lOB—S o l c a r n r Cererea APCE ca Parlamentul român- să nu ratifice acordul privind CPI este neavenită z ia r m d q p m d m î [http://www.adevarul. euroweb.ro ANUL XIV NR. 3617 ISSN 1220-3203 LUNI, 30 SEPTEMBRIE 2002 10 PAGINI 4.000 LEI Â teoretiza pe tema corupţiei... VALER CHIOREANU C 'red că a emoţionat pe toată lumea ultima r intervenţie publică a premierului Năstase. Cu siguranţa sa cunoscută, Adrian Năstase a dat soluţiile cele mai potrivite pentru combaterea fenomenului corupţiei care, în România, a căpătat o amploare ce îi face să se minuneze pe toţi cei ce vizitează scumpa noastră patrie. Nu este vorba despre turiştii obişnuiţi, atraşi, de frumuseţile naturale înşirate de la Marea cea Mare, pînă în Bucovina mirifică şi Maramureşul istoric. Aceştia vin în România, se miră puţin de preţurile cu care sînt întîmpinaţi în hoteluri şi restaurante, de comportamentul absolut împotriva oricărei logici comerciale din acestea, dar uită totul de dragul amintitelor frumuseţi întîlnite la tot pasul. Şi pleacă acasă cu amintiri, plăcute, promiţîndu-şi o revenire grabnică. Nu pe aceşti oameni îi vedem confruntîndu-se cu “rigorile” corupţiei româneşti. Ci pe investitorii străini, care ar dori să cumpere sau să construiască în România, cu alte cuvinte, să producă,. exploatînd avantajul mîinii de iucru ieftine şi calificate. Aceştia fug de instituţiile care trebuie să le faciliteze intrarea în ţară.- . / Mai sînt, apoi, hoţii recunoscuţi ca atare în toată lumea, dar neidentificaţi şi necercetaţi de organele abilitate a veghea la integritatea avuţiei naţionale. Probabil ia aceştia s-a gîndit premierul Năstase cînd a stabilit că soluţiile împotriva celor ce dobîndesc averi ilicite nu constau în declanşarea unei vînători de vrăjitoare, ci în atacarea cauzelor care generează corupţia.. Pentru a preciza din nou: “Soluţiile nu sînt de a declanşa circul pe care unii îl sugerează, nu prin vînătoarea de vrăjitoare putem rezolva problemele, ci prin a ataca unele disfuncţionalităţi din ţară; să atacăm cauzele care generează corupţia.?. A lupta împotriva corupţiei nu înseamnă a aresta pe X din Braşov, ci este important să schimbăm sistemul”. Bine-bine, dar averea ţării a fost furată deja, hoţii au ajuns oameni de vază, bucunîndu-se nu numai de averea dobîndită ilicit, ci şi de stima şi mîndria noastră, a celor care am fost furaţi şi i-am trimis în Parlament pe cei care au făcut-o. Există o sumedenie de parlamentari care au înfiinţat zeci de firme, aie căror cifre de afaceri sînt de ordinul a zeci, uneori sute de miliarde de lei anual, dar care nu declară nici un fel de profit la încheierea bilanţului. Cu alte cuvinte, o firmă cu o activitate de amploare recunoscută nu aduce nimic patronului ei. Oare nu de aceea “lipseşte” profitul, pentru că acesta, o dată declarat, trebuie impozitat? In acest fel procedează bună parte din capitaliştii români. Ei însă nu'pot fi, conform teoriei premierului Năstase, asemuiţi cu vrăjitoarele care trebuie urmărite şi vînate cu orice preţ. Chiar dacă au săvîrşit adevărate vrăjitorii în acumularea unor bogăţii imense. Peste această realitate trece, cu o uşurinţă uimitoare, Adrian Năstase şi orientează atenţia şi speranţa într-o viaţă mai bună a celor mulţi spre “schimbarea sistemului” care controlează (facilitează, de fapt) acumularea pe căi ilicite a bogăţiilor. Păi, acest-sistem a fost închipuit, închegat în toate articulaţiile sale şi votat tocmai de cei care au beneficiat de găurile lăsate în mod intenţionat în el. îşi închipuie cumva premierul, care, vrînd- nevrînd, îşi desfăşoară o bună parte a activităţii sale printre asemenea oameni, că aceştia vor fi de acord să schimbe un sistem care le este atît de favorabil? Uite ce se întîmplă cu declararea averilor demnitarilor, cît se tărăgănează legea- care oferă o mică şansă de a pune capăt practicii de a aduna averi pe căi ilicite. Nu cred că este Năstase atît de- naiv. Declaraţiile sale sînt pentm uzul maselor de alegători, care, probabil, vor fi chemaţi înainte de vreme la urne, pentru a asigura partidului condus de premier încă un mandat de patru ani. - L fTLAâ» l wwţrr,-.***™ . msmlmi'kugv -w „ iilh d&Hicitz ’"|î0i i.Oj f i t e - « I e Parlamentarii şl societatea civilă au decis: ia isp w ii fitaSi 'în doctararea si f La sfirşitul săptămînii trecute, a avut loc o dezbatere publică organizată de Asociaţia Pro Democraţia. La întîlnirea de la Cluj-Napoca au participat reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale, ai sindicatelor şi patronatelor, precum .şi parlamentari locali. Motivul dezbaterii organizate de Pro Democraţia Cluj I-a reprezentat modificarea Legii 115/1996 privipd declararea şi controlul averilor demnitarilor. Deputatul JD Cluj, Emil Boc, a declarat că a iniţiat un proiect de lege privind modificarea Legii 115/1996, propunerile visfnd lărgirea sferei persoanelor care intră sub incidenţa legii (preşedintele României, parlamentari, primul ministru, precum şi funcţionarii publici numiţi ori aleşi), conţinutul declaraţiei de avere, precum şi publicarea în Monitorul Oficial. în opinia senatorului UDMR Cluj, Eckstein Peter Kovacs, această lege este una proastă, deoarece nu se respectă o serie de principii constituţionale (prezumţia de nevinovăţie, principiul separaţiei puterilor în stat, neinstrumentarea nici unui caz de la adoptarea Legii 115/1996). Senatorul UDMR este de părere că este binevenită propunerea de modificare a legii, mai puţin publicarea, în întregime, în Monitorul Oficial, a declaraţiiloi; de avere. Deputatul PUR (social-liberal) Cluj, Ioan Mihai Năstase, invocînd un articol din Constituţie, este de părere că declaraţia de avere trebuie făcută de orice cetăţean şi depusă la autoritatea locală („Cetăţenii sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor-publice, fără privilegii şi fără discriminări", art. 16, Constituţia României), în anumite cazuri, susţine deputatul umaitist, ar Mihaela LĂPUSAN continuare în pagina a 16-a Pînă la finele anului. Ţoale organizaţiile locale ale PNL Cloj îşi stabilesc candidaţii i Prima reuniune zonală, de după congres, a liberalilor din judeţ s-a desfăşurat sîmbătă, în comuna Borşa, unde s-au reunit liderii a 1 3 organizaţii'PNL din zona Cluj-Gherla. Preşedintele PNL Cluj-Napoca, Horea Uioreanu, responsabilul cu proiectele organizatorice al partidului, a declarat că “s-a fixat ca termen finele lunii decembrie, pentru toate^organizaţiile din judeţ, pentm stabilirea candidaţilor la fotoliile de primar şi definitivarea listei or cu candidaţi pentru consiliile locale. Consider că, în acest mod, ceea ce am început la Cluj-Napoca, prin desemnarea candidatului pentru primărie, să se constituie în -demararea campaniei preelectorale pentru PNL Cluj". Responsabilul cu-programul electorat, vicepreşedintele PNL Cluj, Mircea Puşcă, a prezentat şi documentele adoptate în cadrai primei Delegaţii permanente de după Congresul PNL. La întrunirea de la Borşa au mai participat şi vicepreşedinţii PNL Cluj, Anton Ionescu, Valentin Naumescu şi loan Petran. Tot sîmbătă, primarul liberal al comunei Borşa, Vasile Pop, şi preotul Marius Mureşan au împărţit ajutoare pentru şase- familii nevoiaşe, în valoare de 10 milioane lei.’ Bunurile au fost oferite de o fundaţie umanitară olandeză, contactată de Horea Uioreanu. Titus CRĂCIUN Se lucrează pentru îndepărtarea foştijor securişti specializaţi pe reprimare William Maetzer, director în cadrul NATO, a afirmat, sîmbătă; că “se lucrează foarte mult” pentru îndepărtarea din serviciile secrete româneşti a foştilor ofiţeri de Securitate specializaţi pe “reprimare”, însă nu poate oferi garanţii în acest proces. Maetzer, care a reprezenţat NATO la reuniunea serviciilor secrete din ţările NATO şi candidate, de la Snagov, spune că trebuie îndepărtaţi acei ofiţeri de Securitate specializaţi în “operaţiuni de reprimare”, şi nu cei care nu aveau nici o legătură cu politica. Reprezentantul NATO declară că, la- ora actuală, Alianţa are “o relaţie sănătoasă” cu serviciile de informaţii din România, dar la fel de important este controlul parlamentar asupra acestora, precum şi activitatea ministerelor abilitate să creeze norme în domeniu. Directorul SRI, Radu Timofte, a declarat câ, pînă la controlul parlamentar invocat de Maetzer, eliminarea foştilor securişti consideraţi incompatibili cu NATO este problema serviciilor secrete din România. Criteriul de acceptare a foştilor ofiţeri dc Securitate a fost “loialitatea faţă de valorile democraţiei”, a spus directorul SRL “Selecţia a fost riguroasă, va continua ori de cîte ori apar probleme", a mai declarat Timofte. r SQIEQ3 - deschide în 3 octombrie, ora 9, primul magazin în Cluj Primii 100 de cumpărători vor avea parte de surprize Prof!
Transcript
lOB—S o lc a rn r
Cererea APCE ca Parlamentul român- să nu ratifice acordul privind CPI este neavenită
z ia r m d q p m d m î
[http://www. adevarul. euroweb.roANUL XIV NR. 3617
ISSN 1220-3203LUNI,
30 SEPTEMBRIE 2002 10 PAGINI 4.000 LEI
 teoretiza pe tema corupţiei...VALER CHIOREANU
C're d că a emoţionat pe toată lumea ultima r intervenţie publică a premierului Năstase. Cu siguranţa sa cunoscută, Adrian Năstase a dat
soluţiile cele mai potrivite pentru combaterea fenomenului corupţiei care, în România, a căpătat o amploare ce îi face să se minuneze pe toţi cei ce vizitează scumpa noastră patrie. Nu este vorba despre turiştii obişnuiţi, atraşi, de frumuseţile naturale înşirate de la Marea cea Mare, pînă în Bucovina mirifică şi Maramureşul istoric. Aceştia vin în Rom ânia, se miră puţin de preţurile cu care sînt întîmpinaţi în hoteluri şi restaurante, de comportamentul absolut împotriva oricărei logici comerciale din acestea, dar uită totul de dragul amintitelor frumuseţi întîlnite la tot p asu l. Şi pleacă acasă cu am intiri, plăcute, promiţîndu-şi o revenire grabnică. Nu pe aceşti oameni îi vedem confruntîndu-se cu “rigorile” corupţiei româneşti. Ci pe investitorii străini, care ar dori să cumpere sau să construiască în România, cu alte cuvinte, să producă,. exploatînd avantajul mîinii de iucru ieftine şi calificate. Aceştia fug de instituţiile care trebuie să le faciliteze intrarea în ţară.- . /
Mai sînt, apoi, hoţii recunoscuţi ca atare în toată lumea, dar neidentificaţi şi necercetaţi de organele abilitate a veghea la integritatea avuţiei naţionale. Probabil ia aceştia s-a gîndit premierul Năstase cînd a stabilit că soluţiile împotriva celor ce dobîndesc averi ilicite nu constau în declanşarea unei vînători de vrăjitoare, ci în atacarea cauzelor care generează corupţia.. Pentru a preciza din nou: “Soluţiile nu sînt de a declanşa circul pe care unii îl sugerează, nu prin vînătoarea de vrăjitoare putem rezolva problemele, ci prin a ataca unele disfuncţionalităţi din ţară; să atacăm cauzele care generează corupţia.?. A lupta împotriva corupţiei nu înseamnă a aresta pe X din Braşov, ci este important să schimbăm sistemul”. Bine-bine, dar averea ţării a fost furată deja, hoţii au ajuns oameni de vază, bucunîndu-se nu numai de averea dobîndită ilicit, ci şi de stima şi mîndria noastră, a celor care am fost furaţi şi i-am trimis în Parlament pe cei care au făcut-o. Există o sumedenie de parlamentari care au înfiinţat zeci de firme, aie căror cifre de afaceri sînt de ordinul a zeci, uneori sute de miliarde de lei anual, dar care nu declară nici un fel de profit la încheierea bilanţului. Cu alte cuvinte, o firmă cu o activitate de amploare recunoscută nu aduce nimic patronului ei. Oare nu de aceea “lipseşte” profitul, pentru că acesta, o dată declarat, trebuie impozitat?
In acest fel procedează bună parte din capitaliştii români. Ei însă nu'pot fi, conform teoriei premierului Năstase, asemuiţi cu vrăjitoarele care trebuie urmărite şi vînate cu orice preţ. Chiar dacă au săvîrşit adevărate vrăjitorii în acumularea unor bogăţii imense. Peste această realitate trece, cu o uşurinţă uimitoare, Adrian Năstase şi orientează atenţia şi speranţa într-o viaţă mai bună a celor mulţi spre “schimbarea sistemului” care controlează (facilitează, de fapt) acumularea pe căi ilicite a bogăţiilor. Păi, acest-sistem a fost închipuit, închegat în toate articulaţiile sale şi votat tocmai de cei care au beneficiat de găurile lăsate în mod intenţionat în el. îşi închipuie cumva premierul, care, vrînd- nevrînd, îşi desfăşoară o bună parte a activităţii sale printre asemenea oameni, că aceştia vor fi de acord să schimbe un sistem care le este atît de favorabil? Uite ce se întîmplă cu declararea averilor demnitarilor, cît se tărăgănează legea- care oferă o mică şansă de a pune capăt practicii de a aduna averi pe căi ilicite. Nu cred că este Năstase atît de- naiv. Declaraţiile sale sînt pentm uzul maselor de alegători, care, probabil, vor fi chemaţi înainte de vreme la urne, pentru a asigura partidului condus de premier încă un mandat de patru ani. -
LfTLAâ» l wwţrr,-.***™ . m smlmi'kugv-w„ i i l h d & H i c i t z
’"|î0i i.Oj f i t e - « I e
P a r l a m e n t a r i i ş l s o c i e t a t e a c i v i l ă a u d e c i s :
i a i s p w i i f i t a S i 'în d o c ta r a r e a s if
La sfirşitul săptămînii trecute, a avut loc o dezbatere publică organizată de Asociaţia Pro Democraţia. La întîlnirea de la Cluj-Napoca au participat reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernam entale, ai sindicatelor şi patronatelor, precum .şi parlamentari locali. M otivul dezbaterii organizate de Pro Democraţia Cluj I-a reprezentat modificarea Legii 115/1996 privipd declararea şi controlul averilor demnitarilor.
Deputatul J D Cluj, Emil Boc, a declarat că a iniţiat un proiect de lege privind modificarea Legii 115/1996, propunerile visfnd lărgirea sferei persoanelor care intră sub incidenţa legii (preşedintele României, parlamentari, primul ministru, precum şi funcţionarii publici numiţi ori aleşi), conţinutul declaraţiei de avere, precum şi publicarea în Monitorul Oficial.
în opinia senatorului UDMR Cluj, Eckstein Peter Kovacs, această lege este una proastă,
deoarece nu se respectă o serie de principii constituţionale (prezumţia de nevinovăţie, principiul separaţiei puterilor în stat, neinstrumentarea nici unui caz de la adoptarea Legii 115/1996). Senatorul UDMR este de părere că este binevenită propunerea de modificare a legii, mai puţin publicarea, în întregime, în Monitorul Oficial, a declaraţiiloi; de avere.
Deputatul PUR (social-liberal) Cluj, Ioan M ihai Năstase, invocînd un articol din Constituţie, este de părere că declaraţia de avere trebuie făcută de orice cetăţean şi depusă la autoritatea locală („Cetăţenii sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor-publice, fără privilegii şi fără discriminări", art. 16, Constituţia României), în anumite cazuri, susţine deputatul umaitist, ar
Mihaela LĂPUSANcontinuare în pagina a 16-a
Pînă la finele anului.
Ţoale organizaţiile locale ale PNL Cloj îşi stabilesc candidaţii
iPrima reuniune zonală, de
după congres, a liberalilor din judeţ s-a desfăşurat sîmbătă, în comuna Borşa, unde s-au reunit liderii a 1 3 organizaţii'PNL din zona Cluj-Gherla. Preşedintele P N L Cluj-Napoca, Horea Uioreanu, responsabilul cu proiectele organizatorice al partidului, a declarat că “s-a fixat ca termen finele lunii decembrie, pentru toate^organizaţiile din judeţ, pentm stabilireacandidaţilor la fotoliile de primar şi definitivarea listei o r cu candidaţi pentru consiliile locale. Consider că, în acest mod, ceea ce am început la Cluj-Napoca, prin desemnarea candidatului pentru primărie, să se constituie în -demararea campanieipreelectorale pentru PNL Cluj". Responsabilul cu -program ul electorat, vicepreşedintele PNL Cluj, Mircea Puşcă, a prezentat şi documentele adoptate în cadrai primei Delegaţii permanente de după Congresul PNL.
La întrunirea de la Borşa au mai participat şi vicepreşedinţii PN L Cluj, Anton Ionescu, Valentin Naumescu şi loan Petran. Tot sîmbătă, primarul liberal al comunei Borşa, Vasile Pop, şi preotul Marius Mureşan au împărţit ajutoare pentru şase- familii nevoiaşe, în valoare de 10 milioane lei.’ Bunurile au fost oferite de o fundaţie umanitară olandeză, contactată de Horea Uioreanu.
Titus CRĂCIUN
Se lucrează pentru îndepărtarea foştijor securişti specializaţi pe reprimare
William Maetzer, director în cadrul NATO, a afirm at, sîmbătă; că “se lucrează foarte mult” pentru îndepărtarea din serviciile secrete româneşti a foştilor ofiţeri de Securitate specializaţi pe “reprimare”, însă nu poate oferi garanţii în acest proces.
Maetzer, care a reprezenţat NATO la reuniunea serviciilor secrete din ţările NATO şi candidate, de la Snagov, spune că trebuie îndepărtaţi acei ofiţeri de Securitate specializaţi în “operaţiuni de reprimare”, şi nu cei care nu aveau nici o legătură cu politica.
Reprezentantul NATO declară că, la- ora actuală, Alianţa are “o relaţie sănătoasă” cu serviciile de informaţii din România, dar la fel de important este controlul parlam entar asupra acestora, precum şi activitatea ministerelor abilitate să creeze norme în domeniu.
Directorul SRI, Radu Timofte, a declarat câ, pînă la controlul parlamentar invocat de
Maetzer, eliminarea foştilor securişti consideraţiincompatibili cu NATO este problema serviciilor secrete din România. Criteriul de acceptare a foştilor ofiţeri dc Securitate a fost “loialitatea faţă de valorile democraţiei”, a spus directorul SRL “Selecţia a fost riguroasă, va continua ori de cîte ori apar problem e", a mai declarat Timofte.
rS Q I E Q 3 -
d e s c h i d e î n 3 o c t o m b r i e , o r a 9 , p r i m u l m a g a z i n î n C lu j
P r im ii 1 0 0 d e c u m p ă r ă t o r i v o r a v e a p a r t e d e s u r p r i z e P ro f !
• C a le n d a ru l o r to d o x : Sf. Sfinţit Mc. Grigorie Luminătorul, episcopul Armeniei; Sf. Mc. Ripsimia.• C a le n d a ru l g re co -ca to lic : S, Grigore Iluminatorul, ap. armenilor, ep„ m. (t 330).
• JANDARMI: 956• GARA Cluj-Napoca: 952• AGENŢIA CFR: 43-20-01; -
TurJa - 31-17-62; Dej -21-20-22• ALIANŢA AVTISUICID: 19-16-17• DIRECŢIA GEN JUD PENTRU PROTECŢIA
DREPTURILOR COriLLtUI 9S3.42-01-16• AGENŢIA JUD DE OCUPARE A FORŢEI DE
MUNCA CLUJ 19-54-15• CAS A DE PENSII CLUJ: 43-10-10. 19 08-62• INSPECTORATUL TERITORIAL DE
MUNCA: 19-84-07, SESIZĂRI MUNCĂ LA NEGRI). 19.73-77
• DERANJAMENTE ELECTRICA:929; 13-13-33
• CENTRUL JUDEŢEAN CLUJ DE PREVENIRE SI CONSILIERE ANTIDROG
934
Republica - DRUMUL SPRt: PIERZANIE. SUA - premieră (13; 15.30; 18.00: 20,30; 23). Zilnic, spectacole cu tarif redus de la ora 23 * Arta Eurimagos - OCCIDENT. România, premieră (16; 18; 20); vineri, sîmbâtă, duminică - spectacole cu tarif redus de la ora 22 * VIctori3 - REGATUL DE FOC.SUA -premieră (15, 17; 19; 21) * Favorit - OMUL PĂIANJEN. SUA(15: 17,15, '19.30) ‘ Mârăşti VICTIME COLATERALE, SUA (17; 19). Luni - închis.
TU R D A : Fox - R E G E LESCORPION. SUA (15; 17; 19). Vineri, simbâtă, duminică - spectacole cu tarii redus de la ora 21.
DEJ: Arta - STUART LITTLE 2. SUA (15; 17); ORA DE VlRF 2. SUA (19); vineri, sîmbâtă, duminică - spectacole cu tarif redus de la ora 22.
G H E R L A : Pacea - M A ŞIN A TIMPULUI. SUA ( vineri, sîmbâtă, duminică: 15: 17; 19 şi spectacole cu tarii redus de la ora 21; luni, marţi, miercuri: 17; 19). Joi - închis.
TELE 7 abc 7_ f a \ *
Astăzi, 18,00: TELE 7 ACTUAL; 18,30: VITRINA; |
22,00: TELE 7 ACTUAL
EXiMTURAGENŢIE DE TURISM Şl BILETE DE AVION
v ă o f e r ă :
ORARUL CURSELOR INTERNE luni
Cluj Otopeni 7,00,16,00 şi 18,50 Otopeni -» Cluj 7,30,12,15 şi 20,00
marţiCluj -> Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni -> Cluj 8,25 şi 20,00
miercuri -Cluj -> Otopeni 7,00,16,00 şi 18,50 Otopeni -> jCIuj 7,30,12,15 şi 20,00
JaiCluj -> Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni Cluj 8,25 şi 20,00
vineriCluj-> Otopeni 7,00,20,10 şi_21,05 Otopeni 4 Cluj 11,00,14,30 şi 20,00
sîmbătă Cluj -> Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni -> Cluj 8,25 şi 20,00
duminică Cluj Otopeni 7,00 şi 15,15 - Otopeni -> Cluj 8,25 şi 20,00
R ezervări prin telefon şi e-m ail sau la sediul firm ei;
E X IM T U R , str. A Şaguna 34-35 « te i/fax : 064-433.569; 193.442 5
e -m ail: travel@ exim tur.ro i |
1 FARMACIIFarjnacli cu serviciu permanent Farmacia "FARMADON". B-du! 21
Decembrie 1989 nr. 5, tel. 43.94.50, Farmacia "CYNARA", Cafea Floreşti nr.75, te l.42.62.72, orar non-stop, Farrrţacia ’ REMEDK/MFARM", B-dul 21 Decembrie nr. 131, tel. 41.29.01, orar non-stop. Farmacia "VISCUM", str. Fînlînele nr. 7. tel. 0264-307.039, orar non-s!op.
Farmacii cu serviciu prelungit Farmacia "DAPHNE**. str. Plopilor nr.
50. telefon 429.405. orar 8-20, Farmacia "INTERPHARM", str. Primăverii nr. 5, telefon 42-71-95, orar 8-22. Farmacia "CLEMATISFARM-, Piaţa Unirii nr. 10, telefon 19-13-63, orar 8-22. Farmacia "AMARYLLIS", str. I. Haţieganu nr. 11, tet. 19-76-52, orar L-V; 8-20. S-D: 8-13.
BIBLIOTECI■ Biblioteca Judeţeană
“OCTAVIAN GOGA”: Sediul Central (Calea Dorobanţilor f.n., tel. 430.323, fax: 40-64-195.428): luni - vineri: 9,00-20,00; Centrui de Informare Comunitară (str. M. Kogălniceanu nr. 7, tel. 195.620): luni - vineri: 9,00 - 20,00; Sala de lectură (str. M. Kogălniceanu nr. 7, tel. 430.434); luni - vineri: 9,00 - 20,00, sîmbătă: 9,00 - 14,00; Filialele: Mănăştur (str. Izlazului nr. 18, tel. 165.784), Mediateca (str. Izlazului nr. 18, tel. 165.784), Zorilor (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni, miercuri, joi:14.00 - 20,00, marţi, vineri: 9,00 - 15,00; Colecţii speciale (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni - vineri: 8,00 - 15,00; Filiala Bibliosan (Spitalul de Recuperare, tel. 123.066 int. 177): luni - vineri:9.00 - 16,00.
■ Biblioteca Germană (stradă Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri - 10-16. ' -
■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar luni; 14-19, marţi-vineri: 10-19,4 sîmbătă: 10-13.
■ Biblioteca Centrului Cultural German "Hermann Oberth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni,m a r ţi , m ie rc u r i , jo i : o r e le 16-20 .
Dispensarul Policlinic cu Plată
oferă consultaţii de toate specialităţile, tratamente de reumatologie, mică chirurgie, ecografie, analize de laborator, ' radiologie, stomatologie la cele mai mici preţuri, asigurate dc doctori de înaltă pregătire profesională. Adresa: Ştefan Ludivig Roth nr. 19 (fosta Mâloasa).Tel.: 130.330 său 432.557..
POLICLINICA FĂRĂ PLATA "FAMILIA SFÎNTA"• 30 sep tem brie - 4 octom brie •
M edicină genera lă. Dr. I. Boilâ - 1, 2, 4 (11,13), 30 (15-17), dr. R. Cotârlâ - 2 (10-12), dr. M. Diaconu - 3 (10-12), dr. D. Oltean - 30 (14-16), dr. A.F. Oros - 3 (14-16), dr. A. Pâunescu - 1 (16-18). 2 (15-17), dr: D. Platon - 30 (9-11), 3 (16-18), dr. L. Raşa - 30 (15-17), dr. M. Suciu - 3 (10-12), dr. V. Tâtaru - 4 (10-12), dr. C. Ţonea - 1\ 3 (9-11), dr. O. Ţa rog- 30 (10-12). dr. A. Varga - 30, 4 (9-11), dr. C. Vlaicu - 30 (11-13); Hom eopatie . Df. L. Barbâafbâ - 2, 4 (10-12); C a rd io lo g i. Dr. I. (vanciuc «1,3 (12-13), dr. T. Popescu • 2 (9-11), dr. N. Prişca • 2 (16-18); interne. Dr. G. Rădulescu - 1 (9-11), dr. C. Becea - 3o (15-16); G ineco logie. Or. C. Fodor - 1, 3 (15-17), dr. D. Rotaru - 3 (15-17); Chirurgie. Dr. D. Chiriiâ - 3 (17-18), dr. C. Cosma - 2 (11-13). dr. P. Pjtea - 3 (9-11). dr. M. S im u-4 (11-12); Pediatrie. Dr. M. Fritea -2 (12-13), dr. L. Toma - 3 (9-11); Endocrinologie. Dr.‘ E. Popescu - 2 (9-11); Oermatologie. Dr. M. Teleaga - 1(9-11); O.R.L Dr. E. Plaian - 3 (9-11); Neurologie. Dr. M. Abrudan-3 (12-13); Ecografie. Dr. S. Filimon - 3 (10-12). dr. L. Negru - 2 (15-17), dr. C. Ţonea - 1, dr. I.l. Usineviciu- 4 (10-12); Pneumo-Ftiziologie. Dr. M. Man -1 (14-16); Hematologie. Dr. C. Nicorid.- 30 (10-11); Oncologie. Dr. D.L. Ciule - 3 (15-16); Oftalmologie. Dr. M. Gavriş-. Chertes - 30 (16-17), dr. I. Horge -1 (14-15), dr. R. Pop - 30 (11-13), dr. E. Sandovid- 1 (16-17); Gine-onco-colposcopie. M. Risca - 2 (9-11); Ortopedie. Dr. Z. Popa - 3 (12-13); Laborator. Ch. pr. Ş. Moşoigo - 30, 1, 2, 3, 4 (9-11).
In cadrul polidinidi, se fac tratamente, precum şi analize de laborator. Laboratorul de analize medicale are profil de biochimie şi hematologie. Recoltările se fac de luni pînâ vineri, între orele 9-ît. Rezultatele se eliberează în aceeaşi zi, după ora 14. Trimiterile sînt valabile şi de la medicii din afara policlinidi. Planificarea bolnavilor la ecograf şi EKG se face numai pe bază de recomandare de Ia medidi din polidinica noastră. Consultaţiile pentru gastroenterologie şi examen endoscopic se fac de către dl conf. dr. Sâmpelean Doru în zilele de marţi şi joi, între orele 10-11, numai cu bilet de trimitere de la Policlinica "Familia Sfântă". Pentru chirurgie plastică şl reparatorie, radiologie planificarea bolnavilor se face la sediul Polidinidi pe bază de bilet de trimitere. Planificarea bolnavilor se face ta sediul Pblidinidi, str. Moţilor nr. 39 şi la tel. 199.345. între orele 16-17, de funi pînâ vineri. Donaţiife se'fac (a sediul Policlinicii, la secretariat, şi în contul nr. 25.11.01.03.09.208 CEC Filiala Cluj-Napoca.
f • telesp ectator i ■ j•Luni, 30 septembrie
Luni, 30 septembrie 8,00 Bună dimineaţa,
Î1o«ah3 România!; 10,00 Surprize, surprize! (r); <12,30 Bravo, bravissimol (r); 14,00 Jurnalul de prînz; 14,30 Spectacolul lumii văzut de Ioan Grigorescu (rO; 14,00 Pro Patria; 16,00 Kronika; 17,30 Leo la Mall (I) ca Leonard Miron; 18,30 Minijurnal; 18,35 Leo la Mall (II);
.21,00 Om bogat, om sărac (s);22.00 tn pas cu vremea. Talkshow;23.00 Jurnalul de noapte. Meteo. Sţşort; 23,30 Profesioniştii; 0,30 Memorialul durerii; 1,00 lartă-mă! (r);2.00 Jurnal (r); 3,00 Profesioniştii (r); 4,00 fn pas cu vremea (r); 5,00
'Garantat 100% (r); 6,00 Tezaur folcloric (r).
X
l y « £ j • 7,00 Ferma (r); .8,00 X . Cafeaua de dimineaţă;
9,00 Prietenii lui Piticot (r); 9,50 Timpul trecut; 10,40 Preţul banilor (r); 12,25 Drumul spre Avonlea (s); 13,15 Tribul (s); 13,45 Desene ânimate; 15,00 Ştiri; 15,05 Toţi, împreună; 16,00 Răscruci; 16,30 Oprirea obligatorie; 17,00 Feţe; 17,05 Brigăzile .Tigrului’ (s); 18,00 Tată, am încurcat-o! (s); -18,30 Telejurnal; 18,40 Desene animate; 19,35 Charlpt (r); 20,00 Cu taxiul prin oraşele’lumii; 20,30 Noutăţi de pe Pămînt; 21,00 Locuinţă pentru doi (s); 21,25 Teatru TV; 23,25 Ştiri; 23,30 Sport Plus; 0,30 Remix; 1,30 Adio, drag prieten! (r).
a n t o r ^ 7'00 Observator;7,50 Ştiri sportive; 8,00
Cafeaua cu sare; 10,00 Vedete cu fiţe (r); 10,30 Calea misterelor (r);11.30 Maria Emilia (s); 13,00 Ştirile, amiezii; 13,15 Detectivii Hart (s); 14,00 Batem palma (r); 16,00 Pe cont propriu (s); 17,00 Isabella (s); 1117,50 Babilonia; 19,00 Observator; 20,00 Furie oarbă (acţiune, SUA, 1990); 22,00 Observator; 22,30 Marius Tucă Show; 0,00 Bette (s); 0,30 Observator (r); 1,30 Maria Emilia (r);3.30 Marius Tucă Show (r); 5,00 Bette (r); 5,30 Babilonia (r).
T . ’W 7,00 Teo (r); 8,00 K ijk lJ S Ştirile Pro TV, ziaruldimineţii tale; 9,15 Tînăr şi neliniştit (r); 10l15 Serial; 11,15 Jesse (r); 18.30-19.30 Drumuri ale12.00 ProVest (r); 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 13-14 cu Andrei Gheorghe; 14,00 Criminaliştii (s);16.00 Tînâr şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro TV; 17,45 Teo; 19,00 Ştirile Pro TV; 20,00 Accidental Meeting (thrilier, SUA, 1993); 22,00 Ştirile Pro TV;- 22,30 Familia Bundy; 23,15 Aproape eroi (comedie, SUA, 1998); 1,30 Secolul 20: în spatele istoriei; 2,30 Wait Till Your Mother Gets Home (film artistic SUA); 4,30 13-14 cu Andrei Gheorghe (r); 5,30 Profeţii despre trecut (r); 6,30 Ştii şi cîştigi (r). .
Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.
.-Âft'liilr» 7,00 Prietene şi riv;^ j j j j ^ ţ r ) . 8 00 Zid. rivale30
astăzi, de la ora 19,00:
D'ALE CARNAVALULUI
( C 1 5 1 )
Super Banc Show (r); 13,30 Desene animate; 14,00-Copiii spun lucruri trăsnite (r); 14,30 Vrei să fii miliardar? (r); 15,00 Ce-i în frigider (r); 15,30 Vînătoarea comorilor (r); 16,30 Prietene şi rivale (s); 17,30 M.A.S.H. (s); 18j)0 Focus; 19,00 Copiii spun lucruri trăsnite; 19,30 Vrei să fii miliardar?; 20,00 în familie; 20,30 Mesaj din spaţiu (acţiune, SUA, 1996); 22,30 Focus Plus; 23,15 M.A.S.H. (r); 0,00 Vînătoarea comorilor; 1,00 In familie (r); 1,27 Clip Art (r); 1,30 Focus Plus(r)- •
8,05 Videoclipuri; / a t o c 11,00 Tentaţii (r); 12,00
(r); 15,30 Betty cea urîtă. (s); 16,30 Terra nostra (s); 17,30 între iubireşi ură (s); 19,20 Doctorul casei; 19,30 Poveştiri adevărate (s); 20,00 Secretul iubirii (s); 21,00 De 3 x femeie; 21,50 2+2; 22,00 Clona (s);23.00 5’shopping;. 23,05 Dragoste şi putere (s); 23,30 Poveştiri adevărate (r); 0,00 învaţă spaniola cu Victor (r); 0,15 Muzica de Acasă;1.00 Petrecerea (r); 2,00 De 3 x femeie (r); 2,50 2+2 (r); 3,00 Acasă la români (r); 4,00 Chef de chef! (r);5.00 Poveştiri adevărate (r).
NCN: 9,00 09 dimineaţa; 10,00 Cheia problemei (r); 11,00 Audienţe (r); 18,30 Express NCN; 19,00 Sport club NCN; 20,00 Express NCN; 20,30 Faţâ în faţă cu reforma; 21,45 Express NCN;
diîwptA cunoaşterii - realizator Rada Muraru (medicina); 19.30-. 19.45 Spoturi&Promo; 19.45-'20.30 Dedicaţii estivale - realizator Raluca şi Monica (dedicaţii muzicale).
CABINET MEDICAL ONCOLOGICC L U J -N A P O C A .
s t r .P R O F C IO R T E A nr.O ( c a r t ie r G rig o re s c u )
programului pe 909 şi 1593 kHz; 22,00-24,00 Pe 95,6 MHz Paralele muzicale.
RADIO FIR 96,2 FM DEJ
( « T H î Luni, 30 septembrie Ştiri: 09.00, 10.00,12.00, 15.00, 16.00; BBC:
06.00, 11.00, 14.00, 18.00; 6.30-9.00 Super matinal: Ştirile locale, interviuri, horoscop (6.40,7.20,8.20), Punctul de vedere (7.45), Liniuţa de dialog (8.30), Bu!etin rutier (8.55); 9.00-12.00 Patrula de serviciu: 9.30 Revista presei, Punctul de vedere (10.15); Concursuri (10.30,12.30);12.45'Sport pe mapamond; 13.20 Sfatul Bătrînilor - BBC; 17.00-18.00 Show pe ei - Cornelia Pantea, Ionel Ignat, 13.30 Power Piay 12.00-18.00 Caleidoscop fm: 20.00 SNergia, 24.00-01.00 Nopţile Criminale - Nicu Alexandrescu, 01.00-6.00 Unde Magice.
dLUJ - . Luni, 30 septembriem w z 9SLSW& 6,00 Buna dimineaţa. O em isiune cu
informaţii, actualităţi-şi muzică, prezentată de Dan Horea. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00-11,00 De zece ori România. 11,05 Exclusiv magazin. Prezintă Vasile Luca; 12,00 Radiojurnal transilvan; 12,45 Microfonul ascultătorului; 12,45 Emisiunea în limba ucraineană; 13,00 Radiojurnal Bucureşti.15,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax - Actualitatea în 30 de minute. Prezintă Dan Moşoiu; 18,30 Atheneu - revistă radiofonică de cultură, artă şi ştiinţă, prezintă Oana Cristea Grigorescu; 20,00 Ştiri. 20,05 Serata muzicală - cu Ciprian Rusu; 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea
Luni, 30 septembrie Linia de start 6.00-10.00,
horoscop, sport, power play, reţeta zilei, ştiri, muzică: Firu’n zece paişpe, 10.00-14.00, muzică, dedicaţii, divertisment, power play, ştiri, revista presei; 96,2 FM/ZI, 14.00-18.00, muzică, dedicaţii, divertisment, power play, ştiri/ artistul zilei; Firul roşu, 17.00-18.00, dedicaţii muzicale în direct; Jurnalul BBC - 7.00, 8.00, 11.00, 14.00, 18.00; Ştirile RADIO FIR9.30, 12.30, 13.30, 15.30, 16.30 Ştiri sportive, 16.45; De la o săptămînă la alta, 12.00 -12.15; Retrospectivă sportivă.18.30-19.00, cu Florin Groşu; Seara cu Ciprian, 18.30-21.00, dedicaţii muzicale direct din stradă, divertisment, muzică; Top best.of dance 21.00-24.00, cu Ciprian Muncelean.
I. r a Luni, 30 septembrie
06:00, 8:00, 10:00, 11:00, 18:00 Radio Europa Liberă; 06:00-10:00 Toate pînzele
sus; 10:00-13:00 în direct; 13:00-15:00 Tara lui Seba; 15:00-18:00 Time Out, 18:00-21:00 Emisiunea în limba maghiară. -
m C I E 3 E S A O U O C f i TB B C I M & C 1 U C ?
“NEPSZABADSAG”
T in erii din Miercurea Ciuc care, po triv it inform aţilor transmise de Mişcarea Tineretului din cele 64 de Judeţe (HVIM ) (referire la Ungaria Mare n .r.) au fost agresaţi în piaţa centrală a oraşului Miercurea Ciuc, de către .civili care vorbeau româneşte, sub- privirile indiferente ale poliţiştilor, nu au depus reclamaţie la poliţie şi nici nu au solicitat expertiză medicală, conform ed iţie i de miercuri, 18 septembrie, a cotidianului clujean de lim ba maghiară, Kronika. Ziarul Kronika a prezentat declaraţia făcută de B o rb e ly Csaba, preşedintele Consiliului Tineretului din Regiunea Ciuc (C STIT), în numele tinerilor agresaţi. Borbely a subliniat că a fost nevoie de medierea sa, deoarece cei patru tineri bătuţi, printre care s-a aflat şi preşedintele organizaţiei locale a
HVIM, sînt elevi, minori, şi nu au dorit să se expună nici pe ei şi nici pe colaboratorii lor, mediatizării de care se bucură de obicei asemenea evenimente.
Conducerea HVIM de la Budapesta a anunţat că s-a adresat printr-o scrisoare ministrului ungar de Externe, Laszlo Kovacs, şi preşedintelui Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR), Marko Bela. în scrisorile respective, conducătorii m işcării solicită ca, pe viitor, asemenea fapte să fie prevenite pe cale diplomatică, respectiv politică. Preşedintele UDMR, Marko Bela a declarat miercuri, pentru MTI, că a primit scrisoarea respectivă, dar deocamdată nu poate să-şi expună nici o părere, din cauză că nu deţine informaţii despre cele întîmplate. Deputatul UDMR, Raduly Robert Kalman, reprezentantul oraşului Miercurea Ciuc, a afirmat că pînă acum
nici măcar nu a avut cunoştinţă despre faptul că o organizaţie înregistrată în Ungaria şi-a extins activitatea şi în Miercurea Ciuc. “Dacă tinerii amintiţi au fost agresaţi, ei ar fi trebuit să reclame acest fapt la poliţie, deoarece legile din România interzic ca cineva să sufere pentru concepţiile şi activităţile sale politice”, a subliniat deputatul UDMR Marton Arpad, responsabil cu problemele juridice.
Mişcarea Tineretului celor 64 de Judeţe (HVIM) se defineşte drept “organizaţie revizionistă internaţională şi modernă” şi nu ascunde faptul că ea consideră Pacea de la Trianon “ruşinea democraţiei internaţionale”, scrie ziarul Kronika, adăugind că, şi anterior incidentului prezentat, pe străzile oraşului Miercurea Ciuc apăruseră afişe cu textul: “Jos cu Trianonul!”, ceea ce corespunde filosofiei mişcării. Prin interm ediul mediatorului
B 2 Z E E a i ^ 2 B Z
: m enţionat mai sus, la întrebarea ziarului Kronika, activiştii locali ai HVIM au negat categoric că ar avea legătură cu respectivele afişe.
în cazul în care cineva, în calitate de membru al unei organizaţii din afara ţării, declarîndu-se deschis revizionist, desfăşoară o activitate politică ce poate intra în contradicţie cu legea privind siguranţa naţională a României, este pasibil de o pedeapsă cu închisoarea de 25 de ani. Dacă se va dovedi că activiştii din România ai HVIM au legătură cu apariţia afişelor revizioniste, atunci nu pot spera decît că se va ţine seama că sînt minori, şi prin urmare vor fi condamnaţi doar la 15 ani de închisoare. Din păcate, în Ungaria, pentru unii nimic nu contează, nimic nu pare prea scump plătit, numai ca să se poată mîndri cu acţiuni politice desfăşurate în România, a subliniat deputatul UDMR, Marton Arpad.
mm
SUA - ANGAJATE PENTRU DEMOCRAŢIE IN RECONSTRUCŢIA IRAKULUI“FINANCIAL TIMES”_______
Echipa de strategi de politică externă din cadrul Administraţiei Bush a criticat în repetate rînduri Administraţia Clinton pentru că a lăsat coaliţia internaţională formată în timpul războiul din Golf (1991) să se destrame. După doi ani de exerciţiu propriu-zis în planul politicii externe, atît George W. Bush, cît şi consilierul său pe probleme de securitate naţională se confruntă cu aceeaşi problemă: cum pot SUA să-şi folosească puterea împotriva Irakului într-o lume care nu le acordă nici un sprijin? Pe fondul opoziţiei ferme a statelor arabe, al rezervelor exprimate oficial de Rusia, Germania sau Franţa, Administraţia americană se apropie decisiv de un moment crucial.
După ce, SUA au solicitat Organizaţiei Naţiunilor Unite să adopte un set de măsuri împotriva Irakului, preşedintele american trebuie sâ aleagă acum în tre a accepta o revenire a inspectorilor ONU şi a ataca unilateral Irakul pentru a-1 dezarma. Astfel, SUA se găsesc prinse în mijlocul unor intenţii contradictorii: a-şi găsi aliaţi şi a acţiona de unele singure. Condoleezza Rice este conştientă de această tensiune. în cadrul unei interviu acordat cotidianului "Financial Times", din biroul său de la Casa Albă, a declarat: “Preşedintele
S U A chtar-^doreşte o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU care să includă un set de măsuri decisive. Altfel, preşedintele nu ar fi mers pe acest dram, dacă nu ar fi dorit ca în final să reuşească. în plus, ar trebui să se înţeleagă în mod clar că dorim măsuri eficiente, nu jumătăţi de măsură. Nu ne mai putem permite greşeala de acum 11 ani, cînd î-am lăsat pe liderul irakian să scape”.
Este foarte posibil ca decizia privind acceptarea revenirii în Irak a echipelor ONU să decidă cursul viitor al politicii externe a SUA faţă de soarta acestui stat. Dacă SUA ajung la concluzia că ONU a eşuat în această misiune, este posibil ca America să se detaşeze de multilateralismul Organizaţiei aşa cum S-a întîmplat şi în cazul Protocolului de la Kyoto privind reducerea emisiilor poluante cu efect de seră. “Dacă ONU • iar noi respectăm punctele de vedere diferite ale fiecăruia - şi mai ales Consiliul de Securitate nu poate ajunge
. la uri consens în privinţa iniţierii unei acţiuni ferme, SUA împreună cu statele care li se vor alătura vor trebui să rezolve singure această chestiune”, a declarat consilierul pe probleme de securitate naţională.
în timp ce Administraţiile americane anterioare au ignorat ONU (în 1998, de pildă, preşedintele Bill Clinton a decis bombardarea forţelor sîrbe şi a Irakului fără mandat ONU), actuala conducere de la Casa Albă are o agendă cu mult mai agresivă şi mai ambiţioasă menită să asigure “triumful libertăţii”. De altfel, primul document de strategie privind securitatea naţională dat publicităţii săptâmîna trecută evidenţiază faptul că SUA dispun de o forţă militară de neegalat pe glob şi că sînt pregătite să o folosească “preemptiv şi uniliteral”. în plus, conducerea americană are credinţa câ împărtăşeşte valori comune cu alte mari puteri, precum Europa, China sau Rusia şi totodată că are un duşman comun sub formă “terorismului violent şi a haosului”. Pe scurt, Condoleezza Rice şi preşedintele american cred că se pot impune în faţa altor state şi câ pot astfel construi alianţe cu acestea.
Supremaţia militară americană, susţin cei doi, trebuie folosită pentru a controla intenţiile altor state ale lumii de a-şi construi propriile forţe militare şi de a-şi consolida cooperarea cu diferite state ale lumii. Viziunea consilierului naţional pe probleme de securitate se întemeiază pe mai vechile sale informaţii legate de Rusia. Cu puţin înainte de 11 septembrie 2001, atît Condoleezza Rice, cît şi George W. Bush erau încredinţaţi că pot stabili o nouă relaţie, mult mai flexibilă, cu liderul de la Kremlin, Vladimir Puţin. Speranţa lor s-a dovedit a fi întemeiată, mai ales atunci cînd acesta din urmă a acceptat retragerea SUA din Tratatul
privind limitarea sistemelor de apărare antirachetâ (ABM, semnat de cele două state în 1972) şi totodată reduceri masive ale armelor nucleare. Totuşi, autorităţile de la Moscova au rezistat presiunilor americane de a înceta asistenţa în vederea construirii unui reactor nuclear la Bushehr (Iran), pe care SUA îl văd drept o componentă a eforturilor acestui stat de a-şi dezvolta arm? nucleare. Mai mult, Rusia, cu drept de veto în Consiliul de Securitate al ONU, s-a împotrivit ferm ca acesta să adopte o nouă rezoluţie împotriva Irakului, preferind soluţia revenirii inspectorilor. SUA, potrivit sugestiilor înaltului consilier american, exercită asupra Rusiei atît presiuni de ordin strategic, cît şi comercial, avîndu-se în vedere posibilitatea sprijinirii industriei energitice ruse, în special în privinţa dezvoltării unei noi generaţii de reactoare.
în mod neaşteptat, SUA au subliniat importanţa Indiei, o democraţie multietnică, pe deasupra o putere nucleară, care în ochii Administraţiei americane se constituie într-un potenţial şi important aliat în regiune. Mai nesigură este însă relaţia cu China. Analiza marilor puteri, articulată de Condoleezza Rice, vizează stabilirea unei relaţii constructive, dar recunoaşte existenţa unor “preocupări strategice”, în special în privinţa regiunii Asiei de Sud şi a Taiwanului. Bazîndu-se pe forţele importante din aceste regiuni, SUA speră să ţină sub control avîntul Chinei şi mai ales tendinţele spre o cursă a înarmării.
în măsura în care SUA se pregătesc să atace Irakul şi sâ rezolve problema altor aşa-num ite “state-paria” , Administraţia se confruntă sistematic cu o întrebare ce a devenit parcă obsesivă: de ce acum? Ce anume s-a schimbat în natura am eninţării procesului de proliferare, astfel îneît sâ necesite o intervenţie în forţă, imediată? înaltul oficial american este de părere că lumea s-a schimbat. Sngropînd doctrinele Războiului Rece privind controlul şi neutralizarea inamicului, SUA au intrat într-o eră în care nu mai pot anticipa cum va acţiona duşmanul, aşa cum s-a putut în cazul fostei URSS.
De remarcat câ politica externă a SUA este tot mai incertă şi atunci cînd este vorba despre rolul NATO într-o lume în care Războiul Rece, pentru care a fost creat blocul militar, s-a terminat de mult. Subliniind nevoia ca Europa să sporească cheltuielile militare pentru a-şi îmbunătăţi în primul rînd nivelul' tehnologiei militare folosite, Condoleezza Rice a declarat: “SUA nu au de gînd să poarte singure această povară”. Totodată, a salutat atît admiterea statelor democratice din Europa de Est în structurile nord-atlantice, cît şi noul angajament dintre Rusia şi NATO sub forma noului Consiliu Rusia-NATO. în acest context, a subliniat importanţa ca “fiecare stat membru să participe la misiunile internaţionale”. De asemenea, a notat înaltul oficial american, SUA sînt angajate în direcţia unei “democratizări â lumii musulmane”.
Ziarul nostru foloseşte ştiri furnizate de agenţiile
ROMPRES şi MEDIAFAX.
VflCLflV HAVEL
DOREŞTE CA NATO SĂ CONTRACAREZE RĂUL
DE TIP NOU
"THE WASHINGTON TIMES"
Cu prilejul prim irii de către preşedintele George W.Bush, în Biroul Oval de la Casa Albă, la 18 septembrie, a preşedintelui Republicii Cehe, Vaclav Havel, înaltul demnitar ceh a pledat pentru ca NATO să îşi redefinească misiunea, pentru a putea contracara "un rău de tip nou” în cadrul războiului internaţional împotriva terorismului. Vaclav Havel, a cărui ţară va găzdui summitul Alianţei Nord-Atlantice, la Praga, în luna noiembrie, a afirm at că NATO trebuie să-i vizeze pe toţi cei care sprijină terorismul. “Cred că acum este important ca NATO să fie în măsură să se redefinească, pentru a-şi găsi noua identitate în această lume schimbată. Mai ales acum, după atentatele din 11 septembrie, cred că există multe forme de rău de tip nou şl de aceea se impune să înfruntăm acest rău şi pe toţi cei care îl sprijină ", a declarat preşedintele ceh.
Deşi cu prilejul unor luări de poziţie anterioare, liderul ceh a afirmat că acţiunea americană în Irak va trebui să aibă loc numai cu sprijin internaţional, în cursul întrevederii cu preşedintele Bush i-a dat asigurări acestuia că Republica Cehă “este şi va rămîne un buh prieten al Statelor Unite, un aliat de nădejde”. La rîndul său, preşedintele american a avut cuvinte de apreciere la adresa lui Vaclav Havel, pe care l-a numit "un politician cu adevărat remarcabil, un om care personifică curajul şl hotărfrea, şl care iubeşte libertatea”.
Cu prilejul summitului NATO de la Praga, membrii A lianţei vor examina cererile de aderare ale unor state din Europa de Est şi Centrală ţările baltice Estonia, Letonia, Lituania, precum şl Bulgaria, România şl Slovenia. “Nu s-a luat încă o decizie finală”, a declarat un oficial al Casei Albe. “Noi îi încurajăm pe toţi candidaţii la aderare să acţioneze In vederea îndeplinirii obiectivelor trasate în Planul de Acţiune privind Aderarea. Aşa cum a afirmat preşedintele Bush în repetate rînduri, cu prilejul vizitelor efectuate în Europa, nu există limite geografice impuse extinderii NATO. Viziunea sa este cea a unei Europe ca întreg, liberă şi în pace”, a mai precizat oficialul menţionat. George W. Bush şi Vaclav Havel au abordat şi problema Orientului Mijlociu. “Preşedintele SUA continuă să creadă că pacea în Orientul Mijlociu trebuie asigurată prin crearea unui stat Palestinian, iar acesta trebuie să se bazeze pe principii democratice şi să aibă un guvern care să-şi reprezinte poporul”, a precizat purtătorul de cuvînt al Casei Albe.
“LE TEMPS”
Autorităţile chineze se opun unui atac american împotriva Irakului, pe care îl consideră o ţară prietenă. China nu se va împotrivi, însă, unei decizii a Consiliului de Securitate al ONU. în faţa Statelor Unite ale Americii, China nu este încă în măsură să spună “nu”, spre deosebire de ceea ce afirma, în urmă cu cîţiva ani, un celebru pamflet naţionalist. în criza irakiană ce se prefigurează acum, în pofida relaţiilor sale cu Bagdadul, calificate drept “extrem de amicale”, pare foarte puţin probabil ca Beijingul să ridice obstacole în calea unei intervenţii americane, recurgînd la dreptul său de veto în cadrul Consiliului de Securitate al ONU.
China insistă ca orice măsură luată împotriva Irakului sâ primească, mai întîi, girul Naţiunilor Unite. Aşadar, Beijingul a primit cu entuziasm anunţul irakian ce
permite revenirea necondiţionată a inspectorilor ONU. Nimeni nu este, însă, amăgit: motivaţiile Washingtonului pentru atacarea Bagdadului nu se reduc la simpla chestiune a distrugerii unui arsenal militar. Deocamdată, diplomaţii chinezi refuză să indice care va fi atitudinea ţării lor în cazul unei escaladări a conflictului. Totul indică, însă, faptul câ Beijingul va urma exemplul Franţei şi Rusiei, abţinîndu-se în cazul unui vot în Consiliul de Securitate, aşa cum s-a întîmplat în anul 1991, în cazul războiului din Golf.
China, care este un fidel aliat al lui Yasser Arafat, îşi cultivă relaţiile cu lumea arabă dintr-un motiv foarte simplu: petrolul. Aproape două treimi din importurile sale de “aur negru” provin din Orientul Mijlociu, iar proporţia ar urma să crească în continuare, în mod considerabil, deşi Beijingul încearcă să-şi diversifice sursele de aprovizionare.
Starea rezervelor Chinei este de natură să stîmească preocupare, iar un nou război în zonă ar putea avea consecinţe importante asupra pieţei interne a acestei ţări asiatice. Prietenul irakian nu atîmâ, totuşi, prea mult în balanţă, atunci cînd este vorba de relaţiile de coojrerare ale Beijingului cu Washingtonul. In prezent, priorităţile Chinei sînt reprezentate de creşterea economică şi de stabilitatea regimului. Acestea depind, în principal, de o relaţie “domolită” cu SUA. în condiţiile în care “ameninţarea chineză” constituia una dintre preocupările majore ale Administraţiei republicane, evenimentele din 11 septembrie i-au permis Chinei să se trezească, “peste noapte”, în “tabăra Binelui”.
Ultimul semnal al acestui dezgheţ diplomatic: recent, Washingtonul i-a făcut un “cadou firâmos” Beijingului, calificînd drept “terorist” un obscur grup separatist
uigur (ce are legături cu reţeaua teroristă al-Qaida a lui bin Laden) şi care militează pentru crearea unui Turkestan oriental în cadrul actualei provincii chineze Xinjiang.
ONU a făcut şi ea acelaşi lucru ca şi autorităţile americane. Faptul îi conferă o anumită legitimitate Chinei atunci cînd declară câ şi ea este victima terorismului internaţional şi cînd intensifică măsurile de represiune în provincia sa musulmană, în schimbul unui sprijin fie el şi pasiv, SUA le-ar mai putea oferi un prilej de satisfacţie chinezilor, susţinîndLmai puţin activ Taiwanul.
Relaţiile de bună înţelegere cu SUA sînt cu atît . mai importante, cu cît preşedintele chinez, Jiang Zemin, ar urma să savureze în curînd apoteoza politicii sale de conciliere, fiind primit, în ajunul Congresului Partidului Comunist Chinez, de George W. Bush, la ranch-ul său din Crawford.
apnndere prin compresiune, care-i poartă numele (brevetat în 1892) (n. 18.111.1858)
s" >-v• * ~ *!*?<•;V «.lL s e s s e
la, *w#i£eeiL<JL ' _ ‘ î
C A L E . L A L N l A V A L U L U I
de Hary Bela
• “ la ta carnavalul, să începem balul” •Primul (şi singurul, din cîte se
cunoaşte) musical românesc - “D’ale carnavalului de Hary Bela - a văzut lumina ram pei la CIuj-N apoca, săptăm înă trecută, în două reprezentaţii, miercuri (avanpremiera) şi vineri, 27 septembrie, în premieră absolută (deşi musicalul a mai fost prezentat, în versiune camerală, în 1981, de studenţi ai Academiei de Muzică “Gh. Dima”), înregistrînd un succes răsunător. Abordînd acest gen muzical cu totul aparte, compozitorul şi dirijorul Hary Bela (prim-dirijor al Operei M aghiare de Stat din CIuj-Napoca) a creat pagini muzicale antrenante şi accesibile, atrăgătoare pentru publicul rafinat, un teatru muzical contemporan de cea mai bună calitate, susţinut de o motivaţie dramatică pe gustul melomanului; satira şi burlescul s-au topit în muzică, dans, decor, costume, lumini colorate, în antren şi voie-bună. Inserţiile unor elemente de jazz şi trimiterile aluzive la Bărbierul din Sevilla de Rossini sau Rlgoletto de Verdi potenţează comicul şi colorează scriitura. Acţiunea e dinamizată de scenele coregrafice şi corurile interpretate, şi ele, în paşi de dans.
Interpreţii, cărora trebuie să le apreciem turul de forţă şi rezistenţa
r r “îrrff
‘ 4 f.
î i -,. f tV.
iCristina Maria Damian (Miţa Baston) - Rodlca Balteş (Didma
Mazu)în timpul celebrei pâmieli din actul III: ...La amantul d-tale?... Amantul d-ta!e... a lost... era... este... amantul meu! D-ta, ca o infamă, mi l-ai răpit! Una din noi două trebuie să moară! v ;
fizică şi vocală, au ca atribut principal tinereţea; şi e limpede că numai o echipă tînără putea face faţă cu bine unui asemenea efort. Florin Estefan - “Nae Girimea”, admirabil ca apariţie şi interpretare, un prim-amorez şi donjuan autentic (v. ariile “M-adoră toate femeile..." sau “Carnaval de vise...”); Petre Burcă, turnat parcă în pielea lui “Iancu Pampon"; Ludovik Kendy - “Mache Razachescu" şi “Crăcănel” pare a avea gustul comediei în sînge, stîmind rîsul de la simpla apariţie, ce să mai spunem -de replici!?; David Buzgău e “lordache", confidentul, personaj tipic lui Caragiale, pe linia unora precum Spiridon, Chiriac, Ipingescu sau Pristanda...; arieta din actul I, evoluţiile din terţele cu Florin Estefan şi Petre Ghilea (actul II) sau cu Florin Estefan şi Rodica Balteş (actul III) i-au pus în valoare siguranţa cîntului şi a jocului; foarte convingătoare C ristin a Maria Damian în rolul adulterinei “Miţa Baston", şi ea o cochetă tipică pentru lumea personajelor feminine ale lui Caragiale; foarte bună în ariile din actele I şi II, în confruntarea cu “Didina Mazu”, în scenele cu "Nae Girimea” sau în "duetul răzbunării”, interpretat împreună cu Petre Burcă (“Iancu Pampon"); Rodica Balteş, “Didina Mazu", cea de a doua
din dubletul simetric de amante;, soprana a creat un personaj în care schema tipologică e rafinată şi particularizată, ea cîntînd, vorbind şi dansînd cu dezinvoltură (aria din deschiderea actului II, dar şi alte s c e n e ) ; "Candidatul" a avut în Petre Ghilea interpretul ideal, recitativele şi intervenţiile pariate (cu . o dicţie
impecabilă) nuanţînd personajul în mod deosebit; în roluri de mai mică întindere Radu Pintea - “Un ipistat", şi Radu Lucaciu - “Un chelner”.■ Regizorului Dan Lupea îr revine
• meritul de a fi încercat şi. reuşit (!) să realizeze un spectacol unitar, grandios chiar, mizînd cu totală deschidere pe Caragiale şi oferind o viziune proprie asupra unei lucrări dramatice de mare, de incontestabilă clasă. Intenţiile regizorului au fost clare: un spectacol gîndit în manieră impresionistă, cu exploatarea efectelor de ecleraj asupra scenelor, a mimicii cîntăreţilor-actori şi dansatori. A rezultat astfel o comedie în care se rîde, şi încă copios, o abordare caricaturală, voit absurdă, mulată pe varietatea muzicii, cu comicul de caracter şi de situaţie bine evidenţiat. în această comedie a erorilor, rolul scenografiei devine esenţial; ziua şi noaptea încurcăturilor sînt susţinute de un decor funcţional, particularizate apoi în costumele personajelor şi în machiajul menit să potenţeze sursele comicului. Aplauze, aşadar, şi pentru scenografia semnată . de artistul Andrei Şchiopa; aplauze şi pentm coregrafia Liviei Tulbure Gună, respectiv solista Codruţa Oancea şi ansamblul de balerini alcătuit din: Dalia Boar, Liana Hangu, La ura Oltean, Cristina Boboc, Daniel Moga, Dorel Hirişcău, Both Istvan, Cristian Barbu; maestru de cor: T ib e riu Popa. Succesul de la premieră a arătat cîtă nevoie are publicul de astfel de spectacole, acesta aplaudînd cu căldură compozitorul, soliştii, orchestra, ansamblul coral şi pe cel de balet, precum şi întreaga echipă de realizatori; o producţie artistică meritorie, care onorează ANUL CARAGIALE.
în această săptămînă, mai exact miercuri, 2 octombrie a.c. (ora 19), spectacolul va fi reluat în aceeaşi formulă, cu o singură excepţie: în rolul "Candidatului" va debuta tînărul tenor Florin Pop, student la Academia de Muzică “Gh. Dima” din CIuj-Napoca.
Michaela BOCU
Opera muzicală şi literatura lui Caragiale
Marele’ nostru dramaturg I.L. Caragiale a fost şi mai este o fertilă sursă de inspiraţie pentru compozitorii români. O succintă privire asupra muzicii româneşti de operă înscrie piesele lui Caragiale: Năpasta, dramă populară de Sabin Drăgoi, Kir lanulea, operă comico-fantastică de acelaşi compozitor, Făclia de paşte de Alexandru Zirra, O noapte furtunoasă de Paul Constantinescu şi musicalul D’ale carnavalului de compozitorul şi dirijorul clujean Hary Bela. Toate aceste creaţii rnuzical- dramatice au un fond folcloric autentic sau transfigurat, mai puţin musicalul D’ale carnavalului al lui Hary Bela. în Năpasta, de exemplu, Sabin Drăgoi foloseşte melodii autentic populare din ciclul 10 melodii de colind şi un cîntec de joc. Compozitorul nu se rezumă doar la a cita folclorul muzical, ci creează melodii în spirit popular, în aşa măsură încît este greu să le deosebeşti de cele de provenienţă folclorică. Interesant ni se pare faptul că melodiile de colind reflectă sugestiv starea psihică a personajelor operelor, aşa cum sînt unele situaţii în rolul lui “Ion” din opera Năpasta de Sabin Drăgoi. în schimb, în opera Kir lanulea, creată în anul 1937, Sabin Drăgoi foloseşte un limbaj muzical inspirat mai ales din romanţe şi cîntece lăutăreşti, dar armonizate cu interesante inflexiuni modale specifice turnurilor româneşti. Verva, ironia şi umorul muzicii din opera O noapte furtunoasă de compozitorul Paul Constantinescu sînt "pe linia lui Caragiale", înfăţişînd melomanilor, prin muzică, mahalaua şi mitocănia unei realităţi din societatea timpului, a primei jumătăţi a secolului XX. în drama muzicală O făclie de paşte de compozitorul Alexandru Zirra, muzica are un caracter psihologic, creatorul acestui opus dramatic folosind tehnica leit-motivelor cu o evidentă tentă din melosul popular. Pe o treaptă superioară a limbajului muzical se înscrie opera O noapte furtunoasă de Paul Constantinescu. Şi în acest opus muzical-dramatic, compozitorul fundamentează limbajul muzical pe o transfigurare a
elementelor folclorice şi, în plus de aceasta, se pun bazele recitativului de operă românească. Foarte interesant este sistemul armonic al acestei opere după Caragiale, care face apel şi la valorile modal-armonice specifice româneşti.
Să mai amintim şi alte modalităţi de colaborare a muzicii cu I.L. Caragiale, care, împreună cu Iacob Negruzzi, a redactat libretul operei Hatmanul Baltag de Eduard Caudella, în anul 1882, după o nuvelă de N. Gane, şi chiar a participat la regia acestui spectacol.
In fine, în anul 1981, compozitorul clujean Hary Bela a compus musicalul D ’ale carnavalului, prezentat în premieră absolută de Academia de Muzică “Gheorghe Dima”. Reluarea acestui opus muzical-dramatic, după comedia cu acelaşi nume de I.L. Caragiale, în 25 şi 27 septembrie 2002, pe scena Operei Române din CIuj-Napoca, indică faptul că literatura marelui nostru dramaturg continuă şi în zilele noastre să fie plină de interes. Muzica lui Hary Bela face apel la caracterele limbajului muzical universal, fără a ocoli ritmurile muzicii româneşti. Compozitorul clujean a compus o muzică cu multe amprente tradiţionale, ce se poate asculta nu numai de români, ea fiind accesibilă oricărui teatru muzical din lume. Conduita melodică şi orchestrală este impulsionată de spaţiul “uşor" al muzicii, efervescent şi cu multe reflexe de comedie muzicală şi chiar de operetă. Contribuţia operei dramatice a lui Caragiale la promovarea teatrului muzical românesc este, aşadar, evidentă şi lăudabilă, ea aflîndu-se pe mai multe planuri de creaţie artistică. Pecetea românească a muzicii pe textele lui Caragiale este aproape unanimă, chiar dacă ea nu atinge plafonul operei contemporane timpului. Se pare că textul literar caragialesc, prin spaţiul specific românesc, a impus o muzică aproape de pămîntenii timpurilor în care au fost compuse operele respective. Dar actualitatea lor este permanentă şi răspunde necesităţilor de critică socială actuală.
Emiliu DRAGEA
^ t n g i u n c n m u x i c n ln a fila rm o n ic ii
Concertul de deschidereO rc h e s tra S im fonică a
Filarm onicii “T ransilvania” ne-a oferit, în concertul de desch idere a noii stagiuni muzicale, una dintre cele mai talentate violoniste din Europa: B arbara Gorzynsky (Polonia). Interpretînd foarte dificilul concert de J. Sibelius, în re m inor op. 47, vio lonista poloneză şi-a argumentat în mod strălucit exigentele premii ob ţinu te la mai multe şi im portan te concursuriinternaţionale: Premiile 1 Ia concursurile “Cari F lesch” (Londra 1980) şi “Hummel (Zagreb 1977), Premiul 111 la concursu l “ W ieniaw sky”(Poznan 1977). Cu aceste^ distincţii, violonista poloneză a concertat în faţa mai multor importante orchestre simfonice din lume: Royal Philharmonic (Anglia), London Philhannonic, marile orchestre din Polonia, F ranţa, G erm ania, E lveţia, Italia, Olanda, Ungaria, Rusia, R om ânia, M exic. Ceea ce uim eşte în mod deosebit la Barbara Gorzynsky este faptul că tehnica ei violonistică este un m ijloc cu m ultip le perfecţiuni ale specialităţilor de mînuire a arcuşului, dar şi a reacţiilor sonore de o variată coloristică ce exprimă stările afec tiv e ale muzicii lui J. Sibelius. Contrastele muzicale
oferite au vizat nu numai dinamica inclusă în partitura concertului, ci şi caracterele psihologice ale conţinutului. Barbara Gorzynsky a uimit prin dezinvoltura temperamentală a interpretării concertului, care a avut m om ente de mare satisfacţie spirituală.
Concertul de deschidere a noii stagiuni m uzicale a Filarmonicii a mai cuprins piesa sim fonică “Lebăda din Tuonela” op. 22 nr. 2 de acelaşi com pozitor J. Sibelius şi Simfonia nr. 39 în mi bemol major KV 543, una din ultimele creaţii în această formă muzicală ale lui W. A. Mozart. Compozitorul J. Sibelius face apel, în lucrarea sa “Lebăda din T uonela” , la imagini din “K alevala” , text arhaic finlandez, exprimate muzical prin părţile solistice consistente ale instrumentului com englez şi într-o orchestraţie cu evidente reflexe impresioniste. Dirijorul concertului, Matthias M aurer (Austria) a pornit spre arta conducerii orchestrei simfonice de la calitatea de violonist, fapt care se observă foarte clar... Prea multe nu sînt de spus despre acest dirijor. Interpretînd Simfonia nr. 39 de Mozart, sîntem convinşi că dirijorul nu ne-a o fe rit ceva aparte î n ' redarea specificului mozartian.
Concertul de deschidere a stagiunii m uzicale a Filarmonicii “Transilvania”, impus din necesităţi de spaţiu în Biserica Reformată, a adus în sală un public numeros,' auditorii suportîndimperfecţiunile acestui spaţiu, dar şi temperatura insuficient de ridicată pentm orchestranţi şi publicul spectator. Credem că acest public nobil clujean, cu spectatori de elită, merită ceva mai mult...
' Emiliu DRAGEAP.S. Am dori să transmitem
un mesaj prin internet, ca să ştie toată lumea, chiar şi deputaţii, senatorii, autorităţile locale, consilierii municipali şi judeţeni: Pe cînd un proiect al unui complex muzical clujean, care să impună respectul forurilor de stat, municipale şi judeţene, p en tru cu ltu ra a rtis tică şi muzicală a centrului european CIuj-Napoca şi a nobilului său public?
Poate conducerea Filarmonicii “Transilvania” va întocmi un memoriu în acest sens, argumentat cu judiciozitate, pentm că altfel se face complice la această insuportabilă şi mşinoasă situaţie în care se află arta muzicală clujeană, dar şi publicul dornic de hrană spirituală.
E.D.
Sxfr&şiţie de ^ato^na^ce
L i I S S f l S S T E A C K E L O I H L . W B I“Viaţa pentru mine este suma experienţelor adunate pe parcursul împlinirii idealurilor
spre care mă îndrept” - mărturiseşte tînăml artist Theodor DOMOCOŞ (n. la 1 aprilie 1969 în Ardeal, pe Valea Crişului Repede, în comuna Bratca, actualmente stabilit în Austria). Autodidact, în mare parte, are cunoştinţe de arte vizuale şi film/video; din 1996 a participat la seminarii şi cursuri în. cadrul Academiei de Film din Viena ş i, la Centrul de specializare Audiovision şi Industrie de Film; studii Ia Universitatea de Arte şi Design din CIuj-Napoca, după o perioadă scurtă de studii economice la Viena. Este realizator de film/video: producţie, operator imagine, regie de' imagine: şi fotograf, cu experienţă bogată îri; film de televiziune, filme artistice, filme de publicitate, industriale şi image-video, avînd producţii şi proiecte proprii. Ca fotografi-a participat la expoziţii de artă fotografică - în 1999, locul I ia expoziţia-concurs din judeţul Bihor, în acelaşi an, organizator al Expoziţiei de artă fotografică â artiştilor români la Viena; în 2000 - prima expoziţie personală la Oradea, cu titlul “Impressionen '98-2000”, în acelaşi an o expoziţie similară la Fotoclubul Napoca, din Cluj-Napioca; în anul 2000 a mai participat la Salonul Naţional de Artă Fotografică Azo-ART de la Oradea: 2001 - participare la prima Expoziţie Internaţionala Colectivă la CentralCulturaf Român de la'Viena, aceeaşi expoziţie fiind prezentată şi.la Berlin, în sălile Institutului Cultural “Titu Maiorescu”;;în acest an, artistul a participat la Bienala de Fotografie “Carol Popp de Szathmary”, găzduită de Muzeul Naţional de Artă din CIuj-Napoca.
Theodor DOMOCOŞ expune, în aceste zile, la Galeria S E N A T O R din CIuj-Napoca (Piaţa Unirii nr. 10), o serie de 16 metafore plastice intitulate, nici nu se putea mai potrivit, L IN IŞ TE A C U L O R IL O R , într-adevăr, e o linişte ce personifică o poetică proprie, creionată într-o lumină magică.
Natura, în cele patru anotimpuri, în infinitele universuri stelare, e o continuă recuperare
.a esenţelor, a frumuseţii intacte a acestora, pe care artistul o realizează cu atîta îndărătnicie şi îneîntare, încît imaginea intuitivă asupra lumii ajunge să şoptească “despre noi, oamenii, despre lume, despre natura care încă ne îngăduie, despre vise, muzică, forme şi spirit”. Acestor flori, acestor
forme arcuite de viori - trupuri de femei, petale şi muguri, Domocoş le asociază senzaţii, le încarcă cu linişte,
extrapolîndu-le trăsăturile şi demonstrîndu-le, în ultimăinstantă, desăvîrşirea.
Michaela BOCU
1
f);30 septembrie 20
M ARTIftlOCTOM BRI
7,00 Bună dimineaţa, România!; 10,10 Avanpremieră; 10,15 Om bogat, om sărac (r, primul episod); 11,15 lartă-mă! (r); 12,15 Teleenciclopedia; 13,15 Pasiuni (s); 14,00 Jurnalul de prînz; 14,30 Puncte cardinale;15.00 Vector III; 16,00 Kronika; 17,00 Corect!;17,05 A şa.e viaţa! (s, primul episod(; 17,50 Avanştiri; 17,55 Leo la Mall (I); 18,30 Minijumal; 18,35 Leo la Mall (II); 19,00 Jurnal. Meteo. Sport; 19,55 Curat Caragiale! Paroli;20.00 lason şi legenda argonauţilor (aventuri, SUA, 2000); 21,50 Seară de seară; 23,00 Jurnal de noapte; 23,30 Cu ochii’n 4; 0,00 Lumea dansului; 1,00 Vector III (r); 2,00 Jurnal (r); 3,00 Film artistic; 5,00 Leo la Mall (r); 6,00 Corect! (r); 6,05 Seară de seară (r).
7,00 Tată, am Tncurcat-o! (r); 8,15 Arta apărării (r); 8,45 Desene animate; 9,10 Lumea lui Chiţ-Chiţ (r); 10,00 Ştiri; 10,05 Dimineţile unui bărbat cuminte; 12,15 Drumul spre Avonlea (s); 13,10 Tribul (s); 13,45 Desene animate; 15,00 Ştiri; 15,05 Toţi, îm preună; 15,50 Tribuna partidelor parlamentare; 16,30 Călătorind prin ţară;17,05 Brigăzile .tigrului" (s); 18,00 Tată, am încurcat-o! (s); 18,30 Telejurnal; 18,40 Desene animate (r); 19,25 Charlot (r); 20,00 O altă dimensiune; 20,45 Aleea cu ghimpi;21.00 Locuinţă pentru doi (s); 21,30 Stejar- extremă urgenţă (război, România, 1974);23.00 Cauza şi defectul 0,00 Ştiri; 0,10 Clepsidra cu imagini.
7,00 Observator; 7,50 Ştiri sportive; 8,00 Cafeaua cu sare; 10,00 Isabella (r); 11,00 Maria Emilia (s); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Detectivii Hart (s); 16,00 Fugarul (r); 16,00 Pe cont propriu (s); 16,50 Ştiri; 17,00 Isabella (s); 17,50 Babilonia; 19,00 Observator; 20,00 Din dragoste; 22,00 Observator. Sport. Meteo; 22,30 Marius Tucâ Show; 0,00 Bette (s); 0,30 Observator (r); 1,30 Maria Emilia (r); 3,30 Marius Tucă Show (r); 5,00 Bette (r); 5,30 Babilonia (r).
7,00 Teo (r); 8,00 Ştirile Pro TV, ziarul dimineţii tale; 9,15 Tînăr şi neliniştit (r); 10,15 Serial; 11,15 Familia Bundy (r); 12,00 Secolul 20: în spatele istoriei (r); 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 13-14 cu Andrei Gheorghe; 14,00 Criminaliştii (s); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s);17.00 Ştirile Pro TV; 17,45 Teo; 19,00 Ştirile Pro TV ; 19,45 Film artistic; 21,30 Fotbal: Meci din Liga Campionilor; 0,10 Rezumat UEFA;1.00 Secolul 20; în spatele istoriei; 2,00 Mărturia tinereţii (dramă, SUA, 1990); 14,0013-14 cu Andrei Gheorghe (r); 5,00 Parte de carte (r); 5,30 Serial (r); 6,30 Ştii şi cîştigi! (r).
7,00 Prietene şi rivale (r); 8,00 Zid. Emisiune matinală; 11,30 Vînătoarea comorilor (r); 12,30 Ed (r); 13,30 Desene animate; 14,00 Copiii spun lucruri trăsnite (r); 14,30 Vrei să fii miliardar? (r); 15,30 Vînătoarea comorilor (r); 16,30 Prietene şi rivale (s); 17,30 M.A.S.H.; 18,00 Focus; 19,00 Copiii spun lucruri trăsnite; 19,30 Vrei să fii miliardar?; 20,00 în familie (s); 20,30 Johnny .Pericol” (comedie, SUA, 1984); 22,30 Focus Plus; 23,45' M.A.S.H. (r); 0,00 Vînătoarea comorilor (s); 1,00 în familie (r); 1,27 Clip Art (r); 1,30 Focus Plus (r).
J,05 Videoclipuri; 11,00 Tentaţii (r); ,12,00 Documentar (r); 13,00 Videoclipuri; 14,00 Apel; Crimă ( r ) ; '15,35 Videoclipuri; 16,30 Atelierul lui Newton (r); 17,00 As show (r);18.00 Germania astăzi (r); 18,30 Telejurnal;19.00 Marcă germană. Documentar; 19,30 Film artistic; 21,00 Concert (r); 23,35 Marcă germană (r); 23,00 Telejurnal (r); 23,30
.Videoclipuri.
6,00 între iubire şi ură (r)/7,45 învaţă spaniola cu Victor (r); 8,00 Doctorul casei (r); 8,15 Poveştiri adevărate (r); 9,00 Căsuţa poveştilor (r); 9,15 Secretul iubirii (r); 10,15 Terra nostra (r); 11,15 De 3 x femeie (r);12,05 2+2 (r); 12,15 Clona (r); 13,15 Dragoste şi putere (r); 13,45 Femei înşelate (r); 15,00 Din viaţă (r); 15,30 Betty cea urîtă (s); 16,30 Terra nostra (s); 17,30 Intre iubire şi ură (s);19,20 Doctorul casei; 19,30 Poveştiri adevărate; 20,00 Secretul iubirii (s); 21,00 De 3 x femeie; 21,50 2+2; 22,00 Clona (s);23.00 5’shopping; 23,05 Dragoste şi putere (r); 23,30 Poveştiri adevărate (r); 0,00 învaţă spaniola cu Victor (r); 0,15 Muzica de Acasă (r); 1,00 Petrecerea (r); 2,00 De 3 x femeie (r); 2,50 2+2 (r); 3,00 Acasă la români (r);4.00 Chef de chef (r); 5,00 Poveştiri
^adevărate.
MIERCURII OCTOMBRIE*!
7.00 Bună dimineaţa, România!; 10,10 Avanpremieră; 10,15 Seară de seară (r);11,25 Leo la Mall (r); 12,25 Aşa e viaţa! (r, primul episod); 13,15 Pasiuni (s); 14,00 Jurnalul de prînz; 14,30 Oameni ca noi; 15,00 Bucuriile muzicii; 16,00 Panorama; 17,00 Corect!; 17,05 Avanştiri; 17,55 Leo la Mall (I); 18,30 Minijumal; 18,35 Leo la Mall (II);19.00 Jurnal. Meteo. Sport; 19,55 Curat Caragiale! Paroli; 20,00 lason şi legenda argonauţilor ( aventuri, SUA, 2000, ultima parte); 21,50 Seară de seară; 23,00 Jurnal de noapte; 23,30 Serata artelor; 0,30 Marele Jazz; 1,30 Puncte cardinale; 2,00 Jurnal (r);3.00 Film artistic; 5,00 Leo la Moli (r); 6,00 Corect!; 6,05 Şeară de seară (r).
7.00 Tată, am încurcat-o! (r); 8,15 Arca lui Noe (r); 8,45 Desene animate (r); 9,10 Prietenii lui Piticot; 10,00 Ştiri; 10,05 Dimineţile unui bărbat cuminte; 12,15 Drumul spre Avonlea (s); 13,10 Tribul (s); 13,45 Desene animate; 15,00 Ştiri; 15,05 Toţi, împreună; 15,50 Veni, video, vicii; 16,05 Cauza şi defectul (r); 17,05 Brigăzile „tigrului” (s); 18,00 Tată, am încurcat-o! (s); 18,30 Telejurnal; 18,40 Desene animate (r); 19,30 Documentar cultural; 20,05 Invenţii. Documentar; 21,00 Captiv în viitor (s); 21,45 Tineri şi frumoşi ( dramă, Italia, 1996); 23,20 Ştiri; 23,25 Tată, am încurcat-o! (s); 0,15 Invenţii (r); 1,05 Captiv în viitor (r); 1,50 Veni,
_video. vicii (r).
7,00 Observator; 7,50 Ştiri sportive; 8,00 Cafeaua cu sare; 10,00 Isabella (r); 11,00 Maria Emilia (s); 13,00 Ştirile amiezii (s);13,15 Detectivii Hart (s); 14,00 Din dragoste (r); 16,00 Pe cont propriu (s); 16,50 Ştiri;17,00 Isabella (s); 17,50 Babilonia; 19,00 Observator. Sport. Meteo; 20,00 Final Run (dramă, SUA, 1999); 22,00 Observator.Sport. Meteo; 22,30 Marius Tucă Show; 0,00 Bette (s); 0,30 Observator (r); 1,30 Maria Emilia (r); 3,30 Marius Tucă Show (r); 5,00-Bette (r); 5,30 Babilonia (r).
7,00 Teo (r); 8,00 Ştirile Pro TV, ziarul dimineţii tale; 9,15 Tînăr şi neliniştit (r); 10,15 Serial (s); 11,15 Magazin Liga Campionilor (r); 12,55 Ştirile Pro TV ; 13,00 13-14 cu Andrei Gheorghe (r); 14,00 Criminaliştii (s);16.00 Tînăr şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro TV; 17,45 Teo; 19,00 Ştirile Pro TV; 19,45 Poliţistul cibernetic 3 ( SF. SUA 1995); 21,30 Fotbal Meci Liga Campionjlor; 0,10 Rezumat UEFA; 1,00 Secolul 20: în spatele istoriei;2.00 Dispăruţi fără urmă ( thriller, SUA, 1993);4.00 13-14 cu Andrei Gheorghe (r); 5,00 Sub semnul întrebării (r); 6,00 Serial (r); 6,30 Ştii şi cîştigi! (r).
7,00 Prietene şi rivale (r); 8,00 Zid) Emisiune matinală; 11,30 Hit 40; 12,30 Apel de urgenţă (r); 13,30 Desene animate; 14,00 Copiii spun lucruri trăsnite (r); 14,30 Vrei să fii miliardar? (r); 15,00 în familie (r); 15,30 Vînătoarea comorilor (r); 16,30 Prietene şi rivale (s); 17,30 M.A.S.H. (s); 18,00 Focus;19,00 Copiii spun lucruri trăsnite; 19,30 Vrei să fii miliardar?; 20,00 în familie (s); 20,30 Cronica cîrcotaşilor; 22,00 Poliţia în acţiune;22,30 Focus Plus; 23,15 M A Ş .H . (r);’ 0,00 Vînătoarea comorilor (s); 1,00 în familie (r);1,27 Clip Art (r); 1,30 Focus Plus (r).
8,05 Videoclipuri;’ 11,00 Tentaţii (r); 12,00 Documentar (r); 13,00 Videoclipuri; 14,00; Film artistic (r); 16,00 Videoclipuri; 16,30 Fabrica razei de soare; 17,00 As show (r);18.00 Germania astăzi. Documentar; 18,30 Telejurnal; 19,00 Destinaţia: Germania. Documentar; 19,30 Apel: Crimă; 21,00 Melodii, melodii; 22,00 Germania astăzi (r);23.00 Telejurnal (r); 23,30 Videoclipuri.
6,00 între iubire şi ură (r); 7,45 învaţă spaniola cui Victor (r); 8,00 Doctorul casei (r); 8,15 Poveştiri adevărate (r); 9,00 Căsuţa poveştilor (r); 9,15 Secretul iubirii (r); 10,15 Terra nostra (r); 11,15 De 3 x femeie (r);12,05 2+2 (r); 12,15 Clona (r); 13,15 Dragoste şi putere (r); 13,45 Femei înşelate (s); 15,00 Doctorul casei (r); 15,30 Betty cea urîtă (s);17,30 între iubire şi ură (s); 19,20 Doctorul casei; 19,30 Poveştiri adevărate; 20,00 Secretul iubirii (s); 21,00 De 3 x femeie; 21,50 2+2; 22,00 Clona; 23,00 5’shopping; 23,05 Dragoste şi putere (s); 23,30 Poveştiri adevărate (r); 0,00 învaţă spaniaola cu Victor (r); 0,15 Muzica de Acasă (r); 1,00 Petrecerea (r); 2,00 De 3 x femeie (r); 2,50 2+2 (r); 3,00 Acasă la români (r); 4,00 Chef de chef (r).
7,00 Bună dimineaţa, România!; 10,10 Avanpremieră; 10,15 Seară de seară (r);11,25 Leo la Mall (r); 12,25 Aşa e viaţa! (r);13,15 Pasiuni (s); 14,00 Jurnalul de prînz;14.30 Pe cont propriu. Documentar TVR;15,00 Eveniment; 16,00 Convieţuiri; 16,30 Panorama; 17,00 Corect!; 17,05 Aşa e viaţa! (s); 17,50 Avanştiri; 17,55 Leo la Mall (I);18.30 Minijumal; 18,35 Leo la Mall (II); 19,00 Jurnal. Meteo. Sport; 19,55 Curat Caragiale! Parol!; 20,00 O inimă de copil (I) (dramă, SUA, 1994); 21,00 România 1 ... şi strada;21.05 O inimă de copil (II); 21,50 Seară de seară; 23,00 Jurnalul de noapte; 23,30 Interes general; 0,30 Eveniment (r); 1,30 Pe cont propriu (r); 2,00 Jurnal (r); 3,00 Film artistic; 5,00 Leo la Mall (r); 6,00 Corect! (r);6.05 Seară de seară (r).
T V R 2 I7,00 Tată, am încurcat-o! (r); 8,15 Tradiţii
(r); 8,45 Desene animate (r); 9,10 Lumea lui Chiţ-Chiţ; 10,00 Ştiri; 10,05 Dimineţile unui bărbat cuminte; 12,15 Drumul spre Avonlea (s); 13,10 Tribul (s); 13,45 Desene animate; ,15,00 Ştiri; 15,05 Toţi, împreună; 15,50 Tribuna partidelor parlamentare; 16,30 Afaceri la cheie; 17,05 Brigăzile „tigrului” (s);18.00 Tată, am încurcat-o! (s ); 18,20 Telejurnal; 18,40 Desene animate (r); 19,30 Documentar cultural; 20,05 Surprizele ştiinţei;21.00 Captiv în viitor (s); 21,45 Amicii (thriller Marea Britanie, ’99); 23,20 Ştiri; 23,25 Tată, am încurcat-o! (s); 0,20 Surprizele ştiinţei (s).
7,00 Observator; 7,50 Ştiri sportive; 8,00 Cafeaua cu sare; 10,00 Isabella (r); 11,00 Maria Emilia (s); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Detectivii Hart (s); 14,00 Final Run (r); 16,00 Pe cont propriu (s); 16,50 Ştiri; 17,00 Isabellaaaa (s); 17,50 Babilonia; 19,00 observator, 20,00 Temniţa roşie ( dramă SUA, 1997); 22,00 Observator. Sport. Meteo;22,30 Marius Tucă Show; 0,00 Bette (s); 0,30 Observator (r); 1,30 Maria Emilia (r); 3,30 Marius Tucă Show (r); 5,00 Bette (r); 5,30 Babilonia (r).
7,00 Teo (r); 8,00 Ştirile Pro TV, ziarul dimineţii tale; 9,15 Tînăr şi neliniştit (r); 10,15 Serial (s); 11,15 Magazin Liga Campionilor (r); 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 13-14 cu Andrei Gheorghe; 14,00 Criminaliştii (s);16.00 Tînăr şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro TV; 17,45 Teo; 19,00 Ştirile Pro TV ; 20,00 Arma dreptăţii (s); 21,00 Alias (s); 22,00 Ştirile Pro TV; 22,30 Familia Bundy (s); 23,15 Marcă înregistrată; 23,45 Sweet Poison (thriller, SUA, 1991); 1,45 Reţeta iubirii perfecte (comedie romantică, SUA, 1992);3.00 13-14 cu Andrei Gheorghe (r); 4,00 ProMotor (r); 4,30 Bucătăria lui Radu (r); 5,00 Sweet Poison (r).
7,00 Prietene şi rivale (r); 8,00 Zid; 11,30 Poliţia Jn acţiune; 12,30 Cîrcotaşii în Europa (r); 13,30 Desene animate; 14,00 în familie (r); 15,30 Vînătoarea comorilor (r); 16,30 Prietene şi rivale (s);. 17,30 M.A.S.H. (s);18,00 Focus; 19,00 Copiii spun lucruri trăsnite; 19,30 Vrei să fii miliardar?; 20,00 în familie (s); 20,30 Reuniunea de clasă; 22,30 Focus Plus; 23,15 M .A .S .H . (r); 0,00 Vînătoarea comorilor (s); 1,00 în familie (r);1,27 Clip Art-ţr); 1,30 Focus Plus (r).
8,05 Videoclipuri; 11,00 Tentaţii (r); 12,00 Documentar (r); 13,00 Videoclipuri; 14,00 Apel; Crimă (r); 15,35 Videoclipuri; 16,30 Scamatorii pentru copii (r); 17,00 As show (r); 18,00 Jurnal european; 18,30 Telejurnal;19,00 Germania astăzi. Documentar; 19,30 Film artistic; 21,05 Jazz; 22,00 Loto. Joker. Pariu Trio; 22,10 Germania astăzi (r); 23,00 Telejurnal (r).
6,00 Intre iubire şi ură (r); 7,45 învaţă spaniola cu Victor (r); 8,00 Doctorul casei (r); 8,15 Poveştiri adevărate (r); 9,00 Căsuţa poveştilor (r); 9,15 Secretul iubirii (r); 10,15 Terra nostra (r); 11,15 De 3 x femeie (r);12,05 2+2 (r); 12,15 Clona (r); 13,15 Dragoste şi putere (r); 13,45 Femei înşelate (s); 15,00 Club 700 (r); 15,30 Betty cea urîtă (s); 16,30 Terra nostra (s); 17,30 Intre iubire şi ură (s);19,20 Doctorul casei; 19,30 Poveştiri adevărate; 20,00 Secretul iubirii (s); 21,00 De 3 x femeie; 21,50 2+2; 22,00 Clona (s);23.00 5’shopping; 23,05 Dragoste şi putere (s); 23,30 Poveştiri adevărate (r); 0,00 învaţă spaniola cu Victor (r); 0,15 Muzica de Acasă (r); 1,00 Petrecerea (r); 2,00 De 3 x femeie (r); 2,50 2+2 (r); 3,00 Acasă la români (r);4.00 Chef de chef (r); 5,00 Poveştiri adevărate (r).
7,00 Bună dimineaţa, România!; 10,10 Avanpremieră; 10,15 Seară de seară (r);11,25 Leo la Mall (r); 12,25 Aşa e viaţa (r);13,10 Corect! (r); 13,15 Pasiuni (s); 14,00 Jurnalul de prînz; 14,30 Drepturile omului;15.30 Tribuna partidelor parlamentare; 16,00
, Convieţuiri; 17,00 Corect!; 17,05 Aşa e viaţa(s); 17,50 Avanştiri; 17,55 Conferinţa de presă; 18,40 România politică; 19,00 Jurnal. Meteo. Sport; 19,55 Curat Caragiale! Parol!;20.00 Ploaia de stele (I); 21,00 România 1 ... şi strada; 21,05 Ploaia de stele (II); 22,00 Criminaliştii (s); 23,00 Jurnal de noapte;23.30 Faţă în faţă (acţiune, S U A 1997); 1,50 România 1... şi strada (r); 2,00 Jurnal (r);3.00 Criminaliştii (r); 4,00 Ploaia de stele (r); 5,55 Corect! (r); 6,00 Leo la Mall (r).
7,00 Tată, am încurcat-o! (r); 8,15 Medalion de interpret (r); 8,45 Desene animate (r); 9,10 Prietenii lui Piticot; 10,00 Ştiri; 10,05 Dimineţile unui bărbat cuminte;12,15 Drumul spre Avonlea (s); 13,10 Tribul (s); 13,45 Desene animate; 15,00 Ştiri; 15,05 Televiziunea, dragostea mea; 16,05 Camera de gardă; 16,35 E dreptul tău!; 17,05 Primul pas; 18,00 Tată, am încurcat-o!; 18,30 Telejurnal; 18,40 Desene animate (r); 19,30 Ţara de piatră; 20,00 Documentar; 21,00 D’ale Iu’ Mitică; 22,00 Iubire nesfirşită (dramă, SUA, 1981); 23,40 Ştiri; 23,45 Tată, am încurcat-o!; 0,40 Documentar (r); 1,30 Remix (r); 2,30 Tribul (r).
7,00 Teo (r); 8,00 Ştirile Pro TV. ziarul dimineţii tale; 9,15 Tînăr şi neliniştit (r); 10.15 Serial; 10,45 Marcă înregistrată (r); 11,15 Familia Bundy (r); 12,00 Alias (r); 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 13-14 cu Andrei Gheorghe;14.00 Criminaliştii (s); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro ŢV; 17,45 Teo; 19,00 Ştirile Pro TV; 20,00 Producţie proprie; 22,00 Marţianul meu sonat (comedie. SUA, 1999); 0,30 Viaţa la Casa Albă (s); 1,15 Să vorbim despre sex (comedie romantică, SUA, 1998);3.00 13-14 cu Andrei Gheorghe (r); 4,30 Marţianul meu sonat (r); 6,30 Ştii şi cîştigiW-
7,00 Prietene şi nvale (r); 8,00 Zid; 11,3 Reuniunea de clasă (r); 13,30 Desene animate; 14,00 Copiii spun lucruri trăsnite (r); 14,30 Vrei să fii miliardar? (r); 15,00 în familie (r); 15,30 Vînătoarea comorilor (r);16,30 Prietene şi rivale (s); 17,30 M.A.S.H. (s); 18,00 Focus; 19,00 Copiii spun lucruri trăsnite; 19,30 Vrei să fii miliardar?; 20,00 în familie (s); 20,30 Super Banc show; 22,30 Focus Plus; 23,15 Loto Zodiac; 1,30 In familie (r); 2,00 Focus Plus (r).
T E L E -7 . a b c7,35 Telejurnal (r); 8,05 Videoclipuri; 11,00
Tentaţii; 12,00 Documentar (r); 13,00 Videoclipuri; 14,00 Film artistic (r); 15,35 Videoclipuri; 16,30 Secretele succesului (r);17.00 As show (r)18,00 Germania astăzi (r); 18,30 Telejurnal; 19,00 Viitorul azi; 19,30 Apel: Crimă (s); 21,05 Cîntece populare (r);22.00 Germania astăzi (r); 23,00 Telejurnal (r); 23,30 Videoclipuri.
6,00 intre iubire şi-ură (r); 7,45 învaţă spaniola cu Victor (r); 8,00 Doctorul casei (r); 8,15 Poveştiri adevărate (r); 9,00 Căsuţa poveştilor (r); 9,15 Secretul iubirii (r); 10,15 Terra nostra (r); 11,15 De 3 x femeie (r);12,05 2+2 (r); 12,15 Clona (r); 13,15 Dragoste şi putere (r); 13,45 Femei înşelate (s); 14,50 la-mă acasă! (r); 15,30 Betty cea urîtă (s); 16,30 Terra nostra (s); 17,30 între iubire şi ură (s); 19,20 Doctorul casei; 19,30 Poveştiri adevărate; 20,00 Secretul iubirii (s);
‘ 21,00 Singură şi disponibilă (s); 21,50 2+2;22,00 Clona (s); 23,00 5’shopping; 23,05 Dragoste şi putere (s); 23,30 Poveştiri adevărate (r); 0,00 învaţă spaniola cu Victor (r); 0,15 Muzica de Acasă (r); 1,00 Petrecerea (r); 2,00 Dana de pică (r); 3,20 2+2 (r); 3,30 Acasă la români (r); 4,00 Chef
_________________________ tel/fax 21-60-75.i n l i E i i c u M s
CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16;sîmbătă 9-14;
tel/fax 19-73-04.
LgM »
f - N \
L v' ' * \ I V
* ■ />-v!'
ftilŢ C â ş tig ă to r al titlu lu i e u ro p e a n — „M aşina A nulu i" în 2002 .
P E U G E O T 307.ÎN C R E D E R E L A C A P A C IT A T E M A X IM Ă
3 0 7începând de la 10.189* EURO. P E U G E O T
EURIALTRANS - CONCESIONAR PEUGEOTStr. Aurel Vlaicu nr. 2, Cluj Napoca, tel: 0264/447 500 *plus TV A
1■ O
« V : 1 ' •«&$?- i ♦ ' v %
gs«??Si?
»•**
D e sc o p e r iţi o a m b ia n ţă u n ic ă , p l in ă d e în c â n ta r e ş i b u n g u s t p rin n o u l r e s t a u r a n t A G APE, d e s c h is la C lu j p e s t r a d a lu l iu M a n iu n r. 6.
\ P rin tr-o lin ie d e a u to s e rv i r e ş i 4 s a lo a n e d e lu x , r e s t a u r a n tu l AGAPE h o fe ră o a s p e ţ i lo r s ă i b u c a te a le s e , g ă t i te d u p ă r e ţe te tra d iţio n a le
ro m â n e ş ti , u n g u r e ş t i ş i a r m e n e ş t i ' la p r e ţu r i a c c e s ib ile tu tu ro r .
Restaurantul A G A P E , Sa va fie masa* masa!
C lu j N a p o c a , s t r . lu l i u M a n iu n r .6r r .
Echipamente multifuncţionale de Imprimare, copiere, scanare, transmitere fax şi e-mail, servere, notebook-uri, videoproiectoare integrate în aplicaţii de gestiune electronică a documentelor, de prelucrare electronică a formularelor, de monitorizare şi control a copierii şl tipăririi în reţea, de tipar la cerere; soluţii wireless, soluţii mobile de prezentare şi nu numai! Ci şi o mulţime de oferte speciale!
30 Septembrie, 1 Octombrie 2002 (orele 10:00-17:00) Cercul Militar, Cluj'-Napoca
Detalii la tel.: 0264-199 816 & C s i C — ®Soluţii IT Complete Pentru Biroul Dumneavoastră
> MONTARE DE REPARTITOARE DE CĂLDURĂ PE CALORIFERE ÎN APARTAMENTE
> MONTARE CONTOARE DE APĂ CALDĂ Şl APĂ RECE r.
> CITIRE Şl FACTURARE LUNARĂ f> SERVICE
ADEVĂRULde Cluj
U n cotidian
care satisface
gusturile
dum neavoastră!
Societate comercială importatoare stivuitoare Still angajeazăREPREZENTANT VÎNZĂRIpentru Transilvania.Cerinţe:- experienţă în vînzări;- domiciliu în Cluj; ?- permis conducere şi auto t
propriu; £- buna cunoaştere a pieţei. ~ Se oferă:- training de specialitate;- pachet salarial atractiv. Trimiteţi scrisoare de intenţie şi CV la fax; 021-203.00.35 sau e-mail:[email protected].
societate de asigurare reasigurare româno-beigiană,angajează în vederea deschiderii sucursalei Cluj-Napoca:
Director _Inspector asigurări . |
ContabilCV-urile şi scrisorile de intenţie se depun la fax: 0213-223.111 e-mail: [email protected].
BIROULp e n tru în r e g is tr a r e a anunţurilor de " ■
PIERDERT DE ACTEcare necesită publicarea în
MONITORUL OFICIAL vă stă la dispoziţie de luni pînă vineri, între orele 9,00-16,00. în funcţie de opţiunea Dvs., anunţul se publică în intervalul de apariţie 1 -15 zile lucrătoare. Cluj-Napoca, •str. Septimiu A lb iţii nr. 71 Ş" Te l: 440.944, §
0745-529.299. a
RECEPŢIONEAZĂ ÎN ORICE LOCALITATE
12 PROGRAME TV ROMÂNEŞTI ŞI ALTE 400
PROGRAMETV Şl RADIO STRĂINE
CU ANTENA SATELIT DIGITALĂ MOBILĂ
COMERCIALIZATĂ DE
w s m
• i \îQinformatica aplic
k v ; . « i O M E d
In s titu t nostllcca! ^ îr r i in îv
♦ . 4 **
C O M P L E X U L B A L N E A R
•‘B Ă I L E S Ă R A T E " T U R D A *Baza de tratament Arieşul vă pune la dispoziţie aparatură de
înaltă tehnologie pentru afecţiuni neurologice periferice (pareze uşoare, sechele minore după polineuropatii, sechele după poliomielită), reumatismale (spondiloze, artroze, poliartroze, tendinoze, tendomioze, periartrită scapulohumerală) ginecologice (insuficienţă ovariană, cervice cronice), cardiovasculare (varice), posttraumatice (luxaţii, fracturi), debilităţi fizice şi ale căilor respiratorii, cu nămoluri sapropelice şi ape minerale clorosodice, de diferite concentraţii, hipo şi hipertrone, bicarbonate calcice şi magnezice etc. Cazarea se face ţa Hotel Arieşul într-o atmosferă caldă şi relaxantă. ,
A G E N ŢIA D E P U B LIC ITA TE C E
1
oferă tuturor persoanelor juridice , servicii de publicitate şi campanii promoţionale
în presa locală si centralămai simplunu se poate!
ADEVĂRUL de Cluj,str.Napoca nr.16, tel/fax: 064/19-73-04
i . : v .
g j d .
VA,-ti-,
• (TVA. - ■tts VV-■ ' \ » Y
r<
P!l £
i i M s : .N - s /, ... ! -*■ <r- - -y v ” »»
. ... -
^•T.Winchcâ.^--' > ‘ 1'
• î T î~y
\
P -- - f i V / \ £ Z . ^ A T ® —
' tS ; ■3~.rr-.i-*. •..: ► vyik §*;.■ I f<-v:
... /
- A \
,- m ^ W . * — J - • X /
i i i
( S lâ a S a g S S i t te â '
poşteiFla CP UfOP &|Bucu7e$îfm
o cuponul de mai jos semnat si completat cu datele părslnair nnfsflineaiieiitriltirfimiiilsantsiYnanal s t rasminsnlcfirect I
î j c a Ş ^ ^ o l i % i f ^ ^ i ) n u i j ^ d ^ i ţ
Cuponul promoţiei
J Răspuns: ţ_
1 Strada:
i Cod'.Li J u d e ţf
întrebare: .Câte pachete de W inchester sunt necesare pentru a partic ipa la promoţie?"
J Numele şi prenumele: (_ d :
, Sector:( ] Localitatea:^
D N r.:( ) Bloc: [ ) Scara: ( ) Ap.: ( ] J
B.l. Seria: ( ) N r.:[ 3 Telefon: (~ ] ] S ex :fy - 1--------------- V. V.V J ----------------- --------U .................. ■---------1 - C O I U II . ,--------. . ■. ..._________ I J .
( fa Din categoria aparate electrocasnice aş prefera să câştig: te le v iz ir O maşină de spălat automată Q frig ider O se va marca o singură opţiune J . Semnând acest cupon, declar că: am peste 18 ani şi sunt fumător, consimt ca datele mele personale să fie prelucrate — ~ — t-------- z n ,* « n tiiis e tn d o n n m nan io ITI ei co n rim a e n nr'aT Înne! rf tro e n n n /la n tă n e n m n tm n e U I _L d e iH n a i l l r a * AC *
Semnând acest cupon, declar că: am peste 18 ani şi bum lumaiui, ,unaum ,a uaicm meie personale sa ne preiucraie şi utilizate de compania JTI şi să primesc ocazional corespondenţă promoţionalâ, cunosc regulamentul promoţiei si
j drepturile ce-mi sunt conferite de Legea nr. 677/2001 (inclusiv dreptul de acces, de intervenţie şi de opoziţie)
A creditată prin L egea Nr. 238 d in 23.04.2002 pub licată în M onitorul O ficia l Nr. 291 din 30.04.2002,
O rganizează admitere pentru anuî universitar 2002-2003
D u ra ta s tu d iilo r :- C u r s d e z i :4 a n i . -- Fără frecventă: 5 an i - S’ • a
t-C o n d iţii d e ad m ite re : 2A dm iterea la Facultate se face pe baza mediei de la B acalau reat, în o rdinea descrescîndă a mediilor şi în lim ita locurilor.
T ax a d e în sc rie re este d e 300.000 lei.
în s c r ie r i le se fac în p e r io a d a 1 -2 5 sep t, 2002.
Începînd cu anul un iversitar 2002-2Q03, prin darea în fo losin ţă a bibliotecii, care este dotată cu un num ăr suficien t de cursuri, studenţii au posibilitatea de a studia în cadru l bibliotecii la toate m ateriile cuprinse în planul d e învăţăm înt.
Sc a c o rd ă u rm ă to a re le în le sn iri:- în tax a de şcolarizare sînt incluse şi taxele de examen pen tru sesiunea p lanificată şi restanţe, se plăteşte taxa de exam en num ai pentru sesiunea de reexaminare. .- reducerea taxei de şcolarizare cu 10% pentru cei care plătesc integral taxa p înă la 1.10.2002.- rcducerea 'taxeîdc şcolarizare cu 10% pentru: fraţi, soţ şi soţie, dacă am bii sînt studenţi ia facultatea noastră.
Inform aţii suplim entare la secretariatul Facultăţii de D rept C luj-N apoca, str. B urebista nr. 2 telcfon0264-432.211; 0264-432.265.
Holcim
tâţiâ 'debetoănfC luj^N apocâ
Ciment Tip I - SR EN 197-1:2002 CEM 142,5 vracCiment Tip II - SR EN 197-1:2002 CEM IIA 42,5 b (alb) saci CEM ll/A-S 32,5 R vrac CEM ll/A-S 32,5 R saci CEM ll/B-M 32,5 R vrac .CEM ll/B-M 32,5 R saci Produse de carieră
Str. Ştefan cel Mare, nr. 4Tel: (0264)305 201 Fax:(0264)305 200
Str. Beiuşului, nr. 11Tel: (0264)406 624
(0264) 406 625 Fax: (0264) 406 626
Ciment. Betoane. Agregate.(9 7 5 B 9 9 0 )
;V.p|>7<
\ i i 'JI lT iI
ri i
:'i{r • i . ' i f t .i n c* / £ >
r* i
V ÎN D U R G EIST1. C a lo r if e r e im p o r t G e r m a n ia , c e n t r a le term ice, instalaţii.2 . T a b lă z in c a tă ş i d e a lu m in iu ( tă ie m o r ic e dim ensiune).3. P a rch e t lam inat "S u p e r C lick Im port G erm an ia" .
str. Decebal nr. 75 (fostă K. Marx). g-
Informaţii la tel: g0264-130.212. a
F A R M A C I A
A M A R Y L L I S
P rin tot ceea ce facem, ş vrem să f im _
M a i A P R O A P E £0de dumneavoastră! f:01
Luni - vineri: 08 - 20Sîmbătă, duminică: 08 -1 3
Str. Iuliu Haţieganu n r .ll (fosta Muzeului),
Cluj-Napoca TeL/Fax: 0264-197652.
S .C . E C C O C A S A S . R . L1 Str. Plopilor nr. 25 L Tel/lax: 0264-429.674,
0721-207.645, 0745-235.668 j
• Dă în chirie garsonieră, conf. I, cart. Gheorgheni, mobilată integral, cu toate dotările, pe termen lung. Tel. 429.674. (Ag.i.)
_ • Dă în chirie garsonieră conf. I, mobilată, contorizată, cu telefon, balcon închis, cart. Mănăştur central, preţ 80 USD. Tel. 429.674. (Ag.i.)• Dă în chirie garsonieră mobilată
integral, cu frigider, aragaz, telefon, finisată, curată, cart. Mărâşti, preţ 80 USD, pe termen lung. Tel.429.674. (Ag.i.) -• Dă în chirie garsonieră conf. I,
mobilată, finisată, integral dotată, cart. Zorilor, pe termen lung. Tel.429.674. (Ag.i.) .
• Dă- în chirie ap. 2 camere, mobilat, curat şi îngrijit, frigider, aragaz, pentru studenţi, pe termen lung. Tel. 429.674. (Ag.i.)• Vinde urgent garsonieră, conf. I,
str. Negoiu, semifinizată, balcon închis, cu telefon sau schimb cu ap.2 camere conf. 2, plus diferenţa. Tel.429.674. (Ag.i.) /
str. Pasteur, finisată, telefon, ocupabilâ repede. Tel. 429.674. (Ag-i.)• Dă în chirie spaţiu de producţie
sau depozit, zonă semicentrală, format diri . 2 halenecompartimentate, curte mare betonată, grup sanitar, vestiar, telefon internaţional, birouri, tel.
• Oferă spre închiriere ap. 2 camere, Gheorgheni, etaj intermediar, mobilat, frigider, aragaz, maşină de spălat, gresie, faianţă, 120 USD/lună. Tel. 195.916,196.808. (Ag.i.).
• Vinde spaţiu comercial ultracentral, zonă pietonală, intrare direct * din. stradă, showroom+depozit, sau 2 încăperi
n c r H n H i nAPARATURI FOTOGRAFICĂ)
Zcno REINHARDT |
• Tinere simpatice, oferim companie, masaj, domnilor civilizaţi numai la domiciliul nostru. Tel. 0740-56-28-81 între orele 9,00-21,00. (550108)
C U PID O N Love Line!Cel mai modern serviciu de cunoştinţe şi prieteni din România. Sună acum la
0238-402.422, tarif normal, fără suprataxă, şi găseşte-ti
jumătatea.
0238-402454!
C a le a M ă n ă ş t u r , n r . 8 , C lu j -N j
M w .w M .g iA n .w m a ]
MATRIMONIALE
T E L E C H A T !U n serv ic iu ex trem de
p o p u la r. Z eci de prieteni te a ş te a p tă pe fir! 3
S ună la 0238-402,444,!mta r i f n o rm a l, fă ră &
su p ra ta x ă şi in tr ă pe fir, de o riu n d e ai fi.
429.674. (Ag.i.)• Cumpără urgent teren 500-600 ^ --
mp pentru construcţie în cart. cwinn 'T ren rnP suprafaţă, preţ
’aiPreţUl Pieţd- TeL 195-916’ 196.808nŢ A g T ) ' >429.674. (Ag.i.) v & /• .
ADEVĂRUL!de Cluj
C L U J-N A PO C A : Iuni-vineri 8-16;sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04.
1 ! 1 .1 l i ] ) ( , ' î ; ' ; r i o3 0 septem brie 2
A ST R A L TELECOMcaută persoane calificate pentru ocuparea a două posturi de: .
SUPORT TEHNIC INTERNET; Sucursala Cluj-Napoca ,
R esp o n sabilită ţile postului:m onitorizarea parametrilor reţelei; sem nalarea problemelor apărute;recep ţionarea , înregistrarea şi delegarea spre rezolvare areclamaţiilor;
■ m onitorizarea rezolvării problemelor.
C e r in ţe i »• cunoaşterea avansată cdl puţin a unei distribuţii Linux;• reţele tcp/ip (configurare, rutare avansată, securitate);- program are (basK scripting, cgi scripting, etc); -g• instrum ente de monitorizare reţea (SNMP); - §• cunoştinţe hardware de bază. a
Candidaţii pot trimite pînă la data de 01 octombrie 2002 un Cum cuium Vitae la: adresa - P-ţa Mărăşti (aleea Chinei), bl. 13. fax — 0264/413.200; e-mail - [email protected].
Pentru informaţii suplimentare privind postul scos la concurs putem fi contactaţi la următorul număr de telefon: 0264/432.435.
C c ! nituri r t ip h i m txf d c tip-ran t him * duf fcxsrxi jtvrrctt
PRIN BANCA COMERCIALĂC A R P A T IC A
A e r proaspăt în sistemiil bancar românesc!
SUCURSALA CLUJ-NAPOCA Str. Mareşal Ion Antonescu nr. 1, Bl. Bl,
Tel. 064/425562 - Fax. 064/425562 Piafa Mihai Viteazu nr. 7-8,
, - Tel: 136293, Fax: 134784.(9 7 5 8 9 8 9 )
VINZARI CUMPĂRĂRI
1 Vînd urgent teren 1500 mp pe str. Eremiâ Grigorescu. Tel. 0744-60-54-05. (550516)
• Vînd teren pentru construcţii şi teren arabil la Vlaha; Tel: 0723-15- 39-81. (547924)
• Vînd apartament 3 camere ultrafinisat, în cartierul Grigorescu. Tel: 0264-18-02-29 sau 0788-31-32-68. (547919)
ÎNCHIRIERI
• Vînd construcţie de lemn gen cabană de munte, parter + mansardă din grinzi de brad masiv 14 cm', vechime 10 ani. Se poate demonta şi muta pe fundaţie nouă. Poate fi văzută pe str. Traian nr. 5. Informaţii la tel: 0264-42-40-90 după ora 18.00. (547803)
* Ofer unei familii de pensionari iubitori de natură şi linişte, posibilitatea de a locui gratis dar permanent + o mică pensie suplimentară, la casa mea de pe Valea Ierii, în condi(ii foarte bune. Tel: 18- 89-19; 0722-42-58-58. (547878)
• Dau în chirie garsonieră, Grigorescu. Tel: 42-02-48, 0744-89-97-84. (549062)
• Cumpăr în zona centrală artament 1 cameră, bucătărie, ie, cămară, balcon. Tel: 19-04-88. 47864)
• Student caut garaj în zona Haşdeu. Tel. 0744-55-91-53. (550478) • .
SUBREDACŢIA DEJ: Iuni, m iercuri, joi 8-16,m arţi, vineri 8-11;
________________ tel/fax 21-60-75. ~ " ' '*
EU R O PEA N C O M PU TE R D RIV IN G L IC E N C E
Prima ta diplomă recunoscută în 1 ' EU RO PA
Acum şi în C L U J-N A PO C A , - training, . - testare §
~ SC C IM SA
Tel.414.123, 414.120/124. ■ '
* E C B L★
M a g a z i n " M O C H E T A * 7
L
ÎT fîC M
Fî I G N
T fî T
LIPIRE CLIPSARE6 mm 167.983 210.0007mm 193.193 235.2108mm 210.000 252.017preţurile sînt în lei/metru pătrat fără TVA
str. A. Vlaicu nr. 4 Cluj-Napoca Telefon: 0264-41-9.164
DIVERSE• Societate comercială
angajează fierari-betonişti, dulgheri, montatori gips- carton, zidari, muncitori necalificaţi. Relaţii la tel: 43- 53-40 între orele 8-16. (547872)
• Colegiul Naţional “George Coşbuc” din Cluj-Napoca, str. Avram Iancu nr. 70-72, oferă începînd cu data de 1 octombrie 2002 posibilitatea de a servi masa de prînz la cantina şcolii - pre( 24.500 lei/zi. Abonamentele se eliberează la casieriaxcolegiului, între orele 12.00-14.00. Informaţii Ia tel: 19-68-19. (549027)
• SC SM Paniro SA angajează, brutari. Informaţii Ia tel: 44-43-73, str. Aurel Vlaicu nr. 11. (549063)
•- Juristă, preschimb certificat de înmatriculare şi cod fiscal la preţ avantajos. Relaţii, la tel: 0723-52-69-77, 40-65-32 seara. (549066)
Executorul Judecătoresc vinde, la licitaţie publică, casă familială, în Turda, str. Rîndunicii nr. 46, compusă din: 2 camere, bucătărie, dependinţe, corpul II clădire P+l, curte şi grădină în suprafaţă de 1.007 mp. Preţul de strigare eşte de 975.000.000 lei. Participanţii la licitaţie vor face dovada depunerii a 10% din preţul de strigare la dispoziţii Executorului Judecătoresc sau în numerar. Licitaţia va avea Ioc în data de 02.10.2002, ora 10, la sediul Executorului Judecătoresc din Turda, str. Republicii nr. 35. Relaţii suplimentare . la Executorul Judecătoresc Turda, tel: 31-20-90. (7030169)
• S.C. Romstal S.A. Sucursala Cluj angajează inginer de vînzări. C.V.-urile se depun la secretariatul din str. Aurel Vlaicu nr. 25 sau la tel/fax: 0264411.223. (9759013)
• ' Vînd 50 % din cabinet stomatologic, în funcţiune, autorizat, pe str. Primăverii. Informaţii la tel: 0722-23-79-40. (549070)
• închiriez o cameră pentru doi studenţi, cu acces la baie şi bucătărie. Tel: 14-61-89, str. M. Veliciu nr. 56. (547897)
• închiriez cameră cu planşetă de desen şi dependinţe, la una (două) studente. Tel. 16-08-35. (550500)
• Primesc în gazda o elevă sau studentă. P-ţa Mihai Viteazu nr. 11. Tel. 43-2345. (550519)
• Cabinet ginecologic, dr. Hammad Ghazi, str. Mareşal Ion Antonescu nr. 24 (fostă Primăverii) face cunoscut publicului câ şi-a schimbat nr. telefon, în prezent fiind 45-21- 68. (547567)
• Convocator. Adminstrato'rul unic SC Pelicanul Mărăşti SA în conformitate cu Legea "31/90, convoacă AGA extraordinară a societăţii cu următoarea ordine de zi: 1. Declararea sociatăţii ca societate închisă, delistarea de pe piaţă şi modificarea actului constitutiv în acest sens. 2. Diverse. AGA se convoacă pentru data de 15.10.2002, ora 14, în Cluj- Napoca, str. Regele Ferdinand nr. 10. în cazul neîndeplinirii condiţiilor legale AGA extraordinară va avea loc în data de 16.10.2002, ora 14 la aceeaşi adresă. Participă acţionarii înscrişi în registru ia data de referinţă 04.10.2002. (547925)
• Firme din: Noua Zeelandă, Germania, Italia, Spania, Ungaria, Austria angajează bărbaţi .şi femei în toate domeniile. Salarizare 800-1.800 euro. Tel: 0265-265.132, 0265- 140.804, 0265-146.049, 0265- 254.768. (9758974) ,• Numitul Koszta Ianos cu
domiciliu necunoscut, este citat pe data de 21.10.2002, ora 8, la Judecătoria Turda, în calitate de pîrit, în dosar civil nr. 4671/2002, reclamanţi fiind Coste Andrei şi soţia Raveca. (7030175)• Numiţii: soţia lui Şipoş Simion
născută Stan Nastasia, Şipoş Simion Râmpuţ, văduva Şipoşi Maria, cu domiciliu necunoscut, sînt citaţi pe data de 10.10.2002, ora 8, la Judecătoria Turda, în dosar civil 4600/2002, în calitate de pîrîţi, reclamanţi fiind Sobo Toan şi Sobo Elena. (7030175)• Numiţii: Drăgan loan şi-soţia
născută Rus Irina, Drăgan Petru, Drăgan Cătălină căsătorită Călugăr, Crişan loan' a Vanului şi soţia născută Călugăr Todora şi Crişan loan, toţi cu domiciliu necunoscut, sînt citaţi pe data de 8 octombrie 2002, ora 8, la Judecătoria Turda, în dosar civil 3897/2002, în calitate de pîrîţi, reclamanţi fiind Bogătean Alexandru şi soţia Lidia. (7030175)
• Se înştiinţează toţi cei care pretind drepturi reale asupra imobilului înscris în CF 109648 că există termen de reconstituire pe data de 30.09.2002. (549030)
• Numiţii: Rus Ionaş, văduva lui Rus Georgina, cu domiciliu necunoscut, sînt citaţi pe data de 1 oct. 2002, ora 8, Ia Judecătoria Turda, în dosar civil nr. 3898/2002, în cajitate de pîrîţi, reclamantă fiind Feneşan Nuşchiţa. (7030175)
• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Flora SA anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul “ Atelier de preparare carne” situat în corn. Gîrbou, str. Principală nr. 31, jud. Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul IPM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (547920)
• Se citează numiţii: Tătar loan (Şunca) şi Ceserean Ana, să se prezinte în data de 1 octombrie 2002, la Judecătoria Gherla, sala 2, ora 9,00 în proces cu Handrca Dănuţ şi soţja avînd ca obiect prestaţie tabulară (dosar nr. 1744/2002). (550507)• Se citează numiţii; Pozsar Indrej
şi soţia Pozsar Simonnc, sâ se prezinte în data dc 21.10.2002, la Judecătoria Gherla, camera 2, ora9.00 în proces cu Pârău Andrei şi soţia, avînd ca obiect acţiune în constatare şi întăbularc (dosar nr. 2218/2002). (550508)
• Se citează numiţii: Melania Petriechevich Horvath măritată cu Inczedi Iokszmann Edmund, Hortensia Petriechevich Horvath măritată cu Banffy Francisc, Ecaterina Petriechevich Horvath, Estera Petriechevich Horvath măritată cu Kemeny Pavel, să se prezinte în data de 10.10.2002 la Judecătoria Gherla, camera 2, ora9.00 în proces cu Biserica Penticostală Jucu de Sus, avînd ca obiect acţiune în constatare şi ieşire din indiviziune (dosar nr. 2260/ 2002). (550509)
PIERDERI• Pierdut carte de identitate auto
seria C nr. 966611, pe numele Fărcaş Alin. O declar nulă. (549068)
• Pierdut carnet de asigurat, eliberat de CNAS pe numele Sumurducan Gavrilă. îl declar nul. (550512)
• Pierdut carnet de asigurat eliberat de CNAS pe numele Maier Ileana. îl declar nul. (550513)
DECESECOMEMORĂRI
• Va rămîne mereu In inimile noastre cel care ne-a fost cumnat şi unchi PETRE BÂLC. Sîntem alături de întreaga familie în această grea încercare. Cumnata Veronica Bâlc şi nepoţii Viorica,Marius şi Ghiţă Bâlc cu familia. (550510) , -
• Nenea LUCIAN, la un moment dat ai rămas singurul dintre cei trei fraţi, după ce tata şi nenea Cornel au murit. Dar aţi fost foarte buni prieteni, dacă destinul a hotârit să fiţi din nou toţi trei împreună. Mircea Rus. (550514)
• Ultimul nostru omagiu cuscrului şi bunicului, ing. LUDOVIC BUCERZAN şi odihnă ' veşnică. Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune familiei îndoliate. Irina, TibI şi Mircea. (550515)
• Veşnică recunoştinţă celui care a fost prietenul nostru GAVRIL DODUT.Condoleanţe familieiîndurerate. Familia Gabor. (550518) '
• Un gînd pios la doi ani dc la trecerea în nefiinţă a celei care a fost draga noastră soţie, mamă, soră şi prietenă Conf. Dr. ing. MARIA LITAN. Slujba de pomenire va avea loc marţi, 1 octombrie 2002 la ora 18.00 Ia mormîntul defunctei din Cimitirul Centrakaleea principală. Familia şi prietenii. (547933)
• A trecut un an de adhtcă durere de cînd iubitul nostru soţ, tată, socru, bunic şi cuscru GYORGY IOSIF a plecat prea timpuriu în eternitate. O boală nemiloasă l-a smuls din mijlocul nostru foarte repede. Mormîntul Iui va fi presărat cu flori şi udat cu lacrimile noastre. Odihnească-se în pace. Margareta, Zoia, Mircea, lonuţ şi Buba. (550517)
y
P e n tru a v â a s ig u r a în c o n tin u a re u n a b o n a m e n t la z ia r u lvă pu te ţi adresa la:
- S.C. APEX S.R.L. - str. A. Iancu nr. 36, tel. 0264-196.213 (pînă în ultima zi a lunii pentnrluna următoare); ' ttuv»- C.P.D. APEX S.R.L.-str. I.M. Klein nr. 15, tel. 0264-439.120 (pînă în ultima zi a lunii pentru luna următoare); •
tS.C. RODIPET S.A. - P-ţa Gării nr. 4-5, tel. 0264-433.620 (cu plata în numerar sau virament, pînă în ultima zi a lunii pentru luna următoare); La factorii poştali şi Oficiile Poştale de cari aparţineţi (în perioada 1-26 a fiecărei luni).
O etapă cu trei “reprize” şi două derby-uri: prima “repriză” vineri, cu două jocuri; a doua sîmbătă, cu patru jocuri şi primul derby, cel autentic; a treia “repriză” duminică, ziua ultimelor două partide, una fiind derby-ul dezamăgiţilor (protagonistele nocturnei din Ghencea). ~
O revanşă aspirăa bistriţenUor ’ ‘ ’ - ;GLORIA - UNIVERSITATEA CRAIOVA 4-0 (3-0)In ediţia trecută, în toamna lui 2001, la Craiova, Universitatea
a umilit Gloria, cu un autoritar 4-0, iar în primăvară, la Bistriţa, 2-1 pentru craioveni. Vineri, bistriţenii şi-au luat o aspră revanşă cu scorul net de 4-0. Conturile partidei, practic, au fost încheiate în prima repriză prin cele trei goluri marcate, în ordine, de Negrean (10, din 11 metri, tot el a fost agăţat m careu de portarul Uray), Minteoan (15, centrare Negrean) şi Coroian (29). După pauză, a picat şi golul patru, marcat de Sînmărtean (66).
' ,La meci a fost şi Alesanco " jF.C. NAŢIONAL - P0LI-AEK 1-0 (1-0)O victorie la limită a “bancarilor” în faţa “hibridului” timişorean,
gratie golului marcat de Gigei Coman (25). La meci, ca invitat al lui Giovani Becali, a fost prezent .şi Alesanco, fost antrenor al “bancarilor”, acum secund la F.C. Barcelona.
Victoria celei mai în formă echipe RAPID - DINAMO 3-1 (0-0)După fluierul final, Cristi Borcea (Dinamo) a tunat şi fulgerat
împotriva “fluieraşului” Al. Tudor. pe care l-a numit “al 12-lea jucător-al Rapidului", pentru faptul că în min. 44 i-a arătat direct un ''ro 'u" Iui Stoican, care l-a tăvălit în careu pe Godcfroid. Dar campioana en-titre n-a ştiut să păstreze avansul luat în min. 47, cînd Băreăuan a reluat balonul în poartă. Apărarea firavului avantaj a fr.M făcută dc către haită la modul rudimentar şi, drept urmare, respectiv cu un om în plus, rapidiştii i-au masat pe “cîinii roşii” în propriul careu, egalarea fiind reuşită prin golul lui leneşi (65, din 11 metri, henţ în careu al lui Gică Popescu). A unnat prăbuşirea haitei, respectiv două goluri giulcştcne semnate de Robert Niţâ (701 şi Daniel Nicolae (82).
' Prima victorie a “Bătrînei Doamne” ’ "U.T. ARAD - F.C< BRAŞOV 3-1 (2-0)Mare bucurie pentru cei peste 8.000 de spectatori arădeni.
“Bătrînă Doamnă1 a obţinut prima victorie. Debut aplaudat Ia scenă deschisă, în formaţia arădeană, a camerunezului Nyok, un jucător masiv, care a deschis seria celor trei goluri (în min. 12). Celelalte două goluri au fost semnate de Roland Nagy (43, din 11 metri, respectiv 71). Scaunul lui Ionuţ Popa a fost salvat; începe să sc clatine cel al lui Marius Lăcătuş.
^'leo Grozavu cel.ZWozav~ . -CEAHLĂUL - SPORTUL STUDENŢESC 2-2 (1-2)“Gaşca nebună” a fost la un pas de a recupera cele trei puncte
pierdute în etapa anterioară, acasă, în Regie. Scorul a fost deschis printr-o bombă, dintr-o liberă de la peste 30 metri, balonul catapultat de Leo Grozavu (22), ca pe vremuri, mai să rupă plasa. Numai că Leo Grozavu a gafat ca un novice (27) şi Chihaia a egalat. Apoi, tot Leo Grozavu (38) faultează în careu, 11 metri transformat de Chihaia şi 1-2 pe tabela de marcaj pînâ în ultimele secunde, cînd a egalat Brujan. -
chici nit se trece”' " ' : ~ ’FARUL - OŢELUL 0-1 (0-1)Din nou, ca şi în partida.cu Rapidul, ilustrul... necunoscut
Bucătaru s-a dovedit omul potrivit al gălăţenilor în momentul cheie, el expediind o torpilă sub linia de plutire a corăbiei constântene.
Ieri, în “repriza” a treia,F.C. ARGEŞ - ASTRA 1-0 (1-0)
Romeo V. CIRTAN
DIVIZIA “ B” - 5 j BILANŢ GENERAL: 9 - 3 - 4
f
Cifrele din titlu înseamnă: 9 victorii ale gazdelor, 3 “remize şi 4 succese ale oaspeţilor (de fapt, şi egalurile sînt tot de partea oaspeţilor). ’Seria J: .TURUL DE FORŢĂ AL ONEŞTENILOR
ETAPA A VI-A (5 octombrie): Cimentul - Met. Plopeni,Foresta - Uni rea, Dacia - Electromagnetica, F.C. Oneşti - Poli, Inter Gaz - Petrolul, Gloria - C.S.M. Medgidia, Rulmentul - Midia şi Internaţional - Bucovina.
Seria a ll-a: " ,CE SCUZE Şl EXPLICAŢII ARE DE DAT “U”?
• M inaur Zlatna - U.M. Timişoara 0-0. Tîrîş-grăpiş, timişorenii au mai anulat un punct din cele zece de penalizare.
• “U” - OLIMPIA SATU MARE 0-5. Incredibil, dar adevărat.
u ruşine ce toane greu va ti uitata. O ruşine în care orice scuză sau explicaţii sînt “invenţii” ce maschează o realitate insuportabili Alte detalii în cronică.
Industria Sîrmei C. Turzii - C.S.M. Reşiţa 2-2. Gurile rele - câ tot estp la modă expresia - spun că meciul a fost blat. Asta şi prin evoluţia scorului: 1-0 Bratu (26 din 11 metri); 1-1 Ciucur (39, din 11 metri); 2 4 Anca (44) şi 2-2 Ciucur (68, din 11 metri). Ciudat cum “sîrmarii” au gafat de două ori în propriul careu'
• EXTENSIV CRAIOVA - GAZ METAN MEDIAŞ 1-0 Derby-ul etapei. Medieşenii, pe post de lideri, au rezistat cu brio asalturilor craiovenilor, pînă ce Scarlat (72) a anulat egalitatea de pe tabela de marcaj, înscriind golul victoriei.
Corvinul Hunedoara - F.C. Baia Mare -2-0. Două goluri, ambele din faze fixe, marcate de Mitrică: primul dintr-o “liberă” (min. 24), al doilea din 11 metri (min. 39).
• Gilortul Tg. Cârbuneşti - F.C. Oradea *1-2. Rezultat viciat .de arbitru -”fluieraş” Ionică Serea, care a ţinut cu bihorenii. Totuşi, aceştia au condus cu 2-0 prin golurile marcate de Dumitra (min. 6 dintr-o “liberă”) şi Naidin (min. 59). Golul nou promovatei, primul în "B", a fost marcat de Belu (65).
Mihovici), Dragomir (66, Sâlăgean) - M. Gheorghe,- . Mârgăriţescu, Bozdog - Roszel, Ciolănel. Au mardat: Bozdog
- (42,45 - 11 m, 55, 87), Ciolane! (45). Avertismente: Miron,C. Moldovan - Zahariuc,'Bozdog. Au arbitrat: Iosif Biro (Mediaş) - A., Florescu, FI. Ivan (ambii din Bucureşti), v <
Omul meciului: Cătălin Bozdog - ex-clujeanul a înscris patru (!)dintre cele cinci goluri ale Olimpiei. Pupaţi-i în frunte pe cei care nu l-au dorit la echipă pe considerentul că “este puturos si indolent!”
; Stop cadru: Ilie Lazăr şi-a băgat jucătorii în şedinţă imediat după încheierea partidei. Discuţiile
'■ au durat aproximativ 30: de minute, motivj-. care l-a împiedicat să participe la.conferinţa
de presă. Ilie s-a întîlnit, totuşi, cu ziariştii ; răbdători, cărora le-a declarat câ Ia pauză a; fost tentat să părăsească stadionul: “L-an:j auzit pe un spectator care mă îndemna săî ■ . • plec. Puţin a lipsit! I-am întrebat pe jucători« •: ;: ■ '-'•■dacă eu sînt sursa râului, dacă nu joacă din ' , cauza mea. Şi-au. asumat responsabilitatea;
înfrîngerii. Sînt zile în viaţa unei echipe cînd ■ ghinionul şi neşansa se ţin scai şi efortul este.
• în zadar. Am prins una dintre aceste zile”, a • •• conchis Iliută.
Am scăpat de egal uri şi am dat de dracu-n... patru goluri marcate de Cătălin Bozdog şi unul de Ciolănel.
Cronică la acest rezultat? Mulţi mi-au sugerat să-i dau cu “capul de pămînt”, să le trec numele într-un chenar mare şi negru sau să las spaţiul destinat relatării alb, cu menţiunea:
“Aici, ar fi trebuit să citiţi cronica de la meciul “U” - Olimpia”. Au fost cîţiva care mi-au cerut să-i cer pe un ton imperativ lui Ilie Lazăr demisia, lui Călin Moldovan să-şi ardă mănuşile, lui Muscă “să nu-i mai bîzîie cii prezenţa” şi lui Turbuţan găsirea unui sponsor pentru organizarea retragerii
D IV IZIA “ C ”seria a Vlll-a, etapa 5
FAVORITELE S-AU IMPUSU n irea D ej7 şi A rm ă tu ra Z a lău s-au .im p u s ,
conflrmîndu-şi statutul de favorite la promovare. Tricotaje Ineu a reuşit doar un egal la Curtici, iar Minerul Sărmăşag a cîştigat greu pe propriu l teren.
Unirea Dej - Someş Gaz Beclean 3-2Unirea a rămas singura echipă neînvinsă din serie. Goluri
Doru Pop (1, 37 - penalty) şi Podină (70), respectiv Ştefanuţ ; 33 - penalty) şi Gaboreanu.
Plastunion Satulung - M arm aţia Sighet 2-2
Satulung a marcat primele goluri în acest-campionat prin Petrovan (10) şi Konycska (45), dar revenirea oaspeţilor pe final de meci, goluri Moceanu (72) şi Blaga (88), a lăsat doar un singur punct în dreptul gazdelor.
Oaşul Negreşti - Arleşul Turda 3-0Vremuri grele la Turda. Au marcat Ilea (37, 80) şi Csajkos
m .Frontiera Curtici - Tricotaje Ineu 0-0Oaspeţii aveau nevoie de victorie, pentru că restul deplasărilor
din acest tur sînt aproape imposibilei Gherla,.Dej, Beclean şi Zalău.
Someşul Satu Mare - CF Dej 0-4 -Victorie de senzaţie a oaspeţilor. Moşuţ (12, 77), Roşea (65)
şi Gal (87) autorii golurilor.Minerul Sărmăşag - Victoria Cărei 1-0Cam “subţire”, victoria Sărmăşagului obţinută prin golul lui
Paşca (38 - penalty). , . . _Mihai HOSSU
oficiale din fotbal. Cert este că istoria se repetă: cinci etape fără victorie, multe semne de întrebare asupra xămînerii antrenorului principal, toate înaintea etapei ă V l-a, a meciului de la Reşiţa. Anul trecut, Gherman şi Pojar erau demişi în luna septembrie, după etapa a V-a, şi “U” nu ştia cine o va conduce de pe banca
rezervată oaspeţilor * stadionului “Mircea Chivu’- Numele lui Dan Anca, al “Profesorului”, este tot mai des vehiculat. La el s-a apelat şi acum 12 luni!
Codin SAMOILA F oto : I. PETCU
La pămînt, cu picioarele-n sus! -
W'' * 1 v -
” V r ~ ~ J f V :
8111*11111 I J f t l t l
* -C ****'*
t l- „ - ? /
' _ . *
&.t-y * <s &. » a sa, i «-s-a. 1.881 ga|^y:fe
Raliul “MOBIL 1 - AVRAM IANCU" 2002
Podium inedit: Dan Cîrtofan, Emanuel Dina, Dan MorarPalm ares: clasament FIA - Dan. Cîrtofan/: M. Lăzârescu/ ,
RAFO, Emanuel Ilina/ Flawus Cîmpeanu/.Gobra Racing Team,: Dan Morar/ L. Cîmpean/ Samaco R.T. Cluj « clasament echipe , - RAF'O Racing Team/ 6 puncte, Siromex Rally Team/ 4 puncte, Professional Racing Club/ 2 puncte, Hyundai Rally Team România/ 1 punct • grupa A - M. Mihalache/ S. Colceriu/ RAFO • grupa N - D. C îrtofan/M .: Lăzârescu/RAFO • clasam ent debutanţi - Vajda/ Nastor/ privat • clasament după 8 etape/ provizoriu - Aur/ Seat Cordoba WRC/ 62 puncte, Dan Cîrtofan/. Mitsubishi EVO/ 29,86. puncte, Mihai Leu/ Hyundai • WRC./ 21.80 puncte, Bogdan Marişca/ Mitsubishi EVO 6/20 puncte, : Grigorescu/ Renault Megane/: 17 puncte,. Dan Morar/ • Mitsubishi E V /13 puncte, Ilina/ Mitsubishi EVO 6/12 puncte...*.
$ , for. uH .-
Din Cam pionatul Naţional de Raliuri au mai rămas două etape, Piatra N eam ţ/ peste două săptămîni, şi Harghita/ pentm care se aşteaptă confirmarea participărilor de peste hotare. Ultimele etape mai pot rezolva poziţiile 2, 3 ,4 ş.a.m.d., prima poziţie revenindu-i din nou lui Constantin Aur, aur la propriu- şi la figurat în automobilismul românesc.
Mobil 1 - Avram lancu a pus probleme piloţilor, de unde şi multitudinea abandonurilor, cîteva de marcă: Cladoveanu, Leu, Manuel Savu, Hanea, Keleti, Orosz şi Burchel după prima zi, Marişca, Piţigoi, Graef, Băldescu, Berari,... în ziua a doua. A fost să fie o etapă dură i grea, lucruri subliniate de mulţi piloţi. A fost amendată lungimea
"onor probe speciale, dar ea se încadrează regulamentului.Putem afirma, însă, că a fost o reuşită, pentm care organizatorii,
Autopromoţional şi A.C.R. Filiala Cluj, merită toate felicitările.Demostene SOFRON
Foto: I. P E T C U
• ţ / * » •*
^ • \ = â i ^ ! 8 £ 2 j .SL . - *. 1 - .
în calificările Cupei Mondiale...
Italia - România 25-17 (16-14)
Brezoianu, Vioreanu (Picoiu), Maftei, Gotineac, Sâuan, Tofan (Lungu), Sîrbu (Podea), Petrache, Manta, Corodean, Toniţa (Socaciu), Petre, Florea (Mavrodin), Tincu, Toderaşc (Sorin), antrenor Bemard Charreyre, nu au reuşit să-şi treacă în cont dorita victorie. Italia, aflată la cel de al doilea
• succes consecutiv - primul 50-3 cu Spania - s-a calificat pentru Cupa Mondială. România mai are o şansă sîmbătă, 5 octombrie, ora 14,30, zi în care va întîlni la laţi naţionala Spaniei.
In meciul de la Parma, au punctat pentm reprezentanţii “frunzei - de stejar” Corodeanu/ eseu min. 31, Sîrbu/ eseu min. 39, Tofan 2 tr+lp, în timp ce pentru gazde au înscris Cicero/ eseu 21 şi Peens 6 lp+tr.
Cupa României inter-regiuni
Moldova •
A început şi noua competiţie internă, Cupa României inter-regiuni. Cum
de aşteptat, selecţionata' transilvaniei s-a impus, în Primul ei meci la Iaşi, cu un categoric 31-12, început bun
pentru antrenorii Octavian ^ h ih a i a / “ U” C luj, si
Aeorge Sava/ “U” Baia Mare,
In etapa a ll-a, sîmbătă, 5 octombrie, Transilvania ■ Dobrogea.Demostene SOFRON
Debut în C.N. feminin
fi decis experienţa!“U” ACSA Terapia - Rapid 62-66
Cu o săptămînă în urma băieţilor, a pornit la drum şi caravana fetelor, cu doar opt competitoare în întrecere, care vor parcurge în ediţia cu nr. 54 trei tururi, dintre care al doilea
- * K
- I I'W*fr
io, /OL;
■. N
S p1H M
sub formă de turnee.Aşteptat cu mare interes,
debutul noii echipe a Clujului, una cu o medie de vîrstă'în jurul a 19 ani, din care, faţă de ediţia anterioară, lipsesc două piese
de bază, fundaşul Mirela Voştinaru şi extrema Corina Istrătescu, acesta s-a produs sîmbătă la amiază, în Sala Sporturilor “Horia Demian”, din nefericire cu o înfrîngere în faţa
rutinatei formaţii Rapid: 62-66(34-26). înfrîngere ce, cu mai multă luciditate, atenţie şi concentrare în partea a doua a jocului, putea fi evitată. Daraşezarea în teren, nu cea mai fericită, cu extreme (Kulcsar şi Muller) deficitare la procedeul de bază al postului, aruncările de la 6,25 m (s-a încercat de 19 ori pentru 5 reuşite!), cu două jucătoare lipsite de experienţă la pupitru (Ardeleanu şi Nicolaescu), care au fost deficitare la serviciu şi n-au imprimat jocului
ritmul convenabil, precum şi greşita orientare şi lipsa de agresivitate a apărării, le-au privat de o victorie ce, la un moment dat, le-a fost la îndemînă. După un prim “sfert”
echilibrat (scor 19-18), fetele pregătite de Magda Jerebie au reuşit un al doilea mai bun, eficient în atac, în special graţie eforturilor individuale ale pivoţilor Melania Vescan şi Izabela Chiş, ajungînd sâ conducă cu 34-26 (min. 20) şi 40-30 în min. 23. De aici, o nepermisă indolenţă în apărare decide soarta disputei în “sfertul" trei, experimentatul cvartet Şerban, Cioacă, Pinter, Moanţă punînd complet stăpînire pe desfăşurarea ostilităţilor. Fundaşul-extremă Cătălina Şerban înscrie de unde vrea, reuşind o suită de 5 aruncări de 3 puncte (4 consecutive!), cărora extrema Daniela Cioacă le mai adaugă două, scorul devenind, în doar 4 minute, 44-45 (min. 27), echivalent cu prăbuşirea echipei gazdă. De aici şi pînă în final, meciul a fost controlat de sportivele din capitală.
Să credem că înfrîngerea le va trezi la realitate, iar în următoarele confruntări modul de abordare a acestora va fi cu totul altul, conştientizînd că,-fără o pregătire exemplară, o partitură tactică întru totul respectată şi o dăruire totală, performanţa rămîne doar un vis frumos... Au punctat: Vescan 18 (2), Kulcsar 12, Muller 11 (2), Chiş 8, Ardeleanu 7 (1), Urse 4, Secară 2, pentru “U", respectiv Şerban 25 (7), Cioacă 14 (4), Moanţă 10, Pinter 8, Stănescu 6, Gheorghiu 3.
Mircea Ion RADU
Răspunzînfi întrebării multor cititori, putem anunţa, în baza celor aflate de la cei ce gestionează: modernul “Complex de nataţie
Politehnica”, câ bazinul acoperit se redeschide pentru sportivi şi public, cu începere de marţi. 1 octombrie, orarul zilnic fiind de la ora 6 la 22.
Lotei, Silaghi, Moldovan, Ştefan, Iova, Trifan/ libero - au jucat destul de bine, crescînd de la un set la altul. Doar tinereţea şi, totuşi, lipsa de experienţă, i-au privat de un rezultat bun în primul colocviu studenţesc al Diviziei “A” masculine.
Dragomir 2, Crăciun 3 (Constantin 1), Iacob.Multe “curiozităţi” în arbitrajul cuplului A.Barbu - S.Nica, Piteşti.în cadrul etapei a 8-a, studentele au întîlnit Oţelul, trupă aflată
într-un exprimat proces de revigorare (buget de 100.000 de dolari per sezon, tehnician nou, Al. Mengoni, dar cu vechi state de serviciu în performanţă, lot remaniat), ţinta gălăţenilor fiind readucerea Oţelului la... tăria avută acum 4-5 ani, cînd a jucat 3 semifinale continentale la rînd. Deocamdată însă, lucrurile nu sînt coagulate, Oţelul rămînînd o bună formaţie de pluton, singura ei personalitate fiind interul Dirjan. Care şi-a şi făcut numărul (7 goluri), mai ales că studentele, deşi avizate, nu s-au prea grăbit să-i închidă unghiurile. Iar cînd au făcut-o, ştafeta a fost preluată de centrul Mirela Verman: 7 goluri în repriza secundă, dintre care cel puţin 2 au fost... semicadouri (7 m.) din partea arbitrilor. Care au fost, altfel, extrem de generoşi cu oaspetele la acest capitol, ei acordînd Oţelului nu mai puţin de 10 astfel de aruncări (2 apărate de Florentina Grecu), faţă de cele doar 4 de care au beneficiat gazdele. Clujencele n-au avut însă nevoie de... ajutoare, ele preluînd devreme conducerea (8-5 min. 16) şi intrînd în pauză cu un avantaj confortabil (14-9). Care avea să se dovedească decisiv în bugetul partidei, în condiţia în care oaspetele au izbutit o repriză egală ca scor: 14-14. Şi cu aceasta, “U’ Ursus marchează a 5-a victorie în cele 6 jocuri pe care le-a disputat, studentele avînd - aşa cum se ştie - 2 restante.
• Senzaţionala revenire a clujenilorArmătura "U": Cucuiet (Neag)-'Vijiac 6 goluri. Neta 6, Marian
6, Dăncilă 1, Mureşan 6 (Panckler 3), Ani I (Ştef I). Introdus în primul 7, Balint s-a accidentat în min. 4.
Arbitraj decent al cuplului V.Calina (Piteşti) - M. Banciu (Craiova)
Cei care au părăsit sala la 12.30, crezînd ca zarurile fuseseră aruncate şi studenţii puşi la colţ (9-15 min. 20) vor fi fost probabil şocaţi cînd au aflat că aceştia au învins, şi încă la scor: 30-26. Cum s-a produs “minunea”?! Ei înşişi intrigaţi de felul cum arată tabela de marcaj în min. 20, studenţii - cu Marian scăpat din chinga “ortacului” Ilies - s-au descătuşat, dcclanşînd o furibundă cursă de urmărire ce a diminuat progresiv handicapul, diferenţa la pauză fiind de doar 2 goluri: 14-16. Aşadar, există speranţă!
Repriza secundă a fost una de-a dreptul demenţială! După cc s-au apropiat în 6 rînduri la doar 1 gol de Lignitul (carc respira tot mai greu), clujenii reuşesc egalarea în min. 43 (21-21), ca în clipa imediat următoare sâ şi preia conducerea. Care - pe fondul unui joc orientat şi productiv, fiecare atac închcindu-se cu gol - se măreşte progresiv, Armătura încheind la diferenţă (şi în aclamaţiile sălii) o partidă ce părea compromisă şi care a fost una dificilă, adversarul fiind o formaţie tenace şi experimentată. Pentru clujeni victoria a fost cu atît mai preţioasă cu cît ea este prima în acest sezon.
Nusa Demian
Tristeţe§
la Gherla• Olimpia - Armătura Zalău 0-1 (0-1) •
* Stadion: Olimpia; Timp:; frumos; T eren : bun;
Spectatori: 300; A rb itri: j. V. Brumar - A. Munteanu,
L. Ducan (toţi din Sibiu). Olimpia: Coşeriu - Igna (46
: Bocoş (16 Maier), Prodan. ( : Armătura: Suciu - Molnar, / i M ureşan, C hibulcuţean, / , Oros - Mîndru, Sabău, Vesa
- Pop (84 Zoicaş), Cozma, ; : Ignat (70 Lonca). M arcator:( Ignat (40). Avertism ente:; C riste, Paşca, Rom an,
Giurgiu, Muntean - Lonca.
O m u l m eciu lu i:m ijlocaşul oaspeţilo r,Sabău. un tînăr de 22 de ani, care este un produs 100% al clubului de sub Meseş.
S top c a d ru : m ulţisuporteri gherleni au
; preferat... agricultura.
Cei 300 de spectatori gherleni au plecat acasă dezamăgiri de la acest meci, gazdele evol’uînd şters, fără vlagă şi ambiţie. Nu ştim cauzele prestaţiei jucătorilor de pe Someş. însă ştim că ei nu au mai jucat de mult aşa de slab. Gherlenii au tras un... singur şut pe spaţiul porţii, şi acela expediat de fundaşul Paşca în minutul 43. în rest, un joc calculat şi bine gîndit al sălăjenilor, care au meritat cele trei puncte. Singurul gol a fost marcat de Ignat în minutul 40 al partidei, cînd a reluat în poartă excelenta centrare a lui Oros. Pînă la sfîrşitul meciului, oaspeţii au ’ evoluat prudent, apropiindu-se tot mai rar de poarta iui Coşeriu, pus, însă, la grea încercare în două rînduri, în mînutele 63 şi 77, prin Pop şi Cozma.
SZEKELY Csaba
1 Dolar SUA = 33.041 Iei 1 Liră sterlină = 51.394 lei E e a n f f l i E i F
dobînda se capitalizează;cu plata dobinzll la expirare.
i>.r.n* i»"f*•!’ -tS*.t ^ m jg » ,gWW!gJ!gBW g 1in n -------- i --- irn — nutri in ii» n i i* i» n i «ii M T n n i iruli K a lia n u i WModificarea dobînzilor se comunică redacţiei, pină la ora 12°° prin fax: 19.74.18.
V A L U T A- persoane fizice - %
BANCA Valuta Vedere 1 tuni 3 funJ 6 Juni D luni 12 luniBRD - GSG EUR 0.5 2,2 2.75 3 3,05 3,15
‘ . B . Ţ ir ia c ^ 2 20 22 V.. 23 r 23 ;23Rom ânească 2 24 25,5 26,5 27,5 28B a n c P o st* 3 .. 20 23 24 - 24.5 . 25 .
A lian ţa 4 24 26 27 28 29Trans ilvan ia 3 19 22 23 24 24
CEC : 4 - - - 1 9 - ? .2 0 - 'A L P H A B A N K 1.5 19 21 22 22,5 23W EST B A N K ! 3 . 20 22 23 24 , 24 •.•
C om ercia lăCARPATICA 3 21 22 23 23 22
V O LK S B A N K 2 23 24,5 25 •-25,5 26FIN A N S B A N K 3 20 21 23 24 24
R O BA N K 3 20 22 23 * 23 23
- persoane juridice - %B ă n c i
co m e rc ia le la ve d e re 1 lună ‘ 3 lu n i 6 lun i 9 lu n i 12 lu n i
BC R 2 19 23 24 24,5 25
B R D ** - GSG 3 18,5 . 21 22,5 23 23,5RA IFFEISEN B A N K
(tfob r*v-trafcU) 4 19 21 22 22 22
B .Ţ ir ia c 2 20 22 23 23 23
B a n c P o s t* 3 20 23 24 24,5 25
R om ânească 2 24 25,5 26,5 27,5 28
CEC 4 19 20 20 21 21
Trans ilvan ia 3 19 22 23 24 24
A L P H A B A N K 1,5 19 21 22 22,5 23
W EST B A N K 3 20 22 23 24 24
C om erc ia lăCA R P ATIC A 3 21 22 23 23 22
V O LK S B A N K 2 23 24,5 25 25,5 26
FIN A N S B A N K 3 20 21 23 24 24
R O B A N K 3 20 22 23 23 23
Comunicat D.G.F.P. Cluj
în conformitate cu HG 831/ 31. 07. 2002, agenţii economici care au calitatea de comerciant şi deţin şi/sau achiziţionează spre vînzare băuturi alcoolice marcate cu vechile modele de banderole vor depune la Direcţia G eneraîă a Finanţelor Publice Cluj, în termen de 2 zile de la data fiecărei achiziţii, situaţia stocurilor de băuturi alcoolice achiziţionate spre vînzare.
In baza prevederilor art. 62 din Legea nr. 521/ 02.08.2002, agenţii economici comercianţi în sistem en-gros şi alimentaţie publică, care deţin autorizaţii de comercializare valabile pe toată perioada de desfăşurare a activităţii, eliberate anterior intrării în vigoare a prezentei legi (02. 08. 2002), au obligaţia ca, pînă la data de 15 noiembrie 2002, să prezinte aceste autorizaţii la D irecţia Generală a F inanţelor Publice a jude ţu lu i Cluj - Biroul Administrare Monopol, cam. 1-2, în vederea anulării şi emiterii unor noi autorizaţii valabile 12 luni de la emitere şi cu perceperea unor noi taxe, com ercializarea bău turilor alcoolice, produselor din tutun şi cafea în sistem en detail nu intră sub incidenţa sistemului de autorizare.
După data de 15 noiembrie 2002, autorizaţiile eliberate anterior datei de intrare în vigoare a prezentei legi sînt nule de drept.
în baza Legii 523/ 2002 art. 32, pentru toate livrările şi transferurile de produse petroliere este obligatorie folosirea imprimatelor cu regim special “uleiuri minerale” şi de către agenţii economici în sistem en-gros.
în conform itate cu prevederile Legii 64/ 2002, agenţii economici care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii direct de la populaţie sînt obligaţi să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale. Conform art. 4 din aceeaşi lege, “bonul fiscal” trebuie să cuprindă denumirea şi codul fiscal ale agentului economic emitent, adresa de la locul de instalare a aparatului de marcat electronic fiscal; logotipul şi seria fiscală a aparatului; numărul de ordine; data şi ora emiterii; denumirea fiecărui bun livrat sau serviciu prestat; preţul sau tariful; cantitatea; valoarea pe fiecare operaţiune, inclusiv taxa pe valoarea adăugată.
: Usş * *, îs'/;
R estru c tu rarea Tarom vizează reducerea pierderilor
com paniei cu şa p te m ilioane d e dolari in 2003Aplicarea programului de
restructurare va avea ca efect reducerea pierderilor companiei Tarom la 30 milioane de dolari în 2003, cu şapte milioane de dolari mai reduse faţă de estimările pentru acest an, a declarat ministrul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, Miron Mitrea. :
“îmbunătăţirea situaţiei companiei, care înregistra în anul 2000 pierderi de circa 62 milioane de dolari, este urmarea măsurilor pe termen scurt aplicate, care au funcţionat însă în proporţie de 75%", a spus Mitrea.
Oficialul MLPTL a arătat că problemele apărute au fost la restructurarea agenţiilor Tarom din străinătate şi lacomercializarea biletelor de călătorie. “Din acest motiv, am adus la conducerea companiei directorul agenţiei de la Paris, care a avut cele mai bune
rezultate”, a spus Mitrea.El a apreciat că, faţă de alţi
operatori de transport aerian din regiune, Tarom este o societate “care stă bine în piaţă”, avînd în vedere perioada dificilă pe care o parcurg companiile de aviaţie după 11 septembrie.
“în maximum trei-patru săptămîni, vom analiza posibilitatea renunţării la cursele long-courier, care în mod cert
'sînt nerentabile. Oricum, dacă acest lucru se va întîmplă, nu se va realiza de a doua zi. Mai degrabă, înclin să cred că nu se va renunţa la aceste rute”, a spus Mitrea.
El a precizat că stabilirea firmei care va încheia contractele de asigurare pentru avioanele companiei se va face prin intermediul unei licitaţii publice deschise.
în ceea ce priveşte planul de restructurare de personal, ministrul Transporturilor a arătat
că acesta nu prevede concedieri masive, ci vizează în primul rînd pensionarea celor care au îndeplinit vîrstă.
“Nu vom reduce personalul în mod drastic, dar nici 2.700 de angajaţi la 19 avioane nu se poate, l-am invitat săptămînă viitoare pe membrii sindicatelor din Tarom la discuţie pentru a lămuri aspectele planului de restructurare pe care îl vom aplica”, a menţionat Mitrea.
Ministrul Transporturilor h numit, pe data 11 septembrie, pe Alexandru Szlivka în funcţia de director general al Tarom, după ce fostul director Nicolae Demetriade a demisionat, invocînd motive personale.
Flota Tarom este alcătuită din nouă aeronave Boeing 73?, la care se adaugă şapte avioane ATR şi două aparate Airbus.
S.C. TEMPUS INVEST S.R.L. anuntâ9
organizarea licitaţiilor pentru continuarea lucrârilor la
Complexul im obiliar BUNĂ ZIUAC a ie te le de sarcini p e specialitâţi :
co n s tru c ţii - 56 a p a rta m e n te(zidărie, tencuieli, zugrăveli, pardoseli, reparaţii acoperiş
usi in te rio a re9 1 -
se pot ridica zilnic între orele 08.00-16.00,in perioada 28.09. - 01.10.2002
de la sediul firmei din Str Buna Ziua fn Depunerea ofertelor panâ la data de 02.10.2002.
Preţul unui caiet d e sarcini este 4.000.000 lei. Informaţii suplimentare la telefon
0745.635.197 sau 0264-438259
O r g a n i z a r e a s i s te m u lu i c o o p e r a t i s t va fi
r e g l e m e n t a t ă p r in t r - o o r d o n a n ţ ă d e u rg e n ţi
oainidfm«t
Cadrul legislativ privind funcţionarea societăţilor din domeniul cooperaţiei va fi stabilit, în perioada imediat următoare, printr-o ordonanţă de urgenţă, pentru stoparea vînzărilor de active aflate în patrimoniul cooperaţiilor, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, Silvia Ciornei, ministrul pentru întreprinderile Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie.
“Este nevoie de o intervenţie a statului pentru a stopa vînzările abuzive, în detrimentul membrilor cooperatori, aflate în patrimoniul societăţilor cooperatiste, cel puţin pe o perioadă limitată, pînă cînd prevederile cadrului legislativ din domeniu vor putea fi puse în
Garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor in sistemul bancar în conf. cu
prevederile Legii nr. 88/1997; Fără comision la depunere sau retragere. (9759010)
aplicare", a spus Ciornei, precizînd că, în cel mult o lună, proiectul va fi trimis spre aprobare Executivului.
O delegaţie a autorităţilor române, formată din reprezentanţi ai ministerului şi ai Camerei Deputaţilor, s-a întîlnit, la Bruxelles, cu membri ai Comisiei Europene, pentru a analiza proiectul de ordonanţă privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei.
Ciornei a afirmat că discuţiile cu oficialii europeni au vizat trei domenii principale, şi anume rolul pe care ÎI va avea statul în sectorul cooperaţiei, statutul asociaţiilor şi uniunilor societăţilor dirr domeniu şi constituirea unui fond de promovare şi dezvoltare a cooperaţiei.
“în timpul acestor discuţii, am convenit că statul trebuie să exercite un control asupra societăţilor cooperatiste, în privinţa fiscalităţii, a protecţiei
' mediului, a consumatorilor, şi să asigure monitorizarea respectării legislaţiei”, a declarat luliu Vida, reprezentant al Comisiei pentru politici economice, reformă şi privatizare din cadrul Camerei Deputaţilor. El a afirmat că în ultimii 12 ani nu au fost adoptate măsuri : adecvate pentru realizarea reformei în acest sistem, care funcţionează şi în
prezent “după regulile scrise? nescrise de la sfîrşitul anul* 1990”.
loan Bivolaru, reprezentanta Comisiei Industriei şi Servi# din cadrul Camerei DeputaŞor a subliniat şi el important* reglementării juridice cit ne rapide a acestui sector şi * implicării instituţiilor statului|[l domeniul cooperaţiei.
“Statul are dreptul să intervW în acest domeniu, în măsura fl care se implică în dezvoltai sectorului, prin acordarea ţţ! subvenţii, facilităţi sau prin a® modalităţi”, a spus Bivolaru-
Silvia Ciornei a preciza!12 proiectul va stipula, asemenea, constituirea unu fond de promovare ‘ cooperaţiei. .
Reprezentanţii celor doij sisteme cooperatiste, UCECOţ şi CENTROCOOP, au acuzat? mai multe rînduri ministerul d intenţionează să naţionaliza2* sectorul cooperaţiei şi au profil ca sistemul juridic de funcţiona? a cooperaţiei să fie reglement* pe baza unui proiect elaborai UCECOM.
Oficialii guvernamentali sP“ însă că proiectul UCECOM f “depăşit şi învechit”, fi'11 elaborat în anul 1997, şi suferit, în timpul dezbaterilor d Parlament, 240 de modifică*1
ISeo n o m ia 1 EURO = 32322 lei 1 g AUR = 340.093 lei
\ folosirea Internetului în interes personal de la birou este ce l m ai frecvent caz de indisciplinăNumărul cazurilor în care angajaţii folosesc serviciile
de poştă electronică-şi Internet în interes personal de la locul de muncă este în creştere, în ultimele 12 luni acesta depăşindu-l pe cel al cazurilor de Incorectitudine, violenţă şi nerespectarea regulilor de sănătate şi muncă luate împreună, relevă un studiu realizat de KLegal, cabinetul de avocatură asociat (miei de consultanţă KPMG, în colaborare cu revista ■personnel Today”.■ Astfel, în rîndul a 212 companii britanice din diferite sectoare de activitate care au participat la sondajul de opinie, au fost luate în ultimul an măsuri disciplinare in 358 de cazuri pentru folosirea nereguiamentară a poştei electronice şi a Internetului, faţă de 326 pentru celelalte trei categorii.. ‘Acest sondaj arată că Internetul şi poşta electronică cauzează în prezent mai multe probleme disciplinare decît orice altceva. Angajatorii trebuie să reacţioneze comunicînd clar personalului ce înseamnă o utilizare acceptabilă a Internetului şi ce înseamnă o utilizare inacceptabilă”, a declarat Noel O ’Reilly, editor al publicaţiei “Personnel Today”.
Neregulile electronice cu cea mai mare frecvenţă au fost folosirea Internetului sau a poştei electronice in interes personal, trimiterea de mesaje pornografice şiaccesarea de site-uri pornografice. Cu toate acestea, rai puţin de 10% dintre persoanele care au fost incluse
A prima categorie au fost concediate.Trimiterea de mesaje cu caracter pornografic
constituie, în schimb, potrivit studiului, una dintre primele trei modalităţi de a fi concediat. Angajaţii care trimit astfel de mesaje au fost concediaţi în proporţie de 40%, un nivel mai ridicat fiind înregistrat numai de cazurile de incorectitudine - aproape 100% - şi de cele de violenţă - 74%. Sondajul dezvăluie, de asemenea, că angajaţii au aproape de zece ori mai multe şanse să fie concediaţi pentru că trimit mesaje pornografice decît pentru trimiterea unui e-mail care ar putea afecta-în mod negativ reputaţia companiei.
Aproximativ 20% dintre firme au declarat că au monitorizat zilnic, în perioada iunie 2001-iunie 2002, folosirea serviciilor de poştă electronică şi de Internet de către salariaţi, în contextul în care, conform unui sondaj similar realizat în urmă cu 18 luni, numai 11% dintre companii făceau acest lucru.
Pe de altă parte, un număr mai mare de firme îşi informează în prezent angajaţii că sînt monitorizaţi. Dacă în raportul precedent se arăta că 20% dintre companii nu comunicau personalului că tot ceea ce accesează sau distribuie prin Internet este urmărit, deşi aceasta înseamnă nerespectarea legii, în noua ediţie a studiului doar zece procente dintre ele recunoscut că nu îşi avertizează salariaţii în legătură cu acest lucru.
Circa 93% dintre companii au reguli publicate la conduita angajaţilor şi aproximativ două treimi dintre acestea includ în mod expres folosirea «corespunzătoare a e-mailului şi Internetului în definirea cazurilor de “abatere disciplinară gravă”. Mai mult, zece procente dintre firme interzic complet utilizarea în interes personal a acestor servicii la locul
muncă, în vreme ce 29% dintre companii permit astfel de practici numai “în afara orelor de lucru conform contractului”. “Este surprinzător cît de mult hp este alocat în prezent rezolvării problemelor legate de abuzul de e-mail şi de Internet la locul de muncă. Dacă ţinem cont de costurile asociate acestui timp, je pare că o investiţie mult mai bună ar fi cea făcută io sisteme de securitate şi software îmbunătăţite”, a arătat Stephen Levinson, partener în cadrul KLegal.
’.Ot
iff
iţiiseşianului
tantaviciilor taţilor rtanţa ît ma r şi a ului ie
[ervini;uraisoltarea ea •ini ani. za! d i, d! a unu re
fECOJ1 luzari erul d alizet' propif oţionar* imenti1
Să-mi deschid cont la ei pentru că sunt serioşi sau pentru că îmi dau un Volkswagen?
Pentru că HVB e o bancă germ ană solidă şi serioasă, bineînţeles. Deşi probabil că nu te-ar deranja prea tare să câştigi* un
Volkswagen Polo, dacă până Ia 1 dccombrio îţi constitui Li HVB Cluj un depozit do minimum 3000 Euro pe cel puţin 6 luni.
Ce bancă vi se potriveşte?
HVB^Rom ania
I www.hvb.ro I tel. 406 070 IO bancă a HVB Group
•Câştigătorul maşinii este decis prin tragere la sorţi. Angajaţii şi rudele angajaţilor HVB Romania nu pot participa la această promoţie.
Ministerul Finanţelor a desfăşurat, în perioada ?’22 septem brie, prin intermediul Gărzii Financiare, Peste 6.850 de acţiuni de wntrol, cu preponderenţă în nudul agenţilor economici Plătitori de accize, valoarea totală a impozitelor, taxelor şi Majorărilor aplicate fiind de >20 de miliarde de lei, a anunţat, joi, într-o conferinţă
presă, Neculae Plăiaşu, ^misarul general al - Gărzii Financiare.
Majoritatea evaziunilor ■'scale descoperite în ultimele J°uâ săptămîni au fost lltegistrate în rîndul firmelor
Ca activităţi de producţie şi «ratt^tonercializare de alcool, tutun
ţlgârCtC n p frn l în c ă q ii
iii spui" )M es®
fii!» şi că1 ■iilor d11 lificâri
şi petrol, însă, au '1® şi cazuri privind turismul
transportul internaţional de Persoane, precum şi sisteme de
tip Caritas. Potrivit lui Plăiaşu, metodele prin care se realizează
. evaziunile fiscale sînt într-o continuă perfecţionare, motiv pentru care Garda Financiară încearcă să îmbunătăţească legislaţia. “Noul, proiect de completare şi modificare a legii evaziunii fiscale a fost deja discutat cu partenerii sociali, şi urmează să ajungă foarte curînd la Guvern. De asemenea, există posibilitatea com pletării şi modificării acestui act normativ cu ajutorul unei ordonanţe de urgenţă”, a precizat comisarul general.
Garda Financiară a încheiat, în ultimele două săptămîni, 4.615 procese verbale de control, ^ amenzile contravenţionale aplicate fiind d e -49 de m iliarde de lei. Valoarea bunurilor confiscate s-a ridicat la 49 de miliarde de
lei. Unul dintre cazurile descoperite recent este cel al societăţii- Rel Tobacco din Bucureşti, al cărui asociat unic este Aurelian Ursulescu, care, potrivit lui Plăiaşu, a profitat “de unele portiţe administrative” pentru a deveni producător de ţigarete fară a deţine tehnologia şi dotarea necesare, ci folosind alte societăţi specializate.
Din tutunul achiziţionat de Rel Tobacco, două alte firme au fabricat ţigarete marca “M aro”, care erau apoi distribuite în sistem en-gros. Compania are în prezent datorii la bugetul de stat de 82,1 miliarde de lei, reprezentînd accize, taxa pe valoarea adăugată, impozit de profit, alte impozite şi taxe, majorări şi penalităţi.
La Braşov, a fost descoperită
o societate deţinută de un cetăţean argentinian asociat cu doi români, Solomarketing Reprezentative, care intermedia vînzarea de certificate de membru Vacation Club, în bâza cărora era asigurată participarea la excursii în Spania. Persoanele păgubite erau contactate prin telefon pentru a fi anunţate că au cîştigat un premiu constînd într-un sejur gratuit de şapte zile în Spania, dar pentru care ar fi avut nevoie de respectivul certificat, care costa 5.500 de dolari.
Potrivit primelor estimări, 250 de persoane au plă tit avansul de 1.000 de dolari so licita t pentru a deveni membru Vacation Club, dar n u m a i-21 de persoane au călătorit în Spania, iar din evidenţele societăţii rezultă că nu a fost eliberat nici un
certificat. Prejudiciul adus la buget de Solomarketing este de 5,2 miliarde de lei.
Conform com isaru lu i general al Gărzii Financiare, după data de 1 ianuarie, a acestui an, odată cu ridicarea v ize lo r, in frac ţiun ile în dom eniul tu rism ulu i şi transportului de persoane s-au înm ulţit. în urm a uno r con troale recen te , au fo st dep istate, a tît o firm ă din G iurg iu care as ig u ra transportul unor. cetăţeni de etnie rromă în Italia, Franţa şi Spania pentru a lucra fără forme legale, precum şi a firmă din Bihor cu neconcordanţe în tre num ărul de persoane înscrise în evidenţele contabile şi num ărul de persoane înregistrate la ieşirea din ţară.
U n alt caz de evaz iune descoperit în ultima perioadă
de Garda Financiară este cel al societăţii Metal Tech din ju d e ţu l B istriţa -N ăsăud , d e ţin u tă de doi cetă ţen i italieni, a cărei activitate era turnarea de carcase pentru contoare destinate exportului în Italia. în actele firmei au fo st găsite num erele de în m a tricu la re aleau to v eh ic u le lo r cu care acea s ta susţinea că se ap ro v iz io n a cu tone de lingouri de aramă, numere care corespundeau în realitate unor autoturisme marca Dacia sau Renault, precum şi unor autocisterne, cu care nu ar fi putut fi asigurate astfel de transporturi. De asemenea, au fost descoperite facturi fiscale considerate false, pe baza că ro ra a fost ca lcu lat un prejudiciu de 27,63 miliarde de lei.
OFICIUL JUDEŢEAN PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORULUI-431.367. reputaţilor au adoptat proiectul de
lege privind aderarea României la Statutul Consiliului Europei.
Secolul XX a adus schimbări spectaculare in domeniul arhitecturii, ingineriei şi construcţiilor, toate acestea permiţînd umanităţii să creeze cîteva structuri monumentale, adevărate minuni ale prezentului. Acestea Întruchipează ingeniozitatea omului, capacitatea lui de a visa, de a plănui şi de a se depăşi pe sine însuşi. Pentru câ omul are puterea de a face posibil imposibilul.
■r&FiM' 1** i
X p \ ; ,* * - Jr t ; i C ’
*»'f i t i l i l l î lh ţ:
Ii» Ii-ia
Turnul CN
Prin anii J960, semnalele emise în eter de posturile de televiziune canadiene întîmpinau cîteva probleme din cauza mulţimii de zgîrie-nori. Semnalele slabe asociate celor puternice dădeau senzaţia telespectatorilor că urm ăresc două posturi în acelaşi timp. Pentru a îmbunătăţi această situaţie, Societatea
N aţională aCăilor Ferate Canadiene a p r o p u s c o n s tru ire a unui tum de tra n s m is ie , care să v e g h e z e
- ^ d e a s u p r a celor mai înalte clădiri din Toronto.
J C onstru irea | fundaţiei a 1 debutat în
1973 şi a durat doar p a t ru . luni. Excavatoare gigante au scos mai mult de 62.000 de tone de p ă m . î n t . In iţia l, s-a
dorit realizarea a trei turnuri, legate între ele prin poduri. Treptat, însă, planul a cuprins doar un singur tum, înalt de 553 de m etri şi a lcă tu it d in trei „picioare”. R id icarea tu rnu lu i a reprezentat o adevărată luptă împotriva înălţimii, nemaiîntîlnită pînă . atunci în domeniul turnării betonului. Finalizată în 1975, construirea turnului CN a costat 57 de milioane de dolari, un chilipir comparativ cu sumele necesare pentru celelalte minuni modeme. Aproape de două ori mai mare decît Tumul Eiffel şi de trei ori mai mare decît monumentul lui Washington, Tumul CN a reuşit sâ cucerească orizonturile oraşului Toronto.
v S
Em pire S ta te Building
înălţarea clădirii new-yorkeze a început în martie 1930, fiind finalizată 14 luni mai tîrziu, în mai 1931. La deschiderea oficială din prima zi a lunii mai, preşedintele Herbert Hoover a apăsat în Washington un buton care pornea luminile din clădire. Pînă în 1972, cînd a fost construit World Trade Center, Empire State Building a fost cel mai mare imobil din lume. Titlul acesta şi l-a redobîndit după tragicele evenimente de la 11 septembrie 2001. Pînă în vîrful antenei, măsoară 448 m, iar pînă Ia etajul 102, 391 m. Costul construcţiei depăşeşte 24 de milioane de dolari.
rH idrocentra laItaipu
Construit între anii 1975 şi 1991, Itaipu este cea mai mare hidrocentrală din lume şi reprezintă reuşita eforturilor a două ţâri vecine: B razilia şiParaguay. După darea în funcţiune a ultim ului generator, în 1991, energia produsă aici a înregistrat mai multe recorduri. Astfel, dacă în 1995 au
îK'4*;
fin
Eu
saucar
fost generaţi 77 de milioane de MWh’, în 1996 s-a stabilit un nou record: aproape 80 de milioane de MWh. Amploarea proiectului este dovedită şi de faptul că, în 1995, această hidrocentrală generează 25% din necesarul de energie electrică al Braziliei şi 78% pentru Paraguay. în plus, constituie şi o importantă atracţie turistică, fiind vizitată de 9 milioane de oameni, din 162 de ţâri.
P odul G olden G ate
Acesta face legătura între San Francisco şi M arin County şi constituie una din m inunile arhitecturale ale secolului. Ani de-a rindul, podul a deţinut titlul de cel mai lung pod suspendat din lume. Ideea construcţiei datează de prin 1928 şi îi aparţine renumitului inginer Joseph Baerman Strauss. O dată cu ea s-au născut o serie decritici, care susţineau că Golden Gate este imposibil de construit, din cauza vremii ceţoase, a vîntului puternic şi a curenţilor oceanici. De aici, denumirea de „Podul care nu a putut fi construit”. în ciuda tuturor piedicilor naturii, lucrările au debutat în 5 ianuarie 1933 şi au fost finalizate patru ani şi jumătate mai tîrziu. Costul total se ridică la 35 de milioane de dolari. Lungimea podului este de 1,2 mile. 11 oameni şi-au pierdut vieţile în timp ce lucrau la pod.
Culoarea aleasă a fost portocaliul, deoarece se îmbina foarte bine cu împrejurimile naturale ale podului. Cele două cabluri care pornesc din pod conţin 80.000 de mile de sîrmă de oţel, suficientă pentru a cuprinde de trei ori linia Ecuatorului. Ziua deschiderii - 27 mai 1937 - a fost una triumfătoare: mai mult de 200.000 de oameni au celebrat marele eveniment traversînd podul în lungime.
în prezent, pietonii şi bicicliştii au voie să traverseze podul pe nişte benzi special amenajate, de unde pot admira insula Alcatraz. Taxa pe care o achită vehiculele la intrare în San Francisco este de 3$.
C analul Panam aPrintre cele mai mari eforturi prin care
omenirea a contribuit în mod semnificativ la progresul lumii, construirea acestui canal reprezintă o realizare îndrăzneaţă. în 1903, Panama şi Statele Unite ale Americii au semnat un acord, prin care SUA prelua construirea unui canal intre-oceanic, de-a lungul ismului Panama. Lucrările au pornit în anul următor, proiectul monumental fiind încheiat în 10 ani, suma alocată ridieîndu- se la 387 de milioane de dolari.
E urotunelu l
Construcţia acestui amplu proiect de infrastructură a costat 15 miliarde de dolari si a transformat în realitate vechiul vis de
O pera din S ydneyEste cel mai solicitat centru artistic al lumii. De la deschiderea lui, în 1973, a oferit
nenumărate ore de divertisment pentru milioane de oameni şi continuă să atragă, an după an, cele mai mari talente ale momentului. Chiar şi în prezent, mulţi vizitatori sînt surprinşi descoperind că Opera este, de fapt, un complex de săli de teatru, legate între ele. într-un an, aici sînt prezentate piese de teatru, musicaluri,. opere, momente de balet sau dans contemporan, orice forme de muzică, de la simfonii la jaz, dar şi expoziţii sau filme. în medie, numărul evenimentelor de acest gen se ridică la 3.000, cu aproape două milioane de reprezentaţii. Lucrările au început în martie 1959, iar prima reprezentaţie (.Război şi pace’ de Prokofiev) a avut loc la 28 septembrie 1973. Opera din Sydney a fost deschisă
în mod oficial de Maiestatea
“ 7~
Sa, Regina Elisabeta a Il-a, în 20 octombrie a aceluiaşi an.
în prezent, clădirea cuprinde în ju r de 1.000 de săli. Există, de asemenea, o sală de recepţie, cinci studiouri pentru repetiţii, patru restaurante, foaiere, 60 de camere- garderobe, bibliotecă, un bufet, birouri adm inistrative etc. Clădirea ocupă 1,8 ha.
i 04 A: v -7.4.* . . ; ; o
.....
....îl * * ^ *.’ l * v ,,« j
l^ " i i i> 4- * 1 S Jş *' ...... »♦ ...*>•.................. * . . m fi.
creare a unei legături între Marea Britanie şi restul continentului european. Tunelul constă în trei “tuburi” interconectate: două benzi de cale ferată şt un tunel pentru service. Se întinde pe o suprafaţă de 31 de mile, 23 din ele fiind sub apă. Trenul creat pentru a parcurge această distanţă în doar 20 de minute este cunoscut sub numele de Eurostar şi face legătura între trei capitale europene: Paris, Londra şi Bruxelles.
laiimN-a
micmulfostinceFrac
cârtiîi
V_
; tcinvin - Di diair încă folo prod între siste corn vitali La ; med tot,
spur iJsp îran ’D/n corni o te ifeseadndoutconsmolecare
Traducerea şi adaptarea informaţiilor de pe Internet
Andreea VILCOVSCH1
N a“■scitfeve
Patrusute
POLIŢIA C L U J : 955 şi 43-27-27 JANDARMERIA: 956 POMPIERII; 981
>1992 - O delegaţie a Comisiei pentru Securitate.şi Apărare a Adunării Atlanticului
de Nord, organism interparlamentar al ' NATO, a vizitat România.
g s i e s s Scs d s g^ b s Ib I w i g l o n s B s C DDupă Turcia, Ungaria; Germania, Italia şi Franţa,
Spania este pe cale să _ devină noul El Dorado al infractorilor români plecaţi să se capătuiască în Europa, jn momentul de faţă, în unele cartiere din Madrid sau garcelona, comunităţile de emigranţi-infractori s-ar putea gîndi să ceară şi plăcuţe bilingve. După ce Kimânii au reuşit să se infiltreze la vîrful lumii interlope locale, marile oraşe spaniole au devenit locul unde bandele conduse de şmecheri exersează metode de furt şi înşelăciune care mai de care mai ingenioase. “Interlopii” rom âni s-au specializat în folosirea frauduloasă a cârdurilor, cu ajutorul cărora au ajuns să cumpere tone de îmbrăcăminte trimisă apoi, pe diverse filiere, în ţară. Aşa se explică de ce Bucureştiul este, la ora actuală, practic,'invadat de îmbrăcăminte “de firmă”, vîndută la un preţ mult- mai mic faţă de cel din magazinele europene. Vă prezentăm cîteva dintre metodele prin care infractorii români din Spania au dat lovitură după lovitură, reuşind să-i surclaseze pe toţi cei care şi-au încercat “mîna” pînă acumfprin rşstul Europei.
Târîmul tu tu ro r posib ilită ţilo rîn momentul-în care românii au ajuns, în masă, în
Spania, s-au hotăriţ să renunţe la metodele clasice-de înşelăciune care făcuseră furori în Turcia, Germania sau Italia^ trecînd la instrumente mai sofisticate: cardurile.-Tn prima fază, cârdurile erau cumpărate de
fi hoţii de buzunare şi folosite, pur şi simplu, în magazine: omul care fura sau cumpăra un card încerca la mai multe magazine pînâ cînd reuşea să descopere un vînzător care acceptă plata fară sâ verifice actele. N-a trecut mult timp, şi românii au reuşit chiar să se înţeleagă cu diverşi vînzâtori care, în schimbul unui mic comision, acceptau cârdurile fară să pună prea multe întrebări. Dar apogeul “şmenurilor” cu cârduri a ' fost atins în momentul în care autorităţile spaniole au început să ia măsuri pentru-stoparea acestui fenomen. Practic, vînzătorii erau obligaţi să verifice actele atunci cînd cineva dorea să plătească mărfurile cumpărate cu cartea de credit. ,
Insă infractorii" nu au depus armele.
“P is ic u ţa ”Românii au descoperit imediat două tipuri de aparate
care aveau să le schimbe viaţa: cititoarele şi “recorderele”. Cu ajutorul acestora, se citeau şi apoi se scriau informaţiile înscrise pe mijloacele electronice de plată.; Cum le-a venit ideea? Jucători pasionaţi de cazinouri, infractorii români au văzut că acolo accesul era permis numai pe baza unor cârduri care erau emise pe loc. Mai era nevoie doar de depistarea locului din care se pot procura astfel de aparate. Din acest moment,
care le imprima pe cârdul original.' Astfel, în momentul în care cârdul era oferit la magazin, aparatul care trebuia să “descarce” banii din cont citea datele de pe cârdul > furat, deşi, fizic, pe acesta era înscris numele românului. Astfel au fost cumpărate o mulţime de produse electronice, bijuterii din aur sau calculatoare care, ulterior, au fost fie vîndute în Spania, fie trimise în ţară. Totodată, prin aceeaşi ingenioasă metodă, oamenii mîncau, plătind cu cârdurile furate, la cele mar bune restaurante, îşi încărcau telefoanele cu mii de dolari, se duceau chiar şi la bordeluri în contul victimelor lor.
-Uneori, în.casele de toleranţă din Spania, borfaşii români faceau următorul tîrg: beneficiau de serviciile unei prostituate, ach’itau pentru cîte cinci fete, iar ulterior primeau “cash” jumătate din suma pe care o achitau în plus prin intermediul cârdului.
Marfă pen tru R om âniaDe curind, au fost impuse noi reglementări legale,
prin care se urmăreşte stoparea utilizării cărţilor de credit furate. Astfel, pentru orice marfa care depăşeşte 500 de dolari, vînzătorii sînt obligaţi să verifice datele care sînt înscrise pe cârduri, pe paşapoarte sau pe bonurile eliberate de casele de marcat Şi de această dată, însă, românii au găsit o soluţie: au început să cumpere numai mărfuri care valorează mai puţin de 500 de dolari, astfel încît să scape de verificarea datelor, personale. Astfel, principalele ţinte au devenit magazinele de haine şi cele de parfumuri. Timpurile în care cârdurile erau folosite pentru bijuterii sau pentru computere ultraperformante au trecut, dar se vede treaba că acest lucm nu i-a descurajat pe răufăcători. Tot ce le rămînea de' facut acum era să “muncească” ceva mai mult; să se „plimbe’prin mai multe magazine, de unde sâ cumpere mai multe mărfuri, mai puţin valoroase. De cele mai multe ori, produsele achiziţionate sînt trimise în ţară, la prieteni, care mai apoi le valorifică rapid.
nimic nu i-a mai putut opri pe ai noştri români. Imediat şi-au făcut cârduri originale la bănci, folosindu-se de acte false, apoi au trecut la „muncă”. Hoţii de buzunare sau “maradoniştii” furau cârdurile de la victimele lor, le treceau prin aparatul de'citit, denumit “pisicuţa”, apoi înapoiau cârdul posesqrului de drept. Datele citite de “pisicuţă” erau încărcate în cel de-al doilea aparat,
! B S g 3 S 3 e a E 3 E 3 E H E 3 E 3 E 3 E 3 r a E 3 E a E J E a E 3 E 3 E 3 t= ! E 3 E S e 3 E 3 r a E 5 t= ! E 3 E n r 3 E a
ADN-ul artificial, o nouă armă antifraudăP ro d u se m arca te cu cod g e n e tic • O s in g u ră p ică tu ră de ADN s in te tic e s te
de a ju n s pen tru a ţin e la d is tan ţă falsificatorii şi traficanţii •n .
Anvers, într-un celebru magazin de bijuterii. Diamantele expuse sînt de o calitate deosebită, însă vînzătorul sud-african are o reputaţie proastă! Nu s-ar da în lături să servească în Sierra Leone sau Liberia, ţări aflate "sub embargo! internaţional. Acolo, aceste bijuterii sînt “diamantele smgelui”: cu ele se plătesc armele. în aceşt caz, pentru o mai mare siguranţă, bijuţieml preferă sâ trimită un eşantion de probă la un laborator specializat care va putea să-i arate originea acestor pietre, datorită... ADN-ului.. Nu ADN-ul pietrelor, desigur, - suportul de cod genetic nu există decît Ia fiinţele vii -„însă un ADN artificial, sintetizat şi depus pe mineral, pentru a marca în maniera codului de bare, un fel de etichetă invizibilă. Acest procedeu permite înregistrarea mai multor informaţii, precum I tora de origine, mina de, extracţie, numele proprietarului minei etc.
Toate sistemele de securitate pot fi învinse, însă nu şi acesta.
Desigur, această poveste a diamantelor “modificate genetic" aparţine încă ficţiunii, însă tehnica este deja folosită. Ar ajunge doar ca ţările producătoare autorizate să se înţeleagă Mre ele pentru a efectua un marcaj sistematic. în schimb, în alte sectoare comerciale unde lupta contra fraudei este vitală, codajul genetic este deja folosit, î-a articole de lux, de artă, alcool, medicamente, bani, ADN-ul este peste iot, indetectabil, inviolabil. To a fe sistemele de securitate pot fi sparte”, spun aşii pirateriei. “N u şi A D N -u l”, jjspunde Paul Roquette, dir. gen. pe franţa al companiei, Cypher Science.. Oinţr-un mbtiv sim plu: numărul de toftbinaţ'i este imens. Şi mal ales, nici 0 tehnică nu perm ite cu adevărat ^oopedrea părţii ve rita b ile Explicaţia: Jun-uI este un fel de elice formată din ouă fire. Fiecare din acestea este
constituită dintr-o succesiune de. mici «cule, agăţate unele de altele şi pe
• e oamenii de Ştiinţă le disting prin Potjv litere: A, T,J3, G. Pentru a realiza ’
Iscarea, Cypher Science nu are nevoie fl t de unul din cele două fire! Aceasta
, Va,construi agăţînd “literele chimice” a de alta, la fiecare ochi mic existînd
7 alegep: A, T, G sau C. Deja, ar fi e cs miliarde de combinaţii, posibile.
Apoi, moleculele sînt fixate la microsfere de cîţiva micrbmi, cu diametre ce au raza
. de 100.000 de microsfere pe mililitaf de ADN. Falsificatorii-ar trebui mai întîi să detecteze prezenţa moleculei pe care Cypher Science a depus-o în cantitate foarte mică într-un anumit produs. Cît despre decodarea ADN-ului, aceasta este o altă poveste. Tehnica cea mai
. răspîndită, numită PCR (Polymerase. Chain Reaction) funcţionează -ca un fel de fotocopiere a ADN-ului. însă, pentru a. folosi această tehnică, în cazul unui ADN de sinteză, este imperativ să se dispună de “cheia” sa: o moleculă botezată momeală. Fără această
- moleculă, neputîndu-se crea duplicitatea. Desigur. însă, piratul, nu dispune de aceasta. La fiecare încercare a sa, el foloseşte un pic din ADN-u| depus de. Cypher Science ..în „cantitate infinitezimală. Şi tocmai această moleculă1 este cea care blochează,' după ce falsificatorii şi-au epuizat şansele de decodare. Ceva în genul unui card “înghiţit” după trei încercări eronate. Probabilitatea de a nimeri la întîmplare podul genetic corect este de ordinul unu :la cîteva sute de miliarde.
Sistemul de securitate fiind perfect zăvorit, nu mai rămîne decît să fie găsite acum utilizările posibile. “Totul se poate m arca* asigură Paul Roquette, “din m o m en t ce această tehnică este
rentabilă”. Diamante, dar şi petrol, plastic, sticlă, fibre textile, metale... “Clienţii noştri ne cer să marcăm o mulţime de produse diferite, atît p entru a fi evitată contrafacerea, cit şi pentru a putea urmări priceperea distribuitorilor. De exemplu, cînd unul dintre ei îşi vinde parfumurile într-una din ţările de Est sau in Arabia Saudită, preţurile diferă. Astfel, pentru a distinge două reţele de distribuţie, noi am realizat două marcaje diferite. Datorită controalelor discrete, negustorul de parfum uri avea să-şi găsească in buticurile din Arabia Saudită flacoanele de parfum destinate ţărilor estice", povesteşte Paul Roquette. ' .
Sectoare în care codarea cu ADN este deja utilizată v
Petrol - Identificarea responsabililor cu poluarea... mărilor '
100 grame de ADN sînt de ajuns' pentru a marca 100.000 de tone de petrol. Cerată de anumite companii de asigurări engleze, această tehnică denunţă în mod implacabil pe cei responsabili cu producerea poluărilor.
, Medicamente - Contra proliferării • medicamentelor falsificate . Pentru a lupta împotriva copiilor ilegale sau a importurilor paralele, industriaşii farmaceutici marchează cu ADN foliile de .aluminiu ale pastilelor şi tabletelor.. Aceştia vor distinge produsele originale de plagiate şi vo r împiedica revinderea principiilor activi ai medicamentelor.
Deşeuri toxice - Eliminarea sursei de poluare industrială '
ADN-ul poate juca rolul unui spion într-o anchetă vizînd identificarea originii unei poluări industriale sau agricole. Ajunge sâ se marcheze.diferite surse suspecte cu ADN distinct şi să se verifice care ADN se regăseşte în sursa de poluare.
Bilete de bancă - Realizarea” unei monede infalsificabile
Dacă euro nu a fost marcat în anul 1999 în timpul producerii sale, este doar pentru că tehnica nu exista la acea oră. In schimb, ţările din emisfera sudică şi-au marcat deja monedele. Un sistem sigur, invizibil, infalsificabil şi care înlocuieşte toate celelalte sisteme de securitate.
Sem inţe - Controlarea utilizării seminţelor brevetate
De teamă că seminţele lor brevetate ar putea fi cultivate şi revîndute de către traficanţi, cei care se ocupă cu acestea pot, de acum înainte, să-şl marcheze seminţele cu o peliculă ce conţine un însemn ADN, peliculă ce dispare rapid în-sol.‘ Alcool - Distragerea reţelelor de trafic
de alcoolRecent, o reţea de contrabandă cu
alcool a fost desfiinţată datorită unui marcaj. ADN-ul a fost pus direct în sticle.
Artă - Autentificarea, şi protejarea capodoperelor
Colecţionarii folosesc această tehnică pentru a pune la adăpost anumite opere de valoare. Cum marcajul este invizibil, hoţii sau falsificatorii nu au cum să afle că obiectul este protejat.
Diamante - Supravegherea ţărilor care şe angajează în trafic
Cîteva ţări africane nu au dreptul să vîndă diamantele provenite din minele lor, pentru câ acestea servesc la cumpărarea armelor. Alţii doresc marcareă produselor lor pentru ca acestea să nu fie confundate cu cele din ţările aflate sub embargo. .
Lux - Lupta împotriva contrafacerii produselor de lux
Acesta este unul din primele sectoare în care s-a aplicat această metodă: parfumuri,' produse de marochinărie, haine pret-â-porter etc. Toate pot fi marcate oricît de puternic ar fi suportul. E de ajuns să se includă ADN-ul în materialul obiectelor. 1
Traducerea şi adaptarea Ana-Maria VAIDA
După revista Ca M'INTERESSE
ig ie n ic o - sanitare din
c ă m in e le studenţeşti din
C lu j-N apocaîn vederea începerii anului universitar 2002-2003, com partim entul Igienă Şcolară al D irecţiei de Sănătate Publică Cluj a efectuat controale în căminele studenţeşti din complexele Observator, Mărăşti, Haşdeu. Din numărul total de 42 de cămine studenţeşti, sîn t autorizate sanitar 38. Nu au autorizaţie sanitară căminele I şi II M ărăşti ale Univ. Tehnice, căminele Academiei de Muzică şi Univ. de Artă situate pe strada Bistriţei nr. 21.Motivele neacordării ASF:- complex Mărăşti - linoleum degradat, lemnârie-degradată la uşi şi ferestre, instalaţii sanitare neetanşe, pereţi interiori neigienizaţi, mobilier şi cazarmament degradate. Menţionăm că s-au efectuat lucrări de igienizare în spaţiile comune, reparaţii de hidroizolaţie a acoperişului, s-au montat centrale termice pentru fiecare cân\in, dar pentru deficienţele ncrezolvate nu se poate acorda ASF.- căminele Acad. de Muzică şi Univ. de Artă - acoperiş cu bidroizolaţia neetanşâ.în majoritatea căm inelor controlate, s-au igienizat spaţiile comune, s-au aplicat măsuri de dezinsccţie- deratizare, s-a schimbat din mobilierul şi cazarmamentul (saltele, pături, lenjerie) degradat.în complexul Observator, căminele Univ. Tehnice au fost dotate cu centrale termice proprii, în căminul III Haşdeu UBB, s-au efectuat reparaţii capitale cu igienizarea tuturor spaţiilor. în căminele UMF Haşdeu, s-au zugrăvit spaţiile comune, s-au reparat instalaţiile electrice, s-a efectuat aprovizionarea cu materiale de curăţenie şi dezinfecţie.Căminele-Univ. de .Ştiinţe Agricole şi M edicină Veterinară au fost pregătite prin igienizarea grupurilor sanitare, oficii, dar nu s-a înlocuit m obilierul şi cazarmamentul degradat.
ZIUA INTERNAŢIONALĂ
A PERSOANELOR
ÎN VÎRSTĂ•v
Prima zi a lunii octombrie a devenit Ziuă Internaţională a Persoanelor în Vîrstă.
M arţi, 1 Octom brie 2002, o ra 15,00, B ib lio tecaJudeţeană “Octavian Goga” Cluj şi Asociaţia C u ltu ra lă In fo lib ris vă in v ită să participaţi Ia spectacolul oferit persoanelor de vîrsta a treia de către elevii Şcolii “Emil Isac”, la sediul Centrului de îngrijire şi Asistenţă din Cluj-Napoca (Bulevardul 21 D ecem brie 1989, nr. 138). ;
oro» « rfT * f ' n ' f ’ Pr0'eCtUl de re20luîie ultimativă S w L f i referitor 'a reluarea inspecţiilor,
Si " , °„nou,ă rezoluţie cu privire la dezarmarea sa ar ti dăunătoare , informează AFP.
P a r l a m e n t a r i i ş i s o c i e t a t e a c i v i l ă a u d e c i s :
T r a s p s r a f ă H i în d e c la r a r e a ş i c o iM esB a v e r i lo r s fe M ifa s i l to r
urmare din pagina 1
trebui înfiin ţată o com isie specială, precum şi una la nivel judeţean , pentru a cerceta dobîndirca averilor nejustificate.
Deputatul PNL- Cluj Anton Ionescu se dcclşrâ de acord în ceea ce priveşte extinderea categorici dc persoane" care trebuie sâ intre sub incidenţa legii. în acelaşi timp. a mai precizat deputatul liberal, orice persoană carc sesizează nereguli poate declanşa o cercetare a modalităţii dobîndirii averii demnitarului ori funcţionarului public.
Senatorul PNL Norica Nicolai a declarat câ legea este absolut necesară, deoarece nu a funcţionat şi nu funcţionează în nici un mod în Rom ânia controlul societăţii civile asupra" puterilor statului. Senatorul liberal a subliniat că toţi cei supuşi acestui control trebuie să fie reprezentanţii celor trei puteri (Parlament, Preşedinţie şi G uvern . - au toritate judecătorească). în acelaşi timp, Norica. Nicolai şi-a exprimat dezacordul cu prjv ire la controlul averilor funcţionarilor publici, pentru câ există alte
m ecanism e interioare de verificare a acestor averi.
Senatorul democrat Iuliu Păcurariu consideră că discuţia premergătoare adoptării unei astfel de legi va fi însoţită de dem agogia specifică vieţii po litice din România, va exacerba unele sentim ente popuiiste, clasa politică va ieşi, cel puţin în prima fază, şifonată din această discuţie. Iuliu Păcurariu este dc părere câ nici chiar prin adoptarea unei legi a declarării şi controlului averilor demnitarilor nu sc va elimina corupţia din România, pentru că nu există mecanisme legislative care să poată stabili caracterul licit sau ilicit al unei averi.
Reprezentanţii organizaţiilor neguvernam entale şi ai sindicatelor susţin modificările propuse la Legea 115/1996.
în final, singura propunere cu care toţi participanţii la dezbaterea publică organizată de Asociaţia Pro Democraţia au fost de acord s-a referit la transparenţă. Potrivit parlam entarilor clujeni şi reprezentanţilor societăţii civile, toţi cei interesaţi trebuie să aibă acces la declaraţiile de avere ale demnitarilor.
Israelul a hotărît, duminică, încetarea asediului, început pe data de 19 sePtembne’ asuPra Cartierului General al luiYasserArafat.de
~ Iu Ramallah, Cisiordania, dar armata israeliană va rămîne în , această zonă pentru ca palestinienii urmăriţi să nu poată scăpa a
anunţat postul public de radio israelian, citat de AFP
S B f f l S S E S.' ♦ * i U i
I o n S o l c a n u : ..........................................................................................
C e re re a APCE ca P a r la m e n tu l ro m â n să nu ratifice a c o rd u l p riv in d CPI e s te n e a v e n ită
Vicepreşedintele PSD Ion Solcanu a afirmat, sîmbătă, la Suceava, că România “ a făcut ceea ce trebuia făcut” semnînd acordul cu SUA privind CPI şi a apreciat ca “neaVenită” so lic itarea APCE ca Legislativul de la Bucureşti să nu ratifice acest acord.
“Noi avem convingerea, pe mai departe,-că România a făcut ceea ce trebuia făcut semnînd acest acord cu SUA.
Fireşte că APCE va solicita Parlamentului României, s-a şi adoptat de altfel documentul, să nu ratificăm acest acord. Este, cred, o solicitare neavenită, pentru că noi sîntem
' în negociere pentru aderare şi nu există absolut nici o prevedere a docum entelor Comisiei Europene, care să legitimeze o asemenea presiune de natură diplomatică asupra
Românei”, a spus Solcanu într-o conferinţă de presă.
El a subliniat că “în acest moment” România a procedat corect semnînd acordul cu SUA.
Vicepreşedintele PSD a mai spus că România încearcă să onoreze responsabilităţile pe care le are, pe de o parte, faţă,. de Uniunea Europeană şi pe de altă parte faţă de NATO.
“Pentru Guvernul Năstase a
fost foarte dificil să hotărît A hotărît în acest fel. Vom vedea care sînt implicaţiile acestui fenomen la Praga şi apoi post-Praga” , a. spus vicepreşedintele PSD. El a mai spus că nu crede că ratificatei acordului va fi dezbătută | Parlam ent, înain te dt summit-ul NATO de la Praga, “Nu cred că vom introduce îi Parlament, înainte de Praga, acest acord”, a spus Solcanu.
Sătul^def actualam
]ls@n (r) i l r c e a C helam m ilitează-pentru revigorarea morali
Sîmbătă, la Turda, în cadrul unei conferinţe de presă ce a precedat lucrările Biroului Perm anent al PUNR, preşedintele partidului a declarat câ personal detestă politica aşa cum se face ea în prezent în România, dar se simte obligat să facă ceva pentm a schimba acest neajuns. în opinia sa, la actuala situaţie s-a ajuns din două motive: „în primul rînd, s- au înghesuit Ia putere oameni care nu erau în stare să conducă nici măcar o grădiniţă şi au administrat ţara ca pe propria
firmă, iar în al doilea rînd, metodele promovate de ei nu au ţinut cont. de realităţile
. societăţii”. El consideră că doar o revigorare a moralităţii în politică şi a responsabilităţii gestului admistrativ pot readuce - normalitatea în societatea noastră. „Se vorbeşte de corupţie, dar acesta este un concept gol atîta timp cît nimeni nu ne arată hoţul. Noi nu avem o lege a responsabilităţii guvernamentale, iar vechea lege 18 a veniturilor ilicite a fost abrogată. PUNR doreşte, dacă
vine la guvernare, să exproprieze averile acumulate ilicit şi să le redea naţiunii”, afirmă generalul. Cele 37 de.d irecţii pe care programul partidului urmează să îe dezvolte în următorul an au ca scop „redarea economiei româneşti către români şi aducerea adevăratelor valori acolo unde le e locul”. Toate acestea pot porni de la promovarea coerentă şi în deplină concordanţă a trei legi: legea finanţării partidelor politice, legea electorală şi legea partidelor. „Nu este normal să
impui o riimită de 50.000 dt adeziuni pentru înfiinţarea unii partid în momentul în cart formaţiunea premierului britani: Tony Blair are 5.000 de membri. Asta nu înseamnă că PUM doreşte fărîmiţarea mediali politic românesc, ci fa atragerea atenţiei asupra faptului că nu atît numărul esit important, cît calitatea membrii şi, în fond, corect ar fi ca gini alegerii să aparţină societăţii”,! conchis Mircea Chelaru.
Sorin CĂLIN
D e J l-O C to m b r ie . z i c o n s a c ra tă 'p re v e n ţie i £anceruluLde._sîn,
TEATRUL NATIONAL VA Fl ILUMINAT IN ROZ
Luna octombrie este consacrată pe plan internaţional prevenţiei cancerului de sin.
A devenit deja o tradiţie ca, în data de 1 octombrie, cea mai importantă clădire din fiecare dintre principalele oraşe ale lumii sâ fie iluminată în roz, pentru a sensibiliza astfel opinia publică vis - â - vis de această maladie, de a conştientiza lumea că aceasta este0 boală vindecabilă dacă este descoperită în faza incipientă.
în oraşul nostru, Societatea Română de Cancer va marca acest eveniment prin iluminarea în roz a Teatrului Naţional, în data de1 octombrie 2002, ora 1 9 - a anunţat Marlene Fărcaş, director executiv al SRC. Cu această ocazie, în faţa instituţiei amintite, corul de copii V1P JUNIOR ya interpreta piese corale din repertoriul ■propriu, după care se vor distribui cadouri, în cadrul tombolei organizate în colaborare cu Institutul de Cercetare şi Formare John Snow Inc. şi firma AVON. Sponsorii acestui eveniment sînt: Teatrul Naţional Cluj, Corul de 'Copif JUNIOR VIP, Casa Radio Cluj, Fundaţia Renaşterea pentru Educaţie, Cultură, Sănătate, firma Hiparion, RADP Cluj, firmele Jolidon, DiscoShop, AVON - Coşmetics.'Campania din cursul lunii octombrie, organizată de Societatea Română de Cancer, include şi o acţiune de strîngere de fonduri, destinate punerii în funcţiune a mamografului amplasat în Spitalul Judeţean Cluj.
M.TRIPON
PUNR nu e PRIVI şi nu are prob lem e cu minorităţile
Aceasta, reprezintă succint concluzia exprimată, sîmbătă, la Turda, de preşedintele partidului, gen (r) Mircea Chelaru. „Noi promovăm o doctrină naţional-democrată, iar PRM, sincer să fiu, nu ştiu ce doctrină-are, pentru câ nu mi-a căzut în mină nici una”, afirmă el. Faţă de minorităţi, PUNR nu are decît înţelegere, însă nu poate accepta punerea în discuţie a loialităţii faţă de statul român. „PUNR acceptă UDMR ca uniune culturală şi atîta cultură va face cu el, încît va înţelege ceea ce propunem”, a continuat generaîul. Acesta a făcut referire şi la ideile federalizării sau autonomiei regionale: „Sabin Gherman nu şi-a ales bine cuvintele şi criteriile organizării statului, dar a pornit, totuşi, de Ia o premisă.
corectă” . Redistribuire! bugetului naţional într-o proporţionalitate directa cs nevoile diferitelor zone, dar şi cu valoarea participării efective la constituirea acestuia sînt o soluţie pe care PUNR o n supune atenţiei electoratului ş actualei pu teri. Aceasta,consideră generalul, alături ie coborîrea sentirpentului patriote din Transilvania şi Moldova spre sud, poate constitui argumente serioase pentri eliminarea balcanismului politic autohton. „Trebuie să tragem
. toţi în aceeaşi direcţie, sui îndrumarea unui Stat Asistent nu a unuia minimal, cum a fot cel postdecembrist, care a lăsat la voia întîmplării administrare! bunurilor naţionale”, a explic® preşedintele PUNR.
Sorin CĂLIM
PNŢCD C lu j-N ap o ca pro testează îm po triva a c ţiu n ilo r p rim aru lu i
Liderul PNŢCD Cluj-Napoca, Călin Oancea, a lansat, ieri, un protest împotriva blocajului din administraţia publică. “Orice clujean poate observa cu uşurinţă câ, în decursul ultimilor doi ani de mandat, Gheorghe Funar. contrar sloganului său din campania electorală «fapte, nu vorbe», nu . a reuşit să ducă la
îndeplinire nici una dintre principalele promisiuni electorale. Dintre marile reuşite ale primarului putem
"enumera doar: coşurile de gunoi tricolore şi trotuarul tricolor, care s-au adăugat băncilor şi steagurilor tricolore care împînzesc Clujul. Contrar celuilalt slogan cu care a cîştigat alegerile - «unitate şi continuitate», Gheorghe Funar a reuşit să dezbine Clujul în aşa măsură, încît autorităţile administraţiei publice locale să nu se mai recunoască între ele, iar întreaga activitate ă municipiului să fie blocată”, se.-arată în .textul protestului." PNŢCD Cluj-Napoca este de părere că “a sosit momentul' ca. întreaga populaţie să facă front comun împotriva acestui bufon politic”.
- T.C.
Bugetul a lo ca t Arm atei în 2 0 0 3 va fi de 4 2 . 0 0 0 de m ilia rd e de lei*
şi, în special, sumele alocate pentru reforma- “Reformă înseamnă multe. în prim»
rînd, tehnologie adecvată, de ultimă ori înlocuirea dotărilor, care erau de facturi sovietică, cu armament competitiv ii; factură NATO. Or, efortul pe care a® sîntem conştienţi că trebuie să-i facem, chis
"în condiţiile specifice României, va fi acdJ de a continua reforma Armatei prin alocarea sumelor necesare, unui ritm adecvat acest® reforme”, a spus Solganu.
Ministerul Apărării va avea alocat, în 2003, un buget de 42 de mii de miliarde de lei, ceea ce dovedeşte interesul Guvernului pentru continuarea eforturilor de reformă a Armatei, a afirmat, sîmbătă, la Suceava, vicepreşedintele PSD Ion Solcanu. “Nu trebuie să slăbim ritmul de reformă a Armatei”, a spus Soicanu. EI a afirm at că experienţa ţărilor vecine României arată că, după invitarea în NATO, acestea au slăbit ritmul reformelor
Anto-izatâ pr:n 5.0. nr. 128/1931, judecătoria Ciuj- N=poca nrr.aţr'cUsţa ia Oficiul Regisaului Comerţului jucs^u: Cui, sub nri J/ 12/303 fiscal ri 204453
cm 22.03.1991 cod
ILIE CĂL1AN (re d a cto r şef); - V A L E R C H IO R E A N U (redactor şef adjunct): C R IS T IA N B A R A (redactor şef adjunct).T e l .19.16.81; 0788-307-.983; Fax:19.28.28 Centrala: tel: 19.21.27; 0788-307.982 E-mail: [email protected] - redacţia - E-mail: [email protected] - publicitate Secretar de redacţie: Tel/fax:Horea P E T R U Ş _________ 19.74.18
R E D A C Ţ IA : C lu j-N a p o c a , str.*Napoca 16
