Sauatie Ba$touoiAlITIPARTlITIlIG

tIf

Ieromonah

SAVATIE BA9TOVOI

AntiparentingSensul pierdut al paternitdtii

6 ATH l)hrl A

CUPRINS

1. SENSUL PIERDUT AL PATERNITATIIL.Delapedagogielaparentologie ... ........ t12.Slabisauputemici?.... ......173.Ceeiubirea?.....

4. copii dorifi, copii n"ao"i; . . . . : . . . . . : : : . . . . : . . . . . . . . . .;5. Ajunge copilului si fie ca pdrintele sdu? . . . . 35

6.Nevoiadeeducaqie ....41T.Instinctele ......4g8.Instinctulmatem.Paternitatea .......579.Ce-gidoresccopiii. ....6310.Limbajul...... .......6911.Emo!iile .......2Jl2.Anti-BibliacametodA.... ... 81

l3.Nouareligielaicd ..... gT

L4. Temeiurilepietdfii filialeinconfucianism . . . .. . . . 91l.5.Patemitateabiblici. .:....16. Istoria gi efectele termenului,,pdtentlng', . . . ., .. 107

2. COPIII IUBITI NU FAC TANTRUM17. Cele 4+1 experienfe ale copilului. . . 119

137

143

L8. Memoria

19. Libertatea

261

CUPRINS

20. Jocurile copiliriei

21. Competilia. . .' .;. . . .

22. Copii sindtoqi, copii bolnavi . . . . .

23.Tantrumul..'.

24. Alintul

25.Ascultarea'...

25. BHieli gi fete.

27. Moda

28. Microbii. Alimentalia.' . . .

29. Sindromul ,,cel mai" '

30. Fascinalia,,oamenilor mari". . . .'

31. ingerul de lumini.

32. ,,Cinsteqte pe tatil qi pe mama ta." Mitul traumelor ' ' ' '

33. Hristos

3, ZECEPOVESTIRI DIN COPILARIE

Tata..

Iapa..

Mos GerilX.

Pantalonii mamei

Briceagul din cirare

CXlu{i de plastilini

Falma

Nistica

imblinzirea ..

r47

155

161,

1,67

L85

191

1.93

197

203

209

211,

223

231

217

235

239

247

241

243

245

251

293

255

Bursucul.

262

259

ffi. ffiffiffimmmffi wffiwwffiwa

mffi mm&mm,mmffiffiffiwffiffi

L. De la pedagogie la parentologie

1) Toti adullii au fost copii gi pot iudeca despre copili-rie din proprie experienfi. 2) Speculatiile despre nevoi-le copiilor sint de cele rnai multe ori simple proiec{ii aleadulfilor.3) Virtutea qi dorinfa de a fi mai bun sint temeiu-rile educafiei. 4) Complexul generaliei castrate. 5) Parento-logia necesiti o abordare multidisciplinari.

iNTOTOEAUNA m-a uimit interesul oamenilormari pentru problemele copildriei, un interes pe care

il exprimi doar pentru domeniile necunoscute, pentru

ldri qi planete. Copildria este infdligatd ca o lume necu-noscuti despre care fiecare e liber sd-qi imagineze ce

vrea. Un fel de lard a Minunilor in care Sufletul-Alicehalucineazd la nesfirgit. Majoritatea adullilor vorbescdespre copildrie de parcd ei nu ar fi fost niciodatd co-

pii. Despre copii se spun cele mai ciudate lucruri. insdafirmafia cea mai frecvent auzitd, este aceea cX nevoi-le copilului inc6 nu au fost infelese pe deplin sau cd

ele au fost tn,telese taman pe dos. Abia acum oameniimari par sd fi descoperit ce-gi doresc copiii.

't1,

TEROMONAH SAVATTE BA$TOVOT

Md gindesc cd poate ar trebui si privim tocmai in-vers? Nu de sus in jos, ci de jos in sus? Sau, md rog, ori-care ar fi susul sau josul. Nu din mafuritate spre copi-

15rie, ci invers? De ce si ne chinuim zadamic sd sinte-

tizhm gi sd conceptualizdm stdrile firegti ale inocenfei,

cind e mai simplu gi mai interesant si redevenim noi

inqine copii?

Ca oricare dintre noi, am fost gi eu copil. Mi-am tri-it copildria din plin gi am problematizat incepfird de la

virsta de 1- an gi jumdtate. Jin minte totul incepirid de

la 2 ani. Jin minte problemele, adevirate probleme pe

care le purtam tr cap incepind de la de ce nu se cufun-

dd coribiile dacd sirt de fier gi pini la ce este dincolo de

stele. Am atitea amintiri gi frdminteri din copildrie inc{t

am umplut cu ele un roman, Iepurii nu morl, gi aq putea

sd mai scriu zece. Cea mai intensd gi plind de probleme

perioadi din viala mea, cea mai congtientd, filosoficiperioadd, mi-a fost copildria. Arn avut parte gi de o so-

rd mai micd cu doi ani, dar gi de un frate la o diferenliI lepurii nu mor este primul roman semnat Savatie ($tefan)

Bagtovoi, scris la 20 de ani. Prima edifie a apirut la Editura Au-la, Bragov,2001., edilia a doua la Editura Polirom, 2007, qi a treiaedifie la Editura Cathisma 2012. Este primul rom€m scris de unmoldovean apdrut la Paris cu finanfarea stafului francez, printr-unconcurs al Centrului Nafional al Cdrlii (CNL) al Franfei qi care s-abucurat de cel mai bun dosar de presiir fndul autorilor de lim-bd romAnd tradugi in Franla dupi anul L989 - Les lapins ne meurentpas,Ed.Jaqueline Chambot,20L2. Romanul a apdrut de asemenea

Fi in Italia la Editura Keller * I conigli non muoiono mai,2015.

12

ANTIPARENTING

de zece ani. $tiu ce este un copil, ce wea, la ce aspirX.

Nu-mi sftrt strdini copiii gi tot ce e legat de ei. Chiar gi

numai din aceastd condife pot si scriu o carte.

Am fost un copil care a trecut prin mai multe mo-dele pedagogice. intotdeauna a trebuit si oscilez intreeducafia durd de care aveam parte la o qcoalH sovie-

ticd gi educafia cu mare accent pe responsabilizare pe

care mi-o ofereau pirinlii mei. Atit tata, cit gi mama

aveau studii pedagogice calificate, tata fiind profesorde logici, iar mama venind din domeniul artelor. Pot

spune cd sint rodul unui experiment pedagogic.

Cel mai important lucru pe care l-ann invd{at de lapdrinfii mei este ci un copil trebuie sd fie bury priceputgi modest. Talentele trebuie dezvoltate si respectate.

Oamenii care se pricep la ceva sint demni de admirafiegi e bine si ftrvilim de la ei. Cititul gi exerciliul stau

Labaza priceperii. Dacd un copil citegte, picteazd sau

crogeteazd, el nu trebuie intrerupt - tofi ceilalli trebuie

s[-i ofere condifii pentru studiu. Acest aspect este im-portant mai ales la fard, unde mai tot timpul este ce-

va de fdcut. Dacd vrei sd devii pictor, trebuie sH ajungica Michelangelo, Repin sau Picasso, dacd egti sportiv,trebuie sd ajungi un Cassius Clay. Fii cel mai bun dinanturajul tiu, dar nu te mullumi cu asta, cici undevain Petersburg sau la Roma existd copii mai buni ca ti-ne. Sportul e obligatoriu. Biielii trebuie si fie puter-

13

IEROMONAH SAVATIE BA$TOVOI

nici gi pricepufi, fetele frumoase gi cuminli. Apdr6-i

pe cei slabi, fii darnic gi mdrinimos. Nu ride de sdraci

gi de bolnavi. $antajul, minciuna, frican invidi4 zgir-

cenia gi lduddrosenia sint lucruri rusinoase. Trebuie sd

fii un bun prieten qi si gtii sd te desparli de cei care au

dovedit vreunul dintre defectele enumerate mai sus.

Dumnezeu a ingdduit ca sistemul in care am copi-

ldrit si se prdbugeasci. Chiar in anul cdderii URSS eu

am ajuns elev la Liceul de Arti din laqi. Altd lume, alte

criterii de educafie, alte relalii intre b6ieli. Viaf6 in ci-min cu zece fur cameri, rnincare slabi la cantind, pro{e*

sori rigizi (cu excepliile de rigoare), sdrdcie gi dezolare.

Exact ca la Bacovia. Eram departe, singur gi s6rac Ei nu

gtiam cd de acum ?nainte urma sd mb descurc singur"

Atunci era rnoda disculiilor despre ,,generafia rata-

t6". Tatdl meu gi mama mea imi erau Prezentafi ca nigte

oameni care gi-au ratat soarta in cclmunism. Noi eram

cei care dddeam o gansd l6rii si-Ei revind. Cdci, nu-iaqa, eu citeam tsaudelaire, Rimbaud, Trakl gi Gotfried

Benn, invdlam din Antihristul Lui Friedrich Nietzshe

gi imi cump6ram din bdnuli cergili pe coridorul lice-

ului primele traduceri din Freud qi Doltol. Dar, oricit

aE fi citit gi oriclt aE fi scris, astdzi aflu cd generalia ra-

tati sint de fapt chiar eu. Oameni de virsta mea, dar1 Amdnunte din adolescenla autorului alcdtuiesc pagini din

romanul autobiografic Puga spre ctmpul cu ciori - amintiri dintr-ocopildrie ateistd, Editura Cathisma, Bucuregti, 2012.

1,4

ANTIPARENTING

gi de virsta pirinfilor mei, le explicd adolescenfilor cd

pdrinfii lor sint o generatie ratatS, cd lor le revine res-

ponsabilitatea de a schimba mentalitatea, lumea.

Sint liniqtit, am citit destul ca sd cunosc cd gi pdrin-

lilor mei li s-a zis in anii'7} cd pirinfii lor sint generafia

ratat6,, pdtrunsA de obiceiuri burgheze gi cd ei, pirinfiimei, sint Generalia Pro. O, dar ce se ficea pe vremea

lui Eminescu gi Caragiale, cum se cdznea lumea simeargd la Paris, sd invele ,,la glt cravatei cum se lea-

gd nodul"...1

Complexul generafiei ratate a ajuns astdzila apoge-

ul siu. Tinerii de azi sint acuzali ci nu pot fi nici micarpdrinfi. Atit de ratafi sint? Cel pulin aEa reiese din miilede cdrli menite sd le explice cum si se poarte cu copiii1or. Atit de tineri, dar atit de uqor gi-au acceptat stigma-

tul de ,,generalie ratat6"t Vorbesc aici in termeni soci-

ologici, cdci in acele cirli nu vefi gdsi o astfel de sin-

tagmd. Acolo totul este roz qipazitrv, qi necondifionat.

Doar realitatea este alta: mamele ajung sd pldteascd

mii de euro pe cdrli, cursuri online gi seminare in care

li se spune indirect cH nu sint bune de nimic.Fenomenul e halucinant pdrinlii ajung sd execu-

te orbeqte prescripfiile parentologului, de parcd s-ar

afla sub influenfa unui drog. Grupurile de pdrinfi al-

cdtuiesc structuri aproape ecleziale, cu un limbaj ca-

1 Mihai Eminescu, ,,Ai nogtri tineri".

15

IEROMONAH SAVATIE BAFTOVOI

racteristic, apifindu-qi identitatea ideologicd exact ca

fanaticii religioEi. Studiind discufiile de pe forumuri-

le,,pdrinlilor conqtienfi" constafi cu uqurin!6 cd oame-

nii sint mult mai preocupafi de schimbarea mentaHteFi

celorlalfi decit de soarta propriilor copii. Orice pirere

care intri tn contradicfie cu practicile lor este cataloga-

td ca fiind invechitd, periculoasS, diunitoare. Replici

ca:,seftJzsd citesc aga ceva" sau //nu tezorrez" sint une-

le caracteristice. Ca giin cazul sectelor religioase, mem-

brii grupurilor manifestd o autosuficienfi bazatd pe

autoritatea parentologului (guru) de la care se revendi-

cd gi o omnicunoagtere manifestati prin minuirea unui

set de termeni deprinqi intr-un timp scurt. Faptul cd tot

mai mulli termeni qi metode folosite in educalie strt

imprumutate din practicile spirituale orientale, dar qi

din gamanism, indreptdlegte paralela intre fenomenul

parentologiei gi experienla marilor secte cu acoperire

mondialH. Cllnd spun secti folosesc acest cur/rnt cu sen-

sul sdu sociologic gi chiar penaf fiind gtiut cd ir unele

ldri europene sectele sint interzise prin lege. Deoarece

parentologia are toate caracteristicile unei miqcdri spi-

rituale de mare amploare, cred cd o discufie la temd din

perspectiva teologicd Ei a istoriei comparate a religiilor,

cu identificarea procedeelor de marketing gi manipula-

re, este foarte interesanti gi, mai ales, necesari.

Dezvrdjifi-vd!

T6

2. Slabi sau puternici?

1) A suferi infringeri nu e totuna cu a fi infrint. 2) Relatia pecare o are copilul cu pirintele va fonna caracterul viitoruluiadult.3) Felul in care vedem plicerea gi durerea ne deter:ni-ni personalitatea.4) Rezistenfa la durerea fizici qi su{erinfapsihici sint un indiclu al sinitifii gi integritdfii unei per-soane. 5) Experienfele triite se intipiresc in fiptura omuluigi pot schimba firea.

LA CEI 40 de ani ai mei am cunoscut suficient demulfi oameni infrinfi. Eu fac diferenfd intre un om in-frint qi un om care a suferit o infringere. Existd oa-meni care/ degi au trecut prin multe infringeri, tofuginu s-au frint. Dar sint gi oameni care s-au frint dupdprima itrfringere. De fapt, experienta arati cd cel carenu s-a frint din prima are toate $ansele sH nu se frin-gi niciodatd. lnvinqii iqi acceptd condilia de la primainfringere. Dar ce comporti o astfel de infrfurgere inviafa unui om gi mai existi oare qansa de a ne schimbacondifia de infrint pentru a o lua de la capit?

17

IEROMONAH SAVATIE BA9TOVOI

EEti un infrint sau un invingdtor? E important sd

rdspunzi. in funclie de rHspunsul pe care !i-1 dai, se

vor schimba pentru tine sensurile acestei cdrfi'

Am copildrit intr-un sat care nu existd pe hart6' E

atit de mic qi neinsemnat, incit nu are nici gcoald, nici

primlrie, nici polilist, nici biserici. Dar ceea ce am tri-it in acest coll uitat de lume a ajuns subiectul unui ro-

man, al primului roman scris de un moldovean care a

fost tradus la Paris. un grup de jumaligti francezi au

fost atit de impresionafi. de carte, incit au venit si vadd

locurile in care s-a petrecut acliunea. Astfel, dealurile

silbatice ale copil6riei mele au ajuns pe paginile unui

supliment ,,Le Monde" tipirit in sute de mii de exem-

plare. Efortul meu de a reline viefile 9i deprinderile

copiilor a fost unul intru totul indreptalit. Intuiliile pe

care le-am dezvoltat de mic au fost inlelese qi apreci-

ate de oameni cresculi gi educali intr-un cu totul alt

univers cultural gi social. Frimintdrile unui copil din-

tr-un sat neinsemnat din Moldova au ajuns sd fie dis-

cutate pe paginile unor reviste precum ,,Le Monde",

,,Le Figaro", ,,LEPoint", ,rle Canard enchainf" E'a'

Mi veli intreba de ce am fdcut aceastd divagare'

Rdspund: pentru ci intr-o zi mi-am amintit de toli

acei copii care mi-au inspirat romanul gi m-am intre-

bat ce au ajuns ei ast[zi. Unii au ajuns bogafi, allii sd-

raci. Unii au ajuns criminali 9i au stat in puqc[rie, al1ii

18

ANTIPARENTING

au ajuns preofi. Unii medici, alfii s-au prostituat. Uniinici nu mai sint in viafi, murind de tineri. Am incer-cat sX fac o leg6turd intre copiii din mintea mea gi oa-menii mari care au ajuns. M-am gindit la pirinfii lorgi la relalia pe care au avut-o cu propriii copii. in ce

mdsurd pdrinfii le-au determinat viala de mai |i.Lrziu?

Aceasti intrebare m-a frdmintat in mod special, deoa-rece cunosc frali care au crescutin aceeasi casd, dar ca-re au destine total opuse.

Mi-am dat seama cd ceea ce ne face diferifi estechiar modul in care privim ptrdcerea si durerea. AcestedouX realitdqi fac parte din viafa noastrA. Numim du-rere tot ce ni se poate intimpla intre o lovifurd de cio-ean peste deget gi cea mai curnplitd bcralh care sfirqegtein rnoarte. CHzdtura unui copil de pe cal este insofitdde durere, dar intrebarea pe care ne-o punem este:

vom renunla la bucuria de a cHlXri un cal de frica uneieventuale cilzilbafi? tn ziua de azimulli pirinli prefe-rH sH nu-gi rigte sindtatea odraslelor. Jocurile copiilorsint tot rnai lipsite de riscuri, dar pentru mul1i ele nicinu mai existS: s-au mutatin spaliul virtual. Acelaqi lu-cru este valabil qi in cazul durerii sufleteEti. Gradul derezistenfi in fafa depresiilor, dezamXgirilor de oricefel este indiciul sdndtHlii gi integritHlii unei persoanegi, respectiv al mediului din care provine. tn continua-re vreau sd analizez mai multe principii qi refete pe-

1.9

IEROMONAH SAVATIE BA9TOVOI

dagogice pentru a judeca rezultatele Pe care le dau in

materie de rezistenld la durere, precum 9i gradul lor

de deschidere spre bucurie 9i implinire personali'

Vd consid.erafi un om putemic sau slab? Rdspunsul

ilveliaveadeindatdcejudecdfilefScutedeminev6vor pdrea prea dure sau poate juste' Dacd rezistenla in

fala d.urerii gi a riului face un om sd fie putemic, atunci

un ominfritrt este un om care a capitulatin fala durerii.

Omul putemic nu este doar un invingdtor al rdului' ci'

mai presus de toate, este un purtitor albucuriei'

Bucuria se agoniseqte.

NaturaumaniseschimbXinfuncfiedeexperienleletrdite, astfel incit un om mdcinat de riutate capiti o

fire rea, precum ornul victorios in lupta sa cu r6ul ca-

pit6 o fire bucuroasa. Aceste deprinderi ni le'insugim

fiecare dintre noi inci din copilarie, de aceea in toate

culturile gi societalile de la inceputul lumii 9i pin6 as-

tdzi educalia oferiti copiilor a ocupat un rol primor-

dial. Tot ce nu se invald la timp nu se mai inva!6 ni-

ciodat6. Dacd pnrinlii gi inaintaEii noqtri vorbeau de

importanfa celor .gapte ani de-acas6", japonezul Ma-

saru Ibukal merge qi mai departe, afirmind ci bazele

profunde ale educaliei se pun pind la virsta de trei ani,

t frn*"* fU"f. a $908-1997), cofondator al companiei iupo":-ze Sony. Este autorul unei cirfi de pedagogie Te*f rl lanoflagi SUA la inceputul anilor '70, Dupd-trei e prea ttrziu' Cattea a tost

tadusi in *,tlt" limbi pe tot globul, nu 9i in limba romAni'

20

ANTIPARENTING

dupi aceea toful devenind ,,preafirziu,,. Desigur, e osentinfi radicali. Credinfa cregtind ne invafi cd nicio_datd nu este prea firziu. Dar cum si pricepem pe cetreaptd a devenirii ne aflim? Ne e uqor deoarece cobo-rim sau poate cd ne e greu pentru cd urcdm? Sau poa-te mai lucrdm la gradul de rezisten!6,in fala rdului qimergem inainte, pind invingem?