RTĂRI PRIVIN MANAGM NTUL SĂNĂTAT IN ROMÂNIA Doctorat/rezumat... · devenit extrem de...

2

CERCETĂRI PRIVIND MANAGEMENTUL SERVICIILOR MEDICALE ÎN SISTEMUL

DE SĂNĂTATE DIN ROMÂNIA

I

CUPRINS

INTRODUCERE ................................................................................................... 1

STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII ........................................................... 3

CAPITOLUL 1. ................................................................................................... 3

CONCEPTE DE BAZĂ ASUPRA SISTEMELOR DE SĂNĂTATE .................. 3

1.1. Sănătatea publică ................................................................................... 3

1.2. Relaţia dintre sănătate – boală şi îngrijirile de sănătate ......................... 3

1.3. Performanţa sistemelor de îngrijiri de sănătate ..................................... 8

1.4. Eficienţa în sistemele de îngrijiri de sănătate ...................................... 10

1.5. Starea de sănătate în România ............................................................. 11

1.5.1.Particularităţi ale indicatorilor stării de sănătate ...................... 11

1.5.2. Determinanţii stării de sănătate ............................................... 19

CAPITOLUL 2. ................................................................................................. 27

MANAGEMENTUL CALITĂŢII ...................................................................... 27

2.1. Conceptul de calitate ........................................................................... 27

2.2. Calitatea îngrijirii ................................................................................ 28

2.3. Managementul calităţii serviciilor medicale ........................................ 28

2.3.1. Principalele componente ale managementului calităţii ........... 29

2.3.2. Modelele de proces în managementul calităţii ........................ 30

2.3.3. Structura şi organizarea managementului calităţii ................... 30

2.3.4. Model în zece etape pentru monitorizare şi evaluare .............. 32

2.3.5.Funcţiile managementului calităţii ........................................... 33

2.3.6. Evaluarea sistemului de management al calităţii ..................... 34

2.4. Calitatea totală (TQ) ............................................................................ 35

2.5. Managementul calităţii totale (TQM) .................................................. 35

CAPITOLUL 3. ................................................................................................. 39

CALITATEA SERVICIILOR MEDICALE DIN DIFERITE PERSPECTIVE .. 39

3.1. Indicatori de calitate ............................................................................ 41

3.1.1. Indicatorii de calitate. Definiție, atribute ................................. 41

3.1.2. Construirea indicatorilor de calitate ........................................ 42

3.1.3. Selecția indicatorilor de calitate .............................................. 43

3.1.4. Utilizarea indicatorilor de calitate ........................................... 43

3.2. Îmbunătăţirea calităţii .......................................................................... 43

3.3. Evaluarea performanţelor .................................................................... 44

3.4. Gradul de satisfacţie al pacientului ...................................................... 44

3.4.1. Satisfacţia pacientului reflectare a calităţii serviciilor de sănătate

........................................................................................................... 45

3.4.2. Evaluarea satisfacţiei pacientului ............................................ 46

3.5. Indicatori de calitate privind îngrijirea pacienţilor .............................. 47

3.5.1. Îngrijirea pacienţilor - Definiţii ............................................... 47

II

3.5.2. Calitatea îngrijirii pacienţilor în Statele Unite ale Americii .... 47

3.5.3. Calitatea activităţii de îngrijire a pacienţilor în

Serviciul Naţional de Sănătate Scoţian..................................... 49

CONTRIBUŢII PERSONALE ........................................................................... 53

CAPITOLUL 4. ................................................................................................. 53

MANAGEMENTUL RISCULUI: MOTIVAŢIA, OBIECTIVELE ŞI DESIGN−UL

STUDIILOR ........................................................................................................ 53

CAPITOLUL 5. ................................................................................................. 56

STUDIU DE EVALUARE A SATISFACŢIEI PACIENŢILOR CU PRIVIRE LA

PERFORMANŢELE ÎNGRIJIRILOR MEDICALE OFERITE ......................... 56

5.1. Obiectivele cercetării ........................................................................... 56

5.2. Metodologia cercetării ......................................................................... 56

5.3. Rezultate .............................................................................................. 56

5.3.1. Date demografice .................................................................... 56

5.3.2. Date privind particularităţile medicale .................................... 58

5.4. Discuţii ................................................................................................ 97

5.5. Concluzii ........................................................................................... 102

CAPITOLUL 6. ............................................................................................... 103

STUDIU PRIVIND PERCEPŢIA ECHIPEI MEDICALE ASUPRA

PERFORMANŢELOR ÎNGRIJIRILOR MEDICALE OFERITE .................... 103

6.1. Obiectivele cercetării ......................................................................... 103

6.2. Metodologia cercetării ....................................................................... 103

6.3. Rezultate ............................................................................................ 104

6.4. Discuţii .............................................................................................. 125

6.5. Concluzii ........................................................................................... 134

CAPITOLUL 7. ............................................................................................... 135

EVALUAREA NECESITĂŢII IMPLEMENTĂRII MANAGEMENTULUI

RISCULUI ÎN SISTEMUL DE SANATATE DIN ROMÂNIA ..................... 135

7.1. Obiectivele cercetării ......................................................................... 135

7.2. Metodologia cercetării ....................................................................... 135

7.3. Rezultate ............................................................................................ 135

7.4. Discuţii .............................................................................................. 144

7.5. Concluzii ........................................................................................... 146

CONCLUZII FINALE .................................................................................... 147

CONTRIBUŢII PERSONALE şi ORIGINALITATEA CERCETARILOR149

A.Contribuţii cu caracter de sinteză ......................................................... 149

B.Contribuţii personale ............................................................................ 149

C.Contribuţii cu caracter ştiinţific curricular ............................................ 149

D.Noutatea tezei de doctorat .................................................................... 149

E.Utilitatea rezultatelor cercetării ............................................................. 149

F.Valorificarea şi diseminarea rezultatelor cercetării

în mediul academic ştiinţific ............................................................... 150

III

DIRECŢII ULTERIOARE DE CERCETARE ................................................. 150

BIBLIOGRAFIE ............................................................................................. 151

ANEXA 1. CHESTIONARELE APLICATE ÎN CADRUL TEMEI DE

CERCETARE ................................................................................................... 158

ANEXA 2. GHID ÎN MANAGEMENTUL OPERAȚIUNILOR

ORGANIZAȚIONALE LA NIVELUL ACTULUI MEDICAL ....................... 166

ANEXA 3. LUCRĂRI PUBLICATE ÎN TIMPUL STAGIULUI DOCTORAL197

Rezumat

1

INTRODUCERE

Fiecare angajat în serviciile de sănătate cunoaşte că nevoile pacienţilor sunt

diferite de la individ la individ. De asemenea, se ştie că siguranţa şi calitatea

îngrijirilor pe care le acordă fac diferenţa pentru pacienţi şi familiile lor. Astfel,

personalul medical îşi foloseşte cunoştinţele şi abilităţile pe de o parte, iar

experienţa, intuiţia şi creativitatea pe de altă parte, pentru a satisface aceste nevoi.

În timp ce cadrele medicale trebuie să creadă în practica lor, ele trebuie, de

asemenea să ştie că îngrijirile pe care le acordă sunt competente. De aceea efectul

îngrijirilor trebuie analizat şi măsurat.

Implementarea unui sistem de monitorizare este esenţială pentru realizarea

unui program de îmbunătăţire a calităţii. Chiar şi în cazul resurselor limitate se pot

folosi metodele sistematice pentru a monitoriza, în mod constant, calitatea

îngrijirilor. Un bun sistem de monitorizare trebuie să se adapteze situaţiei existente

în organizaţia în care se implementează programul; el trebuie să pornească de la

definirea celor mai importanţi indicatori pentru a ajunge treptat la stabilirea unui set

cât mai complet. Cuantificarea efectului pe care cadrul medical şi activitatea

efectuată de acesta o au în calitatea procesului de îngrijire, în evoluţia pacientului a

devenit extrem de importantă pentru a dezvolta planuri de personal bazate pe

evidenţe, pentru a înţelege impactul îngrijirii şi pentru a optimiza starea pacientului.

Monitorizarea calităţii îngrijirilor este procesul colectării regulate şi analizei

unui set de indicatori de calitate, şi se axează mai frecvent pe măsurarea şi analiza

proceselor. Acest proces permite furnizorilor de sănătate să evalueze măsura în care

sunt atinse obiectivele unui program sau performanţa acestuia.

Evaluarea şi monitorizarea calităţii trebuie să cuprindă toate cele 7 domenii

ale îngrijirii pacienţilor:

ajutorul celor cu probleme şi nevoi de sănătate,

munca alături de alţi profesionişti implicaţi în îngrijirile de sănătate

şi sociale,

observarea, diagnosticarea şi monitorizarea,

managementul efectiv al situaţiilor care se schimbă rapid,

administrarea şi monitorizarea intervenţiilor şi a regimurilor

terapeutice,

învăţarea şi antrenarea,

monitorizarea şi asigurarea calităţii practicii cadrelor medicale.

Satisfacţia pacienţilor înseamnă evaluare cognitivă şi reacţia emoţională

la elementele structurii (resursele umane, materiale, financiare şi mediul

spitalicesc), ale procesului (aspecte tehnice şi interpersonale), precum şi la

rezultatele serviciilor medicale furnizate.

Gradul de satisfacţie a practicianului este de asemenea, legat de calitatea

actului medical, dar derivă şi din condiţiile în care acesta îşi desfăşoară munca.

Existenţa unui grad ridicat de satisfacţie va duce evident la creşterea performanţei.

Deoarece acesta este un factor cauzal în augmentarea nivelului calităţii îngrijirilor

Rezumat

2

de sănătate, se considera ca poate fi folosit cu succes ca un criteriu de evaluare a

calităţii.

Teza de doctorat a dezvoltat studii privind:

a. analiza gradului de satisfacţie al pacientului referitor la activitatea

personalului medical,

b. analiza performanţelor îngrijirilor medicale prin prisma echipei medicale

(medici şi asistente medicale).

c. evaluarea necesităţii implementării managementului riscului în sistemul

sanitar românesc.

Actualitatea temei şi abordarea ei multidisciplinară a determinat alcătuirea

unui set de indicatori de calitate cu privire la dezvoltarea disciplinelor predate în

învăţământul superior medical pentru armonizarea cerinţelor din Sistemul de

Sănătate şi integrarea absolvenţilor în activitatea medicală de calitate.

Rezultatele obţinute au fost diseminate cu ocazia diverselor manifestări

ştiinţifice, cum ar fi Conferinţa Internaţională „Information Management în a

Changing World (IMCW)” desfășurata în perioada 3-5 septembrie 2013, în

Limerick, Irlanda şi prin diverse publicații Lucrarea „Computerized systems –

open sources used în risk management for healthcare” (acceptată spre

publicare în Lecture and Computer Notes, Springer) a suscitat un interes

deosebit prin noutatea abordării şi soluţiile lansate în direcţia îmbunătăţirii

managementului serviciilor sistemelor de sănătate.

Teza de doctorat se înscrie în preocupările decidenţilor din Sistemul de

Sănătate din România cât şi a tuturor actorilor implicaţi în managementul

învăţământului superior medical. Cele două direcţii sunt convergente şi urmăresc

asigurarea principiilor de bază care reprezintă un liant între instituţii care au ca ţintă

asigurarea optimă a stării de sănătate în România.

Aducem mulţumiri echipelor din Iaşi, Cluj, Bucureşti, Craiova, Târgul

Mureș, Sibiu, Braşov şi Timişoara, care au contribuit la culegerea informaţiilor în

cercetările realizate prin implicarea unui număr semnificativ de respondenţi.

Rezumat

3

CONTRIBUŢII PERSONALE

CAPITOLUL 4.

MANAGEMENTUL RISCULUI: MOTIVAŢIA, OBIECTIVELE ŞI DESIGN−UL STUDIILOR

MOTIVAȚIA. Procesul de management al riscului include diferite

metode de a lua decizii având în vedere situaţiile de risc previzibile şi cele

imprevizibile. Astfel este necesara analiza principiilor pe care se bazează

managementul riscului care se bazează pe evaluarea necesităţii implementării

managementului riscului în sistemul sanitar românesc.

Cercetarea este preponderent sprijinita pe evaluarea calitativă de tip

marketing bazată pe o documentare prealabilă în literatura de specialitate urmata de

utilizarea chestionarelor online SurveyMonkey (chestionarele sunt prezentate în

Anexe).

OBIECTIVELE GENERALE ALE CERCETĂRII din cadrul tezei de

doctorat au în vedere realizarea a trei studii privind:

1) analiza gradului de satisfacţie al pacientului referitor la activitatea

cadrelor medicale,

2) analiza performanţelor îngrijirilor medicale prin prisma echipei

medicale (medici şi asistente medicale),

3) evaluarea necesităţii implementării managementului riscului în

sistemul sanitar românesc.

Desing-ul studiilor. Prima cercetare, Analiza gradului de satisfacţie al

pacientului referitor la activitatea cadrelor medicale debutează cu descrierea

populaţiei. Au fost investigaţi un număr de 1838 subiecţi. A suscitat interesul

identificarea distribuţiei pe sexe a respondenţilor, categoriile de vârstă care au

răspuns precum şi nivelul de şcolarizare a acestora (studii elementare, liceale,

postliceale, universitare, postuniversitare). Distribuţia lotului de participanţi în

funcţie de variabila „Număr de zile de spitalizare” a constituit subiectul unei noi

analize.

Prin cercetarea întreprinsă asupra pacienţilor s-a urmărit identificarea

gradului de satisfacţie dobândit ca urmare a tratamentului la care au fost supuşi pe

durata spitalizării atât din punct de vedere profesional, medical, cât şi din punct de

vedere al permisivităţii păstrării legăturii cu aparţinătorii. Astfel, au fost abordate

10 aspecte importante: îngrijirea acordată, umanismul reflectat în modul de tratare,

absenţa durerii, satisfacerea promptă a tuturor solicitărilor, contactul suficient cu

familia, primirea detaliilor privind procedurile/tratamentul, perceperea importanţei

cuvenite, abordarea corespunzătoare (conduită psihologică adecvată), odihna

corespunzătoare şi existenţa hranei în cantități suficiente şi de calitate. A fost

efectuată ierarhizarea variabilelor care au contribuit la satisfacţia resimţită pe

durata spitalizării.

Rezumat

4

Gradul de insatisfacţie pe durata spitalizării a constituit un element de

interes în cercetarea întreprinsă, astfel că, pacienţii au fost solicitați să îşi exprime

opinia privind 30 factori posibili care pot contribui la crearea stării de disconfort.

Opiniile respondenţilor privind factorii de insatisfacţie care i-au deranjat cel mai

mult au fost distribuite în 3 loturi cuprinzând fiecare 10 factori deranjanţi:

lotul 1: incertitudinea vis-à-vis de durata şederii la terapie intensivă,

restricţionarea mobilităţii datorată perfuziilor şi tubulaturilor, personalul

medical care nu se prezintă atunci când este solicitat, starea de sete şi

foame fiziologică, procedura de măsurare a tensiunii prea des, starea de

nesiguranţă generată de faptul că atenţia este îndreptată mai mult către

aparate în detrimentul propriei persoane, zgomotul deranjant al aparatelor

(sunete, alarme), gălăgia din secţie (medicii şi asistentele vorbesc prea

tare), lipsa unor explicaţii privind procedurile aplicate, senzaţia de

disconfort creată de existenţa tubulaturilor (sonde nazale sau orale).

lotul 2: dezorientarea, existenţa saloanelor mixte (femei cu bărbaţi),

timpul prea scurt petrecut cu familia şi prietenii, incertitudinea perioadei

în care se aplică procedurile, deranjul cauzat pe durata somnului datorită

asistentelor/medicilor, imposibilitatea de a dormi, perceperea mirosurilor

din jur, lumina aprinsă tot timpul, existenţa durerilor şi faptul că

personalul medical foloseşte cuvinte pe care nu le cunosc.

lotul 3: faptul că sunt priviţi drept obiecte, sunt privaţi de intimitate, sunt

îngrijiţi de medici necunoscuţi, în camera în care sunt spitalizaţi este prea

frig sau prea cald, aud lumea discutând despre ei, nu pot comunica, le este

frică de moarte, de boli transmisibile, sunt deranjaţi de reacţiile

pacienţilor de alături, nu li s-a cerut consimţământul la tratamentul

aplicat.

A fost efectuată ierarhizarea variabilelor care au contribuit la insatisfacţia

resimţită pe durata spitalizării.

În încheierea primului studiu s-a urmărit exprimarea sugestiilor pacienţilor

în ce priveşte calitatea îngrijirilor de terapie intensivă.

A doua cercetare, Analiza performanţelor îngrijirilor medicale prin

prisma echipei medicale (medici şi asistente medicale) s-a desfășurat prin

participarea la investigare a uni număr de 1013 cadre medicale. S-a procedat la

identificarea distribuţiei respondenţilor în funcţie de nivelul de şcolarizare,

categoriile de vârstă şi vechimea în sistemul sanitar.

Identificarea a 3 caracteristici ce definesc profesia de medic a fost posibilă

prin conceperea prealabilă a 3 loturi cu caracteristici semnificative în exercitarea

activităţii (competenţa, devotamentul, sacrificiul, ştiinţa de carte, umanitatea,

abnegaţia, cunoaşterea, înzestrarea, perfecţiunea, responsabilitatea, sângele rece,

tenacitatea, creativitatea, experienţa, inteligenţa, precizia, respectul, rigoarea, şi

viteza).

Alte subiecte supuse analizei au fost identificarea factorilor de satisfacţie,

respectiv de insatisfacţie, în ce priveşte profesia de medic. În vederea ierarhizării

factorilor, au fost concepute 3 loturi pentru fiecare subiect în parte. Astfel, factori

Rezumat

5

precum libertatea în decizie, respectul societăţii, sănătatea pacienţilor, statut social,

viaţa salvată, fericirea semenilor, pacient însănătoşit, recunoştinţa, respectul

comunităţii, satisfacţie prin binele şi sănătatea populaţiei, starea de bine a

pacienţilor, statutul, competiţia permanentă şi nevoia de cunoaştere, fericirea

semenilor, importanţa muncii, mediu elevat, recunoştinţa şi respectul comunităţii

au stat la baza ierarhizării factorilor de satisfacţie. Folosind acelaşi procedeu, a fost

posibilă stabilirea unei ierarhizări a factorilor de insatisfacţie în ce priveşte profesia

de medic, luând în considerare factori precum: lipsa de respect, nivelul veniturilor,

salar mic, starea spitalelor, uzura psihică, denigrarea, dotarea insuficientă, legislaţia

interpretabilă, nerecunoaşterea profesională şi lipsa aprecierii comunităţii, nivelul

salarial, vânătoarea erorilor etc.

Factorii ce privesc îngrijirea pacientului au un rol esenţial în desăvârşirea

actului medical, şi în consecința, analizarea acestora este de un real interes. În

demersul creat în acest scop, ne-am bazat pe 2 loturi, fiecare alcătuit din mai mulţi

factori, precum: echipamentul de lucru, resursele medicale, răspunsul prompt la

solicitarea pacientului, răbdarea şi amabilitatea, competenţa, ambientul tangibil din

spital, empatia, timpul alocat pentru consilierea pacientului,

devotamentul/dedicarea asistentelor medicale, receptivitatea şi atitudinea

pacientului. În urma ierarhizării tuturor factorilor a fost posibila alcătuirea unui

centralizator cumulativ, care nu poate decât să vină în sprijinul derulării unui

management optim al resurselor umane implicate în procesul medical.

În completarea cercetării au fost luate în considerare şi aspecte ca:

detaşarea de problemele personale în timpul serviciului, extenuarea la locul de

muncă, atribuţiile de la locul de muncă, definirea profesiei de medic printr-o

sintagmă unică, aspectele care pot contribui la diminuarea performanţelor la locul

de muncă (condiţii de muncă stresante, relaţii tensionate cu superiorii, lipsa

resurselor medicale adecvate, rutina, etc.). Conceperea centralizatorului alcătuit din

elemente ce pot caracteriza diminuarea performanţelor profesionale, are un rol

esenţial în remedierea unor eventuale asemenea incidente.

În încheierea celei de a doua evaluări, s-a urmărit identificarea opiniilor

respondenţilor privind gradul de mulţumire generat de performanţa atinsă la locul

de muncă.

Cea de a treia cercetare a urmărit Evaluarea necesităţii implementării

managementului riscului în sistemul sanitar românesc. În scopul evaluării

necesităţii implementării managementului riscului în sistemul sanitar românesc, s-

au investigat un număr de 251 de persoane din 4 centre universitare, cu sprijinul

directorilor generali cat şi în unele spitale judeţene, cu ajutorul Şcolii Naţionale de

Management, astfel: Iași: Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie “Cuza Voda”,

Spitalul Clinic de Boli Infecțioase, Spitalul Clinic de Psihiatrie „Socola”, Spitalul

Clinic de Recuperare Iaşi, Spitalul Clinic „Dr.C.I. Parhon” Iaşi, Spitalul de Urgenta

pentru Copii „Sf. Maria” Iaşi, Spitalul Județean de Urgente „Sf. Spiridon”;

București: Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii „Grigore Alexandrescu”,

Spitalul Clinic de Urgenta „Sf. Pantelimon”, Spitalul Clinic de Urgenta

„Floreasca”, Spitalul Clinic „Colentina”, Institutul de Urgenta pentru Boli

Rezumat

6

Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu”, Spitalul Clinic „Malaxa”, Spitalul Clinic

de Urgenta „Bagdasar-Arseni”; Cluj – Napoca: Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion

Chiricuţă” Cluj-Napoca, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Cluj-Napoca, Spitalul

Clinic Județean de Urgenta Cluj; Timișoara: Spitalul Clinic de Obstetrică

Ginecologie „Dr. D. Popescu” Timișoara, Spitalul Clinic de urgenta pentru Copii

„Louis Turcanu” Timișoara, Spitalul Clinic Județean de Urgenta Timișoara.

Cercetările au cuprins: existenţa/inexistenţa/încercări în perfectarea unei

structuri care susţine procesul de management al riscurilor’;

existenţa/inexistenţa/iniţiative pentru elaborarea unor proceduri de sistem şi/sau

operaţionale de sistem care sa permită reglarea, identificarea, măsurarea,

ierarhizarea, tratarea, monitorizarea şi documentarea riscurilor ce pot afecta

organizaţia. Evaluarea şi documentarea riscului atunci când sunt luate decizii

importante (lansarea unor proiecte, elaborarea planurilor strategice, etc.) precum şi

apelarea la formarea profesională percepută ca un instrument facilitator în

dezvoltarea cunoştinţelor cu privire la risc, sunt fundamentale într-un bun

management, ca atare au fost supuse cercetării.

În vederea evaluării necesităţii implementării managementului riscului în

sistemul sanitar românesc au fost luate în considerare şi alte aspecte: existenţa

planurilor pentru situaţii de urgenţă aferente unor evenimente improbabile dar cu

consecinţe majore care pot bloca activitatea organizaţiei, utilizarea de către

organizaţie a unor instrumente de transfer sau partajare a riscurilor cu alte

organizaţii (de ex. societăţi de asigurare), existenţa unui proces de reevaluare a

riscurilor după implementarea măsurilor de diminuare/combatere a riscului

identificat, limitările care împiedică implementarea planurilor privind diminuarea

riscurilor.

Analizarea opiniilor exprimate asupra principalului risc la nivelul

organizaţiei proprii, încheie evaluarea necesităţii implementării managementului

riscului în sistemul sanitar românesc.

Cele trei cercetări întreprinse sunt considerate esenţiale în ceea ce priveşte

crearea, menţinerea şi evoluţia unui Sistem de Sănătate performant cu sprijinul

tuturor actorilor implicaţi.

Rezumat

7

CAPITOLUL 5.

STUDIU DE EVALUARE A SATISFACŢIEI PACIENŢILOR CU PRIVIRE LA PERFORMANŢELE ÎNGRIJIRILOR MEDICALE OFERITE

În ultimii ani se manifestă un interes deosebit pentru cercetări de tip

marketing în cele mai diverse direcții. Conceptele şi metodele de marketing au

pătruns în aproape toate domeniile activității umane, de la cele economice, în care

marketingul a apărut şi s-a dezvoltat, la cele ale structurilor sanitare cu

specificităţile adecvate [98, 99].

Cercetările de tip marketing sunt destinate evaluării satisfacţiei pacienţilor

cu privire la performanţele îngrijirilor medicale oferite în instituţiile sanitare.

Conform conceptului modern de marketing, orice activitate în sistemul

sanitar trebuie desfăşurată pornind de la cunoaşterea nevoilor pacienţilor.

Cercetările de marketing, culeg, prelucrează şi analizează informaţii privind

pacienţii, informaţii ce vor constitui baza dezvoltării efective a strategiilor de

marketing şi management [100, 101].

Ca urmare în cercetarea riscurilor în Sistemul de Sănătate abordarea

generală vizează direcţia necesară şi utilă în stabilirea procesului de management.

5.1. Obiectivele cercetării

Obiectivul principal al cercetării a fost de măsurare a satisfacţiei

pacienţilor cu privire la performanţele îngrijirilor medicale oferite în contextul:

diagnosticului pacienţilor;

numărul de zile de spitalizare;

a 10 factori de satisfacţie;

a 30 de factori care ar putea conduce la insatisfacţia pacienţilor care au

completat chestionarul.

5.2. Metodologia cercetării

Cercetarea calitativă de tip marketing s-a realizat pe baza metodele

aplicate prin utilizarea unui chestionar online SurveyMonkey, alcătuit din 8

întrebări.

În scopul analizării gradului de satisfacţie al pacienţilor referitor la

activitatea cadrelor medicale, s-au investigat un număr de 1838 de subiecţi,

provenind de la cele 6 centre universitare, astfel: Universitatea de Medicină şi

Farmacie “Carol Davila” Bucureşti, Universitatea de Medicină şi Farmacie

“Grigore T Popa” Iaşi, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu”

Cluj Napoca, Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş,

Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” Timişoara, Universitatea de

Medicină şi Farmacie din Craiova.

5.3. Rezultate

5.3.1. Date demografice

Am fost interesaţi de a afla care este distribuţia pe sexe a respondenţilor,

categoriile de vârstă care au răspuns precum şi nivelul de şcolarizare a acestora.

Rezumat

8

Pentru aspectele legate de instrucție am împărţit nivelul de studii în următoarele

categorii: Studii elementare, liceale, postliceale, universitare, postuniversitare.

În ceea ce priveşte variabila Sex, în urma analizei statistice a componenţei

lotului, s-a constatat că: lotul este compus din 58,2% persoane de sex feminin

respectiv un număr de 1069 şi 41,8% persoane de sex masculin, reprezentând 768

persoane din totalul celor 1838 chestionate. Un respondent nu a răspuns la întrebare

(0,1%).

În urma analizei statistice a componenţei lotului, acesta prezintă o

distribuţie variată, fiind constituit din 80 de persoane sub 20 de ani, reprezentând

4,4% din totalul de respondenţi, 103 persoane cu vârste cuprinse între 20-30 ani,

reprezentând 5,6% din totalul de respondenţi, 179 persoane cu vârste cuprinse între

30-40 ani, reprezentând 9,7% din totalul de respondenţi, 362 persoane cu vârste

cuprinse între 40-50 ani, reprezentând 19,7% din totalul de respondenţi, 518

persoane cu vârste cuprinse între 50-60 ani, reprezentând 28,2% din totalul de

respondenţi, 543 persoane cu vârste cuprinse între 60-70 ani, reprezentând 29,5%

din totalul de respondenţi şi 53 persoane cu vârste peste 70 ani, reprezentând 2,9%,

cel mai redus procent din totalul respondenţilor.

Distribuţia participanţilor în funcţie de variabila „nivel de educaţie”,

subliniază faptul ca lotul este compus dintr-un procent de 18,2 subiecţi cu studii

elementare, respectiv un număr de 334, un procent de 20,7 persoane cu studii

liceale respectiv un număr de 380, un procent de 9,9 persoane cu studii postliceale,

respectiv un număr de 182, un procent de 40,6 (cel mai ridicat procent) respectiv

un număr de 747 cu studii universitare şi un procent de 10,6 adică un număr de 195

subiecţi cu studii postuniversitare.

5.3.2. Date privind particularităţile medicale

Numărul de zile de spitalizare

Analizând numărul zilelor de spitalizare potrivit datelor, se pot constata

următoarele: cel mai ridicat procent, de 49,5 adică un număr de 910 respondenţi au

petrecut 3 zile în spital, 19,6% adică 361 pacienţi au stat 7 zile în instituţia

spitalicească, un procent de 20,0 adică 368 pacienţi au fost puşi în situaţia de a

staționa 14 zile în spital iar un procent redus raportat la total, de 10,7 adică un

număr de 197 respondenţi au necesitat spitalizarea maximă, de 21 zile. Din datele

colectate se poate constata că au existat doi pacienţi (0,1%) care au refuzat să

specifice numărul zilelor de spitalizare de care au beneficiat.

Rezultatele privind răspunsurile la chestionare

Prin cercetarea întreprinsă asupra celor 1838 pacienţi s-a urmărit

identificarea gradului de satisfacţie dobândit ca urmare a tratamentului la care au

fost supuşi pe durata spitalizării atât din punct de vedere profesional, medical, cât şi

din punct de vedere al permisivităţii păstrării legăturii cu aparţinătorii. Astfel, au

fost abordate 10 aspecte importante: îngrijirea acordată, umanismul reflectat în

modul de tratare, absenţa durerii, satisfacerea promptă a tuturor solicitărilor,

Rezumat

9

contactul suficient cu familia, primirea detaliilor privind procedurile/tratamentul,

perceperea importanţei cuvenite, abordarea corespunzătoare (conduită psihologică

adecvată), odihna corespunzătoare şi existenţa hranei suficiente, de calitate

(fig. 5.5).

Fig. 5.5. Statistica descriptivă vizând opiniile pacienţilor privind satisfacţia

resimţită pe durata spitalizării

Rezultatele au indicat faptul că cele mai bine cotate aspecte privind satisfacţia

resimţită pe durata spitalizării în opinia pacienţilor au fost reprezentate de itemii:

Mi s-au explicat procedurile/ tratamentul (scormediu=2), Am fost îngrijit

corespunzător (scormediu=2.02) şi Mi s-a acordat importanţa cuvenită (scormediu=4).

În cazul acestor itemi valoarea medie a scorului a fost semnificativ mai mică

(FANOVA=29.87, p=0.00361, 95%CI)

Opţiunile respondenţilor privind variabila Am fost îngrijit corespunzător,

observăm că, din totalul celor 1838 pacienţi chestionaţi, un procent de 29,7 adică

un număr de 545 respondenţi, situează pe locul 1 acest factor în ce priveşte

satisfacţia resimţită pe durata spitalizării, un procent de 50,9 adică un număr de 935

pe locul 2, un procent de 10,0 adică un număr de 183 pe locul 3, un procent de 8,4

adică un număr de 154 pe locul 4, un procent de 1,1 adică un număr de 20 pe locul

6 şi un procent de 0,1 adică 1 subiect pe locul 10.

Opţiunile respondenţilor privind variabila Am fost tratat cu

căldură/umanizat, observăm că, din totalul celor 1838 pacienţi chestionaţi, un

procent de 0,1 adică un singur respondent, situează pe locul 1 acest factor în ce

priveşte satisfacţia resimţită pe durata spitalizării, un procent de 0,9 adică un număr

de 17 pe locul 2, un procent de 0,2 adică un număr de 3 pe locul 3, un procent de

Rezumat

10

16,9 adică un număr de 310 pe locul 4. Variabila Tratare cu căldură/umanizată

ocupă locul 5 în opinia unui procent de 0,2 adică un număr de 4 pacienţi, locul 6

pentru un procent de 81,6 adică un număr de 1499, locul 8 pentru 0,1 adică 2

respondenţi şi acelaşi procent, de 0,1 adică 2 subiecţi, distribuie acest factor pe

locul 9.

Opţiunile respondenţilor privind variabila Nu am avut dureri, observăm

că, din totalul celor 1838 pacienţi chestionaţi, un procent de 0,2 adică 3

respondenţi, situează pe locul 1 acest factor în ce priveşte satisfacţia resimţită pe

durata spitalizării, un procent de 0,2 adică un număr de 3 pe locul 2, un procent de

0,2 adică un număr de 3 pe locul 3, un procent de 29,6 adică un număr de 544 pe

locul 4. Variabila Nu am avut dureri ocupă locul 5 în opinia unui procent de 7,6

adică un număr de 139 pacienţi, locul 6 pentru un procent de 9,3 adică un număr de

171 şi un procent de 53,0 adică 975 subiecţi, distribuie acest factor pe locul 7.

Opţiunile respondenţilor privind variabila Mi s-au satisfăcut prompt toate

solicitările, observăm că, din totalul celor 1838 pacienţi chestionaţi, un procent de

0,9 adică 17 respondenţi, situează pe locul 1 acest factor în ce priveşte satisfacţia

resimţită pe durata spitalizării, un procent de 0,2 adică un număr de 4 pe locul 2, un

procent de 22,3 adică un număr de 409 pe locul 3, un procent de 0,2 adică un

număr de 4 pe locul 4. Variabila Mi s-au satisfăcut prompt toate solicitările ocupă

locul 5 în opinia unui procent de 18,7 adică un număr de 344 pacienţi, locul 6

pentru un procent de 0,1 adică un pacient, locul 7 pentru un procent de 19,3 adică

un număr de 355 şi un procent de 38,3 adică 704 subiecţi, distribuie acest factor pe

locul 8.

Opţiunile respondenţilor privind variabila Am avut suficient contact cu

familia, observăm că, din totalul celor 1838 pacienţi chestionaţi, un procent de 9,9

adică 182 respondenţi, situează pe locul 1 acest factor în ce priveşte satisfacţia

resimţită pe durata spitalizării, un procent de 20,3 adică un număr de 373 pe locul

4, un procent de 0,3 adică un număr de 5 pe locul 5, un procent de 7,6 adică un

număr de 140 pe locul 6. Variabila Am avut suficient contact cu familia ocupă locul

7 în opinia unui procent de 19,6 adică un număr de 361 pacienţi, locul 8 pentru un

procent de 33,8 adică un număr de 622, locul 9 pentru un procent de 8,4 adică un

număr de 154 şi un procent de 0,1 adică un subiect, distribuie factorul pe locul 10.

Opţiunile respondenţilor privind variabila Mi s-au explicat

procedurile/tratamentul, observăm că, din totalul celor 1838 pacienţi chestionaţi,

un procent de 32,2 adică un număr de 592 respondenţi, situează pe locul 1 acest

factor în ce priveşte satisfacţia resimţită pe durata spitalizării, un procent de 39,1

(cel mai mare) adică un număr de 719 pe locul 2, un procent de 27,0 adică un

număr de 497 pe locul 3, un procent de 0,1 adică un număr de 2 pe locul 4, un

procent de 0,2 adică un număr de 4 pe locul 5, un procent egal, de 0,2 adică un

număr de 4 respondenţi, pe locul 6. Variabila Mi s-au explicat

procedurile/tratamentul ocupă locul 7 în opinia unui procent de 0,1 adică 1 pacient,

locul 8 pentru un procent de 0,9 adică un număr de 16, locul 9 pentru un procent de

0,1 adică 1 pacient şi un procent de 0,1 adică un număr de 2 subiecţi distribuie

acest factor pe locul 10.

Rezumat

11

Opţiunile respondenţilor privind variabila Mi s-a acordat importanţa

cuvenită, observăm că, din totalul celor 1838 pacienţi chestionaţi, un procent de

18,7 adică un număr de 344 respondenţi, situează pe locul 1 acest factor în ce

priveşte satisfacţia resimţită pe durata spitalizării, un procent de 8,5 adică un număr

de 157 pe locul 2, un procent de 39,4 adică un număr de 724 pe locul 3, un procent

de 0,1 adică un număr de 2 pe locul 4, un procent de 0,1 adică 1 subiect pe locul 5

şi un procent egal, de 0,1 adică 1 respondent, pe locul 6. Variabila Mi s-a acordat

importanţa cuvenită ocupă locul 7 în opinia unui procent de 7,7 adică 142 pacienţi,

locul 8 pentru un procent de 0,3 adică un număr de 5 şi locul 9 pentru un procent de

25,1 adică un număr de 462 pacienţi.

Opţiunile respondenţilor privind variabila Am fost abordat corespunzător,

observăm că, din totalul celor 1838 pacienţi chestionaţi, un procent de 8,4 adică un

număr de 154 respondenţi, situează pe locul 1 acest factor în ce priveşte satisfacţia

resimţită pe durata spitalizării, un procent de 0,2 adică un număr de 3 pe locul 2, un

procent de 0,1 adică un număr de 2 pe locul 3, un procent de 20,3 adică un număr

de 373 pe locul 5, un procent de 0,1 adică 2 subiecţi pe locul 6 şi un procent egal,

de 0,1 adică 1 respondent, pe locul 7. Variabila Am fost abordat corespunzător

ocupă locul 8 pentru un procent de 26,6 adică un număr de 488, locul 9 pentru un

procent de 19,2 adică un număr de 353 subiecţi şi locul 10 pentru un procent de

25,1 adică 462 pacienţi.

Opţiunile respondenţilor privind variabila M-am odihnit corespunzător,

observăm că, din totalul celor 1838 pacienţi chestionaţi, un procent de 9,8 adică un



5, un procent de 0,1 adică un număr de 1 subiect pe locul 7, un procent de 0,1 adică

1 pacient pe locul 8, un procent de 47,0 adică 894 subiecţi pe locul 9 şi un procent

de 18,4 adică 338 respondenţi, pe locul 10.

Opţiunile respondenţilor privind variabila Mâncare suficientă, de calitate,

observăm că din totalul celor 1838 pacienţi chestionaţi, un procent de 0,9 adică un



4, un procent de 28,0 adică un număr de 515 subiecţi pe locul 5, un procent de 0,1

adică 1 pacient pe locul 7, un procent de 0,1 adică 2 subiecţi pe locul 9 şi un

procent de 56,3 adică 1034 respondenţi, pe locul 10.

Sintetizând rezultatele obţinute în urma răspunsurilor subiecţilor privind

satisfacţia resimţită pe durata spitalizării, s-a întocmit tabelul 5.16 denumit:

Centralizator cumulativ al opiniei respondenţilor privind satisfacţia resimţită pe

durata spitalizării, din care observăm că:

locul 1, în opinia unui procent de 32,2% respondenţi este deţinut de

variabila Mi s-au explicat procedurile/ tratamentul, însă un procent de

39,1% din respondenţi clasează acest aspect pe locul 2; analiza

comparativă şi cumulată a rezultatelor permite clasarea acestui item pe

locul 1;

Rezumat

12

locul 2 în opinia unui procent de 50,9% respondenţi este deţinut de

variabila Am fost îngrijit corespunzător;

locul 3 în opinia unui procent de 39,4 respondenţi este deţinut de variabila

Mi s-a acordat importanţa cuvenită;


variabila Am fost tratat cu căldură/umanizat;

locul 7 în opinia unui procent de 53% respondenţi este deţinut de variabila

Nu am avut dureri;


variabila Mi s-au satisfăcut prompt toate solicitările; tot pe poziţia a 8-a se

clasează şi variabila Am avut suficient contact cu familia, loc acordat de

33.8% din respondenţi şi Am fost abordat corespunzător (s-au prezentat,

au glumit, psihologic adecvat) variabilă clasată pe această poziţie de

26.6% din intervievaţi.

locul 9 în opinia unui procent de 47% respondenţi este deţinut de variabila

M-am odihnit corespunzător;


variabila Mâncare suficientă, de calitate.

Tabel 5.16. Centralizator cumulativ al opiniei respondenţilor privind satisfacţia


Nr. crt

Tratamentul pe durata spitalizării

Locul/procentul deţinut de aspectele ce au contribuit la satisfacţia resimţită pe durata spitalizării

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1. Am fost îngrijit corespunzător

29.7

50.9

10 8.4 1.1 0.1

2. Am fost tratat cu căldură/umanizat

0.1 0.9 0.2 16.

9 0.2

81.6

0.1 0.1

3. Nu am avut dureri

0.2 0.2 0.2 29.

6 7.6 9.3 53

4. Mi s-au satisfăcut prompt toate solicitările

0.9 0.2 22.

3 0.2

18.7

0.1 19.

3 38.

3

5. Am avut suficient contact cu familia

9.9 20.

3 0.3 7.6

19.6

33.8

8.4 0.1

6. Mi s-au explicat procedurile / tratamentul

32.2

39.1

27 0.1 0.2 0.2 0.1 0.9 0.1 0.1

7. Mi s-a acordat importanţa cuvenită

18.7

8.5 39.

4 0.1 0.1 0.1 7.7 0.3

25.1

8.

Am fost abordat corespunzător (s-au prezentat, au glumit, psihologic adecvat)

8.4 0.2 0.1 20.

3 0.1 0.1

26.6

19.2

25.1

9. M-am odihnit corespunzător

9.8 24.

6 0.1 0.1 47

18.4

10.

Mâncare suficientă, de calitate

0.9 14.

6 28 0.1 0.1

56.3

Rezumat

13

Fig. 5.16. Centralizator cumulativ al opiniei respondenţilor privind satisfacţia


Opiniile respondenţilor privind factorii de insatisfacţie care i-au deranjat

cel mai mult (lotul 1). La acest item, pacienţii sunt puşi să îşi exprime opinia

privind 30 factori posibili care contribuie la crearea unui grad de insatisfacţie

deranjant pe durata spitalizării.

Opiniile respondenţilor privind factorii de insatisfacţie care i-au deranjat

cel mai mult (lotul 1), a fost analizată o primă tranşă de 10 factori (lotul 1) care

constituie sursa unui deranj mai mare: incertitudinea vis-à-vis de durata şederii la

terapie intensivă, restricţionarea mobilităţii datorată perfuziilor şi tuburilor,

personalul medical care nu se prezintă atunci când este solicitat, starea de sete şi

foame fiziologică, procedura de măsurare a tensiunii prea des, starea de nesiguranţă

generată de faptul că atenţia este îndreptată mai mult către aparate în detrimentul

propriei persoane, zgomotul deranjant al aparatelor (sunete, alarme), gălăgia din

secţie (medicii şi asistentele vorbesc prea tare), lipsa unor explicaţii privind

procedurile aplicate, senzaţia de disconfort creată de existenţa tuburilor (în nas şi

gură).

Rezumat

14

Fig. 5.17. Opiniile respondenţilor privind factorii de insatisfacţie care

i-au deranjat cel mai mult (lotul 1)

Factori de insatisfacţie care v-au deranjat cel mai mult

Opiniile respondenţilor privind variabila Nu ştiţi cât timp o să staţi la

Terapie Intensivă, un procent de 0,2 subiecţi ai lotului adică un număr de 3

plasează variabila studiată pe locul 1 în ierarhia importanţei factorilor de

insatisfacţie care i-au deranjat cel mai mult pe durata spitalizării, un procent de 14,1

adică un număr de 260 pe locul 2, un procent de 0,1 adică un număr de 2 subiecţi

pe locul 3, un procent de 0,1 adică un număr de 1 subiect pe locul 4, un procent de

0,1 adică un număr de 2 pe locul 6 şi un procent de 8,6 adică un număr de 158 pe

locul 7. Următoarele opţiuni sunt după cum urmează: un procent de 10,2 adică un

număr de 188 pacienţi atribuie locul 9 variabilei studiate, un procent de 66,2 adică

un număr de 1216 locul 11, un procent de 0,1 adică un număr de 1 respondent locul

12, un procent de 0,1 adică un număr de 2 locul 13 şi un procent identic, de 0,1

adică un singur pacient, locul 27.

Opiniile respondenţilor privind variabila Sunteţi restricţionaţi de tuburi,

perfuzii, un procent de 0,1 subiecţi ai lotului adică un număr de 1 plasează variabila

studiată pe locul 1 în ierarhia importanţei factorilor de insatisfacţie care i-au

deranjat cel mai mult pe durata spitalizării, acelaşi procent, de 0,1 adică un număr

de 1 subiect pe locul 2, un procent de 8,9 adică un număr de 163 subiecţi pe locul 3,

un procent de 0,1 adică un număr de 1 subiect pe locul 4, un procent de 0,1 adică

un număr de 1 pe locul 5, un procent de 5,4 adică un număr de 99 pe locul 6, un

procent de 0,1 adică 1 respondent pe locul 7 şi acelaşi procent, de 0,1 adică tot 1

respondent pe locul 8. Următoarele opţiuni sunt după cum urmează: un procent de

18,8 adică un număr de 345 pacienţi atribuie locul 11 variabilei studiate, un procent

Rezumat

15

de 66,3 adică un număr de 1218 locul 12, un procent de 0,1 adică un număr de 2

respondenţi locul 13 şi un procent identic, de 0,1 adică un singur pacient, locul 26.

Opiniile respondenţilor privind variabila Personalul medical nu se

prezintă, un procent de 49,1 subiecţi ai lotului adică un număr de 903 plasează

variabila studiată pe locul 2 în ierarhia importanţei factorilor de insatisfacţie care i-

au deranjat cel mai mult pe durata spitalizării, un procent, de 14,1 adică un număr

de 260 subiecţi pe locul 3, un procent de 0,1 adică un număr de 1 subiect pe locul 4,


un număr de 3 pe locul 6, un procent de 14,1 adică un număr de 260 respondenţi pe

locul 7 şi un procent de 0,1 adică 1 respondent pe locul 8. Următoarele opţiuni

diferă după cum urmează: un procent de 15,9 adică un număr de 293 pacienţi

atribuie locul 9 variabilei studiate, un procent de 5,8 adică un număr de 107 locul

10, un procent de 0,1 adică un număr de 2 respondenţi locul 11, un procent de 0,1

adică 1 subiect locul 14, un procent identic, de 0,1 adică un singur pacient locul 24

şi un procent de 0,1 adică 1 subiect locul 30.

Opiniile respondenţilor privind variabila Vă este sete, foame, un procent

de 5,8 subiecţi ai lotului adică un număr de 107 plasează variabila studiată pe locul

1 în ierarhia importanţei factorilor de insatisfacţie care i-au deranjat cel mai mult pe

durata spitalizării, un procent de 0,1 adică un număr de 1 subiect pe locul 2, un

procent de 8,7 adică un număr de 160 subiecţi pe locul 4, un procent de 0,1 adică

un număr de 1 subiect pe locul 5, un procent de 0,3 adică un număr de 5 pe locul 7,

un procent de 0,1 adică un număr de 2 pe locul 10. Următoarele opţiuni diferă după

cum urmează: un procent de 14,2 adică un număr de 261 pacienţi atribuie locul 11

variabilei studiate, un procent de 4,4 adică un număr de 80 locul 12, un procent de

66,1 adică un număr de 1215 respondenţi locul 13, un procent de 0,1 adică 1

subiect locul 15 şi un procent identic, de 0,1 adică un singur pacient, locul 25.

Opiniile respondenţilor privind variabila Vi se măsoară tensiunea prea

des, un procent de 4,4 subiecţi ai lotului adică un număr de 80 plasează variabila


deranjat cel mai mult pe durata spitalizării, un procent, de 8,7 adică un număr de

160 subiecţi pe locul 5, un procent de 0,1 adică un număr de 1 subiect pe locul 6,


un număr de 260 pe locul 9, un procent de 4,5 adică un număr de 83 pe locul 10.

Următoarele opţiuni diferă după cum urmează: un procent de 0,1 adică un număr de

2 pacienţi atribuie locul 11 variabilei studiate, un procent de 5,9 adică un număr de

108 locul 12, un procent de 0,1 adică un număr de 1 respondent locul 13, un

procent de 61,6 adică 1132 subiecţi locul 14, un procent de 0,1 adică 2 subiecţi

locul 15, acelaşi procent, de 0,1 adică un număr de 2 locul 16 iar un procent de 0,1

adică un număr de 1 subiect locul 20 şi tot un procent de 0,1 adică 1 subiect locul

23.

Opiniile respondenţilor privind variabila Aveţi senzaţia că asistentele

urmăresc mai mult aparatele decât pe dvs., un procent de 24,4 subiecţi ai lotului

adică un număr de 444 plasează variabila studiată pe locul 1 în ierarhia importanţei

factorilor de insatisfacţie care i-au deranjat cel mai mult pe durata spitalizării, un

Rezumat

16

procent, de 8,8 adică un număr de 161 subiecţi pe locul 6, un procent de 0,1 adică

un număr de 1 subiect pe locul 7, un procent de 0,1 adică un număr de 2 subiect pe

locul 9, un procent de 9,0 adică un număr de 165 pe locul 10, un procent de 0,1

adică un număr de 2 pe locul 12. Următoarele opţiuni diferă după cum urmează: un

procent de 10,2 adică un număr de 188 pacienţi atribuie locul 13 variabilei studiate,

un procent de 0,1 adică un număr de 1 pacient locul 14, un procent de 47,1 adică un

număr de 866 respondenţi locul 15, un procent de 0,1 adică un număr de 2 subiecţi

locul 16, un procent de 0,1 adică 2 subiecţi locul 15, acelaşi procent, de 0,1 adică

un număr de 2 locul 16, un procent de 0,1 adică un număr de 1 subiect locul 17 şi

tot un procent de 0,1 adică 1 subiect locul 22.

Opiniile respondenţilor privind variabila Auziţi sunetele şi alarmele de la

aparate, un procent de 0,2 subiecţi ai lotului adică un număr de 3 plasează variabila


deranjat cel mai mult pe durata spitalizării, un procent, de 14,2 adică un număr de

261 subiecţi pe locul 8, un procent de 0,2 adică un număr de 4 subiecţi pe locul 10,

un procent de 8,6 adică un număr de 158 subiecţi pe locul 12, un procent de 0,1

adică un număr de 2 pe locul 13, un procent de 14,7 adică un număr de 270 pe locul

14. Următoarele opţiuni diferă după cum urmează: un procent de 14,5 adică un

număr de 267 pacienţi atribuie locul 15 variabilei studiate, un procent de 47,1 adică

un număr de 866 pacienţi locul 16, un procent de 0,1 adică un număr de 2

respondenţi locul 18 şi tot un procent de 0,1 adică un număr de 2 subiecţi locul 21.

Se remarca rezultatele privind item-ul: Opiniile respondenţilor privind

variabila Asistenţii şi medicii vorbesc prea tare (gălăgie în secţie), care indică un

procent de 0,1 subiecţi ai lotului adică un număr de 1 plasează variabila studiată pe

locul 1 în ierarhia importanţei factorilor de insatisfacţie care i-au deranjat cel mai

mult pe durata spitalizării, un procent, de 0,1 adică un număr de 2 subiecţi pe locul

2, un procent de 0,2 adică un număr de 3 subiecţi pe locul 8, un procent de 0,1

adică un număr de 1 subiect pe locul 9, un procent de 14,1 adică un număr de 260

pe locul 10, un procent de 0,1 adică un număr de 1 subiect pe locul 11, iar un

procent de 8,6 adică un număr de 158 respondenţi pe locul 13. Următoarele opţiuni

diferă după cum urmează: un procent de 0,2 adică un număr de 3 pacienţi atribuie

locul 14 variabilei studiate, un procent de 14,7 adică un număr de 270 pacienţi

locul 15, un procent de 14,5 adică un număr de 266 respondenţi locul 16, un

procent de 47,1 adică un număr de 866 subiecţi locul 17. Locurile 19,20 şi 24 sunt

ocupate de variabila studiată de către un procent de câte 0,1 adică un număr de 1

pacient/loc atribuit.

Opiniile respondenţilor privind variabila Nu vi se explică manoperele şi

tratamentele care vi se fac, un procent de 40,3 subiecţi ai lotului adică un număr de

741 plasează variabila studiată pe locul 1 în ierarhia importanţei factorilor de


adică un număr de 104 subiecţi pe locul 2, un procent de 5,4 adică un număr de 99

subiecţi pe locul 3, un procent de 8,8 adică un număr de 162 subiecţi pe locul 4, un

procent de 0,1 adică un număr de 1 subiect pe locul 5, un procent de 15,9 adică un

număr de 292 subiecţi pe locul 7, iar un procent de 0,2 adică un număr de 4

Rezumat

17

respondenţi pe locul 9. Următoarele opţiuni diferă după cum urmează: un procent

de 8,6 adică un număr de 158 pacienţi atribuie locul 10 variabilei studiate, un

procent de 0,1 adică un număr de 1 pacient locul 12, un procent de 14,7 adică un

număr de 271 respondenţi locul 16 şi un procent de 0,1 adică 1 respondent locul 19.

Opiniile respondenţilor privind variabila Aveţi tuburi în nas şi gură un

procent de 0,1 subiecţi ai lotului adică un singur subiect plasează variabila studiată

pe locul 2 în ierarhia importanţei factorilor de insatisfacţie care i-au deranjat cel

mai mult pe durata spitalizării, un procent identic de 0,1 adică un număr de 1

subiect pe locul 3, un procent de 5,4 adică un număr de 99 subiecţi pe locul 5, un


un număr de 293 subiecţi pe locul 8, un procent de 0,2 adică un număr de 3 subiecţi

pe locul 10, iar procente identice de câte 0,1 adică un număr de 1

respondent/opţiune, locurile 11 şi 13. Următoarele opţiuni diferă după cum

urmează: un procent de 8,6 adică un număr de 158 pacienţi atribuie locul 14

variabilei studiate, un procent de 0,1 adică un număr de 1 pacient locul 15, un

procent de 29,3 adică un număr de 539 respondenţi locul 17, un procent de 31,3

adică un număr de 575 locul 18 şi un procent de 0,1 adică 1 respondent locul 20.

Fig. 5.28. Opiniile respondenţilor privind factorii de insatisfacţie care i-au

deranjat cel mai mult (lotul 2)

Cea de a doua categorie de factori care constituie cauza importanta a

disconfortului perceput de pacienţi pe durata spitalizării (lotul 2), vizează, după

cum observăm în figura 5.28. Opiniile respondenţilor privind factorii de

insatisfacţie care i-au deranjat cel mai mult (lotul 2): dezorientarea, existenţa

saloanelor mixte (femei cu bărbaţi), timpul prea scurt petrecut cu familia şi

Rezumat

18

prietenii, incertitudinea perioadei în care se aplică procedurile, deranjul cauzat pe

durata somnului datorită asistentelor/medicilor, imposibilitatea de a dormi,

perceperea mirosurilor din jur, lumina aprinsă tot timpul, existenţa durerilor şi

faptul că personalul medical foloseşte cuvinte pe care nu le cunosc.

Analizând item-ul: Opiniile respondenţilor privind variabila Sunteţi

dezorientat(ă), observăm că: un procent de 0,1 subiecţi ai lotului adică un număr de

2 subiecţi plasează variabila studiată pe locul 2 în ierarhia importanţei factorilor de

insatisfacţie care i-au deranjat cel mai mult pe durata spitalizării, un procent identic

de 0,1 adică un număr de 2 subiecţi pe locul 3, un procent de 5,4 adică un număr de

99 subiecţi pe locul 4, un procent de 8,8 adică un număr de 161 subiecţi pe locul 5,



subiecţi pe locul 11. Următoarele opţiuni diferă după cum urmează: câte un procent

de 0,1 adică 1 respondent/opţiune atribuie locurile 12, 14, 15, 16 şi 17 variabilei

studiate, un procent de 29,3 adică un număr de 538 pacienţi locul 18 şi un procent

de 31,2 adică un număr de 574 1 respondenţi locul 19.

Opiniile respondenţilor privind variabila Saloanele mixte (femei cu

bărbaţi), observăm că: un procent de 0,1 subiecţi ai lotului adică un număr de 1

subiect plasează variabila studiată pe locul 1 în ierarhia importanţei factorilor de



subiecţi pe locul 3, un procent de 10,2 adică un număr de 187 subiecţi pe locul 4,


adică un număr de 101 subiecţi pe locul 6, iar câte un procent de 0,1 adică un

număr de câte 1 subiect/opţiune, locurile 10, respectiv 11. Următoarele opţiuni

diferă după cum urmează: un procent de 14,3 adică un număr de 263 respondenţi

atribuie variabilei studiate locul 12, iar câte un procent de 0,1 adică un număr de 1

subiect/opţiune, locurile 15, 16, 18, respectiv 21.

Opiniile respondenţilor privind variabila Vă vedeţi familia şi prietenii

pentru scurt timp, observăm că: un procent de 0,1 subiecţi ai lotului adică un număr

de 1 subiect plasează variabila studiată pe locul 3 în ierarhia importanţei factorilor

de insatisfacţie care i-au deranjat cel mai mult pe durata spitalizării, un procent de

0,1 adică un număr de 1 subiect pe locul 9, un procent de 14,4 adică un număr de

264 subiecţi pe locul 13, un procent de 8,7 adică un număr de 159 subiecţi pe locul

15, în timp ce un procent de 0,1 adică un număr de 2 subiecţi îi atribuie locul 16 şi

un procent identic, de 0,1 adică un număr de 1 subiect locul 17. Următoarele

opţiuni diferă după cum urmează: un procent de 15,9 adică un număr de 292

respondenţi atribuie variabilei studiate locul 18, un procent de 29,3 adică un număr

de 539 locul 19, un procent de 31,2 adică un număr de 574 locul 20 şi un procent

de 0,1 adică 1 respondent locul 22.

Opiniile respondenţilor privind variabila Nu ştiţi când vi se vor face

anumite proceduri, observăm că: un procent de 5,8 subiecţi ai lotului adică un

număr de 107 subiecţi plasează variabila studiată pe locul 2 în ierarhia importanţei


Rezumat

19


un număr de 107 subiecţi pe locul 4, iar câte un procent de 0,1 adică un număr de 1

respondent/opţiune locurile 5, 6 respectiv 8. Următoarele opţiuni diferă după cum

urmează: un procent de 4,4 adică un număr de 80 respondenţi atribuie variabilei

studiate locul 10, un procent de 14,4 adică un număr de 264 locul 14, un procent de

8,6 adică un număr de 158 locul 16, un procent de 0,1 adică un număr de 1 subiect

locul 17 şi un procent de 15,9 adică un număr de 292 respondenţi locul 19.

Opiniile respondenţilor privind variabila Sunteţi deranjat din somn de

către asistente/medici observăm că: un procent de 0,2 subiecţi ai lotului adică un

număr de 3 subiecţi plasează variabila studiată pe locul 5, procente egale, de câte

0,1 adică un număr de câte 1 respondent/opţiune pe locurile 7, 12, 13 şi 14 în

ierarhia importanţei factorilor de insatisfacţie care i-au deranjat cel mai mult pe

durata spitalizării, un procent de 14,3 adică un număr de 263 subiecţi pe locul 15 şi

un procent de 8,7 adică un număr de 159 subiecţi pe locul 17. Următoarele opţiuni

diferă după cum urmează: un procent de 0,1 adică un număr de 2 respondenţi

atribuie variabilei studiate locul 18, un procent de 45,0 adică un număr de 828 locul

20, un procent de 31,2 adică un număr de 574 locul 21 şi un procent de 0,1 adică un

număr de 1 respondent locul 23.

Analizând evaluarea răspunsurilor la item-ul: Opiniile respondenţilor

privind variabila Nu puteţi dormi constatam că: procente identice, de câte 0,1 adică

un număr de 1 respondent/opţiune distribuie variabila studiată pe locurile 3, 10, 12,

14 şi 15 în ierarhia importanţei factorilor de insatisfacţie care i-au deranjat cel mai

mult pe durata spitalizării, un procent de 14,3 adică un număr de 263 subiecţi pe

locul 16, un procent de 0,1 adică un număr de 1 subiect pe locul 17, iar un procent

de 8,7 adică un număr de 159 respondenţi pe locul 18. Următoarele opţiuni diferă

după cum urmează: un procent de 0,1 adică un număr de 1 respondent atribuie

variabilei studiate locul 19, un procent de 0,1 adică un număr de 2 locul 20, un

procent de 45,0 adică un număr de 828 locul 21, un procent de 31,2 adică un număr

de 574 subiecţi locul 22 şi un procent de 0,1 adică un număr de 1 respondent locul

24.

Opiniile respondenţilor privind variabila Sunteţi conştient de mirosurile din

jurul dvs., observăm că: un procent de 24,5 subiecţi ai lotului adică un număr de

450 subiecţi plasează variabila studiată pe locul 1 în ierarhia importanţei factorilor

de insatisfacţie care i-au deranjat cel mai mult pe durata spitalizării, un procent de

10,2 adică un număr de 187 subiecţi pe locul 3, un procent de 44,8 adică un număr

de 823 subiecţi pe locul 4, un procent de 5,5 adică un număr de 102 respondenţi pe

locul 5, iar câte un procent de 0,1 adică un număr de 1 respondent/opţiune pe

locurile 6, respectiv 7. Următoarele opţiuni diferă după cum urmează: un procent

de 0,1 adică un număr de 2 respondenţi atribuie variabilei studiate locul 8, câte un

procent de 0,1 adică un număr de 1 respondent/opţiune locurile 10, 15 şi 16, în timp

ce un procent de 14,3 adică un număr de 262 locul 17, un procent de 0,1 adică un

număr de 2 locul 19 şi un procent de 0,1 adică un număr de 1 respondent locul 25.

Analizând opiniile respondenţilor privind variabila Aveţi lumina aprinsă

tot timpul, observăm că: un procent de 0,1 subiecţi ai lotului adică un număr de 2

Rezumat

20

subiecţi plasează variabila studiată pe locul 6 în ierarhia importanţei factorilor de


adică un număr de 1 subiect pe locul 11, un procent de 0,2 adică un număr de 3

subiecţi pe locul 17, un procent de 14,3 adică un număr de 263 respondenţi pe locul

18, un procent de 8,6 adică un număr de 158 pe locul 19 şi un procent de 0,2 adică

un număr de 4 subiecţi pe locul 20. Următoarele opţiuni diferă după cum urmează:

un procent de 45,0 adică un număr de 828 respondenţi atribuie variabilei studiate

locul 22, un procent de 31,2 adică un număr de 574 locul 23 şi un procent de 0,1

adică un singur respondent locul 26.

Opiniile respondenţilor privind variabila Aveţi dureri, observăm că: un

procent identic, de câte 0,1 adică un număr de 1 subiect al lotului/opţiune conferă

variabilei studiată locurile 9, respectiv 10 în ierarhia importanţei factorilor de


adică un număr de 2 subiecţi locul 18, un procent de 14,4 adică un număr de 264

subiecţi locul 19, un procent de 8,6 adică un număr de 158 respondenţi locul 20.

Următoarele opţiuni diferă după cum urmează: un procent de 0,3 adică un număr de

5 respondenţi atribuie variabilei studiate locul 21, un procent de 45,0 adică un

număr de 828 locul 23, un procent de 31,2 adică un număr de 574 locul 24 şi un

procent de 0,1 adică un număr de 1 respondent locul 27.

Opiniile respondenţilor privind variabila Personalul medical foloseşte

cuvinte pe care nu le înţelegeţi, observăm că: un procent de 15,9 subiecţi ai lotului

adică un număr de 292 plasează variabila studiată pe locul 4 în ierarhia importanţei



un număr de 822 subiecţi pe locul 7 şi un procent de 5,5 adică un număr de 101


de 0,1 adică un număr de 1 respondent atribuie variabilei studiate locul 9, un

procent de 0,1 adică un număr de 2 locul 19, un procent de 14,4 adică un număr de

264 locul 20, un procent de 8,7 adică un număr de 159 respondenţi locul 21, un

procent de 0,3 adică un număr de 5 locul 22, în timp ce un procent de 0,1 adică un

singur respondent locul 28.

A treia categorie de factori care constituie cauza unui disconfort mai

mare perceput de pacienţi pe durata spitalizării (lotul 3), vizează, după cum

observăm în figura 5.39, opiniile respondenţilor, respectiv faptul că sunt priviţi

drept obiecte, sunt privaţi de intimitate, sunt îngrijiţi de medici necunoscuţi, în

camera în care sunt spitalizaţi este prea frig sau prea cald, aud lumea discutând

despre ei, nu pot comunica, le este frică de moarte, de boli transmisibile, sunt

deranjaţi de reacţiile pacienţilor de alături, nu li s-a cerut consimţământul la

tratamentul aplicat (FANOVA=39.16, p=0.00251, 95%CI).

Totodată analizând rezultatele privind variabila Sunteţi privit ca un obiect

(nu este destul de amenajată grija ce vi se poartă), opiniile respondenţilor

subliniază faptul că: un procent de 15,9 subiecţi ai lotului adică un număr de 292

subiecţi plasează variabila studiată pe locul 3 în ierarhia importanţei factorilor de


Rezumat

21

adică un număr de 189 subiecţi pe locul 5, un procent de 44,7 adică un număr de

822 subiecţi pe locul 6, un procent de 5,5 adică un număr de 101 respondenţi pe

locul 7 şi un procent de 8,7 adică un număr de 159 locul 8. Următoarele opţiuni

diferă după cum urmează: câte un procent de 0,1 adică un număr de 1

respondent/opţiune atribuie variabilei studiate locurile 9, respectiv 20, un procent

de 14,4 adică un număr de 264 locul 21, un procent de 0,1 adică un număr de 1

respondent locul 22, în timp ce un procent de 0,2 adică un număr de 4 respondenţi

locul 23.

Tabel 5.39. Opiniile respondenţilor privind factorii de insatisfacţie care i-au

deranjat cel mai mult (lotul 3)

Din opiniile respondenţilor privind variabila Nu aveţi intimitate, observăm

că: un procent de 0,1 subiecţi ai lotului adică un număr de 2 subiecţi plasează

variabila studiată pe locul 1 în ierarhia importanţei factorilor de insatisfacţie care i-

au deranjat cel mai mult pe durata spitalizării, procent egale, de câte 0,1 adică un

număr de 1 subiect/opţiune pe locurile 2, 6, respectiv 7, un procent de 0,1 adică un

număr de 2 subiecţi pe locul 21, şi un procent de 23,0 adică un număr de 422


de 0,1 adică un număr de 2 respondenţi atribuie variabilei studiate locul 23, un

procent de 45,1 adică un număr de 829 locul 24 şi un procent de 31,2 adică un

număr de 574 locul 25.

Studiul opiniilor respondenţilor privind variabila Sunteţi îngrijiţi de către

medici necunoscuţi evidenţiază procente egale, de câte 0,1 adică un număr de 1

respondent/opţiune atribuie variabilei studiate locurile 5, respectiv 8 în ierarhia

importanţei factorilor de insatisfacţie care i-au deranjat cel mai mult pe durata

spitalizării, un procent de 0,1 adică un număr de 2 subiecţi o distribuie pe locul 22

şi un procent de 23,0 adică un număr de 422 subiecţi pe locul 23. Următoarele

Rezumat

22

opţiuni diferă după cum urmează: un procent de 0,3 adică un număr de 5

respondenţi atribuie variabilei studiate locul 24, un procent de 45,1 adică un număr

de 829 locul 25, în timp ce un procent de 31,2 adică un număr de 574 respondenţi

locul 28.

Opiniile respondenţilor privind variabila În camera în care vă aflaţi este

prea frig sau prea cald sunt astfel distribuite: un procent de 0,1 subiecţi ai lotului

adică un număr de 1 subiect plasează variabila studiată pe locul 4 în ierarhia


spitalizării, un procent de 15,9 adică un număr de 292 subiecţi pe locul 5, un


un număr de 823 respondenţi pe locul 8 şi un procent de 5,5 adică un număr de 101

subiecţi pe locul 9. Următoarele opţiuni diferă după cum urmează: un procent de

0,1 adică un număr de 2 respondenţi atribuie variabilei studiate locul 14, un procent

de 0,1 adică un număr de 1 locul 16, un procent de 0,1 adică un număr de 2 locul

23, un procent de 23,0 adică un număr de 422 respondenţi locul 24, în timp ce un

procent de 0,1 adică un număr de 2 respondenţi locul 25.

Analizând opiniile respondenţilor privind variabila Auziţi lumea discutând

despre dvs., observăm că: procente egale, de câte 0,1 adică un număr de 1 subiect al

lotului/opţiune distribuie variabila studiată pe locurile 3, 9, respectiv 24 în ierarhia


spitalizării, un procent de 23,2 adică un număr de 426 subiecţi pe locul 25, un

procent de 45,2 adică un număr de 831 subiecţi pe locul 26, şi un procent de 31,2

adică un număr de 574 respondenţi pe locul 27.

Opiniile respondenţilor privind variabila Nu puteţi comunica releva faptul

că: procente identice, de câte 0,1 adică un număr de 1 subiect al lotului/opţiune

plasează variabila studiată pe locurile 11, respectiv 25 în ierarhia importanţei


procent de 23,2 adică un număr de 426 subiecţi pe locul 26, un procent de 45,2

adică un număr de 831 pe locul 27 şi un procent de 31,3 adică un număr de 575

respondenţi pe locul 28.

Analizând opiniile respondenţilor în relația cu variabila Vă este frică de

moarte remarcam că: un procent de 0,1 subiecţi ai lotului adică un număr de 1

subiect plasează variabila studiată pe locul 26 în ierarhia importanţei factorilor de


adică un număr de 426 subiecţi pe locul 27, un procent de 45,2 adică un număr de

831 subiecţi pe locul 28, în timp ce un procent de 31,3 adică un număr de 576


Opiniile respondenţilor privind variabila Vă este frică de boli transmisibile

releva: procente egale, de câte 0,1 adică un număr de 1 respondent al

lotului/opţiune exprimată atribuie variabilei studiate locurile 1, 2, 10, respectiv 27

în ierarhia importanţei factorilor de insatisfacţie care i-au deranjat cel mai mult pe

durata spitalizării, un procent de 23,2 adică un număr de 426 subiecţi locul 28, un

procent de 45,2 adică un număr de 830 subiecţi locul 29 şi un procent de 31,2 adică

un număr de 574 respondenţi locul 30.

Rezumat

23

Analizând opiniile respondenţilor privind variabila Vă deranjează reacţiile

pacienţilor de alături. Rezultatele releva procente egale, de câte 0,1 adică un număr

de 1 respondent al lotului/opţiune exprimată atribuie variabilei studiate locurile 1,

respectiv 3 în ierarhia importanţei factorilor de insatisfacţie care i-au deranjat cel

mai mult pe durata spitalizării, un procent de 10,2 adică un număr de 187 subiecţi

locul 8 şi un procent de 44,7 adică un număr de 822 subiecţi locul 9. Următoarele

opţiuni diferă după cum urmează: un procent de 17,4 adică un număr de 320 locul

10, un procent de 0,1 adică un număr de 1 subiect locul 28, un procent de 23,2

adică un număr de 427 respondenţi locul 29, în timp ce un procent de 4,1 adică un

număr de 75 locul 30.

Analizând opiniile respondenţilor privind variabila Nu vi s-a cerut

consimţământul la tratament se remarca: un procent de 0,1 subiecţi ai lotului adică

un număr de 2 subiecţi plasează variabila studiată pe locul 1 în ierarhia importanţei



un număr de 1 subiect pe locul 29 şi un procent de 64,4 adică un număr de 1184



locul / procentul deţinut de factorii de insatisfacţie care i-au deranjat cel mai mult

pe durata spitalizării, s-a întocmit (Tabelul 5.50) centralizatorul cumulativ, din care

observăm că:

locul 1, în opinia unui procent de 40,0 respondenţi este deţinut de variabila

„Nu vi se explică manoperele şi tratamentele care vi se fac”;


„Personalul medical nu se prezintă”;

locul 3 în opinia unui procent de 45 respondenţi este deţinut de variabila

„Nu ştiţi când vi se vor face anumite proceduri”;


„Sunteţi conştient de mirosurile din jurul dvs.”;


„Saloanele mixte (femei cu bărbaţi)”;


„Sunteţi privit ca un obiect”;


„Personalul medical foloseşte cuvinte pe care nu le înţelegeţi”;


„În camera în care vă aflaţi este prea frig sau prea cald”;


„Vă deranjează reacţiile pacienţilor de alături”;

locul 10 în opinia unui procent de 35,2 respondenţi este deţinut de

variabila „Nu vi s-a cerut consimţământul la tratament”;


variabila „Nu ştiţi cât timp o să staţi la Terapie Intensivă”,

Rezumat

24


„Sunteţi restricţionaţi de tuburi, perfuzii”;


variabila „Vă este sete, foame”;


„Vi se măsoară tensiunea prea des”;


variabila „Aveţi senzaţia că asistentele urmăresc mai mult aparatele decât

pe dvs.”;


variabila „Auziţi sunetele şi alarmele de la aparate”;


variabila „Asistenţii şi medicii vorbesc prea tare (gălăgie în secţie)”;


variabila „Aveţi tuburi în nas şi gură”;


variabila „Sunteţi dezorientat(ă)”;


„Sunteţi deranjat din somn de către asistente/medici”;


„Nu puteţi dormi”;


„Aveţi lumina aprinsă tot timpul”;


„Aveţi dureri”;


variabila „Nu aveţi intimitate”;


variabila „Sunteţi îngrijiţi de către medici necunoscuţi”;


variabila „Auziţi lumea discutând despre dvs.”;


variabila „Nu puteţi comunica”;


variabila „Vă este frică de moarte”;


variabila „Vă este frică de boli transmisibile”;


variabila „Nu vi s-a cerut consimţământul la tratament”.

Rezumat

25

Tabel 5.50. Centralizator cumulativ al opiniei respondenţilor privind

locul/procentul deţinut de factorii de insatisfacţie care i-au deranjat cel mai mult

pe durata spitalizării

Rezumat

26

Tabel 5.50 (continuare)

Rezumat

27

Rezumat

28

Analizând sugestiile pacienţilor pentru Terapie intensivă, observăm că

pacienţii au opinat după cum urmează:

un procent de 0,1 adică un număr de 2 respondenţi consideră că intimitatea

este cea mai importantă atunci când sunt în situaţia de a fi internaţi la

terapie intensivă, alături de procedura firească de explicare a tratamentului

la care sunt supuşi (pacienţii simt o reală frustrare izvorâtă din senzaţia de

inferioritate sugerată de incapacitatea de percepţie a situaţiei),

un respondent (0,1%) sugerează că actul medical este condiţionat de

remuneraţie în mod verbal, non-verbal şi para-verbal şi ca atare şpaga

reprezintă în viziunea sa cea mai mare problemă a sistemului nostru de

sănătate (în viziunea acestui pacient, omul mulţumit de calitatea actului

medical se revanşează din proprie iniţiativă faţă de cei care l-au tratat aşa

cum ar fi trebuit, conform tuturor normelor existente),

un alt respondent (0,1%) are o sugestie cât se poate de firească pentru

serviciul de Terapie intensivă, care vizează cele două părţi implicate în

actul medical: medicii să-şi focalizeze atenţia pe pacient şi problemele

sale, iar acesta la rându-i să fie deschis la procedurile aplicate de medic

din dorinţa de a-i face bine.

Faptul că foarte mulţi pacienţi nu au răspuns la această întrebare demonstrează

faptul că întrebările deschise nu sunt potrivite în aceste situaţii.

Este de remarcat faptul că un singur pacient din 1838 a avut atitudine

vehementa remarcând ca este regretabil că actul medical sa fie condiţionat de

recompensa financiară.

5.4. Discuţii

Ca o caracteristică generală se remarcă faptul că , pacienţii îşi doresc, în

primul rând, să li se explice procedurile şi tratamentul. Îşi doresc să fie îngrijiţi

corespunzător şi să li se acorde importanţa cuvenită. Terapia durerii joacă un rol

foarte important. Faptul că au avut sau nu dureri reprezintă o variabilă foarte

importantă. Există şi pacienţi pentru care sunt importante condiţiile de cazare şi

modul de tratament al personalului [102]. Contactul cu familia constituie

următoarea variabilă importantă în determinarea gradului de satisfacţie a pacienţilor

referitoare la îngrijirea medicală. Un tratament de calitate este caracterizat de cei

mai mulţi pacienţi ca fiind satisfăcute prompt toate solicitările, ca să li se acorde

importanţa cuvenită şi pe ultimul loc se situează variabila mâncare suficientă, de

calitate.

Factorii de insatisfacţie, care i-au deranjat cel mai mult pe durata

spitalizării sunt:

neexplicarea procedurilor şi tratamentelor

personalul medical omite a se prezenta, nu comunică funcţia şi

numele

personalul medical foloseşte un limbaj prea profesional, neînţeles de

pacienţi

temperatura din mediul ambiant nu este confortabilă.

Rezumat

29

Un procent semnificativ dintre pacienţi prezintă disconfort ca urmare a

reacţiilor înregistrate de ceilalţi pacienţi. Există pacienţi care sunt nemulţumiţi de

faptul că nu li s-a cerut consimţământul pentru tratamentul aplicat şi nu li s-a

precizat perioada de spitalizare la terapie intensivă [103, 104]. O variabilă

importantă şi care nu poate fi neglijată în măsurarea insatisfacţiei pacienţilor este

faptul că personalul medical, asistentele, sunt mai preocupate de urmărirea

echipamentelor medicale decât a pacienţilor [105]. Frica de bolile transmisibile

constituie un alt factor care contribuie la insatisfacţia pacienţilor.

Analiza corelaţională a rezultatelor obţinute privind satisfacţia

pacienţilor cu privire la performanţele îngrijirilor medicale oferite

S-a urmărit să se verifice dacă există o corelaţie între variabilele studiate.

Din analiză se remarca faptul ca: Vârsta pacienţilor corelează cu variabilele

Îngrijire corespunzătoare [r(1838)=-0,76**

,p= 0,001], Satisfacţia privind modul de

rezolvare a solicitărilor [r(1838)= 0,50*, p< 0,05], Respectarea intimităţii

[r(1838)= 0,72**

, p< 0,001], precum şi Frica de boli transmisibile [r(1838)=-0,69**

,

p< 0,001]. Prin urmare, putem constata că pe măsură ce creşte vârsta pacienţilor ce

au răspuns acestui chestionar, scade nivelul de satisfacţie privind nivelul de

îngrijire corespunzătoare în spital. Constatăm că pe măsură ce subiecţii înaintează

în vârstă, aceştia consideră că nivelul de intimitate avut este mai mic. De asemenea,

observăm că o relaţie puternic semnificativă există şi între vârstă şi frica de bolile

transmisibile, astfel cu cât sunt mai în vârstă, frica de aceste boli este mai mare. Un

aspect interesant priveşte faptul că, deşi au declarat aceste atitudini, totuşi subiecţii

consideră că li s-au satisfăcut prompt toate solicitările, relaţia dintre aceste variabile

fiind una semnificativă statistic.

Nivelul de educaţie corelează semnificativ cu Percepţia asupra nivelului

de durere resimţit [r(1838)= 0,47*, p< 0,05], şi Modul de acordare a importanţei

[r(1838)= 0,53**

, p< 0,05],ceea ce semnifică faptul că cu cât nivelul de studii al

pacienţilor este mai ridicat cu atât suportă mai cu stoicism durerile şi consideră că li

s-a acordat importanţa cuvenită. Relaţiile dintre variabile sunt puternic

semnificative.

Observăm că variabila Numărul de zile de spitalizare corelează puternic

semnificativ cu următoarele variabile: Senzaţia ca asistentele urmăresc mai mult

aparatele decât pacientul [r(1838)=-0,65**

, p< 0,001)] Utilizarea de către

personalul medical a termenilor specifici medicali [r(1838)=0,6**

, p< 0,001],

Percepţia asupra adecvării temperaturii mediului [r(1838)=0,63**

, p< 0,001] şi

Explicarea procedurilor / tratamentului [r(1838)=-0,75**

, p< 0,001].

Prin urmare, interpretăm astfel aceste corelaţii: cu cât numărul de zile de

spitalizare creşte, cu atât senzaţia ca asistentele urmăresc mai mult aparatele decât

pacientul este mai puternică, cu atât pacienţii au impresia că personalul medical

utilizează termeni specifici medicali pe care pacienţii nu îi înţeleg. De asemenea, cu

cât numărul de zile de spitalizare creşte, cu atât subiecţii consideră ca neadecvată

temperatura mediului de spitalizare şi consideră că nu li s-au explicat procedurile /

tratamentul urmat.

Rezumat

30

Nivelul de satisfacţie privind gradul de îngrijire primit corelează direct

proporţional precum şi invers proporţional cu variabilele următoare: Percepţia

asupra modului în care au fost trataţi pacienţii [r(1838)=0,67**

, p< 0,001], Nivelul

de promptitudine la solicitările pacienţilor [r(1838)=-0,95**

, p< 0,001],

Permisiunea de contact cu familia [r(1838)=0,97**

, p< 0,001], Gradul de explicare

a procedurilor/ tratamentului medical [r(1838)=0,42**

, p< 0,001], Gradul de

acordare a importanţei cuvenite [r(1838)=0,321**

, p< 0,001], Abordarea

corespunzătoare (r(1838)=-0,315**

, p< 0,001], Calitatea hranei (r(1838)=-0,6**

, p<

0,001), Deranjul în timpul somnului [r(1838)=-0,5**

, p< 0,001], Luminozitate

[r(1838)=-0,7**

, p< 0,001], Grad de intimitate [r(1838)=-0,33**

, p< 0,001],

Îngrijirea de către medici necunoscuţi [r(1838)=-0,9**

, p< 0,001], Gradul de

discreţie [r(1838)=-0,32**

, p< 0,001] şi Frica de boli transmisibile [r(1838)=-0,9**

,

p< 0,001].

Considerăm că pe măsură ce creşte nivelul de satisfacţie privind gradul de

îngrijire primit, creşte nivelul de satisfacţie asupra modului în care au fost trataţi

pacienţii, consideră că li s-au explicat procedurile – tratamentele urmate, creşte

gradul de satisfacţie privind importanţa acordată şi consideră că li s-a permis a avea

suficient timp cu familia. Se constatat că într-o relaţie semnificativă, invers

proporţională se află nivelul de satisfacţie privind gradul de îngrijire primit cu

restul variabilelor amintite mai sus. Astfel, pe măsură ce creşte nivelul de

satisfacţie privind gradul de îngrijire primit, scade nivelul de satisfacţie asupra

nivelului de promptitudine la solicitările pacienţilor, asupra modului de abordare de

către personalul medical, serviciilor de alimentaţie, calităţii somnului, luminozităţii

din mediul spitalicesc, nivelului de intimitate şi scade frica de bolile transmisibile.

De asemenea, cu cât sunt mai satisfăcuţi de gradul de îngrijire primit, creşte

consideră că nu au fost îngrijiţi de medici necunoscuţi, li s-a pătrat dreptul la

confidenţialitate, nediscutându-se despre subiecţi. [106, 107 ,108]

5.5. Concluzii

1. Calitatea îngrijirii pacientului depinde în mare măsură de performanţele

sistemului sanitar. Pentru a îmbunătăţi gradul de satisfacţie a pacientului ar trebui

dezvoltat un sistem performant, cu obiective măsurabile pentru creşterea nivelului

de îngrijire a pacientului.

2. Un cod de etică, care să ţină cont de rezultatele cercetării, reprezintă

primul pas în implementarea unui sistem sanitar de îngrijiri medicale. Codul se va

baza pe variabilele analizate mai sus, completându-se periodic cu alte variabile,

repetând cercetarea trimestrială.

3. Rezultatele privind locul/procentul deţinut de aspectele ce au contribuit

la satisfacţia resimţită pe durata spitalizării de către pacienţi au relevat faptul că

32,2% din respondenţi au plasat pe locul I variabila Mi s-au explicat procedurile/

tratamentul, 50,9% din respondenţi au plasat pe locul II variabila Am fost îngrijit

corespunzător, iar 39,4% au plasat pe locul III variabila Mi s-a acordat importanţa

cuvenită.

Rezumat

31

1. Motivul de satisfacţie pe care majoritatea respondenţilor (81,6%) l-au

plasat în a doua jumătate a clasamentului a fost variabila Am fost tratat cu

căldură/umanizat, iar cel clasat pe ultimul loc (X) de mai mult de jumătate dintre

subiecţi a fost variabila Mâncare suficientă, de calitate.

2. Referitor la factorii de insatisfacţie care i-au deranjat pe pacienţi se

remarcă faptul că peste 40% dintre subiecţi au plasat pe primul loc variabila Nu vi

se explică manoperele şi tratamentele care vi se fac (40%), pe locul II variabila

Personalul medical nu se prezintă (49,1%) şi pe locul III variabila Nu ştiţi când vi

se vor face anumite proceduri (45%). De asemenea, se remarcă faptul că 64%

dintre respondenţi clasează variabila Nu vi s-a cerut consimţământul la tratament

pe ultimul loc în cea ce priveşte motivul insatisfacţiei.

3. Printre motivele de insatisfacţie pe care peste 60% dintre subiecţi le iau

în considerare se numără următoarele variabile: Nu ştiţi cât timp o să staţi la

Terapie Intensivă; Sunteţi restricţionaţi de tuburi, perfuzii; Vă este sete, foame; Vi

se măsoară tensiunea prea des; Nu vi s-a cerut consimţământul la tratament.

4. Aproximativ 45% dintre subiecţi au plasat în prima jumătate a

clasamentului următorii factori din a doua categorie care constituie o cauză

importantă de disconfort pentru pacienţi pe durata spitalizării: Nu ştiţi când vi se

vor face anumite proceduri; Sunteţi conştient de mirosurile din jurul dvs.;

Saloanele mixte (femei cu bărbaţi); Personalul medical foloseşte cuvinte pe care

nu le înţelegeţi. Acelaşi procent de pacienţi consideră variabila Aveţi dureri cel

mai puţin cauzatoare de insatisfacţie, clasând-o pe locul 23.

5. Din cea de-a treia categorie de factori, 40% dintre respondenţi

consideră că cel mai important factor care contribuie la insatisfacţia lor a fost

variabila Nu vi se explică manoperele şi tratamentele care vi se fac, iar aproximativ

45% plasează pe locul următor ca importanţă în clasamentul factorilor din această

categorie variabila Sunteţi privit ca un obiect. Factori precum: Nu aveţi intimitate;

Sunteţi îngrijiţi de către medici necunoscuţi; Auziţi lumea discutând despre dvs.;

Nu puteţi comunica; Vă este frică de moarte; Vă este frică de boli transmisibile; Nu

vi s-a cerut consimţământul la tratament, se regăsesc, în opinia subiecţilor studiaţi,

pe ultimele locuri în ceea ce priveşte contribuţia la insatisfacţia acestora pe durata

spitalizării.

6. Studiul efectuat oferă o bază pentru crearea unui model original de

determinare a variabilelor unui sistem performant de îngrijiri medicale, care să

asigure un grad ridicat al satisfacţiei pacienţilor.

7.

Rezumat

32

CAPITOLUL 6.

STUDIU PRIVIND PERCEPŢIA ECHIPEI MEDICALE ASUPRA PERFORMANŢELOR ÎNGRIJIRILOR MEDICALE OFERITE


Obiectivele principale ale cercetării calitative privind „Analiza

performanţelor îngrijirilor medicale prin prisma echipei medicale (medici şi

asistente medicale)”, au fost:

identificarea caracteristicilor semnificative ale profesiei de medic;

stabilirea factorilor de insatisfacţie în ce priveşte profesia de medic;

determinarea factorilor ce privesc îngrijirea pacientului;

identificarea opiniilor respondenţilor privind gradul de mulţumire

generat de performanţa atinsă la locul de muncă.


A fost realizat un chestionar online SurveyMonkey, alcătuit din 14

întrebări.

În scopul analizării performanţelor îngrijirilor medicale prin prisma

echipei medicale (medici şi asistente medicale), s-au investigat un număr de 1013

cadre medicale.

Chestionarul cadrelor medicale, a fost aplicat în cele 6 centre universitare,

cu sprijinul directorilor generali şi în alte spitale judeţene, cu ajutorul Şcolii

Naţionale de Management, astfel:

Iaşi: Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie “Cuza Voda”, Spitalul

Clinic de Boli Infecțioase, Spitalul Clinic de Psihiatrie Socola,

Spitalul Clinic de Recuperare Iași, Spitalul Clinic Dr. C.I. Parhon

Iași, Spitalul de Urgenta pentru Copii Sf. Maria Iași, Spitalul

Județean de Urgente Sfântu Spiridon.

Bucureşti: Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii Grigore Alexandrescu,

Spitalul Clinic de Urgenta Sf. Pantelimon, Spitalul Clinic de

Urgenta Floreasca, Spitalul Clinic Colentina, Institutul de Urgenta

pentru Boli Cardiovasculare Prof. Dr. C.C. Iliescu, Spitalul Clinic

Malaxa, Spitalul Clinic de Urgenta Bagdasar-Arseni.

Cluj – Napoca: Institutul Oncologic Prof. Dr. Ion Chiricuţă Cluj-Napoca,

Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Cluj-Napoca, Spitalul Clinic

Județean de Urgenţă Cluj.

Timişoara: Spitalul Clinic de Obstetrică Ginecologie Dr. D. Popescu

Timișoara, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Louis Ţurcanu

Timișoara, Spitalul Clinic Județean de Urgenta Timișoara.

Craiova: Centrul de Cardiologie Craiova, Spitalul Clinic Județean de

Urgenta Craiova

Tîrgu Mureş: Spitalul Clinic Județean Mureș

Rezumat

33

Suceava: Spitalul Județean de Urgenta Sf. Ioan cel Nou Suceava

Botoşani: Spitalul de Copii Cuvioasa Parascheva, Spitalul de Obstetrică

Ginecologie Botoșani, Spitalul Județean Mavromati Botoșani.

Bacău: Spitalul județean Bacău.

Buzău: Spitalul Judeţean Buzău.

Galaţi: Spitalul Clinic de Urgenta Pentru Copii Sf. Ioan Galați, Spitalul de

Boli Infecțioase Sf. Paraschiva Galați, Spitalul de Obstetrică-

Ginecologie Buna Vestire Galați, Spitalul de Urgenta Sf. Apostol

Andrei Galați.

Oradea:

Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Oradea

Spitalul clinic de Neurologie şi Psihiatrie Oradea

Spitalul clinic de Obstetrică-Ginecologie Oradea

Spitalul clinic de Urgenta Județean Oradea

Constanta:

Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Constanta

Spitalul Clinic Județean de Urgenta Constanta

Spitalul de Pneumoftiziologie Constanta

Spitalul Clinic de Recuperare, Medicina Fizica şi Balneologie

Eforie Nord

Sanatoriul Balnear şi de Recuperare Mangalia

Brașov:

Spitalul de Boli Infecțioase Brașov

Spitalul de Pediatrie Brașov

Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Brașov

Spitalul Municipal Brașov

Sibiu:

Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu

Spitalul Clinic Județean de Urgenta Sibiu

Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu

Spitalul de Psihiatrie Dr. Gh. Preda Sibiu

Includerea lor în studiu a fost posibilă prin obţinerea acordului conducerii

spitalului şi al pacienţilor.

6.3. Rezultate

Descrierea populaţiei

În scopul analizei performanţelor îngrijirilor medicale prin prisma echipei

medicale (medici şi asistente medicale), a fost investigat un număr de 1013 de

cadre medicale. A fost înregistrata variabila: nivelul de şcolarizare. S-a clasificat

nivelul de studii în următoarele categorii: liceu sanitar plus echivalare, nivel

postliceal, universitar şi postuniversitar.

În urma analizei statistice a componenţei lotului, s-a observat că lotul este

compus din 99,9 % persoane cu studii universitare adică un număr de 1012 şi 0,1%

reprezentând o singură persoană cu studii postuniversitare.

Rezumat

34

De asemenea, lotul prezintă o distribuţie omogenă, fiind constituit din 149

de persoane sub 30 de ani, reprezentând 14,7% din totalul de respondenţi, 207

persoane cu vârste cuprinse între 30-35 ani, reprezentând 20,4% din totalul de

respondenţi, 218 persoane cu vârste cuprinse între 35-45 ani, reprezentând 21,5%

din totalul de respondenţi, 287 persoane cu vârste cuprinse între 45-50 ani,

reprezentând 28,3% din totalul de respondenţi şi 152 persoane cu vârste peste 50

ani, reprezentând 15% din totalul de respondenţi.

Distribuţia lotului de participanţi în funcţie de variabila Vechime în

sistemul sanitar, releva că cel mai mare procent, de 37,8 adică un număr de 383 de

respondenţi este deţinut de cei cu peste 20 ani vechime, un procent de 25,3 adică

256 respondenţi de cei între 10-20 ani de vechime, un procent de 22,2 adică un

număr de 225 respondenţi între 5-10 ani vechime, în timp ce un procent relativ mic,

de 14,7 adică un număr de 149 persoane au sub 5 ani vechime în sistemul sanitar.

Rezultatele obţinute în urma prelucrării răspunsurilor primite sunt astfel

prezentate:

La itemul nr. 4 care cere subiecţilor să numească 3 caracteristici ce definesc

profesia de medic, răspunsurile primite arată că:

un număr egal de medici, 338 (33,4%/caracteristică) afirmă că sacrificiul,

respectiv umanitatea, sunt caracteristici definitorii ale profesiei lor,

un număr de 335 medici (33,1%) consideră competenţa ca fiind caracteristica

ce le defineşte profesia, iar câte un singur medic (0,1%/trăsătură) opiniază că

propria profesie este fundamentată pe devotament, respectiv ştiinţa de carte,

potrivit datelor: Ierarhizarea caracteristicilor ce definesc profesia de medic

(lotul 1).

Abnegaţia şi cunoaşterea reprezintă în mod egal, pentru câte 170 de medici

(16,8% trăsătură) caracteristici fundamentale ale profesiei lor, în timp ce

înzestrarea şi perfecţiunea deţin un procent egal de 16,7 adică un număr de 169 de

medici optează pentru fiecare din cele două trăsături, percepute ca reprezentative în

activitatea lor. La egalitate în ce priveşte numărul şi procentul privind percepţia

asupra altor trăsături definitorii, sunt responsabilitatea şi „sângele rece”; astfel, un

număr de 167 medici (16,5%) consideră că responsabilitatea îi defineşte, în timp ce

sângele rece de care dau dovadă îi caracterizează pe alţi 167 de respondenţi

(16,5%). Un singur medic care a participat la cercetare (0,1%) este convins că

tenacitatea este cea care defineşte profesia de medic (lotul 2).

Respectul şi rigoarea constituie pentru câte 170 de respondenţi (16,8%

trăsătură) caracteristici definitorii ale meseriei de medic, în timp ce experienţa şi

inteligenţa, ocupă un procent egal de 16,7 în viziunea a câte 169 de medici. Viteza

de lucru constituie în viziunea a 168 de respondenţi (16,6%) o condiţie esenţială pe

care trebuie să o îndeplinească în vederea exercitării meseriei. Creativitatea

reprezintă în opinia unui singur medic (0,1%) o trăsătură definitorie a meseriei, în

timp ce ştiinţa de carte ocupă acelaşi procent scăzut (cel mai mic), de 0,1 adică

reprezintă părerea exprimată de un respondent (lotul 3)

Realizând o analiză a tuturor răspunsurilor subiecţilor, se poate constata că

profesia de medic este definită potrivit opiniilor acestora de următoarele 3

Rezumat

35

caracteristici fundamentale: umanitatea şi sacrificiul pentru un procent de 33,37

adică 338 subiecţi (la egalitate) şi competenţa, pentru un procent foarte apropiat,

de 33,07 adică un număr de 335 subiecţi.

La itemul nr. 5 care cere subiecţilor să aleagă/numească 3 factori de

satisfacţie în ceea ce priveşte meseria acestora, rezultatele obţinute în urma

analizării răspunsurilor: Ierarhizarea factorilor de satisfacţie în ceea ce priveşte

profesia de medic (lotul 1), arată că:

procentul maxim de 40,57, adică un număr de 411 respondenţi consideră

sănătatea pacienţilor ca fiind cel mai important factor de satisfacţie în ceea

ce priveşte meseria,

33,1% din medici adică un număr de 335 opiniază pentru viaţa salvată a

pacienţilor ca fiind prioritară,

265 de respondenţi (26,2%) acordă statului social meritul satisfacţiei

profesionale,

1 respondent (0,1%) consideră libertatea de decizie ca având un rol

covârşitor în împlinirea profesională,

1 respondent (0,1%) cred că satisfacţia profesională se datorează

respectului societăţii.

Recunoştinţa pacienţilor constituie factorul principal al împlinirii

profesionale pentru 332 medici (32,8%), în timp ce respectul comunităţii are acelaşi

merit în viziunea a 289 medici (28,5%). Un procent de 19,9 adică 202 medici cred

că statutul le oferă împlinirea profesională, iar un procent de 9,9 adică 100 medici

cred că nimic nu îi poate mulţumi mai mult din punct din punct de vedere

profesional decât un pacient însănătoşit. Împlinirea profesională este tributară

fericirii semenilor pentru un număr de 88 medici (8,7%), pe când sănătatea

populaţiei şi starea de bine a pacienţilor reprezintă pentru câte un medic

(0,1%/caracteristică) tot atâtea motive de satisfacţii: Ierarhizarea factorilor de

satisfacţie în ceea ce priveşte profesia de medic - lotul 2.

Din studiu reiese că din totalul celor 1013 medici chestionaţi, un număr de

368 (36,3%) consideră că propria împlinire profesională se datorează mediului

elevat în care îşi desfăşoară activitatea, 282 (27,8%) cred că importanţa muncii stă

la baza ei, iar 261 (25,8%) susţin că se simt satisfăcuţi din punct de vedere

profesional atunci când contribuie la fericirea semenilor. Un număr de 100 de

medici (9,9%) cred că respectul comunităţii are o mare influenţă asupra propriei

stări de mulţumire. Recunoştinţa şi competiţia permanentă alături de nevoia de

cunoaştere, prezintă un factor primordial în viziunea a câte unui medic

(0,1%/trăsătură).

Centralizând răspunsurile tuturor respondenţilor se poate conchide că

există 3 factori de satisfacţie primordiali în ceea ce priveşte meseria acestora:

sănătatea pacienţilor pentru un procent de 40,57 adică un număr de 411, mediul

elevat pentru un procent de 36,33 adică un număr de 368 şi viaţa salvată pentru un

procent de 33,07 adică un număr de 335 subiecţi.

La itemul nr. 6 care cere subiecţilor să aleagă/numească 3 factori de

insatisfacţie în ceea ce priveşte meseria acestora, rezultatele obţinute la:

Rezumat

36

Ierarhizarea factorilor de insatisfacţie în ceea ce priveşte profesia de medic (lotul

1) se remarca faptul că: un număr de 405 medici (40,0%), cei mai mulţi raportat la

numărul celor intervievaţi (1013), consideră salariile mici ca fiind principalul motiv

al insatisfacţiei profesionale, 351 (34,6%) pun insatisfacţia în ceea ce priveşte

propria meserie pe seama uzurii psihice, iar un număr de 255 (25,2%) cred că lipsa

de respect are de asemenea un rol esenţial în dobândirea unei stări de insatisfacţie

profesională. Nivelul veniturilor stă la baza nemulţumirii unui medic (0,1%), în

timp ce alt medic (0,1%) crede cu tărie că starea spitalelor îi sporeşte nemulţumirea

pe plan profesional.

Un alt factor care contribuie la insatisfacţia profesională este lipsa

procedurilor, afirmaţie susţinută de un număr de 344 medici (34,0%). Un procent

de 26,7 adică 270 medici pun indisciplina la baza nemulţumirii în exercitarea

meseriei, iar 21,4% adică 217 medici atribuie acest rol inculturii. Dotarea

insuficientă a spitalelor este motivul nemulţumirii unui număr de 98 medici (9,7%),

iar legislaţia interpretabilă contribuie la insatisfacţia profesională a altor 82 medici,

în procent de 8,1%. Un singur medic (0,1%) consideră denigrarea ca factor esenţial

în eşecul profesional; de asemenea se remarcă cazul singular al unui medic (0,1%)

care consemnează instalarea insatisfacţiei profesionale în urma nerecunoaşterii

profesionale şi a lipsei de apreciere venită din partea comunităţii în care îşi

desfăşoară activitatea.

Dezordinea constituie factorul principal care produce insatisfacţia

profesională în opinia unui număr de 386 medici (38,1%), ineficienţa are acelaşi rol

pentru 275 medici (27,1%). Legislaţia interpretabilă constituie o altă cauză

plauzibilă a atingerii gradului de nemulţumire în exercitarea profesiei pentru 252

medici (24,9%), la fel şi indisciplina, pentru 98 medici (9,7%). Insatisfacţia

profesională poate fi generată atât de nivelul salarial, motivaţia unui medic (0,1%),

cât şi de un proces constant de vânătoare a erorilor, în viziunea altui respondent

(0,1%) (lotul 3).

În urma analizării tuturor răspunsurilor respondenţilor se poate conchide

că factorii de insatisfacţie profesională ce au obţinut cel mai mare procentaj sunt:

salariile mici, pentru un procent de 39,98 adică un număr de 405 subiecţi,

dezordinea pentru un procent de 38,10 adică un număr de 386 subiecţi şi lipsa

procedurilor medicale pentru un procent de 33,96 adică un număr de 344 subiecţi.

La item-ul nr. 7 care cere subiecţilor să ordoneze după importanţă factorii

ce privesc îngrijirea pacientului, supunem analizei un prim lot (lotul 1), care

vizează echipamentul de lucru, resursele medicale, răspunsul prompt la solicitarea

pacientului, răbdarea şi amabilitatea, după cum reiese din: Statistica descriptivă

privind ierarhizarea factorilor ce privesc îngrijirea pacientului (lotul 1).

Din analiza opiniilor respondenţilor privind variabila Echipament de lucru,

observăm că un procent de 71,08 subiecţi ai lotului o plasează pe locul 2 în ierarhia

importanţei factorilor ce privesc îngrijirea pacientului, un procent de 6,52 pe locul

3, un procent de 6,91 pe locul 4, un procent de 0,10 pe locul 6, un procent de 8,39

pe locul 7 şi un procent de 7,01 pe locul 8.

Rezumat

37

Fig. 6.12. Statistica descriptivă privind ierarhizarea factorilor ce privesc

îngrijirea pacientului (lotul 1)

Din analiza item-ului: Resurse medicale (materiale medico-sanitare),



4, un procent de 7,01 pe locul 5, un procent de 4,64 pe locul 6, un procent de 11,06

pe locul 7, un procent de 6,91 pe locul 9 şi un procent de 61,8 (cel mai mare) pe

locul 11.

Studiul opiniilor respondenţilor privind variabila Răspunsul prompt la

solicitarea pacientului, observăm că un procent de 6,91 subiecţi ai lotului o

plasează pe locul 1 în ierarhia importanţei factorilor ce privesc îngrijirea

pacientului, un procent de 8,39 pe locul 2, un procent de 7,01 pe locul 3, un procent

de 15,50 pe locul 6, un procent de 0,10 pe locul 7, un procent de 51,04 pe locul 8,

un procent de 4,64 pe locul 9 şi un procent de 6,42 pe locul 11.

Studiul opiniilor respondenţilor privind variabila Răbdare, observăm că un

procent de 6,42 subiecţi ai lotului o plasează pe locul 1 în ierarhia importanţei

factorilor ce privesc îngrijirea pacientului, un procent de 6,92 pe locul 2, un procent

de 8,39 pe locul 3, un procent de 7,01 pe locul 4, un procent de 66,54 pe locul 9, un

procent de 0,10 pe locul 10 şi un procent de 4,64 pe locul 11.

Din analiza opiniilor respondenţilor privind variabila Amabilitate,



6, un procent de 7,01 pe locul 7, un procent de 6,91 pe locul 8 şi un procent de

77,59 pe locul 10.

Rezumat

38

Al doilea lot de factori ce privesc îngrijirea pacientului (lotul 2), a fost

supus atenţiei medicilor: competenţa, ambientul din spital, empatia, timpul alocat

pentru consilierea pacientului, devotamentul/dedicarea asistentelor medicale,

receptivitatea şi atitudinea pacientului, după cum reiese din figura următoare.

Fig. 6.18. Statistica descriptivă privind ierarhizarea factorilor ce privesc

îngrijirea pacientului (lotul 2)

Din analiza opiniilor respondenţilor privind variabila Competenţă,



2, un procent de 6,91 pe locul 3, un procent de 8,39 pe locul 5 şi un procent de 7,01

pe locul 6.

Din analiza opiniilor respondenţilor privind variabila Ambientul din spital

(mediul fizic, condiţiile), observăm că un procent de 0,10 subiecţi ai lotului o


pacientului, un procent de 51,04 pe locul 6, un procent de 15,40 pe locul 7, un

procent de 6,42 pe locul 8, un procent de 0,10 pe locul 9, un procent de 15,30 pe

locul 10 şi un procent de 11,65 pe locul 11.

Din analiza opiniilor respondenţilor privind variabila Empatia, observăm

că un procent de 8,39 subiecţi ai lotului o plasează pe locul 1 în ierarhia importanţei

factorilor ce privesc îngrijirea pacientului, un procent de 7,01 pe locul 2, un procent

de 0,10 pe locul 5, un procent de 51,04 pe locul 7, un procent de 20,04 pe locul 8,

un procent de 6,42 pe locul 9 şi un procent de 7,01 pe locul 11.

Din analiza opiniilor respondenţilor privind variabila Timpul alocat pentru

consilierea pacientului, observăm că un procent de 0,10 subiecţi ai lotului o


Rezumat

39



locul 7, un procent de 8,39 pe locul 9 şi un procent de 7,01 pe locul 10.

Din analiza opiniilor respondenţilor privind variabila Devotamentul /

dedicarea asistentelor medicale, observăm că un procent de 7,01 subiecţi ai lotului

o plasează pe locul 1 în ierarhia importanţei factorilor ce privesc îngrijirea



locul 7, un procent de 0,20 pe locul 8 şi un procent de 8,39 pe locul 11.

Din analiza opiniilor respondenţilor privind variabila Receptivitatea şi

atitudinea pacientului, observăm că un procent de 5,33 subiecţi ai lotului o



procent de 8,39 pe locul 8, un procent de 7,01 pe locul 9 şi un procent de 0,10 pe

locul 11.


locul/procentul deţinut de factorii ce privesc îngrijirea pacientului s-a întocmit

tabelul 6.15. Centralizator cumulativ al opiniei respondenţilor privind

locul/procentul deţinut de factorii ce privesc îngrijirea pacientului, din care

observăm că:

locul 1, în opinia unui procent de 71,27 respondenţi este deţinut de

variabila Competenţă;


variabila Echipamentul de lucru;


variabila Timpul alocat pentru consilierea pacientului;


variabila Receptivitatea şi atitudinea pacientului;


variabila Devotamentul/dedicarea asistentelor medicale;


variabila Ambientul tangibil din spital (mediul fizic, condiţiile);


variabila Empatie,


variabila Răspuns prompt la solicitarea pacientului;

Locul 9 în opinia unui procent de 66,54 respondenţi este deţinut de

variabila Răbdare,


variabila Amabilitate;


variabila Resurse medicale (materiale medico-sanitare).

Rezumat

40

Tabelul 6.15. Centralizator cumulativ al opiniei respondenţilor privind locul/procentul

deţinut de factorii ce privesc îngrijirea pacientului Nr crt

Factori ce privesc îngrijirea pacientului

Locul//procentul deţinut de factorii ce privesc îngrijirea pacientului

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1. Echipamentul de lucru 71.08 6.52 6.91 0.10 8.39 7.01

2. Resursele medicale (materiale medico-sanitare)

0.10 8.49 7.01 4.64 11.06 6.91 61.8

3. Răspunsul prompt la solicitarea pacientului

6.91 8.39 7.01 15.50 0.10 51.04 4.64 6.42

4. Răbdarea 6.42 6.91 8.39 7.01 66.54 0.10 4.64

5. Amabilitatea 0.10 8.39 7.01 6.91 77.59

6. Competenta 71.27 6.42 6.91 8.39 7.01

7. Ambientul tangibil din spital (mediul fizic, condiţiile)

0.10 51.04 15.40 6.42 0.10 15.30 11.65

8. Empatia 8.39 7.01 0.10 51.04 20.04 6.42 7

9. Timpul alocat pentru consilierea pacientului

0.10 51.53 9.58 16.39 6.91 0.10 8.39 7.01

10. Devotamentul/dedicarea asistentelor medicale

7.01 14.22 12.04 44.82 6.42 6.91 0.20 8.39

11. Receptivitatea şi atitudinea pacientului

5.33 55.97 23.20 8.39 7.01 0.10

Fig. 6.25. Centralizator cumulativ al opiniei respondenţilor privind locul/procentul deţinut

de factorii ce privesc îngrijirea pacientului

8. În general, pe o scală de la 1 la 5, unde 1 înseamnă foarte mult/complet şi 5

foarte puţin/deloc, evaluaţi cât de mult vă detaşaţi de problemele personale

atunci când sunteţi la serviciu.

Analizând răspunsurile respondenţilor se pot observa opiniile

respondenţilor privind gradul de detaşare faţă de probleme personale în timpul

serviciului şi se remarca faptul că, cel mai mare număr, de 409 persoane (40,4%),

deţinând locul 1, se detaşează complet de problemele personale atunci când sunt la

serviciu, iar cel mai mic număr, 106 respondenţi (10,5%), deţinând ultimul loc, 5,

nu adoptă aceeaşi conduită, astfel că, nu se detaşează deloc. Există o involuţie

Rezumat

41

graduală a nivelului de detaşare faţă de problemele personale în timpul serviciului,

care de la un nivel mai ridicat spre unul scăzut se prezintă astfel: un număr de 230

respondenţi (22,7%) se detaşează destul de mult, ocupând astfel locul 2, un număr

de 152 persoane (15,0%) mai puţin, ocupând locul 3, în timp ce 116 respondenţi, în

procent de 10,5, se detaşează foarte puţin, plasându-se astfel pe poziţia 4.

9. Cât de des se întâmplă să vă simţiţi extenuată la locul de muncă? Referitor la problema extenuării la locul de muncă, opiniile medicilor

variază după cum rezultă din analiză:

un procent de 26,9 adică un număr de 272 respondenţi se simt extenuaţi foarte

des (locul 1 în ierarhia graduală a extenuării la locul de muncă),

un procent de 29,9 adică un număr de 303 respondenţi (majoritatea) se simt

extenuaţi des (locul 2 în ierarhia graduală a extenuării la locul de muncă),

un număr de 204 respondenţi (20,1%) rar se simt extenuaţi la locul de muncă

(locul 3 în ierarhia graduală a extenuării la locul de muncă),

un număr de 150 respondenţi (14,8%) foarte rar sunt răpuşi de extenuare la

locul de muncă (locul 4 în ierarhia graduală a extenuării la locul de muncă),

un număr de 55 medici (5,4%) niciodată nu ating pragul extenuării la locul de

muncă (locul 5 în ierarhia graduală a extenuării la locul de muncă),

un număr de 29 medici (2,9%) nu ştiu să răspundă sau pur şi simplu refuză să

dea un răspuns în acest sens (locul 6, ultimul, în ierarhia graduală a extenuării

la locul de muncă).

Analizând răspunsurile de mai sus observăm că deşi procentul cel mai

ridicat, de 29,91, adică un număr de 303 subiecţi aparţine celor care se simt des

obosiţi la locul de muncă, acesta nu are valoarea cea mai ridicată, ocupând doar

poziţia 2.

10. Consideraţi că atribuţiile/sarcinile dumneavoastră la locul de muncă sunt

prea puţine, prea multe sau exact atâtea câte trebuie? Analizând opiniile respondenţilor privind perceperea numărului de

atribuţii/sarcini la locul de muncă observăm că: medicii care au participat la

cercetare şi opiniază că sarcinile la locul de muncă sunt prea multe, deţin cel mai

mare procentaj, de 72,7 adică în număr de 736 (majoritatea), ocupând primul loc în

ierarhia graduală considerentului asupra atribuţiilor/sarcinilor de la locul de muncă.

Un număr de 203 medici (20,0%) consideră că atribuţiile specifice locului de

muncă sunt exact atâtea câte trebuie, ocupând locul 2 în ierarhia graduală

considerentului asupra atribuţiilor/sarcinilor de la locul de muncă. Doar 21 de

persoane (2,1%) susţin că sarcinile de la locul de muncă sunt prea puţine şi ca atare

sunt deschişi la asumarea altora noi; aceştia se plasează pe poziţia 3. Un procent

redus, de 5,2 adică un număr de 53 medici au refuzat să dea un răspuns sau nu ştiu;

ocupă ultimul loc, 4 în ierarhia studiată.

11. Care dintre următoarele cuvinte/sintagme caracterizează ceea ce simţiţi

dumneavoastră faţă de profesia de cadru medical? (alegeţi maxim 3 cuvinte) Potrivit rezultatelor studiului opiniilor respondenţilor privind

cuvintele/sintagmele care caracterizează profesia de medic observăm că, în urma

răspunsurilor celor 1013 de subiecţi, un număr de 329 (32,5%) afirmă că pasiunea

Rezumat

42

îi defineşte. Se poate remarca că un procent ridicat, de 67,5 corespunzând unui

număr de 684 respondenţi, nu au menţionat nici o sintagmă care îi caracterizează.

12. Pe dumneavoastră ce vă motivează cel mai mult să fiţi performant la locul

de muncă? Răspundeţi ordonând după importanţă primele trei aspecte care

vă motivează să fiţi performant la locul de muncă (maxim trei aspecte):

La această întrebare au completat chestionarul un număr de 705 respondenţi.

Dintre aceştia un număr de 514, reprezentând un procent de 72,91% consideră

că aspectul care îi motivează cel mai mult la locul de muncă este satisfacţia

obţinută din munca prestată. Un al doilea aspect, evidenţiat de către respondenţi

este mediu fizic/condiţiile de muncă. Acesta a fost ales într-un procent de 56,60%,

adică de un număr de 399 respondenţi. Un al treilea aspect, cu un procent de

41,84% (295 persoane) îl constituie prestigiul obţinut.

13. Ordonaţi după importanţă următoarele aspecte care vă pot diminua

performanţele la locul de muncă Analizând răspunsurile subiecţilor privind opiniile respondenţilor privind

variabila Condiţii de muncă stresante se subliniază că: în ce priveşte condiţiile de

muncă stresante percepute ca aspecte ce pot diminua performanţele la locul de

muncă, acestea ocupă locul 1 pentru un procent de 56,3 adică un număr de 570,

locul 2 pentru un procent de 27,6 adică un număr de 280, în timp ce pentru un

procent de 16,1 adică un număr de 163, ocupă locul 3.

În ce priveşte un alt aspect al activităţii medicilor care ar putea diminua

performanţele la locul de muncă, anume relaţiile tensionate cu superiorii, situaţia se

prezintă în modul următor: Opiniile respondenţilor privind variabila Relaţii

tensionate cu superiorii: un procent de 10,6 adică un număr de 107 pun pe primul

loc acest aspect, pe locul 2 îl plasează un procent de 9,9 adică un număr de 100

subiecţi, pe locul 4 un procent de 0,1 adică un singur respondent. Ultimele trei

locuri sunt repartizate astfel: un procent de 10,8 adică un număr de 109 respondenţi

plasează pe locul 7 aspectul relaţiilor tensionate cu superiorii perceput ca fiind un

posibil factor perturbator în atingerea performanţelor profesionale la locul de

muncă, un procent de 60,7 adică un număr de 615 (cel mai ridicat) le situează pe

locul 8, iar un procent de 8 aducă un număr de 81 medici consideră că ocupă

ultimul loc, adică locul 9.

Lipsa resurselor medicale adecvate constituie un aspect ce poate contribui

la diminuarea performanţelor profesionale ale medicilor la locul de muncă, de

aceea aceştia opiniază în modul următor: un procent de 5,8 adică 59 subiecţi

plasează pe locul 1 acestor factor, considerându-l ca fiind de o importanţă majoră,

pe locul 2 îl pune un procent de 40,9 adică un număr de 414, pe locul 3 un procent

de 37,3 adică un număr de 378, pe locul 4 un procent de 15,9 adică un număr de

161 şi pe ultimul loc, 5, un procent mic, de 0,1 adică un singur respondent: Opiniile

respondenţilor privind variabila Lipsa resurselor medicale adecvate.

Analizând opiniile respondenţilor privind variabila Rutina: Opiniile

respondenţilor privind variabila Rutina, observăm că un procent de 5,0 adică un

număr de 51 subiecţi o plasează pe locul 2 în ce priveşte contribuţia la diminuarea

performanţelor profesionale, un procent de 5,9 adică un număr de 60 cadre

Rezumat

43

medicale pe locul 6. Rutina este plasată pe locul 7 de un procent 49,9 adică un

număr de 505 respondenţi, locul 8 de către un procent de 29,3 respondenţi şi locul

9, de către un procent de 9,9 adică un număr de 100.

Interpretarea opiniilor respondenţilor privind nerespectarea valorii muncii

prestate percepută ca factor ce poate contribui la diminuarea performanţelor

profesionale, conduce la următoarele rezultate: pe locul 1 o situează un procent de

6,0 adică un număr de 61 subiecţi, pe locul 3 un procent de 4,2 adică un număr de

43, pe locul 4 un procent de 49,9 adică un număr de 505 cadre medicale.

Următoarele locuri sunt repartizate astfel: locul 5 de către un procent de 29,9 adică

un număr de 303 respondenţi, locul 6 de un procent de 9,9 adică un număr de 100

respondenţi şi locul 7 de un procent de 0,1 adică un singur respondent.


aspectele care pot diminua performanţele la locul de muncă, s-a întocmit Tabelul

6.26. Centralizator cumulativ al opiniei respondenţilor privind aspectele care pot

diminua performanţele la locul de muncă, din care observăm că:


variabila Condiţiile de muncă stresante;


variabila Lipsa resurselor medicale adecvate;


variabila Lipsa resurselor medicale adecvate;


variabila Nerespectarea valorii muncii prestate;


variabila Nerespectarea valorii muncii prestate;


Nerespectarea valorii muncii prestate;


variabila Rutina;


variabila Relaţiile tensionate cu superiorii;


Rutina.

Tabel 6.26. Centralizator aspecte care pot diminua performanţele subiecţilor la

locul de muncă

Nr.

crt.

Aspectele care pot diminua

performanţele la locul de muncă

Locul/procentul deţinut de aspectele care pot diminua

performanţele subiecţilor la locul de muncă

1 2 3 4 5 6 7 8 9

1. Condiţiile de muncă stresante 56.27 27.64 16.09

2. Relaţiile tensionate cu superiorii 10.56 9.87 0.1 10.76 60.71 8

3. Lipsa resurselor medicale adecvate 5.82 40.87 37.31 15.89 0.1

4. Rutina 5.03 5.92 49.85 29.32 9.87

5. Nerespectarea valorii muncii prestate 6.02 4.24 49.85 29.91 9.87 0.1

Rezumat

44

Fig.6.36. Centralizator aspecte care pot diminua performanţele subiecţilor la locul

de muncă

14. Cât de mulţumită sunteţi de performanţa atinsă de dumneavoastră la locul

de muncă? Analizând răspunsurile celor 1013 respondenţi se poate constata, că doar

un număr de 2 subiecţi (0,2%) sunt mulţumiţi de performanţa atinsă la locul de

muncă. Majoritatea celor chestionaţi, un număr de 1011 respondenţi, nu au dat nici

un răspuns privind problematica nivelului de performanţă pe care l-au obţinut în

timpul exercitării profesiei la locul de muncă, ceea ce poate induce existenţa unui

anumit grad de nesiguranţă generat de varii motive. Cert este faptul că absenţa

majoritară a unui răspuns la această problemă sugerează faptul că performanţa la

locul de muncă este un obiectiv greu de atins în condiţiile existenţei unor factori de

natură morală şi materială.

6.4. Discuţii

Ca urmare a Analizei performanţelor îngrijirilor medicale prin prisma

echipei medicale (medici şi asistente medicale), variabilele rezultate din

centralizatorul cumulativ al opiniei respondenţilor sunt complet diferite de cele ale

pacienţilor.

Una dintre variabilele foarte importante este competenţa şi aproape pe

acelaşi nivel se află echipamentul de lucru [109, 110, 111].

Alte variabile de care trebuie ţinut cont este timpul alocat pentru consilierea

pacientului, receptivitatea şi atitudinea pacientului.

Devotamentul asistentelor medicale reprezintă un alt factor care a fost

evaluat în acest studiu. Sunt luate în considerare diverse caracteristici ale

comportamentului personalului medical: empatie, răbdare, amabilitate [112].

Materialele medico-sanitare joacă un rol important în Analiza

performanţelor îngrijirilor medicale prin prisma echipei medicale (medici şi

asistente medicale).

Conform centralizatorului cumulativ al opiniei respondenţilor privind

aspectele care pot diminua performanţele la locul de muncă sunt, în ordinea

Rezumat

45

priorităţilor generate de studiu: condiţiile de muncă stresante, lipsa resurselor

medicale adecvate, nerespectarea valorii muncii prestate, rutina şi relaţiile

tensionate cu superiorii.

Analiza comparativă a rezultatelor obţinute privind percepţia

echipei medicale asupra performanţelor îngrijirilor medicale

oferite

A fost cercetata exista unor diferenţe semnificative în interiorul grupului

investigat în funcţie de vechimea în muncă (o relaţie între vechime şi

performanţe), în ceea ce priveşte ierarhizarea caracteristicilor ce definesc profesia

de medic. Interesant este că, deşi există diferenţe între grupurile investigate, acestea

nu sunt semnificative statistic (p>0.05, 95%CI).

6.5. Concluzii

1. Răspunsurile subiecţilor studiaţi în ceea ce priveşte locul/procentul deţinut de

factorii care influenţează calitatea îngrijirilor pacientului relevă faptul că un

procent semnificativ dintre respondenţi (peste 70%) au considerat ca fiind

foarte importante variabilele Competenţă şi Echipamentul de lucru, plasându-

le pe primele două locuri în ierarhie, iar peste jumătate dintre pacienţii

studiaţi iau în considerare şi variabilele Timpul alocat pentru consilierea

pacientului şi Receptivitatea şi atitudinea pacientului.

2. Un procent important dintre subiecţi (peste 60%) consideră ca având o mică

contribuţie la influenţarea calităţii îngrijirilor acordate pacientului

următoarele variabile: Răbdare, Amabilitate şi Resurse medicale (materiale

medico-sanitare).

3. Referitor la opinia respondenţilor privind aspectele care pot diminua

performanţele la locul de muncă se remarcă faptul că peste 50% dintre

subiecţi au plasat pe primul loc variabila Condiţiile de muncă stresante şi

aproximativ 40% au considerat ca fiind importantă şi variabila Lipsa

resurselor medicale adecvate, clasând-o pe poziţia a doua (din nouă) în

ierarhie.

4. În opinia populaţiei studiate factorii care contribuie cel mai puţin la

diminuarea performanţelor la locul de muncă au inclus următoarelor

variabile: Rutina, Relaţiile tensionate cu superiorii şi Nerespectarea valorii

muncii prestate.

5. Într-un sistem sanitar performant cele mai importante variabile competenţa şi

echipamentul de lucru sunt consecinţele sistemului educaţional şi al nivelului

de finanţare.

6. Personalul educat cu competenţe profesionale nu poate suplini lipsa finanţării

şi a echipamentului performant. Echipamentul performant nu poate suplini

competenţa profesională.

7. Metoda de cercetare utilizată demonstrează necesitatea corelării sistemului de

învăţământ cu cel de sănătate, şi necesitatea analizei integrate a celor două

sisteme şi determinarea abilităţilor şi modelarea comportamentului echipei

medicale în concordanţă cu variabilele de performanţă necesare unui sistem

Rezumat

46

de sănătate în care satisfacţia pacientului este luată în considerare.

8. Pentru a putea aloca un timp optim pentru consilierea pacientului, personalul

trebuie să fie în număr suficient şi receptiv la atitudinea pacientului.

9. Se impune necesitatea dezvoltării unei culturi organizaţionale care să creeze

un mediu bazat pe respect, amabilitate, recunoaşterea valorii muncii prestate.

10. Se costată, de asemenea, necesitatea alocării de către Sistemul educaţional

medical din România a unui spaţiu pentru cursuri mandatori de

comportament, de etică în relaţia cu pacientul, de respectare a drepturilor

pacienţilor şi rezistenţă la muncă solicitantă.

CAPITOLUL 7.

EVALUAREA NECESITĂŢII IMPLEMENTĂRII MANAGEMENTULUI RISCULUI ÎN SISTEMUL DE SANATATE DIN ROMÂNIA


Procesul de management al riscului include diferite metode de a lua decizii

având în vedere situaţiile de risc previzibile şi cele imprevizibile [113, 114]. În

acest studiu se analizează principiile pe care se bazează managementul riscului în

sistemul de sănătate, concept modern care are ca scop final creşterea gradului de

satisfacţie a pacientului şi îmbunătăţirea calităţii îngrijirilor medicale [115, 116].

Obiectivele principale ale cercetării calitative privind „Evaluarea

necesităţii implementării riscului în sistemul sanitar românesc” au fost:

existenţa/inexistenţa/încercări în acest sens a unei structuri care susţine

procesul de management al riscurilor

existenţa/inexistenţa/iniţiative unor proceduri de sistem şi/sau

operaţionale de sistem care reglementează identificarea, măsurarea,

ierarhizarea, tratarea, monitorizarea şi documentarea riscurilor ce pot

afecta organizaţia.


A fost realizat un chestionar on-line SurveyMonkey, alcătuit din 12

întrebări. În scopul evaluării necesităţii implementării managementului riscului în

sistemul sanitar românesc, s-au investigat un număr de 251 de persoane din marile

oraşe ale ţării, precum, Bucureşti, Braşov, Cluj, Iaşi, Sibiu şi Timişoara.

Includerea lor în studiu a fost posibilă prin obţinerea acordului conducerii spitalului

şi al pacienţilor.

7.3. Rezultate

Descrierea populaţiei

În scopul evaluării necesităţii implementării managementului riscului în

sistemul sanitar românesc, s-au investigat un număr de 251 de persoane, dintre care

63 sunt bucureşteni (25,1%), 46 sunt din Braşov (18,3%), 42 din Cluj (16,7%), 59

din Iaşi (23,5%), 10 din Sibiu (4,0%), iar 31 din Timişoara (12,4%).

De asemenea, privind distribuţia lotului de participanţi în funcţie de

variabila Sex, lotul prezintă o distribuţie omogenă, fiind constituit din 138 de

Rezumat

47

femei, reprezentând 55% din totalul de respondenţi şi 113 de bărbaţi, reprezentând

45% din totalul de respondenţi.

Rezultatele obţinute în urma prelucrării răspunsurilor primite sunt

elocvente:

La întrebarea nr. 1 ”La nivelul organizaţiei dumneavoastră există o

structură care susţine procesul de management al riscurilor?” observăm că,

potrivit datelor un număr de 111 respondenţi (44,2%) afirmă că la nivelul

organizaţiei din care fac parte există o structură care susţine procesul de

management al riscurilor, un procent de 50,2 adică 126 respondenţi neagă acest

lucru, în timp ce 14 persoane susţin că există încercări în acest sens. Se poate

remarca o diferenţă semnificativă între răspunsurile afirmative, negative şi cel prin

care se recunoaşte că există încercări de management al riscului (44,2%, 50,2%,

respectiv doar 5,6%).

La întrebarea nr. 2 “Aveţi proceduri de sistem şi/sau operaţionale de

sistem care reglementează identificarea, măsurarea, ierarhizarea, tratarea,

monitorizarea şi documentarea riscurilor ce pot afecta organizaţia?” datele

obţinute conduc la interpretarea de mai jos.

Referitor la sondarea opiniei privind eventualitatea existenţei unor

proceduri de sistem şi/sau operaţionale care reglementează identificarea,

măsurarea, ierarhizarea, tratarea, monitorizarea şi documentarea riscurilor ce pot

afecta organizaţia, un procent de 58,2 adică 146 respondenţi susţin că există

asemenea proceduri, în timp ce un procent de 30,7 adică 77 respondenţi neagă acest

lucru. Un procent relativ mic, de 11,2, corespunzând răspunsurilor a 28 de

respondenţi, afirmă că există iniţiative privind procedurile de sistem (preventive).

La întrebarea nr. 3 “Evaluaţi şi documentaţi riscul când luaţi decizii

importante (lansarea unor proiecte, elaborarea planurilor strategice, etc.)?” observăm potrivit datelor: Opţiunile respondenţilor privind evaluarea şi

documentarea riscului în condiţiile luării deciziilor importante, un procent mare,

de 77,3 corespunzând unui număr de 194 respondenţi confirmă procedura, în timp

ce doar un procent de 22,7 adică 57 respondenţi, o infirmă. Se poate observa că

există o diferenţă semnificativă între atitudinile celor două categorii de respondenţi,

de 54,6%. Este lăudabil că procentul mai mare, de 77,3 aparţine celor care iau în

considerare riscul în momentul lansării unor proiecte, elaborării planurilor

strategice etc.

La întrebarea nr. 4 “Se apelează la o modalitate de formare

profesională care să faciliteze dezvoltarea cunoştinţelor cu privire la risc?”

observăm următoarele aspecte privind opţiunile respondenţilor: referitor la

adoptarea unei modalităţi de formare profesionale care să faciliteze dezvoltarea

cunoştinţelor cu privire la risc, un număr semnificativ de respondenţi, 221 (88%),

afirmă procedura aplicată, în timp ce doar 30 (12%) o infirmă. Se mai poate

remarca procentul destul de mare al respondenților, 88, care recurg la varianta

modalităţii de formare profesională percepută ca o facilitare a cunoştinţelor cu

privire la risc, comparativ cu un procent semnificativ mai mic, de doar 12, care nu

adoptă această metodă.

Rezumat

48

La întrebarea nr. 5 “Există planuri pentru situaţii de urgenţă aferente

unor evenimente improbabile dar cu consecinţe majore care pot bloca

activitatea organizaţiei?” observăm următoarele aspecte privind opţiunile

respondenţilor: răspunsurile respondenţilor au relevat existenţa unor planuri pentru

situaţii de urgenţă aferente unor evenimente improbabile (cu consecinţe majore)

care pot bloca activitatea organizaţiei într-un procent mare, de 74,5 corespunzând

unui număr de 187 respondenţi. Un procent infim, de doar 2, adică 5 respondenţi

neagă existenţa unor asemenea planuri, în timp ce un procent de 23,5 adică 59 de

respondenţi susţin că există intenţii în ce priveşte întocmirea lor.

La întrebarea nr. 6 “Organizaţia utilizează instrumente de transfer sau

partajare a riscurilor cu alte organizaţii? (de ex. societăţi de asigurare)”

observăm că: un număr de 209 respondenţi (majoritatea) corespunzând unui

procent de 83,3 afirmă că organizaţia utilizează instrumente de transfer sau

partajare a riscurilor cu alte organizaţii, 19 respondenţi (7,6%) neagă acest lucru, în

timp ce 21 respondenţi (8,4%) susţin existenţa unor intenţii în privinţa utilizării

instrumentelor de transfer sau a partajării riscurilor cu alte organizaţii de către

organizaţia din care fac parte.

La întrebarea nr.7 ”Există un proces de reevaluare a riscurilor după

implementarea măsurilor de diminuare/combatere a riscului identificat?”

observăm că, din totalul celor 251 de respondenţi, un număr de 209 (83,3%) afirmă

existenţa unui proces de reevaluare a riscurilor după implementarea măsurilor de

diminuare/combatere a riscului identificat, 9 respondenţi (3,6%) neagă existenţa

unui asemenea proces, iar un procent de 13,1 adică un număr de 33 respondenţi

susţin existenţa unor intenţii privind procesul reevaluării riscurilor.

La întrebarea nr. 8 ”Care sunt limitările care vă împiedică să

implementaţi planurile privind diminuarea riscurilor?” privitor la cauzele

limitărilor care împiedică respondenţii să implementeze planurile privind

diminuarea riscurilor, răspunsurile au fost variate, astfel:

47 de respondenţi, adică un procent de 18,7 (cel mai mare), consideră că

personalul fără experienţă constituie o piedică în implementarea

planurilor privind diminuarea riscurilor,

un număr aproximativ egal, de 42 (16,7%), 40 (15,9), 39 (15,5),

consideră drept piedici în implementarea planurilor în ce priveşte

diminuarea riscurilor: lipsa cadrului instituţional, subfinanţarea şi

timpului insuficient,

22 de respondenţi (8,8%) dau vina pe complexitatea activităţilor, văzând

în aceasta o reală piedică în îndeplinirea obiectivului propus,

legislaţia în vigoare reprezintă o piedică pentru 2 respondenți (0,8%),

din totalul celor 251 respondenţi au existat entităţi care au identificat

următoarele piedici: limitările legislative (2 respondenţi, respectiv 0,8%),

limitările în organizarea şi diminuarea riscurilor instituţionale cauzate de

lipsa legislaţiei şi a instrumentelor specifice (1 respondent, respectiv

0,4%), lipsa fondurilor (1 respondent, respectiv 0,4%), inexistenţa

calităţii de factor de decizie (1 respondent, respectiv 0,4%), inexistenţa

Rezumat

49

limitărilor (1 respondent, respectiv 0,4%), imposibilitatea detailării

limitărilor (1 respondent, respectiv 0,4%) şi unele părţi din legislaţie sau

modificări ale acesteia.

La întrebarea nr. 9 ”Care credeţi că este principalul risc la nivelul

organizaţiei dumneavoastră?”, răspunsurile acoperă o paletă foarte mare de

aspecte după cum urmează:

apariţia erorilor în gestiunea resurselor este considerată ca fiind principalul

risc la nivelul organizaţiei de către cel mai mare procent de respondenţi,

24,3 adică un număr de 61 persoane,

pentru un procent de 52 de respondenţi (20,7%): lipsa cadrului

reglementat,

nu număr de 41 respondenţi, adică 16,3%: ezitarea în luarea unei decizii,

pentru 30 persoane (12,0%): scăderea cotei de încredere,

13 respondenţi (5,2%): scăderea indicatorilor de rezultat,

7 persoane (2,8%): decizii eronate,

câte 1 respondent/factor risc (0,4%), a opinat ca fiind riscuri (individuale)

la nivelul organizaţiei din care fac parte, următoarele: diminuarea

finanţării de bază, factorii externi, necunoscuţi, lipsa de finanţare de la

minister, lipsa finanţării şi a bugetului care acoperă doar cheltuielile cu

salariile, lipsa fondurilor, inexistenţa unor riscuri, repetabilitatea

operaţiunilor, rutina activităţilor şi lipsa curiozităţii zilnice în aspectele

legislative, reducerea finanţării (şi implicit, reducerea nr. de studenţi, a nr.

de angajaţi, etc., riscul financiar şi măsurile care duc la neîndeplinirea

obiectivului, riscul financiar şi adoptarea unor măsuri împotriva

organizaţiei-riscuri care împiedică atingerea obiectivelor propuse, riscul

neasigurării resurselor financiare necesare; se poate remarca varietatea

motivaţiilor celor 12 respondenţi (4,8%) care au identificat fiecare în parte

cauzele principalului risc la nivelul organizaţiei din care fac parte.

În analiza statistică a chestionarului care măsoară necesitatea

implementării managementului riscului în sistemul sanitar românesc, ne-am oprit

asupra fidelităţii scalelor. Am dorit să aflăm consistenţa internă, interitemi a

acestuia. În urma aplicării procedurii statistice, am constatat existenţa unei valori a

coeficientului alfa Cronbach medie, acceptabilă de 0,678. Astfel putem spune că

scala evaluată prezintă un grad de precizie ridicat.

7.4. Discuţii

Conceptul de managementul riscului a fost implementat şi promovat doar

în ultimii ani [117, 118]. Evaluarea necesităţii implementării managementului

riscului în sistemul de sănătate rezultă din discordanţele constatate şi în cercetările

prezentate până acum în această lucrare [119].

Există standarde de control intern managerial, legislaţie privind

managementul riscului, metodologii de finanţare dar o metodologie de

implementare a riscului în sistemul educaţional corelat cu cel sanitar se poate

genera ţinând cont de limitările generate de studiul nostru cu privire la piedicile

Rezumat

50

implementării planurilor privind diminuarea riscului. Piedicile ce au rezultat sunt:

personalul fără experienţă, lipsa cadrului instituţional, subfinanţarea, timpul

insuficient, limitele legislative [120].

Opţiunile respondenţilor privind principalul risc la nivelul organizaţiei

sunt: apariţia erorilor în gestiunea resurselor, lipsa cadrului reglementat, ezitarea în

luarea unei decizii, scăderea cotei de încredere şi decizii eronate [121, 122, 123].

Realizarea actului medical poate fi afectată de greşeli şi/sau erori

generatoare de prejudicii asupra pacientului. Expresia juridică a acestora, conform

doctrinei şi practicii internaţionale, este malpraxisul medical, care s-a dezvoltat,

tocmai, pe temeiul culpei profesionale medicale şi constă într-o greşeală imputabilă

unui prestator de servicii de sănătate (medic, asistentă sau moaşă, farmacist,

instituţie medico-sanitară sau farmaceutică publică sau privată, cabinet particular,

angajat al unei instituţii sanitare, în esenţă, orice membru al echipei care participă

în realizarea actului medical) al cărui conduită în plan profesional sau administrativ

a deviat de la standardul stabilit în domeniul respectiv pentru persoanele cu o

pregătire şi o experienţă similară şi a cauzat un prejudiciu pacientului (fizic,

mental, emoţional, material etc.) [124, 125, 126].

Analiza corelaţională a rezultatelor obţinute privind evaluarea necesităţii

implementării managementului riscului în sistemul sanitar românesc .

Am fost interesaţi să verificăm dacă există o corelaţie între variabilele

studiate. După cum observăm coeficienţi de corelaţie Pearson variabile

managementul riscului, r, percepţia celor 251 de respondenţi asupra modalităţii în

care structura existentă susţine procesul de management al riscurilor corelează

puternic semnificativ cu:

Q2 în care se investighează existenţa procedurilor de sistem si/sau

operaţionale de sistem care reglementează identificarea, măsurarea,

ierarhizarea, tratarea, monitorizarea şi documentarea riscurilor ce pot

afecta organizaţia [r(251) = 0,750**

, p < 0,001];

Q3 în care se chestionează evaluarea şi documentarea riscului când sunt

luate decizii importante precum lansarea unor proiecte, elaborarea

planurilor strategice, etc. [r(251) = 0,323**

, p < 0,001];

Q4 care vizează modalităţile de formare profesională care să faciliteze

dezvoltarea cunoştinţelor cu privire la risc [r(251) = 0,470**

, p < 0,001];

Q5 care evaluează existenţa planurilor pentru situaţii de urgenta aferente


activitatea organizaţiei [r(251) = 0,442**

, p < 0,001];

Q7 în care se verifică dacă exista un proces de reevaluare a riscurilor după

implementarea masurilor de diminuare/combatere a riscului identificat?

[r(251) = 0,334**

, p < 0,001].

Observăm că utilizarea de către organizaţie a instrumentelor de transfer sau

partajare a riscurilor cu alte organizaţii (de ex. societăţi de asigurare) [r(251) =

0,470**

, p < 0,001] corelează puternic semnificativ cu:

Rezumat

51

Q5 care evaluează existenţa planurilor pentru situaţii de urgenta aferente


activitatea organizaţiei [r(251) = 0,332**

, p < 0,001];

Q7 în care se verifică dacă exista un proces de reevaluare a riscurilor după

implementarea masurilor de diminuare/combatere a riscului identificat

[r(251) = 0,391**

, p < 0,001].

7.5. Concluzii

1. Structurile din care fac parte respondenţii susţin procesul de management

al riscurilor prin existenţa procedurilor de sistem si/sau operaţionale de

sistem care reglementează identificarea, măsurarea, ierarhizarea, tratarea,

monitorizarea şi documentarea riscurilor ce pot afecta organizaţia, prin

evaluarea şi documentarea riscului când sunt luate decizii importante

precum lansarea unor proiecte, elaborarea planurilor strategice, prin

facilitarea dezvoltării cunoştinţelor cu privire la risc, prin existenţa

planurilor pentru situaţii de urgenta aferente unor evenimente

improbabile dar cu consecinţe majore care pot bloca activitatea

organizaţiei, prin utilizarea de către organizaţie a instrumentelor de

transfer sau partajare a riscurilor cu alte organizaţii (de ex. societăţi de

asigurare), există un proces de reevaluare a riscurilor după

implementarea măsurilor de diminuare/combatere a riscului identificat.

2. Utilizarea de către organizaţie a instrumentelor de transfer sau partajare a

riscurilor se asociază cu existenţa planurilor pentru situaţii de urgenţă

aferente unor evenimente improbabile dar cu consecinţe majore care pot

bloca activitatea organizaţiei, într-un proces de reevaluare a riscurilor

după implementarea măsurilor de diminuare/ combatere a riscului

identificat.

3. Se remarcă faptul că societăţile medicale româneşti fac paşi importanţi în

dezvoltarea unui sistem de implementare a măsurilor de managementul

riscului, astfel 88% dintre participanți afirmă că se apelează la o

modalitate de formare profesională care să faciliteze dezvoltarea

cunoştinţelor cu privire la risc.

4. Răspunsurile respondenţilor, într-un procent mare, de 74,5 %, au relevat

existenţa unor planuri pentru situaţii de urgenţă aferente unor evenimente

improbabile (cu consecinţe majore) care pot bloca activitatea organizaţiei

şi faptul că organizaţia utilizează instrumente de transfer sau partajare a

riscurilor cu alte organizaţii (83,3% dintre participanți). 5. Aproape jumătate dintre subiecți (48,1%) consideră drept principale

piedici în implementarea planurilor în ce priveşte diminuarea riscurilor

lipsa cadrului instituţional, subfinanţarea şi timpul insuficient acordat

acestui demers.

6. Rezultatele cercetării arată că aproape jumătate (48,1%) din lotul de

subiecți consideră că principalele piedici în implementarea planurilor în

Rezumat

52

ce priveşte diminuarea riscurilor sunt lipsa cadrului instituţional,

subfinanţarea şi timpului insuficient.

7. Rezultatele cercetării efectuate susţin faptul că în România se fac paşi

importanți în direcţia implementării măsurilor de managementul riscului,

deși nu sunt încă insuficient de stabili.

8. Deschiderile pe care această cercetare le propune sunt legate de corelarea

nivelului de implementare a măsurilor de managementul riscului cu

gradul de satisfacție atât a medicilor cât şi a pacienților din spitalele

românești.

9. De asemenea, propunem implementarea unor programe de pregătire în

ceea ce priveşte posibilitățile de punere în practică a măsurilor de

managementul riscului la scară largă, pentru personalul medical.

Concluzii finale

53

CONCLUZII FINALE

Din capitolul „Stadiul actual al cunoaşterii. concepte de bază asupra

sistemelor de sănătate” pot fi evidenţiate următoarele aspecte:

necesitatea înţelegerii semnificaţiei noţiunilor de sănătate şi boală

formularea unei definiţii a sănătăţii cât mai cuprinzătoare, reprezintă

un demers preponderent teoretic

reconsiderarea relaţiei servicii medicale - sănătate

elaborarea a noi modele în scopul înţelegerii raportului dintre starea

de sănătate şi diferitele categorii de factori.

definirea dimensiunilor performanţelor sistemului de sănătate şi a

stării de sănătate.

În baza celor expuse în capitolul 2 „Managementul calităţii” se pot

desprinde următoarele concluzii:

definirea conceptului de calitate şi a componentelor acestuia

prezentarea noţiunii de calitate a îngrijirii sub forma unui concept

dinamic.

Calitatea a fost studiată ca un ansamblu de activităţi specifice de către

conducerea instituţiei medicale. Acest tip de abordare se datorează disciplinei,

cunoscută sub denumirea de managementul calităţii.

Sistemul calităţii a fost considerat ca fiind cadrul general de implementare

a managementului calităţii la nivel instituţional, care include structura instituţiei,

activităţile desfăşurate precum şi resursele implicate de acestea.

Se poate observa faptul că nu numai calitatea actului medical defineşte

calitatea serviciilor, ci şi modalitatea prin care se iau deciziile în unitatea

respectivă, calitatea serviciilor conexe (ca de exemplu: tratamentul, anestezia,

sterilizarea, radiologia) precum şi a celor paramedicale (condiţiile de cazare).

Rezultatele obţinute în urma administrării chestionarului au confirmat

obiectivele propuse în capitolul 3 „Calitatea serviciilor medicale din diferite

perspective”:

implementarea unui sistem de monitorizare pentru realizarea unui program

de îmbunătăţire a calităţii

monitorizarea calităţii îngrijirilor medicale

definirea celor mai importanţi indicatori de calitate pentru a permite

stabilirea unui set cât mai complet

construirea indicatorilor de calitate

îmbunătăţirea calităţii prin utilizarea indicatorilor de calitate stabiliţi

utilizarea indicatorilor de calitate în scopul evaluării performanţelor

sistemelor de calitate

evaluarea gradului de satisfacţie a pacienţilor pe baza reacţiilor emoţionale

Concluzii finale

54

la elementele structurii (resursele umane, materiale, financiare şi mediul

spitalicesc).

În capitolul 4 „Managementul riscului: motivaţia şi obiectivele

stadiului personal” sunt prezentate principalele obiective ale cercetării efectuate:

1) analiza gradului de satisfacţie al pacientului referitor la activitatea

cadrelor medicale,

2) analiza performanţelor îngrijirilor medicale prin prisma echipei

medicale (medici şi asistente medicale),

3) evaluarea necesităţii implementării managementului riscului în

sistemul sanitar românesc.

Problematica prezentată în capitolul 5 „Analiza statistică a rezultatelor

obţinute privind satisfacţia pacienţilor cu privire la performanţele îngrijirilor

medicale oferite” a permis formularea următoarelor concluzii:

Scorul de satisfacție este influențat de vârstă, nivel de educație,

număr de zile de spitalizare în Terapie Intensivă şi diagnostic.

Pentru păstrarea scorului mare de satisfacție obținut în studiul nostru

şi pentru creşterea acestuia trebuie menținuți ca factori de

satisfacție cei care au avut semnificație statistică („am fost tratat

cu căldură” şi „mi s‐au satisfăcut prompt toate solicitările”).

„Analiza statistică a rezultatelor obţinute privind percepţia echipei

medicale asupra performanţelor îngrijirilor medicale oferite”, prezentată în

capitolul 6, este o componentă importantă a calității actului medical şi are impact

asupra siguranței pacientului şi implicit a calității îngrijirilor.

Majoritatea echipei medicale intervievate are studii superioare.

Ideea principală care se desprinde este însă necesitatea introducerii unor

scale obiective de evaluare a performanței îngrijirilor medicale.

Capitolul 7 abordează „Evaluarea necesităţii implementării riscului în

sistemul sanitar românesc”. În urma cercetării efectuate se pot formula

următoarele idei:

Aplicarea standardelor privind managementul riscului în România, ar

genera o schimbare substanţială în managementul şi structura sistemului de

sănătate. Fiecare standard are implicaţii majore în creşterea performanţelor

sistemului, funcţiile sensibile dintr-o unitate sanitară, cum ar fi director general,

director economic, şefi de secţie, asistente trebuie integrate într-un sistem cu risc

foarte redus prin angajare prin concurs, testând competenţele şi integrarea în

cultura organizaţională.

Acest lucru impune implementarea la toate nivelele din cadrul spitalelor a

modelelor de managementul riscului, existenţa unor registre ale riscului şi

recomandarea completării în toate unităţile sanitare a documentelor aferente

managementului riscului.

Concluzii finale

55

CONTRIBUŢII PERSONALE şi ORIGINALITATEA CERCETARILOR

Contribuţii la dezvoltarea cunoaşterii ştiinţifice poate fi evaluată prin aportul pe

care autoarea le-a adus din diferite perspective ale cercetării ştiinţifice. Acestea

sunt concretizate în:

A. Contribuţii cu caracter de sinteză

Studiul privind STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII. CONCEPTE

DE BAZĂ ASUPRA SISTEMELOR DE SĂNĂTATE

Studiul privind MANAGEMENTUL CALITĂŢII în sistemul sanitar

Studiul privind CALITATEA SERVICIILOR MEDICALE DIN

DIFERITE PERSPECTIVE

Studiul privind MANAGEMENTUL RISCULUI.

B. Contribuţii personale

Cercetare calitativă cu privire la analiza gradului de satisfacţie al

pacientului referitor la activitatea personalului medical,

Cercetare calitativă cu privire la analiza performanţelor îngrijirilor

medicale prin prisma echipei medicale (medici şi asistente medicale).

Cercetare calitativă privind evaluarea necesităţii implementării


Cercetări fundamentale şi aplicative privind crearea unui sistem inteligent

integrat pentru managementul riscului în domeniul medical

C. Contribuţii cu caracter ştiinţific curricular

Elaborarea rapoartelor de cercetare ştiinţifică din cadrul programului de

cercetare la doctorat

Finalizarea tezei de doctorat

Stadiul actual al cercetărilor

D. Noutatea tezei de doctorat

Noutatea tezei de doctorat constă din:

Tematica şi obiectul investigaţiilor teoretice şi experimentale - la nivel

naţional şi internaţional nu mai există o astfel de abordare privind

managementul riscului cu aplicaţii în sistemul sanitar

Studierea MANAGEMENTUL CALITĂŢII în sistemul sanitar

Studierea MANAGEMENTUL RISCULUI

Studierea CALITĂŢII SERVICIILOR MEDICALE DIN DIFERITE

PERSPECTIVE

Realizarea cercetării privind Analiza gradului de satisfacţie al pacientului

referitor la activitatea personalului medical,

Realizarea cercetării privind Analiza performanţelor îngrijirilor medicale prin

prisma echipei medicale (medici şi asistente medicale).

Realizarea cercetării privind Evaluarea necesităţii implementării


Concluzii finale

56

E. Utilitatea rezultatelor cercetării

Rezultatele cercetărilor prezintă utilitate ştiinţifică, didactică şi aplicativă acestea

fiind relevate atât de contribuţiile aduse cât şi de următoarele aspecte:

Din punct de vedere ştiinţific, acestea aduc un aport deosebit în domeniul

cunoaşterii fundamentale, prin dezvoltarea şi aprofundarea cercetărilor

referitoare la managementul riscului cu aplicaţii în sistemul sanitar;

Din punct de vedere didactic, prezintă interes şi utilitate atât rezultatele în

sine, cât mai ales metodele şi procedurile de cercetare aplicate. Astfel,

anumite subcapitole din teză pot fi valorificate ca şi capitole de curs la

specializarea Medicină – Cursuri de management sanitar;

Din punct de vedere aplicativ, cercetările aduc pe de o parte o fundamentare

ştiinţifică a cunoştinţelor acumulate prin experienţa practică, iar pe de

altă parte oferă un produs cu două funcţii de bază: modele de cercetare a

satisfacţiei pacienţilor şi a echipei medicale, pe de o parte şi

implementare managementului riscului în instituţiile sanitare din

România. Cercetările oferă şi modele cu ajutorul cărora se pot

implementa şi dezvolta instituţii sanitare performante şi un sistem

educațional corelat cu cerinţele pieţii muncii.

Din punct de vedere social rezultatele științifice obținute ca urmare a

cercetărilor efectuate în teza de doctorat, conduc la creșterea nivelului

stării de sănătate şi creșterea calității vieții cetățenilor romani

F. Valorificarea şi diseminarea rezultatelor cercetării în mediul

academic ştiinţific

Valorificarea şi diseminarea rezultatelor cercetării în mediul academic ştiinţific s-a

realizat prin:

publicarea a 9 lucrări ştiinţifice şi articole ca prim şi coautor, din care:

4 lucrări științifice, proceeding, în reviste naţionale şi internaţionale,cotate ISI

2 lucrări ştiinţifice, în extenso, ca prim autor, în reviste cotate ISI,

1 articol în reviste cotate B+,

realizarea rapoartelor de cercetare ştiinţifică din cadrul programului de pregătire

ştiinţifică, finalizarea tezei de doctorat.

DIRECŢII ULTERIOARE DE CERCETARE Dezvoltarea unui cod de etică, bazat pe variabilele analizate în

cercetare

Dezvoltarea la nivel naţional a cercetării calitative de marketing

Stabilirea unui nou set de indicatori de performanţă în vederea

creşterii satisfacţiei pacienţilor

Dezvoltarea unui ghid în managementul operațiunilor

organizaționale la nivelul actului medical

Se vor identifica proiectele internaţionale de cercetare în domeniu şi

se va participa la competiţiile lansate.

Bibliografie

57

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Frenk J The World Health Report 2000: expanding the horizon of health system

performance. Health Policy and Planning 2010; 25 (5): 343-5.

2. Vlădescu C. Sănătate publică şi management sanitar. Editura Cartea Universitară,

Bucureşti, 2004.

3. Wennberg JE. Dealing with medical practice variations: a proposal for action. Health

Aff (Millwood) 1984; 3(2):6-32.

4. Dever GEA. An epidemiological model for health policy analysis. Soc Indic Res 1976;

2 (4): 453-466.

5. Donabedian A. The quality of care - how can it be assessed? JAMA 1988; 260 (12):

1743-1748.

6. Oprean, C. Managementul calităţii. Editura Universităţii Lucian Blaga, Sibiu, 2004.

7. Culyer AJ. Economics. Oxford: Basil Blackwell Ltd., 1985.

8. Pauly M.V. Efficiency, Incentives and Reimbursement for Health Care. Inquiry 1970;

VII: 114-131.

9. *** http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm.

10. ***http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Causes_of_death_st

atistics/ro

11. ***http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/197113/The-European-

health-report-2012.-Charting-the-way-to-well-being.pdf

12. Albu C, Dan D. Ancheta asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO) – martie

1994. Rev Rom Stat 1994; 10-11: 59-61.

13. *** Ancheta asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO) 1994, 2003, 2004, 2005.

14. ***Ordinul nr. 923 din 16 iulie 2004 privind aprobarea Strategiei naţionale de sănătate

publică (accesat la: http://www.insp.gov.ro/cnepss/wp-

content/themes/PressBlue/pdf/Strategia%20nationala%20de%20sanatate%20publica.p

df

15. Crosby PB. Philip Crosby's Reflections on Quality: 295 Inspirations from the World's

Foremost Quality Guru. New York, London: McGraw-Hill, 1995.

16. Crosby PB. Quality is Free. New York: McGraw-Hill, 1980.

17. Crosby PB. Completeness: Quality for the 21st Century. New York: Plume, 1994.

18. ***SR EN ISO 9000:2006. Sisteme de management al calităţii. Principii fundamentale

şi vocabular.

19. La Pietra, L; Calligaris, L.; Molendini, L.; Quattrin, R. and Brusaferro, S. Medical

Errors and Clinical Risk Management: State of the Art. Acta Otorhinolaryngol Ital,

2005; 25: 339-346.

20. Reason J. Human Error: Models and Management. BMJ, 2000; 320:768-70.

21. Reason JT. Understanding Adverse Events: Human Factors. Vincent CA (ed) Clinical

risk management. BMJ, 1995; 31–54.

22. Goetsch DL, Davis S. Quality Management for Organizational Excellence:

Introduction to Total Quality. Prentice Hall, 2012.

23. ***SR ISO 8402: 1994 - Quality management and quality assurance – Vocabulary

(trades SR ISO 8402: 1994 - Managementul calitatii şi asigurarea calitatii - Vocabular

24. http://www.jointcommission.org/improving_americas_hospitals_joint_commission_an

nual_report_quality_safety_2012/ [accessed June 20, 2013].

http://www.researchgate.net/researcher/46561116_Julio_Frenk/

http://www.researchgate.net/journal/1460-2237_Health_Policy_and_Planning

http://content.healthaffairs.org/cgi/reprint/3/2/6

http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Causes_of_death_statistics/ro

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Causes_of_death_statistics/ro

http://www.insp.gov.ro/cnepss/wp-content/themes/PressBlue/pdf/Strategia%20nationala%20de%20sanatate%20publica.pdf



http://www.abebooks.com/servlet/SearchResults?an=Philip+B.+Crosby&cm_sp=det-_-bdp-_-author

http://www.jointcommission.org/improving_americas_hospitals_joint_commission_annual_report_quality_safety_2012/

http://www.jointcommission.org/improving_americas_hospitals_joint_commission_annual_report_quality_safety_2012/

Bibliografie

58

25. Ţîţu, M., Oprean, C. Managementul calităţii. Curs universitar. Editura Universităţii

din Piteşti, Piteşti, 2007.

26. Ţîţu, M., Oprean, C. Managementul strategic şi al dezvoltării durabile. Curs

universitar. Piteşti: Editura Universităţii din Piteşti, 2007.

27. ***HG nr 1842 din 21/12/2006 pentru aprobarea Contractului-cadru privind condiţiile

acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate

pentru anul 2007. Monitorul Oficial Nr. 1034 din 27/12/ 2006.

28. ***Ordinul MS nr. 916/2006 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire

şi control al infectiilor nosocomiale în unităţile sanitare. (accesat la:

29. http://www.monitoruljuridic.ro/act/ordin-nr-916-din-27-iulie-2006-privind-aprobarea-

normelor-de-supraveghere-prevenire-si-control-al-infectiilor-nosocomiale-in-unitatile-

sanitare-emitent-ministerul-74963.html).

30. Gădălean I, Cheptea M, Constantin I. Evaluation of patient satisfaction. Appl Med

Inform, 2011; 4:41-47.

31. Ionescu, D., Vele, L., Miclea, D., Arieşan, D., Este utilă evaluarea satisfacţiei

pacienţilor din Unitatea de Terapie Intensivă? Jurnalul Român de Anestezie Terapie

Intensivă, 2004, 11(2): 99-102.

32. Gădălean, I. Criterii şi mijloace de evaluare a performanţei în nursing. Teză de

doctorat. Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca. Cluj-

Napoca: Editura Medicală Universitară Iuliu Haţieganu, 2013.

33. Adibi H, Khalesi N, Ravaghi H, Jafari M, Jeddian AR. Development of an effective

risk management system în a teaching hospital. J Diabetes Metab Disord 2012; 11:15.

(doi:10.1186/2251-6581-11-15, http://www.jdmdonline.com/content/11/1/15).

34. Kasper-Kliniken, Katharina. Medical Risk Management. Med Klin 2006; 101(10):

796-803.

35. Lalonde M. A New Perspective on the Health of Canadians. Ottawa, Ontario: Minister

of Supply and Services; 1974.

36. ***Meta health Care, Mirth solutions, 2013

http://www.metahealthcare.com/solutions/mirth/ [accessed June, 1, 2013].

37. Scott B. Ransom, Maulik S. Joshi, David B. Nash. The Healthcare Quality Book.

Vision, Strategy and Tools. Health Administration Press, Chicago, Illinois, AUPHA

Press, Washington, D.C., 2005

38. Simion R. Managementul riscului în unităţile medicale. Mecanisme şi rol.

Consultanta–Servicii medicale 2012; 38-39

39. Slonim AD, LaFleur BJ, Ahmed W, Joseph JG. Hospital-Reported Medical Errors în

Children. Pediatrics 2003; 111:617-621.

40. Sloss EM, Solomon DH, Shekelle PG, et al. Selecting target conditions for quality of

care improvement în vulnerable older adults. J Am Gertiatr Soc 2000; 48:363–369.

41. Vincent Charles, E Jane Chapman, David Hewet. How to Investigate and Analyse

Clinical Incidents: Clinical Risk Unit and Association of Litigation and Risk

Management Protocol. BMJ 2000; 18; 320(7237): 777-781.

42. Woolf SH, Kuzel AJ, Dovey SM, Phillips RL. A String of Mistakes: the Cascade

Analysis în Describing, Counting, and Preventing Medical Errors. Ann Fam Med

2004; 2:317-326.

http://www.monitoruljuridic.ro/act/ordin-nr-916-din-27-iulie-2006-privind-aprobarea-normelor-de-supraveghere-prevenire-si-control-al-infectiilor-nosocomiale-in-unitatile-sanitare-emitent-ministerul-74963.html



http://www.jdmdonline.com/content/11/1/15

http://www.metahealthcare.com/solutions/mirth/

Bibliografie

59

ANEXA 1. CHESTIONARELE APLICATE ÎN CADRUL TEMEI DE CERCETARE

CHESTIONAR DE EVALUARE A SATISFACŢIEI şi PERFORMANŢEI PROFESIONALE ALE ABSOLVENŢILOR DE MEDICINĂ

CHESTIONAR DE EVALUARE A SATISFACTIEI PACIENTULUI

ANEXA 2. GHID ÎN MANAGEMENTUL OPERAȚIUNILOR ORGANIZAȚIONALE LA NIVELUL ACTULUI MEDICAL

(detalii în lucrarea in extenso)

ANEXA 3. LUCRĂRI PUBLICATE ÎN TIMPUL STAGIULUI DOCTORAL

Nr

crt Autorii Titlul articolului Revista obs

Articole publicate în extenso în reviste ISI -2 1 Pohoață I.,

Bostan I.,

Prelipceanu G.,

Druguș D.,

Morariu A.,

Bunget O.

Equity, intra/inter-

generation

equalization and

profit, în the context of

the right to a healthy

life and a clean

environment

Revista Romana de

Bioetica, 2014, vol

12 nr.2, 58-69

Revista ISI, factor

de impact 1,17

autor principal

(corespondent)

2 Drugus D.,

Repanovici A.,

Popa D.,

Azoicai D.

Investigation model

for risk management

implementation în the

Romanian health care

system

Revista de Cercetare

şi Interventie

Socială, 2014, 45(4)

– în press

Revista ISI, factor

de impact 1,14

autor principal

(corespondent)

Articole publicate în extenso în reviste B+ -2 3 Druguș D.,

Landoy A.

Leadership în higher

education

Bulletin of the

Transilvania

University of

Brasov. Series V:

Economic Sciences,

2014

Autor principal

(primul autor)

4 Druguș D. Controverse etico-

legislative şi

oportunități generate

de folosirea

medicamentelor

generice

J.M.B. nr.1- 2014,

pg 98-101

Unic autor

Bibliografie

60

Nr

crt Autorii Titlul articolului Revista obs

Articole publicate în extenso, în proceeding-urile conferințelor indexate ISI -4

5 Petriș O. R.,

Druguș D.,

Azoicăi D.

Preparing students for

real medical

interactions –

functional design of a

low budget skills

Globalization and

intercultural

dialogue:

multidisciplinary

perspectives / ed.:

Iulian Boldea. -

Tîrgu-Mureş:

Arhipelag XXI,

2014

ISBN 978-606-

93691-3-5, pg.

147-154

Volum în curs de

indexare ISI,

indexat în baze de

date

6. Bostan I.,

Năstase C.,

Druguș D.,

Morariu A.,

Bunget O.

Decrease the scourge

of malnutrition în Sub-

Saharan Africa

through the

implementation of EU

financial instruments

Advances în

Environmental

Sciences,

Development and

Chemistry, pg 45-

459

Volum în curs de

indexare ISI,

indexat în baze de

date

7 Drugus D.,

Azoicai A,

Repanovici A.

Open sources

information systems

used în risk

management for

healthcare

Advances în

Information Science

and Applications -

Volume I, ISBN:

978-1-61804-236-1,

pg 223-226

Volum în curs de

indexare ISI,

indexat în baze de

date

Autor principal

(primul autor)

8 Birsan I.,

Drugus D.,

Stoianovici M.,

Repanovici A.

Integration of open

source systems for

visibility of scientific

production of

universities

Advances în Infor-

mation Science and

Applications – Vol.

I, ISBN: 978-1-

61804-236-1, pg

173-176

Volum în curs de

indexare ISI,

indexat în baze de

date

Articole prezentate şi publicate în rezumat, în proceeding-urile conferințelor

internaționale -1

9 Drugus D.,

Azoicai D., Repanovici A.

Computerized systems –

open sources used în risk management for

healthcare

Beyond the Cloud:

Information… Innova-tion…

Collaboration…, 4th

International Symposium on Infor-

mation Management în

a Changing World, September 4-6, 2013,

Limerick, Ireland, pg

44-45

Autor principal

(primul autor)

Date post:	13-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	dohuong
View:	214 times
Download:	1 times

RTĂRI PRIVIN MANAGM NTUL SĂNĂTAT IN ROMÂNIA Doctorat/rezumat... · devenit extrem de...

Documents