Efectele TV asupra

minţii umane

Inventatorul televiziunii, Phil Farnsworth (1927)

“Am creat un fel de monstru, o modalitate prin care oamenii să-şi irosească o mare parte din viaţă”. Iar fiului său, Kent Farnsworth îi spunea: „Nu găseşti nimic de valoare la TV. N-am de gând să-l urmărim la noi acasă; nu vreau să facă parte din dieta ta intelectuală!” (http://www.time.com/time/time100/scientist/profile/farnsworth.html)

Tehnicile folosite în producţia de filme şi în reportaje falsifică realitatea. Ele supraîncarcă sistemul nervos, slăbind capacitatea de selecţie şi filtrare, astfel determinând acceptarea „valorilor” promovate de actori.

%Dintre ei:60% aprobă deschis infidelitatea; 80% aprobă homosexualitatea; 97% aprobă avortul...

Filmele aruncă spectatorul într-un fel de transă, supraîncărcând creierul cu stimuli vizuali, impregnând imediat memoria cu imaginile acestora şi producând instantaneu unde cerebrale „alfa”, similare celor pe care le antrenează somnul.

http://ganjataz.com/desktops/

• (a) e anesteziant, • (b) e depersonalizant şi • (c) e hipnotic, • Giovanni Sartori • Progresul ne-a făcut să uităm de lucrurile

simple şi cu adevărat frumoase.

Studiile psihologice şi sociologice scot la iveală că telespectatorii nu progresează deloc în materie de cultură. Cultura se obţine prin studiu ordonat şi personal, cu creionul şi cu hârtia în faţă şi meditând, într-un ritm cu totul diferit de cel în care se succed imaginile video.

• Cand ajung la pornografie: seminar de pornografie din RESURSE (power point), apoi la Biserica (interesante)

Mintea tinerilor ajunge să fie dependentă de starea de pasivitate, de neconcentrare şi negândire care i-a fost indusă zilnic, câteva ceasuri, prin intermediul vizionării.

• Persoane stresate: se uită la televizor!!!!• Curiozitate: greutatea creierului

TV şi jocurile pe calculator consecinţe nefaste asupra părţii din faţă a creierului – cortexul prefrontal . Vizionarea afectează capacitatea de concentrare a atenţiei (ADHD-deficit de atenţie şi hiperactivitate), slăbeşte motivaţia şi favorizează comportamentele instinctive: bulimia, agresivitatea şi pulsiunile sexuale.

Caracteristicile activităţii corticale pe parcursul vizionării TV

Indiferent de conţinutul programului de televiziune urmărit, activitatea electrică a creierului (traseele electroencefalogramice) a celor ce privesc la TV se schimbă dobândidnd, după numai două minute de vizionare, o configuraţie nouă, specifică, neîntâlnită în nici o altă activitate umană.

“Odată ce TV este pornit, undele creierului încetinesc până când undele alfa (α) şiteta (θ) devin preponderente. Cu cât TV stă mai mult timp aprins, cu atât sunt mai lente undele cerebrale”. (Mander, 1978)

Cum se comportă creierul uman în faţa micului ecran?

În momentul concentrării vizuale, indiferent de obiectul concentrării, imediat are loc o creştere a undelor cerebrale (β), iar undele α dispar.*

Vizionarea TV amorţeşte emisfera stângă şi lasă pe cea dreaptă să îneplinească toate activităţile cognitive. Pe parcursul vizionării, comunicarea dintre cele două emisfere cerebrale realizată prin corpul calos este aproape întreruptă (dificultate în amintirea celor vizionate).*

Mintea omului în faţa TV nu mai este un subiect deplin conştient al procesului de cunoaştere, pe care să-l poată controla după capacitatea ei de înţelegere, de raţionare şi organizare a materialului parcurs.

Nu putem trata raţional conţinutul emisiunilor TV deoarece emisfera stângă nu este operaţională pe parcursul vizonării. (rareori oamenii înţeleg ce văd la TV)

CEA MAI GRAVĂ CONSECINŢĂ A VIZIONĂRII O CONSTITUE AFECTAREA DEZVOLTĂRII ŞI FUNCŢIONĂRIICORTEXULUI PREFRONTAL*

Cortex prefrontal*

atenţia motivaţia controlul comportamentelor şi al emoţiilor planificarea controlul instinctelor: hrănire, agresivitate, sexualitate, iniţiativă, decezii curiozitatea discernământul prevederea creativitatea

Care este, pe termen lung, efectul vizionării TV asupra

creierului?

*Un studiu făcut în SUA arată că rezultatele la matematică sunt foarte deprimante când studenţilor li se cere să-şi concentreze atenţia. De exemplu:

doar 44 % dintre absolvenţii de liceu pot calcula restul ce ar trebui să-l primească de la 3 $ care au fost plătiţi pentru două produse comandate pentru masă de prânz

doar 20 % dintre tinerii de 20 de ani pot scrie în mod corect o cerere de angajare

doar 12 % pot aranja 6 fracţii comune în ordinea mărimii doar 20-25 %, dintre actualii elevi, pot învăţa efectiv prin metodele tradiţionale de predare**

Poate vizionarea TV

afecta structural dezvoltareacreierului?

Odată cu experienţa şi învăţarea se dezvoltă conexiunile neuronale. Creierul se schimbă încontinuu. Ceea ce face copilul în fiecare zi, modul în care gândeşte, felul în care comunică, ceea ce învaţă, stimulii care îi atrag atenţia, toate acestea au puterea de aimodifica structura creierului.(Healy, 1990).

Practic: dacă un copil alocă o parte semnificativă din timpul unei zile pentru o anumită activitate (vizionare TV), atunci se vor construi conexiunile pentru acest tip de activitate, însă configurarea altor conexiuni va fi dezavantajată.*

“Din moment ce tinerii sunt atraşi de un alt tip de activitate (privitul la TV) decât cei aparţinând altor generaţii, atunci şi funcţia, şi structura creierului lor vor fi alterate. Creierul are tendinţa (aşa este făcut el) de a repeta aceeaşi experienţă; neuronii învaţă Să reproducă modelul de răspuns deja format, ceea ce, de altfel, ne arată cum învaţă oamenii. Noi, nu realizăm că ceea ce învăţăm sunt obiceiuri sau deprinderi.” (Large, 2000).

Celor care se uită mult la TV li se sărăceşte în mod proporţional imaginaţia, le slăbeşte dinamismul mental. (Winn, 1996) De asemenea, se înregistrează o scădere vizibilă a voinţei, a perseverenţei şi de aurmări activ rezolvarea unei probleme (dependenţă de ritm cerebral α. Apare plictiseala, dezinteresul, chiar apatia.

Primul efect al televiziunii este crearea unei atitudini mentale pasive.

Vizionarea TV defavorizează dezvoltarea emisferei cerebrale stângi

Emisfera stângă procesează: deducţia logica analiza matematica sintaxa limbii vorbite verbalizarea discursivitatea Succesiunea auditivă este activă secvenţial, cauză-efect*

Emisfera dreaptă procesează: emoţiile procesele imaginative naraţiunile simultaneitatea noutatea culoarea recunoaşterea facială este holistică, reacţionează spontan

Vizionarea TV scade nivelul IQ şi performanţele intelectuale

“Oamenii inteligenţi, capabili suntaceia la care puntea interemisferică este foarte bine dezvoltată.” (J. Levy, biopsiholog la Univ. din Chicago). Măsura curenţilor cerbrali, pe perioada vizionării, arată însă o reducere dramatică a comunicării interemisferice realizate prin puntea interemisferică (corpul colos).* Din cauza maturizării sale târzii(până la 14 ani), corpul calos poate fi extrem de vulnerabil în condiţiile lipsei exerciţiului. În condiţiile în care creierul rămâne relativ pasiv în timpul copilăriei şi adolescenţei (vizionare TV, joc de calculator), va fi mult mai dificil să-şi dezvolte capacităţile intelectuale, mai târziu, când acestă punte este mai puţin flexibilă.(Healy, 1990).

Cititul, într-o societate în care copiii/

tinerii preferă să privească la TV

Category 1Category 2

Category 3Category 4

00.5

11.5

22.5

33.5

44.5

5

Series 1

Series 2

Series 3

Series 1Series 2Series 3

Stiu de caz pe 500 de copii între 9 şi 10 ani:

Toţi au declarat că preferă să se uite la TV decât să citească!!! “TV este mai provocator, mai relaxant, nu pretinde nici un efort, spun copiii, şi de aceea îl preferă” (Winn, 1996).

Series 2Series 3

Seria 1 Seria 2

9 ani10 ani

500

400

300

200

100

0

În SUA: 60 % din populaţie nu a citit niciodată o carte 80 % dintre cărţi sunt citite de aprox. 10 % din populaţie dintre tineri, 50 % au afirmat că citesc 4’/zi sau mai puţin, 30 % - 2’/zi, 10 % - deloc

(Jane M. Healy, Endangered Minds, p. 25)

Principalele mecanisme prin care TV subminează lectura:

Tv anulează satisfacţia pe care o produce lectura, inhibând astfel dezvoltarea abilităţilor necesare citirii vizionarea necesită un efort mental inferior celui cerut de lectură (cititul prea dificil) vizionare oferă pe loc răspunsul, cititul presupune timp pentru reflecţie, răbdare, ...

TV presupune o experienţăcomplet diferită de cea a lecturii

TV presupune o experienţăcomplet diferită de cea a lecturii

Lectura o eliberează (construieşte, dezvoltă, ...) Lectura presupune un ritm mai încet sau mai rapid Cititul înseamnă concentrarea minţii, dezvoltarea atenţiei

TV blochează imaginaţiaTV impune un ritm f. rapid, derularea imaginilor (24 cadre/sec) depăşeşte capacitatea omului de a procesainformaţia TV susţine o atitudine pasivă, atenţia nefiind dirijată din interior, ci captivată şi susţinută prin stimuli externi*

“Dacă o anumită partea cortexului este disponibilă lecturii, iar această parte nu serveşte funcţiei cititului, mai cu seamă în perioada copilăriei, atunci poate avea loc o reorganizare care permite unei alte funcţii să devină mai dezvoltată.”(Dr. M Russel Harter. Univ. Carolina de N)

Atunci când copiii/tinerii văd ceva la TV, caută în mod instinctiv să înţeleagă, dar viteza de desfăşurare a acţiunii, bombardamentul de imagini şi informaţii fac imposibilă înţelegerea şi adâncirea sensului celor văzute!!!

Mintea repetând în mod frecvent această experienţă, de a nu fi lăsată să înţeleagă conţinutul mesajului transmis, se învaţă cu această atitudine pasivă, în care se subînţelege faptul că nu i se cere sau nu se aşteaptă de la ea să prindă înţelesul a ceea ce se întâmplă pe micul ecran.

Această experienţă transferându-se mai târziu în experienţa cotidiană, şcolară,extraşcolară, îl va face pe copil/tânăr să se mulţumească doar cu experienţa vizuală, emoţională sau senzorială a lucrurilor, fără a mai face efortul înţelegerii lor. Înţelegerea, gândirea ajund să fie lucruri prea dificile, enervante şi plictisitoare, mai simplu fiind să te mulţumeşti cu imaginile şi cu senzaţiile pe care acestea le provoacă sau cu distracţia pe care o presupune vizionarea.

,,Grozăvia (oroarea) TV este că informaţia vine, dar noi nu putem reacţiona la ea. Pătrunde direct în memoria noastră, se uneşte cu celelalte informaţii, iar mai târziu reacţionăm la ea însă nu cunoaştem cum am reacţionat. Noi ne-am antrenat să nu reacţionăm, dar mai târziu vom face anumite lucruri, fără să ştim de ce şi chiar acolo unde impulsul vine la noi“. (Dr. Erik Peper)

O statistică curentă a descoperit următoarele: mulţi copii preşcolari petrec în faţa TV 2/3 din timpul lor. În medie preşcolarii vor avea ~ 5000 h privite la TV înainte de a fi în prima clasă la şcoală. Iar un tânăr care termină facultatea, va avea ~ 22 000 h privite la TV, ceea ce înseamnă, cu 9000 h mai mult decât a petrecut în sălile de clasă.

Prin TV, informaţia este furnizată direct în

subconştient!

“Pentru a învăţa cu adevărat ceva, trebuie să interacţionezi cu sursa datelor. În cazul TV, nu gândeşti cu adevărat. Vizionarea TV presupune numai să primeşti, fără să reacţionezi. Partea îngrozitoare în cazul TV este că informaţia ajunge la noi, dar noi nu interacţionăm. Intră direct în memorie şi probabil reacţionăm la ea mai târziu, dar fără să ştim la ce am reacţionat de fapt.” (Dr. Erik Peper, Univ. San Frncisco)

ADHD- deficit de

atenţiecu sau fără

hiperactivitate

ADHD neputinţa de a duce la bun sfârşit activitatea începută incapacitatea de a asculta şi de a urmări dificultatea de a sta concentrat la o activitate acţionare înainte de a gândi alternarea rapidă a activităţilor dificultatea organizării şi planificării acţiunilor dificultatea de a-şi aştepta rândul

(Healy, 1990)

Deficit de atenţie şi anxietate

Palpitaţii Înţepăturiprecordiale

Parestezii Senzaţie de nod în gât

Dispnee

Cele mai întâlnite simptome

În faţa TV, nu se pun întrebări, nu se caută soluţii,nu sevorbeşte....Stare de absorbirede fluxul de imagineşi sunete fascinante ce ies din cutia TV

EXEM

PLIFICARE

TV şi eroticu

l

TV şi eroticul

Programe TV americane: creşterea materialelor cu conţinut erotic

Programe TV americane: creşterea materialelor cu conţinut erotic

64 % din programele TV americane conţin scene cu tentă sexuală (4,4 scene/oră) în 61 % apar discuţii despre sexualitate (3,8 scene/oră) în 32 % apar prezentate explicit relaţii sexuale (2,2 scene/ oră) telenovelele conduc detaşat – 96 % (5,1 scene/oră) în programe preferate de tineri: 83 % se face referire la sexualitate 80 % se vorbeşte despre această problemă 49 % apar explicit prezentate comportamente sau

relaţii sexuale (Fundaţia Kaiser/2002)

În SUA tinerii văd anual la TV în jur de 14.000 de referiţe la sex – aluzii sau comportamente şi mai puţin de 150 de referinţe Privind tratarea pozitivă a abstinenţeişi virginităţii, a riscului contaminării cu o boală cu transmitere sexuală sau a responsabilităţii ce o presupune relaţia sexuală.

(Sherman & Dominik, 1986)

în 75 % din videoclipurile prezentate la MTV sunt prezente imagini erotice în mai mult de jumătate, violenţă în 80 % din timp pot fi întâlnite amândouă genurile combinate: erotic şi violenţă împotriva femeiilor (Sherman & Dominink, 1986)

Telenovelele reprezintă cel mai senzaţional, cel mai inexact (fals) şi generator de dependenţă program, prin referinţele lui sexuale!!!

relaţiile sexuale în afara căsătoriei sunt portretizate a fi de 8 x mai obişnuite decât cele dintre soţi 94 % din întâmplările erotice se desfăşoară între persoane care nu sunt căsătorite aproape niciodată personajele implicate în relaţii sexuale pe micul ecran nu se îmbolnăvesc de vreo boală cu transmitere sexuală, cu toate că în realitate 1 din 6 persoane riscă să contactezeo astfel de boală (Greenberg, Abelman & Neuendorf, 1981)

• Pag. 59 mijloc

• Cand ajung la internet, de luat de la lectia FARUL DIN ALEXANDRIA textul

pornografia

din adolescenţi70% din

adolescenţi

• 200.000.000 adrese gratuite