VInGIL NBMoIANU . QPERECultur* gi societafe, refi ecEii, publicistici"

ROMANIASI LIBERALISMELE EIta

TRADITIE SI LIBERTATE,,

SPANDUGINO

N C *p ri rc t

Cuuint inainte 7

ROMANTa gr LTBERALTsMELE Er s

Cuuint inainte 1.1

I. COMI-INISM 13

Malia gi anticomunismul 15Umanismul cultural si mecanismele draniei 22

II. DREAPTA ROMANEASCA 31,

Mircea Eliade intre Chicago gi Bucuregti 33DespirEirea de eminescianism 50Diagnostic rom1nesc 63

III. PERSPECTIVE DE CENTRU-DREAPTA 79Conservator

- un cAmp semantic 81Ce rost are o migcare cregtin_democrati.? ggCe este politica democrat_cregtini? 94De la egalitate Ia pluri_elitism: termenii unei dezbateri 9gin apirarea inegalitiEii 104Pluri-elitism 111

Voi vota cu George Bush I14IJn neoconservator jeffersonian in viena sfrrsitului de secor:

Aurel C. popovici 1.17

IV LIBEMLISM ISTORIC $I POLITIC 131Variante ale liberalismului 133Clasiciinormalitigii 141Imitagie gi idendtate 150

Dialectica autocriticii naEionale 156Alegerile romi"nesti - o naragiune explicativi 168Etic Ai economic 1,73

Bogagii gi siracii in America I7gMad Georgescu sau intelectualul ca om de stat 184' Cazul etosului central-european 1gg

V O CULTURALIBERALA 227Mihai $ora gi tradiEiile filosofiei romd.negti 22gNeoplatonism gi culturi romAni" 246

$tefan Aug. Doinag: o existenEl" armonioasi 262Ion Negoilescu: o continuitate democratici de_gAndire

gi acEiune 265Mogtenirea lui Ion Negoilescu 269De la I.D. S1rbu la Cercul Literar de la Sibiu qi i,gapoi 2g1Nicolae Manolescu la 50 de ani 301.

Profil Norman Manea 309LJn mare eveniment istoriografic 311Un triumf istoriografic gi,,imaginea RomAniei,, 31,7

O mici odisee de biblioteci: lucrul la o enciclopedie 322NotI suplimentari 329

Bibliografie 329

898

TRADITIE $I LIBERTATE 341,

Cuuhnt inainte 345

1. AMERICA 347

America de azi 9i America iniliali 349

America: pro sau contra? 358

Izvoarele politice ale Americii 362

Natura ca discurs. Dezbateri ecologice americane 366

Adam Smith gi teoria umanismului comercial 370

Viaga la gari in America 375

Fotbalul, globalismul si societatea americani 380

Meditagii dupi rizboiul Golfului 386

Excentricitatea in America 394

Diversiry Blues 398

i., p"tr,, colguri ale lumii 401

Balanla secolului )O( 407

Europa ieri, azi, miine 41,1,

Noi gi antiamericanii 420

2. ROMANIA 429

Tranzigiagi paradoxurile sale 431

Nicolae Baloti, mon frdre 446

Consideralii despre revolugia din decembrie 1989 449

Dupi 1989 452

Un model rominesc? 456

Temeinicie 460

Romdnia, Rusia gi Orientul 464

Stinga occidentali si intelectualii romini 467

Despre intoleranpa ideologici 470

Disiden$i;i rolul lor 474

Multiculturalismulsisocietatearomineasci 477

Din Balcani la Hong Kong gi indirit 481

8qs

3.

Dimensiunile arhitecturii 485

Producgia de suferinge 4BB

Anatomiasuferingei 491,

Rominia vizutl, din afarl 494

inci o istorie a romi.nilor 4g8

Pli.cerileexilului 501

Complexele, batS-le vina 504

Complexe ale culturii romdne? Care complexe? 508

,,Coloana a cinced' 5L1

Rupturile non-comuniclrii: o galerie 513

IDEOLOGIA 51.9

Globalism, multiculturalism qi literaturi comparati 521

Plimbarea 549

Seneca 552

De la Glucksmann la Havel 556

Cantacuzino 558

Argetoianu si conservatismul 561,

Alice Voinescu gi politica 565

Subsidiaritatea si carengele ei 569

Toleranga ca virtute gi picat 575

De la Gray la Roepke: mica proprietate 578Liberalism si nafonalism:

gAnduri la moartea lui Isaiah Berlin 582Sportul gi ideologia 586

Federalismul 589

Suferingeleneamurilor 592

Farmecul discret al imperialismului 595

Scrisoaredin\Tashington 599

A patra scrisoare din America 603

Democragie si legalitate 608

Comunismul in derivi sau scurri" viziti in China 612

O scrisoare despre utopie in America 618

900

4. CULTURA 625

Bltilia canonicS" - de la critica americani

la culrura romini 62-

Premiile Nobel (A2

Estetici;i democraEie 646

Goethe cunctator 650

Ernst Jiinger - 95 656

Ernst Jiinger sau desprinderea de imprejurimi 661,

La moartea lui Ernst Ji.inger 670

Modernitateadezviluiti 674

Cei trei muschetari 677

Arte asiatice 680

Cornel Regman, intre trecut gi viitor 684

Lucian Blaga: trecut, prezent, viitor 687

Un interviu in vorbire indirecti 691

Un filosof al culturii: Mihai Spiriosu 698

Anarhismulpatriotic 702

,,Entuziastul: O viagi a lui Thorton'$7ilder".

Gilbert Harrison/Ticknor and Fields 707

Saul Bellow gi interogafile prezentului 714

La moartea lui Cleanth Brooks 719

IJn nou curent critic american? 729

John Updike si incheierea unei tetralogii 727

Matca stilistici in America 731,

Kingsley Amis, ,,Stanley and the'W'omeri',

Summit Books; Kingsley Amis,

,,Russian Hide-and-Seeli', Penguin (U.K.) 735

A doua scrisoare din \Tashington 741

Derek \Talcott si localismul cosmopolit 744

A treia scrisoare din America 749

A cincea scrisoare din America 752

Rafinamentulpostmodernismului 756

Poezia americani. maturi 760

Literatura comparati - o pasire phoenix 764

901

5. RELIGIA 771

Cine se teme de religie? 773

Religia autentici. 776

Fides et ratio 780

Anticomunism: forge eclesiastice 7g5,,Ideea unei nconfesiuni nalionale) nu este nici realisti.,

nici sinitoasi, 789Din Franga ci"tre America 792Alte voci 796

Unde Estul intl.lneste Vestul g01

Doui cirEi despre cer 805

$tiingi gi credingi: foarte iute-privite g09

Catolicismul in America: trislturi specifice g15

Mari figuri 9i actuale figuri in catolicismul american g23

ADDENDA 835

Diversitrgile idilei gi cultura romini: intre religie si secularitate,Junimea" gi cAteva din contextele ei 847Modificiri canonice gi generagii de aur: o propunere 860Cercul literar intre idilism gi spirit critic g71

Genera,tii gi generagii Bg7

902

Malia ;i anticamunisrnul ff

Pe la inceputul anilor '80 circula urmitoarea butadi. it t..o-lul urmitor, enciclopediile vor consemna in dreptul numelui Brejnev

o scurti caracterizare: ,,politician rus minor contemporan cu Solje-

nifn'. Pe atunci ni se pirea o glumi indrLzneaSil: s[ ristorni raportul

de importangi intre unul din atotputernicii politici ai globului ;i undisident fugirit gi semi-interzis. Gluma s-a transformat in realitate.

Cigi oameni tineri mai ;tiu astizi numele lui Brejnev? (Nu este mai

pulin adevirat ci, la accelerarea istorici in care suntem prin;i, s-ar

putea ca;i numele lui Soljenigin si se topeasci incet in uitare - parciinsi mai lent gi cu fanse mai bune de supravieguire pa4iali.)

irtr-un fel, gluma in sine pare si fie emblematicl pentru intrea-

ga istorie a imperiului sovietic, a intregului lagir socialist: cu extra-

ordinari. vitezd", acee_ prezengi coplegitoare ;i obsedanti a unui intreg

mod de gindire, a unui masiv muntos al politicii de zi cu zi se toie;tein nefiingi, dispare ca un fum din constiingele oamenilor. Iati o ob-

servagie, intr-un fel, cumplit de tristi atAt pentru zecile de milioane de

victime directe;i indirecte ale sistemului, cit;i pentru cei (din fericire

mai pulin numero;i) care-gi Puneau credinge gi sperange in acest mo-

del utopic gi secularist al viitorului uman.

r5

Virgil \ir:ruotanu

Cartea profesorului Martin Malia isi propune 1.rr., .r.d eu, sin_gura de acest fer) si studieze mecanismei.lau.rtri..'ri. r.r..uriculuiexperiment' in cre;rerea gi descresterea sa. subtitrur .rr. "lo cu preci-zie de chirurg: ,,O isrorie a ro.iriir*,rlri in Rusia,,. (Titlul irt rg, Th,souiet Tragedy' A

lisnry of sociarism lo R^rin tgtz-tggf,New york,Free Press, 1994.) U"1ir, recenr p.rrriorrrr, a fost vreme de deceniiuna din figurile regendare, ,J. irtoriografiei ruse;ti. profesor la Ber-keley (l-am intalnit cu timiditar. a. urlo doui-trei ori, si. fie vreo do-udzeci de ani de atunci) publici puEin, d"r.rtr"ordir;;;;.rur,".rgi"l.Prin 1990 a ftcut enormi. ,..rr"Er. un articol ar siu pubricat anonim(semnitura, ,,2") in trimestrirfri ,,O.aAus,,, in .#;;;plicati ocritici a lui Gorbaciov si a politicii acesruia, Iucru care, fir.gr., supdrapesre md.surd. pe numerosii interectuari de sr6ng"ir7r"" ,"lr."r_demo_crafi' pururi dornici si descopere micar o laturi pozitivi,fie ea oricatde micutri, in sistemul a,**rr. roui.rr.. S_" rp..,rl"t.;;;- in pri_vinga aurorului, pdni ra urmi dezviluit. A- put." rpr.r.-.a'".rumul

.{e.,?*:::;H:.i.{;f.,a d.,,,or,",. "

u,,o." din idiile.*p.,*",. p.Malia scrie in tradiEia stilistici a istoriografiei angro-saxone, infraze scurte' cu judecigi tr"nsant., d; i" ; anume distangi fagi. de eve-nimentul istoric. Lipsesc detariire, nu se fac incerciri de a intra in

:il:::::lffisonajetor istorice. riuriogr"n" e pe cit i. ,-.ll.ri,,n, p.

care sunr ideirc principale are cirEii? intii - si anume printr-oanalizd' Iogici stransi - .e n, .r" .ri-i.' necesarin victoria exuemeiStangi in vechea Rusie..circu-r,"rrE.l., neprsarea occidentara, une-ori de-a dreptul intdmplarea (lip." d. .oordonare a generalilor,,albi,,in timpul rizboiului civil) au i"geiri, i"lsevicilor si se consolide_ze' Dezvoltarea economici gi poiitici a masei teritoriale eurasiaricese purea insi reariza probabir u at ae bine, dar frri costur exorbitantin suferinEa u-r,I,'ir, "i.gi "-.rr.il; care l_a inregistrat istoriccomunismul.

in al doilea rAnd, Malia niruie in chip decisiv mitul unui ,,le_ninism cu faEi umani' simetric opr, ,r*ri starinism totaritar. Acest

r6

}:-awiria 1i /ibm:iis1*/e ei

mit isi are originea, firegte, in Rusia insisi: printre oamenii de rindintr-un soi de disperati nidejde de a se autosalva psihologic, dar gi inr1ndurile nomenclaturii, unde timizii rebeli igi cS"utau un alibi la um-bra unui idol monumental, defunct si tlcut. Mitul a fost cu pasiuneimbrigisat in Occident de citre togi acei (voluntari sau involuntari)complici care nu puteau tigadui fioroasa realitate sovieticS., dar nicinu erau capabili sa se desprind5. de logica gAndirii de StAnga. in ulti-mele decenii, foarte numerosi istorici, nu in ultimul rAnd rusi chiar,au pulverizat aceste false convingeri. Malia construieste un cadru te-oretic solid pentru astfel de concluzii istorice antileniniste pe care azi(de voie, de nevoie!) suntem mai to;i obligagi si le admitem.

in al treilea rAnd, Malia se arati necruEs.tor cu vederile potrivitci.rora, de fiecare dati, imperiul sovietic dispunea de alternative mo-derate, care uneori s-au impus, alteori nu. Pe rAnd, TioEki, Buharin,Hrugciov, Gorbaciov (gi algii mai mi.rungi) au reprezentat puncte de

raliere de acest fel. Istoricul nu neagi faptul ci, in mod subiectiv,astfel de oameni doreau realmente ca totalitarismul si fie indulcit,sa devini mai ragional, mai eficient economic, mai pugin opresiv. Eldemonstreazi insa convingitor ca practic acesr lucru nu era posibil:un comunism reformist inceta si mai fie comunism, colapsa dini"-untrul siu. inci din primele secunde ale utopiei colectiviste, teroareaa fost un factor indispensabi/, un stilp de su4inere flri. de care su-pravieguirea sovietici era o imposibilitate. Remarc in aceasti privinEiexaminarea admirabili a teoriilor lui Evgheni Preobrajenski din anii'20 (care l-au infuenlat mult pe Buharin), pr..urn si demonstragia peviu, meticuloasi, a valabilitiEii interpretative in cazul lui Gorbaciov.

in sft.rsit, un merit de primi greurare al lui Malia este si felulin care in ultimele capitole ale cirgii sale reliefeazi ci destrimareaimperiului sovietic a fost declansati" tocmai in ,,veriga cea mai slabi'.Foarte intim gi subiectiv m-am simlit recunoscitor lui Martin Maliapentru modul franc si rispicat in care a stiut si admiti aceasta reali-rate istorici.

Da, mai existi inci de pe acuma;i alte citeva ci.rgi bune desprefiorosul episod istoric al sovietismului. Dintre cele citite de mine le-as

t7

Vi,ll \,tttil,;,it"

numi pe cele ale lui Richard Pipes (de pildd,, The Russian Reuolution,New York, Knopf, 1990 ;i Russia (Jnder the Bolsheuik Regime, NewYork, Knopf, 1994), pe cea a lui A. Nekrich si M. Heller, tJtopla lnPower 7he History of the souiet (Jnion from 1917 to the present, iardeasupra lor as pune monumenralele opere ale lui Robert conquest;s-ar mai cuveni adiugate aici studiile in fond de filozofie a istoriei alelui James Billington 7he lcon and the Axe, Random, New york, 1970,sau Fire in the Minds of Men, 1980.

Malia are insi doui mari avantaje. in primur r6.nd, ofera un sce-nariu integrativ extrem de coerenr, o naragiune extrem de stransi si deconvingitoare: nu cred ci. acestea vor putea fi intrecute pr.a usor. inal doilea rAnd, Malia are memorie lungr: el nu se teme sd,-reaminteascderorile general-acceprate odinioari, nici si polemizezecu semizeii uneipseudokremlinologii care reprezentau versiunea,,oficiali' utilizati dehegemoniile de cenrru-stanga din occidentul aniror '30 si'40,de ceineostenigi in ci"utarea unor ,,laturi pozitive" ale cogmarului bolsevic.Un bun exemplu de acesr fel ar fi britanicul Edward H. carr, a ciruioperi in opt volume (A History of souiet Russia 1917-1929, publicatiintre 1950;i 1969) reprezint5, nu mi sfiesc si, o spun, o adevirati ru-sine, o incercare pe cxt de cinici, pe atat de stupidi de a infrumuseEacomunismul sovietic si de a ascunde monstruoasele sale crime.

in Romania, o carre asemini.toare celei a lui Malia a devenitpopulari;i a dobandit autoritate: cea a lui Frangois Furet, Le passdd'une illasion. Essai sur I'idie communiste au xx4me siicle (paris, La-ffont,1995) (Thecutul unei iluzii, Bucuresd, Humanitas,lgg6; trad,.E. Marcu si vlad Russo). Furet este o figuri venerabili de istoriograf,operele sale despre RevoluEia francezi. au reprezentat o adevirati co-tituri in ingelegerea infinit mai complexi. a acesrui fenomen istoricdebaza al istoriei moderne. Furet demonstra ci. nu numai sperangele,dar si gravele ameninEiri ale modernitigii se giseau, seminj, in chiarinteriorul evenimenrelor de dupi 1789, evenimenre care se cereauexaminate judicios si obiectiv, iar nu exaltate in mod necritic. Acumiati-l pe Furer avenrurandu-se intr-un teritoriu in care nu esre infond specialist indubitabil. Nu ci i-ar fi striini aceasri parue a istoriei

r8

,

i

I

t

t

I

Rrttrinia / librra/isslt/t ts

contemporane: in tinerege marele istoric, ajuns acum Ia saptezeci deani, cochetase gi el, ca atdtia intelectuali apuseni, cu ideile respecrive!Pur si simplu insi nu secolul al )O(lea este specialitatea lui Furet.Cartea lui este, din aceasti cauzd., sa vorbim deschis, ugor dezamigi-toare; un cititor atent o va plasa pe scara valorica nigel mai jos decAtcele americane mai inainte pomenite. Furet vorbeste despre lucrurigtiute si intrebuingeazi mai mulr surse indirecte. Meritele principaleale cirgii sale (mai curAnd un compendiu sau manual decAt o cercerare

originali) mi se par a fi doui.(Jna este legati de specializarea profesionali a lui Furet: paralele

intre Revolugia rusa si cea francezi,, un comparatism istoric dintrecele mai incitante ;i vrednice de atengie. A doua este atengia cu totuldeosebiti pe care o acorda atitudinilor gi reacgiilor intelectualilor infata fioroaselor tnti.mplari istorice de la Ri.si,rit. $i in aceasre privinli(iati-mi cArtitor intruna) existi" autori care-l intrec in acribie pe Fu-ret. Asa ar fi profesorul de la Yale, Paul Hollander, ale cirui lucriri,Political Pilgrims. Thauels of Western Intellectuals to the Souiet [Jnion,China and Cuba (New York, Harper, 1981), precum Ei Tlte Surui-ual of the Ad.uersary Cubure, Social Criticism and Political Escapism in.lmerican Society (New Brunswick, N.J., Thansaoion Books, 1988),zugri.vesc lari prea multe menajamente temenelile si lingugelile decare s-au f}"cut vinovagi intelectuali dintre cei mai reputali ai Americiisi ai Europei faEa de un totalitarism bestial; unii regretind ulterioraceste pozigii, cei mai mulpi insi trecAnd cu dezinvolti nepisare pestepropriile vinovigii, de care prea pu[ini mai au chef sa-si aminteasclazi. in schimb, Furet are un remarcabil talent porrretisric. El surprin-de cu talent figurile unor exaltagi timpurii care au intrat intr-un joc&alectic, dintre cele mai complicate, cu marxism-leninismul in teo-rie, cu comunismul in practici. Figura catolicului de StAnga PierrePascal, un entuziast dezamigit imi era cu totul necunoscuti. PanaitIstrati e bine si corect prins in acesr insecrar; la fel Lukdcs Georg sau\ictor Serge. Furet dovedeste o cunoastere in add.ncime a lui BorisSuvarin, cAndva membru in conducerea miscS.rii comuniste interna-rionale, apoi, evadat la Paris, unul dintre intemeietorii sovietologiei,

i9

Vir,gj/ Nutoidta

degi ,,lumea buni' intelectuari r-a considerr .T toari viara fie ugorEicnir' fie un transfug nevrednic d"e crezare.In fine, Furet il ckeazd"inviditi cuno;tingi de cauzd.pe artur dintre pionierii disciplinei soviero_logice' ror converrit gi el (dupi o tinerege marxist-reninisti"), si anumepe Franz Borkenau, analist lucid si pitrunzitor, care spre bitrAneEeavea si' dezvolte (Furet nu mai intri in acesre detarii) ,.hig" unei istoriia culturii in tradigie spengreriana. Am regferar poare numai faptul ciFuret pare si ignore cariera si rearizirile formidabirurui valeriu Mar_cu, odrasli de burghezie bucuresteand,, agent de legituri ar riderirorcomunigti, ca adolescent, inci" inainte al OVG), ,",.,

"f primeimonografii despre Lenin (pubricati in germana in rg23) si ar unordecisive analize timpurii d.rp.. Zinoviev, Kamenev gi algii (pe l,ngieseuri de adancime despre Machiavelri , expurzarea."r.ir..-ai" spaniaRenagterii etc'), iar apoialiat strategic al dreptei

"rriar.ir*-germanesi bun prieten cu Ernst Jiinger. (in"trea.it 6. ,pur, Romania'dispunede un specialist de t"li. irrt.irr"gionari in opera si gandirea rui Marcu,in persoana profesorului iesean Andrei Corbea.)

Tot astfel este imposibir si nu accentuezi succesul lui Furet inabordarea chestiunii atat de dericate si de alune.";;^;;;porturuidintre fascism si comunism: nu numai'., -odrritiEi de tiporogie so-cio-politici, dar chiar si in dialectica concreti a relagiilor dintre ele inscurgerea deceniilor. Furet eviti cu ingelepciune identificirile simpli-ficaroare, Iira si treaci insi cu vederea similitudinile gi d";r;ide imi_taEii reciproce in care s-au angajar acesre variante ale totaritarismurui.(Chiar si aprecierile despre {eirurritorul, dar conrroversatul istoricgerman Ernst Nolte sunt dintre cele mai juste.)

Traducerea cirgii lui Furet se justifici din plin, dar mi_ar pliceasi gtiu ci' ea nu va rimine izoratd.- 6erEire scrise de Maria, de conqu-est, de Pipes, de Hollander si destul. ,lt.l. se cer ";;;;; |ur. l"dispozigie, in limba romXni. Iati de ce.in toate Earile care, dupi o perioadi de nemilostivi consffic-pie, se arati dornice si apuce dr,r-,rl constitugionalitigii, al regmuluiparlamentar, al drepturiror civice individuale, ,r riu*.i irrrr.irrrra..,abundi nu numai gansere, ci si pericorere- Spectrul e rarg, de la portu-

-Rttrlitic ;i iilrrdlllu,:le i

gaiia, Argentina si Africa de Sud, pani ra Romania, croagia sau Arme-nia. In acesre giri (ca si in alte cxreva duzini), tentagiile centralizarii,aie nalionalismului, ale colectivismului, ale ,,scurtiturilor ilegale,, sprecladirea viitorului raman vitale si aspre. Nu sunt atat de n"aiv incatsa-mi imaginez c5.lectura constiincioasi sau productria teoretica vor fiin masura s5. rezolve problemele practiced. a..rtor gari. Dar nu e maiputin adevarar c5. examinarea adancita a unei faze istorice cumplite (sirecente) ar purea ajuta oamenii politici sa-si defineasci programele, saevite invecinarile periculoase, ca si distopia recenr lepeJate de istorie.CetiEenii insisi ar purea ingelege mai bine ce li s-alntamplat, de cesunt asa cum sunt, ce ispite sa ocoleasci. ca anticomunismul ar ficumva echivalent moral cu comunismul este o imbecilitate maligni,

'rednici de tot disprepul. Dimpotriva, anticomunismul este o yirru-te etic5. si o datorie politici {iri de care un progres democratic nicimacar nu se poare imagina. Subsidiaritate in loc de dirilism, persoa-ni umani in loc de abstracgii statistice, integralitate si ragionalitatein loc de reducpionism si pasiuni, calmul valorilor in io. ie pofte siqratifi cagii rreceroare, scepticismul stenic impotriva omni.ompetenEeistatale - iati cateva dintre pietrele de temelie pe care se clrdegte tmpo-trivirea faga de orice repetiTir a comunismului. Lecturile pornenite potmacar contribui la un astfel de rezuhat, dat fiind ci studiul diligental comunismului (al ridacinilor sale intelectuare, al mecanismelor salerau{icitoare) este un proces educativ indispensabil modernizirii si ci-vismului democratic, atat in Romania, cat si pretutindeni in lume.

Bahada, MD ianuarie 1997;(,,RomAnia literari')

---