+ All Categories
Home > Documents > Adjunctul Cotruna a fost ºcolit în ale ºmenurilor de ... · CV infracþional, cum sunt Gãinã...

Adjunctul Cotruna a fost ºcolit în ale ºmenurilor de ... · CV infracþional, cum sunt Gãinã...

Date post: 28-Oct-2019
Category:
Upload: others
View: 1 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
12
Scandal Scandal Scandal Scandal Scandal Scandal Scandal Scandal Scandal Scandal Singur împotriva tuturor • Anul V•Numarul 245 (316) • 26 iunie - 2 iulie • 12 pagini• 90 bani (9000 lei) Apare vineri de Gorj de Gorj de Gorj de Gorj de Gorj de Gorj de Gorj de Gorj de Gorj Adjunctul Cotruna a fost ºcolit în ale ºmenurilor de maestrul Rãuþescu pag 3 Firma baronului Rotaru a înghiþit 10 miliarde din afaceri cu instituþiile statului Patronii penali, Gãinã ºi Pavel, continuã nestingheriþi afacerile cu bani publici pag 5
Transcript
Page 1: Adjunctul Cotruna a fost ºcolit în ale ºmenurilor de ... · CV infracþional, cum sunt Gãinã ºi Pavel, motivaþia unui primar care lucreazã cu astfel de oamenii este destul

ScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalSingur împotriva tuturor

• Anul V•Numarul 245 (316) • 26 iunie - 2 iulie • 12 pagini• 90 bani (9000 lei) • Apare vineride Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorj

Adjunctul Cotruna a fost ºcolit în aleºmenurilor de „maestrul” Rãuþescu

p a g

3

Firma baronuluiRotaru a înghiþit10 miliarde dinafaceri cuinstituþiilestatului

Patronii penali, Gãinãºi Pavel, continuãnestingheriþi afacerilecu bani publici

p a g

5

Page 2: Adjunctul Cotruna a fost ºcolit în ale ºmenurilor de ... · CV infracþional, cum sunt Gãinã ºi Pavel, motivaþia unui primar care lucreazã cu astfel de oamenii este destul

Scandal de Gorj26 iunie2

SCANDAL DE GORJ

Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilor

publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004

DirectorDirectorDirectorDirectorDirector

Redactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºef

TTTTTehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu Rada

[email protected]

RedactoriRedactoriRedactoriRedactoriRedactori

wwwwwwwwwwwwwww.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro

Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Calea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea Eroilor - - - - - Hotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel Gorj, , , , , et.1et.1et.1et.1et.11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 1101-1101-1101-1101-1101-1102102102102102TTTTTel: 0el: 0el: 0el: 0el: 02222253-53-53-53-53-222010222010222010222010222010; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]

ISSN1584-2630

Adrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian [email protected]

Mihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai [email protected]

Daniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel [email protected]

Neli MateiNeli MateiNeli MateiNeli MateiNeli [email protected]

Claudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu [email protected]

Tiparul executat de Prodcom Târgu Jiu

SC Complex Hotelier GoSC Complex Hotelier GoSC Complex Hotelier GoSC Complex Hotelier GoSC Complex Hotelier Gorjul SArjul SArjul SArjul SArjul SA angajeazã inginer angajeazã inginer angajeazã inginer angajeazã inginer angajeazã inginer, de, de, de, de, depreferinþã inginer constructor sau de instalaþii, care sã fi lucratpreferinþã inginer constructor sau de instalaþii, care sã fi lucratpreferinþã inginer constructor sau de instalaþii, care sã fi lucratpreferinþã inginer constructor sau de instalaþii, care sã fi lucratpreferinþã inginer constructor sau de instalaþii, care sã fi lucratla proiecte pentru obþinerea de fonduri nerambursabile sau înla proiecte pentru obþinerea de fonduri nerambursabile sau înla proiecte pentru obþinerea de fonduri nerambursabile sau înla proiecte pentru obþinerea de fonduri nerambursabile sau înla proiecte pentru obþinerea de fonduri nerambursabile sau înderularea acestora. Vârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºiderularea acestora. Vârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºiderularea acestora. Vârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºiderularea acestora. Vârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºiderularea acestora. Vârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºi

tineri absolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori ai uneitineri absolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori ai uneitineri absolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori ai uneitineri absolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori ai uneitineri absolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori ai uneilimbi de circulaþlimbi de circulaþlimbi de circulaþlimbi de circulaþlimbi de circulaþie internaþionalã.ie internaþionalã.ie internaþionalã.ie internaþionalã.ie internaþionalã.

SC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã instalatori cuSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã instalatori cuSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã instalatori cuSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã instalatori cuSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã instalatori cuexperienþã, inclusiv pensionari, se oferã contract de muncãexperienþã, inclusiv pensionari, se oferã contract de muncãexperienþã, inclusiv pensionari, se oferã contract de muncãexperienþã, inclusiv pensionari, se oferã contract de muncãexperienþã, inclusiv pensionari, se oferã contract de muncã

permanent.permanent.permanent.permanent.permanent.

SC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþii (camere), laSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþii (camere), laSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþii (camere), laSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþii (camere), laSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþii (camere), lapreþuri convenabile, pentru sedii firme ºi alte activitãþipreþuri convenabile, pentru sedii firme ºi alte activitãþipreþuri convenabile, pentru sedii firme ºi alte activitãþipreþuri convenabile, pentru sedii firme ºi alte activitãþipreþuri convenabile, pentru sedii firme ºi alte activitãþi

similare.similare.similare.similare.similare.

Informaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu, CaleaInformaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu, CaleaInformaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu, CaleaInformaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu, CaleaInformaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu, CaleaEroilorEroilorEroilorEroilorEroilor, nr, nr, nr, nr, nr.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele: 0253/.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele: 0253/.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele: 0253/.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele: 0253/.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele: 0253/

214010, 0253/214814, 0253/214822, 0762/607982214010, 0253/214814, 0253/214822, 0762/607982214010, 0253/214814, 0253/214822, 0762/607982214010, 0253/214814, 0253/214822, 0762/607982214010, 0253/214814, 0253/214822, 0762/607982

Claudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu [email protected]

În România se fac bani din orice! Mai ales dacã acest „orice”este bun al statului ºi deschide o poartã largã spre visteriabugetului public. Aºa se face cã în Târgu-Cãrbuneºti, un oraº numai mare decât un cartier al Târgu-Jiului, primãria a cheltuit pesteun miliard de lei vechi pe câteva hârtii printre care ºi un studiu detrafic. Era ºi necesar un astfel de studiu într-un oraº în care e traficdimineaþa când pleacã rata cu muncitorii la serviciu – din ce în cemai puþini din cauza crizei - ºi dupã amiazã când se întoarce.

Este simplu însã de înþeles cã primarul bufon al oraºului,Constantin Mazilu, nu s-a gândit niciun moment cã face un bineoraºului când a contractat firma GPS pentru realizarea acestuistudiu. Având în vedere inutilitatea acestei achiziþii putempresupune, presupunere cu nuanþã de certitudine, cã scopuledilului a fost altul. Relaþiile de amiciþie dintre oamenii de afaceri ºiprimari, sau orice altã persoanã cu putere de decizie dinadministraþia publicã, sunt deja notorii, ca de altfel ºi genul debusiness pe care îl fac de obicei. Banii comunitãþii curg mereucãtre conturile firmelor preferate, ori pentru lucrãri executate demântuialã sau neexecutate deloc, ori pentru achiziþiile inutile cumeste ºi cea de la Cãrbuneºti. La finalul afacerii, sau depinde dedeal, chiar la început, administratorul firmei se aratã foarte darnicfaþã de cel care i-a dat de lucru cu un procent mai mic sau maimare din ceea ce a încasat, depinde acum ºi de valoareacontractului. ªi uite aºa banii comunitãþii se cheltuiesc pe diversechestii total nefolositoare, sau mai puþin folositoare, în timp ce apacurge cu nãmol la robinet pentru cã nu existã bani pentru o nouãstaþie de epurare, gropile sunt în asfalt cât roata maºinii pentru cãnu sunt bani de plombãri sau un alt covor asfaltic.

Când în afacere apar ºi doi administratori de firmã cu un lungCV infracþional, cum sunt Gãinã ºi Pavel, motivaþia unui primarcare lucreazã cu astfel de oamenii este destul de clarã. Ce primarfãrã un interes anume al contracta o firmã ai cãror administratorisunt implicaþi într-o fraudã de 175.000 de euro din bani europeni?Doar unul ca Mazilu care a lucrat cu GPS de trei ori într-un an, sauca primarii de la Ioneºti sau Schela care n-au gãsit altã firmã cucare sã lucreze decât pe asta.

Poate dacã organele de cercetare penalã ar fi mai sârguincioaseatunci când cerceteazã primari ºi, mãcar din când în când, un edilar plãti cu vârf ºi îndesat pentru faptele ilicite pe care le face, ardispãrea ºi firmele care se îmbogãþesc pe spatele statului ºi dupãce au fraudat chiar ºi fondurile europene.

Judeþul ºmenurilor vinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învecinatatea firmei, în suprafaþã devecinatatea firmei, în suprafaþã devecinatatea firmei, în suprafaþã devecinatatea firmei, în suprafaþã devecinatatea firmei, în suprafaþã de

aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.Relaþii la tel.0253/226314-int 134Relaþii la tel.0253/226314-int 134Relaþii la tel.0253/226314-int 134Relaþii la tel.0253/226314-int 134Relaþii la tel.0253/226314-int 134

(Serviciul Investiþii).(Serviciul Investiþii).(Serviciul Investiþii).(Serviciul Investiþii).(Serviciul Investiþii).

ARTEGO

Page 3: Adjunctul Cotruna a fost ºcolit în ale ºmenurilor de ... · CV infracþional, cum sunt Gãinã ºi Pavel, motivaþia unui primar care lucreazã cu astfel de oamenii este destul

Scandal de Gorj26 iunie 3

Firma baronului Rotaru aînghiþit 10 miliarde dinafaceri cu instituþiile statului

Claudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu [email protected]

Numai anul trecut,Numai anul trecut,Numai anul trecut,Numai anul trecut,Numai anul trecut,

Este cât se poate de clar cã atunci când vineEste cât se poate de clar cã atunci când vineEste cât se poate de clar cã atunci când vineEste cât se poate de clar cã atunci când vineEste cât se poate de clar cã atunci când vinevorba de bani, mulþi bani, nimeni nu mai þinevorba de bani, mulþi bani, nimeni nu mai þinevorba de bani, mulþi bani, nimeni nu mai þinevorba de bani, mulþi bani, nimeni nu mai þinevorba de bani, mulþi bani, nimeni nu mai þinecont de culoarea politicã sau alte asemeneacont de culoarea politicã sau alte asemeneacont de culoarea politicã sau alte asemeneacont de culoarea politicã sau alte asemeneacont de culoarea politicã sau alte asemenea

lucruri fãrã însemnãtate. Niciunul din cei carelucruri fãrã însemnãtate. Niciunul din cei carelucruri fãrã însemnãtate. Niciunul din cei carelucruri fãrã însemnãtate. Niciunul din cei carelucruri fãrã însemnãtate. Niciunul din cei careau bugetul public în vârful pixului nu au nicioau bugetul public în vârful pixului nu au nicioau bugetul public în vârful pixului nu au nicioau bugetul public în vârful pixului nu au nicioau bugetul public în vârful pixului nu au nicio

jenã din a profita din plin de acea posturã.jenã din a profita din plin de acea posturã.jenã din a profita din plin de acea posturã.jenã din a profita din plin de acea posturã.jenã din a profita din plin de acea posturã.Primarul social democrat al comunei Leleºti,Primarul social democrat al comunei Leleºti,Primarul social democrat al comunei Leleºti,Primarul social democrat al comunei Leleºti,Primarul social democrat al comunei Leleºti,

Marian Rotaru, a absolvit abia anul trecut oMarian Rotaru, a absolvit abia anul trecut oMarian Rotaru, a absolvit abia anul trecut oMarian Rotaru, a absolvit abia anul trecut oMarian Rotaru, a absolvit abia anul trecut ofacultate cu profil economic, depãºind astfelfacultate cu profil economic, depãºind astfelfacultate cu profil economic, depãºind astfelfacultate cu profil economic, depãºind astfelfacultate cu profil economic, depãºind astfel

statutul de ospãtarstatutul de ospãtarstatutul de ospãtarstatutul de ospãtarstatutul de ospãtar, însã dacã e sã luãm în, însã dacã e sã luãm în, însã dacã e sã luãm în, însã dacã e sã luãm în, însã dacã e sã luãm încalcul valoarea cifrei de afaceri a firmei soþieicalcul valoarea cifrei de afaceri a firmei soþieicalcul valoarea cifrei de afaceri a firmei soþieicalcul valoarea cifrei de afaceri a firmei soþieicalcul valoarea cifrei de afaceri a firmei soþiei

sale, colegã de promoþie cu soþul, am puteasale, colegã de promoþie cu soþul, am puteasale, colegã de promoþie cu soþul, am puteasale, colegã de promoþie cu soþul, am puteasale, colegã de promoþie cu soþul, am puteacrede cã e doctor în afaceri.crede cã e doctor în afaceri.crede cã e doctor în afaceri.crede cã e doctor în afaceri.crede cã e doctor în afaceri.

Lucrurile, în acest caz, sunt cât se poate deLucrurile, în acest caz, sunt cât se poate deLucrurile, în acest caz, sunt cât se poate deLucrurile, în acest caz, sunt cât se poate deLucrurile, în acest caz, sunt cât se poate desimple ºi cu siguranþã dacã Rotaru nu ar fi ajunssimple ºi cu siguranþã dacã Rotaru nu ar fi ajunssimple ºi cu siguranþã dacã Rotaru nu ar fi ajunssimple ºi cu siguranþã dacã Rotaru nu ar fi ajunssimple ºi cu siguranþã dacã Rotaru nu ar fi ajunsprimarprimarprimarprimarprimar, în urmã cu cinci ani, ar fi vândut ºi acum, în urmã cu cinci ani, ar fi vândut ºi acum, în urmã cu cinci ani, ar fi vândut ºi acum, în urmã cu cinci ani, ar fi vândut ºi acum, în urmã cu cinci ani, ar fi vândut ºi acum

mici la tarabã, iar firma sa nu ar fi beneficiat demici la tarabã, iar firma sa nu ar fi beneficiat demici la tarabã, iar firma sa nu ar fi beneficiat demici la tarabã, iar firma sa nu ar fi beneficiat demici la tarabã, iar firma sa nu ar fi beneficiat delucrãri cu nemiluita din bani publici.lucrãri cu nemiluita din bani publici.lucrãri cu nemiluita din bani publici.lucrãri cu nemiluita din bani publici.lucrãri cu nemiluita din bani publici.

Fãrã numãr pentruFãrã numãr pentruFãrã numãr pentruFãrã numãr pentruFãrã numãr pentru„fratele” Rotaru„fratele” Rotaru„fratele” Rotaru„fratele” Rotaru„fratele” Rotaru

Peste 20 de contracte cu

instituţii publice a încheiat

anul trecut firma ROMSTAR

SRL, al cărei administrator

este Simona Rotaru, soţia

baronului de Leleşti Marian

Rotaru. De la desfundat de

şanţuri, demolări de clădiri

şi până la lucrări de

modernizare, firma

primarelui nu s-a dat înapoi

de la nicio lucrare, indiferent

că a avut de încasat 30 de

milioane de lei vechi sau

două miliarde şi jumătate. Ca

să vă faceţi o idee despre cât

a câştigat firma primarului

anul trecut, numai o parte a

contractelor derulate cu

instituţii publice depăşesc

mult zece miliarde de lei

vechi.

Primăria Tg-Jiu a băgat,

numai anul trecut, în contul

firmei soţilor ROMSTAR SRL,

126.000 lei pentru lucrări de

desfundare şi dalare şanţuri

Ursati, împrejmuire baza

Colegiului Naţional

„Ecaterina Teodoroiu”,

împrejmuire metalica Şcoala

Generală „Ecaterina

Teodoroiu”, desfundare

şanţuri pe strada Ana

Ipatescu, în cartierele

Preajba şi Bârseşti şi

reparaţii şi împrejmuire

Liceul Sportiv, şase dintre

lucrări au fost câştigate în

două zile, câte trei în fiecare

zi.

Alţi colegi ai lui Rotaru,

primarii de la Schela,

Bengeşti-Ciocadia, Rovinari

şi Hurezani l-au ajutat pe

acesta să-şi mărească cifra

de afaceri a firmei.

Probabil astfel de afaceri

se fac la schimb, aşa că

fiecare primar a contribuit

substanţial la îngroşarea

contului societăţii

ROMSTAR. Primăria Schela i-

a atribuit lucrările de

reparaţii la Şcoala Sâmbotin,

în valoare de 110.000 lei, cea

de la Bengeşti-Ciocadia,

reabilitarea şcolii generale

din localitate, lucrări care au

costat 99.000 lei, iar cea de la

Rovinari reabilitarea şcolii

nr.3 din oraş, pentru care i-a

plătit firmei lui Rotaru

aproape 60.000 lei. Cel mai

clar exemplu că aceste

lucrări între primari sunt

cadouri pe care şi le fac unii

altora, la schimb, pentru a

încerca să evite eventuale

probleme penale este cel de

la Primăria Hurezani. Două

lucrări a primit firma

primarului Rotaru de la

colegul din Hurezani,

împreună valorând aproape

180.000 de lei, pentru

reabilitarea unei şcoli,

contractul iniţial fiind

suplimentat ulterior cu un

act adiţional cadou de peste

60.000 de lei.

Contract de RevelionContract de RevelionContract de RevelionContract de RevelionContract de RevelionNu numai la bugetele

publice ale primăriilor din

judeţ s-a conectat firma

baronului de Leleşti, ci şi alte

instituţii ale statului au făcut

afaceri cu primarul afacerist.

Oficiul de Cadastru şi

Publicitate Imobiliară sau

Agenţia de Plăţi şi

Intervenţie pentru

Agricultură au avut şi ele de

lucru cu ROMSTAR, pentru

mansardarea sediului,

respectiv reparaţii curente,

valoarea acestora fiind de

16.000 de lei şi de 32.000 de

lei. Şi de la Spitalul din Tg-

Cărbuneşti a încasat

ROMSTAR peste 310.000 de

lei din două lucrări şi chiar

de la Inspectoratul de Poliţie

Gorj, vreo 38.000 de lei

pentru reparaţii şi amenajări

birouri, sau de la CE

Rovinari, 28.300 de lei pentru

reparaţii la faţada sediului

carierei Tismana II. Ultima

lucrare de anul trecut a

obţinut-o primarul Rotaru

chiar în ziua în care toată

lumea se pregătea de

Revelion, 31 decembrie, de

la Direcţia Finanţelor

Poblice, în valoare de 25.500

de lei pentru lucrări de

renovare a unor clădiri.

Semne bune anul areSemne bune anul areSemne bune anul areSemne bune anul areSemne bune anul areŞi acest an a debutat bine

pentru ROMSTAR şi se pare

că va fi unul extrem de

profitabil, în contradicţie cu

recesiunea economică. În

primele cinci luni firma lui

Rotaru a contractat deja şase

lucrări în valoare totală de

700.000 de lei. Universitatea

„Constantin Brâncuşi”,

Primăria Tg-Jiu, Primăria

Câlnic şi CE Turceni au

încheiat deja contracte cu

ROMSTAR în perioada

ianuarie-mai. De departe cea

mai darnică cu firma

primarelui Rotaru a fost

Primăria Tg-Cărbuneşti care

pentru modernizarea bazei

sportive de la stadionul din

oraş va plăti peste 380.000 de

lei. Trebuie menţionat că în

2007 cifra de afaceri a

ROMSTAR a depăşit două

milioane de euro în

condiţiile în care e greu de

crezut că o tarabă cu mici,

un restaurant şi o pizzerie

pot rula peste 66 de miliarde

de lei vechi într-un an de

zile. Asta în condiţiile în care

niciun organ de cercetare nu

se sesizează.

Page 4: Adjunctul Cotruna a fost ºcolit în ale ºmenurilor de ... · CV infracþional, cum sunt Gãinã ºi Pavel, motivaþia unui primar care lucreazã cu astfel de oamenii este destul

Scandal de Gorj26 iunie4

Alin StroiaAlin StroiaAlin StroiaAlin StroiaAlin [email protected]

Ion Ruºeþ un senator arogantFostul lider de sindicat,

acum ajuns în Senatul

României, Ion Ruşeţ, a uitat

de unde a plecat şi că este

un simplu cetăţean al

municipiului Motru,

nemaifiind văzut printre

oamenii de aici aproape de

la preluarea mandatului de

parlamentar. Cu toate că ar

trebui să îi reprezinte pe cei

care i-au acordat votul de

încredere în forul legislativ

al ţării, pare-se că Ruşeţ este

mai preocupat de cazinouri

şi de pocker prin Bucureşti

decât de iniţiative legislative

orientate spre interesul

oamenilor, a căror voce

Ruşeţ ar trebui să fie în

Senatul României.

Senatorul Ruşeţ este ca şi

inexistent pentru

comunitate, fapt susţinut

chiar şi de viceprimarul din

Motru, Tudor Dobrică, care a

spus că „pe Ruşeţ nu l-am

văzut niciodată de când a

ieşit senator.” În plus, edilul

susţine că fostul lider de

sindicat nu a avut nici măcar

curiozitatea şi minimul

interes să treacă pe la

primărie şi să afle care sunt

problemele cu care se

confruntă motrenii. Aşa se

face că faţă de dezinteresul

afişat de senatorul Ruşeţ,

viceprimarul Dobrică a

simţit nevoia de a-l lua la

unşpe metri: „Probabil îi este

foarte greu să pună mâna pe

telefon şi să ceară o întâlnire

cu primarul sau

viceprimarul în vederea

găsirii unor soluţii pertinente

pentru municipiu.” îl „scuză”

astfel edilul motrean. Pe

acelaşi palier, viceprimarul

Dobrică spune că locuitorii

din Motru parcă nici măcar

nu ar avea parlamentari,

acesta aprecind că fostul

sindicalist nu prea mai are

legătură cu oraşul ai căror

locuitori, prin voturile date,

au contribuit decisiv pentru

ca Ion Ruşeţ să ajungă în

Parlamentul României.

Proiectul de lege privind

salarizarea unitară a fost discutat de

Guvern în primă lectură şi nu

prevede scăderea salariilor în raport

cu cele existente, iar actul final va fi

stabilit şi după ce va fi evaluat

financiar de către Ministerul

Finanţelor, a declarat, joi, premierul

Emil Boc.

“Am văzut existenţa unei tentaţii

de a crea confuzii la nivelul opiniei

publice, amestecând discuţiile

despre viitoarea lege a salarizării

unice cu ideea că astăzi scad

salariile în România. Vreau să fiu

foarte clar şi explicit: salariile astăzi

nu scad”, a spus Boc.

El a amintit totodată că, prin legea

unică de salarizare, unele salarii

aflate “la baza piramidei” vor creşte,

altele care se află “în vârful

piramidei” vor fi încetinite ca şi

creştere sau chiar îngheţate pentru o

perioadă de timp.

“Afirmaţia că scad salariilecu 30%,

cu 40%, Guvernul nu a discutat, ieri

(miercuri-n.r.), aşa ceva. Guvernul

nu a luat ieri nicio decizie cu privire

la scăderea salariilor cu 40% în

raport cu nimic, nici cu grile de

salarizare, nici cu negrile de

salarizare. O asemenea discuţie nu a

avut loc. Nu ştim despre aceste

detalii pentru că nu le-am avut pe

masa Guvernului. De aceea, eu nu

am cum să spun că s-au majorat sau

micşorat anumite procente din

grilele respective, pentru că

Guvernul, în forma lui plenară, nu a

avut acces şi a discutat pe acest

subiect”, a spus Boc.

Atenţionat de presă că ministrul

Muncii, într-o declaraţie înregistrată,

a confirmat faptul că creşterile

salarialepropuse au fost mai mici şi

întrebat dacă există astfel o

problemă de comunicare, şeful

Guvernului a rugat presa să discute

cu membrii comisiei de negociere.

“Noi nu am negociat, Guvernul,

prin forma plenului, a discutat prin

Ministerul Muncii, iar detalii despre

negocieri vă pot oferi cei care au

participat la negocieri. Ieri, în şedinţa

de Guvern nu am tăiat nimic, am

supus atenţiei şi am dat spre analiză

Ministerului Finanţelor un proiect

care a venit finalizat în urma

negocierilor care au avut loc. Detalii

despre negociere vor fi în măsură să

vi le precizeze cei care sunt”, a spus

premierul.

Coeficienţii discutaţi, miercuri, de

Guvern pentru stabilirea grilei de

salarizare unică în sectorul bugetar

au fost cu aproximativ 40% mai mici

raportat la nivelurile analizate

anterior, fiind cuprinşi între 5,4 şi 2,3

salarii minime pe economie, au

declarat agenţiei MEDIAFAX surse

ministeriale.

Mediafax

Legea salarizãrii unitare nuprevede scãderea salariilorîn raport cu cele existente

Page 5: Adjunctul Cotruna a fost ºcolit în ale ºmenurilor de ... · CV infracþional, cum sunt Gãinã ºi Pavel, motivaþia unui primar care lucreazã cu astfel de oamenii este destul

Scandal de Gorj26 iunie 5

Patronii penali, Gãinã ºiPavel, continuã nestingheriþiafacerile cu bani publici

Doi funcþionari ai Consiliului JudeþeanDoi funcþionari ai Consiliului JudeþeanDoi funcþionari ai Consiliului JudeþeanDoi funcþionari ai Consiliului JudeþeanDoi funcþionari ai Consiliului JudeþeanGorj ºi oameni de afaceri în acelaºi timp, auGorj ºi oameni de afaceri în acelaºi timp, auGorj ºi oameni de afaceri în acelaºi timp, auGorj ºi oameni de afaceri în acelaºi timp, auGorj ºi oameni de afaceri în acelaºi timp, au

ajuns, în 2007, în atenþia procurorilor DNAajuns, în 2007, în atenþia procurorilor DNAajuns, în 2007, în atenþia procurorilor DNAajuns, în 2007, în atenþia procurorilor DNAajuns, în 2007, în atenþia procurorilor DNATârgu-Jiu ca urmare a implicãrii lor înTârgu-Jiu ca urmare a implicãrii lor înTârgu-Jiu ca urmare a implicãrii lor înTârgu-Jiu ca urmare a implicãrii lor înTârgu-Jiu ca urmare a implicãrii lor în

fraudarea bugetului Comunitãþii Europene cufraudarea bugetului Comunitãþii Europene cufraudarea bugetului Comunitãþii Europene cufraudarea bugetului Comunitãþii Europene cufraudarea bugetului Comunitãþii Europene cu175.000 de euro în cazul lucrãrii de extindere175.000 de euro în cazul lucrãrii de extindere175.000 de euro în cazul lucrãrii de extindere175.000 de euro în cazul lucrãrii de extindere175.000 de euro în cazul lucrãrii de extindereºi modernizare, aducþiune cu apã în comunaºi modernizare, aducþiune cu apã în comunaºi modernizare, aducþiune cu apã în comunaºi modernizare, aducþiune cu apã în comunaºi modernizare, aducþiune cu apã în comuna

Sãcelu. Capetele de acuzare au fost grave,Sãcelu. Capetele de acuzare au fost grave,Sãcelu. Capetele de acuzare au fost grave,Sãcelu. Capetele de acuzare au fost grave,Sãcelu. Capetele de acuzare au fost grave,au avut loc câteva arestãri, s-au instituit maiau avut loc câteva arestãri, s-au instituit maiau avut loc câteva arestãri, s-au instituit maiau avut loc câteva arestãri, s-au instituit maiau avut loc câteva arestãri, s-au instituit mai

multe sechestre, iar vâlva iscatã de acest cazmulte sechestre, iar vâlva iscatã de acest cazmulte sechestre, iar vâlva iscatã de acest cazmulte sechestre, iar vâlva iscatã de acest cazmulte sechestre, iar vâlva iscatã de acest caza fost pe mãsurã. Procesul continuã ºi acuma fost pe mãsurã. Procesul continuã ºi acuma fost pe mãsurã. Procesul continuã ºi acuma fost pe mãsurã. Procesul continuã ºi acuma fost pe mãsurã. Procesul continuã ºi acum

însã cei mai neafectaþi dintre toþi sunt ceiînsã cei mai neafectaþi dintre toþi sunt ceiînsã cei mai neafectaþi dintre toþi sunt ceiînsã cei mai neafectaþi dintre toþi sunt ceiînsã cei mai neafectaþi dintre toþi sunt ceidoi, acum foºti funcþionari, care continuã,doi, acum foºti funcþionari, care continuã,doi, acum foºti funcþionari, care continuã,doi, acum foºti funcþionari, care continuã,doi, acum foºti funcþionari, care continuã,

prin aceeaºi firmã cu care au comisprin aceeaºi firmã cu care au comisprin aceeaºi firmã cu care au comisprin aceeaºi firmã cu care au comisprin aceeaºi firmã cu care au comisinfracþiuni în urmã cu doi ani, sã înghitãinfracþiuni în urmã cu doi ani, sã înghitãinfracþiuni în urmã cu doi ani, sã înghitãinfracþiuni în urmã cu doi ani, sã înghitãinfracþiuni în urmã cu doi ani, sã înghitãsume importante din bugetul public, cusume importante din bugetul public, cusume importante din bugetul public, cusume importante din bugetul public, cusume importante din bugetul public, cucomplicitatea câtorva primari din judeþ.complicitatea câtorva primari din judeþ.complicitatea câtorva primari din judeþ.complicitatea câtorva primari din judeþ.complicitatea câtorva primari din judeþ.

Neli MateiNeli MateiNeli MateiNeli MateiNeli [email protected]

Funcþionari de stat,Funcþionari de stat,Funcþionari de stat,Funcþionari de stat,Funcþionari de stat,afaceriºti privaþiafaceriºti privaþiafaceriºti privaþiafaceriºti privaþiafaceriºti privaþi

Marian Daniel Găină şi

Daniel Ilie Pavel erau foarte

ocupaţi în 2004, împărţindu-

şi timpul între slujba de stat

pe care o aveau la Consiliul

Judeţean Gorj şi afacerea

proprie desfăşurată prin

firma S.C. GPS Construct SRL

la care amândoi erau

administratori şi asociaţi.

În calitate de busnissman,

dar sub influenţa funcţiei pe

care o aveau la consiliul

judeţean, Găină şi Pavel, s-au

ocupat de proiectarea

aducţiunii cu apă a comunei

Săcelu, proiectare care a

avut multe lacune, ca de

altfel întreaga lucrare, după

cum aveau să demonstreze

mai târziu procurorii

anticorupţie în dosarul penal

întocmit în acest caz şi

frauda de 175.000 de euro la

care au luat parte şi cei doi.

Marian Găină şi Daniel

Pavel au comis fals în

înscrisuri sub semnătură

privată, în formă continuată;

fals material în înscrisuri

oficiale, în formă continuată

şi au fost complici la

folosirea sau prezentarea de

documente ori declaraţii

false, inexacte sau

incomplete având ca scop

obţinerea pe nedrept de

fonduri din bugetul general

al Comunităţii Europene.

În timp ce fostul primar al

comunei Săcelu, Dănuţ

Rentea, a stat ceva timp la

răcoare alături de un om de

afaceri, şi alţi patru indivizi

au avut probleme în acelaşi

caz, Găină şi Pavel au

continuat să prospere chiar

dacă şi-au pierdut funcţia în

cadrul consiliului judeţean.

Cum afacerile cu statul

sunt o sursă de venit

excepţională, GPS Construct

a continuat să lucreze pe

banii bugetului public

desfăşurându-şi activitatea în

slujba unor primării din

judeţ care n-au avut altceva

mai bun de făcut decât să

lucreze cu o firmă ai căror

administratori au comis, nu

cu mult timp în urmă,

infracţiuni pentru a frauda

comunitatea europeană.

Studii de traficStudii de traficStudii de traficStudii de traficStudii de traficîntr-un oraº cu oîntr-un oraº cu oîntr-un oraº cu oîntr-un oraº cu oîntr-un oraº cu o

singurã stradãsingurã stradãsingurã stradãsingurã stradãsingurã stradãAnul trecut, trei primării

din Gorj au avut nevoie,

contracost evident, de

ajutorul GPS Construct

pentru realizarea unor

„hârţogării” costisitoare

pentru studii de fezabilitate

trafic şi proiectare-

modernizare drumuri.

Deşi e greu de crezut

având în vedere că oraşul

are o singură stradă mai

acătări, Primăria Târgu-

Cărbuneşti a comandat GPS

un studiu de trafic care a

costat, alături de servicii de

expertiză 17.000 de lei. Tot în

2008, aceeaşi primărie a mai

lucrat în alte două cazuri cu

firma lui Găină şi Pavel, o

dată pentru realizarea unui

studiu de fezabilitate pentru

străzile din Târgu-

Cărbuneşti, care a costat

42.200 de lei, iar a doua oară

pentru achiziţionarea unui

studiu de fezabilitate şi unui

proiect tehnic pentru

reabilitarea aceloraşi străzi

din oraş, costând de data

asta 43.000 de lei.

De reţinut este faptul că

autorităţile locale,

preocupate intens de

bunăstarea comunităţii, au

lucrat chiar şi în ultima zi a

anului trecut, contractând pe

data de 31 Decembrie, studiu

de fezabilitate al străzilor din

Târgu-Cărbuneşti.

Primăria comunei Schela

a cotizat şi ea în contul celor

doi foşti angajaţi ai

consiliului judeţean, plătind

54.000 de lei pentru servicii

proiectare asfaltare drumuri

săteşti în satul Gornăcel.

Primăria Ioneşti nu s-a lăsat

nici ea mai prejos şi a

colaborat cu S.C. GPS

Construct pentru

proiectarea lucrării de

modernizare a drumurilor

din comună, plătind pentru

asta 13.500 de lei.

În timp ce primăriile au

deschis robinetul către

conturile GPS Construct, fără

ca nimeni să ţină seamă de

faptul că, până la o sentinţă

definitivă care să

demonstreze contrariul,

lucrează cu nişte infractori,

Găină şi Pavel nu-şi fac prea

multe probleme nici din

cauza procesului care va mai

dura ceva timp. Aflat pe rolul

Tribunalului Dolj, el este în

prezent suspendat pentru că

avocaţii fostului primar

Dănuţ Rentea au ridicat o

excepţie de

neconstituţionalitate, iar

până la soluţionarea acesteia

cauza nu-şi poate urma

cursul firesc.

Page 6: Adjunctul Cotruna a fost ºcolit în ale ºmenurilor de ... · CV infracþional, cum sunt Gãinã ºi Pavel, motivaþia unui primar care lucreazã cu astfel de oamenii este destul

Scandal de Gorj26 iunie6

Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alUniversitãþii Libere Internaþionale din Moldova

II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la MASTERAT absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã laurmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:

1. ªTIINÞE ECONOMICE: Politici economice în afaceriinternaþionale, Management ºi marketing, Gestiunea sistemuluifinanciar bancar , Gestiunea sistemului de evidenta contabila siaudit, Politici sociale europene ºi securitate regionalã, Gestiuneaturismului ºi serviciilor hoteliere, Politici economice în afaceriinternaþionale, Studii ºi politici regionale.

Durata studiilor1 ½ ani2. DREPT ( ªtiinþe penale ºi criminalisticã, Instituþii de drept

constituþional ºi administraþie publicã, Drept internaþional ºiinstituþional, Instituþii de drept privat ) - 50 locuri;

Durata studiilor1 ½ ani.3. PSIHOLOGIE: Consiliere psihologicã, Psihologie socialã -50 locuri;Durata studiilor 2 ani4. ASISTENTA SOCIALA

- Management ºi consiliere in asistenta sociala,Managementul serviciilor sociale ºi de sãnãtate – 50 locuri;

Durata studiilor 2 ani5. MEDICINÃ - Tehnologia industrialã a medicamentelor – 50 locuriDurata studiilor 2 ani

III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la DOCTORAT în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile:1. ªTIINÞE ECONOMICE

- Economie ºi management -10 locuri- Economie mondiala, relaþii economice internaþionale –

10 locuri2. ISTORIE - 10 locuriDurata studiilor 4 ani

IV. Primeºte prin transfer studenþi de la alte facultãþi autorizate ºiacreditate.

ÎNFIINÞATÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVA NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI ACREDITATÃPRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002

DIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIAPUBLICATÃ ÎN MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI NR. 111/ 18.03.1999 ªI ATESTATÃ PENTRU

CALITATEA ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSITAR EUROPEAN DE CENTRUL DE STUDII ªICERCETÃRI EUROPENE DE LA VIENA, AUSTRIA

Str. Eroilor, nr. 6, Târgu-Jiu, GorjTel: 0253/214019; Fax: 0253/211027e-mail: [email protected].

I. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinselecþie de dosare la urmãtoarele facultãþi acreditate (cursuri ID ºiIFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:

1. ªTIINÞE ECONOMICE:• Administrarea afacerilor (Business si Administrare) - 40 locuri• Contabilitate - 40 locuri• Finanþe ºi bãnci - 40 locuri• Relaþii economice internaþionale - 40 locuriDurata studiilor 3 ½ ani2. PSIHOLOGIE ªI ASISTENÞà SOCIALÕ Psihopedagogie - 50 locuri• Asistenþã Socialã - 50 locuriDurata studiilor 3 ½ ani3. JURNALISM ªI COMUNICARE PUBLICÕ Jurnalism - 25 locuriDurata studiilor 3 ½ ani4. DREPT• Drept penal - 40 locuri• Drept civil - 40 locuri• Drept internaþional - 40 locuriDurata studiilor 4 ani5. INFORMATICà ªI INGINERIE• Tehnologii informaþionale – 25 locuriDurata studiilor 4 ani6. MEDICINÕ Protecþia mediului – 25 locuri• Ecologie – 25 locuriDurata studiilor 3 ani7. ISTORIE ªI RELAÞII INTERNAÞIONALE• Relaþii internaþionale – 25 locuri• Istorie – 25 locuri• Politologie – 25 locuriDurata studiilor 3 ani

Primarul comunei

Turburea, Daniel Ursulescu,

a murit într-un grav accident

de circulaţie ce a avut loc pe

raza comunei Bengeşti-

Ciocadia. Edilul-şef din

Primarul din Turburea a decedat înurma unui accident de circulaþie

Turburea mai era însoţit de

alte două persoane în

autoturismul cu care se

deplasa, iar una dintre ele a

ajuns în stare foarte gravă la

Spitalul de Urgenţă din Tg-

Jiu, cealaltă scăpând ca prin

minune nevătămată.

Primarul se deplasa spre

Bucureşti pentru a depune

un proiect pentru

construirea unei unităţi

şcolare în comună. Potrivit

primelor cercetări de la faţa

locului, poliţiştii au stabilit

că accidentul s-a produs din

cauza neadaptării vitezei la

condiţiile de trafic, în dreptul

unei curbe, ediliul comunei

Turburea pierzând controlul

maşinii, fapt de a dus la

producerea acestui tragic

eveniment rutier.

I.A.

Page 7: Adjunctul Cotruna a fost ºcolit în ale ºmenurilor de ... · CV infracþional, cum sunt Gãinã ºi Pavel, motivaþia unui primar care lucreazã cu astfel de oamenii este destul

Scandal de Gorj26 iunie 7

Mihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai [email protected]

Adjunctul Cotruna a fost ºcolit în aleºmenurilor de „maestrul” Rãuþescu

De la apã-canal la medierea munciiDe la apã-canal la medierea munciiDe la apã-canal la medierea munciiDe la apã-canal la medierea munciiDe la apã-canal la medierea muncii

Dumitru Cotruna,Dumitru Cotruna,Dumitru Cotruna,Dumitru Cotruna,Dumitru Cotruna,directorul adjunctdirectorul adjunctdirectorul adjunctdirectorul adjunctdirectorul adjunct

al al al al al AJOFM Gorj, ºi-aAJOFM Gorj, ºi-aAJOFM Gorj, ºi-aAJOFM Gorj, ºi-aAJOFM Gorj, ºi-aînfipt adânc firmeleînfipt adânc firmeleînfipt adânc firmeleînfipt adânc firmeleînfipt adânc firmele

în banii publici peîn banii publici peîn banii publici peîn banii publici peîn banii publici pevremea când eravremea când eravremea când eravremea când eravremea când era

doar un simpludoar un simpludoar un simpludoar un simpludoar un simpluconsilier local laconsilier local laconsilier local laconsilier local laconsilier local laRovinari, însã aRovinari, însã aRovinari, însã aRovinari, însã aRovinari, însã a

scãpat de braþulscãpat de braþulscãpat de braþulscãpat de braþulscãpat de braþullegii prinlegii prinlegii prinlegii prinlegii prin

bunãvoinþabunãvoinþabunãvoinþabunãvoinþabunãvoinþapoliþiºtilor ºipoliþiºtilor ºipoliþiºtilor ºipoliþiºtilor ºipoliþiºtilor ºi

procurorilorprocurorilorprocurorilorprocurorilorprocurorilor, fiind, fiind, fiind, fiind, fiindcoleg de dosar cucoleg de dosar cucoleg de dosar cucoleg de dosar cucoleg de dosar cu

fostul primar Iliefostul primar Iliefostul primar Iliefostul primar Iliefostul primar IlieRãuþescu, iar maiRãuþescu, iar maiRãuþescu, iar maiRãuþescu, iar maiRãuþescu, iar mai

apoi, ca director alapoi, ca director alapoi, ca director alapoi, ca director alapoi, ca director alRovego SA, a reuºitRovego SA, a reuºitRovego SA, a reuºitRovego SA, a reuºitRovego SA, a reuºit

„performanþa” sã„performanþa” sã„performanþa” sã„performanþa” sã„performanþa” sãfalimentezefalimentezefalimentezefalimentezefalimenteze

societatea al cãreisocietatea al cãreisocietatea al cãreisocietatea al cãreisocietatea al cãreiunic acþionar eraunic acþionar eraunic acþionar eraunic acþionar eraunic acþionar era

Consiliul LocalConsiliul LocalConsiliul LocalConsiliul LocalConsiliul LocalRovinari.Rovinari.Rovinari.Rovinari.Rovinari.

Capacitãþile saleCapacitãþile saleCapacitãþile saleCapacitãþile saleCapacitãþile salemanageriale au fostmanageriale au fostmanageriale au fostmanageriale au fostmanageriale au fost

încercate ºi deîncercate ºi deîncercate ºi deîncercate ºi deîncercate ºi denoua conducere anoua conducere anoua conducere anoua conducere anoua conducere a

Primãriei Rovinari,Primãriei Rovinari,Primãriei Rovinari,Primãriei Rovinari,Primãriei Rovinari,instalatã în iunieinstalatã în iunieinstalatã în iunieinstalatã în iunieinstalatã în iunie

2004, care l-a „uns”2004, care l-a „uns”2004, care l-a „uns”2004, care l-a „uns”2004, care l-a „uns”pe Cotruna directorpe Cotruna directorpe Cotruna directorpe Cotruna directorpe Cotruna directoral Serviciului Publical Serviciului Publical Serviciului Publical Serviciului Publical Serviciului Public

de de de de de AsistenþãAsistenþãAsistenþãAsistenþãAsistenþãSocialã, însã atunciSocialã, însã atunciSocialã, însã atunciSocialã, însã atunciSocialã, însã atunci

când aceasta s-acând aceasta s-acând aceasta s-acând aceasta s-acând aceasta s-areorganizat ºireorganizat ºireorganizat ºireorganizat ºireorganizat ºi

bossul ºi-a pierdutbossul ºi-a pierdutbossul ºi-a pierdutbossul ºi-a pierdutbossul ºi-a pierdutfuncþia s-afuncþia s-afuncþia s-afuncþia s-afuncþia s-a

reorientat rapidreorientat rapidreorientat rapidreorientat rapidreorientat rapidspre cea despre cea despre cea despre cea despre cea de

director adjunct ladirector adjunct ladirector adjunct ladirector adjunct ladirector adjunct laAJOFM.AJOFM.AJOFM.AJOFM.AJOFM.

MarionetaMarionetaMarionetaMarionetaMarionetasforarului Iliesforarului Iliesforarului Iliesforarului Iliesforarului Ilie

Instalat recent, cu

sprijinul PSD, în funcţia de

director adjunct al AJOFM

Gorj, Dumitru Cotruna poate

fi considerat un personaj

care şi-a menţinut ridicat

nivelul aspiraţional. De la

consilier local la director, fie

el chiar şi adjunct, al unei

instituţii relativ importante,

pasul pare unul destul de

mare pentru orcine, nu şi

pentru Cotruna care, odată

ce şi-a pierdut privilegiile pe

care i le conferea funcţia de

director al Serviciului Public

de Asistenţă Socială

Rovinari, prin restructurarea

postului, a refuzat să

coboare la statutul de simplu

funcţionăraş şi a apelat la

vechii săi susţinători din PSD

cerându-le sprijinul pentru a

ocupa orice funcţie, numai

director să fie. De altfel,

trecutul său ca manager îl

recomandă pentru orice

funcţie, doar nu orcine ar fi

putut falimenta firma al cărei

unic acţionar era Consiliul

Local Rovinari. Rovego SA,

sub competenta conducere a

lui Cotruna, la acea vreme

păpuşa de paie a fostului

primar Ilie Răuţescu, a

acumulat peste 20 de

miliarde de lei vechi datorii,

intrând în final în lichidare

judiciară. Corpul de Control

al prefectului a descoperit la

vremea respectivă o situaţie

contabilă dezastruoasă, pe

care a înaintat-o Direcţiei

Finanţelor Publice fapt care

a dus de altfel la declararea

falimentului.

Mânjit cuMânjit cuMânjit cuMânjit cuMânjit cubani publicibani publicibani publicibani publicibani publici

În toată perioada cât a

fost director la Rovego,

Cotruna a fost folosit mai

mult ca decor, în realitate

primarul de atunci, Ilie

Răuţescu manevra

societatea, multe din

şmenurile acestuia fiind

anchetate ulterior de către

poliţişti şi procurori. Cel care

se bate acum cu cărămida în

piept că e cel mai corect

personaj tolera ilegalităţile

primarului fiind practic

parteneri de afaceri. Încă de

pe vremea când era doar

consilier local Cotruna

deţinea două societăţi

comerciale care au primit

mai multe lucrări fără

licitaţie de la Primăria

Rovinari. Într-una dintre

acestea, Tehrocon SRL,

înfiinţată în 2000, imediat

după ce Răuţescu a devenit

primar, Cotruna era asociat

chiar cu fiul acestuia, iar

perioada de vârf a firmei a

durat cât mandatul

primarului, fiind radiată la

scurt timp după ce Răuţescu

n-a mai fost ales. În acelaşi

timp, Dumitru Cotruna era

patron şi la Balcani Impex

SRL Rovinari, care a efectuat

lucrările de renovare la

sediul primariei, societatea

fiind prima cu care Răuţescu

a încheiat un contract când

şi-a preluat mandatul de

primar. Pentru şmenurile la

care a luat parte alături de

fostul primar, Dumitru

Cotruna a ajuns coleg de

dosar penal cu acesta, însă

actualul prim-procuror al

Parchetului de pe lângă

Tribunalul Gorj, Gheorghe

Focşan, i-a scos de sub

urmărire penală şi i-a spălat

de păcatul batjocoririi

banului public.

Ascensiunea lui Cotruna,

de la gestionarea activităţii

de apă-canal până la

medierea muncii, nu se

datorează exclusiv

capacităţilor sale

manageriale ci mai ales

susţinătorilor săi politici

despre care vom mai vorbi.

Page 8: Adjunctul Cotruna a fost ºcolit în ale ºmenurilor de ... · CV infracþional, cum sunt Gãinã ºi Pavel, motivaþia unui primar care lucreazã cu astfel de oamenii este destul

Scandal de Gorj26 iunie8

prof. Vprof. Vprof. Vprof. Vprof. Vasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile [email protected]

Se vorbeşte cu obstinaţie despre

corupţia din cadrul instanţelor

judiciare, ca un factor de instabilitate

care împiedică dezvoltarea normală a

unei ţări, deoarece o justiţie coruptă

frânează capacitatea statelor de a

lupta împotriva infracţiunilor şi a

terorismului, încetineşte comerţul şi

creşterea economică şi refuză

cetăţenilor o justiţie imparţială în

divergenţele lor cu vecinii sau cu

autorităţile. Revenind la problema

despre care vă vorbeam în numărul

trecut al ziarului nostru, printre

„metodele perfide” promovate cu mult

cinism de către fratele meu, a fost şi

aceea de a obţine o adeverinţă de

proprietate „cu cântec”, cum se

spune, în sensul că a fost emisă în

ultima zi de mandat a fostului primar

al oraşului Ţicleni, maistrul

Constantin Ţârcă, rubedenie apropiată

a soţiei fratelui, fără a se fi făcut vreo

măsurătoare a curţii pe care o

„mărise” prin „înghiţirea” anterioară a

fâşiei de pământ, deşi, reţineţi, în acte

este trecută deplasarea comisiei, în

aceeaşi zi în care a fost emisă

adeverinţa, adică în ultima zi de

mandat a fostului primar interimar!!!

Faptul cel mai strigător la cer este însă

acela că dimensiunile trecute în

pretinsa adeverinţă pentru eliberarea

titlului de proprietate, notate la

centimetru, încalcă grosolan

dimensiunile titlului meu de

proprietate, eliberat în anul 2004!! Prin

urmare, cu o asemenea „făcătură” şi

cu o presupusă schiţă de cadastru,

acest pretins frate se prezintă în faţa

instanţei de judecată şi are tupeul să

spună că i-am „încălcat proprietatea”

prin ridicarea unui gard nou, pe

vechiul amplasament al gardului

despărţitor edificat cu zeci de ani în

urmă de către părinţi! Să nu uităm că

printre ţările citate ca exemple

negative de mare corupţie în justiţie

se numără Azerbaidjanul, Mexic,

Panama, Cehia, unde se apreciază că

reformele nu avansează, dar şi

România, unde sistemul judiciar este,

potrivit Transparency International,

foarte corupt, o serie de studii

dezvăluind chiar mecanismele de

corupţie din sistemul judiciar. În acest

sens, unii dintre cei care sparg tăcerea

consideră că situaţiile în care

magistraţii sunt mituiţi direct sunt

foarte rare, dar există, în schimb,

cazuri în care avocaţii, grefierii ori

registratorii se oferă să fie

intermediari pentru mită! Cu toate

acestea, nu în toate cazurile în care un

avocat, de pildă, cere bani, se poate

vorbi de coruperea judecătorilor.

Uneori, banii rămân în buzunarele

avocaţilor, care se bazează pe faptul

că judecătorii tineri ezită, din motive

morale, să dea pedepse grele în cazuri

mărunte de furt, însă, chiar dacă ar

exista un număr redus de cazuri,

lucrurile sunt grave, mai ales că peste

două treimi dintre români sunt de

părere că există corupţie în Justiţie,

confundându-se uneori corupţia cu

incompetenţa unora dintre magistraţi.

Ca urmare a unui recent sondaj

Gallup din România, problemele cele

mai importante cu care se confruntă

justiţia românească, după cetăţenii

care au fost implicaţi într-un proces,

sunt corupţia, lipsa de profesionalism

şi legislaţia neclară. Cei care nu au fost

implicaţi într-un proces, cred că

primele trei probleme ale justiţiei din

România sunt: corupţia, lipsa de

profesionalism şi implicarea

politicului în justiţie. Pe de altă parte,

oamenii din sistem nu consideră că

judecătorii, avocaţii sau procurorii

sunt corupţi. În pofida faptului că

unele date ale sondajului sunt încă

ţinute secrete de către CSM, se pare că

acela care a fost finanţat de către

Banca Mondială evaluează percepţia

publicului asupra personalului din

justiţie, în ceea ce priveşte

performanţele sistemului, astfel încât,

din datele culese reiese că mai bine

de jumătate din totalul populaţei

percepe sistemul judiciar din România

ca fiind unul corupt. Spre deosebire

de cetăţeni, avocaţii au o părere foarte

bună despre ei, dar una foarte proastă

despre poliţişti, în primul rând, abia

după aceea despre procurori şi 

judecători! Se pare că instituţia cu cea

mai scăzută credibilitate în percepţia

românilor este Parlamentul, deoarece

ce face ca prevederile legii să nu

poată fi aplicate cu eficienţă maximă,

mai metaforic vorbind, putem spune

că pacientul bolnav de cancer stă

întins pe masa de operaţie, iar în

jurul său chirurgii se sfădesc pe

metode şi pe o serie de proceduri de

operaţii estetice! În ciuda unor

cosmetizări cu parfum reformist, pare

tot mai evident că la nivelul

percepţiei cetăţeanului asupra

corupţiei, nu putem vorbi nicidecum

de schimbări semnificative, câtă

vreme şi aşa-numita “corupţie mică”

rămâne un punct vulnerabil al

instanţelor de judecată şi principala

problemă a cetăţeanului de rând.

În opinia specialiştilor cu

deschidere spre legislaţia europeană,

se apreciază că adoptarea legii de

înfiinţare a Agenţiei Naţionale de

Integritate(ANI), ca mecanism integrat

de verificare a declaraţiilor de avere şi

de control al conflictelor de interese,

ar reprezenta o măsură de importanţă

crucială pentru palierul de prevenire

a corupţiei în mediul public! Personal,

nu ştiu cum se procedează în practica

judiciară a unor instanţe, atunci când

este vorba despre integritate, dar, aşa

cum se procedează la Judecătoria din

Tg. Cărbuneşti, cred că ar trebui să

intre în atenţia organelor de anchetă!

Atunci când se instrumentează acţiuni

sau când se emit acte juridice, când se

invocă o Ordonanţă preşedinţială,

oare nu analizează nimeni dacă

acţiunea respectivă are un temei? Cine

îl pedepseşte pe acela care aduce în

instanţă un act fals, pentru a

instrumenta un act de justiţie? Cred că

trebuie reflectat mai îndeaproape

asupra unui asemenea aspect, iar în

viitor, promitem să detaliem analiza

cu elemente de noutate în derularea

unui proces pe care îl supun atenţiei

opiniei publice! În multe privinţe,

practica judiciară se dovedeşte mai

degrabă o modalitate de lustrare, prin

crearea cazierului judiciar, deoarece

majoritatea condamnărilor sunt cu

suspendarea executării pedepselor,

iar după atâta amar de vreme, chiar

marile subiecte de corupţie sunt încă,

doar de ordin mediatic. Pare-se că

există aici două variante: fie dosarele

nu sunt instrumentate corect, fie

instanţele aplică deliberat pedepse

extrem de uşoare pentru înalta

corupţie, în comparaţie, spre exemplu,

cu cele pentru infracţiuni de fals sau

cu cele pentru infracţiunile contra

patrimoniului.

peste 88% dintre cei chestionaţi spun

că au puţină încredere sau deloc în

Legislativ, urmează apoi Guvernul şi

partidele politice, dar nici Consiliul

Superior al Magistraturii nu se bucură

de foarte multă încredere publică.

Diriguitorii actului de justiţie se cam

codesc să facă public rezultatul

acestui sondaj, pentru a mai proteja

imaginea, de altfel destul de terfelită şi

îmboţită a instituţiilor de justiţie din

România, dar, oare, până când

cetăţeanul de rând  va mai  tolera

corupţia şi injustiţia? Când se va putea

spune,  în sfârşit, că justiţia este

oarbă? Pare să fie doar cea mai

recentă teorie privind posibila

evoluţie a justiţiei româneşti pe timp

de criză, iar ironia face ca această

caracterizare să se potrivească de

minune situaţiei actuale. Asocierea

poate merge chiar mai departe, dacă

facem un exerciţiu de imaginaţie,

deoarece acolo unde propovăduitori

ai stării de fapt au început să se

manifeste cu mult înainte de a simţi

noi ce se întâmplă, se pare că sunt

patru mari condiţii care facilitează

corupţia din sistemul judiciar: 1.eşecul

numirii judecătorilor pe baza

meritelor profesionale, 2.un nivel de

salarizare şi condiţii de muncă

inadecvate, 3.procese injuste pentru

revocarea judecătorilor corupţi şi

4.procedurile interne profund

netransparente care îngreunează

monitorizarea activităţii instanţelor de

către presă şi de către societatea

civilă. În multe privinţe, corupţia

judiciară poate avea consecinţe

directe şi profund negative asupra

societăţii democratice din România,

afectând principiul egalităţii

cetăţenilor în faţa legii, dar putem

vorbi şi de unele consecinţe negative

asupra economiei ţării, mai ales că un

sistem corupt îndepărtează investitorii

şi împiedică eforturile de reducere a

sărăciei.

La nivel global, mulţi analişti

apreciază că tentaculele “caracatiţei”

legate la ochi subminează sistemele

judiciare din întreaga lume, lipsind

cetăţenii obişnuiţi şi obidiţi de

accesul neîngrădit la justiţie şi de

dreptul fundamental la un proces

echitabil şi imparţial, uneori chiar de

posibilitatea desfăşurării unui proces

normal în sala de judecată! Să nu

uităm că uneori, demersurile

asumate în domeniul luptei împotriva

corupţiei sunt marcate de conflicte

politice între instituţiile statului, ceea

NUMAI DACÃ JUSTIÞIA SE DOVEDEªTEACEEAªI PENTRU TOÞI (IV)!

Page 9: Adjunctul Cotruna a fost ºcolit în ale ºmenurilor de ... · CV infracþional, cum sunt Gãinã ºi Pavel, motivaþia unui primar care lucreazã cu astfel de oamenii este destul

Scandal de Gorj26 iunie 9

Nuntã þigãneascã cu bucluc

Alin StroiaAlin StroiaAlin StroiaAlin StroiaAlin [email protected]

Lumee lumeee...! Mare nuntã mare înLumee lumeee...! Mare nuntã mare înLumee lumeee...! Mare nuntã mare înLumee lumeee...! Mare nuntã mare înLumee lumeee...! Mare nuntã mare încartierul Meteor din Târgu-Jiu, numai cã s-arcartierul Meteor din Târgu-Jiu, numai cã s-arcartierul Meteor din Târgu-Jiu, numai cã s-arcartierul Meteor din Târgu-Jiu, numai cã s-arcartierul Meteor din Târgu-Jiu, numai cã s-ar

putea sã se lase cu „bibilici” sparte ºi cuputea sã se lase cu „bibilici” sparte ºi cuputea sã se lase cu „bibilici” sparte ºi cuputea sã se lase cu „bibilici” sparte ºi cuputea sã se lase cu „bibilici” sparte ºi cuþurloaie cotonogite, având în vedereþurloaie cotonogite, având în vedereþurloaie cotonogite, având în vedereþurloaie cotonogite, având în vedereþurloaie cotonogite, având în vedere

declaraþiile belicoase premergãtoare acestuideclaraþiile belicoase premergãtoare acestuideclaraþiile belicoase premergãtoare acestuideclaraþiile belicoase premergãtoare acestuideclaraþiile belicoase premergãtoare acestuieveniment. Lumea rromilor musteºte deeveniment. Lumea rromilor musteºte deeveniment. Lumea rromilor musteºte deeveniment. Lumea rromilor musteºte deeveniment. Lumea rromilor musteºte de

titulaturi bombastice, una mai ridicolã decâttitulaturi bombastice, una mai ridicolã decâttitulaturi bombastice, una mai ridicolã decâttitulaturi bombastice, una mai ridicolã decâttitulaturi bombastice, una mai ridicolã decâtalta, fãrã o delimitare clarã a atribuþiuniloralta, fãrã o delimitare clarã a atribuþiuniloralta, fãrã o delimitare clarã a atribuþiuniloralta, fãrã o delimitare clarã a atribuþiuniloralta, fãrã o delimitare clarã a atribuþiunilor,,,,,

cum ar fi regele Cioabã sau împãratul Iulian,cum ar fi regele Cioabã sau împãratul Iulian,cum ar fi regele Cioabã sau împãratul Iulian,cum ar fi regele Cioabã sau împãratul Iulian,cum ar fi regele Cioabã sau împãratul Iulian,dar în povestea acestei nunþi este implicatdar în povestea acestei nunþi este implicatdar în povestea acestei nunþi este implicatdar în povestea acestei nunþi este implicatdar în povestea acestei nunþi este implicatun alt rege –probabil cã fiecare persoanã aun alt rege –probabil cã fiecare persoanã aun alt rege –probabil cã fiecare persoanã aun alt rege –probabil cã fiecare persoanã aun alt rege –probabil cã fiecare persoanã a

acestei etnii este împãrat sau rege- ºiacestei etnii este împãrat sau rege- ºiacestei etnii este împãrat sau rege- ºiacestei etnii este împãrat sau rege- ºiacestei etnii este împãrat sau rege- ºianume Dan Stãnescu Tanume Dan Stãnescu Tanume Dan Stãnescu Tanume Dan Stãnescu Tanume Dan Stãnescu Torticã.orticã.orticã.orticã.orticã.

Lovelele fac legea laLovelele fac legea laLovelele fac legea laLovelele fac legea laLovelele fac legea lanunta rromilornunta rromilornunta rromilornunta rromilornunta rromilor

Astfel, regele rromilor din

comuna Costeşti, judeţul

Argeş vrea să îşi mărite fata

în cartierul Meteor, dar

numai că ginerele acestuia,

aşa cum se vorbeşte, a mai

fost căsătorit cu o pirandă

ale cărei rude nu vor să

audă nici în ruptul capului

de un asemenea mariaj. Mai

pe scurt, „răjele” Tortică,

vrea să îşi mărite odrasla, şi

să facă nuntă de sute de mii

de „oiro”, cu Mihai Biriţă,

băietul unui rrom cu

buzunarele mai largi din

cartierul Meteor. Alaiul

„răjelui” Tortică a venit de la

Piteşti până la Târgu-Jiu cu o

herghelie dă Meţane, cu

dorinţa de a aplana

potenţialul conflict ce s-ar

putea isca, acesta dorind ca

fiica sa să „aivă” parte dă o

nuntă superşmekeră.

RahatRahatRahatRahatRahat la pungã ºi la pungã ºi la pungã ºi la pungã ºi la pungã ºipiºat la sticlã.piºat la sticlã.piºat la sticlã.piºat la sticlã.piºat la sticlã.

Atenþie Atenþie Atenþie Atenþie Atenþie ex-prefectulex-prefectulex-prefectulex-prefectulex-prefectulVVVVVictor Banþa!ictor Banþa!ictor Banþa!ictor Banþa!ictor Banþa!

Dar lucrurile se pare că

nu sunt aşa de simple cum

par la prima vedere. Mihai

Biriţă, „jinărele” pă care îl

vrea Alteaţa Sa Tortică a mai

fost căsătorit numa v’o cinci

ani cu Aluna Priboi, o tânără

zglobie care acum a împlinit,

în mentalitatea ţigănească,

venerabila vârstă de 21 de

ani şi s-a trezit fără bărbat pe

nepusă masă, neamul

acesteia ameninţând că vor

lua toate măsurile necesare

pentru a bloca „rromariajul”.

Planul de desfăşurare al

nunţii ar fi, în momentul de

faţă, următorul: Dan

Stănescu Tortică ar trebui să

organizeze bairamul la

pagoda sa din judeţul Argeş

la sfârşitul săptămânii, iar

marţi nuntaşii ar urma să

petreacă în Meteor la familia

ginerelui. Numai că rudele

Alunei, fata „trădată în

dragoste” s-au pregătit de

„răzbel”, după cum spune

bunicul pirandei, care cere

200 de galbeni, adică

aproximativ 200.000 de lei, o

grămadă de lovele, pentru a

îngropa securea războiului.

Acesta s-a ales doar 20 de

galbeni şi nu se gândeşte

momentan decât la cum să

pună beţe în roate

nuntaşilor. „O să mergem şi

o să punem lumânări

aprinse pe stradă în calea

miresei, ca să vadă că e bine

primită. O să iau şi eu nişte

pişu în sticlă, o să fac găuri la

dop şi o să le stropesc toate

limuzinele, ca să le facem

primirea de bun venit. O să

iau şi nişte treaba mare la

pungă pentru mireasă,

special, dacă nu mă lasă să

mă duc la ei cu furca, aşa

cum am promis. O să vedeţi

război în Meteor aşa cum n-a

mai fost demult pentru că

dacă ei îşi bat joc de fata asta

de 21 de ani aşa îmi pot bate

şi eu joc de nunta lor”

ameninţă Priboi, bunicul

Alunei.

Pace, pace,Pace, pace,Pace, pace,Pace, pace,Pace, pace,între douã...între douã...între douã...între douã...între douã...

Unul dintre cei vizaţi de

tirul acuzelor, în speţă Mihai

Biriţă, nu se lasă intimidat şi

spune că îşi va desfăşura

nestingherit pregătirile de

nuntă declarând, într-un mod

voalat belicos, că nimeni nu

îi va strica organizarea nunţii

pe care o pune la cale cu

„răjele” Stănescu. „Nu se

pune problema să vină

cineva să facă ceva pentru

că nu mai este cazul. Păi, i-

am dat 20 de galbeni, cred că

e suficient, nu văd ce să vrea

mai mult, mai ales că i-am

dat şi toate darurile de nuntă

inapoi. Noi o să avem

petrecerea noastră, totul va fi

frumos şi civilizat, veţi vedea

că nu va fi niciun scandal. O

să ne distrăm până mircuri

dimineaţa şi totul va fi

frumos” afirmă încărcat

nevoie mare de optimism

Biriţă.

Dorind să îşi afişeze

prosperitatea materială într-

um mod opulent, vreo

câteva Merţane erau parcate

în oborul din Meteor a

„famigliei” Biriţă, probabil

fără a avea legat vreun

maidanez de bara din spate,

acestea fiind autoturismele

care l-au adus pe Dan

Stănescu Tortică la Târgu-Jiu,

„răjele” sosind aici împreună

cu o parte din familie şi

prieteni, printre aceştia

regăsindu-se şi bulibaşa de

la Vâlcea, pentru a se asigura

cu toţii că nu vor fi incidente

la nunta ce urmează a fi

organizată.

Paranghelie deParanghelie deParanghelie deParanghelie deParanghelie deparanghelieparanghelieparanghelieparanghelieparanghelie

Aici, din spatele unei

mese, Stănescu a spus că

orice neînţelegere nu îşi are

rostul în timpul derulării

nuntei fiicei sale. „Acum opt

luni a fost un stabor de al

nostru, o judecată

ţigănească, şi acolo s-a

convenit că Mihăiţă e liber şi

se poate căsători cu oricine.

Acel domn, Ion Priboi, a luat

20 de galbeni despăgubiri,

deşi nu îi merita pentru că i

s-a dat înapoi toată mobila şi

toată zestrea. S-au dat acei

bani pentru că e nuntă la

palat şi toată lumea trebuie

să mănânce. El cere 200 de

galbeni, dar cine-i dă şi

pentru ce? Scandal nu mai

poate face pentru că a fost

acel stabor şi acolo s-a luat

hotărârea. Noi avem nuntă şi

mergem mai departe cu

petrecerea. Cu el n-am de ce

să mă întâlnesc pentru că el

tot nemulţumit va fi. El nu

vrea binele acelei fete, iar

Aluna trebuie să înţeleagă că

dragoste cu sila nu se

poate.” Şi acum urmează,

ţineţi-vă bine, atribuţiile

monarhale ale lui Tortică:

„Eu sunt rege şi, aşa cum

peste cuvântul tatălui meu

nu se trecea, vă asigur că

nici peste al meu nu se va

trece. Vă aştept pe toţi la

nuntă la palat şi români şi

ţigani că facem petrecere

mare pe 28 şi 29 iunie şi apoi

venim aici, la Mihăiţă, în

Meteor, şi continuăm

petrecerea” declară plin de

„importanţa” funcţiei sale

Stănescu Tortică.

Paralele sauParalele sauParalele sauParalele sauParalele saupiranda?piranda?piranda?piranda?piranda?

Bulibaşa de la Vâlcea,

care se numeşte Toma, după

cum s-au făcut oficiile,

afirmă sus şi tare că Priboi

nu mai are dreptul la nimic

nimic şi să îi lase în pace pe

tinerii însurăţei. „Nu e voie

la noi să blestemi mireasa,

dar am zis să trecem noi şi

peste asta ca să fie pace.

Priboi se zică mersi pe ai 20

de galbeni că dacă mai face

scandal mergem la el şi-i

luăm şi pe ăia. Dacă e

cuminte, la final îi mai dăm

noi cinci galbeni, aşa, de la

noi, din omenie, dar mai

multe nu are dreptul să

ceară” declamă mai mult

mârâind bulibaşa din Vâlcea.

Acestea fiind lucrurile

spuse de-o parte şi de alta,

situaţia pare a fi clară în

cartierul Meteor pentru

„răjili” Stănescu, acesta

nutrind speranţa că Priboi

nu va isca un conflict, însă

bunicul Alunei aştepta „din

10 în 10 minute” să

primească vreun mesaj de la

Tortică, altminteri fiind

hotărât să continue

scandalul dacă nu i se dau

cei 200 de galbeni care, după

cum spune acesta, i se cuvin

de drept. Sub constelaţia

acestui scandal, Stănescu îşi

continuă pregătirile de nuntă

şi, împreună cu Biriţă, vrea

să facă un chef de pomină

pentru a cinsti în buna

tradiţie ţigănească

încuscrirea ce urmează a se

produce prin unirea dintre

cei doi copii pe care îi are

fiecare, aruncându-se pentru

pregătirile de nuntă cu

lovele în stânga şi în dreapta.

Page 10: Adjunctul Cotruna a fost ºcolit în ale ºmenurilor de ... · CV infracþional, cum sunt Gãinã ºi Pavel, motivaþia unui primar care lucreazã cu astfel de oamenii este destul

Scandal de Gorj26 iunie10

Guvernul a primit oferte de la12 bãnci pentru Prima Casã

Guvernul a primit,

deocamdată, oferte de la 12

bănci pentru credite în

valoarea totală de 814

milioane euro la programul

“Prima Casă”, a declarat, joi,

premierul Emil Boc

“Până la această oră au

depus oferte 12 bănci pentru

credite în valoare de 814

milioane euro. Toate ofertele

se încadrează în limitele

maximale de dobândă

stabilite de Guvern, iar

vineri suntem în măsură să

spunem câte bănci s-au

înscris în program”, a spus

Boc.

Aurel Şaramet,

preşedintele Fondului

Naţional de Garantare a

Creditelor pentru IMM-uri,

care garantează în numele

statului creditele pentru

populaţie prin programul

“Prima Casă”, a declarat

anterior că a primit până joi

dimineaţă oferte de la şapte

bănci, în valoare totală de

450 milioane euro. Termenul

limită de depunere a

ofertelor este sfârşitul zilei

de joi.

El a precizat că cele şapte

bănci care au depus ofertele

sunt Banca Transilvania,

Leumi Bank, BRD, ATE,

Raiffeisen, Millenium şi

Volksbank.

Vicepreşedintele pentru

retail al Raiffeisen Bank,

Răzvan Munteanu, a

declarat, miercuri, că banca

a stabilit un plafon iniţial de

50 de milioane de euro

pentru activitatea de

creditare din cadrul

programului “ Prima casă”.

Totodată, reprezentanţii ai

Millennium au afirmat,

pentru MEDIAFAX, că

plafonul maxim pentru

participarea la programul

“Prima Casă” este estimat de

bancă la 30 milioane de

euro, menţionând că nu se

exclude posibilitatea

suplimentării acestei sume

pe parcursul dezvoltării

proiectului.

În afara celor şaspte

bănci, surse bancare au

afirmat că şi Piraeus Bank şi

Bancpost vor să acorde

credite în cadrul

programului “Prima Casă” în

valoare de până la 100

milioane euro, şi respectiv

50 milioane euro.

Pe de altă parte, Şaramet

a arătat că au mai existat

discuţii cu Alpha Bank,

Banca Românească, CEC şi

BCR, care urmează să

depună oferte pentru credite

cu o valoare estimată la 300-

400 milioane de euro.

Persoanele care vor lua

credit prin programul “Prima

Casă” vor plăti un avans de

5% pentru o locuinţă de

maximum 60.000 euro sau de

3.000 euro plus diferenţa din

preţul de achiziţie, iar rata

dobânzii va fi EURIBOR (rata

solicitată între principalele

bănci din zona euro la

depozitele pe piaţa

interbancară) la 3 luni plus

maxim 4% pe an, la credite

în euro, respectiv ROBOR

(rata dobânzii la

împrumuturi pe piaţa

interbancară românească)

plus maxim 2,5 puncte

procentuale. Marja include şi

nivelul total al comisioanelor

percepute de finanţator.

Dobânda Euribor la trei

luni a scăzut, săptămâna

aceasta, la un minim record,

de 1,206%, în timp ce ROBOR

se situa joi în jurul a 10,3%.

Garanţia statului pentru

credite, în limita a 60.000

euro, va fi acordată şi în

cazul persoanelor care

solicită împrumutul pentru a

construi o casă.

“Prima Cas㔓Prima Cas㔓Prima Cas㔓Prima Cas㔓Prima Casã”nu încalcãnu încalcãnu încalcãnu încalcãnu încalcã

legislaþia privindlegislaþia privindlegislaþia privindlegislaþia privindlegislaþia privindajutoarele de statajutoarele de statajutoarele de statajutoarele de statajutoarele de stat

“Prima Casă” nu încalcă

legislaţia privind ajutoarele

de stat, potrivit Consiliului

Concurenţei, instituţie care a

verificat de asemenea modul

de selecţie a băncilor

implicate în programul prin

care statul garantează, în

limita a 60.000 euro,

creditele pentru achiziţia sau

construcţia unei locuinţe.

“Inspectorii noştri au

colaborat încă de la început

la programul «Prima Casă»,

un exemplu de succes şi

bună practică. Din punctul

nostru de vedere, totul este

OK. Noi am vrut să vedem

dacă sunt ajutoare de stat şi

modul de selecţie a

băncilor”, a declarat

preşedintele Consiliului

Concurenţei, Bogdan

Chiriţoiu.

Normele programului

“Prima Casă” au fost

publicate joi în Monitorul

Oficial, iar băncile au la

dispoziţie o săptămână

pentru a decide dacă

acceptă condiţiile de

împrumut stabilite de

Guvern.

Băncile trebuie să

transmită Fondului Naţional

de Garantare pentru IMM şi

Ministerului Finanţelor, în

termen de şapte zile

calendaristice, date privind

nivelul costurilor totale pe

care le vor aplica

finanţărilor, precum şi

valoarea estimată a

creditelor care urmează să

fie garantate şi a

promisiunilor de garantare

care vor fi solicitate în 2009,

în cadrul programului.

În cazul în care valoarea

totală a finanţărilor solicitată

de bănci depăşeşte plafonul

stabilit de Guvern, de un

miliard lei, atunci Fondul va

efectua realocări de sume,

cu acordul prealabil al

Ministerului de Finanţe,

stimulând băncile cu cea mai

bună ofertă.

Persoanele care vor lua

credit prin programul Prima

Casă vor plăti un avans de

5% pentru o locuinţă de

maximum 60.000 euro sau de

3.000 euro plus diferenţa din

preţul de achiziţie, iar rata

dobânzii va fi EURIBOR la 3

luni plus maxim 4% pe an, la

credite în euro, respectiv

ROBOR plus maxim 2,5%.

Marja include şi nivelul total

al comisioanelor percepute

de finanţator.

Pentru achiziţionarea

unei case prin intermediul

programului guvernamental

de garantare a creditelor

trebuie achitat un avans de

5% din preţul de achiziţie al

locuinţei, dacă preţul

acesteia este mai mic sau

egal cu 60.000 euro, sar de

3.000 euro plus diferenţa

dintre preţul de achiziţie al

locuinţei şi 60.000 euro, dacă

preţul este mai mare de

60.000 euro.

Dobânda EURIBOR

(media la împrumuturile

interbancare pe piaţa

europeană) la creditele pe

trei luni este în prezent de

1,28%, în timp ce ROBOR

(dobânda la creditele

interbancare pe piaţa

internă) la aceeaşi scadenţă

se situează în prezent la

10,54% pe an.

Rata medie a dobânzii la

creditele acordate de bănci

populaţiei era de 18,86% pe

an în luna martie, în timp ce

la împrumuturile luate de

firme dobânda medie a fost

de 20,5% pe an, conform

celor mai recente date

prezentate de BNR.

Garanţia statului pentru

creditele contractate în

vederea achiziţionării primei

locuinţe, în limita a 60.000

euro, va fi acordată şi în

cazul persoanelor care

solicită împrumutul pentru a

construi o casă.

Mediafax

Page 11: Adjunctul Cotruna a fost ºcolit în ale ºmenurilor de ... · CV infracþional, cum sunt Gãinã ºi Pavel, motivaþia unui primar care lucreazã cu astfel de oamenii este destul

Scandal de Gorj26 iunie 11

Plata impozitelor ºi amenzilor pringhiseul.ro, extinsã la nivel naþional

Agenţia pentru Serviciile

Societăţii Informaţionale (ASSI) va

extinde la nivel naţional, până la 1

octombrie, plata online prin

www.ghiseul.ro a impozitului pe

venit şi amenzilor de circulaţie

pentru persoanele fizice, a anunţat,

joi, Ministerul Comunicaţiilor şi

Societăţii Informaţionale (MCSI).

În plus, prin www.ghiseul.ro se

vor putea achita taxele şi impozitele

locale către primăriile de sector ale

municipiului Bucureşti şi primăriile

din oraşele reşedinţă de judeţ, se

arată într-un comunicat al MCSI

remis MEDIAFAX.

“Totodată se va introduce ca

facilitate pentru persoanele juridice

plata cu cardul”, se mai spune în

comunicat.

Parte a sistemului e-guvernare.ro,

Ghişeul Virtual de Plăţi (GVP,

www.ghiseul.ro) este un sistem

informatic de utilitate publică prin

intermediul căruia persoanele fizice

şi juridice pot efectua plăţi

electronice cu cardul bancar către

autorităţile publice centrale şi locale

din România.

GVP este administrat de Agenţia

pentru Serviciile Societăţii

Informaţionale (ASSI) în baza OUG

73/2007 privind organizarea şi

funcţionarea ASSI.

În prezent, prin GVP pot fi

achitate obligaţiile fiscale aferente

veniturilor din activităţi comerciale,

profesii libere, drepturi de

proprietate intelectuală, cedarea

folosinţei bunurilor, transferul

titlurilor de valoare, operaţiuni de

vânzare-cumpărare de valută la

termen, pe bază de contract,

activităţi agricole, transferul

proprietăţii imobiliare din

patrimoniul personal şi din salarii

pentru care angajaţii au obligaţia

stabilirii, declarării şi plăţii

impozitului pe venit.

De asemenea, prin intermediul

www.ghiseul.ro pot fi realizate

operaţiuni de plată a amenzilor de

circulaţie aplicate în Bucureşti

cetăţenilor români sau străini cu

domiciliul sau reşedinţa în Capitală.

În intervalul 1 ianuarie-15 iunie

2009, potrivit datelor transmise de

MCSI, numărul total al tranzacţiilor

desfăşurate prin intermediul GVP a

fost de 1.923 (comparativ cu 744

tranzacţii în perioada similară a

anului 2008) din care 721 de

operaţiuni au fost realizate pentru

plata impozitelor de venit, iar 1.202

pentru plata amenzilor de circulaţie

către Primăria Municipiului

Bucureşti.

Pentru acelaşi interval, valoarea

totală a tranzacţiilor a fost de 554.386

lei, din care 426.087 lei a reprezentat

valoarea încasărilor pentru

impozitele pe venit şi 128.299 lei

valoarea pentru plata amenzilor de

circulaţie.

Pentru a efectua plăţi prin GVP,

persoanele fizice şi juridice trebuie

să deschidă un cont de utilizare pe

www.ghiseul.ro, operaţiunea fiind

gratuită.

Sistemul GVP a fost realizat de

Softwin, iar DotCommerce a furnizat

logistica de implementare a

standardelor internaţionale de

procesare carduri şi tranzacţionare

online.

Mediafax

Preşedintele PNL, Crin

Antonescu, a declarat, joi,

pentru MEDIAFAX, că a

cerut-o în căsătorie pe

colega sa de partid Adina

Vălean, menţionând că

aşteaptă un răspuns din

partea acesteia şi că

ceremonia va avea loc cât

mai curând.

“Este adevărat, am cerut-o

în căsătorie pe Adina Vălean.

Nu pot să vă spun când (va

avea loc ceremonia - n.r.). De

principiu cât mai curând şi

aş vrea să feresc treaba asta

de campania electorală şi de

contextul electoral. Vă daţi

seama că nu are nicio

legătură”, a susţinut Crin

Antonescu.

Întrebat dacă Adina

Vălean a acceptat

propunerea, Antonescu a

anunţat că aşteaptă un

răspuns.

“Aştept acum un răspuns,

cred că va spune «da»”, a

spus liderul PNL,

menţionând în glumă că “în

astfel de cazuri până nu vezi

treaba făcută nu poţi fi

sigur”.

Întrebat dacă s-a

răzgândit, liderul PNL a

replicat: “Nu mă răzgândesc,

nu mă confundaţi!”.

“Eu am defectul că nu mă

răzgândesc”, a subliniat Crin

Antonescu.

Întrebat dacă va anunţa

public că s-a căsătorit cu

Vălean, Antonescu a spus în

glumă că o să dea “un

comunicat de presă”.

Adina Vălean nu a putut fi

contactată. Ea se află în

Anglia, în Bristol, la o

reuniune politică.

Legătura celor doi

politicieni a devenit publică

la sfârşitul lunii martie, când

Adina Vălean a spus că are o

relaţie sentimentală cu Crin

Antonescu.

Crin Antonescu a cerut-o încasatorie pe Adina Valean

Page 12: Adjunctul Cotruna a fost ºcolit în ale ºmenurilor de ... · CV infracþional, cum sunt Gãinã ºi Pavel, motivaþia unui primar care lucreazã cu astfel de oamenii este destul

Scandal de Gorj26 iunie12

Daniel Buzdugan, obligat sãplãteascã 90.000 euro cãtre Radio 21

Daniel Buzdugan, fost

realizator de emisiuni la

Radio 21, este obligat să

plătească postului de radio

suma de 90.000 de euro,

conform unei decizii a Curţii

de Arbitraj Economic,

întrucât a părăsit Radio 21

înainte de încheierea

contractului.

“Nu este un proces la

tribunal, la instanţă, a fost o

procedură de arbitraj.

Decizia este irevocabilă”, au

precizat sursele.

Contactaţi de MEDIAFAX,

reprezentanţii Radio 21 au

confirmat informaţia.

“Confirmăm informaţia, dar

nu putem să o comentăm în

niciun fel”, au declarat

oficialii postului.

“Eu nu comentez. Sunt

nişte avocaţi care se ocupă

de problemă şi vor face

demersurile necesare în

legătură cu treaba asta. (...)

Viaţa e o glumă şi eu sunt un

om liber. O să glumesc în

continuare. Nu pot fi legat cu

lanţul de microfon”, a

declarat pentru MEDIAFAX

Daniel Buzdugan.

Conform reprezentanţilor

Curţii de Arbitraj Economic

Internaţional de pe lângă

Camera de Comerţ şi

Industrie, arbitrajul este

confidenţial.

Daniel Buzdugan şi Mihai

Morar au semnat, în august

2008, un contract cu divizia

radio a Trustului Intact

pentru a realiza emisiunea

de dimineaţă “Morning Zu”,

la postul de radio Zu.

Daniel Buzdugan şi Mihai

Morar au părăsit, pe 19 iunie

2008, Radio 21, unde realizau

emisiunea “Dimineaţa

deMentă”. “Decizia a fost

luată. Plecăm şi punct. Ei

(reprezentanţii Radio 21, n.r.)

vor să aducă în discuţie

faptul că plecăm pentru bani.

Nu suntem copii, nu facem

acest lucru. Suntem doi

oameni maturi care îşi

asumă deciziile luate. Prin

înaintarea demisiei nu ne-am

dus să cerem bani (...). Pur şi

simplu nu ne mai simţeam

ok. Mai mult nu comentez”,

a spus atunci Daniel

Buzdugan.

De cealaltă parte, întrebat

de motivele demisiei, Mihai

Morar a precizat că, “la un

moment dat, s-a rupt vraja”.

“Am rămas pentru o echipă

grozavă, o atmosferă

extraordinară, alături de care

am realizat performanţa. La

un moment dat, însă, s-a rupt

vraja”, a afirmat Morar.

La momentul respectiv,

Alexandru Macavei, director

executiv Radio 21, a declarat

pentru MEDIAFAX că

matinalul “Dimineaţa

deMentă” va continua

începând din

toamna lui 2008,

într-o nouă

formulă.

Daniel

Buzdugan a făcut

parte din echipa

Radio Nord Est

Iaşi (1992 - 2000) şi

a colaborat cu

Radio Contact în

perioada 2000 -

2003. În paralel, a

colaborat şi cu TVR Iaşi şi

Antena 1 Iaşi. În 2003, acesta

a intrat în echipa Radio 21.

Radio 21 este deţinut de

societatea Radio XXI SRL, ai

cărei acţionari sunt Corsum

Invest A.S. (Cehia) - 80% şi

Lagardere Active Radio

International SA (Franţa) -

20%. Acţionarii Corsum

Invest A.S. (Cehia) sunt

Michal Lobkowicz şi Adam

Blecha, în timp ce acţionar

unic al Lagardere Active

Radio International SA

(Franţa) este Lagardere

Active Broadcast SA, cu

acţionar unic Lagardere

Media, potrivit site-ului

Consiliului Naţional al

Audiovizualului.

Mediafax


Recommended