SC APAVIL SA MANAGEMENTUL CALITATII · De aceea gheata este mai usoara decat apa si se ridica la...

SC APAVIL SA MANAGEMENTUL CALITATII „Orice Adevăr trece prin trei faze. Mai întâi este ridiculizat. Apoi i se opune rezistenţă înverşunată. Abia în faza a treia este acceptat ca fiind evident.”

Arthur Schopenhauer

1

1

BULETIN

UL C

ALITA

TII 4/2011

Redactat de Sef C

MC

,chim.ec.Iuliana C

hitu R

edactat de Sef Birou M

anagementul C

alitatii .chim.ec.Iuliana


Arthur Schopenhauer

2

2

BULETIN

UL C

ALITA

TII 4/2011

Redactat de Sef C

MC

,chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


SUMAR

1.MESAJUL APEI 2.IGIENA APEI POTABILE 3.MANAGEMENTUL ACTIVELOR .INDEX DE CRITICITATE 4.IEDERA FOTOVOLTAICA 5.ITM-UL SI DOSARUL SSM : 70 DE ACTE OBLIGATORII LA ORICE CONTROL

1.Mesajul apei

Atat de obisnuita, de cotidiana si de familiara, apa este totusi un lichid uluitor: are o serie de anomalii. Pentru apa parca n-ar exista legi; este "ceva altfel" in lumea substantelor.

In natura si in experiente ea nu se comporta la fel ca alte substante. Dar, datorita capriciilor ei, viata a putut sa se dezvolte si sa existe in apa.

Prima anomalie: daca tinem seama de structura ei chimica si de categoria de substante din care face parte, apa ar trebui sa se topeasca si sa fiarba la temperaturi mai scazute, care nu exista pe Pamant. N-ar exista deci pe Pamant nici apa lichida, nici solida, ci doar sub forma de vapori.

A doua anomalie: caldura specifica ridicata. La apa, aceasta este de zece ori mai mare decat la fier. Apa se incalzeste de cinci ori mai incet decat nisipul, dar si procesul de racire este lent. Datorita capacitatii exceptionale a apei de a absorbi caldura, vietatile marine nu sunt niciodata amenintate nici de o puternica supraincalzire, nici de o racire excesiva.

A treia si a patra anomalie sunt strans legate de prima: apa are caldura latenta de vaporizare si caldura latenta de topire foarte mari. Pentru a evapora apa dintr-un ceainic va fi nevoie de 5,5 ori mai multa caldura dacat pentru a o fierbe. Daca nu ar exista aceasta proprietate, multe lacuri si rauri ar seca repede pana la fund si viata din ele ar pieri.

A cincea anomalie: inghetand, apa se dilata cu 9% fata de volumul initial. De aceea gheata este mai usoara decat apa si se ridica la suprafata; rar un bazin de apa ingheata pana la fund. Gheata care-l acopera este un bun izolator termic, caci


Arthur Schopenhauer

3

3

BULETIN

UL C

ALITA

TII 4/2011

Redactat de Sef C

MC

,chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


conductibilitatea termica a ghetii, ca si a apei este foarte mica. Sub un asemenea "cojoc" chiar si iarna in Antarctica animalele marine nu sufera prea mult de frig.

A sasea anomalie este cea mai ciudata: Cand sunt incalzite, toate substantele se dilata, iar la racire se contracta. Este un adevar recunoscut. Si apa se contracta datorita frigului. Dar... in acest "dar" se afla totul. Se contracta mereu cand scade temperatura, dar la +4˚C se atinge limita. De acum inainte apa incepe sa se dilate din nou, cu toate ca temperatura scade. De aceea apa are densitatea cea mai mare la +4˚C. Ca urmare, iarna, racindu-se pana la +4˚C, ea coboara la fund si aici se pastreaza in decursul intregului sezon rece (in bazinele cu apa dulce, caci sarurile marine complica tabloul circulatiei apei). Aceasta anomalie salveaza viata tuturor vietuitoarelor care ierneaza in rauri, lacuri si helestee.

A saptea anomalie: dintre toate lichidele, in afara de mercur, apa are cea mai mare tensiune superficiala. De aceea picatura de apa tinde sa se faca ghem. Picatura de apa este strnsa ca intr-un ambalaj in pelicula sa superficiala. Asadar, suprafata apei este intotdeauna acoperita cu o pelicula foarte subtire alcatuita din molecule. Pentru a o rupe este necesara aplicarea de forta si inca una destul de mare. Pe aceasta pelicula alearga insectele de apa, se agata larvele de tantari si se tarasc melcii cu cochiliile lor masive. Fizicienii au calculat ce haltera ar trebui atarnata de o coloana de apa de 3cm pentru a o rupe. Ar trebui o haltera uriasa - de peste o suta de tone! Aceasta numai in cazul cand apa ar fi perfect pura. In natura nu exista, insa, o astfel de apa. Substantele straine rup verigile din lantul solid al moleculelor de apa, iar fortele de coeziune dintre ele se micsoreaza mult. Tot fortele de coeziune ridica apa in sus in tuburile capilare si fisuri fine. Pe acest principiu se bazeaza

hranirea plantelor si circulatia sangelui prin capilarele noastre.

A opta anomalie si ultima se refera la faptul ca apa este cel mai bun solvent din lume. Ea dizolva foarte multe substante, ramanand inerta, fara sa se modifice sub actiunea substantelor pe care le dizolva. Datorita acestei proprietati apa a putut deveni purtatoarea vietii. Toate solutiile din organismele vii sunt preparate pe baza de apa. Ele se modifica prea putin in solutie, iar insusi solventul - apa - poate fi utilizat in repetate randuri.

"Apei - a spus marele Leonardo - i-a fost data puterea magica de a deveni seva vietii pe Pamant".

Doctorul Emoto Masaru Emoto, licenţiat în Relaţii Internaţionale şi Medicină Alternativă, a început să se intereseze de proprietăţile tămăduitoare ale apei acum 15 ani, a luat contactul cu un investigator californian care studia vibraţiile mai subtile ale moleculelor de apă folosind tehnica rezonanţei magnetice… Lucrând cu acest om de ştiinţă, profesorul Emoto şi-a pus următoarea întrebare: Ar fi posibil să se reflecte calităţile tămăduitoare


Arthur Schopenhauer

4

4

BULETIN

UL C

ALITA

TII 4/2011

Redactat de Sef C

MC

,chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


ale diferitelor tipuri de apă într-un mod vizibil şi palpabil?

"Ideea fericită" pentru a duce la capăt acest studiu l-a determinat să încerce să fotografieze cristalele hexagonale ce le formau diferite mostre de apă la îngheţare. Şi din imaginile pe care le-a obţinut a venit confirmarea surprinzătoarei lui ipoteze:

Anumite mostre de apă curentă ale marilor oraşe prezentau o structură cristalină foarte grosolană, în timp ce mostre de apă din izvoare ofereau cristale de o mare frumuseţe.

Şi-a extins astfel aria de studiu la a fotografia cristalizări de apă din diferite locuri ale lumii (gheţari, lacuri, apă de ploaie, fântâni), obţinând cristale de forme cu atât mai frumoase şi surprinzătoare cu cât se găseau mai departe de treburile umane.

Surpriza majoră a venit atunci când a reuşit să se transforme modele neregulate de apă contaminată în frumoase cristale hexagonale la supunerea mostrelor la audiţia de cântece tradiţionale, rugăciuni religioase sau de asemenea muzică clasică. De asemenea, la transformarea cristalelor "indiferente" de apă distilată în frumoase modele geometrice la şoptirea de cuvinte de mulţumire, sau chiar dimpotrivă, să obţină structuri îngrozitoare după supunerea lor la fraze dezagreabile.

Apa are un mesaj foarte important pentru noi.

Apa ne spune sa privim foarte adanc in noi insine. Atunci cand facem asta prin

intermediul oglinzii apei, mesajul devine foarte clar. Stim deja ca viata omului este direct dependenta de calitatea apei, atat cea din noi cat si cea din afara noastra.

Fotografiile si informatiile din acest articol reflecta munca lui Masaru Emoto, un cercetator creativ si vizionar care a publicat cartea "Mesajele apei" ca rezultat al descoperirilor sale. Daca te indoiesti ca gandurile tale te afecteaza (dar afecteaza si pe cei din jurul tau), rezultatele lui Masaru Emoto, pe care le expunem aici, iti vor schimba parerea si convingerile, definitiv.

Emoto ne dovedeste prin experimente stiintifice ca energia vibrationala umana (ganduri, cuvinte, idei, muzica) afecteaza profund structura moleculara a apei, aceeasi apa care compune corpul uman in proportie de peste 70%. Interesant este si faptul ca suprafata oceanelor de pe planeta este aproximativ 70% din cea totala. Apa este sursa vietii pe Terra, iar calitatea si integritatea ei sunt vitale pentru toate formele de viata.

Apa este o substanta care ia forma mediului in care se afla. Puneti apa intr-un pahar si veti observa ca apa ia forma paharului.

Dar acest comportament al apei, de a reflecta fidel mediul in care se afla, se aplica si la nivel molecular, iar Emoto a demonstrat-o cu prisosinta.

Prin intermediul unor tehnici extrem de simple, aflate la indemana oricui, Emoto a folosit fotografierea la microscop a cristalelor


Arthur Schopenhauer

5

5

BULETIN

UL C

ALITA

TII 4/2011

Redactat de Sef C

MC

,chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


de apa care se formeaza la dezghetarea mostrei de apa analizate. Fiecare dintre noi a vazut cristale de apa: se numesc fulgi de zapada. Zapada cade pe pamant de milioane de ani. Fiecare fulg de zapada are o forma si structura unica.

Japonezul a descoperit ca apa din izvoarele curate de la munte are o structura geometrica cristalina foarte simetrica si bine formata. Apa din zonele poluate industrial si apa din bazinele de stocare are o structura evident distorsionata si nesimetrica.

Emoto a studiat de asemenea si efectele muzicii asupra formei cristalelor de apa. Apoi a facut aceleasi experimente si pentru a vedea influenta cuvintelor scrise pe o bucata de hartie care a fost lipita de recipientul ce continea mostra de apa de analizat.

Harris Wallmen de la Photo Magazine a scris un excelent editorial despre rezultatele obtinute de Masaru Emoto, articol pe care il reproducem mai jos.

"Iubesc fotografia. De-a lungul timpului, mi-a oferit de nenumarate ori prilejuri de exaltare, de inspiratie si contemplare. De cand am descoperit, de curand, experimentele fotografice ale doctorului japonez Masaru Emoto, am un nou motiv de bucurie. De fapt, bucurie e un cuvant sarac. Imaginile descoperite si povestea lor au functionat ca un

fel de iluminare, o epifanie care confirma stiintific un crez mult mai vechi de-al meu.

Ce a facut, de fapt, dr. Masaru Emoto?

Pe scurt, a luat o mostra de apa dintr-un izvor japonez, a inghetat-o pana la -25 de grade, in conditii de laborator, dupa care, sub un microscop puternic, in timp ce gheata se topea, i-a fotografiat structura moleculara.

Apoi, aceeasi mostra a oferit-o unui preot buddhist, care a binecuvantat-o, si a repetat experimentul. Rezultatele au fost total diferite. A repetat ulterior experimentul in nenumarate feluri, chiar cu apa introdusa in sticle pe care a lipit diferite etichete inscriptionate cu cuvinte precum "iubire", "multumesc", dar si "mi-e sila de tine" sau "Adolf Hitler".

Spre surpriza lui, apa din sticlele inscriptionate cu cuvinte frumoase a produs cristale absolut superbe, in timp ce apa din sticlele pe care au fost scrise cuvinte urate a produs cristale total deformate si hidoase.


Arthur Schopenhauer

6

6

BULETIN

UL C

ALITA

TII 4/2011

Redactat de Sef C

MC

,chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


Rezultatele muncii lui au produs o carte cu un succes incredibil in Japonia si Statele Unite, numita "The message from the water".

Cartea a inspirat ulterior si un documentar care are ca tema centrala fizica cuantica, "What the bleep do we know?". Va veti intreba ce legatura au toate acestea cu Photo magazine. Toate legaturile posibile.

In primul rand, sunt bucuros ca fotografia e aceea care a dezvaluit lumii acest mesaj ametitor.

Apoi, implicatiile rezultate afecteaza tot ceea ce ne inconjoara, modul in care privim si ne relationam cu lucrurile si, nu in ultimul rand, propria noastra persoana.

Daca apa poate fi modificata la nivel celular de ganduri, de cuvinte, de emotii si sentimente, ganditi-va doar la faptul ca omul e 70% apa.

Gandurile despre propria noastra persoana, emotiile noastre, aspiratiile noastre, toate influenteaza starea de sanatate, directia in care ne deplasam atat in plan fizic, cat si spiritual si intelectual.

Cuvintele pe care le adresam celor din jur, modul in care ne relationam la ei prin sentimente, au un impact inclusiv la nivel molecular. Cat de incredibil e acest lucru!

Ganditi-va doar pentru cateva clipe la implicatiile acestei descoperiri, la responsabilitatea pe care o avem asupra noastra, asupra celor din jur, asupra mediului. Omul e un creator, inclusiv cu puterea gandului, dar nu am crezut niciodata cu adevarat acest lucru despre noi.

Personal, mi se pare una dintre cele mai incredibile descoperiri ale secolului XXI, iar pentru cei care inteleg cu adevarat implicatiile, aceasta revelatie poate fi transformatoare."

Cartea "Mesajele ascunse din apa" prezinta munca revolutionara a omului de stiinta de renume international, japonezul Masaru Emoto, care a demonstrat stiintific ca apa are puterea de a reflecta gandurile, cuvintele, rugaciunile, sentimentele si muzica.

Prin cercetarile sale, stiinta confirma ceea ce traditiile spirituale sustin de milenii: suntem responsabili de Raiul sau de Infernul in care traim. Intrucat oamenii si Pamantul constau in mare parte din apa, mesajul autorului este unul al sanatatii personale, al revigorarii mediului la scara mondiala si al pacii universale care apare cu ajutorul fiecaruia dintre noi.

Intr-o conferinta exceptionala pe care Masaru Emoto insusi a sustinut-o in Romania, ilustrand prin imagini rezultatele experimentelor sale, a spus:


Arthur Schopenhauer

7

7

BULETIN

UL C

ALITA

TII 4/2011

Redactat de Sef C

MC

,chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


"Apa are puterea magica de a da nastere tuturor lucrurilor si de a pastra informatia.

In stadiul de fat, suntem aproape in totalitate apa, dupa nastere suntem peste 80 la suta apa, apoi suntem 70 la suta apa, pentru ca, dupa varsta de 60 de ani, sa devenim apa tot mai putin. Ce se intampla cand suntem doar 50 la suta apa? Ne ridicam la... ceruri. De ce nu putem trai fara apa? Pentru ca ea transforma energia si informatia".

Experimentele lui Emoto demonstreaza faptul ca apa asculta rugaciunile noastre, modificandu-ti structura.

"Eu sunt budhist, nu am crezut niciodata in rugaciune, pana cand am facut aceste experimente care mi-au schimbat viata", a mai spus Masaru Emoto la conferinta sustinuta in Romania.

Dar, aceleasi experimente demonstreaza ca apa asculta si muzica, asa cum reproduce structura emotionala a cuvintelor, precum si forma si structura emotionala a imaginilor.

Emoto a prezentat un esantion de apa care a ascultat simfonia a IX-a a lui Beethoven, precum si Lacul Lebedelor a lui Ceaikovschi. "Cand apa din corpul nostru asculta o muzica frumoasa, se schimba corpul nostru. Muzica este o forma de vindecare, este medicamentul cel mai bun pe care l-a inventat specia umana. Va veni o vreme in care vom cumpara de la farmacie muzica vindecatoare", a mai spus Emoto.

Asadar, trebuie sa bem mai multa apa, trebuie sa vedem imagini cat mai placute in jurul nostru, sa ascultam muzica vindecatoare si sa auzim - atat de la propria noastra constiinta, cat si de la cei din jur - cat mai multe cuvinte vindecatoare.

Trebuie sa retinem ca aceleasi extraordinare experimente au aratat ca apa reproduce formele emotionale ale alimentelor pe care le mancam.


Arthur Schopenhauer

8

8

BULETIN

UL C

ALITA

TII 4/2011

Redactat de Sef C

MC

,chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


Apa deseneaza structura emotionala a unui cuvant

Mai mult, s-a constatat experimental ca "apa memoreaza mesajele scrise pe sticla" si le tranforma in cristale care imita in mod extraordinar structura emotioala a cuvantului. Pe cateva pahare cu apa au fost lipite etichete, pe care au fost scrise cuvintele: "crestinism, islamism, hinduism si budism". Apa a format in toate cazurile cristale de o frumusete indescriptibila, dar diferite. Nici unul nu semana cu celalalt, insa frumusetea si puritatea lor erau deosebite. Mesajul apei a fost acesta: "Totul este frumusete, dar cu aspecte diferite. Frumusetea se afla, de fapt, in ochii celui care o priveste".

In mod asemanator, au fost scrise cuvintele "Craciun fericit" in limba engleza si in italiana. Cristalele de apa ale Craciunului englezesc aratau o frumusete distinsa, dar rece, pe cand cristalele italienesti erau ca intr-un dans, ca intr-o zvapaiata neliniste si bucurie. Apa a desenat in sine temperamentul vulcanic al italienilor si temperamentul racoros al englezilor.

Extraordinarele experimente ale lui Masaru Emoto i-au adus o recunoastere mondiala, care va ramane, probabil, inscrisa pentru totdeauna in memoria umanitatii. El a demonstrat ca rugaciunea nu este doar un efect placebo, cat faptul ca ea, plecata din constiinta noastra, schimba structura materiei si, in consecinta, nu doar apa singura este un medicament extraordinar pentru corpul nostru, cat mesajul pe care i-l transmitem apei prin rugaciune.

Apa nepurificata transmite corpului mesajul pe care il contine, deja. Iar structura apei poluate sau a apei de la robinet, asa cum a fost prezentata in imagini, poate transmite corpului mesajele haotice si - probabil - neprofitabile pentru sanatatea corpului nostru.

"Mesajele ascunse din apa"

Cartea aceasta are puterea de a va schimba radical viziunea asupra lumii. Folosind tehnici fotografice de mare viteza, profesorul Masaru Emoto a constatat ca cristalele ce se formeaza in apa inghetata se transforma atunci cand catre ele sunt indreptate ganduri specifice, concentrate. A descoperit ca apa din izvoarele limpezi si cea expusa cuvintelor de iubire prezinta modele de cristale stralucitoare, frumoase, complexe si viu colorate, in forma fulgilor de zapada.

In schimb, apa poluata, cea toxica din zonele industriale, cea din zonele intens populate, cea statuta din conductele de apa si din amontele barajelor de retinere sau cea expusa gandurilor negative formeaza modele nedesavarsite, asimetrice, in culori lipsite de stralucire. Implicatiile acestor cercetari nasc o noua constiinta a modului in care putem avea o influenta pozitiva asupra Pamantului si a propriei noastre sanatati.

"Viata secreta a apei"

In "Viata secreta a apei", autorul Masaru Emoto ne poarta de-a lungul fantasticei calatorii a apei pe aceasta planeta, continuand, prin aceasta carte, sa dezvaluie omenirii viata


Arthur Schopenhauer

9

9

BULETIN

UL C

ALITA

TII 4/2011

Redactat de Sef C

MC

,chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


secreta a apei. El ne arata cum sa aplicam intelepciunea apei in propriile noastre vieti; ne arata ca, invatand sa respectam si sa pretuim apa, vom reusi sa facem fata provocarilor secolului al XXI-lea - vom reusi sa ne regeneram planeta. Apa are o memorie proprie, in care ne sunt pastrate gandurile si rugaciunile. Cu totii suntem apa, astfel incat, oriunde ne-am afla, rugaciunile noastre vor fi raspandite in intreaga lume.

"Daca veti cauta destul de bine prin amintiri, veti da peste o perioada in care ati trait o stare de candida binecuvantare. Viata avea sens si traiati atat de intens incat timpul fusese, pur si simplu, dat uitarii. A urmat apoi maturitatea, cand ati lasat de o parte tot ce va preocupase pana atunci si ati incuiat usa in urma. Se poate chiar sa fi uitat unde ati pus cheia.

Dar acele sentimente de fericire nu s-au pierdut, insa, de tot. Cu putina straduinta, ati putea descuia usa, ati putea scoate din nou la iveala acele lucruri despre care ati crezut ca vor ramane pentru totdeauna o parte a trecutului vostru. Daca vei fi sincer cu tine insuti si vei cauta sa fii si sa faci ceea ce doresti cu adevarat, viata isi va relua cursul firesc. Odata ce ai descoperit ceea ce stii sa faci cel mai bine si iti dai seama ca in directia aceea trebuie sa iti indrepti atentia, te afli deja pe drumul ce duce inapoi la starea de fericire bincuvantata. Iar de aici nu mai este mult pana sa simti ca, intr-adevar, o mare schimbare are loc in viata ta". Adica, Fericirea.

Structura apei ne arata constiinta noastra

Rezultatele extraordinare ale lui Masaru Emoto ne pot schimba definitiv perceptia asupra vietii si a lumii in care traim.

Privind fotografiile obtinute de el, iti pui legitim intrebarea: "Daca gandurile pot face asta apei, atunci ce efecte au aceste ganduri asupra noastra?"

Acum dispunem de probe clare ca noi ne putem vindeca si transforma pe noi insine si intreaga planeta prin gandurile pe care alegem sa le avem.

sursa: Active Information Media


Arthur Schopenhauer

10

10

BULETIN

UL C

ALITA

TII 4/2011

Redactat de Sef C

MC

,chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


2.Igiena apei potabile

Sursele de apa

La proiectarea întreprinderilor din industria alimentara se va tine cont de asigurarea în zona a unei surse de apa care trebuie sa corespunda calitativ si cantitativ necesitatilor tehnologice. Alimentarea cu apa, de obicei, trebuie sa se efectueze prin racordarea la reteaua centrala de alimentare cu apa a localitatii. În cazul în care în zona respectiva nu exista retea publica sau daca debitul este insuficient, întreprinderea trebuie sa se aprovizioneze din surse proprii. Este indicat ca întreprinderile sa aiba surse proprii de aprovizionare cu apa, pentru rezerve în cazuri speciale, sau când se cer apei calitati pe care reteaua publica nu le poate asigura.Sursele proprii de aprovizionare pot fi apele de suprafata, sau apele subterane.Sursele de apa de suprafata sunt reprezentate de apele curgatoare (râuri si fluvii) sau de lacurile naturale. În acest caz instalatiile de decantare, filtrare, dezinfectie, pompare si depozitare sunt costisitoare, captarea apei din aceste surse fiind indicata numai pentru

alimentarea unor centre locuite mai mari (orase, centre industriale etc.).

Sursele de apa subterana sunt reprezentate de straturile acvifere freatice, straturile acvifere de adâncime (60-500 m) si straturile acvifere alimentate prin infiltratii artificiale si izvoare. Pentru folosirea apelor subterane, cu exceptia izvoarelor, se vor fora puturi, a caror adâncime depinde de nivelul apelor subterane si de debitul ce poate fi obtinut la nivelul respectiv.Pentru a se evita eventualele contaminari prin infiltratii de ape de suprafata, este indicat ca puturile sa aiba o adâncime de 50-60 de metri, care asigura, în general, apa curata si fara bacterii. Puturile des-tinate debitelor mari (de apa) trebuie forate la adâncimi de circa 200 metri.Apa se scoate cu pompe electrice, iar apa pompata poate fi trimisa direct în conductele ce alimenteaza punctele de utilizare sau la un rezervor de unde se distribuie.Alegerea surselor de apa se face în urma unor studii, care tin seama de debitul si calitatea apei necesare consumatorilor si de efici-enta economica a investitiilor.

Protectia sanitara a apei . Pentru pastrarea calitatilor apei si pentru prevenirea riscului im-purificarilor, sursele de apa trebuie protejate cu amenajari denumite zone de protectie sanitara, care, în general, sunt formate din trei perimetre ce se stabilesc în conformitate cu normativele în vigoare.Cele trei perimetre ale zonei de protectie sanitara a captarilor sunt:

- perimetrul de regim sever în care nu este permis sa se construiasca locuinte si/sau constructii anexe si în care nu au acces persoanele fara interes de serviciu. Zona se prevede cu îndiguiri si cu paza permanenta;


Arthur Schopenhauer

11

11

BULETIN

UL C

ALITA

TII 4/2011

Redactat de Sef C

MC

,chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


- perimetrul de restrictie, situat în jurul zonei de regim sever, în care se pastreaza o salubritate perfecta si se interzice utilizarea terenului în scopuri care ar putea reduce debitele (despaduriri etc.) sau ar altera calitatea apei (depozite de gunoi etc.). Acest perimetru se marcheaza pe teren prin borne cu inscriptii;

- perimetrul de observatie cuprinde zona în care organele sanitare fac observatii sistematice asupra starii sanitare a oamenilor.

Zonele de protectie sanitara au rolul de a stabili perimetrele în care se impun conditii speciale în vederea prevenirii contaminarii si impurificarii apei de catre diversi factori cum ar fi: balti, depozite de gunoaie, retele de canalizare, grupuri sanitare (closete) sau orice instalatii sau depozite insalubre.

Pentru protectia sanitara a apei, personalul care deserveste instalatiile de aprovizionare cu apa potabila trebuie sa aiba controlul medical la zi în carnetul de sanatate si sa poarte, în timpul lucrului, echipamentul sanitar de protectie. Angajatii depistati cu diferite afectiuni (deci cu contraindicatii medicale) la controlul medical periodic obligatoriu vor fi scosi pentru a preveni contaminarea apei.

Pentru prevenirea contaminarii si impurificarii apei potabile, întreaga retea de distributie trebuie sa fie mentinuta în bune conditii de functionare, evitând pierderile pe retea, eliminând posibilitatea de impurificare prin deteriorarea acesteia ca si contactul cu punctele critice de insalubrizare (haznale, conducte de canalizare, closete, gropi de gunoaie etc.).

Caracteristicile apei naturale

În functie de gradul de dispersie, impuritatile întâlnite în apa pot fi împartite în trei grupe:

- particule grosiere cu dimensiuni mai mari de 100 x 10-9 m;

- particule coloidale cu dimensiuni cuprinse între (1 si 100) x 10-9 m;

- particule moleculare cu dimensiuni mai mici de 1 x 10-9 m.

Particulele grosiere si coloidale formeaza cu apa un sistem eterogen, iar particulele moleculare dispersate în solutie formeaza un sistem omogen. Între aceste categorii de particule nu exista limite clare.

Nisipul, argila, precum si alte particule de origine minerala si/sau de origine anorganica, antrenate din sol în apa în timpul ploilor, topirii zapezii sau revarsarii râurilor reprezinta materiile grosiere dispersate care produc turbiditatea apei. Sedimentarea acestor particule este posibila daca densitatea lor este mai mare decât cea a apei.

Particulele coloidale din apa sunt reprezentate de compusi ai siliciului, aluminiului, fierului si de substante organice rezultate din descompunerea organismelor vegetale si animale. Aceste particule nu sedimenteaza.

Solutiile de saruri, acizi si baze constituie sistemele dispersate molecular. Ionii cei mai frecvent întâlniti în apa sunt: Ca2+, Mg2+, Na+, Cl-,


Arthur Schopenhauer

12

12

BULETIN

UL C

ALITA

TII 4/2011

Redactat de Sef C

MC

,chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


SO42-, HCO3-, HSiO3-. Alti ioni se gasesc în apa

naturala doar ca urme.

Ionii de calciu sunt cei mai abundenti în apele slab mineralizate, sursa de baza fiind calcarul.

Ionii de magneziu provin din descompunerea dolomitei în prezenta dioxidului de carbon.

Dintre metalele alcaline, ionii de sodiu se gasesc în cantitate mai mare în apele naturale. Concentratia acestora creste cu cresterea conti-nutului mineral al apei.

Ionii de clor sunt prezenti în aproape toate apele naturale.

Ionii sulfat sunt foarte raspânditi, ca si cei de clor, concentratia lor fiind mai mare în apele de adâncime comparativ cu cele de suprafata. Gipsul reprezinta sursa de baza a acestora.

Ionii de hidrogen (H+) si ionii hidroxil (OH-) din apa, provin din disocierea apei precum si ca rezultat al disocierii acizilor si bazelor.Ionii bicarbonat si/sau carbonat se gasesc suplimentar pe lânga dioxidul de carbon dizolvat si moleculele nedisociate de acid carbonic.

Compusii cu azot se gasesc sub forma de ioni de amoniu (NH4

+), ioni nitrat si nitrit, sursele principale fiind produsele rezultate din procesele de descompunere a materiei organice de natura vegetala si/sau animala.

Compusii fierului se gasesc sub forma de ioni bi- si trivalenti, sub forma de solutii reale, forma coloidala sau în suspensie.Compusii cu siliciu sunt prezenti în apa sub diferite forme cu grade de dispersie diferite.

În apele naturale uneori pot fi întâlniti cationii aluminiului (Al3+), manganului (Mn2+) si foarte rar ai potasiului (K+).Cele mai raspândite gaze din apa sunt azotul, oxigenul si dioxidul de carbon.

Alimentarea cu apa

Sistemul de alimentare cu apa cuprinde instalatii si amenajari pentru: captarea apei din sursele naturale, tratarea în vederea corectarii caracteristicilor apei, înmagazinarea si distribuirea apei. Instalatiile de captare si statiile de pompare se amplaseaza în vecinatatea sursei de apa.

Locul de captare, în cazul apelor de suprafata, este un golf sau cel în care cursul este linistit, dar suficient de adânc pentru ca posibilitatea de sedimentare sa fie mica.

Transportul apei captate în statia de pompare se face gravitational prin conducte sau canale din beton, de unde este trimisa în statia de tratare.De obicei aceste conducte sunt montate si îngropate în pamânt pentru a preveni înghetarea pe timp de iarna a apei. Capacitatea de pompare a pompelor, precum si marimea instalatiilor si amenajarilor depinde de marimea si capacitatea de prelucrare a fabricii. Materialele din care sunt confectionate conductele, armaturile, aparatele de masura si control depind de calitatea care trebuie asigurata apei .

Calitatea apei

Apa potabila este apa buna de baut care îndeplineste anumite conditii de calitate si nu afecteaza starea de sanatate a consumatorilor. Calitatile pe care trebuie sa le îndeplineasca apa, pentru a putea fi folosita, depind de destinatia ei


Arthur Schopenhauer

13

13

BULETIN

UL C

ALITA

TII 4/2011

Redactat de Sef C

MC

,chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


(apa potabila, apa industriala).Conditiile de potabilitate ale apei în tara noastra sunt stabilite prin STAS -uri. Acestea se refera la caracteristicile organoleptice (senzoriale), fizice, chimice (generali si toxici), radioactive, bacteriologice si biologice.

Caracteristicile organoleptice

Caracterele organoleptice (senzoriale) au o importanta deosebita deoarece nerespectarea lor face apa improprie pentru consum si determina modificari calitative produselor alimentare în care este utilizata pe parcursul procesarii.

Indicatorii organoleptici ai apei potabile sunt mirosul si gustul.

Mirosul apei este determinat de prezenta unor substante poluante în exces cum ar fi: substante organice (NH3, H2S), pesticide, detergenti, diferite vietuitoare etc. Apa potabila este inodora. Standardul admite cel mult miros de gradul 2 care este slab si sesizat doar de persoane avizate.

Gustul apei este determinat de substantele minerale si gazele dizolvate. Absenta unor concentratii minime de substante minerale si gaze (O2, CO2) va determina un gust fad, neplacut apei.

Excesul unor substante minerale conduce la modificarea gustului. Astfel, fierul si cuprul produc gust metalic, astringent; clorurile -sarat; sarurile de calciu - salciu; sarurile de magneziu - amar.Excesul de dioxid de carbon produce gust acrisor, iar cel de hidrogen sulfurat, respingator.Mucegaiurile si purinul produc gust sarat, iar fecalele gust dulceag.Standardul admite o intensitate a gustului care nu trebuie sa de-paseasca gradul 2 pe o scara de apreciere de la 0 la 5.

Caracteristicile fizice

Caracterele fizice se refera la culoare, turbiditate, temperatura, concentratia ionilor de hidrogen (pH) si conductivitatea electrica.

Culoarea apei este data de substantele dizolvate în apa, care pot proveni din sol (ex. substantele humice) sau sunt urmarea poluarii acesteia.

Turbiditatea apei se datoreaza particulelor de origine organica si/sau anorganica insolubile, aflate în suspensie. Din punct de vedere igienic, importanta turbiditatii rezida din aspectul neplacut imprimat apei, care creeaza suspiciunea de impurificare si de risc pentru consumatori, dar si din faptul ca particulele în suspensie pot fi suport pentru microorganisme.

Temperatura apei influenteaza direct consumatorul. Apa prea rece produce tulburari digestive si favorizeaza îmbolnavirea organis-mului, iar cea prea calda, datorita continutului scazut de gaze dizolvate, are gust neplacut, da senzatia de voma si nu satisface senzatia de sete.

Concentratia ionilor de hidrogen (pH-ul) reprezinta un indicator global de apreciere a calitatii apei, care, în functie de natura poluanti-lor, înregistreaza valori spre acid sau alcalin, influentând direct mirosul, gustul si capacitatea de autoepurare a acesteia.

Conductivitatea electrica este direct proportionala cu gradul de mineralizare al apei. O mineralizare prea mare a apei are influente ne-gative asupra organelor interne ale consumatorului, în cazul unui consum prelungit.


Arthur Schopenhauer

14

14

BULETIN

UL C

ALITA

TII 4/2011

Redactat de Sef C

MC

,chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


Caracteristicile chimice

Caracterele chimice se refera la prezenta a numeroase substante chimice în apa. Indicatorii chimici ai apei potabile sunt împartiti în chimici generali si chimici toxici

Indicatorii chimici generali sunt reprezentati de un numar de 20 de conditii în care sunt cuprinse substante indezirabile (detergenti, fenoli, hidrogen sulfurat, fosfati, cloruri etc.), micropoluanti chimici organici si substante indicatoare de poluare (substante organice, amoniac, nitrati etc.).

Duritatea apei este data de sarurile de calciu si magneziu aflate în solutie, care pot fi carbonati, cloruri, sulfati, nitrati, fosfati sau silicati. Aceasta poate fi temporara, determinata de carbonati, care dispar prin fierbere, sau permanenta, determinata de celelalte saruri de calciu si magneziu, care nu dispar prin fierbere.

Duritatea apei se masoara în trei sisteme: german, francez si englez. Corelatia dintre cele trei sis-teme de masura a duritatii este redata în tabelul 1.

Tabel 1 .Corelatia între gradele de duritate ale apei

1º german

1º francez

1º englez

mg/l CaO

1º german 1 1,79 1,25 10

1º francez 0,56 1 0,70 7

1º englez 0,80 1,43 1 8

Reziduul fix la 105ºC reprezinta totalitatea substantelor (organice si neorganice) depuse prin încalzirea la aceasta temperatura.În cazul unei valori mari a reziduului fix (la 105ºC) apa prezinta modificari ale însusirilor organoleptice si fizico-chimice.

Clorul rezidual este reprezentat de clorul ramas în exces în apa supusa dezinfectiei dupa 30 de minute de contact dintre clor si apa. Acesta se poate exprima în acid hipocloros sau hipoclorit, care poarta numele de clor liber si cloramina (mono si dicloramina), care se numeste clor legat. Clorul rezidual se exprima în mg/dm3 apa. Prezenta clorului în apa supusa dezinfectiei are o importanta sanitara deosebita deoarece indica faptul ca s-a introdus o cantitate suficienta de clor si ca reteaua de distribuire este integra.

Conform STAS -ului pentru apa potabila, clorul rezidual liber, în apa dezinfectata prin clorinare, trebuie sa fie în concentratie de 0,1-0,25 mg/dm3. În situatii deosebite, când se impune cresterea concentratiei de clor, se admit concentratii maxime de pâna la 0,50 mg/dm3.

Caracteristicile radioactive

Indicatorii radioactivi se refera la activitatea globala alfa si beta, iar în cazul în care sunt depasite concentratiile admise si admise ex-ceptional se impune obligatoriu determinarea activitatii fiecarui radionuclid.

Caracteristicile bacteriologice

Indicatorii bacteriologici ai apei acceptati, pe baza recomandarilor OMS, în majoritatea tarilor sunt: germenii mezofili aerobi, bacteriile coliforme, streptococii fecali si bacteriofagii (tifici vi si coli).


Arthur Schopenhauer

15

15

BULETIN

UL C

ALITA

TII 4/2011

Redactat de Sef C

MC

,chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


Germenii mezofili aerobi sunt reprezentati de bacteriile care se dezvolta pe geloza uzuala, la 37ºC în 24-48 de ore. Acestia au fost alesi ca indicator de potabilitate deoarece se cunoaste ca între numarul acestora si probabilitatea prezentei germenilor patogeni (proveniti de la om si animale) este o relatie pozitiva. Cu cât o apa are un numar total de germeni aerobi mezofili (N.T.G.M.A.) mai mare, cu atât va fi mai mare probabilitatea (si deci riscul) prezentei în apa a unor agenti patogeni (bacterii, virusuri, ciuperci, agenti parazitari). Valoarea N.T.G.M.A. se exprima prin numarul de unitati formatoare de colonii la un centimetru cub de apa (U.F.C./cm3).

Bacteriile coliforme cuprinde grupul de specii Gram - negative, lactozo-pozitive, intestinale (Escherichia coli, Citrobacter, Klebsiella, Arizona, Enterobacter), care se afla în numar mare în fecale si au o durata de supravietuire în apa apropiata de cea a germenilor patogeni nesporulati. Deoarece o parte din bacteriile coliforme (E. coli) sunt prezente doar în intestin (fecale) la om si la animalele homeoterme, iar restul pot fi întâlnite în mediul extern si fara o contaminare fecala, standardul de potabilitate a apei prevede cerinte distincte pentru numarul admis de bacili coliformi totali si numarul de bacili coliformi fecali (E. coli intestinal)..

Caracteristicile biologice

Indicatorii biologici au o mare stabilitate, indicând calitatea apei, nu numai în momentul analizei, ci si pe o perioada lunga de timp.Pentru a se putea interpreta conditiile biologice impuse de STAS se impune definirea notiunilor de plancton, tripton si seston.

Planctonul este reprezentat de organismele libere din masa apei.Triptonul este reprezentat de

continutul abiotic al apei format din detritus organic si/sau mineral, resturi vegetale, resturi de insecte si animale (par, pene, fir de lâna etc.).Sestonul este format din planctonul si triptonul apei.

Controlul calitatii apei

Conform prevederilor normelor internationale elaborate de OMS, potabilitatea apei depinde de factorii fizici si chimici, de absenta substantelor toxice si de eliminarea organismelor patogene.În tara noastra supravegherea apei potabile se face pe baza a doua tipuri de programe, unul continuu si altul periodic, care se efectueaza conform Normelor metodologice pentru supravegherea sanitara a calitatii apei de baut,.

Controlul continuu de rutina este efectuat de producatorii de apa, în sistem public sau privat în laboratoarele uzinale ale acestora. Acest control se executa la nivelul sursei, a sectoarelor de tratare si de stocare si la nivelul sistemelor (instalatiilor) de aprovizionare cu apa si are drept scop livrarea de apa potabila consumatorilor.

Controlul periodic este efectuat, de autoritatea locala de sanatate publica si consta în inspectia sanitara si determinari de laborator pentru întregul sistem de aprovizionare cu apa, (sursa, sectorul, statia de tratare, de aductie, de stocare si de distribuire).


Arthur Schopenhauer

16

16

BULETIN

UL C

ALITA

TII 4/2011

Redactat de Sef C

MC

,chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


Controlul de laborator se refera la recoltarea, conservarea, identificarea, transportul, pastrarea si analizarea probelor. Analiza probelor de apa, în functie de destinatie, se poate face în laboratoarele autorizate din reteaua M.S.;

Recoltarea, conservarea, identificarea, transportul si pastrarea probelor de apa se fac conform prevederilor STAS .

Investigatii suplimentare, în afara programului de supraveghere, se fac în cazul constatarii unor deficiente cu ocazia inspectiei sanitare, atragerii de noi surse de apa, înregistrarii unor defectiuni întâmplatoare, detectarii unor contaminari accidentale si reclamatiilor formulate de consumatori.

Recoltarea probelor de apa se face în: recipiente de polietilena când se urmareste dozarea siliciului, sodiului, clorurilor, alcalinitatii totale, conductantei specifice, pH-lui si duritatii; recipiente de sticla în cazul determinarii substantelor fotosensibile, sau în recipienti din otel inoxidabil în cazul probelor ce necesita presiuni crescute ,sau în cazul determinarii substantelor organice în stare de urme.

Conservarea probelor de apa se face prin refrigerare, congelare sau adaugare de anumite substante conservante (solutii acide sau bazice, substante cu efect acid si reactivi particulari) conform normativelor legal admise în vigoare.Identificarea probelor de apa se va face prin marcarea clar, vizibil si durabil a recipientilor care contin probele. Pe adresa de însotire se va mentiona momentul recoltarii, data, ora de recoltare, natura si cantitatea conservantilor adaugati etc.Transportul probelor de apa se face în ambalaje care protejeaza recipientii, în timp operativ si dupa caz în conditii

de refrigerare sau congelare.Pastrarea probelor de apa în laborator se face în conditii de refri-gerare sau congelare si ferite de lumina.

Analiza de laborator a apei se face din sursele de aprovizionare si din reteaua de distributie. Analizele de laborator se executa diferit în functie de sursa, mai putine pentru sursele subterane si mai multe pentru sursele de suprafata.

Laboratoarele uzinale de apa efectueaza analize zilnice ale apei brute, la sursa sau chiar de mai multe ori pe zi, în functie de variatiile calitatii apei În cazul retelei de distribuire a apei, controlul de laborator se face la intrarea în retea si în punctele reprezentative.

Îmbunatatirea caracteristicilor de calitate ale apelor naturale

Pentru a putea fi utilizate în procesele tehnologice din industria alimentara, apele naturale trebuie sa fie supuse unor procedee de tratare care au ca scop îmbunatatirea proprietatilor fizice, chimice si microbiologice.

În general, succesiunea etapelor (procedeelor) de tratare este urmatoarea: clarificare (deznisipare), adaos de agenti de coagulare, decantare prin sedimentare, filtrare, dezinfectie (clorinare), dupa care pot urma diferite procedee de tratare speciala.

Tratamente speciale pentru corectarea proprietatilor apei

Tratamentele speciale aplicate apelor subterane sau apelor de suprafata poluate (pentru a le face potabile) se refera la: eliminarea gustului, mirosului si culorii apei, racirea apei, deferizarea, demanganizarea, corectarea duritatii apei, eliminarea gazelor dizolvate (CO2, H2S), desalinizarea apei (eliminarea clorurilor si


Arthur Schopenhauer

17

17

BULETIN

UL C

ALITA

TII 4/2011

Redactat de Sef C

MC

,chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


sulfatilor), eliminarea siliciului, fluorizarea apei, reducerea elementelor radioactive, eliminarea uleiurilor si fenolilor, îndepartarea materiilor organice sau a algelor etc.

Eliminarea gustului, mirosului si culorii apei

Cel mai frecvent, gustul si mirosul neplacut, se datoreaza unor substante produse de algele ce se dezvolta în apa sau descompunerii unor substante organice. Modificari ale gustului dau si compusii de zinc, cupru, fier sau mangan dizolvati în apa. Uneori gustul si mirosul apei sunt eliminate o data cu tratarea pentru eliminarea fierului, man-ganului, hidrogenului sulfurat etc.

Metodele speciale utilizate pentru eliminarea gustului si mirosului sunt aerarea, clorinarea în exces, urmata de declorinare, filtrare cu carbune activ etc. Duritatea redusa a apei (0-4ºgermane) poate da uneori gust fad apei. Cresterea duritatii prin adaos de 31 mg/l CaSO4 si 19 mg/l Na2CO3 pentru fiecare grad de duritate, remediaza gustul. Mirosurile si gusturile provocate de elementele biologice se combat prin înlaturarea cauzelor.

Tratarea apei cu sulfat de cupru, sulfat de cupru si var sau cu permanganat de potasiu si sulfat de fier, duce la îndepartarea culorilor nedorite, deci la decolorarea apei.

Racirea apei.Racirea apei este necesara în cazul unor procese tehnologice care folosesc apa cu o anumita temperatura, în cazul neutralizarii sau pentru a preveni poluarea termica în cazul deversarii apei folosite.

Deferizarea si demanganizarea apei.Întrucât compusii fierului si manganului se gasesc frecvent împreuna în apa, procesele de eliminare a acestora

sunt similare. Ca metode de deferizare si demanganizare se folosesc aerarea si limpezirea, filtrarea dubla, oxidarea chimica, schimbul cationic si retinerea biologica.

Aerarea apelor feruginoase se realizeaza prin pulverizarea apei sau prin amestecarea aerului comprimat cu aceasta. Prin aerare se produce oxidarea si descompunerea bicarbonatilor sau sulfatilor de fier, solubili în apa, în compusi insolubili care apoi se retin prin decantare si filtrare.

Oxidarea chimica urmareste precipitarea compusilor fierului utilizând var în doze de 1g CaO la 1g fier, sau clor în doze de 1,6g Cl2 la 1g fier sau flocularea compusilor manganului în mediu alcalin, folosind permanganat de potasiu si neutralizarea apelor acide (Maria Turtoi, 1998).Utilizarea unor filtre cu cationiti, la deferizarea si demanganizarea apelor, duce la ridicarea eficientei acestor procese.

Metoda biologica se bazeaza pe retinerea fierului si manganului de bacteriile feruginoase si manganoase.

Dedurizarea apei

Este un proces specific de tratare a apei folosite în industrie pentru evitarea formarii de depuneri (piatra) pe peretii recipientelor, conductelor sau deprecierii unor produse. În cazul apei potabile se aplica foarte rar.

Pentru dedurizarea apei se pot utiliza urmatoarele metode:

- metoda termica - consta în încalzirea apei peste 100ºC, când bicarbonatii de calciu si magneziu se descompun


Arthur Schopenhauer

18

18

BULETIN

UL C

ALITA

TII 4/2011

Redactat de Sef C

MC

,chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


în carbonati insolubili care se depun. Este scumpa si se aplica doar la in-stalatiile mici si mijlocii;

- metoda chimica cu reactivi - se utilizeaza când se cere o reducere a duritatii apelor de suprafata pâna la 4-5 grade. Ca reactivi sunt utilizati varul, soda, soda caustica, varul si soda în combinatie, care reactioneaza cu compusii solubili ai calciului si magneziului din apa, cu formare de precipitati insolubili;

- metoda cu mase cationice - consta în trecerea apei printr-un filtru rapid sub presiune prevazut cu o masa granulara schimbatoare de ioni ca material filtrant, care schimba cationitii Na+ sau H+ cu Ca+ sau Mg+ din compusii care dau duritatea apei.

Eliminarea gazelor din apa

Se realizeaza prin dezacidifiere (eliminarea CO2), desulfurizare (eliminarea hidrogenului sulfurat) si dezoxigenare (eliminarea oxigenului). Acest tratament se aplica pentru corectarea mirosului si gustului neplacut al unor ape.

Desalinizarea apei

Se impune atunci când continutul de cloruri sau sulfati depaseste limita exceptionala de 400 mg/l prevazuta în STAS sau pentru anumite necesitati tehnologice. Acest tratament este costisitor, dar este indispensabil atunci când nu se poate obtine apa corespunzatoare în alt mod sau dintr-o alta sursa.Desalinizarea apei se realizeaza prin filtrarea apei prin mase schimbatoare de ioni

succesive: apa trece initial peste o masa cationica ce fixeaza sodiul din clorura de sodiu, apoi peste o masa anionica formata din rasini aminice, care descompun acizii clorhidric sau sulfuric formati în apa dupa prima filtrare.

Regenerarea cationitului se face cu solutie diluata de acid sulfuric, iar regenerarea anionitului se face cu solutie de soda, concentratie 2-3%.Desalinizarea se mai poate realiza si prin electroliza. În cazul unor cantitati mici de apa, aceasta este distilata, apoi amestecata în raportul dorit cu apa bruta.

Fluorizarea apei

Fluorul este indispensabil în profilaxia cariei dentare. Continutul optim de fluor în apa este de cca 1 mg/l, concentratii mai mari de 1,5 mg/l sunt daunatoare organismului deoarece provoaca intoxicari.

Fluorizarea apei se aplica apelor sarace în fluor. Se realizeaza prin adaos de fluorsilicat de sodiu, acid fluorhidric sau fluorsilicic sau fluorura de calciu solubilizata cu solutie de aluminiu. O atentie deosebita se va acorda dozajului, care trebuie riguros controlat.

Eliminarea excesului de fluor din apa se realizeaza prin filtrarea apei pe carbune activ în mediu acid (pH< 3), tratarea cu sulfat de aluminiu (pH< 7,5) în doze de 150-300 mg/l, sau prin tratarea cu var în prezenta unui continut suficient de magneziu în apa (hidratul de magneziu absoarbe fluorul).

Dezactivarea apei

Prezenta elementelor radioactive în unele ape de adâncime, ape minerale sau ape de suprafata


Arthur Schopenhauer

19

19

BULETIN

UL C

ALITA

TII 4/2011

Redactat de Sef C

MC

,chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


impurificate prin deversarea unor ape industriale, impune necesitatea dezactivarii. Pentru unii izotopi radioactivi, dezactivarea se poate realiza pe cale naturala, prin stationarea apei în bazine, când radioactivitatea scade datorita timpului de înjumatatire. Pentru alte elemente sunt necesare tratamente de dezactivare prin coagulare si filtrare sau prin tratare a apei cu fosfati, pulberi de metal, argila, var si soda.

3.Managementul activelor. Index de criticitate. Operatorii regionali (OR) dispun de un portofoliu impresionant si valoros de active, in marea lor majoritate situate subteran, sub forma de conducte si canale colectoare care necesita urgent investitii considerabile pentru a acoperi cerintele clientilor in ceea ce priveste acest serviciu. Managementul acestei infrastructurii este, oricare ar fi punctul de referinta, o afacere importanta. Provocarile in acest sens implica schimbari in administrarea acestor active de apa potabila si ape uzate printr-o abordare „mult mai rentabila” care va pune accent pe nevoile clientilor, asigurandu-se astfel mentinerea

activelor conform Standardelor de Servicii aprobate. Operatorii regionali se confrunta simultan cu necesitatea de: · reabilitare si inlocuire urgenta a statiilor de captare, de livrare si de pompare imbatranite si a retelei de distributie uzate · imbunatatirea a instalatiilor pentru a corespunde standardelor actuale si viitoare referitoare la apa potabila si apa uzata Daca aceasta problema nu este luata in considerare si nu se opreste procesul de imbatranire a infrastructurii de alimentare cu apa intr-un interval de timp rezonabil, iar managementul actual nu se modifica pentru a deveni unul axat pe principii moderne de performanta, cercul vicios al lipsei finantarilor si al scaderii eficientei operationale se va accelera. Nivelul actual inacceptabil al serviciilor va mai scadea si clientii nu vor mai plati pentru acestea in intregime, iar imaginea ROC va continua sa se deterioreze. Situatia inacceptabila reprezentata de colapsul total al serviciului de alimentare cu apa ar putea avea loc intr-un viitor nu prea indepartat, ceea ce va pune in pericol sanatatea publica a populatiei. Pentru a evita degradarile ulterioare trebuiesc asigurate si alocate fonduri pentru a reabilita instalatiile care sunt in stare de degradare ridicata. In plus, orice propunere pentru imbunatatirea facilitatilor existente se va adauga la cheltuielile de reabilitare. Este necesara in acest sens o evaluare detaliata si exacta a situatiei activelor si a performantei acestora pentru a realiza o planificarea ulterioara eficienta. Planul de Management al Activelor este o abordare structurata ce are ca scop reducerea costurilor pe ciclul de viata al activelor concomitent cu mentinerea serviciului la nivelul


Arthur Schopenhauer

20

20

BULETIN

UL C

ALITA

TII 4/2011

Redactat de Sef C

MC

,chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


cerut si cu mentinerea in stare de functionare a activelor din sistemele de apa si canalizare. Managementul activelor este o abordare practica bazata pe performata, destinata imbunatatirii nivelelor serviciilor si poate ajuta operatorii regionali in atingerea mai multor obiective importante: · Planificarea efectiva si eficienta a investitiei · Grad mai mare de incredere in serviciul furnizat · Conformare cu reglementarile · Rentabilitate si competitivitate marita · Planificare si raportare financiara coerenta · Vizibilitate pentru "activele ingropate". · Abilitatea de a justifica necesititatea investitiilor fata de institutiile finantatoare Managementul activelor si planificarea pe termen lung reprezinta cheia dezvoltarii infrastructurii de apa si canalizare in aria de acoperire. Managementul activelor implica colectarea sistematica a datelor din sistem si analiza acestora pe baza unor metode si tehnici precum analiza costului pe durata de viata si evaluarea riscului. Folosind conceptele de management al activelor, operatorii regionali si celelalte institutii responsabile pentru administrarea infrstructurii pot micsora costul total de proiectare, achizitie, exploatare, intretinere, inlocuire si casare a activelor pe intreaga lor durata de viata, concomitent cu asigurarea nivelului dorit al serviciului. Colectarea, distribuirea si analiza datelor privind activele permite operatorilor regionali sa ia decizii bine fundamentate privind managementul activelor. In particular, operatorii regionali pot folosi informatia colectata pentru alocarea eficienta a resurselor si pentru a decide daca este mai eficient sa repare sau sa inlocuiasca anumite active.

Acest mod de abordare poate ajuta managerii sa reduca incarcarea si sa imbunatateasca alocarea personalului si a celorlalte resurse. Managementul activelor este un proces continuu care coordoneaza achizitia, utilizarea si casarea activelor din infrastructura avand ca scop imbunatatirea nivelului serviciului siminimizarea costurilor pe durata de viata a activelor.

De ce este necesar? Cunoasterea starii (gradului de uzura) activelor permite alocarea eficienta a investitiei, intocmirea unor planuri realiste de investitii de capital, cresterea duratei de viata a activelor, asigurarea nivelului serviciului si intelegerea necesitatilor financiare pe termen lung. Managementul activelor contribuie la planificarea eficienta a investitiilor de capital, planificare ce va fi sprijinita de consumatori si autoritatile locale. Managementul activelor permite identificarea punctelor din sistem unde finantarea este absolut necesara pentru gestionarea riscurilor asociate cu posibilele avarii ale activelor, optimizand astfel alocarea fondurilor in vederea mentinerii sistemului la un nivel functional satisfacator pentru beneficiari.Datele colectate,


Arthur Schopenhauer

21

21

BULETIN

UL C

ALITA

TII 4/2011

Redactat de Sef C

MC

,chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


analizate si distribuite printr-un sistem de management al activelor pot fi folosite pentru: · fundamentarea deciziilor privitoare la intretinerea, reabilitarea si inlocuirea activelor............Rezultat: exploatare mai eficienta · a comunica mai bine cu autoritatile si populatia......... Rezultat: o abordare bine fundamentata cand se doreste cresterea tarifelor Orice Plan de Managemen a Activelor (PMA) trebuie sa fie structurat pe o baza de date operationale (Inventarul Activelor) care va contine toate informatiile descriptive, tehnice,functionale, de performanta despre active. In ceea ce priveste activele situate subteran, este foarte dificila monitorizarea deteriorarii si programarea lucrarilor de intretinere si inlocuire la momentul oportun. Colectarea sistematica a datelor operationale si inregistrarea intr-o baza de date va permite inregistrarea informatiilor privind gradul de deteriorare (de uzura) ca atribuit al activului respectiv. Pe baza acestor date se poate estima performanta retelei. Este important ca operatorii si managerii care cunosc si inteleg istoricul sistemelor sa joace un rol important in acest proces. Managementul activelor ofera o serie de beneficii. Operatorii care folosesc principiile de management al activelor pot avea o multe sau chiar toate aceste beneficii. Oricum, operatorii pot inregistra unele dintre aceste beneficii chiar de la primele activitati de management al activelor. Beneficiile managementului activelor includ, dar nu se limiteaza la urmatoarele: -decizii operationale mai bune · raspuns mai bun in caz de avarii · abilitate sporita de a planifica si de a acoperi -costurile viitoare de reparatie si inlocuirea activelor

· cunostinte detaliate asupra activelor critice si a celor care nu sunt critice · operare mai eficienta · comunicare mai buna cu clientii · stabilirea de tarife pe bazate pe date operationale bine fundamentate · cresterea gradului de acceptare a tarifelor de catre clienti · intocmirea de proiecte de investitii de capital care raspund necesitatilor reale ale sistemelor Operatorii trebuie sa-si propuna atingerea cat mai multor beneficii dintre cele enumerate anterior prin propirul plan de management al activelor. Realizarea unui sistem eficient de Management a Activelor pentru serviciile de apa si canalizare va necesita urmatoarele: · Alcatuirea unui inventar al activelor cu data relevante despre acestea -dimensiunea unitatilor, capacitatea proiectata, productia si inclusiv evaluarile privind starea si performanta acestora · Stabilirea valorii activelor in compatibilitate cu cerintele sistemelor de contabilitate financiara · Stabilirea unor criterii de evaluare a gradului de uzura si performantei activelor · Evaluarea gradului de uzura si performantei activelor. Este important ca operatorii si managerii de sistem, care cunosc si inteleg sistemul si istoricul operarii acestuia, sa joace un rol major in acest proces · Stabilirea unor criterii de criticitate care vor fi folosite pentru identificarea importantei fiecarui activ in activitatea operatorului · Stabilirea si monitorizarea unor Indicatori de performanta operationala (IP) si intelegerea motivelor si factorilor care afecteaza performanta · Dezvoltarea unei strategii de investitii pe baza careia se va indentifica necesarul de Investitii


Arthur Schopenhauer

22

22

BULETIN

UL C

ALITA

TII 4/2011

Redactat de Sef C

MC

,chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


3.1.Criticitate – Calcularea indexului de criticitate Nu toate activele au importanta egala pentru functionarea sistemului – unele active sunt critice iar altele nu sunt. Unele active sau tipuri de active pot fi critice intr-o locatie, dar nu si in alta. Pentru a identifica activele critice din sistem, operatorul regional va examina posibilitatea avarierii activelor. Datele necesare pentru identificarea activelor critice sunt: varsta activului, gradul de uzura, istoricul avariilor si cunostinte despre modul in care fiecare tip de active se poate avaria. Este foarte probabil ca un activ sa se avarieze daca este vechi, are un istoric bogat de avarii si are un grad ridicat de uzura. Este foarte probabil ca un activ sa functioneze in bune conditii daca este nou, este fiabil, are un istoric minim sau inexistent de avarii si are un grad scazut de uzura. Evaluarea criticitatii in cadrul unui sistem de apa si canalizare inseamna analizarea pentru fiecare activ sau grup de active: · ce se intampla daca activul se avariaza · care sunt sansele ca acesta sa se avarieze · daca activul se avariaza, cati beneficiari sunt afectati · daca activul se avariaza, care ar fi costurile de reparare · daca activul se avariaza, ce alte active ar putea fi deteriorate · daca activul se avariaza, care sunt consecintele asupra mediului si sanatatii populatiei operatorului regional sa-si gestioneze riscurile si contribuie la stabilirea unei modalitati mai eficiente de repartizare a fondurilor pentru reabilitare si inlocuire. Exista doua dimensiuni importante in stabilirea criticitatii:

1. posibilitatea de defectare (probabilitatea) 2. consecintele defectarii (impactul) 1. Probabilitatea de defectare poate fi evaluata pe baza varstei activului, a gradului de uzura al acestuia, al istoricului avariilor, a experientei din trecut cu respectivul tip de activ si in general pe baza informatiilor despre tipurile de active care prezinta cea mai mare probabilitate defectare. Evaluarea probabilitatii de defectare poate fi o simpla ierarhizare pe o scala, de exemplu de la 1 la 5, sau poate fi mai complexa daca sunt disponibile datele necesare. 2. Consecintele defectarii sau costul defectarii reprezinta costul reparatiilor, costurile sociale, costurile de reparare / inlocuire legate de daunele colaterale, costurile legale, costurile de mediu si alte costuri asociate sau pierderi de active. Consecintele defectarii sunt mari daca oricare din aceste costuri este semnificativ sau daca avaria are asociate mai multe dintre aceste costuri simultan. Evaluarea criticitatii impune analiza probabilitatii de defectare si a consecintelor defectarii. Activele care au probabilitate mare de defectare si consecinte importante ale defectarii sunt active critice. Pentru a face o prioritizare realista a investitiilor, fiecare operator regional va evalua criticitatea activelor din propriul sistem si va calcula pentru fiecare activ un indice de criticitate (IC).IC determinat va fi folosit in continuare pentru evaluarea importantei fiecarui activ in exploatarea sistemului. Importanta activului va fi direct proportionala cu indicele sau de criticitate. Operatorilor regionali li se recomanda sa intocmeasca Formulare de evaluare a criticitatii


Arthur Schopenhauer

23

23

BULETIN

UL C

ALITA

TII 4/2011

Redactat de Sef C

MC

,chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


pentru fiecare grup de active si includerea acestora in Planul de management al activelor ca Anexe. Toate informatiile descriptive prezentate in aceasta sectiune trebuiesc incluse in InventarulActivelor. Desi majoritatea operatorilor regionali au inventare ale activelor ce includ date despre tipurile de active, date tehnice, locatii, durate de exploatare tehnica, foarte putini dintre acestia au si utilizeaza informatiile despre istoricul intretinerii si reparatiilor, despre gradul de uzura al activelor, performanta acestora sau valoarea de inlocuire. Gradul de uzura, performanta si indicele de criticitate sunt informatii extrem de importante care trebuiesc incluse in inventarul activelor. Toate deciziile de management privind intretinerea, reabilitarea si inlocuirea trebuiesc luate pe baza acestor informatii. Necunoasterea gradului de uzura si a nivelului de performanta a unui activ poate duce la defectarea timpurie a acestuia, fapt care lasa operatorului o singura optiune: inlocuirea activului (in general cea mai costisitoare optiune). Necunoasterea criticitatii unui activ in sistem poate impiedica operatorul in luarea de decizii informate cu privire la prioritatile de intretinere, reabilitare si inlocuire.Necunoasterea valorii de inlocuire a activelor din sistem poate duce la planuri de reabilitare si reinnoire costisitoare si ineficiente. ( Sursa: Manualul national al operatorilor de apa si canalizare)

4.Iedera fotovoltaică – noua modă a panourilor solare

Cu toate că sunt foarte utile ca sursă de energie alternativă, estetic vorbind, panourile solare nu produc vreun soi de emo ie. Solar Ivy este o solu ie interesantă prin compara ie i un adevărat prieten al arhitec ilor. Energia nepoluantă nu a fost vreodată pusă într-o formă mai bună.

Atunci când spunem panouri solare ne gândim de obicei la bucă i pătrate, lucitoare i închise la culoare. Sunt puse pe acoperi ul casei nu doar ca să capteze mai bine razele Soarelui, dar i pentru că ocupă mult spa iu i, onest vorbind, nu ar primi un premiu pentru design în nici o circumstan ă.

Solar Ivy este un produs care în câ iva ani ar putea să înlocuiască imaginea de acum a panourilor cu celule fotovoltaice. Compania care a ini iat proiectul, americanii SMIT (Sustainably Minded


Arthur Schopenhauer

24

24

BULETIN

UL C

ALITA

TII 4/2011

Redactat de Sef C

MC

,chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


Interactive Technology), a avut ca sursă de inspira ie cre terea iederelor pe pere ii caselor. Modelul era ideal. O plantă că ărătoare, iedera se mulează perfect pe tencuiala exterioară în căutarea luminii. Nu deranjează pe nimeni i, chiar dacă o face, poate fi ajustată, tăiată, înlăturată din zonele în care stă în cale.

Solar Ivy s-ar putea traduce prin „iedera solară“, un sistem în care fiecare frunză este înlocuită de un panou de dimensiuni reduse, foarte sub ire i complet reciclabil. „Frunzele fotovoltaice“ sunt sus inute de un cablu din aluminiu, iar ideea vine cu o serie de avantaje incontestabile, chiar dacă fa ă de o re ea obi nuitp de panouri pre ul este ceva mai mare.

Filmele fotovoltaice pot fi colorate fiecare într-o nuan ă diferită, devin parte a designului clădirii, pot să se confunde cu tencuiala sau dimpotrivă, să adauge un accent diferit de culoare. Amenajarea este mult mai u oară pentru că celulele permit aranjarea oricum, la orice distan ă unele de altele

i în orice densitate, inând cont evident de nevoile energetice ale locuin ei sau biroului. Fiecare „frunză“ poate fi orientată individual pentru a capta mai bine lumina solară, iar greutatea lor nu apasă excesiv pe structura casei.

Iedera metalică „cre te“ oriunde, putând să ia aproape orice formă, se dă la o parte în dreptul ferestrelor, acoperă cu succes acoperi ul fără să se a eze peste horn i, la nevoie, ine i umbră. Conform producătorului, sistemul este la fel de eficient ca unul tradi ional


Arthur Schopenhauer

25

25

BULETIN

UL C

ALITA

TII 4/2011

Redactat de Sef C

MC

,chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


5. ITM-ul si dosarul SSM : 70 DE ACTE OBLIGATORII LA ORICE CONTROL Potrivit dispozitiilor art. 7 alin. (1) din HG 161/2006 privind intocmirea si completarea registrului general de evidenta a salariatilor, modificata prin HG 37/2010, angajatorul are obligatia de a intocmi un dosar personal pentru fiecare dintre salariati si de a-l prezenta inspectorilor de munca, la solicitarea acestora. Continutul mimin al dosarului personal al salariatului este prevazut in dispozitiile alin. (2) din acelasi articol. Astfel, dosarul personal al salariatului cuprinde cel putin: actele necesare angajarii, contractul individual de munca, actele aditionale si celelalte acte referitoare la modificarea, suspendarea si incetarea contractelor individuale de munca, precum si orice alte documente care certifica

legalitatea si corectitudinea completarii in registru. In privinta actelor specifice activitatii privind sanatatea si securitatea in munca mentionam si fisele de instruire la angajare si cele periodice ale salariatior. Daca in unitate aveti salariate gravide, care au nascut recent sau care alapteaza veti avea in vedere si protectia acestora la locul de munca, cu intocmirea documentelor necesare in acest caz. Tot din mentiunile facute de inspectoratele teritoriale de munca aflam ca din punct de vedere al sanatatii si securitatii in munca, in functie de activitatea desfasurata in cadrul societatii, in cazul unui control efectuat de catre inspectorii de munca vi se pot solicita urmatoarele: 1. Certificatul de inmatriculare la Registrul Comertului cu anexele aferente; 2. Autorizatia de functionare din punct de vedere al protectiei muncii; 3. Decizii interne pentru: - personalul cu atributii in domeniul SSM; - componenta serviciului de SSM; - conducatorii locurilor de munca; - personalul cu responsabilitati conform NSSM (ex. manipulare depozitare recipiente cu oxigen; deservire instalatii aer comprimat). 4. Documentele Comitetului de Securitate si Sanatate in Munca (CSSM): - decizia de infiintare; - raportul anual al conducatorului unitatii in CSSM cu privire la situatia securitatii si sanatatii in munca; - raportul medicului care asigura supravegherea starii de sanatate a salariatilor; - planul anual de masuri in domeniul SSM si


Arthur Schopenhauer

26

26

BULETIN

UL C

ALITA

TII 4/2011

Redactat de Sef C

MC

,chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


fondul de cheltuieli necesar - programul de activitate al serviciului de SSM. 5. Evaluarea riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala la locurile de munca; 6. Dosarul medical individual; 7. Fisa de aptitudini; 8. Inscrierea in fisa de instructaj -Apt pentru lucru la inaltime ; 9. Foaia de parcurs; 10. Raport de sedinta siguranta circulatiei; 11. Nota de comanda reparatii; 12. Programe de instruire, testare pe meserii sau activitati; 13. Masuri tehnico organizatorice de prevenire, alarmare, intreventie, evacuare si prim ajutor; 14. Tematici de instruire; 15. Diploma de absolvire a cursurilor de protectia muncii; 16. Verificarea testelor utilizate pentru evaluarea cunostintelor in procesul de instruire; 17. Fisele individuale de instructaj de protectia muncii; 18. Procese verbale care sa ateste modul de efectuare a instructajului periodic; 19. Foaie de prezenta; 20. Normativul intern de acordare a echipamentelor individuale de protectie (EIP) si de lucru (EIL), corespunzator riscurilor activitatii; 21. Certificate de conformitate pentru EIP si EIL; 22. Fise de magazie pentru dotarea cu EIP; 23. Documentele care sa ateste ca ET utilizate in cadrul unitatii sunt certificate de organismele competente, potrivit legii;

24. Registre de supraveghere a parametrilor tehnologici a instalatiilor in functiune 25. Contractul colectiv de munca intocmit la nivelul unitatii (clauzele referitoare la protectia muncii, la timpul de munca, regimul pauzelor, munca in schimburi si intensitatea acesteia); 26. Regulamentul de Organizare si Functionare si Regulamentul Intern; 27. Masuri tehnice si/sau organizatorice luate pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa si indirecta; 28. Buletine de verificari PRAM; 29. Determinarile de noxe, in cazul unitatilor cu tehnologii care degaja noxe chimice ( in vederea stabilirii masurilor specifice de protectie a muncii); 30. Determinarea limitelor de zgomot la locurile de munca (daca sunt sub cele maxim admise pentru protectia neuropsihica si psihosenzoriala a executantilor); 31. Reguli proprii pentru aplicarea normelor de protectia muncii corespunzator conditiilor in care se desfasoara activitatea la locurile de munca; 32. Autorizarea din punct de vedere al protectiei muncii pentru salariatii care exercita meserii ce trebuie autorizate; 33. Evidenta locurilor de munca cu conditii deosebite: vatamatoare, grele si periculoase; 34. Certificate medicale cu diagnostic accident 35. Implementare noilor prescriptii minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate in munca; 36. Documentul privind protectia la explozie si evaluarea riscurilor de explozie; 37. Buletine de verificare metrologica a AMC-urilor(EMM) din dotare; 38. Verificarile ISCIR;


Arthur Schopenhauer

27

27

BULETIN

UL C

ALITA

TII 4/2011

Redactat de Sef C

MC

,chim.ec.Iuliana C

hitu R


anagementul C


39. Fisa postului; 40. Permisul de lucru cu foc; 41. Permis gass free, in situatiile de lucrari in spatii inchise unde exista pericol de explozie; 42. Documentul privind protectia la explozie; 43. Autorizatie de lucru in zone Ex; 44. Proiect de zonare Ex si clasificarea ariilor periculoase; 45. Plan tehnic de exploatare; 46. Registrul de evidenta a elementelor pentru legare a sarcinilor, dupa caz; 47. Registrul cu orele de functionare a echipamentelor tehnice (ET) (ex.compresoare) 48. Programul de revizii si reparatii a ET din dotare; 49. Plan de evacuare in caz de urgenta; 50. Registre de evidenta a accidentatilor in munca; 51. Registre de evidenta a accidentelor usoare; 52. Registre de evidenta a incidentelor periculoase; 53. Registre de evidenta a imbolnavirilor profesionale; 54. Raportare semestriala a accidentelor de munca; 55. Registrul de serviciu la bordul navelor; 56. Registrul pentru substante toxice; 57. Registrul de evidenta a materialelor explozive; 58. Formular comanda si indeplinirea comenzii pentru utilizarea materialelor explosive; 59. Cartea tehnica a utilajului; 60. Instructiuni de lucru; 61. Proces verbal de punere in functiune a schelei; 62. Conventiile de lucru; 63. Proiectele de executie a constructiilor, ET;

64. Masurile preventive si metodele de lucru stabilite de angajator; 65. Proces verbal de control propriu din punct de vedere al protectiei muncii; 66. Materiale necesare informarii si educarii angajatilor; 67. Fisele tehnice de securitate pentru substante toxice; 68. Contractele de lucrari; 69. Modul de acorare a materialelor igienico sanitare; 70. Fisa de expunere la riscuri profesionale; 71. Evidenta nominala a angajatilor cu handicap si a celor cu varsta sub 18 ani; 72. Dosare de cercetare a accidentelor cu ITM; 73. Registrul unic de control. Alaturi de mentiunile anterior facute, avand in vedere practicile diferite ale inspectorilor de munca, sfatul nostru este sa va informati asupra exigentelor inspectoratului teritorial de munca de care apartineti. -apelarea forţelor de intervenţie la 112; se specifică despre ce fel de intoxicaţie este vorba pentru a aduce şi un aparat de respirat cu oxigen, oxigenul fiind singurul antidot împotriva intoxicaţiei cu oxid de carbon. -masarea cardiacă a persoanei afectate (defibrilarea în cazul în care se dispune de echipamentul adecvat), -aport de aer cât mai rapid posibil, prin respiraţie artificială, -neintrarea în încăpere decât după ce o persoană autorizată a stabilit şi îndepărat cauza care a determinat degajarea mea.

Date post:	15-Aug-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	0 times
Download:	0 times

SC APAVIL SA MANAGEMENTUL CALITATII · De aceea gheata este mai usoara decat apa si se ridica la...

Documents