Proiect practică la

S.C. AXA SECURITY S.R.L.

COORDONATOR:

Lect. univ. dr. ANICA-POPA ADRIAN

ABSOLVENT:

TRIFU I. DANIELA

BUCUREŞTI

2013

1

Capitolul I

Date de identificare ale societăţii

Denumirea societăţii comerciale: AXA SECURITY S.R.L. Sediul social: Bucureşti, sector 1, str. Ocna Sibiului, nr. 50-58 Numărul de telefon/fax: 0212.325.263 E-mail: contact@axasecurity.ro Codul unic de înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului: 17606428 Număr de ordine în Registrul Comerţului: J40/9125/2005 Capital social subscris, vărsat: 200 RON

Societatea a fost ȋnfiinţată ȋn 2005, pe o perioadă nedeterminată, sub forma de organizare

conform Legii societăţilor comerciale Nr 31/1990 republicată: Societate cu Răspundere Limitată.

Capitalul social al societăţii se ȋmparte

ȋn 20 de părţi sociale egale, ȋn valoare nominală de 10 RON fiecare, deţinute de cei doi asociaţi

după cum urmează:

Asociat

Persoane fizice Naţionalitate Părţi sociale (%)

Alexa Florin Constantin Română 64,1563

Alexa Andrei Română 35,1563

Activitatea desfăşurată de ȋntreprindere, vizează, ȋn principal, codul CAEN 8010

„ Activităţi de protecţie şi gardă”, obiectivul principal fiind reacţia rapidă pentru protecţia,

apărarea şi salvarea vieţii, atât ȋn situatii curente, cât mai ales ȋn situaţii de urgenţă. Activitatea

societăţii se bazează pe legislaţia ȋn domeniu şi Regulamentul de Organizare şi Funcţionare nr.

60.551/04.03.2008, aprobat de către I.G.P.R. – Direcţia Poliţiei de Ordine Publică.

Paza umană, fiind activitatea de bază a societăţii , se desfăşoară atăt ȋn obiective cu

dispozitive de pază perimetrale dispuse la sol, cât şi mobile, preponderent transporturi de orice

2

natură pe Căile Ferate din România. Ȋn toate situaţiile activitatea se desfăşoară ȋn baza planurilor

de pază aprobate de către Structurile de Politie competente.

Scurt istoric:

2005: Se ȋnfoonţează compania AXA SECURITY SRL – AUTORIZAT – autorizată

conform legii nr. 60.551/04.03.2008, oferind pentru ȋnceput doar servicii de pază cu

agenţi.

2007: Sunt achiziţionate primele maişini puternice de teren pentru intervenţiile ȋn

locuri greu accesibile.

2009-2010: Cererea pentru servicii de securitate privată se diversifică, AXA

SECURITY ȋşi lărgeşte segmentul de servicii prin ȋnfiinţarea Departamentului de

Transporturi Feroviere şi obţine licenţele pentru Transport – Valori, unul din clienţii

de renume ai companiei solicitm servicii de escortă Transport Valori la nivel naţional.

2012: Compania este ȋntr-o continuă dezvoltare, oferind o paletă largă de servicii de

securitate şi pază, câştigând Locul 3 Top Profit România Ȋntreprinderi Mari.

Descrierea organizării interne:

Conducere:

- Administrator: Alexa Florin Constantin

- Director general: Ticu Marian Cătălin

- Director adjunct: Cristache Teodor

- Director economic: Stuparu Virginia

Compartimentul Organizare – Resurse Umane la SC Axa Security SRL este subordonat, în

prezent, Directorului General Ticu Marian Cătălin, și asigură îndeplinirea sarcinilor ce revin

societății comerciale în domeniul recrutării, pregătirii, utilizării și conservării forței de muncă,

încadrării și promovării personalului.

Compartimentul are ca principală responsabilitate stabilirea și asigurarea necesarului de

personal pe meserii, funcții și specialități, conform solicitărilor fabricilor, secțiilor și

compartimentelor funcționale pentru producția curentă.

3

Ȋn activitatea pe care o desfăşoară, S.C. AXA SECURITY S.R.L., colectivul său de

conducere, coordonare, intruire şi control, personalul TESA precum şi efectivul de agenţi, au la

bază principiul colaborării şi a bunelor relaţii atât ȋntre membrii colectivului ȋn ȋntregul său, cât şi

dintre aceştia.

Astfel, vasta experienţă a companiei se reflectă şi ȋn calitatea personalului angajat să

presteze servicii de securitate.

Forţa de muncă

An 31.12.2010 31.12.011 31.12.2013

Nr. Salariaţi 358 408 432

Sex M (%) 86,3% 85,9% 85,5%

Sex F (%) 13,7% 14,1% 14,5%

Vârsta medie ani 33,24 33 33

Structura organizatorică a organizaţiei este o expresie atât a resurselor umane, materiale,

financiare şi informaţionale încorporate, cât şi a caracteristicilor mediului în care acestea îşi

desfăşoară activităţile. Analitic, elementele endogene şi exogene ale firmei, care-şi pun amprenta

asupra caracteristicilor organizării structurale, pot fi individualizate sub forma variabilelor

organizaţionale.

Stilul de conducere adoptat este de comunicare între toate nivelele, având loc în fiecare

lună o şedinţă la care participă conducerea şi reprezentanţi din partea muncitorilor, la care se

discută despre problemele apărute şi se caută cele mai bune metode de rezolvare a lor.

Conducerea executivă se caracterizează prin profesionalism şi maturitate. Abilitatea

managerului se remarcă în păstrarea climatului propice muncii şi realizarea de profit însemnat

într-un domeniu de activitate caracterizat prin concurenţă acerbă.

4

Oganizarea structurii de conducere

5

Administrator

Director General si Director General

Adjunct

Resurse umane

Directia de Securitate

Sef Obiectiv

Sef Tura

Agent Paza

Directia Economica

Departmentul Financiar-Contabil

Casierie Receptie

Administrariv

Parc auto Paza

I.T PR

Serviciile

S.C. Axa Security S.R.L. prestează o gamă variată de servicii, desfăşurând activitatea

conform Standardelor Interna activitatea conform Standardelor Internaţionale de Calitate ISO

9001, OHSAS 18001. De asemenea, compania deţine toate licenţele acreditările necesare

conform legislaţiei româneşti , pentru serviciile de securitate privată.

Oferta de servicii a companiei acoperă integral nevoile de securitate atât persoanelor

fizice, cât şi celor juridice:

Pază cu agent;

Monitorizare şi intervenţie rapidă;

Comercializare şi instalare sisteme de alarmare;

Gardă de corp;

Securizare evenimente;

Consultanţă de securitate;

Ȋnsoţirea garniturilor Căilor Ferate, care transportă bunuri şi mărfuri.

Calitatea serviciilor şi ȋnregistrarea perfomanţelor asigură notorietatea companiei şi sunt

rezultatul importantelor investiţii ȋn:

Resurse umane de cea mai bună calitate, recrutare, formarea şi

perfecţionarea lor;

Logistica cea mai performantă de ultimă generaţie şi la standarde internaţionale;

Flexibilitatea ofertelor, adaptate nevoilor fiecărui client.

Furnizori:

Principalii funizori ai S.C. AXA SECURITY S.R.L. sunt:

Ana Protect SRL: echipamente de protecţie;

Colmalt SRL: arme şi muniţii;

Dacia;

BMW;

TATA MOTORS.

6

Principalii clienţi:

Dovedind mobilitate, adaptare şi capacitate de repliere, S.C. Axa Security S.R.L. şi

efectivele sale, au reuşit să facă faţă unor situaţii inedited ȋn prestarea serviciilor de pază, situaţii

determinate de complexitate, zonă, timp, număr de efectiv, durata serviciilor, grad de dificultate,

dotare etc

Manifestarea acestor capacităţi a făcut posibilă angajarea unor contracte de prestări servicii

ȋn domenii variate , de la asigurarea ordinii la o manifestare culturală la paza unei locaţii

rezidenţiale, la asigurarea de pază şi securitate pentru transporturi feroviere pe diferite trasee din

România.

Principalele contracte de colaborare :

Structurile de poliţie, care se desfăşoară ȋn baza unor protocoale de

parteneriat ȋncheiate cu toate Unităţile de Poliţie pe raza cărora au obiective , cu cele pe care le

tranzitează ȋn activitatea de transport sau colaborează pentru ȋmbunătăţirea climatului de ordine şi

linişte publică;

Instituţiile statului, care au atribuţii pe această linie, se desfăşoară ȋn

baza respectării legislaţiei pe domeniile abordate şi a respectului reciproc;

Lanţul de magazine terranova;

Rafinăria Oneşti;

Oil Terminal Galaţi;

Petrom;

Vodafone România;

Adidas;

Benvenuti.

CFR

7

Competitorii

Piaţa serviciilor de securitate ocupă un loc important ȋn România, ca şi ȋn alte state

europene şi occidentale. Pe aceste pieţe sunt prezentate companii multinaţionale, cu un portofoliu

de servicii care satisfac cele mai variate şi exigente opţiuni ale cererii din acest domeniu.

După 8 ani de activitate, S.C. AXA SECURITY S.R.L. s-a impus pe piaţa din România ca

un pion important printre furnizorii de servicii de securitate privată, dedicată protecţiei

persoanelor şi bunurilor. Totuşi aceasta trebuie să ţină piept cu succes concurenţei, care dispune

de bugete ȋnsemnate pentru campanii de promovare agresive.

Printre cei mai importanţi furnizori de servicii de securitate se numără:

BGS GROUP – după 17 ani de activitate este cea mai competitivă companie care

activează ȋn acest domeniu, cu peste 10.000 de clienţi;

SECURITAS AB – este liderul mondial ȋn servicii de securitate care şi-a lansat

oficiul operaţiunilor ȋn ţara noastră ȋn mai 2007. Este unul din competitorii străini

care activează ȋn acest domeniu pe teritoriul ţarii noastre, având sediul central ȋn

capitala Suediei, Stockholm;

TEAM GUARD – este una dintre cele mai vechi companii private de securitate din

România, ȋnfiinţată ȋn anul 1992, care dispune de propriul

dispecerat naţional cu peste 2000 de clienţi la activ;

CARPAT GUARD – este, de asemenea, unul din principalii jucători de pe piaţa de

securitate care a reuşit ȋn anul 2011 să obţină locul 2 ȋn Top Profit România;

RPG SECURITY - ȋnfiinţată ȋn 1997, compania se situează printre primii trei mari

jucători din piaţa serviciilor de monitorizare – intervenţie.

Indicatori utilizaţi în analiza eficienţei utilizării capitalului

Variabilitatea fenomenelor si proceselor economice ȋn timp necesită existenţa unui sistem

de indicatori care oferă informaţii necesare pentru analiză, orientare şi decizie ȋn activităţile

economice ale ȋntreprinderii. Capitalurile intră ȋn componenţa a diverşi indicatori, influenţând

evoluţia lor.

8

Rentabilitatea este una dintre cele mai sintetice forme de exprimare a eficienţei activităţii

economico-financiare a unei ȋntreprinderi, fiind definită astfel “capacitatea unei ȋntreprinderi de a

obţine profit prin utilizarea factorilor de producţie şi a capitalurilor, indiferent de provenienţa

acestora.” Profitul şi ratele de rentabilitate sunt cele două categorii de indicatori utilizate pentru

măsurarea rentabilităţii. Profitul vizează mărimea absolută a rentabilităţii, iar rata rentabilităţii

vizează gradul ȋn care capitalurile sau utilizarea resurselor ȋntreprinderii aduc profit.

Un prim indicator, rata rentabilităţii financiare (ROE = return on equity ) reprezintă unul

dintre indicatorii majori urmăriţi de management şi de investitori şi se determină ca raport ȋntre

profitul net şi capitalul propriu. Cu ajutorul acestei rate, investitorii pot aprecia dacă investiţia lor

este sau nu rentabilă. Ȋn situaţia ȋn care rata rentabilităţii financiare depăşeşte costul capitalului,

atunci prin activitatea desfăşurată, ȋntreprinderea creează o valoare suplimentară pentru acţionari.

Rentabilitatea economică constituie un punct de sprijin esenţial ȋn utilizarea eficientă a

capitalului propriu, fiind una dintre cele mai importante rate de rentabilitate, care urmăreşte să

pună ȋn evidenţă performanţele utilizării activului total al unei ȋntreprinderi, respectiv a

capitalului investit pentru obţinerea acestor performanţe.

Astfel, rata rentabilităţii economice exprimă remunerarea capitalului investit făcând

referire numai la activitatea de exploatare, ȋn timp ce rata rentabilităţii financiare cuantifică

remunerarea capitalului propriu prin prisma tuturor celor trei tipuri de activităţi: exploatare,

financiară şi extraordinară.

Rata rentabilităţii comerciale reprezintă legătura dintre profit şi cifra de afaceri, asigurând

eficienţa activităţii comerciale a ȋntreprinderii.

Un diagnostic financiar complet se realizează numai ȋn cuplul celor două axe de analiză:

rentabilitate – risc. Situaţia societăţii se dovedeşte a fi pozitivă, dacă, ȋn urma diagnosticului

financiar, rezultă o rentabilitate ce poate acoperi riscurile asumate de investitori prin alocarea

capitalurilor.

Ratele de structură a capitalurilor exprimă factori calitativi de creştere a rentabilităţii

capitalurilor si sunt indicatori de reprezentare a riscului. Rata rentabilităţii financiare urmăreşte

provenienţa capitalurilor, fiind sensibilă la structura financiară a ȋntreprinderii şi ȋn mare măsură

influenţată de gradul de ȋndatorare al acesteia.

9

Ratele de ȋndatorare evidenţiază componenţa datoriilor din pasiv, dar şi repartiţia

capitalurilor permanente ȋntre fondurile proprii şi cele ȋmprumutate pe termen mediu şi lung, şi

printre acestea se numară:

Rata de ȋndatorare a capitalului propriu, ȋntâlnită şi sub denumirea de rata levierului,

reprezintă gradul prin care capitalurile proprii garantează finanţarea activităţii ȋntreprinderii.

Acest indicator poate fi privit şi ca o rată a autonomiei financiare, specificând gradul ȋn care

angajamentele sale, pe termen lung, sunt garantate de capitalurile proprii ale ȋntreprinderii.

Rata independenţei financiare a ȋntreprinderii măsoară valoarea capitalurilor proprii ȋn

ansamblul resurselor permanente. De obicei, rata trebuie să fie mai mare sau egală cu 0,5 din

considerentele impuse d normele bancare, ȋn relaţiile de credit cu ȋntreprinderea.

Lichiditatea şi solvabiliatea sunt alţi doi indicatori care se determină cu ajutorul unor rate

financiare. Aceştia reflectă abilitatea unei ȋntreprinderi de a-şi onora obligatiile financiare

exigibile pe termen scurt şi compară datoriile pe termen scurt ( faţă de furnizori, bugetul statului

etc.) cu activele curente sau cu fluxul de disponibilităţi care va permite onorarea acelor datorii.

O analiză mai complexă a acestor indicatori, precum şi exemplificarea lor, este făcută ȋn

următorul capitol al lucrării.

10

Capitolul II: Analiza eficienţei utilizării capitalurilor la

SC AXA SECURITY SRL

1) Analiza capacităţii de autofinanţare (CAF)

Capacitatea de autofinanţare a unei întreprinderi reprezintă surplusul monetar potenţial

generat de activitatea acesteia. Ea reprezintă o contribuţie esenţială a activităţilor curente la

variaţia fondului de rulment.

Obiectivele capacităţii de autofinanţare sunt de a evidenţia potenţialul financiar de creştere

economică a întreprinderii şi de a reflecta forţă financiară a unei întreprinderi, garanţia securităţii

şi independenţei acesteia.

Formula de calcul a capacităţii de autofinanţare conform metodei deductive este :

Capacitatea de autofinanţare =

Excedentul brut de exploatare

+ Alte venituri de exploatare ȋncasabile

- Alte cheltuieli de exploatare ȋncasabile

+ Venituri financiare ( fără reluări asupra provizioanelor )

- Cheltuieli financiare ( fără provizioane)

+ Venituri excepţionale încasabile

– Cheltuieli excepţionale plătibile

– Impozitul pe profit

La societatea SC AXA SECURITY SRL capacitatea de autofinanţare a ȋnregistrat

următoarele valori:

CAF 2010 = 559.803 + 47.924 - 473.741 + 2.587 - 8.241 – 117.027 = 11.305

CAF 2011 = 790.476 + 2.064 – 436.767 + 4.096 – 19.616 – 182.409 = 157.844

CAF 2012 = 2.074.068 + 57.898 – 630.214 + 16.806 – 43.477 – 292.863 = 1.182.218

Capacitatea de autofinanţare a înregistrat valori pozitive în toţi cei 3 ani analizaţi, ceea ce

înseamnă că întreprinderea a dispus de un surplus monetar pe care să îl folosească în avantajul

11

său. Autofinanţarea pozitivă constituie un indiciu pentru potenţialii investitori că întreprinderea

este capabilă să utilizeze eficient capitalurile încredinţate. Din perspectiva creditorilor, acest

indicator certifică nivelul capacităţii de rambursare.

În anul 2011 capacitatea de autofinanţare a crescut cu … faţă de anul 2010, iar în anul

2012 capacitatea de autofinanţare a crescut … faţă de anul 2011. Se observă că ȋn anul 2012

capacitatea de autofinanţare a ȋnregistrat o creştere extraordinară faţă de anul precedent, situaţie

care se datorerează ȋn principal creşterii veniturilor din exploatare cu circa 52%.

Excedentul brut de exploatare reprezintă un indicator de rentabilitate economică, deoarece

exclude politicile de finanţare şi de investiţii şi permite să se vadă dacă activitatea proprie a

societăţii este sau nu rentabilă. Excedentul brut de exploatare măsoară eficacitatea capitalului

economic. Acesta reprezintă sursa rezultată din exploatare şi folosită pentru menţinerea şi

dezvoltarea potenţialului productiv al întreprinderii şi remunerarea capitalurilor utilizate şi a

statului.

Excedentul brut al exploatării urmează un trend crescător. Acest indicator a înregistrat o

creştere de 41,20% în anul 2011 faţă da 2010, iar ȋn 2012 a crescut cu 162% faţă de 2011, acest

lucru datorându-se, in principal, creşterii cifrei de afaceri cu 2.411.372 lei.

2) Analiza patrimoniului net

Patrimoniul reflectă drepturile de proprietate pe de o parte, iar pe de altă parte obligaţiile

întreprinderii faţă de proprietari şi creditori. Patrimoniul net este reprezentat de interesul rezidual

al proprietarilor în activele întreprinderii după deducerea tuturor datoriilor sale.

Patrimoniul net se poate determina cu ajutorul a 2 metode şi anume metoda sintetică şi

metoda aditivă.

Conform metodei sintetice patrimoniul net se determina cu ajutorul formulei :

Patrimoniul net = Active totale – Datorii totale

12

Calculul patrimoniului net la S.C. AXA SECURITY S.R.L:

Patrimoniul net 2010 = 2.865.463 – 2.935.834 = (70.371 )

Patrimoniul net 2011 = 3.839.086 – 3.776.093 = 62.993

Patrimoniul net 2012 = 3.673.810 – 2.638.398 = 1.035.412

Patrimonial net a ȋnregistrat o creştere de 10,4% ȋn anul 2011 faţă de anul precedent, fapt

datorat creşterii activelor totale cu 25,36% care au devansat creşterea datoriilor, acestea din urmă

ȋnregistrând o creştere de 22,25%. Ȋn anul 2012 a avut loc o creştere foarte mare a patrimoniului

net, mai exact de 93,91% faţă de anul 2011, situaţie datorată scăderii datoriilor cu 30,12%.

3) Analiza corelaţiei dintre fondul de rulment, necesarul de fond de rulment şi

trezoreria netă

Echilibrul financiar al întreprinderii rezultă din confruntarea maselor mari ale bilanţului:

fondul de rulment (FR) cu necesarul de fond de rulment (NFR), din care rezultă trezoreria netă

(TN). Pe baza bilanţului financiar care grupează posturile după criteriul permanenţei, echilibrul

financiar presupune finanţarea activului cu durată mai mare de 1 an din resurse cu scadenţa peste

1 an, iar finanţarea activelor sub 1 an din resurse scadente sub 1 an.

Un prim echilibru rezultă din confruntarea pasivului pe termen lung –capitalurile

permanente cu necesarul permanent – activul imobilizat:

FR = Capitaluri permanente – Active imobilizate =

= (Capitaluri proprii + Datorii pe termen lung) – Active imobilizate

Această formulă pune în evidenţă echilibrul financiar pe termen lung, fondul de rulment

reprezentând partea din capitalurile permanente rămasă după finanţarea imobilizărilor pe care

întreprinderea o consacră finanţării activelor circulante. Este partea din capitaluri cu grad de

exigibilitate slab, care serveşte finanţării elementelor de activ cu grad de lichiditate crescut.

Creşterea fondului de rulment este determinată de creşterea capitalurilor permanente (emisii de

13

noi acţiuni, obligaţiuni, noi împrumuturi pe termen lung) şi de reducerea imobilizărilor nete

(vânzări de titluri, cesiuni de imobilizări).

O altă fomulă prin care se poate determina fondul de rulment este:

FR = Active circulante – Datorii pe termen scurt

În această ipostază, fondul de rulment arată surplusul activelor circulante nete nefinanţate

din datoriile temporare, evidenţiind excedentul de lichiditate potenţială, ca o marjă de securitate

privind solvabilitatea întreprinderii. Teoretic, fondul de rulment trebuie să fie pozitiv, ceea ce nu

înseamnă că în anumite situaţii nu poate există un fond de rulment negativ fără a compromite

buna funcţionare a întreprinderii.

În interiorul capitalurilor permanente, ponderea capitalurilor împrumutate nu trebuie să fie

excesivă în raport cu cea a capitalurilor proprii, să nu depăşească 50%, ceea ce impune

determinarea fondului de rulment propriu (FRP) şi a fondului de rulment împrumutat (FRÎ):

FRP = Capitaluri proprii – Active imobilizate

FRÎ = Datorii pe termen lung

FR = FRP + FRÎ

Fondul de rulment propriu prezintă o utilitate mai limitată decât fondul de rulment net şi se

calculează când se doreşte să se aprecieze autonomia financiară a unei întreprinderi. Fondul de

rulment împrumutat reflecta gradul de îndatorare pe termen lung pentru a finanţa nevoi pe

termen scurt.

Necesarul de fond de rulment desemnează nevoile financiare generate de executarea unor

operaţiuni repetitive care compun ciclul de exploatare curentă (cumpărări, vânzări, plăţi salarii),

al cărui total trebuie acoperit cel puţin parţial de resurse stabile (fondul de rulment). Structura

necesarului de fond de rulment cuprinde pe de o parte stocurile: materii prime, produse finite,

semifabricate a căror valoare încorporează cheltuielile de fabricaţie şi pe de altă parte creanţele.

Din suma acestor componente se scad datoriile. Necesarul de fond de rulment se determină după

formulă:

14

NFR = Stocuri + Creanțe– (Datorii pe termen scurt–Credite bancare pe termen scurt)

Spre deosebire de fondul de rulment care reflectă echilibrul pe termen lung, necesarul de

fond de rulment reflectă echilibrul curent al întreprinderii, este mai fluctuant decât fondul de

rulment şi depinde de următorii factori: cifra de afaceri, durata ciclului de producţie, durata de

rotaţie a stocurilor, decalajul dintre termenul de recuperare a creanţelor şi termenul de plată a

furnizorilor.

Trezoreria netă exprimă corelaţia dintre fondul de rulment şi nevoia de fond de rulment,

reflectând situaţia financiară a firmei, atât pe termen mediu şi lung cât şi pe termen scurt

TN = FR – NFR

Calculul FR, NFR şi TN la S.C. AXA SECURITY S.R.L.:

Nr.

Crt. Indicatori 2010 2011 2012

1. Capitaluri proprii ( 70.371 ) ( 22.007 ) 1.035.412

2. Datorii pe termen lung 43.111 186.664 408.193

3. Capital permanent ( 1+2 ) ( 27.260 ) 164.657 1.443.605

4. Active imobilizate 1.069.621 1.523.165 1.628.764

5.

Fond de rulment ( 3-4 ) ( 1.096.881 ) ( 1.358.508 ) ( 185.159 )

6. Fond de rulment propriu

( 1-4 ) ( 1.139.992 ) ( 1.545.172 ) ( 593.352 )

7. Stocuri 0 2.670 2.916

8. Creanţe 1.421.464 1.458.466 1.594.474

15

9. Datorii pe termen scurt 2.892.723 3.589.429 2.230.205

10. Necesar de fond de rulment

( 7+8-9+ ) ( 1.471.259 ) ( 2.128.293 ) ( 632.815 )

11.

Trezorerie netă ( 5-11 ) 374.378 769.785 447.659

Fondul de rulment propriu prezintă valori negative ceea ce semnifică faptul că societatea

nu are putere de finanţare din surse proprii. Este o situaţie nefavorabilă pentru societate, deoarece

nu exista surse permanente care să acopere necesităţile pe termen lung. Fondul de rulment

pozitiv constituie o marjă de securitate a întreprinderii pentru exploatarea sa cotidiană,

permiţându-i să-şi asigure un nivel minim al unor active circulante strict necesare funcţionării

(fond de casă minim), activul circulant fiind superior datoriilor pe termen scurtm, ceea

cesocietatea nu a reuşit să ȋnregistreze.

De asemenea, necesarul de fond de rulment a înregistrat valori negative în toţi cei 3 ani, a

existat un fond de rulment negativ, care nu a putut acoperi nevoile curente.

Valorile pozitive ale trezoreriei nete semnifică excedentul de numerar existent în societate.

Este o situaţie favorabilă deoarece se degaja un surplus monetar. Aceasta înseamnă că valoarea

disponibilatilor existente la sfârşitul anului sunt mai mari decât la începutul anului, ceea ce

înseamnă că societatea a înregistrat profit.

Există mai multe rate utilizate pentru a caracteriza echilibrul financiar. Printre acestea se

numără:

a) Durata de rotaţie a necesarului de fond de rulment (DR):

DR = Necesar de fond derulment

Cifra de afacer i x T

La societatea AXA SECURITY durata de rotaţie a necesarului de fond de rulment a

înregistrat următoarele valori în cei 3 ani analizaţi:

DR 2010 = 1.471.259 / 3.602.376 x 360 = 147 zile

DR 2011 = 2.128.293 / 4.751.330 x 360 = 161 zile

16

DR 2012 = 632.815 / 7.162.702 x 360 = 31 zile

În anul 2011 viteza de rotaţie a necesarului de fond de rulment a scăzut cu 14 zile faţă de

anul 2010, ceea ce reprezintă o situaţie nefavorabilă pentru întreprindere. Ȋn schimb, ȋn anul 2012

a avut loc o accelerare a acestei viteze care poate fi pusă pe seama creşterii cifrei de afaceri în

anul 2012 cu 33,66%.

b) Rata marjei de securitate (RMS):

RMS = Fondul derulment

Cifra dea faceri x T

Această rată a înregistrat următoarele valori în perioada analizată la societatea AXA

SECURITY:

RMS 2010 = 1.096.881/ 3.602.376 x 360 = 109 zile

RMS 2011 = 1.358.508 / 4.751.330 x 360 = 102 zile

RMS 2012 = 185.159 / 7.162.702 x 360 = 9 zile

Se poate observa că rata marjei de securitate are un trend descrescător în cei 3 ani

analizaţi, situaţie datorată creşterii cifrei de afaceri în această perioadă. Managementul societăţii

trebuie să acţioneze astfel încât aceast rata să ajungă la un nivel considerat normal, şi anume:

între 30 şi 90 de zile. O măsură care pot fi luată este reprezentată de o mai bună politică de

vânzări, urmată de o creştere a cifrei de afaceri.

c) Rata de finanţare a necesarului de fond de rulment (RFNFR):

RFNFR = Fond derulment

Necesar de fond derulment x 100

Această rată a înregistrat următoarele valori la SC AXA SECURITY SRL:

RFNFR 2010 = ( 1.096.881 ) / (1.471.259 ) x 100 = 74,55%

RFNFR 2011 = (1.358.508 ) / ( 2.128.293 ) x 100 = 63,83%

RFNFR 2012 = ( 185.159 ) / ( 632.815 ) x 100 = 29,25%

17

Cea mai bună rată de finanţare a necesarului de fond de rulment s-a înregistrat în anul

2010.

4) Analizaza lichidităţii şi solvabilităţii întreprinderii

Conform cadrului general adoptat de IASB, noţiunile de lichiditate şi solvabilitate sunt definite

astfel:

Lichiditatea se referă la disponibilitatea de a utiliza numerarul în viitorul apropiat

după luarea în calcul a obligaţiilor financiare aferente acestei perioade.

Solvabilitatea se referă la disponibilitatea de a utiliza numerarul pe o perioadă mai

lungă de timp, în care urmează să se onoreze angajamentele financiare scadente.

Analiza echilibrului financiar pe termen scurt al întreprinderii se realizează cu ajutorul ratelor de

lichiditate care conferă o viziune statică a situaţiei pe un orizont restrains de timp. Întreprinderile

care au o lichiditate redusă, dar cu un flux de numerar suficient de mare, pot avea un grad de

lichiditate confortabil. Pe de altă parte, intreprindrile care au rate de lichiditate ridicate, dar flux

de numerar redus, pot întâmpina dificultăţi în onorarea obligaţiilor. Principalele rate de

lichiditate utilizate în analiza financiară a întreprinderii sunt:

a) Rata lichidităţii generale (Rlg):

Rlg = Active curenteDatorii curente

Conform IAS 1 Prezentarea situaţiilor financiare, lichiditatea generală este strâns legată

de fondul de rulment şi este considerată a fi un bun indicator al capacităţii întreprinderii de a-şi

achita facturile şi de a rambursa creditele contractate.

Se apreciaza că un nivel de 1,5 – 2 reprezintă un nivel satisfacator pentru această rată, iar

un nivel < 1 poate fi un semnal de alarma privind capacitatea intreprinderii de a-şi onora

obligaţiile curente.

b) Rata lichiditatii intermediare (Rli):

Rli = Active curente−stocuri

Datorii curente

Lichiditatea curentă sau intermediară, în literatura străină de specialitate, se întâlneşte sub

denumirea de lichiditate imediată, având în vedere circulaţia în plin a titlurilor de credit (cambia

18

şi biletul la ordin). Aceasta rată este de obicei subunitară şi este considerată satisfăcătoare dacă

este cuprinsă în intervalul 0,65 – 1, în timp ce un nivel mai mic de 0,5 poate releva dificultăţi de

onorare a plăţilor scadente. Apreciera mai corectă a lichidităţii impune eliminarea din calcul a

elementelor ce prezintă lichiditate mai scăzută, respectiv stocurile. Relevanţa acestei rate în

analiza solvabilităţii pe termen scurt a întreprinderii este asigurată în măsura în care în structura

postului de clienţi nu se regăsesc şi clienţi incerţi.

c) Rata lichidităţii imediate, la vedere (Rlv):

Rlv = Disponibilităţi+ Investiţii financiare pe termen scurt

Datorii curente

În analiza economico- financiară, rata lichidităţii imediate mai este cunoscută şi sub

denumirea de rată a solvabilităţii imediate. Aprecierea solvabilităţii pe baza acestei rate este

dificilă, având în vedere modificarea să substanţială în timp.

Valorile ratei lichidităţii generale şi a lichidităţii imediate la SC AXA SECURITY:

Nr. Crt Elemente 2010 2011 2012

1 Active curente 1.762.974 2.264.379 2.011.897

2 Datorii curente 2.892.723 3.589.429 2.230.205

3 Rata lichidităţii generale (1/2) 0,60 0,63 0,90

4 Disponibilităţi 341.510 803.243 414.507

5 Investiţii financiare pe termen scurt0 0 0

6Rata lichidităţii imediate, la vedere (4+5)/2

0,11 0,22 0,18

Rata lichidităţii generale exprimă gradul de solvabilitate pe termen scurt, respectiv

gradul în care obligaţiile pe termen scurt sunt acoperite prin conversia activelor curente în

lichidităţi, corespunzător termenelor de exigibilitate. Valorile înregistrate de rata lichidităţii

generale, cuprinse între 0,60 şi 0,90 semnifica existenţa unei marje de nesiguranţă în cei 3 ani de

referinţă, respectiv o valoare negativă a fondului de rulment. Pe parcursul celor 3 ani rata

lichidităţii se află la un nivel nesatisfăcător, societatea neputând să-şi onoreze obligaţiile curente.

19

Creşterea mult mai accelerată a datoriilor pe termen scurt faţă de activele curente a

determinat o scădere a ratei de lichiditate.

Nivelul redus al ratei lichidităţii imediate, situată între 0,11 – 0,22 ilustrează o situaţie

care poate fi comparabilă cu menţinerea echilibrului financiar. Un nivel ridicat al acestei rate

indică o solvabilitate mare, dar acest lucru se poate datora unei utilizări precare a resurselor

disponibile, ceea ce înseamnă că un nivel ridicat al acestei rate nu constituie o garanţie a

solvabilităţii, dacă restul activelor circulante au un grad redus de lichiditate.

Solvabilitatea întreprinderii se exprimă cel mai des prin intermediul următorilor

indicatori:

a) Rata solvabilităţii patrimoniale (Rsp):

Rsp = Capital propriu

Capital propriu+Credite bancare x 100.

Acest indicator este calculat in cele mai multe situaţii de bănci, în studiile de bonitate

efectuate în cazul solicitării de credite. Valoarea minimă a ratei solvabilităţii patrimoniale trebuie

să se încadreze între limitele 0,3-0,5. Peste limita de 0,5 situaţia este considerată normală.

b) Rata solvabilităţii generale (Rsg):

Rsg = Active totaleDatorii totale

x100.

Rata solvabilităţii generale indică gradul de acoperire a datoriilor totale de către activele

totale ale întreprinderii şi exprimă marja de creditare a întreprinderii.

Analiza solvabilităţii pe termen lung presupune corelarea lichidităţii totale a activului cu

exigibilităţile totale. Această rată este expresia relativă a activului net al întreprinderii, care

reprezintă garanţia încrederii proprietarilor şi creditorilor în gestiunea şi sănătatea financiară a

societăţii.

Determinarea valorilor solvabilităţii patrimoniale şi a solvabilităţii generale la societatea

AXA SECURITY SRL:

20

Nr. Crt Elemente

2010 2011 2012

1 Capital propriu (70.371) (22.007) 1.035.412

2 Credite bancare 0 0 0

3

Rata solvabilităţii patrimoniale 1/(1+2)

1.OO 1.00 1.00

4 Active totale 2.865.463 3.839.086 3.673.810

5 Datorii totale2.935.834

3.776.093

2.638.398

6

Rata solvabilităţii generale (4/5)

0,97 1,01 1,39

Rata solvabilităţii patrimoniale are valori mai mari decât 0,5, ceea ce înseamnă că

societatea îşi poate onora obligaţiile financiare.

În ceea ce priveşte analiza ratei solvabilităţii generale, se observă că în cei 3 ani de analiză

această rată a înregistrat valori mai mici decât 2, ceea ce înseamna că societatea întâmpină

dificultăţi în a-şi achita obligaţiile financiare.

5) Analiza ratelor privind structura pasivului

Ratele de structură a pasivului permit aprecierea modului în care se asigură autonomia,

respectiv independenţa financiară a întreprinderii, care reprezintă capacitatea întreprinderii de a

face faţă angajamentelor financiare. În acest sens, exigibilitatea capitalurilor trebuie armonizată

cu lichiditatea activelor finanţate, adică imobilizările trebuie finanţate din capitaluri permanente,

iar activul circulant trebuie finanţat din datoriile de exploatare. Numai în aceste condiţii poate fi

asigurată o structură financiară echilibrată care poate garanta independenţa financiară a

întreprinderii.

Definirea structurii financiare impune calculul mai multor rate:

21

a) Rata stabilităţii financiare=

Capital permanentTotal pasiv

=Capital propriu+Datorii pe termenmediu silungTotal pasiv

Capitalul permanent reflectă toate sursele de finanţare pe termen lung, indiferent de

provenienţa acestora. Acest indicator evidenţiază importanţa relativă a surselor de finanţare pe

termen lung şi trebuie corelat cu mărimea activelor pe termen lung.

b) Rata autonomiei globale = Capital propriu

Total pasivx 100

Valoarea optimă a ratei autonomiei financiare globale se stabileşte cu mare dificultate,

datorită variaţiilor mari de la o întreprindere la alta a ponderilor capitalurilor proprii în totalul

pasivelor. Se apreciază că un nivel al acestui indicator de peste 33% reprezintă o situaţie de

normalitate.

c) Rata autonomiei financiare = Capital propriu

Capital permanentx 100

Rata autonomiei financiare semnifică ponderea surselor proprii in finanţarea mijloacelor

economice ale firmei şi înregistreaza valori diferite în functie de politica financiară a

întreprinderii şi rentabilitatea ei. Se recomandă ca valoarea acesteia sa fie > 0.5.

Ratele de apreciere a structurii financiare la societatea AXA SECURITY SRL:

22

Nr. Crt Elemente 2010 2011 2012

1 Capital permanent (27.260) 164.657 1.443.605

2 Total pasiv 2.865.463 3.839.086 3.673.810

3Rata stabilitătii financiare (1/2)*100 (0,95) 4,28 39,29

4 Capital propriu (70.371) (22.007) 1.035.412

5Rata autonomiei globale (4/2)*100 (2,45) (0,52) 28,18

6Rata autonomiei financiare (4/1)*100 258 (13,3) 71,72

În cazul societăţii AXA SECURITY SRL, ratele de structură ale surselor de finanţare

înregistrează valori scăzute, aceasta fiind o situaţie nefavorabilă pentru întreprindere. În anul

2011 rata stabilităţii financiare a înregistrat valore apropiată cu rata autonomiei financiare

deoarece societatea nu a înregistrat datorii pe termen lung.

Rata stabilităţii financiare are valori destul de scăzute, cuprinse între (0,95%) şi 4,29% ȋn

primii doi ani, ceea ce evidenţiază faptul că societata îşi poate achita obligaţiile. Ȋn 2012

inrreprinderea ȋnrefistrează o situaţie mai favorabilă, crescând la 39,29%

Rata autonomiei globale a înregistrat în toţi cei 3 ani analizaţi valori psub 28,18%, ceea ce

înseamnă că întreprinderea are o autonomie scăzută.

Rata autonomiei financiare a înregistrat valori scăzute ȋn primii doi ani, după care ȋn anul

2012 a reuşit să creascăla 71,72%.

Capitolul III: Jurnalul de practică

STUDENT PRACTICANT: Trifu Daniela

INSTITUŢIA PARTENERĂ DE PRACTICĂ: S.C. AXA SECURITY S.R.L.

PERIOADA STAGIULUI: 13.05.2013 - 31.05.2013

Activităţile care le-am desfăşurat ȋn această periodă sunt:

23

Ziua 1: 13.05.2013 Ȋn prima zi, am făcut cunostiinţă cu administratorul societaţii, care m-a prezentat personalului firmei si am facut instituirea protectiei muncii, după care mi s-a prezentat societatea.

Ziua 2: 14.05.2013 Administratorul societăţii m-a prezentat compartimentului financiar – contabil. Am făcut cunoştinţă cu tutorele desemnat din partea firmei şi anume D-na Stuparu Virginia. Tot astăzi am primit informatii despre firmă, obiectul de activitateşi câteva dintre obiectivele pe termen lung ale societăţii, după care am studiat documemntele de ȋnfiinţare ale firmei.

Ziua 3: 15.05.2013 Ȋn a doua zi, am realizat organigrama firmei.

Ziua 4:16.05.2013 Ȋn această zi am ȋntocmit ordine de plată pentru achitarea facturilor privind achiziţionarea echipamentelor de lucru al angajaţilor, am introdus facturi şi am ȋnregistrat ȋn contabilitate.

Ziua 5: 20.05.2013 Ȋn această zi am studiat contractile cu furnizorii societăţii.

Ziua 6: 17.052013 Am studiat bilanţul contabil.

Ziua 7: 21.05.2013 Astăzi am asistat la plata salariilor care s-a făcut numerar, ȋntocmindu-se pentru fiecare salariat dispoziţie de plată şi stat de salarii.

Ziua 8: 22.05.2013 Ȋn această zi am primit comanda solicitată ȋn săptămâna precedentă şi am participat la ȋntocmirea notelor de intrare recepţie. S-au primit noi maşini special dotate pentru misiunile echipajelor de protecţie.

Ziua 9: 23.05.2013 Ȋn această zi am ȋnsoţit contabila la bancă pentru depunerea monetarului şi ridicarea extraselor de cont. De asemenea am verificat ȋmpreună intrările de sume şi plăţile efectuate prin ordine de plată.

24

Ziua 10: 24.05.2013 Ȋn această zi am participat la ȋntocmirea de NIR-uri (notă de intrare recepţie).

Ziua 11: 27.05.2013 Ȋn această zi am completat ȋn registrul de intrare-ieşire a documentelor şi o parte a corespondenţei sosită ȋn ziua respective. Am observant că toată corespondenţa primită se pune la mapa conducătorului instituţiei care o repartizează spre soluţionare angajaţilor.

Ziua 12: 28.05.2013 Ȋn aceastm zi am luat contact direct cu clienţii.

Ziua 13: 29.05.2013 Azi am ȋntocmit bilanţul contabil.

Ziua 14: 30.05.2013 Ȋn penultima zi, am ȋntocmit balanţa verificare.

Ziua 15: 31.05.2013 Ȋn ultima zi de practică am petrecut-o ȋn Departamentul de Resurse Umane al firmei. Mi-a fost prezentată situaţia personalului şi ȋn ce constă munca ȋn acest domeniu. Mi-a fost arătat Contractul colectiv de muncă, modificările aduse acestuia ȋn funcţie de hotărârile luate de către Guvern şi votate de Parlament. De asemenea am văzut cum arată fişa postului şi ȋn ce constă ea.

La finalul zilei am primit şi adeverinţa care atestă faptul că am desfăşurat activitatea de practică ȋn această unitate.

25

26