FIZIOLOGIA APARATULUI FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV DIGESTIV -- CURS CURS 2 -2 -
Functia de secretie: Functia de secretie:
saliva, sucul gastric, sucul saliva, sucul gastric, sucul pancreatic, sucul intestinal, bilapancreatic, sucul intestinal, bila
SECRESECREŢIILE ŢIILE DIGESTIVEDIGESTIVE
•SALIVASALIVA
•SUC GASTRICSUC GASTRIC
•SUC PANCREATICSUC PANCREATIC
•BILABILA
•SUC INTESTINALSUC INTESTINAL
Cavitatea orala:
• mediu extrem de dinamic si unic• singurul loc din organism unde tesuturile
mineralizate sunt expuse mediului exterior si care implica interactiuni complexe intre suprafete diferite, tesut gazda moale si tare/alimente/aer/microorganisme
• scăldată permanent de salivă, care încearcă să facă faţă unui mediu extrem de dinamic
SALIVA
• CE ESTE ?
• CARE ESTE COMPOZITIA ACESTEIA ?
• CE ROLURI ARE ?
• CE COMPUSI PUTEM DETERMINA ?
• CE SEMNIFICAŢIE CLINICĂ AU ?
Sa analizam saliva…
• oglinda” organismului
• fluid heterogen cu proteine, electroliti, hormoni si alti compusi transportati din sange
• solutie de “spalare”, un lubrifiant, rezervor de ioni, sistem tampon si antioxidant remarcabil
• prima linie defensiva in stresul oxidativ
Saliva, o noua sursa neinvaziva de determinari
biochimice
AVANTAJELE SALIVEI
• recoltare rapida, oriunde , oricand si nestresanta• stabilitate mare a probelor si posibilitate pastrarii
lor indelungate• tehnica neinvaziva• repetarea testelor se realizeaza mai usor • minimalizarea contaminarii pacientilor si a
personalului medical• concordanta excelenta cu nivelul sanguin pentru
aproape toti compusii• sensibilitate comparabila cu a sangelui si
specificitate mai mare in unele cazuri
To be continued …
• ofera posibilitatea efectuarii unor studii in dinamica
• permite o colaborare mai stransa si permanenta cu pacientul
• nu necesita un echipament special
• se preteaza excelent pentru screening
Interesul pentru saliva
• evolutia tehnicilor de determinare cu o mare sensibilitate→concentratia componentelor salivare este de 10-100 de ori mai mica decat in sange
• saliva - unanim recunoscuta ca mijloc de investigare si diagnostic in mai multe domenii medicale: endocrinologie, medicina legala, toxicologie, medicina interna, medicina dentara
Mandel spunea:
• “Saliva nu este un lichid obişnuit; aceasta este lipsită de sinceritatea transpiraţiei, dramatismul sângelui şi elocvenţa lacrimilor”
• a devenit o alternativă neinvazivă pentru biochimia clinică
Provenienţa salivei• produsă de trei glande majore (2 parotide,
2 submandibulare şi 2 sublinguale) şi de glande minore(GSM) localizate în buze, mucoasa orală şi limbă
• contribuţia relativă a glandelor salivare individuale la saliva totală este diferită în condiţii normale şi de stimulare
Saliva reziduală
• produsă în proporţie de 60% de glanda submandibulară / sublinguală şi 30% de parotidă
• prezentă aproape permanent în cavitatea orală
SALIVA TOTALĂ
• secretată de glandele salivare dar include şi constituenţi proveniţi din sânge, bacterii şi produşi ai acestora, viruşi, celule epiteliale descuamate, electroliţi, fluid crevicular şi resturi alimentare →
• ideală pentru identificarea unor biomarkeri ai afecţiunilor orale şi sistemice
• frecvent studiată pentru evaluarea afecţiunilor sistemice
Saliva totala
• Constituentii serici (medicamente, hormoni) • ajung in saliva pe cai diferite: transport activ,
difuzie pasiva si ultrafiltrare• sau ca rezultat al secretiei fluidului crevicular• in functie de gradul de inflamatie al gingiei,
fluidul crevicular, f. mult studiat in ultimul timp- considerat fie un transudat seric sau, mai frecvent, un exudat inflamator ce contine constituenti serici
Recoltarea salivei
• Cu/fara stimulare• Stimulare – masticatia - guma de mestecat
sau parafina• - gustativa – aplicare de acid
citric pe limba• Afecteaza concentratia unor constituenti• Saliva nestimulata- afectata de gradul de
hidratare, expunerea la lumina, pozitia corpului, momentul recoltarii
SALIVA: PROPRIETĂŢISALIVA: PROPRIETĂŢI
• Volum: 1-1,5l/zi la stimularea alimentară la repaus alimentar şi somn
• Aspect: opalescent, filant
• pH: 6,7 (5,6-8)
• Osmolaritate: 50-100 mOsm (hipotonă)
• Vâscozitate:
SALIVA: ROLSALIVA: ROLURIURI
1.1. Rolul digestivRolul digestiv – amilaza salivară realizează digestia amidonului până la maltoză.
2.2. Rolul protectivRolul protectiv prin: 1. lubrefierea structurilor moi şi dure din cavitatea bucală2. formarea filmului de mucină de la suprafaţa alimentelor
şi a structurilor buco-dentare 3.3. Rol antibacterianRol antibacterian, intervenind în menţinerea igienei buco-
dentare, prin lizozim, tiocianat, imunoglobuline. 4.4. Rol de stimulare a receptorilor gustativiRol de stimulare a receptorilor gustativi în urma solubilizării
constituenţilor alimentari, inducând senzaţia de gust şi reflexele secretorii salivare, gastrice, pancreatice.
SALIVA: ROLSALIVA: ROLURIURI
5.5. Rol în menţinerea echilibrului hidroelectrolitic şi Rol în menţinerea echilibrului hidroelectrolitic şi acido-bazic. acido-bazic.
6.6. Rol excretorRol excretor pentru: 1. metaboliţi (uree, amoniac),
2. substanţe toxice (Pb, Hg, alcool, cocaină, nicotină),
3. hormoni,
4. virusuri (poliomielitei, parotiditei epidemice, rabiei),
5. medicamente.
COMPOZITIA SALIVEI
• Componentii salivei - ”mirror of the body’s health"
COMPOZIŢIA CHIMICĂ
• mai mult de 99% apă- cel mai apos produs de secreţie al organismului
• substanţa uscată ( 0,5%): substanţe organice (2/3) şi anorganice (1/3)-foarte dependentă de alimentele ingerate
SALIVA: COMPOZIŢIESALIVA: COMPOZIŢIE
• Amilaza salivară: hidrolizează amidonul preparat dextrine maltoză• Mucinele salivare: roluri: în formarea bolului alimentar,
asigură masticaţia, deglutiţia şi vorbirea, participă la sistemele tampon.
• Natriul şi clorul: SALIVA < plasmă. • Potasiul şi bicarbonatul: SALIVA > plasmă.• Calciul: forme săruri anorganice
compuşi organici, fixat de macromolecule. • Fluorul: rol în formarea fluorapatitei care asigură rezistenţa smalţului.
• Alţi constituenţi:– oImunoglobulinele asigură apărarea antibacteriană. IgA secretor este
sintetizată în glandele salivare. – oLizozimul distruge mucopolizaharidele din peretele bacteriilor;– oTiocianatul are un rol antibacterian, inhibând dezvoltarea bacteriilor,
virusurilor şi micoplasmelor.
Compusi anorganici si organici
• cele mai importante componente anorganice-Ca, fosfat
• bicarbonat, Na, K, Cl, I, F,
• cele mai importante componente organice-proteinele
• identificate prin electroforeză cel puţin 150
• Saliva totală - 2,2 g/L (10-500µg/mL) salivar
Componentele salivare majore
• Histatine : 2-4 kDa
• Staterina : 4-6 kDa
• Lizozimul : 14 kDa
• Cistatine : 14 kDa
• AC : 42-65 kDa
To be continued …
• Amilaza : 56-60 kDa
• Peroxidaze : 75-78 kDa
• Lactoferina : 75-78 kDa
• Mucina 2 (MG2) : 130 kDa
• IgAs : 280 kDa
• Mucina 1 (MG 1) : >1000 kDa
Albumina
• 1 -10% din proteinele totale salivare şi concentraţia ei scade cu creşterea fluxului salivar
• rol antioxidant + uratul şi ascorbatul• Valori crescute la pacienţii supuşi chimioterapiei
şi la care apare stomatita→marker predictiv al complicaţiior
• Valori scazute la pacientii diabetici, probabil datorita accentuarii stresului oxidativ la nivelul cavitatii orale, in conditiile existentei unei boli parodontale
To be continued …
• rolul albuminei in saliva, desi minor, nu poate fi neglijat, deoarece, în absenta acesteia, activitatea de scavenger a uratului scade
• scaderea albuminei la pacientii cu parodontopatii indica un consum accentuat al acestei proteine , in conditiile cresterii stresului oxidativ
Saliva mai conţine
• Factori de crestere: factorul de creştere neuronal (NGF), epitelial (EGF), insulin-like (IGF)- justifică activitatea paracrină şi endocrină a glandelor salivare
• în saliva parotidiană – parotina -activitate hormonală-implicată în calcifiere şi menţinerea homeostaziei calcemice
• chemokine şi citokine -implicate în procese acute, inflamatorii şi imunoreglatoare
• Chemokinele şi receptorii lor - cheia înţelegerii infecţiilor cu HIV
Citokinele salivare
• grup de GP cu rol imunoreglator
• secretate şi de keratinocitele mucoasei orale → mucoasa are, pe lângă alte funcţii şi o foarte importantă funcţie imunitară
• implicate în inflamaţie, apărarea antivirală şi antitumorală
Compuşi cu greutate moleculară mică
• saliva totală 18 aminoacizi• cel mai abundent – Gly- probabil datorită
scindărilor hidrolitice ale proteinelor prin intermediul enzimelor bacteriene
• GABA şi fosfatidiletanolamine• tetrapeptină (Gly-Gly-Lys-Arg) - implicată în
metabolismul plăcii dentare
Alte proteine salivare• proteina care îndepărtează mirosul -
odorant – binding protein- leagă acidul 3-metil-2-hexenoic, componentul major al mirosului transpiraţiei
• aceeaşi proteină - implicată în respiraţia patologică, cu miros neplăcut (ca o sursă de acizi volatili) şi în comunicarea chimică (sărutul !!!!, salivatia sugarilor la vederea parintilor )
Sialina• oligopeptidă• stimulează metabolismul bacteriilor prin
creşterea producerii de acid lactic din glucoză • creşterea pH-ului prin sinteza de compuşi bazici• responsabil - un rest de Arg (din cei 4 AA ai
peptidei)• denumită şi factor de creştere a pH-ului• rezultatul amplificării metabolismului -
îndepărtarea rapidă a glucidelor• important sistem tampon alternant sistemului
bicarbonat
DEFENSINELE
• Ce denumire sugestivă !!!!
• Peptide cu valenţe antimicrobiene şi citotoxice
• Valori crescute în salivă au fost detectate la pacienţii cu cancere orale
Istoric
• Surprinzator- saliva a fost utilizata in scop diagnostic in urma cu aproape 2000 de ani !!!
• In medicina traditionala chineza- saliva si sangele- are ‘brothers’
• Au origine comuna → semnificatie diagnostica • hipersalivatia→arsuri gastrice• saliva dulce in afectiuni ale splinei sau intoxicatii
cu metale
Afectiuni sistemice (ereditare, autoimune,
cancer si boli infectioase)
• Afecteaza direct sau indirect glandele salivare → volumul si compozitia salivei
• Modificarile unor markeri specifici → diagnosticul si prognosticul acestor afectiuni
BOLI EREDITARE
• Fibroza chistica- concentratii salivare crescute de calciu, fosfati(incidenta calculilor dentari la copii), proteine si lipide(alterarea proprietatilor fizico-chimice ale salivei), uree, acid uric, prostaglandine si EGF(epidermal growth factor) cu activitate biologica scazuta
• 17-OHP(17-hidroxi-progesterona)- excelent test screening –hiperplazia congenitala a glandelor suprarenale-corelare perfecta intre nivelul salivar si cel sanguin
Afectiuni autoimune
• Alterare- flux salivar, pH, capacitate tampon, profilul citokinelor-diagnosticul si monitorizarea sindromului Sjögren
CANCER
• Datorita localizarii sale, saliva –fluid biologic ideal pentru screening-ul leziunilor orale premaligne si maligne, prognosticul malignizarii
• Markerii tumorali identificati in saliva –utili in screening-ul afectiunilor maligne orale- anticorpii p53(P53 mutation and mitotic infidelity !!!!) si defensinele
• Nivelul catechinelor salivare(provenite din ceai) şi activitatea catechin-esterazei salivare-rol în prevenirea cancerului oral şi esofagian
• Prognosticul cancerului de san si ovar
Boala Alzheimer
• Activitatea acetilcolinesterazei salivare - marker util al modificarilor asociate bolii si al eficientei terapeutice cu inhibitori ai enzimei
Saliva-mediu ideal
• pentru evaluarea markerior turnoverului tesutului osos
• impact deosebit in implantele dentare
• diagnosticarea si monitorizarea osteoporozei si parodontopatiilor
• fosfataza alcalina, osteocalcina, osteopontina, etc.
Afectiuni virale
• Saliva- o alternativa utila pentru diagnosticul hepatitelor virale(A, B, C)
• sensibilitate si specificitate remarcabile
HIV
• Teste salivare pentru diagnosticul HIV-Orasure® (SUA)
• recoltarea si analiza salivei –modalitate simpla, sigura, rapida, bine tolerata si precisa de diagnosticare a infectiei cu HIV
• concordanţă excelentă între concentraţia sanguină si cea salivara
• saliva pacienţilor infestaţi cu HIV - cantităţi semnificativ mai mari de colagenaze şi inhibitori ai acestora, comparativ cu pacienţii care nu sunt seropozitivi-HIV
Monitorizarea medicamentelor
• Avantajele salivei• - corelare perfecta intre nivelul salivar si cel
sanguin→index al nivelului sanguin(etanol)• - apar rapid in saliva→detectare rapida• - monitorizare rapida a nivelului unor
medicamente sau depistarea consumului acestora
• - monitorizarea expunerii la tutun (tiocianat , cotinina, enzime) sau toxine, consumul de droguri
Toxine
• Determinarea concentraţiei salivare a PG a evidenţiat la fumători o incidenţă crescută a afecţiunilor orale corelată cu o concentraţie salivară scăzută a acestor compuşi
• Saliva - mediu optim de monitorizare a unor substanţe chimice toxice pentru organismul uman (pesticide, tetraclorură de carbon, nitraţI, etc.) reprezantând în acelaşi timp şi o modalitate de evaluare a concentraţiei tisulare a acestor compuşi
Substante sau compusi care sunt corelati cu nivelul de stres
• Modificări ale unor componente salivare, glucagon, cortisol, adrenalină, noradrenalină, dopamină, peroxizi lipidici, antioxidanţi, sunt relevante în stres, aşa cum au evidenţiat determinările efectuate pe personalul medical de pe ambulanţe, pacienţii care se prezintă la cabinetele stomatologice, etc.
• Remarcabilă este şi corelarea perfectă între parametrii salivari şi cei sanguini în stresul oxidativ
HORMONI
• Concordanţă excelentă între concentraţia sanguină şi cea salivară
• Reflecta concentratia hormonilor liberi• Saliva- curent folosita pentru determinarea de cortisol,
dehidroepiandrosterona, testosteron, estradiol, estriol si progesterona
• monitorizare a pubertăţii precoce sau întârziate, a hiperplaziei corticosuprarenalei, bolii Addison, amenoreei, hipopituitarismului, dezvoltarea fătului în ultima perioadă a sarcinii
• progesterona şi estradiolul în salivă s-a impus ca o metodă neinvazivă de investigare a funcţiei ovariene
Hormoni
• Cortisolul( C ), testosteronul( T ) şi raportul T/C în salivă variază semnificativ în timpul competiţiilor sportive şi in perioada de recuperare
• Cortisolul salivar creşte semnificativ în cursul competiţiilor sportive nivelul salivar al testosteronei fiind neafectat
• La sfârşitul competiţiei, cortisolul scade rapid, în aproximativ 1,5 ore, la valoarea bazală iar testosterona creşte rapid, rezultând un raport T/C foarte mare. In perioada de recuparare fizică, raportul se menţine crescut , >30% faţă de condiţiile bazale, timp de 5 zile
Cortisolul salivar
• Raportul T/C scăzut din timpul competiţiei corespunde fazei catabolice
• Perioada de refacere post-competiţională se caracterizează printr-o senzaţie de oboseală, incapacitate de antrenare intensivă, recunoscută şi de antrenori şi, paradoxal, printr-un raport T/C mare, corespunzător aşa-numitei faze anabolice
• cortisolului salivar facilitează diferenţierea pacienţilor cu obezitate de cei cu sindrom Cushing şi poate fi un parametru util de screening pentru pacienţii cu sindrom Cushing
Determinari de Ig
• sportivii de performanţă(atleti, jucatori de tenis, schiori) -stresul fizic din perioada antrenamentelor şi a competiţiilor induce o supresie a sistemului imunitar oral →diminuare semnificativă a IgA salivară
• La aceleaşi concluzii -studiu efectuat cu cadre didactice, în timpul anului universitar şi studenţi, după o sesiune de examene
• Persoanele cu bună dispoziţie, cu mult umor, se caracterizează printr-o concentraţie crescută de IgA salivară şi deci predispoziţie mai mică la afecţiuni respiratorii sau oro-dentare
To be continued …
• Extrem de utila in screening-ul infectiilor virale(virusul herpesului la om, citomegalovirus, Epstein-Barr)
• IgA – cel mai bun marker al infectiei cu rotavirus(RV)
• IgAs - rol major în mecanismul de apărare local• relaţie inversă între IgAs şi susceptibilitatea la
carii• subiecţii cu concentraţii salivare mici de IgA şi
IgM -incidenţă mare a cariilor dentare
Boli infectioase
• Posibilitatea monitorizarii prin detectarea de anticorpi specifici in saliva
• Helicobacter pylori – stimuleaza sinteza de anticorpi specifici IgG (ELISA si PCR)
• A relevat prevalenta in saliva→explica transmiterea pe cale orala
Alte aplicatii ale determinarilor salivare
• Gangliozidele din glandele salivare au probabil un rol în complicaţiile din diabet.
• Studiile relevă că polimorfismul dezoxiribonucleazei I în salivă este deosebit de util în medicina legală
• Factorul de activare plachetar(PAF) detectat în saliva persoanelor sănătoase şi nivelul său este crescut în parodontopatii
• Sursa celulară de PAF salivar este controversată deşi numeroase date sugerează originea sa în relaţie cu prezenţa inflamaţiei
Recent …
• diagnosticarea unor afecţiuni dureroase cronice(artrita reumatoidă, osteoartrita, migrenele, etc.) prin estimarea concentraţiei salivare de serotonină, substanţă P(SP), calcitonin gene-related peptide(CGRP), factorul de creştere neuronal(NGF)
• Concentraţiile salivare ale acestor parametrii sunt semnificativ crescute la pacienţii cu astfel de afecţiuni, comparativ cu persoanele sănătoase.
• Concentraţiile salivare ale SP şi CGRP sunt de aproape 3 ori mai mari decât în plasmă
In patologia orala• Parametrii salivari ca peroxidaza salivară, acidul
uric, albumina, acidul ascorbic, GGT- indicatori ideali ai stresului oxidativ din diferite afecţiuni orale: gingivite, parodontopatii, etc.
• Potenţialul antioxidant al salivei, asigurat în principal de acidul uric, precum şi concentraţia antioxidanţilor salivari scad în gingivite şi parodontopatii
• Activităţile mieloperoxidazei din LPMN polimorfonucleare, determinată prin chemiluminescenţa LPMN şi peroxidazei salivare cresc în gingivite si parodontopatii, constituind un bun indicator al procesului inflamator
Markeri ai afectiunilor orale
• AST si FA din saliva – markeri ai afectiunilor parodontale
• sistemul enzimatic salivar-compromis in cazul expunerii la fum de tigara
• GGT salivar – marker al stresului oxidativ indus de fumul de tigara
To be continued…
• cistatina S salivară - biomarker al rezistenţei la placa bacteriană
• nivelului salivar al amilazei şi lizozimului -modalitate neinvazivă de monitorizare a activităţii glandelor salivare
• Trombomodulina( TM )-proteoglican din keratinocitele gingivale poate regla activitatea trombinei
• rol anticoagulant major- receptor al trombinei- acţionează ca şi cofactor în activarea proteinei C
• scăzută în inflamaţiile gingivale şi parodontopatii • Parodontopatiile din diabet se corelează cu valori
crescute ale metaloproteazelor salivare-utile astfel în monitorizarea afecţiunilor parodontale asociate diabetului
Perspective
• elaborarea unor biomolecule în care domeniile structurale să corespundă unor necesităţi individuale
• salivă artificială care să includă oligozaharide ale PRG - facilita lubrifierea în masticaţie diminuând astfel abraziunile asociate xerostomiei
• un domeniu adeziv de la mucină sau fibronectină, prin cuplare cu un domeniu de la lactoferină sau peroxidază → tratamentul afecţiunilor orale asociate plăcii dentare
Continuarea investigaţiilor pe salivă
• va conduce cu siguranţă la descoperirea unor noi utilităţi, saliva putând să ne ofere în continuare multe surprize
• Era genomica in care am intrat a deschis noi perspective determinarilor pe saliva-determinari de ADN, ARN
• Dovada: initierea in 2004 a unui consortiu de cercetare multidisciplinara da catre National Institute of Dental and Craniofacial Research pentru elaborarea unui catalog complet al proteinelor salivare (Human Salivary Proteome Project)
SECRETIA SALIVARASECRETIA SALIVARA
GLANDELE SALIVAREGLANDELE SALIVARE
• Parotide
• Sublinguale
• Submaxilare
• Glande mici diseminate în mucoasa bucală
•Parotide
•Sublinguale
•Submaxilare
•Glande mici
diseminate în
mucoasa bucală
seroase
mucoase
mixte
Mecanismul elaborării salivei
• Saliva se formează în două etape: • acinii elaborează saliva primară • ductele salivare au loc procese de secreţie şi
reabsorbţie. Funcţiile acinilor glandelor salivare
• Saliva primară se formează prin mecanism predominant pasiv (filtrarea apei), dar şi prin mecanism activ pentru unii ioni.
• Secreţia primară conţine amilază şi/sau mucină într-o soluţie ionică cu concentraţie asemănătoare cu cea a lichidului extracelular. Celulele acinare conţin granulaţii de zimogen, localizate la polul apical.
• Saliva primară este izotonă are o compoziţie similară cu un ultrafiltrat plasmatic, dar concentraţia K+ este mai mare decât în plasmă.
SECRETIE / REABSORBTIE
SECREŢIA SALIVARĂ PRIMARĂSECREŢIA SALIVARĂ PRIMARĂ
Saliva primarăSaliva primară
- este izotonă (290-310 mOsm/l)
- are o compoziţie similară cu un ultrafiltrat plasmatic,
- are concentraţia K+ mai mare decât în plasmă.
REABSORBŢIA / SECREŢIA DUCTALĂREABSORBŢIA / SECREŢIA DUCTALĂ
•ionii de Na+ sunt reabsorbiţi activ•ionii de K+ sunt secretati activ.
Na+ intra în celula ductală prin: - antiportul Na+/H+- canale de Na+. Na+ din celulă iese prin:pompa Na+/K+ de pe membrana bazo-laterală, [Na+] în celulă şi [ K+] intracelular.
K+ iese în lumen prin antiportul K+/H+ de pe membrana luminală.
Na+Na+
Cl- din duct revine în celulă prin:
- canale de clor,
- antiport Cl-/HCO3-.
HCO3- reabs./secr.
[HCO3-] depinde de
- EAB
- [Na+] salivar.
Apa
Ductul - puţin permeabil
pentru apă
hipoosmolaritatea salivei finale.
REABSORBŢIA / SECREŢIA DUCTALĂREABSORBŢIA / SECREŢIA DUCTALĂ
Na+Na+
Na+
Cl-
HCO3-K+
MMecanismul elaborarii saliveiecanismul elaborarii salivei
Na+
Cl-
HCO3-K+
Na+
Na+
Cl-
HCO3-K+
HCO3-
Na+
Cl-
HCO3-K+
HCO3- K+
Na+
Cl-
HCO3-K+
H2O
Na+ Cl-
HCO3- K+ H2O
Na+
Cl-
HCO3-K+
concentraţia Naconcentraţia Na++ şi Cl- şi Cl- este egală, de aproximativ 15 mEq/l, ceea ce reprezintă 1/7 - 1/10 din concentraţia plasmatică;
concentraţia Kconcentraţia K++ este de aproximativ 30 mEq/l adică de 6 ori mai mare decât în plasmă;plasmă;
concentraţia HCO3concentraţia HCO3-- este de 50-70 mEq/l deci de 2-3 ori mai mare ca în plasmă.
REGLAREA SECREŢIEI SALIVARE: REGLAREA SECREŢIEI SALIVARE:
mecanisme la nivel celularmecanisme la nivel celular
Secreţia primarăSecreţia primară
- AMPc amilaza: adrenalina (β), VIP
- Ca H2O: adrenalina (α), Ach, sP
Modificările ductaleModificările ductale
- Ach reabsorbţia Na şi Cl
- Ach secreţia de HCO3-
- Adr (β) reabs Na (secundar şi H2O)
- aldosteronul reabs Na (secundar şi H2O)
REGLAREA SECREŢIEI SALIVARE: REGLAREA SECREŢIEI SALIVARE:
NERVOS (reflexe condiţionate şi necondiţionateNERVOS (reflexe condiţionate şi necondiţionate))
Reglarea se face prin mecanism nervosmecanism nervos: IInervaţia parasimpaticănervaţia parasimpatică- gl. SM +SL : nucleu salivator superior din punte nerv VII- gl P: nucleu salivator inferior din bulb nerv IX- gl.salivare mici: nucleu salivator inferior din bulb nerv IX IInervaţia simpaticănervaţia simpatică- origine: coarne lat.măduvă T1-T4 gg. cervical sup. gl. salivare
Rol: stimularea parasimpaticului secreţie salivară apoasăstimularea simpaticului secreţie salivară vîscoasă,
bogată în mucină + lizozim
REGLAREA SECREŢIEI SALIVARE: REGLAREA SECREŢIEI SALIVARE: parasimpaticulparasimpaticul şi şi simpaticulsimpaticul
REGLAREA SECREŢIEI SALIVARE: REGLAREA SECREŢIEI SALIVARE: REFLEXEREFLEXE
StimulStimul Cale Cale aferentăaferentă
CentruCentru Cale Cale eferentăeferentă
EfectorEfector
contactul cu mucoasagustativă a limbii
n.VII,IX
Nucleusaliv.sup
VII SM + SL saliva de gustaţie
contactul cu mucoasabucală şi dinţii
n.V Nucleusaliv.inf.
IX P salivade masticaţie
contactul cu mucoasalaringe, faringe, esofag
n.X Nucleusaliv.inf.
IX P saliva dindeglutiţie
Stimularea secreţiei se face prin mecanisme reflexe:1. NECONDIŢIONATE
2. CONDIŢIONATE vederea + mirosul + evocarea alimentelor secreţie salivară
+INFLUENŢE INTERCENTRALE cu centrii respiraţiei, deglutiţiei şi vomei
Reglarea secreţiei salivare
SECRETIA SECRETIA GASTRICĂGASTRICĂ
• Cardia
• FundusFundus
• CorpCorp
• Marea curburăMarea curbură
• Mica curburăMica curbură
• Pilor
FuncFuncţiile stomaculuiţiile stomacului
• Depozit temporar de alimente• Etapele iniţiale ale digestiei
- HCl HCl denaturează proteinele alimentare denaturează proteinele alimentare -- activare pactivare pepsinogenepsinogen -- pepsina clivează proteinele în peptidepepsina clivează proteinele în peptide
Alimentele prelucrate (chimul gastric) trec fracţionat în intestin
GLANDE GASTRICEGLANDE GASTRICEFFundus undus ++ corp corp•Celule producătoare de mucus•Celule parietale: HCl•Celule zimogene: pepsinogen•Celule endocrine
GGLANDLANDEE PILORICEPILORICE
Mucus
Celule G: gastrina
Bazele celulare ale funcţiei endocrine şi Bazele celulare ale funcţiei endocrine şi exocrine ale stomaculuiexocrine ale stomacului
Bazele celulare ale funcţiei endocrine şi Bazele celulare ale funcţiei endocrine şi exocrine ale stomaculuiexocrine ale stomacului
Mucoasa gastrică – Mucoasa gastrică – glande gastriceglande gastrice
1.1. Celule producătoare de mucusCelule producătoare de mucus(zona gâtului glandelor)(zona gâtului glandelor)
2.2. Celule parietale (oxintice) Celule parietale (oxintice) HCl HCl(glande fundice)(glande fundice)
3.3. Celule zimogene (principale) Celule zimogene (principale) pepsină pepsină
4.4. Celule endocrine Celule endocrine (ex. în zona antrală: celule G (ex. în zona antrală: celule G gastrină ) gastrină )
Structura glanda gastricăStructura glanda gastrică
Tipuri de celule
GLANDA GASTRICA
Celule epitelialeCelule epiteliale
Celule Celule mucoasemucoase
Celule Celule parietaleparietale
Celule Celule zimogenezimogene
mucusmucus
HCl HCl FIFI
pepsinogenpepsinogen
SUCUL GASTRICSUCUL GASTRIC
• Volum: 1-1,5l/zi la stimularea alimentară la repaus alimentar şi somn
• Aspect: incolor, limpede, uşor opalescent
• pH: acid 1,5 - 2,5
• Compoziţie: apă 99%
substanţe solide 1%
Secreţie primară acidă + Secreţie primară alcalinăSecreţie primară acidă + Secreţie primară alcalină(celule parietale)(celule parietale) (celule ne-parietale)(celule ne-parietale)
SUCUL GASTRIC: COMPOZIŢIE, ROLSUCUL GASTRIC: COMPOZIŢIE, ROL
• Protecţia Protecţia mucoaseimucoasei:
Mucus Bicarbonat
• DigestiDigestiee
HCl
Pepsinogen
• PepsinogenPepsinogen//pepsinpepsinăă
– – enzimă proteoliticăenzimă proteolitică• Lipaza gastrică, labfermentLipaza gastrică, labferment
– – la sugarla sugar • HHClCl
- denatur- denatureazăează protein proteinee
- - activează pactivează pepsinogenepsinogenulul
- - antimicrobianantimicrobian• MucusMucus
–– barieră de protecţiebarieră de protecţie • FFactoractor intrinsec intrinsec
–– absorbţia vitB12absorbţia vitB12
1. Pepsina1. Pepsina• PrecursorPrecursor inactiv inactiv = pepsinogen = pepsinogen
• Enzima proteolEnzima proteoliitică - activtică - activăă doar ladoar la pH < 3.5 pH < 3.5
• Stimulată de Stimulată de AchAch
pepsinogen pepsinăHCl
SUCUL GASTRIC: COMPOZIŢIE, ROLSUCUL GASTRIC: COMPOZIŢIE, ROL
2. HCl 2. HCl –– produs de celul produs de celuleele parietalele parietale
SUCUL GASTRIC: COMPOZIŢIE, ROLSUCUL GASTRIC: COMPOZIŢIE, ROL
Rolurile HCl: Rolurile HCl: • intervine în denaturarea proteinelor acid proteine• activează pepsinogenul la pepsină• transformă Fe3+ din alimente în Fe2+ absorbabil• eliberarea de secretină din mucoasa duodenală• are efect bactericid
3. Mucusul gastric3. Mucusul gastric• Mucus vizibil (care apare la pH alcalin)Mucus vizibil (care apare la pH alcalin) Secretat de celulele epiteliale superficialeSecretat de celulele epiteliale superficiale• Mucus solubil (care apare la pH acid)Mucus solubil (care apare la pH acid) Secretat de celule mucoase auxiliare de la gâtul glandei, Secretat de celule mucoase auxiliare de la gâtul glandei,
celule ale glandelor pilorice şi cardialecelule ale glandelor pilorice şi cardiale
CompoziţieCompoziţie: proteine plasmatice: proteine plasmatice
MPZMPZ
factor intrinsecfactor intrinsec
Rol:Rol: protecţia mucoasei gastrice ( protecţia mucoasei gastrice (““barieră de mucusbarieră de mucus””))
SUCUL GASTRIC: COMPOZIŢIE, ROLSUCUL GASTRIC: COMPOZIŢIE, ROL
SUCUL GASTRIC: COMPOZIŢIE, ROLSUCUL GASTRIC: COMPOZIŢIE, ROL
4. Factorul intrinsec4. Factorul intrinsec Secretat de celulele Secretat de celulele
parietale în paraleparietale în paralell cu cu
secreţia de HClsecreţia de HCl
Rol:Rol:
absorbţia vitaminei B12absorbţia vitaminei B12
REGLAREGLAREA SECREŢIEI GASTRICEREA SECREŢIEI GASTRICE
Reglarea secreţiei gastrice Reglarea secreţiei gastrice neuro-umorală: neuro-umorală:
1)REGLAREA NERVOASĂ1)REGLAREA NERVOASĂInervaţia parasimpatică: nervul vag (X) gg.intramurali stomac
Stimularea parasimpaticului - HCl +pepsina(mediator ch. Ach) - gastrina
- histaminaInervaţia simpatică: coarne lat.măduvă T5-T10 gg.plex celiac stomac
Stimularea simpaticului secreţie gastrică cu mucus(mediator NA)
2)REGLAREA UMORALĂ2)REGLAREA UMORALĂ prin hormoni gastro-intestinali• Gastrină efect stimulator• Gastronă efect inhibitor • VIP (polipeptidul vasoactiv intestinal) efect inhibitor • GIP (polipeptidul gastro-inhibitor) efect inhibitor
HistaminHistaminaa• eliberată de celulele enterocromafine din mucoasa gastrică
• acţionează pe receptori H2 de pe membrana celulelor parietale stimulează secreţia HCl
• acţionează sinergic cu gastrina şi acetilcolina.
• stimulată de: gastrina
acetilcolina (Ach)
GastrinGastrinaa • eliberată de celulele G din glandele antropilorice• acţionează pe un receptor specific (CCKb) de pe
membrana celulei parietale stimulează producţia de HCl• stimulată de: distensia mecanică (prin GRP)
chimic: alimente bogate în AA• inhibată de aciditate (ph < 2)
Fazele secreţiei gastrice
Faza cefalică (20 - 30% răspuns) mecanism nervosFaza gastrică (60 – 80% răspuns) Nervos: colinergic Endocrin: Gastrina Paracrin: HistaminaFaza intestinală (5 - 10% răspuns) Nervos: colinergic Endocrin: Gastrina,CCK,Secretina
Faza cefalică
- începe după introducerea alimentelor în cavitatea bucalăSG : 50-150 ml/20 minute prin mecanisme:1.1. reflex reflex necondiţionatnecondiţionat gastro-secretor gastro-secretor
2. reflex 2. reflex condiţionatcondiţionat gastro-secretor - cu participarea scoarţei gastro-secretor - cu participarea scoarţei cerebralecerebrale
vederea, mirosul, evocarea alimentelor SG
Stimul Caleaferentă
Centru Caleeferentă
Efector
contactul cureceptorii gustativide pe limbă
nerviiVII,IX,X
Nucleuldorsal al vaguluidin bulb
n. X Mucoasagastrică
SG
gastrina
HCl
Prin nervul vag (parasimpatic)
Vederea, mirosul, gândul, gustul alimentelor
Ach HCl gastrina histamina
= HCl
histamina
Ach acţionează pe celula parietală pe receptor M3
FAZA CEFALICĂ
Faza gastrică- începe după pătrunderea alimentelor în stomac SG : 200-350 ml/5 ore prin mecanisme:SG : 200-350 ml/5 ore prin mecanisme:1. Distensia gastrică reflexe lungi (vago-vagale) gastrina reflexe scurte (intramurale) HCl2. Peptide şi AA din alimente excită direct muc.gastrică gastrina
HClMediatorii chimici ai secreţiei acide:- Acetilcolina = mediator chimic al nervului vag- Histamina - eliberată din mastocite după stimulare vagală- Gastrina - eliberată din celulele G (z. antro-pilorică stomac + duoden)
după stimulare vagală - efecte: gastrice: - sectreţia de HCl
- secreţia de pepsină şi factor Castle - sectreţia de gastrină inhibată de pH<2, calcitonină
stimulată de alcool, cafea, peptone
Distensia, alimente = reflexe vagovagale şi locale
= HCl (receptor CCKB)
= HCl, pepsinogen
= eliberare gastrinăElib. gastrină
Distensia, alimente, stim. vagală
FAZA GASTRICĂ
Faza intestinală- începe la pătrunderea chimului gastric în duoden (la 2-3 ore după masă; durată = 8-10 ore)SG : 200-300 ml/5 ore; SG : 200-300 ml/5 ore; se realizează prin mecanism umoral:se realizează prin mecanism umoral:• Contactul mucoasei intestinale cu: - produşi de digestie - SG acid
- alcool
eliberare gastrină secr. de HCl+pepsină
• Contactul mucoasei duodenale cu: lipide, chim gastric hiperton eliberare enterogastronăsecretină secreţia gastricăCCKGIP
Acid in duoden
elib. gastrină
evacuare
gastrina
FAZA INTESTINALĂ
Circulatie
Secretina &Cholecistokinina (CCK)
SECREŢIA PANCREATICĂSECREŢIA PANCREATICĂ
Endocrină - insulinEndocrină - insulinăă şişi glucagon glucagon
ExocrinExocrinăă - enz - enziime me şişi bicarbonat bicarbonat
ProprietăţiProprietăţi: cantitate = 1,5 l/zi pH = 8 - 8,4
Compoziţie:Compoziţie:98,5 apă1,5 rezidiu uscat: - substanţe anorganice:
HCO3-
- substanţe organice: enzime pentru: G, L, P
SUCUL PANCREATIC: COMPOZIŢIESUCUL PANCREATIC: COMPOZIŢIE
SUCUL PANCREATIC: COMPOZIŢIESUCUL PANCREATIC: COMPOZIŢIE• Ioni: Na, K, HCO3- , Cl-
• Enzime
• Enzimele proteolitice
• Tripsina
• Chimotripsina
• Carboxipeptidaza
• Elastaza
• Dnaza
• Rnaza
!!! INACTIVE:
• Enzimele lipolitice
• Lipaza pancreatică
• Colesterolesterhidrolaza
• Fosfolipaza A2
• Enzime glicolitice
• Amilaza pancreatică
enterokinaza
tripsinogen
tripsina
procarboxipeptidazachimotripsinogen
chimotripsina carboxipeptidaza
SUCUL PANCREATIC: mecanism de SUCUL PANCREATIC: mecanism de elaborareelaborare
2 componente:2 componente:Componenta enzimaticăComponenta enzimatică produsă de acini = secreţie ecbolică
- este stimulată de PS, gastrină, CCKComponenta hidro-electrolitică produsă de celulele ductale = secr.hidrolatică
- este stimulată de secretină
Mecanismul de secreţie a componentei enzimaticeMecanismul de secreţie a componentei enzimatice- Stadiu ribozomal: se sintetizează proenzima- Stadiu de trecere în RER- Stadiu de trecere în REN vacuole cu granulaţii de zimogen- Migrare vacuole cu zimogen la pol apical celule acinare eliminare în lumenMecanismul de secreţie a componentei hidroelectroliticeMecanismul de secreţie a componentei hidroelectrolitice- în porţiunea de început a ductului lichid izoton, bogat în HCO3-- în porţiunea finală a ductului : HCO3- se reabsoarbe pasiv la schimb cu Cl- în sucul pancreatic : HCO3- şi Cl- (dacă debitul secretor este mic)
Enzimele pancreatice
Proteaze
Inactive
Activate în intestin
Celule acinare
Lipaze Amilaze
Active
1) Reglarea nervoasă1) Reglarea nervoasă•Inervaţia parasimpatică : nervul vag (X) ;
stimularea vagală SP (direct şi prin secreţiei de gastrină)•Inervaţia simpatică: nervii splahnici;
stimularea simpatică SP2) Reglarea umorală2) Reglarea umorală
HormonHormon Loc de sintezăLoc de sinteză StimulStimul EfectEfect
SecretinăSecretină mucoasa duoden +jejun superior
contactul cu HCl
hidrolatic
CCKCCK mucoasa duoden +jejun superior
contactul cu lipide, peptone
ecbolic
GastrinăGastrină cel G din zona antro-pilorică + duoden
SP
VIPVIP muc. duoden SP
SomatostatinSomatostatinăă
pancreas SP
GlucagonGlucagon pancreas SP
RREGLAREA SECREŢIEGLAREA SECREŢIEEI PANCREATICEI PANCREATICE
RREGLAREA SECREŢIEGLAREA SECREŢIEEI PANCREATICEI PANCREATICE
• Faza cefalică - (10-15%)
activarea eferenţelor vagale eliberarea enzimelor
• Faza gastrică
fără importanţă la om
• Faza intestinală - majoritatea secreţiei
CCK – efect ecbolic (enzimele)
secretina – efect hidrolatic ( HCO3-)
Colecistokinina
Celule ICCK
Peptide Amino acizi, H+
Enzime
lipide
stomac
pancreas
duoden
Secretina
lipide
HCO3-
H+
Secretina
Celule S
SECRESECREŢŢIIAA INTESTIN INTESTINALĂALĂ
Intestinul subţire:
• vili la nivelul mucoasei
• cripte/glande Lieberkuhn între vili
• “margine în perie” a celulelor epiteliale
Proprietăţi:Proprietăţi: cantitate: 3l/zi pH = alcalin (8)- în perioade interdigestive: comp. ionică şi osmolaritate ≈
plasma- în perioade digestive: suc intestinal pur, conţine 1g proteine/l
CompoziţieCompoziţie: - depinde de zonă: • în duoden predomină glande BRUNNER secretă mucus• în restul intestinului subţire predomină glande
LIEBERKUHN produc SI propriu-zis
SECRESECREŢŢIIAA INTESTIN INTESTINALĂ: compoziţieALĂ: compoziţie
Glande Lieberkuhn
Celule mucoase(mucus)
Enterocite
(margine în perie)
Vil
Celule Paneth(granule secretorii)
Cel. endocrine(hormoni: reglarea locală)
SECRESECREŢŢIIAA INTESTIN INTESTINALĂ: compoziţieALĂ: compoziţie
ENZIMEENZIME enterokinaza activează tripsina şi chimotripsina
enzime proteoliticeenzime proteolitice• erepsina = amestec de enzime proteolitice; degradează pp AA• nucleaze degradare polinucleotide mononucleotide• nucleotidaze degradare mononucleotide nucleozid + acid fosforic• nucleozidaze degradează nucleozide pentoza + baza azotată
enzime pentru glucideenzime pentru glucide• amilaza intestinală det.hidroliza amidonului maltoză• dizaharidaze: maltaza hidroliza maltozei 2 mol. glucoză
zaharaza hidroliza zaharozei glucoză + fructoză lactaza hidroliza lactozei glucoză + galactoză
enzime pentru lipideenzime pentru lipide: lipaza intestinalălipaza intestinală hidroliza trigliceride (TG) AG + MG
Glande Brunner - mucoase
Protejează duodenul de aciditatea chimului gastric
SNVPS + secreţia
SNVS - secreţia
Pancreas
Secreţia de mucus
Secreţia intestinală
Intestin subţireIntestin subţire
Mucus/bicarbonat – protecţia mucoasei
Componenta hidroelectrolitică
reglare:
mec. Nervoase locale
mec. Hormonale (secretină, CCK) – rol minor
Intestin grosIntestin gros
Secretă mucus.
Secreţia hidroelectrolitică: reacţie de răspuns la stimuli iritanţi.
Celule secretorii
Na+
K+ K+
Na+
cl
Cl-Cl- op
Na, K, 2Cl
K
2Cl Na+
K+
Na+Na+
Secreţia intestinală NaCl
P
cAMPSecretia
netă
SecreSecreţia ţia intestinintestinalăală - enz - enziime me şişi hormon hormonii
Enzime digestive: de la nivelul marginii în perie
Enterokinaza: secretată de mucoasa duodenală
HormonHormonii – secretaţi de celulele endocrine din mucoasă
Stimul: activare chemoreceptori de către componentele din alimente
Stimulează secreţia la alte nivele:
Gastrina - duoden stomac
Cholecistokinina – intestin subţire pancreas
Secretina – intestin subţire pancreas
REGLAREA SECRETIEI REGLAREA SECRETIEI INTESTINALEINTESTINALE
• Reflexele localeReflexele locale = cele mai importante mecanisme de reglare a secreţiei intestinului subţire (în special cele iniţiate de stimului tactili sau iritanţi).
prezenţa chimului declansarea secretiei intestinale (volumul secretiei este d.p. cu volumul chimului)
Reglarea nervoasăReglarea nervoasă• - stimularea vagală creşte secreţia glandelor Brunner şi
probabil nu are efect asupra glandelor intestinale.Reglarea umorală:Reglarea umorală: intervin gastrina, CCK, secretina, VIP,
secreţia intestinală
SECREŢIA BILIARĂSECREŢIA BILIARĂ-este produsă de hepatocit bilă hepaticăbilă hepatică-este eliminată în căile biliare este depozitată şi concentrată în vezica biliară bilă vezicularăbilă veziculară- este eliberată în duoden în perioadele digestive bilă coledocianăbilă coledociană
ProprietăţiProprietăţi Bilă hepaticăBilă hepatică Bilă vezicularăBilă veziculară
Culoare galbenă brună
Vîscozitate fluidă vîscoasă
pH alcalină neutru/alcalină
Conţinut mai concetrată
Secreţie continuă 750ml/zi
depozitată 40-50 ml
SECREŢIA BILIARĂ
Duct biliar
hepatocite Canaliculi biliari
Epiteliu cuboid
