1

RAPORT

cu privire la activitatea depusă în

calitate de manager al

MUZEULUI DE ETNOGRAFIE

BRAŞOV

- AN 2020 -

2

Prezentul raport de activitate a fost elaborat pentru evaluarea managementului de către

Consiliul Judeţean Brașov, denumit în continuare autoritatea, pentru Muzeul de Etnografie Brasov

aflat în subordinea sa, in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.

189/2008 privind managementul instituţiilor publice de cultura, aprobata cu modificari si

completari prin Legea nr. 269/2009, precum si cu cele ale Regulamentului de evaluare.

Analiza şi notarea raportului de activitate și a interviului se fac în baza următoarelor criterii de

evaluare:

1. Evolutia institutei in raport cu mediul in care isi desfasoara activitatea si in raport cu sistemul

instituţional existent;

2. Imbunatatirea activitatii institutiei;

3. Organizarea/sistemul organizational al institutiei;

4. Situatia economico-financiară a institutiei;

5. Strategia, programele si implementarea planului de actiune pentru indeplinirea misiunii specifice

institutiei, conform sarcinilor si obiectivelor formulate de autoritate;

6. Evolutia economic-financiara a institutiei , pentru urmatoarea perioada de management, cu

mentinerea resurselor financiare necesare de alocat de catre autoritate.

În conformitate cu prevederile contractului de management, datele şi informatiile din

prezentul raport sunt aferente perioadei de la 1 ianuarie – 31 decembrie 2020, reprezentând a doua

evaluare.

3

Structura raportului de activitate

A.Evolutia institutiei in raport cu mediul in care isi desfasoara activitatea

A 1. Colaborarea cu institutii, organizatii, grupuri informale care se adreseaza aceleiasi

comunități

În Brașov sunt concentrate toate instituțiile administrației locale și județene, prin urmare

municipiul reprezintă un pol de dezvoltare, centrul vieții economico-sociale și culturale din întreg

județul. În cosecinta în Brașov există o ofertă culturală specifică pe care o propun instituțiile și ONG-

urile culturale din Municipiu, pe lângă aceasta există și ofertă culturală oferită de autoritățile publice

locale judetene și din județ, care constituie un context cultural mai larg decât cel municipal, în care

Muzeul de Etnografie Brașov poate să-și prezinte produsele culturale și activitățile cultural-educative.

Oferta culturală brașoveană este constituită din activitățile diverse specifice unor instituțiilor

de profil similar Muzeului de Etnografie (Muzeul de Istorie, Muzeul de Artă, Muzeul „Casa

Mureșenilor”, Prima Școală Românească, Muzeul Țării Făgărașului), dar și din activități culturale

specifice instituțiilor de spectacol (Teatru de păpuși ”Arlechino”, Teatru ”Sică Alexandrescu”, Opera

Brașov și Centrul Cultural „Reduta”).

ONG-urile care activează în mediul cultural sunt numeroase și reprezintă o ofertă culturală

bogată și foarte diversificată. Dintre numeroasele ONG-uri din domeniul cultural enumăram:

ForumArte, Forums, GIL Corona, ASTRA, Museion, Colours, Asociația Ceangăilor- Bârsa, Asociația

Cultural Sportivă „Izvorul”, Asociația „Porta Vicum”, Asociația „ Zestrea Săceleană”, Asociația „

Scheii Brașovului”, asociația „ Junii Cetății Rupea”, asociația „ Elenilor din Brașov”, Societatea

Junilor Brașovecheni, Uniunea Junilor din Șchei și Brașovechi, Asociația Izvor, Asociația Zestrea

Hărmanului etc.

Muzeul de Etnografie are misiunea de a contribui la conservarea și la promovarea patrimoniului

cultural al județului Brașov din mediul rural și urban. Instituția are rolul de servi interesele societății

brașovene prin activitățile sale cultural-știintifice care să pună în valoare identitatea culturală locală și

valorile comunității.

Comunitatea brașoveană se distinge între celelalte comunități din Transilvania și România

prin faptul că aici s-au păstrat manifestări de cultură tradițională specifice mediului rural, ne referim

la comunitatea românească din Șcheii Brașovului care continuă să-și pună amprenta pe Brașovul

modern și contemporan. Bogăția patrimoniului imaterial al vechii comunități românești asigură

Junilor Brașovului un loc aparte în mediul cultural brașovean și le conferă statutul principalele brand

turisti al orașului.

4

Ceea ce se distinge ca fiind specific comunităților brașovene și județului Brașov sunt

multiculturalitatea și caracterul multiconfesional, aceasta specificitate locală și zonală poate fi pusă în

valoare prin activitățile instituției muzeale.

În această realitate, mediul preuniversitar şi universitar constituie principalul public țintă,

pentru că şcolile şi universităţile din Braşov, unde studiază peste 50.000 de elevi și 20.000 de studenţi

solicită periodic oferte culturale specifice și consistentă în datele lor esenţiale de exprimare. Un prim

pas in optimizarea relatiei muzeului cu sectorul educational îl reprezinta diversificarea ofertei de

ateliere pedagogice dedicate elevilor si studentilor.

În acest context, se poate afirma că în anul 2020 a activitatea de promovare a patrimoniului

cultural din colecțiile muzeului și a patrimoniului imaterial a avut loc prin intermediul unor activități

culturale diversificate(workshop, prelegeri, vernisaje, demonstrații, șezători, întâlniri cu diverse

asociații etc.).

Pandemia a generat o situație noua în condițiile în care autoritățile statului au impus prin lege

starea de urgență si ulterior starea de alerta care au restrictionat accesul publicului in muzee.

Inchiderea pentru public a muzeelor a generat căutarea unor soluții de a transmite mesajele

muzeului publicului larg, astfel o bună parte din activitate s-a transferat în mediul on-line (site-ul de

web și pagina de facebook). Astfel colaborarea cu scolile și mediul universitar a limitată doar la

primul trimestru al anului 2020, cand au fost organizate ateliere si vizite pentru populatia scolară și

cadrele didactice.

În perioada stării de alerta publicul a fost descurajat să participe la activități culturale în spații

închise și numărul de vizitatori din muzee a fost limitat atât pentru spațiile interioare cât si pentru

activitatile in aer liber. În consecința principalele măsuri au constat în promovarea patrimoniului și

expozițiilor în mediul on-line și în căutarea de noi parteneri pentru organizarea unor activități

educative și culturale în spații nonformale. Acțiunile adresate publicului s-au adresat, mai ales

publicului din mediul on-line, iar in perioada stării de alertă publicului din mediul urban prin produse

culturale adecvate beneficiarilor-ţintă ( expoziții, ateliere pedegogice, postari de fotografii cu obiecte

din colectiile muzeale și promovarea unor obiecte artizanale ca suveniruri etc.).

Relațiile cu mediul artizanilor și meșterilor au fost întărite în perioada stării de alertă pentru că

Muzeul a considerat de datoria sa să-i sprijine pe aceștia prin comandarea unor artefacte care să fie

realizate în cadrul atelierelor. Astfel s-au realizat două deziderate și anume sprijinirea mediului

artizanal și asigurarea continuității activităților de tip workshop pentru publicul țintă. Unele ateliere

au fost regândite astfel încât, dacă beneficiarii nu puteau participa la activități în instituția muzeală să

5

poată participa la aceste acțiuni in spațiile artizanilor și meșterilor colaboratori (curți. gradini, hale).

Principalul câștig al transferării activităților educaționale în spațiile colaboratorilor a constat în

oferirea unei experiențe culturale mult mai profunde, din cauza faptul că participanții au putut să-i

vadă pe artizani la lucru in atelierele lor și să participe efectiv la realizarea unor artfacte în mărime

naturală. Alte câștiguri secundare au constat în valorificarea colecției muzeale prin realizarea unor

replici după obiecte din aceasta, în asigurarea unui cadru adecvat de organizare a atelierelor pentru un

număr mai mare de beneficiari per atelier, în responsabilizarea meșterilor deveniți proomotori și

organizatori de acțiuni culturale sub egida instituției muzeale.

Din cauza restrictiilor impuse de autorități pentru prevenirea pandemiei nu s-au putut realiza

acele sesiuni de informare a grupurilor de turiști in cadrul Muzeului Civilizației Urbane, dar

preocupare pentru atragere acestui segment in viitor a fost pusă în practică prin organizarea unui

punct de informare turistică în cadrul Muzeului Etnografic din Săcele și prin obținerea certificării unei

rute de turism cultural la nivel național, menită să cuprindă pe traseul său toate secțiile Muzeului de

Etnografie Brașov. Prin aceasta se speră că pe lângă categoria de public reprezentantă de elevi, va

crește și un alt grup important de vizitatori și anume: turiștii.

Acționând pentru creșterea vizibilității instituției în plan național și internațional conducerea

instituției s-a implicat în inițierea unui proiect de rută cultural-turistică certificată la nivel național.

Ruta trebuia să cuprindă minim trei județe pentru a fi certificată ca traseu de turism cultural la nivel si

international. În consecință Muzeul și-a căutat parteneri în județele Sibiu și Bistrița-Năsăud care să se

alăture proiectului de realizarea a unei rute de turism intitulată Porțile Transilvaniei, în care au fost

promovate toate obiectivele culturale din cele trei județe (muzee, mănăstiri, cetăți, biserici fortificate

etc). Dosarul a fost înaintat Ministerului Economiei si Turismului în 30.10.2020 și a fost aprobat și

certificat prin ordin de ministru, astfel în România a apărut o nouă rută culturală intitulată Portile

Transilvaniei, documentul de certificare fiind transmis muzeului în 18.11. 2020.

Relația cu ONG- urile culturale

Colaborarea cu ong-urile a constituit una dintre direcțiile de acțiune pentru promovarea

patrimoniului cultural brașovean cu sprijin din interiorul comunității. Această relație cu ONG-urile s-

a dovedit a fi cu atât mai însemnată cu cât relația Muzeu-Școală a fost scurtcircuitată de introducerea

stării de urganță în 15 martie 2020. Prin intermediul colaborării cu câteva ong-uri Muzeul a obținut

rezultate însemnate în misiunea sa, reușind să atragă finanțări nerabursabile în valoare de peste 40.000

lei, să organizeze șapte evenimente culturale și educative în cadrul proiectului Civilizația mesei în

Brașov, să organizeze evenimente în spatii nonformale (șezători) să organizeze expoziții în spațiile

6

sale (Inflorituri cu acul la Muzeul Civilizației Urbane) și în spații nonformale (Tradițiile ecvestre ale

Junilor Brașovecheni).

Dintre ong-urile cu care muzeul a colaborat în 2020 merită să fie menționate următoarele:

a) Agenția Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Brașov

În ceea ce privește colaborarea cu unele ONG-uri se cuvine a fi mentionat parteneriatul cu

Agenția Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Brașov, care a avut drept rezultat implementarea

unui proiect cultural cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Român, proiectul s-a numit

”Civilizația în Brașov. Tradiții și bucate din Șcheii Brașovului și Brașovechi”.

Prin proiect s-a conturat o colaborare fructuoasă cu patru ong-uri (AMB, Mă implic,

Societatea Junilor Brașovecheni și Muzeul Primei Școli Românești) în cadrul căreia s-au realizat un

număr de șapte activități cultural-educative (workshop, prelegeri, lansare de carte) și un produs

cultural de mare însemnătate pentru valorificarea patrimoniului imaterial din domeniul gastronomiei

locale: volumul „Tradiții, obiceiuri și bucate alese din Șcheii Brașovului și Brașovechi”, tipărit într-

un tiraj de 1000 de exemplare.

b) Societatea Junilor Brașovecheni

Unul dintre partenerii strategici ai Muzeului de Etnografie din rândul ONG-urilor este

Societatea Junilor Brașovecheni, cu care s-a realizat expozitia temporară Tradițiile ecvestre ale

Junilor Brașovecheni, care din cauza restrictiilor din perioada stării de alertă a fost organizată într-un

spatiu nonformal frecventat de foarte multă lume și anume holul central din Mall-ul Coresi.

c) Prima Școală Românească

În prima parte a anului 2020 s-a încheiat un acord de parteneriat cu fundația Primei Școli

Românești în legătură cu organizarea unui Muzeu Etnografic al Șcheilor, prin aceasta Muzeul

Etnografic primea în folosința gratuită un imobil monument istoric pentru 59 de ani.

Din păcate pandemia a generat o amânarea a activităților de organizare prin restrângerile de

ordin financiar pe care le-a adus cu sine.

Consiliul Județean Brașov a redus bugetele de activități și acțiuni culturale ale Muzeului, prin

urmare s-a realizat doar selecția de obiecte pentru noul muzeu, dar pregătirea obiectelor pentru

viitorul muzeu nu s-a mai realizat. Dar proiectul organizării unui muzeu dedicat comunității românești

din Șchei va rămâne în continuare unul dintre proiectele culturale însemnate in plan de activități din

perioada următoare.

d) Asociația Șcheii Brașovului

7

Șezătoarea la Muzeu este o activitate continuă permanentă care avea loc lunar în colaborare cu

asociația Șcheii Brașovului care organizează șezătoarea în Șchei și șezătoarea la Muzeul de

Etnografie Brașov în scopul de a promova patrimoniul textil și tradițiile vechilor comunități din

Brașov și Țara Bârsei; În condițiile pandemiei au fost organizate un număr de șase șezători în 2020.

Totuși în colaborare cu participantele la șezători în perioada pandemiei s-au organizat șezători on-

line, care au avut ca rezultat proiectul expozițional Inflorituri cu acul la Muzeul Civilizației Urbane a

Brașovului. În cadrul acestui proiect s-au realizat panouri cu motive si simboluri tradiționale cusute

pe ii și cămăși în înreg spațiul românesc. Participantele au lucrat de acasă, unele chiar în străinătate

(ex. Birmigham) pe bucăți de pânză lucrată în casă, iar simbolurile și motivele decorative le-au fost

puse la dispoziție în format vectorial de către Muzeu prin intermediul Grupului Motive și simboluri

traditionale din Țara Bârsei și împrejurimi.

Relaţia muzeu - şcoală

În primul semestru al anului 2020 au continuat programele pedagogice cu elevi din şcolile

braşovene, din Săcele si Rupea, muzeul coordonând un număr de zece ateliere tematice. Colaborarea

cu unele școli a fost realizată și în urma solicitarii unora dintre cadrele didactice din instituţiile

şcolare, care şi-au propus promovarea şi învăţarea tradiţiilor în cadrul unor ateliere.

O particularitate a anului 2020 a constat în faptul că odată din 15 martie proiectele cu scolile au

încetat.

Relația cu meșterii și artizanii din zonă

Apariția pandemiei în Brașov a avut consecințe directe asupra colaborării cu meșterii și

artizanii din județ în sensul că odată cu introducerea stării de urgență atelierele din prima jumătate

a anului 2020 au fost sistate și contractele de colaborare suspendate pe termen nedeterminat.

După încetarea stării de urgență și instituirea stării de alertă cu limitarea accesului publicului

și obligativitatea respectării distanțării sociale am fost nevoiți să regândim unele din ateliere și

pentru a le relua în noile condiții stabilite prin lege. În cele din urmă s-a găsit soluția de a strămuta

activitățile educative de tip atelier din cadrul muzeelor în spațiile deținute de meșteri și artizani

(curți, grădini, hale). Soluția strămutării atelierelor a avut ca efect păstrarea unui număr relativ

mare de participanți la acestea (10-25 persoane) pentru ca au fost desfăurate în spații deschise, în

aer liber. Un rezultat pozitiv al soluției identificate a fost dat de faptul că numărul beneficiarilor

atelierelor din perioada stării de alertă l-a depășit pe cel al beneficiarilor din primul trimestru

ajungând la 620 persoane care au participat la 52 de activități de tip atelier făcute în spațiile

8

colaboratorilor. Prin urmare participanții la atelierele pedagogice pot fi impărtiti după cum

urmează:

a) grupuri organizate de elevi în primul trimestru;

b) copiii, adolescenți, tineri, adulți și familii în perioada iunie-octombrie 2020.

Pentru primul trimestru al anului situația se prezinta conform tabelului de mai jos:

Dennumire ateliere Total

Iconografie 5

54 elevi

Cusături româneşti/

Pe urmele acului și lutului polimeric

13

153 elevi

Împletituri din pănuși de porumb 1

28 elevi

Pictură tradiţională pe lemn 2

17 elevi

Crestături în lemn 3

36 elevi Atelier de Desen, Grafică, Pictură 7

54 elevi

Jucării croșetate 6

92 elevi

Accesorii croşetate 9

81 elevi Mărțișor la muzeu 2

20 elevi

Țesut 4

57 elevi

TOTAL 2020

sesiuni ateliere/ elevi

52 ședințe

592 elevi

Mutarea atelierelor în spații deschise s-a trecut la o altă calitate a acestor activități prin faptul că

publicul s-a diversificat, iar interacțiunea directă cu meșterii în spațiile acesora a generat

experiențe culturale și educative autentice. Ne gândim ca și anul 2021 să continuăm cu acest tip

de ateliere.

Relatia cu colectionari particulari

Denumire acțiune Total

Atelier de pictură pe lemn 22 ateliere/280 beneficiari

Atelier de inițiere în ceramică 20 ateliere/220 beneficiari

Atelier de inițiere în caligrafie 10 ateliere/120 persoane

Total ateliere 52ateliere / 620 beneficiari

Sezătoare în Muzeu 6 șezători / 156 persoane

Total ateliere și șezători 58 activități / 776 beneficiari

9

2020: primirea pentru digitizare și ulterior includere în fondul documentar ca material documentar a

15 vederi despre Brașov si alte orașe din Transilvania și Ungaria în perioada 1900-1918.

(colecționar Aldea Roxana, 3. 06.2020);

Relaţia cu instituţii muzeale

Muzeul de Etnografie Braşov a promovat creşterea serviciilor muzeale spre a fi integrate

circuitului turistic al Braşovului. În acest scop a iniţiat orgnizarea unor expoziţii de interes național

pentru a rămâne în conştiinţa publicului ca un inițiator de evenimente culturale și expoziții de

prestigiu. În acest sens MEBv a încheiat un parteneriat cu Muzeul Național de Istoria al României

prin care a fost organizată expoziția din cadrul proiectului Luxul Necesar. Accesorii și podoabe de

mireasă.

Relația cu Universitățile

2020: a continuat colaborarea în plan științific cu Universitatea din Cahul în cadrul proiectului privind

transhumanța mocanilor săceleni în sudul Basarabiei (iunie). Relația a constat în schimb de informații

și corespondență pentru organizarea unei cercetări de teren în zona sudului Basarabiei.

Cadrul general creat de pandemie nu a favorizat acțiuni comune cu alte universități din România și

din afara acesteia.

Relația cu comunităţi din mediul urban / rural

Programul de activitați expoziționale a anului 2020 a avut în vedere aducerea în prim plan a

zonelor rurale ale județului, care prin traditii in vivo au fost remarcate de specialisti.

Un exemplu de promovare a unei comunitați rurale este reprezentat de organizarea în

muzeul din Rupea a Expoziției „Costumul venețian în diversitatea lui” în care a fost prezentat

portul tradițional din satul Veneția de Jos. Expoziția a fost organizată în perioada 1 sept.-2 decembrie

2020 cu sprijinul preotului Alexandru Socaciu și al unui grup de doamne reunite într-o șezătoare a

satului.

Din păcate limitările impuse de COVID au determinat abandonarea pentru iarna anului 2020

a ritualurilor legate de ceata de feciori în Țara Făgărașului. Astfel tradițiile de iarnă din această zonă

nu au mai fost organizate în sat și nici promovate de echipa de cercetători a Muzeului.

În ceea ce privește relația cu coomunitățile urbane, care au păstrat ca fenomen viu anumite

tradiții și meșteșuguri, MEBv a organizat o expoziție în cadrul programului Targul Meșterii și

artizanii Transilvaniei, intitulată „ Icoane din Șcheii Brașovului”. Aceasta beneficiat de implicarea

10

fundației Muzeului Bisericii Sfântului Nicolae Prima Școală Românescă din Șcheii Brașovului, de

implicarea artistei, restaurator și iconar Victoria Țâroi și de participarea femeilor din grupul Șezătoare

în Șchei.

În ceea ce privește contextul local și județean în care a activat MEBv în anul 2020 se

contureaza următoarele concluzii:

• pandemia a pus instituțiile, ong-urile și membrii comunității brașovene într-un context nou

în care au fost descurajate socializarea, vizitele și activitățile în spații închise și deschise;

• relațiile de cooperare între instituțiile de cultură, între instituțiile de învățământ și

instituțiile de cultură au fost reduse și limitate la interacțiuni în spațiul on-line; acest fapt a

determinat scăderea în procente semnificative a ponderii elevilor în rândul beneficiarilor

direcți ai activităților educative desfășurate de muzeu;

• o parte din activitățile educative și culturale ale instituției au fost regândite pentru a

rămâne un factor de promovare a culturii tradiționale; s-a reorganizat activitatea de

promovare on-line cu accent pe pagina de facebook, unde postările s-au făcut zilnic până

în ultima zi a anului; una dintre expozițiile considerate de mare atractivitate (Caii Junilor

și împodobirea lor. Tradițiile ecvestre ale Junilor Brașovecheni) a fost transferată într-un

loc de mare vizibilitate, unde accesul publicului nu era restricționat în acea perioadă și

anume în Mall-ul Coresi;

• postările zilnice pe pagina de facebook cu subiecte atractive (ex. povești despre sfinți,

icoane, meșteșuguri vechi și uitate, despre portul traditional, tradiții, sărbători, accesorii de

lux, moda de altădată) au avut ca efect creșterea impactul vizitatorilor și interacțiunilor pe

pagină de facebook a muzeului cu aproximativ 297 % adică de la 470.224 în 2019 la

1.877.803 în 2020; la aceasta se adaugă un număr de 13.410 persoane care au vizionat

videoclipul de prezentare a Muzeului de Etnografie Brașov realizat pentru a fi postat pe

site-ul și pe pagina de facebook a Institutului Cultural Român din Istanbul în cadrul

proiectului „Cele mai frumoase muzee etnografice din România - 2020”

• instituția muzeală a încercat să găsească soluții pentru a rămâne activă în cadrul

comunității și s-a adresat cu precădere familiilor, ong-urilor și artizanilor dispuși să se

implice în organizarea de activități în spații în aer liber sau nonformale; Prin urmare

numărul participanților veniți la ateliere în afara programelor cu școlile a egalat și depășit

11

pentru prima dată numărul de elevi participanți (620 beneficiari direcți la ateliere în spații

nonmuzeale, față de 592 beneficiari direcți prin programele cu școlile brașovene).

• ponderea turiștilor în masa vizitatorilor a cunoscut și ea o cădere spectaculoasă fiind

generată de faptul că muzeele au fost o bună perioada închise publicului; o altă cauză a

fost și lipsa generală a turiștilor străini în Brașov;

• activitățile cu meșteri, artizani și cu comunitățile urbane și rurale au avut ca scop mai ales

strângerea legăturilor Muzeului cu membrii activi ai acestor comunități, cu păstrătorii de

tradiții;

• condițiile limitative impuse mediului cultural în România în perioada pandemiei au

generat o colaborare mai redusă a instituției muzeale cu instituții culturale și academice de

prestigiu din Țară și din străinatate, cu personalități culturale;

• dar cercetarea de teren a fost efectuată în satele Bucium și Șercăița, Dopca, Fântâna,

Veneția de Jos și Mateiaș, însă accentul a fost pus pe cercetarea fondurilor și colecțiilor în

vederea organizării activității de promovare a patrimoniului muzeal în mediul on-line;

• în limita posibilităților și cu un buget de acțiuni culturale diminuat cu 41,3 % muzeul a

reușit să țină toate activitățile cultural-educative (primul trimestru) și să organizeze și

actitivăți neprevăzute în planul inițial care au fost propuse de alte instituții și ONG-uri ( în

al doilea semestru al 2020);

• limitările privind accesul în muzeu au avut ca rezultat doar o scădere a numărul de

beneficiari direcți plătitori de bilet; aceasta a determinat scăderea incasările pe bilete, dar

aceasta problemă a fost depășită prin instituirea plății biletului de intrare la atelierele

educative externalizate și prin obținerea unei finanțări nerambursabile în parteneriat cu

Agenția Metropolitană Brașov, din care valoare de 39.800 lei reprezintă bugetul cu care au

fost organizate evenimentele cultural-educative din proiect de către Muzeul de Etnografie

Brașov;

• proiectul cultural Civilizația mesei în Brașov finanțat de AFCN a generat șapte

evenimente și un număr de 1193 de beneficiari direcți, participanți la acțiuni, dar

neplătitori de bilet, care se adaugă la numărul de beneficiari direcți, dar neplătitori rezultati

din organizarea expoziției despre Tradiția ecvestra a Junilor în Mall-ul Coresi și celor

13.410 beneficiari direcți, care au vizionat videoclipul de prezentare a Muzeului de

12

Etnografie Brașov, în cadrul proiectului Cele mai frumoase muzee etnografice din

România inițiat de ICR Istanbul în a doua jumătate a anului 2020.

• Prin expoziții atractive și de impact ca Inflorituri cu acul la Muzeul Civilizației urbane,

Ia și cămașa de acasă, Luxul necesar. Accesorii și podoabe de mireasă și Caii Junilor.

Tradiții ecvestre ale Junilor Brașovecheni, Muzeul de Etnografie Brașov s-a adresat cu

precădere celei de-a doua părți a comunității brașovene, nou-veniții, așezați în cartierele

din zona de nord a orașului (Coresi, Avantgarden, Tractorul) care au avut posibilitatea să

descopere o parte din marea moștenire multiculturală a brașovenilor fie prin vizite la

Muzeul din Piața Sfatului, fie în holul central al Mall-ului Coresi.

• crearea așa-numitei Comunități MEBv a fost realizată prin angrenarea unor firme private,

ong-uri, artisti,artizani și meșteri în eforturile de promovare a moștenirii culturale

brașovene și a creației artistice locale. Astfel în jurul muzeului s-a constituit un grup de

sprijin prin care MEBv a reușit să-și ducă la îndeplinire misiunea sa culturală, grupul este

reprezentat de firme ca Immauchan și Starcom Brașov, care au acceptat să găzduiască

expozițiile propuse de MEBv, dar și de artiști, artizani și meșteri organizați în ong-uri,

PFA-uri și Srl-uri; În ultimul trimestru al anului 2020 prin intermediul comunității MEBv

au fost organizate trei expoziții în spații nonformale (Coresi Mall, vitrina Magazinului

Star, vitrina Muzeului Civilizatiei Urbane), care au avut rolul de a promova pe de o parte

cultura tradițională (în Coresi Mall), pe de altă parte de a promova artiști plastici

contemporani (proiectul Vitrina la magazinul Star și proiect Boltart la Muzeul Civilizatiei

Urbane). Proiectele realizate prin comunitatea MEBv au adus un număr de 22740

beneficiari direcți, dar neplătitori de bilet pentru că nu există posibilitatea de a vinde bilete

în Mall și în piața de la Star și Piața Sfatului.

A.2. Analiza Swot

Mediul intern

În ceea ce privește mediul intern în care activează Muzeul de Etnografie se observă faptul că

fenomenele sociale cu care se confruntă societatea românească nu au ocolit comunitatea brașoveană

(criza personalului calificat, lipsa de atractivitate pentru domeniu, lipsa unor facultati cu acest profil

in Brasov, plecarea tinerilor în Occident, orientarea spre profesii și bănoase etc). Implicațiile stării

de urgență și ale stării de alertă generate de pandemie au determinat o repoziționare a instituției

13

muzeale, care a umărit pe de o parte creștere vizibilității sale în mediul on-line (Facebook), pe de

altă ieșirea din sfera de relații și cooperări tradiționale, concomitent cu căutarea de noi parteneri în

mediul privat (ong-uri, firme private, pfa, srl-uri).

Dinamica creșterii populației municipiului determină în prezent o schimbare a trăsăturilor

caracteristice ale comunității brașovene, care încetul cu încetul a dezvoltat două comunități distincte.

În anii 2017-2018 un studiu al Băncii mondiale releva faptul că o treime dintre români visează

să se mute în Brașov în următorii 20 de ani. Însă deja începuseră să se construiască cartiere noi în

zona de nord a orașului, mai ales blocuri, mii de apartamente, care adesea erau cumpărate chiar

înainte de a fi construite. Cumpărătorii erau dintre cei mai diversi, ardeleni, moldoveni, olteni, români

din diaspora, unii străini care aveau origini etnice diferite (turci, ucrainieni, libanezi, indieni s.a.m.d.).

Avântul imobiliar indică faptul că în viitor comunitatea brașoveană va crește cu o sută, poate

două sute de mii de locuitori, aceasta va însemna o mare provocare în ceea ce privește integrarea

noilor veniți din punct de vedere cultural.

Practic Brașovul contemporan este constituit din două comunități distincte ca mentalitate și

nevoi culturale, vechii brașoveni (români, sași, maghiari, evrei și greci), grupați în zona istorică și

brașovenii de dată mai recentă, care locuiesc îndeosebi în cartierele muncitorești și în cartierele

ridicate în ultimul deceniu. Aceștia din urmă nu sunt deloc familiarizați cu trecutul, tradițiile și

valorile vechii comunități. Pentru multi dintre cei nou-veniți Brașovul este simbolizat de Dealul

Tâmpa și de Poiana Brașov, nu de Biserica Neagră sau de Prima Școala Românească, unii nici măcar

nu au auzit de Juni. Mulți elevi din școlile marginașe, își petrec copilăria în fața blocului sau în locuri

de agrement ca Aventurapark ori Aquapark, astfel ajung la vârsta adolescenței fără să fi vizitat

monumentele și muzeele din oraș. Pentru unii copii vizitarea Bisericii Negre reprezintă o aventură a

cunoașterii similară cu vizitarea Catedralei San Pietro din Roma.

Prin urmare, principala provocare pentru instituțiile culturale și ONG-urile din zona cultural-

civică o reprezintă oferirea de informații și activități culturale atractive prin care publicul brașovean

din oraș și din județ și turiștii să intre în contact cu moștenirea culturală a vechilor brașoveni, cu

valorile promovate de vechea comunitate .

Turismul de masă dezvoltat în ultimele decenii în Brașov se conturează mai ales în zona

istorică, în legătură directă cu monumentele cele mai reprezentative pentru comunitatea multiculturală

brașoveană: Biserica Neagră, Casa Sfatului, Biserica Sfântul Nicolae, Prima Școală Românească

.Turismul cultural constituie de fapt un cadru care favorizează activitatea de informare și valorificare

a moștenirii culturale brașovene realizată de Muzeul de Etnografie.

14

În timp ce municipiul Brașov crește din punct de vedere demografic, comunitățile rurale

tradiționale sunt pe cale de disparitie, devenind tot mai mult sectoare rezidentiale. Cauza acestei stări

de fapt rezidă în principal în modernizarea societății și migrarea spre orașe, astfel unii dintre locuitorii

din mediul rural s-au îndreptat spre Occident, alții au migrat spre orașe din județ sau din Țară,

căutându-și alte ocupații decât cele tradiționale, acest fapt a determinat îmbătrânirea populației active

din mediul rural și renunțarea la activitățile tradiționale specifice.

Continuarea programelor de cercetare, documentare, strângere de martori etnografici, achiziții

de piese de patrimoniu pentru colecțiile muzeale dobândește o însemnătate deosebită, pentru că în

județul Brașov trăiesc încă păstrători de tradiții, meșteri populari și mai au loc sărbători și ritualuri

specifice. Dispariția satului tradițional impune instituției muzeale directii prioritare de a cerceta aceste

manifestări, vizibile încă, prin programe de cercetare etnologică de urgență.

Puncte tari

✓ instituție recunoscută cu perfomante notabile în tară și străinătate;

✓ deține colecții muzeale originale și autentice privind civilizația rurala a românilor,

sașilor și ceangăilor din sud-estul Transilvaniei;

✓ recunoscut prin aplicațiile muzeotehnice moderne și tematicile inedite ale celor patru muzee;

✓ colaborează cu colecționari particulari în expoziții publice;

✓ atrage, sprijină și stimulează meșteri populari și artizani;

✓ ofertă cultural-educativă diversificată pentru diversele categorii de public;

✓ dezvoltă parteneriate cu unități de cercetare din învătământul superior cu alte muzee din țara

și străinătate care dau vizibilitate științifcă MEBv;

✓ dezvoltă parteneriate cu primării și ong-uri implicate în dezvoltarea durabilă și sustenabilă a

turismului în sudul Transilvaniei;

✓ deține, ca inițiator, prima rută de turism cultural din sudul Transilvaniei – Porțile

Transilvaniei- certificată în noiembrie 2020 de Ministerul Economiei și Turismului;

✓ deține cu drept de administrare trei clădiri monument istoric în piețele centrale din Brașov și

Rupea, iar în Săcele sediul muzeului este situat în zona centrul istoric pe Calea Brașovului; în

cele trei clădiri sunt organizate expoziții permanente și temporare care reflectă patrimoniul

cultural mobil din sud-estul Transilvaniei;

✓ o comunicare intensă cu vizitatorii on-line pe pagina de facebook;

15

Puncte slabe:

✓ Personalul de supraveghere insuficient dat fiind numărul de unități deschise (4 locatii);

✓ Personal de specialitate (muzeografi, conservatori, restauratori) insuficient, dat fiind numărul

de unități deschise și complexitatea colecțiilor muzeale;

✓ Precaritatea deținerii spațiului care adăpostește sediul muzeului – amenințat de retrocedări (

bd-ul Eroilor 21 A și depozitele din strada Lungă, nr.9);

Oportunități:

✓ Existența interesului comunității locale pentru valorile culturale brașovene;

✓ Formarea de noi cartiere în Brasov cu tendințe de afirmare a identității proprii;

✓ Parteneriat in vederea accesarii de fonduri cu Agenția Metropolitană pentru Dezvoltare

Durabilă Brașov;

✓ Creșterea interesului pentru turismul cultural și de agrement;

✓ Existența unor itinerarii si trasee culturale europene promovate de agentiile de turism ( la

obiective UNESCO, turul bisericilor săsești fortificate, turismul religios, existența destinatiilor

turistice EDEN);

Amenintare:

✓ Lipsa de motivare a personalului;

✓ Fonduri insuficiente pentru dezvoltarea institutiei;

✓ Crearea unui climat de descurajare a localnicilor și a turiștilor de a vizita instituțiile muzeale

din cauza pandemiei;

✓ Restricții și limitări privind actiunile culturale și accesul vizitatorilor în muzee impuse de

autoritățile publice locale și centrale.

A.3. Evoluția imaginii existente a institutiei si propuneri pentru imbunatatirea acesteia

În anul 2020 activitatea de publicitate si promovare a activităților și imaginii instituției

muzeale a urmat inițiale cadrul tradițional prin utilizarea mijloacere de comunicare și afișare clasice

(presă scrisă, afiș, apariții la TV, postări pe site și pe pagina de facebook), dar odată cu declanșarea

pandemiei promovarea și publicitatea s-au mutat în mare măsură în mediul on-line, mai ales pe pagina

de facebook a Muzeului de Etnografie Brașov.

16

Prin urmare activitatea de publicitate și promovare a proiectelor MEBv a urmărit în anul 2020 atât

adecvarea mijloacelor de comunicare la cerințele și reflexele de consumator al publicului brașovean,

cât și depășirea impasului privind comunicarea directă cu publicul în urma declanșării pandemiei.

Aceasta a presupus măsuri de îmbunățire a comunicarii și reorganizarea activităților de informare și

promovare în așa fel încât publicul să fie mereu în contact cu activitățile muzeale prin intermediul

noilor media (website și pagina de facebook). Vechile mijloace de informare (afișe, bannere și roll-up-

uri) au primit o însemnătate secundară din cauza faptului că restricțiile de circulație în oraș au

determinat majoritatea publicului ținta să prefere să informeze acasă în fața computerelor și nu pe

străzile din proximitatea muzeului.

Activitățile muzeului au fost promovate totuși atât în mass-media locală, cât și în cea

națională,astfel s-a atins un număr de 115 atestări ale Muzeului în mass-media pentru anul 2020

(presa scrisă, apariții TV și site-uri de știri din mediul on-line);

O măsură care a reprezentat una dintre cauzele pentru care a crescut vizibilitatea muzeului a

fost valorificarea functiei pedagogice a muzeului în mediul on-line prin postarea a 261 de materiale

de informare și educație culturală pe pagina de facebook a instituției in anul 2020.

Acestea au avut următorul impact:

- creșterea numărului de urmăritori cu 44,04 % față de anul 2019 (de la 4.332 pers. la 6.240 pers.);

- creșterea numărului de interacțiuni pe pagină la 1.877.803, adică o crestere de aproximativ 297%

față de anul 2019;

- creșterea numărului de aprecieri a postărilor de la 9.599 în 2019 la 21.005 în 2020 adică o creștere

118,22 %;

Această măsură a îmbunătățit simțitor activitatea de comunicare și a adus în unele cazuri un

număr impresionant de interacțiuni (aprecieri, distribuiri etc.) pe pagina de facebook a Muzeului.

Dăm ca exemplu câteva postări care s-au bucurat de un număr mare de aprecieri și interacțiuni:

• Ziua Universala a Iei, care a avut un impact de 58.517 interacțiuni și 3188 distribuiri;

• Povești cusute, care a avut un impact de 49.692 interacțiuni;

• Costum ceangăiesc de fată, care a avut un impact de 34.830 interacțiuni;

• Căița cu raze din tul negru „haube”, care a avut un impact de 24 997 ineracțiuni;

• Piața Sfatului, 1891, - care a avut un impact de 22 071 interacțiuni.

17

Exemplele pot continua cu zeci de postări care au depășit fiecare câte 4-5000 de interacțiuni și

like-uri, care au avut teme diverse (semnificații ale sărbătorilor, icoane, prezentări de obiecte din

colecție, prezentare de obiceiuri și jocuri etc)

Interesul arătat de publicul larg pentru postările de pe pagina muzeului atestă faptul că se

conturează un nou tip de public, un nou tip de beneficiari direcți, dar totuși beneficiari on-line,

reprezentat de persoane din segmentul activ (25-65 de ani) care sunt mult mai selective în legătură cu

sursele de informare și preferă să se documenteze de pe pagina de facebook a MEBv.

Adecvarea metodelor de informare la nevoile culturale ale publicului actual a fost realizată în

perioada anterioară prin site-ul de internet, pagina de facebook a Muzeului și utilizarea mijloacelor

mass-media pentru promovarea activităților și a imaginii instituției.

O altă măsură a constat în punerea unui accent deosebit pe prezentarea informațiilor într-un

mod accesibil publicului larg prin intermediul unor filme documentare cu păstratori de tradiții, dar și

prin videoproiecții de prezentare a muzeului și expozițiilor pavilionare. Dăm ca exemplu postarea

unui film documentar intitulat Decembrie timpul cetei de feciori, care prezenta obiceiurile de ceată

de feciori din Țara Făgărașului și care a adunat 44.488 interacțiuni.

O alta măsură a constat în promovarea patrimoniului cultural brașovean prin intermediul unor

filme realizat de MEBV și difuzate cu ajutorul unor instituții și organizații de prestigiu ca I. C. R.

Istanbul și A.F.C.N. Cu ajutorul ICR Istanbul a fost difuzat un film de prezentare a MEBv în mediul

on-line, cu dedicație specială pentru românii și publicul ICR din Turcia. Videoclipul a fost vizionat

de un număr de 13.410 persoane, conform datelor furnizate de ICR Istanbul, fiind cel mai vizionat

dintre cele 12 filme promovate de această instituție în cadrul proiectului „Cele mai frumoase muzee

de etnografie din România”.

Un alt film de promovare a patrimoniului imaterial brașovean a fost realizat în cadrul

proiectului „Civilizația mesei în Brașov. Tradiții și bucate alese din Șcheii Brașovului și

Brașovechi” , acesta a avut ca subiect reeditarea Nunții din Șcheii așa cum era atestată la 1830,

filmul a fost postat pe pagina de facebook a Muzeului și promovat de Radioteleviziunea Transilvania.

O altă măsură de promovare a activităților muzeului a constat în realizarea periodicului Muzeului

Etnobv.ro într-o ediție digitală în toamna anului 2020. Ediția din acest an a fost dedicată valorificarii

corespondenței dintre Dimitrie Gusti și alți mari sociologi și etnografi din perioada interbelică, prin

aceasta s-a urmărit celebrarea a140 de ani de la naștere marelui sociolog. Limitările generate de

pandemie au determinat amânarea lansării unei ediții tipărite a periodicului muzeului, dar și amânarea

18

postării on-line a ediției digitale a acestuia, care va fi pusă la dispoziția publicului în mod gratuit în a

doua parte a anului 2021.

A.4. Măsuri luate pentru cunoasterea categoriilor de beneficiari

Categoriile de beneficiari au fost determinate prin mai multe mijloace:

- investigarea datelor privind beneficiarii programelor muzeale de către serviciul financiar-

contabil (publicul plătitor a fost clasificat după bilete în elevi, pensionari, studenți,

adulți);

- în cadrul atelierelor și a șezătorilor publicul a fost clasificat în funcție de vârsta (copii,

adulți);

- monitorizarea paginii de Facebook Muzeul de Etnografie Brașov și website-ul muzeului

au adus de asemena informații legate de profilul beneficiarului activităților muzeale;

- de asemenea s-a efectuat și monitorizarea cărții de impresii a muzeului.

A.5. Grupurile țintă

Activitatea de marketing din anul 2020 cuprindea patru programe dedicate categoriilor

principale ale publicului țintă,:

❖ Programul de pedagogie muzeală – beneficiari au făcut parte din următoarele categorii:

• elevii din Brașov, Săcele, Rupea și județ (primul trimestru);

• familii cu copii (iunie- octombrie);

• tineri și adulți (iunie- octombrie);

• membri comunității MEBv (meșteri, artizani, artiști, firme private);

• brașoveni de dată recentă interesați de patrimoniul cultural brașovean;

❖ Programul de valorificare expozițională -a avut ca beneficiari următoarele categorii:

• localnicii din mediile urban (Brașovechenii) și rural din județ (venețienii);

• turiștii (în trimestrele I și III din 2020);

• comunitatea MEBv;

• brașovenii de dată recentă din zona Tractorul Coresi;

• familii cu copii;

❖ Programul de manifestări culturale și științfice (lansări de carte, simpozioane, conferințe, întâlniri

cu fii satului etc.); beneficiari fiind comunitati din mediul rural, studenți, oameni de cultură si

profesionisti in domeniu.

19

❖ Programul Etnoturismul a avut ca beneficiari următoarele categorii din publicul țintă:

• localnici din comunitățile rurale și urbane ale județului;

• turiști români și străini;

• autorități locale, instituții și ong-uri implicate în activități de turism și promovare turistică;

• firme de turism și ghizi turistici;

Pe termen scurt și mediu trebuie avute în vedere ca grupuri țintă următoarele categorii de

public: a) elevii; b) turiștii; c) pensionarii; d) localnicii din mediul rural; e) familiile cu copii; f)

specialiștii și personalitățile culturale; g) colecționarii; h) membri minorităților etnice din mediul rural

și urban; i) grupurile de amatori și pasionați de etnografie, folklor, tradiții și obiceiuri din rețelele de

socializare.

Pandemia a determinat descoperirea de noi grupuri interesate de activitățile educative și

culturle și de informațiile postate de muzeu în mediul on-line și a conturat o categorie nouă de public

constituită din grupuri de persoane reunite pe rețele de socializare pentru a comunica și promova

anumite pasiuni și hoobby-uri (ex. grupul Păstratorii tradiției, grupul La blouse roumaine, Tezaur

românesc etc).

Pe termen mediu categoria elevilor râmâne cea mai importantă; dar condiționările legate de

pandemia din anul 2020 au făcut ca muzeul să se orienteze spre grupurile mici, ca de exemplu

familiile cu copii, cuplurile și grupuri restrânse de prieteni de vârstă juvenilă sau adultă interesate de

tradiții, istorie și cultură.

Elevii vor rămâne unul grupurile cu care muzeul va avea o relație privilegiată, organizând

pentru aceștia programe speciale de educație muzeală și expoziții dedicate lor. Scopul atragerii

elevilor spre activitățile muzeale este acela de le forma gustul estetic, de a le cultiva respectul și

iubirea față de valorile tradiționale și cultura tradițională. Activitățile dedicate elevilor au rolul de a le

crea acestora reflexe de consumatori de artă tradițională avizați, astfel ei să poată determina și aprecia

încă de la vârste cuprinse între 13-18 ani destinația, funcția și gradul de autenticitate ale unor obiecte

specifice unor etnii, profesii etc. O creștere a numărului de elevi este posibilă numai prin

diversificarea ofertei de pedagogie muzeală și prin programe adaptate nevoilor culturale în funcție de

grupele de vârstă.

Turiștii români și străini rămân în continuare o categorie importantă pentru că Brașovul este

vizitat anual de peste un milion de turiști. Numărul acestora poate fi crescut prin inserarea Muzeului

20

de Etnografie că atracție turistică în cadrul unor itinerarii turistice și proiecte turistice promovate de

Ministerul turismului la nivel european. Pe termen scurt pentru creșterea numărului de turiști în

muzeu se pot organiza briefinguri de bunvenit pentru grupurile de turiști aduse de agenții naționale,

internațional sau ONG-uri.

Pensionarii constituiau un public cu prevalență locală, un fel de stakeholderi care aduc și

însoțesc în cursul vizitei în muzeu, nepoți, prieteni, rude din alte localități. În 2020 s-a observat o

schimbare în cadrul categoriei pensionarilor care au vizitat muzeul, în sensul că a crescut numărul

pensionarilor din afara Brasovului, care au vizitat Brasovul ca turiști (romani și străini). Ponderea

pensionarilor în anul 2020 a fost una redusa în anul 2020 din cauza pandemiei, ei se contopesc în

categoriile „turiști”și „familii cu copii” fiindcă adesea au intrat în muzeu ca turiști sau ca însoțitori de

minori

Pentru pensionari se pot organiza evenimente și manifestări culturale dedicate recuperării

unor meșteșuguri și îndeletniciri dispărute pentru că mulți dintre ei constituie ceea ce s-a mai păstrat

din colectivele marii industrii brașovene..

Familiile cu copii, constituite în grupuri mici de 2-6 persoane, reprezintă o categorie care au

crescut că pondere în condițiile generate de pandemie.

Pentru această categorie în cadrul muzeului se organizează ateliere de pedagogie muzeală,

expoziții care să utilizeze noile media, fiindcă fiind grupul mic, nu beneficiază de ghidare de

specialitate prin expoziție. De fapt familiile cu copii pot fi mai ales grupurile căror li se adresează

proiectele educative interactive și expozițiile rezultate din proiecte cu finanțări nerambursabile pe

tematici interesante pentru publicul actual (reprezentări urbane, port traditional, gastronomie, evoluția

modei etc).

Localnicii din mediul rural sunt o categorie importantă, deși aceștia participă mai ales la

activități de valorificare a patrimoniului propriei lor comunități. O creștere a numărului vizitatorilor

din această categorie este prevăzută în programele de valorificare expoziționale. În această categorie

de public țintă intră adesea și membri unor minorități etnice din mediul rural care adesea se suprapun

cu comunitatea rurala.

Brașovenii de dată recentă pot fi atrași spre muzeu prin teme care-i interesează și le sunt

familiare. Pentru acest segment de public MEBv organizează expoziții și evenimente în spatii

nonmuzeale (Coresi Mall, scoli, etc.).

21

Colecționarii și specialiștii în patrimoniu, istorie, tradiții reprezintă altă categorie importantă

pentru schimbul de informații, pentru organizarea de evenimente, pentru organizarea de conferințe

științifice etc.

Beneficiarii on-line aceștia constituie un segment de public fidel, care prefera să se informeze

din pagina de facebook. Acest segment este eterogen fiind constituit din intelectuali, specialiști in

etnografie, artizani, profesori, amatori de tradiții, grupuri păstrătoare de tradiții, femei din diverse

șezători etc. Acești beneficiari reprezintă o parte semnificativă a segmentul activ din populație, având

vârste cuprinse între 25-65 de ani. Pentru aceștia pagina de facebook a asigurat prin sutele de postări o

sursă de informare credibilă și certificată.

A.6. Profilul beneficiarului actual

1. Elevii au fost beneficiarii activităților muzeului cu cea mai mare pondere până la pandemie (ei

reprezentau 58 % din vizitatori în anul 2019), dar în anul 2020 din cauza pandemiei procentul

ponderii lor s-a schimbat, ei reprezentând doar 48, 11% din numărul vizitatorilor plătitori de bilet, iar

în cazul participării la activități educative muzeale elevii au reprezentat numai 47,29 % din total

beneficiarilor, pentru că restul de 52.71 % a fost reprezentat de familii, de tineri, pensionari care au

participat la atelierele externalizate din perioada stării de alertă. Această scădere dramatică a ponderii

eleviilor a avut consecințe însemnate în modul de organiza atelierele și de a gândi acțiunile cultural-

educative din a doua jumătate a anului 2020. Externalizarea atelierelor și oferirea unor experiențe

culturale în cadrul atelierelor proprii ale meșterilor și artizanilor a generat interes mai ales în cadrul

segementului de vârsta activ, care a avut o pondere de 95 % în cadrul acestor activități. Prin urmare s-

a conturat o nouă categorie de public ale cărei nevoi culturale trebuie avut în vedere în organizarea

viitoare a aprogramului de activități educative și culturale.

În primul trimestru pentru elevi s-au organizat programe speciale de pedagogie muzeală și

expoziții, considerându-se ca elevii constituie un public deja obișnuit al instituției muzeale. S-a

observat faptul că elevii din grupa de vârstă 6-10 ani sunt cei mai atrași de atelierele dedicate

meșteșugurilor, iar liceeni sunt atrași mai ales de workshop-urile artizanilor specializați în produse de

tip hand-made. În mediul on-line prezența elevilor pe pagina de facebook a muzeului este redusa sub

10 % din numărul de vizitatori. Dealtfel ei sunt greu de detectat fiindcă nu sunt înscriși cu numele și

datele lor reale în rețeaua facebook.

2. Turiștii vizitează muzeul fie în grupuri organizate, fie individual, această categorie are în medie o

pondere de 20 % din totalul vizitatorilor (anii 2017-2018). Ponderea deținută de turiști în cadrul

22

categoriilor de beneficiari ai produselor culturale ale muzeului era datorată amatorilor de citybreak-uri

în Brașov (germani, englezi, spanioli, polonezi, italieni, români).

În condițiile pandemiei din anul 2020 ponderea lor s-a diminuat la 5 % din numărul total de

vizitatori.

Turiștii care vin în grupuri beneficiază de ghidaj de specialitate în limbile engleză, germană,

franceză și română, iar cei care vin individual sau grupuri de 2-5 persoane se pot informa din

materiale de informare ale expozițiilor permanente (cataloage) și din etichetele și textele de pe

panourile din sălile de expoziție. Turiștii germani de obicei vin în grupuri mici neorganizate (cupluri,

prieteni), ei sunt interesați mai ales de expozițiile în care este prezentată moștenirea culturală a sășilor

din sud-estul Transilvaniei. Turiștii români sunt deschiși către o abordare multiculturală fiind

interesați de expozițiile muzeului privind romanii, sașii și alte minorități, despre care au aflat pe

canalele de informare sau din rețelele de socializare.

3. Pensionarii vizitează în grupuri mici, cu familia sau individual expozițiile muzeului, ei aveau o

pondere de 5%, beneficiind de reducere la bilet, localnicii din Brașov cunosc expoziția permanentă

din sediu și de la MCU ei folosesc muzeul că spațiu de socializare cu persoane cu preocupări comune;

Multi dintre pensionari participa la activitățile educative și evenimentele organizate în muzeu în

calități din cele mai diverse (însoțitori de minori, bunici, colecționari, membri ai unor șezători) prin

urmare ei constituie o categorie însemnata pentru misiunea muzeului de etnografie, mai ale că din

această categorie se desprind adesea persoane care intră în comunitatea MEBv ca păstrători de tradiții,

artizani, meșteri, colecționari prin urmare unele dintre acțiunile culturale adresate lor merită să fie

perpetuate pentru menținere relațiilor de colaborare cu aceștia.

Pensionarii din mediu rural vizitează expozițiile care au legătură cu comunitatea lor sau la

organizarea cărora au participat în mod individual sau în cadrul unui parteneriat făcut de muzeu.

4. Familiile cu copii sunt o categorie relativ nouă între vizitatorii muzeului, ele se manifesta ca

vizitatori fideli mai ales din cauza programelor de pedagogie muzeală.

În urma condițiilor generate de pandemie, a crescut ponderea familiilor cu copii în totalul

vizitatorilor și participantilor pentru că în lipsa colaborarii din Muzeu și instituțiile de învățământ,

copii au participat la programele educative dedicate lor însoțiți de părinți și bunici, astfel familile cu

copii au constituit o parte semnificativă din participanții al atelierele externelizate (24 %). De

23

asemenea au venit în vizita cu familia și un număr de 1302 copii care au beneficiat de reducerea

acordata elevilor veniți la Muzeu altfel decât în grup organizat de profesor.

Pentru această categorie de vizitatori sunt importante mai ales activitățile de educație muzeală

și informațiile oferite de noile media din muzeu (touch screen-ul, aparatele de audiotur și display-urile

TV care prezintă minidocumentare).

5. Vizitatorii virtuali sau on-line constituie o categorie de public care preferă să ia informații din

mediul on-line. Majoritatea beneficiarilor on-line sunt persoane din segmentul activ al populației cu

vârste cuprinse între 25 și 65 de ani.

În ultima perioadă s-a observat faptul că vizitatorii paginii de facebook preferă să se informeze

în privința sărbătorilor numelor de sfinți, tradițiilor și costumelor dintr-o sursă autorizată, practic se

poate spune că avem de-a face cu un public on-line care este inteligent și selectiv, atent la sursele de

informare din care își culege datele. Numărul celor care se accesează pagina de facebook a Muzeului

de Etnografie a crescut în mod constant, acest fapt poate fi observat statistic.

Astfel în 2020 față de anul 2019 a crescut numărul de interacțiuni pe pagina de facebook la

1.877 803, numărul de urmăritori a crescut cu 44.04 %, față de anul 2019, astfel a crescut de la 4.332

la 6.240 în anul 2020. De asemenea numărul de like-uri s-a dublat, crescând de la 9.599 în anul 2019

la 21.005 în anul 2020.

Pentru păstrare unui număr cât mai însemnat de beneficiari on-line se va menține idei utilizării

funcției educative a muzeului prin postarea zilnică pe paginile de facebook a informațiilor despre

sărbători, obiecte de patrimoniu, tradiții,

6. Specialiștii și personalități culturale reprezintă un segment de public care preferă să viziteze

expozițiile cu ocazia organizării unor evenimentele și manifestări cultural-științifice. De obicei la

aceste manifestări sunt invitați muzeografi din celelalte muzee brașovene și din rețeaua muzeală din

România, specialiști recunoscuți din institute de cercetare aparțînând Academiei Române sau unor

Univerisități; 2. Colecționarii Reprezintă o categorie mică de public, dar merită să fie menționați

fiindcă prin interesul pentru anumite colecții și bunuri culturale ei constituie un public avizat și

educat, care poate fi atras spre diverse colaborări în vederea unor organizări unor expoziții și

evenimente.

7. Brașovenii de dată recentă constituie o categorie aparte de public, majortiatea fiind localizați în

zona de nord a orașului în cartierele rezidențiale construite după anul 2000. Majoritatea nouveniților

manifestă interes pentru moștenirea culturală locală prin urmare pot fi atrași spre muzee. Trebuie avut

24

în vedere faptul că multi dintre noii brașoveni sunt oameni de afaceri sau lucrează în corporații și au

relativ puțin timp liber, pe care-l utilizează mai ales prin mersul al shopping și excursii. Din acest

motiv muzeul trebuie să vină în întpinarea acestei categorii de public cu expoziții și evenimente

organizate în locurile frecventate de aceștia. Luând în considerare această categorie de public MEBv a

introdus în planul de acțiuni pe anul 2020 și teme care-i interesează pe noii brașoveni și le sunt

familiare (ex. Expoziția despre ii și cămăși). Mai mult unii dintre brașovenii de dată recentă se pot

chiar afirma prin participarea la proiecte dedicate valorificării elementelor de port din zonele lor de

baștină că de exemplu proiectul multianual de expoziție dedicată Iilor și cămășilor din zonele istorice

ale României. Pentru acest segment de public MEBv organizează expoziții și evenimente în spatii

nonmuzeale ca de exemplu Caii Junilor. Tradițiile ecvestre al Junilor Brașovecheni organizată în

Coresi Mall.

8. Colecționarii reprezintă o categorie mică de public, dar merită să fie menționați fiindcă prin

interesul pentru anumite colecții și bunuri culturale, ei constituie un public avizat și educat, care poate

fi atras spre diverse colaborări în vederea unor organizări unor expoziții și evenimente.

B. Evoluția profesională a instituției

B.1. Adecvarea activității profesionale a instituției la politicile culturale la nivel național și la

strategia culturală a autorității

Muzeul de Etnografie Brașov este o instituție culturală aflată în subordinea Consiliului

Județean Brașov care functioneaza in orasul Brasov cu doua unități; în spațiile de la sediul instituției

se prezintă un domeniu de nisă, anume patrimoniul textil din sud-estul Transilvaniei, iar Muzeul

civilizatiei Urbane a Brasovului este dedicat antropologiei urbane. În judetul Brasov MEBv

administrează încă două muzee cu caracter comunitar, Muzeul Etnografic Sacele si Muzeul

Etnografic “Gh.Cernea” din Rupea.

MEBv reprezintă una dintre instituțiile culturale însemnate ale comunității brașovene, fiindcă

prin activitățile sale cercetează, conservă și pune in valoare pentru publicul larg cultura tradițională

din mediul rural, precum și patrimoniul cultural specific brașovean. Prin urmare instituția are un rol

important în promovarea intereselor comunității, a valorilor și identității culturale brașovene in

general.

25

O sursă utilizată pentru aflarea așteptărilor publicului brașovean a fost Strategia pentru

cultura a Municipiului Brașov (2015-2030). o sinteză care a preluat unele informații din Barometrul

de consum cultural 2014. Cultura între global şi local. În acest document apare evidențiat faptul că

44.8 % din eșantionul chestionat își dorea ”foarte mult” manifestări culturale legate de folclor, iar alt

procent de 24,7 % își dorea „mult” manifestări legate de folclor. În consecința există un procent

semnificativ de brașoveni interesați de cultura tradițională, de manifestările legate de folclor, dar

mulți dintre aceștia nu au ca preferințe de consum vizitarea muzeelor.

Programele Muzeului de Etnografie Brașov vizează punerea în valoare a elementelor de

patrimoniu, folosind resursa umane din muzeu, implicarea în colaborări cu instituții de prestigiu

național și internațional dar si menținerea unui contact cât mai strâns cu publicul. Prin programele

dezvoltate de colectivul MEBv, comunitatea brașoveană beneficiază de servicii culturale diversficate,

care răspund nevoilor culturale și educative al populației școlare și ale publicului tânăr și adult. Există

o strânsă corelația între programele propuse de MEBv și categoriile de beneficiari care reprezintă

grupurile-țintă. Practic marketingul muzeal oferă produse culturale diversificate și adaptate tuturor

categoriilor de public (expoziții, ateliere de educație nonformală, publicații, activități metamuzeale,

manifestări științifice).

Programele strategice ale MEBv sunt:

- Programul Cerccetarea științifică și evidența patrimoniului cultural, acesta cuprinde

două subprograme:Cercetarea etnografică sistematică;Evidența computerizată.

- Programul Conservarea și restaurarea patrimoniului cultural;

- Programul Valorificarea patrimoniului cultural, cu subprogramele Expoziții; Apariții

editoriale; Manifestări științifice;

- Programul de Pedagogie Muzeală și Promovare

Programul Cercetarea Științifică și evidența patrimoniului cultural: Subprogramul

Cercetarea etnografică sistematică are ca scop realizarea investigațiilor etnologice în zonele

rurale ale județului Brașov, in plin proces de urbanizare, pentru a salva marturiile unei lumi

traditionale si a lasa marturii reprezentative intr-un fond documentar valoros si relevant pentru

zonele etnografice ale judetului ( Tara Barsei cu microzona Săcele si zona Bran, Țara Oltului si

zona Rupea.

26

Etnologie de urgență în satele sășești din sud-estul Transilvaniei a urmarit un program

multianual de documentare si recuperare a martorilor etnologici identificati printre locuitorii sași

care nu emigrat din comunitatile lor. Acest proiect prin aria sa tematica a fost de anvergură

europeană, bucurandu-se de mare interes în mediul săsesc din România și Germania cat si lumea

științifică din Germania. Programul continuă și azi prin luarea de interviuri ultimilor locuitori sași

din satele săsești.

Un alt proiect de cercetare, corelat cu primul, denumit Proetnicultura lărgește aria tematica asupra

comunitatilor cu populatie mixta din sud-estul Transilvaniei.

Ideea centrală a acestui proiect este de a ilustra din punct de vedere etnologic fiecare comunitate

prin fotografii, mărturii filmate și obiecte. Proiectul a avut scopul de proteja și valorifica moștenirea

culturală a comunităților mixte și de a valorifica științific rezultatele cercetării prin organizarea de

manifestări culturale și expoziții dedicate romanilor dar si etnicilor sași si și maghiari.

Din cauza pandemiei în anul 2020 la solicitarea Consiliul Județean Brașov, fondurile pentru acest

program au fost cedate autorității județene. Renunțarea la activitățile de cercetare de teren în sate cu

populație mixtă a fost generată pe de o parte de condițiile impuse prin starea de urgență, care

descurajau socializarea, vizitele, întrunirile publice, iar pe de altă restrângerile de alocări de fonduri

de către Consiliul Județean Brașov care au determinat reducerea bugetului de acțiuni culturale cu o

suma 70200 lei.

Monitorizarea manifestarilor tradiționale înscrise pe lista reprezentativa patrimoniului

imaterial UNESCO a constituit o preocupare permanenta a MEBv și în anul 2020. Dar pandemia a

determinat în marea majoritate a comunităților rurale anularea ritualurile specifice cetei de feciori din

perioada invernală. Din acest motiv nu s-a putut organiza nici o monitorizare pe teren pe această

temă.

Transhumanta romaneasca - proiect de cercetare internațională, care semnifică de fapt deschiderea

MEBv spre comunități noi, din zone care depășesc limitele județului Brașov. Proiectul are o

anvergură și relevanță națională și internațională fiind realizat în parteneriat cu Universitatea din

Cahul din Rep.Moldova și cu Institutul de etnografie și Folclor din Bucuresti.

Cercetarea de teren din acest an a fost anulată din cauze de forță majoră, fiindcă autoritățile din

Republica Moldova nu au permis intrarea în Republică a străinilor fără carantină în condițiile generate

27

de pandemie. Prin urmare acest proiect de cercetare a fost și el amânat pentru anul viitor, iar fondurile

cerute inițial au fost cedate Consiliului Județean Brașov care ceruse o reducere de buget în cadrul

acțiunilor culturale din 2020.

Meșteșuguri și meserii de odinioară reprezintă un proiect care a urmărit cercetarea unor

meșteșuguri pe cale de dispariție, un sector important al lumii rurale dar si urbane de acum 100 -150

de ani; recuperarea lor, reconstituirea meseriilor de altădată, cu intrumentarul manual, procede si

procese de prelucrare, atelierul, mesterii si produsele lor, releva generatiei tinere prin organizarea

unor expozitii anuale, importanta lor in functonarea unei societati si nivelul tehnic al epocii.

În cadrul acestui proiectul de cercetare s-au realizat activități specifice de către Alina Mandai și Oana

Țigănuș, care au făcut cercetări de teren, de arhivă și în fondul documentar al Mebv după cum

urmează:

1. Meseria de artizan-bijutier – proiect gestionat de Alina Mandai, care a avut ca rezultate:

a. o înregistrare audio-digitală realizată în atelierul artizanului Șipo Gaudi Iștvan din

Săcele;

b. Realizare de fotografii documentare în atelierul artizanului Șipo din Săcele;

c. Împrumutarea 12 obiecte de podoabă pentru organizarea expoziției „Luxul necesar.

Accesorii și podoabe de mireasă”.

2. Meseria de pălărier – proiect gestionat de Oana Țigănuș, care a avut ca rezultate:

a. o înregistrare audio-digitală realizată în Șcheii Brașovului cu prof. Steluța Pestrea;

b. documentare la Arhivele Naționale Brașov- colecția Camerei de Comerț Brașov în

legătură cu dosarele profesionale ale meșterilor pălărieri Tischler Bruno, Paul Zsike și

Wilhelm Zsike;

Proiectul Meșteșuguri și meserii va continua și în anii următori pentru că reprezintă unul dintre

domeniul de interes și este generator de expoziții atractive și de mare succes la publicul de toate

vârstele.

28

Proiectul Reprezentări urbane. Locuri, oameni, mod de viață urmareste documentarea si

cercetarea societatii urbane in general, a Brașovului în special privind contexte si evenimente

semnificative care simbolizează mentalități și comportamente, personalităț, instituții publice, asociații

culturale,viata comercială si culturală.

Acest proiect se încadrează în așteptările publicului tânăr, dar și ale brașovenilor de dată recentă care

par a fi mai atrași de moștenirea urbană, de civilizația mesei, de biografiile unor oameni de succes,

decât de prezentare evoluției meșteșugurilor din Brașov și împrejurimi.

În cadrul acestui proiect s-adesfășurat o activitate de cercetare de arhivă în Brașov și Sibiu cu tema:

Astra și simbolul Junilor Brașoveni în afirmarea identității românești - proiectul a fost gestionat de

Alexandru Stănescu, și a avut ca rezultate:

1. scanarea a 34 de fotografii cu machetele Junilor din Șchei din colecția Astrei;

2. scanarea a patru fotografii de epoca cu parada Junilor din anul 1905;

3. un studiu despre utilizarea machetelor de Juni brașoveni ca simboluri ale identității naționale

la diverse expoziții internaționale de către Regatul României în perioada 1888-1905;

Proiectul va continua pentru ca se dorește aducerea în viitor a acestor machete la Muzeul Civilizatiei

Urbane în cadrul unei expoziții tematice;

Cercetarea și evidenta patrimoniului cultural

În cadrul programului Cercetarea si evidenta patrimoniului cultural al doilea subprogram

este Evidența computerizată în cadrul căruia au fost realizate patru proiecte: Digitizarea pieselor

din colecțiile muzeale si activitatea de realizare de fise DOCPAT, Clasarea pieselor din colecții in

categoriile “fond” si “tezaur”, sistematizarea arhivei (trasnscrieri de casete, imagini și filmări de

teren) cat si achiziții muzeale, o activitate continuată în cercetările de teren și la sediu.

Evidența computerizată

Evidența computerizată a a constat în activitatea de digitizarea a registrelor de evidență pentru

colecțiile muzeale după cum urmeaza:

29

Nr.

ctr.

Denumire colecție Registru Stadiul

digitizării

1. Colecția de Ceramică Registrul Ceramică I. D 100%

2. Colecția de Ceramică Registrul Ceraamică II. E 72,19%

3. Colecția de Lemn Registrul Lemn G 71,65%

4. Colecția de Lemn Registrul Lemn T 100%

5. Colecția de Metal Registrul Metal G 86,84 %

6. Colecția de Metal Registrul Metal S 100%

7. Colecția de Jucării Registrul Jucarii L 100%

8. Colecția de Sticlă Registrul Sticlă F 100%

9. Colecția de Icoane Registrul Icoane F 100%

10. Colecția de Ouă încondeiate Registrul Ouă încondeiate F 100%

11. Colecția de Textile și Port popular Registrul Textile/Port I. A 75,35%;

12. Colecția de Textile și Port popular Registrul Textile/Port II. B 32,85%

13. Colecția de Textile și Port popular Registrul Textile/Port III. C 30%

14. Colecția de Textile și Port popular Registrul Textile/Port IV. R 90,77%

15. Colecția de Textile și Port popular Registrul Textile/Port V. Z 100%

16. Colecția de Fond documentar Registrul Fond documentar I. J 100%

17. Colecția de Fond documentar Registrul Fond documentar II. J 100%

18. Colecția de Fond documentar Registrul Fond documentar III. J 100%

19. Colecția de Fond documentar Registrul Fond documentar IV. J 100%

30

Activitatea de realizare de fișe Docpat

În cadrul activități de realizare a fișelor Docpat din anul 2020 au fost implicați 5 membri ai

colectivului, care au realizat un număr de 1.030 de fișe de obiect pentru piese din colecțiile Textile,

Port Popular și Fond documentar.

Clasarea pieselor din colecții la categoriile Fond și Tezaur

S-a întocmit un număr de 20 de dosare de clasare pentru obiecte de podoabă, dar din păcate

din cauza pandemiei și a restricșiilor de circulație, niciunul dintre evaluatorii autorizați din tară care

au fost contactați nu a dorit să se deplaseze la muzeu pentru a definitiva dosarele cu referatele de

evaluare.

Sistematizarea arhivei de specialitate și a fondului documentar

Activitățile de sistemtizare a arhivei de specialitate au continuat și în anul 2020 după cum urmează:

Nr.crt. Denumire activitate Registru Observații

1 Continuarea transcrierii

înregistrărilor digitale

Registrul

Textile- Port A

Cercetare teren:

Poiana Sărată, Voivodenii

Mari; Voievodenii Mici;

Veneția de Jos

2 Transferarea pe hard extern a

bazei de materialelor documentare

cu colecțiile de patrimoniu

Continuarea creării unei

arhive pentru biroul de

conservare și restaurare/

indexare și evidență

3. Fotografiere registre din arhiva de

specialitate

Registru

Clișotecă – fototecă

Registru diapozitive

Registru

Casete video si

Casete audio

-

4 Scanare Clișee pe film 35 mm

alb-negru

Colecția

Fond documentar

Cercetări de teren

5 Scanare Fotografii

alb-negru

Colecția

Fond documentar

Cercetări de teren

31

Achiziția de obiecte muzeale în 2020

S-au întocmit documentații pentru achiziționarea unui număr de 48 de obiecte muzeale în

valoare de 11.185 lei. Situația achizițiilor de obiecte muzeale este prezentată în tabelul următor:

Nr.

crt.

Colecția

(felul obiectelor)

Achiziții

1 Textile 1 obiect

(100 lei)

2 Port popular 10 obiecte

(3.160 lei)

3. Metal 13 obiecte

(2.425 lei)

4 Lemn 20 obiecte

(1.000 lei)

5 Ceramică 4 obiecte

(4.500 lei)

Programul de conservare și restaurare a patrimoniului muzeal cuprinde activități

specifice atât în spațiile expoziționale, cât si în depozite aplicând masuri preventive de protectie

împotriva factorilor de degradare dotările cu aparatura de măsurare a microclimatului din aceste

spatii, protejarea ă colecțiilor cu cu dezumidificatoare și umidificatoare, sunt cateva masuri menite să

asigure o conservare reală a pieselor etnografice. În anul 2020 a fost adusă o firmă de dezinsecție și

dezinfecție care a utilizat produse de înaltă calitate în depozite, spații expoziționale și birouri care au

contribuit la menținere unei stări de curățenie adecvată conform normelor. În plus soluțiile utilizate nu

au lăsat urmele pe care le lăsau pe pardoseli vechile substanțe astfel că efortul de a menține starea

generală igienă a fost realizat în condiții mult mai bune.

În cadrul acestui program se constata ca echipa muzeului urmărește păstrarea condițiilor de

microclimat din salile de expoziție și din depozite, realizeaza activități de conservare primară a

patrimoniului etalat în expoziții și aplica tratamentele de dezinsecție si dezinfectie în expoziții și

depozite.

32

Programul Valorificarea patrimoniului cultural cu Subprogramul activitate expozițională

Între programul de cercetare sistematică și programul valorificarea expozițională există o

strânsă corelație pentru că aproape toate expozițiile temporare realizate în cadrul MEBv s-au axat pe

patrimoniul propriu și pe activitatea de cercetare pe teren. Excepția de la această regulă au făcut doar

expozițiile temporare aduse în urma unor parteneriate sau în cadrul unor colaborări cu colecționari

privați sau cu alte instituții și ONG-uri.

Expoziţia constituie forma specifică şi principală de manifestare cultural- educativă a

muzeului. Prin expoziţie muzeul nu numai că difuzează informaţia cuprinsă în piesele de patrimoniu,

dar ea constituie şi forma specifică de expresie echivalentă cu alte forme – cum ar fi de exemplu

publicaţiile – a rezultatelor cercetărilor efectuate de colectivul muzeului.

Principalele direcții ale subprogramului de activitate expozițională au fost:

• valorificarea cercetărilor de teren;

• valorificarea patrimoniului textil;

• istoria urbană și a reprezentărilor urbane;

• ilustrarea caracterului multietnic și multicultural al județului Brașov;

• deschiderea muzeului spre comunitate și colaborarea cu ONG-uri.

În funcție de profilul sau nișa muzeelor care constituie MEBv au fost organizate activități de

valorificare a colecțiilor după cum urmează:

1. Muzeul de Etnografie Brașov, sediul din strada Eroilor nr. 21 A a beneficiat de organizarea

unor expoziții și activități educative de tipul workshop dedicate elevilor, localnicilor și turiștilor;

Expozițiile din cadrul sediul de pe Bd. Eroilor 21 A au fost următoarele:

• Meserii uitate. Cojocarii și tabăcarii din Țara Oltului – perioada ian-mai 2020;

• Iia și cămașa de acasă. Iia cu ciurele din Țara Oltului- perioada iunie-aug. 2020;

• Icoane din Șcheii Brașovului, perioada sept.-dec. 2020;

33

• Turca, cojocul și căciula. Recuzita ritualică și port tradițional la sărbătoare, perioada

dec. 2020 – febr. 2021.

Expozițiile au avut rolul de a promova patrimoniul cultural mobil din colecțiile MEBV prin

prezentarea unor artefacte, piese de port tradițional și elemente de patrimoniu imaterial aflate în

legătură directă cu obiectele expuse (tradiții, sărbători, ritualuri, superstiții etc).

Expoziția Cojocarii și tăbăcarii din Țara Oltului a fost realizată în parteneriat cu Muzeul Țării

Făgărașului, care a pus la dispoziția MEBv obiecte și simboluri ale breslei cojocarilor din Făgăraș.

Expoziția Iia și cămașa de acasă a fost realizată în scop educativ pentru prezenta comunități

brașovene și brașovenilor de dată recentă o parte din moștenirea culturală lăsată de femeile din

Făgăraș care erau renumite pentru iile pe care le țeseau, numite popular Iia cu ciurele sau ia năvădită.

Cu această ocazie au fost etalate ii de femei măritate si de fete tinere achiziționate de Muzeu din

gospodăriile din Țara Oltului. Vernisajul a fost făcut rodul colaborării cu un ONG, fiindcă invitații

aparțineau grupului Șezătoare în Șcheii Brașovului, care cu aceasta ocazie au putut să ia contact cu

alte tradiții și tehnici de realizare a iilor.

Icoanele din Șcheii Brașovului - a fost rodul colaborării cu Parohia Bisericii Sfântul Nicolae din

Scheii Brașovului și cu Muzeul Primei Școli Românești din Șcheii Brașovului. Expoziția a adus în

atenția publicului brașovean realizările centrului de iconari din Șcheii Brașovului, considerat a fi fost

cel mai prolific din toate cele patru centre de iconari din Transilvania secolelor XVIII- XIX.

Turca, cojocul și căciula. Recuzita ritualică și port tradițional la sărbătoare – expoziția

continuă tematică cojocăritului și prelucrări pieilor și blănurilor, dar urmărește să screască

atractivitatea către public prin etalarea pieselor de port în context ritualic, prezentarea semnificației

acestora din punct de vedere al recuzitei magice, cu caracter ritualic. Expoziția a fost organizată

pentru a fi vizitată, dar restricțiile din perioada pandemiei, au determinat prezentarea ei prin slide-uri

în mediul on-line.

Activitățile educative dedicate publicului larg au fost ateliere de inițiere în diverse meșteșuguri

dedicate elevilor din ciclul primar și gimnazial. Ateliere care au avut în primul trimestru au avut

următoarele tematici:

34

• Arta icoanei pictată pe dosul sticlei – 5 ședințe;

• Atelier de desen grafică și pictură – 7 ședințe;

• Atelier de cusături românești „Pe urmele acului și lutul polimeric” – 7 ședințe;

• Atelier de inițiere în tehnica croșetului „Jucării și accesorii croșetate” – 15 ședințe:

În total au fost 34 de activități de tip atelier desfășurate la sediul instituției.

2. Muzeul Civilizatiei Urbane a Brasovului, situat în Piața Sfatului nr.15, este un muzeu de

colecție, cu specific unic în România, tematica fiind o incursiune in istoria urbană a Brasovului

cu ilustrarea reprezentărilor specific urbane.

Unele expoziții cu tematică urbană au fost organizate împreună cu muzee din țară, instituții

culturale culturale și ONG-uri. Dacă unele au avut ca scop valorificarea patrimoniul cultural

brașovean deținut de muzeu, altele au fost rodul colaborării cu diverse instituții și ong-uri.

Expozițiile care au fost găzduite în Muzeul Civilizației Urbane în anul 2020 au fost următoarele:

• România lui Hoppe.Portretul fotografic al Țării Noastre în 1923, perioada ian.-febr. 2020;

• Inflorituri cu acul, în perioada august-septembrie 2020;

• Luxul necesar. Accesorii și podoabe de mireasă, în perioada oct.-dece 2020;

• Boltart, proiect de promovare a artei vizuale contemporane, perioada nov.-dec. 2020;

Unul din principalele obiective ale MEBv este realizarea unei oferte culturale diversificată și de

calitate, prin urmare și tematicile expozițiilor din 2020 sunt diverse, dar toate tratează teme de cultură

urbană, conform misiuni instituției. Astfel expoziția de artă fotografică ne prezintă în premieră pe

unul dintre mari fotografi din istoria mondială a artei fotografice, care a fost o bună parte a vieții sale

fotograful preferat al capetelor încoronate din Europa.

Expoziția Înflorituri cu acul, este rezultatul actiunilor prin care Muzeul a stimulat și încurajat

femeile din societatea brașoveană de azi de a relua și practica metodele și tehnicle tradiționale de

cusut și brodat în cadrul unor șezători urbane. De fapt expoziția este rodul activităților șezătorilor

ținute la muzeu, dar și al muncii individuale de acasaă în condițiile în care muzeul a fost închis pentru

trei luni (martie- mai 2020).

35

Expoziția este un exemplu de colaborare între o instituție culturală și comunitate, intre un

muzeu și un ong, prin faptul că muzeul a pus la dispoziția participantelor la șezătoare materiale

privind simbolurile și motiveleecusute pe ii și cămăși din colecția sa, iar femeile participante la

proiect au cusut 45 de motive și simboluri pe bucăți de pânză de cămășă pe care apoi le-au înrămat și

expus în muzeu. Interesant este faptul că aproape întreaga activitate a avut loc în condițiile stării de

urgență și de alertă și că informațiile și discuțiile au fost desfășurate în mediul on-line cuprinzând un

număr de 34 de femei, cu vârste cuprinse între 32 și 83 de ani, dintre care unele nici măcar nu se aflau

în Brașov fiind în carantină în alte orașe sau în alte țări (Anglia).

Expoziția Luxul necesar. Accesorii și podoabe de mireasă, este rezultate din activitatea de

cercetare a MEBV și se inserează în strategia culturală a instituției muzeale prin care se urmărește

punere în valoare a patrimoniului propriu prin produse culturale de calitate care să răspundă nevoilor

publicului local și național actual. Expoziția a pornit de la ideea de a valorifica în plan expozițional

produsele realizate de breslele aurarilor, argintarilor și alămarilor brașoveni ca obiecte de podoabă

pentru mirese și femei măritate. Colaborarea cu Muzeul Național de Istorie al României a fost

generată de faptul că în colecția acestuia se aflau costume de mireasă din Șchei, cu brâu din argint

aurit specific zonei noastre, care la origine aparținuseră Smaragdei Vogoride, soția domnitorului

Mihail Sturdza.

Boltart, a fost un proiect de promovare a artei și artiștilor plastici contemporane în condițiile

generate de pandemie, care i-a lipsit pe artiști de posibilitatea de a continua dialogul lor cu publicul

local. Lipsa spațiilor de expunere din Brașov a determinat conducerea instituției să căute soluții

pentru a media dialogul dintre artiști și publicul lor, ideea a fost aceea de a etala tablouri și sculpturi

în spații alternative nonformale, unul dintre acestea cu mare vizibilitate a fost bolta Muzeului

Civilizației Urbane din Piața Sfatului, care a fost oferită artistului și arhitectului Horia Țigănuș pentru

a-și prezenta lucrările în perioada nov.-dec. 2020; Proiectul a constituit un prilej pentru artist de a

reveni în atenția publicului cu lucrări noi și a relua dialogul cu amatori de artă vizuală contemporană.

Dată fiind diversitatea patrimoniului relevant pentru comunităților rurale și urbane din Județul

Brașov Muzeului de Etnografie îi revine sarcina de prezenta aceasta diversitate importanta pentru

mostenirea culturala.

36

În cadrul muzeului au fost organizate următoarele ateliere:

1. Atelier de realizare împletituri din pănuși de porumb, - o ședință

2. Atelier de pictură tradițională pe lemn – 2 ședințe;

3. Atelier de educația gustului – Comorile Lumii. Mirodeniile – o ședință;

4. Atelier despre istoria alimentației în Brașov, Alimentația din Brașov în epoca medievală și

modernă - o ședință;

3. Muzeul Etnografic „Gheorghe Cernea” din Rupea

În această perioadă comunitățile rurale de tip traditional tind să se destrame, încetul cu încetul,

lumea satului tradițional dispare. Fenomenul este general european, în consecință Muzeul de

Etnografie Brașov cu misiune specifica, bine determinata, trebuie să fie constient că este martorul

ultimelor generații de oameni, cunoscători ai modului de viață tradițional.

1. Expoziția „Pescuitul pe Olt între tradițional și actual” – perioada ian.-aug. 2020;

2. „Costumul venețian în diversitatea lui” – sept.dec. 2020;

Prin activități de cercetare de teren, soldate cu interviuri, documentări fotografice, achiziții de

obiecte pot fi încă surprinse ocupații, îndeletniciri tradiționale care sunt pe cale de dispariție. Una

dintre acestea este pescuitul în Olt, care a sucombat din cauza poluări acestui râu în ultimii ani ai

regimului comunist. Prin urmare expoziția „Pescuitul pe Olt între tradițional și actual” este și ea

rodul activității de cercetare într-un domeniu pe cale de dispariție și are meritul că a adus în atenția

publicului o îndeletnicire care azi este mai curând un hobby, dar care în trecut era meserie ca oricare

alta, fiind aducătoare de profit pentru locuitorii din zona Cohalm;

O altă expoziție care pe o parte este rodul cercetării de teren, iar pe altă parte este rezultatul

colaborarii cu păstrătorii de tradiții și localnicii din mediul rural este „Costumul venețian în

diversitatea lui” care a fost realizată cu sprijinul preotului din satul Veneția de Jos și unui grup de

doamne reunite în Șezătoare din Veneția de Jos, care au contribuit cu costume aduse din lăzile de

zestre pentru ilustra cele opt tipuri de costume tradiționale purtate de femeile din Veneția de Jos la

sărbătorile religioase și la evenimentele din viața lor.

37

Pentru promovarea tradițiilor din zona Cohalm s-au organizat și două ședințe de inițiere în

tehnici de a realiza mărțișoare din șnur de mătase împletit.

4. Muzeul Etnografic Săcele

Expoziții:

„Urmele mocanilor săceleni din Basarabia” perioada ian-decembrie 2020;

Expoziție de nișă, reprezintă rodul cercetărilor de teren și al colaborării cu Universitatea din

Cahul (Moldova). Expoziția este dedicată unui aspect însemnat al transhumanței românești în estul

Prutului și Nistrului și anume fondarea de stâni, sate și comunități românești de către mocanii din

Țara Bârsei.

Ateliere:

1. Atelier de crestături în lemn, 3 ședințe;

2. Atelier de cusături românești : Pe urmele acului și lutului polimeric, 6 ședințe;

3. Atelier de inițiere în tehnici de țesut la război, 4 ședințe;

Expoziții temporare realizate în 2020 în urma colaborării cu alte entități din comunitatea

locală:

• Caii Junilor și împodobirea lor. Tradiții ecvestre ale Junilor Brașovecheni;

• Proiectul Vitrina

O atentie deosebita s-a acordat păstrătorilor de tradiție din vechea comunitate brasoveană care va

beneficia de un proiect de cercetare distinct, care va avea în anii viitori ca rezultat includerea

Obiceiului Junilor din Șcheii Brașovului și Brasovechi pe lista reprezentativă UNESCO din

perspectiva analizei traditiilor ecvestre practicate inca in Europa in zonele pastorale.

Din tot acest proiect un prim rezultat a fost realizarea expoziției Tradiții ecvestre ale Junilor

Brașovecheni. Proiectul a avut inițial scopul de a prezenta o parte din tradițiile Junilor publicului

local și turiștilor, situația generată de pandemia a determinat regândirea unor activități și chiar

trasnferarea lor în alte spații decât cele muzeale.

38

Proiectul Caii Junilor și împodobirea lor a fost reorganizat pentru a fi transferat în spațiul de 80

mp oferit de Coresi Mall, titlul a fost modificat pentru a fi mai atractiv în Tradițiile ecvestre ale

Junilor Brașovecheni, iar ca partener a fost implicată și societatea Junilor Brașovecheni, care a adus

costume, harnașamente, atelaje și obiecte de recuzită ritualică utilizate de Juni la parada călare.

Practic toate obiectele de patrimoniu din expoziție aparțin partenerului, dar Muzeul a oferit

organizarea și documentarea expoziției, a plătit panourile de informare, a oferit elemente de logistică

(ex. manechine umane, un cal din fibra de sticlă în mărime naturală). Expoziția a fost organizată

pentru o perioada de trei-patru luni ea urmând să fie ridicată din Mall abia în Februarie 2021.

În cadrul acestei expoziții un reprezentat al Societății Junilor Brașovecheni a stat în weekend la

dispoziția publicului și a organizat diverse activități pentru publicul vizitator ca sesiuni de

fotografiere lângă cal și atelaje, prezentarea costumului, prezentarea horei junilor, prezentare unor

tradiții legate de cai și împodobirea lor. Toate aceastea au fost înglobate în alte două activități

educative adresate familiilor și brașovenilor de dată recentă Mândru June Brașovean și Să învățăm

diversitatea care aveau exact eceleași tematici. Marele câștig al acestui proiect a fost faptul că

Muzeul de Etnografie Brașov a fost unul dintre puținele din oraș care a ieșit din spațiile sale și s-a

adresat unei categorii nouă de public (brașovenii de dată recentă) în mediul pe care ei îl frecventează

asiduu și cotidian, adică în Mall-ul din cartierul lor. Acestei categorii i-au fost adresate și activitățile

educative din cadrul proiectele Mândru June Brașovean și Să învățăm diversitatea.

Rezultatul organizării expoziției și a unor activități educative în Mall a generat un mare impact

asupra numărului de beneficiari direcți, chiar dacă neplătitori, ai activității cultural-educative a

muzeului (14 600 beneficiari direcți).

Proiectul Vitrina

Proiectul Vitrina a apărut răspunzând la una dintre problemele comunității brașovene, care în

general nu dispune de un număr generos de galerii de artă și nici de spații de expunere în locuri

alternative, dar are peste 250 de artiști plastici reuniți în UAP și alte asociații. De fapt instituția

muzeale primea solicitări din partea mediul artistic pentru organizare de expoziții de artă vizuală

contemporană, în condițiile în care aceasta nu era misiunea sa. Pentru a veni în sprijinul artiștilor

plastici care nu reușeau să-și etaleze lucrările în spații publice, instituția muzeală a încercat să

medieze un dialog între artiști și publicul lor prin oferirea unor spații alternative în locuri publice

fecventate de brașoveni și de turiști. Un prin loc a fost bolta Muzeului Civilizatiei Urbane din Piața

39

Sfatului, al doilea a fost Vitrina dinspre Piața Star a Magazinului Star. În cadrul proiectului Vitrina un

număr de patru artiști plastici (un sculptor, un ceramist, un pictor, un grafician) au expus lucrările lor

timp de o lună în spațiul oferit de Magazinul Star.

Vitrina era dotată cu proiectoare cu led și cameră de luat vederi orientată spre exterior, astfel

s-a putut cuantifica numărul celor care s-au oprit în dreptul vitrinei pentru admira lucrările ( 3510

persoane).

Considerăm că acest proiect merită să fie continuat pentru că chiar și fără complicațiile legate

de pandemie comunitatea brașoveană duce lipsă de spații de expoziție, iar dialogul dintre artiști și

publicului lor este astfel diminuat.

Prin activitățile sale MEBv a reușit să păstreze un raport optim între funcțiile muzeului, îmbinând

cercetarea de teren, achiziția de obiecte, conservarea și restaurarea cu organizarea de expoziții, de

evenimente și cu editarea unor volume care scot in evidenta însemnătatea etnografică a zonei și

caracterul său multicultural.

Programul de activități expoziționale din MCU va fi continuat în anii următori, în scopul

menținerii categoriilor de beneficiari, dar se va pune accent în continuare și pe descoperirea de

categori de public noi prin intermediul unor expoziții și ateliere cu grad mare de atractivitate care

corespund așteptărilor culturale ale comunități locale și județene. (perioada anilor 2021-2022 este

detaliata la cap. E – Strategia, programele si planul de actiune).

Programul Pedagogie muzeala a urmărit oferirea de activități atractive și interactive pentru

elevii din comunitatea brașoveană și din județ, avand si o componentă multiculturală spre beneficiari-

tinta cu adresabilitate spre comunitatea maghiara din Sacele (ex. Maratonul basmului popular

ceangăiesc).

Atelierele cu demonstratii practice pentru invatarea unor tehnici traditionale au fost organizate

in permanenta de MEBv. Pentru elevii din ciclul gimnazial s-au organizat vizite ghidate la muzeu în

cadrul parteneriatului cu Inspectoratul Școlar Județean Brașov. Dar în urma instituirii stării de urgență

toate ateliere au fost sistate pentru două luni, iar restricțiile privind activitățile în interior au

determinat regândirea organizării atelierelor și s-a optat pentru organizarea a trei ateliere cu trei

artizani care erau dispuși să țină ateliere în curțile și grădinile lor. Implicarea muzeului consta în plata

materialelor și obiectelor rezultate, în promovarea atelierelor în rândul publicului țintă și asigurarea

40

asistenței de specialitate ( muzeografi, informații, documentare etc.). Externalizarea a determinat

schimbarea categoriei de public astfel s-a optat pentru categoriile familii cu copii, pensionari, tineri,

adulți, brașoveni de dată recentă.

Unele dintre proiecte vor fi preluate și completate în anul 2021 cu unele noi precum Povestea

vorbei (explicatia proverbelor si legatura cu lor cu lumea rurala), Povestile Brașovului – ateliere de

povești pentru copii, părinți și bunici ținute de animtori culturali. Multiculturalitatea va fi prezentată

prin intermediul dansurilor, jocurilor de rol, obiectelor și a costumelor populare prin proiectul de

pedagogie intitulat Să învătăm diversitatea!

Copii care vor dori să fie inițiați în obiceiurile și jocurile specifice Junilor brașoveni, vor avea

ocazia să interacționeze cu un coregraf și cu membri ai societăților de Juni, păstrători ai tradiților

vechii comunități românești în cadrul proiectului Mândru June Brașovean.

Proiectul cultural Civilizatia mesei în Brașov. Tradiții și bucate alese din Șcheii

Brașovului și Brașovechi

În cadrul preocupărilor colectivului MEBv exista un interes pentru domeniul vast al bucătăriei

și gastronomiei tradiționale, dar acestea nu își găsiseră nici un rezultat concret sau care să fie

concretizat prin studii și articole de specialitate. În aceste condiții MEBv în parteneriat cu Agenția

Metropolitană pentru dezvoltare Durabilă Brașov și cu alte ong-uri a depus un proiect la selecția de

proiect culturale a A.F.C.N. care urmărea promovarea bucătăriei și tradițiilor și obiceiulor la masă ale

vechii comunități românești din Șcheii Brașovului și Brașovechi. Prin proiect se urmăreau obiective

ca:

• recuperarea și valorificarea unei părți însemnate din patrimoniul imaterial al vechii comunități

brașovene;

• conservarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural istoric prin realizarea unor

broșuri tipărite, a unui videoclip și a unor materiale pedagogice;

• promovarea culturii tradiționale și a tradițiilor și obiceiurilor la masă prin intermdiul unor

evenimente;

• valorizarea ca sursă documentară a basmului și a povestilor locale în ceea ce privește bucătăria

și gastronomia veche românească.

41

Produsele culturale rezultate în urma implementării proiectului au fost următoarele:

• două evenimente cu degustare de produse tradiționale însoțite de prelegeri științifice:

o Basmul și povestea ca izvoare istorice ale bucătăriei și gastronomiei; Bucate și

preparate din basmele românești;

o Dulciuri și preparate alese din Șchei:

• Două evenimente de reconstituire a unor sărbători tradiționale cu bucatele specifice

acestora:

o Marțea cu plăcinte – obicei al Junilor atestat în prima jumătate a secolului al XIX-lea;

o Nunta în Șchei. – reconstituire a nunții românilor brașoveni dinainte de 1830;

• Două ateliere de educație a gustului:

o Alimentația în evul mediu în Brașov;

o Comorile Orientului: Mirodeniile;

• Realizarea și lansarea volumului „Tradiții, obiceiuri și bucate alese din Șcheii Brașovului

și Brașovechi” (tiraj 1000 de exemplare);

Proiectul a avut peste 1.190 de beneficiari, participanți la workshop-uri și evenimente și

reliefat o nouă categorie de public, amatorii de rețete și bucate tradiționale din bucătăria veche

românească;

Activitățile din cadrul proiectului au fost finanțate de AFCN, de parteneri, și a reprezentat

o contribuție în lei în valoare de 39.800 lei. Iar realizarea și tipărirea volumului în tiraj de 1000 de

exemplare a fost suportată de către finanțator cu suma de 22.000 lei. Toate acestea reprezintă un aport

financiar mai mult decât necesar pentru a îndeplini misiunea culturală a MEBv în al doilea semestru

din 2020, în condițiile în care în primul semestru MEBv cedase Consiliul Județean 70.200 lei din

bugetul alocat pentru acțiuni culturale pe anul 2020.

42

B.2 Orientarea activității profesionale către beneficiar

Programul de activități expoziționale și programul de Pedagogie muzeală au ținut cont de

așteptările și nevoile culturale ale fiecărei categorii de public după cum urmează:

- în primul trimestru s-au organizat ateliere și vizite ghidate dedicate grupurilor de elevi și

cadrelor didactice; pentru grupurile de elevi s-au organizat zece ateliere cu tematici

diverse, ținute pe parcursul a 52 de ședințe; dintre acestea trei ateliere au fost organizate în

Săcele (13 ședințe), un atelier în Rupea (2 ședințe), două ateliere al Muzeul Civilizatiei

Urbane (3 ședințe), iar restul de ateliere au fost organizate în Brașov la sediul MEBv (34

ședințe);

- pentru familii cu copii, tineri și adulți și pensionari s-au organizat un număr de trei

ateliere externalizate în spațiile artizanilor din Brașov (semestrul II); atelierele de ceramică

si olărit, caligrafie, pictura pe lemn au însumat 52 de ședințe;

- pentru publicul tânăr, adult și pensionari s-au organizat un număr de șașe workshopuri și

evenimente de educația gustului și gastronomie veche românească în cadrul proiectului

Civilizația Mesei în Brașov; dintre două ateliere au fost organizate la Muzeul Civilizației

Urbane, un atelier în sediul Centrului de Informare Turistică Brașov, un atelier în Casa

arheologului Mihai Gramatopol, un atelier în vechiul conac al Domnitorul Duca-Vodă

(Casa Ciurculeț), un eveniment la Părăul Rece din Brașov;

- Pentru brașovenii de dată recentă și mai ales pentru publicul feminin s-au organizat

expoziții dedicate portului tradițional și de artă fotografică (Iia cu ciurele din Țara Oltului,

Portretul unei țări. România în 1923);

- Pentru brașovenii autohtoni și brașovenii de dată recentă s-a organizat expoziția Tradiții

ecvestre ale Junilor Brașovecheni. Caii Junilor și împodobirea lor în Mall-ul Coresi din

cartierul Tractorul. În cadrul oferit de această expoziție în Mall, s-au desfășurat și alte

acțiuini culturale pentru brașovenii de dată recentă și copiii lor (ex. ateliere din proiectele

Mândru June Brașovean și Să învățăm diversitatea).

43

- Pentru publicul din zonele rurale s-a organizat expoziția „Costumul venețian în

diversitatea lui” în Muzeul din Rupea, ea fiind adresată locuitorilor din zona Cohalm și

celor din Veneția de Jos;

- Turiștii au beneficiat de expozițiile permanente și temporare organizate în cele patru secții

ale MEBv din Brașov, Rupea și Săcele în anul 2020 și alte spații nonformale; astfel 10

expoziții au fost organizate în spațiile administrate de MEBv și două în spații nonmuzeale(

ex. Coresi Mall și Magazinul Star); însă din cauza pandemiei nu s-au putut organiza

briefingurile de bunvenit în Muzeu, pentru că majoritatea turiștilor au fost turiști

individuali, prin urmare nu au fost foarte multe grupuri organizate de turiști străini și

români în Brașov, în perioada COVID-ului și din această cauză nu s-au făcut nici solicitări

de briefing-uri la muzeu din partea agențiilor și a ghizilor;

- Beneficiarii on-line au fost vizați ca un public țintă de mare însemnătate, mai ales în

condițiile pandemiei când la nivel general european și național foarte multe activități,

inclusiv cele educative și culturale s-au transferat în mediul on-line; încă de la începutul

stării de urgență s-a luat măsura ca în fiecare zi lucrătoare și la sărbătorile creștine să se

posteze articole, informări, prezentări, concursuri pe pagina de facebook a Muzeului în

scopul de a folosi și funcția didactică și de informare a instituției; s-a observat o creștere

semnificativă a numărului de interecțiuni și a numărului de urmăritori ai pagini; pentru

lărgirea numărului de beneficiari on-line MEBv a participat la proiectul dedicat

promovării patrimoniul cultural al României în Turcia, inițiat de ICR Istanbul, prin

realizarea unui videoclip de prezentare a celor patru muzee care constituie MEBv.

B.3 Analiza principalelor direcții de acțiune intreprinse:

- cercetarea sistematică a comunităților și a patrimoniului cultural din sud-estul Transilvaniei a

continuat prin programele de cercetare de teren; acestea constituie surse sigure de îmbogățirea a

patrimoniului prin achiziții făcute pe teren și prin interviuri și filmări pentru realizarea de martori

etnologici;

- evidența, conservarea și restaurarea constitutie a doua direcție importantă a activități profesionale a

MEBv, ea fiind realizată în mod continuu pentru a asigura obiecte și informații utile pentru

organizarea unor expoziții, simpozioane, evenimente culturale și ateliere pedagogice;

44

- valorificarea cercetărilor prin expoziții temporare: accentul a fost pus pe realizarea de expoziții care

să se bazeze pe colecțiile proprii, astfel din treisprezece expoziții temporare organizate în 2020, nouă

sunt organizate exclusiv cu bunuri culturale ale Muzeului de Etnografie (excepție au făcut Vitrina,

Boltart, Caii Junilor, Luxul necesar. Accesorii și podoabe de mireasă).

- ateliere de pedagogie au urmărit promovarea unor valori și simboluri specifice lumii tradiționale

prin inițierea în vechile meșteguri și meserii și cultivarea gustului copiilor prin intermediul artelor

decorative; Dialogul dintre meșteri și beneficiari a avut loc în cadrul unor ateliere de educație

nonformală, într-un cadru organizat și sub coordonarea specialiștilor din muzeu, astfel s-a reușit

promovarea unor elemente de patrimoniul cultural mobil specific zonei noastre; Externalizarea unor

ateliere a dus la creșterea ponderii numărului de tineri, adulți și pensionari în cadrul publicului țintă

prin faptul că a crescut nivelul de atractivitate a activităților odată ce au fost trasferate în spațiile

artizanilor;

- promovarea patrimoniului cultural brașovean și organizarea de activități educative, evenimente și

expoziții în mediul on-line și în spații alternative fost regândită în condițiile pandemiei și a generat o

creșteri semnificativ a numărului de beneficiari direcți, astfel încât

muzeul a reușit să atingă targetul de beneficiari direcți ai activităților sale.

C. Organizarea, functionarea institutiei si propuneri de restructurare si/sau reorganizare,

pentru mai buna functionare

C.1. Măsuri de organizare internă

Muzeul de Etnografie Brașov funcționeaza în baza Deciziei Primăriei Judeţului Braşov nr.

227/11.06.1990. În anul 2009 Muzeul de Etnografie a primit acreditarea M.C.C. conform Ordinului

nr.2261/17.06.2009, publicat în Monitorul Oficial nr.492/15.07.2009, iar în anul 2019 instituția a fost

reacredidată în baza Ordinului M.C.I.N. nr.2332/04.04.2019.

În contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-Cov2

și în baza dispozițiilor Consiliului Județean Brașov, a fost emisă decizia managerului

nr.28/03.04.2020 privind suspendarea temporară a activității instituției și suspendarea temporară a

contractelor individuale de muncă ale salariaților, pe perioada stării de urgență.

45

Pentru buna desfășurare a activității de supraveghere, pe perioada stării de urgență, s-a

asigurat serviciul de pază și permanență la secțiile și expozițiile Muzeului de Etnografie Brașov cu

angajații proprii.

Pe tot parcursul anului instituția a asigurat măsurile privind desfășurarea activității în condiții de

siguranță și de prevenire a contaminării cu noul coronavirus , grupate în următoarele categorii:

✓ Măsuri privind angajații și răspunderea individuală;

✓ Măsuri privind accesul și contactul cu publicul vizitator;

✓ Măsuri care privesc angajatorii;

✓ Măsuri pentru personalul care lucrează în birouri și regim de muncă la domiciliu.

Conform Hotărârii Consiliului Județean Brașov nr.390 din 27 noiembrie 2020 s-a aprobat

noua organigramă și statul de funcții pe anul 2020 .

Analiza statului de funcții aprobat pe anul 2020

Nr crt Posturi

1. Total 28

2 Posturi de conducere 5

3. Posturi de excuție de specialitate 18

4. Posuri de execuție tehnice,economice și de deservire 5

Total posturi ocupate la 31 decembrie 2020

Nr crt Posturi

1. Total 26

2 Posturi de conducere 5

3. Posturi de excuție de specialitate 17

4. Posuri de execuție tehnice,economice și de deservire 4

46

A fost elaborat noul Cod de conduită etică a personalului Muzeului de Etnografie Brașov

conform OUG nr.57/2019 privind Codul administrativ , cod aprobat în baza deciziei managerului nr.

134/23.06.2020 și s-au finalizat activițățiile privind evaluarea cunoștințelor personalului conform

procedurilor aprobate.

Cadrul legal care reglementează funcționarea entității sunt acte normative specifice și

generale în vigoare.

C.2 Propuneri privind modificarea reglementărilor interne

S-au transmis către Consiliul Județean Brașov, propuneri de reglementare către autoritatea tutelară ,

concretizate prin aprobarea următoarelor hotărâri:

✓ Hotărârea Consiliului Județean Brașov nr.119/24.03.2020 privind stabilirea taxelor pentru

certificatele, avizele și autorizațiile eliberate de Consiliul Județean Brașov , taxele speciale, precum

și alte taxe și tarife pe anul 2020;

✓ Dispoziția Consiliului Județean Brașov nr. 211/02.04.2020 privind suspendarea temporară a

contractelor de management pentru managerii instituțiilor de cultură , începând cu data de 06 aprilie

2020, pe perioada stării de urgență ;

✓ Dispoziția Consiliului Județean Brașov nr. 222/06.04.2020 privind chemarea în activitate în

perioada 07.04.2020-10.04.2020 a managerilor instituțiilor publice de cultură din subordinea

Consiliului Județean Brașov în vederea întocmirii situațiilor financiare-contabile aferente lunii

martie 2020 și trimestrul I 2020 ;

✓ Dispoziția Consiliului Județean Brașov nr. 247/15.04.2020 privind prelungirea suspendării

temporare a contractelor de management pentru managerii instituțiilor de cultură , pe perioada stării

de urgență, conform Decretului nr.240/2020;

✓ Dispoziția Consiliului Județean Brașov nr.264/24.04.2020 privind încetarea suspendării temporare a

contractelor de management , prin rechemarea în activitate a domnului Stănescu Alexandru -

Manager/Director la Muzeul de Etnografie Brașov , în perioada 24.04.2020-15.05.2020;

✓ Hotărârea Consiliului Județean Brașov nr.390/27.11.2020 privind aprobarea organigramei și statului

de funcții ale Muzeului de Etnografie Brașov.

C.3. Sinteza activității organismelor colegiale de conducere

Pentru asigurarea eficienței activitățiilor, creșterea performanței și calității decizilor in cadrul

Muzeului de Etnografie Brasov functioneaza Consiliul de Administratie, organism deliberativ de

conducere.Consiliu s-a întrunit și a dezbătut următoarele aspecte:

47

a) Raport privind îndeplinirea indicatorilor din contractul de management nr.12923/23.07.2019 :

✓ raport privind realizarea Planului minimal de acțiuni culturale ;

✓ execuția bugetară la 31.12.2020;

b) Aprobarea demarării scoaterii la concurs a posturilor vacante;

c) Aprobarea propunerilor privind casarea mijloacelor fixe și a obiectelor de inventar;

d) Avizarea propunerilor de modificare a statului de funcții și a organigramei;

e) Informarea privind achiziția imobilului situat în Piața Sfatului nr. 15, respectiv spațiul unde își

desfășoară activitatea Muzeul Civilizației Urbane;

f) Aprobarea situațiilor financiare trimestriale/anuale ale instituției pe anul 2020;

g) Aprobarea propunerilor de desfășurarea a activității la domiciliu în regim de telemuncă pentru

personalul de specialitate a Muzeului de Etnografie Brașov începând cu data de 09 noiembrie 2020;

h) Informarea privind stadiul implementării și dezvoltării sistemului de control intern managerial din

cadrul Muzeului de Etnografie Brașov conform prevederilor Ordinului S.G.G. nr.600/20.04.2018;

i) Diverse: stabilirea modului de aplicare a Dispoziției Consiliului Județean Brașov nr. 210/02.04.2020

privind împuternicirea managerilor instituțiilor de cultură din subordinea Consiliului Județean Brașov

de suspendare temporară a activității și a contractelor de muncă pentru salariați pe perioada stării de

urgență, precum și a modului de asigurare a pazei și permanenței spațiilor muzeale.

In cadrul institutiei functionează și Consiliul Științific, organism colegial cu rol consultativ la

care participă personalități din afara institutiei si persoane cu experienta din personalul de specialitate

al muzeului. Atributiile Consiliului Stiintific sunt definite in ROF-ul muzeului.

C.4. Dinamica și evoluția resurselor umane ale instituției

4.1. Fluctuația personalului

Din totalul de 28 posturi aprobate la data de 31 decembrie 2020 existau 2 posturi vacante cu

următoarele mențiuni:

✓ 1 post temporar vacant de referent specialitate achiziții publice -grad II -studii

superioare în cadrul Compartimentului Achiziții Publice ( demarare organizare concurs conform

adresei nr.1294/24.09.2020 cu mențiunea că postul nu a fost ocupat în urma finalizării procedurii de

ocupare a postului );

✓ 1 post muzeograf debutant studii superioare în cadrul Biroului Relații Publice,

Marketing cultural,Expoziții Temporare (demarare organizare concurs conform adresei

nr.1973/14.12.2020 cu mențiunea că postul va fi ocupat în luna ianuarie 2021 în urma finalizării

procedurii de ocupare prin concurs a postului );

48

Angajări :

Martie 2020 - Referent de specialitate reuserse umane

Octombrie 2020 - Supraveghetor muzeu

- Gestionar custode

- Șef birou Relații Publice, Marketing cultural,Expoziții

Temporare

4.2. Cursuri

✓ Curs online – Programul de specializare pentru ocupația de curator -etapa I organizată în

cadrul Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală- 22 martie -26 martie 2020 -

Țigănuș Oana ;

✓ Obținere atestare cuprinsă în Registrul conservatorilor și restauratorilor acreditati

nr.752/30.07.2020 - Csipo Arpad;

✓ Curs ,,Anticorupție, etică,integritate și deotologie profesională,, -16-23 august 2020

Șerbănescu Luminița;

✓ Curs ,,Guvernanță și control intern managerial. Noul sistem de control intern managerial

SCIM,, -02 -06 septembrie 2020-Balca Rozalia;

✓ Curs online -Programul de specializare pentru ocupația de curator - etapa II organizată în

cadrul Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală- 26 octombrie-06 noiembrie 2020-

Țigănuș Oana .

În urma analizei efectuate asupra structurii de personal încadrată la nivelul muzeului în ultimii

3 ani, obiectivele au fost îndeplinite cu un numar relativ redus de personal (28 persoane) dacă ne

raportăm la cele patru locații în care funcționează Muzeul de Etnografie Brașov (Muzeu-Eroilor

nr.21A-sediu, Muzeul Civilizației Urbane, Rupea și Sacele). Putem remarca grupul de specialitate al

muzeului care a realizat și conceput expoziții cu teme inedite .

Datorită pandemiei în cursul lunii martie 2020 personalul din cadrul biroului conservare-

restaurare (conservator) nu a mai putut participa la cursul de formare profesională organizat în cadrul

Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală, aflat în subordinea Ministerului Culturii.

49

4.3 Evaluare

Evaluarea performanțelor profesionale individuale în raport cu cerințele postului s-a efectuat

conform deciziei nr. 2/14.01.2020 în perioada 15.01.2020-14.02.2020 și s-a aplicat fiecarui angajat

care și-a desfășurat activitatea, conform prevederilor Legii salarizarii nr.153/2017, cu modificarile si

completarile ulterioare.

4.4. Promovări

În cursul anului 2020 nu s-au desfășurat examene de promovare pentru salariați angajați.

4.5. motivare/sancționare

Demersurile de modificare a organigramei au avut în vedere valorificarea resurselor de

personal în funcție de încadrarea optimă a fiecărui angajat astfel încăt să fie folosite abilitățile și

cunoștințele acestora. Încadrarea corectă a personalului de specialitate a dus la eficientizarea

activității. Condițiile de muncă au fost îmbunătățite permanent prin crearea de spații noi de lucru , căt

și prin asigurarea dotărilor necesare.

În anul 2020 nu s-a aplicat nicio sancțiune disciplinară.

C.5. Măsuri luate pentru gestionarea patrimoniului instituției îmbunătățiri /

refuncționalizări ale spațiilor

Muzeul de Etnografie Brașov se afla într-o perioadă de criză prelungită din punct de vedere al

utilizării spațiilor în ultimii ani. Cu excepția celor două muzee etnografice situate in jud. Brasov

(Muzeul Etnografic Sacele si Muzeul Etnografic Rupea) care nu au probleme de revendicare

imobiliară, trei locații din patru, au făcut obiectul unor procese pe rol pentru a recupera spațiile

înscrise în domeniu public al Județului Brasov și în administrarea operativă a muzeului

( sediul MEBv din Bdul Eroilor nr.21A, Muzeul Civilizatiei Urbane), iar pentru spațiile de depozite

de patrimoniu și garaje din str.Lunga,nr.9 se continuă procesul.

Un mare câștig al alcestei perioade a fost reprezentat de faptul ca în 17 august 2020 s-a reușit

achiziționarea de către Consiliul Județean Brașov a clădirii monument care adăpostește Muzeul

Cvilizației Urbane din Piața Sfatului nr.15. Această clădirea a fost dată în administrare MEBv.

începând cu luna septembrie.

Pentru locația din B-ul Eroilor nr. 21 A, locație ce a făcut obiectul unui proces pe rol cu BISERICA

EVANGHELICĂ C.A. DIN ROMÂNIA - PAROHIA BRAŞOV s-a încheiat contractul de locațiune

nr.2 /30.12.2020.

Spatiul existent nu satisface standardele unui muzeu modern, polifunctional, care sa vina spre

asteptarile publicului actual. Daca adaugam si incapacitatea legislativa de a accesa fonduri publice

50

nefiind proprietari, aceasta situatie de criza opreste institutia sa se dezvolte in conformitate cu

cerintelor actuale. In acest context, propunem autoritatii locale (Consiliul Judetean Brasov si Primaria

Brasov) sa sprijine ideea construirii unui muzeu modern si functional, cu depozite de patrimoniu (

textile),amplasat in perimentrul turistic din centrul Brasovului, anume utilizarea unui parti din Parcul

Central N.Titulescu care sa imbine necesitatile de parcare auto subterana cu amplasarea unei institutii

muzeale de reprezentare identitara a Brasovului si judetului ; aceasta realizare ar avea un efect turistic

si o mare vizibilitate culturala.

Muzeul detine in colectiile sale peste 32.000 piese care pot sta la baza unei proiectii tematice

expozitionale care sa ilustreze specificitatea civilizatiei traditionale din sud-estul Transilvaniei,

fenomenele de aculturatie si radiografia actuala a mediului rural.

Este de remarcat ca intentia arhitectilor din punct de vedere al conceptiei constructive, este

recuperarea parcului cu spatiu verde prin realizarea unei platforme orizontale relativ joase a muzeului;

aceasta platforma readuce suprafata verde a parcului, fiind acoperita cu vegetatie si loc de promenada,

sub care poate functiona MEBv pe doua nivele cu spatii de expunere de aproxim. 3.500 mp.

Penuria de spații de depozitare a determinat reorganizarea unei încăperi în cadrul clădirii

administrative a MEBV, din strada N. Bălcescu nr.67, care a devenit spațiul de carantină - depozit

pentru o parte din colecția de patrimoniu textil. Totodată au fost create noi spatii de depozitare

suplimentare prin montarea a două dulapuri mari pe holul de acces în zona intrării in instituție, care în

prezent găzduiește o parte din colecția de textile, iar laboratorul de restaurare va fi prevăzut cu spatii

de depozitare, în acord cu normele de restaurare actuale.

În anul 2020 proiectul de investiții cuprindea și realizarea unor lucrări de reparații privind

reabilitarea unor încăperi din sediul MEBv, este vorba de lucrări de consolidare la Corpul C2 unde

peretele exterior al toaletei, oficiului și biroului s-au fisurat din cauza unor fenomene de tasare a

solului. Din păcate reparațiile nu au putut fi efectuate pentru că lucrările de sondare au început

primăvara, a urmat pandemia, iar activitățile Primăriei și altor instituții au fost perturbate, astfel încât

pentru certificatul de urbanism s-a așteptat până în luna noiembrie pentru obținerea lui. Prin urmare s-

a amânat obținerea autorizației și înaintarea proiectului tehnic și a altor documentați pentru anul 2021.

Pandemia a perturbat și eforturile MEBv de a finalizare documentele necesare întocmirii

Studiului de fezabilitate pentru Muzeul Etnografic Săcele, în sensul că pentru aceasta era ncesare

demararea unei acțiuni în instanță pentru rectificarea Cărții Funciare 153.23 și realizarea unui raport

de expertiză privind clarificarea suprafeței terenului deținut de Muzeu.

51

Însă în primele două luni Muzeul a primit doar subvenția pentru funcționare, iar în martie

ccând a avut aprobat bugetul a fost instituită starea de urgență care a afectat atât O. C. P. I. care și-a

restrâns activitatea cu publicul, cât instanțele de judecată care nu au mai deliberat decât urgențe, dând

termene de rezolvare șa sfârșitul anului sau începutul anului următor. Astfel abia în 7 octombrie 2020

s-a reușit obținerea unui Raport de expertiza tehnica extrajudiciară, care să poată fi utilizat în

demararea acțiunilor în instanță pentru clarificarea situației terenului deținut de Muzeu. Raportul a

fost depus în data de 15.10.2020 la Direcția Juridică a Consiliului Județean Brașov, pentru inițierea

demersurilor pentru demararea acțiunii de intabulare prin instanță. Sperăm că în primele luni ale

anului 2021 Direcția Juridica a C. J. Brașov va iniția demersurile privind intabularea terenului și astfel

să putem relua în a doua parte a anului 2021 demersurile necesare pentru realizarea Studiului de

fezabilitate pentru Muzeul Etnografic Săcele.

C.6. Măsuri luate în urma controalelor, verificarii/auditarii din partea autoritatii sau a

altor organisme de control în perioada raportată

In cursul anului 2020 au fost realizate și finalizate activitățiile de implementare a recomandărilor

cuprinse în misiunile de audit desfășurate în anul 2019, precum și cele vizând acțiunile de control din

partea Serviciului Inspectie Economico-Financiara din cadrul D.G.R.F.P. Brasov și a Agenției

Naționale pentru Plați si Inspectie Sociala Brașov.

✓ Acțiunea de control efectuată de inspectorii Serviciului Inspectie Economico-Financiară

din cadrul D.G.R.F.P. Brasov in perioada 08.07.2019-31.07.2019 la sediul Muzeului de Etnografie

Brasov din Str. Nicolae Balcescu nr.67 a fost dusă la îndeplinire conform măsurilor cuprinse în adresa

nr.967 din 03.08.2020 înregistrată la registratura D.G.R.F.P. Brasov sub nr. 15172 din 04.08.2020;

✓ Acțiunea de control efectuată de inspectorii Agenției Naționale pentru Plași si Inspectie

Sociala Brașov în perioada 27.09.2019-01.10.2019 la sediul Muzeului de Etnografie Brasov din B-ul

Eroilor nr.21A a fost dusă la îndeplinire prin realizarea măsurilor cuprinse în procesul verbal de

inspectie nr. 9704 din 01.10.2019 (achiziție elevator cu șenile pentru transportul pe scări, achiziție

marcaje de avertizare tactile, achiziție pictograme, panou avizier,amplasare ghișeu informare la

inălțime corespunzătoare);

✓ Recomandările cuprinse în misiunea de audit cu tema ,, Evaluarea sistemului de prevenire

a coruptiei , anul 2019” desfășurată în perioada 10.06.2019-01.08.2019 au fost implementate odată

cu efectuarea evaluărilor cu privire la cunoștințele personalului Muzeului de Etnografie Brașov

privind Codul de Conduită etică materializate prin testările salariațiilor conform Anexei nr. 2 la

52

procedura de sistem privind comunicarea Codului de Conduită Etică,instruire a personalului,

formarea profesională a acestuia și evaluarea cunoștințelor (răspuns conform adresei nr.1105 din

27.08.2020);

✓ Recomandările cuprinse în misiunea de audit cu tema ,, Auditul gestiunii resurselor umane

și verificarea respectarii prevederilor legale în ceea ce privește plata salariilor” desfășurat în

perioada 01.04.2019-31.05.2019 au fost implementate odată cu actualizarea fișelor de post pentru

personalul de specialitate și implementarea recomandării privind stadiul implementării și dezvoltării

SCIM la nivelul Muzeului de Etnografie Brașov prin transmiterea către Comisia de monitorizare

SCIM din cadrul CJBv a documentelor justificative ( răspuns conform adresei nr. 140 din

25.01.2021);

D. Evolutia situației economico-financiare a instituției

D.1.Analiza datelor financiare din proiectul de management corelat cu bilantul contabil al

perioadei

Realizarea indicatorilor economico-financiari cuprinsi in bilantul contabil incheiat la 31

Decembrie 2020

Nr. Crt. Categorii Prevazut-lei Realizat-lei

1. TOTAL VENITURI,

din care:

1.a venituri proprii,din care:

1.a.1. venituri din activitatea de baza

1.a.2. surse atrase

1.a.3. alte venituri

1.b. subventii/locații

1.c. alte venituri

2.580.420

72.000

8.000

-

64.000

2.508.420

2.400.365

39.967

5.022

-

34.945

2.360.398

2. TOTAL CHELTUIELI,

din care:

2.a. cheltuieli de personal,din care:

2.a.1. cheltuieli cu salariile

2.a.2. alte cheltuieli de personal

2.b. cheltuieli cu bunuri și servicii,din care:

2.b.1. cheltuieli cu colaboratorii

2.b.2. cheltuieli pentru reparații curente

2.b.3. cheltuieli de intretinere

2.b.4. cheltuieli cu chiriile

2.580.420

1.761.420

1.725.170

36.250

793.000

29.000

87.000

319.900

246.880

2.400.365

1.707.950

1.671.700

36.250

667.253

26.770

-

290.973

246.880

53

2.b.5. alte cheltuieli cu bunuri și servicii

2.c. cheltuieli de capital

110.220

26.000

102.630

25.162

Din analiza bugetului de venituri și cheltuieli aprobat pe anul 2020 la nivelul institutiei se

constata faptul ca subventia primita pentru sectiunea de functionare si dezvoltare a fost utilizata in

procent de 94,09%.

Ținănd cont de necesitatea sprijinirii eforturilor autoritățiilor locale de diminuare a

cheltuielilor bugetare în scopul prevenirii răspândirii virusului și pentru limitarea efectelor negative

determinate de limitarea sau întreruperea activităților în anul 2020 s-a renunțat la anumite

echipamente solicitate de laboratorul de conservare restaurare, căt și la studiul de fezabilitate pentru

Muzeul Etnografic Săcele.

Măsurile de prevenire și combatere a coronavirusului adoptate pe perioada stării de urgență și

instituirea stării de alertă au determinat limitarea activităților cu publicul în cadrul O.C.P.I. Brașov ,

iar instanța a judecat numai urgențele și pentru alte acțiuni au stabilit termene de soluționare pentru

sfărșitul anului curent și chiar anul următor, în consecință demararea acțiunilor în instanță și

finalizarea actualizării cărții funciare CF nr.105323 a Muzeului Etnografic Săcele pentru elaborarea

studiului de fezabilitate a fost imbosibil de realizat pănă la sfărsitul anului curent.

Volumul incasarilor din veniturile proprii inregistrate în anul 2020 au fost în procent de

55,51% fata de nivelul estimat, diminuare cauzată de nivelul redus al încasărilor provenite din

publicații, marfă creditori, bilete vizitatori datorită măsurilor legislative impuse de autoritatile centrale

și locale in scopul prevenirii răspândirii virusului ( activitatea muzeului a fost suspendată începând cu

data de 11.03.2020, pe perioada stării de urgență, apoi limitată pe perioada stării de alertă, iar

începănd cu luna noiembrie 2020 activitatea cu publicul vizitator a fost suspendată conform

hotărârilor Comitetului Județean pentru situații de urgență și activitatea pentru personalul de

specialitate s-a desfășurat la domiciul în regim de telemuncă).

54

D.2 Analiza comparativă a evoluția valorilor indicatorilor de performanță în anul 2020

Nr.

crt.

Indicatori de performanță Perioada evaluată

an 2020

1. Cheltuieli pe beneficiar (subvenție+venituri-cheltuieli de

capital)/nr.de beneficiari

57,93

2. Fonduri nerambursabile 39.800

3. Număr de activități specifice (activități educative, ghidaje,

intervenții restaurare)

114 / 63 / 33

4. Număr de apariții media (fără comunicate de presă) 115

5. Număr de beneficiari neplătitori 37.499

6. Număr de beneficiari plătitori 3.500

7. Număr de expozitii / Număr de evenimente/

Număr de reprezentații/Frecvența medie zilnică

13/12

8. Număr de proiecte /acțiuni culturale 99

9. Venituri proprii din activitatea de bază 5.022 lei

10. Venituri proprii din alte activități 11.130 lei

Începând cu luna februarie 2020 a fost reziliat contractul de asociere în participațiune cu un

partener din mediul privat ceea ce a determinat scăderea drastică a veniturilor proprii incasate din alte

activitati (comparativ cu anul precedent cand acestea au reprezentant 41.93% din totalul veniturilor

proprii incasate, în anul de raportare acestea au reprezentat 14.31%). Parteneriatele cu autoritățile

publice locale nu au avut drept finalitate cresterea veniturilor, consultanța de specialitate considerată

serviciu cultural fiind gratuita.

Principala cauză a scăderii veniturilor proprii este reprezentată de situația generală pe care a

generat-o pandemia care a determinat închidere pentru luni de zile a muzeelor, limitarea numărului de

vizitatori și de participanți la ateliere, descurajarea ținerii activităților în spații închise, descurajarea

socializări prin mass-media și politica de prevenire a SARS-Cov2.

Luna aprilie coincidea de obicei cu Zilele orașului și Sărbătoarea Junilor, luna Mai aducea un flux

mare de vizitatori prin organizarea Nopții Muzeelor, lunile de vară erau luni de vârf în ceea ce

privește numărul de turisti veniți în Brașov, iar lunile de toamna aduceau un mare număr de elevi la

activitățile muzeale. Majoritatea vizitatorilor cumpărau suveniruri de Galeria Muzeului, dar lipsa

vizitatorilor s-a văzut și în nivelul de încasări realizate de Muzeu în 2020. De fapt în analiza efectuată

în tabelul de mai sus muzeul a reușit să atragă prin proiectul Civilizația mesei în Brașov o sumă de

39.800 cu care s-au organizat cele șașe evenimente, ateliere și lansarea cărții de rețete. Nefiind

Muzeul solicitant al finanțarii de la AFCN, nu a primit finanțarea în mod direct, prin virament, dar

instituția muzeala realizat o parte din activitățile proiectului în spațiile sale și a fost însărcinată și cu

realizarea și organizarea tuturor activităților cultural și educative din proiect alte spații (Casa Junilor,

Casa Arh. M. Gramatopol, Restaurant Piatra Craiului de la Părăul Rece).

55

E. Strategia programelor si a planul de actiune pentru indeplinirea obligatiilor

asumate prin proiectul management

E.1 Viziunea

Muzeul de Etnografie este o instituție culturală cu rol identitar, care cercetează, conservă și

valorifică patrimoniul cultural, reprezentativ pentru civilizația comunităților rurale și urbane din

județul Brașov. Strategia sa este axată pe cercetare si punere în valoare în mod adecvat a colecțiilor

muzeului prin manifestări culturale, științifice și expozitionale care să permită publicului larg să

conștientizeze valoarea inestimabila a acestui patrimoniu al tradițiilor, într-un cadru larg, regional,

national și european.

Muzeul de Etnografie Brașov, în etapa în care se află, trebuie analizat ținând cont de cele patru

dimensiuni relevante care s-au consolidat în timp:

• muzeul ca resursă științifică;

• muzeul ca resursă de patrimoniu;

• muzeul ca resursă educativă;

• muzeul ca resursă turistică;

În ceea ce privește viziunea pe termen lung, un obiectiv major care se impune este dezvoltarea

instituțională, prin crearea unui spațiu nou de reprezentare, conceput multifuncțional, adaptat

așteptărilor si nevoilor consumatorului cultural de astăzi.

În același sens, trebuie avut în vedere dezvoltarea organizațională cât și o nouă abordare a

managementului patrimoniului care include atât patrimoniul deținut deja în colecții, cât și salvarea și

protecția manifestărilor tradiționale din mediul rural și urban. Trebuie menționată viziunea

integratoare a Muzeului de Etnografie Brașov, care prin Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului,

abordează civilizația urbană, un univers cu proximitati și prelungiri în spațiul rural, dar care relevă

manifestări dominante specifice orașului.

Este important de reținut viziunea științifică asupra stocării și utilizării fondului documentar de

martori etnologici ca procedeu similar standardelor de arhivă documentară cât și noi preocupări

privind adaptarea discursului etnologic la un public familiarizat în exclusivitate cu noile tehnologii

informaționale.

E.2 Misiunea

Ca misiune, Muzeul trebuie să contribuie la cultivarea sentimentului identitar, să promoveze

patrimoniul cultural în plan local, național și european. Prin programele sale specifice, de cercetare,

de evidență a patrimoniului, conservare și restaurare lui cât și punere în valoare prin activități

expoziționale, publicații și pedagogie muzeală, Muzeul de Etnografie Brașov trebuie să fie un reper

cultural și știntific care să coaguleze în jurul său energii și resurse pentru care să contribuie la

sensibilizarea și conștientizarea societății actuale asupra importanței moștenii culturale.

56

E.3 Obiective generale

- întărirea capacității institutionale si organizaționale a muzeului;

- consolidarea Muzeului de Etnografie ca centru știintific și cultural;

- menținerea calității și a standardului Muzeului de Etnografie în condițiile în care condițiile culturale,

economice și tehnologice sunt în continuă schimbare;

- cercetarea, îmbogățirea patrimoniului etnologic, asigurarea conservării lui;

- adecvarea serviciilor culturale în conformitate cu așteptările beneficiarilor, prin diversificarea ofertei

generale și a programelor de pedagogie muzeală;

- sprijinirea meșteșugarilor și a industriilor creative;

- realizarea unor proiecte culturale inovative cu finanțare nerambursabilă si parteneriate strategice;

- susținerea Consiliului Județean Brașov în implementarea strategiei culturale a județului Brașov.

Obiective specifice

- prezentarea caracterului multietnic și multicultural al comunităților din județul Brașov;

- implementarea proiectului de extindere a Muzeului de Etnografie Săcele, prin construirea

Centrului de conservare- restaurare si resurse;

- amenajarea noii expoziții de bază la Muzeul din Sacele, cu dezvoltarea temei majore a zonei,

transhumanța mocanilor săceleni;

- construirea unui edificiu nou modern al Muzeului de Etnografie în zona centrului istoric al

Brașovului;

- continuarea etnologiei de urgență în comunitățile rurale românești și cu populație mixtă (sași și

ceangăi ) din sud-estul Transilvaniei;

- monitorizarea obiceiurilor incluse în lista patrimoniului Unesco, concomitent cu depistarea

păstrătorilor de tradiții și includerea lor în programul Tezaure Umane Vii si furnizarea de materiale

documentare pentru includerea obiceiului Junilor din Șcheii Brașovului în lista patrimoniului

imaterial UNESCO;

- dezvoltarea programelor tematice de cercetare și valorificare a patrimoniului textil și de istorie

urbană, corelate cu așteptările publicului și a stakeholderilor muzeului;

- continuarea digitizării și clasării patrimoniului muzeal;

- atragerea de finanțări locale, naționale și europene, precum și de sponsorizări și donații;

-introducerea unor aplicații de Realitate Augmentată în expozițiile permanente care vor fi realizate în

Muzeul Etnografic din Săcele și în Muzeul Civilizației Urbane.

57

E.4. Strategia culturală pentru perioada de management 2019-2022

Muzeul de Etnografie Brașov și-a construit, în cele trei decenii de la înființare, imaginea unei

instituții culturale de top în plan național, recunoscută și în plan internațional pentru calitatea

programelor și proiectelor de cercetare proprii sau realizate în parteneriat și pentru proiectele de

valorificare expozițională a patrimoniului.

Managementul patrimoniului se va axa pe valorificarea patrimoniul propriu, care va antrena toate

programele specifice (cercetare, evidență, conservare, restaurare, valorificarea prin expoziții și

publicații, programele de pedagogie muzeală și promovare). Strategia culturală a muzeului trebuie sa

țină cont de patrimoniul deținut, de contextul social și de mesajele către public astfel încât cele mai

importante obiective specifice să poate fi realizate.

Direcțiile de acțiune ale Muzeului de Etnografie vor fi continuate și în noua strategie, fiindcă

ele au fost determinate de patrimoniul etnologic cu specificitate mare datorat caracterului multietnic

al comunităților din județul Brașov.

Programele de cercetare, valorificare și pedagogie muzeală au corespuns așteptărilor fiecărei

categorii de public.

Noua strategie își propune să continue și să dezvolte programele Muzeului de Etnografie și să

le amplifice prin inserarea de alte proiecte și activități sau, după caz, să le adapteze contextului

cultural actual. Actuala strategie are ca elemente de noutate:

- dezvoltarea unor programe adresate special turiștilor și agențiilor de turism;

- organizarea unor activități de promovare în spații neconvenționale;

- invadarea mediului virtual cu mesaje și materiale menite să atragă publicul spre muzeu;

- utilizarea noilor tehnologii în discursul muzeal (aplicații de realitate augmentată și holograme).

Beneficiarii activităților muzeului îl constituie următoarele categorii:

- a) elevi; b) turiști;c) pensionari; d) localnici din mediul rural și urban; e) specialiști; f) familii cu

copii; g) brașovenii de dată recentă (noua comunitate brașoveană); h) beneficiarii din mediul on-line;

Profilul beneficiarilor a fost descris la punctul B al acestui proiect prin urmare nu insistăm

decât asupra faptului că în interiorul fiecărei cateogrii există grupe de vârstă și subcategorii.

58

E.5 Strategia si planul de marketing.

Principalele direcții culturale și de marketing au în vedere consolidarea imaginii si a percepției de

către public, dar și de către comunitatea științifică, a rolului muzeului brașovean în promovarea

culturii tradiționale din sud-estul Transilvaniei și a istoriei urbane.

În acest sens avem în vedere:

• constituirea comunității MEBv;

• imaginea si brand –ul muzeului;

• introducerea noilor tehnologii în discursul muzeal și în activitatea de promovare;

• prezența pe platformele de comunicare mass-media;

• încheierea unor parteneriate strategice cu muzee similare, universități, stakeholderi etc;

• accesarea unor proiecte de finanțare nerambursabilă.

E.5.a Constituirea comunității MEBv

În jurul programelor și proiectelor dezvoltate de MEBv au gravitat mereu meșteri, artizani,

ONG-uri. Unii dintre aceștia sunt de fapt stakeholderi care sprijină activitățile Instituției pentru că

sunt interesați de cultura tradițională si de proiectele de promovare a patrimoniului cultural în general.

Un prim pas în constituirea acestei comunități se va face prin încheierea unor parteneriate cu

stakeholderi și includerea celor interesați de programele publice ale muzeului în lista de beneficiari ai

newsletter-ului muzeului, în lista de fani ai paginilor de rețele de socializare (facebook etc.).

Comunitatea MEBv are rolul de sprijini în mod organizat manifestările culturale, prin

activități de voluntariat, prin implicarea în promovarea informațiilor legate de expozițiile și

activitățile muzeale. Unele din programele de valorificare ale patrimoniului și unele din activitățile

metamuzeale au rolul de a contribui la cristalizarea și consolidarea acestei comunități (ex. proiectul de

externalizare a unor expoziții și activități de tip atelier care-i responsabilizează pe partenerii

implicați).

Primul pas privind constituirea comunității MEBv a constat în organizarea Șezătorii la Muzeu

de Etnografie, prin care au fost atrase spre activitățile muzeale și spre promovarea patrimoniului

mobil al muzeului un număr de 32 de persoane, cunoscătoare a tehnicilor de cusut și brodat. Acestea

au participat în lunile ian-martie 2020 la șezătorile organizate în Muzeu, au mutat șezătoarea în

mediul on-line și s-au implicat în proiectul expozițional Înfloritul cu acul la Muzeul Civilizației

Urbane.

Al doilea pas a fost constituit prin organizarea atelierelor de Ceramică și olărit, de Caligrafie și

Pictură tradițională pe lemn în care au fost implicați câțiva colaboratori care dispuneau de condiții

pentru a organiza în aer liber ateliere cu publicul trimis de Muzeu.

Al treilea pas a constat în constituirea unei comuinități MEBv a constat în sprijinirea unor artiști

plastici brașoveni în acțiunea de a-și prezenta lucrările publicului Brașovean (Boltart și Vitrina).

59

Al patrulea pas a fost încheierea unor parteneriate cu firme private pentru organizarea unor expoziții

temporare în spațiile lor (Immauchan cu Coresi Mall și Magazinul Star).

Al cincelea pas a constat în organizarea unor proiecte cu ONG-uri din mediul cultural brașovean

(AMB, Ma implic, Societatea Junilor Brașovecheni, Fundația Muzeul Primei Școli Românești).

Al șaselea pas a constat în căutarea unor parteneri de prestigiu în plan cultural național și internațional

pentru promovarea imagini și a patrimoniului Muzeului de Etnografie Brașov.

E. 5. b. Imaginea si brand-ul muzeului

Uneori marketingul presupune și rebrandingul organizației, în conformitate cu misiunea

acesteia și cu colecția pe care a deține. Sporirea vizibilității muzeului nu se face numai prin branding

și promovare agresivă, ea nu este un scop în sine, ci trebuie să fie rezultatul secundar al programelor

și proiectelor dezvoltate de instituție.

Managementul corect asigură creșterea notorietății instituției prin realizarea unui număr mai

mare de activități și manifestări.

Pentru cei care-și fac temele mereu, brandul vine de la sine, nu trebuie creat, astfel se poate

observa faptul că în cele aproape trei decenii de activitate ale MEBV s-au conturat brand-uri oarecum

neoficiale pentru toate sediile sale, astfel sediul central din centrul poate fi numit și Muzeul

Patrimoniului Textil, iar dintre secțiile din județ, primul care ar putea fi branduit ar fi Muzeul de

Etnografie Săcele, care ar putea dezvolta un brand de însemnătate națională, sub titulatura de Muzeul

Transhumanței din Carpați. Niciunul dintre aceste branduri nu a fost inventat, ele au rezultat din

programele de cercetare și valorificare a patrimoniului cultural și au consistența pe care le o oferă

colecțiile din depozitele muzeului.

În anul 2020 Muzeul de Etnografie Brașov s-a afirmat ca instituție respectabilă, a reușit să

încheie parteneriate care i-au parteneri de prestigiu în activitatea de promovare (ICR Istanbul);

Imaginea de instituție însemnată în promovarea culturii tradiționale și a patrimoniul cultural din sudul

și sud-estul Transilvaniei a fost întărită de faptul că Muzeul a inițiat și constituit dosarul pentru

organizarea și certificarea celei de a doua rute de turism cultural din România, Ruta Porțile

Transilvaniei, care cuprinde trei județe (Brașov,Sibiu și Bistrița); Pentru întocmirea dosarului s-au

incheiat înțelegeri cu parteneri însemnați în plan turistic din județele Sibiu și Bistrița (Comuna

Rășinari și Asociația de dezvoltare intercomunitară Turism în Bistrița-Năsăud). Ruta cultural a fost

certificata de Ministerul Economiei și Turismului în noiembrie 2020, ea cuprinde monumente, biserici

fortificate, mănăstiri, case memoriale și muzee, inclusiv toate secțiile MEBv.

E. 5. c. Prezenta pe platformele de comunicare mass-media

Categoriile de beneficiari on-line avute în vedere au fost turiștii, localnicii din mediul rural (și

orășenii), familiile cu copii și populația activă din segmentul de vârstă 25-65 de ani, brașovenii de

dată recentă. Aceasta înseamnă o lărgire a spectrului de benficiari în cadrul unor categorii (elevi,

turiști, familii, localnici, populația activă).

60

De fapt, o simplă privire asupra programelor de valorificare expozițională, de pedagogie și de

promovare ne permite să cum tematicile activităților prevăzute în programul de valorificare a

patrimoniului, programul de pedagogie și de promovare au dresabilitate directă către una sau mai

mult categorii de public și că acestea corespund așteptărilor fiecărei categorii în parte, dar și se înscriu

în direcțiile de dezvoltare a instituției.

Creșterea vizibilități se poate obține mai ales prin multiplicarea programelor publice, dar în

mediul virtual aceasta se poate obține prin „invadarea” de către muzeu a spațiului on-line cu

informații utile și atractive pentru publicul larg.

În contextul cultural în care trăim, alături de lumea reală există și lumea virtuală, în care se

refugiază din ce în ce mai multi tineri și copii, adulți, care petrec ore în șir la computere căutând

informații sau pentru a se recrea. Invadarea lumii actuale de către lumea virtuală este din ce în ce mai

vizibilă, ea a determinat deja schimbarea metodelor de predare și apariția a noi tehnici de manipulare

și de promovare în zona afacerilor și a vânzărilor (marketing).

Strategia de marketing propusă ține seama de noile tehonologii și le folosește pentru ca mesajele sale

să ajungă la destinație.

Un studiu al Fundației IREX România relevă faptul că majoritatea copiilor și

adolescenților nu caută voci în dicționare și enciclopedii on-line, ci imagini sau videoclipuri aosciate

unui cuvânt (ex. Etnografie), pentru că nu au răbdare să citească un text întreg, de aceea 44 % la sută

din elevi sunt analfabeți funcționali având probleme reale în înțelegerea unui text scris. Canalul

Youtube a devenit o sursă informare cu un impact mai mare decât Wikipedia

Trăim în epoca în care documentarea și informarea se află la un ”click”distanță, noile

tehnologii invadează din ce în ce mai mult spațiu public și privat, smartphone-ul este utilizat până și

de copii de vârstă preșcolară. În consecință muzeele sunt obligate să modifice modurile tradiționale de

comunicare și să se adapteze la nevoile culturale ale noului tip de public. Aceasta înseamnă că muzeul

nu trebuie să aștepte ca pagina s-a proprie să fie vizitată, ci trebuie să-și facă simțită prezența în

mediul on-line, prin o serie de mijloace care-i stau la îndemână sau care pot fi generate prin proiecte

sau prin parteneriate.

Proiectul de promovare Muzeul de lângă tine! are scopul de a aduce muzeul în preajma

oamenilor și a preocupărilor lor printr-o serie de măsuri și activități prin care va căuta să promoveze

programele dedicate publicului în spații neconvenționale prin intermediul internetului și al noilor

media. Măsurile luate de MEBV pentru a-și face simțită prezență mai activ în lumea virtuală și în

mediul on-line sunt următoarele:

- realizarea videoclipuri cu informații despre expoziții și unele piese din patrimoniu;

- promovarea patrimoniului cultural brașovean pe pagina de facebook proprie prin postări

zilnice;

- editarea și pregătirea de fotografii și documente pentru urcarea pe platforme de informații,

baze de date și documentare, frecventate de mase mari de utilizatori din

țară și din străinatate (Europeana, Immago Romaniae etc.);

- încheiere de parteneriate pentru difuzarea unor videoclipurilor pe site-urile și pe paginile

de facebook ale unor operatori din turism și cultura;

- promovarea prin intermediul mass-mediei on line (partneriate încheiate cu televiziuni și

alte canale de informare on-line ex. Iubim Brașovul) ;

61

În anul 2020 prin măsurile luate privind postările pe pagina proprie de facebook a reușit să

crească numărul de interacțiuni la 1.877. 803, să crescă numărul de urmăritori de 4332 în 2019 la

6240 în anul 2020, adica o creștere cu 44,04 % să dubleze numărul de aprecieri de la 9.599 în anul

2019 la 21.005.

Muzeul a menținut în anul 2020 parteneriatele încheiate în primul an de management, dar și a

dezvoltat în anul 2020 noi parteneriate privind difuzarea informației despre patrimoniul cultural din

județ cu următoarele instituții și organizații:

- Immauchan (Coresi Mall) pentru promovarea activităților muzeului prin display-urile din

holul mare al Mall-ului.

- Centrele de informare Turistică din, Brașov;

- C.N. Poșta Română S.A. București-Regionala Brașov (șase județe);

- Primăria Săcele pentru organizarea Punctului de Informare turistică a nou înființatei

stațiuni turistice „Săcele”.

- acord de parteneriat cu Fundația Primei Școli Românești dinȘchei privind promovarea și

valorificarea patrimoniului cultural din Șcheii Brașovului prin deschiderea primului

Muzeu Etnografic al Șcheilor

- -I.C.R. Istanbul pentru proiectul cultural on-line, intitulat, „Cele mai frumoase 12 muzee

etnografice din România” în care a fost prezentat și un videoclip dedicat MEBv;

Prin proiecte realizate din atragerea de finanțări nerambursabile se va urmări introducerea

noilor tehnologii în cadrul expozițiilor permanente din cadrul MEBv și MCU.

În afară de aplicațiile de realitate augmentată, MEBv va folosi tehnologia audio-video din

dotare în cadrul expozițiilor și programelor de pedagogie muzeală (televizoare, videoproiector,

audiotour etc). Astfel în cadrul expozițiilor vor rula imagini, documentare, mărturii ale unor păstrători

de tradiții, exact ca și în anii anteriori.

Al doilea proiect de promovare care a fost dedicat grupurilor de turiști și turiștilor individuali

și constă în organizarea unor briefing-uri de bun venit adresate în care muzeul să fie promovat ca

atracție turistică în cadrul unor itinerarii europene consacrate sau promovate de Ministerele

Turismului din U.E. (Medievalia, Transhumance, Via Sancti Martini). Din păcate pandemia a făcut ca

această abordare să fie amânată din cauza lipsei grupurilor de turiști din Brașov.

O altă metodă de promovare în parteneriat cu Ministerul Turismului va fi aceea de inserare a

unor sedii ale Muzeului (Brașov și Rupea) în destinațiile culturală de excelență la nivel european

62

existente în județul Brașov (Șcheii Brașovului și Brașovechi și Colinele Transilvaniei). Aceste

destinații EDEN reprezintă o alternativă la turismul de masă și sunt promovate ca atare de Ministerul

Turismului și Comisia European de Turism de la Bruxelles.

E.6. Programe propuse pentru întreaga perioadă de management.

E.6. a. Programe de cercetare

Aceste programe indică de fapt direcțiile de cercetare a patrimoniului pe care le propunem în

strategia de management a Muzeului în perioada următoare. Ele sunt da faptul reflectarea domeniilor

de interes din sfera patrimoniului cultural și imaterial din sud-estul Transilvaniei. Aceste programe de

cercetare continuă programele anterioare, pe care le dezvoltă prin extinderea cercetării la noi tematici

de interes local, regional și internațional. Absolut toate programele de cercetare aduc în atenția

specialiștilor și a publicului larg valori ca multiculturalitatea, diversitatea și caracterul multietnic al

comunităților, privite ca fiind aspecte specifice sud-estului Transilvaniei.

E.6.a.1 Programele Etnologia de urgență și Proetnicultura vor continua și în perioada de

management, scopul fiind cercetarea patrimoniului cultural și îmbogățirea colecției muzeale cu

obiecte care aparțin comunităților mixte (ceangăi și români) sau comunităților săsești din județul

Brașov; se vor finaliza cercetări mai vechi în zona Țării Bârsei, Țării Făgărașului și a Rupei, însă

cercetarea se va extinde asupra altor comunități care au rămas necercetate până în prezent.

E.6.a.2. Programul de monitorizare și valorificare a patrimoniului imaterial înscris în lista

UNESCO va continua pe perioada de management, cu cercetările asupra cântecului de ceată

barbatească din cadrul cetelor de feciori din Țara Oltului, cu cercetarea si monitorizarea Jocului

Feciorescul din aceeași zonă, cu monitorizarea păstrătorilor de tradiții. Programul va fi dezvoltat prin

extinderea cercetării în domeniului tradițiilor ecvestre în civilizațiile pastorale din Europa, program

care va include investigarea în Italia, Cehia, Slovacia, Polonia și România a Cavalcadelor ca fenomen

viu în spațiile montane locuite de latini și urmașii ciobanilor valahi din Carpații Nordici; unul dintre

scopurile acestui program va fi realizarea documentației pentru includerea Obiceiului Junilor

Brașovului în Lista Patrimoniul umanității UNESCO. Aceasta va deschide pentru MEBv

oportunitatea de a colabora cu muzee similare, instituții, ONG-uri și autorități din Sardinia, Moravia,

Polonia Mică și Silezia.

E.6.a.3. Programul Transhumanța românească - moștenire culturală comună este un program de

cercetare dedicat studierii fenomenului transhumanței mocanilor Săceleni în sud Basarabiei, care va fi

continuat și extins în 2021 și la estul Basarabiei, din 2022 și la comunitatea de mocani săceleni din

Covasna (Poiana-Sărată), care a practicat transhumanța la mari distanțe în estul Nistrului și Crimeea.

E.6.a.4. Programul Meșteșuguri și meserii de altădată și Patrimoniul textil va fi păstrat și

valorificat, prin expoziții tematice care se adresează unui public recent, fără informații despre

meșteșugurile artizanale și industria casnică textilă, dominantă în mediile țărănești și apoi devenind o

tradiție a Brașovului.

63

E. 6.a.5. Programul Reprezentări urbane: locuri, oameni, mentalități este un program care

investighează evoluția urbană, istoria reprezentărilor urbane, personalități, asociații culturale

rezultatele cercetărilor sunt valorificate în cadrul Muzeul Civilizației Urbane. Direcțiile de activitate

ale programului de activități expoziționale din MCU vor fi continuate în anii următori cu activități

expoziționale cu semnificație majoră pentru beneficiarii-țintă: 2021 – 2022. Expozițiile temporare vor

explora multiculturalitatea brașoveană.

E. 6. b. Programul de evidență al MEBv va cuprinde cu prioritate digitizarea si clasarea pieselor

muzeale si sistematizarea arhivei de martori etnologici.

Colecțiile sunt documentate, obiectele sunt determinate, prin urmare informația existentă în

arhivă poate face ca valoarea științifică a acestor colecții să crească în viitor. Prin urmare, arhiva de

martori etnologici trebuie să fie privită ca o resursă inestimabilă în procesul de documentare a

patrimoniului muzeal in anii următori; concomitent cu măsurile de valorificare, trebuie avut în vedere

ca directie prioritara conservarea și restaurarea acestor colecții.

E.6.c. Programul de Conservare și Restaurare va fi axat în perioada 2021-2023 pe implementarea

proiectului de reabilitare și refuncționalizare a Muzeului de Etnografie Săcele, construirea Centrului

de Cercetare și Restaurare și în cele din urmă, reorganizarea expoziției permanente din Muzeul de

Etnografie Săcele. Lipsa de spatiu adecvat pentru depozite este o problemă stringentă cu care se

confruntă azi colectivul MEBv în domeniul conservării și restaurării bunurilor de patrimoniu; s-a

propus și s-a aprobat de către autorități, crearea acestui Centru în curtea Muzeului din Săcele; acesta

va asigura funcționarea acestei activități la standarde internaționale în domeniul restaurării și

conservării patrimoniului. În urma parteneriatului de colaborare încheiat în 2020 cu Fundația Primei

Școli Românești se va avea în vedere conservarea și restaurarea unor obiecte de patrimoniu care pot

intra în expoziția permanentă de la viitorul Muzeu Etnografic din Șcheii Brașovului

E.6.d. Programul de valorificare expozitională urmărește rezultatele programului de cercetare și

contribuie la atragerea publicului spre instituția muzeală, prin produsele culturale pe care le oferă

beneficiarilor.

În 2021, în cadrul Muzeului de Etnografie Săcele va avea loc demontarea expoziției

permanente, urmată de documentarea pentru o nouă tematică care să aducă în prim-plan transhumanța

mocanilor săceleni.

Se vor utiliza holograme si Realitatea augmentată, noi tehnologii pentru a atrage publicul

tânăr. Trebuie făcută mențiunea că activitatea expozitionala la Sacele poate fi transferata la Centrul

Cultural din Săcele, deoarece Muzeul din Sacele va beneficia de un amplu proces de refuncționalizare

și extindere funcțională.

Etapele investiției cuprind studiu de fezabilitate, proiectul tehnic și lucrări de execuție care

sunt estimate ca se vor finaliza in 2023. Exponatele vor intra intr-un program complex de conservare

si restaurare iar colectivul de muzeografi va demara documentarea in vederea intocmirii unei tematici

actualizate cu folosirea noilor tehnologii.

64

Muzeul din Săcele va fi unul de top în plan național, cu tematica de bază Transhumanța din

Carpați, o temă cu releavanță în plan național și internațional cu accentul pus pe aducerea în atenție a

mocanilor săceleni; Această tema va beneficia de introducerea noilor tehnologii (holograme, oglinzi

magice, aplicații de realitate augmentată, care vor intregi contextul și informțiile oferite în cadrul

expoziției de bază (ex. o hartă a transhumanției în care printr-o aplicație de smartphone apar

drumurile transhumanței, așezările, oameni și locuri, monumente făcute de mocani în 3 D).

O parte a proiectului expozițional va prezenta cele șapte sate ca niște comunități mixte

(cengăiești și românești), vizitatori vor putea utiliza și în cadrul acestei expoziții aplicații de realitate

augmentată privind costumul tradițional, elemente de civilizație materială specifice etc

Expozițiile dedicate elevilor sunt relativ numeroase, ei fiind categoria de public cea mai

însemnată, aceste expoziții urmăresc educarea copiilor prin stârnirea curiozității acestora, cultivarea

unei atitudini pozitive, științifice față de lumea înconjurătoare (peisaj, patrimoniu construit, arte,

meserii, obiceiuri, metalități).

Meserii de altădată: Cojocarii și blănarii din Țara Oltului; Pescuitul pe Olt; Fascinanta intalnire in

Basarabia a urmasilor mocanilor saceleni - ediția I ( 2019);

Ia și cămașa de acasă (Ia cu ciurele din Țara Oltului); Obiceiuri de primăvară din Europa. Caii

Junilor și împodobirea lor (Tradiții ecvestre ale Junilor Brașovecheni );Fascinanta intalnire in

Basarabia a urmasilor mocanilor saceleni -ediția a II -a ( 2020); Iata vin colindătorii!; Costumul

venețian în diversitatea lui; Meserii uitate: Icoane din Șcheii Brașovului (2020);

Meserii uitate: Aurarii, argintari și alămari din sud -estul Transilvaniei( proiect Luxul Necesar);

Reprezentări urbane, locuri oameni mentalități: Pălăria, accesoriu, eleganță și mesaj; Cafea, biscuiți

și ceai – Julius Meinl, Dumitru Eremias si Adolf Hesshaimer; Ora de lucru manual: modele de cusut

si brodat; Vecinătăți săsești din zona Rupea; Hainele de duminică și de sărbătoare ale românilor

Brașoveni din secolele XIX și XX; Fascinanta intalnire în Basarabia a urmasilor mocanilor saceleni -

ediția a III -a Ia și cămașa de acasă (ediția a II-a); ( 2021).

Tâmplarii și dulgherii de altădată; Fotografi brasoveni, si atelierele lor; (2022)

Aceste expoziții nu sunt adresate doar copiilor însă ele le sunt recomandate, ele se adreseaza

în egală măsură și celorlate categorii turiști, familii, pensionari localnici și noua comunitate

brașoveană. Însă oferta culturală a muzeului este mult mai diversificată și aduce în atenția piublicului

adult și alte tematici ca reprezentările urbane, multiculturalitatea, patrimoniul imaterial al unor

comunități etnice sau comunități mixte, civilizația pastorală etc.

Dentelles en voyage – Roumanie; Romania lui E.O.Hope, portretul fotografic in anul 1923 (2019);

Patrimoniul textil din Banat; Broderii sășești; Caii Junilor și împodobirea lor (2020);

Folclorismul și Reuniunea femeilor române din Brașov; Vecinatăti sasesti din zona Rupea; Colecția

săsească Ernest Folberth din Criț; 2021;

65

Ateliere de ceramica fina din Brasov in sec.XIX; Cetele de feciori din Țara Oltului- manifestări

tradiționale vii; Comunitatea maghiara din Racos zona Rupea; Găteala capului la sașii din sud-estul

Transilvanie; (2022);

Iia și cămașa de acasă,” este un proiect expozițional care se va desfășura pe toată perioada

managementului, el urmărește atragerea spre muzeu a membrilor noii comunități brașovene și

valorificarea elementelor de port tradițional aduse de aceștia de acasa (ex. Cămăși și ii vechi de peste

70-100 de ani);

Pentru completarea ofertei de promovare și valorificare a patrimoniului muzeului se va căuta

atragerea de fonduri și de finanțări nerambursabile pentru proiecte expoziționale ca: Brașovul

medieval - orașul mirodeniilor; Hainele de duminică” din Brașovul secolelor XIX-XX ; Meșterii și

artizanii, industriile creative și colecțiile etnografice din sud-estul Transilvaniei ; Comoara din lada

bunicilor; Festivalul ”Ziua Brașovenilor”

E.6. e. Programul de apariții editoriale reprezintă o parte a valorificării cercetărilor de teren și în

colecțiile muzeului prin publicații de specialitate, cataloage de expoziție și CD-uri. In cadrul acest

program este editată revista de specialitate a MEBv, care apare bianual, Etnobrașov.ro nr.10 /2019 -

2020 si Etno.brasov.ro., nr. 11/2021 – 2022; Alte apariții preconizate vor fi două cataloagele de

expoziție în versiune digitală:

- Astra din 1905 si Machetele Junilor din colecția Muzeului Astra (2021)

- Folclorismul și Reuniunea femeilor române din Brașov 2021 (va avea și un pliant)

- CD – Repertoriul muzical al cetelor de feciori din Țara Făgărașului 2022;

Etnobrașov.ro – periodicul MEBv va fi tipărit într-un tiraj redus pentru specialiștii din muzee și pus

pe site-ul instituției in format digital. Volumul cuprinde o restituire de mare de mare interes pentru

sociologia și etnografia românească și anume corespondența Gusti cu mari etnografi și sociologi

români din perioada interbelică, grupată sub titlul „Scrisori inedite – Dimitrie Gusti”. Editarea face

parte din programul de valorificare a patrimoniului propriu al MEBv.

E.6. f. Programul de activități metamuzeale este dedicat publicului adult are scopul de a atrage la

muzeu beneficiari interesați de inițiera în tehnici de prelucrare a lemnului, a metalelor etc. organizat

cu artiști din domeniul industriilor creative, nu de meșteri populari. Un exemplu de activitate a

metamuzeală este demonstrația realizarea a unor nasturi din argint în tehnica filigranului (Arta

filigranului din argint în cadrul Târgului Meșterii și artizanii Transilvaniei din 2021).

Noaptea Muzeelor este un alt proiect din cadrul programelor metamuzeale, el se adreseaza mai ales

familiilor cu copii.

E.6. g. Programul de pedagogie muzeală și promovare va fi continuat fiindcă elevii de azi sunt

publicul tânăr sau adult de mâine, iar aprecierea justă a culturii tradiționale se poate face de la cele

mai fragede vârste. Din acest motiv, în perioada următoare de management, activitățile de educație

nonformală și manifestările culturale dedicate elevilor vor fi în continuare o prioritate a instituției

66

muzeale. Programul de pedagogie muzeală prezintă diversitatea culturală brașoveană și caracterul

multietnic al comunităților din județ. Din vechiul program se va păstra proiectul Maratonul basmului

popular ceangăiesc.

Unele dintre programe vor fi preluate și adaptate cerințelor elevilor de astăzi, ca de exemplu

ateliere ținute de meșteri, care vor fi cuprinse în proiectul educational Povestea vorbei în cadrul căruia

se vor organiza ateliere și demonstrații pentru copii, coordonate de meșteri populari, dar vor beneficia

și de implicarea muzeografilor, care vor prezenta copiilor meșteșugurile respective prin

videoproiecții, utilizând în acest sens martori etnologici din arhiva muzeului.

Prezentarea fiecăruia dintre meșterii și meșteșugurile alese ca temă pentru ședințele din cadrul

proiectului, se va face pornind de la un proverb care ilustrează un anume meșteșug, tehnici de

prelucrare sau calitatea produselor unor meșteșugari ( Bați din gură ca o meliță! pentru atelierul

dedicat prelucrări fibrelor textile). Meșterii îi vor iniția pe copiii în tainele meșteșugurile prin

demonstrații, relatări despre tehnici și secretele meseriei.

Poveștile și legendele orașului reprezintă un proiect în care prin ateliere de povești cu

videoproiecții și lecturi publice, vor fi dezvăluite copiilor părinților și bunicilor, legende și mituri ale

comunității brașovene (ex. Stema Brașovului, Honterus, Coresi, povestea Junilor etc). Acest proiect

are scopul de a stârni curiozitatea și plăcerea pentru lectură a copiilor și părinților, prin realizarea unor

ateliere de prezentat povești și legende locale, privind personalități. simboluri și momente însemnate

din istoria comunităților județului Brașov. Pentru a face mai interesante și mai atractive, la aceste

ateliere vor fi implicați ilustratori de povești și animatori culturali din cadrul Bibliotecii Brașov, care

vor prezenta miturile și poveștile locale prin videoproiecții cu ilustrații din povești, lecturi publice cu

jocuri de rol, în care vor fi implicați copii și părinții sau bunicii.

Multiculturalitatea va fi prezentată prin intermediul dansurilor, jocurilor de rol, obiectelor și a

costumelor populare prin proiectul de pedagogie intitulat Să învătăm diversitatea! Pentru publicul

larg sunt definitorii pentru recunoaștere și aprecierea unor comunități, costumele, muzica și dansul

tradiționale.

Sunt popoare al căror patrimoniu este cunoscut la nivel mondial doar printr-un joc, dans, ritual

sau costum. Tinând cont de acest fapt, proiectul propune prezentarea moștenirii culturale a etniilor din

județul Brașov prin ateliere de deprindere a unor dansuri, jocuri și ritualuri, prin ateliere de prezentare

a unor costume tradiționale, prin animație culturală și jocuri de rol realizate de animatori culturali

împreună cu publicul.

Elevii care vor dori să fie inițiați în obiceiurile și jocurile specifice Junilor brașoveni, vor avea

ocazia să interacționeze cu un coregraf și cu membri ai societăților de Juni, păstrători ai tradiților

vechii comunități românești, în cadrul proiectului Mândru June Brașovean. Interesul pentru

obiceiurile și tradițiile Junilor este relativ mare la nivelul comunității brașovene.

Muzeul vine în întâmpinarea celor care doresc să cunoască o parte din acest patrimoniu

imaterial, organizând ateliere de inițiere în jocurile Hora Junilor și Brașoveanca și în ritualul aruncării

67

buzduganului. Atelierele vor fi organizate cu un coregraf cu atestat prin intermediul unui parteneriat

încheiat cu Societatea Junilor Brașovecheni. În cadrul atelierelor vor fi prezentate și alte elemente ale

patrimoniului cultural al vechii comunități românești din Șchei,cu sprijinul Asociației Șcheii

Brașovului (costumele Junilor și ale femeilor din Șchei, anumite obiceiuri).

E.6.h. Programul de promovare pe durata perioadei de management urmărește pe de o parte

atragerea turiștilor și a grupurilor organizate de turiști prin inserarea muzeului ca atracție turistică în

cadrul unor itinerarii europene și destinații promovate de Ministerul Turismului, iar pe de altă parte

urmărește creșterea numărului de beneficiari prin proiectul Muzeul de lângă tine! Care constă în

promovarea imaginii, a patrimoniului și a activităților în spații neconvenționale (Coresi Mall, Teatru

Sica Alexandrescu, Centre de informare turistică, etc.) prin intermediul displa-urilor video, prin noile

tehnologii (wi-fi, GPS etc) și prin realitate augmentată (AR). Astfel numărul de beneficiari va crește

în mod vizibil până la 50.000 de persoane la sfârsitul anului 2022.

Alte evenimente/ activități specifice instituției

Proiectul Etnoturism urmărește impunerea prezenței MEBV ca atracție turistică în câteva

itinerarii europene și în cadrul destinațiilor culturale de excelență la nivel european ca Șcheii

Brașovului și Brașovechi, Colinele Transilvaniei și Țara Făgărașului. Prin acest proiect Muzeul de

beneficia de promovarea făcută de Ministerul Turismului acestor destinații la târguri de turism, va

putea participa la aceste târguri cu materiale de promovare proprii și va putea încheia contracte de

parteneriat cu agențiile de turism interesate.

Briefing la muzeul este un serviciu cultural-turistic oferit agențiilor cu grupuri de turiști din

sfera turismului cultural, religios și activ. Acesta consta în oferirea oportunității ca informare inițială

privind programul din perioada vacanței în Brașov să fie realizată în Muzeul Civilizației urbane, prin

mijloace moderne puse la dispoziție de muzeu sau aduse de diversele agenții (videoproiectoare,

samrtTV). Acest serviciu va aduce un aflux de turiști într-unul din sedii, ocazie cu care vor avea

posibilitatea să observe și expoziția permanentă, se va negocia cu agențiile ca în timpul briefing-ului

sp fie proiectat și un videoclip de repezentare a acelorlalte muzeelor (MEBV; MESăcele, Muzeul din

Rupea) și să fie vizitat unul dintre acestea de către grup sau o parte din grupul de turiști.

În caz că va fi deschis Aeroportul Brașov, Muzeul de Etnografie va cauta să realizeze un

parteneriat cu Consiliul Județean Brașov pentru organizarea unei shop propriu pentru vinderea de

produse meșteșugărești și suveniruri realizate de meșterii populari și stakeholderii muzeului. Dealtfel

o componentă însemnată a activităților cu meșterii va fi indentificarea acelor obiecte sau materiale

care pot fi replicate și să utilizate ca produse vandabile (suveniruri, cadouri etc.) Astfel patrimoniul

cultural din județ, meșteșugarii și instituția muzeală vor fi promovate în fața turiștilor

68

încă de la intrarea în aeroport. Promovarea prin intermediul noilor tehnologii și în mediul on-line a

fost tratată la strategia culturaă și marketing.

F. Previzionarea evoluției economico-financiare a instituției, cu o estimare a resurselor

financiare ce ar trebui alocate de către autoritate, precum și a veniturilor instituției ce pot fi

atrase din alte surse

F.1. Proiectul de venituri si cheltuieli pentru următoarea perioada de raportare

Nr. Crt. Denumire indicator An 2021

-lei

1. TOTAL VENITURI,

din care:

1.a venituri proprii,din care:

1.a.1. venituri din activitatea de baza

1.a.2. surse atrase

1.a.3. alte venituri

1.b. subventii/locații

1.c. alte venituri

3.280.000

43.000

5.000

-

38.000

3.237.000

2. TOTAL CHELTUIELI,

din care:

2.a. cheltuieli de personal,din care:

2.a.1. cheltuieli cu salariile

2.a.2. alte cheltuieli de personal

2.b. cheltuieli cu bunuri și servicii,din care:

2.b.1. cheltuieli pentru proiecte

2.b.2. cheltuieli cu colaboratorii

2.b.3. cheltuieli pentru reparații curente

2.b.4. cheltuieli de intretinere

2.b.5. alte cheltuieli cu bunuri și servicii

2.c. cheltuieli de capital

3.280.000

1.994.920

1.954.320

40.600

805.080

-

25.000

100.000

475.100

204.980

480.000

Proiectul de venituri si cheltuieli pentru anul 2021 cuprinde sumele de finantare solicitate prin

propunerile de buget pe anul 2021 transmise de instituția noastră către Servciul Buget din cadrul

Direcției Economice a Consiliului Județean Brașov conform adresei nr.1997 din 15.12.2020.

În proiectul de management cheltuielile de capital pentru anul 2021 diferă de propunerea

transmisă serviciului de specialitate din cadrul Consiliului Județean Brașov , diferenta cauzată de

69

faptul că investiția propusă pentru Muzeul Etnografic Sacele, respectiv realizarea Centrului de

Cercetare, Restuarare și Resurse din Sacele printr-un amplu proces de refunctionalizare si extindere

functională, va fi amânată pentru anul 2022 deoarece rectificarea măsurătorilor topografice din teren

conform Raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit de un expert tehnic judiciar în data de

07.10.2020 nu se poate realiza decăt prin proces.

În acest sens, am solicitat prin adresa nr. 1553 din 15 octombrie 2020 direcțiilor de specialitate din

cadrul Consiliului Județean Brașov reluarea demersurilor de intabulare prin instanță a terenului

aferent imobilului cu nr.top 898 inscris in CF 105233.

F.2. Numărul de beneficiari estimati pentru urmatoarea perioada de management

F.2.1 La sediu

Se va urmari o creștere la toate categoriile de beneficiari în MEBv într-un procent de 10%

- în anul al treilea estimăm o creștere a numărului de beneficiari la 35.000;

- în anul al patrulea, numărul de beneficiari este estimat la 40.000 de beneficiari;

Sperăm că în perioada următoare limitările impuse de pandemie se vor diminua și activitatea

instituției muzeale nu va avea de suferit de pe urma acestora. Pentru că închiderea muzeelor și

limitarea numărului de vizitatori și de participanți la activitățile muzeale au impact negativa asupra

numărului de vizitatori și a volumului de încasări.

F.2.2 În afara sediului

In primul an de management numărul de beneficiari a fost ridicat; în perioada de raportare numărul

beneficiarilor va crește semnificativ prin valorificarea patrimoniului și a expozițiilor în spații

nonmuzeale (ex.Coresi Mall, în Centrele de informare turistică din Brașov, Poșta Română, Muzeul

Primei Școli Românești etc); prin urcarea de imagini și documente pe site-uri și platforme on-line cu

un număr mare de utilizatori (ex. Europeana, Immago Romaniae, Galeria de portrete);

70

F.3. Analiza programul minimal realizat pentru perioada de raportare

Nr.

Crt

Program

Scurta descriere a proiectului

Finantare

Estimat/

Realizat

1. Program cercetare

1.1 Etnologia de urgență

Continuarea cercetărilor de urgentă în zonele rurale ale

jud.Brasov pentru completarea colectiilor si imbogatirea

arhivei de martori etnologici ai muzeului

Estimat

19.105 lei

Realizat

19.113 lei

1.2 Tradiții ecvestre în civilizațiile pastorale din

Europa

Includerea obiceiului Junii din Șcheii Brașovului și

Brașovechi – fenomen viu pe lista patrimoniul

reprezentativ UNESCO

1.3 Meșteșuguri și meserii de odinioară

Programul aduce in atentia publicului tanar meseriile

artizanale pe cale de disparitie: oameni, materii

prime, instrumentar, produse realizate in mediul rural

si urban.Ateliere de altadată de palarieri si de reparat

umbrele din Brasov si Fagaras

1.4 Reprezentări urbane; locuri, oameni, mod de

viață

Documentare de arhivă si in colecții private privind

personalități tradiții, obiceiuri, asociații cu impact in

societatea urbană in sec.XIX -XX ASTRA si

simbolul junilor brasoveni in afirmarea identitatii

românești transilvanene

1.b. Subprogramul Evidența stiintifica

- Digitizarea pieselor din colecțiile muzeale

- Clasarea patrimoniului muzeal

- Sistematizarea arhivei de specialitate Martori

etnologici

- Îmbogățirea patrimoniului (mărirea colectiilor prin

achiziții si pe teren cât și donații la sediu cu accent pe

colecțiile de reprezentare urbana si cu specific din zonele

Săcele,Țara Oltului)

2.

Programul Conservarea

și

Restaurarea

patrimoniului muzeal

2.b.1 Controlul permanent al pieselor expuse si

depozitate în colectii muzeale pentru evitarea

factorilor de degradare

- 2.b.2 Reabilitarea si refuncționaliza-rea Muzeului

Etnografic Sacele și Centrul de Conservare, Restaurare și

Resurse - proiectare si demarare executie lucrari

2.c.1 Restaurări de piese pentru expoziția permanentă

cu prioritate pentru Muzeul din Săcele

71

3.

Programul

Valorificarea

patrimoniului

cultural

Proiect

expozi

tional

3.b.1 Organizarea expozitiei temporare

Turca,cojocul și căciula.Recuzita ritualică și port

tradițional la Sărbătoare

Estimat

29.157 lei

Realizat

29.144 lei

3.b.2 Organizarea expoziției temporare

Caii Junilor și împodobirea lor.Tradiții ecvestre a

Junilor Brașovecheni

3.b.3 Organizarea evenimentului

Iată vin colindătorii!

3.b.4 Organizarea expozitiei temporare

Ia si cămașa de acasa Apariții

editoriale 3.c.1 Publicarea

,,Corespondenta Gusti ,, Dr Zoltan Rostas,, Activitati

metamuze

ale

3.c.2 Târgul Meșterii și artizanii Transilvaniei

Icoane din șchei Brașovului și

Costumul venețian în diversitatea lui

4. Program

pedagogie muzeala

4. 1 Povestea vorbei Estimat

42.758 lei

Realizat

42.706 lei

4.2 Mândru June Brașovean

4.3 Poveștile Brașovului

4.4 Sa învățăm diversitatea !

4.5. Șezătoare în Muzeul de Etnografie

4.6 Zilele Muzeului de Etnografie

5. Programul de promovare

turistică

5.1 Etnoturismul si muzeele

-Itinerarii europene

-Destinatii culturale de excelenta –reteaua EDEN Estimat

15.280 lei

Realizat

15.260 lei

5.2 Muzeul de lângă tine!

Campanie de publicitate și educație culturală în spații

alternative, externe;

5.3 Civilizația mesei în Brașov

Tradiții și bucate alese din Scheii Brașovului și

Brașovechi

72

Analiza programului minimal realizat în 2020 relevă următoarele aspecte:

- MEBv a păstrat toate programele de cercetare, restaurare-conservare, valorificare patrimoniu,

pedagogie muzeală și promovare;

- în cadrul programului proiectele și acțiunile au fost adecvate prin conținut și rezultate tuturor

categoriilor de beneficiari;

- ca și în alți ani accentul a fost pus pe dezvoltarea programelor pentru primele trei categorii de

public reprezentate de elevi, turiști, pensionari care au reprezentat ca pondere peste 90% numărul

de vizitatori în anul 2019, dar s-a urmărit și atragerea unui număr semnificativ de beneficiari din

celelalte categorii (familii cu copii, brașoveni de dată recentă, colecționari, beneficiari on-line etc)

în scopul de a echilibra ponderea elevilor care reprezentau aproximativ 60 % din total în 2019;

- din cauza pandemiei și a situației create de stare de urgență și de starea de alertă MEBv a fost

nevoită să-și coreleze planul de acțiuni culturale la noul cadru legislativ care descuraja activitățile

culturale cu public numeros;

- instituirea stării de urgență a determinat renunțarea la toate activitățile cu public în primul

semestru al anului 2020 (expoziții, ateliere, vizite ghidate și școala altfel), iar sumele alocate prin

planul de acțiuni culturale au fost diminuate cu aproximativ 41,3%;

- carantinarea și izolarea, închiderea unor granițe a determinat ca doua acțiuni prevăzute în

programul valorificare a Patrimoniului cultural să nu poată fi îndeplinite nici în prima, nici în a

doua parte a anului și anume Tradițiile ecvestre în Europa (Cavalcada din Sassari) și cercetarea

urmelor mocanilor săceleni în Cahul (Moldova) și la est de Nistru pentru care nu a putu fi

finalizată cercetarea de teren;

- noul planul de acțiuni, modificat în timpul stării de urgență, a ținut de faptul că bugetul a fost

redus, dar a urmărit menținerea programelor și activităților de bază ale muzeului care nu implicau

un public numeros sau priveau doar membri colectivului ( ex. cercetarea, conservarea, restaurarea

și valorificarea patrimoniului;

- ideea de continuitate a programelor MEBv a fost firul director al realizării acțiunilor și

proiectelor culturale; Astfel toate programele anterioare au fost continuate în anul 2020;

- noul plan de activități a realizat toate acțiunile și proiectele cuprinse în cadrul programelor așa

cum au fost ele aprobate după rectificarea bugetului instituției, iar fondurile alocate acțiunilor au

fost utilizate în proporție de 99,93 %;

73

- reducerea bugetului a determinat conducerea MEBv soluții alternative fie de finanțare, fie de

colaborare pentru unele proiecte pentru care nu trebuiau alocate sume semnificative sau unele sarcini

puteau fi făcute cu ajutorul unor parteneri;

- stare de alertă instituită în vara și toamna anului 2020 au descurajat principalele categorii de public

ale muzeului să participe la activități, de fapt să iasă din locuințe, ne referim la elevi, turiști și

pensionari, din acest motiv a scăzut numărul beneficiarilor direcți și plătitori de bilet; această situație

a fost contracarată prin patru direcții de acțiune :

o organizarea de activități expoziționale și ateliere în spații publice care nu fuseseră încă

închise publicului (ex. Mall-uri, magazine mari), ele erau menite să atragă un număr

semnificativ de beneficiari direcți, dar neplătitori;

o organizarea unor ateliere de inițiere în anumite meșteșuguri și arte în spațiile proprii ale

artizanilor și artiștilor (curți, gradini, hale), acestea erau menită să atragă beneficiari

direcți, plătitori de bilet;

o identificarea unor parteneri cu care MEBv să poată aplica la finanțari, la granturi pentru

activități culturale și să promoveze în plan turistic patrimoniul cultural din sudul și estul

Transilvaniei; acestea erau menite să sporească numărul de beneficiari direcți ai

activităților culturale și educative ale instituției;

o creșterea ca volum și calitate a activităților de valorificare și promovare a patrimoniului

cultural deținut de muzeu în mediul on-line, virtual, adică pe site-ul și pe pagina de

Facebook a instituției; aceasta urma să aducă o creștere semnificativă de beneficiari on-

line;

- urmând cele patru direcții de acțiune MEBv a adaptat viziunea sa și activitățile dedicate publicului

în sensul că a pus accent pe activități de valorificare și pedagogie muzeală realizate în spații non

muzeale, dedicat unor beneficiari neplatitori de bilet, dar câștigul a fost acela că a crescut ponderea

categoriei „brașoveni de dată recentă” și a familiilor cu copii care au participat la activitățile cultural-

educative dedicate lor;

- un alt câștig al urmăriri celor patru direcții de acțiune a constat în întărirea colaborării cu mediul de

afaceri privat, cu alte ong-uri din domeniul cultural, cu artiști, artizani și meșteri, dar și cu instituții de

prestigiu ca ICR Istanbul, Muzeul Național de Istorie al României, Monitorul Oficial etc.

- cel mai însemnat proiect cultural realizat pe plan local în 2020 în colaborare cu alte ONG-uri a fost

realizat în parteneriat cu Agenția Metropolitană Brașov, care a aplicat pentru o finanțare la selecție de

proiecte deschisă de Administrația Fondului Cultural Național, obținând finanțarea pentru proiectul

74

Civilizația mesei în Brașov.Tradiții și bucate alese din Scheii Brașovului și Brașovechi; proiectul a

urmărit valorificarea unei părți însemnate a patrimoniului cultural imaterial din Brașov, tradițiile

gastronomice și bucătăria tradițională; prin acest proiect au fost organizat un număr de șase activități

și evenimente culturale care fost finațate de AFCN cu 39.800 de lei și s-a realizat un volum de rețete

tradiționale în valoare de 22.000 lei cu un tiraj 1000 de exemplare; proiectul a generat un număr de

peste 1190 de beneficiari direcți și a contribuit la creșterea numărului de atestări în presă, scrisă și în

mediul on-line;

- externalizarea atelierelor a fost un câștig pentru muzeu, în sensul că a crescut gradul de interes al

publicului pentru acest tip de workshop și a întărit colaborarea cu unii dintre artizani și artiștii

implicați;

- cel mai însemnat proiect expozițional care a fost realizat în afara spațiilor instituției Muzeale a fost

reprezentat de proiectul „Caii Junilor și împodobirea lor. Tradiții ecvestre ale Junilor

Brașovecheni” care s-a adresat mai ales categoriei „brașoveni de dată recentă”, prin care muzeul a

întărit colaborarea sa cu Societatea Junilor Brașovecheni și a atras un număr semnificativ de

beneficiari direcți, neplătitori (14600 pers.);

- proiectele expoziționale Vitrina și Boltart au fost dedicate întăririi relațiilor MEBv cu mediul

cultural și artistic, dar a adus muzeului și un câștig de imagine și un număr semnificativ de beneficiari

direcți (8140 pers.);

- inițierea dosarului pentru certicarea rutei de turism cultural Porțile Transilvaniei în parteneriat cu

autorități publice și ong-uri din județele Sibiu și Bistrița-Năsăud a permis MEBv să amplaseze secțiile

sale din Rupea, Săcele și Brașov pe al doilea traseu de turism cultural certificat de Ministerul

economiei și Turismului și a pus la dispoziția comunităților județene din trei județe un mijloc de

promovare comună a patrimoniului cultural;

- utilizarea mai eficientă a paginilor de facebook și creștere numărului de evenimente au asigurat o

creștere a numărului de beneficiari on-line; astfel numărul de interacțiuni pe pagina Muzeului a

crescut la 1.877.803, ceea în procente față de anul anterior înseamnă o creștere de 297 %, o dublare a

numărului de aprecieri (21.005, față de 9599 în anul 2019);

- pe plan extern cel mai însemnat proiect a fost reprezentat de realizare unui videoclip de prezentare a

Muzeului de Etnografie Brașov, care a fost promovat în mediul on-line de ICR Istanbul prin

intermediul proiectului Cele mai frumoase muzee etnografice din România; videoclipul MEBv a

adunat cei mai multi beneficiari direcți în mediul on-line fiindcă a avut 13410 de vizionari.

75

Practic analiza programului minimal ne relevă următoarele concluzii:

o s-au luat măsuri de contracarare a efectelor pandemiei prin care MEBv și-a atins targetul de

beneficiari direcți;

o a fost lărgite categoriile de beneficiari;

o a crescut numărul de parteneri pe plan local și național;

o s-a îndeplinit toate proiectele și acțiunile din programul minimal;

o s-a realizat în plus alte proiecte culturale în cadrul unor parteneriate, prin care si-a atras

fonduri nerambursabile și un mare număr de beneficiari direcți;

o s-a lărgit comunitatea MEBv cu parteneri, artizani, ONG-uri, firme și instituții culturale;

o a fost îmbogățit patrimoniul cultural prin achiziționare a 48 obiecte muzeale în valoare de

11.185 lei.

Programul minimal pe 2021 este constituit pe ideea de continuitate a programelor și a

proiectelor din programele anterioare, dar ține cont și de noile realități rezultate în urma pandemiei,

prin urmare a crescut numărul activităților expoziționale și educative care vor fi realizate în spațiile

nonmuzeale și spațiile partenerilor.

În continuare anexăm lista programelor/ acțiunilor culturale în anul 2021

Manager,

Dr. Stănescu Alexandru

76

Anexa 1

LISTA PROGRAMELOR/ ACȚIUNILOR CULTURALE ÎN ANUL 2021

Nr.

crt

.

Progra

m

Scurta

descriere a

programului

Nr.

Pr

oie

cte

Denumirea

proiectului

în cadrul programului

Scurta descriere a

proiectului

Buget

1. Programul Cercetarea științifică și evidența patrimoniului

Document

are și

achiziții

muzeale

9 1.1.Etnologia de urgenta

Continuarea cercetărilor de

urgentă în zonele rurale ale

jud.Brasov pentru

completarea colectiilor si

imbogatirea arhivei de martori

etnologici ai muzeului

Cercetări de teren de tip

monografic in sate din Tara

Oltului,Tara Barsei si zona

Rupea necercetate pana in

prezent

-documentare prin

inregistrari audio si video,

realizare foto si achizitii

muzeale

3.000 lei

1.2 Programul Proetnicultura

Continuarea cercetarilor de

urgenta in sate cu populatie

mixta pentru conservarea in

muzeu a aspectelor identitare

specifice

Cercetari de teren in sate cu

populatie mixta

(sasi,ceangai, rromi costum,

obiceiuri),

-documentare prin

inregistrari audio si video,

realizare foto si achizitii

muzeale in satele sasesti din

zona Rupea si din zona

Săcele

2.000 lei

Monitoriz

area si

valorificar

ea

patrimoni

ului

imaterial

inscris in

Lista

reprezenta

tiva

UNESCO

1.3.Tradiții ecvestre în

civilizația pastorală din Europa

Includerea obiceiului Junii

din Șcheii Brașovului și

Brașovechi – fenomen viu

pe lista patrimoniul

reprezentativ UNESCO

Analiza și interpretarea

datelor (imagini, rezultatul

documentării bibliografice)

pentru a realiza un suport

științific de informare în

vederea elaborării

documentației solicitată de

UNESCO

8.000 lei

1.4. Transhumanta romaneasca

- mostenire culturala comuna

Cercetări de teren în satele

mocanilor din zona Covasna

privind transhumanta si

identificarea lor in sudul

Basarabiei- proiect multianual

Cercetări de teren în zona,

Poiana Sărată și Voinești

privind urmele mocanilor

săceleni, transhumanța,

identificarea lor și urmele lor

în estul și sud-estul

Basarabiei; analiza arborelui

10.000 lei

colab.

Univ.

Cahul

77

de cercetare internationala genealogic al famiilor de

mocani

Cercetări de teren în zona

Covasna și Basarabia;

înregistrari repertoriu

muzical pastoral si

înregistrari video);

Rezultatele cercetării vor fi

folosite la extinderea

tematica a MESacele privind

mocanii

1.5. Mestesuguri si meserii de

altădată

Brașovul - oraș al breslelor

Cercetarea patrimoniului

reprezentat de produsele de

breaslă ale aurarilor, argintarii

și alămarilor din Brașov

2.000 lei

1.6. Patrimoniul Textil

Continuarea cercetarilor privind

patrimoniul textil din sud-estul

Transilvaniei si cursurilor de

invatare a tehnicilor textile in

mediul urban si rural; rolul

scolii

1.Prelucrarea materialelor din

teren si colectii privind

broderiile sasesti

2.Documentare de arhiva si

teren privind cursurile de

invatare a tehnicilor textile din

zona Săcele

1.000 lei

1.7. Reprezentari urbane;

locuri, oameni, mentalități

Cercetarea universului urban,

viata economica,

portrete de comercianti,

asociatii culturale sec. XIX-

XX.

1.Cercetari de arhiva, colectii

particulare privind pravaliile

de coloniale din Brasov

1.500 lei

2.Cercetari de arhivă si surse

bibliografice privind

Folclorismul si Reuniunea

femeilor romane din Brasov

Programul de educare si

pregatire pentru viata a

tinerelor in cadrul Reuniunii

Femeilor romane conduse de

Maria Baiulescu –portret

100 lei

3. Cercetarea patrimoniului

reprezentativ al vechii

comunități din Șchei în

colecția proprie și colecții

private în vederea organizării

expoziției permanente a

Muzeului Etnografic al Șcheii

Brașovului

1.000 lei

1. Subprogramul

Evidența stiintifica

4 1.b.1. Digitizarea pieselor din

colecțiile muzeale

Programul de digitizare a

colecțiilor va fi continuat; de

asemenea se va continua și

activitatea de realizare de fise

Standard DOCPAT

6.000 lei

1.b.2. Clasarea

patrimoniului muzeal

- Programul de clasare la

categoriile FOND și

TEZAUR va continua și în

8.000 lei

78

perioada următoare

1.b.3. Sistematizarea arhivei

de specialitate Martori

etnologici

Continuarea sistematizarii

arhivei de martori etnologici

(trasnscrieri de casete, imagini

și filmări de teren), se va

realiza un soft de cautare

tematica

-

1.b.4. Îmbogățirea

patrimoniului

Marirea colectiilor prin achiziții

si donații atât pe teren cât și la

sediu. Se va pune accent pe

colectiile de reprezentare urbana

30.000 lei

2. Programul Conservarea și Restaurarea patrimoniului muzeal

2.a. Subprogramul

Conservare

preventivă

2

2.b.1 Controlul permanent al

pieselor expuse si depozitate

în colectii muzeale pentru

evitarea factorilor de

degradare

Măsuri de conservare

preventivă a pieselor din

colecțiile muzeale; dotări

pentru depozite; cursuri de

formare pentru resursa

umană

-

2.b.2 Reabilitarea si

refuncționalizarea Muzeului

Etnografic Sacele și Centrul de

Conservare, Restaurare și

Resurse - proiectare si

demarare executie lucrari

Stabilirea unui plan operațional

prioritar pentru lucrări de

conservare la Muzeul

Etnografic Săcele

Demararea acțiunii de

retragere din expunere a

pieselor de la Muzeul

Săcele și inițierea unor

acțiuni de conservare a

viitoarelor exponate

-

2.b.3 Selectarea, conservarea și

pregătirea pentru expunere a

pieselor și obiectelor de

patrimoniu care vor ilustra tema

expoziției din Muzeul

Etnografic al Șcheilor

Continuarea procedurilor

de selecție și identificare a

obiectelor din colecția

muzeală care provin din

Șchei.

Pregătirea pieselor pentru

expunere liberă și în

vitrine.

4.500 lei

2.b. Subprogramul

Restaurarea

patrimoniului

muzeal

1 Restaurări de piese pentru

expoziția permanentă cu

prioritate pentru Muzeul din

Sacele

Continuarea lucrarilor de

restaurare de piese privind

instrumentar pastoral,

costume si recuzita rituala

-

3. Programul Valorificarea patrimoniului cultural

3.b Subprogram expozitional

79

Proiect expozițional

Aduce în atenția

publicului

meseriile

artizanale, oamenii

specializați și

atelierele lor

3.b.1.Organizarea expozitiei

temporare: Aurarii, argintari și

alămari din sud -estul

Transilvaniei

( Luxul necesar)

Readuce în atentie activitatea

și produsele breslelor,

artefacte deosebite, obiecte

de cult și podoabe;

Cooperare națională și

internațională

15.000 lei

Colab

Muzeul

din

Hajdubosz

ormeny

Proiect expozițional

Aduce în atenția

publicului tehnici

și ustensile

utilizate în

realizarea și

decorarea

obiectelor din

material textil

3.b.2. Organizarea expozitiei

temporare:

Ora de lucru manual: modele de

cusut si brodat

Esantioane de cusut si

brodat, manuale, ora de lucru

manual in scoli, piese din

colectia de textile MEbv

3.000 lei

Proiect expozițional

Valorificarea

programul de

cercetare privind

universul urban

3.b.3. Organizarea expozitiei

temporare:

Cafea, biscuiți și ceai – Julius

Meinl, Dumitru Eremias si

Adolf Hesshaimer

Reconstituirea unei pravalii

de coloniale imagini,

reclame cu comerciantii

brasoveni;

MCU

4.000 lei

Proiect expozițional

Valorifica programul

de Etnologie de

urgenta

1 3.b.4. Organizarea expozitiei

temporare Vecinatăti săsești din

zona Rupea

Organizarea vecinatatilor

sasesti, evenimente,

sarbatori,participanti,

recuzita rituala,imagini si

interviuri-Muzeul Rupea

2.000 lei

Proiect expozițional 1 3.b.5.Organizarea expunerii

publică a Colecției săsești

Ernest Folberth din Criț;

Prezentarea tradițiilor și a

prin piese de costum,

ocupații, meșteșuguri etc. în

casa parohială din Bunești;

6.000 lei

Colab.

Fundația

Michael

Schmidt;

Proiect expozițional 1 3.b.6. Organizarea expozitiei

temporare

Pălăria , accesoriu , eleganță și

mesaj

Expoziția readuce în fața

publicului elemente de

cultură urbană , mentalități

colective și valorifică meserii

uitate ca accea de pălărier și

ceaprazar.

25.000 lei

Proiect expozițional 1 3.b.7. Organizarea expoziției

temporare

Ia și cămașa de acasă

-activitate dedicată

valorificării patrimoniului

textil al noii comunității

Brașovene

- expoziție cu piese originale

din locurile natale și

promovare poveștilor legate

de unele dintre ii și cămăși;

ediția a II-a (ex. Muntenia,

Oltenia și Dobrogea);

3.000 lei

Colab

Coresi

Mall

Proiect expozițional 1 3.b.8.Organizarea expoziției Expoziție dedicată activității 3.000 lei

80

temporare Folclorismul și

Reuniunea femeilor române din

Brașov;

Reuniunii femeilor din

Brașov- portret Maria

Baiulescu;

Colab

Coresi

Mall

Proiect expozițional 1 3.b.9. Organizarea expoziției

temporare

Hainele de Duminică și de

Sărbătoare ale românilor

brașoveni din sec. XIX-XX

Expoziția prezintă așa zisele

haine românești din Șcheii

Brașovului, portul național

românesc din Brașov și

,,costumul nemțesc,, utilizate

de români la evenimentele și

festivitățile din trecut

3.000 lei

Colab

Coresi

Mall

Proiect expozițional 1 3.b.10 Organizarea expoziției

temporare

Icoana pe sticlă din Șcheii

Brașovului

Valorificare a patrimoniului

muzeal din colecția proprie

și din colecția Muzeului

Etmografic Maramureș prin

itinerarea expoziției la Baia

Mare

9.500 lei

Proiect expozițional 1 3.b.11.Organizarea expoziției

temporare

Fascinanta întâlnire în

Basarabia și la est de Nistru

( Ucraina) a urmașilor

mocanilor săceleni -partea a

treia (Muzeul de Etnografie

Săcele)

Chipuri și biografii de

mocani plecați în

transhumanță din Șapte sate

la est de Nistru

2.000 lei

3.c. Subprogramul Activități Metamuzeale și apariții editoriale

Apariții editoriale

3 3.c.1. Realizare film de

promovare

UNESCO -Jocul feciorescul și

repertoriul Cetei de feciori;

Promovarea manifestărilor

tradiționale de ceată din zona

Țării Oltului.

1.000 lei

3.c.2. Pliant de expoziție

Folclorismul și Reuniunea

femeilor române din Brașov;

2.000 lei

3.c.3.Publicarea

,,Scrisori inedite adresate lui

Gusti”

Publicarea în periodicul

muzeului a corespondenței

purtată de Gusti cu alți

etnografi români.

Materialul apare in revista

ETNOBV.RO

7.000 lei

Activitati

Metamuzeale

1 3.c.2. Noaptea Muzeelor Vizite ghidate și activități

educative realizate de

muzeografi și alți membrii ai

colectivului de specialitate

-

1 3.c.3.Târgul Meșterii și artizanii

Transilvaniei

Activitate de promovare a

meșteșugurilor și artizanilor

din sud-estul Transilvaniei

1.000 lei

Colab.

Cu AMB

4. Programul pedagogie muzeală

81

4.a.Subprograme de

pedagogie muzeală

4.a.1 Povestea vorbei

Ateliere pedagogice pe

diverse teme coordonate de

meșteri și artizani; pornind

de la explicarea unui

proverbe și zicători se

prezintă anumite meșteșuguri

dispărute sau pe cale de

dispariție

12.000 lei

4.a.2.Mândru June Brașovean

Activitate educațională

interactivă dedicată

promovării patrimoniului

imaterial al vechii comunități

românești din Șchei și

Brașovechi;

2.500 lei

4.a.3. Poveștile Brașovului

Atelier de povești pentru

părinți copiii și bunici;

program nonformal prin

metode și multicultural prin

tematică (Honterus, Pietrele

lui Solomon, Junii etc.)

2.400 lei

4.a.4 Școala Altfel ISJ Brașov Vizite ghidate -

4.a.5 Să învățăm diversitatea !

ateliere de educație

nonformală în care tinerii pot

deprinde informații despre

celelalte etnii prin

prezentarea unor jocuri,

dansuri și costume specifice

acestora

3.000 lei

Colab.

animator

cultural;

4.a.6. Șezătoare în Muzeu

Activitate de educație

nonformală și de socializare

în spațiul muzeal;

2.500 lei

Colab.

grupul

Șezătoare

în Șcheii

Brașovului

5 Subprogramul de promovare turistică

5.1. Etnoturismul si muzeele

-Itinerarii europene

-Destinatii culturale de

excelenta –reteaua EDEN

Inserarea ca atracție

turistică a MEBv în

circuitele și itinerariile

europene (Via Sancti

Martini, Transhumance),

organizarea de briefing-uri

pentru turiști în MCU

(promovarea prin

videoproiecții a

patrimoniului cultural al

județului); Promovarea

patrimoniului din

-

82

destinațiile culturale de

excelență la nivel

european (reteaua EDEN)

din Brașov

5.2. Muzeul de lângă tine!

Campanie de publicitate și

educație culturală în spații

alternative, externe

Promovare prin expoziții,

prin materiale de promovare

și spoturi pe displayurile

proprii și pe cele ale

partenerilor Immochan

(Coresi Mall), RatBv,CIT

Bv, Poșta Brașov

1.000 lei

Colab.

Coresi

RatBV

CIT Bv.

Poșta BV

Manager,

Dr. Stănescu Alexandru