Sărăcia în România: profil, tendinţe, politici de ... si... · Începând cu ianuarie 2007,...

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

DIRECȚIA PROGRAME INCLUZIUNE SOCIALĂ

Sărăcia în România: profil, tendinţe,

politici de combatere şi prevenire

în anul 2007

CUPRINS

Introducere....................................................................................................................................3

Capitolul 1. Măsurarea sărăciei în România: scurt istoric.................................5

1.1. Primele propuneri privind măsurarea sărăciei..................................................... 5

1.2. Asumarea responsabilităţii la nivel guvernamental .......................................... 6

Capitolul 2. Politici sociale de reducere a sărăciei şi excluziunii sociale .7

2.1 Abordarea strategică. Obiective ce decurg din calitatea României de stat

membru al Uniunii Europene............................................................................................... 7

2.2. Mecanismul naţional pentru promovarea incluziunii sociale.......................... 9

2.3 Creşterea calităţii vieţii şi reducerea sărăciei, ca obiective prioritare ale

politicii economico-sociale naţionale .............................................................................. 11

2.3.1 Consideraţii generale ............................................................................................ 11

2.3.2 Programe de asistenţă socială aplicate în anul 2007, cu impact

asupra reducerii sărăciei şi excluziunii sociale ....................................................... 12

Capitolul 3.Analiza indicatorilor privind sărăcia ...................................................21

3.1. Măsurarea sărăciei: concepte şi indicatori ........................................................ 21

3.2. Sărăcia în România: caracteristici şi evoluţii ..................................................... 24

3.2.1. Dinamica sărăciei în perioada 2000-2007: consideraţii generale ..... 24

3.2.2 Profilul sărăciei relative........................................................................................ 25

3.2.3. Indicatori privind sărăcia absolută. Riscul de sărăcie aferent unor

categorii socio-ocupaţionale .......................................................................................... 26

ANEXE.............................................................................................................................................44

Direcția Programe Incluziune Socială

3 / 95

Introducere

În ultimii ani, atât la nivel global cât şi guvernamental se acordă o atenţie deosebită

politicilor sociale, în paralel cu crearea unei economii eficiente şi prospere fiind urmărite

coeziunea socială, egalitatea de şanse şi o distribuţie echitabilă a veniturilor. Politicile

sociale urmăresc asigurarea oportunităţilor şi resurselor necesare tuturor cetăţenilor pentru a

participa la viaţa economică, socială şi culturală, pentru a se bucura de un standard de viaţă

şi bunăstare considerat normal pentru societatea respectivă.

Pentru realizarea acestor obiective în România au fost adoptate şi implementate

numeroase strategii, politici, programe şi măsuri având drept scop combaterea sărăciei şi

excluziunii sociale, a căror eficienţă şi eficacitate se măsoară cu ajutorul unui set de

indicatori specifici.

În scopul prezentării tendinţelor şi profilului sărăciei din România în contextul

evoluţiilor macroeconomice şi al politicilor sociale în domeniu a fost elaborat acest raport,

în baza colaborării dintre experţi ai Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale,

Institutului Naţional de Statistică, Băncii Mondiale şi Universităţii Bucureşti.

Primul capitol prezintă un scurt istoric privind măsurarea sărăciei în România. Analiza

sărăciei în perioada actuală a început din anul 1995, pe baza informaţiilor colectate de

Institutul Naţional de Statistică prin anchetele integrate în gospodării şi, ulterior, prin anchetele

privind bugetele de familie. Având în vedere că, începând din anul 2005, Ministerul Muncii,

Familiei şi Protecţiei Sociale, deţine rolul principal în promovarea şi evaluarea politicilor de

incluziune socială la nivel naţional, în ultimii ani s-au realizat o serie de acţiuni legate de întărirea

capacităţii ministerului în domeniul statisticii sociale şi colectării de date Ca urmare, calculul

indicatorilor privind sărăcia absolută pentru anul 2007 s-a realizat de către MMFPS, potrivit

metodologiei stabilite în anul 2002 de experţii Guvernului României, Institutului Naţional de

Statistică, Băncii Mondiale şi Universităţii Bucureşti. Indicatorii privind sărăcia relativă sunt în

prezent calculaţi de Institutul Naţional de Statistică, conform recomandărilor EUROSTAT.

În capitolul doi au fost enunţate principalele obiective strategice urmărite de Guvernul

României în aplicarea documentelor adoptate la nivel european. Având în vedere că statele

membre au convenit ca prin schimb de experienţă să identifice şi să promoveze cele mai eficiente

politici în domeniul protecţiei sociale şi incluziunii sociale, România participă în prezent la metoda

deschisă de coordonare în domeniul incluziunii sociale. Pentru coordonarea procesului strategic

privind incluziunea socială în România a fost creat un mecanism naţional pentru promovarea

incluziunii sociale.


4 / 95

Având în vedere concentrarea raportului asupra diminuării sărăciei în anul 2007 faţă

de 2006, au fost prezentate în cadrul capitolului menţionat politicile implementate de

Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale în anul 2007, precum şi o serie de

programe care decurg din prevederile legislative, cu impact asupra sărăciei şi incluziunii

sociale.

Tendinţele indicatorilor privind sărăcia în perioada 2003-2007 sunt obiectul celui de-

al treilea capitol. Cu ajutorul reprezentărilor grafice şi al tabelelor, este conturat un tablou

al sărăciei la nivel regional, pe medii de rezidenţă şi pentru diverse categorii socio-

economice. Astfel, se constată existenţa unor grupuri de persoane vulnerabile, ce necesită

politici ţintite pentru îmbunătăţirea situaţiei lor socio-economice.

Anexele la raport conţin evoluţia cuantumului principalelor prestaţii sociale, detalierea

indicatorilor privind sărăcia absolută şi relativă în România şi o prezentare a indicatorilor

privind sărăcia relativă la nivel european.


5 / 95

Capitolul 1. Măsurarea sărăciei în România: scurt istoric

1.1. Primele propuneri privind măsurarea sărăciei

În anul 1995 Institutul Naţional de Statistică (INS) a lansat un program de analiză a sărăciei,

pe baza anchetelor integrate în gospodării şi, ulterior, pe baza anchetelor bugetelor de familie

(începând cu 2002).

În 1997 INS a propus o măsurare relativă a sărăciei, ca indicator utilizat în ţările din Uniunea

Europeană, ancorată în timp, utilizată până în anul 2000.

În scopul monitorizării într-o manieră comparativă a progresului statelor membre în ceea ce

priveşte obiectivele Uniunii Europene în lupta împotriva sărăciei şi excluziunii sociale, în anul

2001 Consiliul European a aprobat o metodologie de calcul al indicatorilor sărăciei relative.

În perioada 2003-2004 în România a fost preluat şi adaptat un set de indicatori de măsurare a

incluziunii sociale stabilit de Consiliul European de la Laeken1 şi a fost elaborat un set naţional

specific, legiferat prin Hotărârea de Guvern 488/2005. Dintre indicatorii primari menţionaţi fac

parte:

rata sărăciei, la pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile - denumită şi „sărăcie

relativă” sau „risc de sărăcie”;

raportul dintre chintila superioară şi cea inferioară a populaţiei (cei mai bogaţi 20% raportaţi

la cei mai săraci 20%).

Indicatorii sărăciei absolute se bazează pe o metodologie naţională, elaborată în anul 2002 de

o echipă alcătuită din experţi ai Institutului Naţional de Statistică şi experţi guvernamentali,

cercetători şi specialişti ai Băncii Mondiale. Analiza acestor indicatori s-a realizat pentru prima dată

într-un raport publicat de Banca Mondială în luna septembrie 2003.

În prezent, setul de indicatori de monitorizare a integrării sociale şi sărăciei este în curs de

revizuire.

_________________________

1 În decembrie 2001 La Laeken (Belgia) a fost adoptată o listă de 18 indicatori de incluziune socială (10 indicatori primari şi 8 indicatori secundari).


6 / 95

1.2. Asumarea responsabilităţii la nivel guvernamental

La data de 20 iunie 2005 ministrul muncii, familiei şi egalităţii de şanse a semnat

Memorandumul Comun în domeniul Incluziunii Sociale, document programatic, de referinţă pentru

elaborarea politicilor sociale.

După semnarea documentului Guvernul României a stabilit o agendă politică pentru

implementarea priorităţilor asumate în Memorandum, fiind propuse:

identificarea problemelor majore şi dezvoltarea unei strategii naţionale integrate de luptă

împotriva sărăciei şi excluziunii sociale;

reducerea semnificativă a sărăciei şi combaterea acesteia, până la eradicarea completă a

sărăciei extreme;

întărirea capacităţii instituţiilor guvernamentale, elaborarea primului Plan Naţional de

Acţiune în domeniul Incluziunii Sociale.

Drept consecinţă, Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS) i-a revenit

rolul principal în promovarea şi evaluarea politicilor de incluziune socială la nivel naţional. În acest

context s-au dezvoltat o serie de acţiuni legate de întărirea capacităţii ministerului în domeniul

statisticii sociale şi colectării de date.

Astfel, a fost încheiat un protocol de colaborare între MMFPS şi INS, prin care INS

furnizează bazele de date ale anchetelor, iar MMFPS calculează indicatorii secundari şi terţiari.

Monitorizarea şi evaluarea stadiului implementării măsurilor prevăzute de Memorandum,

precum şi elaborarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea programelor naţionale şi cu

finanţare externă din domeniul incluziunii sociale se realizează de către Direcţia Programe

Incluziune Socială.

În anul 2007 s-a realizat un Raport comun al Băncii Mondiale, INS şi Ministerului Muncii,

Familiei şi Protecţiei Sociale, care a prezentat indicatorii privind sărăcia absolută şi relativă

corespunzătoare anului 2006.

Raportul curent al Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale are drept obiectiv

prezentarea unui set de indicatori privind sărăcia în România, corespunzători anului 2007, şi analiza

acestora în contextul strategiilor, politicilor şi măsurilor implementate de Guvernul României în

domeniul incluziunii sociale.


7 / 95

Capitolul 2. Politici sociale de reducere a sărăciei şi excluziunii sociale

2.1. Abordarea strategică. Obiective ce decurg din calitatea României de stat membru al Uniunii Europene.

În domeniul economic, al politicilor de ocupare şi sociale, statele membre se confruntă cu

probleme similare. Având în vedere că în martie 2000 Consiliul european de la Lisabona a stabilit

ca obiectiv central transformarea Uniunii Europene (UE) până în anul 2010 în cea mai competitivă

şi dinamică economie, cu locuri de muncă mai numeroase şi mai bine plătite, promovând coeziunea

socială, statele membre s-au angajat în procese ample de reformă.

În realizarea acestor reforme Statele Membre au utilizat un nou instrument, denumit Metoda

Deschisă de Coordonare, realizând în permanență un schimb de experiență (peer-review). Metoda a

fost stabilită de asemenea în martie 2000 la Lisabona şi furnizează cadrul de coordonare a

politicilor, fără constrângeri legislative. Astfel, statele membre au convenit să identifice şi să

promoveze cele mai eficiente politici în domeniul protecţiei sociale şi incluziunii sociale, realizând

un schimb de experienţă. Metoda este flexibilă, descentralizată şi implică:

- urmărirea unor obiective comune;

- aprobarea unui set de indicatori comuni care să arate cum poate fi măsurat progresul pentru

atingerea obiectivelor;

- pregătirea unor Rapoarte Strategice Naţionale, în care statele membre stabilesc cum îşi

planifică politicile într-o anumită perioadă pentru a îndeplini obiectivele comune;

- evaluarea periodică a acestor Strategii împreună cu Comisia Europeană şi statele membre.

Începând cu ianuarie 2007, PROGRESS, noul program integrat al UE pentru ocupare şi

solidaritate socială, sprijină realizarea obiectivelor stabilite de Agenda socială şi contribuie la o

strategie mai cuprinzătoare a Uniunii pentru locuri de muncă şi creştere economică.

Anul 2007 a reprezentat primul an de implementare a noului ciclu privind Metoda Deschisă

de Coordonare în domeniul Protecţiei Sociale şi Incluziunii Sociale. Pregătirea acestui an a început

încă din anul 2006, prin elaborarea de către statele membre, inclusiv România, a Raportului

Naţional Strategic privind Protecţia Socială şi Incluziunea Socială pentru perioada

2006-2008.

În septembrie 2007, România a transmis Comisiei Europene Raportul actualizat privind

Protecţia Socială şi Incluziunea Socială, aducând informaţii suplimentare cu privire la capitolul

„Buna Guvernare”, conform solicitării Comisiei Europene adresată Statelor Membre de a actualiza,


8 / 95

pe bază voluntară, Rapoartele Strategice în situaţia în care au fost înregistrate progrese

semnificative în reformele asumate.

În prima parte a anului 2008 a fost elaborat Raportul de monitorizare a progreselor

înregistrate în domeniul incluziunii sociale pentru perioada ianuarie 2006 – septembrie 2007,

urmând a fi actualizat cu date şi informaţii pentru finele anului 2007. În contextul reformelor

semnificative în domeniul muncii şi politicilor sociale, raportul reprezintă o recunoaştere a

progreselor înregistrate, acestea fiind în concordanţă cu obiectivele pe termen lung ale Uniunii

Europene.

Prin Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 s-a stabilit drept obiectiv global reducerea

cat mai rapidă a disparităţilor de dezvoltare socio-economică dintre România şi celelalte state

membre ale Uniunii Europene, avându-se în vedere şi promovarea incluziunii sociale. În cadrul

eforturilor de realizare a obiectivelor de convergenţă au fost elaborate şi aprobate Programul

Naţional de Reformă pe perioada 2007-2010 (PNR), Programul de Convergenţă, precum şi 6

Programe Operaţionale Sectoriale şi un Program Operaţional Regional acoperind perioada

actualului exerciţiu bugetar al UE (2007-2013). La nivel regional au fost realizate Planurile

regionale de acţiune pentru ocupare şi incluziune socială pentru aplicarea cărora s-au agreat 43 de

Pacte Regionale şi Locale pentru Ocupare şi Incluziune Socială.

În ultimii ani, Guvernul României s-au promovat o serie de documente strategice având drept

scop combaterea sărăciei şi excluderii sociale, printre care şi o serie de strategii şi planuri de

acţiune sectoriale adresate grupurilor vulnerabile, ca instrumente de coordonare instituţională

adaptate la nevoile individuale ale persoanelor, din care menţionăm:

- Strategia naţională de dezvoltare a sistemului de asistenţă socială pentru persoanele

vârstnice în perioada 2005-2008;

- Strategia naţională pentru protecţia, integrarea şi incluziunea socială a persoanelor cu

handicap în perioada 2006 – 2013;

- Strategia naţională de incluziune socială a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului;

- Strategia naţională de dezvoltare a serviciilor sociale pe perioada 2006-2013;

- Strategia naţională pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada 2006 –

2009;

- Strategia naţională pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie cu

HIV/SIDA în perioada 2004 – 2007;

- Strategia naţională antidrog în perioada 2005 – 2012;

- Strategia naţională privind imigraţia pentru perioada 2007 – 2010;

- Strategia naţională împotriva traficului de persoane pentru perioada 2006 – 2010,

- Strategia naţională în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului 2006-2013,


9 / 95

- Planul naţional de acţiune privind prevenirea abandonului copilului de către familie, adoptat

în luna aprilie 2007,

- Strategia Guvernului României de îmbunătăţire a situaţiei romilor, adoptată în anul 2001 şi

modificată în anul 2006.

Ca răspuns la liniile directoare ale Agendei Lisabona relansate, Guvernul României s-a

elaborat Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă, ce preia prevederile Strategiei de

Dezvoltare Durabilă reînnoită pentru o Europă extinsă, adoptată de Consiliul Uniunii Europene în

anul 2006. Strategia europeană are un obiectiv general - desfăşurarea unor acţiuni care să se

concretizeze într-o îmbunătăţire continuă a calităţii vieţii pentru generaţiile prezente şi viitoare - şi

4 obiective-cheie, unul din ele fiind echitatea şi coeziunea socială.

În cadrul Summit-ului Naţiunilor Unite din luna septembrie 2000, 189 de ţări, printre care şi

România, au adoptat „Declaraţia Mileniului”. Acest document cadru defineşte agenda ONU

pentru secolul XXI în ceea ce priveşte pacea, securitatea şi dezvoltarea. În anul 2003, Guvernul

României, împreună cu sistemul ONU din România, a elaborat primul Raport Naţional asupra

Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, stabilind 8 obiective şi 21 de ţinte conexe din domeniile

principale ale dezvoltării. Astfel, Guvernul şi-a propus, printre alte obiective, înjumătăţirea ratei

sărăciei severe până în anul 2009, în comparaţie cu cea înregistrată în anul 2002.

2.2. Mecanismul naţional pentru promovarea incluziunii sociale

În iunie 2005, la Bruxelles, România a semnat Memorandumul Comun de Incluziune Socială,

asumându-şi astfel participarea la metoda deschisă de coordonare în domeniul incluziunii sociale şi,

în acelaşi timp, stabilindu-şi principalele provocări şi linii de acţiune în politica socială.

Pentru coordonarea procesului strategic privind incluziunea socială în România a fost

adoptată Hotărârea de Guvern nr.1217/2006 privind crearea mecanismului naţional pentru

promovarea incluziunii sociale. Prin acelaşi act normativ s-a reglementat funcţionarea Comisiei

Naţionale privind Incluziunea Socială, în cadrul Consiliului Interministerial pentru Afaceri Sociale,

Sănătate, Protecţia Consumatorului. Comisia naţională este constituită din câte un reprezentant, la

nivel de secretar de stat sau preşedinte, al ministerelor, autorităţilor, agenţiilor şi al altor instituţii

guvernamentale cu atribuţii în domeniul incluziunii sociale, are rol consultativ şi este condusă de

ministrul muncii, familiei şi egalităţii de şanse. În cadrul autorităţilor publice centrale cu atribuţii în

acest domeniu s-a constituit unitatea de incluziune socială, care are drept scop monitorizarea

implementării angajamentelor asumate de România în documentele internaţionale din domeniul

incluziunii sociale. Mecanismul naţional pentru promovarea incluziunii sociale, pe cele două nivele

de funcţionare, este descris în Schema nr. 1.


10 / 95

Schema nr.1: Mecanismul naţional pentru promovarea incluziunii sociale

1. Nivel central

2. Nivel judeţean

Principalele atribuţii ale Comisiei naţionale sunt următoarele:

Ministerul Muncii Familiei şi Protecţiei Sociale

Direcţia Programe Incluziune Socială

Secretar de stat – Coordonator al domeniului asistenţei sociale şi politicilor familiale

Comisia Naţională privind Incluziunea Socială

Consiliul Interministerial pentru Afaceri Sociale, Sănătate şi Protecţia Copilului

Ministere Autorităţi Agenţii

Unităţi de Incluziune Socială

Secretariatul Comisiei Naţionale privind Incluziunea Socială

Programe Incluziune Socială

Strategii, sinteze şi indicatori incluziune socială

Comisia Judeţeană privind Incluziunea Socială

Compartiment de Incluziune Socială

Servicii publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului

Instituţia Prefectului

Direcţiile Judeţene de Muncă şi Protecţie Socială

Secretariatul Comisiei Judeţene privind Incluziunea Socială


11 / 95

- identificarea priorităţilor naţionale din domeniul incluziunii sociale;

- stabilirea Planului de acţiune în conformitate cu priorităţile naţionale identificate;

- avizarea rapoartelor de monitorizare a implementării priorităţilor din domeniul incluziunii

sociale;

- avizarea indicatorilor sectoriali privind incluziunea socială, utilizaţi în sistemele de

raportare;

- avizarea Raportului naţional privind domeniul incluziunii sociale şi protecţiei sociale.

Secretariatul Comisiei Naţionale este asigurat de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei

Sociale, prin Direcţia Programe de Incluziune Socială.

Prima reuniune a Comisiei Naţionale pentru Incluziune Socială a avut loc la data de 12 martie

2007.

La nivel local s-a înfiinţat Comisia Judeţeană privind Incluziunea Socială, alcătuită din

reprezentanţi ai serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale

administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, cu responsabilităţi în domeniul

incluziunii sociale, reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale reprezentative din judeţ,

reprezentanţi ai consiliilor locale şi ai consiliului judeţean.

2.3. Creşterea calităţii vieţii şi reducerea sărăciei, ca obiective prioritare ale politicii economico-sociale naţionale

2.3.1. Consideraţii generale

Dezvoltarea politicilor sociale în România are ca principal obiectiv creşterea calităţii vieţii

cetăţenilor, ce se realizează printr-o abordare globală a politicilor sociale.

Un rol important în diminuarea sărăciei îl are statul, prin politicile economico-sociale pe care

le dezvoltă, de stimulare a ocupării, garantare a unui salariu minim pe economie, de majorare a

drepturilor ce decurg din asigurările sociale, de acordare a prestaţiilor ce fac parte din sistemul de

asistenţă socială (în prezent un număr de 32 de prestaţii), precum şi de asigurare a unor servicii

sociale de calitate.

În ultimii ani o parte însemnată din produsul intern brut al României s-a alocat pentru

programele sociale1. Astfel, Guvernul a încercat să acopere o arie cât mai largă de probleme strâns

legate de caracterul multidimensional al excluziunii sociale: aspecte socio-culturale, de locuire,

grad de ocupare, de educaţie, sănătate, creşterea natalităţii şi diminuarea abandonului, promovarea

1 Conform comunicatului de presă Eurostat din 8 mai 2008 cheltuielile de protecţie socială în România reprezentau 14,2% din produsul intern brut.


12 / 95

şi protejarea drepturilor tuturor copiilor, pentru o rezolvare cât mai bună a problemelor cu care se

confruntă indivizii şi familiile, din punct de vedere social şi economic.

Implementarea acestor priorităţi s-a făcut nu numai prin efortul autorităţilor centrale, ci prin

implicarea tuturor actorilor sociali şi anume: autorităţi locale, organizaţii ale angajatorilor,

sindicate, organizaţii ale societăţii civile, organizaţii/asociaţii ale beneficiarilor, mediul academic,

etc, punându-se accent pe întărirea parteneriatelor la nivel local. S-a urmărit dezvoltarea reţelei

de asistenţă comunitară, prin intermediul căreia să se îmbunătăţească accesul la serviciile medico-

sociale, în sensul creşterii implicării comunităţii faţă de nevoile populaţiei marginalizate, dar şi

responsabilizării grupurilor vulnerabile faţă de propriile probleme.

Economia socială ocupă de asemenea un loc important în dezvoltarea politicilor de

incluziune socială din România, obiectivul prioritar fiind acela de a crea locuri de muncă în

beneficiul persoanelor defavorizate.

2.3.2. Programe de inclziune socială aplicate în anul 2007, cu impact asupra reducerii sărăciei şi excluziunii sociale

Obiectivul fundamental urmărit de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a fost

elaborarea, implementarea şi monitorizarea politicilor sociale destinate categoriilor sociale cu risc

major de excluziune.

♦ Obiectivele urmărite în anul 2007

În domeniul incluziunii sociale au fost prevăzute măsuri care să contribuie la:

• Asigurarea unui venit minim, reducerea riscului de sărăcie şi combaterea sărăciei severe, prin

acordarea unui ajutor social care să îndeplinească următoarele condiţii:

o facilitarea accesului tuturor categoriilor de persoane vulnerabile, care îndeplinesc condiţiile

de eligibilitate la această formă de suport;

o ţintirea mai bună a ajutorului asupra celor mai sărace categorii de persoane;

o îmbunătăţirea sustenabilităţii financiare a programului, pentru a răspunde tuturor nevoilor

sociale identificate.

• Îmbunătăţirea echilibrului socio-economic al familiei, prin:

o redimensionarea măsurilor de protecţie socială pentru familiile cu nevoi speciale şi

dinamizarea măsurilor active de solidaritate familială, prin creşterea cuantumului

prestaţiilor sociale şi diversificarea acestora;

o reducerea disparităţilor existente între familiile din mediul urban şi cele din mediul rural,

privind accesul la resursele dezvoltării;


13 / 95

o redimensionarea cadrului legal şi instituţional privind protecţia maternităţii, creşterea

natalităţii şi reducerea abandonului de copii;

o sporirea participării active a societăţii civile şi dezvoltarea parteneriatului în beneficiul

dezvoltării şi protecţiei familiei.

• Creşterea venitului familial şi a calităţii vieţii de familie, prin:

o majorarea alocaţiei de stat pentru copii;

o lansarea unor programe de integrare a familiei în comunitate.

• Susţinerea familiei tinere, în special prin acordarea unui sprijin financiar la constituirea

familiei;

• Promovarea unor politici pronataliste, prin:

o acordarea unei indemnizaţii lunare pentru creşterea copiilor până la 2(3) ani femeilor

neasigurate în sistemul asigurărilor sociale pentru fiecare din primii trei copii;

o acordarea unei indemnizaţii lunare pentru creşterea copilului până la 2(3) ani, persoanelor

asigurate care îşi reiau activitatea în acest interval de timp.

• Programe de sprijin al tinerilor dezinstituţionalizaţi în vârstă de peste 18 ani în vederea

integrării acestora în viaţa socială;

• Protecţia persoanelor vârstnice, prin:

o programe speciale pentru prevenirea situaţiei de dependenţă şi creşterea implicării

persoanelor vârstnice în viaţa socială;

o construcţia de noi cămine şi modernizarea celor existente;

o dezvoltarea cadrului instituţional şi organizatoric care să permită implementarea serviciilor

de îngrijiri la domiciliu;

o stabilirea de parteneriate cu autorităţile administraţiei publice locale pentru dezvoltarea

serviciilor sociale comunitare.

♦ Programe desfăşurate în anul 2007

În realizarea obiectivelor propuse, având drept scop diminuarea stării de sărăcie a

populaţiei, susţinerea familiilor cu copii, sprijinirea persoanelor aflate în situaţii de dificultate,

precum şi creşterea calităţii vieţii cetăţenilor, în anul 2007 activitatea Ministerului Muncii,

Familiei şi Protecţiei Sociale, în domeniul incluziunii sociale, a vizat:


14 / 95

1. Reducerea riscului de sărăcie şi combaterea sărăciei extreme

o Asigurarea venitului minim garantat

Implementarea acestui program a avut drept scop încă din 1995 (Legea nr.67/2005), reducerea

sărăciei (şi în special a sărăciei extreme), prin acordarea de asistenţă corespunzătoare oricărei

persoane care nu dispune de resurse suficiente şi care nu este în măsură să şi le procure prin

propriile mijloace sau să le primească dintr-o altă sursă. Actul normativ care reglementează

acest program este Legea nr.416/2001. Aceasta a fost modificată şi completată prin Legea nr.

115/2006, a cărui aplicare efectivă a început în luna septembrie 2006. În anul 2007 nivelul

venitului minim garantat a fost indexat cu 4,5%, (indicele creşterii preţurilor de consum

prognozat pentru anul 2007), astfel:

Tabelul nr. 2.1. Nivelul venitului minim garantat, 2006 - 2007 Nivelul venitului minim garantat Tipul familiei

2006 2007 - persoană singură 92 96 - familii de 2 persoane 166 173 - familii de 3 persoane 231 241 - familii de 4 persoane 287 300 - familii de 5 persoane 341 356 - pentru fiecare altă persoană din familie peste numărul de 5 persoane 23 24

Rezultatele înregistrate în anul 2007 au fost următoarele:

▪ 289.535 cereri de ajutor social existente în plată la 31 decembrie 2007,

▪ 2.882.828 plăţi efectuate,

▪ 396.616 mii lei sume acordate.

Venitul minim garantat reprezintă o măsură complementară altor tipuri de prestaţii sociale sau

forme de protecţie socială, cum ar fi: asigurarea medicală, ajutoare financiare, ajutoare de

urgenţă, ajutorul pentru încălzirea locuinţei, burse sociale, acordarea de locuinţe sociale,

ş.a.m.d.

o Ajutoare de urgenţă

Pentru sprijinirea familiilor aflate în situaţii de necesitate datorate calamităţilor naturale,

incendiilor şi accidentelor, în anul 2007 cu titlu de ajutoare de urgenţă s-au acordat de la

bugetul de stat 7.004 mii lei pentru un număr de 17.628 familii şi persoane, iar de la bugetele

locale 23.942 mii lei pentru 62.304 familii şi persoane.

o Ajutoare financiare

În anul 2007 au fost acordate 4.820 ajutoare financiare în sumă de 6.629 mii lei.


15 / 95

o Ajutoarele pentru încălzirea locuinţei

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2006 s-a modificat modul de acordare al

ajutoarelor pentru încălzirea locuinţei cu energie termică în sistem centralizat, prin compensarea

procentuală a cheltuielilor cu încălzirea (între 10% şi 100%, în funcţie de venituri). Au fost

majorate limitele de venituri pentru acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinţei cu 61%, faţă

de sezonul rece anterior, astfel încât limita superioară a veniturilor a crescut de la 310 lei la 500

lei, precum şi nivelul ajutorului cu 10,5% la gaze naturale şi cu 4,2% pentru cei care utilizează

lemne, cărbuni şi combustibili petrolieri şi sunt beneficiari de ajutor social. Pentru persoana

singură s-a acordat, pentru prima dată, o compensare mai mare cu 10% faţă de proporţiile

stabilite pentru familie.

Prin Ordonanţa 107/2006 s-a prevăzut, în principal, acordarea ajutorului pentru încălzirea

locuinţei cu lemne, cărbuni, combustibili petrolieri tuturor familiilor şi persoanelor singure cu

venituri pe membru de familie de până la 500 lei, ca şi în cazul încălzirii cu energie termică în

sistem centralizat sau gaze naturale. Cuantumul ajutorului a fost stabilit în sumă fixă, în raport

de veniturile familiei sau persoanei singure, astfel încât familiile cu veniturile cele mai reduse

au beneficiat de un ajutor lunar în cuantum de 46 lei, iar cele cu veniturile între 440 lei şi 500

lei/persoană de un ajutor lunar de 14 lei.

În anul 2007, numărul mediu de beneficiari de ajutoare pentru încălzirea locuinţei a fost de

4.086.672 familii şi persoane singure (de 2,8 ori mai mare decât în anul 2006), după cum

urmează:

Tabelul nr. 2.2. Număr beneficiari de ajutoare pentru încălzire, în anul 2007

Număr beneficiari (familii şi persoane singure), din care, pe sisteme de încălzire: 4.086.672 - energie termică 744.853 - gaze naturale 840.090 - lemne, cărbuni, combustibili petrolieri 2.501.729

Sumele plătite pentru programul de încălzire au fost de 1.280.659 mii lei în anul 2007

(cuprinzând şi sumele acordate pentru drepturile stabilite în perioada noiembrie – decembrie

2007) comparativ cu 544.006 mii lei în anul 2006.

La sfârşitul anului 2007, 91,2% din totalul beneficiarilor de ajutor social au primit ajutor de

încălzire cu lemne, cărbuni şi combustibili petrolieri în cuantum de 50 lei lunar, reprezentând

aproximativ 306,4 mii persoane.


16 / 95

o Ajutoarele băneşti pentru centrale termice şi arzătoare automatizate

Populaţiei cu venituri reduse s-au acordat aceste ajutoare în valoare de:

- 1.500 lei în vederea achiziţionării şi montării de centrale termice,

- 300 lei pentru achiziţionarea şi montarea de arzătoare automatizate.

În anul 2007 s-a plătit suma de 2.456 mii lei pentru un număr de 1.736 ajutoare.

2. Îmbunătăţirea echilibrului socio-economic al familiei

În anul 2007, programele de prestaţii sociale s-au diversificat vizând în special susţinerea familiei și

dezvoltarea serviciilor de îngrijire pentru copii. Astfel, principalele programe derulate de Ministerul

Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale în domeniu au fost următoarele:

o Acordarea de alocaţii familiale

• Alocaţia de stat pentru copii

În anul 2006 a fost reglementată acordarea alocaţiei de stat pentru copiii fără a se condiţiona de

participarea şcolară, iar în anul 2007 plata alocaţiei de stat pentru copii a trecut în responsabilitatea

unică a Ministerului Muncii, Familiei şi Protecției Sociale. Cuantumul alocaţiei a fost majorat în

anul 2007 la 25 lei/lună.

Începând 1 ianuarie 2007 alocaţia de stat se acordă în cuantum de 200 lei pentru toţi copiii, până la

împlinirea de către aceştia a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap.

Numărul mediu lunar de beneficiari ai acestei alocaţii în anul 2007 a fost de 4.207.224 copii, din

care 1.478.521 au fost plătiţi de MMFES. Plăţile efectuate au fost de 2.082.807 mii lei, din care

1.261.567 mii lei au fost asiguraţi din bugetul MMFES. Faţă de anul 2006, sumele plătite au fost de

1,65 ori mai mari.

• Alocaţia complementară şi alocaţia de susţinere pentru familia monoparentală

Având în vedere riscul de sărăcie mai mare al familiilor cu mulţi copii sau cu un singur părinte, în

anul 2007 au fost corectate limitele de venituri şi indexate cuantumurile acestor prestaţii: începând

cu 1 ianuarie 2007 limita de venituri nete lunare pe membru de familie până la care se acordă

alocaţia familială complementară şi alocaţia de susţinere pentru familia monoparentală s-a majorat

la 176 lei, iar cuantumurile s-au indexat cu 4,5%, după cum urmează:


17 / 95

Tabelul nr. 2.3. Cuantumul alocaţiei familiale complementare şi alocaţiei de susţinere pentru familia monoparentală, 2006-2007 (lei)

Alocaţia familială complementară*

Alocaţia de susţinere pentru familia monoparentală

Tipul familiei

2006 2007 2006 2007 - pentru familia cu un copil 34 36 50 52 - pentru familia cu 2 copii 40 42 59 62 - pentru familia cu 3 copii 45 47 67 70 - pentru familia cu 4 sau mai mulţi copii 50 52 76 79 *Pentru familiile beneficiare de ajutor social cuantumul alocaţiei familiale complementare se majorează cu 25%.

Numărul mediu lunar de beneficiari ai alocaţiei familiale complementare a fost de 576.844 familii,

iar sumele acordate din bugetul de stat au fost de 297.427 mii lei. Din numărul total de beneficiari

ai acestei prestaţii 41,4% erau familii cu 2 copii şi 41% familii cu 1 copil. Numărul de beneficiari

de ajutor social care au primit alocaţie familială complementară în anul 2007 a fost de 84.412, ceea

ce a reprezentat 14,6% din totalul beneficiarilor alocaţiei familiale complementare. Numărul mediu

lunar de beneficiari ai alocaţiei de susţinere pentru familia monoparentală a fost de 221.194 familii.

Plăţile efectuate au fost de 155.733 mii lei.

• Alocaţia pentru copiii nou-născuţi

Alocaţia se acordă mamelor, o singură dată, pentru fiecare dintre primii patru copii nou-născuţi vii.

Cuantumul acestei alocaţii a fost de 204 lei în 2007. Numărul mediu lunar de beneficiari a fost de

187.457 copii nou născuţi, iar plăţile efectuate de 37.877 mii lei.

• Alocaţia lunară de plasament

Pentru fiecare copil încredinţat, dat în plasament sau asupra căruia s-a instituit tutela, s-a acordat o

alocaţie lunară de 86 lei. Au beneficiat de această măsură 48.081 copii, iar plăţile efectuate au fost

de 54.907 mii lei.

o Susţinerea familiei pentru creşterea şi îngrijirea copilului

• Indemnizaţia pentru creşterea copilului şi stimulentul lunar

În anul 2007, indemnizaţia pentru creşterea copilului şi stimulentul lunar au fost stabilite la 600 lei,

respectiv 100 lei, fiind completate cu alocaţia de stat pentru copii în cuantum de 200 lei. Pentru

anul 2007, aceste prestaţii s-au acordat astfel:

- indemnizaţie:

număr beneficiari 189.990 familii,

sume plătite 1.436.236 mii lei.

- stimulent lunar:


18 / 95

număr beneficiari 16.608 persoane,

sume plătite 23.877 mii lei.

• Tichetele de creşă

În anul 2007 s-au acordat tichete de creşă în cuantum de maxim 330 lei/copil.

• Trusouri pentru copiii nou-născuţi

Începând din anul 2007 a fost acordat trusoul pentru nou născuţi, care cuprinde haine, lenjerie

şi produse pentru îngrijire în valoare de 150 lei. Pe parcursul anului au beneficiat de această

măsură un număr total de 142.360 copii, iar sumele plătite au fost de 21.359 mii lei.

o Programul pentru susţinerea familiei tinere

În vederea îmbunătăţirii echilibrului socio-economic al familiei, a fost aprobată Legea

nr.396/2006 privind acordarea unui sprijin financiar la constituirea familiei în cuantum de 200

euro, calculat în lei. În anul 2007 un număr de 133.942 familii nou întemeiate au beneficiat de

sprijinul financiar, suma totală alocată fiind de 87.812 mii lei.

3. Alocaţ i i , ajutoare şi indemnizaţ i i acordate unor categorii de persoane

Pentru protecţia socială a persoanelor cu handicap, în conformitate cu prevederile Legii nr.448 din

decembrie 2006, au fost acordate o serie de prestaţii:

o indemnizaţie lunară, indiferent de veniturile pe care le realizează, de 179 lei/lună pentru

persoanele cu handicap grav şi de 147 lei/lună pentru persoanele cu handicap accentuat;

o buget complementar lunar, în cuantum de 80 lei pentru persoanele cu handicap grav, 60 lei

pentru persoanele cu handicap accentuat, precum şi de 30 lei pentru persoanele cu handicap

mediu;

o pentru creşterea şi îngrijirea copilului cu handicap în vârstă de 3 până la 7 ani, au fost acordate

indemnizaţii lunare părinţilor, în cuantumuri diferenţiate, în funcţie de situaţia copilului sau a

părinţilor, între 150 şi 450 lei/lună;

o adulţii cu handicap vizual grav au primit pentru plata însoţitorului o indemnizaţie echivalentă cu

salariul net al asistentului social debutant, cu studii medii, din unităţile de asistenţă socială din

sectorul bugetar (începând cu 1 ianuarie de 340 lei lunar, cu 1 aprilie de 346 lei şi cu 1 octombrie

de 380 lei);

o adulţii şi copiii infectaţi cu HIV sau bolnavi de SIDA beneficiază de indemnizaţie lunară de

hrană potrivit prevederilor Legii nr.584/2002, atât pe perioada cât sunt internaţi, cât şi în

ambulatoriu;

o copiii infectaţi/afectaţi HIV/SIDA, asistaţi în centre, au primit o alocaţie lunară de hrană în

cuantum de 9 lei/zi.


19 / 95

În anul 2007, de la bugetul de stat, au fost acordate :

▪ indemnizaţia lunară pentru persoanele cu handicap grav/accentuat : 720.370 mii lei, pentru un

număr mediu lunar de 427.175 persoane cu handicap grav şi accentuat;

▪ bugetul personal complementar pentru persoanele cu handicap grav, accentuat şi mediu :

347.497 mii lei pentru un număr mediu lunar de 507.295 persoane;

▪ indemnizaţia pentru însoţitorii persoanelor cu handicap vizual grav: 154.890 mii lei, pentru un

număr mediu lunar de 42.404 persoane.

4. Dezvoltarea sistemului de servicii sociale în România

Strategia naţională de dezvoltare a serviciilor sociale (pe perioada 2006-2013), a stabilit

liniile directoare şi cadrul instituţional coerent, în scopul de a crea un sistem unitar şi comprehensiv

de servicii sociale, capabil să asigure incluziunea socială a tuturor categoriilor vulnerabile, precum

şi să contribuie la creşterea calităţii vieţii persoanei. Dintre categoriile vulnerabile care au

beneficiat de servicii sociale amintim persoane vârstnice, persoane cu dizabilităţi, persoane fără

adăpost, copii, tineri ce părăsesc sistemul de protecţie a copilului, persoane dependente de

consumul de droguri. O serie de servicii sociale au fost susținute financiar prin programe

internaţionale.

În conformitate cu obiectivele strategiei în domeniu, au fost realizate o serie de acţiuni în

vederea susţinerii dezvoltării de servicii sociale în baza proiectelor şi programelor propuse de

comunităţile locale şi implementate de furnizori publici sau privaţi.

În anul 2007 din bugetul alocat Ministerului Muncii, Familiei şi Protecției Sociale, circa

9.593 mii lei au fost cheltuiţi cu subvenţii acordate de la bugetul de stat pentru un număr mediu

lunar de 12.108 organizaţii neguvernamentale şi asociaţii care au dezvoltat programe de servicii

sociale, precum 17,87 mil. Euro din programe Phare 2004 – 2006.

5. Realizări în plan instituţional

În vederea consolidării responsabilităţii instituţionale a MMFPS în furnizarea prestaţiilor şi a

serviciilor sociale, prin Legea nr. 47/2006 privind sistemul de asistenţă socială au fost enunţate

principalele linii directoare ale creării cadrului instituţional şi administrativ al politicilor de

asistenţă socială şi de protecţie a familiei pe termen mediu şi lung.

De asemenea, a fost reglementat un sistem instituţional eficient şi modern, capabil să asigure

o coordonare a politicilor şi a programelor de asistenţă socială, o mai bună gestionare a prestaţiilor

sociale, precum şi asigurarea unei monitorizări permanente a respectării drepturilor sociale ale

cetăţenilor în conformitate cu legislaţia în vigoare.


20 / 95

Prin acest act normativ se reglementează o nouă organizare pentru asigurarea unui

management performant de sistem, prin înfiinţarea Inspecţiei Sociale, a Observatorului Social, a

Agenţiei de Plăţi pentru Prestaţiile Sociale

♦ Concluzie

În domeniul politicilor familiale, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecției Sociale a realizat în

anul 2007 o activitate susţinută, gestionând un buget de aproximativ 5,75 miliarde lei, faţă de 3,6

miliarde lei în anul anterior.

Astfel, în anul 2007 rata sărăciei relative a fost de 18,5%, în timp ce rata de sărăcie înainte de

transferurile sociale, inclusiv pensiile, era de 42,5%, ceea ce arată că măsurile de protecție socială

au un rol important în reducerea inegalităţii sociale.

Tabelul următor sintetizează acordarea principalelor prestaţii de asistenţă socială:

Tabel 2.4. Principalele prestaţii de asistenţă socială acordate din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecției Sociale, în anul 2007

Denumire prestaţie Nr. mediu lunar de

beneficiari

Sume acordate - lei -

Alocaţia de stat pentru copii 1.481.099 1.261.690.623Alocaţia complementară 576.844 297.426.778Alocaţia monoparentală 221.194 155.733.316Alocaţia de plasament familial 48.081 54.907.823Alocaţia pentru nou-născuţi 187.457 37.877.906Trusou pentru nou-născuţi 142.360 21.359.069Indemnizaţie HIV/SIDA 6.226 23.341.545Indemnizaţia pentru creşterea copilului 189.990 1.436.236.286Stimulent lunar 16.608 23.877.393Ajutoare de urgenţă 17.628 7.004.300Ajutoare financiare 4.820 6.629.116Ajutoare pentru tratament în străinătate 14 3.060.947Ajutoare pentru încălzirea locuinţei 4.086.672 1.280.659.725Ajutorul bănesc pentru acoperirea unor cheltuieli pentru centrale termice sau arzătoare 1.736 2.455.900Sprijin financiar la constituirea familiei 133.942 87.812.168Ajutor rambursabil pentru persoanele refugiate 60 163.430Indemnizaţie lunară persoane cu handicap 427.175 720.369.786Buget personal complementar 507.295 347.497.584Indemnizaţia pentru însoţitorii persoanelor cu handicap vizual grav 42.404

154.890.512

Subvenţii acordate de la bugetul de stat pentru organizaţii nonguvernamentale 12.108

9.592.962

Sume acordate pentru finanţarea unor instituţii de asistenţă socială de interes public

43 15.051.210


21 / 95

Capitolul 3. Analiza indicatorilor privind sărăcia

3.1. Măsurarea sărăciei: concepte şi indicatori

În România, indicatorii privind sărăcia se calculează în prezent pe baza Anchetei bugetelor de

familie, realizată de Institutul Naţional de Statistică (INS), şi anume:

- Sărăcia “absolută”, calculată prin metodologia oficială (elaborată de

Guvern/INS/Banca Mondială);

- Sărăcia relativă, ca parte a setului comun european de indicatori de incluziune socială,

calculaţi de INS conform obligaţiei ce decurge din calitatea de stat membru. Sărăcia

relativă reprezintă ponderea persoanelor din gospodăriile cu un venit disponibil mai

mic decât pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent în

populaţia totală;

- Sărăcia la pragul de 2 USD per capita pe zi, ca indicator de monitorizare a

Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului.

Astfel, pentru a măsura nivelul sărăciei şi a analiza dinamica acesteia, se utilizează cuantumul

venitului şi al consumului la nivel de individ/gospodărie. Venitul se ia în calcul pentru măsurarea

sărăciei relative, iar consumul (incluzând şi autoconsumul), pentru măsurarea sărăciei absolute. În

România, cheltuielile de consum estimează mai bine decât veniturile situaţia reală a gospodăriilor,

din cauza tendinţei de subraportare a veniturilor şi a dificultăţii de măsurare a veniturilor informale.

În plus, într-o economie cu o componentă puternică agricolă, cheltuielile de consum reflectă mai

bine situaţia economică reală a gospodăriilor datorită unei stabilităţi mai mari în timp în comparaţie

cu veniturile afectate de sezonalitate. Cei doi indicatori de măsurare a sărăciei (absolută şi relativă)

sunt complementari. Profilul sărăciei realizat utilizând pragul relativ al sărăciei oferă informaţii

utile referitoare la poziţia relativă a diferitelor grupuri comparativ cu standardul naţional al

nivelului de trai din societate la un moment dat. Sărăcia absolută măsoară numărul persoanelor

care nu-şi pot permite un coş minim de consum.

Profilurile sărăciei construite utilizându-se fiecare dintre cele două metode nu se contrazic

unul pe celălalt: grupurile vulnerabile identificate de indicatorul sărăciei absolute sunt comparabile

cu cele identificate prin metoda relativă. În ceea ce priveşte schimbarea în timp a indicatorului de

măsurare a sărăciei relative, aceasta exprimă influenţa modificării distribuţiei veniturilor asupra

proporţiei săracilor, dar nu şi evoluţia (crescătoare sau descrescătoare) a nivelului de bunăstare.

În scopul analizei sărăciei se calculează linii/praguri de sărăcie, respectiv un coş de produse şi

servicii considerate să acopere nevoile de bază ale unui individ sau gospodării. Pentru


22 / 95

comparabilitatea în timp a indicatorilor, pragurile de sărăcie absolută prezentate în acest raport au

fost calculate având la bază consumul din anul 2002.

Pragul total al sărăciei este calculat prin însumarea costului unui coş minim alimentar cu un

minim de consum de bunuri nealimentare şi de servicii, egal cu cheltuielile efectuate de persoanele

al căror consum alimentar este egal cu costul coşului alimentar. Costul coşului alimentar a fost

estimat pentru a asigura necesarul de 2.550 de calorii zilnic în funcţie de consumul populaţiei din

decilele 2 şi 3 ale distribuţiei populaţiei după cheltuielile de consum. Rata sărăciei totale

reprezintă ponderea persoanelor din gospodăriile ale căror cheltuieli de consum pe adult echivalent

sunt mai mici decât pragul de sărăcie (pragul superior) în populaţia totală.

Pragul sărăciei severe este calculat prin însumarea costului unui coş minim alimentar cu un

minim de consum de bunuri nealimentare şi de servicii egal cu cheltuielile efectuate de persoanele

al căror consum total este egal cu costul coşului alimentar. Rata sărăciei severe reprezintă

ponderea persoanelor din gospodăriile ale căror cheltuieli de consum pe adult echivalent sunt mai

mici decât pragul de sărăcie severă (pragul inferior) în populaţia totală.

Pentru calculul indicatorilor este utilizat consumul/venitul pe adult echivalent. Măsurarea

relativă a sărăciei utilizează scala de echivalenţă OECD modificată: primul adult din gospodărie=1,

alt adult 0,5, fiecare copil 0,3. Pentru calculul consumului pe adult echivalent necesar estimării

sărăciei absolute se foloseşte o metodologie naţională: fiecare adult=1, fiecare copil=0,5,

parametrul economiei la scară=0,92.

Tabelul nr. 3.1. Praguri de sărăcie absolută, în funcţie de componenţa familiei - preţuri ale lunii decembrie 2007 -

Prag sărăcie

absolută

Prag sărăcie severă

Prag sărăcie

alimentară - un adult 232,5 160,6 132,0 - un adult cu un copil 334,9 231,4 190,2 - un adult şi doi copii 433,9 299,7 246,4 - 2 adulţi 433,9 299,7 246,4 - 2 adulţi cu un copil 530,4 366,4 301,2 - 2 adulţi cu doi copii 624,9 431,7 354,9

Pe lângă indicatorii privind incidenţa sărăciei (rata sărăciei – sau riscul de sărăcie - pe total

populaţie sau pe categorii socio-ocupaţionale), se calculează şi indicatori referitori la profunzimea

şi severitatea sărăciei.

Profunzimea sărăciei este distanţa medie care separă populaţia de pragul de sărăcie. Pentru

cei care nu sunt săraci distanţa este zero. Indicatorul privind profunzimea sărăciei măsoară deficitul

de resurse necesare pentru ca toţi săracii să fie scoşi din sărăcie prin transferuri băneşti perfect

ţintite. 2 Numărul de adulţi echivalenţi = (număr.adulţi + 0,5*număr.copii)0,9


23 / 95

PS= ∑=

−q

i

i

zyz

n 1

1 ,

unde n este dimensiunea populaţiei, q este numărul de săraci, z este pragul de sărăcie şi yi este

venitul persoanei i, fiind luaţi în considerare numai cei săraci.

Severitatea sărăciei este pătratul indicatorului privind profunzimea sărăciei. Astfel se iau

în considerare mai mult cei care sunt foarte săraci.

SS= ∑=

−q

i

i

zyz

n 1

21 ,

Un alt indicator utilizat este coeficientul Gini, care măsoară inegalitatea distribuirii

veniturilor sau a resurselor între membrii societăţii. Are o valoare cuprinsă între 0 şi 1 (sau 0 şi

100%) şi arată cât din venitul total ar trebui redistribuit pentru a se ajunge la situaţia în care venitul

ar trebui împărţit egal între toţi membrii societăţii. Cu cât valoarea tinde spre 1, cu atât inegalitatea

e mai adâncă, iar dacă valoarea tinde spre 0, inegalitatea este inexistentă (toate gospodăriile au

valori similare ale consumului)

Ca indicator internaţional al inegalităţii se utilizează de asemenea indicele dezvoltării

umane (IDU). Acesta se calculează ca medie a indicilor corespunzători duratei vieţii (speranţa de

viaţă la naştere), educaţiei (rata de alfabetizare şi rata de şcolarizare) şi standardului de viaţă (PIB

pe locuitor). Indicele pentru fiecare din cele trei domenii se exprimă ca o valoare cuprinsă intre 0 şi

1 şi se calculează prin raportarea diferenţei dintre valoarea naţională actuală şi valoarea minimă la

nivel mondial la diferenţa dintre valorile maxime şi minime la nivel mondial.

Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) include în calcul 177 ţări: ţările

cuprinse între poziţiile 1 şi 70 au cel mai dezvoltat IDU, iar ţările cuprinse între poziţiile 71 şi 155

sunt considerate ca având un IDU mediu. Conform celui mai recent Raport PNUD la nivel global

(noiembrie 2007)3 IDU pentru România a fost de 0,813 în anul 2005. Speranţa de viaţă la naştere

era de 71,9 ani, iar produsul intern brut pe locuitor, in funcţie de paritatea puterii de cumpărare, de

9.060 dolari. Rata de alfabetizare a fost de 97,3%, iar rata de şcolarizare de 76,8%. Astfel, România

s-a situat pe poziţia 60, intrând în categoria ţărilor cu nivel ridicat de dezvoltare umană.. Primele

trei clasate au fost: Islanda, Norvegia şi Australia.

3 Human Development Report 2007/2008. Fighting Climate Change: Human Solidarity in a Divided World


24 / 95

Conform ultimului raport PNUD pentru România4, publicat în anul 2007, indicele de

dezvoltare umană calculat pentru anul 2004 a fost de 0.800. În profil teritorial, în anul 2004

regiunile de dezvoltare Nord Est, Sud şi Sud Vest erau zonele cu cel mai scăzut IDU şi cel mai mic

PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare.

3.2. Sărăcia în România: caracteristici şi evoluţii Analiza indicatorilor sociali arată atât problemele actuale, cât şi progresele făcute ca urmare a

aplicării politicilor publice. Acest subcapitol îşi propune o analiză succintă a indicatorilor privind

sărăcia absolută şi relativă prezentaţi în tabelele din anexele 2-4.

3.2.1. Dinamica sărăciei în perioada 2000-2007: consideraţii generale

Politicile economico-sociale din perioada 2000-2007, favorabile creşterii economice şi a

nivelului de trai al populaţiei, au determinat o reducere substanţială a sărăciei absolute, de la

35,9% în anul 2000 la 9,8% în 2007, în ultimul an înregistrându-se cel mai scăzut nivel după anul

1995 (primul an în care există date de anchetă comparabile). În acelaşi timp, indicatorul sărăciei

relative arată o creştere a inegalităţii între anul 2000 şi 2006 şi o reducere nesemnificativă (de

0,1%) în 2007 faţă de 2006. Evoluţia diferită a acestor indicatori (v. graficul 3.1) este efectul direct

al metodologiei utilizate, prezentată în capitolul 3.1.

Graficul 3.1. Sărăcia absolută şi relativă, 2000-2007 (în %)

35,9%

30,6%28,9%

25,1%

15,1%13,8%

9,8%

17,1% 17,0% 18,1% 17,3% 18,2% 18,6%18,8%

17,9%18,5%

0,0%

5,0%

10,0%

15,0%

20,0%

25,0%

30,0%

35,0%

40,0%

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

SărăciaabsolutăSărăciarelativă

4 Making EU Accession Work For All. Fostering Human Development by Strengthening the Inclusiveness of the

Labor Market in Romania


25 / 95

Aşa cum se poate observa în tabelul de mai jos, evoluţia ratei de sărăcie este diferită pe medii

de rezidenţă: în timp ce rata sărăciei absolute a scăzut pentru ambele medii de rezidenţă în anul

2007 comparativ cu anul anterior, rata sărăciei relative pare să fi scăzut în mediul urban şi să fi

crescut în mediul rural.

Tabelul nr. 3.2. Ratele sărăciei pe medii de rezidenţă în intervalul 2000-2007, în %

Mediu de rezidenţă 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Sărăcia relativă Naţional 17,1 17,0 18,1 17,3 17,9 18,2 18,6 18,5Urban 11,5 10,1 10,1 8,8 10,7 10,2 9,6 9,2Rural 23,9 25,2 27,6 26,9 26,3 28,0 29,6 29,9

Sărăcia absolută Naţional 35,9 30,6 28,9 25,1 18,8 15,1 13,8 9,8Urban 25,9 18,8 17,6 13,8 11,6 8,1 6,8 4,9Rural 47,8 44,7 42,4 38,0 27,3 23,6 22,3 15,8

3.2.2. Profilul sărăciei relative

Prin prisma indicatorului de sărăcie relativă, (proporţia persoanelor cu un venit disponibil pe

adult echivalent sub pragul de sărăcie, stabilit la 60% din mediana venitului echivalent disponibil

după transferurile sociale), România a menţinut un nivel moderat al inegalităţii comparativ cu

standardele internaţionale.

Conform datelor Eurostat, în anul 2006, nivelul sărăciei relative din România (de

aproximativ 19%), era mai mic decât cel din Letonia (23%), Grecia (21%), Italia, Spania, Lituania

(20%), egal cu cel din Polonia şi Regatul Unit şi mai mare cu trei puncte procentuale decât media

UE-25 şi UE-15 (a se vedea Anexa 2).

În perioada 2000-2007, evoluţia ratei sărăciei relative în România a fost una sinusoidală, cu o

tendinţă ascendentă în intervalul 2003-2006, atingând un maxim pentru întreg intervalul considerat

în 2006 (18,6%).

În 2007, nivelul ratei sărăciei a cunoscut o scădere nesemnificativă faţă de 2006.

Utilizând indicatorul de măsurare a sărăciei relative, au fost identificate următoarele grupuri

ca fiind expuse unui risc de sărăcie ridicat în anul 2007:

copiii (între 0-15 ani) cu 24,7%;

populaţia din zonele rurale (29,9%);

lucrătorii pe cont propriu (inclusiv agricultorii) cu 39,9% şi şomerii, cu 37,9%;

gospodăriile cu doi adulţi şi 3 sau mai mulţi copii (40%).


26 / 95

Tabelul nr. 3.3. Sărăcia relativă Rata riscului de sărăcie în funcţie de caracteristici socio-demografice

(incluzând consumul din resurse proprii)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 TOTAL 17,1 17,0 18,1 17,3 17,9 18,2 18,6 18,5Masculin 16,7 16,7 18,0 16,8 17,7 18,0 18,3 18,3Feminin 17,6 17,3 18,1 17,7 18,0 18,4 18,9 18,80 -15 ani 22,5 22,1 23,8 22,4 24,7 24,9 25,4 24,716 – 24 ani 20,5 19,9 21,5 19,6 21,2 22,2 21,2 20,525 – 49 ani 15,3 14,8 15,7 15,1 16,0 16,3 16,5 16,550 – 64 ani 11,7 11,8 12,9 12,5 13,0 13,2 14,5 14,965 ani şi peste 16,9 18,8 19,1 19,6 16,7 17,2 18,7 19,4Urban 11,5 10,1 10,1 8,8 10,7 10,2 9,6 9,2Rural 23,9 25,2 27,6 26,9 26,3 28,0 29,6 29,9Angajaţi 5,0 3,8 3,7 3,3 4,2 4,4 3,9 3,3Lucrători pe cont propriu 29,8 32,8 34,4 33,7 32,7 33,4 37,4 39,9Şomeri 29,8 27,6 32,6 30,4 33,8 34,8 36,9 37,9Pensionari 13,1 13,7 14,2 14,7 13,7 14,2 15,1 15,7Alte categorii 20,2 19,6 21,5 19,6 22,4 23,3 22,6 22,5

Datele statistice privind sărăcia relativă, care fac parte din setul naţional de indicatori de

incluziune socială, corespunzători anului 2007, sunt prezentate în Anexa 3.

3.2.3. Indicatori privind sărăcia absolută. Riscul de sărăcie aferent unor categorii socio-ocupaţionale

În ultimii ani politicile sociale au fost implementate prin numeroase strategii şi măsuri pentru

favorizarea creşterii economice, combaterea sărăciei şi excluderii sociale.

Efectul conjugat al creşterii economice susţinute (de 5-6 procente pe an), precum şi al

eforturilor Guvernului îndreptate spre îmbunătăţirea situaţiei economico-sociale (concretizate în

alocarea unei părţi însemnate din produsul intern brut pentru programele sociale), au avut ca efect

reducerea sărăciei. Tabelul de mai jos arată asocierea dintre creşterea produsului intern brut şi a

consumului efectiv al gospodăriilor şi reducerea sărăciei absolute.

Tabelul nr. 3.4. Evoluţia relativă a produsului intern brut şi a ratei de sărăcie absolute, 2003-2007 (în puncte procentuale faţă de anul anterior)

Indicatori 2003 2004 2005 2006 2007

Produsul intern brut 5,2 8,5 4,2 7,9 6,0*Rata de sărăcie absolută -3,8 -6,3 -3,7 -1,3 -4,0

*Date provizorii

După cum se poate observa în graficul 3.2, în perioada 2003 – 2007, consumul populaţiei a

crescut în termeni reali cu 30%: consumul nealimentar a crescut cu 52%, consumul de servicii cu


27 / 95

40%, iar consumul alimentar cu 29%, valoarea bunurilor durabile5 a crescut cu 8,1%, în timp ce

autoconsumul alimentar a crescut doar cu 4%.

Graficul 3.2. Evoluţia consumului mediu lunar în perioada 2003-2007 (lei/persoană, în preţuri comparabile)

De asemenea, s-a schimbat şi structura consumului, în sensul că s-a redus ponderea

consumului alimentar şi a autoconsumului alimentar şi a crescut ponderea consumului nealimentar

şi a serviciilor, evoluţie ce indică o creştere a nivelului de trai al populaţiei.

Scăderea sărăciei a fost mai puternică pentru persoanele cu veniturile cele mai reduse,

categorie socială căreia i s-au adresat cu precădere politicile de asistenţă socială: între 2003 şi 2007

rata sărăciei absolute a scăzut cu 61%, iar rata sărăciei extreme a scăzut cu 72%. În 2007 faţă de

anul anterior scăderea procentuală relativă a fost de 29% pentru sărăcia absolută, respectiv 42%

pentru sărăcia extremă. În ceea ce priveşte sărăcia alimentară, aceasta a atins un nivel de 0,9% în

anul 2007 (v. tabelul 3.5), reducându-se cu 78% faţă de 2003.

Tabelul 3.5. Evoluţia ratei de sărăcie6 în intervalul 2000-2007

Indicator 2003 2004 2005 2006 2007Sărăcie totală 25,1 18,8 15,1 13,8 9,8Sărăcie extremă 8,6 5,9 4,6 4,1 2,4Sărăcie alimentară 4,1 2,7 2,1 1,8 0,9

5 Bunurile de folosinţă îndelungată luate în calcul au fost: aragaz, frigider, maşină de cusut, aspirator, televizor color, automobil, bicicletă, congelator, maşină de spălat, radiocasetofon. Nu s-a luat în considerare decât o singură unitate din fiecare bun. Conform metodologiei prezentate în capitolul anterior. pragul sărăciei absolute, ca nivel de consum pe adult echivalent, a fost estimat la 232,5 lei, pragul sărăciei severe a fost estimat la 160,6 lei, iar pragul sărăciei alimentare la 132,0 lei, în preţuri ale lunii decembrie 2007.

0

20

40

60

80

100

120

140

2003 2004 2005 2006 2007

Consum alimentarAutoconsum alimentarConsum nealimentarConsum servicii Valoare bunuri durabile


28 / 95

Analiza datelor privind sărăcia în anul 2007 în funcţie de diferite caracteristici socio-

demografice conturează profilul persoanelor care se confruntă cu un risc mare de sărăcie: în

principal persoane din mediul rural, cu o probabilitate mare de a fi lucrător pe cont propriu în

activităţi agricole, şomer sau lucrător pe cont propriu în activităţi non-agricole, cu nivel scăzut de

educaţie (fără şcoală, şcoală primară sau gimnaziu), care trăiesc în gospodării cu 4 sau mai multe

persoane sau în care există 4 sau mai mulţi copii.

Sărăcia pe medii de rezidenţă

Locaţia continuă să fie extrem de importantă în ceea ce priveşte determinarea riscului de

sărăcie (v. graficul 3.3.). Cei mai afectaţi de sărăcie rămân locuitorii zonelor rurale: în anul 2007

circa 72% dintre săraci trăiau în zonele rurale, iar riscul de sărăcie era de trei ori mai mare în

mediul rural (de 15,8%), comparativ cu cel din mediul urban (de 4,9%).

Între anii 2003 şi 2007, tendinţa de scădere a ratei de sărăcie a fost mai puternică în mediul

urban decât în rural. Astfel, în mediul rural rata de sărăcie a scăzut de la 38,0% la 15,8%,

reprezentând o scădere relativă de 58,4% în 2007 faţă de 2003, iar în mediul urban scăderea a fost

de la 13,8% la 4,9%, ceea ce reprezintă 64,5%.

Tabelul 3.6. Evoluţia ratei de sărăcie faţă de anul anterior (+/-), pe medii de rezidenţă, în %

Mediul de rezidenţă 2004 2005 2006 2007

Urban -2,2 -3,5 -1,3 -1,9Rural -10,7 -3,7 -1,3 -6,5Total -6,3 -3,7 -1,3 -4,0

Faţă de anul anterior, rata de sărăcie s-a redus în mediul rural cu 6,5% şi în mediul urban cu

1,9%, însă reducerea relativă7 a fost în ambele cazuri de circa 29%.

Migraţia externă ar putea să fi contribuit la reducerea sărăciei, în special în mediul rural şi în

oraşele mici de provincie: este posibil că o parte dintre săraci au emigrat; de asemenea, veniturile

obţinute de emigranţi, transferate către familiile rămase în ţară se poate să fi condus la diminuarea

sărăciei acestora.

Şi în privinţa sărăciei extreme s-a înregistrat o reducere semnificativă: valorile din anul 2007

au fost de 3,5 ori mai mici decât în anul 2003.

7 Creşterea/scăderea relativă a valorii unui indicator se obţine prin raportarea diferenţei între valoarea indicatorului din perioada de bază şi valoarea indicatorului din perioada curentă la valoarea indicatorului din perioada de bază


29 / 95

Graficul 3.3. Indicatori privind sărăcia pe medii de rezidenţă 3.3.1. Rata de sărăcie

13,811,6

8,1 6,84,9

38,0

27,323,6 22,3

15,8

0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

30,0

35,0

40,0

2003 2004 2005 2006 2007

Urban sărăcie totalăRural sărăcie totală

3.3.2. Structura populaţiei sărace (în %)

27,7

72,3

UrbanRural

3.3.3. Rata de sărăcie extremă

3,8 3,32,1 1,7 1,1

13,9

8,97,5 7,1

4,0

0,0

2,0

4,0

6,0

8,0

10,0

12,0

14,0

16,0

2003 2004 2005 2006 2007

Urban sărăcieextremăRural sărăcieextremă

3.3.4. Structura populaţiei sărace extrem (în %)

25,2

74,8

UrbanRural


30 / 95

Tabelul 3.7. Rata şi profunzimea sărăciei totale şi extreme,

pe medii de rezidenţă, în %

Rata sărăciei totale Rata sărăciei extreme

Profunzimea sărăciei totale

Profunzimea sărăciei extreme

Urban Rural Urban Rural Urban Rural Urban Rural 2003 13,8 38,0 3,8 13,9 3,0 9,6 0,7 2,82004 11,6 27,3 3,3 8,9 2,6 6,7 0,6 1,72005 8,1 23,6 2,1 7,5 1,7 5,7 0,4 1,52006 6,8 22,3 1,7 7,1 1,4 5,3 0,3 1,32007 4,9 15,8 1,1 4,0 1,0 3,3 0,5 1,7

Incidenţa sărăciei pe regiuni de dezvoltare

Ca şi în anii precedenţi, datele din 2007 arată diferenţe semnificative în ceea ce priveşte

incidenţa sărăciei pe regiuni (v. graficul 3.4) regiunile Nord-est (Moldova de Nord) şi Sud-est Oltenia

continuă să fie cele mai sărace din România, cu toate că în cazul acestora sărăcia a scăzut cu 4,5%,

respectiv 4,2% în anul 2007 faţă de 2006.

Schimbările cele mai notabile ale sărăciei absolute în perioada 2003-2007 se observă în regiunile

Nord-Est şi cele din sudul ţării (v. tabelul 3.8).

Tabelul 3.8. Evoluţia ratei sărăciei pe regiuni de dezvoltare, în %

Modificare Regiuni de dezvoltare

Rata sărăciei în anul 2007 2007 faţă de 2003 2007 faţă de 2006

Nord-est 15,6 -19,8 -4,5Sud-est 12,2 -17,0 -4,2Sud-Muntenia 10,2 -19,7 -3,9Sud-vest 12,9 -19,2 -6,1Vest 4,5 -13,6 -2,4Nord-vest 8,2 -9,5 -2,2Centru 8,5 -11,8 -4,9Bucureşti 1,6 -6,5 -2,9Total 9,8 -15,3 -4,0

Ocupaţia ca factor puternic corelat cu nivelul de sărăcie

O caracteristică strâns asociată cu statutul de bunăstare o constituie ocupaţia indivizilor. Astfel,

după cum se poate observa în graficul 3.5, ratele de sărăcie diferă foarte mult în funcţie de statutul

ocupaţional.


31 / 95

Graficul 3.4. Rata de sărăcie, pe regiuni de dezvoltare, 2003-2007

3,6

3,4

2,2

3,3

1,1

2,0

2,3

0,4

5,8

5,7

4,0

5,3

2,0

3,6

4,1

0,9

6,5

6,8

4,4

6,4

1,8

3,6

4,3

0,7

8,9

7,8

5,8

7,8

2,7

3,9

5,5

1,3

13,6

10,7

9,2

12,1

5,4

5,2

6,3

2,0

Nord-est

Sud-est

Sud-Muntenia

Sud-vest

Vest

Nord-vest

Centru

Bucureşti

20032004200520062007

15,6

12,2

10,2

12,9

4,5

8,2

8,5

1,6

20,1

16,4

14,1

19,0

6,9

10,4

13,4

4,5

19,6

20,9

17,9

19,5

8,1

11,7

12,6

4,1

25,9

23,9

19,8

22,7

11,5

14,8

17,0

6,1

35,4

29,2

29,9

32,1

18,1

17,7

20,3

8,1

Nord-est

Sud-est

Sud-Muntenia

Sud-vest

Vest

Nord-vest

Centru

Bucureşti

20032004200520062007

3.4.1 Rata

sărăciei totale,

pe regiuni de

dezvoltare

3.4.2 Rata

sărăciei extreme,

pe regiuni de

dezvoltare


32 / 95

De asemenea, se constată o reducere a ratelor de sărăcie în anul 2007 faţă de anul 2003 pentru

toate categoriile ocupaţionale.

Angajatorii au înregistrat în anul 2007 o rată a sărăciei aproape nulă .

În cazul angajaţilor, riscul relativ de sărăcie s-a redus semnificativ (de la 9% în anul 2003

la 2% în anul 2007). Cu toate acestea, gospodăriile care aveau drept cap de gospodărie un

angajat reprezentau 12,4% din gospodăriile sărace, o influenţă importantă având probabil

componenţa familială, precum şi faptul că 41,4% din totalul gospodăriilor la nivel naţional

erau conduse de angajaţi.

În ceea ce priveşte pensionarii, în anul 2007 s-a înregistrat o rată a sărăciei mai mică de trei

ori decât în anul 2003 (respectiv de 6,6% comparativ cu 20,7%). Această evoluţie poate fi

explicată în cea mai mare măsură de indexările periodice şi de recalcularea pensiilor, însă şi

de creşterea numărului de pensionari de asigurări sociale de stat cu 2% în paralel cu

reducerea numărului de pensionari agricultori cu 40%, având în vedere că pensionarii din

ultimul grup au pensii mai mici decât cealaltă categorie menţionată. Dacă în 2003 unul din

cinci oameni săraci era pensionar, în 2007 pensionarii reprezentau a şasea parte din numărul

total al săracilor. Dacă se analizează sărăcia în funcţie de statutul ocupaţional al capului de

gospodărie, se constată că gospodăriile deţinute de pensionari reprezintă circa o treime din

gospodăriile sărace, acest lucru fiind datorat şi proporţiei însemnate a acestui tip de

gospodării în totalul gospodăriilor (de 36%).

Comparativ cu 2003, riscul de sărăcie a fost de două ori mai mic pentru şomeri un efect

important avându-l probabil aplicarea politicilor de protecţie socială a şomerilor şi de ocupare

a forţei de muncă.

Cel mai înalt risc de sărăcie în anul 2007 l-au înregistrat persoanele angajate pe cont propriu

(atât în agricultură cât şi în activităţi în afara agriculturii) circa 23% dintre ei fiind săraci

(v. Anexa 4.7). Aceştia reprezentau 13,1% din populaţia totală şi 31,1% din populaţia săracă.

În 2007 faţă de 2006, lucrătorii pe cont propriu în agricultură au înregistrat cea mai mare

scădere a ratei de sărăcie, de 9,1 procente (comparativ cu media pe ţară de 4,0%).


33 / 95

Graficul nr.3.5. Populaţia, după statutul ocupaţional şi gradul de sărăcie,

în anii 2003 şi 2007 (mii persoane)

0 1.000 2.000 3.000 4.000 5.000 6.000 7.000

Patron

Lucrător pe cont propriu in activitati neagricole

Şomer

Casnică

Lucrător pe cont propriu in agricultura

Altele

Elev/student

Pensionar

Salariat

Non-sărac 2003Non-sărac 2007Sărac 2003Sărac 2007

În privinţa sărăciei extreme corespunzătoare anului 2007, un nivel ridicat al ratelor de sărăcie se

întâlneşte în cazul gospodăriilor al cărui cap de familie este o persoană casnică (14,3%) sau în

întreţinere (11,4%), însă, datorită ponderii reduse a acestora în total gospodării, aceasta nu influenţează

semnificativ rata de sărăcie extremă la nivel naţional (de 2,4%). Ponderea cea mai mare în totalul

gospodăriilor sărace extrem o aveau cele conduse de lucrători pe cont propriu în agricultură (31,7%).

Riscul de sărăcie pe grupe de vârstă

După cum se poate observa în graficul 3.8, riscul de sărăcie diferă semnificativ în funcţie de

vârstă. Pentru cei de până la 19 de ani incidenţa sărăciei este mai mare decât media naţională, în

principal datorită faptului că gospodăriile cu mulţi copii sunt supuse unui risc ridicat de sărăcie.

Persoanele cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 de ani înregistrează valori sub medie. Cele mai reduse rate

de sărăcie sunt cele corespunzătoare celor în vârstă de peste 55 de ani.


34 / 95

Graficul 3.6. Rata de sărăcie în funcţie de categoria ocupaţională, 2003 – 2007

5,9

5,9

4,2

7,9

4,9

2,3

1,2

0,2

0,0

9,9

9,7

7,7

9,0

8,7

4,0

2,3

0,5

0,0

9,2

11,1

8,9

10,3

9,3

4,2

2,5

0,8

0,0

12,7

13,5

10,3

10,8

10,3

5,8

3,6

1,0

0,0

20,5

16,0

15,5

13,8

13,3

7,8

5,4

1,7

0,6

Lucrător pe cont propriu,

agricol

Şomer

Altele

Lucrător pe cont propriu,

non-agricol

Casnică

Elev, student

Pensionar

Angajat

Angajator

20032004200520062007

23,3

19,8

14,9

24,0

17,1

10,4

6,6

2,0

0,0

32,4

27,3

21,4

23,4

23,2

14,3

9,8

3,5

0,6

30,6

28,6

24,0

25,4

26,5

15,2

10,9

4,3

1,0

36,9

33,8

28,8

27,7

30,5

19,4

14,2

6,3

1,0

50,9

39,3

35,8

35,6

34,8

24,6

20,7

9,0

1,6

Lucrător pecont propriu

agricol

Şomer

Altele

Lucrător pecont propriu,non-agricol

Casnică

Elev, student

Pensionar

Angajat

Angajator

20032004200520062007

3.6.1 Rata

sărăciei totale,

pe categorii

ocupaţionale

3.6.2 Rata

sărăciei extreme,

pe categorii

ocupaţionale


35 / 95

Graficul 3.7. Indicatori privind sărăcia după statutul ocupaţional, în 2007 3.7.1. Distribuţia populaţiei sărace, după statutul ocupaţional (în %)

6,1 0,09,1

22,0

7,315,6

17,8

9,7

12,4

Angajat

Angajator

Lucrător pe contpropriu, non-agricol

Lucrător pe contpropriu, agricol

Şomer

Pensionar

Elev, student

Casnică

Altele

3.7.2. Distribuţia populaţiei sărace, după statutul ocupaţional al capului de gospodărie, (în %)

12,40,0

13,5

28,28,6

32,9

0,0 2,4 2,0

Angajat

Angajator



Şomer

Pensionar

Elev, student

Casnică

Altele

3.7.3. Distribuţia populaţiei, după statutul ocupaţional (în %)

29,2

0,33,8

9,3

3,623,3

16,8

5,68,2

Angajat

Angajator



Şomer

Pensionar

Elev, student

Casnică

Altele

3.7.4. Distribuţia populaţiei, după statutul ocupaţional al capului de gospodărie, (în %)

41,4

0,66,010,6

3,8

36,0

0,80,2 0,5

Angajat

Angajator



Şomer

Pensionar

Elev, student

Casnică

Altele


36 / 95

Graficul 3.8. Ratele de sărăcie, pe grupe de vârstă, în anul 2007

Faţă de anul 2003 pentru toate grupele de vârstă se remarcă o reducere a ratelor de sărăcie de

peste 12 puncte procentuale, mai accentuată pentru copiii mai mici de 5 ani (de 20,9%), probabil ca un

rezultat al aplicării unor măsuri destinate familiilor cu copii mici, prezentate în capitolul anterior. În

intervalul 2003-2007, s-a redus semnificativ rata sărăciei în cazul persoanelor în vârstă de 65 ani sau

mai mult. Astfel, rata de sărăcie a acestora a scăzut de 3 ori (de la 24,9% la 8,3%), iar ponderea

acestora în cadrul populaţiei sărace a scăzut cu 1,7% (v. Anexa 4.9).

Copiii (între 0-14 ani) şi tinerii (între 15-24 ani) reprezintă grupuri ţintă pentru politicile

familiale şi de ocupare, fiind expuşi unui risc de sărăcie mai mare (ratele de sărăcie corespunzătoare

au fost în anul 2007 de 12,3%, respectiv 14,0%).

Aproximativ 73% dintre copiii săraci locuiesc în zonele rurale, unde riscul de sărăcie la care

este expus un copil este de c i r ca 2 ,5 ori mai mare decât al unui copil care trăieşte într-o zonă

urbană (v. tabelul următor).

Tabelul 3.9. Ratele de sărăcie pentru copii şi adulţi, pe medii de rezidenţă, în 2007

Copil Adult Anul Urban Rural Urban Rural

2003 17,1 44,8 12,8 35,6 2004 16,5 33,1 10,2 25,3 2005 11,9 29,4 7,1 21,6 2006 10,0 27,3 6,0 20,7 2007 7,6 19,6 4,3 14,6

8,3

6,8

7,1

8,2

8,9

9,4

8,4

8,3

9,8

11,2

16,2

12,6

11,8

65+

60-64

55-59

50-54

45-49

40-44

35-39

30-34

25-29

20-24

15-19

6-14

0-5


37 / 95

Educaţia ca factor determinant al sărăciei

Nivelul de educaţie este strâns corelat cu sărăcia. Riscul de sărăcie scade substanţial o dată cu un

nivel de educaţie mai ridicat, ajungând aproape de zero pentru adulţii cu studii superioare.

În 2007, cel mai ridicat risc de sărăcie îl înregistrează cei fără studii (15,3%), care au absolvit

şcoala primară (17,5%) sau gimnaziul (14,6%). Incidenţa sărăciei era mai mare în rândul absolvenţilor

şcolilor profesionale (7,8%), decât în rândul absolvenţilor de licee (3,9%).

Comparativ cu anul 2003, în anul 2007 rata de sărăcie s-a redus pentru toate categoriile

educaţionale (v. graficul de mai jos), cel mai mult pentru cei fără studii sau cu mai puţin de 8 clase (cu

peste 18 puncte procentuale pentru fiecare categorie).

Graficul 3.9. Ratele de sărăcie, după nivelul de educaţie, în anii 2003 şi 2007

35,7

36

33,6

23,4

13,3

5,2

0,4

15,3

17,5

14,6

7,8

3,9

1,3

2,0

fără studii

clase primare 1-4

gimnaziu 5-8

şcoli de meserii/ucenici

liceu

şcoală post-liceală sau de maiştri

învăţământ superior, descurtă şi lungă durată

20032007

În funcţie de nivelul de studii al capului de gospodărie, în anul 2007, rata sărăciei pentru

indivizii din gospodăriile al căror cap de gospodărie era fără studii era de trei ori mai mare decât

valoarea naţională, iar pentru cei care trăiau în gospodării deţinute de cei care au absolvit clasele 1-4

rata de sărăcie era dublă faţă de procentul la nivel naţional. Se remarcă totuşi în cazul acestor categorii

o reducere mai mare a ratelor de sărăcie în anul 2007 faţă de anul 2003.

Aproape 28% din populaţie trăia în familii conduse de persoane al căror ultim nivel de

învăţământ absolvit era liceu/şcoală post liceală sau de maiştri, pentru care ratele de sărăcie erau de

1,3%, respectiv de 3,8%. Circa 10% din persoane se regăseau în gospodării deţinute de persoane cu

studii superioare. Acestea prezentau în 2007 un risc de sărăcie de doar 0,6%.


38 / 95

Nivelul de sărăcie în funcţie de gen

Deşi procentul gospodăriilor conduse de femei în totalul gospodăriilor era de 18,6% în anul

2007, proporţia acestora în cadrul gospodăriilor sărace era de 23,0%. Aceasta se explică printr-un risc

de sărăcie mai accentuat al gospodăriilor conduse de femei faţă de cele conduse de bărbaţi (de 12,2%

comparativ cu 9,3%).

Gospodăriile conduse de femei prezintă o structură diferită comparativ cu cele conduse de

bărbaţi. Astfel, majoritatea gospodăriilor de acest tip aveau capul de gospodărie pensionar (64,9%),

salariat (21,1%), lucrător pe cont propriu în agricultură incluzând ajutorul familial (6,3%). În schimb,

cele conduse de bărbaţi aveau în principal capul de gospodărie salariat (43,3%), pensionar (35,5%) sau

lucrător pe cont propriu în agricultură incluzând ajutorul familial (10,3%).

În funcţie de nivelul de educaţie, cea mai mare parte din femeile care erau cap de gospodărie nu

absolviseră şcoala (5,7%), aveau ultimul nivel de învăţământ absolvit clasele 1-4 (27,9%) sau clasele

5-8 (24,5%) - în total 58,1%. În cazul celor conduse de bărbaţi, procentele erau de 1,2%, 10,2% şi

17,4% (în total 28,8%).

Dacă se analizează numărul de gospodării în funcţie de grupa de vârstă a capului de gospodărie,

se constată că 48,4% din numărul gospodăriilor conduse de femei au drept cap de gospodărie o

persoană de 65 de ani sau mai mult, 18,6% o persoană între 55 şi 64 de ani şi 33,1% una sub 55 de ani.

Din gospodăriile conduse de bărbaţi 59,8% aveau capul de gospodărie de până la 55 de ani, 18,1%

între 55 şi 64 de ani şi 22,1% de 65 de ani sau mai mult.

În cazul gospodăriilor conduse de femei numărul de adulţi echivalenţi era de 1,86, în timp ce în

cele conduse de bărbaţi era de 2,61.

Din punct de vedere al mediului de rezidenţă, din totalul gospodăriilor sărace conduse de bărbaţi

76% se găseau în mediul rural, iar dintre gospodăriile sărace conduse de femei 70,2% se aflau în

mediul rural.

Aşadar, datele statistice arată că o mare parte din gospodăriile conduse de femei au drept cap de

familie persoane mai în vârstă, mai puţin instruite şi mai puţin active, au mai puţini membri şi sunt

expuse unui risc de sărăcie mai mare decât gospodăriile conduse de bărbaţi.


39 / 95

Sărăcia asociată cu dimensiunea gospodăriei

Mai mult de un sfert din totalul populaţiei trăieşte în gospodării formate din 4 persoane.

Persoanele care trăiesc în aceste gospodării prezintă o rată de sărăcie mai mică decât media naţională

(v. anexa 4.23). În acelaşi timp, persoanele care trăiesc în gospodării mari, cu cinci membri sau mai

mult, sunt expuse unui risc de sărăcie de peste 14 procente. Aproximativ un sfert din populaţia

României trăieşte în astfel de gospodării şi riscul de sărăcie la care sunt expuse aceste persoane este de

trei ori mai mare comparativ cu cel corespunzător persoanelor din gospodăriile cu 2 sau 3 membri.

Totuşi, între 2003 şi 2007, ratele de sărăcie pentru aceste categorii de gospodării s-au redus cel mai

mult.

Gospodăriile cu copii sunt mult mai expuse riscului de sărăcie, în special cele cu copii mici. În

graficul de mai jos se poate observa evoluţia ratei de sărăcie în funcţie de numărul de copii mai mici

de 6 ani din gospodărie. În anexele 4.21 şi 4.22 sunt prezentaţi indicatorii referitori la gospodăriile cu

copii între zero şi şase ani.

Graficul 3.10. Rata sărăciei în funcţie de numărul de copii

între 0 – 6 ani din gospodărie, 2003 - 2007

22,5 16,5

13,1 12,18,9

28,3

20,3 16,3 15,2

10,0

40,1 36,7

30,0 27,5

18,5

65,1

56,6 56,4

44,2 39,7

0,0

10,0

20,0

30,0

40,0

50,0

60,0

70,0

2003 2004 2005 2006 2007

0123+


40 / 95

Graficul 3.11. Sărăcia şi dimensiunea gospodăriei, în %

3.11.1 Rata sărăciei în funcţie de dimensiunea gospodăriei, 2003-2007, în %

17,8 17,516,0

21,1

34,9

47,4

62,9

11,4 11,5

15,8

26,1

36,1

51,6

9,2 8,9 9,3

21,7

28,0

46,7

8,2

20,223,1

41,4

5,2 5,4 5,3

8,4

14,0

19,6

35,5

11,1 12,412,6

8,28,5

0,0

10,0

20,0

30,0

40,0

50,0

60,0

70,0

1 2 3 4 5 6 7+

20032004200520062007

3.11.2 Distribuţia populaţiei sărace în funcţie de dimensiunea gospodăriei, în %

(anul 2007)

3.11.3 Distribuţia populaţiei în funcţie de dimensiunea gospodăriei, în %

(anul 2007)

5,9

18,4

24,3 26,5

13,0

6,6 5,3

1234567+

3,210,1

13,2

22,7 18,7

13,1

19,0

1234567+


41 / 95

Rata sărăciei în funcţie de naţionalitate

Ratele de sărăcie cele mai mari se înregistrează în rândul romilor, segment ce reprezintă 2,4%

din eşantion, conform estimărilor INS bazate pe recensământul populaţiei: în anul 2007 rata de

sărăcie a romilor a fost de aproape cinci ori mai mare faţă de valoarea înregistrată la nivel naţional.

În ceea ce priveşte sărăcia extremă, 17,8% din romi erau săraci.

Se constată totuşi o reducere substanţială a proporţiei săracilor în rândul romilor: dacă în anul

2003 circa 76,8% dintre romi erau săraci, această pondere a scăzut la 48,5% în anul 2007, fenomen

care poate fi explicat şi prin implementarea unor programe având drept scop rezolvarea problemelor

sociale ale populaţiei roma, cum ar fi măsuri de ocupare, etc.

Graficul 3.12. Rata de sărăcie absolută în funcţie de naţionalitatea indivizilor

13,8

48,5

7,1

8,8

9,7

57,8

11,9

12,4

15,8

67,4

10,0

13,5

24,6

74,3

12,7

17,5

18,6

76,8

14,9

24,4

Altele

Romă

Maghiară

Română

20032004200520062007

Din punct de vedere al mediului de rezidenţă, dacă pentru cei de naţionalitate română rata de

sărăcie era aproape de patru ori mai mare în rural decât în urban, pentru celelalte naţionalităţi ratele de

sărăcie erau relativ apropiate, aproximativ de 1,3 ori mai mari în rural decât în urban.

În tabelul 3.10 sunt prezentate ratele de sărăcie corespunzătoare statutului ocupaţional, putându-se

observa valorile mult mai ridicate pentru populaţia de etnie romă, pentru toate categoriile ocupaţionale.

Deşi în cazul romilor riscul de sărăcie era cel mai mic pentru salariaţi, totuşi aproape un sfert din aceştia

au intrat în rândul săracilor. Tot în cazul romilor, comparativ cu celelalte naţionalităţi, se remarcă

ponderea mult mai mare a persoanelor dependente în totalul săracilor. Pentru cei de naţionalitate

maghiară, cea mai mare parte a săracilor (circa o pătrime) erau elevi şi studenţi.


42 / 95

Tabelul 3.10. Indicatori privind sărăcia, pe naţionalităţi şi după statutul ocupaţional1, în anul 2007

Rata de sărăcie Proporţia în total săraci Română Maghiară Romă Alta Română Maghiară Romă Alta Total 8,8 7,1 48,5 13,8 100,0 100,0 100,0 100,0Salariat 1,9 1,8 23,6 3,7 6,4 7,7 3,8 5,9Lucrător pe cont propriu în activitati neagricole2 22,8 12,4 41,9 30,8 9,2 5,6 9,8 12,4Lucrător pe cont propriu în agricultura2 22,3 11,7 61,5 0,6 23,7 10,8 17,8 0,4Şomer 16,5 17,6 57,7 56,7 6,5 8,6 10,8 15,1Pensionar 6,5 4,8 28,5 6,4 17,5 18,6 3,6 10,4Elev/student 9,1 9,6 48,3 10,1 17,6 20,3 18,9 11,5Casnică 14,0 17,0 48,7 34,4 8,3 15,0 14,5 28,0Altele (dependent, serviciu militar, etc.) 12,0 12,9 55,6 24,3 10,8 13,4 20,8 16,31 În tabel nu au fiost incluşi patronii, deoarece pentru această categorie ocupaţională atât riscul de sărăcie, cât şi proporţia în total săraci a fost nul. 2Inclusiv ajutorul familial

Se constată o creştere a ratei de sărăcie în rândul altor naţionalităţi decât cea română, maghiară

sau romă, (de la 9,7 în 2006 la 13,8% în 2007), fiind posibil ca o parte din imigranţi să intre în rândul

populaţiei sărace. Totuşi datele colectate în prezent privind imigraţia şi emigraţia nu permit

relaţionarea acestora cu sărăcia.

Concluzii

După cum s-a arătat în acest capitol, în ultimii ani s-au înregistrat progrese semnificative în ceea

ce priveşte reducerea sărăciei absolute. În capitolele anterioare au fost prezentate succint politicile

implementate în această perioadă, având drept scop reducerea sărăciei în general şi în special a celei

corespunzătoare unor categorii aflate în situaţii de risc. În anexa 1 sunt prezentate cuantumurile

principalelor prestaţii de asistenţă socială (care se indexează anual luând în considerare indicele de

creştere a preţurilor). Se poate spune că intervenţia în domeniul social a fost unul din principalii

factori care au determinat reducerea sărăciei: între 2003 şi 2007 rata sărăciei absolute a scăzut cu 61%,

iar rata sărăciei extreme a scăzut cu 72%; astfel, persoanele cele mai sărace, categorie socială căreia i

s-au adresat cu precădere politicile de incluziune socială, au înregistrat o scădere mai puternică a

riscului de sărăcie.

Există însă zone geografice şi categorii de persoane cu un risc mai mare de sărăcie. Astfel,

se menţine discrepanţa dintre mediul rural şi urban, riscul de sărăcie fiind de trei ori mai mare în

mediul rural (de 15,8%), comparativ cu cel din mediul urban (de 4,9%).


43 / 95

Regiunea Nord Est şi regiunile sudice înregistrează rate de sărăcie mai mari decât procentul

la nivel naţional. Deşi ponderea regiunilor amintite în populaţia totală era de 56,5%, acestea

însumau 73,6% din populaţia săracă.

Pentru toate categoriile ocupaţionale s-a înregistrat o reducere a ratei de sărăcie. Cu toate

acestea, lucrătorii pe cont propriu şi în principal cei care îşi desfăşoară activitatea în agricultură

au înregistrat rate de sărăcie mai mari de 20%.

În rândul pensionarilor, în mare parte datorită indexării şi recalculării pensiilor, sărăcia s-a

redus considerabil: dacă în anul 2003 unul din cinci oameni săraci era pensionar, în anul 2007

pensionarii reprezentau a şasea parte din numărul total al săracilor.

Faţă de anul 2003 se remarcă reducerea ratelor de sărăcie de peste 12 puncte procentuale pentru

toate grupele de vârstă, mai accentuată pentru cei mai mici de 5 ani (de 20,9 puncte procentuale),

probabil ca rezultat al aplicării unor măsuri destinate familiilor cu copii mici, prezentate în capitolul

anterior. Copiii (între 0-14 ani) şi tinerii (între 15-24 ani) au reprezentat de asemenea grupuri ţintă

pentru politicile familiale şi de ocupare, deoarece aceştia sunt expuşi unui risc de sărăcie mai mare:

ratele de sărăcie corespunzătoare acestor categorii au fost în anul 2007 de 12,3%, respectiv 14,0%.

Cei fără studii sau cu mai puţin de 8 clase au înregistrat în anul 2007 rate de sărăcie de peste

12%. Totuşi, dintre toate categoriile educaţionale, rata de sărăcie în cazul acestora s-a redus cel mai

mult.

Conform datelor statistice analizate, persoanele care trăiesc în gospodării mari, cu cinci membri

sau mai mult, sunt expuse unui risc de sărăcie trei ori mai ridicat comparativ cu cel corespunzător

persoanelor din gospodăriile cu 2 sau 3 membri. Având în vedere acest fenomen se aplică programul

de acordare a alocaţiei complementare, ce are ca obiectiv îmbunătăţirea echilibrului economic al

familiilor cu mulţi copii şi venituri reduse.

Femeile sunt supuse unui risc de sărăcie mai mare decât bărbaţii. Gospodăriile conduse de femei

sunt de asemenea afectate de sărăcie mai mult decât cele conduse de bărbaţi, datorită faptului că, în

mare parte, femeile desemnate drept cap de gospodărie sunt în vârstă de peste 55 de ani și sunt mai

puţin active pe piaţa muncii.

În anul 2007 rata de sărăcie a romilor a fost de aproape cinci ori mai mare faţă de valoarea

înregistrată la nivel naţional. În ceea ce priveşte sărăcia extremă, 17,8% din romi erau săraci, faţă de

2,4% din total populaţie. Se constată totuşi o reducere substanţială a proporţiei săracilor în rândul

romilor: dacă în anul 2003 circa 76,8% dintre romi erau săraci, această pondere a scăzut la 48,5% în

anul 2007. Pentru reducerea sărăciei înregistrate de această categorie de populaţie se au în vedere

politici specifice.

44/95

Lista anexelor

Anexa 1.

Cuantumurile prestaţiilor de asistenţă socială acordate de

Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, 2004 -2008

Anexa 2.

Ratele de sărăcie relativă după transferurile sociale în ţările

Uniunii Europene,2003 – 2006

Anexa 3.

Setul de indicatori naţionali de incluziune socială pentru anul 2007

(secţiunea condiţii de viaţă), calculaţi de Institutul Naţional de Statistică

Anexa 4.

Indicatori privind sărăcia absolută pe perioada 2003-2007

45/95

Anexa 1

CUANTUMURILE PRESTAŢIILOR DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ACORDATE DE MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI EGALITĂŢII DE ŞANSE, 2004 -2008

Cuantum prestaţie (RON / EURO) PRESTAŢIA

Actul normativ care

reglementează acordarea

2004 2005 2006 2007 2008

ianuarie martie Alocaţia de stat pentru copii se acordă tuturor copiilor cu vârsta peste 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap şi până la împlinirea vârstei de 18 ani, indiferent dacă aceştia urmează sau nu o şcoală, iar după 18 ani se acordă numai dacă aceştia urmează cursurile învăţământului liceal sau profesional, până la terminarea acestora. Începând cu drepturile lunii ianuarie 2008, alocaţia de stat se acordă doar până la împlinirea de către copil a vârstei de 18 ani.

Legea nr. 61/1993,

republicată, cu modificarile si completarile

ulterioare

21 / 5,18 23 / 6,35 24 / 6,81 25 / 7,49

32 / 8,77

40 / 10,97

Alocaţia de stat pentru copiii < 2 ani se acordă mamelor cu copii în vârstă de până la 2 ani, indiferent dacă acestea realizează venituri sau nu Alocaţia de stat pentru copiii < 3 ani se acordă mamelor cu copii cu handicap în vârstă de până la 3 ani, indiferent dacă acestea realizează venituri sau nu.

Legea nr.61/1993,

OUG nr.148/2005

Prestaţie majorată începând cu anul 2007, în baza OUG nr.148/2005

200 / 59,93 200 / 54,83

Alocaţia familială complementară se acordă tuturor familiilor care au venitul net lunar pe membru de familie, astfel:

limita de venituri: de până la 150 / 37,01




limita de venituri: de până la 184 /50,45

- familii cu 1 copil 30 / 7,40 32 / 8,83 34 / 9,65 36 / 10,79 38 / 10,42

- familii cu 2 copii 35 / 8,64 38 / 10,49 40 / 11,35 42 / 12,59 44 / 12,06

- familii cu 3 copii 40 / 9,87 43 / 11,87 45 / 12,77 47 / 14,08 49 / 13,43

- familii cu 4 şi mai mulţi copii

OUG nr.105/2003

45 / 11,10 48 / 13,25 50 / 14,19 52 / 15,58 54 / 14,80 Alocaţia de susţinere pentru familia monoparentală se acordă tuturor părinţilor singuri care au în creştere şi îngrijire copii în vârsta de până la 18 ani, dacă venitul net lunar pe membru de familie este situat astfel:






- familii cu 1 copil 45 / 11,10 48 / 13,25 50 / 14,19 52 / 15,58 54 / 14,80

- familii cu 2 copii 53 / 13,08 56 / 15,45 59 / 16,74 62 / 18,58 65 / 17,82

- familii cu 3 copii 60 / 14,80 64 / 17,66 67 / 19,01 70 / 20,98 73 / 20,01

- familii cu 4 şi mai mulţi copii

OUG nr.105/2005

68 / 16,78 72 / 19,87 76 / 21,56 79 / 23,67 83 / 22,76

46/95

Cuantum prestaţie (RON / EURO)

PRESTAŢIA

Actul normativ care

reglementează acordarea 2004 2005 2006 2007 2008

Alocaţia lunară de plasament se acordă numai în situaţia în care a fost luat în plasament familial un copil lipsit de ocrotirea părinţilor săi sau o persoană a fost numită tutore pentru acesta. Astfel, pentru fiecare copil încredinţat, dat în plasament sau asupra căruia s-a instituit tutela, se acordă o alocaţie lunară de plasament în vederea creşterii şi educării corespunzătoare a acestuia.

Legea nr.272/2004 67 / 16,53 78 / 21,53 82 / 23,27 86 / 25,77 90 / 24,67

Alocaţia pentru copiii nou-născuţi se acordă mamelor, o singură dată, pentru fiecare dintre primii 4 copii nou-născuţi vii. Alocaţia se poate acorda şi reprezentantului legal al copilului, atunci când mama nu este în situaţia de a beneficia de acest drept.

Legea nr. 416/2001 140 / 34,54 186 / 51,33 195 / 55,33 204 / 61,13 213 / 58,40

Ajutorul rambursabil pentru persoanele refugiate (salariul minim brut pe ţară garantat în plată) se acordă lunar şi este stabilit la nivelul unui salariu minim brut pe ţară, pentru o perioadă de maximum 6 luni dacă, din motive obiective, sunteţi lipsit de mijloacele de existenţă necesare. Pentru motive bine întemeiate, acest ajutor poate fi prelungit pentru încă o perioadă de cel mult 3 luni.

O.G. nr.102/2000; O.G. nr.43/2004; O.G. nr.44/2004

280 / 69,08 310 / 85,55 330 / 93,63 390 / 116,86 500 / 137,08

9 / 2,22

zi pt adulţi

9 / 2,48

zi pt adulţi

9 / 2,55

zi pt adulţi

11,5 / 3,45

zi pt adulţi

ianuarie mai

11,5 / 3,15 zi pt adulţi

13 /3,56

zi pt adulţi

Indemnizaţie lunară de hrană (HIV/SIDA) adulţii şi copiii care au fost infectaţi cu HIV sau sunt bolnavi de SIDA beneficiază de o indemnizaţie lunară de hrană, atât pe perioada cât sunt internaţi, cât şi în ambulatoriu. Suma reprezentând această indemnizaţie se calculează pe baza nivelului alocaţiei zilnice de hrană acordate în spitale, în funcţie de tipul beneficiarului, respectiv adult sau copil, şi de numărul zilelor din lună.

Legea nr.584/2002; HG

nr.1177/2003 6,7 / 1,65

zi pt copii7,2 / 1,99

zi pt copii7,2 / 2,04

zi pt copii9 / 2,70

zi pt copii

ianuarie mai 9 / 2,47

zi pt copii 11 / 3,02

zi pt copii

Ajutoare de urgenţă se acordă prin hotărâre a Guvernului, sume diferenţiate familiilor şi persoanelor aflate în situaţii de necesitate datorate calamităţilor naturale, incendiilor, accidentelor, precum şi altor situaţii deosebite stabilite prin lege

Legea nr.416/2001

se acorda in cuantum diferenţiat





Ajutoare financiare se acordă prin hotărâre a Guvernului, sume diferenţiate familiilor şi persoanelor singure aflate în extremă dificultate datorită stării de sănătate sau altor cauze justificate

OUG nr.118/1999 aprobată prin

Legea nr.366/2001

se acorda in cuantum diferentiat





47/95


PRESTAŢIA

Actul normativ care


Drepturi persoane cu handicap vizual, din care:

Alocaţia socială pentru nevăzători grav 158 / 38,98 170 / 46,92 170 / 48,23

Alocaţia socială pentru nevăzători accentuat 79 / 19,49 85 / 23,46 85 / 24,12

Alocaţia de stat pentru copii nevăzători 41 / 10,12 46 / 12,70 46 / 13,05

Indemnizaţia lunară pentru nevăzătorii grav care realizează venituri salariale

OUG nr.102/1999 aprobată prin

Legea nr.519/2002

20 / 4,93 20 / 5,52 20 / 5,67

Înlocuite de alte prestaţii prin

Legea nr.448/2006

ian apr oct ian apr iul oct Indemnizaţia pentru plata insoţitorului persoanei

nevăzătoare grav

OUG nr.102/1999 Legea

nr.448/2006 244 / 60,20 269 / 74,24 269 / 76,32 340 /

101,88

346

/103,68

380

/113,86

398/

109,12

426/

116,79

431/

118,16

450/

123,37

Indemnizatie pentru creşterea copilului se acordă din bugetul de stat fiecărei persoane care, anterior datei naşterii copilului, a realizat timp de 12 luni, venituri profesionale supuse impozitului pe venit, adică venituri din salarii, venituri din activităţi agricole sau venituri din activităţi independente

OUG nr.148/2005Această indemnizaţie afost acordată în baza Legii nr.19/2000 şi a altor legi speciale, din fondurile de

asigurări sociale 800 / 226,98 600 / 179,79 600 / 164,50

Stimulent lunar stimulentul lunar, care a dat posibilitatea ca persoanele care doresc să se reîntoarcă la muncă să fie stimulate şi ajutate în a-şi întreţine copilul

OUG nr.148/2006 x 300 / 85,12 100 / 29,96 100 / 27,42

Sprijin financiar la constituirea familiei începând cu data de 1 ianuarie 2007, se acordă un sprijin financiar în valoare de 200 euro, calculat în lei. Condiţia cea mai importantă pentru a beneficia de acest sprijin este aceea că la constituirea familiei, fiecare dintre soţi trebuie să se afle la prima căsătorie.

Legea nr.396/2006

x

200 EURO 200 EURO

Trusou pentru nou născuţi se acordă, o singură dată, părinţilor fireşti sau reprezentantului legal pentru noul-născut, în bani, la eliberarea certificatului de naştere

Legea nr.482/2006

x

150 / 44,95 150 / 41,12

48/95


PRESTAŢIA

Actul normativ care


Ajutor bănesc pentru achiziţionare de centrale termice şi arzătoare automatizate acordarea unor ajutoare băneşti sub formă de bonuri valorice, familiilor şi persoanelor singure care îndeplinesc cumulativ urm. condiţii:

a) să utilizeze pentru încălzirea locuinţei gaze naturale şi să fie consumator individual, titular de contract de furnizare a gazelor naturale;

b) să aibă venitul net lunar pe membru de familie de până la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată;

c) să nu deţină centrală termică individuală; d) să deţină sobe de teracotă.

OUG nr.91/2005 x

1000 / 275,98 (centrale)

200 / 55,20 (arzătoare)

1500 / 425,59 (centrale)

300 / 85,12 (arzătoare)

1500 / 449,47 (centrale)

300 / 89,89 (arzătoare)

1500 / 411,24 (centrale)

300 / 82,25 (arzătoare)

OUG nr.102/1999

aprobată prin Legea

nr.519/2002

140 / 34,54 (persoana cu handicap grav şi accentuat fara

venituri) 70 / 17,27

(persoana cu handicap grav cu venituri)

42 / 10,36 (persoana cu handicap accentuat cu venituri)




45 / 12,42 (persoana cu handicap

accentuat cu venituri)




47,4 / 13,45 (persoana cu handicap accentuat cu venituri)

x

Indemnizaţia lunară pentru persoanele cu handicap

Legea nr.448/2006

x


grav) 147 / 44,05

(persoana cu handicap accentuat)


grav) 154 / 42,22 (persoana cu handicap

accentuat)

Bugetul complementar lunar pentru persoanele cu handicap

Legea nr.448/2006

x


grav)


accentuat)

30 /8,99 (persoana cu handicap

mediu)


grav)


accentuat)


mediu)

49/95

Cuantum prestaţie (RON / EURO) PRESTAŢIA

Actul normativ care

reglementează acordarea

2004 2005 2006 2007 2008

Legea nr.584/2002;

HG nr.1177/2003

6,7 / 1,65 zi

7,2 / 1,99 zi

7,2 / 2,04 zi

9 / 2,70 zi

9 / 2,47 zi

Alocaţie de hrană copii (HIV/SIDA)

Legea nr.448/2006 x 9 / 2,70

zi 9 / 2,47

zi ianuarie martie Legea nr.

61/1993, republicată, cu modificarile si completarile

ulterioare

42 / 10,36

46 / 12,70

48 / 13,62 Alocaţie de stat copii cu handicap (> 3 ani) se acordă în cuantum dublu copiilor cu handicap, în condiţiile prevăzute de lege.

Legea nr.448/2006 x

50 / 14,98

64 / 17,55

80 / 21,93

Venitul minim garantat se acordă de către primării şi se calculează ca diferenţă între nivelul venitului minim garantat prevăzut de Legea nr.416/2001 cu modificările şi completările ulterioare, şi veniturile pe care le realizează familia sau persoana singură. MMFES stabileşte prin HG indexarea nivelului venitului minim garantat.

-pentru persoana singură 82,5 / 20,35 88,3 / 24,37 92 / 26,10 96 / 28,77 100 / 27,42

- familii din 2 persoane 148 / 36,51 158,4 / 43,72 166 / 47,10 173 / 51,84 181 / 49,62

- familii din 3 persoane 205,7 / 50,75 220 / 60,72 231 / 65,54 241 / 72,21 252 / 69,09

- familii din 4 persoane 254,7 / 62,84 272,5 / 75,20 287 / 81,43 300 / 89,89 314 / 86,09

- familii din 5 persoane 304,1 / 75,03 325,4 / 89,80 341 / 96,75 356 / 106,67 372 / 101,99

-pentru fiecare altă persoană peste 5 persoane

Legea nr.416/2001

20,5 / 5,06 22 / 6,07 23 / 6,53 24 / 7,19 25 / 6,85 Ajutor IOVR se acordă veteranilor de război, văduvelor de război, precum şi accidentaţilor de război în afara serviciului ordonat, pentru acoperirea unei părţi din costul chiriei, energiei electrice şi energiei termice pentru nevoi casnice.

Legea nr.44/1994 46 / 11,35 53 / 14,63 57 / 16,17 90 / 26,97 x

Notă: în perioadele marcate cu x prestaţia nu a existat. Cuantumurile prestaţiilor în euro au fost calculate pe baza cursului de schimb publicat de B.N.R.: pentru anii 2005-2007 s-a utilizat cursul mediu anual, iar pentru anul 2008 cursul leu/euro la 30 iunie.

50/95

Anexa 2

Ratele de sărăcie relativă după transferurile sociale * în ţările Uniunii Europene

2003 – 2006 2003 2004 2005 2006

Uniunea Europeană (25 de ţări) 15 (s) 16 (s) 16 (s) 16 (s)

Uniunea Europeană (15 ţări) 15 (s) 17 (s) 16 (s) 16 (s)

Belgia 15 (b) 15 (p) 15 15 Bulgaria 14 (i) 15 (i) 14 (i) 14 (i)

Republica Cehă : : 10 (b) 10 Danemarca 12 (b) 11 12 12 Germania : : 12 (b) 13 Estonia 18 (i) 20 (b) 18 18 Irlanda 20 (b) 21 20 18 Grecia 21 (b) 20 20 21 Spania 19 (i) 20 (b) 20 20 Franţa 12 (i) 13 (b) 13 13 Italia : (i) 19 (b) 19 20 Cipru 15 (i) : (i) 16 (b) 16 Letonia : : 19 (b) 23 Lituania : : 21 (b) 20 Luxemburg 11 (b) 12 13 14 Ungaria 12 (i) : (i) 13 (b) 16 Malta : (i) : (i) 15 (p) 14 (p)

Olanda 12 (ip) : (i) 11 (b) 10 Austria 13 (b) 13 12 13 Polonia : : 21 (b) 19 Portugalia 19 (ip) 20 (b) 19 18 (p)

România 17 (i) 18 (i) 18 (i) 19 (i)

Slovenia 10 (i) : (i) 12 (b) 12 Slovacia : : 13 (b) 12 Finlanda 11 (i) 11 (b) 12 13 Suedia : (i) 11 (b) 9 12 Regatul Unit 18 (i) : (i) 19 (b) 19 Croaţia 18 (i) : (i) : : Turcia 26 (i) : (i) : : Islanda : (i) 10 (b) 10 (p) 10 (p)

Norvegia 11 (b) 11 11 11 Elveţia

(:) Date lipsă

(s) Estimări Eurostat (i) De consultat textul explicativ Eurostat (b) Serie discontinuă (p) Date provizorii

*Proporţia persoanelor cu un venit disponibil pe adult echivalent situat sub pragul de sărăcie stabilit la 60% din mediana venitului disponibil pe adult echivalent la nivel naţional (după transferurile sociale).

Sursa: Eurostat

51/95

Anexa 3

SETUL NAŢIONAL DE INDICATORI DE INCLUZIUNE SOCIALĂ

NR.

DENUMIREA INDICATORILOR

VALORI ÎN

ANUL 2007 A B C 1. INDICATORI PRIMARI

1.1. RATA SĂRĂCIEI (%) 1.1.1 Rata sărăciei

(inclusiv consumul din resurse proprii)

Total persoane 18,5 Masculin 18,3 Feminin 18,8 Persoane în vârstă de: 0 – 15 ani 24,7 16 ani şi peste 17,3 16 – 64 ani 16,9 0 – 64 ani 18,4 16 – 24 ani 20,5 25 – 49 ani 16,5 50 – 64 ani 14,9 65 ani şi peste 19,4 Persoane de 16 ani şi peste cu statut ocupaţional de: Activi, din care: 14,7 salariaţi 3,3 lucrători pe cont propriu (exclusiv ţărani) 31,4 lucrători pe cont propriu (inclusiv ţărani) 39,9 Inactivi, din care: 20,0 şomeri 37,9 pensionari 15,7 alţi inactivi 22,5 Persoane, după tipul gospodăriei din care fac parte: Gospodării fără copii dependenţi 15,4 1 persoană total 27,9 masculin 22,0 feminin 30,8 1 persoană în vârstă de sub 65 ani 20,4 1 persoană în vârstă de 65 ani şi peste 33,4 2 adulţi, ambii în vârstă de sub 65 ani 10,4 2 adulţi, din care cel puţin 1 este în vârstă de 65 ani şi peste 14,4 alte gospodării fără copii 14,1 Gospodării cu copii dependenţi 20,5 părinte singur cu cel puţin 1 copil 31,0 2 adulţi cu 1 copil 10,6 2 adulţi cu 2 copii 17,3 2 adulţi cu 3 şi mai mulţi copii 40,0 alte gospodării cu copii 23,7

52/95

A B C

Persoane, după mediul de rezidenţă: urban 9,2 rural 29,9 Persoane, după regiunea de dezvoltare: Nord - Est 26,2 Sud - Est 24,2 Sud - Muntenia 20,1 Sud – Vest Oltenia 23,0 Vest 10,4 Nord - Vest 16,6 Centru 15,4 Bucureşti - Ilfov 4,6 Persoane, după titlul de deţinere a locuinţei: proprietar sau tolerat (fără chirie) 18,5 chiriaş 18,8 1.1.1.1 Nivelul pragului sărăciei

(inclusiv consumul din resurse proprii) – lei (RON) –

Gospodării formate din: 1 persoană 358,48 1 adult cu 1 copil 466,02 1 adult cu 2 copii 573,57 2 adulţi 537,72 2 adulţi cu 1 copil 645,26 2 adulţi cu 2 copii 752,81 1.1.1.2 Media veniturilor disponibile

pe adult echivalent (inclusiv consumul din resurse proprii) – lei (RON) –

Total persoane 697,15 1.1.1.3 Mediana veniturilor disponibile

pe adult echivalent (inclusiv consumul din resurse proprii) – lei (RON)–

Total persoane 597,47 1.1.2 Rata sărăciei

(exclusiv consumul din resurse proprii)

Total persoane 23,9 Masculin 23,7 Feminin 24,1 Persoane în vârstă de: 0 – 15 ani 30,5 16 ani şi peste 22,6 16 – 64 ani 21,4 0 – 64 ani 23,2 16 – 24 ani 24,8

53/95

A B C

25 – 49 ani 20,8 50 – 64 ani 20,1 65 ani şi peste 28,2 Persoane de 16 ani şi peste cu statut ocupaţional de: Activi, din care: 19,7 salariaţi 4,4 lucrători pe cont propriu (exclusiv ţărani) 35,5 lucrători pe cont propriu (inclusiv ţărani) 53,1 Inactivi, din care: 25,7 şomeri 41,5 pensionari 22,2 alţi inactivi 27,3 Persoane, după tipul gospodăriei din care fac parte: Gospodării fără copii dependenţi 21,7 1 persoană total 36,1 masculin 27,8 feminin 40,0 1 persoană în vârstă de sub 65 ani 26,2 1 persoană în vârstă de 65 ani şi peste 43,2 2 adulţi, ambii în vârstă de sub 65 ani 14,8 2 adulţi, din care cel puţin 1 este în vârstă de 65 ani şi peste 22,8 alte gospodării fără copii 19,7 Gospodării cu copii dependenţi 25,3 părinte singur cu cel puţin 1 copil 34,9 2 adulţi cu 1 copil 13,2 2 adulţi cu 2 copii 21,8 2 adulţi cu 3 şi mai mulţi copii 47,4 alte gospodării cu copii 29,5 Persoane, după mediul de rezidenţă: urban 10,0 rural 41,0 Persoane, după regiunea de dezvoltare: Nord – Est 34,3 Sud – Est 29,4 Sud – Muntenia 25,4 Sud – Vest Oltenia 33,5 Vest 14,9 Nord – Vest 22,1 Centru 17,9 Bucureşti – Ilfov 4,2 Persoane, după titlul de deţinere a locuinţei: proprietar sau tolerat (fără chirie) 24,1 chiriaş 17,2

54/95

1.1.2.1 Nivelul pragului sărăciei

(exclusiv consumul din resurse proprii) – lei (RON) –

Gospodării formate din: 1 persoană 308,23 1 adult cu 1 copil 400,70 1 adult cu 2 copii 493,17 2 adulţi 462,35 2 adulţi cu 1 copil 554,81 2 adulţi cu 2 copii 647,28 1.1.2.2 Media veniturilor disponibile pe adult echivalent


Total persoane 614,85 1.1.2.3 Mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent


Total persoane 513,71

1.2. RAPORTUL DINTRE QUINTILA SUPERIOARĂ ŞI CEA INFERIOARĂ (S80/S20)

1.2.1 Inclusiv consumul din resurse proprii 5,1 1.2.2 Exclusiv consumul din resurse proprii 6,9

1.4. DEFICITUL MEDIAN RELATIV (%) 1.4.1 Inclusiv consumul din resurse proprii

Total persoane 22,6 Masculin 22,8 Feminin 22,5 Persoane în vârstă de: 0 – 15 ani 24,4 16 ani şi peste 22,0 16 – 64 ani 22,7 65 ani şi peste 19,4 1.4.2 Exclusiv consumul din resurse proprii

Total persoane 30,1 Masculin 30,1 Feminin 30,2 Persoane în vârstă de: 0 – 15 ani 32,1 16 ani şi peste 29,7 16 – 64 ani 30,6 65 ani şi peste 26,4

55/95

A B C

2. INDICATORI SECUNDARI

2.1. RATA SĂRĂCIEI LA PRAGURILE DE 40%, 50% ŞI 70% DIN MEDIANĂ (%)

2.1.1 Rata sărăciei la 40% din mediană (inclusiv consumul din resurse proprii)

Total persoane 5,9 2.1.2 Rata sărăciei la 50% din mediană

(inclusiv consumul din resurse proprii)

Total persoane 11,7

2.1.3 Rata sărăciei la 70% din mediană (inclusiv consumul din resurse proprii)

Total persoane 26,5

2.1.4 Rata sărăciei la 40% din mediană (exclusiv consumul din resurse proprii)

Total persoane 10,9


Total persoane 17,1


Total persoane 30,9

2.2. RATA SĂRĂCIEI ÎN RAPORT CU UN PRAG ANCORAT ÎN TIMP (%)

2.2.1 Inclusiv consumul din resurse proprii Total persoane 9,4 Masculin 9,4 Feminin 9,5 Persoane în vârstă de: 0 – 15 ani 13,6 16 – 24 ani 10,9 25 – 49 ani 8,6 50 – 64 ani 6,9 65 ani şi peste 8,5

56/95

A B C

2.2.2 Exclusiv consumul din resurse proprii Total persoane 13,2 Masculin 13,0 Feminin 13,4 Persoane în vârstă de: 0 – 15 ani 17,8 16 – 24 ani 14,1 25 – 49 ani 11,9 50 – 64 ani 10,4 65 ani şi peste 13,9

2.3. RATA SĂRĂCIEI ÎNAINTE DE TRANSFERURILE SOCIALE (%)

Rata sărăciei înainte de transferurile sociale (inclusiv consumul din resurse proprii)

2.3.1 Inclusiv pensiile Total persoane 42,5 Masculin 41,3 Feminin 43,6 Persoane în vârstă de: 0 – 15 ani 40,1 16 – 24 ani 33,6 25 – 49 ani 29,0 50 – 64 ani 48,9 65 ani şi peste 79,1 2.3.2 Exclusiv pensiile

Total persoane 23,6 Masculin 23,4 Feminin 23,9 Persoane în vârstă de: 0 – 15 ani 34,6 16 – 24 ani 25,2 25 – 49 ani 21,6 50 – 64 ani 17,8 65 ani şi peste 22,1 Rata sărăciei înainte de transferurile sociale (exclusiv

consumul din resurse proprii)

2.3.3 Inclusiv pensiile Total persoane 46,6 Masculin 45,6 Feminin 47,5 Persoane în vârstă de: 0 – 15 ani 45,2 16 – 24 ani 37,4

57/95

A B C

25 – 49 ani 32,9 50 – 64 ani 53,0 65 ani şi peste 83,2 2.3.4 Exclusiv pensiile

Total persoane 28,8 Masculin 28,5 Feminin 29,0 Persoane în vârstă de: 0 – 15 ani 39,6 16 – 24 ani 29,5 25 – 49 ani 25,6 50 – 64 ani 22,7 65 ani şi peste 31,1

2.4. COEFICIENTUL GINI (%) 2.4.1 Inclusiv consumul din resurse proprii

Total persoane 31,7 Masculin 31,7 Feminin 31,7 Persoane, după mediul de rezidenţă: urban 28,9 rural 30,4 2.4.2 Exclusiv consumul din resurse proprii

Total persoane 36,3 Masculin 36,3 Feminin 36,3 Persoane, după mediul de rezidenţă: urban 31,0 rural 36,1

INDICATORI TERŢIARI 1. RESURSE

1.1. SĂRĂCIE ŞI INEGALITATE 1.1.5 Ponderea consumului alimentar în cheltuielile băneşti de

consum (%)

Total persoane 35,8 Persoane, după mediul de rezidenţă: urban 35,0 rural 37,8 Persoane, după regiunea de dezvoltare: Nord - Est 35,7 Sud - Est 36,3 Sud - Muntenia 35,7 Sud – Vest Oltenia 36,0 Vest 37,9

58/95

A B C Nord - Vest 35,2

Centru 35,4 Bucureşti - Ilfov 34,9 Persoane, după decile de venit: Decila 1 50,3 Decila 2 45,3 Decila 3 42,4 Decila 4 39,9 Decila 5 39,6 Decila 6 38,3 Decila 7 36,3 Decila 8 35,0 Decila 9 32,4 Decila 10 27,1 1.1.6 Ponderea consumului de servicii în cheltuielile băneşti de

consum (%)

Total persoane 28,8 Persoane, după mediul de rezidenţă: urban 31,5 rural 22,4 Persoane, după regiunea de dezvoltare: Nord - Est 27,6 Sud - Est 27,6 Sud - Muntenia 26,9 Sud – Vest Oltenia 27,4 Vest 29,0 Nord - Vest 28,5 Centru 30,8 Bucureşti - Ilfov 31,9 Persoane, după decile de venit: Decila 1 19,8 Decila 2 21,3 Decila 3 24,6 Decila 4 26,5 Decila 5 27,1 Decila 6 29,4 Decila 7 30,4 Decila 8 30,5 Decila 9 30,8 Decila 10 31,7

59/95

Anexa 4

INDICATORI PRIVIND SĂRĂCIA ABSOLUTĂ PE PERIOADA 2003-2007

- Listă tabele -

Tabelul 4.1. Sărăcia pe medii de rezidenţă Rata sărăciei totale Profunzimea sărăciei totale Rata sărăciei extreme Profunzimea sărăciei extreme

Tabelul 4.2. Severitatea sărăciei Severitatea sărăciei totale Severitatea sărăciei extreme

Tabelul 4.3. Sărăcia pe regiuni geografice Rata sărăciei totale Distribuţia populaţiei sărace (sărăcie totală) Rata sărăciei extreme Distribuţia populaţiei sărace (sărăcie extremă)

Tabelul 4.4. Distribuţia populaţiei pe regiuni geografice Tabelul 4.5. Cheltuieli medii pe adult echivalent în termeni reali Tabelul 4.6. Inegalitatea distribuţiei consumului pe adult echivalent şi pe medii de rezidenţă (rural, urban) Tabelul 4.7. Nivelul de sărăcie în funcţie de statutul ocupaţional

Rata sărăciei totale Distribuţia populaţiei sărace (sărăcie totală) Rata sărăciei extreme Distribuţia populaţiei sărace (sărăcie extremă)

Tabelul 4.8. Distribuţia populaţiei după statutul ocupaţional Tabelul 4.9. Nivel de sărăcie pe grupe de vârstă


Tabelul 4.10. Distribuţia populaţiei pe grupe de vârstă Tabelul 4.11. Nivel de sărăcie în funcţie de vârsta capului de gospodărie

Rata sărăciei totale Distribuţia sărăciei totale pe grupe de vârstă Rata sărăciei extreme Distribuţia sărăciei extreme pe grupe de vârstă

Tabelul 4.12. Distribuţia populaţiei după vârsta capului de gospodărie

60/95

Tabelul 4.13. Nivelul de sărăcie în funcţie de statutul ocupaţional al capului de gospodărie


Tabelul 4.14. Distribuţia populaţiei după statutul ocupaţional al capului de gospodărie Tabelul 4.15. Nivelul de sărăcie după nivelul de studii


Tabelul 4.16. Distribuţia populaţiei după nivelul de studii Tabelul 4.17. Nivelul de sărăcie în funcţie de nivelul de studii al capului de gospodărie


Tabelul 4.18. Distribuţia populaţiei după nivelul de studii al capului de gospodărie Rata sărăciei extreme Distribuţia populaţiei sărace (sărăcie extremă)

Tabelul 4.21. Nivelul de sărăcie în funcţie de numărul de copii de până la 6 ani din gospodărie


Tabelul 4.22. Distribuţia populaţiei după numărul copiilor de până la 6 ani din gospodărie Tabelul 4.24 Distribuţia populaţiei în funcţie de numărul de membri din gospodărie

61/95

Tabelul 4.1. Sărăcia pe medii de rezidenţă

Rata sărăciei totale

Modificare Mediu de rezidenţă 2003 2004 2005 2006 2007 2007 - 2003 2007 - 2006

Urban 13,8 11,6 8,1 6,8 4,9 -8,9 -1,9 Rural 38 27,3 23,6 22,3 15,8 -22,2 -6,5

Total 25,1 18,8 15,1 13,8 9,8 -15,3 -4,0

Profunzimea sărăciei totale

Modificare Mediu de rezidenţă

2003 2004 2005 2006 2007 2007 - 2003 2007 - 2006 Urban 3,0 2,6 1,7 1,4 1,0 -2,0 -0,4 Rural 9,6 6,7 5,7 5,3 3,3 -6,3 -2,0

Total 6,1 4,5 3,5 3,2 2,1 -4,0 -1,1

62/95

Tabelul 4.1. Sărăcia pe medii de rezidenţă - continuare -

Rata sărăciei extreme


Urban 3,8 3,3 2,1 1,7 1,1 -2,7 -0,6 Rural 13,9 8,9 7,5 7,1 4,0 -9,9 -3,1

Total 8,6 5,9 4,6 4,1 2,4 -6,2 -1,7

Profunzimea sărăciei extreme

Modificare Mediu de rezidenţă 2003 2004 2005 2006 2007 2007 - 2003 2007 - 2006 Urban 0,7 0,6 0,4 0,3 0,5 -0,2 0,2 Rural 2,8 1,7 1,5 1,3 1,7 -1,1 0,4

Total 1,7 1,1 0,9 0,8 1,0 -0,7 0,2

63/95

Tabelul 4.2. Severitatea sărăciei

Severitatea sărăciei totale


Urban 1,0 0,9 0,6 0,5 0,3 -0,7 -0,2 Rural 3,6 2,4 2,0 1,9 1,1 -2,5 -0,8 Total 2,2 1,6 1,2 1,1 0,7 -1,5 -0,4

Severitatea sărăciei extreme


Urban 0,2 0,2 0,1 0,1 0,2 0,0 0,1 Rural 0,9 0,5 0,5 0,4 0,8 -0,1 0,4 Total 0,5 0,3 0,3 0,2 0,5 0,0 0,3

64/95

Tabelul 4.3. Sărăcia pe regiuni geografice

Rata sărăciei totale Modificare Mediu de

rezidenţă 2003 2004 2005 2006 2007 2007 - 2003 2007 - 2006

Urban 13,8 11,6 8,1 6,8 4,9 -8,9 -1,9 Rural 38,0 27,3 23,6 22,3 15,8 -22,2 -6,5

Macroregiune Nord-est 35,4 25,9 19,6 20,1 15,6 -19,8 -4,5 Sud-est 29,2 23,9 20,9 16,4 12,2 -17,0 -4,2 Sud-Muntenia 29,9 19,8 17,9 14,1 10,2 -19,7 -3,9 Sud-vest 32,1 22,7 19,5 19,0 12,9 -19,2 -6,1 Vest 18,1 11,5 8,1 6,9 4,5 -13,6 -2,4 Nord-vest 17,7 14,8 11,7 10,4 8,2 -9,5 -2,2 Centru 20,3 17,0 12,6 13,4 8,5 -11,8 -4,9 Bucureşti 8,1 6,1 4,1 4,5 1,6 -6,5 -2,9 Total 25,1 18,8 15,1 13,8 9,8 -15,3 -4,0

Distribuţia populaţiei sărace (sărăcie totală) Modificare Mediu de

rezidenţă 2003 2004 2005 2006 2007 2007 - 2003 2007 - 2006 Urban 29,2 33,3 29,4 27,3 27,7 -1,52 0,4 Rural 70,8 66,7 70,6 72,7 72,3 1,52 -0,4

Macroregiune Nord-est 24,4 23,8 22,5 25,3 27,5 3,1 2,2 Sud-est 15,3 16,8 18,3 15,7 16,3 1,0 0,6 Sud-Muntenia 18,4 17,5 18,3 15,7 15,9 -2,5 0,2 Sud-vest 13,8 13,0 13,8 14,7 13,9 0,1 -0,8 Vest 6,4 5,5 4,8 4,5 4,1 -2,3 -0,4 Nord-vest 8,9 9,9 9,7 9,5 10,5 1,6 1,0 Centru 9,5 10,6 9,8 11,4 10,1 0,6 -1,3 Bucureşti 3,3 2,9 2,8 3,3 1,7 -1,6 -1,6 Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - -

65/95

Tabelul 4.3. Sărăcia pe regiuni geografice - continuare -



Urban 3,8 3,3 2,1 1,7 1,1 -2,7 -0,6 Rural 13,9 8,9 7,5 7,1 4,0 -9,9 -3,1

Macroregiune Nord-est 13,6 8,9 6,5 5,8 3,6 -10,0 -2,2 Sud-est 10,7 7,8 6,8 5,7 3,4 -7,3 -2,3 Sud-Muntenia 9,2 5,8 4,4 4,0 2,2 -7,0 -1,8 Sud-vest 12,1 7,8 6,4 5,3 3,3 -8,8 -2,0 Vest 5,4 2,7 1,8 2,0 1,1 -4,3 -0,9 Nord-vest 5,2 3,9 3,6 3,6 2,0 -3,2 -1,6 Centru 6,3 5,5 4,3 4,1 2,3 -4,0 -1,8 Bucureşti 2,0 1,3 0,7 0,9 0,4 -1,6 -0,5 Total 8,6 5,9 4,6 4,1 2,4 -6,2 -1,7

Distribuţia populaţiei sărace (sărăcie extremă) Modificare Mediu de

rezidenţă 2003 2004 2005 2006 2007 2007 - 2003 2007 - 2006 Urban 23,8 30,4 25,5 22,8 25,2 1,4 2,4 Rural 76,2 69,6 74,5 77,2 74,8 -1,4 -2,4

Macroregiune 0,0 Nord-est 27,5 26,1 24,5 24,5 25,9 -1,6 1,4 Sud-est 16,5 17,5 19,7 18,1 18,7 2,2 0,6 Sud-Muntenia 16,6 16,6 14,9 14,8 13,9 -2,7 -0,9 Sud-vest 15,2 14,3 15,0 13,8 14,4 -0,8 0,6 Vest 5,6 4,1 3,5 4,3 3,9 -1,7 -0,4 Nord-vest 7,7 8,4 9,9 10,9 10,2 2,5 -0,7 Centru 8,6 10,9 11,0 11,5 11,2 2,6 -0,3 Bucureşti 2,4 2,1 1,5 2,1 1,8 -0,6 -0,3 Total 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 - -

66/95

Tabelul 4.4. Distribuţia populaţiei pe regiuni geografice

Modificare Mediu de rezidenţă 2003 2004 2005 2006 2007 2007 - 2003 2007 - 2006 Urban 53,2 54,1 54,8 55,0 55,0 1,8 0,0 Rural 46,8 45,9 45,2 45,0 45,0 -1,8 0,0

Modificare Macroregiune 2003 2004 2005 2006 2007 2007 - 2003 2007 - 2006 Nord-est 17,3 17,3 17,3 17,3 17,3 0,0 0,0 Sud-est 13,2 13,2 13,2 13,2 13,2 0,0 0,0 Sud-Muntenia 15,5 16,6 15,4 15,4 15,4 -0,1 0,0 Sud-vest Oltenia 10,7 10,7 10,7 10,7 10,6 -0,1 -0,1 Vest 8,9 8,9 8,9 8,9 8,9 0,0 0,0 Nord-vest 12,6 12,6 12,6 12,6 12,6 0,0 0,0 Centru 11,7 11,7 11,7 11,7 11,7 0,0 0,0 Bucureşti 10,1 8,9 10,2 10,2 10,2 0,1 0,0 Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - -

67/95

Tabelul 4.5. Cheltuieli medii pe adult echivalent în termeni reali

Consum mediu pe adult echivalent

Mediu de Modificare rezidenţă

2003 2004 2005 2006 2007 2007 - 2003 2007 - 2006 Urban 284,55 311,80 330,10 348,59 378,97 94,42 30,38 Rural 198,20 229,16 235,51 238,20 265,16 66,96 26,96 Macroregiune Nord-est 218,14 252,14 265,95 272,82 296,50 78,36 23,68 Sud-est 232,97 253,67 263,89 276,06 306,13 73,16 30,07 Sud-Muntenia 223,25 257,65 265,15 284,90 312,45 89,20 27,55 Sud-vest Oltenia 219,50 250,59 258,98 267,74 293,82 74,32 26,08 Vest 257,41 294,08 304,29 323,92 356,63 99,22 32,71 Nord-vest 260,85 288,46 299,71 302,40 331,82 70,97 29,42 Centru 259,47 279,21 295,22 301,71 329,32 69,85 27,61 Bucureşti 311,01 355,95 378,35 397,65 435,13 124,12 37,48

Quintila săracă 108,41 119,50 128,62 132,46 149,00 40,59 16,54 2 165,73 184,74 196,01 202,51 226,38 60,65 23,87 3 215,61 240,51 252,65 262,46 287,75 72,14 25,29 4 280,10 313,17 326,49 340,24 369,93 89,83 29,69 Quintila bogată 450,90 511,47 533,02 557,15 606,00 155,10 48,85

Total 244,14 273,86 287,33 298,96 327,80 83,66 28,84

68/95

Tabelul 4.6. Inegalitatea distribuţiei consumului pe adult echivalent şi pe medii de rezidenţă (rural, urban)

Indice 2003 2004 2005 2006 2007 Quintila 5/Quintila 1 4,16 4,28 4,14 3,21 4,07

Decila 10/Decila 1 6,14 6,34 6,17 6,25 6,05

Gini-total 28,02 28,57 28,04 28,31 27,72

Gini-urban 26,28 27,35 26,65 26,87 26,52

Gini-rural 26,17 27,22 26,31 25,75 25,15

69/95

Tabelul 4.7. Nivelul de sărăcie în funcţie de statutul ocupaţional


Modificare Statut ocupaţional 2003 2004 2005 2006 2007 2007 - 2003 2007 - 2006 Angajat 9,0 6,3 4,3 3,5 2,0 -7,0 -1,5 Angajator 1,6 1,0 1,0 0,6 0,0 -1,6 -0,6 Lucrător pe cont propriu, în afara agriculturii, inclusiv ajutor pentru familie 35,6 27,7 25,4 23,4 24,0 -11,6 0,6

Lucrător pe cont propriu, în agricultură, inclusiv ajutor pentru familie 50,9 36,9 30,6 32,4 23,3 -27,6 -9,1

Şomer 39,3 33,8 28,6 27,3 19,8 -19,5 -7,5 Pensionar 20,7 14,2 10,9 9,8 6,6 -14,1 -3,2 Elev, student 24,6 19,4 15,2 14,3 10,4 -14,2 -3,9 Casnică 34,8 30,5 26,5 23,2 17,1 -17,7 -6,1 Altele (aflat în întreţinere, serviciu militar, etc.) 35,8 28,8 24,0 21,4 14,9 -20,9 -6,5 Total 25,1 18,8 15,1 13,8 9,8 -15,3 -4,0

Distribuţia populaţiei sărace (sărăcie totală)

Modificare Statut ocupaţional 2003 2004 2005 2006 2007 2007 - 2003 2007 - 2006 Angajat 9,0 8,7 7,6 7,0 6,1 -2,9 -0,9 Angajator 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Lucrător pe cont propriu, în afara agriculturii, inclusiv ajutor pentru familie 3,2 4,2 5,4 5,6 9,1 5,9 3,5


Şomer 8,3 9,7 9,1 8,6 7,3 -1,0 -1,3 Pensionar 20,3 18,1 17,2 16,8 15,6 -4,7 -1,2 Elev, student 17,2 17,9 17,2 17,7 17,8 0,6 0,1 Casnică 7,8 9,9 10,3 9,5 9,7 1,9 0,2 Altele (aflat în întreţinere, serviciu militar, etc.) 12,1 13,2 13,6 12,5 12,4 0,3 -0,1 Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - -

70/95

Tabelul 4.7. Nivelul de sărăcie în funcţie de statutul ocupaţional - continuare -


Modificare Statut ocupaţional 2003 2004 2005 2006 2007 2007 - 2003 2007 - 2006

Angajat 1,7 1,0 0,8 0,5 0,2 -1,5 -0,3 Angajator 0,6 0,0 0,0 0,0 0,0 -0,6 0,0 Lucrător pe cont propriu, în afara agriculturii, inclusiv ajutor pentru familie 13,8 10,8 10,3 9,0 7,9 -5,9 -1,1



Distribuţia populaţiei sărace (sărăcie extremă)

Modificare Statut ocupaţional 2003 2004 2005 2006 2007 2007 - 2003 2007 - 2006 Angajat 4,9 4,3 4,7 3,1 3,0 -1,9 -0,1 Angajator 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Lucrător pe cont propriu, în afara agriculturii, inclusiv ajutor pentru familie 3,7 5,2 7,3 7,2 12,3 8,6 5,1


Şomer 9,8 12,4 11,6 10,2 8,9 -0,9 -1,3 Pensionar 15,4 14,9 12,8 13,3 11,9 -3,5 -1,4 Elev, student 16,1 17,2 15,7 16,7 15,8 -0,3 -0,9 Casnică 8,7 10,8 11,9 11,9 11,4 2,7 -0,5 Altele (aflat în întreţinere, serviciu militar, etc.) 15,4 15,1 16,5 15,0 14,3 -1,1 -0,7 Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - -

71/95

Tabelul 4.8. Distribuţia populaţiei după statutul ocupaţional

Modificare Statut ocupaţional 2003 2004 2005 2006 2007 2007 - 2003 2007 - 2006 Angajat 25,0 26,0 26,7 28,0 29,2 4,2 1,2 Angajator 0,3 0,5 0,3 0,3 0,3 0,0 0,0 Lucrător pe cont propriu, în afara agriculturii, inclusiv ajutor pentru familie 2,3 2,8 3,2 3,3 3,8 1,5 0,5


Şomer 5,3 5,4 4,8 4,3 3,6 -1,7 -0,7 Pensionar 24,6 23,9 23,8 23,7 23,3 -1,3 -0,4 Elev, student 17,6 17,4 17,1 17,1 16,8 -0,8 -0,3 Casnică 5,6 6,1 5,9 5,7 5,6 0,0 -0,1 Altele (aflat în întreţinere, serviciu militar, etc.) 8,5 8,6 8,5 8,1 8,2 -0,3 0,1 Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - -

72/95

Tabelul 4.9. Nivel de sărăcie pe grupe de vârstă

Rata sărăciei totale Modificare Grupe de vârstă 2003 2004 2005 2006 2007 2007 - 2003 2007 - 2006

0-5 32,7 25,5 20,5 18,3 11,8 -20,9 -6,5 6-14 28,5 22,5 18,7 17,7 12,6 -15,9 -5,1 15-19 34,2 27,0 22,4 19,5 16,2 -18,0 -3,3 20-24 29,3 23,7 18,9 16,9 11,2 -18,1 -5,7 25-29 25,2 19,6 14,3 13,1 9,8 -15,4 -3,3 30-34 21,9 15,1 12,4 12,2 8,3 -13,6 -3,9 35-39 20,4 15,1 12,8 11,9 8,4 -12,0 -3,5 40-44 22,7 17,4 14,2 13,0 9,4 -13,3 -3,6 45-49 21,5 16,2 13,2 11,9 8,9 -12,6 -3,0 50-54 21,0 15,2 12,3 10,9 8,2 -12,8 -2,7 55-59 19,0 14,4 10,7 9,7 7,1 -11,9 -2,6 60-64 19,4 13,2 10,7 10,4 6,8 -12,6 -3,6 65+ 24,9 16,7 13,2 12,3 8,3 -16,6 -4,0

Total 25,1 18,8 15,1 13,8 9,8 -15,3 -4,0 Distribuţia populaţiei sărace (sărăcie totală)

Modificare Grupe de vârstă 2003 2004 2005 2006 2007 2007 - 2003 2007 - 2006 0-5 7,4 7,9 7,8 7,4 6,6 -0,8 -0,8 6-14 12,5 12,5 12,3 12,7 12,6 0,1 -0,1 15-19 11,4 12,4 12,8 12,2 13,4 2,0 1,2 20-24 8,5 8,7 8,6 8,0 7,6 -0,9 -0,4 25-29 7,9 8,1 7,4 7,3 7,5 -0,4 0,2 30-34 7,4 6,7 6,7 7,4 7,2 -0,2 -0,2 35-39 5,2 5,8 6,6 7,2 7,2 2,0 0,0 40-44 6,0 5,7 5,6 5,5 5,8 -0,2 0,3 45-49 6,4 6,3 6,2 6,0 6,0 -0,4 0,0 50-54 5,7 5,6 5,7 5,5 5,9 0,2 0,4 55-59 3,7 4,0 4,0 4,2 4,5 0,8 0,3 60-64 3,9 3,3 3,2 3,4 3,1 -0,8 -0,3 65+ 14,2 12,9 12,8 13,2 12,5 -1,7 -0,7

Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - -

73/95

Tabelul 4.9. Nivel de sărăcie pe grupe de vârstă - continuare -

Rata sărăciei extreme Modificare Grupe de vârstă 2003 2004 2005 2006 2007 2007 - 2003 2007 - 2006

0-5 13,5 8,7 7,3 6,6 3,2 -10,3 -3,4 6-14 10,4 7,6 5,8 5,6 2,9 -7,5 -2,7

15-19 13,5 9,6 7,5 6,1 4,5 -9,0 -1,6 20-24 11,1 8,1 6,8 5,8 3,7 -7,4 -2,1 25-29 9,2 6,1 4,3 3,9 2,6 -6,6 -1,3 30-34 7,0 4,6 4,1 3,4 2,2 -4,8 -1,2 35-39 6,6 4,4 3,6 3,6 1,8 -4,8 -1,8 40-44 7,6 5,3 4,2 3,8 1,9 -5,7 -1,9 45-49 6,7 4,8 4,0 3,4 2,2 -4,5 -1,2 50-54 6,8 4,3 3,3 3,3 2,2 -4,6 -1,1 55-59 5,2 4,2 2,7 2,4 1,9 -3,3 -0,5 60-64 4,9 3,6 2,9 2,2 1,3 -3,6 -0,9 65+ 7,1 4,4 3,1 3,3 1,5 -5,6 -1,8

Total 8,6 5,9 4,6 4,1 2,4 -6,2 -1,7 Distribuţia populaţiei sărace (sărăcie extremă)

Modificare Grupe de vârstă 2003 2004 2005 2006 2007 2007 - 2003 2007 - 2006 0-5 9,0 8,6 9,2 8,9 7,2 -1,8 -1,7 6-14 13,4 13,5 12,7 13,5 11,8 -1,6 -1,7

15-19 13,2 14,1 14,2 12,7 15,2 2,0 2,5 20-24 9,4 9,6 10,2 9,2 10,1 0,7 0,9 25-29 8,4 8,0 7,4 7,2 7,9 -0,5 0,7 30-34 6,9 6,5 7,4 6,9 7,7 0,8 0,8 35-39 4,9 5,4 6,1 7,1 6,2 1,3 -0,9 40-44 5,9 5,6 5,5 5,3 4,6 -1,3 -0,7 45-49 5,8 6,1 6,2 5,8 6,2 0,4 0,4 50-54 5,4 5,1 5,0 5,5 6,4 1,0 0,9 55-59 2,9 3,7 3,3 3,5 4,9 2,0 1,4 60-64 2,9 2,9 2,9 2,4 2,5 -0,4 0,1 65+ 11,8 10,8 9,9 11,8 9,3 -2,5 -2,5

Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - -

74/95

Tabelul 4.10. Distribuţia populaţiei pe grupe de vârstă

Modificare Grupe de vârstă 2003 2004 2005 2006 2007 2007 - 2003 2007 - 2006

0-5 5,7 5,8 5,8 5,6 5,5 -0,2 -0,1 6-14 11,0 10,5 10,0 9,9 9,8 -1,2 -0,1 15-19 8,3 8,6 8,6 8,6 8,2 -0,1 -0,4 20-24 7,3 6,9 6,9 6,5 6,7 -0,6 0,2 25-29 7,8 7,7 7,8 7,6 7,5 -0,3 -0,1 30-34 8,4 8,4 8,2 8,4 8,6 0,2 0,2 35-39 6,4 7,2 7,8 8,3 8,4 2,0 0,1 40-44 6,6 6,2 6,0 5,8 6,0 -0,6 0,2 45-49 7,4 7,3 7,1 7,0 6,7 -0,7 -0,3 50-54 6,8 6,9 6,9 7,0 7,0 0,2 0,0 55-59 4,8 5,2 5,7 6,0 6,3 1,5 0,3 60-64 5,1 4,7 4,5 4,5 4,5 -0,6 0,0 65+ 14,3 14,5 14,7 14,8 14,9 0,6 0,1

Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - -

75/95

Tabelul 4.11. Nivel de sărăcie în funcţie de vârsta capului de gospodărie

Rata sărăciei totale Modificare Categorii de

vârstă 2003 2004 2005 2006 2007 2007 - 2003 2007 - 2006

15-19 17,7 30,3 9,1 8,9 12,2 -5,5 3,3 20-24 23,1 21,5 13,1 16,0 6,3 -16,8 -9,7 25-29 21,6 19,9 15,1 14,3 8,3 -13,3 -6,0 30-34 21,3 16,1 12,2 12,3 8,1 -13,2 -4,2 35-39 21,6 15,3 13,4 12,7 7,1 -14,5 -5,6 40-44 25,1 21,5 16,5 14,7 11,4 -13,7 -3,3 45-49 26,1 19,0 18,2 14,6 11,7 -14,4 -2,9 50-54 26,8 20,5 14,8 13,7 10,6 -16,2 -3,1 55-59 24,3 18,4 14,3 12,2 10,5 -13,8 -1,7 60-64 25,1 17,8 13,0 14,3 8,9 -16,2 -5,4 65+ 28,1 19,4 16,1 14,7 10,4 -17,7 -4,3

Total 25,1 18,8 15,1 13,8 9,8 -15,3 -4,0

Distribuţia sărăciei totale pe grupe de vârstă Modificare Categorii de

vârstă 2003 2004 2005 2006 2007 2007 - 2003 2007 - 2006

15-19 0,1 0,1 0,1 0,1 0,2 0,1 0,1 20-24 0,8 0,9 0,7 0,9 0,5 -0,3 -0,4 25-29 3,8 4,5 4,2 4,3 3,3 -0,5 -1,0 30-34 8,2 8,2 7,6 8,2 7,7 -0,5 -0,5 35-39 8,5 8,6 9,8 11,1 8,5 0,0 -2,6 40-44 12,0 12,7 11,4 10,7 11,7 -0,3 1,0 45-49 14,3 13,2 15,5 13,0 13,8 -0,5 0,8 50-54 13,2 13,8 12,3 12,5 13,4 0,2 0,9 55-59 8,1 8,8 8,9 8,6 10,9 2,8 2,3 60-64 8,3 7,1 6,5 7,8 6,9 -1,4 -0,9 65+ 22,7 22,1 23,1 22,9 23,1 0,4 0,2

Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - -

76/95

Tabelul 4.11. Nivel de sărăcie în funcţie de vârsta capului de gospodărie - continuare -


Modificare Categorii de vârstă 2003 2004 2005 2006 2007

2007 - 2003 2007 - 2006 15-19 2,8 11,4 5,8 3,3 9,7 6,9 6,4 20-24 9,9 6,9 6,2 8,6 4,1 -5,8 -4,5 25-29 6,6 6,2 5,2 4,2 1,6 -5,0 -2,6 30-34 7,0 4,7 4,3 3,8 1,9 -5,1 -1,9 35-39 7,3 4,9 4,5 3,6 1,6 -5,7 -2,0 40-44 9,4 7,3 5,0 4,6 2,4 -7,0 -2,2 45-49 9,5 6,6 6,3 4,2 3,2 -6,3 -1,0 50-54 10,3 6,3 4,2 4,8 3,4 -6,9 -1,4 55-59 8,2 5,9 4,0 3,6 3,2 -5,0 -0,4 60-64 6,6 5,2 3,8 3,3 1,6 -5,0 -1,7 65+ 9,1 5,6 4,1 4,3 2,1 -7,0 -2,2

Total 8,6 5,9 4,6 4,1 2,4 -6,2 -1,7

Distribuţia sărăciei extreme pe grupe de vârstă Modificare Categorii de

vârstă 2003 2004 2005 2006 2007 2007 - 2003 2007 - 2006

15-19 0,0 0,2 0,1 0,1 0,6 0,6 0,5 20-24 1,0 0,9 1,1 1,6 1,4 0,4 -0,2 25-29 3,4 4,5 4,8 4,2 2,6 -0,8 -1,6 30-34 7,9 7,6 8,9 8,4 7,4 -0,5 -1,0 35-39 8,4 8,9 10,9 10,6 7,9 -0,5 -2,7 40-44 13,2 13,8 11,3 11,2 10,2 -3,0 -1,0 45-49 15,2 14,6 17,7 12,3 15,4 0,2 3,1 50-54 14,9 13,6 11,5 14,8 17,4 2,5 2,6 55-59 8,0 9,0 8,1 8,4 13,3 5,3 4,9 60-64 6,4 6,6 6,3 6,1 5,0 -1,4 -1,1 65+ 21,5 20,2 19,4 22,4 18,6 -2,9 -3,8

Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - -

77/95

Tabelul 4.12. Distribuţia populaţiei după vârsta capului de gospodărie

Modificare Categorii de vârstă 2003 2004 2005 2006 2007

2007 - 2003 2007 - 2006 15-19 0,1 0,1 0,1 0,1 0,2 0,1 0,1 20-24 0,9 0,8 0,8 0,7 0,9 0,0 0,2 25-29 4,5 4,2 4,2 4,1 3,9 -0,6 -0,2 30-34 9,6 9,6 9,4 9,2 9,3 -0,3 0,1 35-39 9,8 10,6 11,0 12,1 11,8 2,0 -0,3 40-44 12,0 11,1 10,4 10,0 10,1 -1,9 0,1 45-49 13,8 13,1 12,8 12,2 11,6 -2,2 -0,6 50-54 12,4 12,6 12,6 12,7 12,5 0,1 -0,2 55-59 8,4 9,0 9,3 9,7 10,2 1,8 0,5 60-64 8,3 7,5 7,6 7,5 7,6 -0,7 0,1 65+ 20,3 21,4 21,7 21,5 21,9 1,6 0,4

Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - -

78/95

Tabelul 4.13. Nivelul de sărăcie în funcţie de statutul ocupaţional al capului de gospodărie



Angajat 10,6 7,8 5,7 4,7 2,9 -7,7 -1,8 Angajator 1,2 0,5 2,7 0,8 0,0 -1,2 -0,8 Lucrător pe cont propriu, în afara agriculturii, inclusiv ajutor pentru familie 35,6 28,2 23,6 18,8 22,1 -13,5 3,3


Şomer 38,8 39,0 32,2 32,8 22,6 -16,2 -10,2 Pensionar 25,9 18,4 14,4 12,9 9,0 -16,9 -3,9 Elev, student 5,1 6,2 3,0 1,4 1,7 -3,4 0,3 Casnică 47,7 42,2 39,0 32,6 27,9 -19,8 -4,7 Altele (aflat în întreţinere, serviciu militar, etc.) 57,8 50,3 43,6 49,6 36,4 -21,4 -13,2 Total 25,1 18,8 15,1 13,8 9,8 -15,3 -4,0



Angajat 15,7 16,0 14,7 13,7 12,4 -3,3 -1,3 Angajator 0,0 0,0 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0 Lucrător pe cont propriu, în afara agriculturii, inclusiv ajutor pentru familie 5,7 7,3 8,5 7,5 13,5 7,8 6,0

Lucrător pe cont propriu, în agricultură, inclusiv ajutor pentru familie 27,0 24,3 27,0 30,6 28,2 1,2 -2,4

Şomer 8,9 12,4 10,6 11,0 8,6 -0,3 -2,4 Pensionar 39,7 36,6 35,3 33,7 32,9 -6,8 -0,8 Elev, student 0,0 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Casnică 1,6 2,0 1,9 1,9 2,4 0,8 0,5 Altele (aflat în întreţinere, serviciu militar, etc.) 1,4 1,5 1,8 1,5 2,0 0,6 0,5 Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - -

79/95

Tabelul 4.13. Nivelul de sărăcie în funcţie de statutul ocupaţional al capului de gospodărie - continuare -


Modificare Statut ocupaţional 2003 2004 2005 2006 2007

2007 - 2003 2007 - 2006 Angajat 2,1 1,3 1,1 0,6 0,4 -1,7 -0,2 Angajator 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Lucrător pe cont propriu, în afara agriculturii, inclusiv ajutor pentru familie 11,1 10,7 10,3 6,7 6,7 -4,4 0,0





Angajat 9,2 8,7 9,3 6,0 6,1 -3,1 0,1 Angajator 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Lucrător pe cont propriu, în afara agriculturii, inclusiv ajutor pentru familie 5,2 8,8 12,2 9,0 16,5 11,3 7,5


Şomer 10,3 16,9 14,4 15,1 11,1 0,8 -4,0 Pensionar 34,8 33,6 29,0 30,3 27,1 -7,7 -3,2 Elev, student 0,0 0,1 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0 Casnică 2,7 2,3 3,4 2,9 5,0 2,3 2,1 Altele (aflat în întreţinere, serviciu militar, etc.) 2,3 1,8 2,4 2,6 2,6 0,3 0,0 Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - -

80/95

Tabelul 4.14. Distribuţia populaţiei după statutul ocupaţional al capului de gospodărie


Angajat 37,1 38,2 39,0 40,3 41,4 4,3 1,1

Angajator 0,7 1,0 0,8 0,7 0,6 -0,1 -0,1 Lucrător pe cont propriu, în afara agriculturii, inclusiv ajutor pentru familie 4,0 4,8 5,4 5,5 6,0 2,0 0,5

Lucrător pe cont propriu, în agricultură, inclusiv ajutor pentru familie

12,3 11,0 11,4 11,3 10,6 -1,7 -0,7

Şomer 5,7 6,0 5,0 4,6 3,8 -1,9 -0,8

Pensionar 38,5 37,4 36,9 36,1 36,0 -2,5 -0,1

Elev, student 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,0 0,0

Casnică 0,9 0,9 0,8 0,8 0,8 -0,1 0,0

Altele (aflat în întreţinere, serviciu militar, etc.) 0,6 0,5 0,6 0,4 0,5 -0,1 0,1

Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - -

81/95

Tabelul 4.15. Nivelul de sărăcie după nivelul de studii


Modificare Cel mai ridicat nivel de studii 2003 2004 2005 2006 2007 2007 - 2003 2007 - 2006

fără studii 35,7 28,7 24,6 22,3 15,3 -20,4 -7,0 clase primare 1-4 36,0 27,8 23,9 22,7 17,5 -18,5 -5,2 gimnaziu 5-8 33,6 25,0 20,8 20,1 14,6 -19,0 -5,5 şcoli de meserii/ucenici 23,4 16,9 12,2 11,1 7,8 -15,6 -3,3 liceu, clasele 9-12, inclusiv primele clase liceale (clasele 9-10) 13,3 9,9 7,3 6,1 3,9 -9,4 -2,2

şcoală post-liceală sau de maiştri 5,2 3,3 2,2 1,2 1,3 -3,9 0,1 învăţământ superior, de scurtă şi lungă durată 2,0 1,4 1,3 0,7 0,4 -1,6 -0,3

Total 25,1 18,8 15,1 13,8 9,8 -15,3 -4,0



fără studii 18,2 20,2 21,3 20,2 19,1 0,9 -1,1 clase primare 1-4 23,0 22,5 22,6 23,1 24,8 1,8 1,7 gimnaziu 5-8 30,1 29,3 29,9 31,8 31,9 1,8 0,1 şcoli de meserii/ucenici 15,8 15,2 13,9 14,0 14,1 -1,7 0,1 liceu, clasele 9-12, inclusiv primele clase liceale (clasele 9-10) 11,8 11,6 11,1 10,1 9,2 -2,6 -0,9

şcoală post-liceală sau de maiştri 0,8 0,7 0,5 0,3 0,5 -0,3 0,2 învăţământ superior, de scurtă şi lungă durată 0,5 0,5 0,6 0,4 0,4 -0,1 0,0

Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - -

82/95

Tabelul 4.15. Nivelul de sărăcie după nivelul de studii - continuare -


Modificare Cel mai ridicat nivel de studii

2003 2004 2005 2006 2007 2007 - 2003 2007 - 2006 fără studii 15,2 10,4 8,6 8,5 4,3 -10,9 -4,2 clase primare 1-4 13,1 10,0 7,8 7,1 4,4 -8,7 -2,7 gimnaziu 5-8 11,9 7,8 6,7 5,9 3,8 -8,1 -2,1 şcoli de meserii/ucenici 6,6 4,3 2,8 2,7 1,7 -4,9 -1,0 liceu, clasele 9-12, inclusiv primele clase liceale (clasele 9-10) 3,1 2,3 1,6 1,3 0,6 -2,5 -0,7

şcoală post-liceală sau de maiştri 0,9 0,4 0,3 0,2 0,1 -0,8 -0,1 învăţământ superior, de scurtă şi lungă durată 0,4 0,2 0,2 0,0 0,0 -0,4 0,0 Total 8,6 5,9 4,6 4,1 2,4 -6,2 -1,7



fără studii 22,6 23,6 24,6 25,8 22,0 -0,6 -3,8 clase primare 1-4 24,5 26,0 24,2 24,1 25,5 1,0 1,4 gimnaziu 5-8 31,2 29,2 31,9 31,1 34,1 2,9 3,0 şcoli de meserii/ucenici 13,1 12,3 10,5 11,4 12,4 -0,7 1,0 liceu, clasele 9-12, inclusiv primele clase liceale (clasele 9-10) 8,0 8,5 8,0 7,4 5,7 -2,3 -1,7

şcoală post-liceală sau de maiştri 0,4 0,3 0,3 0,2 0,2 -0,2 0,0 învăţământ superior, de scurtă şi lungă durată 0,3 0,2 0,4 0,1 0,1 -0,2 0,0 Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - -

83/95

Tabelul 4.16. Distribuţia populaţiei după nivelul de studii Modificare Nivel de studii

2003 2004 2005 2006 2007 2007 - 2003 2007 - 2006 fără studii 12,8 13,2 13,1 12,5 12,3 -0,5 -0,2

clase primare 1-4 16,0 15,2 14,3 14,1 13,9 -2,1 -0,2

gimnaziu 5-8 22,4 22,0 21,7 21,9 21,6 -0,8 -0,3

şcoli de meserii/ucenici 16,9 16,9 17,2 17,5 17,7 0,8 0,2 liceu, clasele 9-12, inclusiv primele clase liceale (clasele 9-10) 22,3 22,1 22,9 22,8 22,9 0,6 0,1

şcoală post-liceală sau de maiştri 3,6 3,9 3,7 3,8 3,8 0,2 0,0 învăţământ superior, de scurtă şi lungă durată 6,0 6,7 7,2 7,5 7,8 1,8 0,3

Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - -

84/95

Tabelul 4.17. Nivelul de sărăcie în funcţie de nivelul de studii al capului de gospodărie


Modificare Nivel de studii 2003 2004 2005 2006 2007

2007 - 2003 2007 - 2006 fără studii 62,4 55,2 52,9 47,1 36,5 -25,9 -10,6 clase primare 1-4 44,8 33,8 30,3 30,3 22,1 -22,7 -8,2 gimnaziu 5-8 36,5 28,2 23,5 22,6 16,5 -20,0 -6,1 şcoli de meserii/ucenici 23,4 17,2 11,9 10,8 7,2 -16,2 -3,6 liceu, clasele 9-12, inclusiv primele clase liceale (clasele 9-10) 13,5 9,3 7,6 5,9 3,8 -9,7 -2,1 şcoală post-liceală sau de maiştri 6,4 3,1 1,9 2,0 1,3 -5,1 -0,7 învăţământ superior, de scurtă şi lungă durată 1,9 1,4 1,3 1,0 0,6 -1,3 -0,4 Total 25,1 18,8 15,1 13,8 9,8 -15,3 -4,0


Modificare Nivel de studii 2003 2004 2005 2006 2007

2007 - 2003 2007 - 2006 fără studii 5,8 7,9 9,0 7,6 8,3 2,5 0,7 clase primare 1-4 25,5 25,3 26,7 28,3 29,1 3,6 0,8 gimnaziu 5-8 29,4 29,2 29,9 30,9 31,9 2,5 1,0 şcoli de meserii/ucenici 25,4 25,6 21,8 22,2 20,9 -4,5 -1,3 liceu, clasele 9-12, inclusiv primele clase liceale (clasele 9-10) 11,6 10,4 11,1 9,4 8,5 -3,1 -0,9 şcoală post-liceală sau de maiştri 1,5 1,0 0,8 0,9 0,8 -0,7 -0,1 învăţământ superior, de scurtă şi lungă durată 0,6 0,7 0,8 0,7 0,6 0,0 -0,1 Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - -

85/95

Tabelul 4.17. Nivelul de sărăcie în funcţie de nivelul de studii al capului de gospodărie - continuare -


Modificare

Cel mai ridicat nivel de studii 2003 2004 2005 2006 2007 2007 - 2003 2007 - 2006

fără studii 31,1 23,1 22,5 23,2 13,4 -17,7 -9,8 clase primare 1-4 17,6 12,8 10,1 10,7 5,3 -12,3 -5,4 gimnaziu 5-8 13,6 9,2 7,7 6,9 4,6 -9,0 -2,3 şcoli de meserii/ucenici 6,6 4,2 2,7 2,2 1,4 -5,2 -0,8 liceu, clasele 9-12, inclusiv primele clase liceale (clasele 9-10) 3,2 2,1 1,8 1,3 0,8 -2,4 -0,5 şcoală post-liceală sau de maiştri 0,7 0,5 0,3 0,2 0,2 -0,5 0,0 învăţământ superior, de scurtă şi lungă durată 0,4 0,1 0,1 0,1 0,0 -0,4 -0,1 Total 8,6 5,9 4,6 4,1 2,4 -6,2 -1,7


Modificare Cel mai ridicat nivel de studii 2003 2004 2005 2006 2007

2007 - 2003 2007 - 2006 fără studii 8,5 10,6 12,6 12,6 12,4 3,9 -0,2 clase primare 1-4 29,2 30,6 29,3 33,5 28,2 -1,0 -5,3 gimnaziu 5-8 32,1 30,5 32,2 31,6 35,8 3,7 4,2 şcoli de meserii/ucenici 20,5 20,1 16,6 14,9 16,4 -4,1 1,5 liceu, clasele 9-12, inclusiv primele clase liceale (clasele 9-10) 8,8 7,4 8,8 6,9 6,8 -2,0 -0,1 şcoală post-liceală sau de maiştri 0,5 0,5 0,4 0,3 0,4 -0,1 0,1 învăţământ superior, de scurtă şi lungă durată 0,4 0,2 0,2 0,2 0,1 -0,3 -0,1 Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - -

86/95

Tabelul 4.18. Distribuţia populaţiei după nivelul de sudii al capului de gospodărie

Modificare Nivel de studii 2003 2004 2005 2006 2007 2007 - 2003 2007 - 2006

fără studii 2,3 2,7 2,6 2,2 2,2 -0,1 0,0

clase primare 1-4 14,3 14,1 13,3 12,9 12,9 -1,4 0,0

gimnaziu 5-8 20,3 19,5 19,2 18,8 19,0 -1,3 0,2

şcoli de meserii/ucenici 27,3 27,9 27,7 28,4 28,4 1,1 0,0 liceu, clasele 9-12, inclusiv primele clase liceale (clasele 9-10) 21,6 21,0 22,1 21,9 21,8 0,2 -0,1

şcoală post-liceală sau de maiştri 5,9 6,0 5,9 6,0 5,8 -0,1 -0,2 învăţământ superior, de scurtă şi lungă durată 8,4 8,9 9,2 9,8 9,8 1,4 0,0 Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - -

87/95

Tabelul 4.19. Nivelul de sărăcie în funcţie de sexul capului de gospodărie

Rata sărăciei totale, în funcţie de sexul capului de gospodărie

Modificare Sex 2003 2004 2005 2006 2007 2007 - 2003 2007 - 2006

Bărbat 24,4 18,1 14,4 13,3 9,3 -15,1 -4,0 Femeie 28,2 22,0 18,2 16,0 12,2 -16,0 -3,8

Total 25,1 18,8 15,1 13,8 9,8 -15,3 -4,0

Distribuţia populaţiei sărace (sărăcie totală) în funcţie de sexul capului de gospodărie

Modificare Sex 2003 2004 2005 2006 2007 2007 - 2003 2007 - 2006

Bărbat 79,5 79,3 78,0 78,9 77,0 -2,5 -1,9 Femeie 20,5 20,7 22,0 21,1 23,0 2,5 1,9

Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - -

88/95

Tabelul 4.19. Nivelul de sărăcie în funcţie de sexul capului de gospodărie - continuare -

Rata sărăciei extreme, în funcţie de sexul capului de gospodărie

Modificare

Sex 2003 2004 2005 2006 2007 2007 - 2003 2007 - 2006

Bărbat 8,2 5,8 4,3 3,9 2,1 -6,1 -1,8 Femeie 10,3 6,4 5,7 5,2 3,6 -6,7 -1,6

Total 8,6 5,9 4,6 4,1 2,4 -6,2 -1,7

Distribuţia populaţiei sărace (sărăcie extremă), în funcţie de sexul capului de gospodărie

Modificare

Sex 2003 2004 2005 2006 2007 2007 - 2003 2007 - 2006

Bărbat 78,1 80,8 77,4 77,1 72,2 -5,9 -4,9 Femeie 21,9 19,2 22,6 22,9 27,8 5,9 4,9

Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - -

89/95

Tabelul 4.20. Distribuţia populaţiei după sexul capului de gospodărie

Modificare Sexul capului de gospodărie 2003 2004 2005 2006 2007

2007 - 2003 2007 - 2006 Bărbat 81,8 82,3 81,7 81,8 81,4 -0,4 -0,4 Femeie 18,2 17,7 18,3 18,2 18,6 0,4 0,4

Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - -

90/95

Tabelul 4.21. Nivelul de sărăcie în funcţie de numărul de copii de până la 6 ani din gospodărie


Modificare Nr. copii între 0-6 ani din gospodărie 2003 2004 2005 2006 2007

2007 - 2003 2007 - 2006 0 22,5 16,5 13,1 12,1 8,9 -13,6 -3,2 1 28,3 20,3 16,3 15,2 10,0 -18,3 -5,2 2 40,1 36,7 30,0 27,5 18,5 -21,6 -9,0 3 sau mai mulţi copii 65,1 56,6 56,4 44,2 39,7 -25,4 -4,5



2007 - 2003 2007 - 2006 0 68,8 66,7 65,7 66,9 68,6 -0,2 1,7 1 19,1 18,8 19,2 20,0 18,1 -1,0 -1,9 2 7,5 10,8 10,6 9,0 9,2 1,7 0,2 3 sau mai mulţi copii 4,6 3,7 4,5 4,2 4,0 -0,6 -0,2

91/95

Tabelul 4.21. Nivelul de sărăcie în funcţie de numărul de copii de până la 6 ani din gospodărie - continuare -


Modificare Nr. copii între 0-6 ani

din gospodărie 2003 2004 2005 2006 2007 2007 - 2003 2007 - 2006

0 6,9 4,9 3,8 3,2 2,1 -4,8 -1,1 1 9,6 6,0 4,5 5,4 2,6 -7,0 -2,8 2 20,5 13,2 10,3 9,1 5,7 -14,8 -3,4

3 sau mai mulţi copii 36,5 30,2 31,6 20,4 6,3 -30,2 -14,1



2007 -2003 2007 - 2006 0 62,1 63,3 62,4 59,8 66,6 4,5 6,8 1 19,1 17,9 17,3 23,9 19,2 0,1 -4,7 2 11,2 12,5 12,0 9,9 11,6 0,4 1,7 3 sau mai mulţi copii 7,6 6,3 8,3 6,4 2,6 -5,0 -3,8

92/95

Tabelul 4.22. Distribuţia populaţiei după numărul copiilor de până la 6 ani din gospodărie

Modificare Număr copii 2003 2004 2005 2006 2007 2007 - 2003 2007 - 2006

0 76,6 75,8 75,7 76,1 76,2 -0,4 0,1 1 17,0 17,4 17,7 18,1 17,9 0,9 -0,2 2 4,7 5,5 5,3 4,5 4,9 0,2 0,4 3 sau mai mulţi copii 1,8 1,2 1,2 1,3 1,0 -0,8 -0,3

93/95

Tabelul 4.23. Nivelul de sărăcie în funcţie de numărul de membri din gospodărie


Modificare Nr. persoanelor din gospodărie 2003 2004 2005 2006 2007

2007 - 2003 2007 - 2006 1 17,8 11,4 9,2 8,5 5,2 -12,6 -3,3 2 17,5 11,1 8,9 8,2 5,4 -12,1 -2,8 3 16,0 11,5 9,3 8,2 5,3 -10,7 -2,9 4 21,1 15,8 12,4 12,6 8,4 -12,7 -4,2 5 34,9 26,1 21,7 20,2 14,0 -20,9 -6,2 6 47,4 36,1 28,0 23,1 19,6 -27,8 -3,5 7 sau mai mulţi 62,9 51,6 46,7 41,4 35,5 -27,4 -5,9 Total 25,1 18,8 15,1 13,8 9,8 -15,3 -4,0


Modificare Nr. persoanelor din

gospodărie 2003 2004 2005 2006 2007 2007 - 2003 2007 - 2006

1 5,8 3,7 3,7 3,7 3,2 -2,6 -0,5 2 13,1 10,5 10,5 11,0 10,1 -3,0 -0,9 3 14,2 13,9 14,8 14,1 13,2 -1,0 -0,9 4 21,5 22,1 21,7 23,9 22,7 1,2 -1,2 5 17,2 18,8 19,5 19,8 18,7 1,5 -1,1 6 12,8 14,2 12,5 11,6 13,1 0,3 1,5 7 sau mai mulţi 15,4 16,8 17,4 16,0 19,0 3,6 3,0 Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - -

94/95

Tabelul 4.23. Nivelul de sărăcie în funcţie de numărul de membri din gospodărie - continuare -



2007 - 2003 2007 - 2006 1 5,6 3,4 2,5 2,4 1,2 -4,4 -1,2 2 4,3 2,6 2,1 1,9 1,0 -3,3 -0,9 3 4,2 2,9 2,4 2,1 1,4 -2,8 -0,7 4 6,3 4,3 3,2 3,3 1,9 -4,4 -1,4 5 10,3 8,1 6,6 5,5 3,1 -7,2 -2,4 6 22,5 11,6 11,8 9,2 5,0 -17,5 -4,2 7 sau mai mulţi 32,1 24,0 16,9 16,6 11,3 -20,8 -5,3 Total 8,6 5,9 4,6 4,1 2,4 -6,20 -1,7



2007 - 2003 2007 - 2006 1 5,3 3,5 3,2 3,5 2,9 -2,4 -0,6 2 9,4 8,0 8,2 8,7 7,5 -1,9 -1,2 3 10,9 11,1 12,3 11,8 13,8 2,9 2,0 4 18,8 19,1 18,4 21,2 20,7 1,9 -0,5 5 14,8 18,6 19,7 18 16,9 2,1 -1,1 6 17,8 14,6 17,4 15,3 13,6 -4,2 -1,7 7 sau mai mulţi 23,0 25,0 20,8 21,5 24,7 1,7 3,2 Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - -

95/95

Tabelul 4.24 Distribuţia populaţiei în funcţie de numărul de membri din gospodărie

Modificare Nr. persoanelor

din gospodărie 2003 2004 2005 2006 2007 2007 - 2003 2007 - 2006

1 8,1 6,1 6,0 5,9 5,9 -2,2 0,0 2 18,8 17,8 17,9 18,5 18,4 -0,4 -0,1 3 22,3 22,8 23,9 23,7 24,3 2,0 0,6 4 25,5 26,3 26,3 26,1 26,5 1,0 0,4 5 12,4 13,5 13,6 13,5 13,0 0,6 -0,5 6 6,8 7,4 6,8 6,9 6,6 -0,2 -0,3 7 sau mai multe 6,1 6,1 5,6 5,3 5,3 -0,8 0,0 Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - -

Date post:	08-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	2 times
Download:	0 times

Sărăcia în România: profil, tendinţe, politici de ... si... · Începând cu ianuarie 2007,...

Documents