A N U L V I I . No. 8—9. April ie—Mal, 1938 .

SATUL Şl ŞCOALA REVISTĂ LUNARĂ PENTRU

EDUCAŢIE Şl ÎNVĂŢĂMÂNT

S U M A R U L :

Petre Sergescu: 1. St. Paulian 225 G. M. Cantocuzino : Şcoala satului 228 Dr. H. Branăsch : Dr. Constantin Narly 231 Dimiirie Todoranu : „Situaţia" în învăţare 240 Dr. L. Bologa : Educaţia în slujba nevoilor sociale 244 loan Dragomir : Subrevizorul şcolar Nicolae Bembea , 249 Coman Oţetea: învăţătorul Nicolae Bembea 251 M. Orozea : Educatoarea şi satul 254 V. Gr. Pupăză : Serbările şcolare . 256 Ludwig Detter: O istorie din zilele noastre ţTraducere de Şt. O. losif). . 262 Marioara Soanea: Pribeag (Schiţă) 269

Cronica :

Schimbări la Ministerul Educaţiei. — Ce înseamnă a fi Român? (G. Vălsan). — Table albe. — Clase supraîncărcate şi în Anglia, (D. T) — Tiparul la Romani (B. G.) — Coperţi de cărţi din aluminium (B. G.) — Hârtia cu durabilitate exraordinară, (B. G.) — Noi semne ortografice. — Johann Gu­tenberg. — Transferările în învăţământul primar.— f Vasile DrSguş, (A. Suciu) — Cultura sanitară, (Dr. V.) — Poetul latin Virgil şi albinele, (C I.) — Jurământul şcolarilor din America. — Expoziţia asistenţei copilului la Roma. — Revista „Economia". — Populaţia Cehoslovaciei. — Desenatori autorizaţi. — Regiunea dintre Nistru şi Bug este pământ Românesc.— Gábriellé d'Annun-zio. — Minunile naturii. — Ce ştiu copiii Londrei. — O scrisoaie preţioasă.

Cărţi — Reviste:

Gazeta Transilvaniei - centenară. — C. Manolathe : Catrinel. {D. G.) — Alexandrina Demetrescu : In şcoalele cehoslovace. (D. G.) — „Analele de psihologie" — O carte uitată : (2cw Brumaru). — Apostol D. Culea : Şcoala Unitară a satului, — Gh. Tulbure : Şcoala sătească din Ardeal în epoca lui Şaguna. — Stanciu Stoian : Şcoala superioară ţărănească, (P. C.) — Micul îndrumător al Muncii culturale la sate, ( C J ) , — Almanahul străjeiilor pe 1938. (C. I.) — Aurelian Sacerdoţeanu : Predosloviile cărţilor româneşti. L, (C. I.) — Ion Chelcea : Muzeul Etnografic al Ardealului, (C. I.)—Con­

stantin papa : Monografia oraşului Pleniţa-Dolj, (D. G.)

Institutul de Arte Grafice „ARDEALUL* Cluj, «trăda Memorandului No. 22 1 9 3 8

Satul şi Şcoala Redactată de C. 1ENCICA şi JO. GOGA, profesori.

Corespondenta pentru redacţie : Constantin Iencica Str . Mârzescu Nr. 2 1 , Cluj.

Corespondenta pentru administraţie : JDimitrie Goga Str. Mârzescu Nr. 4, Cluj.

Abonamentul 120 lei pe an pentru învăţători: 150 lei pentru şcoli şi comi­tetele şcolare.

I N T E D L K C T U A L I ! 117.747 publicaţii străina —

„ S E R V I C I U L G A Z E T E L O R " , a g e n ţ i e i n t e r n a ţ i o n a l ă d e p r e s ă şi p u b l i c a t e , D i r . Emil Samailă. B u c u r e ş t i , s t r . S f . Con­s t a n t i n 24, t e l e fon 3-16-15, u r m ă r e ş t e t o t c e s e p u b l i c ă î n c e l e c i r c a 1400 p u b l i c a ţ i i d i n R o m â n i a , i a r p r i n i n t e r m e d i u l c e l o r 102 a g e n ţ i i s i m i l a r e d i n s t r ă i n ă t a t e , t o t

2.253 publicaţii româneşti

ce se s c r i e în p r e s a d in t o a t ă l u m e a ş i p r o c u r ă t ă i e t u r i d e p r e s ă a s u p r a o r i c ă r e i p e r s o n a l i t ă ţ i s a u s u b i e c t . — Cere ţ i t e l e ­f o n i c s a u î n s c r i s p r o s p e c t e l ă m u r i t o a r e s u b o p r o b ă g r a t u i t ă d e o s ă p t ă m â n ă , i n d i c â n d s u b i e c t u l c a r e v ă i n t e r e s e a z ă

C e l m a i f r u m o s c a d o u : m î ş i n a d e s c r i s p o r t a b i l ă

H E R M E S B A B Y L e i 6 . 5 0 0 -

T o c u r i , p ă p u ş i 2 0 % r e d u c e r e l a l i b r ă r i a

Remus Cioflec J u c a ţ i c u î n c r e d e r e

la „Colectară Oficială" Cluj S t r a d a R e g i n a M a r i a 4 6 .

SATUL ŞI ŞCOALA" — No. 8 — 9 . Anul VII. Aprilie—Main 1938.

I. ST . PAULIAN

Acum vreo treizeci de ani, Liceul Traian din Turnu-Severin era vestit ca unul dintre ceîe mai de frunte licee ale Ţăr i i Româneşti . Directorul, Dl Teodor Costescu, om de o rară valoare morală şi de o energie fără pereche, reuşise să facă minuni de organizare. Disciplina şi igiena ele­vilor erau exemplare; Liceul Traian crease uniforma şcolară, întroduse-se exerciţiile militare la elevii din cursul superior, îşi făcuse o fanfară şi o orchestră care rivalizau cu cele militare. Parcul liceului, laboratorul de ştiinţe fizic o-chimiee, muzeul de ştiinţe naturale nu-şi a \ eau ceva a-semuitor nici la liceele din capitala tării. Dar, mai presus de toate, Dl Teodor Costescu luptase să aibă un corp profesoral compus numai din elementele cele mai de seamă, pri­mii reuşiţi la examenele de capaci­tate. Mulţi din profesorii Liceului Traian de atunci ar fi făcut faţă cu strălucire şi La catedre universitare. E r a un adevărat buchet de profe­sori, de ţi-era mai mare dragul să înveţi. L a l imba română doi arde­leni, amândoi doctori în litere Şt. V. Nanul şi D. Horvat; la franceză pro­fesorul G. Oprescu azi la Universita­tea din Bucureşt i ; la germană P. Grimm azi la Universitatea din Cluj ; la istorie neîntrecutul C. Armaşu, creatorul „corespondenţii interşco-la re" între elevii severineni şi elevii şcoalelor româneşti din Ardeal; pen­tru matematici erau trei profesori

eminenţi, doi dintre ei au dispărut cu mult prea de timpuriu: C. I. Co-culescu şi N. Muzicescu, cel de a l treilea e preşedintele de azi al con­siliului inspectorilor generali, Pe t re Marinescu; pentru fizico-chirnce a-veam pe regretatul N. Her eseu şi pe Dl Teodor Costescu... Toţi trăiau in strânsă armonie, formând o ade­vărată familie, şi având c a singură preocupare şcoala. E r a o minune in întregul înţeles al cuvântului; a-ceastă minune se datoreşte în cea mai mare parte râvnei cu adevărat extraordinare a D-lui T. CiostescuT

precum şi jertfei de sine ta corpului profesoral.

Sunt fericit că am putut fi format sufleteşte de astfel de profesori, şi sunt sigur că întreaga temelie a fo r -maţiiunei mele intelectuale o dato-resc anilor din liceu. De altfel, a-proape toţi absolvenţii Liceului T r a ­ian erau siguri că sunt astfel pregă­tiţi, încât pot pătrunde cu fruntea sus în pătura conducătoare a ţării . In seria mea, am fost 16 absolvenţi ai liceului. Dintre ei, trei sunt azi profesori universitari, unul inspec­tor general silvic, doi coloneii, doi medici; câţiva au părăsit, din nefe­ricire, lumea aceasta... Roadele ara­tă cât de bine ne-au învăţat profe­sorii noştri.

E r a o adevărată întrecere în t r e ei, cine să ne dea mai mult, să n e înveţe mai multe lucruri înă l ţă toare şi să ne dea pildă de viaţă. I a r p r o -

l'esorii de materiile cele mai puţin considerate în general în afară, e-rau printre cei dintâi la datoria de a ne modela sufletele. Poate că nd-căi r i ca aci nu se aplică mai bine zicătoarea: „Omul sfinţeşte locul".

Unul dintre profesorii cari ne-<au lăsat cea mai adâncă înrâurire, a î o s t c e l d e muzică, I. Şt. PauJ[an. Nu era puţin lucru să te poţi distinge într 'un corp de elită ca acela din ca re am citat câteva nume mai sus. Ş i totuşi, I. Şt. Paulian a isbutit să se impună ca una dintre figurile cul­turale de frunte ale Severinului.

Profesor tânăr, el nu s'a mărgi­nit la catedră. A creat, prin 1895, cea dintâi societate muzicală 1 din

vechea ţară, „Doina", care trăeşte şi azi, după patruzeci de ani. Timp de peste treizeci de ani, I. St. Pau­lian aduna de trei ori pe săptămâ­nă, de la 9 seara la miezul nopţii pe iubitorii de muzică, spre a for­m a coruri. Membrii societăţii Doina reprezentau toate păturile societă­ţi i : fiicele şi soţiile fruntaşilor vie­ţi i politice severinene (deputaţi şi senatori) , profesori, elevi mai buni <din cursul superior al liceului, îete de meseriaşi şi de negustori, lucră­tori de la şantier, inspectorul căilor ferate, cismari, modeşti funcţio­nari,... toţi se adunau frăţeşte în ur­măr i rea aceluiaşi ideal estetic şi patriotic. Acolo era adevărata de­mocra ţ ie : toţi egali în faţa portati­velor şi sub bagheta maestrului, toţi prietenii adevăraţi. Repertoriul e ra alcătuit mai eu iseamă dn cân­tece ardeleneşti, ca să ţie vie fla­că ra unităţii sufleteşti a tuturor Bomàni lo r . De pildă, la Doina s'au cântat toate corurile neuitatului Vi-du, începând cu Lugoj ană şi conti­nuând cu Răsunet din Ardeal sau cu Negruţa... L a Doina am învăţat c ă cunosc compoziţiile lui Dima sau Brediceanu, Oancea sau Bena.. .

L a expoziiţa din 1906, Doina s'a dus la Bucureşti , să înfrunte focuri­le criticii din Capitală. Cu câtă mândrie ne-am întors învinători; Doina obţinuse premiul al doilea pe ţară, după „Carmen" a maestru­lui Chiriac, care dispunea de toate elementele de la Conservatorul din. Bucureşti.. .

Doina urmărea un întreit scop: o strângere a legăturilor sufleteşti cu fraţii ardeleni; o activitate de promovare a vieţii culturale a Se­verinului; o petrecere curată şi înălţătoare a membri lor ei în orele de odihnă.

Pentru idealul naţional, Doina lui Paulian a trecut Carpaţii în nenu­mărate rânduri, ducând glas româ­nesc şi îmbărbătare fraţilor asu­priţi. Excursiuni la Lugoi. Caranse­beş, Haţeg, e t c , erau adevărate sărbători şi pentru noi şi pentru cei ce ne primeau cu tot sufletul. Gra­ţie Doinei, am luat parte la înscău­narea ca episcop de Caransebeş, a I. P. S. Patriarhului Miron. Altă dată. în timpul concertul ud din Ha­ţeg, Ungurii au dat foc unei case româneşti ca să zădărnicească ma­nifestarea frăţiei noastre. Au ieşit toţi din sală, oaspeţii şi cei cari ne primeau, au stins focul şi s'au reto-tors apoi să asculte ...concertul" şi cuvintele pline de suflet ale preşe­dintelui nostru, Paulian... Aproape în fiecare lună, Doina trecea grani-. ţa la Orşova, Mehadia, Topleţ,... şi cânta la Sf. Liturghia în Biser ica românească.. . De câte ori n a m avut încurcături cu jandarmii ma­ghiari pentru vreun Deşteaptă-le Române, fredonat sau cântat pe ne-, aşteptate...

De altfel, Doina organiza şezători şi în satele din Mehedinţi, cântând la Sf. Liturghie, aducând cuvântă­tori şi cântăreţi . " '

To t Doina a fost iniţiatoarea Ş£~

datorilor culturale, cu conferenţiari străluciţi din afara oraşului. Azi, ideea conferinţelor s'a împlântat a-dâne în viaţa culturală românească. Dar acum treizeci de ani era un a-devărat eroism să organizezi într 'un orăşel de 25.000 de locuitori, cicluri de câte 10 conferinţe pe an. I . Şt. Paulian a avut acest cura j . Graţie lui, am putut auzi în Severin, ca elev de liceu, pe V. Braniş te şi pe Sârbu, autorul istoriei lui Mihai Vi­teazul. Ce fierbere era în tot oraşul, când a venit Braniş te! Mii de oameni îl aşteptau la gară, coruri, cuvântări înflăcărate, elevii liceului cu muzi­ca, prezentând armele... Zile de ne­uitat, ca şi acelea ale venirei lui Vidu din Lugoj , cu corul său, ca ur­mare la invitarea Doinei. Pr in t re conferenţiarii români, tot la Doina am auzit pentru întâia oară, acum treizeci de ani, pe N. Iorga, B . Dela-vrancea, V. Pârvan, Brătescu-Voi-neşti, -Dr. C. Istrati... F iecare şeză­toare de atunci a Doinei ne-a rămas întipărită în minte până azi, în toate amănuntele...

Afară de şezători, Doina făcea re­uniuni cu dans pentru membri i ei; uneori mai serbam câte un „patron" în jurul unui butoiu cu bere.

' E r a o viaţă intensă naţională a-ceea pe care o crea activitatea lui I.

-Şt. Paulian şi a „Doinei" sale, în tot oraşul.

Paulian, el însuşi, era un bun compozitor de coruri. Câteva imnuri patriotice, ca Zece Mai, sau Imnul la inaugurarea statuii lui Tra ian , ne făceau să curgă mai repede sângele prin! vine. Ia r poema lui „Doina", pentru orchest ră şi cor cu soli (pe poezia Drului G. P roca ) ni-a lăsat până azi ecouri duioase în suflet.

Un sjngur om, bolnăvicios din fi-, re, a putut înfăptui atâtea lucruri frumoase! Cu adevărat că-şi rupea

.ïnima din. el, ca să lumineze semenii.

Bineînţeles, această vieaţă închi­nată idealului naţional nu putea fi pe placul duşmanilor noştri. P r ins la Turnu-Severin de ocupaţia ger­mană, Paulian a fost închis vreo 17 luni şi trimis ca prizonier politic în Bulgaria. Copilul său, rămas singur la 16 ani, a părăsit lumea în timpul ocupaţiei, lăsând un gol neumplut în familia g r e u încercată. Doliul şi închisoarea au slăbit puterile lui Paulian.

Totuşi, realizarea visului în care crezuse şi pentru care luptase o vieaţă întreagă a dat energie nouă neobositului oltean. A refăcut Doina după războiu şi a condus-o din nou. Numai când a ajuns aproape la vârsta de 70 de ani, şi-a căutat un urmaş vrednic, pe care 1-a găsit, şi a rămas să patroneze moralmente societatea, fără a-şi mai trece trei seri pe săptămână în repetiţii şi re­uniuni. Libera t de munca de la Doi­na, I. Şt. Paulian şi-a îndreptat ulti-mile forţe în altă parte: a reînviat secţiunea din Severin a „Ligii Cultu­rale", pe care a prezidat-o.

In vara anului 1936, voinţa lui Dzeu 1-a chemat pe lumea cealaltă dându-i, în sfârşit, odihna pe care n'a cunoscut-o în vieaţă. Suflet no­bil şi generos, I . Şt. Paulian a fost o pildă vie de felul cum trebue să în­ţelegem vieaţa şi să ne îndeplinim rostul pe pământ. Om mare, el a ştiut să sfinţiască locul modest pe care i 1-a dat soarta şi să ne făureas­că sufletele, mult mai mult ca atâţia conducători cari n'au înţeles că nu­mai ce porneşte din suflet curat poate merge la alt suflet.

Toţ i elevii lui Paulian vor păstra toată vieaţa lor icoana scumpă şi dătătoare de imbold îa împlinirea datoriei, a profesorului lor de muzi­că şi de idealism I. Şt. Paulian.

P E T R E S E R G E S C U . P r o f . un iv . C lu j . - ,

Ş C O A L A S A T U L U I .

Pentru a mă lămuri pe mine în­sumi asupra problemei şcoalei la sate, am scris lui Moş Ghiţă, fostul meu dascăl, care trăeşte într'un sat din Moldova, cinstindu-şi de 40 de ani, printr 'o muncă neîntreruptă, umila lui catedră.

Vă citesc astă seară întocmai răs­punsul pe care mi 1-a dat:

Dragul meu, In aceste vremuri surprinzătoare,

când civilizaţia unei ţări se judecă după calitatea şoselelor, e bine să ne mai ocupăm şi de şcoală. De a-ceea, scrisoarea ta, cu multiplele sale întrebări asupra acestui subiect, m'a bucurat. Pentru a te lămuri mai bine, voiu ocoli în rândurile mele ori­ce mustrare pentru ceea ce au făcut alţii şi orice sfaturi solemne pentru ceea ce ar trebui să se facă. E u pur şi simplu îţi voiu povesti ce am fă­cut aicea în sat, îţi voiu spune cum mi-am croit şcoala, cum am început să dau lecţii, când am sosit aci, în pridvorul bisericii şi cum m'am lup­tat cu stăpânirea în decurs de mulţi ani ca să ajung la ceea ce doream, la ceea ce credeam eu că era bine.

Chiar din începuturile carierei mele de dascăl, am fost foarte a-dânc convins că şcoala nu trebue să fie mimai un adăpost al celor ce învaţă, dar şi un simbol al învăţă­turii. D e aceea, când am sosit la Hoiseşti. acum 40 de ani, tânăr şi neexperimentat învăţător, şezând într 'o căruţă pe lada mea de cărţi, n 'am fost de fel supărat auzind la coborîre că îm sat nu e încă şcoală.

M'am dus la părintele Ivan, care t ră ia încă ne atunci, şi I-am rugat să-mi îngădue ca să-mi fac lecţiile în pridvorul bisericii, care era în-

C o n f e r i n ţ ă ţ i n u t ă în S t u d i o u l S o c . de D i f u z i u n e R a d i o - T e l e f o n i c a d i n R o m â n i a .

chis cu un geamlâc. L a incput am. « avut vreo douăzeci de elev. Erau aet " " toate vârstele, delà cei mai micuţ i până la flăcăi. Cu ajutorul lui Moş. Kiril, maestrul tâmplar al satului,., care era, între altele, şi mare meş te r în facerea cosciugelor, am lucrat cui toţii la nişte bănci , rămânând ca în ­cepătorii mei să scrie cu tăbliţa r ă - , , zimată de genunchi. Biser ica era -lângă conac, umbrită de doi ter înalţi. Cimitirul dimprejur avea câ ­teva monumente romantice de în­geri, cari în albeaţa marmorei dă­deau acestui colţ de ţară nostalgii, de parc. Sub bolta albă a pridvoru- •-lui au răsunat ani de zile pr imele silabisiri şi primele cântece. Mi-a" duc aminte cu o nespusă înduioşa­re de aceste vremuri. Lecţiile mele erau întrerupte adesea de sunetuî^ clopotelor iar prelegerile se termin, nau câteodată cu începerea vecer­niilor. Nu se putea şcoală ma' apro­piată de biserică şi astfel chiar d e la început înfăptuisem visul meir din vremea seminarului.

Totuşi , numărul elevilor crescând, . a trebuit să mă gândesc Ia o alta şcoală.

E r a la ieşirea satului, pe drumuT care duce spre Cucuteni, o casă şi O-ogradă părăsită, ce aparţinuseră U» nui moşneag care. murise fără a l ă ­sa urmaşi, care nu avusese nici m ă ­car rude mai apropiate din parteft locului. Cu ajutorul oamenilor, ont puţini bani primiţi de Ia minister, cu scânduri si cărămizi date de b o -iieri şi mai ales cu bunăvoinţă a tu­turora, am putut îngrădi locul în" naragină. am refăcut acoperişul, aur înlocuit ferestrele, mărindu-le pu lhv am zidit sobe bune, am făcut a l t? bănci mai încăpătoare iar în toam­na anului 1889 am mutat scoală noul ei local. To t în aceeaşi toamna m'am apucat şi de grădină. Căcf

t rebue să-ţi mărturisesc că am pri­vát întotdeauna grădina dimpreju-irul şcoalei ca o firească prelungire sau amplificare a însăşi şcoalei. Considerând deci că şcoala trebue în acelaşi timp să fie şi o pildă de bună gospodărie şi o cinstită orân-duială, am săpat cu elevii mei gropi pentru sădirea copacilor, am făcut stupi din pământ şi trestie. De-a-lun­gul drumului care urcă spre case am pus duzi, căci ei dau, umbra cea mai răcoroasă, de-a-lungul şoselei am pus plopi ca să se cunoască de de­parte, că după perdeaua lor mân­ară se găseşte şcoala, în dosul ca­sei am sădit câţiva tei. In, faţa şcolii am pus stupi şi am lăsat loc pentru flori. Am împărţit grădina astfel: în dreapta aleii cu duzi am pus livada cu cireşi, meri şi pruni; la stânga am plantat vie. Pe terenul din spa­tele clădirii, îndată după locul lăsat pentru joc , am făcut o grădină de zarzavaturi şi o mică grădiniţă de plante medicinale. Câteva tufişuri de lilieci, garduri de lemn câinesc şi un puţ zidit cu, grijă dădeau o cât mai frumoasă înfăţişare şcolii mele în aer liber.

In anii cari au urmat am putut îmbunătăţi plantaţiile mele, am fă­cut un gard frumos de-a-lungul şose­lei cu o uşa frumos cioolităda intrare, Au trecut anii şi au crescut pomii. Am putut înlocui într 'o vară acope­rişul de tablă şi am pus nişte ţigle bine arse, pe care oamenii mi le-au adus cu oarele delà Podul Iloaei. Vara grădina era plină de umbră şi de flori, de zumzetul albinelor şi de şoptirile vântului. Duzii mai ales de-veniră o adevărată boltă vie, plină de cântarea păsărilor.

După un timp, numărul elevilor •sporindu-se, am mai adăugat o cla­să şi o bibliotecă. Am păstrat însă şcoalei înfăţişarea ei ţărănească. Când te sui pe dealul Ioanei, de a-

colo de unde îmbrăţişezi toată valea şi întregul sat ghemuit după înaltele cute de lut, şcoala mea apare nu ca o tristă clădire oficială străină de acoperişurile vecine, dar ca o aşeza­re gospodărească) mai îngrijită şi mai demnă.

Dar până acuma ţi-am vorbit de cele dinafară. Grija pe care am pus-o pentru facerea grădinii am pus-o şi pentru cele dinăuntru.

In faţa casei e un mare pridvor în care adesea îmi adun elevii, în loc de a-i ţ ine în clase, când o îngă-due vremea. Fiecare: clasă (sunt două la număr ) , îşi are tâmplăria şi mobilele vopsite într 'o culoare vie: una în, albastru şi cealaltă într 'un roşu de muşcată. Astfel clasele au, cu zidurile lor văruite, cu mari le lor sobe moldoveneşti, o înfăţişare veselă şi plăcută. De-a-lungul ziduri­lor sunt laviţe pe cari se găsesc oale şi farfurii ţărăneşti, crestături în lemn şi în general multe obiecte produse ale artei populare din în­treaga ţară, pe cari le-am adunat sau cari au fost dăruite şcoalei. De-a-lungul coridoarelor sunt înşirate gravuri reprezentând >cetie din isto­ria noastră şi fotografii ale câtorva privelişti sau monumente mai cu­noscute din tară. I n ultimii ani am adăugat clădirii şi un atelier de lu­cru manual.

Dună câte ţi-am scris până acum, ai putut deduce că ş o a l a mea nu prea seamănă cu obişnuitele şcoli din sate. Gândul care m'a călăuzit în această lungă sforţare de a înfăp­tui o şcoală după priceperea mea, a fost că o casă a învăţăturii, ch iar când se află pierdută într'un sat ui­tat ca Hoiseştii noştri, trebue în­trucâtva să simbolizeze şi râvnele şi tradiţia ţării. Şcoala pr imară fiind primul contact al unui Român cu Statul Român, e bine ca delà început viitorul cetăţean să se obişnuiască

cu o chibzuită orânduială, cu un spirit gospodăresc şi cu un cadru surâzător, dar totuşi demn. Am fost întotdeauna vrăjmaşul aspectului ursuz al majorităţii localuri lor şco­lare . Şcolarul trebue: să vie spre şcoală ca în spre casa lui, cu aceeaşi evlavie şi cu aceeaşi bucurie. Copilu­lui îi trebue un cadru blând pentru a se obişnui cu autoritatea nouă, care nu mai este cea părintească, ca­re e cea anonimă a statului şi care îi va imprima directivele de cari a re nevoie pentru a deveni un cetă­ţean. (Chiar prin aspectul ei şcoala poate fi un element de solidaritate socială. E a trebue deci. după mine, să se asemene cât mai mult cu ce­lelalte case ale comunei.

Pe vremuri şcoala era locul în care învăţai a citi, a scrie şi a so­coti. Astăzi însă, noi trebue să mai învăţăm ceva: a fi Români , conside­rând faptul de a fi Român ca o con­tinuă sforţare creatoare... şi asta în toate domeniile: ale muncii şi ale gândului. Localul şcolar îşi pierde astfel rolul de simplu adăpost şi ca­pătă o valoare simbolică prin chiar înfăţişarea lui. Ca şi biserica, el tre­bue să întruchipeze şi o parte din tradiţia noastră. Ş pe urmă, să nu uităm că şcoala şi biserica dau unui sat românesc aspectul lui hotărîtor. Şi câte sate dimprejurul Hoiseştilor n'au fost desfigurate atât de biseri­c ă cât şi de şcoala lor. Şi acest ul­tim punct trebue luat în considera­ţie. A face o şcoală într 'un sat e o t reabă foarte însemnată. Patru zi­duri, un acoperiş, două sobe, o sală şi o cancelarie, nu fac o şcoală, fac cel mult un local şcolar. O şcoală trebue construită ca un mic monu­ment, ou evlavie şi nu în serie.

Şi încă un lucru asupra căruia ai văzut că am insistat mult de tot: grădina La ţară şcoala fără o gră­

dină n'ar trebui tolerată. E aşa d e uşor de realizat cu puţină bună vo­inţă! Căci şcoala nu este un l o c pentru memorizarea buchei, ea t r e ­bue să înfăptuiască un mediu pr ie l ­nic pentru trezirea inteligenţelor t i ­nere hi cunoştiinţă. Dă-mi voie să întrebuinţez cuvinte scrise chiar de­ţine: vorbeai odată de influenţa psi­hologică a formelor asupra oameni--lor, dar asnpra copiilor. Deci în re- 1

zumat: şcoala trebue neapărat s ă fie un lucru frumos şi pe dinafară şi pe dinăuntru. Ceea ce este oficial,.' ceea ce reprezintă statul, autorita­tea, cârmuirea, nu are nevoie să aibăî neapărat un aspect ursuz... dimpo—; trivă. Puţină graţie in raporturile umane nu strică niciodată. Şcoala prin înfăţişarea ei trebue să cheme-pe copii. Nu ştiu dacă am putut r e ­aliza întocmai în decursul vieţii mele acest program. Totuşi am r e ­alizat ceva din el. Ceea ce mă în--tristează însă e că am rămas un izo-' lat. Cred că în tot ţinutul simt sin-" gura şcoală cu flori şi veselie. ToţF colegii vin să mă felicite pentru' şcoala mea, dar nici unul nu ia ceva delà dânsa, pentru ca să încerce ce—' va similar si la dânsul acasă. Dacă e greu să fii profet pentru oamenii generaţiei laie, poate că vei avea & acţiune asupra celor tineri-, cari S Q | | sesc acum.

îmi pare bine că mi-ai scris ce-rându-mi părerea asupra şcoalelor; de la sate. Dacă cumva vei construi ' vreuna vreodată, nu uita teoriile'; vechiului d-tale dascăl. Ele nu sunt nici vechi, nici noui, dar valabile ' pentru totdeauna, căci totdeauna lu-' mina, florile, culorile şi veselia voi"-' fi dragi copiilor. Rolul dascălului de a da copilului o bogată zestre de amintiri frumoase. Şi asta se obţine • mai uşor într'un cadru, din ca re :

frumuseţea nu este gonită. Şi în dcH meniul umilităţii, o civilizaţie aret

S A T U L Ş I Ş C O A L A 28-t

să-şi spuie cuvântul. Şi mai ales ni­mic nu trebue făcut de mântuială. O şcoală la ţară e leagănul a multor suflete plăpânde. E l e trebuesc tre­zite vieţii în mijlocul unei cât mai desăvârşite armonii.

Nu mă îndoesc că-mi vei împă r ­tăşi gândurile. Iată ce cred. Poţ i s'o spui şi la alţii!

A r h i t e c t G. M. C A N T A C U Z I N O »

Dr. C O N S T A N T I N N A R L Y

D a c ă c i t im la d. C. Nar ly pro-pozi ţ iunea: „ Idea lu l ca re t rebue să conducă as tăz i ac t i v i t a t ea pe­dagogică , l -am găs i t în persona­l i t a te" 1 ) , şi dacă pe r sona l i t a t ea e apoi m e r e u p rec iza tă l a d-sa ca „ m a x i m u m de desvol tare , în t r ' o f i inţă u m a n ă , a o r ig ina l i t ă ţ i i sa le specif ice, în cadru l p r inc ip iu lu i socia l" , p r inc ip iu l socia l î n sem­nând pen t ru d-sa: „a rmonie pro­duct ivă cu mediu l" 2 ) , pu t em ve­dea de aici că d. N a r l y t rebue so­cotit r eprezen tan t al pedagogiei persona l i t ă ţ i i . L a aceeaş i cons ta ­ta re î n să a j u n g e m şi când vedem de car i pedagogi face uz nen t ru a a junge l a def ini ţ ia d-slale a idea lu lu i persona l i t ă ţ i i . Aceş t i pe­dagogi sunt în deosebi Goethe , S c h l e i e r m a c h e r , Ke r schens t e ine r , Gaudig şi profesorul său, Găvă­nescu l 3 ) .

Ş i totuşi , cred a pu tea dovedi că d. Nar ly nu 'e s t r ă in nic i de concepţ ia nouă despre idealul su­prem în educa ţ ie — persona l i t a ­tea, concepţ ia despre l u m e şi vie-i-ţă — cu toa tă obse rva ţ i a d-lui B â r s ă n e s c u că a c e a s t ă idee nouă încă n ' a p ă t r u n s în pedagogia ro­m â n e a s c ă s i s t ema t i că 4 ) . S i d Nar-

1 ) E d u c a ţ i e şi idea l , pag . 18. 2 ) Ibid. , pag . 16, 116,... pag . 117. P e d a ­

g o g i a s o c i a l ă şi p e r s o n a l i t a t e a , pag . 53 şi Urm.

*) E d u c a ţ i e şi idea l , pag . 113 şi u r m . 4 ) U n i t a t e a pedagog ie i c o n t e m p o r a n e

«a ş t i i n ţ ă ( Iaş i , 1936, T e r e k ) , p a g . 299.

ly pr iveş te pedagogia în func ţ iu ­ne de o concepţ ie despre lume , c i ­t ând de ex. opera lui F r i s c h e i s e n K ö h l e r : „Bi ldung und W e l t a n ­schauung" 5 ; i a r un s tudiu m a i lung e in t i tu la t l a d-sa: „Concep­ţ ia despre lume şi v iea ţa în edu­ca ţ ie" . To tuş i fo rmula rea d-sale a idealului pedagogic î n c ă nu c u ­pr inde aces t adaos m a i nou, care-de al tfel n ic i nu e ra nece sa r s ă fie expr imat , î n t rucâ t es te cuprins-în mod impl ic i t .

î n a i n t e de a ne ocupa î n s ă î n a m ă n u n t de ac t iv i t a t ea d-lui Nar ­ly, pedagog al persona l i t ă ţ i i , d ă m şi l a d-sa scur te in formaţ iun i des ­pre v iea ţa si operele sa l e :

Vieaţa; Constantin Narly s 'a născu t l a 30 Mai 1896 la T e c u c i , í'e t rage dintr 'o fami l ie de of i ţer i . A făcut l iceul la Iaş i i a r s tud i i l e un ive r s i t a r e l a Iaş i , Be r l i n , Göt ­t ingen şi Grenoble . In 1919 îsi i a l i cen ţa la Ias i şi în 1924 doc to ra ­tul în filosofie l a Göt t ingen. I n v â r s t ă de ab ia 31 ani a junge î n 1927 profesor de pedagogie la Un i ­ve r s i t a t ea din Cernăuţ i . Aici o r ­ganizează S e m i n a r u l Pedae-ogic, în f i in ţează „ Ins t i tu tu l de P e d a g o ­g i e " şi î ncepând cu anu l 1931, s c o a ­te „Rev i s t a de Pedagogie" , c a r e apare şi as tăz i şi s tă pe un n ive l îna l t , demn de toa tă r e c u n o a ş t e ­rea . Dl Nar ly e m e m b r u al cons i ­l iu lu i legis la t iv , al „Soc ie t ă ţ i i

' ) E d u c a ţ i e şi ideal , pag.. 51.

Í

p e n t r u fi losofie", al soc ie tă ţ i i din M ü n c h e n „Gesel l schaf t für Ku l ­tu rmorpho log ie" şi al Academie i de ş t i in ţe pol i t ice a Univers i t ă ţ i i C o l u m b i a din New-York . Apoi d-s a conduce ...Colecţia pedagogi lor r o m â n i şi s t ră in i" .

Operele: I. Pedagogice: Educa­ţ i e şi ideal (Casa Şcoa le lo r , B . , 1927). Pedagog ia soc ia lă şi perso­n a l i t a t e a (idem, 1928). Tols to i educa to r (idem, 1929). Opera pe­dagog ică a profesorului I. Găvă­nescu l (Cul tura R o m â n e a s c ă , B . , 1929). P a t r u m a r i educa tor i : J o h n L o c k e , Vas i l e Conta, S i g m u n d F r e u d , Georg K e r s c h e n s t e i n e r (i-dem, 1933). Un m a r e pedagoe- so­c ia l al secolu lu i X V I I I : Helve t ius (Rev i s t a de filosofie. . .Bucovina" , R. , 1933). L ' éduca t ion socia le chez To l s to i (Rev. int. soc io log ie i Sp re o nouă t i ne r ime r o m â n e a s c ă (Revi­s t a de Pedagogie , 1934). Ş c o a l a se­c u n d a r ă şi î n v ă ţ ă m â n t u l f i losofic ( idem). L a personna l i t é , idéal de l ' éducat ion ( idem). î nvă ţă to r i i şi sp i r i tu l nou (idem). I s to r i a peda­gogiei . Vol. I . : Creş t in i smul an t ic , E v u l mediu , R e n a ş t e r e a (Publ ica -ţ iun i le Ins t i tu tu lu i Pedagogic , C. 1935). Das Leben und die S c h u l ­b i ldung: Der U n t e r r i c h t a l s me­thod ische E in führung in die syn­the t i s che Umwel t (Zeitschrif t für J u g e n d k u n d e , K l inkha rd t , Le ip ­zig, 1935.) P e n t r u pedagogia învă­ţ ă m â n t u l u i (Revis ta de Pedago­gie 1936). Pedagog ia lui I m m a ­nuel Kan t (Cul tura R o m â n e a s c a , B . , 1936) Despre mi j loace l e educa­ţ iei în genera l (Rev i s ta de Peda ­gogie, 1936). Des t inu l o m u ' i u (idem 1936). Căt re o po l i t i că şco­l a r ă (Cul tura R o m â n e a s c a , B , 1937). (Revis ta de Pedagogie , 1937) î n suş i r i l e educa toru lu i ( idem), P e n t r u o t ipologie voca t ions la ( idem). (In co laborare cu G. 7 a -p a n ) : „Foa ie de observaţ ie voea-

ţ iona lă (Din Pub l i ca ţ i i l e In s+ i t i -tu t lu i Pedagog ic Un ive r s i t a r Cer­năuţ i , 1938).

I I . Litez-are: Ispi te şi b i ru inţ i (B. , 1Q30). Evocă r i veneţ iene ( J u ­n i m e a l i t e ra ră ) .

Notă : B = B u c u r e ş t i ; C = C e r n ă -uţi. L u c r ă r i l e nr. 7—11, 13 şi 15 au apărut şi în ex t rase din revis­tele respect ive .

Lucrări referitoare la Istoria Pe­dagogiei. ' '

In in t roducerea l a „ I s to r ia P e ­dagogie i" 6 ) , d. Nar ly amin te ş t e că l i t e r a tu ra pedagogică r o m â n ă are două opere foarte impor tan te de I s to r i a pedagogiei , da tora te d-lor Găvănescu l şi Antonescu . Opera d-lui Găvănescu l e epuizată , cea a d-lui An tonescu nu cons ideră decât bazele pedagogiei moderne, deci dela d. Nar ly s u n t e m în drept să a ş t ep t ăm s ingura Is tor ie a P e ­dagogiei în l imba r o m â n ă . Volu­mul I a apărut , a l te le vor u r m a desigur în curând. Deşi a scr is şi mul t e a l te opere, totuşi i s to r ia pe­dagogiei apare ca un domeniu pr inc ipa l al d-lui Nar ly ; şi în ope­rele s i s t ema t i ce d-sa se referă me­reu la is tor ie . Ceea ce măr tu r i s e ş ­te d. Nar ly că 1-a că lăuzi t în lu­c ră r i l e d-sale din domeniu l „Is to­riei Pedagogie i" , 7 ) , îşi păs t r ează Valoarea şi pent ru ce le la l te lu­crăr i i s to r i ce : o cât ma i exac t ă re ­dare a idei lor au tor i lo r s tudiaţ i şi p l eca rea pe cât posibil , direct de­la izvoare.

Din diferi te mot ive , d. Nar ly crede că e necesa r să a d â n c i m i s to r ia pedagogiei . D-sa e înc re ­dinţa t că cei m a i impor tan ţ i re ­prezenta ţ i ai i s tor ie i nedagogiei sunt foarte apronia ţ i de f rămân­tă r i le pedagogiei moderne — d-sa amin te ş t e b. o. că Dominic i , ca re

e ) I s t o r ! a P e d a g o g i c i , pg. I X . 7 ) I d e m . pg. X I .

a t ră i t în j u m ă t a t e a a doua a vea­culu i X I V şi începu tu l veacu lu i X V , vorbeşte despre o educaţ ie a munci i , despre o educa ţ ie care se în t eme iază pe vocaţ ie , că t r e o* profes iune care t rebue pusă în fo­l o s u l s ta tu lu i 8 ) — deci că a avut idei d intre cele m a i moderne . P e n t r u d-sa i s to r ia pedagogiei , p r iv i tă a tâ t ca is tor ie a doctr ine­lor, cât şi ca is tor ie a educaţ ie i , <e o por ţ iune i m p o r t a n t ă din isto­ria cul tur i i 9 ) . D a r în a fa ră de a-ces t folos teore t ic , n e care-1 avem de pe u r m a is tor iei pedagogiei pr in faptul că ea ne înva ţă să cu­n o a ş t e m i s to r ia cul tur i i , ea ne m a i aduce un îndoit folo<s p r a c t i c : ea este o m i n u n a t ă in t roducere în pedagog ie şi un m a r e s t imulen t si spr i j in mora l pen t ru educator i 1 0 ) .

Opera a m i n t i t ă a d-lui Nar ly e în esen ţă o is tor ie a doct r ine lor pedagogice . In a m ă n u n t sunt t ra­t a t e : Pedagog ia Creş t in i smulu i an t ic , a pă r in ţ i lo r b iser ic i i (Sf. Vas i l e cel Mare , Sf. Ion Hr i sos to-mul , Te r tu l i an , Sf. I e ron im, Sf . A u g u s t i n ) ; pa r t ea a doua t ra tea ­ză despre î n v ă ţ ă m â n t u l med ieva l ; o deosebi tă a ten ţ ie se dă apoi Re ­naş te r i i , t r a tându-se ma i a les ana l i ş t i i i t a l ien i şi f rancezi (Do-min ic i , Verger io , Are t in i , F ide l fo , P a l m i e r i , Alber t i , Vegio, P i cco lo -min i , da F e l t r e , Vieroneze; R a b e ­la i s , Monta igne) , dar şi cei m a i impor t an ţ i reprezen tan ţ i ai a l to r ţ ă r i ( E r a s m u s , Vives ) .

Opera , .Patru m a r i educa to r i " conţ ine studii nubl ioate ma i îna ­i n t e despre pa t ru pedagogi, pe ca­ri d. Nar ly îi cons ideră de ac tua ­l i ta te . P e de o pa r te au fost cauze e t e rne (an iversăr i ) care a u deter­m i n a t pe d. N a r i ' r de a se ocupa

s ) I d e m , pg. X . B ) Ib id . pg. 4.

3 0 ) I s t o r i a pedagog ie i , pg. 8.

m a i de aproape de aceş t i pedago­gi, c a în cazur i le lui L o c k e şi Con­ta, i a r pe de a l t ă ^a r t e aüoi t r e ­bu in ţ a pedagogulu i de a se expl i ­ca fa ţă de curen te le ac tua le . D e L o c k e pedagogia r o m â n e a s c ă s ' a ocupat m u l t şi cu drag 1 1 ) , p robab i l pen t ru ace laş i mot iv pe care-1 a m i n t e ş t e d. Nar ly : J o h n L o c k e e un gând i to r de a c t u a l i t a t e 1 2 \ V a ­si le Conta e doar cons idera t úr i ­m u l fi losof s i s t ema t i c r o m â n 1 3 ) ; s'a ocupat î n să şi de p rob leme pe­dagogice, .în deosebi de o rgan iza ­rea î n v ă ţ ă m â n t u l u i r o m â n e s c , pen t ru ca re c h i a r şi a l că tu i se în cele câ t eva luni , câ t a fost m i n i ­s t ru al ins t ruc ţ iun i i , un ^exce ­l en t " proect de lege 1 4 ) . Con ta a fost şi p r imul m i n i s t r u r o m â n al ins t ruc ţ iun i i care a r e c u n o s c u t necesi tatea, unei cu l tur i super ioa­r a a femeii şi i-a deschis c a l ea 1 5 ) .

A m văzut deja l a An tonescu eă şi p s i h a n a l i z a face pa r te din cu­ren te le în ş t i in ţa psiholog-ic-peda-gogică , fa ţă de car i pedagogi i ro­m â n i au crezut că nu pot r ă m â ­nea indiferenţ i . Ş i d. Nar ly se ocu­pă de ea, î na in te de toa te de F r e u d , î n t eme ie to ru l ei, fă ră a îm­pă r t ă ş i î n s ă tot en tuz iasmul şi e-xage ră r i l e lui F r e u d şi a le şcoale i salle. To tuş i , admi te că nu n u m a i t e rapeu t i ca med ica lă , ci şi peda­gogia p r a c t i c ă poate p r imi m u l t delà a c e a s t ă metodă , în deosebi în fo rma pe care i-a dat-o P î i s -t e r l e ) . In t r a t a tu l s ău b ine docu­men ta t , au to ru l se re fe ră nu nu­mai la operele lui F reud , ci şi l a cele a le lui H a r t m a n n , Adler , lung , Pf is ter , Zul l iger ş. a. D l .

w ) Vez i A n t o n e s c u , G ă v a n e s c u l . e t c 1 2 ) P a t r u m a r i e d u c a t o r i , pg. I X . 1 3 ) Ibid. , pg. 113. 1 4 i Ib id . pg. X . " ) P a t r u m a r i educa to r i , pg. 157. 1 6 ) Ibid. , pg. X I .

2 1 ) To le to i educa to r , pg. 16, 17. 2 2 ) Ibid. , pg. 143. :

2 3 ) Ibid . , pg. 194. 2 4 ) L ' é d u c a t i o n s o c i a l e chez T o l s t o i . 2 5 ) Vezi c ap i t o lu l Dr . I . G ă v ă n e s c u î 2 6 ) P e d a g o g i a lui I m m a n u e l K a n t . i

N a r l y a junge l a u r m ă t o a r e a con­c luz ie : „ P s i h a n a l i z a punându-ne l a î n d e m â n ă m i j l o c u l de a t r ans ­fo rma în mod conş t ien t şi me to ­dic, energ ia celor m a l pu te rn ice ins t inc te , în man i fe s t ă r i de va­loa re m o r a l ă e te rnă , î n s e a m n ă pen t ru educaţ ie un m a r e pas îna­in t e" ) . E şt iut câ t de pu te rn ic a î n r âu r i t K e r s c h e n s t e i n e r în deose­bi pr in idei le sa le despre educa ţ i a c e t ă ţ e n e a s c ă şi ş coa la m u n c i i a-sup ra pedagogiei r o m â n e ş t i (vezi m a i a les Antonescu! ) . Ş i a ş a se exp l i că că d. Nari1"-, foar te fami l i a ­r iza t cu pedagogia g e r m a n ă , cer­ce tează m a i pe l a rg tocmai şi pe aces t pedagog înd rumă to r , „re­p rezen tan tu l t ipic al pedagogi lor î n n ă s c u ţ i 1 8 ) conv ins f i ind că Pen­

t ru zilele noas t re de demagog i sm şi m e n t a l i t a t e egois tă , opera pe­dagogulu i delà München este o b inefacere , este f rumoasă şi pre­ţ ioasă" 1 9 ) .

Ş i pe a l ţ i pa t ru pedagogi i-a m a i s tudia t d. Nar ly , în t rebu in­ţ ând la trei dintre ei o s c h e m ă ca­r e rev ine l a d-sa adesea (posibil i­t a t e a educaţ ie i , scopul ei, comu­n i t a t ea pedagogică şi m i j l oace l e ei). In s tudiul „Un m a r e pedagog soc ia l al secolului X V I I I : Helve­t ius" , d. Nar ly cea rcă s ă salveze r e n u m e l e aces tu i bărba t , f i ind de p ă r e r e a că „...ideile c rea toa re şi ch i a r când sunt greş i te , produc­tive, în fine pe r spec t iva soc ia lă pr in ca re pr iveş te r ea l i t a t ea peda­gogică , şi îna l tu l ideal ne care-1 a t r ibue omului şi educaţ ie i , fac din Helve t ius nu numa i un im­por tan t teore t ic ian al pedagogiei ,

\ ci unul din cele m a i l u m i n o a s e gen i i a l e e i 2 0 ) .

1 7 ) P a t r u m a r i educa to r i , pg. 202. 1 S ) Ibid. , pag . 254. 1 9 ) Ibid . , pg. 256. s 0 ) U n m a r e p e d a g o g al sec . X V I I I :

H e l v e t i u s , pg. 480.

P o r n i n d delà conv ingerea că, Tols to i a re a supra gândi r i i n e d a -gogice şi a sup ra ac ţ iun i i sociale-con temporane o in f luen ţă foarte- . mare , pe care o n u m e ş t e nrofunct mora l ă , î nă l ţ ă toa re , dar că T o i - *"• stoi e şi de al tfel un p recu r so r a t unor curen te pedagogice moderne-(Montessor i ) , d. Nar ly ne dă uik portre t al aces tu i m a r e R u s ca p e ­dagog 2 1 ) , exp loa tând l i te ra tura , g e r m a n ă , f ranceză şi engleză.... e*-x i s t en tă . — D-l Nar ly î n să nu-1 n u m ă r ă pe Tols to i pr in t re prota-v goniş t i i educaţ ie i individuale , ci şi al pedagogiei nersonal i tă ţ i i 2 2 ) ; . ' spunând pr in t re a l te le despre eh că : „este un educa tor socia l şi u i t p r e m e r g ă t o r al pedagogiei p e r s o ­na l i t ă ţ i i 2 3 ) . S tud iu l a sup ra l u f To l s toy îi dă d-lui Nar ly şi o c a z i a să-şi f ixeze propr iu l s ău uunc t de-vedere pedagogic , despre care m i i avem de împă r t ă ş i t unele lucruri . . Un rod al s tudiului d-sale asupra: lui Tols to i e şi l u c r a r e a : „ E d u c a ­ţ ia soc ia lă la To l s to i " 2 4 ) .

Ceea ce a re de spus d. Nar ly d e s ­pre profesorul său Găvăneseu l , de care amin te ş t e de al t fel m e r e i t cu mu l t ă s t imă , am a ră t a t deja. în a l tă pa r te 2 5 ) .

Una din u l t ime le d-sale cerce­tăr i se ocupă cu pedagogia l u t I m m a n u e l K a n t 2 6 ) . Ş i a ic i ne dă un s tudiu conş t i inc ios , ca rep leacă-direct delà izvor, folosind din Iu--, cră r i l e a sup ra lui K a n t n u m a i per ace lea a le lui Pau l sen , D u p r o i r şi Ruissen . E s t e incon tes t ab i l m a ­re le mer i t al d-lui Nar ly , de a f? î nce t ă ţ en i t în pedagogia r o m â ­n e a s c ă şi pe pedagogul Kan t . F i -

S A T U L Ş I Ş C O A L A 23S*

losoful K a n t a in f luenţa t doar de mul t gând i r ea f i losofi lor r o m â n i . Cons t a t ăm că „în ca rac t e ru l mo­ra l se r e so lvă potr iv i t gând i r i i lui K a n t a n t i n o m i a individ-socie ta-te" 2 7 t r ebue să fi făcut c a aces t gând i to r să-i a p a r ă d-lui Nar ly , pedagog al pe rsona l i t ă ţ i i , deose­bit de in te resan t .

Opera de pedagogie sistemati­că. D-l Narly nu .s'a oprit însă nu­mai l a l uc ră r i i s tor ice . Din „Pe­dagogia g e n e r a l ă " a d-sale au a-pă ru t de ja m a i m u l t e capitoless): P e n t r u pedagogia î n v ă ţ ă m â n t u ­lu i ; Despre m i j l o a c e l e educa ţ ie i în gene ra l ; Des t inu l omulu i ; E d u ­ca ţ i a vo in ţe i ; î n suş i r i l e educato­ru lu i ; P e n t r u o t ipologie voca ţ io -na lă . Nu este posibi l de a apre­c ia deplin o operă, care se cunoaş­te î n c ă n u m a i în plante, totuşi , se poa te zice ch ia r de a c u m despre „Pedagog ia genierală" a profesoru­lui Nar ly , că opera va fi în s t a r e să dompleteze o l ipsă îin l i t e r a t u r a pe­dagogică r o m â n ă . Consu l t ând şi opere noui , în p r imul r â n d l i te ra­t u r a pedagogică g e r m a n ă şi fran­ceză, Nar ly (ajunge la rezul ta te , car i diferă în pa r t e de păre r i l e pe­dagogice de p â n ă a c u m şi ne dă-rueş te o car te , care nu n u m a i s tu­dentului de pedagogie, ci şi spe­c ia l i s tu lu i va aduce servic i i mar i . L â n g ă a c e s t e a Nar ly a p re luc ra t în m a i m u l t e opere m a i mar i şi m a i mic i şi ches t iun i specia le a le s i s t ema t i ce i pedagogice .

A m i n t i m ân o r i m u l r â n d ca r t ea d-sale „Educa ţ i e şi Idea l" .

Convins că „ l ipsa ca rac t e ru lu i şi l ipsa pe rsona l i t ă ţ i i sunt m a r c a degenerăr i i ind iv iduale si colect i ­v e " " ) , pedagogul N a r l y î n c e a r c ă

S 7 ) P e d a g o g i a lui I m m a n u e l K a n t , pg. 123.

2 S ) R e v i s t a de P e d a g o g i e . C a i e t u l I. 6, I I I . 6, I V . 6, V i l . 2, 3, 4.

2 9 ) E d u c a ţ i e şi idea l . pg. 7.

să cont r ibue l a opr i rea uno r feno­m e n e de degenerare de aces t f e l ­i n p reocupa rea s a pedagogică, , omul de ş t i in ţă vede ca ţ i n t ă : „1~ f ixarea câ t m a i repede şi câ t m a l adecva tă a idea lu lu i " că t re ca re -„poporul român , potr ivi t f i r i i " sa ­le „şi condi ţ iuni lor de desvoltare-; t r ecu te şi v i i toare" , t rebue să t i n ­dă, «şi 2. s t ab i l i r ea metodei ce le i m a i bune pr in a p l i c a r e a c ă r e i a vom pu tea a junge în cât m a i scur t t imp şi pe oel m a i d i rect d rum în apropie rea idealului c a ­re ne corespunde" 1 3 0 ) . iOpera d in ca re scoa tem c i ta te le de m a i s u s s tud iază p r i m a p r o b l e m ă şi se-compune din studii apăru te în d i ­fe r i t e revis te . A c e s t e a sun t : „Edu­caţ ie şi pedagogie" , „Pedagog ia îrt rapor t cu ş t i in ţe le a j u t ă t o a r e " , „ P r o b l e m a idea lu lu i p e d a e w i c " , Pedagog ia în f ixa rea idea lu lu i pe­dagogic" , „Concepţ ia despre v i a ţ ă şi l u m e în educaţ ie" , „ R e s p e c t a ­rea l iber tă ţ i i omeneş t i în educa­ţ ie" . U n apend ice ne aduce co­m u n i c ă r i despre congresu l i n t e r ­na ţ iona l pen t ru p ro tec ţ i a cap i i ­lor din 1924, l a care d. Nar ly a lua t par te . Toa te aces te s tudi i p rez in tă oi s t r â n s ă un i t a t e p r i n idea lu l pe r sona l i t ă ţ i i care le s t r ă ­ba te m e r e u ca un fier roşu . Ci­t ă m din a c e a s t ă scr iere , b ine do­c u m e n t a t ă din punct de vede re fi losofic, n u m a i două propozi ţ iuni ca rac t e r i s t i c e pen t ru d. N a r l y r „Da to r i a or icăre i pe r sona l i t ă ţ i de a se pune în a rmon ie cu p r inc i ­piul socia l t rebueş te s ă ţie soco­tea lă , în a fa ră de mediu l real , ş i de mediu l cum ar t rebui s ă fie,: a ş a de mediu l ideal , et ic . Med iu l e t ic în senzul s t r ic t al c u v â n t u ­lui, t rebue s ă a ibă ch ia r i m p o r ­t a n ţ ă p reponderan tă" 3 1 ) .

s o ) Ibid. , pg. 16, 17. " ) Ibid. , pg. 118.

O a l t ă sc r ie re a d-lui Nar ly , i m p o r t a n t ă pen t ru cunoaş t e r ea concep ţ i e i sa le de bază, poa r t ă tit­l u l : „Pedagogia soc ia lă şi perso­na l i t a t ea" . P o r n i n d delà ca rac te ­r i za r ea difer i te lor curen te cunos­cu te subt denumi rea de pedago­g ie soc ia lă şi vorbind în n r imul r â n d despre Găvănescu l , pe care (d. Narly) îl numeş t e p r imul pe­dagog socia l r omân , despre P a u l B a r t h , Natorp şi D ü r k h e i m , i a r pe Nietzsche şi pe E l l e n Key , a-min t indu- i ca adversar i sugest ivi a i unei pedagogii socia le exage­ra te , d. Nar ly a junge l a defini ţ ia pe r sona l i t ă ţ i i , despre care a m a i fost vo rba şi ca re are m e n i r e a să î n l ă tu r e a n t i n o m i a dintre indi­

vid şi soc ie ta te 3 2 ) . A c e a s t ă defini­ţ ie p r imeş te apoi o l ă rg i re pr in ideea educaţ ie i pen t ru profesie a lui Pestalozzi ' ' 3 ) . F o r m a r e a unei pe r sona l i t ă ţ i astfel concepute îi a p a r e d-lui Nar ly ca un ideal e-duca t iv , „ca un ideal e m i n a m e n ­te mora l , cá î nco rona rea or icărei s t rădu in ţ i social-educative 1 " 1 ). F a p ­tul că d. Nar ly e pedagog al per­sona l i t ă ţ i i îl dovedeşte şi refera­tul in t i tu la t . .Personal i ta tea , idea­lul educa ţ ie i " 3 5 ) , p rezenta t l a Con­g re su l i n t e rna ţ iona l de e i u '.aţie din Cracovia .

în t r ' o serie de pub l i ca ţ iun i mai m i c i , d. Nar ly a desvol ta t idei le fundamen ta l e ale operelor m a i sus amin t i t e . In sc r i e rea „Spre o nouă tinerimie r o m â n e a s c ă " , d-sa p ledează pen t ru noua s i tua ţ ie c r e a t ă prin educa ţ ia n r e m i l i t a r ă •şi Oficiul de educaţ ie a t inere-

3 2 ) P e d a g o g i a soc i a l ă şi p e r s o n a l i t a t e a , - pg. 53.

3 3 ) Ibid. , pg. 69. 3 4 ) P e d a g o g i a s o c i a l ă şi p e r s o n a l i t a t e a ,

-Pg. 72. 3 5 ) L a p e r s o n n a l i t é , idéa l de l ' éduca -

~l ion.

tului r omân , în năde jdea că „din efortur i le Î m b i n a t e a le O. E . T. R.-ului şi ale cerce tăş ie i , s 'ar pu­tea să r ă s a r ă o nouă R o m â n i e , îmbogă ţ i t ă de toa tă t ă r i a de con­ş t i in ţa r o m â n e a s c ă şi u m a n ă , pen t ru fo rmarea că re i a aces te in­s t i tu ţ i i se devotează" 3 6 ) .

In sc r i e rea ^ învă ţă to r i i şi spir i ­tul nou", d. Nar ly cere ca învă ţă ­torul să se s i m t ă m i s i o n a r a l u-man i t ă ţ i i şi, pa r t i c ipând l a mun­ca Oficiului de educaţ ie a t inere­tului român , să co laboreze şi 15 educa ţ ia e x t r a ş c o l a r ă a t inere tu­lui.

Lucrări referitoare la învăţă, mânt. Deşi nu ne-a dat o „Didac­t i c ă " s i s t ema t i că , to tuş i d. Nar ly a luat m e r e u în scr ier i le sa le , şi ca d i rec tor al S e m i n a r u l u i Peda ­gogic Un ive r s i t a r a t rebui t să i a a t i tud ine şi fa ţă de a c e a s t ă pro­b lemă.

Apropierea sa de Găvănescu l nu o tăgăduieş te , p r ecum nu t re ­ce sub t ăce re nic i punc te le în ca­re se deosebeşte de Găvănescu l . P rob l eme le care i se p a r d-lui Nar ly m a i impor t an t e în dome­niul î n v ă ţ ă m â n t u l u i sun t : In t ro ­ducerea me tod ică în mediu l sin­te t ic şi l egă tu ra dintre ş coa l ă şi v iea ţa . D a r şi a sup ra tehnice i în­v ă ţ ă m â n t u l u i se pronunţă , a t in­gând p rob l ema p rogramei ana l i ­t ice, a a leger i i şi succes iun i i cu- • noş t in ţe lor , p rob l ema funcţ i i lor -men ta l e şi a concen t ră r i i obiecte­lor de s tudiu 3 7 ) .

Să ne opr im ceva m a i mul t a-supra păre r i lo r d-lui Nar ly des-pre me todă 3 8 ) : P e n t r u d-sa învă-

3 6 ) S p r e o n o u ă t i n e r i m e r o m â n e a s c ă , î n R e v i s t a de P e d a g o g i e , 1934, c a i e t u l I I I — I V , pg . 72.

* T ) P e n t r u p e d a g o g i a î n v ă ţ ă m â n t u l u i , pg. 1—20.

3 8 > V e z i pg. 21—36 din o p e r a de m a i s u s şi ...Das L e b e n u. die S c h u l b i l d u n g " .

î ă m â n t u l î n s e a m n ă in t roducere me tod ică în mediu l s in te t ic . P e câ t ă v r eme p r o g r a m a a n a l i t i c ă î n s e a m n ă î n v ă ţ ă m â n t u l privi t din punc t de vedere s ta t ic , me toda reprez in tă p a r t e a d i n a m i c ă a în­vă ţ ămân tu lu i . M u n c a şco la ră t re­bue să i a câ t m a i m u l t fo rma u-nei con luc ră r i . Astfe l d. Nar ly doreş te în locul c lase lor , bibl io­teci , l abora toa re , a te l ie re , gră­dini. „In locul unui î n v ă ţ ă m â n t cu lecţ i i , în ca re cunoş t in ţe le se f ă râmi ţează , d-lui Nar ly îi pare m a i n imer i t „un î n v ă ţ ă m â n t cu m a i m u l t e ore în con t inuare , de­dicaţie ace lu iaş i obiect" .

Cu toa tă a t i t ud inea s a de pre­ţu i r ea l iber tă ţ i i în c rea ţ i a învă ţă ­m â n t u l u i , d. Nar ly a in t rodus l a s e m i n a r u l s ău pedagogic univer­s i t a r pen t ru f iecare oră de curs s au şed in ţă de l uc ru un p lan „ca­re pe de o par te îşi pă s t r ează le­g ă t u r a cu p lanu l de lec ţ i i e labo­ra t de profesorul un ive r s i t a r Gă­vănescu l , pe de a l t a î n să deschi­de căi pen t ru o nouă or ien ta re 3 9 ) .

„ T e r m i n o l o g i a p lanu lu i Găvă­nescu l 4 0 ) a fost p ă s t r a t ă cu privi­r e l a in tu i ţ ie" . In locul „umanis ­m u l u i " şi „ ac t i v i smu lu i " l a Gă­vănescu l , d. Nar ly pune pr inc i ­piul socia l ca re î n s e a m n ă in t ro­duce rea individului în mediu , nu n u m a i cu a ju toru l in te l igenţe i , "i p r in t o t a l i t a t ea pu te r i lo r sa le su­f le teş t i" . „Şi pr in aceas ta , p r inc i ­p iu l soc ia l este c o n t r a b a l a n ţ a în­s t r ă ină r i i de v iea ţă , l a care duce î n v ă ţ ă m â n t u l din cauza ca rac t e ­ru lu i său s in te t i c" 4 1 ) . U n loc spe­c ia l în p lanu l de lec ţ ie ocupă ru­b r i c a „Cerce ta re" . In locul core-

, 9 ) D a s L e b e n u n d die S c h u l b i l d u n g , pg. 175.

* 9 ) V e z i a r t i c o l u l d e s p r e G ă v ă n e s c u l . 4 1 ) D a s L e b e n u n d d i e S c h u l b i l d u n g ,

pg. 175.

la ţ ie i d. Nar ly pune , , Integrarea"*, al că ru i îndoi t scon es te : 1. De a~ aşeza toa te cunoş t in ţe le nou do­bând i t e în cadrul lor de r e l a ţ i un i cons t an te şi f i reşt i , f ixate de pro­g r a m a a n a l i t i c ă conform pr inc i ­p iului concen t ră r i i . =i 2. De a r e a ­l iza a c e a s t ă î ncad ra re cu a ju to ru l p r inc ip iu lu i concen t ră r i i c h i a r ş i a tunc i când o l e g ă t u r ă se pu t ea de al tfel cu g r e u face" 4 2 ) .

I a t ă p lanu l unei lecţ i i după d. Nar ly :

Ev iden t că d. Nar ly vede pri­me jd i a fo rma l i smulu i care zace în or ice p lan de lecţ ie de aces t fe l şi de aceea zice t ex tua l : „ T o a t e m a i sus a r ă t a t e nu a l că tue sc n i ş ­te p reocupăr i astfel eşa lona te în­cât să-şi s u c c e a d ă în sensul u n o r t repte formale . E l e a l că tu i e sc p re ­ocupăr i s incronice , dând co lor i tu l de fiece m o m e n t al lec ţ ie i" , con t i ­n u ă î n s ă : „Totuş i , pen t ru f iecare din ele se poate f ixa un m o m e n t deosebit de impor t an t pr in r apor t la succes iunea log ică a idei lor din capi to lu l s tudia t l a un m o m e n t dat". „Astfel m o m e n t u l impor­tant pen t ru „ce rce t a r e " si „in­tu i ţ i e" este l a începu tu l une i şe­dinţe de s tudiu ori al unu i ş i r în t reg de ore sau şedinţe, cont i ­n u â n d să se man i f e s t e apoi î n tot t impul lor. „ In tegra rea" , apl i ­ca tă în tot t impu l şedinţei de studiu, îş i a re un loc p redominan t că t re sfârşi t , când tot b locul de idei dobândi te poate fi i n t eg ra t în cadrul său de re la ţ iun i con­s t an te şi fireşti . P r i n c i o i u l soc ia l , care t rebue să coloreze or ice mc*-men t al s tudiului , îsi are un mo­men t pr inc ipa l , ca «d in t eg ra rea , l a s fârş i tu l m ă n u n c h i u l u i de cu­noş t in ţe dobândi te ; p r iv ind din punc tu l său specia l de vedere^, p r in cons idera ţ i i teore t ice , sau u—

: ) Ibid. , pg. 176.

Materia de cercetat.43 (Lecţia nouă : Titlul capitolului sau al lecţiei.)

Ideile principale Cercetarea Intuiţia Integrarea Principiul social

Introducere

Tratare

I

c3 22 írt rt

cS P* b -S CD O S . S S Ö be p.

1 1

. c i 63 M CS I • -

Încheiere o o CC 63 O m -t-»

Se notează ideile im­portante pentru mer­sul logic al lecţiei, în articulaţiile ei mari, de asemenea experi­

enţele, problemele sau temele, după cum ne referim la o oră de

curs, sau la o şedinţă de lucru comun mai_

lungă.

CD Ö

CD - 3 03 CD >rH

ű '3 CD a s .s a CD a s es es CD a o CD

o a CD M

A "g § <b S c aia CD CS O FT

CD CO

CD .

s * On O

m J E _ "CB '3 a "3 CD

£.& C 63

s-g «S & i l «3

§ ^

t i l i z â n d aces te cunoş t in ţe în mod p r a c t i c pen t ru o operă soc ia lă . M e r s u l ce rce tă r i lo r , in tu i t iv şi iii-t eg ra t iv a l î n v ă ţ ă m â n t u l u i , ac-cen tu i ază m a i mul t l a tu ra indivi­d u a l ă în procesul de in t roducere în mediu l s in te t ic . P r inc ip iu l so­c ia l a ccen tu i ază m o m e n t u l ten­dinţei spre a rmon ie p roduc t ivă cu mediu l . P r i n c o n l u c r a r e a punc tu­lui de vedere individual cu cel soc ia l r ea l i zăm educa rea spre pe r sona l i t a t e " 4 4 ) .

S ă a m i n t i m aici n u m a i „Peda­gog ia g e n e r a l ă " care va a n ă r e a în c u r â n d şi care — cum re iese din cap i to le de ja apăru te — va pre lu­c r a m a i mu l t e ches t iun i amin t i t e a ic i şi va t r a t a şi ches t iun i di-d idact ice .

Lucrări referitoare la studiul individualităţii. Amintita „Peda­gog ia g e n e r a l ă " conţ ine şi un ca­pi tol care poa r t ă t i t lul „Pen t ru o t ipologie voca ţ iona lă" , în care N a r l y se ocupă şi cu „fişele —-

4 3 ) P e n t r u p e d a g o g i a î n v ă ţ ă m â n t u l u i , .Pg. 35 .

4 4 ) D a s L e b e n u n d die S c h u l b i l d u n g , - p . 176—177.

dogogice" în t r ebu in ţa t e n a n ă azi: „In locul unei fişe, p r in care se cau t ă a se ce rce t a diferi tele func­ţii suf le teş t i , c redem că ar fi mul t m a i n imer i t e foile de observaţ ie în car i să se noteze a t i tudin i le to­t a le ale e levi lor fa ţă de mediul încon ju ră to r , a t i tud in i reve la toa­re pen t ru însuş i r i l e cu ca rac t e r g lobal , din car i a m pu t ea deduce nu felul a ten ţ ie i , al memor ie i , a l judecă ţ i i , ci "tipul voca t iona l a l e levulu i" 4 5 ) .

P rofesoru l Nar ly a editat , îm­p reună cu prof. G. Zapan „Foa ia de observa ţ ie voca ţ iona lă , F . O. V." , pe care prof. G a i n a o numeş ­te o operă cu c a r a c t e r revoluţ io­n a r şi din ca re e n u m ă r ă nepre­ţu i te le ei avan tag i i , cum u r m e a z ă : „Noua me todă preconizează stu­diul ind iv idua l i tă ţ i i e levi lor sub rapor t s t r uc tu r a l şi voca t iona l ; c a r a c t e r i z a r e a e levi lor Sie ex/pri-m ă foar te pe s cu r t ; a c e a s t ă ca­r ac t e r i za r e p rez in tă g a r a n ţ i a u-nui îna l t g r ad de ob iec t iv i ta te ; p rocedu ra ce rce tă r i i este foarte

r ap idă şi s impl i f i ca t ă ; se face o

5 ) R e v i s t a de P e d a g o g i e V I I 4, p. 380.

« A T U L S I Ş C O A L A 239

m a r e e c o n o m i e de t imp, de ma te ­r i a l şi de che l tu ie l i ; a n c h e t a cu -elevi m a i are şi m a r e l e dar de a p romova educa rea elevi lor în t ru cunoaş t e r ea semen i lo r şi cunoaş­terea de s ine ; foile de obse rva ţ i a voca ţ iona lă pot cons t i tu i în mod <efectiv o bază r e a l ă pen t ru indi­v idua l iza rea î n v ă ţ ă m â n t u l u i , per-mi ţându-se în deosebi să proce­d ă m la educa rea elevi lor în vede­r ea şi pr in p r i s m a vocaţ ie i lo r ; în ace laş i t imp F . O. V. este m e n i t ă s ă soluţ ioneze p r o b l e m a or ientă­r i i şi se lec ţ iun i i p rofes iona le ; în sfârşi t , m a t e r i a l u l documenta r , a-dunat în anche te l e cu elevii, va pu t ea fi folosit în scopuri ş t i in ţ i ­f ice" 5 6 ) .

Lucrări referitoare la organiza­ţia şcolară şi practica învăţămân­tului. Şi asupra organizării şco la re s 'a p r o n u n ţ a t d. Nar ly , măr-gin indu-se în specia l l a un ivers i ­ta te şi l a ş coa l a secundară . D-sa preconizează o r e fo rmă şco la ră comple tă , de sus în jos . P e noi ne in t e resează a ic i în n r imu l r â n d cer in ţe le d-sale refer i toare l a for­m a r e a profesori lor . D-sa o rezu­m ă s ingur în propozi ţ iunea : ,,Nu e x a m e n e de capac i t a te , ci s emina -rii pedagogice reorganiza te" 4 7 ) -

Apoi a r dori să vadă un l iceu m a i puţ in r igid , care să ofere po­s ib i l i t a t ea unui începu t de spe­c ia l i za re ; î n a fa ră de aceas t a , pen­t ru ca şcoa l a să m i j l o c e a s c ă o gân­dire un i t a r ă , să dea educa ţ i a mo­ra l ă n e c e s a r ă şi să a ju te l a cu­noaş t e r ea ind iv idua l i tă ţ i i elevu­lui , d-sa cere pen t ru f iecare l iceu câ te o ca tedră de f i losofie 4 8 ) .

O ser ie î n t r eagă de a r t ico le a-pă ru t e în „Rev i s t a de Pedagog ie"

4 6 ) I d e m V I I 6, p. 412, 413. 4 7 ) R e v i s t a d e P e d a g o g i e , 1931, pg. 172.

: 4 S ) Ş e o â l a s e c u n d a r ă ş i î n v ă ţ ă m â n t u l 'ÍÜöSOfiiC. • •-. ,

a d-sale, d. Nar ly le-a pub l i ca t î n .1937 în vo lumul „Căt re o po l i t i că şco la ră" . In a fa ră de luc ră r i l e pe ca re le -am amin t i t m a i sus l a pre­zen ta rea b ib l iograf ică , opera a-c east a m a i cupr inde u r m ă t o a r e ­le a r t i co le foarte a c tua l e : S t a tu l de cu l tu ră şi po l i t i ca şco la ră , Idei a sup ra unei re forme şcolare , Au­tonomia un ive r s i t a ră , Notăr i cu pr i l e ju l e x a m e n u l u i de c a p a c i t a ­te. E x a m e n u l de b a c a l a u r e a t . Car­tea are , cum spune însuş i autóá­r u l în in t roducere (pag. X ) , c a r a c ­tere de luptă , n u pen t ru idei de­păr ta te , ci pen t ru rea l iză r i p r ac ­t ice , de u t i l i t a te imedia tă . L u c r a ­r ea se ca rac te r i zează pr in încer ­ca rea de a fi pen t ru l eg i s la ţ i a ro ­m â n e a s c ă un îndemn la o ch ib ­zui tă r e fo rmă şco la ră . „Reforme­le l a noi m e r g foarte încet , şi când se îndepl inesc , sunt a t â t de pu ţ in gândi te , î ncâ t ab ia după oe au devenit legi , se observă că t re -buesc cu adevăra t din nou discu­ta te , prec iza te , adap ta te — ope­ra ţ i i car i toa te a r fi t rebui t să ai­bă loc m a i îna in te" . Ca r t ea adu­ce o p re ţ ioasă c r i t i că uno r im­por t an te re forme şco la re din pre­zent.

M u n c a pedagogică p r a c t i c ă o p res t ează profesorul Nar ly l a i n l i ceu de apl ica ţ ie , c a re e nus l a dispoziţ ia S e m i n a r u l u i Pedagog ic Un ive r s i t a r şi în care sunt va lo­r i f ica te în p r imul r â n d pr inc ip i i ­le î n v ă ţ ă m â n t u l u i educa t iv , a le metode i ac t ive (şcoalei m u n ţ i i ) , a le t endin ţe lor h u m a n i s t e (soci al -e t i că ) , a le legă tur i i cu v iea ţa , e tc . 4 9 ) .

* ,Şi a c u m î n c ă un cuvân t de în­

che ie re ! A ş a ni se prez in tă peda­gogul Nar ly , azi în Vârs tă de a-bia 40 ani , p ă s t r â n d legă tur i a-

* 9 ) R e v i s t a de P e d a g o g i e , 1931, pg. 186.

d a n c i c u f i l o s o f i a v e a c u l u i a i XiIX-lea, d a r t o t u ş i c u s u f l e t u l d e s c h i s c u r e n t e l o r m a i n o i , d e j i n u f ă r ă c r i t i c ă . C a p s i h o l o g a d e ­r e n t a l p s i h o l o g i e i s t r u c t u r a l e a l u i D i l t h e y şi S p r a n g e r , c a p e d a ­g o g a d e r e n t a l u n e i p e d a g o g i i p r o ­

pri i a persona l i t ă ţ i i , d-sa e ab ia . la începu tu l unei car ie re ş t i i n ţ i ­fice m u l t p romi ţă toa re , care va f i i n t e r e san t ă şi u t i l ă de u r m ă r i t m a i departe .

Dr. H. BRANDSCH.

„ S I T U A Ţ I A " I N Î N V Ă Ţ A R E .

K. Lewin, studiind „forţele" me­diului înconjurător în raport cu des­voltarea copilului, relevă faptul că diferitele situaţii exterioare nu sunt lucruri indiferente pentru conduita personala, ci reprezintă totdeauna „invitaţii" la acţiune.

Intr 'adevăr evoluţia vieţii inte­r ioare se desfăşoară în şi prin aces­te situaţii; ele furnizează materialul cuprinsului sniritual al fiecăruia, după cum tot ele reprezintă oare­cum semnele ce marchează drumul şi direcţia desvoltării diferitelor ten­dinţe şi dimensiuni psihice. Din a-cest motiv, atât importanţa prea mare atribuită de unii factorilor ereditari, care fixează numai limi­tele desvoltării individuale, cât şi credinţa în atotputernicia mediului, care favorizează sau stânjeneşte des­voltarea individualităţii înăuntrul graniţelor fatale ale înzestrării na­tive, constitue uneori piedici destul de serioase în înţelegerea şi urmă­r irea adecvată a mij loacelor edu­cative.

Cine studiază creşterea copilului mic îşi dă seama curând de impor­tantul rol pe care-1 joacă alegerea şi orânduirea situaţiilor în forma­rea deprinderilor nouă. In cele din urmă, „individ-mediu" formează o configuraţie ce „funcţionează" uni­tar. In momentul în care configura­ţia slăbeşte prin diminuarea forţei unuia din cei doi factori, configura­ţia se. „întregeşte" întâmplător, fie

prin impulsiunea unuia, fie print presiunea celuilalt element. Cu o> comparaţie din lumea celulară, indi­vidul poate fi asemuit „nucleului",, iar mediul „protoplasmei". Se p a r e că în educaţie ca şi in, învăţare îi* genere, este vorba mai ales de a şti să pregăteşti, în fiece moment, „în­tregirea" configuraţiei în chipul c e l mai potrivit, adică, în funcţie de ex i ­genţele factorului „individ".

Pentru a înţelege însă acest p ro­ces şi a interveni direct şr oportun», cunoaşterea forţelor interne indivi­duale aşa cum acestea apar şi &e* desfăşoară în cursul evoluţiei indi­viduale, devine condiţia esenţială a orişicărei încercări educative.

Selecţiunea şi prezentarea situa­ţilor se efectuează în virtutea n o r m e lor generale educative şi a scopului ultim urmărit în un anumit sistem: de educaţie.

Ia r maleabilitatea şi plasticita­tea complexului de mobiluri c e se găseşte la temelia activităţii, sunt aşa de accentuate, încât, a făcut pe mulţi să creadă că, tineretul poate* fi format după bunul plac al educa­torului. In adevăr, din acest punct de vedere, se poate susţine, până Isc anumită limită, că prin organizarea' specială a condiţi i lor de mediu, priir o anume inseriere şi potenţare a si­tuaţiilor din învăţare, prin o a tmos­feră etică deosebită ce se poate crea într 'o comunitate şcolară, t ineretul e susceptibil să se desvolte, în apa*-

renta, in cele mai variate direcţii. Lucrul acesta nu este însă realizabil decât în cazul când întreaga activi­tate a tineretului este controlată şi dirijată şi mai ales atunci, când a-ceastă dirijare, prin normele gene­rale ce le impune, nu este prea în­depărtată de tendinţele fireşti ale copiilor şi de stadiul dezvoltării a-cestora. Dacă principiile normative sunt prea .severe şi depărtate de rea­litatea sufletească a copiilor, sau dacă desvoltarea lor se lasă în sar­cina fluxului schimbător al situa­ţiilor ce compun mediul ambiant, rezultatul este acelaşi: fiecare se va desvolta numai potrivit impulsia ai­lor sale lăuntrice, — în primul caz aşteptând momentul pentru a călca normele, iar în al doilea, căutând posîbil'tăţi de satisfacţie oriunde şi cu orice preţ. Pr in urmare, educa­ţia privită din pune', de vedere ai mediului, al situaţilor din învăţare, este şi va fi mereu incompletă, par-rială şi ineficace, atâta vreme cât copiii nu se vor desvolta într'un me­diu prielnic, adecvat structurii lor osihice, cu situaţii dirijate şi contro­late în întregime, potrivit normelor supreme impuse de idealul pedago­gic.

Discrepanţa dintre atmosfera fa­miliei şi statului, dintre etica şcoa-lei şi societăţii, are repercusiuni nrofunde asupra formării copiilor. Rupt. cum însă uneori mediul îm­plineşte lipsurile naturii, alte ori na­tura împlineşte lipsurile mediului. Dispoziţiile patologice şi desintegra-toare din sistemul dispoziţional, ere­ditar, apar la un procent redus de indivizi chiar în cazul celui mai des­compus mediu etic, şi apar întot­deauna un număr suficient de inşi care să păstreze echilibrul şi ordi­nea morală.

Ceeace trebue să relevăm pentru problema noastră este i s^ tu l că un sistem şcolar va fi într 'adevăr un la­

borator de prefacere totală a spiri­tului din momentul în care idealul ce-i sta la temelie se vădeşte până în cele mai mici încheieturi şi se prezintă ca o sinteză unitară de sco­puri şi mij loace.

înăuntrul acestui principiu gene­ral de formare — care pentru omul lumii moderne pare a fi desvoltarea armonioasă a tuturor posibilităţilor individuale de muncă şi creaţ ; e pâ­nă la marginile îngăduite de natură şi angrenarea în mecanismul aspira­ţiilor colective potrivit putinţelor personale de realizare, —• orândui­rea situaţiilor la diversele nivele a-le conduitei şi pentru diversele ma­terii de învăţământ trebue să ţină seama cel puţin de următoarele ce­rinţe:

Problemele de învăţat, situa­ţiile alese pentru formarea tinere­tului, trebuesc adaptate capacităţii mintale şi fiziologice a fiecăruia;

Situaţiile din învăţare trebue a-daptate experienţei, cunoştinţelor şi abilităţilor dobândite mai înainte;

Problemele sau situaţiile. învăţării trebue adaptate putinţei de a pro­gresa a fiecăruia, sau, în alţi ter­meni, ritmului de progres al activi­tăţii individuale.

Alături de eiceste condiţiuni esen­ţiale, învăţarea presupune şi o sea­mă, de condiţiuni secundare şi ex­terioare (hrană, îmbrăcăminte, lu­minat, încălzit, etc.), care au mai fost tratate in paginile acestei revis­te.

In preocuparea de acum ne vom opri numai asupra celei dintâi con­diţiuni, care este în acelaşi timp şi cea mai de seamă.

Adaptarea situaţiilor la capacita­tea mintală şi fiziologică e necesar să fie privită în dubla ei semnifica­ţie.

P e deoparle, educatorul este da­tor să cunoască în ansamblu şi a-mănunt, trăsăturile caracteristice şi

etapele principale ale evoluţiei psi-h 'ee a copiilor, cu accentuarea cu­noaşterii etapei sau zonei din ciclul evolutiv în care se desfăşoară în mod precumpănitor influenţa sa. Astfel el va avea în permanentă po­sibilitatea să ofere materialul cel mai adecvat pe care îl reclamă o-rientarea generală psihică, va dirija şi controla această orientare în tim­pul oportun, fără a lăsa nedesvol-tată nici una din dimensiunile ne­cesare vieţii. Suferim fiecare de a-ceastă formaţiune unilaterală, pen-trucă nouile forţe psihice care intră treptat în acţiune în cursul desvol-tării naturale, nu găsesc pământ fer­til să rodească, nici grădinar price­put care să preîntâmpine părăgini-rea. Câteva date. Există, de pli dă, în prima copilărie, un moment când •copilul este avid de culori. A-i pre­zenta stimulente auditive şi a negli­j a pe cele vizuale, însemnează a pierde unul din mijloacele naturale de a int ia în contaot cu lumea sa şi de a-i provoca uneori iritaţii supă­rătoare. Orele de exortaţii, vieţile sfinţilor ori închiderea între ziduri­le reci ale unui internat nu stăvilesc câtuşi de puţin nouile impulsuri bio­logice şi psihice ale pubertăţii; în acest moment sportul, efortul şi educaţia fizică raţională, etc., pre­cum şi îndrumările igienice pozitive şi ştiinţifice aduc un serviciu imens în faţa înclinărilor de a se pierde în l i teratura amoroasă. în evadările ne­controlate, sau în diversele mastur­baţii . Către sfârşitul pubertăţii, când desvol 'area psihică pune probleme­le mari ale existenţii, când adoles­centul descoperă, pe plan obiectiv, lumea valorilor, etica religioasă îi poate oferi substanţa cea mai aleasă a cugetării şi exemplului moral. Din acest unghiu de vedere, năzuinţa spre care trebue să tindem este crea­r ea caelui mediu, care — delà ma­nual la cea mai neînsemnată situaţie

— să reprezinte un prilej continuu pentru deplina şi normala funcţio­nare a întregului aparat psihic. Nu trebue să uităm, de pildă, că ma­nualul este o situaţie foarte înseni­nată, şi, dacă lipseşte puţin pentru a deştepta ostilitate şi aversiune, trebue foarte mult ca să creeze sa­tisfacţie şi să însemne o perpetuă a-tracţie. Nu trebue deasemenea pier­dut din vedere că dascălul este cen­trul ce focalizează toate privirile şi ocupă întâiul plan al mediului spi­ritual din şcoală. Evident că, aces­tea constitue probleme mult prea vaste pentru a putea fi atinse în ce­le de faţă. Ne putem însă întreba dacă în elaborarea marţ ialelor se ţine si în ce măsură seamă, de exi­genţele psihologice ale etăţilor că­rora li se impun.

De altă parie, în vreme ce pre­zentarea situaţiilor, în conformitate cu datele ştiinţifice ce ie avem des­pre evoluţia psihică a cop'ilor, este un acord de natură mai mult calita­tivă, adaptarea 3a capacitatea min­tală a f iecăru ; a presupune şi o anu­mită dozare cantitativă. în ordine de complexitate crescândă a situa­ţiilor ce intră în câmpul învăţării. In primul caz se adaptează situaţiile trebuinţelor reale dintr'uu anumit moment evolutiv, în aî doilea, pute­rii de asimilare şi t ransformare a proceselor mintale. Diferenţierea, acestor două aspecte, care se înglo­bează de obiceiu în acelaşi proce­deu unitar, ni se pare necesară deoarece ea nu este întotdeauna bi­ne precizată în practica pedagogică. Nu tot ceeace este aşadar în stare să „înghită" copilul este şi apropiat trebuinţelor sale nsihice delà un ni­vel dat de desvoltare, după cum nu-tot ceeace corespunde unei înclinări sau impulsiuni interioare se poate prezenta ca situaţie în învăţare în orice proporţie, cu orice intensitate şi întindere,

Situaţia de învăţat, care reprezintă o invitaţie la acţiune in gradul cel jvM inalt, este perfect acomodată ca-Htoiiv ciclului b'iolgoic evolutiv — deci caracteristică diverselor etăţi şi perioade de desvoltare psihică — şi este dozata, din punct de vedere can­titativ, potrivit gradului sau nivelu­lui de desvoltare individuală a di­verselor procese şi dimensiuni psi­hice.

Adaptarea graduală a situaţiilor 1? capacitatea biologică presupune cunoaşterea diferenţelor individuale ale copiilor şi al nivelului general de desvoltare al claselor, determi­nate de o parte de diferenţe în în­zestrarea creditară, iar, de alta, de diferenţe de mediu şi maturizare (mediu social, familiar, şcolar, eta­te) . Năzuind spre această cunoaşte­re, educatorul va descoperi urmă­toarele câmpuri principale de varia-ţiuni:

a) variaţii în capacitatea de asimi­lare şi învăţare;

b) variaţii în ordinea exercitării diverselor procese psihice — deter­minabile cu ajutorul testelor educa­ţionale, al că ror rol în lămurirea u-• ,>r anumite aspecte ale procesului

educativ depăşeşte cu mult rolul pe care îl îndeplinesc de atâta vreme notele obişnuite din şcoală;

c) variaţii în motivare şi atenţie; ci) variaţii în capacitatea senso-

rială (vizuală şi auditivă în deo­seb i 1 ) ;

e ) variaţii în. reţinere şi evocare; ţ) variaţii în ritmul temperamen­

tal al progresului învăţării. Această cercetare preliminară,

1 : ) D u p ă u n e l e c e r c e t ă r i şi î n m o d ge­n e r a l se poa t e a f i r m a c ă 2 5 % — 3 0 % din e lev i p r e z i n t ă d ive r se de f ec t e v izua le , i a r Wo—10% de fec t e aud i t ive .

grea şi anevoioasă, în anumite con-diţiuni şcolare chiar cu neputinţă de realizat, reprezintă pentru dascăl cadrul înăuntrul căruia trebue s ă se efectueze opera de pregătire a si­tuaţiilor şi materialului de învăţat. Este firesc aşa dar ca pregătirea să constitue etapa esenţială şl cea mai dificilă, în vreme de prezentarea şi „predarea" înseamnă un j o c atât pentru dascăl cât şi pentru elev, da­că acesta a ţinut seamă de conditiu-nile amintite.

Nevoia de a cunoaşte individuali­tatea şcolari lor nu poate fi, în con­secinţă, împlinită prin câteva cerce­tări întâmplătoare şi de suprafaţă. Opera de cunoaştere nu va putea da roadele aşteptate decât dacă va fi adâncită şi va urmări desvoltarea diverselor dimensiuni psihice ţi­nând seamă şi de materialul şi si­tuaţiile prezentate în învăţare, de reacţiunea claselor şi a elevilor în faţa activităţii ce li se impune, de repercursiunile tuturor acestora a-su.pra progresului individual şi cel colectiv al claselor, etc. In largă mă­sură însă nu exigenţele caracteris­tice evoluţiei psihice a copiilor, ci pregătirea mai mult sau mai puţin serioasă a dascălului; nu cunoaşte­rea graduală a capacităţii de asimi­lare a elevilor, ci exigenţele de co­moditate ale expunerii de pe cate­dră; nu interesul elevilor, ci ambi­ţiile specialiştilor făuritori de pro­grame sunt. se pare, factorii cei mai frecvenţi, care domină procesul de alegere şi prezentare a situaţiilor din învăţământul şcolilor Dublice. Marea reformă care va reda învăţă­mântul Vieţii şi Vieaţa educaţiei e poate numai la întâile şi cele mai fragile încercăr i .

D I M I T R I E T O D O R A N U

E D U C A Ţ I A I N S L U J B A N E V O I L O R S O C I A L E .

Societatea omenească în totalita­tea ei, ca omenire, sau în grupări sociale — popoare, naţiuni etc. — are la bază un singur factor: nevoia de a trăi şi ca un corolar al acesteia necesitatea de a se perfecţiona. Fă ­ră acest dar natural legat de consti­tuţia sa instinctivă n 'ar putea exis­ta, oricât de bine organizată ar fi şi de oricâte mijloace de perfecţiona­re ar dispune. Elanul vital îşi recla­mă dreptul la existenţă ori unde ar fi el şi sub orice formă s'ar prezen­ta. Lipsa lui însemnează moartea.

Grupările sociale trăiesc într 'un anumit mediu natural şi social. Ele , ca să poată satisface trebuinţei de a trăi, sunt silite sau să transforme acest mediu conform nevoilor lor, sau să se transforme ele înşile în conformitate cu împrejurări le în care li-e dat să trăiască; cu alte cu­vinte să se adapteze. In majoritatea cazurilor se realizează un compro­mis între aceste două posibilităţi; grupul social transformă ceea ce poate şi in acelaşi timp se transfor­mă şi pe el.

Din nevoia fundamentală de a trăi derivă o sumă nesfârşită de trebuinţe secundare, foarte variate în rostul lor calitativ, determinate de formele în care grupul social trăieşte şi se realizează. Astfel, un popor îşi găseşte în lupte, în răz­boaie, modalitatea de .a-şi menţine fiinţa sa, altul îşi pune toată capaci­tatea în slujba creierii de valori spi­rituale superioare, sau de opere de civilizaţie deosebite, prin care să se ridice deasupra altor grupări socia­le similare, etc. Indivizii se angre­nează în aceste rosturi, pentruea la rândul lor existenţa, posibilitatea de afirmare şi perfecţionarea lor nu­mai prin aceste grupări se pot rea­l iza .

Pentru a face faţă diferitelor n e - • voi şi trebuinţe izvorîte din elanul vital, societatea omenească, grupul social, prin generaţiile vechi încear­că să-şi pregătească din bună v re ­me generaţiile nouă, fie intenţionat» fie neintenţionat. Famil ia îngrijeşte de copil in mod instinctiv, îl îndru- v

mează pe căile pe care a umblat ea -din obişnuinţă. Copiii învaţă de la părinţi moravuri le pe care aceştia le practică, etc. Toate acestea se far neintenţionat. Mai sunt însă o serie de măsuri pe care fie familia, fie s ta­tul, ca grup social organizat, le ia în mod intenţionat in vederea pre­gătirii tineretului pentru vieaţa c a - •• re-i stă în faţă. Această influenţă in­tenţionată este, ceeace în termeni pedagogici numim, educaţie.

Nevoile sociale de o parte, educa­ţia de alta, sunt două noţiuni, c a r e în istoria omenirii se întâlnesc foar­te des împreună, pentruea nu există, societate omenească fără trebuin­ţe — indiferent de calitatea l o r — ş i nu se poate închipui organizaţie so ­cială fără sisteme de educaţie puse^ în slujba acestor trebuinţe..

Educaţia în general are un scop întrei t : 1 )

a) Conservă şi sporeşte forţele psihice şi fizice ale individului ca» munca lui pusă în serviciul socie- -taţii să crească atât cantitativ cât şt calitativ.

o) Armonizează tendinţele indivi- , dului cu acelea ale societăţii şi f e ­lul ei de a fi.

c) Formează din indivizii dotaţi, delà natură cu o capacitate sufle­tească superioară personalităţi c r e a ­toare de valori.

I)i C. Weiss: P e d a g o g i s e h e Soz io log ie» după P . Andre i , S o c i o l o g i e gen. p. 259-

Vreo câteva sisteme de educaţie ne vor lămuri cele amintite mai sus.

I. Pr in secolul al XII - lea a. Chr. un trib, cu porniri războinice, — Dorienii — năvăleşte din Nordul Peninsulei Balcanice spre Sud, tre­ce în Peninsula Peloponez, supune locuitorii locului şi-şi întemeiază o nouă ţară Laconici, ridicându-şi pe malul râului Eurotas capitala :=a, Sparta, Devenit stăpân pe un pă­mânt sărac, ai cărui locuitori rămă­seseră pe loc, nu putea să păstreze fiinţa alor săi decât izolând pe su­puşi şi perfecţionându-şi pe ai săi în arta războiului, singurul mij loc de dominare în împrejurări le date. Le­giuirile marelui Lijkurg delà sfârşi­tul secolului al IX-lea a. iChr., care împarte populaţia Lakoniei în trei clase, dând toate drepturile numai Spartanilor propriu zişi, au în vede­re acelaşi scop.

In conformitate cu trebuinţa fun­damentală a existenţei sale proprii, tineretul spartan era educat numai pentru războiu. Soldatul războinic era scopul educaţiei; personalităţile se puteau ivi numai în această di­recţie.

Copilul nou născut şi sănătos •— pe cei debili şi schilozi îi aruncau de pe stânca Tayget în, prăpastie — era aşezat pe un scut de războiu, iar tatăl său îl saluta cu cuvintele: „Ori cu acesta, ori pe acesta"; altfel zis, ori învingător ori mort pentru patrie. In familie unde era crescut numai până la etatea de 7 ani, se încercau toate metodele ca să facă un copil rezistent trupeşte şi sufle­teşte. II împiedeca să plângă, căci era ruşine pentru un Snartan să plângă, fie cât de mic ; îl lăsa în în­tuneric ca să nu devină fricos; îl o-bişnuia cu foamea, etc. Institutele lor de educaţie — adevărate ca­zărmi —, unde tineretul îsi petrecea timpul între etatea de 7—18 ani. ur­măreau acelaşi scop. îmbrăcaţ i doar

într 'o cămaşă de lână sau manta de pănură, desculţi, cu capul gol tot timpul, hrăniţi cu faimoasa supă neagră spartană, dormind pe paie sau. trestie adunată de ei înşişi de pe malurile râului Eurotas, în care făceau zilnic baie, erau supuşi la un întreg sistem de educaţie fizică prin exerciţiile gimnastice, dansurile răz­boinice şi religioase. Cultura inte­lectuală, subordonată aceluiaşi scop, se câştiga de obiceiu tot prin educa­ţie fizică. Se cerea agerime şi corec­titudine în judecată, vorbă scurtă şi precisă, şiretenie în acţiuni, hotă-rîri şi atitudini energice şi repezi.

Statul spartan şi-a ajuns apogeul între anii 431—404 a. Chr. în cursul războaielor peloponeziene, care s'au sfârşit cu distrugerea puterii athe-niene. Decăderea Spartei a urmat nu mult după aceasta. Un popor luptător, crescut pentru războaie, după ce a ajuns să stăpânească în­tregul Peloponez, insulele înconju­rătoare şi pământul statului Athe­nian a împrumutat moravurile şi a-titudinile democratice ale Âthenei, fără să se gândească la schimbarea idealului său politic si la creşterea tineretului în spiritul acestuia. Ur­marea a fost că Sparta temută de toţi vecinii, după şase veacuri de domnie măreaţă, a dispărut din rân­dul statelor.

Astăzi nu se mai vede din vechea Lakonie decât ceea ce au găsit Do­rienii la invazia lor, dealuri sterpe şi văi pline de stânci neroditoare.

Sparta luptătoare a conservat şi a sporit forţele trupeşti şi sufleteşti ale tineretului ca munca lui să poa­tă da maximum de folos pentru ta­ră, a pus de acord nevoile individu­lui cu acelea ale societăţii, convinsă fiind că acelea numai prin societate se pot satisface şi a deschis drumul individualităţii spre personalitatea războinică, împăcând tendinţa indi­vidului de afirmare cu rosturile

statului. Sparta gloriei, epuizată probabil şi de elanul vital, care ca­racterizează popoarele de viitor, a abandonat idealul educativ social, care a menţinut-o, a dat frâu liber plăceri lor individuale, nu s'a mai gândit la armonizarea acestora cu nevoile sociale, ci a lăsat pe fiecare să lucreze după bunul său plac. Idealul, bun sau rău din punctul nostru de vedere, care-i asigura u-nitatea de muncă şi realizări, a fost abandonat fără a pune în locu-î al­tul, la fel de puternic şi de general.

I I . Să urmărim raportul dintre e-ducaţie şi nevoile sociale într'un cadru mai larg. Pentru aceasta să cercetăm o epocă întreagă din isto­r ia Europei , Evul Mediu, şi să ve­dem ce a însemnat aceasta epocă pentru echilibrul moral al popoare­lo r din Europa şi cum s'a reflectat în educaţie.

Anul 476 d. Chr. însemnează înce­putul unor vremi întunecate pentru ţările culturii. Imperiul roman, se destramă şi cu el deodată cultura greco-romană e condamnată la pici­re. Năvălirile barbare au adus cu sine lupte şi războaie nesfârşite. Ci­vilizaţia europeană a fost pusă la grea încercare; toate realizările ei de până aci fiind distruse în parte sau total de năvălitorii temporari, care veneau cu o concepţie cu totul alta decât a băştinaşilor despre na­tura şi ierarchia valorilor. Secolele V I şi V I I au fost cele mai grozav bântuite; de o parte de lupte, de alta de foamete si epidemii. încercarea împăratului Iustinian al Bvzanţului de a alunga pe barbari i din impe­riul său, n'a dus la niciun rezultai. Lipsea tăria sufletească pe care să o

. opună popoarelor viguroase, ce in­vadau Europa. Această lipsă de energie, această moleşeală sufleteas­că, ale cărei efecte dezastruoase se simţeau acum mai mult decât ori­când, îşi aruncase virusul bolnăvi­

cios cu secole înainte. Istoricul ro­man Taci t se revoltă contra aristo­craţiei de pe timpul lui Nero, că era suficient un bileţel trimis din partea tiranului, ca cei vizaţi să-şi taie arte­rele manilor, sinucigându-se. P e lângă această stare sufletească mar lipsea şi unitatea.

In acest haos de destrămare a tot ceea ce au zidit secole dc-a-rânduL intervine ca factor principal Biser ica creştină. Pr in natura creştinească a valorilor şi idealurilor, pe care le opunea concepţilor barbare despre lume şi vieaţă, concepţii care nu se ridicau mai presus de trebuinţele trupului, prin ierarchia bine stabili­tă a celor ce reprezentau în mod concret valorile spirituale şi pe dea­supra lor, prin ideea de autoritate, care pătrundea de jos până sus, a reuşit să marcheze începutul redre sării popoarelor europene. Pe mă­sură ce Biser ica se întărea, spiritul şi doctrina ei se generaliza, în ace­eaşi măsură popoarele îşi reveneau si se apucau din nou de creaţii va­loroase.

începând chiar de aci, Biser ica folosit educaţia pentru această re­dresare. Spiritul religios-dogmatic a ajuns să formeze coloritul tuturor sistemelor de educaiţe, care s'au pe­rindat în Evul Mediu. Şcolile mă­năstireşti ale diferitelor ordine călu­găreşti ca şi şcoalele laice ale cava­lerilor, burghezilor şi poporului rând, au aşezat concepţia religioasă în centrul educaţiei. Până şi filosc fia Evului mediu, cunoscută sub nu­mele de scolasticism, servea ideii religioase. Sistemele disciplinare chiar, ne reamintesc mjloacele de­pendenţă ale Biserici i .

Cavalerii Evului Mediu îşi fixa­seră ca scop al educaţiei apărarea religiei în primul rând, iar în al doi­lea "o seamă de scopuri morale strâns legate de concepţia creşti-

nească a valorilor sociale, cum era apărarea dreptăţii, onoarei, a celor slabi şi neputincioşi. Conform ace­stei necsităţi, tineretul cavaleresc primea o educaţie corespunzătoare nu î n şcoli, ci la curţile seniorilor. Această educaţie a făcut să răsară î n sufletul atâtora spiritul de sacri­ficiu, dus până la moarte, concreti­zat atât de minunat în ce le ' 8 cru­ciade care s'au desfăşurat în sec. XI—XII I - l ea ,

Clasa de mij loc ca şi poporul de jos a fost educat în acelaşi spirit re­ligios bisericesc, urmărind formarea de suflete cucernice, pătrunse de perceptele moralei creştine.

Iată cum din nevoia vitală a unei omeniri, care-şi găseşte mântuirea î n ideea religioasă, naşte un întreg sistem de educaţie, care dăinuieşte secole de-a-rândul, având menirea să desvolte la maximum puterile psiho-fizice ale indivizilor, pe care armo-nizându-le cu acelea ale societăţii, încercară să le îndrumeze pe calea valorilor creatoare de personalităţi.

I I I . Evul mediu prin atitudinea sa religioasă a încercat să spiritualize­ze pe om ţinând prea puţin seamă de latura naturală a fiinţei sale; a făcut o ruptură şi a provocat un desechilibru prin unilateralitatea sa în individualitatea omenească şi prin ea în societatea omenească, desechilibru care nu se putea reface decât recunoscând şi plecând dela ceea ce este omenesc în structura psihologică a omului. Renaşterea a fost începutul, revoluţiunea france­ză un pias înainte în această echili­brare : e adevărat uneori cu excese prea evidente însă scuzabile din un anumit punct de vedere.

In ordinea politică, în Fran ţa în special, se produc mari schimbări. Clerul şi aristocraţia, care-şi justi­ficau existenţa privilegiată din Evul mediu prin forţa pe care o puneau

în slujba ajutorării celor neputin­cioşi de o parte, prin ierarchia va-lon lo r şi spiritul de autoritate de alta, îşi pierd din influenţă fie prin. faptul că regii au reunit în mâna lor toate puter.ie feudale, fie prin abu­zul la care au ajuns unii în nu­mele ideilor amintite. Regii nu ş:-au întrebuinţat puterea lor suverană

pentru îmbunătăţirea soartei popo­rului ci au protejat sub altă formă pe aceeaşi nobili, pe care-i depose­dase de anumite privilegii. S tarea lucrurilor din Franţa , în prea jma anului 1789, s'ar putea rezuma în următoarele: o repartiţie inegală a sarcinilor publice în defavorul mul­ţimii, suprimarea complectă a con­trolului acelora care mânuiau-ave­rea Statului, înlăturarea oricărei l i ­bertăţi nentru marea massă a popo­rului. Revoluţiumea franceză a re­dat poporului libertatea si 1-a pus pe picior de.egalitate la drepturi şî datorii cu toţi fiii ţării.

In conformitate cu aceste fapte, în sec- al 18-lea şi al 19-lea, se sus­ţine cu tot mai multă tărie emanci­parea educaţiei şi învăţământului ăe sub tutela Bisericii , generalizairea învăţământului, .deschlzândunse larg porţile tuturor şcolilor nu numai ti­neretului din clasa nobililor ci şi a-c e h r a din sânul muncitorimii. Omul se apropie de natúrra, de care s'a în­depărtat prea mult în secolele t re­cute. Vrea s'o cunoască, să se cu­noască ne sine, să se adâncească în sine. E l proclamă raţiunea umană ca arbitru suprem în cercetarea tu­turor faptelor. Constată că omul e bun dela natură şi egal, de aceea re clamă drepturi egale pentru toată lumea. Curentul luminării ooporu-lui pătrunde îxh toate statele F^ rooe i , occidentale si cu el străduinţa de a ridica scoli nonorale cât mai multe, cu învăţământ gratuit. Se iau măsuri serioase în diferite ţări pentru pre-

gătirea temeinică a viitorilor învă­ţători, lucru căruia până aci i se da prea putină importanţă sau de loc. S e studiază mai de aproape natu­ra copilului ca educaţia şi învăţă­mântul sa aibă temeinice puncte de orientare in scopul pe care-1 urmă­resc, etc. Se cere cu tot mai multă insistenţă uman : zarea disciplinii şi înlăturarea metodelor barbare de educaţie din şcoală; in învăţământ se introduc materii, care au de scop o mai bună cunoaştere a realităţii naturale şi sociale. Şi aceste măsuri reneralizate în secolul următor au devenit un bun al z : lelor noastre.

Iată cum nevoile enocii îndru-mează educaţia şi învăţământul pe căile satisfacerii nevoilor societăţii.

IV. Astăzi trăim o epocă naţio­nalistă. Popoare, împărţite până mai ieri în mici stătuleţe luptând între ele, deşi aveau aceeaşi limbă, ace­leaşi datin\ tradiţii, ele., azi sunt una şi luptă pentru un ideal comun. Piemontul, Lombardia, Veneţia. Neapoli, etc. în Italia. Prusia. Bává­r a , Saxonia, etc. în Germania, n'an încrustat în răbojul relaţiilor lor atâtea neînţelegeri şi lupte? Istoria ponorului nostru prezintă acelaşi fe­nomen. Cnezatele s'au transformat în voevodate, acestea în principate, care au dat naştere regatului ro­mân independent. Acesta la rândul lui a format chiaçjul unităţii noas­tre naţionale.

Factor i i geografici, pobtici, eco­

nomici, etc., factori de natură ex­ternă care formau temeiurile de existenţă a statelor, şi-au ced-rt lo­cul unui singur factor principal, na­ţionalismului, factor de natură in- ' ternă. El este un factor sufletesc, in care desprindem doua elemente fun­damentale; 1. amintirile şi interese­le comune în trecui; 2. dorinţa de a trăi laolaltă, voinţa de a continua să pună în valoare patrimoniul in­divizibil pe care l-au moştenit" ' ) . . „Tradiţiile trecutului ,{ şi dorinţele viitorului sunt dec :. elementele cu adevărat active, care lucrează pen­tru naşterea si conservarea unei na­ţiuni... F i 'nd o astfel de comunitate- :

spirituală, naţiunea are caracter nai durabil ca toate celelalte c o m u n i c i de acest fel şi este instrumentul cel ' mai potrivit prin care se poate cro­ia cultura umană, exprimând forţa spirituală şi caracterul speeife al fiecărei mari grupe socia le" 1 ) .

Naţionalismul ca putere sufleteas­că a dnt naştere statului român de astăzi. El trebue să rămână la baza existentei lui formând pavăza indes­tructibilă a persistenţei noastre ca neam. Ia r educaţia, în scoală sau a-fară de ea, nu poate neglija n i e un ; moment această trebuinţă, dacă vrea ă-^i menţină locul pe care i l-au designat veacurile.

Dr. L. B O L O G A .

1) P. Andrei: S o c i o l o g i e g e n e r a l ă , p. 521. *v

Rugăm pe cititorii noştri să achite abonamentul pe trecut şi anul

curent.

t S U B R E V I Z O R U L Ş C O L A R N I C O L A E B E M B E A .

In ziua de 7 Martie 1938, a plecat dintre noi un prieten pe care l-am iubit. S'a stins un coleg care pen­t ru calităţile lui superioare, era so­cotit printre cei mai buni îndrumă­tori şi sfătuitori ai învăţătorimii.

T imp de peste 30 de ani a mun­cit acest om de o voinţă tare, de o cinste exemplară şi de o rară pri­cepere în diferitele probleme în şi afară de învăţământ.

Născut la anul 1885 în satul Ban-potoc din jud. Hunedoara, după ter­minarea studiilor primare, actualul protopop onorar din comuna Mag. (jud. Sibiu) Alexandru Vlad, 1-a în­drumat să facă studiile pedagogice depe lângă Seminarul „Andreian" din Sibiu. Funcţionează ca învăţă­tor suplinitor în comunele: Uroiu, B icău , Târnoviţa şi Branişca din ju­deţul Hunedoara, unde după decla­raţiile făcute de el s'a sbătut de multe ori în mezia cea mai nea­gră. Decedatul, Nicolae Bembea , le-a înfrânt pe toate şi a biruit.

L a 1908 îşi ia diploma de învă­ţător şi este ales cu unanimitate de voturi ca învăţător în comuna Si­biel (jud. Sibiu) . Aici şi-a găsit te­renul de muncă, pe care-1 dorea.

Nicolae Bembea a început să lu­creze din răsputeri pentru ridicarea şcoalei primare împreună cu co­legul său în vieaţă, loan Dobrotă. Decedatul şi-a dat seama că nu e destul să lucrezi în şcoală, ci trebue să îţi desfăşori activitatea şi pentru popor.

Ce avea să facă? Nu putea să se apuce de o lucrare raţională a pă­mântului, de oarece Sibielul fiind o comună de munte, nu are teren de cultură suficient. Să se apuce de creşterea vitelor, nu era păşune destulă. F i ind un neobosit cititor de

cărţi româneşti şi străine, a pătruns adânc cunoştinţele citite.

împreună cu decedatul preot P o -povici şi cu învăţătorul Dobrotă a ajuns la convingerea că la Sibiel nu se poate face ceva mai cu succes decât pomăritul. S'a pus pe lucru, formându-şi gospodăria lui, grădina lui, unde a plantat soiurile cele mai alese de pomi, soiuri care erau prielnice, solului din Sibiel.

A început să ţină conferinţe prac­tice de poporul, îndrumându-1 şi sfătuindu-1 să-1 urmeze.

Şi-a plantat şi terenurile care le avea pe câmp. Poporul 1-a urmat cu credinţă. Comuna Sibiel, pe ur­ma acestui vrednic dascăl, a ajuns să fie o adevărată grădină, care nu are pereche.

Soiurile de tot felul de mare cul­tivate aici sunt căutate în Cehoslo­vacia.

Ţărani i din Sibiel încasează anual milioane de lei după poamele lor gustoase. Toiate acestea de pe urma lui Nicolae Bembea..

Unii oameni caută să mişte opi­nia pubb'că, nu prin vorbe, ci prin exemplul pe care-1 dau prin vieaţa lor proprie.

Decedatul Bembea a fost omul faptei bune. Pomăritul înainta şi în­florea în Sibiel sub ochii lui.

întrucât nu era în comună o casă unde să poată aduna- poporul spre a-1 îndemna la cele bune, Bembea şi cu ceilalţi intelctuali şi fruntaşi din sat, pun la cale construirea unei case naţionale, care este o podoabă a Sibielului şi comunelor din jur .

Aici şi-a continuat iei opera Vie culturalizare a satului, aici s'au luat hotărîri le de înfrumuţesare a satu­lui, aici s'au ţinut cursurile de po-mărit cu învăţătorii din judeţ, aici

aranja el frumoasele expoziţii de fructe.

După ce s 'a .convins că pentru comuna Sibiel şi-a făcut cu prisosin­ţă datoria, dornic de a sfătui şi în­druma şi pe ceilalţi colegi din judeţ, la anul 1920 este numii subrevizor şcolar de control al judeţului Sibiu. Astfel i s'a dat ocazia că cutreere satele şi să le cunoască lipsurile. Care dintre învăţătorii inspectaţi nu-şi aduce cu drag aminte de in­specţiile şcolare făcute de decedatul Bembea?

Ii îndruma, îi sfătuia ce au să facă pentru scoală lor, pentru gos­podăria lor. Ch :iar şi cu ocazia in­specţiilor şcolare era nedespărţit de grădina 'de pomi, şcolară, unde le arăta cum să altoiască, trecea dea-semenea foarte bucuros în grădinile ţăranilor, arătându-le cum să cure­ţe pomi :i de crengi, cum să le re­teze crengile, cum să-i stropească ş. a.

In anii din urmă trece in postul de subrevizor de cancelarie la Revi­zoraiul şcolar al judeţului Sibiu, crezând că va avea Fnişte mai ma­re, ca în control. Lucrări le multiple de birou l-au făcut să aprofundeze toate chestiile, dându-le totdeauna deslegarea pe care el o credea cea mai bună.

T imp de 15 ani am lucrat cot la cot cu decedatul Bembea şi nu pot uita, nici trece cu vederea servicii­le pe care le-a adus acest apostol al neamului şcoalei, timp de peste 30 de ani.

Numai cine pătrunde cu mintea o muncă cinstită de peste 30 de an ; , numai acela poate să-şi dea seama de serviciile aduse de decedatul în

Domnul, învăţământului şi neamu­lui.

Nicolae Bembea a fost ş:j un bun şi iscusit mânuitor de condeiu. De­cedatul profesor de pedagogie delà Seminarul „Andreian" Dr. Petru. Şpan îl lua adeseori pe lângă el ca. să tină lecţii practice elevilor dhx secţia pedagogică şi în urmă el î n ­suşi a publicat multe lecţii în re­vista ,.Vatra şcolară" precum şi alte-articole. însemnate articole a publi­cat şi în revista „Salul şi Şcoala ."

Noi prietenii si colegii lui de muncă l-am preţuit şi nu-1 vom-uita curând, deoarece cuvântul lui era adevărul, in slujba căruia acest scump prieten a stat ca o straje cre­dincioasă.

Frumoasă (i-a rânduit Dumnezeu-cărarea pe pământ! Ce cărare poate fi mai frumoasă decât aceea de în -vălâtor! Frumos nume, pe care fru­mos şi cinstit ai şt :ut să-1- porţi şi-frumos şi curat îl duci acum în faţa Celui de sus, în fai a căruia vei sta drept, după cum dreaptă ţi-a fosf mintea şis judecata la, dreaptă mun­ca pe care ai făcu t-o!

Dormi în pace'.Fie-ţi somnul lu­minos ca lumina pe care ai semă­nat-o in suflete! Fie-ţi odihna dales ca şi cuvântul bun cu care ai t re/ i t in piepturile tinerilor învăţători do­rul de a cunoaşte adevărul.

Prieten drag, bun şi credincios, suntem vremelnici pe acest pământ. Odată ne vom revedea, căci toţi vont urma calea ta. Si atunci te vei bu­cura, când vei afla că munca ta a dat rod însutit!

Odihne.şte-tr in pace!

I O A X D R A G O M I R , rev izor şco la r . S i b i u -

Î N V Ă Ţ Ă T O R U L

In numele şcoalei p r imare 1 ) , în numele Societăţii intelectualilor din Sibiel şi în numele foştilor săi elevi, mi s'a rânduit mie dureroasa încre­dinţare să fac o privire asupra, vie­ţii şi faptelor aceluia care a fost şi va rămâne bunul şi iubitul nostru învăţător, Nicolae Bembea.

A vorbi despre vieaţa şii laptele unui învăţător din generaţia lui Ni­colae B e m b e a însemnează a reve­dea un fragment din Istoria Naţio­nală. Trudnice frământări şi îni a-celaşi timp pilduitoare realizări. Solidaritatea dintre intelectualii a-cestei generaţii (dascăli şi preoţi) a fost aşa de bnefăcătoare încât s'ar putea afirma că toate bunurile mo­rale, naţionale, sociale şi economi­ce care au intrat în patrimoniul nea­mului din aceste ţinuturi, se dato-resc acestei solidarităţi.

Mi-am dat seama că puterile mele sunt prea slabe în aceste momente, ca să se poată ridica până la cea mai corespunzătoare prezentare a vieţii şi faptelor învăţătorului Nco-lae Bembea .

De aceea am socott că lucrul cel mai potrivit este să dau graiu docu­mentelor aflătoare în arhivele Şcolii şi B : se r ic i i din Sibiel. Din aceste arhive am spicuit ceea ce reprezintă chintesenţa gândirii şi acţiunilor în­văţătorului Nicolae Bembea .

Acum 30 de ani. într 'o zi senină din începutul lui Septembrie 1908, intra în Sibieluin tânăr de 22 ani; ve­nea de ne alte meleaguri» plin de putere, de curaj şi de ideal. Aici a găsit în funcţiune pe învăţătorul Ion Dobrotă (venit cu 4—5 ani mai

1 ) C u v â n t a r e r o s t i t ă l a î n m o r m â n t a ­r e a s a f ă c u t ă în S ib ie l , jud. S i b i u , î n z i u a de i 0 M a r t i e 1938.

N I C O L A E B E M B E A 1 ) .

înainte în Sibie l ) ; i-a dat frăţeşte mâna, i-a împărtăşit gândurile, — şi uniţi în cuget, au pornit la t rea­bă...

...„Astfel, începând anul şcolar cu solemnitate, să se contribuie la r i ­dicarea nimbului şcolii şi la afir­marea însemnătăţii ei morale şi culturale în vieaţa cominii noas t re" — glăsueşte, în închiere, protocolul din 15—28 August 1911.

L a 1 Oct. 1911, la paragraful 5 : „învăţătorii hotărăsc să înfiinţeze (ca şi în anii 1909 şi 1910) la şcoală o expoziţie de mere pentru elevi, unde să se expună toate soiuri le ce reuşesc în Sibiel, cu scopul de a împrieteni elevii cu prăsirea pomi­lor şi de a le face cunoscute în mod intuitiv feluritele soiuri de poame alese şi bine valorizabile şi astfel a le desvolta un interes viu faţă d e acest ram economic. Poamele vo r sta expuse, după împrejurări , 2 — 3 săptămâni"...

Pentru specializarea în acest „ram economic", învăţăfiorul Nicolae Bembea urmează cursul de pomi­cultură delà Geoagiu, chiar delà înn ceputul carierii sale în Sibiel.

Concluzul din 5 Nov. 1911, cu­prinde: „Se constată că hotăr îrea adusă în şedinţa premergătoare s'a executat. Expoziţia de poame a fost pusă, începând din 5 Oct. spre ve­dere elevilor şi elevelor şcolii noa­ste, timp de 4 săptămâni. Soiuri le expuse au fost: Pătule, Stetine, P a r -

t men auriii, Boicken, Ionathan, B a u -mann, GalVile, Bellefleur, Fţlorine, Popeşti, Ledere, Cacoveneşti , Curcubătoase"...

Elevii de atunci sunt gospodarii de astăzi si producătorii de mere in cantităţi de export .Delà micile „ex— Doziţii intuitive şi cu scopul de er împrieteni elevii cu prăsirea pomi-

lor" de acum 30 de ani, s'a ajuns la expoziţiile Caseii Naţionale din Si-biel, cercetate de negustorii şi po-micultorii din toate părţile ţării.

In paragraful 6 al procesului ver­bal din 1 Oct. 1911 se află scris: „învăţătorul Nicolae Bembea se in­sinua a ţine — ca şi în anul trecut — în Duminici şi sărbători şcoală benevolă cu cl. I I I — V I delà 7—8 şi jum.. adică până la mergerea la bi­serică cu toţi elevii în corpore, cum s'a obişnuit. In aceste ore va citi şi, analiza din punct de- vedere lite­rar şi al frumosului, bucăţi potrivite priceperii copiilor, din literatura noastră poporală şi cultă cu scopul de a desvolta gustul de citit şi de a face cunoscuţi elevilor scriitorii no­ştri de seamă şi înţelegerea scrisu­lui lor. Li se va vo i l r încă despre limba, portul şi obiceurile noastre româneşti şi despre meserii, îndem-nàndu-se la conservarea celor din­tâi şi la îmbrăţişarea celor din ur­mă"...

Ne întrebăm, câţi din tinerii în­văţători de astăzi ,,se insinua" ca învăţătorul Nicolae Bembea , pentru asemenea activităţi extraşcolare?

Protocolul din 3 Martie 1913 pre­vede „înfiriparea" cursului de ne­ştiutori de carte adulţi, care a durat cu cele mai bune rezultate, 3 ani în şir.

Legea lui Apponyi din 1907, care urmărea. în etape, etatizarea şcoli­lor confesionale şi desnaţionalizarea Români lor din Ardeal, a preocupat necontenit pe conducătorii spiri­tuali ai comunei Sibiel. Iată ce con­semnează, în această privinţă, pro­tocolul din 15 Aprilie 1913: „Corpul nostru învăţătoresc să se pună în coînţelegere cu toţi învăţători delà şcolile neajutorate de stat din tract si în o deputaţiune să comunice şe­fului tractual, dl Dr. Ion Lupaş, protopop şi dlui Dr. Nicolae Comşa

medic în SăLşte, ambii deputaţi si­nodali, rezultatul experienţelor în­văţătorilor delà aceste şcoli, rezul­tat între împrejurări le de azi încă destul de favorabil — alipirea şi dragostea lor neţărmurită de aceste altare de cultură religioasă şi na-' ţională ale poporului nostru şi să-i roage ca în sesiunea sinodului epar­hial din acest an să sprijine cu în­sufleţire ideea susţinerii şcolilor, chibzuind şi căutând toate mijloa­cele pos'bile de existenţă iar în mo­tivările lor să amintească şi crezul nostru mărturisit în această chestiu­ne, învăţătorul Nicolae Bembea se încredinţează cu executarea acestei hotărîri . având a conchema pe în­văţătorii la o consfăturie în Săliş-te"...

Protocolul din 11 Mai, 1913-arată că încredinţarea de mai sus a fost executată: ..Deputaţiunea compusă din învăţătorii Nicolae Bembea (Si­biel) , I. Bratu (Ti l işca) , I. Iacob (Sălişte) şi Ion Chioariu, (Vale) , s'a prezentat dlui Dr. N. Comşa expu-nându-i doleanţele şcolii. Dr. N. Comşa a vorbit mult şi deosebii de însufleţit şi a sfârşit prin cuvintele: ..Sunt pentru păstrarea caracterului confesional român al şcolilor noa­stre şi susţinerea lor, chiar şi atunci când nu am mai avea l imba română în ele, ci exclusiv cea maghiară, numai să avem învăţătorii noştri iu ele. Căci sunt convins că nu planu­rile de învăţământ nici materialul instrucţiei, ci învăţătorul este duhul şcolii. Mă îngrozesc, nu de faptul că ni-ar scoate l imba noastră din şco­lile noastre, ci de timpul acela, când învăţătorii noştri nu-i vom. mai avea în şcoală şi vor fi înlocuiţi cu alţii străini, cari vor sădi în co-pir. neamului nostru simţiri otrăvi­toare pentru vieata noastră naţiona­lă"...

In legătură cu acest capitol im-

portant de luptă naţională, trăit de învăţătorul Nicolae Bembea , repro­duc din memorie un fapt întregitor: Primpretorul Cercului Sălişte, Pe­tru Drăghici, a avut cu învăţătorii Nicolae B e m b e a şi Ion Dobrotă o conferinţă la Sibiel, în primăvara anului 1918. Pe baza ord'nului pri­mit în scopul aplicării zonelor cul­turale din legea Appony, primpre­torul Drăghici a făcut — din datorie oficială — stăruinţe pentru etatiza­rea şcoalei pr imare din Sibiel, ară­tând învăţătorilor ce vremuri grele îi poate aştepta în cazul că n'ar as­culta acest îndemn. învăţătorii Ni­colae Bembea şi Ion Dobrotă au răspuns: „oricâte suferinţi şi greu­tăţi am avea de îndurat, noi rămâ­nem slujitorii şcoalei naţionale." Du­pă încheerea procesului verbal ofi­cial, cugetul şi inima de Român a prirnpretorului Drăghici se adre­sează ,astfel învăţătorilor Bembea şi Dobrotă: „cu astfel de slujitori, şcoala şii neamul nu vor pieri nici­odată"...

Din această luptă, în ţinutul no-• stru au rămas nestatificate şcolile primare din Sibiel, SăL'tşte şi Galeş.

Războiul cel mare în plină desfă­şurare. Nelinişte, griji, lipsuri, nesi­guranţă...

In protocolul din 30 Sept. 1916: „Se înseamnă că învăţătorul N. Bembea delà mobilizarea generală, din 1 August 1914 a plecat sub steag împreună cu cea lume multă şi nu­mai după 20 de luni) de necazuri cătăneşti a putut să-şi mai ocupe ca­tedra. Acest eveniment însemnat în vieaţa sa, adică reocuparea ctaedrei, s'a întâmplat în 3 April 1916, fiind suprav'izitat în Viena, unde era re­gimentul său, 64, pentru categoria „serviciu de cancelar ie" şi astfel, ne baza ord. M. de Culte 28.840 a fost concediat pe timp nehotărât

pentru serviciul de învăţător. Deci. din 3 Aprilie l p l 6 , clasele s'au con­dus ca în vremuri normale" . *

Sigur că boala oare 1-a doborî t prea de vreme, a răsărit în timpul celor „20 de luni de necazuri cătă­neşti"...

Ca urmare a faptului că „din 3 April 1916 clasele s'au condus ca în vremuri normale'.', revin şi p re ­ocupările de totdeauna pentru sănă^ tatea fizică şi morală a locuitorilor. Iată dovada, la paragraful 10 din protocolul amintit:

„De oarece cei mai mulţi dintre taţii 'elevilor sunt duşi să-şi facă datoria pe -câmpul de luptă, corpul didactic este îngrijorat de vieaţa m o ­rală din afară de şcoală ia şcolari­lor, care din lipsă suficientă de con­trol poate uşor să decadă.

Drept aceea, în interesul salubri­tăţii publice, corpul didactic află mail necesar decât oricând să intro­ducă disciplina „self-guvernamentu-lui" american în forma sa cea mai largă şi mai strictă.

Pe lângă aceasta corpul didactic va ruga verbal şil pr imăria comu­nală a-i sta întrajutor cu puterea sa executivă şi în cazuri de abuz mo­ral să dojenească şi dânsa pe elev sau mamă, ca astfel bunul nume al şcolii noastre şi mai ales stadiul moral al elevilor noştri, la al că ro r bine ne gândim mereu ziua şi noap­tea, să nu se abată din alvia sa veche"...

Câte documente, atâtea hotărîr i însemnate pentru vieaţa morală, cul­turală, naţională, socială şi? econo­mică a comunei Sibiel. Nu mai re­produc din acestea, căci vremea nu îngăduie.

Învăţătorul Nicolae Bembea a gândit şi a muncit 30 de ani pentru comuna Sibiel.

Chiar după ce a fost chemat în-controlul învăţământului primar, cat

subrevizor, a conlinuat să se inte­reseze de problemele comunei Si­biel, aducând toată priceperea şi stăruinţa în rezolvirea lor.

A cules inscripţii şi însemnări cu­prinse în obiectele bisericeşti şi ar­hivele şcolii, primăriei şi bisericii; a statornicit veclr 'mea familiilor şi cronologia întâmplărilor importante din trecut; cu zel de arheolog a strâns de prin casele locuitorilor obiectele vechi şi a înfiinţai „mu­zeul bisericesc". A strâns material bogat pentru scrierea unei mono­grafii a comunei Sibiel. Tn t'Vnpul răsboiului a ocrotit arhivele şi do­cumentele cu .valoare istorică ale instituţiilor comunale. Zidirea Casei Naţionale se datoreşte si stăruinţe­l o r sale, iar sporirea bibliotecilor a

fost una din grijile lui permanente. Strânse şi neîntrerupte au fost le­

găturile cu foştii lui elevi cărora le dăruia gânduri din ale sale şi învă­ţături din bogata sa experienţă. Cu nesfârşită părere ele rău că prea de vreme pleacă dintre noi, şcoala, societatea intelectualilor şi foştii săi elevi, prin glasul meu, se închină cu recunoştinţă înaintea rămăşiţelor pământeşti ale învăţătorului Nicolae Bembea a cărui vieaţă de muncă si de fapte va rămâne, şi pentru învă­ţători tineri şi pentru obşte, pildă grăitoare.

Dumnezeu să-1 odihnească în cea­ta drepţilor! •

C O M A X O Ţ E T E A P r o f e s o r . T r . - S e v r t o .

E D U C A T O A R E A Ş I S A T U L

Din punct de vedere al pregătirii, 'al culturii şi al chemări i sale, edu­catoarea face parte dintre îndrumă­torii şi sfătuitorii poporului. E a nu face numai educaţia generaţiei de mâine, ci şi a celei de azi. Şi-i face această educaţie in mod indirect prin copii, şi în mod direct prin fapte şi sfaturi bune. Educatoarea trebue să se simtă o fiică a poporu­lui, a părticică ruptă din corpul lui, şi să ştie că toată activitatea sa tre­bue s'o închine binelui acestuia. Conştiinţa tuturor acestora îi vor mări conştiinţiozitatea, şi îi vor spori dorul de muncă. încadrarea minţii şi a inimii ei in social e ne­cesară. Scopul nobil pentru care luptă şi oboseşte, o încadrează în mijlocul celor ce formează elita so­cietăţii. E a trebue să fie plină de entuziasm, pentru cercul de activi­tate în care situaţia ei a pus-o, căci entuziasmul este o putere pe care

nimic nu o poate înlocui; e un iz­vor de vieaţă, de interes, de voinţă şi activitate, o putere care contri­bue mult, foarte mult la îndeplini­rea conştiincioasă a datoriilor ei pentru binele comun, lăsând în ur­mă o totală linişte sufletească.

Acest elan nu numai că ne ajută să vedem şi să apreciem în adevă­rata ei valoare înrâurirea ce-o face şcoala prin copiii săi, asupra popo­rului, — satului, — dar ne mai aju­tă ca aceste influenţe să nu le ve­dem una câte una, ci să le apreciem ca pe o forţă provenită din înmul­ţirea şi împletirea lor una în alta.

Dacă vom pi ivi prin această priz­ma munca fiecărei zi, atunci ea mu va părea niciodată banală. Nu tre­bue să uităm nicio clipă că toată activitatea noastră se desfăşoară sub ochii satului întreg, care pătrun­de până la noi între zidurile şcoalei, şi urmările se resfrâng asupra lor.

.Da, toată activitatea noastră influen­ţează atât prezentul cât şi viitorul poporului!

Noi învăţăm pe copii să salute, să-şi păstreze corpul şi îmbrăcă­mintea curate, să ştie să vorbească, să se poarte frumos şi cuviincios, să judece drept, să fie ordonaţi, miloşi, etc. Toate aceste obiceiuri şi deprin­deri bune, copilul le duce şi le exer­cită şi acasă. E i vor da mai multă importanţă şi atenţie nu numai- co­pilului, cil întregei familii. Pr in co­pii şcoala obişnuieşte pe părinţi cu ordinea, curăţenia şi bunăcuviinţa. Părinţi i aceştia se vor simţi măgu­liţi să fie priviţi la aceeaşi înălţime cu şcoala; amorul propriu le va creş­te şi vor influenţa în aceiaşi direcţie toate familiile cu care vin în con­tact.

Copilul spune şi face acasă tot ceea ce învaţă, vede şi aude în şcoa­lă. Poeziile, poveştile, cântecele ci­ripite de ei, încălzesc şi înseninează căminul. Rugăciunile lor nevinova­te călăuzesc la Dumnezeu nu numai; pe mamă, ci şi pe tată, deopotrivă pe tineri şi bătrâni. învăţăturile, pe care ei şi le însuşesc de pe urma co­pilului care le duce acasă, vor face să slăbească şi să dispară multe obi­ceiuri, păreri superstiţioase, îndrep­tând o mentalitate greşită. Activita­tea neîntreruptă şi dorul, mereu crescând,- de muncă al copilului, nu poate fi decât un îndemn, pentru fiecare membru al familiei.

Păr inţ i i vor vedea în copiii lor imagina educatoarei, ca într 'o oglin­dă. Văd dacă aceasta iubeşte, îngri­jeşte pe copii; dacă sunt atente şi drepte cu aceştia, dacă tratează deo­potrivă cu toţi copiii, indiferent de starea socială şi materială a părin­ţilor. Dacă această imagine e favo­rabilă educatoarei, atunci pe lângă stima, iubirea şi aprecierea ce va câştigaj ea se va impune prin fapte­le şi calităţile ce are şi va avea o in­

fluenţă fericită"- şi educativă asupra satului. Din contră, dacă imaginea va fi rea, atunci şcoala şi educatoarea nu numai că vor fi o povară tolera­tă, ci pe lângă faptul că sătenii nu vor învăţa nimic bun delà ea, ei vo r căuta a-şi scuza greşelile lor, la adă­postul slăbiciunilor ei. Cum ar pu­tea privi pe educatoare un biet ţă­ran care va observa, că pe când pe el îl dispreţuieşte, îl ignorează, neîn-vrednicindu-1 cu niciun cuvânt sau privire, tot atunci pe cel înstărit sau pe intelectual îl primeşte cald şi prietenos? Dar când va mai afla că la fel procedează şi cu copiii? Toa te acestea sunt slăbiciuni mici în apa­renţă, dar în fond mari, şi aşa de uşor putem cădea în ele!

Toţi copiii, indiferent ai cui sunt, toţi la fel, să ne fie dragi şi în toţi să nu privim decât copilul, pe toţi la fel să-i măngâiem, să-i atingem, să-i primim şi să-i privim cu aceeaşi dragoste caldă de mamă. Cu toţi pă­rinţii să fim atente, bune, pentru fie­care să avem un cuvânt potrivit, ie­şit din suflet, la toţi să le sacrificăm o clipă, o clipă care nu e pierdu­tă! Să nu pierdem nicio ocazie în care putem da un sfat bun, pe care să-1 însoţim cu exemple bune. Exemplele şi faptele noastre zilnice vor forma caracterul viitoarelor ge­neraţii. Faptele noastre sunt hotărî-toare pentru caracterul, moravurile, obiceiurile celor din jurul nostru.

Nicio clipă să nu uităm că prin copii educăm şi pe părinţi, că exem­plele şi faptele noastre nu vor dis­pare, ci vor înrâuri, vor da roade bune sau rele, după felul lor.

Educatoarea cu o cultură solidă, o muncă condusă după un plan b i ­ne chibzuit, însufleţită de un entu­ziasm cald, printr 'o înţelegere pro­fundă a chemări i sale, este o ade­vărată binecuvântare pentru copiii şi satul unde activează!

M. G R O Z E A .

SERBĂRILE ŞCOLARE.

I n t r e m a n i f e s t ă r i l e v ie ţ i i d e ş c o a l ă , s e r b ă r i l e ş c o l a r e o c u p ă un f r u m o s loc . F i e da te o c a z i o n a l , fie în a l t e î m p r e j u ­r ă r i , ele s u n t c h e m a t e să p rez i t e c eva din p r o d u s u l e d u c a ţ i e i e f e c t u a t ă a c i ; s ă în fă ­ţ i şeze c â t e v a p u n c t e din r e a l i z ă r i l e ş c o a ­lei , î n c u n u n â n d un m o m e n t n a ţ i o n a l m ă ­r e ţ s a u un e v e n i m e n t c u l t u r a l or i şco­l a r . S o c o t i t e în deosebi c a m a n i f e s t ă r i e x t r a ş c o l a r e , ele s e ' î n c a d r e a z ă de f a p t p e r f e c t în p r e o c u p ă r i l e e m i n a m e n t e şco­l a re , r ă s ă r i n d î n t o t d e a u n a c a o c e r i n ţ ă a a c e s t o r a .

Ca s u b i e c t de d i scu ţ ie , s e r b ă r i l e ş co la ­r e c o m p o r t ă d iverse a spec t e ce pot fi e x a ­m i n a t e : r o s t u l lor . o r g a n i z a r e a lor . pre­z e n t a r e a , e tc . I n r â n d u r i l e de f a ţ ă , ne v o m opr i î n s ă n u m a i a s u p r a r o s t u l u i l o r şi antume: cel m a i de c ă p e t e n i e c e li se p o a t e d a ( f i i n d c ă o p ă r e r e u n i t a r ă n u s ' a f o r m u l a t p r o p r i u zis în a c e a s t ă p r i v i n ţ ă ; sunt. r o s t u r i .şi r o s t u r i ) . De a s e m e n e a , p r e c i z ă m c ă obse rva ţ i i l e n o a s t r e vor fi î n f ă ţ i ş a t e s i n g u r î n l e g ă t u r ă c u ş c o a l a p r i m a r ă . Ce s u n t şi ce t r e b u e s ă fie se r ­b ă r i l e da te de ş c o a l a p r i m a r ă , a ş a c u m r e z u l t ă din s copu l l o r p r i m o r d i a l , i a t ă ce ne p r o p u n e m să s c h i ţ ă m m a i j o s .

A r f i n e c e s a r , poa te , în p r e a l a b i l , s ă ne p r o n u n ţ ă m d a c ă s u n t e m p e n t r u s a u con­t r a s e r b ă r i l o r în ş c o a l a p r i m a r ă . F i i n d c ă l â n g ă cei m u l ţ i , c a r e n u ezi tă să le dea o d e o s e b i t ă a t en ţ i e , se g ă s e s c c â ţ i v a c a r e . f i e d i n t r ' o c o n v i n g e r e fie din a l t e mo t i ­ve, n u se p r e a î n t â l n e s c c u ele. F ă r ă a d i s c u t a în a m ă n u n t a c e a s t ă c h e s t i u n e , n e a t a ş e m ce lo r d i n t â i — p e n t r u m o t i v e c e v o r reeş i c l a r d i n e x p u n e r i l e de m a i j o s .

U n i i v ă d î n s e r b ă r i l e ş c o l a r e o ocaz i e de a d i s t r a p u b l i c u l ( s au c h i a r elevii r e s ­p e c t i v i ) ; şi a t u n c i , ele î ş i a j u n g s c o p u l în m ă s u r a în c a r e p l a c or i n a a c e s t u i i s i ­hii c. T o t u l e a c i r e u ş i t a p r e z e n t ă r i i c a r e , î n t r e a c ă t fie zis, d e p i n d e n u n u m a i de o ser ioasă , p r e g ă t i r e c i şi de m o m e n t u l a c e s t e i p r e z e n t ă r i . Al ţ i i l e soco t e sc m i j ­l o a c e de r e c l a m ă a i n s t i t u ţ i e i r e spec t i ve

( d a c ă a r fi o r e c l a m ă a educa ţ i e i î n s ă ş i ^ -poa te a r fi m a i b i n e ; : şi d e a s t ă d a t ă a p r e c i e r e a lo r n u depăşeş te , î n c r i t e r iu , , pe cea m e n ţ i o n a t ă a n t e r i o r . I m ambele» cazu r i j o c u l , s c e n a r i u i n t e r e s e a z ă . m a i m u l t decâ t fondu l ( idei le) r e p r e z e n t a t . Se . c a u t ă î n s ă uneo r i , e d u c a r e a p u b l i c u l u i , p r i n s e r b ă r i l e ş c o l a r e . Ş i a l t e o r i , d i n f e r i c i r e , e d u c a r e a c h i a r a c i r / u l u i p re ­zen ta to r . De a s t ă d a t ă fondul e l u a t î n p r i m u l r â n d în c o n s i d e r a ţ i e : i deea e v e n i ­m e n t u l u i . să rbă to r i t s a u a p r o g r a m u l u i , î n s u ş i c â n d s e r b a r e a n u e o c a z i o n a l ă . M a i e ţ i n u t ă în s e a m ă n u a t â t reuşi t 't m o m e n t a n ă a s e r b ă r i i câ t în deoseb i e f o r ­tu r i l e depuse l a (p regă t i r ea e i : î n s u ş i r e a , c - j .ncş t in ţe lcr , a s i m ţ u r i l o r şi d e p r i n d e ­r i l o r ce t r e b u e ' p r e z e n t a t e iîn program;; : p r e g ă t i r e a e levulu i r o l a n t c u a'lte c u v i n -te. Ş i c r ed ca spre a c e s t p u n c t t r ebue fie î n d r e p t a t ă t o a t ă a t e n ţ i a o r g a n i z a t o ­r u l u i — punc t c a r e c o n s t i t u e c h i a r r o l u l p r i m o r d i a l a l s e r b ă r i l o r ş co l a r e . I a r o-j u s t ă a p r e c i e r e a lor, tot de a c i să p l ece . As t fe l r e p r e z e n t a r e a c a a t a r e -nu e d e c â t , un p r i l e j ; e s e n ţ i a l u l s tă î n a c ţ i u n e a s i s ­t e m a t i c ă d e p u s ă a n t e r i o r spre a se a j u n ­ge ac i . O a t a r e c o n s i d e r a ţ i e s e accent-.]— i a z ă şi m a i m u l t d a c ă ne g â n d i m c ă o* v o r b a d e s p r e l u c r u r i p e t r e c u t e în ş c o a l a p r i m a r ă .

S e m n ă m , deci , delà î ncepu t p ă r e r e a , c ă . ros tu l s e r b ă r i l o r ş co l a r e , s t ă m a i a l e s î n a p o r t u l c e l a d u c p e n t r u e d u c a r e a e l e ­vu lu i c a r e a c t i v e a z ă în c a d r u l lor . C ă a ş a e şi t r e b u e s ă fie, es te f ap t n e î n d o ­ios, c red . I n def in i t iv e le se p r o d u c îxi' c a d r u l v ie ţ i i de ş c o a l ă , v i e a ţ ă s p e c i a l o r ­g a n i z a t ă p e n t r u r e a l i z a r e a e d u c a ţ i e i ; i a r -

d i n t r e c e l e d o u ă e l e m e n t e : p u b l i c şi a c ­tor, c e l c a r e e, c u s i g u r a n ţ ă , î n perioada." de f o r m a r e , es te a c t o r u l . D e ce s e m n ă m -o aistfel d e p ă r e r e , se v a l ă m u r i î n c ă pe-m ă s u r ă ce v o m i n t r a în m i e z u l p r o b l e ­m e i .

S e r e s p e c t ă a c e s t ro i i n p r a c t i c a ob i ş ­n u i t ă a s e r b ă r i l o r d i n ş c o a l a p r i m a r ă ? ' I n c e cond i ţ i i a r p u t e a fi o r g a n i z a t e s p r e -

a se ob ţ ine tot c e ele po t da p e n t r u edu­ca ţ i e? I a t ă î n t r e b ă r i l e c e se r i d i c ă î n a-c e a s t ă o r d i n e de idei ş i l a c a r e -vom în­cerca să r ă s p u n d e m .

S e r b ă r i l e ş c o l a r e s u n t c h e m a t e s ă c o n ­t r ibue l a e d u c a r e a e levu lu i c a r e n i le p rez in tă . A c e a s t ă c o n t r i b u ţ i e e o c a z i o n a ­t ă p r in n t a u r a s p e c i a l ă a u n o r a t a r e fap­te. S e pot da e l evu lu i o s e r i e î n t r e a g ă de c u n o ş t i n ţ e ; i se pot f o r m a une le d e p r i n ­deri f r u m o a s e ; se pun î n a c ţ i u n e t end in ­ţ e s u p e r i o a r e c u p r i l e j u l p r e g ă t i r i i s e r ­b ă r i l o r ş c o l a r e . D a c ă a r fi s ă m e n ţ i o n ă m n u m a i în t reacă t , c â t e v a din a c e s t e r o a ­de şi l u c r u a p a r e d e s t u l d e ev iden t . As t ­fel, î n d o m e n i u l i n t e l e c t u a l : î n a f a r ă de m u l t i p l e idei, a v e m p o s i b i l i t a t e a s ă exer ­c i t ă m m e m o r i a , a t e n ţ i a — şi c h i a r i n t e ­l i g e n ţ a , î n g e n e r a l , pr im s i t u a ţ i a n o u ă î n ca r e e p u s copi lu l s ă ac t iveze . I n l e g ă t u ­r ă cu t r ă i r i l e a fec t ive , în a f a r ă de o c a ­z i o n a l a s u b l i n i e r e a u n o r s e n t i m e n t e su­p e r i o a r e (es te t ic , m o r a l , n a ţ i o n a l , e tc . ) , se poa te d o b â n d i î n t ă r i r e a s e n t i m e n t u l u i d e m n i t ă ţ i i p e r s o n a l e şi m a i a l e s a l î n ­c rede r i i î n s i n e : cop i lu l o b s e r v ă c ă p o a t e ceva — şi î n c ă m u l t d i n m o m e n t ce pu­t i n ţ e l e s a l e m e r i t ă s ă fie p r e z e n t a t e f a s ­t uos pub l i cu lu i . D i n p u n c t d e vede re edu­ca t i v , a s t f e l de s i m ţ i r i i n t e r i o a r e sunt . n e s p u s d e p r e ţ i oa se . E l e s p r i j i n ă d i r ec t fo rmarea , vo in ţ e i — fie l u a t ă în î n ţ e l e s l a rg , p s i h o l o g i c : de v o i n ţ ă t a r e şi e n e r ­g i c ă , f i e î n î n ţ e l e s m o r a l : o v o i n ţ ă dis­c ip l ina tă , şi p u s ă e f e c t i v în s l u j b a u n o r idei î n a l t e . Ini u l t i m ă a n a l i z ă , l a t e m e i u l e d u c a ţ i e i m o r a l e a vo in ţe i , s t ă t o c m a i d e p r i n d e r e a de a f a c e e fo r tu r i , de a t e s t ă p â n i , d e a t e p u n e r ea l s u b c o m a n d a ­m e n t u l p r i n c i p i i l o r e t i ce ( c a r e t r e b u e s ă c o n s t i t u e n e a p ă r a t fondul s e r b ă r i l o r şco­l a r e ) . D a c ă e levul d e ş c o a l ă p r i m a r ă n ' a a j u n s î n c ă l a î n ţ e l e g e r e a u n o r a s t f e l de c o m a n d a m e n t e , î n ţ e l e g e r e c a r e s ă s u s ţ i ­n ă e a î n s ă ş i e fo r tu l depus s p r e r e a l i z a ­re , to tuş i g ă s i m a l t e s u r s e d e mo t ive , d e i n t e r e s e i n t e r i o a r e oare-1 sus ţ in . E t en ­d i n ţ a de a f i r m a r e şi c a r e a p a r e des tu l d e t i m p u r i u — t e n d i n ţ ă c u u n r o l c o v â r ş i t o r

de -a - lungu l î n t r e g e i v ie ţ i a individului . . L a copiii., a c e a s t ă t e n d i n ţ ă i a u n e o r i u n a s p e c t a t â t d e p r o n u n ţ a t î n c â t m u l ţ i au : fost î m p i n ş i să-1 c a r a c t e r i z e z e de ego i s t . F ă r ă a i n t r a î n a m ă n u n t , m e n ţ i o n ă m d e -a s e m e n e a , c ă a v e m p u t i n ţ a , c u o c a z i a s e r b ă r i l o r ş co l a r e , s ă r e l e v ă m ap t i tud in i» să i d e n t i f i c ă m t r ă s ă t u r i de t e m p e r a m e n t , , e tc .

Ş i t o a t e a c e s t e a în lesn i t© de s i t u a ţ i a -specială î n c a r e e pus e levul . L a g â n d u l c ă a r e s ă a p a r ă în f a ţ a p u b l i c u L j i , el d e ­p u n e n e s p u s ă s t ă r u i n ţ ă . I a r după ce ac a p ă r u t , se s i m t e a l tu l . E x p e r i e n ţ e l e f i e ­c ă r u i a d i n t r e no i , c a r e a m t r e c u t p r i n a s e m e n e a c l ipe , ne pot s t a de m ă r t u r i e .

F a p t u l u i c ă se g ă s e ş t e s a t i s f ă c u t ă , î n ­t r e a l te le , o t e n d i n ţ ă f u n d a m e n t a l ă a v i e ţ i i — t e n d i n ţ a de a f i r m a r e — s e d a t o -r e ş t e p u t i n ţ a s e r b ă r i l o r ş c o l a r e de a a -d u c e o î n r â u r i r e î n s e m n a t ă a s u p r a e l e ­vu lu i . E a c o n s t i t u e m o t i v a r e a i n t e r i o a r ă c e a m a i de s e a m ă î n a c e a s t ă p r i v i n ţ ă ş î ' î n aceflaş t i m p g a r a n t u l e f i c a c i t ă ţ i i a -m i n t i t e i î n r â u r i r i . ( Ş t i m c ă o c o n d i ţ i e f u n d a m e n t a l ă a a c ţ i u n e i e d u c a t i v e e de? a f i o r g a n i c ă : de a p o r n i d i n i n t e r i o r . A s u p r a a c e s t e i c h e s t i u n i v o m r e v e n i î n s ă ) .

D a c ă p e n t r u copi l , p e n t r u r e s p e c t u l ' t e n d i n ţ e l o r s a l e şi a i n f l u e n ţ ă r i i l o r o p j

t i m e , s e r b ă r i l e ş c o l a r e a d u c o l a r g ă s a ­t i s f a c ţ i e , to t a t â t de m u l t e r e s p e c t a t ş î c e l ă l a l t e l e m e n t all e d u c a ţ i e i : m e d i u l so c i a l ( r e spec t iv : v a l o r i l e c u l t u r a l e ) în carer e a t i n d e s ă î n c a d r e z e pe indiv id . A c e a s t a î n p r i m u l r â n d p r i n î n s u ş i f ap tu l c ă o s e r b a r e e u n f ap t e m i n a m e n t e s o c i a l : u n g r u p d e cop i i l u c r e a z ă î n Comun a v â n d a c e l a ş i s c o p , g r u p o a r e s t ă în r e l a ţ i e c u u n a l t g r u p : p u b l i c u l . M a i i m p o r t a n t es te , î n s ă , c ă a c t i v i t a t e a g r u p u l u i d e c o ­p i i e s t e c ă l ă u z i t ă d e ide i d i n t r e c e l e m a i de v a l o a r e : n a ţ i o n a l e , m o r a l e , r e l i g i o a s e , e t c . Astfel., s e r b a r e a ş c o l a r ă a p a r e c a u n p r e ţ i o s m i j l o c de î n s u m a r e a i n d i v i d u a ­l u l u i î n s o c i a l ; a p a r e , c u a l t e c u v i n t e , e fec t iv s p r i j i n i t o a r e e d u c a ţ i e i .

I n c e c o n d i ţ i i î n s ă ? C e t r e b u e a v u t in­vader©, c â n d se o r g a n i z e a z ă , c a s ă ne -

d e a s i g u r a n ţ a u n o r a s e m e n e a r o a d e ? U n r ă s p u n s , c â t m a i po t r iv i t şi e o m -

* pie t , ,1a a c e s t e î n t r e b ă r i îl o b ţ i n e m nu­m a i d in t r ' o a n a l i z ă — c h i a r s u m a r ă — î n p r e a l a b i l a c o n c e p t u l u i de educa ţ i e . F i i n d c ă n u m a i l u â n d în c o n s i d e r a ţ i e ceea c e a c e s t concep t i nd i că , p u t e m avea ga­r a n ţ i a u n u i su cce s .

E d u c a ţ i a a fost î n ţ e l e a s ă î n d ive r se c h i p u r i . D e - a - l u n g u l aces t e i d i v e r s i t ă ţ i i — ifie c ă e v o r b a d e t i m p u r i l e t r e c u t e f ie de c e l e a c t u a l e — se desp r inde to tu ş i ce­v a c o n s t a n t : i d e e a a c t i v i t ă ţ i i , m a i mult . s a u m a i pu ţ in s i s t e m a t i c ă , d e p u s ă de ge­n e r a ţ i i l e adu l t e .pentru d e s v o l t a r e a ce lo r t i n e r e . I n p e d a g o g i a r o m â n e a s c ă a c t u a ­l ă , -de a s e m e n e a , n u a v e m o de f in i ţ i e ge­n e r a ! a c c e p t a t ă de o p i n i a p u b l i c ă s a u d e c l a r a t ă o f i c i a l ă . As t fe l , sp re a n u a-m i n t i d e c â t c a r e v a d in p ă r e r i l e c e l o r m a i d e s e a m ă r e p r e z e n t a n ţ i : „A educa în ­s e a m n ă a e x e r c i t a c o n ş t i e n t şi i n t en ţ io ­n a t , cu p l a n şi m e t o d ă , o î n r â u r i r e a s u ­p r a o m u l u i , î n scopu l de a f o r m a din el u n izvor s t a t o r n i c de f e r i c i r e şi p e n t r u s o c i e t a t e şi p e n t r u el î n s u ş i : d e s v o l t â a -du-i şi d i s c i p l i n â n d u - i i n t e l i g e n ţ a , a f e c ­t i v i t a t e a şi v o i n ţ a p r i n c o n f o r m a r e a lo r f u n c ţ i o n a l ă l a legi le , m o r a l e şi e s t e t i c e " . . .dând ind iv idu lu i , pe ' l â n g ă a c e s t e co ­m a n d a m e n t e ş i ,.o a n u m i t ă s p e c i a l i z a r e de a c t i v i t a t e , î n u r m a c ă r e i a el s ă devi­n ă în o r g a n i s m u l s o c i a l , u n m e m b r u u t i l «şi n e c e s a r , . conş t ient de r o l u l s ă u în m e ­c a n i s m u l v i e ţ i i t o t a l e " ( I . G ă v a n e s c u l ) . „ E d u c a ţ i a a r e de scop f o r m a r e a p e r s o n a ­l i t ă ţ i i , î n ţ e l e g â n d p r in p e r s o n a l i t a t e m a ­x i m u l de de svo l t a r e , l într 'o f i i n ţ ă u m a n ă , a o r i g i n a l i t ă ţ i i .sale spec i f i ce , în m a r g i ­n i l e p r i n c i p i u l u i s o c i a l " (C. N a r l y ) . „ E d u c a M a e un p r o c e s c o m p l e x c a r e t re ­b u e s ă t i n d ă l a r e a l i z a r e a u n u i R o m â n c a o m de c u l t u r ă " (Ş t . R â r s ă . n e s e u ) . „ E d u c a ţ i a es te i n f l u e n ţ a i n t e n ţ i o n a t ă pe c a r e g e n e r a ţ i a v e c h e o e x e r c i t ă a s u p r a c e l e i noi . . . . Idealul î n e d u c a ţ i e c o n s t ă în a c u l t i v a t oa t e fo r ţ e l e , c a r e c o n s t i t u e or­g a n i s m u l ps iho- f iz ic a l i nd iv idu lu i , p r e ­c u m şi va lo r i l e i dea l e m e n i t e .să i n s p i r e

pe cele d i n t â i şi să le d e a d i r ec ţ i a ; <>u a l te c u v i n t e e d u c a ţ i a , va t inde c o n t i n u u l a r e a l i z a r e a v a l o r i l o r idea le şi ila ideal i ­z a r e a f o r ţ e l o r r ea l e , deci l a ideal ismul-ac t iv 1 ' (G. G. A n t o n e s c u ; . .',

Cu o ev iden ţ ă m a i m a r e s a u m a i mi ­c ă , f i e c a r e d in a c e s t e de f in i ţ i i i m p l i c ă p r i n c i p a l e l e d i m e n s i u n i , în c a d r u l c ă r o ­ra, n e c e s i t ă a se d e s f ă ş u r a . ac ţ iunea edu­c a t i v ă sp re a fi cu a d e v ă r a t e f i c a c e — . a ş a c u m p rec i zează u l t i m i l e c e r c e t ă r i psi­h o l o g i c e şi e t i co - soc ia l e . I a t ă c â t e v a din a c e s t e d i m e n s i u n i ( p r i n c i p i i ) : ,

a) R e s p e c t u l i n d i v i d u a l i t ă ţ i i , a t â t î n a s p e c t u l ei i n t e r i n d r v i d u a l câ t şi i n t r a i n -d i v i d u a l ; cu a l t e c u v i n t e l u a r e a în c o n s i ­d e r a ţ i e a c e e a c e e s t e ind iv idu l f a ţ ă de a l ţ i s e m e n i p r e c u m şi f a ţ ă de s i n e î n s ă ş i i n m o m e n t e d i fer i te a le vâ r s t e i . L u a t în ­tr 'o a c c e p ţ i u n e l a r g ă , a c e s t p r inc ip iu p r e s u p u n e , de a s e m e n e a , r e s p e c t a r e a ac ­t i v i t ă ţ i i p e r s o n a l e a e levu lu i : n i m i c d in ceea ce el p o a t e dobând i s i n g u r s ă nu-i d ă m do-a-ga ta . As t fe l , e d u c a ţ i a a r e o di-r o c t i v a r e o r g a n i c ă : to tu l s e clesvoMă por ­n i n d d i n l ă u n t r u î n a f a r ă . I n a c e a s t ă or­d ine de idei, se p u n e p r o b l e m a in t e re se ­lo r : a r e s p e c t a i n d i v i d u a l i t a t e a copilului , î n l e sn indu - i o desvo l t a re o r g a n i c ă , n u î n s e m n e a z ă decâ t cobo râ rea ac ţ iun i i , edu­ca t ive , cu tot c o r t e g i u l ei de m i j l o a c e , în s f e r a i n t e r e s e l o r sa le . N u m a i a ş a se p o a ­te r e a l i z a o v e r i t a b i l ă s t i m u l a r e a a c t i ­v i t ă ţ i i l u i p r e c u m şi o d e s ă v â r ş i t ă î n c a ­d r a r e î n f i r e a s a a r o a d e l o r educa ţ i e i . O e x t i n d e r e m a i l a r g ă a s u p r a i n t e r e s e l o r (văzând i n i n t e r e s un a g e n t de se lec ta i ' ' ' a c e e a ce s a t i s f a c e t e n d i n ţ e l e i n t e r n e ) n u ne p u t e m p e r m i t e cu a c e a s t ă ocaz i e . L e c o n s i d e r ă m î n s ă de o v a l o a r e deosebi tă_ c â n d e d u c a ţ i a c a u t ă s ă r e spec t e p r i n c i ­p iu l e n u n ţ a t îin. aces t p a s a g i u .

b) F o r m a r e a i n t e g r a l ă a ind iv idu lu i , p r i n t r ' o desvoOtare a r m o n i c ă a t u t u r o r fo r ţ e lo r s a l e n a t u r a l e , a ş a c u m se p re ­z i n t ă în d ive rse le s t ad i i a le v â r s t e i •— a r fi o a doua d i m e n s i u n e .

c) P r o m o v a r e a , v a l o r i l o r m o r a l e , r e l i ­g i o a s e şi e s t e t i c e .

d) P r o m o v a r e a n a ţ i o n a l i s m u l u i , a l c ă ­r u i duh s ă ifié s i m ţ i t d e - a J u n g u l t u t u r o r a s p e c t e l o r a c ţ i u n i i educa t ive .

R e v e n i n d l a s u b i e c t u l nos t ru , e c l a r c red , c ă o s e r b a r e ş c o l a r ă , s p r e a p u t e a i n f l u e n ţ a — î n b i n e în a c e l a ş i t i m p — pe elev, t r e b u e să ţ i n ă s e a m ă de a c e s t e p r i n c i p i i . Cont ra r iu l , p o a t e deven i o m u n c ă s i l i t ă d e c a r e el a b i a a j u n g e s ă s e s c a p e — c u t o a t ă t ă r i a t e n d i n ţ e l o r d e s p r e c a r e v o r b i a m m a i î n a i n t e . I a r u n e v e n t u a l e şec a r e u r m ă r i şi m a i g r a v e : o r g o l i o a s a t e n d i n ţ ă de a f i r m a r e , c h i n u i ­tă a t â t a c u p r e g ă t i r e a -unui m a t e r i a l n e ­î n ţ e l e s ş i n e p o t r i v i t , n ' a a v u t n i c i m ă c a r s a t i s f a c ţ i a u n e i r e u ş i t e . I n l o c de s t i m u ­l a r e a s p i r i t u l u i de i n i ţ i a t i v ă s e n a ş t s m a i de g r a b ă î n suf le tu l c o p i l u l u i un s e n t i m e n t de d e s c u r a j a r e , o p a s i v i t a i . \ o e m o ţ i e a i n f e r i o r i t ă ţ i i — v e r i t a b i l e p ie-dec i î n c a l e a educa ţ i e i . Ş i a c e a s t a n u ­m a i d i n t r ' o l i p s ă de î n ţ e l e g e r e a o r g a n i ­za to ru lu i , d i n t r ' o n e g l i j a r e a c o n d i ţ i i l o r s u b i e c t i v e a ş a c u m l e - a m e n u n ţ a t m a i su s . N e r e s p e c t a r e a c e l o r l a l t e c o n d i ţ i i — s o c i a l - c u l t u r á l e — a d u c e c e l p u ţ i n s a n c ­ţ i o n a r e a i m e d i a t ă : i m p o s i b i l i t a t e a (pro­n u n ţ a t ă de o p i n i a p u b l i c a s a u o f i c i a l i ­t a t e ) d e a fi r e p r e z e n t a t ă s e r b a r e a . A ş a că u r m ă r i l e n u po t a v e a c u r s în a c e s t caz .

Deş i des tu l de ev iden te a c e s t e l u c r u r i , s e o b s e r v ă to tu ş i o " s c ă p a r e a l o r în p r a c ­t i c a o b i ş n u i t ă a s e r b ă r i l o r d a t e de ş c o a ­l a ' p r i m a r ă .

C o n d i ţ i a c u l t u r a l ă şi n a ţ i o n a l ă e m a i s e r i o s l u a t ă în vedere . A c e a s t a fie pen­t r u m o t i v u l a r ă t a t m a i s u s — al s a n c ­ţ i u n i i i m e d i a t e — d a r m a i a l e s d a t o r i t ă f a p t u l u i c ă m i ş c ă r i l e n a ţ i o n a l - e d u o a t i v e d i n ţ a r a n o a s t r ă a u p r i n s f o a r t e m u l t î n s f e r a l o r ş c o a l a p r i m a r ă .

C â t p r iveş t e c o n d i ţ i a s u b i e c t i v ă •— in­d i v i d u a l i t a t e a cu i n t e r e s e l e s a l e s p e c i f i c e , c u a c t i v i t a t e a ei n a t u r a l ă p o r n i t ă din i n ­t e r i o r , c u - t end in ţa d e a s e d e s v o l t a in ­t e g r a l — l u c r u r i l e l a s ă m a i m u l t (une­o r i c h i a r f o a r t e m a l t ) d e dor i t . N u vezi p e copi l for ţânidu-se, î n i n t o n a r e ş i a c ­

c e n t u a r e , s ă - ţ i p r e z i n t e t e x t e s u s c e p t i b i l e de a fi î n ţ e l e s e n u m a i de adu l t ? M a i m u l t : se c o n s i d e r ă de r e u ş i t ă d e e l a m a -r e a u n e i poez i i m a r e ş i g r e a s a u i n t e r ­p r e t a r e a u n u i ro l de s e a m a a r t i ş t i l o r de t e a t r u ; or i e x e c u t a r e a u n o r i n t e r e s a n t e c o r u r i c u v a r i a ţ i i , m o d u l a ţ i i , etc. N u vezi , de a s e m e n e a , elevuli de ş c o a l ă p r i ­m a r ă c ă z n i n d u - s e s ă î n f ă ţ i ş e z e p e m a m a sau, pe t a t ă l c u to t a n s a m b l u l de s i m ­ţ i r i m a t u r e iv i t e î n p r e a j m a u n e i a c ţ i u n i m a r i ; s a u pe u n î m p ă r a t c a r e p o r u n c e ş ­te , pe u n s o l d a t c u p r i n s d e e r o i s m , e t c . N u ţ i se p a r , i a r ă ş i , f o r ţ a t e m a n i e r e l e c u o a r e î n c e a r c ă s ă î n f ă ţ i ş e z e c o m p o r t a ­r e a n a t u r a l ă a u n u i a d u l t — u n e o r i c h i a r m o ş c u b a r b ă şi m u s t a ţ ă ? G r a v i t a t e a î n g l a s ş i h o t ă r â r e a m o ş n e a g u l u i , i u b i r e a s e r i o a s ă a m a m e i , etc. , i m i t a t e de g l a s u l p i ţ i g ă i a t a l m i c u ţ u l u i , n u te i s b e s c c u m ­v a c a t o t a t â t d e f a l s e p r e c u m e p e r u c a şi b a r b a l i p s i t ă pe c ă p u ş o r u l , o a r e c u c â t e v a o re î n a i n t e s b u r d a ş t r e n g ă r e ş t e p r i n c u r t e — s b u r d ă l n i c i e pe c a r e o v a r e l u a d u p ă c â t e v a c l ipe i a r ă ? N u i n s i s ­t ă m m a i a m ă n u n ţ i t a s u p r a a c e s t o r n e ­po t r iv i r i . S u b l i n i e m n u m a i c ă d e f o a r t e m u l t e or i s u b i e c t e l e c a r e a l c ă t u e s c p u n c ­te le d in p r o g r a m e l e de s e r b ă r i a le ş c o a ­l e i p r i m ä r e s u n t c u t o tu l s t r e i n e d e v i e a ­ţ a cop i lu lu i — fie î n f o n m a lor , f i e în c o n ţ i n u t . P o e z i i l e , p iese le de t e a t r u , c o ­ru r i l e , j o c u r i l e (cele p r e a (Complicate)1 n u s u n t s e r i o s s t u d i a t e de o r g a n i z a t o r . A l e ­g e r e a l o r n e g l i j e a z ă c â t e o d a t ă c o m p l e t c o n d i ţ i i l e d e c a r e v o r b i m m a i s u s . N u e d e m i r a r e u n e v e n t u a l e şec — c u t o a t ă p r e g ă t i r e a s e r i o a s ă . F i i n d c ă , î n u l t i m ă analiză, t o t m a t e r i a l u l p r e g ă t i t n u e d e ­c â t o p o j g h i ţ ă a b i a p r i n s ă p e d e a s u p r a u n u i s â m b u r e e u to tu l a l t f e l , p o j g h i ţ ă c a r e s e s f ă r â m ă u ş o r l a c e a m a i u ş o a r ă lov i re . Hotărâ t , a s t f e l de s e r b ă r i mu a u n i c i u n a fec t a s u p r a c o p i l u l u i c a r e a c t i ­v e a z ă în c a d r u l l o r — c h i a r d a c ă e vo r ­b a ide o s i m p l ă ocaz ie de j o c p e n t r u el, c e e a c e c r e d c ă n u e c a z u l ( s ' a r d a p r e a p u ţ i n ă c o n s i d e r a ţ i e s e r b ă r i l o r ş c o l a r e ) .

S ' a r o b i e c ţ i o n a , p o a t e , c ă , t o t u ş i , o a-

t a r e c r i t i c ă d e f a v o r a b i l ă u n o r s e r b ă r i p r e z e n t a t e a s t fe l n u e a ş a de g r a v ă . F i i n d c ă g ă s i m l a copi l , î n c e a m a i f r ec ­v e n t ă f o r m ă a a c t i v i t ă ţ i i s a l e — j o c u l — o t e n d i n ţ ă d e a i m i t a pe a d u l t •— n u a-t â t d in t r 'o c a u z ă p u r e x t e r i o a r ă ( m e c a ­n i c ă ) ci d imt r 'una i n t e r i o a r ă ( o r g a n i c ă ) — t e n d i n ţ ă c u u n r o s t b i n e def in i t : de a-I p r e g ă t i p e n t r u v i e a ţ ă . P e a c e a s t ă s i­m i l i t u d i n e îşi î n t e m e i a z ă K . G r o s s t e o r i a s a d e s p r e j o c , s i m i l i t u d i n e c a r e n u p o a t e f i l ă m u r i t ă d e c â t p r i n p e r s p e c t i v a sus -n u m i t e i p r e g ă t i r i . A ş a d a r n u s u n t a t â t d e n e p o t r i v i t e r o l u r i l e de a d u l t j u c a t e de cop i i . L u c r u r i l e n u s t a u î n s ă t o c m a i a ş a . I n c a z u l j o c u l u i , u n copi l vo rbeş t e p r in a d u l t ; cu a l t e c u v i n t e păsfrânduHŞi c o m ­p l e t fe lul l u i de a fi, spec i f i cu l c o p i l ă ­r i e i . I n t i m p ce î n r e p r e z e n t a r e a u n u i ro l de adul t , a d u l t u l vo rbeş t e p r i n cop i l : a d u l t u l t i n d e s ă r ă m â n ă î n t r e g i a r co­p i l u l a d a p t a t l a el. î n c â t m a n i f e s t ă r i l e s u n t , evident , deoseb i t e şi e v e n t u a l a o b i e c ţ i u n e n e î n t e m e i a t ă deci .

O r e a l ă r e s p e c t a r e a i n d i v i d u a l i t ă ţ i i , s u b a s p e c t u l e i d i f e r e n ţ i a l în t imp , cere o p o t r i v i r e î n t r e p r o g r a m u l s e r b ă r i i şi e p o c a r s p e c t i v ă a cop i l ă r i e i . M a i ce r e , de a s e m e n e a , sub a s p e c t u l d i f e r e n ţ i a l d in­t r e indiv iz i , î n s ă r c i n a r e a f i e c ă r u i cop i l c u u n ro l potr ivi t , f i r i i sa le . As t fe l , u -m a i , ' s u n t e m puş i î n p o s i b i l i t a t e a de a ob ţ ine a c t i v i t a t e a e fec t ivă a lu i — şi c u a c e a s t a ş a n s e l e de a a d u c e ceva p e n t r u e d u c a ţ i a sa c r e s c . De -a - lungu l î n r e g u l u i p r o g r a m s ă se s i m t ă duhu l ' copi lăr ie i , cu î n c l i n a r e a ei sp r e c o n c r e t şi î m b i b a t ă d e I m a g i n a r şi m i s t i c . Copi lu l se c o m p l a c e u n e o r i p â n ă l a e x t r e m în i m a g i n a r şi m i s t i c ; îşi c l ăde ş t e o î n t r e a g ă l u m e sub a c e s t e pe r spec t ive , c u f u n d â n d u - s e cu to­t u l î n ea . Dec i n u e un a d u l t în m i n i t a u -r ă şi c a a t a r e c a p a b i l să - ţ i r e p r e z i n t e , t o t fin m i n i a t u r ă , pe a d u l t — -cum a r fi c a z u l a m i n t i t al s e r b ă r i l o r . Ci îşi a r e o v i e a ţ ă c u t o t u l d i f e r i t ă (d in p u n c t de ve­d e r e m i n t a l b i n e î n ţ e l e s ) . I a t ă d e c e e m a i a t r ă g ă t o r p e n t r u cop i l s ă j o a c e r o ­l u l u n u i g r e e r d in f a b u l ă d e c â t a l u n u i

î m p ă r a t d in t r ' o i s t o r i o a r ă . I d e e a moraflifc -p e r s o n i f i c a t ă sub o as t fe l de f o r m ă (a,' f a b u l e i ) e p r i n s ă m a i b i n e de el. F r i o -m i s t i c a lu i , p r i n i m a g i n a r u l 1 şi conicretuî -de c a r e e a n i m a t se a p r o p i e m a i m u l t — • d a c ă n u d in t r ' o î n ţ e l e g e r e p r o p r i u m * c e l p u ţ i n s i m p a t i c — de n o r m a m o r a l ă e x e m p l i f i c a t ă în a c e s t m o d . I n a f a r ă de-a c e a s t a , to tu l s ă fie în a ş a feti r â n d u i t î n p r o g r a m î n c â t j o c u r i l e u n u i ro l s ă fie» j o c u r i l e n a t u r a l e aile e l evu lu i r e p r e z e n - -t an t . I n t r e t e m p e r a m e n t şi ro l s ă fie o p e r f e c t ă 'Coincidenţă . :

I n a c e s t e cond i ţ i i a s p e c t u l s e r b ă r i i e-cu to tu l a l t u l : n i m i c for ţa t , n i m i c i m p u s a din a f a r ă . T o t u l a p a r e ca c e v a n a t u r a l , p l in d e v i e a ţ ă şi n a i v i t a t e . Copilul n u m a i s i m t e d i fe ren ţa r a d i c a l ă d i n t r e c l i ­pe le t r ă i t e m a i î n a i n t e î n m o d o b i ş n u i t ş i ce le p e t r e c u t e în c a d r u l p r o g r a m u l u i . E o c o n t i n u i t a t e , o l e g ă t u r ă î n t r e e l e ; e, sub o f o r m ă , l e g ă t u r a d in t r e ş c o a l ă ş î v i e a ţ ă — a t â t de m u l t c e r u t ă de p e d a g o ­g i a a c t u a l ă . U n c â n t e c e x e c u t a t f ă r ă p r e a m u l t e v a r i a ţ i i ş i m o d u l a ţ i i a r a n j a ­t e m e t o d i c , o poezie r e c i t a t ă m a i I i b e r v

î n ge s tu r i , e tc . s u n t m a i u ş o a r e ş i m a i . po t r iv i t e p e n t r u e l ; i a r p e n t r u pub l i c m a f ' a t r a c t i v e . I n a c e e a ş i ondine de idei , a-* m i n ţ i m c ă n o t a v ie ţ i i l o c a l e n u trobuer-s ă l i p s e a s c ă . As t fe l s e r b a r e a ş c o l a r ă a -p a r e c a u n c r â m p e i de v i e a ţ ă c o p i l ă r e a s ­că p e t r e c u t î n t r ' u n a n u m i t loc , u n orâm-" pei l u m i n a t î n s ă m a i p u t e r n i c şi c o n d u * , s i s t e m a t i c sp re ţ i n t a p r o p u s ă de edu--*,: oa ţ i e .

T o t ca o c o n s e c i n ţ ă a fe lu lu i ân c a w a m a r ă t a t c ă e î n ţ e l e a s ă e d u c a ţ i a , m e n - ' ţ i o n ă m i m p o r t a n ţ a r e s p e c t ă r i i i nd iv idua ­l i t ă ţ i i în i n t e g r i t a t e a s a pe c â t posibili" Copi lu l s ă fie p r i n s î n j o c cu t o a t ă făp­t u r a sa . U n e x e r c i ţ i u de vo in ţ ă , o r ă sco - ' : l i r e a s i m ţ u r i l o r , e tc . . s ă - ş i a i b ă p a r t e a l o r de s a t i s f a c ţ i e în a c e e a ş i m ă s u r ă îi*' c a r e o a u a d e s e a f u n c ţ i u n i l e i n t e l e c t u a - ' le . D e a c i u r m e a z ă tcă p r o g r a m u l t r e b u e s ă fie d ive r s î n a l c ă t u i r e a lu i — o diver-, s i t a t e î n s ă u n i t a r ă , c u o idee c e n t r a l ă b i n e p r e c i z a t ă .

E l e v i i p u ş i s ă e x e r c i t e şi r e p r e z i n t e u n p r o g r a m de s e r b a r e a l c ă t u i t c o n f o r m a-• e e s t o r c e r i n ţ e r ă m â n o u ceva . E i se s i m t m a i î n t â i d e t oa t e v e r i t a b i l s a t i s f ă c u ţ i . I n a f a r ă de a c e a s t a , e f o r t u r i l e d e p u s e s p r e a d e p r i n d e m a t e r i a l u l de r e p r e z e n ­t a t s ' a u î n g l o b a t r e a l în v i e a ţ a lor . I a r r e p r e z e n t a r e a c a a t a r e ina i m p r e s i o n a t , s u b l i n i i n d a c e s t e dep r inde r i . M o r a l m e n ­t e (Copilul s e s i m t e a l t u l ; e m a i î n t ă r i t . A ş a n u m i t e l e e l e m e n t e e ro i ce ( a c c e n t u a t e de F ö r s t e r î n deosebi ) a u a v u t o f e r i c i t ă o c a z i e de a t r e s ă r i m a i p u t e r n i c d in s o m n o l e n ţ a e r e d i t a r ă , p ă ş i n d o d a t ă t a r e pes te ce e m i c to f ă p t u r a o m e n e a s c ă . S t a r e a s u f l e t e a s c ă de d u p ă s e r b a r e es te f o a r t e i n t e r e s a n t ă ş i f a v o r a b i l ă educa ­ţ i e i — m a i a l e s c â n d a a v u t s u c c e s . D e a l t f e l e ş e c u r i l e n u s e p r o d u c ' d e c â t c â n d pui pe c o p i l s ă l u c r e z e c e v a ce n u i se po t r i ve ş t e .

S c e n a r i u l s ă f ie , ide a s e m e n e a , i c o a n a c o p i l ă r i e i : u n i n t e r i o r r â n d u i t de e lev i i c a r e j o a c ă . I n r e v i s t a S a t u l şi Ş c o a l ă , a n u l V I I p. 220, e s t e d a t ă o i n f o r m a ţ i ? d e s p r e a c e a s t ă i n i ţ i a t i v ă l ă s a t ă c o p " ' o r , l a o ş c o a l ă d i n N e w - Y o r k , de a-ş i d e c o r a s i n g u r i s c e n a r i u l , c u s t i l u l n a i v p r o p r i u lo r . E î n t r ' a d e v ă r f o a r t e r e c o m a n d a b i l a c e s t l ue ru .

S e p u n e , poa t e , î n t r e b a r e a : c e rol m a i i a ş i a t u n c i o r g a n i z a t o r u l u i — r e s p e c t i v - învă ţă to ru l? E î n t r e b a r e a c a r e s e ' r i d i c ă şi a t u n c i c â n d d i s c u ţ i p r o b l e m a condu­c e r i i d e s i n e a c l a s e i — s a u or i de c â t e o r i e v o r b a d e o a p l i c a r e i n t e g r a l ă a a c ' t i v i s m u l u i . (De f a p t r o l u l l u i n u d i s p a r e ş i n i c i n u t r è b u e s ă d i s p a r ă c u t o a t ă i n i ţ i a t i v a m a r e l ă s a t ă e levulu i . I n s ă in­t e r v e n ţ i a s a — c ă l ă u z i t o a r e îm o r i c e c a z

— t r e b u e s ă f ie a t â t d e a p r o p i a t ă e l evu­lu i î n c â t s ă n u a p a r ă î n t r u n i m i c c a o i m p u n e r e d i n a f a r ă . I n a c e s t mod , cop i ­l u l vede î n î n v ă ţ ă t o r um a s o c i a t , u n p r i e ­t en m a i m a r e , u n c o l a b o r a t o r c e l u c r e a ­ză lîn a c e e a ş i s f e r ă c u el.

S i g u r , u n as t fe l de •program, e m a i g r e u de a l c ă t u i t ş i e x e c u t a t — n u p e n ­t r u elevi c i p e n t r u o r g a n i z a t o r . L i t e r a ­t u r a ş c o l ă r e a s c ă n u o f e r ă p o a t e a ţ â ţ de mul t . . T o t u ş i o f e r ă . Cop i i i s u n t m a i g r e u de s t ă p â n i t ' dacă da i f r âu l i b e r t o c m a i s b u r d ă l n i c i e i lor . Ş i , î n f ine , d in m u l t e a l t e m o t i v e . L u c r u r i l e p a r e î n s ă c ă s t a u a l t fe l . S e m n i f i c a ţ i a p r e t i n s e i g r e u t ă ţ i e a l t a : d o r i n ţ a o r g a n i z a t o r u l u i de a fi c â t de c â t c o m o d . Ş i a c e a s t ă c o m o d i t a t e v i n e în d i r e c t ă ' con t r az i ce re c u n o i l e p r i n c i p i i de e d u c a ţ i e — c a r e cer m u l t m a i m u l t efort , m a i m a r e t a l e n t şi t a c t p e d a g o g i c de l a el d e c â t vech i l e m e t o d e de a d a de -anga t a { s a u n i c i a t â t ) c u n o ş t i n ţ e l e , de p i l d ă , e l evu lu i . N o u a e d u c a ţ i e c e r e m a i m u l t d e l à î n v ă ţ ă t o r d a r .şi dă m a l m u l t . I n .afară 'de a c e a s t a , r e s p e c t u l i n d i v i d u a ­l i t ă ţ i i n ' a a j u n s î n c ă s ă f o r m e z e a t m o s ­f e r a i n oa re s ă se d e s f ă ş o a r e v i e a ţ a ş c o ­l a r ă î n o r i c a r e m a n i f e s t a r e a ei — f a p t c o n s t a t a t ş i cu a l t e ocaz i i d e c â t s e r b ă r i l e .

î n c h e i e m a c e s t e d i s c u ţ i i a s u p r a s e r ­b ă r i l o r ş c o l a r e d a t e î n c a d r u l ş c o a l e i p r i ­m a r e , s u b l i n i i n d : r o l u l lo r e în m a r e p a r t e e d u c a r e a e levu lu i î n s u ş i o a r e a c t i ­v e a z ă î n p r o g r a m u l lor , ro l c e n u p o a t e fi î n d e p l i n i t d e c â t d a c ă de^a - lungu l l o r s e r e s i m t e d u h u l cop i l ă r i e i , d e c â t d a c ă s u n t a d a p t a t e c o p i l ă r i e i î n g e n r a l ş i f ie ­c ă r u i j u c ă t o r în p a r t e .

V. G R . P U P Ă Z Ă î n v ă ţ ă t o r .

Citiţi şi răspândiţi

S A T U L ş i Ş C O A L A

B I B L I O T E C A Î N V Ă Ţ Ă T O R I L O R

( 3 )

O I S T O R I E D I N Z I L E L E N O A S ( T R E .

R O M A N

de L U D W I G D E T T E R

T R A D U C E R E de S T . O. I O S I F .

B I R U I N Ţ A .

V e n i şi z i u a de e x a m e n . T r e c u s e o p i s ă p t ă m â n i î n c h e i a t e . A s t ă z i u r m a să se d e e l u p t a dec i s i vă . Ş i s 'a da t . După d o u ă z i le s e a f i ş ă r e z u l t a t u l e x a m e n u l u i . L a u n s p r e z e c e s e î n c h i d e a u c u r s u r i l e din aceia zi a l e c l a se i i A.

B e r a r u l s t a oa pe sp in i . Kling, Mang, gloria! P a r c ă a r f i a v u t c i ş m e l e v r ă j i t e a l e

u r i a ş u l u i B o o m ; c â t a i c l ip i a j u n s e l a o f i c i u l t e l eg ra fo -poş t a l .

„(Vreau s ă te le fonez!" zise el c ă t r e d o m n i ş o a r a a m p l o i a t ă .

,,U.n|de, m i c u l e ? " C â t de p r i e t e n o s s u n a u a c e s t e c u v i n t e ,

el v ă z u în e le to tuş i o l i p s ă de r e s p e c t . S p u s e deci pe u n ton m a i d e m n c a l a

î n c e p u t : „ L a K e l h e i m ! " „ D a r n u m ă r u l îl ş t i i ? " . . N u m ă r u l n o s t r u e n o u ă . F a b r i c a Me­

i e r " ! „Aşa . pe s e m n e eş t i p lodu l f a b r i c a n t u ­

lu i M e i e r din K e l h e i m ? " î n t r e b ă expedi -t o a r e a pe un t o n şi m a i a fab i l .

P lod !? — P a r c ă l - a r f i t r a s c i n e v a de p ă r , aşa de m u l t îl s u p ă r ă v o r b a : p lod! F ă c u o m u t r ă g r o z a v ă , arumică o p r i v i r e c ă t r ă n i t ă f u n c ţ i o n a r e i , pa rcă , s t a g a t a să-i t r a s ă o p a l m ă şi r ă s p u n s e apoi r ece şi p l i n d e s u m e ţ l e : „ S u n t s tuden t !" „Aşa , a ş a ! U n m i c s tuden t , c a r e v a Bă z i că ! " z ise d o m n i ş o a r a pe c a r e s u i p ă r a r e a a c e a ­s t a o f ă c e a să p e t r e a c ă . Ş i ce v r e i s ă - t e ­l e fonez i?"

R ă W a r e a B e r a r u l u i î n t r e c u s e o r i c e m a r g i n e . „ A c e a s t a o voiu s p u n e m a m e i ! " r ă s p u n s e el pe un ton a ş a de m u ş c ă t o r ,

înicât a m p l o i a t a f ă r ă î n d o i a l ă p u t e a să-E i a c u d o u ă î n ţ e l e s u r i .

L a a c e a s t ă l o v i t u r ă se dete o c l i p ă î n a ­po i şi s t r i g ă r epede pe g h i ş e u : „ B i n e , m i ­cu l m e u s tuden t , i n t r ă pe u ş a d i n d r e a p ­t a ! "

B e r a r u l i n t r ă . T e l e f o n i s t a îi a r ă t ă cu dege tu l c a b i n e ­

tul t e l e fon ic . „ Ş t i i şi c u m se t e l e f o n e a z ă , domnule»

s t u d e n t ? " Aic i B e r a r u l l ă s ă f a p t a s ă v o r b e a s c ă . S e a ş e z ă pe s c a u n , îşi a p r o p i e g u r a de* -

aiparat şi c u o m i ş c a r e î n i d e m â n a t e c ă d u s e Ta u r e c h e r ecep to ru l .

I n c a s a .lor t e l e f o n a s e e l d o a r d e n e ^ . n u m ă r a t e ori fin l o c u l p ă r i n ţ i l o r s ă i .

T e l e f o n i s t a a v u să î n d u r e deci o nouă" î n f r â n g e r e . C â n d î l v ă z u m a n e v r â n d a p a r a t u l ou a t â t a p r i c e p e r e , z ise pe un", ton g l u m e ţ : „ B r a v o , t i ne r e ! S p u n e - i mag­m e i t a l e t oa t e s ec re t e l e ! L i n i a e liberă!""- : Ş i î n c h i s e u ş a ghe re t e i . R e c e p t o r u l şi î n ­c e p u s e s ă a d u c ă p r i m e l e c u v i n t e .

E r a v o c e a du lce a m a m e i B e r a r u l u i , de b u c u r i e , î i v e n e a să s ă r u t e telefonufliT

. .Puiul meu. . . !" Ce i u b i r e aprisă . s t r ă b ă t e a din aces te -

d o u ă c u v i n t e ! „ E ş t i s in lgură?" — fu ceai-d i n t â i î n t r e b a r e a B e r a r u l u i .

Im g r ă d i n u ţ a m e a a d e s e o r i .pe l a î n c e ­pu tu l a n u l u i s o a r e l e b a t e c a l d ea v a r a . Ce m u l t î m i p l a c e m i e a s t a ! D a r fie?" D e o d a t ă c r i v ă ţ u l , p i s m ă t a r e ţ u i l jbăltrâra>' c u a r ip i de g h i a t ă î n g h i t e iîn n o r i d e z ă p a d ă v i su l a c e s t a de l u m i n ă — u m b r ă r e c e c a g h i a ţ a — des a m ă g i r e c r u d ă ; — o as t fe l de u m b r ă f r i g u r o a s ă p l u t e a In»

\ vocea m a m e i c â n d d e i e r ă s p u n s u l . „ S i n g u r ă . . . " „ C h i a r a c u m n i s ' a d t a r e z u l t a t u l e x a ­

menului . . . !" „ Ş i tu?. . ." De b u n ă s e a m ă e ă n i c i c â n d n ' a s p u s

c i n e v a m a i m u l t în două cuv in t e l e . „ D r a g ă m a m ă , . . ! " „Ce es te . . . ?" S p a i m a s u g r u m a g l a s u l de a s t ă da t ă . „ T r e b u e să- ţ i comun ic . . . " „ P e n t r u D u m n e z e u , c r e d c ă nu.. . A c u m e r a d u r e r e n e s p u s ă şi s t r i g ă t de

f u r t u n ă . „ A s c u l t ă ! " „ T r e m u r d e groază . . . " „ D a r , m a m ă d r a g ă , e ş t i s i n g u r ă , s i n ­

gu r i că? . . . " .yDa, s i n g u r ă de tot" . N e r ă b d a r e a şi p r e s i m ţ i r e a n e a g r ă f ă ­

c e a u g l a s u l a s p r u ş i t ă i o s . „ P o t a ş a d a r ă s ă - ţ i v o r b e s c f ă r ă s f i a ­

l ă ? " „ P e n t r u n u m e l e t u t u r o r s f in ţ i l o r , co ­

pile!.. ."

A c e s t t o n se p o t r i v e ş t e n u m a i c u a t i ­t u d i n e a u n u i o m c a r e î ş i f r â n g e m a n i l e .

„ A t u n c i a m să - ţ i vorbesc . . . " . .Max! N u m ă m a i c h i n u i ! N u m a i pot

s ă r a b d — " . „ D r a g ă , b u n ă m a m ă , t r i m i t e - m i b a n i

de b u z u n a r că m a i a m pa t imi ide tot". „ D a r , d r a g u l m e u , o r i c â t v r e i ! S p u ­

n e - m i numa i . . . " „ Ş i patiru cu t i i -cu ţ i g ă r i S a l e m - A l e i -

c u m , p e r l a Or ientu lu i . . . ! " . .Tot! to t c e vre i , d r a g u l m e u ! — D a r

s p u n e odată. . . !" S i n g u r a t e c e şi f u g a r e p i c u r ă r aze l e de

s o a r e primbre nor i i f u r t unoş i , s ă r u t â n d f lo r i l e u m e d e de p loa ie . S p e r a n ţ ă ! S p e ­r a n ţ ă î n t r ' o i n i m ă de m a m ă !

„Im v i t r ina , l i b r ă r i e i u n i v e r s i t a r e de a c i a m z ă r i t pe R o b i n s o n C r u s o e , ed i ţ i e de l u x c u lehipuri sp l end ide ! P o t s ă mi-1 c u m p ă r ? "

...Sigur, d r a g u l m e u , eumipă(ră4!"

. .Ed i ţ i a cos tă ş a p t e m ă r c i ! " „Ce-a.re afaee. . . ! D a r v r e a u s ă ş t i u î n

s fârş i t . . . "

S p ă r t u r i a l b a s t r e se desch id p r i n t r e n o r i . V â n t u l se potoleşte. . . Nic i a n f r e a ­m ă t Ide fu r tună . . .

„Ş i de C r ă c i u n v r e a u b i c i c l e t ă " ! „ B i n e ! V e i a v e a m a r c a Adler , — c e a

m a i f i n ă , Max! . . . D a r a c u m s u n t l a m a r ­g i n e a rătodăirii. Nu n i a i v r e a u s ă aud* a i c i u n c u v â n t , î n a f a r ă de u n u l : Ai r e u ­ş i t ? "

„ D r a g ă , d r a g ă , d r a g ă , d r a g ă , d u l c e m a m ă ! "

„Ai reuş i t ? . . . d a ? " „ T r i m i t e - m i n u m a i decâ t un b u t o i a ş o u

b e r e (specia lă!" ,yAi r e u ş i t o r i n u ? " — „...de douăzec i p â n ă l a d o u ă z e c i şi

c i n c i de l i t r i ! " „ V r e a u s ă ş t i u d a c ă ' a i r e u ş i t ! " . „ C ă c i a s t ă z i — " J D ă ! sau . . . n u ? " „e o zi de s ă r b ă t o a r e — " „ M a x ! " „...şi m â n e şi poi imâne şi i n t o a t e z i ­

l e l e ! " „ A t o n e i a i . . ."

e s ă r b ă t o a r e ! , ,Max! — o d o r u l m e u ! " „ S c u m p ă m a m ă ! " „ C o m o a r a m e a ! — Max!." B e r a r u l î ş i apăsă, b u z e l e pe g u r a t e l e ­

f o n u l u i ,*i o s ă r a t ă d e m a i m a l t e o r i c u d r a g şi a ş a d e t a r e , c ă t e l e fon i s t a a u z i l ă m u r i t s g o m o t u l . y

S e s p e r i a .

S u n t s ă r u t ă r i — s ă r u t ă r i • a p r i n s e ! î i şopt i experienţa.- R e p e d e s e s t r e c u r ă l a g h e r e t a teHeionului. A t u n c i vătzu p e b ă i a t c u m ţ i n e a t e l e fonu l î m b r ă ţ i ş a t , c u rec-eip t o r u l a p ă s a t I a u r e c h e .

L ă m u r i t şi î n t r ' u n t e m p o n e b u n t e l e ­f o n u l r ă s p u n d e a l a s ă r u t ă r i — c u a l t e s ă r u t ă r i to t a ş a de a p r i n s e , de d r ă g ă s ­t o a s e şi s g a m o t o a s e .

F e r i c i t ă i n i m ă de m a m ă ! De p e c u l m e a m u n t e l u i n a i p u t e a s ă

vezi o <zi a ş a s e n i n ă în t o a t ă a l b a s t r a e i s p l e n d o a r e ! Nic i în ziua. de R u s a l i i — c â r d f lor i le n u n t e s c — n u e a ş a b o g a t ă l u m e a în flori — pe c â t de s e n i n ă şi b o ­g a t ă e b u c u r i a în i n i m a de m a m ă !

„ M a x ! " „ M a m ă ! " „ Ş t r e n g a r f ă r ă pe reche , ce m u l t m ' a i

l ă s a t să m ă c h i n u e s c —!" „ M a m ă , v ino de m ă vezi c â t m a i c u ­

r â n d ! " „ Ş i a c u m a . spune-mi l îne 'odată, c ă a i

r e u ş i t ! S p u n e - m i s ă m ă s a t u r a s c u l t â n -du- te !"

, . M a x — a l — t ă u — a — r e — u — ş i t ! " „ A l e r g să - i s p u n n u m a i d e c â t t a t ă l u i

t ă u . — B u t o i a ş u l c u hore ţi se va t r i ­m i t e m â n e s a u p o i m â n e ! P e z iua de az i î n s ă , M a x , c h i a r a s t ă s e a r ă s p u n e gazde i s ă vă. p r e g ă t e a s c ă un p u n c h — şi d a c ă î t i a j u n g b a n i i , cumipără tu c h i a r a c u m p e d r u m u l sp re c a s ă : zece p o r t o c a l e , c i n c i l ă m â i şi o s t i c l ă cu v iu roşu •— d e E r l a u ! R o m n u t r e b u e — e p rea t a r e p e n t r u cape te le v o a s t r e t i n e r e ! D a c ă v re i . ipoţi lua da la c o f e t a r c â t e v a p a c h e t e de p i ş c o t u r i . — şi a c u m te l a s ! F i i c u m i n t e şi s i l i to r ! Şi te m a i s ă r u t cu d r a g în­nodată! T u eş t i m â n d r i a m e a ! "

In v r e m e a c â n d s e u r m a a c e s t d ia log p r i n te lefon î n t r e M a x şi m a i c ă - s a , P ă ­d u r e a n u l sosi şi el l a poş t ă .

Tn b u z u n a r u l s t â n g a l ves te i avea p ie ­s a d e d o u ă m ă r c i , m e n i t ă să a c o p e r e c h e l t u i a l a d r u m u l u i p â n ă l a S t r a u b i n g .

S i m ţ e a c u m î l a p a s ă p a r c ă pe i n i m ă . D e d e s u b t u l b a s m a l e i în b u z u n a r u l d in

d r e a p t a a l p a n t a l o n i l o r , ză rea a s c u n s ă c u g r i j ă o p iesă de zece p fen ig i , pe c a r i îi d ă r u i s e B e r a r u l c a să se d i c h i s e a s c ă l a b ă r b i e r . P ă d u r e a n u l o s c o a s e ]a l u m i ­n ă . E r a u b a n i i d e s t i n a 4 ] pemertu m e r i n d e l a d r u m ! P a r : a l t e ' î m p r e j u r ă r i , a l t e s c o ­p u r i ! S c o a s e un of ta t g r e u ! Apoi î n t r e ­b u i n ţ a o j u m ă t a t e din p i e sa de zece pfe-niffi c a să c u m p e r e o c a r t ă p o ş t a l ă .

S c r i s e pe e a :

Iub i ţ i p ă r i n ţ i ! I e r i a fost e x a m e n u l . A s t ă z i mi s 'a spus . M ' a u opr i t !

D o u ă l a c r i m i m a r i se r o s t o g o l i r ă po o b r a j i i lui p i s t r u i a ţ i — u n a pe o b r a z u l d rep t , a l t a pe o b r a z u l s t â n g — şi c ă z u r ă

g re l e şi l ă t ă r e ţ e pe c a r t a poş ta lă .

P ă d u r e a n u l le l ă s ă n e a t i n s e la locul

l o r . "ll̂ B „Mama . a r e s ă le v a d ă " zise el înce t

de tot. " J B u z e l e îi t r e m u r a u . J o s d e tot, la nvirgir. 'e. s c r i s e apoi i^pl

pede cu peniţa, g r o a s ă , s t r i c a ' ă a poşte i : „Mi-e g rozav de ur î t" . R â n d u l a c e s t a nu m a i e r a . c i t e ţ . „Ce-mi p i s ă ! C i a tâ t m a i b ine! T a t a

to t a r e s ă î n j u r e ! "

P e u r m ă a d r e s a : Gospoda ru l B r u n n e r — p o ş t a C o i t e n z — p ă d u r e a B a v a r i e i .

A s t ă z i a v e a u să fie doborî ţ i l a p ă m â n t b ă t r â n i i b raz i g e m e n i de! a poa la mun­te lu i .

P ă d u r e a i u1. s c u t u r ă n i s i p e r n i ţ a pes te a d r e s ă , p a r c ă a r fi voit să-ş i s c u t u r e t oa t e g â n d u r i , e lui t r i s t e oda tă cu ţ ă r â - -•na găilbue.

S ' a i sp r ăv i t ! g

G a t a ! — i l ' a dus! »Ja Asta e r a o vorbă a lui t a t ' so . P a r c ă ven'.ha delà o î n g r o p ă c i u n e ' A c u m şase luări a fost î n g r o p a t ă so -

r i o a r a lui m e z i n a .

Ş i a t u n c i a r u n c a s e el în g r o a p ă o m â ­nă, de ţ a r i n ă g î i l b k î o a s ă .

I a r p r e o t u l zi.::ese: A m i n ! In c ree ru i P ă d u r e a n u l u i s e t rez ise ve­

c h e a înţ e lepci m&:

S ' a d u s şi s 'a i s p r ă v i t şi e p ă c a t c ă eu.' a d e v ă r a t .

Î n t i n s e c a r t a p i e s ă r a t ă cu n i s ip pe g h i ş e u l d e s c h i s şi o dote a m p l o i a t u l u i , care- i u r m ă r i s e m i ş c ă r i l e .

. .E pen t ru aicsă!" zise P ă d u r e a n u l şi p l ecă . M e r g e a cu c a p u l în j o s .

L a u n s p r e z e c e i s p r ă v i s e şi G e r t r u d a cu ş c o a l a . A l e r g ă î n t r ' u n suf le t a c a s ă .

C â n d a j u n s e sub g a n g u l s t r â m t şi în­t u n e c o s al c a s e i 'din fundul cu r t ei, auzi p a ş i domol i pe s c a r ă .

E r a p a s u l m a m e i sa le . . . M a m ă ! " . .Tu eş t i , G e r t r u d o ? " , .Am t r e c u t ! " „ M u l ţ u m e s c u - ţ i ţ i e D o a m n e ! " zise m a -

a n a d rep t r ă s p u n s . Din c â t e v a iSări-turi G e r t r u d a e r a l â n ­

g ă ea. I n î n t u n e r i c u l de pe s c a r ă a b i a p u t e a

să-i d e o s e b e a s c ă f a ţ a . D a r t o tu ş i s i m ţ e a ceva s t r ă l u c i n d , cu

d r a g o s t e şi c r e d i n ţ ă : och i i m a m e i , su f l e ­t u l m a m e i .

R e p e d e î ş i p e t r e c u b r a ţ u l s ă u pe s u b t a l m a m e i sa le , c a să-i a j u t e l a u r c a t şi s e a l i p i de d â n s a .

„ S u n t vese lă , m a m ă ! Ce v e s e l ă s u n t ! "

„ M ' a m r u g a t , G e r t r u d o ! " „ N o a p t e a t r e c u t ă n ' a m î n c h i s o c h i i

a p r o a p e de loc , a ş a m i - e r a de f r i c ă " , zise G e r t r u d a înce t .

„ D a r , d r a g a m e a ! Ş i eu a m s t a t t r e a ­bă — tu î n s ă putea i . . . "

„ A m a s c u l t a t l a u ş ă deunăz i , c â n d s p u n e a i m ă t u ş e i Asenibeck, c ă d a c ă voi fi r e s p i n s ă , v a t r e i b u i să l a s c a r t e a . D i n c l i p a a c e e a s a t rez i t în m i n e ceva c a r e î m i 'şoptea m e r e u : D a c ă vei c ă d e a !

„ E r a c a un b i c i u c a r e m ă g o n i a ! " . . .Prnga m a m i i ! " , /Şi m i - a m z is : Ce ^poate E r w i n , c e

p o a t e F r i d o l i n A r n b a c h , pot şi eu! Nic i ­o d a t ă , n ' a m fos t m a i p r e jos de e i ! N ic i ­o d a t ă , m a m ă ! C u m e r a să r ă m â n a c u m u i t a t ă î n t r ' u n u n g h e r , a ş a d i n t r ' o d a t ă ? C e e a c e î n v a ţ ă băe ţ i i , p o t s ă î n v ă ţ şi s ă f a c ş i eu!

Ş i ce v o r a j u n g e ei, v r e a u şi pot s ă a-j u n g şi e u oda t ă ! "

- T u eş t i f e t i ţ a m e a v i t ează , d r ă g u ţ ă , c u m i n t e ! "

M a m a î i m â n g â i e p ă r u l b ă l a i u . „ Ş i eu a m fost t o t d e a u n a a m b i ţ i o a s ă !

•Şi t a t ă l tău.. .!

„ N u m e l e lu i e r a s i n g u r a s a m â n d r i e ! „ D a r , d r a g ă G e r t r u d o , v i e a ţ a e neflin-

d u r a t ă , m a i a l e s cu no i , f e m e i l e , şi o r i ­c ă r u i o m î i p u n e j u g u l după gât . T u in­t r i a c u m î n v i e a ţ ă : eş t i f a t ă . N ic i m a i m u l t , mici m a i pu ţ i n ! A ş a v r e a s o c i e t a ­t e a n o a s t r ă , a ş a e r o s t u l ei. E o v e c h e m o ş t e n i r e şi t e ţ i n e în c l e ş t e — d e f ier . D r e p t n u es te! N ic i b i n e nu- i ! D a r a ş a

* o b i c e i u l — :şi te o b i ş n u e ş t i ! D a r a s t a

n ' o poţ i . tu î n ţ e l ege , d r a g a m e a , ş i n i c i mu t r e b u e s'o î n ţ e l eg i " .

„ 0 , e u în ţe leg , m a m ă , ce spui t u : d a r eu n ' a m să m ă l a s c ă l c a t ă în p i c i o a r s — şi v o i u g o n i depa r t e de m i n e to t c e e s t r ă i n d e su f l e tu l m e u ! "

„ î m i p a r e b ine , c ă a i c u r a j . . . N u c u m ­v a ş t i i ce s 'a a l e s cu cei doi b ă e ţ i ? "

„Nu, m a m ă ! " „Ar fi l o v i t u r ă g r e a p e n t r u no i , d a c i

B e r a r u l a r fi r e s p i n s . E l p l ă t e ş t e înidtoit pe c h i r i e şi t o a t ă m â n c a r e a . De c â t e o r i i-a t r i m i s m ă - s a c â t e ceva , n u n e - a u i t a t n i c i pe no i . N ' a ş m a i ş t i î n c o t r o s ' a p u c : f ă r ă M a x M e i e r n ' a ş a v e a de u n d e s ă ' n c ă p u t e z r a t a c h i r i e i " .

P e c â n d a m â n d o u ă v o r b e a u a s t f e l ş i s e u i t a u p e f e r e a s t r ă în c u r t e a s t r â m t ă a c a s e i , se ivi P ă d u r e a n u l .

Ţ i n e a c a p u l e x a c t î n a c e i a ş i poz i ţ ie d e unghiiu î n c l i n a t , ç a în c l i p a c â n d p ă r ă s i p o ş t a c e n t r a l ă .

„As t a a c ă z u t " zise m a m a . „Cu ce-o s ă - m i h rănc i sc copi i i , d a c ă - m i

s e a c ă t o a t e i zvoare le de c â ş t i g ? " G e r t r u d a d e s c h i s e f e r e a s t r a şi-i s t r i g ă

P ă d u r e a n u ' l u i : „Ai c ă z u t ? " D a r P ă d u r e a n u l ţ i n e a c a p u l to t î n c l i ­

n a t , t ă c e a şi v e n e a î n c e t c a o u m b r ă ne ­c u r a t ă .

C â n d , î n s f â r ş i t , ajurase în c a p u l s c ă ­r i i , 11 î n t r e b ă G e r t r u d a : „ L a ce m a t e r i i a i c ă z u t ? "

„ M ' a u p r i m i t " z i se P ă d u r e a n u l f ă r ă s ă r i d i c e och i i ; o j a l e a d â n c ă î l s u g r u m a vocea .

„ B ă i a t p r o s t " zise g a z d a î n f u r i a t ă de f r i c a i n u t i l ă c e ino p r i c i n u i s e .

„ N i m e n i n u se î n t r i s t e a z ă c â n d r e u ­ş e ş t e l a e x a m e n . M u l ţ ă m e ş t e lu i D u m n e ­zeu, c ă a i a v u t a t â t a n o r o c şi m i n t e ! "

Leşine c u r g c u v i n t e l e de m â n g â e r e de pe b u z e l e o m u l u i c â n d n u c u n o a ş t e a -d â n c i m e a u n e i d u r e r i .

P ă d u r e a n u l t r e c u t în o d a i a s t u d e n ţ i ­lor .

P e s c a u n u l lui e r a l e g ă t u r a d e d r u m , pe c a r e e l , p r e s i m ţ i n d cePe c e po t s ă vâ­n ă , îşi-o p r e g ă t i s e î n c ă de d i m i n e a ţ ă . S t a n e a t i n s ă a c o l o c u m o l ă s a s e .

C â n d de te cu ochi i de ea, îil p ă r ă s i r ă pu te r i l e . S e aşeză pe s c a u n , ip-j.se l e g ă t u ­ra , pe g e n u n c h i — pr iv i l a ea — şi p l â n ­se a m a r .

A t u n c i din c u r t e se a u z i r ă t r e i ch iu i ­t u r i vese le u n a după a l t a . S u b b o l t a p o r ţ i i d e s c h i s e s te tea B e r a r u l . B r a ţ u l s t â n g ii e r a î n c ă r c a t de p a c h e t e l e cu por ­t oca l e , l ă m â i ş i p i ş c o t u r i , i a r în m â n a s t â n g ă ţ i n e a s t i c l a cu v in de E r l a u , şi-o î n v â r t e a pe d e a s u p r a c a p u l u i s ă u c a pe o g h i o a g ă t r i u m f a l ă .

B i r t a ş u l b i n e v o i t o r de la „ B o l t a Or ien­t u l u i " î l a c r e d i t a s e cu t re i -mărci şi două­zeci de p fen ig i , şi-i d ă d u s e v inul , cu con­

d i ţ i a ca j u m ă t a t e din preţ să-1 t reacă. , pe n u m e l e c i n s t i t a l gazde i .

„ R e u ş i t ? " î i s t r i g ă G e r t r u d a c u u n . s e m n de î n t r e b a r e .

„ I a t ă p r i n o s u l ce-d a d u c p e n t r u a s t ă -s e a r ă ! " r ă s p u n s e B e r a r u l şi r i d i c ă î n s u ş i d a r u r i l e de j e r t f ă .

„ T r ă i a s c ă v i e a ţ a ! " Aces t e c u v i n t e le c i t i s e c h i a r a t unc i "

c a t i t l u pe coper t a une i c ă r ţ i î n v i t r i n a l i b r ă r i e i A t t e n k o f e r .

Cl ipa , î n c a r e v e n e a spre c a s ă a g i t â i w î b i r u i t o r s t i c l a cu vin, d ă d u s e în ţ e l e s v e ­sel şi s t r ă l u c i t o r a c e s t o r cuv in te .

Şi a s e m e n e a î n ţ e l e p c i u n e se î n t i p ă r e ş ­te de s i ne în m i n t e a o m u l u i .

P I A N U L C U C H I R I E .

G e r t r u d a e r a a c u m ş c o l ă r i ţ ă i n c l a s a a t r e i a a ş c o a l e i n o r m a l e de i n s t i t u t o a r e .

î n t r ' o zi p r o f e s o r u l de m u z i c ă ii z ise : P ă c a t c ă nu a i m i j l o a c e să- ţ i cu l t iv i p r i n m a i m u l t e x e r c i ţ i u f r u m o s u l t ă u d a r m u z i c a l . D o u ă j u m ă t ă ţ i de c e a s pe s ă p t ă m â n ă n ' a j u n g . D in p r i c i n a m a r e l u i n u m ă r de e leve es t e pes te p u t i n ţ ă să c a ­peţ i m a i m u l t t i m p de e x e r c i ţ i u . P o a t e c ă m a m a t a se va în l e sn i să î n c h i r i e z e

' u n p i a n în s c h i m b u l une i p lă ţ i l u n a r e de t re i , p a t r u s a u c i n c i m ă r c i " .

U n p i a n p r o p r i u şi a c a s ă î n o d a i a sa p r o p r i e , p e n t r u a f a c e e x e r c i ţ i i după p l a c ş i î n v a c a n ţ ă z iua î n t r e a g ă — ce idea*!! G â n d u l a c e s t a n 'o m a i p ă r ă s i pe Ger­t ruda . —

A b i a m a i p u t e a să r a b d e p â n ă se în­ch ide ş c o a l a de după a m i a z ă , ca să vo-r-b e s a c ă c u m a m a ei despre as+a. P e n t r u mama e r a î n s ă o p r o b l e m ă g rea . B u g e tu l ei l u n a r , cu r e s u r s e a ş a de s l abe , n u p u t e a s ă s u p o r t e un a d a o s de t r e i p â n ă l a p a t r u m ă r c i .

B a r bucur ia , şi m â n d r i a e i de m a m ă de a v e d e a desvo l t ându- se a ş a de s t r ă l u ­c i t t a l e n t u l copi lei sa le , nu- i m a i î n g ă ­d u i a un c e a s de o d i h n ă .

S e v e d e a l ămur i t , s b u c i u m - j l ce se pe­t r e c e în suf le tu l ei duios . Ş j i a t ă că veni

s p r i j i n u l de u n d e n i m e n i n u se a ş t e p t a . B e r a r u l a f l a s e de la E r w i n că g a z d a sw

m u n c e ş t e c u g â n d u l de a î n c h i r i a u n p ian .

î n d a t ă l uă foc. Adeseor i s e a r a , a u z i a pe G e r t r u d a d i n

o d a i a v e c i n ă p o v e s t i n d de şcoala , ei , v o r ­b i n d cu och i i a p r i n ş i despre n o b i l a a r t ă a m u z i c e i , s p u n â n d cu o b r a j i i r â z ă t o r i şi g u r i ţ a f e r m e c ă t o a r e b u c u r i i l e c e i le d a p i a n u l după un an de e x e r c i ţ i u ; B e r a r u l " fu curTrins de u n d o r n e b u n : ş t i i n ţ a s e a ­că şi t a r e ca p i a t r a a a r i t m e t i c i i , r e g u -lele şi ineregulele -latinei, r e l i g i a cu toată., i s t o r i a b i b l i c ă , l i m b a m a t e r n ă d i m p r e u ­nă cu f a r m e c e l e n e p ă t r u n s e nl?. g r a m a ­t icei , pe t o a t e l e - a r fi j e r t f i t b u c u r o s ta s c h i m b u l d e s f ă t ă r i l o r ce i -ar fi da t p i a ­nul .

C u m auzi B e r a r u l fie sbuciuiniul t a i n i c ol gazde i , î ş i zise — p ă t r u n z â n d limioe— de a d â n c u l s imbo l al cuvânitu/lui s b u -•cium — a c u m ori n i c i o d a t ă !

F i r e a s a p r a c t i c ă r e c u n o s c u n u m a i d e ­c â t î n s e m n ă t a t e a m o m e n t u l u i : şi omul" f ap t e i n u s t ă l a g â n d u r i c â n d e v o r b a să p r i n d ă m o m e n t u l po t r iv i t . S ă r i d e l a maso . de s tud iu , zvâr l i cu d i s p r e ţ c â t colo m a n u a l u l de p r o b l e m e a l g e b r i c e , ş i , d â n d un gh ion t c ă r ţ i l o r de pe po l i ţ ă , îşi"

s m u l s e ch ip iu l d in cui , cobor î ca o fur­t u n ă c e l e t r e i r â n d u r i de s c ă r i — şi î ş i ven i âm fire a b i a c â n d a j u n s e l a p o ş t a c e n t r a l ă , c a r e d o r m e a c u f u n d a t ă în u m ­b r a a d â n c ă a m a r e l u i duo mo del San M artino.

T e l e f o n i s t a t r e s ă r i . „Ce d o r e ş t i ? " „ C a s a Meie r , K e l h e i m ! " „ L i n i a e l i b e r ă " . B e r a r u l i n t r ă în g h e r e t ă . „Alo! Cine- i a c o l o ? " î n t r e b ă v o c e a d ră ­

g ă s t o a s ă a m a m e i . „ M a x " . „ F i u l m e u , ş i ce doreş t i? ' ' O t e a m ă v ă d i t ă î n t u n e c a v o c e a l impe ­

de a m a m e i . „ A m să - ţ i v e s t e s c o m a r e b u c u r i e " —

r ă s p u n s e M a x , i m i t â n d pe Archan ighe lu î G a b r i e l .

î n v ă ţ a s e c h i a r a t u n c i p e d e ro s t c a p i ­to lu l a c e s t a d i n i s t o r i a burtică, p e n t r u c e a s u l d e r e l i g i e de a doua zi d i m i n e a ţ a .

„ C a r e ? S p u n e ! " „ T r e b u e s ă z ic i d i n a i n t e : da !" „iDar de c e e vo rba , M a x ? " „Zi n u m a i da!" „ D a r s p u n e o d a t ă , ce e s t e ? " „Zi — da ! " ,yPentru D w n e z e u : d a ! " „ V r e u a s ă ' n v ă ţ p i a n u l ! " „ B r a v o , d r a g u l m e u — e f o a r t e f ru­

m o s din p a r t e a t a — de ce m ă spe r i i a ş a ? de oe o n m i - a i s p u s d e l à î n c e p u t ? "

„ P e n t r u e a î m i t r e b u e un p ian" . „ C u m , un p i a n ? " „ N e a p ă r a t " . „ D a r , cop i le , u n p i a n c o s t ă 800 m ă r c i " . „ G a z d a v r e a s ă î n c h i r i e z e unu l " . „Ah! a t u n c i e m a i b i n e ! " „ C h i r i a l u n a r ă e de 6 m ă r c i " . , j B i n e ! B i n e ! " „ L e p l ă t e ş t i t u ? " „ F i r e ş t e , d r a g u l m e u ! " „ A t u n c i a m s ă a d u c n u m a i d e c â t u-

nuî" .

„ D a r de l à c ine vei l u a l e c ţ i i ? " „ G e r t r u d a î m i va da d o u ă o r e pe săp­

t ă m â n ă . E a c â n t ă de ipe-iacum a d m i r a ­b i l ! "

„ A t u n c i b i n e ! " „Ore l e n u c o s t ă î n s ă n i m i c ! " „Câ t d e s p r e a s t a , a m s ă a r a n j e z eu..

Ş i n u m a i a i a l t c e v a s ă - m i spu i — d r a ­gu l m e u ? " — î n t r e b ă m a m a c u b u n ă ­v o i n ţ ă u n u i d u h o v n i c d e p r i n s , expert , , o a r e i n s p i r ă î n c r e d e r e ,

,yNimic" — r ă s p u n s e e l evu l c l a s e i de i latană — „ a f a r ă d o a r de n u vrei o s ă r u ­t a r e " .

„ M ă i ! M ă i ! " „ Ş i î n c ă ceva !" „ D a ? " „ C e a d i n t â i u b u c a t ă pe c a r e * a m s ä

ţ i-o c â n t , se v a c h e m a : I n i m a m a m e i ! " „ Ş t r e n g a r u l e ! " O .clipă î n c ă auz i h o h o t u l de r â s f e r i ­

c i t a l m a m e i : — e r a r â s u l a c e l a , c a r e t o t d e a u n a a d u c e a pe f u r i ş l a c r i m i de d u i o ş i e în o c h i i ei.

*

I n a c e i a ş i s e a r ă p i a n u l împodob i t c u o c u n u n ă de s t e j a r e r a i n s t a l a t î n s t r â m ­tu l i a t a c a l G e r t r u d e i , C u a d â n c ă e v l a ­vie , şi c i feţele i l u m i n a t e de o b u c u r i e s o l e m n ă s t ă t e a u în p r e a j m a lui g a z d a , Getrtruda, E r w i n , F r a n c i s c a n u l şi F r i d o ­l i n A m b a c h , c a r e a l e r g a s e a i c i d i n p ro ­p r i a l u i po rn i r e , cu p r i l e j u l a c e s t u i f e r i ­c i t , e v e n i m e n t .

U ş a d e l à o d a i a s t u d e n ţ i l o r se izbi de p ă r e t e — şi î m p i n s pes te p r a g de un g h i o n t a l B e r a r u l u i , a p ă r u î n t â i u P ă d u -reanuil .

B e r a r u l iii î m b r ă c a s e î n c ă m a ş a l u i a l ­b ă de noap te , şi P ă d u r e a n u l , t r a v e s t i t a s t f e l , t ă m â i a c u o c ă d e l n i ţ ă a p r i n s ă , a-t â m a t ă ide d o u ă cape te l u n g i de s f o a r ă .

E r a s t r e c u r ă i o a r e a de supă . N o r i i de t ă m â i e s e r i d i c a u din b e l ş u g

•şi se r ă s p â n d e a u în - sp i r a l e , a l c ă t u i n d c â t e - o c u n u n ă de fum d ' a s u p r a f i e c ă r u i c a p . A t u n c i i n t r ă B e r a r u l .

I n . redingotă , — c u a c u l de ' d i a m a n t în plais t ronut a l b s a t r u , c u c r a v a t a a l b ă p r i n s ă de u n m ă r g ă r i t a r a l b a s t r u , c u m ă n u ş i s t a c o j i i , î n a i n t a s i m a n d i c o s ş i d e m n , îş i d e s c o p e r i c a p u l p o m ă d a t şl. zise c u u n a e r m ă r e ţ — f ă r ă s ă se s i n -

c h i s e a s c ă d e v e s e l i a p u b l i c u l u i c a r e s t a g a t a s ă p u f n e a s c ă :

. . P r ea o n o r a t ă a d u n a r e s o l e m n ă ! " D o a m n e l o r ş i D o m n i l o r !

„Iubiţi auditori! Fumul de iămâie Drept la cer sä suie. Si credinţa rui-i primită Fără apă sfinţită!"

Apoi l u ă e ă ţ u i a f u m e g â n d ă din m â i n i ­l e P ă d u r e a n u l u i , — c ă d e l n i ţ ă de-a- lun-g u l p i a n u l u i , c ă d e l n i ţ ă d e - a - r â n d u l pes te t o t ş i r a g u l de c lape , la p i c i o a r e l e şi pe­d a l e l e p i a n u l u i .

S t p o l e i a l a n e a g r ă , s t r ă l u c i t o a r e a c la­v i r u l u i r e f l e c t a f i eca re m i ş c a r e a B e r a ­r u l u i c a r e s l u j i a .

B e r a r u l o b s e r v ă a c e a s t a cu o deosebi ­t ă p l ă c e r e ; d a r în, zelul l u i n u v a avea a c u m a v r e m e s ă s e l a s e m ă g u l i t ide v a n i ­t a t e ; c ă c i t r e c u repede c ă d e l n i ţ a î n m â i ­n i l e n a g i s t r a n t u l u i s ă u Pădurean .u l , şi s c o a s e d in b u z u n a r u l delà p i e p t a l r e ­d i n g o t e i o s t i c l u ţ ă sub ţ i r e şi l u n g u i a ţ ă c u p r a f u m de v io re le . .Hohenzo l l e rn" şi s t r o p i p i a n u l d i n p a t r u pă r ţ i .

„ Ş i cu a c e a s t a îl p r edea U p u b l i c u l u i , c a să-1 f o l o s e a s c ă s ă n ă t o s ! "

U n potop de a p l a u z e şi r â s e t e îi în­t â m p i n ă ace s t e cuv in t e .

G e r t r u d a de sch i s e c a p a c u l p i a n u l u i , a-ş e z ă no te l e pe p u p i t r u şi e x e c u t ă s im­p lu , d a r cu a c o r d u r i p u t e r n i c e , f r u m o a ­s a m e l o d i e a l c ă t u i t ă d e M o z a r t pe cu­v i n t e l e lui S c h i l l e r :

„Fraţi, tiuiţi manile voastre! Spre nălţimile albastre Să ne poarte arest avânt! , Să uităm lat ce-i ţar/ină. Ceusii-acesta să rămână Veşnic mare, veşnic sfânt! Veşnic mare, veşnic sfânt!

E r w i n ş i Arnbach c â n t a u şi ei î n co r . ' D u l c e se r i d i c a g l a s u l fe te i şi suf le tu l c.i r ă s u n a î n f i e c a r e c u v â n t .

I n och i i m a m e i p l u t e a o l u m i n ă u m e ­d ă , b u c u r i a .

P ă d u r e a n u l fu a d â n c m i ş c a t de în ţ e l e -s u l c u v i n t e l o r n o u ă şi de a r m o n i a s u n e ­te lor . I n su f l e tu l s ă u s t r ă b ă t u o r a z ă d e s o a r e , d o r i n ţ a : şi eu! *

N u m a i o c h i i F r a n c i s c a n u l u i c ă t a - j s i - t n i s t r u . Ş i nu-i e r a s t r ă i n ă su f l e tu lu i săiu b u c u r i a c a r e s t r ă l u c e a î n c â n t e c a l b ă ş i t â n ă r ă ca l u m i n a d i m i n e ţ i i . — Nu! — ' ' F a r m e c u l g l a s u l u i de f a ţ ă . p u t e r e a p l i n ă ' de vieaţă . c a r e î n c ă l z e a aces t g l a s s i c r e ­d i n ţ a c a r e a d i a î n s u n e t e l e c â n t e c u l u i , v o r b i s e n e s p u s su f l e tu lu i s ău .

D a r î n c l i p a u r m ă t o a r e un g â n d c a u n văl de c e a ţ ă r e c e c a s lo iu l î i î n t u n e c ă s i m ţ i r e a :

De câ t e oui — t o c m a i c â n d vei p u n e " în m i ş c a r e tot a p a r a t u l vo in ţ e i t a l e « a ' s ă b i r u e ş t i v r e u n c a p i t o l a l s i n t a x e i des- ' * p r e Ablativus instrumenti, Ablativus li-mitationis s a u Ablativus causae, el c u ­n o ş t e a s l ă b i c i u n e a d i r i g i n t e l u i de c l a s ă , a l c ă r u i s u f l e t e ra s i n t a x a — şi c i n e o c u n o ş t e a , f a v o r i t u l lui — c â n d vei înicer- <ţ c a să descoperii cu m i n t e a l i m p e d e f ine- J ţ u r i l e v r e u n e i p r o b l e m e de g e o m e t r i e —3 de c â t e or i a c e s t e a c o r d u r i , n u vo r c ă - 2 | dea pes te g â n d u r i l e t a l e t a i n i c e , c a n i ş t e ho ţ i de codru a s u p r a u n o r p a ş n i c i ne - | gUiStori — şi-ţ i vo r r ă p i l i n i ş t e a şi s e n i - Sg

n ă t a t e a , v r e m e a si s u c c e s u l ! " »-i ja

E l a r u n c ă o p r iv i r e p l i n ă de m a m e a- £ s u p r a d i n ţ i l o r de f i ldeş a i p i a n u l u i . jjjj

S t u d e n t u l Fr ido l in , r ămăsa . s e cu och i i | ţ i n t ă l a G e r t r u d a . m

P u t e r e a e i îl u imi . a V ă z u s t r ă l u c i r e a och i lo r ei, r o ş e a ţ a de-11

pe ob ra j i i ţ i t i n e r i — şi auzi s t r i g ă t u l jg f r u m u s e ţ i i în g l a s u l ei.

D in d e p ă r t a r e a c e r u l u i de s e a r ă u n -4 n o u r ide .purpură p r i v e a pe f e r e a s t r a des- : ^ c h i s ă în m i c u l i a t a c şi .pă t rundea p r i n M och i i î n t u n e c a ţ i ai lu i F r i d o l i n Arnbach 1şf| şi z ă r i a d â n c în fundu l l o r o l u m i n ă de -;j zor i a p r i n z â n d u - s e . <&

„ I n s e r e a z ă " , z ise gazda . i . . V r e m e a de o d i h n ă a t r ecu t . L a muo.- I

c ă ! " J F r i d o l i n A r n b a c h p l e c ă : n i c i o d a t ă Vi a

ţ i n u s e a s a de m u l t m a n i l e Ger t rude i în- j , - U S

t r ' a l e s a l e şi cu a t â t a d o r i n ţ ă şi b u c u ­r i e c u r a t ă .

V r e m e a î n d e l u n g a t ă r ă m a s e In m a n ­s a r d a lui şi a v e a sub t o c h i m e m o r i i l e l a i C a e s a r „De be l lo G a l l i c o " — pe c a r i l e d e s c h i s e s e sp re a s tud ia .

D a r m e r e u v e d e a s t r ă l u c i n d d i n t r e r â n d u r i r o ş e a ţ a f r a g e d ă a o b r a j i l o r de f a t ă , v e d e a s c â n t e i n d och i i ei l u m i n o ş i — a u z e a g l a s u l Ge r t rude i , şi p u t e r e a şi f r u m a s e ţ e a c a r e s t r i g a în g l a s u l a c e l a .

U n n u ş t iu c e c ă p ă t a s e v i e a ţ ă î n t r ' î n -sul , c ă u t a s ă î n c o l ţ e a s c ă , s ă s t r ă b a t ă , cu u n f a r m e c n e g r ă i t , c a cel d i n t â i u m u g u r vende, p r i m ă v a r a , — n e c o n t e n i t .

S i m ţ e a p l ă c e r e a . ^ F ă r ă s ă v r e a se l ă s ă în p r a d a a c e s ­

tu i f a r m e c — şi to tuş i n u p u t e a s ă - i d e a . n i c i u n n u m e .

U n c o p i l a b i a ! I n suf le tu l s ă u auz i a p o i c a un h o h o t ;

de r â s l impede : — G e r t r u d a — t o v a r ă ş a . de j o a c ă !

E r a un copi l a b i a ! *

A c e a s t a o f ă c u s e p i a n u l . II f ă c u s e p r i e t en . Cela c a r e ş t ie şi poa t e să- ţ i p r i v e a s c ă ,

a ş a î n suf le t , a c e l a e p r i e t e n u l t ă u !

P R I B E A G . (Schiţă).

C o b o r î s e d in s a t u l m i c odiată c u zor i le . R â n d u n e l e l e p r i n d e a u să f ă r â m e b u c u r i a , pe m a r g i n e a c u i b u l u i r e g ă s i t .

F ă c u s e p r e g ă t i r i c a p e n t r u o c ă l ă t o r i e m a i l u n g ă . I n o r b i t a f e r ă s t r u i c i i , î n c h i ­pu i a n o c h i u de g e a m dint-r 'o h â r t i e s c o ­r o j i t ă ; r â c â i e u ' n d e g e t n o d u r o s u n c a r ­tof s b â r c i t î n s p u z a de pe v a t r ă ; î n ă l ţ ă d o n i ţ a de b r a d d i n c a p ă t u l l ăv i ţ i i şi sorb i d i n fund o t r o s n i t u r ă de a p ă ; m i -r o s i a a p r a f s t a t o r n i c i t .

U n f i o r r ece c a u n t ă i ş i se p r e l i n s e de - a - l ungu l s p i n ă r i i . M â i n i l e - i t r e m u r a u uşor . T â m p l e l e şi pă ru - i l i c ă r i a u a a r ­g i n t

T r a s e s u m a n u l s u r de pe vatră , unde- i ţ i n e a toc de a ş t e r n u t : 11 p ipă i c u m p ă ­n i n d , c a ş i c u m a r fi v r u t s ă s e î n c r e ­d in ţeze dacă- i v a ţ i n e de v â n t , to t a ş a c u m i-a s l u j i t l â n g ă ză ignea ta de s u b c e a u n , u n d e c h i c o t i a o m â n ă d e c o c e n i .

S c o r m o n i d i n t r ' u n c o t l o n desag i i a lb i de c â n e p ă g r o a s ă şi c â r j a c u c i o t u r i de d u p ă u ş ă . î n f u n d ă î n cap c ă c i u l a d e ceoa ie , c u l â n a s m u l s ă pe a l o c u r i c a de P e c i n g i n ă .

M a i ro t i o d a t ă p r i n c a s ă . c â t o j u c ă r i e p r i v i r e a s p ă l ă c i t ă , î n c a r e p a r c ă a r d e a c a o p ă r e r e de răai, de r ă m a s b u n c ă z u t î n gol .

R i d i c ă s c â r ţ â i t u ş a de l à t i ndă , pr inse? r ă t e z u l ,şi î n c u i e c 'o s c a m ă de che ie , um l a c ă t c â t o c a s t a n ă r u g i n i t ă . S e desco ­p e r i ; f r â n s e d i n v â r f u l dege te lor , că t r e -soare - ră i sa re , c r u c e , d e ' n c e p u t d e d r u m . Ş i p r i n s e a c o b o r î cu p a s î n d o i e l n i c , d i n s a t u ' o c a r e r ă m â n e a o c a s ă c â t o c i u ­p e r c ă , î n g r i j a n i m ă n u i .

C o r n u l d in g a r d r â d e a 'n f loa re , g a l ­b e n ş i p r o a s p ă t . D i n t r e tu fe le de l â n g ă p r i l a z , ţ â ş n i o p ă s ă r i c ă s b u r l i t ă de s p a i ­m ă ; jn'o a u z i . C r e n g u ţ e de r ă s u r ă u n d u ­i a u g r a ţ i o a s e p l e c ă c i u n i ; n u le v ă z u . O c h i i şi g â n d u r i l e c ă u t a u î n j o s , c 'o t r ud ­n i c ă s i l ă d e v i e a ţ ă . S a u , p o a t e , n u m a i i s b u t e a a p r i n d e f i r d e gând . . .

L a r ă s c r u c e a s a t u l u i , î n a l t ă ş i s t r â m ­bă , r e z e m a t ă de b u n ă t a t e a c e r u l u i , s t r ă ­j u i a . c rucea r ă s t i g n i r i i .

B ă t r â n u l s e opri . S a b f r u n t e a n i n s ă -d e a s p r i m i l e u n e i v ie ţ i , s e a p r i n s e l i c u ­r i c i de n ă d e j d e . B u z e l e î n v i n e ţ i t e ş i s t o a r ­s e î n c e p u r ă s ă f r ă m â n t e s t â n g a c i u , u n f r a g m e n t d e r u g ă c i u n e d i n v r e m e a cqpi--I lă r ie i . . .

. Ş i c r u c e a p o r n i r i i î n l a m e , s e s c h i ţ ă d i n n o u ipe p i ep tu l .coşcovit şi pe n ă f r a ­m a l i m p e d e a c e r u l u i .

Inicet, î n c e t se d e p ă r t a . T r e c u pe l â n g ă t

p ă d u r e a A r ă m i i l o r cu ipas de d r u m e ţ o b o s i t .

Din c â n d în c â n d d u c e a m â n a d r e a p t ă I a f r u n t e a r o u r a t ă de s u d o a r e şi-o s v â n -t a c 'o ş t e r s ă t u r ă a s p r ă . T e ş e a oda t ă m u s ­t a ţ a r a r ă şi p l eoş t i t ă î n t r ' o p a r t e şi în-t r a i t a şi p o m ia a ş a f ă r ă să ş t ie . f r â n t u ­r ă de of ta t nepu t inc ios . . .

T r e c u d e G u r a Cornişoare i lor şi s c ă p a t ă o d a t ă cu s f â n t u l s o a r e sp re a ş e z a r e de sat. s t r ă i n .

A m u r g u l d e s t r ă m a f i r d e s l â n a t din o a i e r e de fum, d e a s u p r a a c o p e r i ş u r i l o r do p a i e , p r e a î na l t e , ca n i ş t e c ă c i u l i fu­r a t e de ş t r e n g a r i c â n d t a t a - i d u s de -aea-s ă .

U n muget , p r e l u n g t r e s ă r i de obosea l a u n e i z i le de p l u g ş i -cu écartait de c a r . se s t i n s e p e - a p r o a p e . D i n t r ' o o g r a d ă r ă s ­p u n s e î n d ă r ă t n i c h ă m ă i t de c â i n e . Di 1-s p r e p ă d u r i v e n i a o b o a r e domon lă . c a o b ă t a i e ele geană. î n g â n d u r a t ă .

S e opri la c e a d i n t â i u c a s ă . U ş a dela t i n d ă e ra î n f r e d e s c h i s ă . O î m p i n s e s f ios c u m â n a c a r e - i î n ţ e p e n i s e pe d e s a g ă ,

f P e r e t e l e , v e r z u i u — a f u m a t cu s t rop i -

t u r i a lbe , aducea , cu va l ea î n c a r e mie i i s e î n c u r c a u c o p i l ă r e ş t e în i ţe le j o c u l u i .

P ic ioare ' le - i e r a u g re l e . P a r c ă se l i p i au d e p ă m â n t . T r e c u p r a g u l r a s e i .

B u z e l e v l ă g u i t e , se f r ă m â n t a r ă din n o u şi p r i n s e r ă v o r b ă Í

—• , , 'nă s a r a ! "

D e l a r ă z b o i u s ă r i o f e t i ş c a n ă . M ă r u n t ă ş i m l ă d i o a s ă c a o s u r e i c ă în pftrg. A v e a c ă m a ş ă albă;-flloare cu p u m n u ş e i i s c u s i ţ i . Roch ia , l u n g ă - i s t r â n g e a m i j l o c u l . P i c i o a ­r e l e goa l e . I n c a p p u r t a n ă f r a m ă roş ie . I n o c h i i i n t e l i gen ţ i , j ă r a t e c de m i l ă .

î n t i n s e m â n a la b l i d a r u l d e d u p ă u ş ă ; s m u l s e o s t r a c h i n ă . Goli c eva d i n t r ' o u l c i c ă , P u s e l i n g u r ă de l e m n şi-un b r u ş d e m ă l a i u şi pofti p e b ă t r â n pe-un col ţ d e v a t r ă .

F ă r ă să-ş i d e a s e a m a , d r u m e ţ u l se cu i ­b ă r i la. a c e a s t ă s ă r a c ă m a s ă b l a j i n ă .

A b i a a t u n c i s i m ţ i că- i v e n i a c a un fel

de l e ş in , c ă n u b ă g a s e n i m i c în g u r ă de c â n d p l e c a s e de a c a s ă ,

L i n g u r a t r e m u r a , v ă r s â n d u - ş i j u m ă t a ­te d i n c o n ţ i n u t î n d r u m u - i J u n g .

M o ş u l r i d i c ă dela o v r e m e , p r i v i r e de c â i n e bă tu t . T a l g e r u l era. gol .

F ă c u s ' a luneoe î n d e s a g ă r ă m ă ş i ţ a de m ă l a i u .

R e z e m a t ă î n t r ' u n cot pe (pânza r ăzbo ­iu lu i , f a t a î n c r e m e n i s e cu l a c r i m i j u c ă u ­şe î n l u m i n a och i lo r .

B ă t r â n u l se r i d i c ă cu î n c e t i n e a l ă şi cu l e se î n su f le t t o a t ă b u n ă t a t e a p ă m â n ­t u l u i :

— . .Dumnezeu să t e a l d u i a s c ă cu b i n e şi c u n o r o c ! "

— , .Să m e r g i s ă n ă t o s , moşu le ! ' ' D a r în c l i p a a c e e a m a i l i c ă r i ceva în

-mintea fetei . D e s c h i s e l ada cu c r e s t ă t u r i d i n t i n e r e ţ e l e m a m ă - s i ş i scotoci un b a n p r ă f u i t .

— . .Ţ ine . m o ş u l e ! Ai unde-1 -pune?" — „ N ' a m ! O m a n g u r ă de v e c h i t u r ă di-i

găs i !" . . . Necă j i tă , c ă n u s 'a g â n d i t s i n g u r ă Oa

a c e a s t a , adună , o b a t i s t ă c u r a t ă , r ă s u c i barau] î n t r ' u n col ţ şi i-o dădu .

. B ă t r â n u l g ă s i c u g r e u loc l a a s e m e ­n e a c o m o a r ă , î n t r ' o l îndoi tură a s u m a n u ­lui .

Tn och i i ş t e r ş i c a de b u r ă t r e s ă r i ca ld ca o l u m i n i ţ ă , r e c u n o ş t i n ţ a .

M â n a ei m i c ă - i desch i se sen in uşa . — . .Poţ i m e r g e , m o ş u l e ? "

O c l i p ă i n i m a b ă t r â n u l u i s e îndo i ca o c e a r ă m o a l e p e n t r u a t â t a duioş ie .

— „Aşa. . . c â t i n g ă n a ş . . . ' ' — „ N a i d u m n e a t a pe n i m e n i a leasă?" — P e Dumnezeu . . . " T r a s e p o r t i ţ a . I n s e r a s e de-a-binel-e.

S t r o p i m ă r u n ţ i s i d e ş i î n c e p e a u să c a d ă . c a u n m ă c i n i ş a l c e ru lu i . P a r c ă o l in i ş t e s u r d ă b ă t e a l a t o a t e por ţ i l e .

F a t a . p r i v i l u n g p â n ă ce b ă t r â n u l , cu p a s t o t m a i istovit s e p i e r d u î n n o aptei c ă u t â n d în j o s cu a n i i şi cu g â n d u r i l e , o t r u d n i c ă silă. de vieaţă...

M A R I O A R A S O A N E A

C R O N I C A .

S C H I B Ä R I L A M I N I S T E R U L E D U C A ­Ţ I E I . — I n z iua de 10 febr . a . e. d-1 P r o f . I. P e t r o v i c i a p ă r ă s i t M i n i s t e r u l E d u c a ­ţ i e i , p r i n p l e c a r e a g u v e r n u l u i din c a r e f ă c e a p a r t e .

D u p ă d-sa a v e n i t î n f r u n t e a M i n i s t e ­r u l u i d. V i c t o r I a m a n d i , i a r în z i u a de 30 m a r t i e P . S. S a E p i s c o p u l N. C o l a n al C l u j u l u i , f i i n d a j u t a t î n c a l i t a t e de S u b ­s e c r e t a r de S t a t de Preşed in te l le A s o c i a ­ţ ie i î n v ă ţ ă t o r i l o r .

V o m n o t a î n p a g i n i l e r e v i s t e i n o a s t r e to t c e v o r p u t e a r e a l i z a p e n t r u ş c o a l a ro­m â n e a s c ă .

C E Î N S E A M N Ă A F I R O M Â N ? î n s e a m n ă s ă m ă r t u r i s e ş t i , p r i n c h i a r

a c e a s t ă n u m i r e , o r i g i n a t a n o b i l ă ş i m â n ­d r i a de a fi p ă s t r a t u n as t fe l de n u m e . î n s e a m n ă s ă vo rbeş t i a c e a s t ă l i m b ă ro ­m â n e a s c ă , l i m b ă c a r e n u es te n u m a i ur ­m a ş a d i r e c t ă a unei l i m b i ves t i t e de m a ­r e c u l t u r ă , ci şi o l i m b ă b i r u i t o a r e , c ă c i î n t r ' o l u p t ă de secole cu d i a l e c t e l e s l ave şi cu a l t e l i m b i , l e -a î n v i n s pe t e r i t o r i u l s ă u şi le -a ia ieut r o a b e l e s a l e . î n s e a m n ă e ă l ocu i e ş t i Ţ a r a R o m â n e a s c ă , ţ a r ă pe c a r e o f o r ţ a r e n e î n t r e r u p t ă de opt su t e de a n i a isbut.it s ă o r o t u n j e a s c ă p u ţ i n c â t e p u ţ i n p â n ă a adus -o î n f o r m a de a s t ă z i , — c u m u n ţ i i , c a r i s u n t a i n o ş t r i , f i i n d c ă n o i l e - a m da t t u r m e l e de oi ş i doine le , — cu dea lu r i l e , c a r i sun t a le n o a s t r e , f i i n d c ă no i l e - a m împodob i t c u g r ă d i n i şi vii şi m ă n ă s t i r i f r u m o a s e , — c u c â m p i i l e , c a r i s u n t a le n o a s t r e , f i i nd ­c ă no i l e - a m l u c r a t ş i desţettinat a n de an, cucerinidu-le p r i n m u n c a n o a s t r ă şi p r i n n u m ă r u l n o s t r u , — c u D u n ă r e a , c a ­r e e a n o a s t r ă , f i i n d c ă no i i - a m p u s sa l ­b e de 3ate pe a m â n d o u ă m a l u r i l e şi n o i i - a m c e r c e t a t apefle şi o s t roave le , — c u ţ ă r m u l M ă r i i , c a r e e a l n o s t r u , f i i n d c ă no i l - a m d e ş t e p t a t l a v i e a ţ a pe c a r e n u a m a i t r ă i t - o d in a n t i c h i t a t e . A f i R o ­m â n î n s e a m n ă a fi s u f e r i t s u t e de a n i ş i a se fi b u c u r a t c â t e v a c l i p e , — a fi l> lâns a t â t î n c â t şi c â n t e c e l e s ă p a r ă c ă

p l âng , — a fi văzu t n e î n c e t a t d i s t r u s e î n c e p u t u r i l e de c u l t u r ă m a i î n a l t ă şi t o ­t u ş i a le fi î n c e p u t d i n nou , — a fi fos t j e fu i t f ă r ă m i l ă şi de toţ i s ă l b a t e c i i ş i c u t o a t e a c e s t e a , î n v r e m u r i de l i n i ş t e a fi d ă r u i t p r i s o s de h r a n ă m a t e r i a l ă ş i s u f l e t e a s c ă v e c i n i l o r şi c h i a r p o p o a r e l o r m a i d e p ă r t a t e , — a fi fost î n t o t d e a u n a izbi t î n c l i p e l e s f in te a l e î n c e r c ă r i l o r de . u n i r e n a ţ i o n a l ă şi c u t oa t e a c e s t e a a fi o c r o t i t t o t d e a u n a î n c e p u t u r i l e de a c e s t fel a l e p o p o a r e l o r d in j u r , — a fi fost d a r n i c î n s ă r ă c i e şi m ă r i n i m o s l a izbân­dă. A fi R o m â n î n s e a m n ă a fi p ă s t r a t t e n a c i t a t e a n e a m u l u i n o s t r u , a c e a v i t a ­l i t a t e m i s t e r i o a s ă şi n e s e c a t ă , c a r e s ' a (putut îndoi , da r n i c i o d a t ă n u s 'a f r â n t : c u r p e n m l ă d i o s şi t a r e , a c o p e r i n d î n v e s t m â n t u l s ă u c u f lor i m o d e s t e ş i p a r ­f u m a t e , p ă d u r e a î n t r e a g ă . Ş i m a i a l e s a fi R o m â n î n s e a m n ă a a v e a c r e d i n ţ a c ă t o a t e a c e s t e î n s u ş i r i b u n e a le n e a m u l u i nos t ru , p e c a r i l e p u t e m a r ă t a c u c i n s t e o r i cu i , n u a u a v u t î n c ă r ă g a z u l s ă s e a -r a t e î n d e p l i n ă t a t e a lor , d a r c ă î n n u ­m e l e l o r a v e m d r e p t u l s ă c e r e m l ibe r t a ­t e a de a le duce l a d e s ă v â r ş i r e , n u n u ­m a i p e n t r u g l o r i a n o a s t r ă , c i şi p e n t r u b i n e l e l u m i i î n t r e g i .

t" G. V Ä L S A N

P r o f e s o r u n i v e r s i t a r .

F r a g m e n t d i n l u c r a r e a : Conştiinţă na­ţională şi geografie, a p ă r u t ă în B i b l i o ­t e c a î n v ă ţ ă t o r i l o r , e d i t a t ă de r e v i s t a Satul şi Şcoala. P r e ţ u l 15 le i . C o m a n d a l a a d m . r ev i s t e i : C lu j S t r . M â r z e s c u 4

T A B L E A L B E . — I n s i t u t u l n a ţ i o n a l de P s i h o l o g i e I n d u s t r i a l ă d i n L o n d r a a fă­c u t o s e r i e de e x p e r i e n ţ e p r i v i t o a r e l a î n t r e b u i n ţ a r e a t ab l e i n e g r e în s ă l i l e de î n v ă ţ ă m â n t . I n n r m a a c e s t o r c e r c e t ă r i , I n s t i t u t u l r e c o m a n d ă î n l o c u i r e a t a b l e i n e g r e cu t a b l a albă — pe c a r e s ă s e s c r i e c u c r e i o n n e g r u , p e n t r u a ev i t a o b o s e a l a oa re r e z u l t ă „din d i f e r e n ţ a d i n t r e f a c t o -

r u l de r e f l e c t a r e al h â r t i e i a lbe pe c a r e s c r i u cop i i i şi al ce lu i după c a r e co­p i a z ă " .

C L A S E S U P R A Î N C Ă R C A T E S I I N AN­G L I A . A s o c i a ţ i a p ro fe so r i l o r londonez i a c e r u t c a l a s f â r ş i t u l a n u l u i 1941 să so dub leze c l a se l e ex i s t en t e , c u un m a x i ­m u m de 30 ide elevi de c l a s ă . D u p ă da­te le cu l e se de a c e a s t ă a s o c i a ţ i e . 6.000 de elevi [londonezi s u n t g r u p a ţ i în c l a s e de m a i m u l t de 50 de elevi , i a r 200.000 în c l a s e f o r m a t e d in 40—50 elevi .

D. T.

T I P A R U L L A R O M A N I . — I n R o m a v e c h e fusese u n r e n u m i t b o g ă t a ş , T i t u s P c m p o n i u s A t t i r a s , m a r e n e g u s t o r , ban­c h e r şi l i b r a r . I n c a s a a c e s t u i a l u c r a s e m a i m u l ţ i s c r i i t o r i s c l av i , c a r e . î n t r e a l ­t e l e a u cop ia t şi c u v â n t ă r i l e lui C ice ro , u n e o r i c h i a r p â n ă Ia o mie fie e x e m p l a ­re . H â r t i a n u e r a c u n o s c u t ă î n c ă de R o ­m a n i . T i p ă r i t u r i l e se f ă c e a u pe su lu r i de p e r g a m e n t , î n r o l a t e po s u l u r i de l e m n : a c e s t e -suluri e r a u u n s e c u u n t d e l e m n d«1

c i d r u ş i şof ran . d a t o r i t ă c ă r o r a . în li­b r a r i , e r a u un m i r o s m a i p l ă c u t ca la n e g u s t o r i i ou odoru r i (p-ar-fumuri). Ce-a m a i m a r e şi r e n u m i t ă b i b l i o t e c ă e ra a-c e e a d i n A l e x a n d r i a , c a r e e ra socot i t ă c a u n a d i n cele ş a p t e m i n u n i ale l u m i i . I n p r i m u l secol d u p ă n a ş t e r e a l u i Hr-is-tos , această- b ib l i o t ecă p ă s t r a în ea n u ­m a i tputin de c â t ş ap te su te de m i i de de v o l u m e . P e n t r u a ne da s e a m ă de i m p o r t a n ţ a a c e s t o r b ib l io tec i a c ă r e i d i s t r u g e r e va r ă m â n e o p a t ă r u ş i n o a s ă î n i s t o r i a l u m i i , să a m i n t i m că a b i a pes te zece seco le m a i p o a t e fi vo rba de b ib l io ­t e c i c u o a r e c a r e r e n u m e , c a a c e e a a m ă ­n ă s t i r i i Ş t . Ga len , c a r e n u m ă r ă î n to ta l v r e o p a t r u su t e de v o l u m e c u m şi m ă ­n ă s t i r e a d in L o r s c l o , în c a r e se -păs t rau 590 de vo lume , i a r S t . E-meran 513 vo­l u m e .

I n a c e l e v r m e u r i c ă r ţ i l e e r a u s c r i s e cu m â n a ; cu t i m p u l , î n a-fră d e p e r g a m e n t , a î n c e p u t s ă se î n t r e b u i n ţ e z e şi h â r t i a , i a r f o r m a s u l u r i l o r a î n c e p u t a fi î n l o ­c u i t ă c u a c e e a a. -caetelor şi c ă r ţ i l o r de

a s t ăz i . Cei ca r i s a u o c u l a t c u s c r i e r e a ş i c o p i e r e a c ă r ţ i l o r au fost n u m a i m o n a r ­hi i .

C e a m a i c ă u t a t ă c a r t e e r a pe a t u n c i b ib l i a t r a d u s ă de L u t h e r . B. G.

C O P E R Ţ I D E C Ă R Ţ I D I N A L U M I ­N I U M . — De c u r â n d a fost b r e v e t a t ă în-G e r m a n i a c o p e r t a de c a r t e d in a l u m i ­n i u m . I n v e n t a t o r u l spe ră c ă va fi rape- ' de r ă s p â n d i t ă , ţ i n â n d c o n t de du rab i l i ­t a t ea , u ş u r i n ţ a şi p o s i b i l i t a t e a de a o î n ­t r e ţ i n e în p e r m a n e n ţ ă c u r a t ă .

lî. G. H Â R T I A C U D U R A B I L I T A T E E X T R A ­

O R D I N A R Ă . — î n v ă ţ a t u l r u s T i k h a n o w ^ o c u p â n d u - s e cu di fer i te e x p e r i e n ţ e c h i m i ­ce, a r euş i t să descopere o compoz i ţ i e -din c a r e a -preparat o h â r t i e , c a r e s 'a d o ­vedi t a fi f oa r t e r e z i s t e n t ă , p u t â n d f i conse rva tă , p â n ă la. 1000 an i . După p l a ­n u r i l e lu i a c e a s t ă h â r t i e va fi î n t r e b u i n ­ţ a t ă t a d o c u m e n t e l e i m p o r t a n t e c a r e t r e -b u c s c p ă s t r a t e un t i m p m a i înde lunga t , , s e rv ind p e n t r u g e n e r a ţ i i l e v i i toa re . -

A c e a s t ă i nven ţ i e es te r ezu l t a tu l de -câ ­ţ i v a an i . cu c e r c e t ă r i l e a s u p r a m f a e r i i l o r -c a r e Ie se rvea e g i p t e n i l o r l a c o n f e c ţ i o n a ­r e a h â r t i e i lor .

T i -khanow s u s ţ i n e că r o u ă h â r t i e n u -va fi cu n i m i c m a i c o s t i s i t o a r e ca c e a d e -astă.zi. B. G.

N O I S E M N E O R T O G R A F I C E . — L i m ­b a s p a n i o l ă a re , î n c e i a c e p r iveş te o r t o ­g r a f i a , a n u m i t e p a r t i c u l a r i t ă ţ i .

De e x e m p l u . S p a n i o l i i p u n s e m n e l e e x ­c l a m ă r i (!) şi î n t r e b ă r i i (?) şi la î n c e p u ­tu l une i idei o a r e c a r e , f ă c â n d as t fe l a t e n t pe c i t i to r , c ă i deea es te o î n t r e b a r e s a u o e x c l a m a r e .

-Un c u n o s c u t s c r i i t o r şi f i lo log spaniol , , vrea. s ă i n t r o d u c ă d o u ă noi s e m n e o r to ­g r a f i c e , c a r e s ă a t r a g ă a t e n ţ i a c i t i t o r u l u i ' c ă i d e e a es te v e s e l ă s a u t r i s t ă .

P e n t r u idei le t r i s t e s 'a g ă s i t c a cel mai_ i n d i c a t s e m n u l ^ c a r e i m i t ă p o z i ţ i a bu ­ze lor a t u n c i c â n d p l â n g e m ; p e n t r u c e l e ; vese le semnu' i i m i t â n d p o z i ţ i a b u z e l o r c â n d r â d e m .

(Buletinul Grafic)

J O H A N N G U T E N B E R G , « e l o a r e a d ă r u i t l u m i i m i j l o c u l t i p a r u l u i , a c e a s t ă m e m o r i e o r g a n i z a t ă a o m e n i r i i , a t r e c u t l a cele v e ş n i c e s ă r a c , l i ă r t u i t de mize r i i , u i t a t şi n e c u n o s c u t . A p r o a p e o j u m ă t a t e d e m i l e n i u n u s ' a ş t i u t z i u a şi a n u l m a r ţ i i s a l e , d u p ă c u m n u s ' a c u ­n o s c u t n i c i l ocu l u n d e î i o d i h n e ş t e c e ­n u ş a t r upu lu i .

î n t â m p l a r e a s i n g u r ă a f ă c u t s ă s e a-h a f ă o r a z ă d e l u m i n ă a s u p r a a c e s t o r î n t r e b ă r i , d e s c o p e r i n d c â t e v a da te a s u ­p r a m o r ţ i i l u i G u t e n b e r g . P e u l t i m a f i l ă a une i s t r ă v e c h i t i p ă r i t u r i : Antonius Flo-rentinus, d a t o r i t ă lu i S c h i f f e r , s ' a des­c o p e r i t o î n s e m n a r e ş t e a r s ă pe j u m ă ­t a t e , ( cupr inzând u r m ă t o a r e l e : „Azi, în a n u l D o m n u l u i 1486, z i u a s f ân tu lu i B l a -s iu , a d e c e d a t maes t ru l . l o a n Gens f l e i s ch .

A c e s t G e n s f l e i s c h n u e s t e a l t c i n e v a d e c â t J o h a n n G e n s f l e i s c h z u m Gu ten ­berg , i n v e n t a t o r u l t i p a r u l u i .

T R A N S F E R Ă R I L E I N Î N V Ă Ţ Ă M Â N ­T U L P R I M A R . — M i n i s t e r u l E d u c a ţ i e i a l u a t u r m ă t o a r e l e d i spoz i ţ i i I n v e d e r e a t r a n s f e r ă r i l e î n î n v ă ţ ă m â n t u l p r i m a r :

T a b l o u r i l e î n t o c m i t e î n c o n f o r m i t a t e c u a r t , 124 d in l ege s e vo r d e p u n e r e g i u n i ­lo r ş c o l a r e , l a t i m p , p e n t r u c a a c e s t e a s ă le p o a t ă î n a i n t a M i n i s t e r u l u i p â n ă c e l m a i t â r z i u l a 10 M a i .

O r d i n e a de p r e f e r i n ţ ă v a fi c e a d i n a r ­t i c o l u l c i t a t m a i sus .

i l n t e re se l e f a m i l i a r e vo r fi l u a t e î n c o n s i d e r a ţ i e î n o r d i n e a u r m ă t o a r e : a) a-p r o p r i e r e a î n t r e soţ i , meimbr i a i c o r p u l u i d i d a c t i c p r i m a r —• b) a p r o p i e r e a î n t r e so ţ i , m e m b r i a i .corpului d i d a c t i c de o r i c e g r a d —• c) a p r o p i e r e a î n t r e so ţ i , func ţ io ­n a r i p u b l i c i — d) a p r o p i e r e a î n t r e so ţ i , f u n c ţ i o n a r i p a r t i c u l a r i —• e) a p r o p i e r e a î r t r e so ţ i d e o r i c e c a t e g o r i e . .

L a .condi ţ ia e g a l i t ă ţ i i ta g r a d , c o n f o r m u l t i m e i j u r i s p r u d e n ţ e s t a b i l i t ă de î n a l t a C u r t e de C a s a ţ i e , se v o r a v e a în vedere , î n p r i m u l r â n d , i n t e r e s e l e f a m i l i a r e ş i apo i c e l e m a t e r i a l e ş i v e c h i m e a . N u m a i î n cazu l e g a l i t ă ţ i i l a t o a t e a c e s t e condi ­ţ i i , s e v a a v e a î n v e d e r e n o t a r e a l a i n s ­p e c ţ i i .

T a b l o u r i l e v o r fi î n t o c m i t e c u toater da t e l e n e c e s a r e , s p r e a n u m a i f i n e v o i e , de a l t e r e f e r i n ţ e l a M i n i s t e r . • L a t r a n s f e r ă r i l e c e v o r f i p r o p u s e se va :

ţ i n e s e a m ă , d e a s e m e n i , ş i de j u s t a r e ­p a r t i z a r e a p o s t u r i l o r ; i n d i c â n d u - s e p e . t a b l o u d a c ă pos tu l e suscep t ib i l d e . d e s ­f i i n ţ a r e şi m u t a r e l a a l t ă ş-coală, d in . c a u z a l ipse i de p o p u l a ţ i e ş c o l a r ă .

t V A S I L E D R Ă G U Ş . — A p l e c a t d i n t r e n o i î n a i n t e d e a-şi î m p l i n i p â n ă l a c a p ă t m i s i u n e a c ă r e i a i s ' a ded ica t . N e - a p ă r ă ­s i t l a o v â r s t ă c â n d e l a n u l -munci i î n ­cepe să fie m a i î n c o r d a t şi v i e a ţ a e m e ­r e u î n a s c e n s i u n e s p r e v i r t u ţ i de b ă r ­b ă ţ i e .

B l â n d e ţ e a şi g e n e r o z i t a t e a c e c a r a c t e ­r i z a p e r s o a n a c o l e g u l u i D r ă g u ş , a u f o s t î n s u ş i r i l e su f le teş t i , î n c a r e , c a l i t a t e a sav de e d u c a t o r a a v u t cel m a i r e z i s t e n t r e a z i m . A v e a o f i r e foa r t e c o m u n i c a t i v ă . -I i p l ă c e a l i n i ş t e a , i a r c i n e î l cunoş t ea , c h i a r de p r i m a d a t ă , n u p u t e a s ă v a d ă î n e l d e c â t pe c e l m a i s i n c e r p r ie ten , , C â n d te î n t â l n e a i c u el, n u - ţ i v e n e a u ş o r s ă te d e s p a r ţ i de p e r s o a n a s a n o b i l ă , şi s ă fi fos t c â t de g r ă b i t , n u p u t e a i s ă . r e n u n ţ i l a o c o n v o r b i r e , p e n t r u c a r e e r a . g a t a o r i c â n d .

L o c u i t o r i i c o m u n e i S ă l c i u a de j o s , ( jud, . T u r d a ) p e n t r u r i d i c a r e a c ă r o r a a m u n ­c i t c u s t ă r u i n ţ ă ş i t r a g e r e de i n i m ă p â ­n ă î n u l t i m e l e c l i p e a l e v ie ţ i i , s u n t OVE su f l e t e l e î n d o l i a t e p e n t r u p i e r d e r e a v r e d ­n i c u l u i l o r î n v ă ţ ă t o r . N u m a i c ine a ' é t a i t de v o r b ă c u v r e u n s ă t e a n d i n S ă l c i u a ş i o c a z i o n a l s ' a i n t e r e s a t de î n v ă ţ ă t o r u l D r ă g u ş , a p u t u t s ă se c o n v i n g ă c â t de­m u l t î i i u b e a u şi-1 c i n s t e a u s ă t e n i i dire c o m u n ă .

î n v ă ţ ă t o r u l D r ă g u ş a fost ş i u n d i -b a c i u m â n u i t o r de c o n d e i . A c o l a b o r a t , s c r i i n d a r t i c o l e l a m a i m u l t e r e v i s t e ş i gaze te . S u b i e c t e l e a r t i c o l e l o r s a l e a u f o s t l u a t e n u m a i d i n m e d i u l v i e ţ i i r u r a l e . D i n e l e r a d i a z ă m a r e a d r a g o s t e c e o p u r ­t a p e n t r u p o p o r u l de l à s a t e . A c u m î n u r m ă , c â n d m ' a m î n t â l n i t p e n t r u u l t i m a d a t ă c u e l , î m i a m i n t e a că l u c r e a z ă la-' u n s t u d i u p e n t r u r e c o n s t i t u i r e a o b i c e i u -

i'iiCT de a l t ă da t ă de là şe-zătorile ţ ă r ă ­n e ş t i , r e f e r i n d u - s e des igur , n u m a i l a v i e a ţ a s a t u l u i u n d e p ro fesa .

F l a c ă r a v ie ţ i i (pr ie tenului şi c o l e g u l u i V a s i l e D r ă g u ş a tocetat s ă m a i î n c ă l ­z e a s c ă . E l a p l e c a t pe a l te t ă r â m u r i , a p l e c a t în î m p ă r ă ţ i a păc i i şi a l i n i ş t i i e t e r n e . Si n e s u p ă r a t de n i m e n i , a co lo s u s l a m u n t e , a p r o a p e de f r e a m ă t u l l i n i ş t i ­t o r a l cod r i lo r de b r a d şi î n t a i n i c u l s u s u r a l i zvoa re lo r sg lob i i , e l d o a r m e , s t r ă j u i t . I a c ă p ă t â i de o c r u c e m o d e s t ă .

A. Suciu. C U L T U R A S A N I T A R Ă . — C u l t u r a o-

m u l u i î ncepe de là t r u p u l lui î n s u ş i , de là c a s a în c a r e loeueş te , d e l à m â n c a r e a ce o m ă n â n c ă , de l à p ă m â n t u l pe c a r e îl s t ă p â n e ş t e . Or i ce î m b u n ă t ă ţ i r e a c o n d i ­ţ i i l o r de t r a i a d u c e o u ş u r a r e a v ie ţ i i , l i b e r a r e a ei de sub o r i c e p u t e r e a p ă s ă ­t o a r e , u n c â ş t i g de t i m p şi p o s i b i l i t a t e a d e a ne cu l t i va .

D e s c o p e r i r e a î m b r ă c ă m i n t e i , a focu lu i , a c a r u l u i , a p lugu lu i , s u n t fo loase a p r o a ­pe s p i r i t u a l e şi f ac p a r t e d in c â ş t i g u r i l e c u l t u r a l e . A şti să- ţ i p ă s t r ez i s ă n ă t a t e a s a u a şti s ă ţ i -o c a u ţ i c â n d ai p ierdut -o , e s t e a p a n a j u l o m u l u i cul t . C u l t u r a t ru ­p u l u i es te o a p l i c a r e a c u l t u r i i m i n ţ i i şi a r fi un s e m n de n e c u l t u r ă c a s ă mu b e ­nef ic ieze to t ceea. ce a p a r ţ i n e o m u l u i : f a m i l i e , c a s ă , p ă m â n t , v i te etc. , de cu l ­t u r a lui .

S ă n ă t a t e a s a t u l u i şi a s ă t e n i l o r t r ebue r i d i c a t ă l a î n ă l ţ i m e a c u l t u r a l ă a v r e m u ­r i l o r pe c a r e l e t r ă i m .

E s t e o s ă n ă t a t e a f i e c ă r u i a în p a r t e , u n d e a m e s t e c u l m i s i o n a r u l u i s ă t e s c e m a i g r e u şi u n d e n u m a i o c r e ş t e r e în­c e a t ă , o p r o p o v ă d u i r e î n d e l u n g a t ă , pot răiZbi. E v o r b a de h i g i e n a pe c a r e o ne ­s o c o t i m to ţ i : c u r ă ţ e n i a t r u p e a s c ă , î m b r ă ­c ă m i n t e a , m â n c a r e a , od ihna , s o m n u l , c a ­s a de locu i t , a e r u l de r e s p i r a t , m u n c a ce o p o a t e î n d u r a un om, s u n t l u c r u r i ce n u se po t p o r u n c i şi n u se po t a p l i c a l a t o ţ i d i n t r ' o da t ă , c u m s e f a c e cu c e a l a l t ă s ă n ă t a t e p u b l i c ă : c u r ă ţ e n i a s a t u l u i , izo­l a r e a b o a l e l o r m o l i p s i t o a r e , s c u r g e r e a b ă l ţ i l o r , c ă u t a r e a s i f i l i t i c i l o r şi a tuber -

cu los i lo r . A ic i o a d m i n i s t r a ţ i e b u n ă , c a r e să- a p l i c e leg i le şi r egu le l e s a n i t a r e , o g o s p o d ă r i e s ă t e a s c ă , ch ibzu i t ă , po t f a c e -m i n u n i , ca de d i n a f a r ă cel puţ in , s a t u i s ă f ie c u r a t şi s ă n ă t a t e a p u b l i c ă păz i t ă . N u m a i c o n v i n g e r e a f i e r ă r u i a despre b i ­n e f a c e r i l e h i g i é n é i şi a p l i c a r e a la e l î m suş i a t u t u r o r p recep te lo r , poa te d u c e şl l a o a d e v ă r a t ă s ă n ă t a t e pub l i că . I a t ă de ce s i l i n ţ a t u t u r o r c ă r t u r a r i l o r cu r o s t u r i m i s i o n a r e t r e b u e s ă a r a t e n e c o n t e n i t î n c o n f e r i n ţ e , p red ic i , s f a tu r i , c i t i r i , r ă s ­p â n d i r e do c ă r ţ i , c o n t i n u a r e a educa ţ i e i o a m e n i l o r î n c ă m i n , a so lda ţ i lo r în c a ­z ă r m i , ca p o r u n c i l e s ă n ă t ă ţ i i să se s a p e a d â n c în m i n t e a şi i n i m a tu tu ro r . S p a i ­m a m o r ţ i i să le ţ i n ă s t a t o r n i c .ta om.

(Dr. V.)

P O E T U L L A T I N V I R G I L Ş I A L B I ­N E L E . — P o e t u l V i r g i l a t r ă i t pe l a a n u l 70 î n a i n t e de Hr i s to s . D in c a r t e a lui Georgice ( t rad , i n r o m â n e ş t e de Gh. Coşbuc ) p u t e m v e d e a că se p r i c e p e a l a c h e s t i u n i l e g o s p o d ă r e ş t i ca şi l a î n s t r u -narea . l i r e i .

V i e a ţ a i n t e r e s a n t ă a a l b i n e l o r 1-a a-t r a s a ş a de m u l t . c ă în car tea , a .patra a Georgicelor ne dă u n s i s t e m a t i c c u r s de a l b i n ă r i t . De 2000 de a n i — de c â n d a s c r i s V i r g i l a c e s t t r a t a t — l u m e a a p ro ­g r e s a t n e g r e ş i t şi în a l e a ' l b ină r i tu lu i , da r c a r t e a a c e a s t a to tuş i p e n t r u s tupa r i , pe l â n g ă p a r t e a l i t e r a r ă , es te o m ă r t u r i e i s t o r i c ă : ce ş t i a u c e i vech i şi, p r i n c o m ­p a r a ţ i e , u n d e a m a j u n s noi as tăz i .

D ă m un r e z u m a t a l a c e s t e i c ă r ţ i . D u p ă u n c u v â n t s c u r t a d r e s a t lu i Mae--

c o n a s , poe tu l î n c e p e .cursul : L a a l e g e r e a locu lu i de s t u p i n ă , r e c o m a n d ă s ă f im ou b ă g a r e de s e a m ă , c a l ocu l să fie scu t i t d e v â n t , ca a lb ine l e c â n d se î n t o r c în ­c ă r c a t e cu m i e r e şi po len , s ă n u fie î m ­p i e d e c a t e î n d r u m u l lor . Orie. iezii sbu r -d a l n i c i , p r e c u m şi c e l e l a l t e v i te s ă n u u m b l e î n p r e a j m a s tup ini i , c ă c i nel inaş-t e s c a lb ine l e , l e s t r i c ă p ă ş u n e a şi s cu tu ­r ă r o u a de p e f lor i . C u m se vede, c e i vech i g ă s e a u b u n ă r o u ă p e n t r u a lb ine . A t r a g e a t e n ţ i u n e a a s u p r a ş o p â r l e l o r ş i '

m a i a l e s a r â n d u n e l e l o r . S ă f ie î n a i n t e a -stuipinii p a l m i e r i s a u mas'ldni, c a r e s c u ­t e s c coşn i ţ e l e de c ă l d u r ă şi pe oare s e l a s ă ro iu r i l e .

A f l ă de t r e b u i n ţ ă « a îin a p r o p i e r e s ă c u r g ă un p â r â i a ş s a u s ă f ie u n l a c , în a p a c ă r u i a s ă f i e ' b u c ă ţ i de l e m n , c a a l ­b i n e l e d a c ă a r p i c a , s ă a f le p u n ţ i de s c ă ­p a r e .

I n ce p r i v e ş t e c o ş n i ţ e l e , r e c o m a n d ă c a u r d i n i ş u l s ă mi f ie m a r e , c a s ă n u s t r ă ­b a t ă p r e a t a r e n i c i c ă l d u r a ve r i i , n i c i f r i g u l i e rn i i .

O b s e r v ă c u m a s t u p ă a l b i n e l e toa te d e s c h i z ă t u r i l e c u m a t e r i i c l e ioase^ răş i -rnoase; b a l a l u c r u fo losesc c h i a r m u ş c h i ş i f lo r i .

V o r b e ş t e apo i despre a lb ine l e s ă l b a t i c e , c a r e t r ă i e s c î n p ă m â n t , î n s c o r b u r i şi î n s t â n c i g ă u n o a s e . S t u p a r u l e d a t o r a m u ­n i b i n e coşi i i ţn j u r - o m p r e j u r , ş i a a ş e z a o c r e a n g ă ca s ă ţ ie u m b r ă . Z ice c ă nu- i b i n e 'dacă î m p r e j u r e s t e l o c m o c i r l o s , c a r e î m p r ă ş t i e m i a s m e v ă t ă m ă t o a r e .

S p u n e şi c u m r o i e s c a l b i n e l e şi c ă u n e ­o r i roiul ' a r e d o u ă r e g i n e . D ă s fa t c ă n u ­m a i pe c e a m a i f r u m o a s ă s'o p ă s t r ă m , c e a l a l t ă s'o p r ă p ă d i m . F a c e d e o s e b i r e î n t r e r e g i n e l e f r u m o a s e , g a l b e n e ş i î n t r e c e l e de c u l o a r e m a i î n c h i s ă , l ă u d â n d pe c e l e d i n t â i ş i b u l i n d p e ce le la l t e .

Cine- i s t u p a r d e m e s e r i e , v a p r i c e p e c ă î n c ă pe v r e m e a l u i V i r g i l , a l b i n e l e g a l b e ­n e , c a r e a s t ă z i se n u m e s c i t a l i ene , e r a u s u p e r i o a r e ce lo r m a i n e g r u ţ e , n u m i t e n e m ţ e ş t i .

C a r t e a a p a t r a din Georg i ce , V i r g i l ' a s c r i s - o î n a i n t e de H r i s t o s î n a n u l 30, l a m o ş i a s a de l â n g ă A n d e s , d u p ă ce p ă r ă ­s i s e l up t e l e z i l n i c e d i n for. (C. 1.)

J U R Ă M Â N T U L Ş C O L A R I L O R D I N A-M E R I C A . — I n A m e r i c a f i e c a r e ş c o l a r c a r e i n t r ă p r i m a o a r ă pe b ă n c i l e şcoa le i , t r e b u e să f a c ă u r m ă t o r u l j u r ă m â n t :

J u r c ă n u v o l u s m u l g e n i c i o f loa re , n u vo iu s t r i c a n i c i t ă i a pomi i , n u v o i u s t r i c a c u i b u r i l e p a s ă r i l o r şi n u v o i u c h i -fflui n i c i o p a s ă r e şi n i c i u n ' a n i m a l .

Mă, l eg c u j u r ă m â n t c ă n u vou m i n ţ i

şi n u m ă vo iu a t i n g e de b u n u l a l t u i a , n i c i n u vo iu s t r i c a n i c i u n l o c a l p u b l i c , n u v o i u d ă r â m a g a r d u r i , n u vo iu s c u i p a n i c i pe 'podelele c a s e i , n i c i a l e ş c o a l e i , n i c i î n t r e n u r i şi n i c i î n a l t l o c a l , n u vo iu r â d e de n i m e n e a şi n u vo iu g u s t a b ă u t u r i a l c o o l i c e .

P r o m i t s ă r b ă t o r e ş t e c ă voiu c i n s t i ş i iub i p ă r i n ţ i i , v o i u r e s p e c t a b ă t r â n e ţ e l e , v o i u fi c u v i i n c i o s , c i n s t i t , p r e v e n i t o r şi p r o m i t s o l e m n c ă vo iu fi u n c e t ă ţ e a n c r e ­d i n c i o s şi c i n s t i t a l ţ ă r i i m e l e .

E X P O Z I Ţ I A A S I S T E N Ţ E I C O P I L U ­L U I D E L A R O M A . — I t a l i a a o r g a n i z a t a n u l a c e s t a o m a r e expoz i ţ i e a c o l o n i i l o r de v a r ă ş i a a s i s t e n ţ e i cop i lu lu i , c a r e a p r e z e n t a t c o p i l ă r i a d i n Clipa în c a r e î n ­c e p e v i e a ţ a , p â n ă l a m a j o r a t . E x p o z i ţ i a a e x c e l a t n u n u m a i p r i n a ş e z a r e a s a î n l ocu l ce lo r m a i m ă r e ţ e a m i n t i r i r o m a n e ( î n t r e P a l a t i n şi A v e n t i n ) d a r şi p r i n t r ' o o r g a n i z a r e d e s ă v â r ş i t ă . I n v a r i a t e l e p a ­v i l i o a n e .se p u t e a a d m i r a :

Cop i lu l î n a r t ă , c u e x e m p l a r e de p i c ­t u r ă s a u s c u l p t u r ă r e p r e z e n t â n d c o p i l ă ­r i a d i n t o a t e t i m p u r i l e : . d e l à p r u n c u l s f â n t p â n ă î n zi lele n o a s t r e .

B o g a t e v i t r i n e c u p ă p u ş i î m b r ă c a t e î n d i fe r i t e p o r t u r i , d i n toarte t i m p u r i l e ş i din t o a t e p r o v i n c i i l e I t a l i e i , î n c â n t a u o c h i u l v i z i t a t o r i l o r p r i n v a r i e t a t e a ş i p i t o r e s c u l lor .

U n p a v i l i o n a l m a t e r n i t ă ţ i i n a ţ i o n a l e , a r a t ă c â t d e m u l t a f ă c u t I t a l i a p e n t r u a s i s t e n ţ a m a m e i şi a n o u - n ă s c u ţ i l o r .

U n p a v i l i o n a l s ă n ă t ă ţ i i c o p i l u l u i î n f ă ­ţ i ş a t o t c e s 'a f ă c u t p e n t r u p r o f i l a x i a t ube rcu loze i , p e n t r u az i l e le de copi i , p e n ­t r u copi i i munci tOTi lor .

R e e d u c a r e a m i n o r i l o r de l i cven ţ i a a v u t un p a v i l i o n i n t e r e s a n t , p r i v i n d m e t o d e l e ş i c a s e l e d e r e e d u c a r e , t r i b u n a l e l e p e n t r u copi i , c r e ş t e r e a c o p i i l o r î n c a r c e r a ţ i l o r .

Ş c o a l a p r o p r i u z i s ă a a v u t un b o g a t pav i l i on .

F o a r t e a t r a c t i v pav i l i onu l c o n s a c r a t c o ­l o n i i l o r de v a r ă , l a m a r e s a u l a m u n t e , c u t o a t ă a p a r a t u r a şi i n s t a l a ţ i i l e n e c e ­s a r e ş i c u d a t e s t a t i s t i c e .

I n t e r e s a n t şi m i ş c ă t o r p r i n î n ţ e l e g e r e a p a t r i o t i c ă de oa re d a u d o v a d ă c o n d u c ă ­t o r i i I t a l i e i a f o s t p a v i l i o n u l î n c h i n a t co ­p i i l o r i t a l i e n i d e pes te h o t a r e .

F o r ţ e l e t i n e r e t u l u i f a s c i s t ş i -au a v u t p a v i l i o a n e l e lor , c a r e c u l m i n a u î n „ S a l a E r o i s m u l u i " , î n c h i n a t ă t i n e r e t u l u i u n i ­v e r s i t a r oa re s ' a j e r t f i t p e n t r u c r e a r e a I m p e r i u l u i I t a l i a n .

De p r e t u t i n d e n i se d e s p r i n d e i m e n s u l i n t e r e s a l I t a l i e i p e n t r u d e s t i n u l s ău , c a ­r e s p o r e ş t e şi s e c o n s o l i d e a z ă în m ă s u r a în c a r e s e r i d i c ă t i n e r e l e g e n e r a ţ i i s ă n ă ­t o a s e , v i g u r o a s e , e n t u s i a s t e Şi p l i ne de a v â n t u l s a c r i f i c i u l u i p e n t r u g l o r i a P a ­t r i e i .

I t a l i a f a s c i s t ă d ă d o v a d ă că n u cu­n o a ş t e l i m i t e în j e r t f e l e s a l e p e n t r u t i ­nere t . . .

R E V I S T A „ E C O N O M I A " , ed i t a t ă de C a s a N a ţ i o n a l ă de E c o n o m i e din B u c u ­reş t i , a d e s c h i s o a n c h e t ă , c e r â n d co rpu­l u i d idoa t i c s ă r ă s p u n d ă i a î n t r e b ă r i l e u r m ă t o a r e :

1. — P o a t e d a s c ă l u l , p r i n i n f l u e n ţ a sa m o r a l ă , s ă d e t e r m i n e p e toţ i e levi i , c a r e a u p o s i b i l i t a t e a m a t e r i a l ă , să-ş i s c o a t ă u n l i b r e t de e c o n o m i e şi s ă c o n t i n u e re ­g u l a t depune r i l e ?

2. — P r i n ce m i j l o a c e se p o a t e c u l t i v a s i m ţ u l de c r u ţ a r e şi c u m p ă t a r e l a elevii c a r e n ' a u p o s i b i l i t a t e a de a e c o n o m i s i în b a n i ?

3. — C u m se p o a t e e x t i n d e i n f l u e n t a î n v ă ţ ă t o r i l o r şi a p r o f e s o r i l o r a s u p r a pă ­r i n ţ i l o r e levi lor , d e f e r m i n â n d u - i si pe ei s ă în i ţe leagă şi s ă p r a c t i c e e c o n o m i a ?

4. — C a r e s u n t m i j l o a c e l e p r a c t i c e cele m a i b u n e pe c a r e le va p u t e a folosi î n v ă ­ţ ă t o r u l şi p ro feso ru l în a c e a s t ă m i s i u n e ş i o a r e a r fi m a t e r i a l u l de p r o p a g a n d ă c e l m a l s u g e s t i v pent.ru copii si p e n t r u p ă r i n ţ i ?

5. — P e n t r u p r e d a r e a l e c ţ i u n i l o r ş i s f a t u r i l o r de e c o n o m i e în ş c o a l ă e s t e de a j u n s m a t e r i a l u l se rv i t de r e v i s t ă , s a u c r e d e ţ i c ă a r fi n e c s n r u n m a n u a l p r a c ­t i c de e c o n o m i e ?

6. — C u m pot c o l a b o r a case l e de eco­n o m i i cu c o o p e r a t i v e l e ş co l a r e , p e n t r u

f o r m a r e a e d u c a ţ i e i e c o n o m i c e a c o p i i l o r ? Ce folos e d u c a t i v au , în p lus , c a s e l e de? e c o n o m i i f a ţ ă de c o o p e r a t i v e l e ş c o l a r e ?

7. — C u m crede ţ i că a r p u t e a fi u t i l i ­za te „ c e r c u r i l e c u l t u r a l e " şi d iversele-c o n g r e s e p ro f e s iona l e , c a p r i l e j p e n t r u s t i m u l a r e a i n t e r e s u l u i c o r p u l u i didactic? p e n t r u e d u c a ţ i a e c o n o m i c ă ?

8. — Ce î m b u n ă t ă ţ i r i c rede ţ i c ă a r f t n e c e s a r e în a c t u a l u l s i s t e m de educaţie* şi de c o l e c t a r e ,a e c o n o m i i l o r ?

R u g ă m ş i no i pe c o l a b o r a t o r i i n o ş t r f s ă ne t r i m i t ă r ă s p u n s u l ilor la a c e s t e î n ­t r e b ă r i .

P O P U L A Ţ I A C E H O S L O V A C I E I ser comipune din 7.406.493 Cehi şi 2 .282.277 S l o v a c i , l a c a r e se a d a u g ă u r m ă t o a r e l e m i n o r i t ă ţ i : 3.231.688 G e r m a n i ; 691 .923 U n g u r i ; 549.169 R u t e n i ; 186.642 E v r e i . L a c o n s t i t u i r e a S t a t u l u i C e h o s l o v a c p o p u l a ­ţ i a r u t e a n ă a c e r u t . în b a z a d rep tu lu i d e a u t o d e t e r m i n a r e , a l i p i r e a l a C e h o s l o v a c i a » P o p u l a ţ i a slova-;ă deş i a m a n i f e s t a t o a r e ­c a r e t e n d i n ţ e a u t o n o m i s t e , n i c i o d a t ă n ' a î m p i n s a c e a s t ă m i ş c a r e p â n ă Ia o s e p a ­r a r e t o t a l ă de Cehi . De al t fe l n u e x i s t ă n i c i o diferenţă, de t r a t a m e n t î n t r e Ce.hî şi S l o v a c i şi n u s e poa t e concepe e x i s ­t e n ţ a S l o v a c i l o r d e c â t î n h o t a r e l e a c t u a ­le a l e Cehos lovac i e i . G r e u t ă ţ i l e pe c a r e l e î n t â m p i n ă a s t ă z i a l i a t a n o a s t r ă v in délai m i ş c a r e a a u t o n o m i s t ă g e r m a n ă , c a r e a> c ă p ă t a t u n n o u şi p u t e r n i c i m p u l s după. u n i r e a A u s t r i e i cu G e r m a n i a .

D E S E N A T O R I A U T O R I Z A Ţ I . — M i n i s ­t e ru l C u l t e l o r şi Ar te lo r , a t r i m i s u r m ă ­t o a r e a a d r e s ă a s o c i a ţ i i l o r co rpu lu i d i ­d a c t i c :

A v e m o n o a r e a a vă a d u c e la c u n o ş t i n ţ ă c ă po t r i v i t a r t . 5 din L e g e a p e n t r u î n ­c u r a j a r e a a r t e l o r p l a s t i c e şi î n u r m a în-c h e e r i i C o m i s i e i de c a l i f i c a r e a d e s e n a t o ­r i l o r şi g r a v o r i l o r a u t o r i z a ţ i p e n t r u Mus­t r a r e a o p e r e l o r d idac t i ce , de là 7 F e b r u a ­r i e a. c , M i n i s t e r u l a hotărâ t c a u r m ă t o ­r i i a r t i ş t i să fie t r e c u ţ i î n t ab lou l g r a v o ­r i l o r şi d e s e n a t o r i l o r a u t o r i z a ţ i :

D. S t o i c a , A r t u r V e r o n a . N. N. T o n i t z a r

C a m i l R e s s u . G. L a b i n . Ar r i M u r a u , T u ­dor P u p e z e s c u . F r a n c i s e Ş i r a t o , Ş t e f a n

C o n s t a n t i n e s c u , M a c Conts tan t ineseu , G. M i r a e o v i e i , l o s i f I s a r , I o n M i h a i l , V . V e -J i s a r a t o , A u r e i B o r d e n a c h e , I . T e o d o r e s c u S i o n , A n a s t a s e D e m i a n , A u r e l Crape , P e t r u A u r e l C o n s t a n t i n e s c u , P . T r o t e a n u , P a n a i t M i h ă i l e s c u , A u r e l J i q u i d i , L e n a C o n s t a n t e , Gh. N. N a u m , N. B r a n a ş i D . M. S a l vi u. n u m a i p e n t r u s p e c i a l i t a t e a d e s e n t e h n i c .

iVă r u g ă m s ă b i n e v o i ţ i a d i s p u n e s ă ise . a d u c ă l a c u n o ş t i n ţ a d-lor a u t o r i de c ă r ţ i d i d a c t i c e , c ă n u m a i g r a v o r i i ş i d e s e n a ­t o r i i a u t o r i z a ţ i , c u p r i n ş i î n t a b l o u l î n t o c ­m i t şi a p r o b a t d e M i n i s t e r , a u d rep tu l de a i l u s t r a c ă r ţ i l e d i d a c t i c e şi î n consec in ­ţ ă n u m a i a c e s t o r a s ă s e a d r e s e z e c â n d v o r a v e a de e d i t a t n o u i m a n u a l e ş c o l a r e .

P e m ă s u r ă c e t a b l o u l g r a v o r i l o r şi de­s e n a t o r i l o r a u t o r i z a ţ i v a fi c o m p l e t a t , î n u r m a îneheer i lo i r C o m i s i e i , v i se v o r o-m u n i c a l a t i m p c o m p l e t ă r i l e .

R E G I U N E A D I N T R E N I S T R U Ş I B U G T I S T E P Ă M Â N T R O M Â N E S C . — S u b s e m n ă t u r a i n g i n e r u l u i I . D u m i t r a ş c u , z ia­r u l „ N e a m u l R o m â n e s c " a p u b l i c a t u n a r t i c o l p r i n c a r e c o m b a t e pe ace i c a r e s u s ţ i n p ă r e r e a s c h i m b u l u i d e p o p u l a ţ i e î r t r e ţ a r a n o a s t r ă şi c e l e vec ine , m a i a-T e s ou R e p u b l i c a S o v i e t i c ă . In, v ine l e R o ­m â n i l o r t n a n s - n i s t r i e n i „ c u r g e c e l m a i -cura t s â n g e r o m â n e s c , s c r i e a u t o r u l , ş i n i m i c Sh l u m e , n i c i o op re s iune , n i c i u n j u g , o r i c â t d e l u n g ş i a p ă s ă t o r a r fi el,

•nu-i v a p u t e a î n s t r ă i n a de m a t c a î n t r e ­g u l u i n e a m r o m â n e s c .

De c e s ă p l e c e a c e ş t i R o m â n i de pe p ă ­m â n t u r i l e l o r s t r ă m o ş e ş t i , de p e f r u m o a -sölte s t e p e b r ă z d a t e de v ă i d u l c i şi u d a t e d e ape l e l impez i a l e N i s t r u l u i ş i B u g u -

l u i ? D o a r ei n ' a u v e n i t a c o l o de ie r i , de

a l a l t ă i e r i . . . A ş e z ă r i l e m o l d o v e n e ş t i de d inco lo de

IMistru d a t e a z ă î n c ă de pe v r e m a lu i B o g d a n D a s c M e c ă t o r u l , i a r a r c a ş i i l u i Ş t e f a n c e i M a r e , c â n d n u n ă v ă l e a u h o a r ­d e l e t ă t ă r e ş t i , b r ă z d a u c u p l u g u r i l e l o r ş i m ă n o a s e l e p ă m â n t u r i d i n t r e N i s t r u ş i

B u g . . . P e a t u n c i , a co lo , pe ace l p ă m â n t m o l ­

d o v e n e s c , n u e r a u n i c i R u ş i , n i c i U e r a i -n i e n i , n i c i Kolhozn ic i . . . E r a u n u m a i M o l ­doveni. . .

De ce a c u m a t o c m a i noi , R o m â n i i , s ă le d ă m s f a t u r i s e p l e c e ?

Nu! N i c i o d a t ă ! P ă m â n t u l d i n t r e N i s t r u ş i B u g a f o s t

ş i es te p ă m â n t m o l d o v e n e s c ş i a ş a v a r ă m â n e a i n v e c i i vec i lo r !

S u f e r i n ţ e l e f r a ţ i l o r n o ş t r i d e a c o l o s u n t t r e că toa re . . . M o l d o v e n i i î n s ă vo r r ă m â ­n e a a c o l o î n to tdeauna . . .

(Drep t a t ea s u p r e m ă a i s to r i e i s e v a f a c e c â n d v a şi p e n t r u R o m â n i i — t r a n s n i s -t r ien i . . . "

G Á B R I E L L É d ' A N N U N Z I O , p o e t u l e r o u a l I t a l i e i , a î n c h i s och i i , l ă s â n d P a ­t r i e i a m i n t i r e a u n u i m a r e a r t i s t , î n d r ă ­g o s t i t d e v i e a ţ a , d a r m a i p r e s u s de p l ă ­c e r i l e v ie ţ i i , î n d r ă g o s t i t de I t a l i a , E l a d ă r u i t l i t e r a t u r i i i t a l i e n e zeci de~vo lume , c e l e m a i m u l t e i n s p i r a t e de v i r t u ţ i l e r o ­m a n e s i 'de g l o r i a R o m e i . I t a l i a a r e a - i m u l ţ u m i ş i p e n t r u cu ra ju i l c u o a r e d ' A n n u h z i o a s e r v i t - o c a s o l d a t , c a r e a s p o r i t p a t r i m o n i u ! n a ţ i o n a l c u o r a ş u l F i u m e , -cuceri t d e d 'Anunnz io şi 250 so l ­d a ţ i i t a l i e n i p r i n t r ' u n a c ţ de b r a v u r ă u -n i c î n i s t o r i a r ă z b o i u l u i m o n d i a l .

D i n t r e s c r i e r i l e lu i d 'Annunz io c â t e v a a u fost t r a d u s e î n r o m â n e ş t e : Francesco, de Rimini, t r a g e d i e ( tr . I . P e r e t z ) ; Car­tea fecioarelor, n u v e l e ( tr . A l e x a n d r e s e u Dorna)i ; Făclia sub obroc ( t r . Al. D o r n a ) ; Pământ virgin; Cetatea Noastră, t r a g e ­d ie (tr . Al . M a r c u ) ,şi c â t e v a poeme.

M I N U N I L E N A T U R I I . — D u p ă î n d e ­l u n g a t e -studii, c e r c e t ă t o r i i a m e r i c a n i a u d e s c o p e r i t c ă a n u m i t e o r g a n e o m e n e ş t i t r ă i e s c in idependent c â t e v a o r e s a u z i l e d u p ă m o a r t e . As t f e l : c r e e r u l m a i t r ă i e ş t e 10 m i n u t e ; m u ş c h i i i n i m i i , SO m i n u t e ; och i i , 30 m i n u t e , u r e c h i l e , o o r ă ; m u ş c h i i b r a ţ e l o r ş i p i c i o a r e î o r , p a t r u o r e ; o a s e l e , t r e i z i le ; p i e l ea , c i n c i z i l e ; p ă r u ] , î n t r e 20 şi 4 0 zi le .

. . .Ş i o a m e n i i v o r v e n i l a v i t r i n a s p i ­t a l e l o r p e n t r u a c e r c e t a o r g a n e l e c e l o r m o r ţ i , c a r e a r p u t e a s ă l e s c h i m b e pe a l e lor. . .

C E Ş T I U C O P I I I L O N D R E I . — S o c i o ­l o g u l eng lez C y r i l B a s t a î n t r e p r i n s de c u r â n d o a n c h e t ă p r i n t r e copi i i o r a ş u l u i L o n d r a , cu scopu l de a s t ab i l i c a r e s u n t c u n o ş t i n ţ e l e l o r a s u p r a r e a l i t ă ţ i i än-con-j u r ă t o a r e . D ă m c â t e v a conc luz i i a le a c e s ­tei i n v e s t i g a ţ i i .

D i n 350 de copi i în v â r s t ă de ş a p t e a n i , 2 e r a u .convinşi că un b e r b e c es te m a i m a r e d e c â t o v a c ă .

D in o s u t ă de copi i . 23 n u v ă z u s e r ă n i c i o d a t ă u n c â m p de p ă ş u n e .

O s u t ă a u d e c l a r a t c ă n u c u n o s c a l t e a-n ima. le d e c â t p i s ic i l e , c â i n i i , c a i i şi... pu­r e c i i .

S o c i o l o g u l englez a r e c o n v i n g e r e a , în u r m a a n c h e t e i lu i , că la L o n d r a 40.000 de c o p i i n u a u n i c i o a p t i t u d i n e s p e c i a l ă ş i d i n a c e a s t ă c a u z ă sun t r ă u î n a r m a ţ i p e n t r u f a i m o s u l ,,-strugle for l i f e " ( l up t a , p e n t r u e x i s t e n ţ ă ) .

A c e a s t ă p r o b l e m ă se p u n e în toa te o-r a ş e l e m a r i Şi m u l t e din. ele a u şi î n c e ­pu t o a c ţ i u n e de î n d r e p t a r e a r ă u l u i c a ­r e f a c e r a v a g i i m a i m a r i d e c â t ne î n c h i ­p u i m . „Universul"

O S C R I S O A R E P R E Ţ I O A S Ă . — Cola ­b o r a t o a r e a rev i s te i n o a s t r e . D-na V a l e r i a M a r c h i ş , a p r i m i t d in p a r t e a d-lui Gh. T . K i r i l e a n u s c r i s o a r e a pe c a r e o p u b l i c ă m p e n t r u s f a t u r i l e p r e ţ i o a s e c a r e le dă. I a t ă t e x t u l s c r i s o r i i :

Mult stimată Doamnă Marchiş,

Cu m a r e P ' lăcere a,m c i t i t m o n o g r a f i a F e l e a c u l u i a l c ă t u i t ă de D-v. într"o l i m b ă .aşa d e f r u m o a s ă şi cu ide i a t â t de s ă ­n ă t o a s e . Binie a r fi s ă a v e m c â t m a i m u l ­t e i c o a n e s ă t e ş t i de a c e s t fel .

P ă r e r e a D-v. a s u p r a c o r u l u i pe o s in ­g u r ă voce I a s a t e e s t e f o a r t e c u m i n t e şi a r fi b i n e s ă f ie î m p ă r t ă ş i t ă de to ţ i c o n ­d u c ă t o r i i c o r u r i l o r s ă t e ş t i .

L i p s a m a t e r i a l u l u i d i d a c t i c ş i î n deo ­s e b i a h ă r ţ i i R o m â n i e i î n t r i s t e a z ă pe o r i c ine - ş i iubeş te n e a m u l şi ţ a r a . De a c e e a •am s c r i s p r i e t e n u l u i m e u E m . B u c u ţ ă ,

D i r e c t o r u l g e n e r a l a l Cu l tu r i i delà C a s a . ş c o a l e l o r , s ă b i n e v o i a s c ă a a v e a în vede­re a c e a s t ă d u r e r o a s ă l ipsă . A m scris des­pre a s t a şi D-lui P r o f e s o r S. Mehed in ţ i .

D a c ă m i - a ţi da voie . v ' a ş î n d e m n a s ă n u l ă s a ţ i s ă p i a r ă ace l e p r e ţ i o a s e u r m e -ale fo lc lo ru lu i r o m â n e s c d e s p r e c a r e vor­b i ţ i la pag . 75—78 (ora ţ i i l a n u n t ă , g ă i ­na , boce te , co l inde ş. a.). L u a ţ i c re ionu l" şi h â r t i a l a n u n ţ i , c ă c i o a m e n i i vor î n ­ţe lege c ă v re ţ i s ă iţe c i n s t i ţ i şi s ă le t r e ­ceţi la n e m u r i r e vech i l e şi f r u m o a s e l e o-•biceiuri s t r ă m o ş e ş t i . T r a i s t a c u v e r s u r i as lui Niccsară S i m i o n a B i t u l u i t r ebue d e -ş ă r t a t ă şi v e r s u r i l e c o p i a t e c u ev l av i a c u ­v e n i t ă . B i n e a ţ i f ace să p u n e ţ i pe hâ r t i e? şi vo rb i r i de-ale s ă t e n i l o r c u p ă r e r i ide­a le l o r a s u p r a v ie ţ i i s ă t e ş t i .

De p u b l i c a t poa t e n u se vo r p u t e a pu­b l i c a a c u m toa te , da r n i m e r i t a r fi ca> m a t e r i a l u l a c e s t a b o g a t s ă se păs t r ez» -fie l a Muzeu l L i m b i i R o m â n e din C l u j , fie l a d o m n u l P r o f e s o r M u ş t e a din C l u j r

c a r e p u b l i c ă A r h i v a de F o l c l o r a A c a d e ­m i e i R o m â n e . I a r f ap ta b u n ă a Dvoas t ră f a r fi p r e ţ u i t ă de o v i i t o r i m e m a i în ţe le ­g ă t o a r e decâ t î n v r e m u r i l e de a s t ăz i .

Odată cu c ă r t i c i c a D-voas t r ă a m c i t i t şi p e a c e e a a D- lor Dr . E u g e n Nieoarăr şi V a s i l e N e t e a , ,Mură ,ş -Muraş a p ă l ină"" ( l i t e r a t u r ă p o p u l a r ă d i n r e g i u n e a M u r e ­ş u l u i de sus ) t i p ă r i t ă în R e g h i n l a 1936, î n c a r e a m g ă s i t c h i u i t u r i l e g ă i n i i 3 * n u n t ă ( n e c u n o s c u t e m i e ) , a l c ă r o r h a z se* î n r u d e ş t e cu h a z u l n e m u r i t o r u l u i C r e a n ­g ă .

D o r i n d să d ă r u i e s c c â t e v a e x e m p l a r e -d i n m o n o g r a f i a D - v o a s t r ă la elevi ş i ele­ve din şco l i l e n o r m a l e ide a i c i , v ' a ş .ruga» s ă m i le t r i m i t e ţ i p r i n p o ş t ă şi îndată* d u p ă p r i m i r e v ă vo iu e x p e d i a cos tu l priQ' m a n d a t poş t a l .

Rugâ .ndu-vă s ă p r i m i ţ i cele m a i c ă l d u ­r o a s e m u l ţ u m i r i p e n t r u p l ă c u t a şl f o l o s i -t o a r e a l e c t u r ă ce negaţi d ă r u i t , r ă m â n

Al D-voastră cu m u l t ă stimift Gh. T. Kirileanu '

C Ă R Ţ I — R E V I S T E

G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I — C E N T E ­N A R Ă . — C t i t o r i a z i a r i s t i c ă a lui G h e o r -ghe R a r i ţ i u „ G a z e t a T r a n s i l v a n i e i " , c u s t r ă l u c i t e r e a l i z ă r i c u l t u r a l e şi n a t i o n a l e în treciutiul s b u c i u m a t a l n e a m u l u i n o s ­t r u din A r d e a l a i n t r a t î n c e l de a l 100-l e a a n a l a p a r i ţ i e i - s a l e .

D e c a n a l z i a r e l o r r o m â n e ş t i de p re tu ­t inden i , „ G a z e t a T r a n s i l v a n i e i " n u î ş i a r e a s t ă z i s i t u a ţ i a ide c a r e e s t e v r e d n i c ă şi a r t r e b u i s ă se b u c u r e în a c e s t an de î m p l i n i r e a u n u i v e a c de e x i s t e n ţ ă . F i i n ţ a ei e v o c ă lîinisă ş i c e r t i f i c ă 100 de a n i de p r e s ă r o m â n e i s a c ă în A r d e a l .

D o r i m c a î n c h e i e r e a v e a c u l u i de a p a r i ­ţ i e r o d n i c ă , s ă a d u c ă „Gaze te i T r a n s i l v a ­n i e i " o n o u ă î n f l o r i r e , p e n t r u c ă c e n t e n a ­r u l ei s i m b o l i z e a z ă m ă r t u r i a t ă r i e i n o a s ­t r e de r e z i s t e n ţ ă şi de l u p t ă n a ţ i o n a l ă .

C. M A N O L A C H E : Catrinel, r o m a n , E d . „ C a r t e a R o m â n e a s c ă " , 491 pag . 120 l e i .

iD-il C. Manalache e s t e u n s c r i i t o r a l c ă ­r u i b u n n u m e n u se î n t e m e i a z ă p e o r e ­c l a m ă b i n e r e g i s a t ă , c i pe o p e r e de r e a l ă v a l o a r e . U l t i m u l s ă u r o m a n „Sfânta Dreptate", pe c a r e şi no i l - am r e c o m a n ­d a t c i t i t o r i l o r r ev i s t e i , p e n t r u s u f l u l s ă u de c a l d ă u m a n i t a t e şi p e n t r u a l e se î n s u ­

ş i r i de p o v e s t i r e , a fost d i s t i n s d e A c a ­d e m i a R o m â n ă ou p r e m i u l d e 20.000 le i ş i e s t e p e c a l e s ă a p a r ă î n eng lezeş te , s c o s d e o m a r e e d i t u r ă a m e r i c a n ă

Noul r o m a n , „Catrinel", n e p r e z i n t ă d r a m a u n u i su f le t a les , s m u l s d e v i t r e g i a soan te i d i n s i n g u r u l l o c c a r e i - a r f i p r i i t , c e l n a t a l . C a t r i n a MălMnaş e s t e f i i ca u n u i î n v ă ţ ă t o r ş i r ă m a s ă o r f a n ă de m i c ă , c r e ş t e , c a o r u d ă s ă r a c ă , în c a s a unchi" ' -l u i s ă u , I o r d a e h e H u l u b a n , p r e o t în I a ş i . E â icunoaş te t o a t e a s p r i m i l e m ă t u ş i i s a l e . S e v a s t a H u l u b a n ş i t o a t e r ă u t ă ţ i l e veri-

ş o a r e i s a l e , iVe ron i ca H u l u b a n . T o t u ş i s o a r t a o r ă z b u n ă şi î n c u r â n d e a s e «''ă-să i ta reş te c u l o c o t e n e n t u l de c a v a ' l e r i s M i -h ă l u c ă P r e d a , tovarăiş d e j o a c ă I n «copilă­r i e , r e g ă s i t d u p ă m u l ţ i a n i de u i t a r e . O c ă s ă t o r i e c a r e s p o r e ş t e r ă u t a t e a p r e o t e ­se i ş i a f i i c e i sa le , V e r o n i c a , c a r e d o r e a c ă s ă t o r i a sa c u P r e d a .

A j u t a ţ i d e î n g e r e a s c a b u n ă t a t e a m a ­io ru lu i V i d r a ş e u şi a soţ ie i s a l e , t i n e r i i soţ i îş i î n t e m e i a z ă un c u i b a l f e r i c i r i i . . . t r e c ă t o a r e . P e d e o p a r t e voi t , C a t r i n a Ma­u n a s , Catrinel î n d r a g o s t e a l u i P r e d a , n u î n ţ e l e g e s ă f a c ă c o n c e s i i m i n c i u n i l o r , c l e v e t i r i l o r ş i f r ivo l i t ă ţ i lo r , c a s ă f ie l a f e l c u „ d o a m n e l e " d i n s o e i e t a t e a a a l e a s ă , c e e a ce a d u c e m u l t e n e p l ă c e r i l u i P r e d a ; p e d e a l t ă p a r t e , r ă u t a t e a p r e o t e s e i s i g r a ţ i i l e p e r v e r s e a l e V e r o n i c ă i H u l u b a n , p u n l a g r e a î n c e r c a r e f i d e l i t a t e a lu i P r e ­d a . R ă z b o i u l a d u c e un d e s n o d ă m â n t p r e ­c i p i t a t şi î n t r ' o ş a r j ă , P r e d a c a d e mor t> a v â n d a l ă t u r i pe C a t r i n e l , c a r e f ă r ă v o i a lu i ven i se pe n e a ş t e p t a t e , s ă i a p a r t e l a a t a c . U n f i n a l evidenit i m a g i n a t , d a r d e u n p a t e t i s m s fâ ş i e to r . Deş i s ă r b ă t o r i t ă ca o eroinăi, C a t r i n e l s e d e s p r i n d e d e l u m e ş i - ş i î n c h e i e v i e a ţ a î n m ă n ă s t i r e .

Deş i m u l t e p e r s o n a g i i , a u t o r u l Be c o n ­t u r e a z ă pe t o a t e cu u n r ea l t a l e n t ş i a s t ­f e l r ă m â i a d â n c i m p r e s i o n a t de p u r i t a ­tea s u f l e t e a s c ă a O a t r i n e i M ă l i n a ş , d e r ă u t a t e a f ă r ă d e s e a m ă n a p reo tese i , », f i i c e i s a l e ş i a c â t o r v a d o a m n e d in „ l u ­m e a a l e a s ă " , c a ş i de b u n ă t a t e a , tot f ă r ă d e «seamăn, a p r e o t u l u i H u l u b a n , a s o ţ i ­ilor V i d r a ş e u , a d-nei S a v i n .

S b u c i u m u l l u i M i h ă l u c ă P r e d a , c a r e s e s b a t e î n t r e s i m ţ ă m â n t u l de l o i a l i t a t e f a ţ ă de C a t r i n e l ş i n ă v a l n i c a s a p a t i m ă f a ţ ă de V e r o n i c a H u l u b a n , e î n f ă ţ i ş a t c u

a d â n c ă p ă t r u n d e r e a b i e t u l u i suf le t o m e ­n e s c .

P o v e s t i r e a şi de sc r i e r i l e î m b r a c ă adese ­o r i f o r m e s t i l i s t i c e d e s ă v â r ş i t e şi m u l t e f r a g m e n t e p a r ieş i te d i n p a n a m ă i a s t r ă a s c r i i t o r u l u i S a d o v e a n u , f ă r ă î n s ă a p i e r d e c e v a d i n o r i g i n a l i t a t e a lor .

I a t ă , c a p i ldă , n o p ţ i l e în c i m i t i r , î n s ăp ­t ă m â n a p a t i m i l o r : Acolo prinde a se auzi bătăi repezi şi vălmăsite asupra mormintelor bătătorite de uni si tălpi şi nici mult nu trece până ce. umbre se cla­tină şi bulgări se crapă rostogoliţi, iar din adâncuri se strecoară umede duhuri, de pe oase galbene şi se preling deasupra mormanelor, ca o apă tulbure, umplând ţintirimnl de susure tânguitoare1.

C ă d e r e a s e r i i : „Umbre mari coborau linele peste altele, grele, din înălţimi, se spintecau de turla ascuţită şi cădeau pră­vălite peste cărări şi garduri. Era o tă­cere jilavă şi plină de răsuflările ierbei .scăpate la. vieaţă, de adierile aspre ale mugurilor plesniţi sub năvala sevei, iar din când în când, din depărtare popo­seau, ca. nişte chemări argintii, clincătele Insericilor sărace, din văile mahalalelor laşului".

C o n ş t i e n t de m i s i u n e a s c r i i t o r u l u i , c a ­r e t r ebue să f ie . în p r i m u l r â n d , u n edu­c a t o r al m u l t i m i n o r , d 4 C. M a n o l a c h e dă d o v a d ă , p r i n a c e s t r o m a n , c ă se p o a t e s c r i e interesant, ţrum.os şi mişcător c h i a r c â n d , — spre deoseb i re de a ţ â ţ i s c r i i t o r i m o d e r n i , — nu te adresez i d e c â t sen t i ­m e n t e l o r nob i l e a l e c i t i t o r i l o r .

D. G.

A L E X A N D R I N A D E M E T R E S C U : In şcoalele cehoslovace. E x t r a s din R e v i s t a G e n e r a l ă a î n v ă ţ ă m â n t u l u i , Nr. 1—2, 1938.

D - r a Alexandrina Denietrescu, I n s p . G e n . a î n v . N o r m a l , p u b l i c ă î n a c e s t e p a ­g i n i i m p r e s i i c u l e s e î n c â t e v a şco l i ce­h o s l o v a c e , pe c a r e le-a v iz i ta t de c u r â n d .

•Sunt c o n s t a t ă r i de un deosebi t i n t e re s , c a r e t r e b u e s c c u n o s c u t e de o r i ce î n v ă ţ ă ­t o r r o m â n , c h i a r şi n u m a i din p rea s c u r ­

t u l r e z u m a t p e care-1 d ă m noi . E l e po t de ş t ep t a m â h n i r e a n o a s t r ă c ă în d o m e ­n i u l rea l izăr i ! ]or ş c o l a r e s u n t e m a t â t de 'departe de a m i c i i c e h o s l o v a c i , clar po t spor i , î n suf le te le a lese , pu te r i l e de m u n ­c ă şi de j e r t f ă , c a să- i a j u n g e m .

A u t o a r e a a v iz i ta t şcoli o r ă ş e n e ş t i ş i să te ş t i , d i n reg iunea . Subcar 'pat i ină , u n d e p o p u l a ţ i a es te f o a r t e a m e s t e c a t ă , c eea c e f ace , p e n t r u C e h o s l o v a c i a . >,i m a i g r e a p r o b l e m a ş c o l a r ă .

G a şi Ca noi . copi i i d i f e r i t e lo r n a ţ i o n a ­l i t ă ţ i se pot î n s c r i e n u m a i în şco l i l e c u l i m b a m a t e r n ă s a u în cele cu l imba, c e h ă .

î n v ă ţ ă m â n t u l p r i m a r se î m p a r t e a s t ­fe l :

a) . .Sco l i m a t e r n e p e n t r u copi i i de 3—6 an i .

b) Şc . p r i m . e l e m e n t a r e , c u 8 c l a se , pen­t r u cop i i i de 6—14 a n i .

c) Ş c . p r im . s u p e r i o a r e , cu 3 c l a se şi un a n su 'p lementa r , al I V - i e a .

A c e s t e a s u n t şcol i n a ţ i o n a l e şi î n v ă ­ţ ă m â n t u l es te o b l i g a t o r i u .

E l ev i i «coa i e lo r p r i m a r e e l e m e n t a r e pot, după a b s o l v i r e a c lase i a V-a , s ă t r e a c ă î n t r ' o ş c o a l ă p r i m a r ă s u p e r i o a r ă s a u î n t r ' o ş c o a l ă de g r a d s e c u n d a r " .

G o s p o d ă r i a ş c o a l e i e c o n d u s ă de u n comi t e t .

î n v ă ţ ă m â n t u l se p r e d ă după p r o g r a ­m e a n a l i t i c e . în tocmi te de c ă t r e î n v ă ţ ă t o ­r i i f i e c ă r e i şco l i , d a r în c a d r e l e p r o g r a ­m u l u i da t de Mündet. I n s t r . î n v ă ţ ă t o r i i a u c a i e t e de p l a n u r i u n d e l ec ţ i i l e sunt, t r e ­cu t e o r ă c u o ră , f ă r ă c a ei s ă s o c o t e a s c ă a c e a s t ă o b l i g a ţ i e c a p e o s a r c i n ă i n u t i l ă . I n v ă ţ ă m â i n t u l a r e n u m a i de c â ş t i g a t d e pe u r m a a c e s t u i fapt .

Ş c o l i l e p r i m a r e s u p e r i o a r e d a u un 'în­v ă ţ ă m â n t c a r e p r e g ă t e ş t e pe e lev î n t r ' a -d e v ă r p e n t r u v i e a ţ ă .

R e c r u t a r e a î n v ă ţ ă t o r i l o r e in c u r s de s c h i m b a r e . S e p ă s t r e a z ă vechi ie şcoli n o r m a l e , c a r e a u d a t e l e m e n t e b i n e p r e ­găt i te , da r s 'au d e s c h i s şi c â t e v a A c a d e ­m i i " p e d a g o g i c e , a c u m cu 2 s e m e s t r e d e

c u r s u r i , d a r î n c u r â n d cu 4 s e m e s t r e . C a ş i t a no i , o b l i g a ţ i a de ore e de 2 8 —

3 0 (pe s ă p t ă m â n ă ş i p e n s i o n a r e a se f a c e l a 3 5 a n i d e s e r v i c i u .

A v a n s a r e a î n v ă ţ ă t o r i l o r s e f a c e d i n t r e i î n t r e i a n i p r i n t r ' u n s i s t e m c a r e n u e n u ­m a i a l v e c h i m i i , c i ş i a l u n e i s e l e c ţ i o n ă r i j u d i c i o a s e . Cei c a r e v o r s ă t r e a c ă l a şco­l i l e p r i m a r e s u p e r i o a r e f a c u n e x a m e n , c a r e c o n s t ă d in t r ' o l u c r a r e s c r i s ă cu c a ­r a c t e r ş t i i n ţ i f i c , p r e g ă t i t ă în p a t r u l u n i •.şi d m t r ' u n e x a m e n o ra l .

'.Dintre a c e ş t i î n v ă ţ ă t o r i , r e u ş i ţ i l a e x a ­m e n u l spec i a l , se a leg , pe c a l e de c o n ­c u r s , i n s p e c t o r i i ş c o l a r i . E i t r e b u e să a i b ă 18 a n i de f u n c ţ i o n a r e c a î n v ă ţ ă t o r i .

T e m e i n i c a p r e g ă t i r e a î n v ă ţ ă t o r i l o r ş i a i n s p e c t o r i l o r r i d i c ă m u l t , î n o c h i i po­p u l a ţ i e i , p r e s t i g i u l şcoa le i şi a l c o r p u l u i d i d a c t i c .

L o c a l u r i l e de şco l i s u n t h i g i e n i c e ş i Î n c ă p ă t o a r e , i a r ce le n o n ă s u n t m o n u m e n t a l e şi con fo r t ab i l e . T o a t e s u n t î n z e s t r a ­t e cu m o b i l i e r m o d e r n , cu s ă l i spec i a l e , c u m a t e r i a l d idac t i c , cu b ib l io t ec i , c u s ă l i d e l e c t u r ă . N u l i p s e s c n i c ă i r i a p a r a t e l e d e p roec ţ i e şi r a d i o . Ş c o l i l e m a r i a u m i ­c r o f o n p r o p r i u ş i m e g a f o a n e î n f i e c a r e c l a s ă , a s t f e l c ă se p o t f ace c o m u n i c ă r i s a u c o n f e r i n ţ e p e n t r u toţ i ş c o l a r i i , f ă r ă o a ei s ă p ă r ă s e a s c ă s ă l i l e de î n v ă ţ ă m â n t .

C l a s e l e s u n t î m p o d o b i t e cu fo tog ra f i i •a r t i s t i ce , oa re î n f ă ţ i ş e a z ă co l ţ u r i p i t o r e ş t i a l e P a t r i e i s a u pe m a r i i o a m e n i . N u l ip­s e ş t e d e l à l o c u l de o n o a r e p e r g a m e n t u l c u t e x t u l p r o c l a m a ţ i e i i ndepeden ţe i S t a ­t u l u i C e h o s l o v a c .

I n u n e l e şcol i se a f l ă şi p o r t r e t a i S u ­v e r a n u l u i n o s t r u şi a l M a r e l u i V o e v o d M i h a i .

C o p i i i c u n o s c şi e x e c u t ă b i n e I m n u l "nostru n a ţ i o n a l .

I n t o a t e c l a s e l e se a f i ş e a z ă z i ln ic p r e ţ u ­r i l e p i e ţ e i .

Lecţ i i l e se f a c c u o g r i j ă deoseb i t ă şi •se î n r e g i s t r e a z ă r e z u l t a t e de -a -drep tu l •u imitoare fie l a d e x t e r i t ă ţ i , fie l a s t ud i i l e l i t e r a r e s a u şt i inţif ice.

T o a t e a c e s t e c o n s t a t ă r i , f ă c u t e de o

^persoană c a r e n u se l a s ă s u r p r i n s ă d e a p a r e n ţ e , s u n t t o t a t â t e a e logi i p e n t r u î n ­v ă ţ ă m â n t u l p r i m a r d in C e h o s l o v a c i a ş i d o r i m d i n t o a t ă i n i m a , c a a c e s t e f r u m o a ­se r e a l i z ă r i s ă d e ş t e p t e şi l a moi n o b i l a a m b i ţ i e de a î m b u n ă t ă ţ i i ş c o a l a r o m â ­n e a s c ă î n t o a t e p r iv in ţ e l e .

A r t i c o l u l e s c r i s cu o d e s ă v â r ş i t ă c l a ­r i t a t e , c e e a ce s p o r e ş t e i n t e r e s u l ş i î n ţ e ­l e g e r e a p r o b l e m e i pe oa re o î n f ă ţ i ş e a z ă

D. Cr. „ A N A L E L E D E P S I H O L O G I E " , V o i .

I V — 1 9 3 7 . X I I 486 pp . Le i 220. Nou l v o l u m a l a c e s t e i p u b l i c a ţ i i a n u a l e

de p s i h o l o g i e r o m â n e a s c ă se d e s c h i d e c u u n i n t e r e s a n t s t u d i u d e s p r e : „Noi cerce­tări asupra timpului11 s e m n a t de P r o f . C. Bădulescu-Motru. I n t e r e s a n t p r i n n o u l c a d r u da t a c e s t e i d i f i c i l e p r o b l e m e , a r t i ­co lu l a d u c e o s e a m ă de e o n t r i b u ţ j j ş i d a t e n o u ă de c e a m a i m a r e impor tan ţă . .

Nicolae Petrescu s e o c u p ă de „Teoria psihologică a lui Hobbes", a r ă t â n d I m ­p o r t a n ţ a i s t o r i c ă a v e d e r i l o r p s i h o l o g i c e a l e l u i Hobbes , c a r e c o n s t i t u e u n i m p o r ­t a n t cap i to l a l f i losof ie i s a l e . P r e d e c e s o r a l u i . L o c k e , H u m e , H a r t l e y , d e c i a c u ­r e n t u l u i „ a s o c i a ţ i o n i s t " eniglez, H o b b e s a a v u t de a s e m e n e a o i n f l u e n ţ ă c o n s i d e r a ­b i l ă — p r i n t e o r i a p a s i u n i l o r — a s u p r a l u i S p i n o z a , B e n t h a m şi S p e n c e r .

I. M. Nestor s e m n e a z ă s t u d i u l „Intro­ducere la o psihologie experimentală"' a p ă r u t şi in extras). P r e o c u p a t d e i n t r o ­d u c e r e a u n e i o r d i n i în c â m p u l v a r i a t ş i f e c u n d <al c e r c e t ă r i l o r de ps iho log ie , a u ­to ru l r e l e v ă n e c e s i t a t e a î n t e m e i e r i i p s i h o ­log ie i p e da t e l e e x p e r i m e n t a l e , .care s ă î n l o c u i a s c ă v e c h i l e a b s t r a c ţ i u n i şi spe ­c u l a ţ i i I r e a l e alle p s i h o l o g i l o r şi f i losof i ­l o r „de b i r o u " . P ă t r u n d e r e a î n a d â n c i m e a v i e ţ i i p s i h i c e , c o r e c t i t u d i n e a ş t i i n ţ i f i c ă ş i s t u d i u l o m u l u i r e a l , mu i m p l i c ă i n s ă un r a p o r t de c o n t r a r i e t a t e î n t r e p s i h o l o ­g i a e x p e r i m e n t a l ă ş i g â n d i r e a f i l o so f i că . E s t e v o r b a î n s ă de o a n u m i t ă f i losof ie s a u m a i e x a c t , de o a n u m i t ă a t i t u d i n e teoretică ita f a ţ a d a t e l o r expe r imen te l l e : a c e a c a r e e l a b o r e a z ă t eo r i i l e ş i p r i n c i p i i l e

î n f u n c ţ i e de p o s i b i l i t a t e a loi de a fi con­t r o l a t e şi v e r i f i c a t e în a co rd cu r e a l i t a ­t e a f e n o m e n a l ă . P r i n a l ţ i t e r m e n i , p s iho ­l o g i a e x p e r i m e n t a l ă es te u n a s p e c t aii f i losofiei ş t i inţ if ice,- în m ă s u r a îi> c a r e p r i n c i p i i l e şi t eo r i i l e g e n e r a l e sun t ve r i ­f i c a t e şi c o n f i r m a t e p r i n c e r c e t ă r i u l t e ­r i o a r e tîn l u m e a m a n i f e s t ă r i l o r p s i h i c e c o n c r e t e . I n t e r m e n i i noş t r i , ipoteze le ş t i i n ţ i f i c e — p roduse a le g â n d i r i i — c a r e a n t i c i p e a z ă şi d e s c h i d d r u m u l c e r c e t ă r i ­lo r , nu t r ebue să o r b e a s c ă pe ps iho log a-t u n c i c â n d de sch ide c a r t e a c o m p l e x ă şi i m e n s ă a f e n o m e n e l o r p s ih i ce . Nu es te . d i n aces t p u n c t de vedere., n e g l i j a b i l ă vo­c a ţ i a p s iho logu lu i , p e n t r u e a n u o r i c i n e şi c u o r i c e m i j l o a c e m i n t a l e , poa t e u m p l e a i m e n s e l e c e r i n ţ e şi p o a t e s t a în f a ţ a n e -b ă n u i t e l o r d i f i cu l t ă ţ i desch i se de s tud iu l v ie ţ i i n o a s t r e i n t e r i o a r e .

Jean Wintsch, prof. la U n i v . d in L a u ­s a n n e , ne p r ez in t ă , i n t r a d u c e r e a lui C. G e o r g i á d é , un s t u d i u a s u p r a „Turbură-rllor conduitei si caracterului copilului, datorite unor greşite inhibiţiuni ale me­diului familial", i n t e r e s a n t p e n t r u da te le c u p r i n s e în ceea ce p r i v e ş t e v i e a ţ a a fec­t i v ă a n o r m a l ă a cop i i lo r .

Mihail Beniuc în s tud iu l , s c r i s în o n o a ­r e a lu i J. von Nexkül cu p r i l e j u l î m p l i ­n i r i i a 70 de a n i din v i e a ţ ă : „Mediu, •preajmă, vatră" i n t r o d u c e n o ţ i u n i n o u ă în l i m b a n o a s t r ă cu p r iv i r e ia i n t e r p r e ­t a r e a m a n i f e s t ă r i l o r p s i h i c e i n t r a - u m a n e . a n i m a l e . P r i n a c e a s t a ei p r e z i n t ă u n de­o s e b i t i n t e r e s , cu a t â t m a i m u l t c u c â t se i n t r o d u c î n ps ihologia , a n i m a l ă , ter­m e n i , s a u m a i e x a c t , n o ţ i u n i , c a r e a u p e n t r u no i o a n u m i t ă s e m n i f i c a ţ i e d i n u n g h i u l de vedere a l p s iho log ie i u m a n e .

M. Dimitroff, prof , l a U n i v . d i n S o f i a , î n t r a d u c e r e a d-rei F . X i s e t l e , p u b l i c ă un s t u d i u dsepre „Eidetismvl şi importanţa lui psihologică şi pedagogică'.

C. Georgiádé se o c u p ă de „Primele semne de îmbolnăvire ale conştiinţei" j>le-c â n d de l à a n a l i z a ce lo r d o u ă e u r i : eul socializat şi eul individual, s ub i ec t i v (eul s o m n u l u i ş i v i su lu i ) .

V. Pavelcu, î n t r ' u n l u n g s tud iu , t r a ­

t e a z ă „Caracterele afectivităţii" (de ce nus „ t r ă s ă t u r i " , s a u . . n a t u r ă ', s a u „formele" ' s a u o r i c u m al t fe l , c ă c i „ca iwt le i r" în p s i ­ho log ie a r e o . anumi t ă s e m n i f i c a ţ i e şi nus se p r e a foloseş te în s e n s ad j ec t i va l ? ) .

-V. Pojoca, I. Popovici şi Lidi a. Popo­vici se ocupă tatr'ira i n t e r e s a n t a r t i c o l de» „Influenţa alcoolismului părinţilor asu­pra succeselor şcolare şi asupra nivelu­lui intelechuil al copiilor", a r ă t â n d c ă . s u c c e s u l ş c o l a r şi n ive lu l i n t e l e c t u a l a F cop i i lo r es te în r a p o r t i n v e r s p r o p o r ţ i o ­n a l cu g r a d u l de a c o o l i s m al p ă r i n ţ i l o r ş f al p r o p r i u l u i lo r a l c o o l i s m ( căc i şi co ­pi i i a l c o o l i c i l o r b e a u , cu excep ţ i a n u m a i a 12 l a s u t ă ) .

E. Weigl s c r i e despre : „Psihologia co­pilului emir atic", p r o p u n â n d o a t i tudine? m e t o d i c ă m a i a d e c v a t ă p e n t r u s tud iu l a -ces te i p r o b l e m e .

Prof. Dr. G. Marinescu, Copci m an şi Slane seu s e m n e a z ă o „notă in Ir o duc tivit la un studiu de psihologie criminală".

L. Benari c o n t i n u ă cu „Concluziile Iar experimentări cu teste (II)". U r m e a z ă : apoi c r o n i c i l e : --Al X7 congres interna­tional de Psihologie" ( I . M. Nestor).. .-Tn amintirea lui H. Delacroix" (C. G e o r g i á ­dé) , „Activitatea Laboratorului de Psiho­logie din Bucureşti pe 1937 (Ü. E n e ) .

V o l u m u l c u p r i n d e de a s e m e n e a 140 de-p a g i n i de r e c e n z i i p r i v i t o a r e l a i luerări le-r e c e n t e din v a r i a t e l e zone a l e p s iho log i e i , s e m n a t e d e I. M. Nes tor , Cat . PopovioL. D. M u s t e r . C. No ica , R . C o p e t m a n , C -Gib, R . F e l i x , S. D i m i t r i u , J . T c c e s c u , N -F a ç o n . I. C. E n e , Dr. I. S i m i a n , M. K l e h v Al. Gh iappe l a , S t , Căns io iu , O. S o r e s c i v D. E n e . G. P ă s e u l e s c u . etc. , e tc .

A c e a s t ă b o g a t ă p u b l i c a ţ i e p s i h o l o g i c » a p a r e sub direcţia Prof. C. Bădulescu-Motru, a v â n d c a redclaor pe / . M. Nes­tor.

O C A R T E U I T A T Ă . . . A c u m t re izec i de->ani a p ă r e a l a P l o e ş t i . î n t r a d u c e r e a poe tu lu i Ş t e f a n O. Ios i f , r o m a n u l pedago­g i c : O istorie din zilele noastre de L u d o ­v ic De t t e r . C a r t e a t r a d u s ă l a î n d e m n u l -Reg tne i -poe t e C a r m e n S y l v a , s 'a b u c u r a t ' de o f r u m o a s ă p r i m i r e , f i ind c i t i t ă cu*

p l ă c e r e şi cu e n t u s i a s m în p a t u r i l e î n v ă -ţ ă t o r e ş t i , eă i rora l i se l u m i n a s e p e n t r u înitâia o a r ă , c u d r a g o s t e şi c u dep l i nă î n ­c rede re , m i s i u n e a n o b i l ă de-a c o n s t i t u i e l i t a c a s t e i p e n t r u c l ă d i r e a u n e i ţ ă r i nou i .

V o l u m u l es te de m u l t epuiza t , şi n u s e m a i a f l ă n i c i în b ib l io t ec i , d e c â t des tu l de r a r . P e n t r u a p u n e dim nou la î nde ­m â n a t i n e r e t u l u i ş c o a l e l o r n o r m a l e ş i - a î n v ă ţ ă t o r i l o r o l e c t u r ă e d u c a t i v ă ş i î n ­v i o r ă t o a r e p r i n d r a g o s t e a de m u n c ă ş i p r in o p t i m i s m u l r o b u s t ce-1 r e s p i r ă , „ 0 i s ­t o r i e din z i le le n o a s t r e " , h a r n i c a r e v i s t ă c a r e es te ..Satul şi Şcoala", d e ' s u b c o n ­d u c e r e a d lor C. I e n c i c a ş i D. Goga , a l u a t h o t ă r â r e a r e t i p ă r i r i i ' veche i t r a d u c e r i a lu i Ş t e f a n O. I a ş i i .

î n t â i u l c a p i t o l ia! a c e s t u i r o m a n p e d a ­gog ic , d a r c a r e mu î n c e t e a z ă de-a fi şi u n r o m a n de f r u m o a s e c a l i t ă ţ i l i t e r a r e , c a p i t o l c a r e î n c e p e cu i c o a n a s i m b o l : Bradul, în c a r e c i t i t o r u l g ă s e ş t e c h e i a f i ­r e a s c ă a c ă r ţ i i , a a p ă r u t î n c a e t u l pe D e c . — I a n u a r i e a l rev i s te i , î n c a d r a t de n u m e r o a s e s tudi i , a r t i c o l e şi c r o n i c i .

N ă d ă j d u i m c ă l a s f â r ş i t î n t r e g r o m a ­n u l v a fi r e t i p ă r i t în vo lum, în c u p r i n s u ­r i l e .acelei Biblioteci a învăţătorului c a r e a fost i n i ţ i a t ă d e a c e a ş i r ev i s t ă , a l e c ă r e i c ă r ţ i n u a r t r e b u i s ă l i p s e a s c ă d in du­l a p u l wic iune i ş c o l i p r i m a r e .

(Patria) Ion Brv.nwru

A P O S T O L D. C U L E A : Şcoala Unitară a satului (Vol. I . ) E d . „ O l t e n i a " B u c u ­reş t i , 1938. Pre ţu l ! 80 lei . De v â n z a r e l a p r i n c i p a l e l e l i b r ă r i i d i n B u c u r e ş t i . C o ­m e n z i c o n t r a r a m b u r s se pot a d r e s a şi l a A d m i n i s t r a ţ i a r e v i s t e i „ Ş c o a l a Ţ ă r a ­n u l u i ' S t r . Dr . H e r ă s c u 18. B u c u r e ş t i VII.

I a t ă c u p r i n s u l a c e s t u i v o l u m : C u l t u r a s a t u l u i c u pos ib i l i t ă ţ i l e de p ro ­

m o v a r e p r i n ş c o a l a u n d a r ă . O r g a n i z a r e a t e h n i c ă — m a t e r i a l ă a

C u r s u r i l o r c o m p l e m e n t a r e ş i a Ş c o l i l o r ţ ă r ă n e ş t i .

Metodefe de l u c r u în C la se l e c o m p l e -m e r t a r e . C u r s u r i l e c u ţ ă r a n i i şi ţ ă r a n ­c e l e şi î n Şco l i l e s u p e r i o a r e ţ ă r ă n e ş t i .

Co rpu l d i d a c t i c p e n t r u C u r s u r i l e c o m ­p l e m e n t a r e şi Ş c o l i l e ţ ă r ă n e ş t i , p r e g ă t i ­r e a c o n d u c ă t o r i l o r .

Muzeu l Ş c o l i l o r ţărăae:vt i . B i b l i o t e c a C u r s u l u i c o m p l e m e n t a r ş i a;.

Şooailelor ţ ă r ă n e ş t i . P r o g r a m e . C u r s u r i C o m p l e m e n t a r e . C u r s u r i pen­

t r u ţ ă r a n i îşi ţ ă r a n c e , .Scoli S u p e r i o a r e -ţ ă r ă n e ş t i i n a l t e ţ ă r i . R e z u l t a t e .

Gh. T U L B U R E . Şcoala sătească din Ardeal in epoca lui Şaguna. C l u j , 1937. 105 p a g i n i , E d i t u r a r ev i s t e i „ S a t u l şfc. Ş c o a l a " .

L i t e r a t u r a ş a g u n i s t ă a spo r i t p r i n t r •>> l u c r a r e n o u ă , d a t o r i t ă d lu i Gh. Tulbure, . . . c a r e i n t i n e r e ţ e a s a m a i l i p a r i s » un s t u ­d i u s e r i o s despre a c t i v i t a t e a l i t e r a r ă a g e n i a l u l u i Mi t ropo l i t . C a a m de ş c o a l ă , . , ş i î n c ă d i n t r e c e i m a i d i s t inş i , dl T u l b u ­r e s 'a s i m ţ i t a t r a s d e m u l t sp re s u b i e c ­tu l c e 1-a d e s v o l t a t î n l u c r a r e a de f a ţ ă -S t r â n g â n d de a n i de zile m a t e r i a l docu ­m e n t a r , î n spec i a l e i r c u l ă r i l e n e u i t a t u ­lu i A r h i e r e u , au to ru l - n e d ă o e x p u n e r e l i m p e d e a s f o r ţ ă r i l o r lu i Ş a g u n a p e n t r u o r g a n i z a r e a î n v ă ţ ă m â n t u l u i p r i m a r o r ­todox d i n A r d e a l . Ne d ă m s e a m a din nou , c ă .şi î n o r d i n e a ş c o l a r ă Ş a g u n a a-fos t u n c r e a t o r f ă r ă pe reche , î n f r â n g â n d ' g r e u t ă ţ i n e î n c h i p u i t e . R e o r g a n i z e a z ă . , ş c o a l a n o r m a l ă d in S i b i u , f o r m e a z ă î n ­v ă ţ ă t o r i ou p r e g ă t i r e m a i so l idă , iîit':e-m e ş t e p r o g r a m e a n a l i t i c e , pune s ă s e~ s c r i e m a n u a l e l e p r i n c i p a l e d<? bărbaţi c a Z. B o i u , V i s a r i o n R o m a n , II . P u ş c a r i u , p u n e l a c a l e >cele d i n t â i c o n f e r i n ţ e In— v ă ţ ă t o r e ş t i , dă i n s t r u c ţ i i a m p l e de c a ­racter d idac t i c , o a r e s u n t a d e v ă r a t e p a -igini p e d a g o g i c e p e n t r u î n v ă ţ ă t o r i , î n ­d r e a p t ă c i r c u l a r i c ă t r e p ro topop i şi c r e ­d i n c i o ş i p e n t r u î m b r ă ţ i ş a r e a şcoa. 'ei con­f e s iona l e .

S u b a c e s t e î n d e m n u r i m u l t i p l e , î n c e p e -a c ţ i u n e a g e n e r a l ă p e n t r u Î n f i i n ţ a r e a d e » ş c o l i ta t o a t e p ă r ţ i l e , n u m ă r u l lor r i d i -c â n d u - s e ,1a 600, d u p ă o s t a t i s t i c ă d in -1858. C r e i a z ă iîn f i e c a r e p a r o h i e f o n d u r r ş co l a r e , a l i m e n t a t e d in c o n t r i b u ţ i i natu—

• ra le , c o m b a t e s i s t e m u l ş co l i l o r „ c o m u -• a a l e " şi „ n a t i o n a l e " c a u n e l e ce spot fi a c a p a r a t e de guve rn . N u m a i ş c o a l a con­f e s i o n a l ă c o r e s p u n d e i n t e r e s e l o r n e a m u ­l u i n o s t r u . E l s p u n e î n t r ' o c i r c u l a r ă : „ B i ­s e r i c a n u se poa t e î n c h i p u i f ă r ă ş c o a l ă , i a r ş c o a l a es te o p a r t e Î n t r e g i t o a r e a B i ­s e r i c i i ' ' . Ş a g u m a d ă f i i n ţ a şi ş co l i l o r de r epe t i ţ i e şi c e l o r de a .nalfabeţ i , t o c m a i s p r e a î n l ă t u r a c u u n c e a s m a i r epede s t a r e a de î n t u n e r i c ce apa=ă poporu l n o s t r u . L u c r a r e a dlui T u l b u r e . s c r i s ă f r u m o s , cu s i m ţ i r e şi ccmpe- t in ţă , m e r i ­t ă s ă se g ă s e a s c ă în c a s a f i e c ă r u i p reo t . O r e c o m a n d ă m c ă l d u r o s t u t u r o r c ă r t u ­r a r i l o r . {„Renaşterea", C l u j ) .

G I I . T U L B U R E . Şcoala Sătească din Ardeal în Epoca lui Şaguna. Ed i l u r a re ­v i s t e i . . S a t u l ş i Ş c o a l a ' 1 , C lu j .

A u t o r u l a c e s t e i s u b s t a n t i a le şi n e c e ­s a r e l u c r ă r i e o u n s o e u t p u b l i c u l u i n o s ­t r u c i t i to r . E c u n o s c u t l u l u r o r a c e l o r în ­d r ă g o s t i ţ i de stove.

A p r e c i a t şi s t i m a t p e n t r u s o b r i e t a t e a şi s e r i o z i t a t e a t e m e l o r ce-ş i a l ege , s c r i s u l s ă u o r i c â t d e r ă s l e ţ , e u r m ă r i t şi s a ­v u r a t p e n t r u l i m p e z i m e a şi v i o i c i u n e a

" toi.

Ac i n i se f ace i s t o r i c u l şeoa le i r o m â ­n e ş t i d i n Ardea l , î a fă ţ i şându- in i - se [tot « b u c i u m u l , t o a t e f r ă m â n t ă r i l e ş ; t o a t e n ă d e j d i l e l ega te , m a i î n t â i de r e a l i z a ­r e a şi apoi de p e r f e c ţ i o n a r e a ei.

D o c u m e n t a t şi b i n e i n t e n ţ i o n a t , dl . Gh. T u l b u r e a d u c e o p r e ţ i o a s ă c o n t r i b u ţ i e p e n t r u c u n o a ş t e r e a evolu ţ ie i şeoa le i ro ­m â n e ş t i d in Ardea l .

I n t e l e c t u a l i i de o r i c e fe l , d a r m a i cu s e a m ă d a s c ă l i i de o r i c e ca t ego r i e , vo r g ă s i îm l u c r a r e a dilui Gh. T u l b u r e u n m i n u n a t p r i l e j de a-şi v e r i f i c a şi c o m ­p l e t a c u n o ş t i n ţ e l e în a c e x s t ă d i rec ţ i e .

Ş c o a l a s ă t e a s c ă din \ r d e a l în epoca lu i Ş a g u n a mer i t ă , o s e r i o a s ă a t en ţ i e . Irn-

-vă ţă i tor ianea m a i a les , a r e o d a t o r i e de c o n ş t i i n ţ ă a-ii c u n o a ş t e c o n ţ i n u t u l . P e n ­t r u d â n s a e u n s t i m u l e n t si un î n d r e p ­t a r . („Afirm ar*, a" S atu Mare)

G H E O R G H E T U L B U R E — Şcoala să­tească din Ardeal in epoca lui Şaguna, Clu j . 1937.

P o r n i n d de là s t a t o r n i c i r e a a d e v ă r u l u i că ş c o a l a p o p u l a r ă în A r d e a l a fes t î n a ­in t e de t oa t e u n facto, 1: de c o n s e r v a r e , izvor î t d in n e c e s i t a t e a s ' a b i ü r i i u n e i le­g ă t u r i î n t r e c r e d i n ţ ă ş ; d r agos t e de n e a m , c a r t e a dlui Gh. T u l b u r e a d u c e p r e ţ i o a s e d o c u m e n t ă r i î n c e e a ce p r iveş t e e v o l u ţ i a şeoa le i r o m â n e ş ' i din A r d e a l pe v r e m e a lu i A n d r e i Ş a g u n a , a d i c ă de là 1862 î n a i n t e .

P r o b l e m a a u t o n o m i e i ş c o l a r e , r â v n a de a se î n c o n j u r a de d a s c ă l i şi p r e o ţ i lu ­m i n a ţ i , cu d r a g o s t e de ca r t e şi de b i s e ­r i c ă , g r i j a de a se da c n o u ă c r e ş t e r e t i n e r i l o r v l ă s t a r e so r t i t e s ă r id ice s t ea ­gul î n f r ă ţ i r i i d e m a i t â r z iu , t o a t ă a c e a s ­t ă h o t ă i v t ă l u p t ă a c ă l ă u z i t o r u l u i de su­flete î n t r ' o v r e m e de p r i m e j d i o a s ă î m ­p o t r i v i r e , se de sp r inde din c a r t e a dlui Gh. Tui lbure c a o s e r i o a s ă c o n t r i b u ţ i e l a i s t o r i cu l şeoale i r o m â n e ş t i de d i n c o l o de m u n ţ i . E a p o a t e r ă m â n e u n î n d r e p t a r .pentru to ţ i a c e i c a r e a r dor i s ă p ă t r u n d ă in t a i n e l e f r ă m â n t ă r i l o r pen t ru l i m b a r o m â n e a s c ă , soco t indu - se î n a c e l aş t i m p o l u c r a r e de s e r i o a s ă d o c u m e n t a r e , vred­n i c ă de t o a t ă l a u d a .

(Cele trei Crişuri) A. Iacobescu.

S T A N C I U S T O I A N : Şcoala superioară ţărănească. Ed i t . C u l t u r a R o m â n e a s c ă . P r e ţ u l 60 lei . Ş c o a l a s u p e r i o a r ă ţ ă r ă n e a s c ă a deveni t p e n t r u p e d a g o g i a r o m â n e a s c ă o p rob le ­m ă a b i a de c â ţ i v a an i , şi a n u m e , d in m o m e n t u l c â n d i d e e a a fos t p u s ă ş i î n a p l i c a r e . P r i m e l e î n m u g u r i r i s e r i o a s e s 'au iv i t în 1933. De a t u n c i s 'au ş i s e r i * c â t e v a l u c r ă r i î n a c e a s t ă p r i v i n ţ ă . E l e au fost î n s ă s a u de p u r ă e x p u n e r e ide­o l o g i c ă s a u p r e z e n t ă r i p a r ţ i a l e a l e u n o r e x p e r i e n ţ e i zo la te . L u c r a r e a p e c a r e O' d ă d-l S t a n c i u S t o i a n a c u m es te p r i m a c a r e p r iveş t e p r o b l e m a î n î n t r e g u l ei, a t â t d in •punct de v e d e r e t e o r e t i c c â t şi d in acela, a l e x p e r i e n ţ e l o r — a l t u t u r o r e x p e r i e n ­ţ e l o r ce s ' a u f ă c u t în aicest d o m e n i u pe-

dagog ie , ide o a m e n i de ş c o a l ă ş i c u l t u r ă r o m â n e a s c ă . E s t e o l u c r a r e a b s o l u t n e c e ­s a r ă p e n t r u o r i c i n e doreş te s ă c u n o a s c ă s a u s ă p r a c t i c e l a noi p r i n c i p i i l e p e d a g o ­g i ce şi de o r g a n i z a r e ş c o l a r ă a l e î n v ă ­ţ ă m â n t u l u i p o p u l a r s u p e r i o r . T o a t e t r a ­t a t e a m ă n u n ţ i t , c u c l a r i t a t e şi c o m p e ­t e n ţ ă , î n 2 6 0 d e p a g i n i .

L u c r a r e a a r e d o u ă p ă r ţ i , a v â n d f i eca ­re c â t e p a t r u cap i to le . P a r t e a î n t â i a se o c u p ă pe r â n d d e u r m ă t o a r e l e p r o b l e m e : a) Ş c o a l a s u p e r i o a r ă ţ ă r ă n e a s c ă .şi i n s t i ­t u ţ i i s i m i l a r e î n . s t r ă i n ă t a t e ; b) U n a l t m i j l o c p e n t r u e d u c a r e a ţ ă r ă n i m i i : a g r o ­n o m i a s o c i a l ă . I n s u f i c i e n ţ a a c e s t u i m i j -î o c ; c) Ş c o a l a şi c u l t u r a poporu lu i . L o ­c u l ş c o a l e i s u p e r i o a r e ţ ă r ă n e ş t i ş i o r g a ­n i z a r e a î n v ă ţ ă m â n t u l u i ; d) Ş c o a l a supe­r i o a r ă ţ ă r ă n e a s c ă î n "România .

P r i m e l e p a t r u c a p i t o l e a u m a i a l e s d a ­r u l de a d a c e t i t o r u l u i o p r i v i r e de a n ­s a m b l u , c o m p l e t ă şi p r e c i s ă a s u p r a m o ­d u l u i c u m s a n ă s c u t i deea î n v ă ţ ă m â n ­tu lu i p o p u l a r supe r io r , î n a l t e ţ ă r i şl c u m e a a evolua t , l u â n d f o r m e deoseb i t e după. loc , t i m p şi f i r e a o a m e n i l o r .

I n ţ a r a n o a s t r ă a b i a î n u l t i m i i an i , d a c ă s ' a d e s b ă t u t cu i n t e n ţ i i c e v a m a i s e r i o a s e a c e a s t ă p r o b l e m ă . Ş i a c u m în ­că , o r i de c â t e o r i se v o r b e ş t e l a n o i de sp re un î n v ă ţ ă m â n t p o p u l a r supe r io r , t o a t ă l u m e a s e d u c e c u g â n d u l v a g l a D a n e m a r c a , f ă r ă s ă se c u n o a s c ă b i n e n i c i s t a r e a d e l u c r u r i d in a c e a s t ă ţ a r ă , .nici r ă s p â n d i r e a şi adap ta rea , idei i î n a t â t e a a l te ţ ă r i c u s t r u c t u r ă ţ ă r ă n e a s c ă .

L u c r a r e a d lu i Ş t a n c i u S t o i a n e v e n i t ă l a t i m p p e n t r u a f a c e î n t r e g a c e s t ser­v i c i u de i n f o r m a ţ i e .

L a i n f o r m a ţ i a p r e ţ i o a s ă a s u p r a s t r ă i ­n ă t ă ţ i i s e a d a o g ă a c e e a , m a i p r e ţ i o a s ă poa te , a s u p r a ţ ă r i i n o a s t r e . E x p e r i e n ţ e l e î n a c e s t d o m e n i u p e d a g o g i c a u d e j a p a ­t r u a n i î n c h e i a ţ i . P u t e m soco t i c a t e r m i ­n a t ă p e r i o a d a t a t o n ă r i l o r ş i e x p e r i e n ţ e ­l o r a s u p r a şooa l e lo r s u p e r i o a r e ţ ă r ă ­neş t i . R u t e m t r e c e l a c o n c l u z i i a s u p r a e x p e r i e n ţ i i f ă cu t e . F ă r ă a c e a s t ă o p e r a ­ţ i e de s i n t e z ă a î n v ă ţ ă m i n t e l o r s c o a s e s e r i s c ă c h i a r s ă se p r e l u n g e a s c ă i n u t i l t a ­

t o n a r e a şi .chiar s ă se c o m p r o m i t ă i d e e a . A c e a s t ă s i n t e z ă o f a c e d J l Ş t a n c i u S t o ­

i an . D - s a î m p a r t e ş coa l e l e ţ ă r ă n e ş t i e x ­p e r i m e n t a l e î n t r e i t i p u r i , f i e c a r e c u c a ­r a c t e r u l s ă u deoseb i to r , c a ş i ou r o s t u l , s ă u .

P r i m u l t i p a fos t l a î n c e p u t b o t e z a t c u t i t l u l p o m p o s d e „ u n i v e r s i t a t e ţ ă r ă ­n e a s c ă ' . Im r e a l t t t a t e a u fos t şi s u n t : s i m p l e c u r s u r i , m a i m u l t s a u m a i p u ţ i » s i s t e m a t i c e , f ă c u t e d e b i n e v o i t o r i şi a--d r e s â n d u - s e u n u i a u d i t o r i u c a r e nu-ş i i a n i c i o o b l i g a ţ i e de f r e c v e n ţ ă r e g u l a t ă . N u se i m p u n a c i cond i ţ i i n i c i de v â r s t ă n i c i de p r e g ă t i r e , l a a d m i t e r e . Pen t ru . ' a c e a s t a d-1 Ş t a n c i u S t o i a n p r o p u n e c a ele s ă p o a r t e n u m e l e m a i m o d e s t de-„ c u r s u r i ţ ă r ă n e ş t i " .

Al d o i l e a t i p e u n t ip d e t r a n z i ţ i e . .Sunt to t u n fe l d e c u r s u r i , d a r m a i o r ­g a n i z a t e . E l e a u o p r o g r a m ă s tabi l i tă , d i n v r e m e d u p ă p o s i b i l i t ă ţ i l e l o c a l e şi se> ţ ine , pe o p e r i o a d ă de t imp , i a r n a . în f i e c a r e zi. L i s ' a r p u t e a z ice a c e s t o r a „şco l i ţ ă r ă n e ş t i " .

A l t r e i l e a t ip es te a c e l a c a r e p o a t e f i cu a d e v ă r a t .numit ş c o a l ă s u p e r i o a r ă ţ ă ­r ă n e a s c ă . I n ţ a r a n o a s t r ă a u fos t n u m a i t r e i şco l i de a c e s t fel : l a S t â n c a R o ş i e , j u d . C e r n ă u ţ i (1933—34) , l a T g . F i e r b i n ţ i , j u d . I l fov <1934—37) ş i l a P o i a n a C â m -pimia, j u d . P r a h o v a (1935—37) .

Dl Ş t a n c i u S t o i a n a o r g a n i z a t şi c o n ­dus p e c e a d e l a F i e r b i n ţ i d l f o v . Cu e x ­p u n e r e a r e z u l t a t e l o r o b ţ i n u t e l a a c e a s ­t ă ş c o a l ă se o c u p ă d - sa î n p a r t e a a d o u a a l u c r ă r i i de f a ţ ă .

A c e a s t ă p a r t e a r e , ş i e a , " p a t r u c a p i ­to le : a) Ş c o a l a s u p e r i o a r ă ţ ă r ă n e a s c ă d i n T g . F i e r b i n ţ i î n f i i n ţ a r e a şi o r g a n i z a r e a e i ; b) P r i n c i p i i . c ă l ă u z i t o a r e î n a l c ă t u i ­r e a p r o g r a m e i a n a l i t i c e ; c) P r o g r a m a şco l i i s u p e r i o a r e ţ ă r ă n e ş t i d in T g . F i e r ­b i n ţ i ; d) A c t i v i t a t e a .şcolii s u p e r i o a r e ţ ă ­r ă n e ş t i d i n T g . F i e r b i n ţ i , î n ce i t re i a n i de f u n c ţ i o n a r e .

. N u găs i im î n a c e s t e c a p i t o l e o s i m p l ă î n ş i r a r e de f a p t e ş i de c i f r e , c u m s ' a r p ă r e a şi c u m n e - a m a ş t e p t a . G ă s i m d in c o n t r ă a d u n a t ă şi p r e z e n t a t ă cu g r i j ă o«

e x p e r i e n ţ ă t r ă i t ă clin pl in . Ş i m a i g ă s i m -ie ' a s e m e n e a g â n d u l a t e n t de a n u l ă s a n i c i o î n v ă ţ ă t u r ă o fe r i t ă de e x p e r i e n ţ ă s ă se p i a rdă . C ă c i es te o e x p e r i e n ţ ă ca r e p o a r t ă d inco lo de m ă r u n t u l i n t e r e s sco­l a s t i c , o b i ş n u i t î n d i s cu ţ i i l e p e d a g o g i c e de l a noi . E s t e c eva c a r e t r ebue să p reocupe i a noi deopo t r ivă pe o a m e n i po l i t i c i şi pe o a m e n i i de c u l t u r ă .

D-l S t a n c i u S t o i a n a a b o r d a t expe r i en ­ţa , p r a c t i c şi t eo re t i c , n u n u m a i de d ra ­gu l u n u i sub iec t , da r şi p e n t r u mo t ive m a i t e m e i n i c e . D-sa es te un a d â n c iubi­t o r a l ţ ă r ă n i m i i şi un c u n o s c ă t o r al n e ­vo i l o r sa le . Ş i t ipul de ş c o a l ă despre c a ­re e v o r b a î n l u c r a r e a c e dă a c u m t ipa ­ru lu i , p r i v e ş t e t o c m a i v i i to ru l c u l t u r a l al ţ ă r ă n i m i i şi p r i n a c e a s t a dă ţ ă r i i şi n e a m u l u i u n n o u a v â n t , c r o i n d un sp i r i t n o u şi condi ţ i i nou i p e n t r u o v i e a ţ a su­p e r i o a r ă . , ,Numai c r e i n d un sp i r i t ţ ă r ă ­n e s c cul t . z ice d-l S t a n c i u S t o i a n . ş c o a l a s u p e r i o a r ă ţ ă r ă n e a s c ă m e r i t ă să e x i s t e : n u m a i p e r s i s t â n d şi s t r â n g â n d l a o l a l t ă n e c o n t e n i t c eea c e a c r e i a t . va i sbu t i să • închege a c e s t sp i r i t ţ ă r ă n e s c ; n u m a i r i -d i c â n d u - s c l a el. ţ ă r ă n i m e a î ş i v a p u t e a j u s t i f i c a e x i s t e n ţ a în s o c i e t a t e a v i i t o a r e " .

P. C. B I B L I O G R A F I A T R A N S I L V A N I E I R O ­

M Â N E Ş T I . — P r e s a si r ev i s t e l e de spe­c i a l i t a t e r o m â n e ş t i a u î n r e g i s t r a t cu de­o s e b i t ă l u a r e a m i n t e a p a r i ţ i a u l t i m u l u i n u m ă r din , ,Revue de T r a n s y l v a n i e " . ( T o m . I I I , Nr. 4), de sub c o n d u c e r e a d is ­t i n s u l u i p ro fe so r a l U n i v e r s i t ă ţ i i din Clu j şi m e m b r u a l A c a d e m i e i R o m â n e . S i l v i u D r a g o m i r .

Aces t n u m ă r dublu, de 366 p a g i n i , con­ţ i n â n d B i b l i o g r a f i a T r a n s i l v a n i e i r o m â ­n e ş t i p u b l i c a t ă de d. I o a c h i m C r ă c i u n , c o n f e r e n ţ i a r l a f a c u l t a t e a de l i t e re din C l u j , a t rez i t şi i n t e r e s u l l u m i i ş t i i n ţ i f i ce •apusene.

A l ă t u r i de a r t i c o l e l e e l o g i o a s e din , .Neue Z ü r i c h e r Z e i t u n g " (14 F e b r . 1938) . „ P r a g e r P r e s s e " (9 F e b r . 1938) , etc. , î n c a r e e l ă u d a t ă m u n c a a u t o r u l u i şi s for-

- ţ ă r i l e f ă c u t e de U n i v e r s i t a t e a d in C lu j î n d o m e n i u l ş t i in ţ i f i c m o n d i a l , sun t i m ­

p r e s i o n a n t e cuv in t e l e prof. H. Temper-ley dela U n i v e r s i t a t e a d in C a m b r i d g e , p r e s e i d in te le a c t u a l a l C o m i t e t u l u i I n t e r n a ţ i o ­n a l a l ş t i i n ţ e l o r i s to r i ce . D-sa , î n t r ' o s c r i s o a r e a u t o g r a f ă t r i m i s ă d J l u i S, D r a ­g o m i r (23 F e b r . 1938), c o n s i d e r ă l u c r a r e a „pe c â t de u t i lă pe a t â t de f r u m o a s ă " , ' n u m i n d - o c h i a r o „capo d 'operă b ib l io ­g r a f i c ă " .

T r e c u t u l T r a n s i l v a n i e i n o a s t r e r o m â ­neş t i mer i tă , de m u l t o a s t fe l d e l u c r a r e , pe c a r e s t r ă i n i i o p r i m e s c c u a t â t a î n ţ e ­l ege re şi l aude . D i r e c t o r u l r ev i s te i .poate fi m â n d r u de a p r e c i e r i l e A p u s u l u i , i a r cei c h e m a ţ i a. s p r i j i n i „ R e v u e de T r a n ­s y l v a n i e " pot fi c o n v i n ş i c ă a j u t ă o v r e d n i c ă r e v i s t ă r o m â n e a s c ă .

C U R I E R U L E C H I P E L O R S T U D E N ­Ţ E Ş T I es te o p u b l i c a ţ i e e d i t a t ă de F u n ­d a ţ i a rega lă . „ P r i n c i p e l e C a r o l " .

S e g ă s e ş t e în a n u l a l p a t r u l e a de a p a ­r i ţ ie .

S c o p u l ei este de a a j u t a l a f o r m a r e a t e h n i c ă a e c h i p i e r i l o r şi la c r e i e r e a une i m e t o d e u n i t a r e de l u c r u .

T o t p r i n a c e a s t ă p u b l i c a ţ i e , s c r i s ă vioi" şi d o c u m e n t a t , poa te l u a c u n o ş t i n ţ ă m a ­re le p u b l i c de r e z u l t a t e l e dobând i t e pe t e r e n de ech ipe le s tuden ţe ş t i .

R Â N D U I A L A (Cadetul 1 din Voi . I I I ) a a p ă r u t cu u r m ă t o r u l c u p r i n s : Petre Pe-frinc.a; C o l o n i z a r e a R o m â n i l o r de pes t e h o t a r e ; T. Codreanv: C â n t e c u l zor i lo r ; Ernest Bernen: B r a d u l l a î n m o r m â n t a r e . Cronică şi 'însemnări boga t e .

A c e a s t ă a r h i v ă de g â n d şi f a p t ă r o m â ­n e a s c ă m e r i t ă să se gă sea scă , p e m a s a o r i c ă r u i i n t e l e c t u a l r o m â n .

L E G E A R O M Â N E A S C Ă , o r g a n u l of i ­c i a l al; E p i s c o p i e i o r todoxe r o m â n e a Oradie i . în N - r a l de là 1 Apr i l i e a. c . pu­b l i c ă un a r t i co l d o c u m e n t a t despre : B i ­s e r i c a şi S t r ă j e r i a .

M I C U L Î N D R U M Ă T O R A L M U N C I I C U L T U R A L E L A S A T E . D i n p r i m u l c a ­pitol , r e ţ i n e m : 1. S a t e l e a u drept l a cu l ­t u r ă : 2. S a t e l e n u t r e b u e să fie „ c u l t u r a ­l i za te" , c i a j u t a t e şi î n d r u m a t e s ă - ş i ore-ieze s i n g u r e o c u l t u r ă .

I n ce l e l a l t e cap i to le se o c u p ă de u r m ă -

utoarele p r o b l e m e : O r g a n i z a r e a c ă m i n u l u i c u l t u r a l , E c h i ­

p e l e s t uden ţ e ş t i ; C e r c e t ă r i l e m o n o g r a f i c e . B r o ş u r i c ă a c e a s t a es te u n gh id folosi­

t o r p e n t r u a c t i v i t a t e a e x t r a ş c o l a r ă a î n -• î n v ă ţ ă t o r i l o r . C I .

A L M A N A H U L S T R Ä J . E R I L O R P E 1938. T i p . . ,Un ive r su l " p a g . 412 .

A l m a n a h u l îş i 'deschide p a g i n i l e c u : U r a r e a S u v e r a n u l u i c ă t r e p o p u l a ţ i a ţă­r i i , r o s t i t ă c u p r i l e j u l a n u l u i nou.

U r m e a z ă d o u ă o r d i n e de zi: P r i m u l a d r e s a t d e M. S. R e g e l e t i ne ­

r e t u l u i ; Al d o i l e a p r i n c a r e Măr ia , S a , M a r e l e

Vo ivod M i n a i e s t e r i d i c a t l a g r a d u l de C o m a n d a n t de C e n t u r i e , în S t r a j a Ţ ă r i i .

S e p u b l i c ă apo i u r a r e a i n i m o a s ă ad re ­s a t ă de dl Teof i l S i d o r o v i c i i n z i u a de a n u l n o u S u v e r a n u l u i , î n n u m e l e s t r ă j e -r i l o r .

P a r t e a c a l e n d a r i s t i c ă e s t e î n s o ţ i t ă pe luni de u r m ă t o a r e l e c a p i t o l e : C a l e n d a r u l c o m a n d a n t u l u i s t r ă j e r ; î n d a t o r i r i s t r ă j e -r e ş t i ; C a l e n d a r u l p l u g a r u l u i v r e d n i c ; E v o c a r e a z i le lor ; î n s e m n ă r i fo los i toa re .

I n a c e s t e c a p i t o l e , se d a u s f a t u r i folo­s i t o a r e pe c a r e s ă le î n d e p l i n e a s c ă s t r ă ­j e r i i î n f i e c a r e l u n ă .

D u p ă p a r t e a c a l e n d a r i s t i c ă , u r m e a z ă o b o g a t ă d a r e ide s e a m ă d e s p r e î n f ă p t u i ­r i l e i n s t i t u ţ i e i S t r a j a Ţ ă r i i î n c u r s u l a n u ­lu i 1937.

R e z u l t a t e l e sunt, î n f ă ţ i ş a t e p r i n r a p o a r ­t e l e d i fe r i t e lo r d i r ec ţ i i ; a o r g a n i z ă r i i , a î n d r u m ă r i i , a s e c r e t a r i a t u l u i , a p u b l i c a ­ţ i i l o r , e t c .

Cele t r e i c e n t r e de î n d r u m a r e : B r e a z a , P r e d e a l şi S f . G h e o r g h e p u b l i c ă d ă r i de s e a m ă despre a c t i v i t a t e a l o r ; a s e m e n e a şi ce le d o u ă f a l a n g e (a s t r ă j e r i l o r ş i - a s t r ă j e r e l o r ) .

D u p ă p a r t e a , să - i z i c e m o f i c i a l ă a d m i ­n i s t r a t i v ă , u r m e a z ă , p a r t e a doctr inară- .

Dl C o m a n d a n t T e o f i l S i d o r o v i c i î n f ă ţ i ­ş e a z ă î n t r ' o e x p u n e r e m a i l u n g ă Straja Ţării ca am patrimoniu naţional.

D-l D a n S m â n t â m e s e u face c r o n i c a fap-Ttelor r e g a l e .

S u n t p u b l i c a t e toa te c u v â n t ă r i l e ro s t i ­

t e de M. S a . R e g a l e in c u r s u l a n u l u i 1937, c u d i fer i te p r i l e j u r i s ă r b ă t o r e ş t i .

Ni se î m b i e a s t f e l î n t r ' u n m ă . n u n c h i u c o m o a r a g â n d u r i l o r S u v e r a n u l u i n o s t r u , î n d r e p t a t e c ă t r e t i n e r i şi î n a l ţ i i d e m n i ­t a r i ai S t a t u l u i . /

I n cap i t o lu l Vornicia Arcaşilor se des­c r i e m a n i f e s t a ţ i a d e l à Buc t şoa la ( B u c o v i ­n a ) c â n d M. ,Sa R e g e l e a b i n e v o i t să. p r i ­m e a s c ă t i t lu l de M a r e V o r n i c a l A r c a ş i ­lor .

P r o f e s o r u l Dr . I u l i u H a ţ i e g a n u p rez in ­t ă a c t i v i t a t e a b o g a t ă a Ş o i m i l o r î n c a ­d r e l e „As t re i " .

T o t 'la p a r t e a l i t e r a r ă p u b l i c ă : T. Sidorovici: M ă r i a S a M a r e l e V o e v o d

M i n a i l a c o a r n e l e p l u g u l u i ; T. Crudu: D i n i s p r ă v i l e s t r ă j e r i l o r ; S . Mehedinţi: V i e a ţ a popo ru lu i r o m â n f a ţ ă d e v i e a ţ a a l t o r p o p o a r e ; I o n D o n g o r o z i : 10 M a i ; I. Valerian: I n a j u n de 10 M a i ( s c e n a r r a d i o f o n i c ) I. Simionescu: C o n s t a n t a ; S. Mehedinţ i i : B u c e g i i ; N. Bălcescu: C ă l u g ă -r e n i i ; I. Simionescu C a l i a c r a . D i n c r o ­n i c i n i se î n f ă ţ i ş e a z ă f i g u r a l u i Ştefani ce l M a r e ş i B a s a r a b iVoevod.

P a r t e a u l t i m ă a a l m a n a h u l u i es te d e s ­t i n a t ă s f a t u r i l o r p r a c t i c e c a r e p r i v e s c pe străjemi.

P r o f . A. G o i a a r a t ă a m ă n u n ţ i t : Ce t r e ­b u e s ă f a c ă c o m a n d a n t u l î n t i m p u l a n u ­lu i .

M e d i c u l Dr . F r a n t z T o s i f p u b l i c ă : S f a ­t u r i mei l icale , P r i m u l a j u t o r , S f a t u r i p e n t r u î n g r i j i r e a cop i l u lu i .

P-rof. V i r g i l R o ş a l ă . d ă S f a t u r i şi î n ­d r u m ă r i p e n t r u e d u c a ţ i a f i z ică .

De î n c h e i e r e se p u b l i c ă , „ C r o n i c a s t r ă -j ă i r ească în 1937.

A l m a n a h u l e s t e f r u m o s i l u s t r a t î n l e ­g ă t u r ă cu f ap te l e pe c a r e l e d e s c r i e .

C i n e î l v a c i t i v a a v e a o i c o a n ă c l a r ă d e s p r e c e es te şi c e v r e a s t r ă j e r i a , i a r cei c a r e c u n o s c ins t i tu ţ ia , v o r g ă s i o m u l ţ i m e de s f a t u r i f o lo s i t oa re p e n t r u a c ­t i v i t a t e a s t r ă i j e r ea scă . C. I.

A U R E L I A N S A C E R D O Ţ E A N U : Predos­loviile cărţilor româneşti. I . (1508—1647) . L i b r ă r i a U n i v e r s i t a r ă , B u c u r e ş t i , 1938 . P r e ţ u l 60 lei .

l a a c e a s t ă c a r t e s u n t r e p r o d u s e p re ­dos lov i i l e v e c h i l o r c ă r ţ i , c a r e n u pot fi l a Î n d e m â n a o r i cu i .

D i n a c e s t e p redos lov i i c i t i t o ru l poa te c u n o a ş t e î n d e m n u r i l e şi c r e d i n ţ e l e ce lo r c a r e a u t r a d u s c ă r ţ i l e b i s e r i c e ş t i .

C i t indu- le , g â n d u l ne p o a r t ă î n ace le t i m p u r i a l e î n c e p u t u l u i c u l t u r i i r o m â ­n e ş t i .

D a c ă p u t e m a v e a i n t u i ţ i a a c e l o r v r emi , t r ă i m şi no i în c o m u n i t a t e a s u f l e t e a s c ă c u p r i m i i d e s c h i z ă t o r i de că i c u l t u r a l e , c ă r o r a t r ebue s ă l e p ă s t r ă m t o a t ă r e c u ­n o ş t i n ţ a n o a s t r ă .

C a r t e a d l u i A. S a e e r d o ţ e a n u ne î m b i e a c e s t p r i l e j . C. I.

I O N C H E L C E A : Muzeul Etnografie al Ardealului, Cluj. Cu o c a z i a r e o r g a n i z ă r i i şi i n a u g u r ă r i i sa le d in I u n i e . 1937.

M u z e u l a c e s t a es te o p e r a d lu i prof. R o ­m u l V u i a . E l e s t e un t e z a u r de m a t e r i a l c a r e vo rbeş t e despre a r t a n o a s t r ă popu­l a r ă , de sp re c i v i l i z a ţ i a s ă t e a n u l u i r o m â n , de sp re c a l i t ă ţ i l e a r t i s t i c e a l e ţ ă r a n c e i ro­m â n c e şi d e s p r e d rep tu l de a s t ă p â n i c a p o p o r p ă m â n t u l A r d e a l u l u i u n d e n e - a m p o m e n i t de a p r o a p e două mi i de an i , c a u r m a ş i ai R o m a n i l o r c u c e r i t o r i şi a i D a c i l o r s t ă p â n i t o r i a i a c e s t o r p l a i u r i .

Ş t i i n ţ a e t n o g r a f i e i l a no i se g ă s e ş t e î n c ă l a î n c e p u t u r i l e s a l e .

N ă d ă j d u i m c ă t i n e r e t u l de a s t ă z i se v a pogorä to t m a i a d â n c în l u m e a s a t e l o r şi c u m i n t e a l u i i s c o d i t o a r e v a c e r c e t a u r m e l e c iv i l i za ţ i e i n o a s t r e popu la re .

P r i n t r e aceş t i c r a n i c i i se g ă s e ş t e şi dl . I o n C h e l c e a . c a r e vorbeş te în a c e s t a l b u m cu d r a g o s t e şi î n ţ e l e g e r e despre v a l o a r e a m u z e u l u i d i n c a p i t a l a A r d e a l u l u i .

A c e s t gh id este un p u t e r n i c î n d e m n ca s ă v i z i t ă m m u z e u l e t n o g r a f i c , o podoabă, a o r a ş u l u i C lu j . C. I.

C Ă R Ţ I F O L O S I T O A R E Î N V Ă Ţ Ă T O R I ­L O R . I n e d i t u r a „Scrisul Românesc" de là C r a i o v a a a p ă r u t de c u r â n d o s e r i e de c ă r ţ i de m u z i c ă p e n t r u copi i i din. şco l i l e p r i m a r e , î n t r ' o e x e c u ţ i e t e h n i c ă f ă r ă Pe­r e c h e . Au to r i i a c e s t o r c ă r ţ i de m u z i c ă , d-nii G. B r e a z u şi N. Sa.vu. c u n o s c u ţ i p e n t r u b o g a t a lo r a c t i v i t a t e m u z i c a l ă ,

au folosit, un i n g e n i o s m i j l o c de notaret m u z i c a l ă , î n l o c u i n d o b i ş n u i t a n o t a r e m u ­z i c a l ă c u c h i p u r i co lo ra t e , c a r e s u n t atâtţ, de s u g e s t i v e î n c â t n u n u m a i că cop i i i s * dep r ind repede cu s e m n i f i c a ţ i a u n o r a -s e m e n e a n o t ă r i , d a r f a c l u c r u l a c e s t a ou. o a d e v ă r a t ă p a s i u n e . P e n t r u e d u c a ţ i a , m u z i c a l ă a ş c o l a r i l o r noş t r i , n u t rebue. s ă se a f l e ş c o a l ă în c a r e să n u se i n t r o ­d u c ă a c e s t e m i n u n a t e c ă r ţ i . E l e c o s t ă , n u m a i 30 lei e x e m p l a r u l şi se g ă s e s c p e n ­t r u c l a se l e I , I I , I I I şi I V . De a c e i a ş i au to r i şi la a c e e a ş i ed i t u r ă se g ă s e s c c o ­lec ţ i i de, co ru r i m i x t e p e t re i şi p a t r u voci , cu cele m a ; f r u m o a s e .cântece p a ­t r io t i ce , r e l i g i o a s e şi p o p u l a r e . P r e ţ u l lor* es te de 25 lei e x e m p l a r u l .

C O N S T A N T I N P A P A : Monografia ora­şului Pleniţa-Dolj. ( T i p o g r a f i a „ S p e r a n ­ţa" , C ra iova , 175 p a g i n i , 60 le i ) .

U n m i c o r ă ş e l d in Ol t en ia , Pleniţa, a, g ă s i t î n di Constantin Papa, î n v ă ţ ă t o r , -un m o n o g r á f i á t h a r n i c şi cu iub i re f a ţ ă . . de l ocu r i şi ele o a m e n i . I n c e l e 175 de? p a g i n i , c a r e a l c ă t u i e s c l u c r a r e a sa , a u t o ­rul c a u t ă s ă ne p rez in t e toa te da te le care-pot f ace pe c i t i t o r • să-ş i fo rmeze o i d e » ' c o m p l e t ă şi f ide lă despre t r e c u t u l şi p r e ­zen tu l a c e s t u i o ră şe l . Dl C. P a p a nu se-m u l ţ u m e ş t e , c a a ţ â ţ i a l ţ i m o n o g r a f i ş t i , să-ş i s p r i j i n e a f i r m a ţ i i l e n u m a i pe d a t e -s t a t i s t i c e , c i a d a u g ă , aco lo u n d e t rebue , . p r o p r i a sa o b s e r v a ţ i e , c u m f a c e de p i ldă , în c a p i t o l u l în c a r e ne vorbeş te desp re ; su f le tu l P l e n i c e n i l o r . P e n t r u tot ce a p a r ­ţ i ne t r e c u t u l u i fo loseş te d o c u m e n t e . D e al t fe l t oa te a s p e c t e l e v ie ţ i i c u l t u r a l e * spor t ive , e c o n o m i c e şi fo lc lo r i ce sun t t r e ­cu t e în r e v i s t ă cu dovezi.

L u c r a r e a dlui C. P a p a t r ebue p r e ţ u i t ă -nu n u m a i p e n t r u c ă ne p u n e sub och i unr co l ţ i şo r de ţ a r ă u n d e v i e a ţ a p u l s e a z ă î n ­t r ' un r i t m c a r e va p u t e a f a c e d in P l e n i ţ a . u n o r ă ş e l în cel m a i b u n î n ţ e l e s a l c u ­v â n t u l u i , d a r şi p e n t r u e x e m p l u l d e m u n ­c ă pe care-1 p o a t e da şi a l t o r t i n e r i c ă r ­t u r a r i , c a s ă a v e m c â t m a i m u l t e ş i m a u b o g a t e m o n o g r a f i i dc s a t e şi t â r g u r i .

D. G.