ROMÂNIAŞI UE

Convergenţa reală Nivel similar al PIB/locuitor, al

productivităţii şi al preţurilor relative)

Structură similară a economiei Grad de deschidere asemănător

Sincronizarea ciclurilor de afaceri (“simetria şocurilor“)

Menţinerea unor mari decalaje PIB/locuitor** Salariul mediu Rata şomajului Rata inflaţiei $ lunar (EUR)*** (%) (medie anuală, %) România 35,8  358,2 5,1**** 6,6 Polonia 51,1  818,2 14,0 1,3 Ungaria 63,5  944,3 7,5 4,0 Cehia 76,1  954,0 8,9 2,1 Grecia 84,9 ... ... 3,3 Portugalia 69,8 1.556,9 7,4 3,0 Spania 98,0 2.134,7 8,6 3,6 UE-25 100,0 3.140,0 7,9 2,2*

Diferenţialul PIB/locuitor se diminuează îndeosebi în perioada dinaintea adoptării monedei comune. Astfel, ţările ECE8 aveau un nivel mediu al PIB/locuitor de 41 la sută din media UE în 1993, dar de 48 la sută în 2002

Cehia Polonia România Slovacia Ungaria

PIB/loc. (PPS) 18700e 12600e 8800e 14800e 15600e

e = estimat

Sursa: EUROSTAT

2006

Gradul de deschidere al economiei (McKinnon, 1963)

Însuşi statutul de membru al unei uniuni monetare determină creşterea gradului de deschidere a economiei: (importuri + exporturi)/PIB, cu 1026 procente deschiderea economiei creşte, la rândul său, dinamica PIB

procente

Ţara 2000 2001 2002 2003

Bulgaria 116.8 118.7 112.9 116.8

Cehia 143.0 144.2 132.7 134.4

Polonia 63.1 59.8 63.3 72.6

România 70.6 74.5 76.5 80.4

Slovacia 146.0 156.5 152.7 157.6

Slovenia 116.6 116.5 114.2 114.6

Ungaria 153.6 150.2 131.1 134.6

* = (export + import)/PIB

Sursa: site -uri bănci centrale şi institute naţionale de statistică

Gradul de deschidere a economiei*

70,774,5

76,580,4

86,6

2000 2001 2002 2003 2004e

Sursa: Institutul Naţional de Statistică; calcule Banca Naţională a României

procente

*) (import + export)/PIB

Cehia Polonia România Slovacia Ungaria

145,8 82,0 76,7 176,0 155,1

Sursa: EUROSTAT, INS

Gradul de deschidere a economiei (export+import/PIB), %

2006

Sincronizarea ciclurilor de afaceri

Pentru UE, este vorba în primul rând de sincronizarea cu ciclul de afaceri al Germaniei

Pentru SUA, au trebuit circa 150 de ani de la înfiinţare până au devenit o “Zonă Monetară Optimă”, datorită asimetriilor statale (Rockoff, 2001).

Structura economiei

pondere în PIB

Agricultură Industrie Servicii

2000 2001 2002 2003 2000 2001 2002 2003 2000 2001 2002 2003

Bulgaria 12.3 11.9 10.7 10.0 26.7 26.3 25.6 26.2 49.6 50.6 51.9 51.2

Cehia 3.6 3.4 2.8 2.6 35.4 33.9 35.0 35.0 59.3 60.8 60.7 60.8

Polonia 3.1 3.2 3.1 3.0 29.0 28.6 28.8 30.1 56.0 57.3 58.7 …

România 11.1 13.3 11.3 11.7 27.3 27.7 28.4 28.4 48.2 45.9 45.1 44.6

Slovacia* 5.2 5.3 5.0 5.0 30.6 30.1 29.0 30.4 53.7 56.0 57.8 57.3

Slovenia 2.8 2.6 2.8 2.3 32.5 32.3 31.5 31.9 53.7 54.1 54.7 54.7

Ungaria 4.6 5.5 4.7 … 27.9 27.2 26.8 … … … … …

* la preţurile din 1995

Sursa: site -uri institute naţionale de statistică

Contribuţia principalelor sectoare economice la formarea PIB

Ţara

Cehia Polonia România Slovacia Ungaria

Agricultură 2,4 4,0 8,0 3,6 3,7

Industrie 29,3 21,9 23,9 25,4 22,3

Construcţii 6,0 5,8 7,0 6,2 4,1

Servicii 52,2 56,3 49,5 55,2 56,5

Sursa: EUROSTAT, INS

Contribuţie la formarea PIB (%)

2006

Rata inflaţiei(procente, medie anuală)

Ratele dobânzilor pe termen lung(procente pe an)

Cursul de schimb faţă de euro(apreciere/depreciere procentuală maximă faţă de media pe doi ani*)

Deficitul bugetului consolidat(procente în PIB)

Datoria publică(procente în PIB)

1) la emisiunea titlurilor de stat din august 20052) conform metodologiei ESA95

Sursa: EUROSTAT, BCE, Institutul Naţional de Statistică, Banca Naţională a României

6,56

-1,92)

12,42)

+10,0 / -6,1

7,491)

Indicatorii de convergenţă nominală Criterii Maastricht

(Indicatori de convergenţă nominală)

România 2006

Criteriile de la Maastricht

sub 3 la sută

+ / -15 procente

(2,8 la sută**)

(6,2 la sută**)

*) A fost luată în considerare perioada 2005-2006, întrucât îndeplinirea criteriului se evaluează în funcţie de stabilitatea cursului de schimb pe parcursul ultimilor doi ani. **) Conform Raportului de convergenţă al BCE - decembrie 2006

<2 pp peste media celor maiperformanţi 3 membri UE

<1,5 pp peste media celor maiperformanţi 3 membri UE

sub 3 la sută

Concluzii (1)Concluzii (1) România a intrat în Europa cu nivel de dezvoltare economică puţin

peste o treime din media europeană şi cu circa 30% din populaţie angajată în agricultura de subzistenţă

Două milioane de români au emigrat în vechea Europă în căutarea

unui venit mai mare, în timp ce în ţară există 6 milioane de pensionari şi doar 4,5 milioane de angajaţi

Aşteptările că intrarea în Europa va vindeca miraculos toate tarele înapoierii istorice şi ale ingineriei sociale impuse cu forţa în perioada comunistă sunt încă neîmplinite

De aceea, accederea în Uniune nu este “sfârşitul istoriei”, ci deschiderea unei oportunităţi de dezvoltare fără precedent, a cărei valorificare depinde însă în mare măsură de autorităţile şi de societatea românească.

De aceea, accederea în Uniune nu este “sfârşitul istoriei”, ci deschiderea unei oportunităţi de dezvoltare fără precedent, a cărei valorificare depinde însă în mare măsură de autorităţile şi de societatea românească

Aşteptarea prea îndelungată în afara zonei monedei comune (Euroland) nu garantează un rezultat optim, deoarece o mare parte din procesele de corelare sunt endogene (depind de apartenenţa la moneda comună)

Pentru România, având în vedere importantele disparităţi existente în privinţa PIB/locuitor, a productivităţii, a preţurilor relative şi a structurii economiei, o perioadă de 7 ani (2007 2013) înainte de adoptarea monedei euro pare a fi optimă

România: abordarea trecerii la România: abordarea trecerii la euroeuro (1) (1)

Perioada premergătoare intrării în ERM II

Consolidarea inflaţiei scăzute

Formarea pieţei interne de capitaluri pe termen lung şi convergenţa ratelor de dobândă

Stabilitatea relativă a cursului leului pe piaţă (în condiţii de convertibilitate deplină) în jurul nivelului de echilibru pe termen lung

Realizarea reformelor structurale

România: abordarea trecerii la România: abordarea trecerii la euroeuro ( (22))

Momentul intrării în ERM II este prevăzut pentru anul 2012 În vederea asigurării unei perioade necesare pentru:

îndeplinirea criteriilor de convergenţă nominală realizarea unor progrese semnificative

în procesul de convergenţă reală

Perioada de participare la ERM II va fi redusă la durata minimă obligatorie de doi ani

Intrarea în zona euro va avea loc la orizontul anului 2014

Ţara Data intrării în UEData intrării în ERM II

(obiectiv)Data-ţintă pentru

intrarea în zona euro

Cipru 2004 mai 2005 2008

Malta 2004 mai 2005 2008

Polonia 2004 urmează a fi stabilită urmează a fi stabilită

Republica Cehă

2004 urmează a fi stabilită 2012*

Slovacia 2004 noiembrie 2005 2009

Ungaria 2004 urmează a fi stabilită 2011*

România 2007 2010-2012 2012-2014

Sursa: bănci centrale, BCE, Comisia Europeană

Calendar privind integrarea în zona euro a unor state noi membre UE

* nu mai devreme de această dată

Principalele caracteristici ale Principalele caracteristici ale politicii monetarepoliticii monetare

Obiectivul fundamental al politicii monetare este reducerea inflaţiei, în condiţiile menţinerii unui proces de creştere economică consistentă

Pentru 2007, ţinta de inflaţie este stabilită la 4% (dec./dec.), cu o marjă de toleranţă de un punct procentual într-o direcţie sau alta

Pentru 2008, ţinta centrală este stabilită la 3,8 % (dec./dec.), cu aceiaşi marjă de toleranţă

Pe termen mediu, ţintele de inflaţie vor fi stabilite având în

vedere necesitatea menţinerii procesului de dezinflaţie pe o traiectorie care să fie conformă cu criteriile de convergenţă.

Atingerea acestor obiective este pe deplin realizabilă, cu condiţia continuării aplicării setului de politici economice urmate în ultimii ani, care, după cum am arătat, au condus la o reducere substanţială a inflaţiei

Trebuie totuşi spus că un ritm al dezinflaţiei mult prea rapid,

necorelat cu ritmul de ajustare a economiei reale, ar fi nesustenabil pe termen mediu şi ar favoriza instalarea unei politici de tip stop and go. De asemenea, ritmul dezinflaţiei trebuie să ţină seama de diferenţialul de inflaţie faţă de zona euro, provocat de „ efectul Balassa-Samuelson”

În fine, mai trebuie adăugat că, după liberalizarea contului de capital, între obiectivele intermediare ale politicii monetare există un anumit conflict, care subminează capacitatea BNR de a-şi aplica politica deflaţionistă. Astfel, creşterea ratei dobânzii în scopul limitării inflaţiei determină creşterea intrărilor de capital, ceea ce exercită presiuni puternice asupra cursului de schimb.

Principalele caracteristici ale Principalele caracteristici ale politicii monetarepoliticii monetare

a) adoptarea strategiei numite „ţintirea directă a inflaţiei” (inflation targeting, ciblage d’inflation)

b) flexibilitatea cursului de schimb

c) trecerea la euro - ca obiectiv pe termen mediu.

FFlexibilitatea cursului de schimblexibilitatea cursului de schimb

Regimul de curs valutar existent în România este flotare controlată (“Managed floating”), cu o flexibilitate sporită din noiembrie 2004

Leul s-a repreciat constant, în termeni

reali, faţă de euro

Nominal Exchange Rate

1.5

2.0

2.5

3.0

3.5

4.0

4.5

Jan.0

0

Apr.

00

Jul.0

0

Oct

.00

Jan.0

1

Apr.

01

Jul.0

1

Oct

.01

Jan.0

2

Apr.

02

Jul.0

2

Oct

.02

Jan.0

3

Apr.

03

Jul.0

3

Oct

.03

Jan.0

4

Apr.

04

Jul.0

4

Oct

.04

Jan.0

5

Apr.

05

Jul.0

5

Oct

.05

Jan.0

6

Apr.

06

Jul.0

6

Oct

.06

Source: National Bank of Romania

RON/EUR (daily data)

NBR's decision to pursue a more flexible exchange rate

At end-October 2006, real appreciation of the RON against the EUR was 31.4% compared with end-October 2004 and 8.6% compared with end-October 2005.

Real Exchange Rate of the RON against the EUR

50

60

70

80

90

100

110

120

130

140

150

160

170

180

190D

ec.

98

Mar.

99

Jun.9

9S

ep.9

9D

ec.

99

Mar.

00

Jun.0

0S

ep.0

0D

ec.

00

Mar.

01

Jun.0

1S

ep.0

1D

ec.

01

Mar.

02

Jun.0

2S

ep.0

2D

ec.

02

Mar.

03

Jun.0

3S

ep.0

3D

ec.

03

Mar.

04

Jun.0

4S

ep.0

4D

ec.

04

Mar.

05

Jun.0

5S

ep.0

5D

ec.

05

Mar.

06

Jun.0

6S

ep.0

6

index, December 1998 = 100 monthly averages

based on CPI differential between Romania and Euro area

based on PPI differential between Romania and Euro area

based on ULC in industry

Source: National Bank of Romania calculations, National Institute of Statistics, International Financial Statistics

100

110

120

130

140

150

160

170

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006*

Source: National Institute of Statistics, National Bank of Romania calculations

labour productivity

gross real wage (based on PPI)

2000=100

Real Wage, Labour Productivity in Manufacturing

100

105

110

115

120

2001

2002

2003

2004

2005

2006*

labour productivity

gross real wage (based on PPI)

previous year =100

*) Jan.-Sep.

Cursul de schimb nominal mediu lunar faţă de euro

-50

-40

-30

-20

-10

0

10

20

30

ian

.00

ma

i.00

sep

.00

ian

.01

ma

i.01

sep

.01

ian

.02

ma

i.02

sep

.02

ian

.03

ma

i.03

sep

.03

ian

.04

ma

i.04

sep

.04

ian

.05

ma

i.05

sep

.05

ian

.06

ma

i.06

sep

.06

ian

.07

variaţie procentuală anuală

Slovacia Ungaria Polonia Cehia România

Sursa: site-uri bănci centrale (+) apreciere, (-) depreciere

depreciere: 12,6%

apreciere: 9,3%

apreciere: 18,8%

depreciere: 19,5%

apreciere: 12,2% apreciere:

9,8%

apreciere: 14,5%

depreciere: 41,3%

depreciere: 7,2%

depreciere: 4,4%

mar.

07

Alte implicaţii ale aderării la UE

Convergenţa legală

- Independenţa băncii centrale

- Întărirea capacităţii sale de supraveghere prudenţială a sectorului bancar

- Alinierea legislaţiei privind activitatea bancară (pasaportul bancar unic european, Acodul Basel II etc.)

Modernizarea sistemului de plăţi

Armonizarea statisticii monetare

Concluzii (2)

Principala sfidare a intrării României în UE este realizarea convergenţei reale

În ceea ce priveşte convergenţa nominală, principala problemă este consolidarea dezinflaţiei

În planul specific al politicii monetare, principalele consecinţe ale aderării la U.E.M. sunt următoarele:

-1) Alinierea politicii monetare la cea a zonei euro, pentru a evita şocurile produse de schimbările bruşte ale orientării politicii monetare

- 2) Continuarea eforturilor pentru reducerea inflaţiei într-un ritm realist; este necesară aplicarea în continuare a “ţintirii directe a inflaţiei” (inflation targeting), şi anume atât în perioada de până la intrarea în SME II, cât şi în faza participării la acesta

- 3) Politica valutară trebuie să permită ajustarea cursului real al leului; în perioada de până la intrarea în SME II, este necesară găsirea nivelului de echilibru al cursului de schimb, care să fie apoi utilizat în calitate de curs pivot

Finalizarea adoptării acquis-ului comunitar în următoarele două domenii:

- a) activitatea bancară şi procedurile de supraveghere

- b) ameliorarea cadrului instituţional, în sensul întăririi independenţei băncii centrale şi a asigurării compatibilităţii statutului său cu cu funcţionarea „Sistemului European de Bănci Centrale”

Dezvoltarea sistemului bancar şi a ansamblului sistemului financiar, pentru a creşte raţionalitatea alocării resurselor şi a asigura politicii monetare canale adecvate de transmisie

Modernizarea sistemului de plăţi şi conectarea acestuia la sistemul european T.A.R.G.E.T.

Finalizarea armonizării statisticii monetare