Parlamentul European (PE) ș i ședințe le plenare ale acestuia

România în Parlamentul European

Interzicerea utilizării tehnologiilor de minerit pe bază de cianuri (5 mai): Parlamentul European a adoptat rezolu-ţia prin care cere Comisiei Europene să in-terzică folosirea tehnologiilor de minerit pe bază de cianuri. De asemenea, Parlamentul invită Executivul European să ia în consider-are interzicerea totală a utilizării tehnologiilor de minerit pe bază de cianuri în UE până la sfârşitul lui 2011, considerând că aceasta este singura modalitate sigură de protejare a resurselor de apă şi a ecosiste-melor împotriva poluării cu cianuri în urma activităţilor miniere. Propunerea de rezoluţie a fost adoptată cu o majoritate largă, cele mai multe voturi împotrivă venind din partea eurodeputaţilor români şi suedezi din grupul PPE. Linia oficială a grupului ALDE a fost de abţinere în legătură cu acest vot. La votul final asupra rezoluției, 19 europarla-mentari români au votat pentru, 12 împotrivă, iar 2 s-au abținut. Eurodeputații români care au votat împotrivă au fost cei ai PDL (Elena Băsescu, Sebastian Bodu, Petru Luhan, Rareș Niculescu, Cristian Preda, Theodor Stolojan și Traian Ungureanu), precum și Ioan Mircea Pașcu (PSD) şi Adina Vălean (PNL). De remarcat că Monica Macovei nu a respectat linia PDL și a votat în favoarea rezoluției. De la PNL, Ramona Mănescu și Norica Nicolai s-au abținut. (vezi distribuţia voturilor aici: http://ro.votewatch.eu/cx_vote_details.php?id_act=615&lang=ro)

Tarifele de securitate aviatică (5 mai): Statele membre vor suporta costurile suplimentare legate de securitate aviatică, conform unei rezoluţii vo-tată în plenul PE privind taxele aeroportuare. Re-zoluţia, pe ansamblu, a fost susţinută de o largă majoritate, însă două amendamente propuse de Verzi/ALE şi susţinute de S&D şi GUE/NGL au

fost respinse de o majoritate de centru-dreapta formată din ALDE, PPE, ECR şi EFD. Majoritatea parlamentarilor români din PE au votat în fa-voarea adoptării acestei rezoluţii (vezi distribuţia voturilor aici: http://ro.votewatch.eu/cx_vote_details.php?id_act=558&lang=ro)

Principale le propuneri votate în plenul PE în săptămâna 5-6 mai

Numărul 1/2010 13 Mai 2010

Cuprins:

Parlamentul European și ședințele plenare ale acestuia

1

Principalele propuneri votate în plenul PE în săptămâna 5-6 mai

1-2

Principalele propuneri dezbătute în plenul PE

2-4

Prezența delegației României la ședințele plenare din Parlamentul European

5

G r u p u l P a r t i d u l u i P o p u l a r

European (Creştin Democrat) (PPE) este un grup politic de centru-dreapta. Acesta este cel mai mare grup din Parlamentul European, cuprinzând 265 de membri, reunind forţe politice pro-europene de centru şi centru-dreapta din statele membre ale UE. PPE sprijină activ a n t r e p r e n o r i a t u l economic, accelerarea finalizării pieței unice, strângerea relațiilor între UE și Statele Unite și l u p t a î m p o t r i v a c r i m i n a l i t ă ț i i ș i terorismului.

Parlamentul European (PE) este singura instituție a Uniunii Europene aleasă în mod direct de către alegătorii din cele 27 de state membre, reprezentând peste 500 de milioane de cetățeni. Cei 736 de eurodeputați sunt aleși pe o perioadă de 5 ani. Competențele Parlamentului Euro-pean sunt: colegislator împreună cu Consiliul Uniunii Europene competenţe bugetare control democratic asupra tuturor instituţiilor europene. Forul legislativ european se reunește în ședințe plenare lunare la Strasbourg și Bruxelles, în cadrul cărora adoptă legislația euro-peană. Ultima ședință plenară a avut loc la Bruxelles între 5 și 6 mai, iar mai multe informații despre aceasta regăsiți în conținutul newslet-ter-ului.

Principale le propuneri dezbă tute în plenul PE în săptămâna 5-6mai

În cadrul ședințelor plenare din săptămâna 5-6 mai cele mai importante subiecte dezbătute au fost: Europa 2020 – noua strategie europeană pentru ocuparea

forţei de muncă şi creştere economică: strategie de stimulare a creşterii economice, prin intensificarea cooperării în scopul redresării după criza financiară precum şi găsirea unor soluţii la problemele generate de glob-alizare, schimbări climatice şi îmbătrânirea popula-ţiei. În cadrul acestei dezbateri, europarlamentarul Marian-Jean Marinescu (PPE), a afirmat că o creştere economică durabilă presupune investiţii „masive şi coerente” şi în sectorul transporturilor,

acest domeniu reprezentând 10% din PIB-ul Uniunii Europene. De ase-menea, domnul eurodeputat a invitat Consiliul şi Comisia să ia în con-siderare în elaborarea acestei strategii aspecte care vizează direct domeniul transporturilor precum: promovarea cercetării şi inovăţiei pentru a se ajunge la „transportul verde”; întărirea obiectivului Euro-pean de decarbonizare a transporturilor prin utilizarea de resurse alterna-tive, etc. Doamna eurodeputat Ramona Mănescu (ALDE) recomandă ca obiec-tivele strategiei 2020 să fie în concordanţă cu obiectivele statelor mem-bre, stabilite, la rândul lor, în funcţie de priorităţile şi specificul fiecărei ţări. Ramona Mănescu susţine că propunerea Comisiei de a suspenda fondurile structurale statelor membre cu un deficit bugetar mare este o decizie nerealistă şi în dezacord total cu obiectivele politicii de coeziune (politica de coeziune îşi propune reducerea disparităţilor dintre statele membre).

Cooperarea administrativă și combaterea fraudei în domeniul taxei pe valoarea adăugată (5 mai): Membrii Parlamentului European au adoptat rezoluţia privind înfiinţarea unei noi agenţii europene, Eurojust, care va avea ca principal obiectiv combaterea fraudei transfrontaliere în domeniul taxei pe valoare adăugată (TVA). Decizia a fost adoptată de o majoritate formată din Verzi/ALE, S&D, ALDE şi PPE, în timp ce dreapta (ECR, EFD) şi stânga radicală (GUE/NGL) din PE au votat împotriva creării unei astfel de agenţii europene. Eurodeputaţii români au sprijinit crearea unei agenţii europene pentru combaterea fraudei în domeniul TVA (vezi distribuţia voturilor aici: http://ro.votewatch.eu/cx_vote_details.php?id_act=529&lang=ro) Agricultura în UE şi schimbările climatice (5 mai): În ceea ce priveşte această

rezoluţie, un vot cheie l-a reprezentat propunerea de a acorda din bugetul UE şi al statelor membre subvenţii pentru dezvoltare rurală instituțiilor publice rurale care trec la sisteme de încălzire bazate pe bioenergie (paragraful 18, partea 2). Această propunere a fost susţinută la vot de social-democraţi (S&D), de stânga radicală (GUE/NGL) şi de către Verzi/ALE. Grupurile

politice ALDE (cu excepţia delegaţiei franceze), ECR şi EFD au votat împotriva adoptării acestui paragraf. Votul grupului PPE a fost neconcludent, jumătate din membrii săi fiind de acord cu prevederile acestui paragraf (de exemplu reprezentan-ţii în PE ai Greciei şi Ungariei), iar jumătate votând împotriva ei (delegaţia Bul-gariei, Spaniei, Suediei).

În favoarea acestui paragraf au votat deputaţii români membri ai S&D, precum şi Elena Antonescu, Marian Jean Marinescu, Csaba Sógor, Theodor Stolojan şi László Tőkés din PPE. În schimb majoritatea deputaţiilor români din grupul PPE şi ALDE au votat împotriva adoptării paragrafului. De remarcat că eurodeputatul Cristian Buşoi nu a respectat linia politică a grupului ALDE şi a votat în favoarea paragrafu-lui (vezi distribuţia voturilor aici: http://ro.votewatch.eu/cx_vote_details.php?id_act=570&lang=ro)

Grupul Alianţei Progresis te a Socialiştilor si D e m o c r a ţ i l o r

(S&D) este grupul politic social -democrat d in cadrul Parlamentului European, al doilea grup ca mărime din acest For. Valorile promovate de S&D sunt îndreptate către crearea unei solidarități sociale la nivel European, țintirea obiectivului de 0% șomaj, apărarea drepturilor categoriilor d e f a v o r i z a t e , reglementarea piețelor financiare, protecția imigranților, egalitatea de g e n , p r e c u m ș i dezarmarea mondială și calea multilateralismului în relațiile internaționale.

Silvia Adriana Ţicău (S&D) a precizat, în cadrul acestei dezbateri, că trebuie stabilite clar domeniile în care UE trebuie sa investească pentru a putea asigura locuri de muncă, şi anume: educaţie, agricul-tură, transport, infrastructura de energie, cercetare şi dezvoltare durabilă. Totodată, Silvia Adriana Ţicău a susţinut înfiinţarea unui Fond European pentru Ajustare la Globalizare pentru a-i sprijini pe funcţionarii publici care şi-au pierdut locurile de muncă. Protecția intereselor financiare ale Comunităților și lupta

împotriva fraudei - Raport anual (2008) referitor la protecția intereselor financiare ale Comunităților și lupta împotriva fraudei

Eurodeputata Monica Macovei (PPE) a subliniat faptul că în raport s-a acordat o atenție deosebită creșterii transparenței și creării unor reguli mai stricte în domeniul achiziţiilor publice, acest sistem fiind cel mai vulnerabil la fraudă. Elena Băsescu (PPE) a susţinut faptul că fondurile europene trebuie să ajungă în mod corect şi transparent la cetăţeni, iar o modalitate viabilă prin care poate fi eliminată corupţia în sistemul achiziţiilor publice este introducerea unui sistem electronic de licitaţii, care ar fi mult mai transparent. De asemenea, a evidenţiat că în România De-partamentul pentru Lupta Antifraudă reprezintă punctul unic de contact cu Oficiul European Anti-Fraudă, pe partea de fonduri euro-pene.

G r u p u l A l i a n ț e i Liberalilor si

Democraților pentru Europa (ALDE) este cel de-al treilea grup ca mărime din Parlamentul European. ALDE este p r o m o t o r u l liberalismului economic și social, el fiind grupul care militează activ p en t ru st i mu la r ea competiției și reducerea t a x e l o r ș i a r eglementă ri lor în economie. Pe plan social, ALDE combate discriminarea pe criterii de gen, orientare sexuală, naționalitate și apără libertățile civile.

Raportul anual pe 2008 al Băncii Europene de Investiţii (BEI): raportul tratează problema crizei şi răspunsurile aduse provocărilor acesteia de către Banca Europeană de Investiţii.

Semnatarii raportului consideră că, de altfel, criza a întărit rolul BEI. Se consideră importantă armonizarea BEI cu obiectivele Uniunii Europene în viitor. Europarlamentarul Ivan Cătălin Sorin (S&D) consideră necesară revizuirea misiunii BEI în contextul economic actual, astfel încât creditele acordate să susţină agenda Europa 2020 şi proiectele de investiţii ample.

Corina Creţu (S&D) a vorbit despre posibilitatea ca BEI să cofinanţeze proiecte bazate pe fonduri structurale din statele Europei de Est, pentru a ajuta IMM-urile locale şi a susţinut ideea conform căreia UE, ca persoană juridică, să devină acţionar al BEI împreună cu statele membre, pentru asigurarea unei cooperări consolidate.

Petru Luhan (PPE) a declarat că dezvoltarea regiunilor mai sărace va putea fi realizată după ce infrastructura acestora va fi la standardele comune Uniunii Europene şi încurajează BEI să continue demersurile de promovare a coeziunii economice şi sociale în UE.

George Cutaş (S&D) a salutat reacţia promptă a BEI la dificultăţile crizei (dând exemplul celor 1.5 miliarde euro finanţare acordată României în 2009 ) şi s-a alăturat colegilor săi în ceea ce priveşte subiectul susţinerii IMM-urilor. Domnul eurodeputat Cutaş consideră utilă evaluarea anuală a accesibilităţii şi eficienţei împrumuturilor acordate de BEI IMM-urilor, pentru o mai mare transparenţă şi o birocraţie mai redusă.

G r u p u l V e r z i l o r /A l i a n ţ a L i b e r ă

Europeană (Verzii/EFA) este un grup parlamentar european care a apărut în iulie 1999, compus din membr i i pa rt idelor e c o l o g i s t e ș i reprezentanţii națiunilor fără stat, precum şi cei ai minorităţilor. Grupul Verzilor promovează reforme economice şi s o cia l e , s t a n da r d e ecologice și democratice ridicate, prin care să se asigure o calita t e cr e s cu tă a v i e ț i i cetățenilor. Totodată, militează pentru o politică externă axată pe rezolvarea pașnică a conflictelor, precum şi pentru îmbunătăţirea structurilor care asigură participarea cetățenilor la luarea deciziilor.

Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică (GUE/NGL) este un grup de extrema stângă care sprijnă integrarea europeană, însă nu în forma existentă; GUE/NGL dorește o Uniune Europeană ale cărei instituții să fie mai transparente și ale cărei politici să

pună mult mai mult accentul pe solidaritatea socială și protecția categoriilor defavorizate.

Acord de aderare al Uniunii Europene la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale - Declaraţii ale Consiliului şi ale

Comisiei cu privire la aderarea Uniunii Europene la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor omului şi a Libertăţilor Fundamentale, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Domnul Csaba Sógor (PPE) a luat cuvântul, în cadrul acestei dezbateri, menţionând că UE are

un dezavantaj faţă de Consiliul Europei în ceea ce priveşte respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Drept urmare, domnul europarlamentar a recomandat Uniunii Europene să ia în considerare şi aderarea la alte acorduri şi convenţii, devenind astfel, realmente, un spaţiu de securitate şi protecţie. Un alt europarlamentar român care a intervenit pe această temă în plenul PE este Elena Băsescu (PPE), aceasta sublinind că aderarea UE la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu va afecta principiul autonomiei dreptului UE deoarece Curtea de Justiţie va rămâne singura Curte Supremă pentru toate problemele privind dreptul UE.

G r u p u l E u r o p a Libertăţii şi D e m o c r a ţ i e i

(EFD) este un grup politic european de dreapta, eurosceptic. Format după alegerile parlamentare europene din 2009, grupul este compus din delegații provenind din diferite s t a t e m e m b r e , preponderant Marea Britanie și Italia, al căror ţel este să lupte împotriva birocratizării instituțiilor europene şi împotriva înfiinţării u n u i s u p e r s t a t european.

Conservatorii ș i R e fo r miș t i i E u r o p e n i ( E C R ) f o r m e a z ă

g r u p u l p o l i t i c e u r o s c e p t i c , a n t i f e d e r a l i s t ș i c o n s e r v a t o r d i n Parlamentul European. ECR este format din 8 partide politice care împărtășesc aceleași obiective: de a se opune unui stat federal e u r o p e a n p r i n r e s p e c t a r e a suveranităţii statelor membre și de a susține reforma fundamentală a Uniunii Europene p e n t r u responsabilizarea și t r a n s p a r e n t i z a r e a acesteia. ECR este d o m i n a t d e conservatorii britanici și cei polonezi.

Raport referitor la Comunicarea Comisiei privind lupta împotriva cancerului: un parteneriat European

Elena Antonescu (PPE) a susținut că este necesar ca testele de diagnosticare pentru cancer să fie accesibile cât mai multor persoane, De asemenea, aceasta a evidențiat sistemul de diagnosticare pe care l-au creat cercetătorii români, care oferă posibilitatea unei sca-nări specifice, crescând astfel succesul diagnosticării. Europarlamentara a sugerat că acest sistem ar putea fi util și în alte state membre ale Uniunii.

Eurodeputatul Ciprian Tănăsescu (independent) a menţionat că, în prezent, cancerul reprezintă a doua cauză a mortalităţii, atât în rân-dul femeilor, cât și al bărbaţilor. Ţinând cont de acest fapt, domnul europarlamentar consideră că este necesar ca parteneriatul european privind lupta împotriva cancerului să asigure utilizarea cât mai corectă a resurselor, competenţelor, dar si a mijloacelor de care dis-pun toate statele membre, iar rezultatele progreselor înregistrate în lupta împotriva cancerului în diferitele ţări ale Uniunii Europene să fie puse la dispoziţia întregii Europe.

Petru Luhan (PPE) a încurajat investiţii, în cercetăre la nivelul UE, pentru depistarea rapidă a cancerului, și a dat exemplu noul sistem de scanare a cancerului, pe care l-au descoperit cercetătorii români. Totodată, europarlamentarul a subliniat că acest parteneriat este extrem de important pentru UE, având în vedere numărul ridicat de decese cauzate de cancer, în special în Sudul Europei.

Prezența delegației României la ședințele plenare din Parlamentul European (la 12 mai 2010)

Elena ANTONESCU 100.00 % George Sabin CUTAŞ 100.00 % Iosif MATULA 100.00 % Cristian PREDA 100.00 % Csaba SÓGOR 100.00 % Ioan ENCIU 97.78 % Adriana ŢICĂU 95.56 %Victor BOŞTINARU 95.56 % Monica MACOVEI 95.56 % Theodor STOLOJAN 95.24 % Marian-Jean MARINESCU 91.11 % Corina CREŢU 91.11 %

Claudiu TĂNĂSESCU 91.11 % Iuliu WINKLER 90.70 % Daciana SÂRBU 90.48 % Ioan Mircea PAŞCU 88.89 % Adrian SEVERIN 88.10 % Petru LUHAN 88.10 % Elena BĂSESCU 86.67 % Rareş NICULESCU 85.71 % Rovana PLUMB 83.33 % Viorica DĂNCILĂ 82.22 % Renate WEBER 80.95 %Cătălin IVAN 80.95 %Cătălin IVAN 80.95 %Sebastian BODU 78.38 %

Sebastian BODU 76.19 % László TŐKÉS 76.19 % Ramona MĂNESCU 73.33 % Norica NICOLAI 71.43 % Cristian BUŞOI 71.11 % Adina VĂLEAN 69.05 % Traian UNGUREANU 68.89 % Corneliu Vadim Tudor 45.24% George Becali 28.57%

Institutul European pentru Democrație Participativă - Qvorum este o organizație non-guvernamentală, fondată în anul 2008, având misiunea de a stimula participarea cetăţenilor şi a partenerilor sociali în procesul

de formulare a politicilor la nivel naţional şi european. Qvorum își desfășoară activitatea la Bruxelles, București și Cluj-Napoca, iar principalele arii de analiză sunt monitorizarea lucrărilor Parlamentului European și ale Parlamentului României. În vederea informării publicului, Qvorum emite regulat informări de presă, newsletter-uri , analize și rapoarte de monitorizare. Totodată, Qvorum desfășoară traininguri educativ-informative pentru promovarea valorilor democratice şi a cetăţeniei europene active în special în rândul tinerilor din România.

Ne gasiti pe Internet la: www.qvorum.ro

Www.VoteWatch.eu

Aplicaţia on-line VoteWatch.eu îşi propune informarea constantă a cetăţenilor europeni din toate statele membre cu privire la activităţile din Parlamentul European şi ulterior și din Consiliul UE, cele două ramuri legislative ale Uniunii. Portalul http://ro.votewatch.eu prezintă cetăţenilor, mass-media şi partenerilor sociali informaţii detaliate cu privire la opţiunile de vot, participarea la lucrări şi activităţile individuale ale fiecărui europarlamentar, ale unei delegaţii naţionale sau ale unui grup politic european (rapoarte redactate, întrebări adresate Comisiei Europene, iniţierea de moţiuni sau declaraţii scrise etc.). Website-ul este actualizat permanent, după fiecare sesiune plenară a Parlamentului European. Ghidul de utilizare al instrumentului on-line îl puteți descărca de pe site-ul http://ro.votewatch.eu- secțiunea ‘’Ghid pentru VoteWatch.eu.’’

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Mecanismului Finanaciar SEE

Pentru informaţii oficiale despre Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European (SEE), accesaţi: http://www.eeagrants.org

Adresa: Piața Romană nr. 9, sector 1, București Tel: 031 107 69 61 Email: bucuresti@qvorum.ro

Daca nu mai doriti sa primiti acest newsletter ne puteti trimite un e-mail cu subiect “dezabonare“ la adresa: bucuresti@qvorum.ro

Proiect finanţat de Guvernele Islandei, Principatul Liechtenstein şi Norvegiei prin Mecanimsul Financiar al Spaţiului Economic European