ROMANIACURTEA DE APEL BUCURE$TISplaiullndependentei nr.S, Sector 4Bucurestl.cod postal OS0091SECTIA A VIII-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV $1 FISCAL

Destinatar:FIRICEL ALEXANDRUsector 4, Bucuresti, STR.IENACHITAvAcARESCU, nr. 17A

DOSARUL NR. 5521/3/2016Materia: Contencios administrativ ~i fiscalStadiul procesual al dosarului: RecursObiectul dosarului: comunicare informatii de interespublic (Legea Nr.S44/2001)Complet: s8 completul 7 recurs ncpc

COMUNICAREHOTARARE CIVILA

NR. 2249/2017 DIN DATA DE 19 Mai 2017

Stirnata doarnna/Stirnate domn,

va cornunicam, alaturat, copia hotararii civile nr. 2249/2017, pronuntata la data de 19 Mai 2017, de catreCURTEA DE APEL BUCURE$TI S~CTJA'}\,VHI-ACONTENCIOS ADMINISTRATIV $1ffISCAL.

.-:,.. .:.,', -. ',< /' /">',

, ,', ·\<'JJ:~i·.-'-_,·>·5'>'/<:.~~S.PRr:S~D1NJ'E

... ,. :.;~:~.~~~>- "1

G M 1306.2017 1408.28, nr cornurucare 1 din 2

ROMANIACURTEA DE APEL BUCURESTI

SECTIA A VIII-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

Dosar nr. 5521/3/2016DECIZIA CIVILA NR.2249

Sedinta publica de la 19.05.2017Curtea constituita din:

PRESEDINTE: UNGUREANU DOINAJUDECATOR: stcuVASILEJUDECATOR: VISAN DOINA

GREFIER: GHEORGHE MIHAELA

*************

Pe rol se afla solutionarea recursului formulat de recurentul rec1amant FIRICELALEXANDRU, impotriva sentintei civile nr.3095 din 12.05.2016 pronuntata de TribunalulBucuresti - Sectia a II-a Contencios Administrativ si Fiscal, in dosarul nr.552113/2016, incontradictoriu cu intimatul parat MINISTERUL AFACERILOR INTERNE, avand caobiect - comunicare informatii de interes public ..

La apelul nominal facut in sedinta publica, in ordinea Iistei, a raspuns recurentulreclamant, personal, lipsind intimatul parat.

Procedura de citare este legal indeplinitii.S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta care invedereaza instantei ca

recurentul rec1amant a depus la dosar cerere de probatorii, iar intimatul parat a formulat sidepus la dosar conc1uzii pe exceptia de neconstitutionalitate.

Recurentul rec1amant, personal, sustine ca intimatul parat nu-si recunoaste atributiileprey. in art.8 din Regulament, cat si cele ale normelor interne, motiv pentru care solicitasesizarea Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate a disp. art.25 alin.2 dinLegea nr.202/1998, artA alinA din Legea 554/2004 si art.252 alin.2 Cpc, si suspendarea cauzeipana la solutionarea exceptiei, intrucat nu a facut nicio dovada cu privire la normele interne,nesecrete, nepublicate, non-militare. Considera ca intimatul trebuia sa prezinte Registrele deevidenta ale acestor norme, ceea ce nu s-a intamplat.

Curtea, intreaba recurentul daca mai are alte cereri prealabile recursului.Recurentul reclamant, personal, arata ca nu mai are alte cereri de formulat in cauza,Curtea constata cauza in stare de judecata ~i acorda cuvantul recurentului rec1amant

asupra recursului declarat.Recurentul rec1amant, personal, solicita admiterea recursului asa cum a fost formulat,

aratand ca nu a solicitat date statistice, ci doar inforrnatii pub lice din activitatea MAl,referitoare la acte normative emise de minister, pe care ministrul Ie aproba. Considera caactivitatea sindicala este ingradita prin lipsirea de inforrnatii publice ce sunt la dispozitia MAL

Curtea ramane in pronuntare asupra recursului.

CURTEA

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia a II a ContenciosAdministrativ si Fiscal, reclamantul FIRICEL ALEXANDRU in contradictoriu cuparatul MINISTERUL AFACERILOR INTERNE, a solicitat instantei ca prin hotarareace 0 va pronunta sa dispuna:

1

------------- - - - -- --------- - - - -

1) Sa oblige parata sa-i comunice informatiile de interes public pe care le-asolicitat prin scrisoarea trimisa in format electronic paratei, la 09.01.2016;

2) Sa oblige parata sa-i achite daune morale de 1000 lei pentru inculcareanejustificata a dreptului sau de acces la inforrnatii de interes public si personal, pentruinculcarea dreptului sau la viata privata prevazut de art. 8 din CEDO, pentru inculcareadreptului de a fi tratat cu buna-credinta;

3) Sa oblige parata sa publice, ca reparatie nepatrimoniala, hotarareainstantei pe pagina de internet oficiala a paratei, www.mai.qov.ro;

4) Sa oblige parata la plata cheltuielilor de judecata.in sustinerea cererii, reclamantul a aratat instantei ca la 09.01.2016, a adresat

paratei, in baza Legii 544/200 Isi in baza art. 3,4,5 din Legea nr.360/2002, 0 scrisoareprin care a solicitat:

,,1) Lista ordinelor si instructiunilor de ministru MAl emise in perioada01.01.2000- prezent, precizand care act normativ a fost publicat in MO dupa emitere sicare nu a fost publicat;

2) Care dintre ordinele si instructiunile pe care urmeaza sa Ie enurnerati inlista de la punctul nr.l) a fost elaborat cu aplicarea Legii 52/2003 privind transparentadecizionala in administratia publica;

3) Motivat, care dintre ordinele si instructiunile nepublicate emise de catreMAl, Ie considerati a fi in vigoare si opozabile subsemnatului;

4) Care este concret textul normativ (intelegand, titlul normei, articol sialiniat) care, in perioada situata intre intrarea in vigoare a Legii 24/2000 si 01.01.2008,prin derogare de la prevederile Legii 24/2000 (care au impus regula publicarii in MO caprocedura de intrare in vigoare a ordinelor si instructiunilor de ministri cu caracternormativ), a reglementat procedura de intrare in vigoare a ordinele si instructiunile MAlcu caracter normativ, nesecret si nemilitar, nepublicate dupa emitere ?

5) Care sunt motive Ie de fapt si de drept pentru care, in perioada incepand cuintrarea in vigoare a Legii 52/2003 si anul 2012, Ministrul Afacerilor Interne a omis saemita 0 norma administrativa de organizare a executarii Legii 52/2003;

6) Care sunt motivele de fapt si de drept care au stat la baza emiterii ordinului187/2012 privind parcurgerea procedurilor de transparenta decizionala in MinisterulAdministratiei si Internelor;

7) Sa lmi comunicati in copie certificata pentru conformitate cu originalul,actele si operatiunile (referate, note de fundamentare, etc) care au stat la bazaemiteriiOMAII87/2012."

Prin scrisoarea nr. 4670785 din 25.01.2016 parata a refuzat solutionareafavocabila a solicitarii reclamantului.

Astfel, in ceea ce priveste pe ritul nr. I si 2 din scrisoarea reclamantului, parata apretins neconform adevarului, ca nu ar detine 0 asemenea evidenta.

In primul rand, sustinerea era contrara realitatii juridice, in sensu I ca art. 8 alin 4din Regulamentul de organizare si functionare al Directiei Generale Juridice, aprobat prinOrdinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 100/2011( publicat in MO 400/20 11), prevede:

.Pe linie de evidenta a actelor normative, directia generala are urmatoareleatributii principale:

a) Tine evidenta actelor normative nepublicate in Monitorul Oficial alRomaniei, Partea I, comunicate ministerului, a ordinelor cu caracter normativ, ainstructiunilor emise de Ministrul Afacerilor Interne, a acordurilor colective si acontractelor colective de rnunca incheiate la nivelul ministerului, precum si a proiectelorde acte normative elaborate sau avizate de minister;

2

•

b) Asigura depozitarea originalelor ordinelor ~i instructiunilor ministruluiafacerilor interne avizate pentru legalitate de directia general a, precum si aconventiilor sau documentelor incheiate de minister cu alte ministere sau institutii dinRomana ~i a rezervei acestora, a cate unui exemplar al protocoalelor de colaborareincheiate cu alte ministere din Romania, precum si a actelor normative nepublicate inMonitorul Oficial al Romaniei comunicate ministerului;

c) Asigura inregistrarea, evidenta, multiplicarea prin tipografia MinisteruluiAdministratiei si Internelor ~i difuzarea actelor normative interne care nu se publica inMonitorul Oficial al Romaniei la celelalte structuri ale ministerului, pastrand evidentadifuzarilor ~i dupa abrogarea/iesirea din vigoare a acestora, si sesizeaza conducereaministerului, unitatile din aparatul central al ministerului, precum ~i institutiile ~istructurile aflate in subordinea ministerului cu privire la sarcinile ce Ie revin dinacesteacte normative;

d) d) asigura transmiterea actelor normative interne, pentru publicare,Monitorului Oficial al Romaniei, potrivit reglementarilor legale in vigoare.

Cu privire la ordinele ~i instructiunile MAl normative si nesecrete care suntpublicate in MO, exista 0 evidenta chiar si in bazele de date de legislatie, achizitionate sifolosite de functionarii MAI-Directia Generala Juridica,

Suplimentar, din scrisoarea MAl nr. 414.303 din 2010, comunicata domnuluiTeodorescu Nicusor, rezulta vadit ca MAl detine toate informatiile solicitate de reclamantla pct.l), 2) si 3) din petitia acestuia.

Mai mult, pepagina de internet oficiala a MAl(http://www.mai.gov.ro/index05_1.html) este publicat un raport statistic atasat cuactivitatile MAl in anul 2014, pentru executarea legii nr. 52/2003 privind transparentadecizionala in administratia publica si este fara dubii ca orice raport statistic are la bazaevidente.

In ceea ce priveste pet. 3 din petitia reclamantului, solicitarea nu a privit obtinereaunui "punct de vedere", ci aflarea caracterului "activ" sau "inactiv" al ordinelornepublicate in cauza si identificarea celor care sunt "opozabile" reclamantului.

Datorita ocupatiei sale de "politist" aflat intr-o relatie juridica de subordonare fatade Ministrul Afacerilor Interne, reclamantul are 0 obligatie generala de serviciu, de arespecta si de a pune in executare, ordinele si instructiunile de ministru, sub conditia safie in vigoare si sa-i fie opozabile.

Privitor la punctul 4, arata ca intrucat in legislatia publicata in MO, nu existanorma care sa reglementeze modul in care intra in vigoare normele care nu sunt publicatein Monitorul Oficial, este de presupus ca exista 0 norma care reprezinta "dreptnepublicat" ce ar reglementa intrarea si iesirea din vigoare a ordinelor de ministru MAl,nepublicate. Este obligatia ministerului, in baza art. 31 alin 1 si 2 Constitutie, Legii544/2001, a art. 252 CPC, a principiului bunei credinte a prevederilor art. 2-5 din Legea360/2002 sa indice norma nepublicata in cauza, daca exista, sau sa precizeze ca nu existao asemenea norma.

In ceea ce priveste petitele nr. 5), 6) si 7), a ararat ca nu i s-a raspuns motivat,intrucat i s-a comunicat 0 copie de calitate proasta, in care partea din stanga adocumentului nu este vizibila.

In ceea ce priveste daunele morale solicitate, tinand cont de importanta drepturilormateriale ce i-au fost inculcate de catre parata MAl, Ie considera intemeiate.

Paratul, legal citat a formulata intampinare prin care a solicitat respingereaactiunii ca neintemeiata.

Prin sentinta civila nr. 3095112.05.2016, Tribunalul Bucuresti a respins actiuneaca neinterneiata.

3

•

In motivare, prima instanta a aratat ca prin scrisoarea din data de 23.11.2015,orele 0126, reclamantul a formulat 0 cerere de informatii, in baza Legii nr. 544/2001privind Iiberul acces la informatile de interes public, prin care a solicitat ca paratul sa-icomunice in termen de 10 zile: l.Cati angajati in domeniul "secretariat" are M.A.!.?2.Cati angajati in domeniul "secretariat" cu statut de politist sunt angajati in M.A.!.?3.Cati angajati in domeniul " secretariat" cu statut de personal contractual si/saufunctionar public sunt angajati in M.A.I.? 4.Ce activitati de politie indeplinesc angajatiiM.A.I. din domeniul " secretariat"? 5.Care este normativul in baza caruia activitatile de "secretariat" sunt considerate identice cu cele de politic?".

Prin adresa nr. 254287110.12.20 15, paratul i-a transmis raspuns reclamantului lacererea de informatii din 23.11.2015, orele 0126, potrivit informatiilor pe care Ie detineMinisterul Afacerilor Interne.

in consecinta, paratul si-a indeplinit obligatia de a comunica informatiile deinteres public solicitate de reclamant.

In conformitate cu dispozitiile art.6 alin.1 din Legea nr.544/200 1, actualizata,orice persoand are dreptul sa solicite si sa obtina de la autoritatile si institutiile pub lice,in conditiile acestei legi, informatiile de interes public, la alineatul 2 fiind prevazut caautoritdtile si institutiile pub lice sunt obligate sa asigure persoanelor, la cerereaacestora, informatiile de interes public solicitate in scris sau verbal.

Fata de aceste dispozitii legale, tribunalul retine ca reclamantul sustine in modnejustificat ca paratul nu raspuns la solicitarile sale de informatii. Eventualele obiectii alereclamantului sau opinia diferita fata de continutul informatiilor comunicate nuechivaleaza cu un refuz din partea paratului. Reclamantul poate formula 0 alta solicitarede informatii in cazul in care constata ca prin intrebarile adresate nu a punctat, in modesential, informatiile pe care dorea sa Ie cunoasca.

in ceea ce priveste capatul de cerere privind obligarea paratului la plata de daunemorale, tribunalul retine ca inexistenta unei fapte ilicite a paratului exclude raspundereasa civila delictuala pentru pretinsul prejudiciu moral invocat de reclamant, nefiind asadarindeplinite cerintele pentru angajarea raspunderii civile delictuale in temeiul prevederilorart. 1357 si urmatoarele din Codul civil. Potrivit art.1357 C. civ., eel care cauzeaza altuiaun prejudiciu printr-o fapta ilicita, savar~ita cu vinovatie, este obligat sa il repare (alin.I),autorul prejudiciului raspunzand pentru cea mai u~oara culpa (alin.2).

Fata de aceste dispozitii legale, reiese ca pentru angajarea raspunderii civiledelictuale pentru fapta proprie se cer a fi intrunite cumulativ urmatoarele conditii:existenta unui prejudiciu, comiterea unei fapte ilicite, stabilirea legaturii de cauzalitatedintre aceasta ~i consecintele daunatoare produse ~i vinovatia Iaptuitorului.

Este de esenta raspunderii civile delictuale ca pretinsul prejudiciu sa fie cauzatprin incalcarea drepturilor subiective sau a intereselor legitime ale unei persoane, conditiiobiective in absenta carora nu se poate stabili obligatia de reparare in sarcina persoaneiresponsabile. Vinovatia, definita ca fiind latura subiectiva a raspunderii delictuale, arerolul de a delimita conduita care poate fi imputabila Iaptuitorului, in vederea sanctionariisale, prin angajarea obligatiei de despagubire a victimei.

Din analiza inscrisurilor existente la dosar a rezultat ca niciuna dintre conditiileraspunderii civile delictuale nu este indeplinita in cauza de fata, astfel ca paratul nu poatefi obligat la plata sumelor pretinse de reclamant cu titlu de daune morale.

In consecinta, paratul nu poate fi obligat sa comunice informatiile de interespublic pe care le-a comunicat deja reclamantului, dupa cum nu poate fi obligat nici laplata de daune morale ~i nici la publicarea hotararii de condamnare. Sub acest din urmaaspect, este avut in vedere atat caracterul accesoriu al celui de-al treilea capat de cerere,cat ~i faptul ca in cauza nu s-a Iacut dovada ca prin modul de comunicare a informatiilor

4

solicitate, reclamantului i-ar fi fost produs un prejudiciu moral care este susceptibil dereparare in aceasta modalitate.

Fata de considerentele de fapt si de drept prezentate, instanta a respins inintregime actiunea formulata de reclamantul FIRICEL ALEXANDRU in contradictoriucu paratul MINISTERUL AF ACERILOR INTERNE, ca neintemeiata, fiind respinsainclusiv solicitarea sa de acordare a cheltuielilor de judecata ~i de sanctionare a paratuluicu amenda judiciara, nefiind intrunite cerintele legale pentru aplicarea unei astfel desanctiuni, din moment ce nu exista 0 fapta a paratului in privinta careia poate fi aplicataamenda judiciara.

Totodata, tribunalul constata ca nu se poate retine caracterul abuziv al exercitariide catre reclamant a drepturilor de acces la informatiile de interes public detinute deparat, data fiind si functia pe care 0 ocupa reclamantul in cadrul organizatiei sindicale,scopul si caracterul informatiilor solicitate, sens in care va respinge ~i cererea paratuluiprivind sanctionarea reclamantului cu amenda judiciara, ca neintemeiata.

Impotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamantul.In motivare, recurentul reclamant a aratat ca:I) Motivul de casare prevazut de art. 488 pet. 4 CPC:Sentinta este data cu incalcarea dreptului sau la un proces echitabil si de acces la

justitie, intrucat judecatorul nu a analizat si nu a solutionat petitoriul actiunii introductive.In sustinere, solicita sa se observe ca daca reclamantul a cerut instantei sa oblige peparata Ministerul Afacerilor Interne la comunicarea informatiilor solicitate prin scrisoareadin 09.01.2016, motivarea tribunalului se refera la scrisoarea din 23 II 2015, fiind deciTara legatura cu cadrul procesual fixat de reclamant prin actiune,

2) Sentinta este lovita de nulitate absoluta, fiind incident motivul prevazut de art.488 pet. 5 CPC , Intrucat instanta nu a judecat ce a cerut reclamantul, incalcand art. 9 alin2 CPC si dreptul reclamantului de acces la justitie si la un proces echitabil.

3) Sentinta este casabila in baza art. 488 pet, 6 CPC ( "cand hotararea nu cuprindemotivele pe care se intemeiaza sau cand cuprinde motive contradictorii ori numai motivestraine de natura cauzei").

In sustinere, solicita sa se observe ca daca reclamantul a cerut instantei sa obligepe parata Ministerul Afacerilor Interne la comunicarea informatiilor solicitate prinscrisoarea din 09.01.2016, motivarea tribunalului se refera la scrisoarea din 23.11.2016 sideci nu are legatura cu petitoriul actiunii.

Recurentul reclamant a formulat, in baza dreptului sau de acces la justitie si inbaza dreptului sau la un proces echitabil, in temeiul art. 29 din Legea nr. 4711992,exceptia de neconstitutionalitate a art.25 alin 2 din Legea 202/1998 privind organizareaMonitorului Oficial al Romaniei, care incalca principiul securitatii raporturilor juridiceprevazut la art. 1 alin. (5) din Constitutie, art. I00, art. I08 alin 4 din Constitutie, dreptulde acces la justitie si art. 126 alin. (2) din Constitutie, pentru urmatoarele motive:

In perioada 1991-prezent, legislatia nationala a reglementat 0 singura procedurade intrare in vigoare a actelor normative, respectiv publicarea in Monitorul Oficial.

De-a lungul timpului, sanctiunea actului nepublicat a fost reglementata ca fiindinexistenta juridica, la art. Art. 99 (renumerotat art .. 100) si art. 107 (renumerotat art.l 08)din Constitutie.

Art. 3. alin 2) din HG 358 din 1991 a avut pana la modificarea Tacuta prin Legea202/1998, urmatorul continut: "Potrivit prevederilor constitutionale, Regia Autonoma"Monitorul Oficial" are obligatia publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei a actelornormative, nepublicarea lor atragand inexistenta acestora."

Art. 25 al in. (2) din Legea nr. 20211998 a abrogat nejustificat art. 3 alin. (2) dinH.G. nr. 358/1991, era singura norma din legislatia infraconstitutionala care, reflectandConstitutia, instituise cu caracter general, sanctiunea inexistentei actului nepublicat ~i

5

--------------------------------------- -- - - - ----------------------------

care reprezenta 0 garantie impotriva arbitrariului autoritatilor publice in ceea ce privestepublicarea actelor normative.

in lipsa unei sanctiuni clar instituite de lege pentru actul normativ nepublicat, decitara legea pe care sa 0 aplice, si in lipsa unei definitii clare ~i complete a actului normativadministrativ, instantele au inceput sa dezvolte 0 jurisprudenta neuniforma in ceea cepriveste actele normativ nepublicate.

Unele instante au retinut inexistenta actului normativ nepublicat:in Decizia Civila a ICCJ- Sectia Civila nr. 3792 din 30 octombrie 2008 s-a retinut

ca actul normativ nepublicat este inexistent:.Legea nr. 24/2000 este clara sub acest aspect, stabilind pentru actele

administrative normative publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei (art. 10 alin.( I) dinLegea nr.24/2000 privind normele de tehnica legislativa).

Niciun alt mod de aducere la cunostinta publicului a actelor administrativenormative nu suplineste cerinta impusa de ar. 10 alin.(I) sus-mentionat (de exemplu,publicarea pe site-ul autoritatii emitente).

In ceea ce priveste actele administrative individuale legea nu prevede unasemenem mod de publicare, astfel incat instiintarea celor in cauza este suficienta pentruvaliditatea actului din acest punct de vedere.

Sanctiunea nepublicarii actului administrativ normativ este aceea a inexistenteiactului astfel emis. "

2. Aceeasi viziune a inexistentei normei nepublicate este confirmata si in deciziacivila a ICCJ-SCAF nr. 4717/2011 unde ca instanta de recurs, ICCJ a confirmat tezaavansata de Curtea de Apel Craiova privind inexistenta unor instructiuni normativenepublicate.

Prin Sentinta 130/17.10.2008, Curtea de Apel Suceava, sectia comerciala sicontencios administrativ, raportandu-se la jurisprudenta CEDO (Cauza Petra contra"Romaniei), a retinut ca Ordinul nr.1223/31.05.2007, emis de Ministerul Educatiei,Cercetarii ~i Tineretului, este inexistent juridic intrucat, nefiind publicat in M.O., nuintruneste exigentele de accesibilitate ale unei legi.

In sentinta civila nr.30 112012, Curtea de Apel Bucuresti -SCAF a statuat:"Or, intre nulitate si inexistenta ca sanctiuni intervenite pentru nevalabilitatea

actului administrativ exista 0 diferenta, in sensu I ca actul administrative anulabil sebucura de prezumtia de legalitate pana la anularea sa, in timp ce inexistenta actuluiadministrative reprezinta 0 sanctiune care intervine in cazul in care incalcarea conditiilorde valabilitate este atat de grava, incat acesta nu mai beneficiaza de prezumtia delegalitate, nefiind asadar necesar sa se dispuna revocarea sau anularea actului, ci doar sase constate inexistenta acestuia. (...) In ceea ce priveste sustinerea paratului MinisterulAdministratiei si lntemelor in sensul ca actiunea este inadmisibila in raport de obiectulsau, constatarea inexistentei unui act administrative neputand face obiectul unei actiuni incontencios administrativ in raport de art. I alin (I) si art.8 alin (I) din Legea 554/2004, curnodificarile si cornpletarile ulterioare, Curtea nu 0 poate primi intrucat inexistentareprezinta tot 0 forma de nulitatefmai grava) care presupune ca, in concret, actuladministrative nu a produs efecte, destinatarii fiind indreptatiti sa il ignore, inalta Curtede Casatie si Justitie- Sectia Contencios Administrativ apreciind implicit, prin decizia4654/2008, faptul ca instanta de contencios administrative se poate pronunta asupraaspectelor privind inexistenta unui act administrativ, aceste aspecte fiind analizate incuprinsul deciziei mentionate".

Alte instante au retinut nulitatea actului normativ nepublicat.In Sentinta nr. I66/R/20 14 a Curtii de Apel Brasov privind anulare act

administrativ (publicata in Monitorul Oficial 785/2015, curtea a retinut:

6

Alte instante au retinut ca actul normativ nesecret, nemilitar, nepublicat estevalabil.

Mai mult, in lipsa unei sanctiuni expres prevazute de lege, chiar ~i CurteaConstitutionala a ararat dezorientare in ceea ce priveste sanctiunea ce afecteaza actulnormativ nepublicat, retinand, de exemplu, la para 19 in Decizia 392/2014, cu referire laOrdinul MAl 400/2004 privind cercetarea disciplinara a politistilor din MAl, ca "actuladministrativ nu este accesibil si deci nici opozabil".

JURISRUDENT A C.C.R. privind intrarea in vigoare a normativelor abrogateodata cu declararea ca fiind neconstitutionale a normelor abrogatoare:

I. Potrivit considerentelor Deciziei Curtii Constitutionale nr. 1039/2012: - "Incazul constatarii neconstitutionalitatii unor dispozitii de abrogare, acestea i~i inceteazaefectele juridice in conditiile prevazute de art. 147 alin. I din Constitutie, iar prevederilelegale care au format obiectul abrogarii continua sa produca efecte deoarece acesta esteun efect specific al pierderii legitimitatii constitutionale sanctiune diferita ~i mult maigrava decat 0 simpla abrogare a unui text normativ".

- "... dupa publicarea deciziei Curtii Constitutionale in Monitorul Oficial acestea(dispozitiile abrogate, n.ns) reintra in fondul activ al legislatiei."

2. In considerentele Deciziei Curti i Constitutionale nr. 206/2013 efectul specific aldeciziilor Curtii Constitutionale prin care se constata neconstitutionalitatea normelorabrogatoare sunt descrise astfel:

"prevederile art. 64 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 24/2000 privindnormele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata, cumodificarile si completarile ulterioare - potrivit carora "Nu este admis ca prin abrogareaunui act de abrogare anterior sa se repuna in vigoare actul normativ initial" se adreseazalegiuitorului, vizand activitatea de legiferare ..."

Curtea a retinut, de principiu, ca art. 146 lit. (d) din Constitutie nu excepteaza dela controlul de constitutionalitate dispozitiile legale de abrogare si ca, in cazul constatariineconstitutionalitatii lor, acestea i~i inceteaza efectele juridice in conditiile prevazute deart, 147 alin. 1 din Constitutie, iar prevederile legale care au format obiectul abrogariicontinua sa produca efecte";

- "Curtea constata ca in astfel de cazuri nu intervine 0 "abrogare a abrogarii",pentru a se putea retine incidenta dispozitiilor art. 64 alin. (3) teza a doua din Legea nr.24/2000 potrivit carora "Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior sase repuna in vigoare actul normativ initial" - dispozitii opozabile legiuitorului inactivitatea de legiferare -, ci este yorba de un efect specific al deciziilor de constatare aneconstitutionalitatii unei norme abrogatoare, efect intemeiat pe prevederileconstitutionale ale art. 142 alin. (I) car? consacra rolul Curtii Constitutionale de garant alsuprematiei Constitutiei ~i ale art. 147 alirA (4), potrivit carora deciziile Curtii suntgeneral obligatorii. De altfel, Curtea a evidentiat in mod expres aceasta distinctie incuprinsul deciziilor nr. 414/2010 ~i nr. 1.039/2012, retinand ca "acesta este un efectspecific al pierderii legitimitatii constitutionale T... I. sanctiune diferita si mult mai gravadedit 0 simpla abrogare a unui text normativ".

- "Curtea retine ca, in afara de Decizia nr. 62/2007, toate celelalte decizii ale saleprin care au fost constatate ca fiind neconstitutionale norme abrogatoare au avut ca efectimediat repunerea in vigoare a normelor abrogate, consecinta necontestata nici injurisprudenta instantei supreme."

inalta Curte de Casatie ~i Justitie, prin doua recursuri in interesul legii (deciziilenr. 3/20 II ~i nr.l1 12012), a recunoscut acela~i efect al constatarii neconstitutionalitatiiunor dispozitii abrogatoare, bazandu-se pe jurisprudenta Curtii Constitutionale. Astfel,potrivit Deciziei nr. 3/20 II, publicata inMonitorul Oficial al Romaniei. Partea I, nr. 350din 19 mai 2011:

7

------~------------------------ - - - .. - - - -

- "Fata de aceste reglementari, in cazul in care legiuitorul nu actioneaza intermenul impus de textele de lege indicate, dispozitiile declarate neconstitutionaleinceteaza sa produca efecte juridice. Prin Decizia nr. 62/2007, Curtea Constitutionala ainlaturat oric/fc dubii cu privire la efectele declararii neconstitutionalitatii unei dispozitiide abrogate" stabilind ca, in cazul constatarii neconstitutionalitatii lor, acestea i~iinceteaza efectele juridice in conditiile prevazute de art. 147 alin. (I) din Constitutie, iarprevederile legale care au format obiectul abrogarii continua sa produca efecte juridice.

- "Aceasta interpretare data de Curtea Constitutionala lnsasi efectelor unei deciziiprin care s-a declarat neconstitutional un text de abrogare face ca hotararile instantelorinterne prin care a fost respinsa cererea reclarnantilor, cu motivarea ca decizia CurtiiConstitutionale nu poate activa un text abrogat, sa fie totallipsite de temei legal."

4. Potrivit Deciziei nr. 1112012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei.Partea I, nr. 734 din 31 octombrie 2012: "S-a retinut ca, prin Decizia nr. 62/2007, CurteaConstitutionala a inlaturat orice dubii cu privire la efectele declararii neconstitutionalitatiiunei dispozitii de abrogare, stabilind ca, in cazul constatarii neconstitutionalitatii lor,acestea i~i inceteaza efectele juridice in conditiile prevazute de art, 147 alin. 1 dinConstitutie, iar prevederile legale care au format obiectul abrogarii continua sa producaefecte juridice."

5. In jurisprudenta sa, Curtea Constitutionals a retinut in repetate randuri ca oriceact normativ trebuie sa indeplineasca anumite conditii calitative, printre acesteanumarandu-se previzibilitatea, ceea ce presupune ca acesta trebuie sa fie suficient deprecis si clar pentru a putea fi aplicat (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 189 din 2martie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Rornaniei, Partea I, nr. 307 din 5 aprilie2006, Decizia nr. 647 din 5 octombrie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,Parte a I, nr. 921 din 14 noiembrie 2006, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicata inMonitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia nr. 1 din 11ianuarie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Rornaniei, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie2012, ~i Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012). in acelasi sens, Curtea Europeana a DrepturilorOmului a statuat ca legea trebuie, intr-adevar, sa fie accesibila justitiabilului si previzibilain ceea ce priveste efectele sale. Or, pentru ca legea sa satisfaca cerinta de previzibilitate,ea trebuie sa precizeze cu suficienta claritate intinderea si modalitatile de exercitare aputerii de apreciere a autoritatilor in domeniul respectiv, tinand cont de scopul legitimurmarit, pentru a oferi persoanei 0 protectie adecvata impotriva arbitrariului. in plus, nupoate fi considerata "lege" decat 0 norma enuntata cu suficienta precizie, pentru a permitecetateanului sa i~i adapteze conduita in functie de aceasta (a se vedea Hotararea din 4 mai2000, pronuntata in Cauza Rotaru impotriva Romaniei, paragraful 52, ~i Hotararea din 25ianuarie 2007, pronuntata in Cauza Sissanis impotriva Romaniei, paragraful 66). -Decizia CCR nr.348/20 14

6. Cu privire la competenta Curtii Constitutionale de a se pronunta asupraconstitutionalitatii dispozitiilor legale care nu mai sunt in vigoare, este de mentionatDecizia nr.838 din 27 mai 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,nr.461 din 3 iulie 2009. Cu acel prilej, Curtea a constatat existenta unui contlictjuridic denatura constitutionala intre autoritatea judecatoreasca, pe de 0 parte, si ParlamentulRomaniei si Guvernul Romaniei, pe de alta parte, generat de inalta Curte de Casatie siJustitie, care, pronuntandu-se asupra recursurilor in interesul legii intemeiate pe practicaneunitara a instantelor judecatore~ti cu privire la acordarea unor drepturi salariale alejudecatorilor, procurorilor, celorlalti magi strati, judecatorilor financiari, procurorilorfinanciari, controlorilor financiari sau personalului auxiliar de specialitate din cadrulinstantelor si parchetelor, nu s- a limitat la a clarifica intelesul unor norme juridice saucampul lor de aplicare. Instanta suprema, invocand vicii de tehnica legislativa -

8

nerespectarea prevederilor Legii nr.24/2000-sau vicii de neconstitutionalitate - incalcareanormelor privind delegarea legislativa -, a repus in vigoare norme care isi incetaseraaplicarea prin abrogare. Insa 0 atare operatic juridica nu poate fi realizata decat deautoritatea legiuitoare (Parlament sau Guvem, dupa caz), unica abilitata sa dispuna cuprivire la solutiile ce se impun in aceasta materie. Argumentul retinut de Curte, injurisprudenta sa, potrivit caruia aprecierea constitutionalitatii unor norme juridice care si­au incetat existenta ar fi contrara rolului si functiilor sale stabilite prin Constitutie,precum si principiului neretroactivitatii legii, se dovedeste a nu avea suport in realitate.Prin aplicarea rigida a conditiei ca legea sau ordonanta sa fie *in vigoare* la data ridicariiexceptiei, ca si la data solutionarii acesteia de Curtea Constitutionala, se inlatura de lacontrolul de constitutionalitate dispozitiile legale determinante in solutionarea cauzei.Astfel, Curtea constata ca sintagma 'in vigoare* poate fi inteleasa in sensul ca instanta decontencios constitutional este abilitata sa garanteze suprematia Constitutiei numai inraport cu legile si ordonantele in vigoare, iar nu si in raport cu legile si ordonantele carenu mai sunt in vigoare, chiar daca in temeiul acestora s-au nascut raporturi juridice carecontinua sa produca efecte si ulterior. In asemenea situatii, instanta judecatoreasca aredoua posibilitati: aplica dispozitiile legale respective, chiar daca acestea contravin in modflagrant prevederilor constitutionale, sau refuza aplicarea lor pe motiv ca suntneconstitutionale. In prima ipoteza, interpretand ca dispozitia legala criticata prinexceptia de neconstitutionalitate trebuie sa fie in vigoare la data judecarii exceptiei decatre Curte, inseamna sa se admita ca 0 parte intr-un proces judiciar pendinte isi poateintemeia pretentiile pe 0 dispozitie legala vadit contrara Constitutiei, intrucatconstitutionalitatea acestei dispozitii nu mai poate fi examinata, legea criticata fiind intretimp abrogata sau, in cazul legilor cu caracter temporar, incetandu-si aplicarea. Aceeasiinterpretare implica admiterea situatiei ca un iustitiabil sa isi vada iremediabil incalcatedrepturile sale, printr-o dispozitie legala contrara Legii fundamentale, cu justificarea cadispozitia neconstitutionala a avut caracter temporar sau a fost abrogata intre timp,eventual in cursul procesului ori chiar dupa sesizarea Curtii Constitutionale, dar inainteca aceasta sa judece exceptia de neconstitutionalitate Or, intr-o atare ipoteza, incalcareaConstitutiei apare cu evidenta. In ceea ce priveste deciziile prin care se constataneconstitutionalitatea unor dispozitii care nu mai sunt in vigoare, Curtea constata caacestea nu produc efecte retroactive, ci exclusiv pentru viitor. Dispozitiileneconstitutionale nu se vor mai aplica in cauza in care a fost invocata exceptia deneconstitutionalitate si nici in cauzele pendinte in fata instantelor judecatoresti in car"respectivele dispozitii sunt aplicabile. Asa fiind, efectele deciziei de admitere selimiteaza® exclusiv asupra aplicarii in timp a dispozitiei sanctionate, careia i se refuzaultraactivitatea intemeiata pe principiul *tempus regit actum*, iar nu si asupra existenteinormei in dreptul pozitiv, care, in urma abrogarii sau ajungerii la termen surveniteanterior momentului in care se realizeaza controlul de constitutionalitate, a trecut in starepas Iva.

Cu alte cuvinte, decizia Curtii prin care se admite exceptia de neconstitutionalitateeste general obligatorie si are putere numai pentru viitor in toate situatiile juridice in carenorma care nu mai este in vigoare continua sa-si produca efectele juridiceneconstitutionale, in virtutea principiului *tempus regit actum*. Dreptul este viu, astfelca, odata cu societatea, si el trebuie sa se adapteze modificarilor survenite. Astfel, legilesunt abrogate, ajung la termen, sunt modificate, completate, suspendate sau, pur sisimplu, cad in desuetudine, in functie de noile relatii sociale, de cerinte si oportunitati.

Insa, toate aceste evenimente legislative si solutiile normative pe care ele Ieconsacra trebuie sa respecte principiile Legii fundamentale Curtea Constitutionala, 0 datasesizata, are sarcina de a Ie controla, fara a conditiona acest control de eliminarea,

9

indiferent sub ce forma, din fondul activ al Iegislatiei a actului criticat pentru?neconstitutionalitate. Decizia CCR nr.766/20 II

7. Prin Decizia nr.3 din 4 aprilie 2011, pronuntata in recurs in interesul legii sipublicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.350 din 19 mai 20 II, inalta Curtede Casatie si Justitie a retinut urmatoarele: *Prin Decizia nr.62/2007, CurteaConstitutionala a inlaturat orice dubii cu privire la efectele declararii neconstitutionalitatiiunor dispozitii de abrogare, stabilind ca, in cazul constatarii neconstitutionalitatii lor,acestea isi inceteaza efectele juridice in conditiile prevazute de art.147 alin.( I) dinConstitutie, iar prevederile legale care au format obiectul abrogarii continua sa producaefecte juridice Aceasta interpretare data de Curtea Constitutionala insesi efectelor uneidecizii prin care s-a declarat neconstitutional un text de abrogare face ca hotararileinstantelor interne prin care a fost respinsa cererea reclamantilor, cu motivarea ca deciziaCurtii Constitutionale nu poate activa un text abrogat, sa fie total lipsite de temei legal.[...] Or, potrivit art. II alin.(3) din Legea nr.4711992, republicata, deciziile CurtiiConstitutionale sunt obligatorii, ceea ce inseamna ca ele trebuie aplicate intocmai, nunumai in ceea ce priveste dispozitivul deciziei dar si considerentele care il expliciteaza*.Prin aceeasi decizie s-a aratat ca instantele de judecata sunt obligate sa se conformezedeciziilor Curtii Constitutionale si sa nu dea eficienta actelor normative declarateneconstitutionale*. Decizie CCR nr. 206/2013

8. Curtea retine ca, in acest caz, constatarea neconstitutionalitatii prevederilorOrdonantei de urgenta a Guvemului nr. 91/2013 privind procedurile de prevenire ainsolventei ~i de insolventa nu are ca efect aparitia unui vid legislativ, ci deterrninareintrarea in fondul activ al legislatiei a actelor abrogate, dupa publicarea deciziei CurtiiConstitutionale in Monitorul Oficial al Rornaniei, Partea I (a se vedea, in acelasi sens, ~iDecizia nr. 1.039 din 5 decembrie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,Parte a I, nr. 61 din 29 ianuarie 2013).

Curtea retine ca in astfel de cazuri, in care se constata ca fiind neconstitutionaleacte normative care abroga alte acte normative, nu intervine 0 .abrogare a abrogarii",pentru a se putea retine incidenta dispozitiilor art. 64 alin. (3) teza a doua din Legea nr.24/2000, potrivit carora "Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior sase repuna in vigoare actul normativ initial" - dispozitii opozabile legiuitorului inactivitatea de legiferare, ci este yorba de un efect specific al deciziilor de constatare aneconstitutionalitatii unei norme abrogatoare, efect intemeiat pe prevederileconstitutionale ale art. 142 alin. (l), care consacra rolul Curtii Constitutionale de garant alsuprematiei Constitutiei, si ale art, 147 alin. (4), potrivit carora deciziile Curtii suntgeneral obligatorii.

De altfel, Curtea a evidentiat in mod expres aceasta distinctie in cuprinsuldeciziilor nr. 414 din 14 aprilie 20 I0, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, ParteaI, nr. 291 din 4 mai 2010, ~i nr. 1.039 din 5 decembrie 2012, publicata in MonitorulOficial al Romaniei, Partea I. nr. 61 din 29 ianuarie 2013, retinand ca .acesta este unefect specific al pierderii legitirnitatii constitutionale 1...1, sanctiune diferita si mult maigrava decat 0 simpla abrogare a unui text normativ" .Decizia CCR nr. 447/2013

Retinand cele de mai sus, considera ca art. 25 din Legea 20211998, prin abrogareaart. 3 alin. (2) din H.G. nr. 35811991 in conditiile in care nu s-a instituit in loc nici 0 altasanctiune pentru actul nepublicat, a lipsit nejustificat instantele de judecata de text precisde sanctionare a actului nepublicat, a generat insecuritate juridica, a lipsit cetatenii tariide 0 garantie impotriva arbitrariului autoritatilor ~i institutiilor publice publice ~i adreptului de acces lajustitie, a lasat art. 100 ~iart. 108 alin. (4) din Constitutie, "i1uzorii",incalcand principiul securitatii raporturilor juridice prevazut la art. 1 alin. (5) dinConstitutie, art. 100, art. 108 alin. (4) din Constitutie, dreptul de acces la justitie ~i art. 126alin. (2) Constitutie.

10

De asemenea, recurentul reclamant a mai invocat exceptia de neconstitutionalitatea art. 252 alin. 2 DIN CODUL DE PROCEDURA CIVILA care incalca principiulsecuritatii raporturilor juridice, combinat cu art. 108 alin 4 din Constitutie cu aplicareaprincipiului egalitatii de tratament juridic, art. 79 din Constitutie, art. 21 din Constitutie siart. 20 din Constitutie raportat la art. 6 si art. 13 din CEDO. Art. 126 alin. (6) Constitutiesi principiul separatiei puterilor in stat, in masura in care are intelesul ca permite partiiinteresate sa probeze ca "drept"! "lege", un act administrativ normativ nesecret sinemilitar care nu este publicat in MO si nu este in evidenta oficiala a legislatiei oficiale aRomaniei.

Din punctul sau de vedere, in masura in care are intelesul ca permite a se proba infata judecatorului, ca "drept" "lege", un act administrative- normativ, nesecret sinemilitar care nu este publicat in MO si nu este inregistrat in evidenta oficiala a legislatieioficiale a Romaniei - cum este situatia concreta a ordinului ministrului MAl nr.190/2004 - art. 252 alin 2 din CPC se prezinta ca 0 norma de eludare a principiuluisecuritatii raporturilor juridice, a sanctiunii inexistentei actului nepublicat cu sediul inart. 100 combinat cu art. 108 alin 4 din Constitutie cu aplicarea principiului egalitatii detratament juridic, a obligatiei de inregistrare a unei norme in evidenta oficiala a Iegislatiei(art. 79 din Constitutie), a art. 21 din Constitutie si art. 20 din Constitutie raportat la art. 6si art. 13 din CEDO, intrucat ofera 0 "portita " pentru solutionarea unui proces pe bazaunei norme administrative care nu are 0 baza in legislatie in ceea ce priveste intrarea inVigoare (deci pentru aplicare) si care nu este "accesibila" si "previzibila!

In legislatia nationala exista 0 singura de regula de intrare in vigoare a actelornormative administrative emise de autoritati centrale, respectiv publicarea in MO. Nuexista nici 0 lege care sa reglementeze procedura de intrare in vigoare a ordinelor siinstructiunilor de ministru cu caracter normativ? cu caracter neclasificat si nemilitar.

Prin continutul art. 252 alin 2 CPC care permite legitimarea pe "usa din dos" anormelor administrative sustrase de la publicitate de catre puterea executiva, nu maiexista un "check & balance" real intre puterile statului, pentru ca puterea legislativa acreat cadrul pentru ca puterea executiva sa incalce, arbitrar, principiul transparenteinormative si principiul neretroactivitii legii. In loc sa ofere puterii judecatoresti uninstrument precis si efectiv de sanctionare a actului nepublicat, .0 obliga prin art. 252alin. 2 CPC sa il ia in considerare.

Examinand cere rea de sesizare a Curtii Constitutionale cu cele doua exceptii deneconstitutionalitate, Curtea considera ca aceasta este inadrnisibila, pentru urmatoareleargumente:

Potrivit art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea CurtiiConstitutionale, republicata, sesizarea Curtii Constitutionalitate cu solutionarea uneiexceptii ridicate In fata instantei judecatoresti privind neconstitutionalitatea uneidispozitii legale implica verificarea prealabila a indeplinirii cumulative a trei conditii deadmisibilitate, respectiv: a) dispozitia legala criticata sa aiba legatura cu solutionareacauzei 'in orice faza a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia; b) exceptia sa fie ridicatala cererea unei parti, a procurorului sau de catre instanta de judecata din oficiu; c)neconstitutionalitatea prevederilor legale criticate sa nu fi fost constatata printr-o decizieanterioara a Curtii,

In cauza de fata, inadmisibilitatea exceptiei deriva din neindeplinirea primeiconditii enuntate, respectiv lipsa unei legaturi intre dispozitiile art. 25 alin. 2 din Legeanr. 202/1998 si art. 252 alin. 2 C.pr.civ. si solutionarea cauzei, avand ca obiect, informatiide interes public.

Sub acest aspect, apare evident ca, din interpretarea rationala a dispozitiilor art. 29din Legea nr. 47/1992 rezuita ca legatura dintre prevederile legale a carorneconstitutionalitate se invoca ~i modul de solutionare a cauzei trebuie sa fie evidenta ~i

11

de natura a produce consecinte directe asupra solutiei ce urmeaza a fi data in cauza, ineventualitatea admiterii exceptiei de neconstitutionalitate.

o eventual a declarare ca neconstitutionale a art. 25 alin. 2 din Legea nr. 202/1998~i art. 252 alin. 2 C.pr.civ., nu ar avea 0 influenta hotaratoare asupra modului desolutionare a actiunii principale, care are ca obiect informatii de interes public, intrucattextele atacate nu sunt esentiale pentru solutionarea cauzei, neavand legatura cu fondul ei.

De aceea, in baza art. 29 din Legea nr. 47/1992, Curtea va respinge cererea desesizare a Curtii Constitutionale ca inadmisibila.

Examinand recursul formulat de recurentul reclamant, Curtea observa ca potrivitart. 2 lit. b) din Legea nr. 544/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, "prininformatie de interes public se intelege orice informatie care priveste activitatile saurezulta din activitatile unei autoritati publice sau institutii pub lice, indiferent de suportulori de forma sau de modul de exprimare a informatiei",

Conform art. 7 alin. 1 din acelasi act normativ "autoritatile ~i institutiile publiceau obligatia sa raspunda in scris la solicitarea informatiilor de interes public in termen de10 zile sau, dupa caz, in cel mult 30 de zile de la inregistrarea solicitarii, in functie dedificultatea, complexitatea, volumul lucrarilor documentare ~i de urgenta solicitarii, incazul in care durata necesara pentru identificarea si difuzarea inforrnatiei solicitatedepaseste 10 zile, raspunsul va fi comunicat solicitantului in maximum 30 de zile, cuconditia instiintarii acestuia in scris despre acest fapt in termen de 10 zile".

Paratul a raspuns cererii recurentului, cu respectarea termenului legal (adresa nr.4670785/25.01.2016, depusa la dosarul cauzei), in sensu I ca inforrnatiile solicitate nu seincadreaza in notiunea de informatie publica intrucat nu s-a solicitat de catre recurent unact sau 0 informatie care sa rezulte dintr-un act emis parat, ci acesta a solicitatMinisterului Afacerilor Interne sa faca 0 statistica a actelor (normative si individuale)emise la nivelul M.A. I., si pe anumite criterii.

Practic recurentul a solicitat organizarea informatiilor intr-un mod care nu seregaseste in evidentele paratului. Nu exista vreo prevedere legala care sa impunaobligatia paratului de a tine evidenta actelor emise la nivelul M.A.I., conform criteriilorspecificate de recurent.

Legea nr. 544/2001, cu modificarile ~i cornpletarile ulterioare, nu impuneautoritatilor publice intocmirea unor statistici/studii, interpretari la cererea cetatenilor, cifurnizarea doar a acelor informatii detinute la un moment dat si in forma in care se gasescin acel moment, tara obligatia de a Ie prelucra conform petitiilor formulate de cetateni,

Scopul Legii nr. 544/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, este acela deasigura informarea cetatenilor cu privire la datele de interes public detinute de autoritati.

Interpretarea contrara a acestor norme legale ar face ca activitatea de furnizare deinformatii sa devina mult prea impovaratoare pentru institutia publica, tara niciojustificare in scopul pentru care a fost reglementat Iiberul acces al cetatenilor lainformatiile de interes public, intrucat s-ar ajunge ca orice persoana sa poata solicitainstitutiilor publice efectuarea de studii mai mult sau mai putin complexe cu privire lainformatiile pe care acestea Ie detin intr-o forma bruta.

Chiar daca motivarea primei instante se refera la comunicarea de informatiipublice din 23.11.2015, si nu la cea din 9.01.2016, examinata mai sus, data fiind solutiarespingerii cererii conform motivarii de mai sus, Curtea va constata ca nu sunt incidentedispozitiile art. 488 alin. 1 pct. 4, 5 si 6 NCPC.

Din aceste motive, in baza art. 488 alin. I pct. 8 si art. 496 NCPC, Curtea varespinge recursul ca nefondat.

12

PENTRU ACESTE MOTIVEiN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge cererea de sesizare a Curtii Constitutionale ca inadmisibila.Respinge recursul formulat de recurentul rec1amant FIRICEL ALEXANDRU, cu

domiciliul ales la Sindicatul Politistilor din Romania - .Diamantul" din Bucuresti,Str.Ienachita Vacarescu nr.17A, sector 4, impotriva sentintei civile nr.3095 din 12.05.2016pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a II-a Contencios Administrativ ~i Fiscal, indosarul nr.5521 /3/20 16, in contradictoriu cu intimatul parllt MINISTERUL AFACERILORINTERNE, cu sediul in Bucuresti, Piata Revolutiei nr.1A, sector 1, ca nefondat.

Cu recurs in 48 de ore de la pronuntare pentru solutia data cererii de sesizare a CurtiiConstitutionale.

Definitiva.Pronuntata in sedinta publica, azi, 19.05.2017.

PRE~EDINTE,UNGUREANU DOINA

JUDECATOR,BicUVASILE

JUDECATORVI~ANDOINA

GREFIER,GHEORGHE MIHAELA

Tribunalul BucurestiSectia a II-a de ContenciosAdministrativ si FiscalJud. fond Sorin Vasilescu

Red.jud. B.V.l4 ex.l9.06.2017

13

'- ' i t;. t ' ' , - i *

- ' 1 9

:3 ' r i i l : l ;

I