1. ARIA DE INTERES IN ABORDAREA STRUCTURII URBANE Aria de interes-suprafata din teritoriu inclusa unei limite Tipuri de arii de interes: 1.arie izocronala- raportare esxclusiva la un centru de interes in coroborare cu timpul parcurs (izocrone-despre doua sau mai multe fenomene repetabile care au aceeasi durata 2.arie de atractie-raportare exclusiva la centrul de interes in raport cu elementele de factura subiectiva 3. arie de influenta – raportare exclusiva la un centru de interes in corelare cu raza de influenta teoretica a centrului respectiv 4. arie de convergenta-raportare la centrul de interes respectiv si totodata la cuntrele de interes vecine de acelasi nivel

-Exista un principiu al suprapunerilor ariilor de interes (ex: Bucuresti- centrul istoric- in toate sectoarele-> suprapunere ineficienta si ilogica a unei limite administrative peste o limita cu caracter struct) structura urbana-totalitatea relatiilor ce se stabilesc in teritoriul urban intre elementele constitutive ale organismului urban Aria de interes a limitei – determinata de obiectivul limitei (scopul) –reprezinta coerenta /lipsa de coerenta a sist Exista coerenta si la grafica:

Daca dantelarea este perfect matematica exista o stare de coerenta minima -limita care prin procedeul de definire evidentiaza niste arii de competenta care intereseaza foarte mult. -aria de interes a limitei este dependenta de centru

2. ABORDAREA IN VARIANTE A STUDIULUI URBANISTIC -studiul de tema – etapa distincta in procesul de cercetare-proiectare -ca metodologie de studiu –se analizeaza caracteristicile retelei de elemente ->MORFOLOGIA/SCARA DE CRESTERE /MATRICE DE CRESTERE. -studiul trece la texturi ->analiza calitativa a ocuparii terenului SCARI DE ORDONARE – SCHEME -scheme functionale pe categorii de functiuni (retele de dotari )->concretizari posibile diverse ->multitudine de modele functionale -se introduc informatiile -> verificare si analiza comparativa a variantelor de dezvoltare urbana propuse pe parcurs. -abordarea metodologica care trebuie sa cuprinda –ANALIZA DE FUNCTIUNI URBANE -ANALIZA COMPARATIVA A VARIANTELOR -> DECIZIE MODEL FUNCTIONAL OPTIM –model functional (sau de echipare )pt fiecare varianta in parte care se releva ca valoare globala a starii de potentiala si a starii de efect MODELE SPATIALE –se trece la analizarea ocuparii spatiului ->MODELE DE OCUPARE A SPATIULUI care pt fiecare varianta in parte se releva ca evaluare globala a starii de efect -MODEL. FUNCTIONAL SI MODEL. SPATIAL->PARTIU URBANISTIC 2.efectiv – analiza asupra existentului 3.in variante-structura urbana restructulabila sau noua variantele de dezvoltare reprezinta o imagine intuitiva cu privire la posibilitatile de dezvoltare ale orasului sa se verifice coerenta lor sa se cuantifice elementele care sunt supuse procesului de analiza comparativa –variantele de dezvoltare, verificate cu modele matematice sunt supuse procesului de decizie ABORDAREA CIBERNETICA IN SISTEMATIZARE:ROLUL MODELARII SI CONSTITUIREA MODELELOR DE LUCRU -CIBERNETICA-studiu dpdv matematic al legaturilor si controlul in sistemele tehnice si in organismele vii -formule si scheme logice pt un model de tip international -MODELARE – abordarea cibernetica a sistemelor .sistemul poate fi cunoscut si prin imagini(set de informatii caracteristice) –depind de conceptia de viata , se realizeaza prin-analiza(deductie-ideologie;observatie-subiectivism, subiectivizare;analogie) -sinteza -mijloacele de analiza –experimentale (total/partial/indirect) -abordare treoretica -sinteza -constituirea practica sau abstracta a unei imagini a sistemului respectiv -MODELUL- reprezentare de esenta a sistemului -este folosit la analiza si sinteza -e realizat prin folosirea analizatorilor de capacitate si de intuitie -MODELAREA-analize si sinteze informationale referitoare la un sistem (in sens cibernetic) -se aplica unei realitati in scopul de a-I schimba starea fizica si/sau comportamentul populatiei -MODELE DE LUCRU- se utilizeaza in determinarea si propunerea unei solutii , servesc la achizitia de date /cunoasterea problemei elaborarea solutiei, se constituie in etape: 1.stabilirea temei-tema -tema program 2.definirea obiectului modelarii – evidentierea a ceea ce trebuie realizat in teritoriu, ceea ce poate fi modificat, ce trebuie facut (definirea necesitatilor in functie de nevoie) -stabilirea datelor cunoasterii (teza-unica; ipostaze-multiple) referitoare la subiect -> norme stabilite de beneficiar -enuntarea modelului (a temei) 3. traducerea modelului –direct(imagini) -indirect (expl teoretice) 4.testarea (experimental)+concluzii Tema-document care sta la baza executarii unui proiect si in care sunt indicate elementele impuse constructiei Sistem-ansamblu de elemente care sunt in interdependenta alcatuind un intreg organizat Modelare –metoda de studiu bazata pe folosirea modelelor -reproducere schematica a unui obiect sau sistem pt a-I putea studia comportarea si a modifica in consecinta unele dimensiuni sau caracteristici ale prototipului a cuantifica –a stabili valori discrete pe care le poate lua o anumita marime fizica morfologie – stiinta care studiaza forma si structura organismelor la nivel macroscopic sau microscopic 3. AMBIANTA IN CADRU URBAN -elementele de cadru urban transpun in teritoriul urban sistemul de activitati urbane -spatiul aferent unei activitati –prezenta materiala in teritoriu, o adecvare corespunzatoare a spatiului folosit , elem. De cadru urban se constituie ca o anumita configuratie a spatiului in raport cu activitatile pe care le inglobeaza , cu conditiile si nevoile ambientale -adaptarea spatiului nu este numai functionala ci si sociala, economica , biologica; in planul spatio-receptor se exercita nevoia estetica urbana, nevoia psihologica urbana-nevoia de ambient. -nevoia de ambient-impune calitatea complexa a spatiului urban ca factor in formarea si definirea unui comportament

-ambianta-este proprie spatiului urban care este creat prin exercitarea functiunii si subliniaza suplimentar un mod subiectiv de intelegere a spatiului urban -structura spatiului urban- exprimarea fizica a structurii functionale si a contextului social-uman in care se constituie -daca cele doua trasaturi nu se exprima complementar apare starea de insuficienta (nepotrivire intre functie si ambianta luate ca forma) Sunt cazuri cand functia este inclusa artificial unor spatii neutre; o alta aditionare a structurii spatiului urban este de natura temporara – ea trebuie sa corespunda in timp. -struct spatiala urb raspunde indirect unui ansamblu de nevoi, prin intermediul struct functionale, si direct unui ansamblu de senzatii considerate etic, estetic si psihosociale in timp. -ambianta – mediu (fizic, social, moral) in care traieste cineva in care se afla ceva 4. ADITIONALUL IN RESTRUCTURAREA URBANA -actiunile de restructurare sunt actiuni de reordonare a elem intr-un sistem -sprijinandu-se pe zonificarea multifunctionala procesul de restructurare pretinde introducerea integrarii ca mijloc de reorganizare a vietii in cadrul urban. aditionalul =orice aport constitutiv care apare la nivelul struct functionale sau configurative in urma operatiei de modernizare mai ales in urma contruct urbane . -este pozitionat distinct fata de existent in organismul urban restructurat -se concretizeaza cantitativ si calitativ in sine sau in raport cu existentul -este un subsistem; organizarea sa este influentata de pozitia in teritoriu astfel: - central- un nou ansamblu central - periferic- zona marginala restructurata - adiacent perimetral- cartier se realizeaza in continuarea perimetrului construit - extraperimetral- cartier aparte (platforma industriala in afara existentului) 5. ABODAREA COMPLEXA-FILOSOFICA ANALITICA A RESTRUCTURARII URBANE 1. Abordarea operational analitica – determina functional solutia, pornind de la existent si folosind experienta drept model;este incomplrta deoarece renovarea(partea restructurarii) se separa pe obiective care nu sunt definite riguros, nu sunt determinate si aceasta din cauza imposibilitatii de a cunoaste modul in care se va desfasura existenta umana viitoare 2. Abordarea filosofica – restructurarea trebuie sa realizeze un echilibru intre valorile materiale si cele spirituale umaniste; problema calitatii vietii in cadrul procesului de modernizare atrage dupa sine pe aceea a calitatilor omului ceea ce implica completarea metodologiei analitice poerationale cu o analiza filosofica; apare in plus problema abordarii etice 3. Abordarea etica – se refera la atitudinea organelor de decizie si proiectare care obligate sa ia in considerare necesitatile reale ale societatii nu trebuie sa impuna o solutie straina de spiritul locului si al oamenilor, arhitectul are o responsabilitate deosebita pe linia intelegerii societatii existente; este un aspect al politici urbane; apar mai multe probleme – echilibru –periferie/ utilizarea terenului/ centru raportat la populatie; modernizarea este dependenta de nevoile populatiei => studiul de urbanism trebuie sa cuprinda si un stuidiu asupra populatiei; motivatiile restructurarii sunt: reevaluarea istorica, arhitecturala, arheologica, artistica/ utilizarea insuficienta a teritoriului/ necesitatea imbunatatirii conditiilor de viata si salubrizare. 6. ANALIZA MATRICEALA – INSTRUMENTE DE LUCRU IN STUDIU DE STRUCTURA URBANA (PRINCIPIU DE FUNCTIONARE/ CONTINUT/ SITUATIE) -IN URBANISMUL FUNCTIONALIST- -principiul separarii / zonificarii functionale -IN URBANISMUL MODERN – principiul cooperarii intre activitati -orasul – sistem complex; cresterea structurala nu numai in marime ci si in complexitatea relatiilor dintre parti analiza matriceala: -analiza sistemica a orasului dpdv al sistematizarii( sistematizare: ansamblu de masuri tehnice, economice si legislative relative la spatiile de locuit, la desfasurarea activitatii, la repaus, la circulatia oamenilor si a materialelor, care se iau in scopul asigurarii unor conditii de viata optime;ramura urbanismului care se opcupa cu proiectarea si reorganizarea stiintifica a asezarilor urb si rurale) -punct de plecare in elucidarea unor aspecte ale proceselor de dinamica urbana si al modului in care sunt reglementate de catre edilii orasului -elementele de cadru urban: cadru natural/ unitati economice/ dotarile urb/ forta de munca/ populatie/ locuintele/ spatiile plantate/ echipamentele etc. - in cadrul unui sistem fix este legat direct sau indirect de toate celelalte elem ale sist => relatii – cantitative (dotari urbane, populatie)/ spatiale (dotari urbane, locuinte) A. Matricea patratica: -pe fiecare latura – activitii (a,b,c,d….) => tablou de relatii intre activitati. B. Matricea nepatratica -relatii intre activitati si zone operationale (din teritoriu), spatii. a, b,c - activitati 1,2,3 – spatii -evidentiaza adaptarea spatiului la activitatea respectiva: adaptarea ideii la spatiu adaptarea spatiului la idee adaptarea functiunii la spatiu adaptarea spatiului la functiune adaptarea activitatii la spatiu adaptarea spatiului la activitate situatie: mobilul uman – subiectiv/ obiectiv => pretinde o activitate => obiectiv (mobilul meu este obiectiv pt ca impune o activitate pe care vreau sa o desfasor; este subiectiv pentru ca impune altor oameni o activitate) obs: -pe baza matricei struct urb se poate intocmi o reprezentare simplificata (grafica) a sistemului urban 7. CERINTA FUNCTIONALA SI ECHILIBRUL ORGANISMULUI URBAN. SITUATII CARACTERISTICE -functia trebuie inteleasa ca producatoare a unei proprietati intr-un sist si ca rezultand dintra-o anumita caracteristica a sistemului respectiv, astfel =>cerinta functionala

-functionalitate –capacitatea de conservare a sistemului (in sensul de conservare) , de pastrarea trasaturilor pozitive (prin pozitiv se intelege acea trsatura care contribuie la mentinerea starii sist respectiv indiferent daca aceasta convine sau nu) -cerinta functionala implica, in realiatate , mentinerea dar si modificarea unei functii; modul de interpretare al cerintelor functionale se transporta impunandusi consecintele la nivelul cadrului urban si al culturii urbane -cercetarea interdisciplinara sporeste sansele sesizarii corecte a starilor, oferind camp deschis cerintelor funct reale(in sensul depistarii lor si al aprecierii calitative si cantitative in contextul existent si posibil in viitor) -cf apare intr-un anumit teritoriu urb si rezulta din starea acelui teritoriu; ea nu poate fi impusa teritoriului printr-o simpla decizie deoarece: --- ca ipostaza a mobilului uman angajat in dezvoltarea organismului urban cf este si un produs al starii de echilibru a sist de elem de viata urbana, semnaland o iminenta modificare a echilibrului intr-o anumita directie --- desi cf apare in cadrul elem de viata urbana deteminate functional, ea opereaza prin intermediul elem de viata urbana determinate functional – ambiental si vizeaza cadrul urb -cf are un car. activ. - echilibrul organismului urban – superficial prin pastrarea fortata a unei trasaturi -cf tinde spre anularea/dezvoltarea unor functii existente sau spre antrenarea unor functi noi pentru sistemul(zona) respectiv(a). -in realitatea urb se constata un proces de evolutie a cf de la formare pana la afirmarea ei brutala -trebuie evitata faza brutala; sa se asigure o evolutie fireasca, prin introducerea treptata a procesului reformativ -cf impune regasirea unei stari de echilibru a organismului urban prin intermediul unei reorientari a functie,i a unuia sau mai multor elem ale sist respectiv 8. CATEGORII DE MODELE UTILIZATE IN SISTEMATIZARE , IN RAPORT CU GRADUL DE GENERALITATE SI SCOPUL UTILIZARII LOCUIRII 1 . in raport cu gradul de generalitate

a . in functie de intinderea modelului : modelul specific modelul general b . in functie de profunzimea modelului : modelul global modelul partial – orizontal / vertical

- ex . o localitate poate fi reprezentata prin schita de sistematizare (PUG), care reflecta caracterul global (model global), aceasta aste insotita de un plan de trafic (model partial – orizontal) si de un model de cartier (model partial – vertical) model global model partial orizontal model partial vertical tema – program este un model specific studiul este un model global; fiecare model global se poate descompune in modele partiale; se poate lua cite un model partial de la fiecare model global pt a se face o combinatie in tema – program(studiul modelului global; studiul modelelui partial; analiza solutiei dpdv calitativ si cantitativ) se pun in discutie gradul de generalitate, gradul de informare, riscul modelului, ponderea utopica riscul de obiectivitate este in masura in care modelul se suprapune cu realitatea 2 . scopul utilizarii modelelor

a) modelul descriptiv – analiticrol explicativ si de analiza a raportului cauza-efect b) model planificativimplicarea factorului politic in teritoriu prin decizie c) model predictiv (prospectiv)ofera o alternativa cu aspecte pozitiva si negative d) model metodologic : de orientare ; de conducere cercetare,/ studiusimulare si optimizare

9. CATEGORII DE MODELE UTILIZATE IN SSTEMATIZARE, IN RAPORT CU CONTINUTUL , EXPRIMAREA SI TIPUL DE VALABILITATE. EXEMPLIFICARI 1. in raport cu continutul

a. modelul formal -se refera la forma (plan, macheta) -exprimarea relatiilor formale -se exprima prin forma

b. model conceptual -se refera la conceptii -exprimare teoretica si prin schite (orasul liniar)

c. modelul analogic material -se refera la esenta situatiei -reprezinta o situatie sau un fenomen (exemplul modelul gravitational)

d. mod urbanistic de indiferenta – mod matematic(se studiaza un anumit teritoriu si se determina curbe pt fiecare dintre caracteristici ) ex: in cazul studiului poluarii se ia in considerare o curba a dispersarii in teritoriu a noxelor; se unesc punctele cu aceaeasi densitate si se optine in plan o dispozitie posibila de organizare a teritoriul

2. in raport cu exprimarea a. mod iconic – mod formal; imagini foarte clare

b. mod real-obiectiv- ia in considerare, ca model un o obiect care exista sau este creat in scopul de a folosi c. mod analitic – foloseste o schema pt a exprima o situatie (ierarhizare restrangere ); nu poate fi exhaustiv d. mod matematic – reprentare printr-o formula e. mod vorbit – apare problema limbajului

3. in rapot cu tipul de valabilitate : a. mod static – nu ia in considerare schimbarile ce se pot petrece in timp – este sincronic; in urbanism ordinul ideal b. mod de echilibru momentan – se bazeaza pe modelul static; studii in idea transformarii in crestere si descrestere; se refera la PUG. c. modelul dinamic de comportament- reflecta transformarea

10. Caracteristicile organismului urban si functia prioritara Metode de analiza Zona are un anumit caracter , depinzand de “dozajul diferit al functiilor.

-caracteristicile zonei - calitativ – categorii de texturi - cantitativ – valoare de utilizae a terenului

-se leaga de functia prioritara in zona respectiva

- FUNCTIA URBANA PRIORITARA se detasaza din functionalitatea structurii urbane si defineste caracterul de organism urban 1.LEGATURA FUNCTIE PRIORITARA – ZONIFICARE

-org necontemporana > zonificare stricta > nu constituie un impediment in afirmarea functiei prioritare motive: - modul de viata al societatii este zonificat - suprafata restransa a organizarii > functiile gaseau usor relatii intre ele. -org contemporana > - crestere nemasurata - tinde sa estompeze functiile prioritare - nu poate ascunde prezenta functiilor (fenomenului urban) - transformare continua - functia prioritara – element transformabil , generat de transformarea de ansamblu a organismului urban - nu mai poate fi vorba de identificarea orasului cu functia prioritara Functia urbana este adresata teritoriului si implica exteriorul orasului.

2. FUNCTIA PRIORITARA –PRINCIPALUL FACTOR DE OMOGENIZARE -intr-o zona , functia prioritara > produs structural cu rol de structurare si produs functionalist la nivelul respectiv - asigura - spatiu eterogen - zona omogena CARACTERISTICILE ORGANISMULUI URBAN : ansamblul zona/oras

- materiala structurii organismului urban -afirmare esenta a

- spirituala mediului in care este situat organismul -se exprima prin cadrul urban si solicita la nivel de spatialitate si functionalitate raportul dintre ansamblu si detaliu FUNCTIE – exprimarea nevoii ca cerinta >impunerea unei activitati FUNCTIUNE – un spatiu este in activitate (ex functie comerciala , functiune –rezidentiala – spatiul magainului a fost transformat in locuinta .) FUNCTIONALITATE – este rezultanta unui complex de functiuni - este o calitate a spatiului ; o stare a spatiului ; un spatiu are o functionalitate buna sau nu FUNCTIONARE - exercitarea acestei calitati in spatiu; este de natura procesului si nu de natura calitatii 11. CENTRUL ORASULUI RESTRUCTURAREA URNBANA

-restructurarea urbana este un proces de adaptare a unor realitati existente intre elementele orasului la necesitati noi , sau de introducere a

unor relatii noi intr-un context existent. -dezvoltarea centrului este legata de dezvoltarea orasului.

-orice dezechilibru in dezvoltarea orasului se reflecta asupra centrului si asupra cartierelor , prin aglomerarea excesiva in centru (datorita lipsei serviciilor corespunzatoare)

-centrul istoric este o componenta a centrului orasului chiar daca din punct de vedere spatial , separatia este neta -este necesar un proces general si coordonat de gestiune urbana in cadrul caruia sa se desfasoare operatii de renovare , reconstructie sau

constructie -PROBLEME - accesibilitatea in centrul istoric - modernizarea locuintelor - stilistica constructiilor si asocierea lor - amenajarea ambientala a spatiului -cresterea centrului este un proces permanent de sporire a eficientei , confortului si calitatii -intensiva -economica , confortabila >intregire a centrului - aplicabila mai ales in zonele de importanta rasfirate -extensiva –pentru zonele de tip compact > o noua configuratie a centrului. -echilibrul centru-periferie presupune investitii complementare locuintelor de la periferie , dar care tind ca amplasare spre centru. -utilizarea terenului > terenul central are valoare mare care creste proportional cu marimea orasului >tendinta de a construi locuinte in cazul

unei cresteri intensive -raportul centrului fata de populatie : ---dimensiune sociala - activitati reprezentative centru - elemente semnificative ---semnificatie simbolica - efecte plastice, de compozotie -modernzarea este dependenta de nevoile populatiei (ea nu poate fi impusa ) > studiul de urbanism trebuie sa cuprinda di un studiu asupra

populatiei. -importanta deosebita a centrului istoric fata de populatia nou venita – aceasta chiar daca nu locuieste in centrul istoric , accepta si cultiva un

mod de viata , valoarea istorica si ambientala a centrului este un factor de urbanizare 12. CORALAREA INTRE OCUPAREA SPATIULUI SI UTILIZAREA TERITORIULUI IN ABORDAREA STRUCTURII URBANE - Activitatea urbana sta la baza constituirii organismului urban

- omul isi desfasoara viata prin exercitarea unor activitati pe un anumit teren , sau intr-o anumita forma de utilizare a solului > activitatea umana este legata , intr-un fel sau altul, de modul de utilizare a terenului -----activitate legata de un amplasament -----activitate independenta de loc -referitor la relatia activitate-spatiu aferent , se definesc termenii : OCUPARE – activitate /suprafata teren UTILIZARE – activitate/suprafata teren/productivitate AFECTARE – activitate/poluare/anexe/circulatii ----- se observa ca raportul dintre activitate si teritoriu este foarte complex.

-indicele de utilizare a terenului – prezinta interes pentru urbanismul comparatist > permite compararea unor ansambluri complexe , chiar din zone sau tari diferite. - eficienta sau ineficienta de utilizare a teritoriului (unei zone) sunt in stransa legatura cu structura urbana > eficienta de utilizare a terenului

(teritoriului) de constituie in element de baza al studiului de partiu - analugie intre POT si CUT - sporirea eficientei este o problema de optimizare -intre gradul de ocupare a teritoriului si gradul de utilizare a terenului exista un raport de interdependenta -utilizarea eficienta a teritoriului de catre -colectivitate -individ -apare necesitatea de ambient -necesitate practica de constientizare/stapanire activa a spatiului

-nevoia de ambient impune calitatea complexa a spatiului urban ca spatiu de viata organizat multiplu >factor in formarea si definirea unui anumit comportament urban.

13. CRITERII DE APRECIERE A COERENTEI UNUI PARTIU AUBANISTIC -partiul urbanistic este exprimarea complexa a unui model global de organizare a unui teritoriu urban , precizand localizarea functiunilor,

ocuparea si utilizarea terenului conform premiselor sale de dezvoltare , atat in planul cadrului natural cat si planul cadrului socio-economic si estetic ; el exprima caracteristicile sistemului : -eterogenitatea elementelor componente -existenta structurii (ansamblu format din elemente si relatii)

-dimensiune ecologica (ambient >configuratie situata in afara perimetrului cu care sistemele intra in dialog) -comportament dinamic

-existenta structurii sistemului (a ansamblului format din elementele si relatiile sistemului) asigura coerenta sa -pot aparea erori dintr-o analiza superficiala > cercetare atenta , multidisciplinara , pentru stabilirea corecta a situatiei din teren > evaluare

corecta a nevoilor si a posibilitatilor de realizare a functiilor respective -partiul urbanistic este un instrument de lucru ;se fixeaza intr-o etapa distincta a procesului de cercetare-proiectare date de tema date existente | | _______ __________ ____ \/___ _____\/____ |analiza | | stare | | definirea | | raportare | |situatiei | ---> | | ---> | |--->| | |existente| |existentului | |premiselor | | sistematica | /\ | | ____\/____ |criterii de |definirea | |apreciere |variantelor | |a situatiei |de studiu _ | ____\/_____ |analiza | |valorica | ____\/____ | solutia | 14. COROBORARE FUNCTIONALA -coroborarea schemelor functionale se constituie la nivelul modelului ; corespunzator tuturor categoriilor de functiuni din teritoriul afectat -suprapunerea diferitelor variante >MOELE FUNCTIONALE; introducerea informticii > o infinitate de variante de modele functionale

>necesitatea precizarii MF -modelul functional (model de echipare) aduce o evaluare globala a starii potentiale sau efective de functionalitate -se realizeaza o analiza a asemanarilor in plan spatial perceptiv >definirea spatialitatii prin modelul spatial -MODELUL SPATIAL – model de ocupare a spatiului – comuniune de scheme spatiale -scheme de sit (trasaturile cadrului natural, efecte plastice urbane -scheme de evaluare economica a elem.de cadru natural -scheme de eveniment(miscare ,aglomerare , culoare) -analiza structurilor spatiale urbanistice se realizeaza prin : -analiza estetica -analiza economica -analiza psiho-sociala -coroborarea modelului functional cu modelul spatial genereaza un MODEL GLOBAL AL STRUCTURII URBANE >PARTIUL URBANISTIC -coroborarea functionala nu urmareste, individual, fiecare functie in parte, decat in masura in care ea se poate cosntitui in termeni de animatie

urbana ?? -asocierea , chiar coroborarea functiunilor in sine pune probleme > interesul urban nu poate fi stimulat doar printr-o dimpla punere in legatura a

mai multor elemente (insiruirea unor locuinte cu magazine la parter de-a lungul unui element integrator nu afecteaza un ansamblu cu functiune rezidentiala si comerciala.)

15. DECIZIA IN ABORDAREA STRUCTURII URBANE . MOMENTE DE BAZA ALE DECIZIEI.EXEMPLE

-in cadrul desfasurarii unui studiu asupra unui oras, se poate intocmi o matrice de crestere pe baza stabilirii retelei de elemente

manifestate si a relatiilor dintre ele. -se poate ajunge la concluzia ca localizarile functionale propuse in planul de ansamblu nu corespund dorintelor initiale(ex noul oras

THAMESMEAD Anglia – analiza profunda a starii de potentiala functionalitate , ca baza a detaliului de sistematizare). -se ajunge la o metodologie de analiza >aprofundarea sistematica a structurii urbane , care isi poate dscoperi trasaturile la nivel de activitati, de

echipament, global, -aceasta analiza sta la baza studiului de tema -se intocmesc scari de crestere/matrici/grafuri de relatii functionale/spatiale/modele functionale/spatiale 1.descrierea / analiza situatiei existente 2.intocmirea unor variante de solutionare ; prin prelucrarea datelor de reduce din informatia bruta 3.analiza de impact/consecinte 4.evaluarea comparativa a variantelor > calea optima in vederea deciziei , trebuie analizata pe functiuni urbane / analiza comparativa a

variantelor -variantele sunt verificate cu ajutorul modelelor matematice si apoi sunt supuse deciziei -prelucrarile soecifice sunt : -aplicarea schemei de analiza in conditiile specifice pe care le impune terutoriul -abordare – spatial , temporala , sectoriala , -analiza se face pe – transversal (analiza secventiala) - longitudinal (analilza pe parcurs , de dezvoltare) -problemele ce trebuie abordate privnd decizia : -zonificarea -amplasarea -alocarea de echipament

-fluxuri , abordari de trafic -decizia trebuie sa se inscrie intr-un proces evolutiv ,sa se bazeze pe evaluarea corecta a nevoilor DECIZIE <------------------------ NORMA |/ /\ /| /\ |\ REALIZARE | POSIBILITATE <------ |------> NECESITATE |\ \/ \| \/ |/ EVALUARE <---------------------- VALOARE 16. DEFINIREA NOTIUNII DE CADRU URBANIN SENSUL ABORDARII DE STRUCTURA URBANA

-intre elem. de cadru urban se stabilesc relatii de functionalitate / cooperare si de spatialitate; aceste relatii constituie STRUCTURA URBANA

SPATIALA -cadrul urban -acumulare spatiala realizata in timp -are la baza asocierea de spatii urbane -este generat de o legitate concreta ( fizica, economica, estetica, geometrica) -sistemul de elemente de cadru urban este dependent de capacitatea omului de a sesiza mediul inconjurator : -functional –raspuns la o nevoie -ca o organizare – estetica , etica , administrativa -in planul spatial –perceptiv se exercita nevoia de ambient fata de nevoia existenta din planul socio-functional si fata de nevoia sociala -in acest context categoria de spatiu urban este insuficienta -> apare categoria de ambianta spatiala urbana -nevoia de ambient : -impune calitatea complexa a sistemului urban -spatiu de viata organizat multiplu ; factor de formare si definire a comportamentelor -ambianta urbana proprie unui spatiu urban este capacitatea de a adanci si sublinia trasaturile caracteristice ale sistemului de elemente de

cadru urban exprimate -structura spatiala urbana : -exprimare fizica a structurii functionale –urbane -exprimare fizica a contextului social-uman in care se constituie -raspunde unui ansamblu de nevoi transpus in mod : -indirect >prin intermediul sistemelor functionale urbane -direct >unui ansamblu de perceptii si senzatii considerate (etice , estetice,psiho-sociale) in timp 17 . DENSITATEA ELEMENTELOR MORFOLOGICE

-fiecare textura se caracterizeaza in sine , in raport cu specificitatea elementelor sale de viata urbana , printr-o anumita ocupare a terenului ,

exprimata prin densitatea elementelor de viata urbana -la un anumit palier , elem. de viata urbana ocupa un anumit grad de ocupare virtuala a acestui teritoriu , definind astfel un anumit grad de

ocupare virtuala a acestui teritoriu, prin densitatea elem. de viata urbana -densitatea creste cu atat cu cat de refera la un palier de grad inferior -pe ansamblul sistemului ( transpus din retea de relatii la texturi ) prin proiectarea pe un plan orizontal >densitatea elementelor de viata urnbana

variaza dintr-o portiune in alta a ariei de extindere a sistemului > AGLOMERARI / RAREFIERI ale elementelor de viata urbana a carei configuratie poate fi pusa in evidenta prin marcarea zonei ocupate

-in practica , configuratia di aglomerare / rarefiere ale texturilor urbane nu este concentrica (ideal)ci , de obicei , dispersata in teritoriu -aceasta configuratie , inpretata ca o radiografie , prin comparaea ei cu alte date privind organismul urban > diagnostica al alcatuirii texturii

urbane, definindu-I o serie de deficiente -aglomerarea elementelor de viata urbana >centre de greutate >centre de interes -intensitatea populatiei intr-o zona este direct proportionala cu densitatea populatiei in acea zona (in momentul exercitarii interesului ) putem distinge densitate -diurna, nocturna , de locuit -densitatea elem.de viata urbana caracterizeaza textura , dar nu poate face posibila o comparare intre diferite texturi urbane (adica nu inseamna

ca o textura cu o densitate mai mica este mai putin importanta decat una cu o densitate mai mare) -densitatea elementelor de viata urbana >activitati +comportamente -elemente determinante –activitate rezidentiala -activitate direct productiva se alfla in relationare -activitate indirect productiva (in contact cu sist.) -comunicationale -elementele de cadru urban sunt importante in definirea de asezari(oras in special) -dnsitatea comunicatiilor –auto, telefon , mass-media -configuratia –rarefierea densitatii >omogena (caz ideal) -repartizarea densitatii elementelor morfologice de viata urbana trebuie sa reflecte densitatea populatiei -densitatea este un indicator calitaitiv si reflecta modul de viata (ex locuinta cu curte interioara d1, locuinta cu lor d2 , d1 <>d2 -indicatori obiectivi POT – vlabil in zonlele omogene functionalCUT -zonificarea duce , in mod implocit , la un proces de cooperare a activitatilor umane in cadrul teritoriului , deci la o coperare a texturii elementelor

de viata urbana. 18 . ECHIPAMENTUL TERITORIAL CONCEPT SI IMPLICATII IN ABORDAREORGANISMUL URBAN -functia se atribuie unui agent sau unui instrument de lucru

ex. ciocanul -functie –presiune de soc - actiune –batut cuie

-functia-> organ -activitatea se raporteaza la un agent care o produce -definirea tripolara a organului >echipament in teritoriu (tot ceea ce omul realizeaza intr-un teritoriu pentru a-l aduce intr-o stare de confort). Mobil activitate -------> functie / \ Uman ^ v institutie/----<-----\spatiu -SPATIU+INSTITUTIE - DOTARE (parte a echipamentului teritoriului dezvoltata in cadrul locuirii) -cand dotarea exista , functioneaza =>echipament -echipamentul urban – evidentiaza functionalitatea unui teritoru ; se defineste ca fiind ansamblul de elemente fizice existente in oras si necesare

exercitarii unei game de functiuni asumate de acesta; echipamentul se traduce fizic , pe sol , prin constructii si spatii amenajate .ex cinematograf, statii de metrou , plantatie de protectie

-echipamentul este determinat de cerintele pe care le impune o activitate ; se caracterizeza prin calitate (natura si nevelul de amenajare) si cantitate (raza de influenta, capacitate); este o componenta a unui teritoriu care releva ocuparea acestuia de catre o comuniune umana , printr-o grupare (adaptare) a spatiului ca “spatii adaptate” =>ADECVARE

-spatiul adecvat corespunde exercitarii unei activitati umane; trebuie supus unei gestiuni de folosinta in cadrul unei institutii corespunzatoare.

19. EFICIENTADE UTILIZARE A TERITORIULUI . CRITERIU DE JUDECATA A PARTIULUI

-proces dialectic al cercetarii -punct final / punct de plecare / mijloc de verificare a rezultatelor cerute / instrumente de lucru flexibile / proces integrator al cercetarii

-eficienta de utilizare a teritoriului este un criteriu de judecata a coerentei partiului urbanistic ( in cadrul unui partiu urbanistic – privind remodelarea urbana a unei zone de interes istoric ) =>criteriu de apreciere a coerentei unui obiect cercetat global , ca o structura.

-valorificarea caracteristicilor +pastrarea specificului unei zone -mod de tratare nou-vechi -ocuparea terenului la nivelul cerintelor actuale -asigurarea densitatii de functiuni si optimizarea rapartitiei dotarilor -salubrizarea totala a zonelor cenrtale si istorice -o mai buna circulatie carosabila si pietonala -este un proces integrator al cercetarii , care impune acumularea unor informatii de natura foarte diferita si reductia lor la aspectele esentiale -prin el insasi -> ca mijloc de verificare al rezultatelor cercetarilor , impunand , prin cumularea unor informatii de natura foarte diferita si reducerea lor la aspectele esentiale 20. FUNCTIONAREA ORGANISMULUI URBAN.PRINCIPII .CONDITIONARI MOD DE ABORDARE

-organismul urban functioneaza prin conlucrarea mai multor subsisteme -orasul se analizeaza de la detaliu la ansamblu d. p. d. v. : ALCATUIRE FUNCTIONARE DEZVOLTARE ________________FORMA___________________ | | | GESTIONARE \/ \/ \/ / FUNCTIE ---------->FUNCTIONALITATE-------->FUNCTIONARE -PLANIFICARE \ CONJUNCTURA -functia –in orice sistem , deci si in organismul urban , are un rol functional care asigura functionalitatea , prin intermediul activitatilor oamenilor -este exprimarea nevoii ca cerinta ->impune o activitate -functionalitatea – organismul urban (oras , ansamblu,zona ) se caracterizeaza in orice moment al existentei lui printr-o anumita functionalitate =

capaciitatea structurii sale de a raspunde unui complex de nevoi care se manifesta in acel moment in teritoriu ; functionalitatea este rezultanta unui complex de functiuni ; este o calitate a spatiului , o stare a spatiului ; un spatiu are o functionalitate buna sau nu

-functionarea –exercitarea acestei calitati in spatiu ; este de natura procesului si nu de natura calitatii -este un proces in timp -exercitarea dreptului la functia respectiva , printr-o activitate

-arhitactul gandeste, pe baza unei FUNCTII , o FUNCTIONALITATE , nu o FUNCTIONARE -functionarea depinde de resursele financiare , de gradul de civilizatie aloamenilor, de intretinere, ea este influentata de forma -functiunea –un spatiu este in activitate (ex functia – comerciala , functiunea – rezidentiala; saptiul magazinului a fost transformat in locuinta) functie-functiunefunctionalitate functionare -MOD DE ABORDARE: 1)conceptia functionalista -explica faptele urbane prin functia lor , prin rolul lor pe care il joaca in sistemul total al culturii , cum se leaga unele cu

altele in interiorul sistemului 2)metoda de analiza structural-functionalista - da functiei un sens logic ; exclude semnificatia fizica a functiei, nu este satisfacatoare pt. ca

analiza oricarei functii trebuie sa ajunga la o exprimare fizica 3)abordarea moderna diferentiat-cumulativa – in oras exista mai multe manifestari ce se suprapun; fiecare manifestare are o motivatie si o

definire in timp ; aceste manifestari sunt diferite, dar efectul rezultant este de suprapunere a lor _____________________ABORDARE___________________ \/ \/ \/ \/ SINCRETICA SINCRONICA SINERGICA DIACRONICA \/ \/ \/ \/ efecte de la comun ef de concomitenta ef de structuralitate ef de continuitate |________________|_____________________|______________| \/ STUDIU DE SUPRAPUNERE IN COMPARATISM SISTEMIC \/ ABORDARE DIFERENTIAT-CUMULATIVA -sincretism – contopire a unor elemente apartinand domeniilor unor arte diferite ; reunire a unor elemente eterogene apartinand unor doctrine

filozofice -sincronic – care exista sau se produc in acelasi timp , in aceeiasi perioada -sinergie – asociere a mai multor organe sau tesuturi pt. indeplinirea aceleiasi functii -diacronic – evolutiv , istoric 21. GRAD SUPERIOR DE ORGANIZARE IN PROCESUL DE RESTRUCTURARE URBANA

-restructurarea urbana este un proces de adaptare a unor relatii existente la necesitatile noi sau de introducere si dezvoltare a unor relatii noi

intr-un context urban =>modalitati prin care relatiile si necesitatile pot fi puse de acord pe parcursul dezvoltarii orasului =>sistemul va suferi modificari in urma aparitiei unor cerinte , rezolvarea acestora avand ca efect functionarea mai buna si implicit , un grad de organizare superior

-s-a observat ca nu separarea functiunilor sta la baza diferentierii lor ci asocierea lor (de cele mai diferite compatibilitati) -deci, o organizare superioara nuinseamna separarea functiunilor si ierarhizarea lor in functie de ponderea pe care o au , ci tocmai asocierea lor

, mijloc de coroborare functionala , ceea ce duce la cresterea interesului fata de sistemul respectiv -coroborarea functionala urmareste fiecare functie in parte , in masura in care ea se poate constitui in termeni de animatie urbana ; in planul

coroborarii functionale a texturilor de elemente urbane apar germenii unei ambiante urbane -integrand mai multe functii intr-un singur ansamblu se ajunge la ansamblul multifunctional integrat, ansamblu cu o organizare superioara si cu

caracter integrator , iar integrand mai multe astfel de amsambluri se obtine un sistem integrator urban care se constituie din:traseu urban integrator, ansambluri multifunctionale integrate, zona cadru (terit restructurat)

22. Ierarhizarea structurala a schemelor functionale. - se defineste ca principiu de baza cautarea unei discipline in organizarea urbana; atunci apare ideea de zonificare a teritoriului urban si

ideea ca structurii urbane i-ar fi tipica o anumita tipologie - idei transpuse – configuratia arborescenta noi orase si cartiere mari de locuinte

1. Configuratia arborescenta (dendromorfica): variaza nr palierelor, nr relatiilor pe element - ex: Chandigarh, Brasilia - apare dintr-o gandire strict rationalista (utopistii, socialistii primul oras: Harlow, Anglia) - practicarea metodei a dovedit eroarea comisa in modul de gandire transformarea unui principiu de ordonare a elementelor structurii

urbane intr-o gama de uniformizare a acestora tanspusa de la organizarea orasului la existenta ansamblului ordinar - C.Alexander considera ca configuratia necesara este cea de copac pe care s-au altoit elemente ale configuratiei in retea relatii care se

stabilesc intre elementele sistemului de elementele de viata ale organismului urban, nu se realizeaza exclusiv univoc de la element la element

- [...grafic...] 2. Configuratia in constelatie:

- exprima planul asezarii planimetrice a elementului in teritoriul orasului, o asociere mai complexa, in sensul unei suprapuneri de interese in planul spatio-functional, cat si a unor suprapuneri fizice spatiale

- apare pericolul amestecului intamplator - o problema a urbanismului actual este de recomandat sau nu, dispersarea uniforma a elementelor de viata urbana in teritoriul urban

tb realizata dispersarea uniforma pe fiecare palier al retelei de relatii care conduce la dispersarea relativa in raport cu elem altei structuri caracterul uniform al dispersarii in teritoriu al elementelor de viata urbana este valabil numai la nivelul fiecarui palier in parte

23. Integrarea urbana. Probleme cadru si rezolvari caracteristice - problemele cadru ale integrari urbane 1. detectarea si studierea nevoileor in raport cu aspiratiile grupurilor interesante 2. alegerea functiilor necesare si definirea lor in termen de coeziune – relatii fel, ordonare 3. analiza gruparii posibile a functiilor

- descompunerea echipamentelor supuse integrarii - regruparea componentelor functionale in mai multe variane

4. localizarea integrarii in teritoriu: suprapunerea integrarii la nivelul functiei obiect si la nivelul functiei urbane in raport cu conditiile existente si cu dezvoltarea viitoare

5. definirea spatialitatii se face dupa o conceptie arhitectural urbanistica bine definita; urmarirea si mentinerea caracterului simbolic si a experientei acumulate

6. precizarea unui mod de gestiune si exploatare (a ansamblului multifunctional integrat) - se impun masuri specifice adm-tive privind programul de functionare si privind personalul - este de evitat integrarea unor activitati cu aceeasi arie

7. analiza costurilor: - raportate la eficienta, costurile reflecta: raportul nevoie/posibilitate si raportul dintre costuri/(posibilitati financiare + starea

tehnologica) 8. realizarea ansamblului

- consens final al beneficiarilor - capacitatea de realizare si etapizare a investitiilor

24. Indicele de ocupare in teritoriu. Folosire si mod de determinare - mod de determinare – pt un anumit teritoriuse poate face, in urma unui recensamant, o impartire in ZONE DE OMOGENITATE; fiecare

zona este caracterizata de suparafata S, de populatia P si de densitatea D - etapele sunt:

- determinarea numarului de zone - determinarea S, P, D – pt fiecare zona - listarea suprafetelor in ordinea descrescatoare a D - alcatuirea unui grafic patratic (100 unitati pe latura) - construirea punctelor de intalnire ale valorilor respective o CURBA - se duce diagonala graficului

[.....grafic.......], unde : - pe OY – P (procente in ordinea determinarii) - pe OX – S (procentual)

- indicele de ocupare in teritoriu este dublul suprafeteiconsiderate intre curba obtinuta si diagonala patratului; - avem 0 ic 1:

- ic=1, cand curba se suprapune pe linia graficului (populatia concentrata intr-un sg punct) - ic=0,5, cand populatia este perfect distribuita in teritoriu - ic=0, cand graficul coincide cu diagonala

10.000 Ic = ... (pt simplificare) - indicele de ocupare se foloseste la comaparara unor teritorii dpdv al raspandirii poulatiei; se poate alcatui un indice similar, folosind in loc

de populatia P elemente de viata urbana comparind cu Ic concluzii privind concentrarea existenta in teritoriu apropiere de normalitate indrumare a dezvoltarii

25. Structura urbana. Integrarea spatio-funcionala a activitatilor in teritoriu - ansamblul elementelor morfologice se releva ca o totalitate sistemica a carei reprezentare se poate face astfel:

[....grafic....] - relatia dintre cele 2 structuri (functionala si spatiala) se defineste de la “pentru om” la “ in raport cu omul”, in sensul trecerii raportului

functional-uman in raport fizic-uman; nu este o relatie de interdependenta prin paralelism , ci o relatie de interdependenta prin integrare sistemul integrat de elemente de viata urbana si elemente de cadru urban

- deci, structura urbana este constituita din totalitatea relatiilor ce se stabilesc, in teritoriul urban, intre elementele constitutive ale organismului urban: functionale, psiho-sociale, fizic-spatiale, concretizate in diferite forme de manifestare si in raport cu mediul natural, prin integrarea structurii functionale cu structura spatiala

- analiza organismului urban impune analiza structurii sale

- o analiza, chiar si numai diacronica, a structurii urbane nu se poate efectua fara a lua in calcul organizarea, pe mai multe paliere, a sistemului organizara, pe mai multe paliere, a sistemului organismului urban si formarea lui pe cele 2 planuri: spatial-functional / spatial-receptiv

- pornind de la existenta acestor 2 planuri, analiza organismului urban va trebui sa cuprinda o analiza a functionalitatii si o analiza a compozitiei

26. INTEGRARE URBANA . AVANTAJE SI IMPLICATII IN ABORDAREA STRUCTURII URBANE

-avantajele privesc caitatea si eficienta activitatilor unmane implicate 1. avantaje economice : -economia de teren definirea conceptului (sporirea valorii de utilizare a teritoriului in timp ce valoarea de intrebuintare urbana tinde a exceda valoarea conditiilor existentepe terenul respectiv) ex. : - indicele de utilizare a terenului in raport cu costul realizarii - urcarea pietonalelor pe nivele de “sol artificial” avantaje :- economie de teren

-functionale – pentru nevoi considerate corect ca convengenta si nu ca suprapuneri dezavantaje -pret ridicat al investitiilor

- nejustificare daca nu este un rezultat firesc al aglomerarii pe platforma respectiva si daca fiind suprapusa unei functiuni nu este coroborata cu aceaasta

obs. Eficienta investitiei rezulta dintr-o tripla conexiune: funcionalitate- spatialitate-exploatare -economie de retele tehnico-edilitare si servicii definirea conceptului -economie de energiecomparativ cu consumul pentru desfasurarea aceleiasi activitati -economie de efort uman activitati situate adiacent organizate 2. avantaje sociale : avantaje pentru viata sociala -nevoi economice activitati luctative

-nevoi sociale activitati nelucrative rezulta prin imbinari =>cadru de sprijin mai eficient. Ex: un ansamblu multifunctional integrat : -mod eficient de mobilizare a spatiului

-ofera o succesiune de spatii mult mai antrenante pentru miscare, pentru contacte -miscarea este incitata de un cotinuu interes pentru spatiul alaturat celui in care te afli -echipamentul este determinant pentru calitatea activitatilor =>bogatia spatiului public

-implicatiile : -procesul de integrare tinde spre reducerea la minim a fixitatii , permitand o utilizare functional si social evolutiva a spatiului =>intervine si asupra structurii urbane; nu poate fi intempestiva din cauza ca apare intr-un mediu de relatii existent , pe care nu pate substitui si caruia va trebui sa i se supuna , pentru a realiza , treptat, alt mediu -spatiul urban integrat are sansa cea mai mare de a fi transfunctional de a include si o latura simbolica 27. Integrarea urbana. Determinarea functional-configurativa si ipostazele ei in teritoriu - nevoi cu caracter integratorintergrare urbana - tehnologia de infomarefactor integrator integrarea tinde catre constit. unei totalitati urbane - integrarea urbana reflecta capacitatea sinergica a organismului urban; aduce o organizare multifuncionala superioara organismului urban - integrarea urbana este o simbioza a functiilor urbane - determinarea functionala se face intre functii a caror manifestare impreuna este posibila si avantajoasa, astfel: FUNCTII INTEGRATE /

FUNCTII INTEGRATOARE / FUNCTII AUXILIARE - obs.: o functie nu poate fi inclusa in una din cele 3 categorii decat raportata la contextul general al integrarii - determinarea functionala asigura o noua functionalitate a sistemului dezv integrata a fiecare functii - determinarea configurativa

Spatiu urban (in raport cu functionalitatea) sp. unifunctional (o sg functie) sp. multifunctional (mai multe functii concomitente sau intermitente); poate fi integrat sau complex sp functional (el insusi – functie simbolica)

- ipostazele integrarii: 1. la nivelul programelor: se opresc la o faza primara si se rezuma la relatiile functionale 2. la niv. functiilor de obiect: nu exista o dotare distincta; teritoriul este ocupat unitar; spatialitatea – volumetrie continua 3. la niv. functiunilor urbane: dispersarea elem de viata urbana in teritoriul urban; tesatura de trasee integratoare;

imbinarea multidirectionala a activitatilor spatiu utilizat in diferite forme integratoare local 28. LOCUIREA – CONCEPT SI IMPLICARE IN DETERMINAREA STRUCTURII URBANE - conceptul de locuire – fenomen ce se produce in interiorul unui teritoriu , implicand amenajarea teritoriului respectiv: - locuinta – element esential pentru definirea calitatii locuitului; celelalte elemente contribuie la imbunatatirea calitatii locuirii - locuitul :

spatiu adecvat activitate confortul – variabil in timp conditionarea unui spatiu prin ocupare (folosire) ; amenajarea lui de catre o colectivitate in raport cu modul de viata/dezvoltare social-

economica/organizare politica/conditii materiale - implicarea in determinarea structurii urbane => relatie intre diferite texturi urbane

- eficienta de utilizare a teritoriului => gradul de ocupare a teritoriului si calitatea locuirii sunt in raport de interdependenta => imbunatatire substantiala a calitatii vietii in teritoriul respectiv

29. Limite in definirea str. urbane – rol, continut, tipuri - limita – marcheaza o trecere efectiva sau virtuala de la o calitate a spatiului la alta, nu numai in sensul modificarii nivelului calitatii ei ci si ca

schimbare a naturii calitatii respective (tip de activitate , caracter, tip de proprietate) - zonificarea – stare de integrare in teritoriu; consecinta structurala a treritoriului impune limite de structura - limite de structura

- determinate spatial si temporal - compartimenteaza spatiul in raport cu complexul de activitati care se formeza in teritoriu - are un caracter spatial - exprima un impus: natural / obligat / logic - are un caracter restrictiv / constructiv

- tipuri de limite 1. limite globale de dezvoltare: instrumente de lucru pe termen lung, in plan macroteritorial, in evolutia de ansamblu a teritoriului 2. limite operationale (de control si interventie); limite operationale de studiu (se manifesta doar in cadrul studiului) 3. limite normative: sunt limite pe termen scurt; definesc natura; tind spre valoarea lor, normand spatiul ca suprafata sau volum 4. limite functionale: reflecta unitatea structurala; se stabilesc intre sistem si mediul inconjurator (ex: limita centrului istoric); rezulta

din considerarea suprapunerii intereselor in teritoriu

31. Metodologia de studiu structural-comparativ- multifunctional - utilizarea modelelor matematice in sistematizare: trebuie sa se bazeze pe o metodologie bine definita – metoda de sistematizare urbana

complexa are ca scop studiul varientalor de dezvoltare urbana propusa pe parcursul studiului solutiei de sistematizare a. analiza pe functiuni urbane b. analiza comparativa a variantelor in vederea deciziei

a. zonificare functionala / date demografice / forta de munca / fondul locuibil - ia in studiu fiecare element al sistemului urban corespunzator functiunii respective, determina necesitatile sale de dezvlotare, le compara

cu posibilitatile de realizare propuneri pentru viitor b. variante pe baza unor prognoze preliminare alcatuite de catre specialisti imagine intuitiva a posibilitatilor de dezvoltare a orasului - variantele de dezvoltare verificate cu ajutorul metodelor matematice sunt supuse priocesului de decizie - pt a se deduce procesul constitutiv al organismului urban tb analizata structura sa abordata sincronic si diacronic - abordare sincretica /

sinergica / studiu de suprapunere in comparatism sistemic sincronica/ diacronica/

- abordare diferentiat cumulativa 32. Modernizare urbana. Motivatii. Calitati - modernizarea urbana reprezinta adaptarea relatiilor ce se stabilesc in interiorul organismului urban la cerintele prezentului la realitate I. necesitatea reevaluarii – istorice, arhitecturale, arheologice;

- personalitatea orasului este legata de trecut - situatii: cadrul este valoros in sine / cadrul este oarecare, dar este de interes istoric / cadrul contine opere si spatii

foarte valoroase - modalitati: izolarea valorilor numai in cazuri exceptionale (izolare cu bariera de verdeata este o solutie imediata, dar

simplista) / integrarea valorilor in organismul urban (intervine maiestria arhitectului) - probleme: evaluarea valorilor: in raport cu orasul / in context mai lung valoare de obiect / de ansamblu - calitati:

- realizarea continuitatii vechi-nou - evidentierea unor monumente existente - refacerea functionalitatii spatiului - ordonarea circulatiei

II. necesitatea imbunatatirii conditiilor de viata - uzura fizica si morala a fondului construit - necesitatea salubrizarii - calitati: ridicarea gradului de confort prin dotari corespunzatoare si prin inlaturarea amenajarilor insalubre si nocive

III. necesitatea de a utiliza cat mai eficient terenul - in directa relatie cu caracterul orasului - probleme: rezolvarea circulatiei / modul de ocupare a teritoriului in raport cu destinatia constructiei - calitati:

- proces integrator spatial si social tb tinut cont de relatia intre zona respectiva si restul orasului - tb sa aiba limite care sa fie bine stapanite pt ca modernizarea unei zone are implicatii esentiale in zonele

inconjuratoare 33. Mijloace de restructurare urbana - mijloace juridico-administrative, economico-finanaciare, arhitectural-urbanistice - desi arhitectul pare a avea influenta numai asupra asupra mijloacelor arhitectural-urbanistice, el este absolut obligat sa se implice si in

celelalte categorii (ec-fin si jr-adm) astfel, cadrul institutional creat prin mijloace jr-adm-tive trebuie sa fie suficient de suplu pentru a nu ingradi inovatia, dar si suficient de rigid pt a putea elimina neprofesionalismul si abuzurile; aceasta se face prin impulsionarea unor criterii profesionale specifice

- pe de alta parte, cadrul material realizat prin mijloace ecco-fin are si el nevoie de aportul arhitectului, ca profesionist, pt echilibrarea justa a raportului dintre investitia pe termen scurt si cea pe termen lung, dintre investitia de eficienta economica si cea orientata spre satisfacerea unoi nevoi complexe (sociale, simbolice, estetice)

- arhitectul tb sa aiba un rol definitoriu in controlarea acestor mijloace si in coordonarea lor prin intermediul politicii urbane - politica urbana: profesie de stat democratic; dezvoltarea este o politica participativa in care puterea centrala are rolul de a dirija un proces

diferentiat local folosind mijloacele enuntate: - legalizarea planificarii teritoriale si urbane - coordonarea investitiilor - dezvolatrea potentialului stiintific si tehnologic - coordonarea factorilor de decizie

- astfel, politica urbana devine o sinteza de prioritati in care arhitectul are un rol foarte important in stabilirea solutiilor optime 34. Modul de stabilire a limitelor in definirea structurii urbane - tipuri de limite: - globale de dezvoltare (limita de crestere) - normative - operationale - functionale - limite de dezvoltare obiective limite normative (globale) dimensionare globala limite operationale delimitare teritoriala

limite normative de lucru localizare – solutionare limite functionale

- limitele functionale au 2 ipostaze: - limite de operatiune-optimizare - limita de evolutie – de dezvoltare

- atingerea limitei se face prin: - cresterea factorului limita, a necesitatii - descresterea cadrului limita, a posibilitatii

35. Probleme de rezolvare a modernizarii urbane - modernizarea presupune: reconstructie-renovare-restructurare-amenajare - restructurarea – este un proces de adaptare a unor situatii existente la necesitatile noi, sau de dezvoltare a unor relatii noi intr-un context

existent - constructia – constructii noi:

- dezvoltare extensiva ocuparea de terenuri libere - dezvoltare intensiva cresterea inlantuirii constructiei

- reconstructia – nu conduce, in mod onligatoriu, la modernizare – motive: - pastrarea proprietatii private asupra teritoriului respectiv;

- pastrarea infrastructurii - renovarea

– renovarea structurii urbane incearca sa puna de acord functiunile (poate fi spontana sau deliberata) – constienta: deliberata/ planificata/ actiune complexa fizico-sociala – isi propune restituirea unei structuri, a unui cadru de viata – este un proces de selectare in timp a valorilor urbane

- amenajarea – a face ceva sa corespunda unui scop (in particular – a ridica confortul) - 36. Structura functionala urbabna – elemente de viata urbana - privind elementele de viata urbana, acestea pot fi clasificate in:

1. elemente determinate functional: - activ-rezidentiale - activ-direct productive (industrial-comercial) - activ-indirect productive (instructiv, formal-cultural-educativ, social-sanitar - comunicationale

2. elemente determinate functional-ambiental: - spatio-ambientale - natural-ambientale- cu manifestare a relatieii abordarii ? - praxeologice - psiho-socio-antropologice

*praxeologie- diciplina stiintifica, care studiaza structura generala a actiunilor umane si a conditiilor eficacitatii lor - aceasta clasificare a elementelor de viata urbana, determinate functional d.p.d.v. al analizei sistemului este mai precisa, deoarece:

cu analiza sistemului trebuie sa utilizam o unica clasificare a elementelor morfologice clasificarea pentru elementele de viata urbana functie de activitatile urbane intr-o anumita solutionare alor (situarea in context) s-au cuprins intr-o singura categorie a elementelor productive, o succesiune (toate elementele, de fapt, sunt generatoare de

munca, vicii si informatii) avantaj pentru statutul urbanistic un element de viata urbana din aceasta categorie se poate constitui ca munca si elemente de munca pt. o parte din populatie

totodata ca utilizare si loc de producerea unui viciu pentru o alta parte din populatia orasului - apare posibiliatatea sesizarii complexitatii dezvoltarii urbane si a complexitatii dispunerii functiunilor in teritoriul urban - exemplu: industria este unul din elementele de viata urbana esentiale in dezvoltarea organismului urban; acest element poate fi apreciat si

definit doar in ansamblul morfologic si dinamic unitar; in momentul in care se constituie zone industriale trebuie pornit de la ideea activitatilor complexe sau de la complexele de activitati: in concluzie, considerarea industriei independenta de organismul urban a condus in practica urbana, la o organizare afunctionala, ci situarea ei in teritoriu fiind o consecinta a complementaritatiiactivitatilor, separarea sau departarea intre industrie si alte elemente ale orasului este daunatoare d.p.d.v. economic si social-uman

- trebuie realizata itelegerea corecta a locului de munca, ca localizarea unei activitati urbane productive - notiunea “loc de munca” nu este legata exclusiv de industrie; locul de munca specifico-calitativ (domeniul de activitate si nivelul de

pregatire profesionala implicata in acel domeniu), general-cantitativ (pozitie statistica si capacitate-marime) si teritorial ( localizare si grupare)

- referirea la locul de munca in planul morfologic spatial, priveste: o activitate productiva in ansamblul ei colectiv o activitate productiva la nivelul individului

- elemente de legatura , ca elemente de viata urbana cinetic-comuncationala, se refera la un grup imortanta de activitati urbane a carei manifestare depaseste sfera circulatiei urbane

- fenomenul circulatiei urbane (ca element de legatura) ia o amploare deosebita, pe langa alte sisteme de legatura (sisteme informationale) - in afara elementelor determinate functional la nivelul vietii urbane se afirma si alte elemente care nu sunt continute in insesi activitatile

urbane, dar care apar ca rezultat auxiliar al acestor activitati; aceste elemente se incadreaza in grupa elementelor determinante functional-ambiental; ele influenteaza modalitatile de desfasurare a acestor activitati

- elementele determinante functional ambiental se refera al zona ambientala a vietii urbane - mediul climatic - viteza si succesiunea in desfasurarea activitatilor - comportament spiho-social - obiceiuri ale populatiei sau ale locului - experienta si cunoastere in domeniu

- toate aceste elemente reflecta reactia si intelegerea umana a diferitelor activitatii urbane in raport cu modul lor de desfasurare si cu cadrul urban in care se desfasoara

- aceste elemente se refera ca elemente de control pentru autoreglarea sistemului de viata urbana - intre elementele de viata urbana se stabilesc relatii; relatiile au serie de proprietati care se exercita ca functiuni; el constituie structura

functionala urbana - in planul morfologic spatio-temporal se manifesta o structura urbana functionala care este raspunzatoare pentru existenta organismului

urban orice functie, in cadrul unui sistem, deci si in cadrul sistemului de elemente de viata urbana, are un rol functiona; ea genereaza functionalitatea unui element sau a elementelorsau a elementelor constitutive, deci anumite proprietati preprii acestora; se are in vedere contributia elementelor la mentinerea

37. Structura spatiala urbana- elemente de cadru urban - elementele de cadu urban se pot clasifica in:

a. elemente determinate functional- activitati -construite (spatii si obiecte) -amenajate (spatii) -naturale (spatii, elemente)

b. elemente determinate functional-compozitional -plastice urbane ( efecte) –dominanta, perspectiva -comportamentale (efecte ) – zgomotul, ca efect comportamental

c. elemente determinate compozitonal-formal ( ritmul) -perceptiv-efective ( proprietati) -spatio-temporale (situatii ) -estetic-formative (mijloace)

- elementele de cadru urban transpun in teritoriul urban sistemele de activitati urbane - orice decizie si actiune se traduce material prin ocuparea unui spatiu

- spatiul aferent unei activitati este o prezenta materiala in teritoriu, o adecvare corespunzatoare a spatiului folosit printr-o folosire adecvata a spatiului

- fiecare din elementele de viata urbana determinate functional isi are un corespondent intre elementele de cadru urban determinate functioanal sau functioanl compozitional

- nevoile ambientale presupun o serie de activitati care impun, la randul lor, elemente cu caracter formativ elemente determinante (nu se recunosc direct, ca atari, ci numai prin intermediul manifestarilor celorlalte doua categorii de elemente de cadru urban)

- relatiile dintre elementele de cadru urban:

1. relatii intre elementele fiecareia dintre categoriile respective - relatii intre volume construite - relatii intre un volum construit si spatiul liber

- relatii intre o dominanta si imaginea respectiva

2. relatii de interdependenta intre elementele din a. si elementele din b. (o dominanta trebuie sa puna in valoare o functiune importanta, iar o functie importanta in teritoriul respectiv se cere pusa in evidenta printr-o dominanta)

3. relatii de determinare, indeosebi a elementelor din grupa a. de catre elementele din grupa c. - structura urbana spatiala se constituie din doua tipuri de relatii:

- de functionalitate/cooperare – elemente din grupa elementelor determinate functional - de spatialitate – rol caracteristic

- cadrul urban: se realizeza in timp, printr-o acumulare spatialacare are la baza asocierea de spatii libere si construite, guvernata de o legitate concreta; aceasta legitate serveste intereselor obiective de prelucrare a spatiului dupa cerinta functionala respectiva, cat si intereselor subiective ale omului

- sistemul elementelor de cadru urbaneste dependent de capacitatea fiziologica a organismului uman de a sesiza mediul inconjurator nu numai functional (ca raspuns la o nevoie socio-economico-biologica), ci si ca organizare estetica, etica, administrativa

- nevoia de ambient: impune calitatea complexa a spatiului urban ca spatiu de viata organizat multiplu-factor in formarea si definirea unui anumit comportament urban

- se poate vorbi de ambianta urbana proprie unui spatiu urban, luat ca instrument creat prin exercitarea uneia sau mai multor functii - structura spatiala urbana ne apare, in parte, ca o exprimare fizica a structurii functionale urbane; de aici poate decurge starea de

insuficienta potrivire intre functie si ambianta, luata ca forma - structura spatiala urbana raspunde unui ansamblu de nevoi transpus, prin intermediul structurii funcionale, unui ansamblu de perceptii si

senzatii considerate etic, estetic si psihosocial, in timp 38. Dialectica procesului de urbanizare. Aspecte contradictorii in dezvoltarea culturii urbane - se pune problema periferiei orasului – situata intre sat si oras, sau cuprinsa atat in teritoriul urban, cat si in cel rural - cresterea periferiei> fenomen de suburbanizare - fenomenul periferiei nu are aceeasi pondere pentru toate aglomeratiile urbane; este influentat de stadiul procesului de urbanizare - tendinta de evolutie; tipuri:

1. conditii- grad ridicat de urbanizare=> a. crestere periferica prin migratia din interior spre zona periferica b. exista si miscarea in sens invers, dar majoritatea populatiei se stabileste in nucleu; o mica parte ramane la periferie a. presupune o populatie saturata de viata urbana care, cu venit convenabil, migreaza spre periferie b. presupune o populatie provenita din mediul rural sau dintr-un oras mai mic, cu venituri mai mici, care ajunge in centrul

orasului 2. conditii proces de urbanizare in curs de desfasurare> cresterea periferiei prin migrarea din exteriorul orasului spre oras

- este o populatie care provine, in general, din mediul rural, care nu are posibilitatea de a se stabili in centru si se complace in aceasta situatie (este mai aproape de starea din care a plecat)

- consecinte- periferie constanta prin aglomerare> in timp ce nivelul de trai creste in nucleul orasului sau in localitatile inconjuratoare, la periferie ramane scazut; aceasta se reflecta in modul de dotare/ocupare al teritoriului si in aspectul spatial> riscul unor mari pierderi pentru mediu/cultura

39. Definirea functionalitatii urbane urbane, cerinta functionala si echilibrul urban - o functie trebuie inteleasa ca producatoare de proprietati intr-un sistem si ca rezultat al unei anumite caracteristici a sistemului respectiv - functionalitatea este capacitatea de conservare a sistemului (in sensul de pastrare a trasaturilor care contribuie la mentinerea starii

sistemului respectiv, indiferent daca aceasta convine sau nu) - din intelegerea functiei urbane ca mai sus, a rezultat cerinta functionala; in acceptiunea biologistase retine notiunea de cerinta functionala

numai in sensul mentinerii unei trasaturi pozitive> un aesmenea inteles nu poate acoperii notiunea de cerinta functionala - cerinta functionala este caracteristica oricarui organism / ansamblu urban, la un moment dat; adica capacitatea structurii organismului

respectiv de a satisface in momentul respectiv un complex de nevoi de existenta; implica atat mentinerea cat si modificarea acestei functii - cerinta functionala este data de prezenta in sistem a elementelor posibile purtatoare ale functiilor corespunzatoare si de prezenta relatiilor

care fac posibila exercitarea acestor functii - textura urbana >texturi de elemente de viata urbana, caracteristice intr-un subsistem; in functie de capacitatea de a raspunde cerintelor

functionale

- totalitatea texturilor de elemente de viata? urbana evidentiate (la un moment dat) in viata organizarii; reflecta starea structurii functionale > analiza starii functionale se poate determina prin analiza morfologica

- diversitatea texturilor intr-o str. funct. urb. este cel putin la fel de mare cate elemente morfologice alcatuiesc sistemul - functionalitatea, reflectand o textura situata in anumite conditii de mediu este pozitiva (acceptabila), sau negativa (inacceptabila) in raport

cu mediul: functionalitatea >orasului >unei parti din oras >unui spatiu

>functie> exprimarea nevoii, impunerea unei activitati >functiune> un spatiu este in activitate (functie comerciala, functiune rezidentiala; spatiul magazinului a fost transformat in locuinta

>functionalitate> rezultanta unui complex de functiuni; este o calitate a spatiului; un spatiu are o functionalitate buna sau nu >functionare > exercitarea acestei calitati in spatiu; este de natura procesului si nu de natura calitatii

- poate fi stare de functionalitate efectiva sau potentiala; exista o legatura intre ele; in practica de promotiune se pune problema starii de functionalitate potentiala. Trebuie sa evidentieze randamentul maxim posibil

- determinarea starii de potentiala functionalitate inseamna existent/premisa/ipoteza. - functionalitatea urbanaeste calitatea unui spatiu sau teritoriu urban de a raspunde unui ansamblu de cerinte functionale, facand astfel

posibila manifestarea functiilor respective; se poate defini ca rezultat natural, in timp, sau ca rezultat de de conceptie, carcterizand starea sistemului ca stare functionala constructiva sau ca stare functionala distructiva

- functionarea urbana – exercitarea functiunilor intr-un anumit spatiu sau teritoriu urban, in baza functionalitatii respective si in raport cu modul de gestionare, nivelul de cultura al utilizatorilor, conjunctura social- politica ( nivelul de cultura al utilizatorilor> functionarea)

- functia urbana rol atribuit unui agent, unui intrument de lucru sau unui produs ( deci si unui spatiu urban, de a satisface , in contextul unei activitati urbane, o anumita nevoie care apare in sistem ca cerinta functionala si se exercita prin intermediul relatiilor functionale dintre elementele sistemului teritorial, atat in sens pozitiv, cat si in sens negativ fata de stabilitatea sistemului.

40. Aprecierea calitatii prin prisma cantitatii si invers - proces de urbanizare> dezvolatare continuua a modului de viata urbana urmand, concomitent sau independent, doua directii de crestere:

- dezvoltare exclusiva a modului de viata in teritoriu - dezvoltare intensiva a modului de viata in teritoriu

- pentru configurarea procesului de urbanizare intr-un anumit teritoriu, o importanta deosebita o are raportul dintre dezvoltarea intensiva si si dezvoltarea extensiva.

- Aceste raporturi se reduc, in fapt, la o relatie in tre calitate si cantitate - Cantitatea:

- intindere in teritoriu a procesului de urbanizare. - valoarea serviciilor (beneficiarilor) aduse de procesul de urbanizare in viata oamenilor

- considerand o existenta urbana caracterizata de un anumit mod de viata, avem o crestere cantitativa> cresterea intinderii; cresterea calitatii vietii in teritoriul initial este diferentiata de nivel intre teritoriul intial si teritoriul adiacent

- crestera intinderii si mentinerea la acelasi nivel a calitatii vietii in teritoriul urban duce la extinderea unui mod de viata urbana in teritoriu la acelasi nivel ( apare o situatie absurda)

- cresterea calitatii vietii in teritoriul initial combinata cu mentinerea la acelasi nivel a calitatii vietii in teritoriul initial, in conditiile cresterii in intindere, duce la neglilarea calitatii in detrimentul cantitatii, sau invers> proces de urbanizare cu evolutie negativa

- neglijarea cresterii cantitative ( extindere in teritoriu datorita formei de manifestare a procesului de urbanizare) duce la dezechilibru in dezvoltarea teritoriului.

- Aglomerare excesiva> dotare depasita de cerinte - Dispersare excesiva> dotare care depaseste cerintele - In ambele cazuri avem de-a face cu lipsa de eficienta - In concluzie relatiile intre calitate si cantitate sunt echivalente cu relatiile intre conservarea spatiului si imbunatatirea conditiilor de viata

urbana. - Integrarea se poate defini ca rezultat al trecerii catitatii in calitate sun echivalente cu relatiile intre conservarea spatiului si imbunatatirea

concditiilor de viata urbana - Integrarea se poate defini ca rezultat al trecerii cantitatii in calitate 42. Organismul urban ca societate localizata Concept fundamental pentru intelegerea morfologiei urbane - organismul urban este un sistem complex constituit prin conlucrarea mai multor subsisteme; la baza constituirii sale stau 3 categorii

fundamentale: mobil uman> activitate> spatiu aferent in cadrul ideii de subimpatire a sistemului in subsisteme, in cadrul orasului, apare cazul de instapanire sociala a spatiului respectiv

- organismul urban se constituie in orrice moment al istoriei societatii intr-un effort de umanizare a spatiului, deci puem spune ca structura sa reprezinta capacitatea omului de instapanire a spatiului urman

- exista modele interpretative ale abordarii orasului ca sistem socio-spatial - modelul elaborat de GRANAI impune termenul de societate localizata> relatiile dintre oameni sunt legate de un anumit loc> legatura intre

localitate (subsistem) si teritoriu (sistem) societate globala > ansamblu de produse sociale

>societate localizata - activitatile urbane localizate se constituie intr-un element structurant esential al organismului urban si, in acelasi timp, necesita o totalitate

de spatii aferente- localizari care se constituie in cadrul urban organism urban<viata urbana <cadru urban

43. ORGANISMUL URBAN. MOD DE ABORDARE SI DEFINIRE A MODELULUI CONSTITUTIV

-organismul urban = sistem complex care este constituit prin conlucrarea mai multor subsisteme complexe sau simple = produs social localizat, sistem deschis fundamentat pe un sistem de activitati -conceptii de abordare a orasului: 1)functionalista clasica (model organicist, explica faptele urbane prin functia lor, rolul in cadrul sistemului, modul de interconditionare) ; 2)structural-functionalista (da un inteles logico-matematic functiei) ; 3)diferentiat cumulativa-moderna (suprapunere in comparatism sistemic) -abordare a organismului urbansincreticaefect de loc comun (acelasi loc) ; sincronicaefect de coincidenta (acelasi timp) ; sinergicaefect de structuralitate (vecinatate) ; diacronicaefect de continuitate (miscare)studiu de suprapunere in comparatism sistemicabordare diferentiat-cumulativa (la nivel global sau diferentiat) -modelul constitutiv al organizarii urbane

morf urbanafunctionalitate urbana dinamica urbana asig echil functionalitatestabilitate urban localizarea activitgestionarea spatiului struct urbana functie urbana manifestare urbana spatio-funct (plan funct) institutionalizare spatio-config (plan formal) materializare forta urbana organism urban fenomen urban ________succesiune de forme urbane__________ 44. ORDONAREA ELEMENTELOR MORFOLOGICE IN TEXTURI URBANE. TOPOLOGICA LOR

-config de copac – Cristopher Alexander – “Orasul este un copac?” – contra doctrinei functionaliste ideea de organizare structurala dendromorfica se naste odata cu proiectarea oraselor ideale ale socialistilor utopici; e aplicata in Anglia (Harlow – satelit al Londrei) si domina constr urb ale anilor ‘60-’70 (Chandigarh ; Brazilia) transpunere a specificului gindirii umane -config in retea (desen) -config in constelatie – o config de copac pe care se “altoiesc” elemente de config in retea (exprima o suprapunere de interese in planul spatio-functional ceea ce poate determina o suprapunere spatiala ; structura negeometrica) (desen) -solutia pt viitoraltoirea intre solutia ierarhizarii copac si solutia cu structura la jumatate -totalitatea relatiilor dintre elementele de viata urbsistem parti-celular = texturi de elemente de viata urb texturi : simple (se constituie pe un sg palier) ; complexe (se constituie in ansamblul structurii) . Au caracteristici definite de factori : calitativi ; cantitativi -topologia = stiinta locului, a ocuparii spatiului -tipologia struct functionaliste : configuratie (tot ceea ce este perceptibil in spatiu) ; poate evidentia geom structgeom relatiilor in cadrul struct ; pt evidentierea relatiilor trebuie avute in vedere :1) intensitatea relatiilor (evidentierea rel. tari si a rel. slabe in teritoriu analiza intensit se face in raportul conurilor de ierarhizare) ; 2)referitor la geom rel se pune intrbarea : structurii urbane ii este tipica o anume asezare? Exemplu : sist formativ post universitar (textura Inv superior complexa) Inv scurt superior (desen) Liceala Scolara Prescolara

45 MODELAREA IN SISTEMATIZARE. ESENTA SI REALIZARE

-esenta – modelarea=abordare cibernetica; tratarea organismului urb ca sist in sens cibernetic -modelul – o imagine constr premeditat prin mijloace de simplificare sau cu ajutorul unor instrumente de amplificare si filtrare a capacit intuitive -modelarea poate fi: matematica / dinamica ; preexistenta realitatii / postexistenta realitatii -folosirea experimentului (ca fundament teoretic) – modelele de analiza fiind deductia, sinteza, observatia, analogia. Experimentul poate fi: total (obiectul integral supus cercetarii) ; partial (cercetare incompleta) -proiectul de sistematizare este un model care urmeaza a fi aplicat unei realitati, in scopul de a mima starea fizica a realitatii si de a modifica comportamentul populatiei. Realizarea modelelor de lucru – stabilirea necesitatilor modeluluiaportul modelului : se defineste tema program - temaparam caracteristici ; program – caract functionale si caract cantitative se realizeaza o selectie progresiva1) se def obiectul model (se pune in evidenta ceea ce se cera a fi realizat, ce trebuie facut, ce poate fi modificat); 2) ordonarea datelor cunoasterii (teze; ipoteze – modificari multe); 3) enuntarea datelor privind scopul (cu beneficiarul); 4) enuntarea temeia modelului-suma informatiilor obtinute traducerea modeluluidirect (imagine, desen); indirect testare+concluzii exprimate de catre urbanisti experimentare finala utilizareinformare, simulare 46 PROBLEMELE MASURARII IN ORDONAREA STRUCT URB -masurarea=aprecierea si descrierea insusirilor elem constituitive ale unui sistem in raport cu niste criterii -se masoara orice info care se refera la spatiu -datele problemei: 1) primare (constituite ca reprezentari numerice sau simbolice care caract dimensiuni ale componentei respective – info care privesc strict obiectul respectivdate brute ; 2) secundare (proces de comparatie - combinare, transformare, modelare – cu alte elemente ; nu sunt prelucrate ; este operatie primare de punere in discutie a masurarii ; este o inseriere a insusirilor elementului) -criterii de analiza : 1-raportul intre componente (entitati) : – se constituie o scara de raport: A___B_C____D_____ - raport de dependenta intre entitati: A___B_C____D_____ 2-dist intre entitatile observatescara de interval, se masoara exclusiv dist dintre elemente ; 3-ordinea (scara ordinala)ordinea componentelor ; 4-situare categorialaevidentierea apartenentei elem la o categ sau altascara nominala (foloseste numerele, care nu sunt valori in sine) scara/criteriul raportare distanta ordonare clasificare de raport __ de interval _ ordinala _ nominala __

47. PARTIUL URBANISTIC. IMPORTANTA SI LOCUL SÃU IN STUDIUL URBANISTIC -evidentierea starii potentiale de functionalitate se poate face prin descompunerea morfologica a texturilor. Analiza starilor de potentiala functionalitate constituie o baza a schitei de sistematizare. Analiza se sprijina pe o intelegere ampla a struct urbane; rezulta ca urmare a interdisciplinaritatii – partiul urbanistic . Se realizeaza prin intocmirea acestei analize – de la rationament la imagine grafica - localizarile posibile -locul partiului urbanistic : -intre tema de proiectare si detaliile de sistematizare se face o trecere directaaspecte negative : dificultati de stapinire a info cu privire la situatia existenta; aspecte privitoare la incadrarea in teritoriu a ansamblului studiat; neglijarea unor elemente exterioare ansamblului; detalierea de sistematizare rezulta mecanic, fara a exista o posibilitate de revenire asupra temei; eficienta investitiei nu se poate aprecia la nivel teritorialnecesitatea elaborarii unor instrumente de lucru intre activitatea de program si actiunea de spatializare. Deci studiul de partiu urban este o etapa distincta in activitatea de cercetare-proiectarestudiul de tema

48. POLITICA URBANA

-sinteza a prioritatilor, care precizeaza masuri necesare desfasurarii activitatii concrete de modernizare urbana : mod de manifestare a suprastructurii societatii; urmareste realizarea unui proces organizat de planificare operativa in modernizarea urbana -politica urbana poate fi : 1) unidirectionala – subordonarea arhitectului de catre puterea administrativ-politicadecizie centralizata 2) participativa – in cazul statelor democratice dezvoltate; - puterea centrala are doar rol de a dirija un proces diferentiat local, urmarind :

legalitatea/operativitatea planificarii urbane; precizarea/coordonarea investitiilor financiare; sprijinirea dezvoltarii potentialului tehnologic si stiintific; formarea specialistilor; mijloacele de colaborare a fortelor de decizie in stabilirea nevoilor si a solutiilor

3) a puterii – opinia publica, putera centrala, puterea locala; - se analizeaza solutii nu o solutie; - arhitectul – rol important in stabilirea solutiei optime

-politica urbana trebuie sa tina seama de specificul locului, de la un oras la altul, de la o societate la alta

49. PARTIUL URBANISTIC. DIFERENTIEREA METODOLOGIEI DE STUDIU PT TIPURI DE SITUATII

-partiul urbanistic – exprimare complexa a unui model global de organizare a unui teritoriu urban, precizind localizarea functiilor, ocuparea si utilizarea terenului, conform premiselor sale de dezvoltare -metodologia de studiu : informatiile obtinute in urma analizei de textura urbanaposibilitatea ordonarii tuturor elementelor pe o scara de ordonare a relatiilor dintre alementeanaliza grafica determinind gradul de ierarhizare in ansamblul sistemului teritorial respectiv, grad constatat sau dorit pt viitoranaliza grafica se sprijina pe reprezentarea diferentiata a informatiilor obtinute prin diferentieri cantitative sau calitative intre elementele considerate. Aceasta descompunere se face dupa urmatoarele situatii : 1) pe fiecare element – luat ca centru al interesului analiticse urmaresc toate caracteristicile sale in raport cu celelalte elemente; 2) pe fiecare grup de elemente asociate – analizat ca focar/centru al unui ansambluse trece la o analiza de ansamblu analiza de ansamblu priveste intreaga textura si pune in evidenta caracteristicile sale majoretrasaturile calitative ale elementelor si ocuparea teritoriului schemele functionale se alcatuiesc pe categorii de functiuniidentificarea fiecarui element in cadru unei institutii, intrprinderi, amenajari, dotari, servicii studii spatiale – scheme de sit, de evaluare economica a efectelor plastice, de evaluare economica a elementelor de cadru, de eveniment se face o analiza care continua la nivelul (A)modelului functional (suprapunerea diferitelor variantemodel functional optimreleva starea de potentiala / efectiva functionalitate, prin prisma echipamentului) ; (B)modelului spatial (evaluarea starii de potentiala / efectiva spatialitate) (A)+(B)model global al structurii urbanepartiul urbanistic

50. RESTRUCTURARE URBANA. RELATII INTRE VECHI SI NOU - restructurare urbana – proces de adaptare a unor relatii existente la necesitati noi, sau de introducere si dezvoltare u unor relatii noi intr-un context urban - reconstructia – o restructurare urbana in masura in care nu se multumeste sa reproduca o existenta urbana anterioara ci actioneaza in directia modernizarii - renovarea – se actioneaza in sensul restituirii unei structuri, a unui cadru de viata care desi adaptat cerintelor momentului sa nu isi nege originea - reconstructia – implica si o dimensiune sentimentala, de refacere a unui cadru care este raport al traditiilor, al amintirilor - renovarea – se face din necesitatea reevaluarii istorice, arhitecturale, artistice a unei zone, in sensul precizarii si afirmarii personalitatii ei - cadrul este o valoare in sine : unitate, relatia cu mediul, istorica - exista 2 conceptii : izolarea (numai in cazuri cu totul exeptionale – solutie imediata dar simplista) ; integrarea (intervine maiestria arhitectului) - integrarea : o cladire veche intr-un context nou, o cladire noua intr-un context vechi (se rezolva printr-o egalizare a valorii, nu printr-o reproducere formala; cladirea noua trebuie sa reprezinte epoca ei , asigurind, insa o buna vecinatate cladirilor existente - nu trebuie impusa pastrarea intacta a cadrului istoric daca nu se pot realiza conditii optime de existenta - relatia vechi-nou – probleme de apropiere a valorilor, de relationare a lor, in raport cu orasulconstructiile valoroase nu trebuie izolate, protejate prin spatii neutre, ci trebuie integrate intr-un ansamblu in care cladirii ii aduc un contrast binevenit si reflecta epoca lor - valoarea de obiect a unei constructii trbuie considerata in relatie cu valoarea de ansamblu a orasului, ele protejidu-se reciproc - raportul vechi-nou este expresia formala a dialecticii dezvoltarii arh.

51. STAREA DE VECINATATE CA EFECT DE SUPRAPUNERE - spatiul urban eterogen + sinteticcriterii : 1) importanta descoperirii interrelatiilor diferite 2) necesitatea de a avea in vedere mobilitatea vietii

orasuleste mobilzonificarea trebuie utilizata ca un factor de canalizare si nu de fixaretendinta de a amplasa alaturat activitati pentru care vecinatatea este incomoda, chiar daunatoare (1)inconvenientul sau avantajul unor activitati vecine (2)inconvenientul sau avantajul comunicatiilor (a relatiilor intre activitati vecine) (1),(2)inconveniente si avantaje de vecinatate in doua sensuri : a)asocierea elementelor de viata urbana, in raport cu specificitatea fiecaruia (ex. Recreerea, activitati formative, cercetare, productie) ; b)disociere relativaimplica caracteristici proprii la nivelul structurii urbane respective - interactivitateamultifunctionalitate si integrare – rezultatul suprapunerii mai multor tipuri de activitate activitati unice activitati suprapuse activitati combinate - starea de vecinatate se remarca printr-un anumit caracter centripet al intereselor si al manifestarilor

52 SISTEM URBAN INTEGRAT. CONSTITUIREA SA IN TERITORIU. EXEMPLE -la nivelul organismului urbanintegrare urbanase poate constitui intr-un sistem care devine, treptat, sistem director pt intreaga dezvoltare a teritoriului urban -sistem directorsistem integratorconfiguratie caracteristica (zona centrala a orasului) ; componente (in ordinea constituirii posibile) (1)traseu urban integrat = element integrator de legatura (ex – circulatia pietonala organizata corespunzator – contribuie la integrarea diferitelor zone ale orasului ; - aglomerare de oameni si interese) (2)ansamblu multifunctional integrat – produs de integrare la nivelul functiilor de obiect; - elemente de polarizare cu caracter integrator (3)zone de cadru – teritoriu afectat prin integrare (1)+(2) ex (Karlsruhe – dezvoltarea activitatiilor universitare de-a lungul unui traseu urban integrator ; Varsovia – integrare urbana a activitatiilor cu caracter formativ, in sistematizarea zonei noi a orasului; Munchen – extinderea cartierului Perlachtraseul integrator realizeaza o legatura fireasca intre : ansamblul propus, ans. Realizat recent, ans vechi si istoric ; New York – Manhattan – teritoriu urban integrator pe orizontala si verticalacladiri existente, spatii noi ; Praga – noul cartier Kralowska – grupare de ansambluri rezidentiale si multifunctionalitate de0a lungul unui traseu intergrator ; Berlin – cartierul Charlottenburg – proces de restructurare preconizata a se dezvolta pe ideea integrarii) -spatiu integratproduce aglomerari in jurul unei activitati catalizatoare, polarizatoare pt functia urbana ce se dezvolta in spatiul respectiv cu caracter multifunctionalapare prin asocierea la un element integrator ; apare independent – asocierea intervine la elementul integrator -spatiu integratprogramat (pt activitati specifice) ; neprogramat (pr activitati nespecifice, aleatorii) Observatii : conlucrarea intre functii permanente si functii ocazionale conlucrare intre spatiul programat si spatiul neprogramat o configuratie simpla / neutra Integrarea presupune : localizare – ocupare (programat / neprogramata disponibilitatii spatiale ale altor functii sau a teritoriului liber ; ocuparea spatiului liberocupare spatiala / ocupare temporala 54. SISTEMUL DE ACTIVITATI URBANEDEFINIRE SI IMPLICATII - Activitatea – este definita cantitativ si calitativ de catre mobilul uman , si transmite o dimensiune calitativ-cantitativa spatiului urban - elementele dimensionarii in definirea unui spatiu urban , a relatiilor sale cu spatiile aferente - Sistemul de activitati urbane = totalitatea activitatatilor urbane localizate ; elementul structural esential ; asigura transpunerea , in organizarea orasului , a mobilului uman ; apare pericolul de a concentra atentia asupra unei singure activitati (ex. Orasul dormitor) => stare de criza in teritoriul urban - sistemul de activitati => functia urbana reflecta un determinism sub forma de decizie sau de actiune - apare preocuparea pentru clasificarea activitatilor , indiferent de criteriu => a. stabilirea naturii activitatilor b. spatiul aferent si afectat c. tipul / natura relatiilor dintre elemente 1. situarea in planul preocuparilor omului , ca fiinta biologica => 4 activitati – domestice , de productie , de recreere , de formare (formative) 2. situare in raport cu un loc – legare de amplasament / independenta de amplasament 3. functie de mobilitate desfasurata - pe loc ; in miscare 4. functie de raportul de desfasurare – relatii autonome sau comunicative 5. functie de natura interlationarii cu alte activitati – complementare / necomplementare 6. situare in plan intercolectiv – prim / secund / tert/ cuaternar - structura spatial-functionala – activitati determinate functional si - clasificarea activitatii urbane => elemente ajutatoare pentru analiza in parte a unei situatii concrete a fiecarui element - activitatile urbane sunt surprinse nu static , ci in contextul sistemic - componentele de activitate - complexitatea dezvoltarii urbane si complexitatea dispunerii functiunilor in teritoriul urban pot fi sesizate in planul componentelor morfologice separat ; orice mod de exercitare a activitatilor , ca functiuni aliate distincte este nemotivata => conduce la o organizare afunctionala a organismului urban - orice element de viata urbana poate fi definit si apreciat numai in ansamblul morfologic si dinamic unitar ; situarea in teritoriu a oricaror elemente de viata urbana trebuie sa fie o consecinta a complexitatii activitatilor => duce la echilibru functional 55. STUDIUL DE TEMA SI PARTIU URBANISTIC IN CADRUL Studiul de partiu urbanistic se constituie intr-o etapa distincta de cercetare-proiectare a studiului de tema . - studiul de partiu => reprezinta modelul global de organizare a unui teritoriu urban , prezinta localizarea functiunilor , ocuparea si utilizarea teritoriului urban conform premiselor sale de dezvoltare in planul cadrului natural , cit si in planul social , economic , estetic . - studiul de partiu – etapa distincta de tranzitie intre o activitate analitica de program si activitatea globalizata de spatializare ( intre tema de proiectare si determinarile de sistematizare ) - studiul de tema – abordare structurant-functionalista a organismului urban si cuprinde 6 etape : 1. analiza situatiei existente 2. studiul existentului (definirea functionalitatii existentului) 3. definirea premiselor (definirea starii de potentiala functionalitate) 4. raportarea sistemica 5. studiul solutiilor posibile = studiul de partiu urbanistic 6. analiza valorica a variantelor - se disting 2 etape mari : 1. analiza starii de functionalitate in teritorie => 1,2,3

3. analize de partiu urnanistic => 4,5,6 => solutia

56. SITUAREA IN CONTEMPORANEITATE A MODELELOR URBANISTICE FUNDAMENTALE PE LINIA ANALIZEI PERCEPTIEI URBANE - analiza perceptiei urbane – este un mijloc determinant in organizarea spatiului urban - Kevin Linch – analiza ridica o problema tripla : =>a intelegerii spatiului

=>a conceptiei spatiului =>a interventiei asupra spatiului - studiul asupra influentei spatiului parcurs de la locuinta la locul de munca asupra productivitatii – General Motors (Eero Saarinen) orasul se evidentiaza prin : - intelegere specificitate – complex de trasaturi - conceptie lizibilitate – calitate a spatiului provenita din organizarea lui - interventie semnificatie – calitate a spatiului provenita din suprafata primelor doua in plan mental - orasul nu poate fi perceput ca un tablou ; geometria in conceptia arhitecturala , nu este esentiala pentru locuinta

- pledeaza pentru o abordare estetica a spatiului – ideea recunoasterii influentei pe care morfologia urbana o are asupra comportamentului urban - analiza spatiului urban se cere a fi facuta prin intermediul urbanismului participativ (cu ajutorul locuitorilor) - aici arhitectul nu abordeaza numai locul ci si populatia - Kevin Linch – propuneri de rezolvare a problemei : => metode de interventie : - negarea modelului preluat apriori - promovand modelarea participativa (depinde foarte mult de gradul de informare si cultura al populatiei) 57. SIMILARITATEA SI REGIONALIZAREA IN ABORDAREA STRUCTURII URBANE - similaritatea – apreciere a unei stari a elementelor componente in sistemul ce pune in evidenta relatiile de proximitate (apropiere , vecinatate) - similaritatea poate fi de forma structurala sau functionala - similaritatea se constituie in 2 moduri : =>dupa felul si numarul proprietatilor considerate a fi comune =>dupa intensitatea proprietatilor (apreciere pe o scara de interval) - similaritatea pune in evidenta calitatea elementelor ; `este o stare ce se manifesta la nivelul relatiilor intre elemente => structurala (cantitativ/calitativa) – caracterizeaza elentele in sistem => functionala – relatii calitative intre elemente - spatiul topologic – spatiul cu definire mai larga care impleteste spatiul relativ cu spatiul absolut - se poate vorbi de grade de similaritate ; ele sunt determinate de : => proprietatile dimensiunilor considerate pentru definirea similaritatii => marimea distantelor in spatiul metric – schema ramificata => dendrogena - regionalizarea – considerata un caz particular de clasificare a elementelor dupa un anumit criteriu - restrictii de contingenta – evidentierea regiunilor omogene - generalizarea coeficientului de utilizare ateritoriului => variatiile lui care se introduc in clase de variatie - se pot introduce 3 intervale 0.2 – 0.5 ; 0.5 – 0.9 ; 0.9 – 0.11 => introducerea principalelor restrictii de contingenta sunt 0.5 si 0.9 => parti din teritoriul urban care se definesc in raport cu acest interval (0.5 – 0.9) => zone omogene - in fiecare zona exista una sau alta din valorile de contingenta - regionalizarea este esentiala in definirea centrului de interes in teritoriu (de obicei o regiune omogena pune in evidenta un cetru de interes) 58. UNITATEA STRUCTURALA SI NEVOIA DE CENTRU IN ORGANIZAREA URBANA A TERITORIULUI - organismul urban – anatomie - structura - fiziologie – gazduieste un proces dinamic - caracterul urban si calitatea orasului depind de cetrul sau ; centrul exprima , in esenta , orasul respectiv ca utilitate , ca interes estetic si ambiental - din punct de vedere structural : => orice aglomeratie isi creeaza un centru sau mai multe , ca urmare a nevoilor materiale si spirituale a convietuirii comune => centrul rezulta ca o grupare functional-spatiala care reflecta conjugarea intereselor => mare densitate a serviciilor => elementele centrului alcatuiesc un tot fiind insa , totodata , situate intr-un anume sistem functional urban=> inglobarea in organismul urban - centralitatea – este o stare in teritoriu , cu valoare sociala si cu rol integrator pentru diversele grupuri sociale care constituie populatia orasului - este o expresie a unitatii structurale dintre centru si teritoriul urban ; este o concordanta intre directiile de crestere ale orasului si ale centrului - nevoia de centru – se defineste in functie de interesul populatiei in teritoriul respectiv , interes care se exprima prin dualitatea diurna-nocturna de locuit => pentru ca o zona sa functioneze corect , trebuie ca una din texturi sa aiba caracter dominant => rezulta dintr-un principiu de ordonare a elementelor structurii urbane => aglomerarile de elemente de viata urbana se constituie ca niste centre de interes , definind centralitatea => centrul asigura (trebuie sa asigure) conlucrarea in spatiu si timp a texturilor urbane 59. URBANISMUL SI AMENAJAREA TERITORIULUI PRIN ACTIUNI DE ORDONARE A SISTEMULUI AMBIENTAL - ambianta urbana – conditiile naturale si cadrul construit exprima relatii abstracte sau concrete intre oameni sau intre acestia si mediul inconjurator - se defineste “functia” formei cadrului urban existenta acesteia ca parte integranta a eficientei urbane care imprima un anumit caracter manifestarilor psiho-sociale ale oamenilor - cautari in domeniul imaginilor plastice a ansamblului urban => tendinta de sculpturalizare prin intentia urbanismului contemporan de a reliza integrarea dinamica a spatiului , rezultata din nevoia de a iesi din uniformitate - apare iluzia motivatiei => o “motivare pentru motivare” indiferent daca motivarea apeleaza la arta , stiinta sau tehnologie - tendintele urbanismului actual – pornesc de la considerentul ca urbanismul este realizarea dorintei de organizare a orasului , materializarea dorintelor vitale ale societatii omenesti ; in acelasi timp cristalizarea unei atitudini de respect fata de natura , de conciliere continua si necesara a mediului construit cu omul - urbanismul este caracterizat ca element ordonator , distrugator , conservator , creator 60. VARIETATEA DE ANSAMBLE . FACTOR DETERMINANT IN STRUCTURA URBANA - zonificarea urbana – produs structural al suprapunerii, intrepatrunderea diverselor texturi de elemente de viata urbana ; se poate ajunge chiar la o integrare functionala – cooperarea activitatilor - se urmareste obtinerea varietatii de ansamblu , prin integrarea functionala ; de exemplu , asocierea mai multor functiuni cu specific central , grupate in jurul locuintelor dintr-un ansamblu central => animatie urbana , cresterea interesului oamenilor pentru ansamblul respectiv - integrarea urbana – releva , la nivel de model urban , cea mai stransa legatura dintre structura functionala si cea spatiala ; exista mai multe ipostaze ale integrarii : la nivel de program la nivelul functiilor de obiect la nivelul functiilor urbane - integrarea la nivelul functiilor de obiect poate duce la un ansamblu multifunctional integrat , care se constituie ca element polarizant cu caracter integrator=> avantaje economico-sociale - varietatea de ansamblu – presupune imbinarea unor activitati lucrative cu activitati nelucrative (nevoi economice cu nevoi sociale) => ansamblul multifunctional integrat mobilizeaza spatiul pentru comunitatea urbana , ofera un permanentinteres pentru spatiul alaturat - numarul si calitatea activitatilor sunt determinate prin bogatia spatiului public , dar nu este suficienta multiplicarea echipamentului , ci este nevoie de o localizare corespunzatoare ca sa se poata constitui o functionalitate integrata

61. ZONIFICAREA URBANA CA REZULTAT STRUCTURAL - zonificare urbana - din suprapunerile / interelationarile diferitelor texturi de elemente de viata urbana - observatie – aceasta nu infirma notiunea de ordine , ci ii precizeaza , de fapt , sensul - avantaje : 1. functionalitate – in concordanta cu complexitatea fireasca a structurii urbane 2. sporirea interesului locuitorilor pentru spatiul urban=> cresc sansele sporirii nivelului de dezvoltare si al activitatilor 3. premise pentru realizarea varietatii spatiale 4. deschidere spre mobilitate si dezvoltare – eliminarea rigiditatii prin cooperarea functiilor 5. o utilizare mai buna a teritoriului prin : => cooperarea intre diferite activitati urbane => constituirea organismelor multifunctionale 6. intelegere mai clara si stapanire a aspectelor economice in teritoriul urban => de la suprafata terenului afectat si energia consumata in exploatare pana la materialul consumat si eficienta constructiei asupra existentei materiale si spirituale umane - apare nevoia pentru o anumita ordine functionala => zonificare urbana - principii de zonificare urbana ; criticile aduse sunt : 1. zonarea activitatilornu justifica zonarea teritoriului 2 . Charta de la Atena – uniformizare si tehnicizare excesiva - disocierea vietii umane de mediul sau - situeaza permanent omul intr-un spatiu disfunctional , desi justificat de functie - problema – recunoasterea valabilitatii zonificarii urbane ca principiu al organizarii structurii urbane ; mai este valabil ? - raspuns – procesul de organizare pentru o structura urbana la un moment dat devine constient => problema zonificarii urbane ramane , ca mijloc de organizare a elementelor organismului urban – intr-un nou inteles - zonificarea urbana complexa cu conditia ca : zonificarea trebuie nu numai inteleasa ci si realizata ca instrument / rezultanta intr-o structurare multifunctionala a organismului urban zonificarea are valoare – operationala a. utila la nivelul analizei situatiei existente b. cu caracter de constelatie - structuranta : a. necesara pentru mentinerea unitatii in procesul de transformare b. cu caracter specific multifunctionalitatii urbane

62 . ZONIFICAREA URBANA . SCHEME FUNCTIONALE - Charta de la Atena – teritoriu pentru munca/locuit/cultura spirituala si a trupului/circulatie => schema structurala tripartita - zonificarea apare din nevoia de ordine - oras ideal – zonificare pe principii estetice - oras radial-concentric – zonificare dupa venituri - oras functionalist – Charta de la Atena – zonificare disociativa , care are la baza disocierea intre activitati=> produce segregare (cartierele cu blocuri inalte din Paris) - oras gradina – zonificare prin alternanta – locuinte / spatii verzi - modelul urban eterogen : nu accepta spatii pasive necesitatea de a da fiecarui cartier o vocatie care nu o exclude pe cea de locuit - oras cu tesatura urbana discontinua – spatiile interstitiale au rol de delimitare si rezerva de spatiu pentru viitor => oras federativ - F.L.Wright – descentralizarea organica + + E.Saarinen – descentralizare totala = nu implica un principiu al zonificarii urbane - spatiul interstitial terbuie sa se ofere pentru a fi ocupat de elementele altei texturi

63. TEXTURA URBANA SI STAREA DE FUNCTIONALITATE - dialectica urbana impune anumite relatii intre elementele morfologice urbane => adaptare a sistemului la conditiile si nevoile de existenta , astfel incat organismul urban tinde spre a satisface aceste nevoi - organismul urban are , in orice moment , capacitatea de a indeplini anumite functii : functii urbane esentiale functii urbane noi (stabilind un model novator , care va putea deveni traditional datorita integrarii) - orice organism / ansamblu urban se caracterizeaza , in orice moment al existentei sale , printr-o anumita functionalitate (capacitatea structurii sale de a-si satisface un complex de nevoi de existenta , in momentul respectiv) ; aceasta insusire vine din prezenta , in sistemul respectiv , a elementelor care pot purta functia corespunzatoare sau din relatiile vor face posibila exercitarea acestor functii - in functie de situatia pretinsa de fiecare dintre cerintele functionale , elementele de viata urbana pot raspunde si constitui intr-un subsistem : textura de elemente de viata urbana - totalitatea texturilor deelemente de viata urbana , evidente la un moment dat in existenta organismului (ansamblul) urban , reflecta starea structurii functionale in acel moment ; analiza structurii functionale se poate determina prin analiza morfologica in sectiuni caracteristice trecute sau prezumate ale texturilor de elemente de viata urbana => descompunerea elementelor - diversitatea texturilor este , in cadrul unei structuri functionale urbane , tot atat de mare cate tipuri de elemente morfologice iau parte la alcatuirea sistemului - nevoia poate pretinde relationarea intr-un anume mod a unui grup de elemente => posibilitatea de alcatuire a unor texturi diferite cu aceleasi elemente (intervin : nevoia de ambient , nevoia de adaptare la mediu) - in anumite conditii , functionalitatea poate fi pozitiva (acceptata) sau negativa (neacceptata) in raport cu mediul - actiunile urbane (re)structurante trebuie intelese ca eforturi de (re)ordonare in texturi a elementelor de viata urbana - este de remarcat necesitatea profunzimii actiunilor (re)structurante pentru abordarea corecta a procesului de modernizare urbana in sensul functionalitatii (ca baza de cercetare a sistemului si de formulare a solutiilor) si in sensul randuirii unor stari haotice (ca esenta a modernizarii) - in cautarea unei functionalitati superioare sau diferite, textura de elemente de viata urbana isi asigura, prin ordonare , o stare de complexitate , corespunzatoare nevoilor care au determinat modificarea cat si nevoilor sale de lucru - din punct de vedere al complexitatii pe care o releva, texturile de elemente de viata urbana pot fi : 1. texturi simple – se realizeaza intr-un singur plan 2. texturi complexe – se realizeaza pe mai multe paliere legate intre ele

- caracterizand complexitatea unei texturi , factorii cantitativi si factorii calitativi nu se exclud reciproc

STARE DE FUNCTIONALITATE - complexitatea unei texturi de elemente de viata urbana este , ea insasi , o functie a relatiilor dintre elemente (cantitativ si calitativ) ; diferenta de nivel intre palierele configuratiei sale are o participare insemnata ca diferenta de potential functional ; cu cat diferenta de potential functional este mai mare , cu atat este mai mare si gradul de complexitate al texturii respective - complexitatea texturii – este rezultatul uni insumari de relatii simple (contand numarul lor) si relatii complexe (contand numarul lor si starea de complexitate) - relatiile simple sunt relatii univoce - relatiile complexe sunt cel putin biunivoce - intre complexitatea texturii si premisele functionale ale acesteia se poate exprima o relatie matematica - relatia matematica poate fi direct-productiva sau indirect-productiva dupa cum , la momentul respectiv , ordonarea elementelor din textura nu tinde (sau tinde) spre valori extreme - prin descompunerea morfologica a texturii urbane se poate constata starea de potentiala functionalitate a structurii urbane in raport cu o anumita nevoie si cu un anumit moment in evolutia sa - in timpul analizei , starea de potentiala functionalitate se suprapune si este influentata de catre starea de efectiva functionalitate - apare nevoia de perenitate a valorilor arhitectura-urbanistice ; ea se impune la nivelul vietii urbane si are implicatii in functionalitate - starea de potentiala functionalitate a unei texturi se constituie ca moment de trecere de la o stare de efectiva functionalitate la o alta stare de efectiva functionalitate ; starea de potentiala functionalitate a unei texturi este determinata de : caracterul starii ei efective de functionalitate situarea ei in context sistemic natura si intensitatea nevoii considerate dialectic

- tripla analiza => morfologica , sistemica , dialectica 64. DIALECTICA URBANA - o functie trebuie inteleasa : ca producatoare a inei proprietati intr-un sistem ca rezultand dintr-o anumita caracteristica a sistemului respectiv - functionalitatea – capacitatea de conservare a sistemului , de pastrare a trasaturilor pozitive (prin pozitiv se intelege , aici , acea trasatura care contribuie la mentinerea starii sistemului respectiv , indiferent daca aceasta convine sau nu) - din intelegerea functiei urbane a rezultat cerinta functionala - se retine notiunea de cerinta functionala numai in sensul de a mentine o trasatura “pozitiva” => un asemenea inteles este insuficient , deoarece nu poate acoperi notiunea de cerinta functionala - cerinta functionala implica , in realitate , atat mentinerea dar si modificarea unei functiuni - activitatea de sistematizare – dezbaterea asupra organismului urban , intre pastrarea unor astfel de trasaturi pozitive sau introducerea unor noi trasaturi , deci modificarea unor functii - cercetarea atenta , interdisciplinara , sporeste sansele sesizarii corecte a starilor , oferind camp deschis cerintelor functionale reale (in sensul depistarii lor si al aprecierii cantitative si calitative in contextul existent si posibil in viitor) - cerinta functionala apare intr-un anumit teritoriu urban; ea rezulta din starea acelui teritoriu si nu poate fi impusa unui teritoriu printr-o decizie exterioara deoarece : => ca ipostaza a mobilului uman , angajat in dezvoltarea organismului urban , cerinta functionala este , in acelasi timp , un produs al starii de echilibru a sistemului de elemente de viata urbana , semnaland o modificare a echilibrului intr-o anumita directie => desi cerinta functionala apare in cadrul elementelor de viata urbana determinate functional , ea opereaza prin intermediul elementelor de viata urbana determinare functional-ambiental si vizeaza cadrul urban - cerinta functionala are un caracter activ - pot fi cerinte functionale centrifuge - care tind in afara sistemului si care nu conduc direct decat la o reasezare a elementelor sale ; apare cand satisfacerea problemei se poate face in afara sistemului respectiv=> sistemul respectiv dispare , nu mai are nici o valoare - centripete – care se pastreaza in interiorul sistemului si care nu conduc decat la o reasezare a elementelor sale) - centrifug - centripeta – traieste in afara sistemului dar se intoarce in centrul lui - cerinta functionalatinde spre anularea sau dezvoltarea unor functii existente sau spre introducerea unor functii noi pentru sistemul (zona) respectiv - in realitatea urbana se constata un proces de evolutie al cerintei functionale de la formare pana la afirmarea ei brutala

- trebuie evitata faza brutala a cerintei functionale , asigurandu-I o evolutie fireasca , prin introducerea treptata a procesului reformativ pe care il pretinde - o cerinta functionala , indiferent de natura ei (adica felul activitatii din care provine sau careia se adreseaza) beneficiaza de inteligenta umana – mobilul uman generator finnd individual sau general - cerinta functionala impune regasirea unei stari de echilibru a organismului urban prin intermediul unei reorientari a functiei , a uneia sau a mai multor elemente componente ale sistemului respectiv - o extindere a conceptului de functie urbana de la sensul unei contributii pozitive la sensul unei modificari oricand posibile , fata de care se poare restabili echilibrul sistemului elementelor de viata urbana , este o necesitate NEVOIA “functia nu este altceva decat satisfacerea unei nevoi prin intermediul unei activitati in care fiintele umane actioneaza in comun , administreaza lucrurile si consuma bunurile” – Malinovski - Malinovski distinge , in cadrul acestei categorii de nevoi 3 mari grupe : 1 . nevoile elementare predominant biologice – somn , hrana , reproducere 2 . nevoile derivate – cele cu caracter economic , moral, politic 3 . nevoile integrative – religia , stiinta - avand in vedere elementele din categoria elementelor de viata urbana determinate functional-ambientala (spatio-ambiental , natural-ambiental , psiho-socio-antropologice) , structura urbana se caracterizeaza prin : relatiile care intervin intre aceste elemente relatiile care intervin intre aceste elemente si elementele determinate functional iinfluenta pe care aceste elemente si relatiile lor o au asupra relatiilor intre elementele determinate functional (activitati rezidentiale , direct-

productive, indirect-productive , comunicationale) - nevoia elementara , indiferent daca este individuala sau colectiva , nu actioneaza asupra unui unic resort al functionalitatii urbane si nu este conditionata exclusiv ca nevoia elementara unica - privitor la organismul urban trebuie luat in considerare un complex functional - functia urbana se exercita intr-un anumit sector de activitati si poate avea sau nu caracterul acestei activitati (functie economica , functie sociala) ; ea nu poate reflecta specificul sistemelor complexe sociale - poate aparea confuzia intre functiile urbane si functiile orasului - functiile urbane => functii posibil de exercitat in cadrul organismului urban ca sistem - functiile orasului => functiile pe care le exercita organismul urban ca element intr-un sistem teritorial - diferenta intre cele 2 notiuni se situeaza ca diferenta intre valoarea generala de ansamblu si valoarea de obiect - indiferent de domeniul morfologic pe care il acuza in planul vietii urbane , indiferent de natura provenientei – individuala sau colectiva – si indiferent de natura motivatiei – subiectiva sau obiectiva – nevoia se situeaza intotdeauna intr-un sistem complex de nevoi care se afirma ierarhizat , conditionand activitatea urbana si fiind , la randul sau , conditionata de viata urbana - aspectele privind interventia constienta in stapanirea echilibrului urban se refera la depistarea nevoilor

65. CONCEPT DE BAZA IN ABORDAREA ALCATUIRILOR URBANE . CATEGORII URBANISTICE FUNDAMENTALE . FORTE URBANE Categorii urbanistice fundamentale : 1. mobilul uman ; 2. spatiul urban ; 3. activitatea urbana . 1 . MOBILUL UMAN – in comportamentul omului exista un interes (care se poate extinde si asupra colectivitatii sistem colectiv) care se fixeaza asupra lui, capata o directie fixa si devine mobil. - INTERESMOBIL UMAN (=impuls structurant pentru organismul urban) ACTIVITATE SPATIU URBAN ACTIVITATE URBANA 2.,3. intre mobilul uman si activitatea urbana exista o relatie cu caracter primar activitatea urbana spatiu urban si o relatie cu caracter secundar spatiul urban activitatea urbana - in organizarea unui teritoriu relatiile dintre activitatea urbana si spatiul urban pot fi de factura analista sau conceptuala - Actiunea umana in raport cu teritoriul poate fi independenta, (relativ independenta) de ex. recreerea, sau legata de teritoriu, de ex. locuirea -A. Wadington – ‘Schismogeneza mobilurilor umane‘Mobilul se dezvolta in timp si exista 3 categorii de mobiluri umane :1. concomitente- in

paralel (ex. locuirea in cadrul unui ansamblu rezidential interes comun); 2. contradictorii – nu se schimba reciproc , exista contradictii benefice(recreerea – efortul) si contradictii malefice (poluarea); 3. in succesiune , au ca baza esentiala acelasi punct (ex. un curs optional se poate face doar daca in prealabil s-au facut altele) -intervine si posibilitatea, pe langa interes, exista doua tipuri de mobiluri(favorabile si defavorabile) in dezvoltarea teritoriului - FORTELE URBANE =fiecare din manunchiurile de mobiluri, in stare de opozitie sau asociatie -ORASUL=organismul urban

-B. CLAWSON si STEWART -raportul om ativitate teren utilizat(activitatea umana e legata de modul de utilizare al teritoriului) -activitatespatiu aferent activitatii respectivemobilul uman(motivatie a organismului urban)

-MOBILUL UMAN comanda activitatea -ex. :populatia unui cartier poate fi subiectul sau obiectul mobilului care comanda, care pretinde activitatea in teritoriu (mobiluri care produc direct activitati umane si mobiluri care pretind o anumita activitate umana)

66. ELEMENTE MORFOLOGICE . VIATA URBANA SI CADRU URBAN SCHEMADE RELATIONARE SINTACTICA -ORGANISMUL URBAN=totalitatea activitatilor urbane localizate(elemente morfologice) viata urbana + totalitatea de spatii aferente (alte elemente morfologice) cadrul urban -intre ele exista o relatia dialectica fiind reciproc dependente -Viata urbana e factorul motor al transformarii -planul informatieieste un plan care nu este marcat fizic (activitati) -din suprapunerea acestor doua planuri rezulta bunuri, atitudini, valori, imagini=ur banitate se refera la comportament(conotatie pozitiva) -morfologia urbana se constituie pe doua planuri intercondititonate intre ele un planspatio-functional - la nivelul vietii urbane – elemente cu proprietati abstract-materiale si un plan spatio-perceptiv – la nivelul spatiului urban – elemente cu proprietati concret spirituale -VIATA URBANA elemente determinate functional si elemente determinate functional ambiental -CADRU URBAN elemente determinate functional, elemente determinate functional-compozitional si elemente determinate compozitional-formal 71. LIMITE IN TIMP SI SPATIU ALE STRUCTURII URBANE . ARIE DE INTERES - limita marcheaza o trecere efectiva de la o calitate la alta a spatiului , nu numai in sensul modificarii nivelelei calitatii ci si a naturii calitatii - limita de structura – determinata spatial si temporar ; are ca rol : compartimentarea spatiului in raport cu complexul de activitati care se formeaza in teritoriu , are un caracter spatial , exprima un impuls natural neconditionat si are un caracter restrictiv - aria de interes este exprimata prin suprafata din teritoriu inclusa unei limite structurale - este de 3 feluri : => izocronala - ce este raportata exclusiv unui centru de interes in coroborare cu timpul parcurs => de atractie - raportata exclusiv la centrul de interes in raport cu elementele exclusiv de natura ambientala => de influenta => de convergenta – raportata la centrul de interes si totodata , la centrele de interes vecine de competenta – are o baza de obiectivism

72. ZONNING – ZONARE – ZONIFICARE . DEFINITIE SI CARACTERISTICILE CARE LE DIFERENTIAZA -ZONNING- ozona e luata in considerare d.p.d.v. al eficientei (cati bani scoti dintr-o afacere, care e pretul de vanzare intr-un loc sau altul)

-pentru a face un zonning trebuie sa existeo baza legala.(functioneaza inca de dinainte de razboi, preluat de la americanipastrarea regulilor din planul de urbanism) -ex. o zona rezidentiala implantata cu loturi

-daca cineva vrea sa construiasca pe lotul respectiv un spatiu comrrcial, va plati un impozit de “n” ori mai mare (in zona trebuie sa existe spatii comerciale, dar nu foarte multe) mentinerea echilibrului in spatiul respectiv

-ZONARE importanta teritoriului in raport cu acele caracteristici ale locului care sunt naturale (care se constituie ca niste influente a unor prezente din afafra teritoriului)

Categorii urbane fundamentale intr-un proces continuu de transformare prin interconditionare

Mod de viata urbana

biologic economico- material spiritual social politic

servicii beneficii atitudini obiceiuri relatii,etc.

configuratia spatiala cultura urbana politica urbana

activitati comportamentale

fizic natural (mediu natural) fizic artificial (mediu construit) economic psiho-social juridic-administrativ istoric-cultural

Determinante in planul necesitatilor Componente in planul existentei umane

Morfologie urbana

-factori care influenteaza zonarea: masuri urbanistice, insorirea, poluarea (o influenta din afara asupra spatiului respectiv) - ZONIFICARE=un principiude ocupare a teritoriului; s-a constituit ca impunere in cadru teritoriului; separarea in cadrul teritoriului urban a diferitelor tipuri de actiuni; dupa 1953 se va considera ca activitatile care au un rol cooperant trebuie puse la un loc studiul de zonificare se poate referii la osituatie existenta , apreciind-o ca favorabila sau nefavorabila –are rol in planificare de a evidentia aceasta stare de cooperare a activitatii (ex. cinema in plina zona comerciala) - In legatura cu constituirea zonei: -zonificarea - cu referinta structurala, fie ca avem de a face cu o structura sau cu o aglomerare de activitati (caractere fizice sau functionalitatea) -zonarea – definirea in raport cu caracteristici naturale ale locului (zona topografica, seismica, etc) -zonning - se implica eficienta si funciarul in legatura cu financiarul (eficienta +funciar+financiar=ZONNING)=o operatie ce se aplica in teritoriu avand la baza zonificarea; determina orice masura din partea primariei si a investitorului; lipsa lui e opiedica -Criteriul de zonning precizeaza ce se poate construi intr-un loc si cum se poate impozita 72.1 . ZONIFICAREA URBANA . PREOCUPARI CU CARACTER ISTORIC UN INTELES LA ZONIFICARII - motivele zonificarii (zonificarea a aparut ca nevoie de ordine functionala) interese economico-sociale securitatea populatiei si a activitatilor interesul de a impune puterea regionala - etapele istorice ale zonificarii : 1. zonificarea logica , functionalista , simplista 2. zonificare functionalist analitica (Charta de la Atena) scoaterea orasului de sub dominatia haosului impartire in mod sever : zona de locuit , zona pentru munca , zona pentru circulatie

3. zonificare dupa logica functionalista complex-sintetica => model urban eterogen