trebuinţele
biologice şi capacitatea de acces la hrană în paralel cu oferta de hrană şi capacitatea de
ofertare.
Principalele funcţii ale agriculturii în economia natională:
Funcţia alimentară care tinde să satisfacă trebuinţele umane esenţiale prin
importanţă şi permanenţă.
Tinde să asigure autosatisfacţia şi securitatea alimentară;
Funcţia socio-economică.
Funcţia de participare la procesul de creştere şi dezvoltare este caracterizată prin 6
indicatori structurali de măsurare:
a) ponderea agriculturii în PIB în valoarea adaugată brută;
b) ponderea populaţiei agricole ocupată din totalul populaţiei ocupate;
c) ponderea agriculturii în stocul de capital fix;
d) ponderea agriculturii în invesţiile totale;
e) ponderea exportului agricol în total export;
f) ponderea cheltuielilor cu alimente în totalul cheltuielilor de consum.
Funcţia de protecţie a mediului şi de dezvoltare durabilă presupune menţinerea
echilibrului ecologic.
4
Page 5
Principalele forme de integrare agroalimentară:
integrarea verticală care urmăreşte gestiunea unui produs de la materia primă spre
aliment determinând filiere pe produse;
integrarea orizontală care urmăreşte organizarea producătorilor preponderent în
sisteme cooperative în aval sau amonte de producţiile agricole;
integrarea combinată sau circulară care antrenează simultan sau succesiv activităţi
din acelaşi stadium orizontal şi pe flux vertical.
Avantajele proceselor de integrare în economia agroalimentară:
asigurarea desfacerii producţiei;
asigurarea stabilităţii veniturilor producătorilor;
intensificarea specializării;
simplificarea circuitelor tehnologice şi comerciale;
management eficient;
competitivitate pe piaţă.
Dezavantajele proceselor de integrare în economia agroalimentară:
îngustarea sferei de acţiune a spiritului anteprenorial;
dependenţa excesivă a producătorului faţă de integrator;
atenuarea ţi reducerea elasticităţii fermei ca celulă de bază.
Conceptul economia agroalimentară cuprinde ansamblul activităţilor care
contribuie la furnizarea alimentaţiei la nivelul societăţii:
sectorul agricol
industriile agricole şi alimentare
distribuţia agricolă şi alimentară
restaurantele şi alimentaţia publică
industriile şi serviciile aferente sistemului agroalimentar
comerţul intern şi internaţional
unităţile socio-economice de consum
5
Page 6
Economia alimentară este economia consumului de alimente, care concentrează
toate activităţile legate de satisfacerea trebuinţelor nutriţionale şi energetice ale
oamenilor, trebuinţe manifestate prin raportul dintre trebuinţele biologice şi capacitatea
de acces la hrană cu oferta de hrană şi capacitatea de ofertare.
Exista trei tipologii de economie agroalimentară :
economia agroalimentară agricolă
economia agroalimentară de tranziţie
agroindustria
Criteriile care delimitează aceste tipuri au în vedere ponderea agriculturii în
structură, ponderea activităţii de prelucrare şi cea de distribuţie. Indicatorii de evaluare în
cadrul ponderilor au în vedere valoarea finală a mărfurilor agricole, structura valorii
adăugate, consumul final şi uneori comerţul exterior.
Principalele funcţii ale agriculturii în cadrul economiei naţionale reflectă trei
aspecte:
funcţia alimentară care tinde să satisfacă trebuinţele umane esenţiale prin
importanţă şi permanenţă, tinde să asigure autosatisfacţia şi securitatea alimentară;
funcţia socio-economică este o funcţie de participare la procesul de creştere şi
dezvoltare economică caracterizată prin şase indicatori structurali de măsurare: ponderea
agriculturii în PIB şi valoarea adaugată brută, ponderea populaţiei agricole ocupate faţă
de totalul populaţiei ocupate, ponderea agriculturii în stocul de capital fix, ponderea
agriculturii în investiţiile totale, ponderea exportului agricol în total export.
funcţia de protecţie a mediului şi dezvoltare durabilă - să asigure, să garanteze
menţinerea unui echilibru ecologic în ideea de a proteja planeta.
Principala manifestare funcţională a unei economii agroalimentare este integrarea
agroalimentară care reprezintă un mecanism desfăşurat atât pe plan microeconomic cât şi
la nivel mezzo şi macroeconomic, manifestându-se prin angajarea agriculturii în procesul
desfăşurării activităţii agroalimentare.
Integrarea stabileşte conexiuni funcţionale simple şi eficiente între producţie,
valorificare şi consum, realizând filiere integrate de produse sau grupe de produse.
Finalitatea acestei acţiuni de integrare se manifestă de regulă într-un produs cu grad înalt
de prelucrare ce este oferit consumatorului.
6
Page 7
In cadrul proceselor integrative există un integrator şi unul sau mai mulţi integraţi;
In cadrul industriei agroalimentare aceşti vectori îi cresc motivaţia tehnologică.
Caracterul vital al hranei, sensibilitatea socială a acestui domeniu şi alocarea
relativă redusă de resurse face din integrarea agroalimentară un fenomen de prim rang pe
planul importanţei economice.
Există trei forme de integrare agroalimentară importante:
integrarea verticală care urmăreşte gestionarea unui produs de la materia primă
agricolă spre produsul aliment final, determinând filiere de produs: un centru de produs
controlează fluxul unei filiere;
integrarea orizontală care urmăreşte organizarea producătorilor preponderent în
sisteme cooperatiste în aval sau în amonte de producţia agricolă; un centru decizional
controlează un stadiu, o secvenţă a filierelor;
integrarea combinată sau circulară care antrenează simultan sau succesiv din
acelaşi stadiu orizontal şi pe flux vertical.
7
Page 8
1.3 Sectorul agroalimentar în contextul dezvoltării rurale
Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 defineşte obiectul şi domeniul de aplicare pentru
intervenţia Fondului de dezvoltare rurală. Orientările strategice ale Comunităţii identifică,
în acest cadru, domeniile importante pentru realizarea priorităţilor Comunităţii, în special
în ceea ce priveşte obiectivele de dezvoltare durabilă de la Goteborg şi noua strategie
pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă de la Lisabona.
Dezvoltarea durabilă este forma de creştere economică care satisface nevoile
societăţii în termeni de bunăstare pe termen scurt, mediu şi lung. Ea se fundamentează pe
considerentul că dezvoltarea trebuie să vină în întâmpinarea nevoilor prezente fără să
pună în pericol pe cele ale generaţiilor viitoare.
Conceptul de dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor şi metodelor de
dezvoltare socio-economică, al căror fundament îl reprezintă în primul rând asigurarea
unui echilibru între aceste sisteme socio-economice şi elementele capitalului natural.
Cea mai cunoscută definiţie a dezvoltării durabile este cu siguranţă cea dată de
Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare (WCED) în raportul "Viitorul nostru
comun", cunoscut şi sub numele de Raportul Brundtland: "dezvoltarea durabilă este
dezvoltarea care urmăreşte satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite
posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propiile nevoi".
Deşi iniţial dezvoltarea durabilă s-a vrut a fi o soluţie la criza ecologică
determinată de intensa exploatare industrială a resurselor şi degradarea continuă a
mediului şi caută în primul rând prezervarea calităţii mediului înconjurător, în prezent
conceptul s-a extins asupra calităţii vieţii în complexitatea sa şi sub aspect economic şi
social. Obiect al dezvoltării durabile este acum şi preocuparea pentru dreptate şi echitate
între state, nu numai între generaţii.
Dacă în perioada 1950-1990 obiectivele urmărite de agricultură erau de creştere a
producţiei în vederea satisfacerii cerinţelor alimentare, având în vedere populaţia în
creştere, astăzi se caută găsirea de noi soluţii, care au ca obiective respectarea mediului,
relizarea unui sistem de producţie viabil din punct de vedere economic, întreţinerea şi
valorificarea resurselor naturale.
8
Page 9
Acest nou tip de agricultură este numită agricultura durabilă şi ea presupune un
ansamblu de tehnici şi practici ce trebuie să garanteze o producţie satisfăcătoare, care să
asigure necesarul de alimente, ţinându-se cont de protecţia mediului înconjurător.
Promovarea agriculturii durabilă în Europa reprezintă mijlocul de care dispunem
pentru a garanta generaţiilor viitoare avantajele patrimoniului şi ale resurselor naturale
unice ale Europei, de care ne bucurăm astăzi. O agricultură care protejează mediul nu
trebuie confundată cu întoarcerea la metode agricole învechite.
De exemplu, agricultura ecologică (o formă de agricultură durabilă) foloseşte
metode moderne, dar naturale, de protejare a plantelor, fără a recurge la pesticide.
Cercetările efectuate de universităţi şi institute agricole joacă un rol esenţial în
promovarea unor tehnici agricole inovatoare care să respecte normele de mediu, sanitare
şi de calitate.
Extinderea UE a modificat harta agricolă. Agricultura reprezintă 2% din PIB în
vechile state membre, 3% în noile state membre şi peste 10% în România şi Bulgaria. În
noile state membre procentul forţei de muncă din sectorul agricol este de trei ori mai
mare (12%) decât în vechile state membre (4%), în vreme ce în Bulgaria şi România
procentul forţei de muncă în sectorul agricol atinge cote mult mai mari.
Sectoarele agricole şi agroalimentare reprezintă o parte importantă a economiei
UE, totalizând 15 milioane locuri de muncă (8,3% din total) şi 4,4% din PIB. UE este
primul producător mondial de produse alimentare şi băuturi, cu o producţie combinată
estimată la 675 miliarde EUR. Cu toate acestea, sectorul rămâne foarte polarizat şi
fragmentat ca dimensiuni cu perspective, dar şi cu ameninţări majore pentru întreprinderi.
Sectorul agriculturii şi al alimentaţiei trebuie să profite de oportunităţile oferite de
noile abordări, de tehnologii şi inovaţie pentru a face faţă evoluţiei cererii pieţelor atât în
Europa, cât şi la nivel mondial. În special, investiţiile în resursele cheie ale capitalului
uman vor permite zonelor rurale şi sectorului agroalimentar să privească cu încredere
spre viitor.
Politica de dezvoltare rurală trebuie să ajute zonele rurale să realizeze aceste
obiective în perioada 2007-2013. În acest sens, este necesară o abordare strategică în
ceeea ce priveşte competitivitatea, crearea de locuri de muncă şi inovaţiile în zonele
rurale, precum şi o guvernare mai bună la punerea în aplicare a acestor programe. Ar
9
Page 10
trebui să se acorde o atenţie sporită investiţiilor prospective în persoane, know-how şi
capital în sectorul agriculturii şi al silviculturii, noilor modalităţi de furnizare a serviciilor
de mediu benefice tuturor şi creării mai multor locuri de muncă, de o mai bună calitate,
graţie diversificării, în special pentru femei şi tineri.
10
Page 11
CAPITOLUL 2
PREZENTAREA SOCIETĂŢII SC. IZOCON MC. SRL
2.1 Prezentarea generală a societătii SC. IZOCON MC. SRL
SC. IZOCON MC. SRL a fost înfiinţată în 1994 la Călăraşi sub denumirea de SC.
IZOPOLIOL. SA şi având ca obiect de activitate producţia de ţevi preizolate şi izolaţii în
construcţii. Societatea s-a constituit în baza legilor nr.15 şi 31/1990 şi HG.1213/1990.
Evenimente importante în evoluţia societăţii sunt:
În anul 1994 IZOCON MC a fost înfiinţată la Călăraşi, initial sub denumirea de
SC. IZOPOLIOL SA şi având ca obiect de activitate producţia de ţevi preizolate
şi izolaţii în construcţii.
În anul 1997 datorită perioadei economice dificile traversate după primii 3 ani de
activitate, marcată de scăderea producţiei industriale, diminuarea substanţială a
investiţiilor în construcţii şi implicit scăderea comenzilor de execuţie a lucrărilor
de izolaţii în construcţii, au determinat societatea să demareze un complex
proces investiţional pentru reorientarea activităţii către agricultură şi producţia
alimentară. În acest an societatea a realizat investiţii productive în valoare de
peste 2371520 lei, din care, un modern abator cu o capacitate de 1680 tone carne
pe an, o fabrică de nutreţuri concentrate cu o capacitate de 1500 tone nutreţuri pe
an şi utilaje pentru agricultură.
În anul 2000 societatea şi-a completat obiectul de activitate cu cultura cerealelor
şi a reuşit să încheie contracte de arendă a terenului agricol cu persoane fizice
pentru o suprafaţă ce a crescut în fiecare an de la 100 ha în anul 2004 la 1800 ha
pentru anul agricol 2008-2009. Aceste suprafeţe situate pe raza localităţilor
Modelu, Cuza Vodă, Dragalina, Călăraşi, Ştefan Vodă, au fost cultivate cereale
11
Page 12
respective: grâu, soia, floarea soarelui, porumb. În acest interval de timp,
concomitent, a fost dezvoltată baza tehnică pentru această activitate
achiziţionându-se maşini şi utilaje agricole care să acopere toate lucrările
agricole de efectuat în cursul unui an agricol. Ponderea activităţii de agricultură
vegetală a rămas constantă în condiţiile creşterii anuale a cifrei de afaceri a
firmei. Activitatea de cultură a cerealelor are ca scop asigurarea stocurilor de
furaje pentru activitatea de producţie a nutreţurilor combinate şi comercializarea
plantelor tehnice produse.
În cursul anului 2006 a fost finalizată modernizarea abatorului Cuza Vodă printr-
un proiect finanţat din fonduri SAPARD.
În anul 2007 culturile agricole au fost calamitate în proporţie de 90%, prin HG
1202/2007 declarându-se starea de calamitate în agricultură pentru culturile de
grâu, rapiţă, floarea soarelui şi porumb. Pentru culturile calamitate bugetul de
stat a acordat despăgubiri SC. IZOCON MC. SRL în valoare de 720417 lei.
Profilul economic al societăţii a evoluat de la activitatea de construcţii care în
1996 avea o pondere de 100% din total cifra de afaceri, la activitatea de
producţie, prelucrare şi conservare a cărnii de porc care la 30.12.2008 avea o
pondere de 65%. Obiectul de activitate a fost periodic completat şi consemnat în
actele adiţionale 2841/ 27.10.1997, 783/ 17.03.1998 şi 6223/ 19.12.2001.
12
Page 13
2.2 Activităţile principale ale societăţii SC.IZOCON MC.SRL
Activitatea de bază a societăţii o reprezintă producţia, prelucrarea şi conservarea
cărnii de porc se desfăşoară în cadrul Abatorului mixt din localitatea Cuza Vodă, judetul
Călăraşi unde se abatorizează porci graşi şi din complexele de creştere şi îngrăşare a
porcilor. În abatorul Cuza Vodă se obţine anual o producţie de peste 900 t carcasă de
porc. În anul 2007 s-a procesat o cantitate de 732 t carcasă de porc, iar în 2008 o cantitate
de 948 t carne de porc.
Obiectul de activitate:
Tab.2.2
Activitatea Cod CAEN
Producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii 1011
Lucrări de izolaţii in construcţii si protecţie anticorozivă 4532
Cultura cerealelor 0111
Fabricarea produselor pentru hrana animalelor 1570
13
Page 14
2.3 Prezentarea pieţelor de desfacere ale SC. IZOCON MC. SRL pentru principalele grupe de produse
Piaţa cărnii reprezintă ansamblul actelor de vânzare-cumpărare, private în uniunea
organică cu relaţiile pe care le generează şi în conexiunea cu spaţiile în care se
desfăşoară.
Economia de piaţă se caracterizează prin mecanisme şi procese de formare şi
funcţionare a pieţelor produselor agroalimentare, ce se desfăşoară pe baza licitaţiilor
specifice acestor procese.
Formarea şi funcţionarea pieţelor agroalimentare sunt condiţionate de acţiunea a
numeroşi factori interni şi externi (de producţie, tehnici, tehnologie, economici şi sociali),
necesitând un management macro şi micro economic complet.
Piaţa românească trebuie să corespundă cerinţelor interne şi exigenţelor de
intercalare în piaţa comună şi mondială, piaţa cărnii fiind o verigă foarte importantă
pentru îmbunătăţirea alimentaţiei oamenilor.
Piaţa cărnii de porc şi a produselor de carne din România se caracterizează prin
puternice dezechilibre datorită cadrului economic general nefavorabil al ţării noastre în
acest moment.
Un prim aspect al pieţei şi cel mai important este criza de materie primă. Aceasta
este tot mai greu accesibilă datorită, în primul rând, scăderii efectivelor de animale.
Scăderea drastică a acestora în perioada 2006-2008, a avut la bază următoarele cauze:
Oferta scăzută de cereale ce a determinat creşterea costului la furaje;
Dezvoltarea insuficientă a pieţelor, concretizată în perpetuarea unui mediu
concurenţial mai puţin economic şi uneori dezechilibrată, ce a acţionat în defavoarea
crescătorilor de animale;
Dominarea pieţei produselor animaliere de către agenţii de preluare (cu capital
de stat, adeseori cu situaţie economică precară) care au imprimat cererii un caracter
monopolist sau cvasi-monopolist ceea ce a accentuat transferurile de valoare
adaugată din agricultură către altă societate.
14
Page 15
Grupele principale de produse şi ponderea acestora în cifra de afaceri la
nivelul SC. IZOCON MC. SRL
Tab. 2.3
Denumire produs 2006 2007 2008
Carcasă de porc 51 59 65
Cap porc 5 4 3
Pastă mici 10 8 5
Coastă 6 6 4
Şuncă 3 3 2
Organe 4 4 4
Carne tocată 8 5 4
Pulpă 3 2 6
Cotlet 3 3 2
Rasol 2 2 1
Cârnaţi proaspeţi 2 1 1
Pastramă 1 1 1
Ceafă 2 2 2
TOTAL 100 100 100
Fig.1
Fig.1
15
Page 16
2006
5 1 %
5 %1 0 %
6 %
3 %
4 %
8 %
3 %
3 %
1 % 2 %2 %
2 %
C a r c a s a p o r c
C a p p o r c
Pa s ta mic i
C o a s ta
Su n c a
O r g a n e
C a r n e to c a ta
Pu lp a
C o tle t
R a s o l
C a r n a ti p r o a s p e ti
Pa s tr a ma
C e a fa
2007
5 9 %
4 %
8 %
6 %
3 %
4 %
5 %
1 %
2 % 1 %2 %3 %
2 %
C a rc a s a p o rc
C a p p o rc
Pa s ta mic i
C o a s ta
Su n c a
O rg a n e
C a rn e to c a ta
Pu lp a
C o tle t
R a s o l
C a rn a ti p ro a s p e ti
Pa s tra ma
C e a fa
2008
6 5 %3 %
5 %
4 %
2 %
4 %
4 %
6 %1 %
1 % 2 %1 %
2 %
C a r c a s a p o r c
C a p p o r c
Pa s ta mic i
C o a s ta
Su n c a
O r g a n e
C a r n e to c a ta
Pu lp a
C o tle t
R a s o l
C a r n a ti p r o a s p e ti
Pa s tr a ma
C e a fa
Ponderea principalelor produse în totalul cifrei de afaceri.
2.3.1 Portofoliul de clienţi la nivelul SC. IZOCON MC. SRL
Pentru produsul carcasă de porc, societatea şi-a creat un segment de piaţă cu
caracter regional, cu un ridicat potenţial de creştere. Piaţa ţinută pentru produsele de
abatorizare este formată din procesatorii industriali de carne, în proporţie de 80% şi în
mai mică măsură micile carmangerii cu vânzări directe în reţeaua de desfacere cu
amănuntul.
Producţia de carcasă de porc va fi distribuită clienţilor tradiţionali ai societăţii care
fac aprovizionarea la poarta abatorului cu mijloacele de transport proprii şi doar în
proporţie de 20% cu mijloacele de transport din proprietatea SC. IZOCON MC. SRL.
Contactarea clienţilor se face prin transmiterea directă a ofertelor de produse.
Livrarea se face la poarta societăţii în urma primirii de comenzi cu minim 24 de ore
înainte de livrare.
Societatea nu dispune de mijloace de transport specializate ceea ce limitează
posibilitatea de distribuţie a produselor societăţii.
Produsele obţinute din abatorizare au fost promovate pe piaţă de puţin timp,
abatorul funcţionează din decembrie 1999. Printr-o dimensionare optimă a cheltuielilor
de exploatare au fost practicate preţuri mai mici şi de termenele de plata flexibile (7-14-
16
Page 17
20) în funcţie de fiecare client şi de cantitatea livrată. Produsele au fost livrate la poarta
fabricii şi doar în mod excepţional distribuite direct clienţilor.
Carcasa de porc se adresează în principal procesatorilor de carne de porc (90%) şi
mai puţin carmangeriilor comerciale. Unitatea a livrat atât carcasa de porc din achiziţii
cât şi carcasa de porc de complex.
Proporţia celor 2 sortimente a fost determinate periodic de cerinţele pieţei.
Principalii clienţi ai societăţii sunt: Tab.2.3.1
Nume client Tip produse vandute
SC. PRODCOMTURS 2000 SRL Constanţa Carcase de porc
SC. GIMI GTA SRL Medgidia Carcase de porc
SC ALDIS SRL Călăraşi Carcase de porc
SC DRAGOMIR IMPEX SRL Călăraşi Carcase de porc
17
Page 18
2.3.2 Concurenţa
Produsele SC. IZOCON MC. SRL sunt comercializate la preţuri scăzute în raport
cu concurenţa. Preţurile sunt corelate cu puterea de cumpărare a clienţilor. Societatea
urmăreşte realizarea unui raport-calitate favorabil care să asigure un avantaj
competiţional în raport cu societăţile concurente. Stabilirea preţurilor se realizează ţinând
cont de costurile de producţie implicate.
Principalele probleme întâmpinate în stabilirea preţurilor sunt determinate de
variaţia preţurilor materiilor prime şi de oscilaţiile înregistrate pe piaţa agricolă din
România.
Principalii competitori ai SC. IZOCON MC. SRL Călăraşi sunt:
Tab.2.3.2
Societatea Domeniu de activitate Puncte forte si puncte slabe
SC.PRODCARN SRL
Călăraşi
- abatorizare
- prelucrarea cărnii
- preţ comparative
- calitate comparative
- posibilitatea prelucrării cărnii de
calitate inferioară in subproduse
- capacităti de prelucrare
neretehnologizate
18
Page 19
SC.ALDIS.SRL
Călăraşi
- abatorizare
- prelucrarea cărnii
- capacităţi noi şi moderne
- folosire carcasă pentru
prelucrare în capacităţile proprii
SC.DRAGOMIR
IMPEX.SRL Călăraşi
- abatorizare
- prelucrare carne
- capacităţi de producţie
neretehnologizată
- putere economică mică
Avantajul principal al competitorilor de pe piaţă zonală a carcasei de porc este
acela că având capacitate de prelucrare a carcasei de porc nu depind de clienţii industriali
de mare capacitate. În acelaşi timp se pot converti în clienţi ai Abatorului Cuza Vodă
pentru livrare de carcasă pentru procesare. Principalul factor care determină preţurile pe
piaţa cărnii rămâne importul acestui produs, respectiv nivelul taxelor vamale la import.
Compararea resurselor societăţii cu cele ale concurenţei
Personal: toţi angajaţii societăţii au fost selectaţi astfel încât pregătirea lor
profesională să corespundă cu cerinţele postului pe care îl ocupă
Tehnologia: toate utilajele din societate au performanţe tehnice foarte ridicate, la
nivel mondial, fiind de ultima generaţie.
Vânzări: societatea este lider de piaţă în acest moment, dorind să crească diferenţa
existentă faţă de concurenţă.
Compararea produsului cu cele ale concurenţei
Produsele comercializate de SC. IZOCON MC SRL Călăraşi sunt cel puţin la fel
de bune în comparaţie cu cele ale concurenţei, din orice punct de vedere: calitate, preţ,
raport preţ-calitate fapt ce deosebeşte societatea de concurenţa şi o face să fie pe primul
loc în studiile de piaţă..
2.4 Organizarea SC. IZOCON MC. SRL
19
Page 20
SC. IZOCON MC. SRL este o societate cu capital sută la sută privat, asociat unic
care decide asupra activităţii acesteia şi asigură politica ei economică şi comercială.
Societatea este administrată de către asociatul unic.
Structura organizatorică reprezintă ansamblul subdiviziunilor organizatorice astfel
constituite încât să asigure premisele organizatorice necesare realizării obiectivelor
previzionate.
Sistemul de conducere, depinzând într-o proporţie apreciabilă de conţinutul şi
îmbinarea sistemului de obiectiv, configuraţia şi funcţionalitatea sistemului informaţional
şi decizional, gama metodelor şi tehnicilor de conducere şi organizare utilizate.
Evident toate acestea determină modul de folosire a resurselor, condiţiile de
vânzare a produselor şi implicit volumul cheltuielilor, mărimea beneficiilor.
Între principalii factori care influenţează (condiţionează) într-o anumită măsură
caracteristicile organizării SC. IZOCON MC. SRL se pot enumera:
sfera obiectivelor, atribuţiilor şi responsabilităţilor unităţii;
strategia dezvoltării firmei,
dimensiunea societăţii,
complexităţii serviciilor oferite,
nivelul dotării tehnice,
gradul de specializare şi cooperare in instituţie,
caracteristicile procesului de aprovizionare,
gradul de mecanizare si automatizare,
potenţialul uman-calitatea acestor resurse,
dinamismul cadrului organizaţional,
concepţia cadrelor asupra organizării,
actele care reglementează organizarea structurală a unitătilor.
Prezentarea structurii manageriale
Structura funcţională reprezintă ansamblul cadrelor de conducere de nivel
superior şi a compartimentelor tehnice, economice, comerciale, administrative şi modul
20
Page 21
de constituire şi grupare al acestora precum şi relaţiile dintre ele, necesare desfăşurării
corespunzătoare a procesului managerial şi a proceselor de execuţie.
Structura de conducere este alcătuită, în principal din: administrator - DIRECTOR
GENERAL, director economic, 1 inginer agronom,1 şef abator, 1 inginer zootehnist, 1
tehnician constructii, şoferi, paznici, mecanici auto.
Structura funcţională în cadrul întreprinderii studiate prezintă ca orice structură
avantaje şi dezavantaje.
Avantajele cele mai importante sunt:
- încurajează acumularea de experientă, angajaţii se pot concentra doar asupra
sarcinilor aferente unei singure funcţii şi deci le pot realiza eficient.
Putem spune deci că există premise reale pentru formarea într-un timp cît mai scurt
a unor echipe performante care să ajute societatea la câştigarea unui nume pe piaţă la
îmbunătăţirea şi menţinerea acestuia.
- cariera profesională clar definită pentru fiecare post, iar acest lucru determină o
cunoaştere clară a sarcinilor, atribuţiilor şi responsabilităţilor ceea ce determină o
coordonare rapidă în interiorul aceleasi firme;
- gruparea pe funcţiuni măreşte potenţialul pentru dezvoltarea unor competenţe tehnice
deosebite (avantaj concureţial)
Dezavantajele sunt:
- răspuns întârziat la probleme multifuncţionale, necesitatea coordonării între funcţiuni
diferite poate determina găsirea unor soluţii într-o perioadă de timp mai mare;
- acumularea deciziilor la vârful ierarhiei;
- întreruperi datorate sarcinilor secvenţiale;
- angajaţii nu pot avea o privire de ansamblu asupra societăţii şi deci specialiştii au
perspective reduse asupra ansamblului proceselor. Există riscul ca aceştia să nu poată
face o legatură corectă între activitatea lor şi obiectivele imediate ale societăţii;
- măsurarea inexactă a performanţei; performanţele unui anumit departament nu pot fi
măsurate cu exactitate pentru că la realizarea lor au contribuit într-o mai mică sau mai
mare măsură şi alte compartimente.
21
Page 22
Directorul general răspunde de coordonarea desfăşurării întregii activităţi.
Principalele atribuţii ale directorului general:
- are dreptul de a reprezenta societatea în relaţiile cu diferiţi agenţi economici şi a
semna contracte de asigurare cu aceştia;
- răspunde asupra bunei desfăşurări a activităţilor pe nivele ierarhice, funcţionale si
operaţionale;
- semnează în numele întreprinderii contractul colectiv de muncă;
- face propuneri privind încadrarea şi eliberarea din funcţie a personalului de conducere
Prezentarea structurii operaţionale
Structura operaţională este alcătuită din totalitatea subdiviziunilor organizatorice
ale întreprinderii, în cadrul cărora se desfăşoară activitatea.
Specific unităţilor moderne este creşterea dimensiunii şi rolului structurii de
conducere, concomitent cu amplificarea integrării structurii operaţionale în structura
organizatorică de ansamblu.
Postul reprezintă cea mai simplă subdiviziune organizatorică. Este definit ca
ansamblul obiectivelor sarcinilor, competenţelor şi responsabilităţilor care revin spre
executare unui component al întreprinderii.
Exemplificarea se va face pe postul de analist financiar.
Obiectivele postului, denumite şi obiective individuale, ajută la definirea calitativă
a scopurilor avute în vedere prin crearea sa. Obiectivul pentru postul de analist
programator este acela de a prezenta lunar rapoartele şi analizele financiare.
Sarcina este elementul prin intermediul căruia se realizează obiectivele.
Principalele sarcini ale postului de analist financiar din cadrul SC. IZOCON MC.
SRL sunt:
- realizarea lunară a rapoartelor financiare;
22
Page 23
- analiza costurilor şi a tuturor produselor întreprinderii cu evidenţierea celor
profitabile şi a celor care aduc pierderi;
- să realizeze studii de fezabilitate;
- să facă propuneri privind finanţarea deficitelor şi plasarea excedentelor
previzionate.
Structura de producţie
Structura de producţie este alcătuită din ansamblul persoanelor, compartimentelor
şi a relaţiilor organizatorice constituie în vederea realizării directe a obiectului de
activitate a societăţii.
Structura de producţie a societăţii se referă la obiectul său de activitate şi anume la
sectorul de producţie, cel de abatorizare şi la ponderea pe care acesta o deţine în
producţia totală a societăţii.
Principalul produs obţinut din abatorizare este carcasa de porc care este livrată în
principal procesatorilor de carne şi mai puţin carmangeriilor comerciale. Unitatea a livrat
atât carcasă de porc obţinută din prelucrarea animalelor din achiziţii de la populaţie, cât şi
carcasă obţinută din achiziţii de la complexele de creştere industrială a animalelor.
23
Page 24
ORGANIGRAMA SOCIETĂŢII SC. IZOCON MC. SRL
24
Page 25
DIRECTOR GENERAL
SECTOR AGRICULT-
URA
SECTIA ABATOR
SECTOR FERMA
SECTOR CONSTRUCTII
INDIRECTI
DIRECTOR ECONOMIC
INGINER AGRONOM
MECANIC AGRICOL
TRACTORIŞTI
SEF ABATOR
MANIPULATO-R
TEHNICIAN ABATOR
MACELAR
INGINER ZOOTEHNIST
ELECTRICIAN
TEHNICIENI FERMA
INGRIJITORI
TEHNICIAN CONSTRUCTII
MAGAZIONER
ELECTRICIAN
LACATUS MECANIC
TINICHIGII
PAZNICI
SOFERI
IZOLATOR
MECANIC AUTO
25
Page 26
2.5 Situaţia resurselor umane la nivelul societăţii
SC. IZOCON MC. SRL
Managementul resurselor umane poate fi definit ca abordare strategică şi coerentă a
modului în care sunt gestionate cele mai preţuite active ale unei organizaţii: oamenii,
care, muncind în organizaţie, contribuie individual şi colectiv la realizarea obiectivelor
acesteia. Principalele caracteristici ale managementului resurselor umane sunt:
Satisface nevoia de a avea o abordare strategică a managementului resurselor
umane care să asigure concordanţa dintre strategia de afaceri şi strategia de RU.
Se adoptă o concepţie cuprinzătoare şi coerentă în privinţa aplicării unor politici
şi practice reciproc constructive de aplicare a raporturilor de muncă, prin
elaborarea unor politici şi practice RU integrate.
Se accentuează importanţa ideii de a obţine angajamentul asumat faţă de
misiunea şi valorile organizaţiei - este o abordare orientată spre angajamentul
asumat.
Angajaţii sunt văzuţi ca active ale organizaţiei sau capital uman, în care se
investeşte prin asigurarea posibilităţilor de învăţare şi dezvoltarea unei
organizaţii care învaţă.
Abordarea relaţiilor cu angajaţii este unitaristă, nu pluralistă: se consideră că
angajaţii au aceleaşi interese cu angajatorii, în loc de a presupune că aceste
interese nu trebuie neapărat să coincidă.
Realizarea şi aplicarea managementului resurselor umane constituie o
responsabilitate a managerilor de execuţie.
Managementul resurselor umane are drept scop să garanteze că organizaţia obţine
şi păstrează forţa de muncă de care are nevoie, corespunzător calificată, loială şi bine
motivată.
Aceasta înseamnă luarea măsurilor necesare pentru a evolua şi satisface cerinţele
viitoare de resurse umane şi pentru a extinde şi dezvolta capacităţile intrinseci ale
oamenilor - contribuţiile, potenţialul şi angajabilitatea - prin asigurarea unor posibilităţi
de învăţare şi dezvoltare neîntreruptă.
26
Page 27
De asemenea scopul resurselor umane este acela de a întări motivaţia şi
angajamentul asumat, prin introducerea unor politici şi procese care să garanteze că
oamenii sunt preţuiţi şi recompensaţi pentru ceea ce fac şi realizează, că şi pentru nivelul
de calificare şi competenţa la care reusesc să ajungă.
Managerii de personal sunt în tot mai mare măsură denumiţi ”manageri de resurse
umane”. În multe cazuri, aceasta nu înseamnă altceva decât că s-a schimbat denumirea,
dar printr-un proces de întrepătrundere, mare parte din filozofia managementului
resurselor umane pare să se răspândească în gandirea şi în practica de zi cu zi a
profesioniştilor din domeniul personalului.
Dezbaterile aprinse din cea de a doua fază de dezvoltare descrisă nu le mai par
relevante acestor practicieni. El continuă să aplice această filozofie; adesea imperfect, din
cauza restricţiilor organizaţionale, dar mulţi dintre ei se străduiesc cu adevărat.
Mesajul MRU către managerii superiori tinde să fie amăgitor şi simplu. Nu vă
bateţi capul prea mult cu principiile sau metodele de management ale personalului, spune
acest mesaj. Rezumaţi-vă să gestionaţi contextual. Ieşiţi din birouri, săriţi peste treptele
ierarhice şi duceti-vă să staţi de vorbă cu oamenii. În acest fel, veţi descătuşa un potenţial
enorm de îmbunătăţire a performanţei.
Evoluţia numărului de angajaţi din cadrul SC. IZOCON MC. SRL, este prezentată
în tabelul 2.5.1.
Observăm o scădere continuă a numărului de angajaţi pe toată perioada analizată,
ceea ce denotă faptul că societatea este în continuă retehnologizare.
Comparativ cu anul de referinţă 2006, atât în 2007, căt şi în 2008, observăm o
scădere susţinută a personalului. Faţă de 76 de angajaţi în 2006, aceştia au scăzut la 74 în
anul 2007 şi 71 în anul 2008.
De asemenea, cea mai mare pondere este reprezentată de personalul de execuţie şi
anume 86% din totalul personalului.
Acest procent foarte ridicat se datorează faptului că societatea este unitate de
producţie.
Angajaţii TESA sunt reprezentaţi doar de 14 %.
27
Page 28
2.5.1 Situaţia numărului total de anagajaţi la nivelul SC. IZOCON MC. SRL în funcţie de domeniul de activitate
Situaţia numărului total de anagajaţi în funcţie de domeniul de activitate
Tab.2.5.1
Specificare 2006 2007 2008
Total angajaţi din
care:
76
100
75
100
71
100
TESA 10
14
10
14
10
14
Personal muncitor 66
86
65
86
61
86
Fig. 2
2006
1 3 %
8 7 %
TESA
Pe r s o n a l mu n c ito r
2007
8 7 %
1 3 %
TESA
Pe r s o n a l mu n c ito r
2008
8 6 %
1 4 %
TESA
Pe r s o n a l mu n c ito r
Situaţia numărului total de angajaţi
28
Page 29
2.5.2 Situaţia personalului în funcţie de categoria de vârsta la nivelul
SC. IZOCON MC. SRL
Situaţia personalului în funcţie de categoria de vârsta în cadrul SC. IZOCON MC.
SRL este prezentată în tabelul 2.5.2.
La nivelul anului 2008, compania a înregistrat 71 de salariaţi, dintre care categoria
sub 30 de ani numără 15 salariaţi, categoria între 30-40 de ani numără 20 de salariaţi,
categoria cu vârste cuprinse între 40-50 de ani numără 30 de salariaţi, iar cei cu vârsta de
peste 50 de ani numără 6 angajaţi.
Cea mai mare pondere în cadrul personalului societăţii este deţinută de persoanele
cu vârsta cuprinsă între 40-50 ani, care reprezintă 43% din totalul de angajaţi din cadrul
SC. IZOCON MC. SRL.
Pe locul imediat următor se situează persoane cu vârste cuprinse între 30-40 de ani
ceea ce reprezintă 28% din totalul angajaţilor.
Categoria de angajaţi cu vârsta sub 30 de ani reprezintă 21% din totalul de angajaţi
de la nivelul SC. IZOCON MC. SRL.
Categoria de angajaţi peste 50 de ani reprezintă 8% din totalul de angajaţi
reprezentând cel mai mic procent din cele patru grupe de ani analizate.
Din situaţia analizată, rezultă că forţa de muncă din cadrul SC. IZOCON MC. SRL
este una mediu îmbătrânită.
Acest lucru reprezintă avantaje, datorită gradului înalt de calificare, dar, totodată,
reprezintă dezavantaje datorită faptului că mulţi dintre salariaţi se apropie de vârsta
îmbătrânită, ceea ce presupune folosirea de noi resurse pentru angajarea şi formarea unui
personal tânăr.
Ca şi soluţie, trebuie găsită metoda optimă de a angaja personal tânăr, care în
acelaşi timp să urmeze cursuri de pregătire profesională în cadrul societăţii.
Rezultatul va fi întinerirea forţei de muncă din cadrul societăţii, personalul
predominant ca vârstă scăzând de la categoria 40-50 ani la 30-40 ani.
29
Page 30
Situaţia personalului în funcţie de categoria de vârsta la nivelul
SC.IZOCON MC.SRL
Tab.2.5.2
Vârsta Nr. angajaţiPondere din total nr.
angajaţi %
Total angajaţi din care: 71 100
Sub 30 ani 15 21
30-40 ani 20 28
40-50 ani 30 43
Peste 50 ani 6 8
Fig. 3
21%
28%
43%
8%
Sub 30 ani
30-40 ani
40-50 ani
50 ani
Situaţia numărului total de angajaţi
30
Page 31
2.5.3 Situaţia personalului in funcţie de vechimea in muncă la nivelul SC. IZOCON MC. SRL
Ponderea cea mai mare din totalul angajaţilor o au persoanele care au o vechime
între 10-20 de ani şi anume 71% din total aceştia fiind urmaţi de persoanele care au o
vechime în muncă sub 10 ani şi anume 21% din total, ultimii fiind cei care au o vechime
de peste 20 de ani şi anume 8 % din total. Din cele analizate putem observa că situaţia
personalului este destul de echilibrată, predominând categoria de personal cuprinsă între
10-20 de ani.
Situaţia personalului în funcţie de vechimea în muncă
Tab.2.5.3
Specificare Nr. personal %
Total personal din care: 71 100
Intre 0-10 ani vechime 15 21
Intre 10-29 ani vechime 50 71
Peste 20 ani vechime 6 8
Fig. 4
21%
71%
8%
Intre 0-10 ani vechim e
Intre10-20 ani vechim e
P es te 20 ani vechim e
Situaţia personalului în funcţie de vechimea în muncă
31
Page 32
2.5.4 Situaţia personalului în funcţie de studiile efectuate la nivelul
SC. IZOCON MC. SRL
Situaţia personalului în funcţie de studiile efectuate este prezentată in tabelul 2.5.4.
La nivelul societăţii, ponderea cea mai mare o reprezintă categoria de angajaţi care
au studii medii, şi anume 43%, acest lucru fiind explicat prin faptul că SC. IZOCON MC.
SRL este o societate de producţie.
Aceştia sunt urmaţi la o diferenţă de 15 procente de categoria de angajaţi care au
şcoală profesională, angajaţii cu studii superioare având ponderea cea mai mică de doar
14% din totalul angajaţilor.
Situatia personalului in functie de studiile efectuate
Tab.2.5.4
Specificare Nr. personalPondere din total angajaţi
(%)
Total personal din care: 71 100
Cu studii superioare 10 14
Cu studii medii 30 43
Cu şcoala profesională 20 28
Cu gimnaziu 11 15
Fig. 5
14%
43%
28%
15%
Cu s tudii superioare
Cu s tudii m edii
Cu scoala profes ionala
Cu gim naz iu
Situaţia personalului în funcţie de studiile efectuate
32
Page 33
2.5.5 Situaţia personalului pe categorii de sexe la nivelul
SC. IZOCON MC. SRL
Cea mai mare pondere în cadrul personalului societăţii SC. IZOCON MC. SRL
este deţinută în prezent de bărbaţi şi anume 70% din totalul de angajaţi.
Situaţia personalului pe categorii de sexe
Tab.2.5.5
Specificare Număr angajaţiPondere din total angajaţi
(%)
Total angajaţi din care: 71 100
Barbaţi 50 70
Femei 21 30
Fig. 6
70%
30%
B arbati
Fem ei
Situaţia personalului pe categorii de sexe
33
Page 34
2.6 Situaţia veniturilor şi a cheltuielilor la nivelul
SC. IZOCON MC. SRL
Situaţia veniturilor şi a cheltuiellilor la nivelul SC. IZOCON MC. SRL, este
prezentată în tabelul 2.6.4
În ceea ce priveşte situaţia veniturilor, acestea au crescut în anul 2007 cu 77% faţă
de anul 2006, iar în anul 2008 au avut o creştere mai accentuată de 209% comparativ cu
anul de referinţă 2006.
Cheltuielile au crescut pe toată perioada analizată cu 62% în 2007, comparativ cu
anul 2006 şi cu 189% în 2008 faţă de anul 2006.
Societatea a obţinut profit în toată perioada analizată, datorită faptului că veniturile
au fost mai mari decât cheltuielile. Astfel că profitul brut şi profitul net au crescut foarte
mult în anul 2007 şi 2008 faţă de anul de referinţă 2006.
Situaţia veniturilor şi a cheltuielilor la nivelul SC. IZOCON MC. SRL
Tab.2.6.4
Nr.Crt. Specificare 2006 2007 2008
Dinamica %
2006 2007 2008
1 Total venituri 1 360 654 2 406 638 4 201 644 100 177 309
2 Total cheltuieli 1 349 944 2 184 647 3 892 625 100 162 289
3 Profitul brut 10 710 221 990 309 019 100 2073 2885
4Profitul net 8 359 187 649 263 625 100 2245 3153
5Rata profitului 0,63 9,91 9,54 - - -
34
Page 35
CAPITOLUL 3
ROLUL ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARĂ ÎN
MECANISMUL CONDUCERII UNEI SOCIETĂŢI
3.1 Conceptul de analiză economico-financiară
Analiza economico-financiară studiază mecanismul de formare şi modificare a
fenomenelor economice prin descompunerea lor în elemente componente şi prin
stabilirea factorilor de influenţă.
Descompunerea se face în trepte, de la complex la simplu, în vederea identificării
cauzelor finale care explică o anumită stare de fapt, un anumit nivel de performanţă sau o
anumita evoluţie a lor.
Analiza economică studiază fenomenele din punct de vedere economic, respectiv
consumul de resurse şi al rezultatelor obţinute. De asemenea, trebuie luate în considerare
relaţiile structural - funcţionale şi a celor cauză-efect. Complexitatea analizei economico-
financiare decurge şi din faptul că în economie există următoarele situaţii:
Acelaşi efect poate fi produs de cauze diferite;
Aceeaşi cauză poate produce efecte diferite;
Efecte diferite se pot combina dând o rezultantă a complexului de
factori sau forţe;
Complexitatea şi intensitatea cauzei pot determina nu numai
intensitatea fenomenului dat, ci şi calitatea lui;
În fenomenul analizat, pot apărea însuşiri pe care nu le-a avut nici un
element al fenomenului;
Ca activitate practică, analiza economico-financiară are un caracter permanent,
indiferent de subiectul care o efectuează, deoarece prin valorificarea informaţiei furnizate
şi politicile contabile, se pot formula concluzii pertinente asupra ansamblului activităţii
sau segmentelor acesteia.
35
Page 36
3.2 Necesitatea şi importanţa analizei economico-financiară
Orice activitate de conducere economico - financiară la toate nivelurile
organizatorice - la nivel macroeconomic, microeconomic şi în profil teritorial - este în
esenţă ei o activitate permanentă de cunoaştere profundă şi complexă a stării economice
şi financiare, în structura timpului trecut, prezent şi viitor, o activitate permanentă de
fundamentare a unor pachete de decizii operative, tactice şi strategice în vederea stabilirii
căilor de acţiune pentru realizarea obiectivelor de program, precum şi o activitate
permanentă de aplicare a deciziilor adoptate şi de urmărire sistematică a înfăptuirii
acestora.
Atât în activitatea de fundamentare şi aplicare a deciziilor curente şi de perspectivă,
cât şi în etapa de control a realizării deciziilor adoptate, un rol important revine analizei
economico-financiare.
Analiza activităţii desfaşurate de un agent economic are în vedere studierea
fenomenelor economice şi financiare care au avut loc, în mod analitic şi interdependent,
pe componente de detaliu, iar pe baza asamblării concluziilor rezultate se ajunge la
sinteză. Se dovedeşte astfel că analiza şi sinteza reprezintă etape interdependente proprii
oricăror cercetări îndreptate asupra activităţii economico-financiare.
Prin definiţie, analiza economico-financiară este un proces complex de cunoaştere
a stării economico-financiare a unui agent economic, a unei ramuri sau a economiei
naţionale în ansamblul ei, în condiţii concrete de loc şi timp, folosind metode adecvate şi
indicatori specifici în vederea individualizării şi dimensionării factorilor şi cauzelor cu
acţiune pozitivă sau negativă, care au determinat o anumită condiţie economico-
financiară, precum şi reglarea prin decizii tactice şi strategice a echilibrului dintre
lichiditatea activelor şi exigibilitatea elementelor de pasiv, a echilibrului funcţional
dintre nevoile curente şi resursele implicate, precum şi a corelaţiei globale a costului
resurselor cu randamentul îintrebuinţărilor
Din definiţia dată, rezultă că obiectul analizei economico-financiare nu se
limitează la stricta constatare şi interpretare a modului de realizare a indicatorilor
prevăzuţi în programul economic, ci are o sferă mult mai largă de cercetare, ea
extinzându-se şi asupra unor aspecte conexe, care nu sunt cuprinse şi exprimate prin
36
Page 37
nivelul indicatorilor programaţi, dar cu o importanţă deosebită atât pentru asigurarea
echilibrului economico-financiar, cât şi pentru fundamentarea măsurilor care vizează
expansiunea şi creşterea economică.
Totodată, analiza economico-financiară are un rol important în realizarea
funcţiilor agenţilor economici: cercetare - dezvoltare tehnologică, producţie, comercial,
personal, financiar - contabilă.
Între analiza economico - financiară, funcţiile conducerii şi cele ale agenţilor
economici există următoarea relaţie de întrepătrundere: efectuarea analizei se realizează
prin funcţiile conducerii, iar funcţiile conducerii actionează asupra funcţiilor agenţilor
economici.
În concluzie, se poate arăta că analiza economico - financiară este implicată
metodologic în realizarea procesului decizional al conducerii, în activitatea de planificare
şi de control a activităţii, în reglarea dinamică a activităţii economico-financiare şi
creşterea rolului factorilor intensivi (calitativi) în dezvoltarea economică prin
evidenţierea posibilităţilor şi variantelor de a acţiona, precum şi prin stabilirea soluţiilor
de îndeplinire a obiectivelor propuse.
3.3 Rolul analizei în evaluarea performanţelor economico-financiare ale întreprinderii
Analiza economico - financiară are un rol important în realizarea tuturor funcţiilor
conducerii activităţii economice: prevedere, organizare, coordonare, comanda (decizie)
şi control.
Astfel:
realizarea funcţiei de prevedere necesită atât studii prospective cât şi post-faptice,
evidenţierea rezervelor interne care pot fi valorificate în perioada viitoare, analize
indispensabile elaborării programelor de dezvoltare, cu caracter strategic;
înfăptuirea funcţiei de organizare presupune un proces permanent de perfecţionare
a sistemului de organizare şi conducere a aprovizionării cu resursele necesare
37
Page 38
producţiei, pentru prestarea serviciilor sau pentru activitatea comercială în vederea
utilizării cu eficienţă maximă a resurselor umane, materiale şi financiare pe baza
analizei critice a sistemului existentă, a evidenţierii deficienţelor şi posibilităţilor
de perfecţionare a acestuia;
îndeplinirea funcţiei de coordonare implică adoptarea unor soluţii optime pentru
atingerea şi menţinerea echilibrului economic şi financiar pe baza analizei
indicatorilor economico-financiari, care facilitează cunoaşterea disproporţiilor sau
necorelărilor existente între diferitele laturi sau subsisteme ale activităţii, precum şi
identificarea cauzelor care le-au determinat;
funcţia de comandă, prin specificul ei, constă în elaborarea unui flux de decizii care
vizează aplicarea soluţiilor optime pentru utilizarea eficientă a resurselor materiale,
umane şi financiare, fundamentate pe baza rezultatelor analizei economico -
financiare;
realizarea funcţiei de control necesită verificarea şi analiza rezultatelor cantitative
şi calitative obţinute în raport cu obiectivele stabilite şi măsurile aplicate,
identificarea rezervelor sau posibilitătilor existente în vederea reglării activităţii
economico-financiare şi îndeplinirea indicatorilor de performanţă stabiliţi prin
programul propus.
În concluzie, analiza economico - financiară are un rol fundamental în evaluarea,
reglarea şi ameliorarea performanţelor economico - financiare ale întreprinderii. De
aceea, aceasta constituie baza studiilor de fezabilitate şi a celor de evaluare economică a
întreprinderilor.
Analiza economico - financiară, ca activitate practică are un caracter permanent,
indiferent dacă se realizează de către un compartiment în cadrul întreprinderii, sau de
către societăţi specializate de consultanţă, audit, etc.
38
Page 39
3.4 Tipologia analizei economico-financiare
Analiza economico - financiară poate fi clasificată în mai multe tipuri, în funcţie de
diferite criterii, astfel:
a) După raportul dintre momentul în care se efectuează analiza şi cel al desfăşurării
fenomenului:
Analiza post factum sau post operatorie (analiza realizării obiectivelor)
Analiza previzională sau prospectivă.
b) Din punct de vedere al însuşirilor esenţiale sau al determinărilor cantitative ale
fenomenelor:
Analiza cantitativă
Analiza calitativă
c) După nivelul la care se desfaşoară analiza:
Analiza microeconomică
Analiza macroeconomică
d) După modul de urmărire în timp a fenomenelor:
Analiza statică
Analiza dinamică
e) După criteriile de studiere a fenomenelor
Analiza tehnico-economică
Analiza economico-financiară
Analiza financiară
f) În funcţie de delimitarea obiectului analizat:
Analiza pe ramuri, analiza pe unităţi organizatorice (întreprinderi, holdinguri)
Analiza pe probleme (cifra de afaceri, rentabilitate, etc)
39
Page 40
3.5 Etapele analizei economico - financiare
Creşterea complexităţii proceselor economice şi a rolului factorilor de tip intensiv
sub incidenţa generală a legilor economice obiective care guvernează economia de piaţă,
determină importante dimensiuni analizei economico financiare pentru fundamentarea
procesului decizional al conducerii la toate nivelurile organizatorice ale vieţii economice.
Analiza economico-financiară este în primul rând o analiză post-faptică efectuată
zilnic şi decadal, în mod permanent, pe baza evidenţei tehnico-operative, cât şi la
intervale mai mari de timp, lunar, trimestrial, semestrial sau anual, când se folosesc ca
surse informaţionale de bază, raportările de sinteză contabilă, ”Bilanţul” sau „Situaţia
activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii”, ”Contul de profit şi pierdere” sau
„Rezultatele financiare”, precum şi alte informaţii sintetizate de celelalte anexe ale
bilanţului. Fiecare moment de analiza post-faptică constituie în acelaşi timp o bază a
analizei prospective efectuată cu ajutorul metodelor specifice prognozei.
Indiferent de periodicitatea efectuării analizei, precum şi de conţinutul acesteia,
asigurarea unui grad înalt de utilitate a analizei economico-financiare pentru
management, incumb o bună organizare a activităţii practice de cercetare şi prin urmare,
parcurgerea următoarelor etape:
Identificarea şi soluţionarea problemelor de natură organizatorică. În această
etapă preliminară se stabilesc şi se rezolvă toate problemele considerate ca fiind
necesare pentru executarea în bune condiţii a analizei şi anume: se defineşte
scopul analizei;
Culegerea informaţiilor (datelor) necesare îndeplinirii scopului analizei. Datele
statistice şi contabile vor fi extrase numai din documentele şi evidenţele legal
organizate, vor fi folosite numai raportările contabile elaborate şi avizate de
persoane investite cu acest drept.
Verificarea informaţiilor (datelor) culese sub aspectul exactităţii lor (cantitativ şi
calitativ) şi a legalităţii operatiunilor. Calitatea analizei, eficienţa acesteia pentru
activitatea de conducere depinde într-o măsură importantă de corectitudinea
datelor care urmează să fie supuse prelucrării şi interpretării.
40
Page 41
Prelucrarea datelor culese folosind procedee şi metode specifice analizei
economico-financiare. Prelucrarea datelor prezintă o importanţă distinctă în
contextul metodologic al analizei activităţii economico-financiare deoarece prin
sistemul indicatorilor derivaţi care se calculează se obţin expresiile cifrice de
sinteză ale stării agentului economic. Se impune, prin urmare, ca în această
etapă, să se utilizeze acele metode de prelucrare care au puterea valorică de a
oferi rezultate utile pentru îndeplinirea obiectivelor analizei.
Interpretarea complexă a rezultatelor obţinute în urma prelucrării datelor. In
această etapă vor putea fi îndeplinite următoarele deziderate: individualizarea
factorilor şi cauzelor care au influenţat pozitiv sau negativ asupra stării
economico-financiare a agentului economic, precum şi modul de realizare a
obiectivelor financiare şi economice propuse; cunoaşterea gradului de eficienţă a
utilizării factorilor economici principali ai activităţii economice: forţa de muncă,
mijloace fixe resursele materiale şi energetice şi respectiv definirea tipului
economic de activitate pe care o desfăşoară agentul economic - tipul extensiv sau
intensiv; precizarea efectelor realizării obiectivelor de perfecţionare a organizării
şi modernizării proceselor economice, de creştere a calităţii şi competitivităţii
produselor şi serviciilor; cunoaşterea evoluţiei şi tendinţei diferitelor laturi sau
domenii ale activităţii economice şi factorii de influenţă. Aprecierea reală a
posibilităţilor proprii de eficientizare a utilizării unor resurse, atât cele curente
cât şi cele care se vor forma prin promovarea progresului tehnic, inclusiv prin
perfecţionarea structurală şi organizatorică a proceselor economice.
Fundamentarea măsurilor şi soluţiilor pentru ridicarea nivelului calitativ al
produselor şi serviciilor, pentru creşterea performanţelor financiare, rezultatului
net al exerciţiului financiar şi a eficienţei activităţii economice în general.
Analiza economico-financiară, efectuată pe baza prelucrării datelor culese şi a
interpretării obiective a rezultatelor, trebuie să se finalizeze prin acţiuni concrete vizând
creşterea performanţelor economico-financiare a agentului economic.
41
Page 42
3.6 Conţinutul procesului de analiză economico-financiară
Procesul de analiză economico-financiară reprezintă inversul evoluţiei reale a
fenomenului. Analiza porneşte de la rezultatul procesului încheiat către elemente şi
factori, cuprinzând următoarele etape;
Delimitarea obiectului analizei, care presupune constatarea anumitor fapte,
fenomene, rezultate. Delimitarea obiectului se face în timp şi spaţiu, calitativ şi
cantitativ.
Determinarea elementelor, factorilor şi cauzelor fenomenului studiat.
Descompunerea în elemente presupune o analiză structurală. Factorii se
urmăresc în mod succesiv, trecând de la cei cu acţiune directă la cei cu acţiune
indirectă, până la stabilirea cauzelor finale.
Stabilirea factorilor presupune si determinarea corelaţiei dintre factor şi
fenomenul analizat, cât şi a corelaţiei între factorii care acţionează.
Măsurarea influenţelor diferitelor elemente sau factori ,se utilizează analiza
cantitativă pentru cuantificarea influenţelor, a rezervelor interne, a aprecierii cât
mai exacte a rezultatelor.
Sintetizarea rezultatelor analizei, stabilindu-se concluziile şi aprecierile asupra
activităţii din sfera cercetată.
Elaborarea măsurilor care reprezintă conţinutul deciziilor menite să asigure o
folosire optimă a resurselor, pentru sporirea eficienţei activităţii în viitor.
3.7 Funcţiile analizei economico-financiare
Funcţiile analizei economico-financiare definesc în mod global şi interdependent
mecanismele de exercitare a analizei, de desfăşurare a procesului de cunoaştere complexă
a situaţiei economico-financiară inregistrată de o entitate economică. Dar, în acest
context metodologic, analiza economico-financiară constituie, în primul rând, un
42
Page 43
instrument operaţional şi eficient de diagnoză şi reglare a activităţii agenţilor economici
marcat prin manifestarea unei funcţii distincte.
Funcţia de diagnoză şi reglare a anlizei are un rol important în întregul proces
de comandă şi corecţie a modului de funcţionare a mecanismului dinamic al
agenţilor economici. Diagnoza activităţii agenţilor economici presupune
studierea functionării sistemului din punct de vedere structural şi factorial-
cauzal. Prin aceasta, se pot evidenţia punctele critice ale sistemului, ca premisa
esentială pentru adoptarea de către organele de decizie a măsurilor necesare
asigurării continuităţii funcţionării agenţilor economici, pentru îmbunătăţirea
rezultatelor financiare ale acestora.
Funcţia de gestiune eficientă a patrimoniului şi capitalurilor. Această funcţie
acţionează în sensul canalizării eforturilor manageriale pentru îmbunătăţirea
continuă a activităţii economico-financiare, creşterea performanţelor financiare,
întărirea sistemului de evidenţă, expertizare şi auditare financiară internă.
Analiza trebuie să asigure astfel, nu numai cunoaşterea completă a resurselor
disponibile şi necesare, dar şi cuantificarea corectă a efectelor economice ce se
pot obţine prin valorificarea lor, permiţând factorilor de conducere ai agentului
economic să stabilească şi anumite priorităţi în adoptarea măsurilor de utilizare
şi valorificare a activelor şi pasivelor.
Funcţia de realizare a conexiunii agentului economic cu mediul exterior. Se
remarcă în contextul acţiunii acestei funcţii, ca orice agent economic întretine o
strânsă interdependenţă cu sistemul financiar prin fiscalitatea la care îi sunt
supuse rezultatele, cu sistemul bancar prin funcţionarea unor conturi de
disponibilităţi băneşti la bănci, sau prin solicitarea unor credite băneşti, cu
bursele de valori, precum şi cu partenerii economici de piaţă, agenţi economici
sau consumatori finali.
Funcţia de informare. Această funcţie se concretizează în transmiterea către
conducerea agentului economic a unor rapoarte de analiză cu conţinut
informativ economico-financiar, specifice ca structură şi profunzime de
detaliere, în funcţie de nivelul ierarhic către care sunt destinate. Informarea
curentă a centrilor de decizie cu privire la situaţia economico-financiară a
43
Page 44
agentului economic în totalitate, pe segmente organizatorice sau pe zone
funcţionale prezintă o importanţă operatională deosebită cu cât aceasta este
realizată mai corect şi mai operativ.
3.8 Sisteme organizaţionale ale activităţii de analiză economico - financiară
Există mai multe posibilităţi de organizare şi realizare a activităţii de analiză
economico în funcţie de scopul urmărit şi de subiect. Firmele puternice deţin în cadrul lor
un compartiment special de analiză economico-financiară a cărui responsabilitate este de
a efectua analize economice pe probleme, studii utilizate în practica managerială curentă
sau de a efectua diagnostice totale.
În cadrul firmelor mici care nu dispun de compartimente specializate de analiză,
aceasta este efectuată de fiecare compartiment funcţional, pe probleme care intră în
competenţa acestora.
Activitatea desfăşurată de compartimentul de analiză economico-financiară constă
în realizarea de rapoarte şi diagnostice pe probleme, analiza pe bază de bilanţ, în scopul
prezentării în cadrul consiliilor de administraţie, respectiv adunarea acţionarilor;
diagnostice globale în cazul existenţei disfuncţinalităţilor în funcţionarea firmei.
De asemenea, pot efectua analize tematice sau de ansamblu, organismele special
create pentru soluţionarea unor probleme legate de: promovarea de noi produse, studierea
concurenţei, extinderea sau restrângerea unor activităţi, studii de fezabilitate, etc.
Alte organisme care desfăşoară activităţi de analiză:
Organele fiscale ale statului care analizează modul de stabilire a bazei de
impozitare şi de respectare a legislaţiei în vigoare;
Unităţi bancare, în special cu ocazia solicitării şi acordării de credite şi urmărirea
rambursării lor;
Firme speciale de consultanţă, la solicitarea întreprinderii pentru soluţionarea
unor probleme, efectuarea de studii de fezabilitate, de evaluare, etc.
44
Page 45
3.9 Sistemul de informaţii - caracteristica de bază pentru efectuarea analizei economico-financiare
Informaţia reprezintă materia primă de bază pentru analiza economico-financiară.
Analiza se bazează pe informaţii şi furnizează la rândul ei informaţii necesare în
procesul managerial. Informaţia economică provine din două surse importante:
Surse interne întreprinderii - principalele informaţii interne, în special financiare
se obţin din documentele de sinteză: bilanţul, contul de profit şi pierdere, şi anexe.
Alte surse interne sunt: contabilitatea de gestiune, contractul de management,
programele de fabricaţie, normele, legislaţia fiscală şi economică, etc.
Surse externe întreprinderii cum ar fi: informaţii privind conjuctura pieţei interne
ţi internaţionale (rata inflaţiei, dinamica PIB, rata dobânzii, preţul resurselor, etc).
performanţe ale concurenţei, procesul tehnic în ramura respectivă.
Informaţiile sunt asigurate prin:
Reviste, cotidiene, magazine, periodice;
Colocvii, conferinţe, congrese;
Saloane, expoziţii, târguri;
Centre de documentare, brevete de invenţii;
Organisme furnizoare de informaţii de sinteză (agenţii regionale de
informare ştiinţifică şi tehnică, camere de comerţ şi industrie, institute
naţionale de statistică, organisme de consultanţă, agenţii nationale de
cercetare şi informare);
Vizite, întâlniri, relaţii cu clienţii, furnizorii şi concurenţii;
Reţeaua proprie a întreprinderii;
Cerinţele care trebuiesc a fi respectate de informaţie sunt următoarele: utilitatea,
exactitatea, profunzimea, vechimea sau vârsta informaţiei şi costul ei.
45
Page 46
CAPITOLUL 4
ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SOCIETĂŢII
SC. IZOCON MC. SRL
4.1 Analiza patrimoniului SC. IZOCON MC. SRL
Situaţia financiară – patrimonială din cadrul unei companii reprezintă o consecinţă
a desfăşurării proceselor care formează obiectul de activitate al acesteia, cadrul financiar,
respectiv fluxurile de numerar pe care compania le implică şi pe care le degajează.
Patrimoniul constă în totalitatea bunurilor economice (active imobilizate şi active
circulante) care aparţin unei personae juridice, şi care implică drepturi şi obligaţii.
Analiza structurii patrimoniale are ca obiectiv dinamica acestuia, dar şi raporturile
dintre diferite elemente patrimoniale şi dintre schimbările apărute în situaţia mijloacelor
şi surselor determinate de activitatea desfăşurată în cursul exerciţiului.
4.1.1 Evoluţia şi structura activelor imobilizate la nivelul
SC. IZOCON MC. SRL
Activele imobilizate sunt reprezentate de bunuri şi valori care au ca destinaţie
deservirea unităţii patrimoniale pe o perioadă mai lungă de timp. Acestea nu se consumă
la prima utilizare şi sunt urmărite în contabilitate pe 3 categorii astfel:
Imobilizări necorporale, care nu se prezintă din punct de vedere fizic ca bunuri
materiale, ci se prezintă sub formă de cheltuieli (cheltuieli de constituire,
cheltuieli de cercetare-dezvoltare, concesiuni, brevete, etc).
Imobilizări necorporale în curs, cheltuieli efectuate pentru obţinerea unor
imobilizări necorporale care nu sunt finalizate.
Imobilizări corporale, sunt activele care sunt deţinute de o unitate patrimonială
pentru a fi folosite în producţia proprie de bunuri sau pentru prestarea de servicii,
46
Page 47
pentru a fi închiriate terţilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative
(terenuri, mijloace fixe, etc).
Imobilizări financiare, acestea păstrează caracteristica oricăror imobilizări, au o
mişcare lentă in cadrul societăţii (titluri de participare, creanţe imobilizate, titluri
imobilizate ale activităţii de portofoliu.
Evoluţia şi structura activelor imobilizate ale societăţii SC. IZOCON MC. SRL
este prezentată în tabelul nr. 4.1.1.
În ceea ce priveşte activele necorporale, acestea lipsesc în toată perioada
analizată.
Activele corporale au avut o tendinţa crescătoare în toată perioada analizată,
astfel: în anul 2007 acestea au crescut cu 30% faţă de anul 2006, respectiv 777 494 Ron
faţă de 599 652 Ron în anul 2006, iar în anul 2008, au înregistrat o creştere mai
accentuată, de 58 % faţă de anul de referinţă 2006, respectiv 945 749 Ron faţă de 599 652
Ron în anul 2006.
Per total, activele imobilizate au înregistrat un trend ascendent în toată perioada
analizată, acestea crescând cu 30% în anul 2007 faţă de anul 2006, respectiv 778 118 Ron
faţă de 600 275 Ron în anul 2006, iar în anul 2008 acestea au crescut cu 58% faţă de anul
2006, respectiv 946 373 Ron faţă de 600 275 Ron în anul 2006.
47
Page 48
Evoluţia şi structura activelor imobilizate la nivelul SC. IZOCON MC. SRL
Tab.4.1.1
Nr.
Crt.
Specificare 2006
Ron %
2007
Ron %
2008
Ron %
Dinamica %
2006 2007 2008
1 Active corporale599 652
99
777 494
99
945 749
99
100 130 158
2 Active financiare 623 1
623
1623 1
100 100 100
3Active imobilizate
(total)
600 275
100
778 118
100
946 373
100 100 130 158
Fig. 7
2006
99%
1%
A c tive
c orpora le
A c ti ve
financ ia re
2007
99%
1%
A c tive
c orpora le
A c ti ve
financ ia re
2008
99%
1%
A c tive
c orpora le
A c ti ve
financ ia re
Structura activelor imobilizate
48
Page 49
4.1.2 Evoluţia şi structura activelor circulante la nivelul
SC. IZOCON MC. SRL
Activele circulante au o mişcare mai rapidă decât activele imobilizate, ele
participă la un singur ciclu de producţie şi îşi transmit valoarea în totalitate asupra
producţiei obtinute.
Activele circulante dispun de trei categorii importante, astfel:
Stocuri şi produse în curs de execuţie (materii prime, materiale consumabile,
obiecte de inventar, produse finite, produse reziduale, etc);
Active circulante de trezorerie sau băneşti - o parte din activele circulante ale
unităţii patrimoniale trebuie să se găsească şi sub forma bănească, necesare pentru
plata furnizorilor, a impozitelor, a salariilor, etc (actiuni, obligaţiuni, casă,
acreditive, conturile curente la banci, etc);
Active circulante în decontare sau creanţe (clienţi, efecte de primit, debitori
diverşi, avansuri acordate salariaţilor, avansuri de trezorerie, etc).
Evoluţia şi structura activelor circulante ale societăţii SC. IZOCON MC. SRL este
prezentată în tabelul nr. 4.1.2
În ceea ce priveşte stocurile, acestea au scăzut în anul 2007 cu 61% faţă de anul
2006, respectiv 146 931 Ron faţă de 240 963 Ron în anul 2006, iar în anul 2008 au avut o
creştere foarte mare, de 136% faţă de anul de referinţă 2006, respectiv 569 624 Ron faţă
de 240 963 Ron în anul 2006.
Creanţele, au avut o mişcare ascendentă în toată perioada analizată, crescând în
anul 2007 cu 241% faţă de anul de referinţă 2006, respectiv 423 419 Ron faţă de 124 006
Ron în anul 2006, iar în anul 2008 au avut o creştere mai accentuată de 310% faţă de anul
2006, respectiv 508 519 Ron faţă de 124 006 Ron în anul 2006.
Casa şi conturile la bănci au crescut spectaculos, cu 573% în anul 2007 faţă de
anul 2006, respectiv 145 897 Ron faţă de 21 648 Ron în anul 2006, iar în anul 2008 au
scăzut la 351% faţă de anul de referinţă 2006, respectiv 97 702 Ron faţă de 21 648 Ron în
anul 2006.
Per total, potrivit celor analizate, activele circulante au înregistrat creşteri în toată
perioada analizată, astfel: în anul 2007, acestea au crescut cu 85% faţă de anul 2006,
49
Page 50
respectiv 715 707 Ron în anul 2007 faţă de 386 617 Ron în anul 2006, iar în anul 2008
acestea au crescut cu 204% faţă de anul 2006, respectiv 1 175 846 Ron faţă de 386 617
Ron în anul 2006.
Evoluţia şi structura activelor circulante
Tab.4.1.2
Nr.
crt.Specificare
2006
Ron %
2007
Ron %
2008
Ron %
Dinamica %
2006 2007 2008
1 Stocuri240 963
62
146 931
21
569 624
49 100 -61 236
2 Creanţe124 006
32
423 419
59
508 519
43 100 341 410
3Casa şi conturi la
bănci
21 648
6
145 897
20
97 702
8 100 673 451
4Active circulante
(total)
386 617
100
715 707
100
1 175 846
100
100 185 304
Fig. 8
2006
6 2 %
3 2 %
6 %
Sto c u r i
C re a n te
C a s a s i c o n tu r i la
b a n c i
2007
5 9 %
2 0 % 2 1 %
Sto c u r i
C r e a n te
C a s a s i c o n tu r i la
b a n c i
2008
4 9 %
4 3 %
8 %
Sto c u r i
C r e a n te
C a s a s i c o n tu r i la
b a n c i
Structura activelor circulante
50
Page 51
4.1.3 Analiza capitalurilor proprii la nivelul SC. IZOCON MC. SRL
Capitalurile unităţilor patrimoniale reprezintă surse stabile de formare şi finanţare
a ACTIVULUI companiei şi apare în pasivul bilanţului sub forma de: capital social sau
capital, rezerve din reevaluare, etc.
Capitalul se constituie la înfiinţarea companiei, se modifică pe parcursul
desfăşurării activităţii prin creşteri sau diminuări de capital, şi se lichidează odată cu
desfiinţarea companiei. Capitalul, în funcţie de forma şi apartenenţa, poate fi:
Capital individual, când este adus ca aport al întreprinzătorului.
Capital social, când este format din contribuţia asociaţiilor sau prin subscriere de
acţiuni.
Evoluţia şi structura capitalurilor proprii ale societăţii SC. IZOCON MC. SRL
este prezentată în tabelul nr. 4.1.3
Din cele analizate, observăm următoarele: capitalul social a rămas constant pe
toată perioada analizată respectiv 100 100 ron.
Subvenţiile pentru investiţii au crescut în anul 2007 cu 13% faţă de anul 2006
respectiv 193 475 Ron faţă de 170 448 Ron în anul 2006, iar în anul 2008 acestea au
crescut cu 6 % faţă de anul de referinţă 2006, respectiv 179 887 Ron faţă de 170 448 Ron
în anul 2006.
Rezervele au înregistrat creşteri de 21% în anul 2007 comparativ cu anul 2006,
respectiv 149 047 Ron faţă de 123 025 Ron în anul 2006, iar în anul 2008 acestea au
scăzut cu 22% faţă de anul de referinţă, respectiv 108 030 Ron faţă de 123 025 Ron în
anul 2006.
Per total, capitalurile proprii au crescut în toată perioada analizată, cu 57%, în
anul 2007 comparativ cu anul 2006, respectiv 630 301 Ron faţă de 401 932 Ron în anul
2006, iar în anul 2008 au crescut cu 62% faţă de anul de referinţă respectiv 651 642 Ron
faţă de 401 932 Ron în anul 2006.
51
Page 52
Evoluţia şi structura capitalurilor proprii
Tab.4.1.3
Nr.
crt.Specificare
2006
Ron %
2007
Ron %
2008
Ron %
Dinamica %
2006 2007 2008
1 Capital social100100
25
100100
16
100100
15 100 100 100
2Subvenţii pentru
investiţii
170 448
42
193475
30
179 887
28 100 113 106
3 Rezultatul
exerciţiului
8359
2
187 649
30
263 625
40 100 2244 3153
4 Rezerve123025
31
149 047
24
108 030
17100 121 88
5Capitaluri proprii
(total)
401 932
100
630 301
100
651 642
100100 157 162
Fig. 9
2006
2 5 %
4 2 %
2 %
3 1 %C a p ita l s o c ia l
Su b v e n tii
R e z u lta tu l e x e rc itiu lu i
R e z e rv e
2007
1 6 %
3 0 %
3 0 %
2 4 %
C a p ita l s o c ia l
Su b v e n tii
R e z u lta tu l e x e rc itiu lu i
R e z e rv e
2008
1 5 %
2 8 %
4 0 %
1 7 %
C a p ita l s o c ia l
Su b v e n tii
R e z u lta tu l e x e r c itiu lu i
R e z e r v e
Structura capitalurilor proprii
52
Page 53
4.1.4 Evoluţia şi structura datoriilor la nivelul SC. IZOCON MC. SRL
Datoriile societăţii sunt cele care vizează salariaţii, furnizorii, organele de stat, şi
anume:
Datorii către bugetul de stat: impozit pe salarii, impozit pe profit, TVA
Datorii către bugetul asigurărilor sociale: impozit pe clădiri, impozit pe mijloace
de transport auto, etc.
Datorii către fondurile principale: fond de sănătate, fond de risc, fond de
cercetare, etc.
Datorii către asociaţi.
Analiza datoriilor societăţii SC IZOCON MC. SRL este prezentată în tabelul 4.1.4.
Din cele analizate observăm că datoriile către instituţiile de credit au crescut în anul 2007
faţă de anul de referinţă 2006 cu 19% respectiv 456 000 Ron faţă de 382 542 în anul
2007, iar în anul 2008 acestea au avut o creştere de 31% faţă de anul 2006 respectiv 501
904 Ron faţă de 382 542 Ron în anul 2006.
Datoriile către furnizori au avut o crestere constantă, de 7% în anul 2007
comparativ cu anul 2006, respectiv 177 180 Ron faţă de 165 180 Ron în anul 2006, iar în
anul 2008 au reprezentat o creştere de 9% faţă de anul 2006, respectiv 180 709 Ron faţă
de 165 180 Ron în anul 2006.
Categoria cuprinsă de alte datorii a înregistrat un trend crescător, astfel în anul
2007, a crescut cu 21% faţă de anul 2006, respectiv 157 885 Ron faţă de 129 677 Ron în
anul 2006, iar în anul 2008 a înregistrat o creştere de 54% faţă de anul de referinţă 2006,
respectiv 200 624 Ron faţă 129 677 Ron în anul 2006.
Impozitul pe profit a crescut în toată perioada analizată, astfel: în anul 2007 a
înregistrat creşteri de 1460% faţă de anul 2006, respectiv 34 341 Ron faţă de 2351 Ron în
anul 2007, iar în anul 2008 a inregistrat creşteri de 1930% faţă de anul 2006, respectiv 45
393 Ron faţă de 2351 Ron în anul 2006.
Per total, datoriile au înregistrat creşteri în toată perioada analizată, astfel: în anul
2007 a crescut cu 21% faţă de anul 2006, respectiv 825 406 Ron faţă de 679 750 Ron în
anul 2007, iar în anul 2008 a înregistrat creşteri de 37%, respectiv 928 630 Ron faţă de
679 750 Ron în anul 2006.
53
Page 54
Evoluţia şi structura datoriilor la nivelul SC. IZOCON MC. SRL
Tab.4.1.4
Nr.
crt.
Specificare 2006
Ron %
2007
Ron %
2008
Ron %
Dinamica %
2006 2007 2008
1 Sume datorate
instituţiilor de credit
382 542
57
456 000
56
501 904
54
100 119 131
2 Furnizori 165 180
24
177 180
21
180 709
19
100 107 109
3 Alte datorii 129 677
19
157 885
19
200 624
22
100 121 154
4 Impozitul pe profit 2351
-
34 341
4
45 393
5
100 1460 1930
5 Total datorii 679 750
100
825 406
100
928 630
100
100 121 137
Fig. 10
2006
5 7 %
2 4 %
1 9 %0 %
Su me d a to r a te
in s titu tiilo r d e c r e d it
Fu r n iz o r i
Alte d a to r ii
Imp o z itu l p e p r o fit
2007
5 6 %
2 1 %
1 9 %
4 %Su me d a to r a te
in s titu tiilo r d e c r e d it
Fu r n iz o r i
Alte d a to r ii
Imp o z itu l p e p r o fit
2008
5 4 %
1 9 %
2 2 %
5 %
Su me d a to r a te
in s titu tiilo r d e c r e d it
Fu r n iz o r i
Alte d a to r ii
Imp o z itu l p e p r o fit
Structura datoriilor totale
54
Page 55
4.2 Analiza veniturilor, cheltuielilor şi a rezultatelor financiare
4.2.1 Evoluţia şi structura veniturilor totale la nivelul societăţii
SC. IZOCON MC. SRL
Realizarea de venituri constituie obiectivul principal al unei societăţi, cu scopul
principal de a obţine profit. Sursa veniturilor unei societăţi comerciale constituie
desfăşurarea de activităţi din care să rezulte un plus de bunuri sau valori, care, în final,
prin valorificarea lor, se vor transformă în profit.
Realizarea unui volum cât mai mare de venituri determină în cea mai mare parte,
dimensiunile rezultatului activităţii desfăşurate de societatea comercială într-o anumită
perioadă de timp. Prin corelarea nivelului veniturilor şi al cheltuielilor, se determină
rezultatul final al societăţii.
Ţinând seama de natura lor, veniturile unei societăţi sunt clasificate în cadrul
contului de profit şi pierdere, în următoarele grupe:
Venituri de exploatare (venituri rezultate în urma vânzării produselor, a
mărfurilor, a lucrărilor executate sau din serviciile prestate, din producţia stocată,
etc);
Venituri financiare (venituri din creanţe imobilizate, venituri din titluri de
plasament, venituri din diferite diferenţe de curs valutar, venituri din dobânzi,
etc);
Venituri excepţionale cuprind acele venituri care nu sunt legate de activitatea
normală, curentă a societăţii şi se referă la operaţii de exploatare sau la operaţii de
capital precum: despăgubiri şi penalităţi încasate, venituri din cedarea activelor,
donaţii, cote-părti de subvenţii pentru investiţii virate la rezultatul exerciţiului,
etc.
Structura veniturilor unei societăţi comerciale, reflectată în sistemul contabil de
informaţii, poate fi formată din:
Sume provenite din vânzarea mărfurilor, a produselor fabricate, a lucrărilor şi
serviciilor prestate;
55
Page 56
Variaţia stocurilor de produse fabricate sau în curs de execuţie la sfârşitul
perioadei;
Veniturile realizate din operaţii financiare sau din activităţi excepţionale;
Sumele rezultate din provizioanele constituite în exerciţiul financiar anterior, etc;
Analiza veniturilor totale sau pe categorii de activităţi, nu se realizează prin sine
însuşi, ci în stransă corelare cu categoriile de cheltuieli care au concurat la realizarea
acestora.
Pentru efectuarea analizei este necesară abordarea veniturilor societăţii pe
categorii de venituri.
La nivelul SC. IZOCON MC. SRL, producţia vândută a crescut constant, cu 29%
în anul 2007, iar în anul 2008 cu 11%, comparativ cu anul etalon 2006.
De asemenea, veniturile din vânzarea mărfurilor au crescut şi ele foarte mult, cu
157% în anul 2007, iar în anul 2008, au avut o creştere de 867%.
Variaţia stocurilor a crescut de asemeni, foarte mult în anul 2007 cu 2020% faţă
de anul de referinţă şi mai accentuat în anul 2008 cu 8159%.
Per total, veniturile din exploatare au crescut constant, atât în 2007 cu 66% cât şi
în 2008 cu 207%, faţă de anul 2006.
Veniturile din investiţii şi creanţe nu au existat în toată perioada analizată.
Veniturile din dobânzi au crescut şi ele faţă de anul 2006, cu 178% în anul 2007, iar în
anul 2008 au avut o creştere semnificativă de 217%.
Per total veniturile financiare au crescut în anii analizaţi comparativ cu anul 2006
cu 259% în anul 2007, iar în anul 2008 creşterea a fost semnificativă de 2601%.
Din cele analizate reiese că societatea a realizat venituri pe toată perioada
analizată; acestea au crescut cu 66% în anul 2007 şi cu 208% în anul 2008, faţă de anul
2006.
56
Page 57
Evoluţia şi structura veniturilor totale la nivelul societăţii
SC. IZOCON MC. SRL
Tab.4.2.1
Nr.
crt.Specificare
2006
Ron %
2007
Ron %
2008
Ron %
Dinamica %
2006 2007 2008
I.Venituri din
exploatare(total)
1 359 958
99
2 260 061
99
4 183 592
99
100 166 307
1. Producţia vândută 1 165 828
1 505 593
1 302 002 100 129 111
2.Venituri din
vânzarea mărfurilor
150 834
387 721
1 459 393 100 257 967
3.Variaţia stocurilor
17 246 348 383 1 407 167 100 2020 8159
4.
Alte venituri din
exploatare
26 050 18 363 15 029 100 70 57
II.Venituri
financiare (total)
694
1
2493
1
18 051
1
100 359 2601
1Venituri din
dobânzi
694 1932 2204 100 278 317
2Alte venituri
financiare
0 561 15 847 100 100 100
III. Total venituri1 360 652
100
2 262 554
100
4 201 644
100
100 166 308
57
Page 58
4.2.2 Evoluţia şi structura veniturilor din exploatare la nivelul
SC. IZOCON MC. SRL
Evoluţia şi structura veniturilor din exploatare sunt prezentate în tabelul nr.4.2.2
Tab.4.2.2
Nr.
crt.
Specificare 2006
Ron %
2007
Ron %
2008
Ron %
Dinamica %
2006 2007 2008
1 Producţia vândută 1 165 828
86
1 505 593
67
1 302 002
31
100 129 111
2 Venituri din vânzarea mărfurilor
150 834
11
387 721
17
1 459 393
35
100 257 967
3
Variaţia stocurilor
17 246
1
348 383
15
1 407 167
34
100 2020 8159
4 Alte venituri din exploatare
26 050
2
18 363
1
15 029
-
100 70 57
5 Venituri din exploatare (total)
1 359 958
100
2 260 061
100
4 183 592
100
100 166 307
Fig. 11
2006
8 6 %
1 1 %1 %2 %
Pr o d u c tia v a n d u ta
Ve n itu r i d in v a n z a r e a
ma r fu r ilo r
Va r ia tia s to c u r ilo r
Alte v e n itu r i d in
e x p lo a ta r e
2007
6 7 %
1 7 %
1 5 %1 % Pr o d u c tia v a n d u ta
Ve n itu r i d in v a n z a r e a
ma r fu r ilo r
Va r ia tia s to c u r ilo r
Alte v e n itu r i d in
e x p lo a ta r e
2008
3 1 %
3 5 %
3 4 %
0 %Pr o d u c tia v a n d u ta
Ve n itu r i d in v a n z a r e a
ma r fu r ilo r
Va r ia tia s to c u r ilo r
Alte v e n itu r i d in
e x p lo a ta r e
Structura veniturilor din exploatare
58
Page 59
4.2.3 Evoluţia şi structura cheltuielilor totale la nivelul
SC. IZOCON MC. SRL
Obiectul activităţii unei societăţi comerciale îl constituie desfăşurarea unor
procese tehnico-economice de transformare a valorilor materiale şi băneşti în produse
finite sau în servicii. Toate acestea necesită consumarea a diferite resurse imobiliare,
materiale, băneşti, care se concretizează în cheltuieli de producţie, financiare, de
circulaţie, etc.
Noţiunea de ”cheltuială” exprimă atât consumuri de muncă materială (consumul
de mijloace de muncă, consumul de materii prime, materiale consumabile, etc), cât şi
consumuri de muncă vie (salarii, contribuţii, etc), ocazionate de desfăşurarea unui anumit
proces economico-productiv sau comercial, în vederea obţinerii de noi bunuri sau servicii
care au alte destinaţii sau valori.
În funcţie de domeniul de activitate, cheltuielile unei societăţi pot fi grupate în
următoarele categorii:
Cheltuieli de exploatare - sunt ocazionate de procesele de producţie care se
desfăşoară în societate, de activităţile de aprovizionare şi de desfăşurare a
bunurilor şi serviciilor. Ele constau în cheltuieli cu materii prime, materiale şi
mărfuri, cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi, cheltuieli cu
personalul, etc.
Cheltuieli financiare - determinate de relaţiile societăţii cu băncile, cu alte
persoane fizice sau juridice. Aceste cheltuieli constau în comisioane, dobânzi
plătite, cheltuieli legate de participări şi titluri de plasament diferenţe de curs
valutar, etc.
Cheltuieli exceptionale – provenite ca urmare a unor activităţi şi fenomene
neprevăzute, a unor influenţe conjuncturale care nu sunt legate direct de
activitatea curentă a societăţii (amenzi sau penalităţi, pierderi din activitatea cu
debitorii, donaţii şi subvenţii, etc), fie la operaţii de capital suportate de către
societatea comercială.
59
Page 60
Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele - pot fi: amortizări şi provizioane
aferente imobilizărilor şi stocurilor din sfera exploatării, provizioane şi amortizări
legate de activităţi financiare, amortizări şi provizioane cu caracter exceptional;
Cheltuieli cu impozitul pe profit - datorat bugetului, care este calculat asupra
profitului impozabil realizat de societatea comercială.
Evoluţia şi structura cheltuielilor totale la nivelul SC. IZOCON MC. SRL sunt
prezentate în tabelul nr. 4.2.3.
Cheltuielile de exploatare au crescut constant în toată perioada analizată, cu 44%
în anul 2007 faţă de anul 2006 şi cu 188% în anul 2008, comparativ cu anul 2006.
Mai exact, acestea au crescut de la 1 343 911 Ron în anul 2006 la 1 944 920 Ron
în anul 2007, iar în anul 2008 acestea au crescut până la 3 875 703 Ron.
În perioada analizată, nu au existat cheltuieli excepţionale.
În ceea ce priveşte cheltuielile financiare, acestea au crescut cu 76% în anul 2007
faţă de anul de referinţă 2006, de la 6032 Ron la 10343 Ron, iar în 2008 au crescut mai
mult, cu 80% faţă de anul de referinţă 2006, de la 6032 Ron la 16 921 Ron.
Cheltuielile totale au avut o creştere ascendentă în toată perioada analizată,
acestea crescând cu 61% în anul 2007 faţă de anul de referinţă 2006 şi cu 88% în anul
2008 faţă de anul 2006.
Concret, acestea au crescut de la 1 349 943 Ron în anul 2006 la 2 184 647 Ron în
anul 2007, iar în anul 2008, faţă de anul 2006 cheltuielile totale au crescut până la 3 892
625 Ron.
Structura cheltuielilor totale ne arată că procentul cel mai mare dintre acestea a
fost deţinut în toată perioada analizată de cheltuielile de exploatare, acestea deţinând
procente de 99 %.
Structura cheltuielilor financiare au crescut în perioada analizată astfel ca în anul
2007 acestea au crescut cu 76%, iar în 2008 au crescut cu 80% faţă de anul de referinţă
2006.
60
Page 61
Evoluţia şi structura cheltuielilor totale la nivelul SC. IZOCON MC. SRL
Tab.4.2.3
Nr.
crt.
Specificare 2006
Ron %
2007
Ron %
2008
Ron %
Dinamica %
2006 2007 2008
I.Cheltuieli de
exploatare (total)
1 343 911
99
1 944 920
89
3 875 703
99
100 144 288
1.Cheltuieli cu
materii prime927 500 1 387 008 2 207 177 100 149 237
2.
Alte cheltuieli
materiale 141 129 53 301 44 234 100 37 31
3.Cheltuieli privind
mărfurile17 580 312 924 1 136 603 100 1780 6465
4.
Alte cheltuieli de
exploatare 129 677 257 885 300 624 100 198 231
5Cheltuieli cu
energia şi apa24 000 22 260 34 292 100 92 142
6Cheltuieli cu
personalul104 032 140 798 152 083 100 135 146
IICheltuieli
financiare (total)
6032
1
10 343
11
16 921
1
100 176 280
1.Cheltuieli cu
dobânzile6032 6071 6893 100 101 114
2.Alte cheltuieli
financiare0 4272 10 028 100 100 100
III Total cheltuieli
1 349 943
100
2 184 647
100
3 892 625
100
100 161 288
61
Page 62
4.2.4 Evoluţia şi structura cheltuielilor de exploatare la nivelul
SC. IZOCON MC. SRL
Evoluţia şi structura cheltuielilor de exploatare sunt prezentate în tabelul 4.2.4
Tab.4.2.4
Nr.crt.
Specificare 2006Ron %
2007Ron %
2008Ron %
Dinamica %
2006 2007 20081. Cheltuieli cu
materii prime927 500
68
1 387 008
65
2 207 177
57
100 149 237
2. Alte cheltuieli materiale
141 129
11
53 301
2
44 234
1
100 37 31
3. Cheltuieli privind marfurile
17 580
1
312 924
14
1 136 603
29
100 1780 6465
4. Alte cheltuieli de exploatare
129 677
10
257 885
12
300 624
8
100 198 231
5. Cheltuieli cu energia şi apa
24 000 2
22 260
1
34 292
1
100 92 142
6. Cheltuieli cu personalul
104 032
8
140 798
6
152 083
4
100 135 146
7. Cheltuieli de exploatare (total)
1 343 911
100
1 944 920
100
3 875 703
100
100 144 288
Fig. 12
2006
6 8 %
1 1 %
1 %
1 0 %2 %
8 %
C h e ltu ie li c u ma te r ii
p r ime
Alte c h e ltu ie li ma te r ia le
C h e ltu ie li p r iv in d
ma r fu r ile
Alte c h e ltu ie li d e
e x p lo a ta re
C h e ltu ie li c u e n e r g ia s i
a p a
C h e ltu ie li c u
p e rs o n a lu l
2007
6 5 %2 %
1 4 %
1 2 %
1 % 6 %
C h e ltu ie li c u ma te r ii
p r ime
Alte c h e ltu ie li ma te r ia le
C h e ltu ie li p r iv in d
ma r fu r ile
Alte c h e ltu ie li d e
e x p lo a ta re
C h e ltu ie li c u e n e r g ia s i
a p a
C h e ltu ie li c u
p e rs o n a lu l
2008
5 7 %
1 %
2 9 %
8 %1 %4 %
C h e ltu ie li c u ma te r ii
p r ime
Alte c h e ltu ie li ma te r ia le
C h e ltu ie li p r iv in d
ma r fu r ile
Alte c h e ltu ie li d e
e x p lo a ta r e
C h e ltu ie li c u e n e r g ia s i
a p a
C h e ltu ie li c u p e r s o n a lu l
Structura cheltuielilor totale
62
Page 63
4.2.5 Analiza rezultatului exerciţiului financiar la nivelul societăţii
SC. IZOCON MC. SRL
Analiza rezultatului financiar se impune a fi făcută în funcţie de factorii direcţi şi
indirecţi care acţionează la nivelul întreprinderii. Luând în considerare diversitatea de
forme sub care se prezintă profitul net la nivel de întreprindere, analiza factorială a
acestuia poate fi studiată având în vedere următoarele categorii de rezultate: rezultatul
brut al exerciţiului, rezultatul exploatării, rezultatul aferent cifrei de afaceri.
Analiza rezultatului exerciţiului financiar la nivelul SC. IZOCON MC. SRL este
prezentată în tabelul 4.2.5
Rezultatul din exploatare a crescut faţă de anul 2006 cu 1964%, iar în anul 2008 au
crescut cu 1918% faţă de anul de referinţă 2006.
Rezultatul financiar a crescut în anul 2007 cu 47% faţă de anul 2006, iar în anul
2008 rezultatul financiar a scăzut cu 79% faţă de anul 2006.
În ceea ce priveşte rezultatul brut al exerciţiului în anul 2007, acesta a crescut
spectaculos, cu 2073% faţă de anul 2006 şi cu 2885% faţă de anul 2006.
Analiza rezultatului exerciţiului financiar la nivelul societatii SC.IZOCON MC.SRL
Tab.4.2.5
Specificare2006
Ron
2007
Ron
2008
Ron
Dinamica %
2006 2007 2008
Rezultatul din exploatare
16 049 315 141 307 889 100 1964 1918
Rezultatul financiar
5338 7850 1130 100 147 21
Rezultatul brut al exerciţiului
10 710 221 990 309 019 100 2073 2885
Impozitul pe profit
2351 34 341 45 393 100 1460 1931
Rezultatul net al exerciţiului
8 359 187 649 263 625 100 2245 3153
63
Page 64
4.2.6 Evoluţia principalilor indicatori economico-financiari la nivelul societăţii SC. IZOCON MC. SRL în perioada 2006-2009
Evoluţia principalilor indicatori economico-financiari la nivelul societăţii
SC. IZOCON MC. SRL
Tab.4.2.6
Nr.
crtSpecificare
2006
Ron
2007
Ron
2008
Ron
Dinamica %
2006 2007 2008
1. Total venituri 1 360 654 2 406 638 4 201 644 100 177 309
2 Cifra de afaceri 1 316 662 1 893 314 2 761 395 100 143 209
3 Total cheltuieli 1 349 944 2 184 647 3 892 625 100 162 289
4 Profit brut 10 710 221 990 309 019 100 2073 2885
5 Rata profitului 0,63 9,91 9,54 - - -
Evoluţia principalilor indicatori economico-financiari în perioada 2006-2009, la
nivelul SC. IZOCON MC. SRL, scoate în evidenţă următoarele aspecte:
Cifra de afaceri a crescut cu 43% în anul 2007, faţă de anul 2006, iar în
anul 2008 a crescut mai mult, cu 109% faţă de 2006.
Veniturile totale au crescut în perioada analizată cu 77% în anul 2007 şi
cu 209% în anul 2008 comparativ cu anul 2006.
Cheltuielile totale au crescut cu 62% în anul 2007, iar în anul 2008 au
crescut cu 189% faţă de anul 2006.
Profitul brut a crescut semnificativ în perioada analizată cu 2073% în anul
2007 şi cu 2885% în anul 2008 faţă de anul de referinţă 2006.
Rata profitului s-a mărit în fiecare an, însă a înregistrat o scădere în 2008,
astfel: 0,63 în anul 2006; 9,91 în anul 2007 şi 9,54 în anul 2008.
64
Page 65
4.3 Evoluţia şi structura cifrei de afaceri la nivelul societăţii
SC. IZOCON MC. SRL
Cifra de afaceri reprezintă suma veniturilor rezultate din prestări de servicii,
executarea de lucrări, livrări de bunuri şi alte venituri din exploatare, mai puţin drepturile,
remizele şi alte reduceri acordate clienţilor.
Scopul analizei cifrei de afaceri vizează cunoaşterea dinamicii vânzărilor unei
societăţi, a factorilor care condiţioneaza evoluţia lor, în vederea elaborării strategiei de
piaţă şi fundamentării previziunilor principalilor indicatori economico-financiari.
Cifra de afaceri reprezintă un indicator sintetic care exprimă veniturile totale
obţinute din activitatea de exploatare şi comercializare a unei firme, pe o anumită
perioadă de timp. Din cifra de afaceri a firmei nu fac parte veniturile financiare şi
veniturile extraordinare.
În procesul de analiză se poate calcula cifra de afaceri totală sau cifra de afaceri
netă a firmei.
Analiza şi dinamica cifrei de afaceri a societăţii SC. IZOCON MC. SRL sunt
prezentate în tabelul 4.3.
La nivelul SC. IZOCON MC. SRL, în perioada analizată, cifra de afaceri a
crescut constant, cu 43% în anul 2007 faţă de anul 2006, respectiv 1 893 314 Ron în anul
2007 faţă de 1 316 662 Ron în anul 2006, iar în anul 2008 a crescut cu 109% faţă de anul
de referinţă 2006, respectiv 2 761 395 Ron în anul 2008 faţă de 1 316 662 Ron în anul
2006.
Analizând structura cifrei de afaceri, putem observa că producţia vândută a avut
ponderea cea mai mare din totalul cifrei de afaceri în primii 2 ani analizaţi, aceasta având
valori de 89% în anul 2006, 80% în anul 2007.
Veniturile din vânzarea mărfurilor au înregistrat procente mult mai mici, de 11%
în 2006, 20% în anul 2007, iar în anul 2008 veniturile din vânzarea mărfurilor au
înregistrat o valoare foarte mare depăşind producţia vândută de 53%.
65
Page 66
Evoluţia şi structura cifrei de afaceri
Tab.4.3
Specificare2006
Ron %
2007
Ron %
2008
Ron %
Dinamica %
2006 2007 2008
Producţia vândută
1 165 828
89
1 505 593
80
1 302 002
47
100 129 111
Venituri din vânzarea mărfurilor
150 834
11
387 721
20
1 459 393
53
100 257 967
Cifra de afaceri
1 316 662
100
1 893 314
100
2 761 395
100
100 143 209
Fig. 13
Anul 2006
83%
17%
Producţiavândută
Venituri dinvânzareamărfurilor
Anul 2007
80%
20% Producţiavândută
Venituridinvânzareamărfurilor
Anul 2008
53%
47%Producţiav ândută
Venituri dinv ânzareamărf urilor
Structura cifrei de afaceri
66
Page 67
4.4 Analiza rentabilităţii la nivelul societăţii SC. IZOCON MC. SRL
Rentabilitatea poate fi definită ca fiind capacitatea întreprinderii de a obţine profit
în urma utilizării factorilor de producţie şi a capitalurilor, indiferent de provenienţa
acestora.
Rentabilitatea este una din formele cele mai sintetice de exprimare a eficienţei
întregii activităţi economico-financiare a întreprinderii, respectiv a tuturor mijloacelor de
producţie utilizate şi a forţei de muncă, din toate stadiile circuitului economic:
aprovizionare, producţie şi vânzare.
Principalii indicatori pentru eficienţa economică (indicatori calitativi), care sunt
folosiţi în analiza rentabilităţii se referă la următoarele componente economice:
Rata rentabilităţii costurilor (Rc), se calculează ca raport între profitul brut
şi cheltuielile totale ale societăţii;
Rata rentabilităţii veniturilor (Rv), se calculează ca raport între profitul
brut şi cifra de afaceri a societăţii;
Rata rentabilităţii activelor totale (Ra), se calculează ca raport între
profitul brut şi activele totale ale societăţii;
Rata rentabilităţii financiare (Rf), se calculează ca raport între profitul net
şi capitalul propriu al societăţii;
Rata rentabilităţii economice (Re), se calculează ca raport între profitul
brut şi capitalul propriu al societăţii;
Analiza rentabilităţii la nivelul SC. IZOCON MC. SRL este prezentată în tabelul nr. 4.4
67
Page 68
Analiza rentabilităţii societăţii SC. IZOCON MC. SRL
Tab.4.4 %
Indicator 2006 2007 2008
Rata rentabilităţii
costurilor0.79 10.16 7.93
Rata rentabilităţii
veniturilor0.81 11.72 11.19
Rata rentabilităţii
activelor totale1.08 14.86 14.56
Rata rentabilităţii
financiare2.07 29.77 40.45
Rata rentabilităţii
economice2.66 35.21 47.42
Fig. 14
0
2
4
6
8
10
12
Anu l 2006 Anu l 2007 Anu l 2008
R a ta ren tab ilita tii cos tu rilo r
68
Page 69
Fig. 15
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
Anu l 2006 Anu l 2007 Anu l 2008
Rata rentabilitatii ec onom ic e
Fig. 16
0
2
4
6
8
10
12
Anu l 2006 Anu l 2007 Anu l 2008
Rata rentabilita tii veniturilor
69
Page 70
CONCLUZII
Analizând cadrul general al pieţei cărnii şi preparatelor din carne din România, se
poate spune că aceasta se caracterizează în prezent, printr-un număr mare de agenţi
economici mici, mijlocii şi mari ce au ca obiect de activitate prelucrarea cărnii.
Cadrul pieţei se prezintă extrem de nefavorabil pentru societăţile mici şi mijlocii
care au şanse de supravieţuire puţine în condiţiile crizei de materii prime actuale şi
accesului tot mai dificil la credite necesare începerii sau continuării activităţii.
Ca atare, pentru ca acestea să facă faţă concurenţei agenţilor economici mari
(Aldis, Campofrio, Ifantis, Angst), care îşi pot procura materie primă din import trebuie
să adopte o strategie de piaţă care să le asigure dezvoltarea unor activităţi de dimensiuni
mici, dar care să determine obţinerea unor profituri substanţiale şi posibilitatea de
extindere a activităţii în timp.
Societatea SC. IZOCON MC. SRL, înfiinţată din 1994, având alt profil de
activitate a obţinut la 30.12.2004 o pondere de 50% din totalul cifrei de afaceri.
Avantajul l-a constituit faptul că societatea şi-a început activitatea fără a apela la
credite bancare, ci doar pe baza capitalului adus din partea acţionarilor, astfel încât, din
primul an de activitate societatea a obţinut profit.
Activitatea de succes a societăţii s-a datorat unei componente de management care
a fost coordonată de un personal de conducere bine instruit, cu experienţă în domeniul
afacerilor.
Consumatorii pe această piaţă manifestă în prezent o neîncredere faţă de calitatea
produselor din carne, cu atât mai mult cu cât se cunoaşte faptul că materia primă provine
în mare parte din importuri.
Acest aspect a constituit baza strategiei societăţii a cărei activitate a avut ca
principal obiectiv obţinerea unor produse cu standarde de calitate cât mai mari şi care, să
fie accesibile tuturor categoriilor de consumatori.
Cu toate acestea se observă influenţa pozitivă şi negativă a unor factori externi care
nu pot fi controlaţi de către societate. Principalii factori externi cu influenţă negativă
asupra activităţii desfăşurate de societate sunt:
70
Page 71
o Numărul mic de persoane calificate în domeniul prelucrării cărnii;
o Dezechilibrele macroeconomice ale ţării în special fenomenul inflaţionist.
Principalul efect al acestui fenomen este scăderea puterii de cumpărare a
consumatorilor;
o Legislaţia română care nu oferă destule avantaje producătorilor români,
oferind sprijin producătorilor străini.
Rezultatele şi performanţele înregistrate de societate pe perioada 2006-2008 sunt
reliefate de analiza economico-financiară în urma căreia se pot desprinde următoarele
concluzii:
- Pe perioada analizată, societatea SC. IZOCON MC. SRL, reflectă o activitate
oscilantă, dar, per ansamblu prosperă, dependentă de piaţa de furnizori şi de
politica aplicată;
- Dat fiind cadrul general nefavorabil al pieţei în care societatea îşi desfăşoară
activitatea, aceasta nu înregistrează pe perioada analizată pierderi, constatându-
se în urma analizei valori mai mari ale cifrei de afaceri şi ale profitului;
- Punctul culminant atins de societate a fost înregistrat în anul 2008, când cifra de
afaceri a crescut de la 1 893 314 Ron la 2 761 395 Ron;
- De asemenea, este de remarcat faptul că veniturile şi cheltuielile au înregistrat
acelaşi ritm de creştere între 2006 - 2008, ceea ce a determinat şi creşterea
profitului net, pe care societatea l-a obţinut în perioada analizată;
- Pe perioada analizată rata profitului a crescut de asemenea de la 0,63% în anul
2006 la 9,54 % în anul 2008. Putem afirma că activitatea desfăşurată de SC.
IZOCON MC. SRL este profitabilă înregistrând un profit ce îi poate asigura o
sustenabilitate pe o piaţă cu fluctuaţii mari.
Din punctul de vedere al resurselor umane societatea SC. IZOCON MC. SRL a
înregistrat o evoluţie descrescătoare a numărului de angajaţi astfel: 76 – 2006 şi 71 - 2008
angajati.
Datorită proiectului SAPARD din anul 2006, societatea a achiziţionat utilaje
performante fără să mai fie nevoie de potenţial uman.
71
Page 72
Media de vârstă a angajaţilor este de 41 de ani şi majoritatea nu au studii
superioare. Cu toate acestea, personalul are calificarea necesară procesului de abatorizare
şi carmangerie fiind recrutat şi de alte societăţi de profil.
Pentru creşterea eficienţei forţei de muncă, politica de personal se bazează pe
maxima atenţie pe care societatea o acordă angajaţilor ei, astfel încât aceştia să fie
motivaţi în efectuarea sarcinilor pe care le au de îndeplinit.
Societatea a reuşit o rapidă adaptare la mediul concurenţial şi economic al pieţei
prin reducerea costurilor de producţie, fapt care i-a permis practicarea unor preţuri de
vânzare mai mici faţă de cele ale concurenţei.
Totalul cheltuielilor a înregistrat cele mai mari valori în anul 2008 în procent de
189% creştere faţă de 2006 şi cu 62% faţă de 2007.
Ratele de rentabilitate prezintă cele mai mari valori pe anul 2008.
Punctele forte ale societăţii SC. IZOCON MC. SRL
Principalele puncte forte ale societăţii îl constituie atenţia maximă pe care aceasta o
acordă raportului calitate-preţ, strategia societăţii fiind orientată spre obţinerea unor
produse de înalte standarde de calitate şi accesibile tuturor consumatorilor. Pentru
aceasta, o primă condiţie o constutie dotarea tehnică modernă pe care societatea o are şi
care asigură performanţe deosebite cu costuri reduse.
Referitor la materiile prime folosite, acestea sunt în totalitate naturale şi din
producţie proprie. La prepararea produselor din carne nu se folosesc conservanţi sau
coloranţi chimici. Aceasta a fost principalul aspect ce a crescut încrederea consumatorilor
pentru produsele societăţii.
Un alt punct forte este acela că societatea are propriile magazine de desfacere ceea
ce constituie avantaj în faţa concurenţei. De asemenea, societatea dispune de mijloace de
transport proprii pentru aprovizionare şi distribuţie.
Punctele forte ale produselor noastre sunt:
- materie primă de calitate şi procesul tehnologic complex;
- se adresează unor grupuri ţintă diversificate şi cu un grad mare al capacităţii de
asimilare;
- piaţa specifică prezintă un potenţial ridicat de absorbţie;
- asigură nevoia de satisfacere prin garantarea optimizării calitate-preţ.
72
Page 73
Punctele slabe ale societăţii SC. IZOCON MC. SRL
- distanţa faţă de Bucureşti (110 km) îi face pe unii potenţiali clienţi să aleagă alte
zone,
- o gamă limitată de produse;
- un număr redus de personal calificat în domeniul în care lucrează.
Acţiuni de promovare a vânzărilor
Clienţii cunosc produsele firmei datorită unei politici de promovare care a scos în
evidenţă avantajele produselor prin însăşi calităţile lor, valoarea lor prin prisma analizei
parametrilor calitativi, de preţ, fiind cea mai bună carte de vizită şi contribuind esenţial la
conturarea unui protofoliu stabil de client.
STRATEGIA DE VIITOR:
- aplicarea unor tehnici de marketing şi vânzări neconvenţionale, datorită resurselor
umane limitate;
- îmbunătăţirea site-ului societăţii;
- reclama prin mass-media;
- utilizarea unor slogane expresive;
- înfiinţarea unui departament de Relaţii Publice;
- realizarea unui dosar de presă.
PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE ŞI OBIECTIVE
SC.IZOCON MC.SRL îşi propune ca pentru următorii ani:
Să-şi mărească capacitatea de producţie
Să-şi diversifice producţia
Să crească productivitatea
Să achiziţioneze maşini/utilaje/echipamente/instalaţii moderne
Creşterea productivităţii muncii şi a rentabilităţii
Fluidizarea activităţii prin asigurarea materiilor prime necesare din surse
proprii
Crearea de noi locuri de muncă
Asigurarea protecţiei mediului
Respectarea legislaţiei Uniunii Europene
Perfecţionarea profesională a personalului
73
Page 74
OBIECTIVE GENERALE ALE SOCIETĂŢII
Consolidarea pe piaţa românească a conceptului de imagine a unei firme prin
însăşi calităţile produselor acesteia
Leader regional de piaţă
Crearea de bunuri de calitate superioară, competitive şi la standarde
internaţionale
Ipoteze în elaborarea proiectului de investiţii
Sporirea investiţiilor în sectorul productiv
Realizarea unor investiţii pe instruirea de persoane neocupate în scopul
reorientării lor profesionale
Riscuri majore anticipate în cadrul afacerii/investiţiei
Factori interni:
Cointeresare redusă a responsabilului de proiect
Apariţia unor depăşiri bugetare
Nerespectarea termenilor de implementare a proiectului
Nerespectarea termenilor pentru alocari de fonduri
Diseminare deficitară a tehnologiilor
Comunicare deficitară între responsabilul proiectului şi al programului
Factori externi:
Modificarea legislaţiei româneşti în domeniu
Modificări pe linia leu-dolar-euro datorită inflaţiei cauzând diferenţe de curs
valutar exagerate
Modifcarea priorităţilor părţii contractante în regiune
BIBLIOGRAFIE
74
Page 75
1. Ion Dona - Economie rurală, Editura economică, 2000
2. Rodica Tănăsescu - Managementul în unităţile agricole,
Margareta Oancea Editura Lincorna, Bucuresti, 1998;
Reta Condei
Ion Niculae
3. Letiţia Zahiu - Politici agroalimentare comparate,
Anca Dachin Editura Economică, 2001;
4. Victoria Manea - Contabilitate generală, AMD, Bucureşti, 1999;
5. Dinu Toma - Preţuri, costuri şi tarife, Centrul de Studii pentru
Învăţământ la Distanţă, Bucureşti, 2001;
6. C. Stănescu - Analiza economico-financiară,
A.Isfanescu Economică, Bucureşti, 1996;
A. Băicuş
75
