Rolul Si Impactul Fiscalizarii Consumului

8/12/2019 Rolul Si Impactul Fiscalizarii Consumului

http://slidepdf.com/reader/full/rolul-si-impactul-fiscalizarii-consumului 1/56

CUPRINS

CAPITOLUL I..........................................................................................2 INTRODUCERE ÎN FISCALITATE...................................................2

1.1. Conceptul de fiscalitate.....................................................................................2 1.2. Funcţiile şi rolul................................................................................................5 ..................................................................................................................................71.3. Elementele tehnice ale impozitului.....................................................................7

1.3.1. Clasificarea impozitelor..............................................................................81.4. Efectele fiscalitţii.............................................................................................1!

CAPITOLUL II......................................................................................12 COMPORTAMENTUL CONTRIBUABILULUI...................12

................................................................................................................................122.1. Comportamentul uman"a#ordare ştiinţific.......................................................122.2. Comportamentul economic...............................................................................132.3.Consimţirea la plata impozitului........................................................................182.4. $eacţii la puterea de re%lementare a statului ....................................................2!

CAPITOLUL III.....................................................................................25

SISTEMULUL FISCAL ÎN ROMÂNIA..............................................253.1. &oţiunea de sistem fiscal...................................................................................253.2. 'ecanismul fiscal..............................................................................................2(

3.2.1. )#li%aţia fiscal.........................................................................................3!3.3. *olitica fiscal şi perfecţionarea sistemului fiscal.............................................313.4. +*+$+,- F/0C+.......................................................................................33

CAPITOLUL IV.....................................................................................37IMPACTUL FISCALITĂŢII ÎN ACTIVITATEA ............................37ECONOMICĂ........................................................................................37

4.1. +naliza fiscalitţii n $omnia..........................................................................37

.................................................................................................................................374.2. /mpactul constrn%erii fiscale asupra................................................................44 persoanelor fizice şi uridice........................................................................44



CAPITOLUL I

INTRODUCERE ÎN FISCALITATE

1.1. Conc!"#$ % &'(c)$'")"

n orice societate care a atins un anumit stadiu de dezoltare6 eistenţa unei formede or%anizare %uernamental numita stat9 este esenţial. *entru a"şi ndeplinii misiunea6fiecare stat6 sau entitate %uernatoare6 are neoie de o seama de actie #unuri6 personal6fonduri9.

a #aza instituirii impozitelor st necesitatea statului de a"şi procura resurse pentru acoperirea cheltuielilor pe care tre#uie sa le efectueze n ederea nfptuirii rolului

sau economico"social.F'(c)$'")") poate fi priit ca o le%tur ntre stat şi persoane fizice şi uridice./mpozitele sunt percepute ca un ru necesar6 fr eistenţa acestora statul fiind pus nimposi#ilitatea de a"şi putea desfşuraprin intermediul instituţiilor pu#lice9 actiitţile cucare este mandatat.

a #aza sta#ilirii impozitelor in $omnia stau o serie de principii care conformart 3 din e%ea nr 571:2!!3 priind Codul fiscal6 pu#licat n '.). nr.(27:2!!3.;

• N#"*)$'")") +)(#*'$o* &'(c)$ n raport cu diferitele cate%orii de inestitorişi capitaluri6 cu forma de proprietate6 asi%urnd condiţii e%ale inestitorilor6 capitaluluiromn şi strin. 0e urmreşte ca6 prin msurile prezute n le%islaţie6 s se asi%ure acelaşire%im fiscal penru contri#ua#ilii aflaţi n situaţii similare.

• C*"'"#%'n) '+!#n*''6 prin ela#orarea de norme uridice clare6 care s nuconduc la interpretari ar#itrare6 iar termenele6 modalitatea şi sumele de plat s fie precissta#ilite pentru fiecare pltitor6 respecti acestia s poata urmrii şi ntele%e sarcina fiscalacele reine6 perecum şi s poat determina influenţa propriilor decizii de mana%ementfinanciar asupra sarcinii lor fiscale. $espectarea acestui principiu duce la o mai mic

posi#ilitate de eaziune fiscal la adpostul le%iieaziune fiscala le%ala96 ca urmare afaptului c preederile le%islatie nu pot fi interpretate n faoarea statului sau acontri#ua#ililor n funcţie de anumite situaţii create. +stfel6 le%ea este e%al n aplicare

pentru toti contri#ua#ilii.• Ec,'")" &'(c)$- $) n'$#$ !*(o)n$o* &'/'c0 prin impunerea diferit a

eniturilor6 n functie de marimea acestora. n ederea ai%urrii echitţii fiscale la nielul persoanelor fizice un pas important a fost fcut prin introducerea impozitului pe enitulanual %lo#al. +stfel 6 cea mai mare parte a %ate%oriilor de enituri realizate de persoanelefizicedin punct de edere al olumului lor este supus procesului de %lo#alizare n edereadeterminarii impozitului de plat. 0e aun%e n acest fel la realizarea echitţii pe orizontaln impozitare;la enituri e%ale6 impozite e%ale. ,otuşi datorit faptului c nu toate eniturilerealizate de persoanele fizice sunt supuse procesului de %lo#alizarecum ar fi eniturile din

pensii6 din actiitati a%ricole6 din inestiţii6 din ocurile de noroc şi premii etc.96 echitatea nueste realizat n totalitate. <e aesemenea6 un alt aspect care a tre#ui aut n edere de%uernanţi este asi%urarea unei echitţi pe ertical6 ceea ce presupune asi%urarea uneiimpozitri pro%resie pe tranşe6 n care cotele de impozitare şi tranşele s fie sta#ilite de asa

natura nct trecerea de la o tranş de impozitare la alta s duc la aceeasi pierdere deutilitate din enitul unei persoane. Echitatea n impozitare nu tre#uie ns urmarit doar ca

2



impact al unui impozit asupra eniturilor. +stfel6 n cazul persoanelor fizice6 un impact nimpozitare l au si contri#uţiile la asi%urarile sociale sau impozitele indirecte. ) echitate nimpozitare de 1!!=utopic de realizat9 ar tre#ui s urmareasc toate impozitele suportate deo persoana6 acestea urmnd a fi raportate la eniturile realizate6 precum şi la alte aantae decare #eneficiaz sau poate #eneficia o persoana fizica. Echitatea6 cel putin cea orizontal6 se

poate realiza doar n msura n care %radul de impozitare al persoanelor este e%al. -n altaspect le%at de echitate fiscal n cazul persoanelor fizice este asi%urarea unui minimneimpoza#il6 reprezentat prin deducere personal6 care s poat fi alocat n edereasatisfacerii neoilor de trai strict personale.

• E&'c'n) '+!#n*'' prin asi%urarea sta#ilitţii pe termen lun% a preederilorCodului fiscal6 astfel nct aceste preederi s nu conduc la efecte retroactie defaora#ile

pentru persoane fizice şi uridice6 n raport cu impozitarea in i%oare la data adoptrii dectre acestea a unor decizii inestiţionale maore. -n element etrem de important este şifaptul c n Codul fiscal se preede c orice modificare sau completare la r%lementrilefiscale eistente la un moment dat intr n i%oare cu prima zi a anului urmtor celui n carea fost adoptat prin le%e. +stfel o person fizic sau uridic poate adopta unele deciziicunoscnd preederile fiscale eistente pe ntrea%a perioad a anului fiscal. *rin aceasta seelimin acuzele aduse le%islaţiei fiscale c este insta#il6 deoarece de"a lun%ul timpului aueistat situaţii n care anumite preederi au fost ala#ile doar pentru scurte perioade detimp6 sau au fost modificate ntr"un ritm rapid6 cu efecte ne%atie asupra mediului deafaceri.

I+!o/'"#$ este un rezultat al puterii de %ndire şi de inoaţie a %eniului uman6auns pe o anumit treapt de dezoltare şi or%anizare social. 0copul este determinat denecesitatea finanţrii neoilor autoritţilor pu#lice6 ale cror funcţii şi sarcini au un caracter

permanent eoluti. >enitul realizat6 acumulat6 consumat constituie sursa impozitului6 iar preluarea unei prţi a acestuia se realizeaz prin preleri pecuniare sta#ilite n mod direct6

definiti şi o#li%atoriu asupra dierselor forme de enit. -tilitatea este direct şi indirect.-tilitatea direct este de natur financiar şi const n contri#uţia sa maor la finanţareasericiilor pu#lice pe care autoritţile pu#lice au o#li%aţia s le asi%ure colectiitţii.-tilitatea indirect const n sericiile pu#lice de care #eneficiaz n diferite proporţiimem#rii colectiitţii6 la care se adau% posi#ilitatea ca 0tatul s"l utilizeze n scopulinterenţiei sale n economie6 n ederea asi%urrii unui optim economic şi social la nielul

permis de dezoltarea forţelor şi relaţiilor de producţie6 precum şi de caracterul limitat alresurselor.

,eoria şi practica fiscal utilizeaz noţiunea de ")- alturi de cea de impozit.<in punct de edere semantic noţiunea de ta are mai multe sensuri;

• sum de #ani care se percepe la anumite mrfuri su# form de impozit?

• plat efectuat n faoarea #u%etului de stat de ctre diferite persoane fizicesau uridice n cazul cnd acestea se #ucur de anumite sericii sau drepturi?

• sum de #ani care se plteşte unor instituţii n schim#ul unor sericii prestatesau al anumitor drepturi.

*rin asociere cu alte elemente lin%istice6 aceasta poate desemna; dierse tipuri de preleri o#li%atorii fiscale şi parafiscale96 dar şi preţul unor operaţiuni de natureconomic6 financiar6 monetar ta de locaţie6 ta pentru marcarea o#iectelor de aur şiar%int6 ta de poliţ6 ta de scont6 etc.9

,aele fiscale care nu se deose#esc de impozite6 fiind sinonime conceptual cuacestea6 sunt sta#ilite prin le%e6 au caracter o#li%atoriu6 nu au o contrapartid direct pentrucei ce le suport şi nici o destinaţie special6 constnd n fluuri fiscale care finanţeaz

#u%etul de stat şi #u%etele locale.

3



n maoritatea cazurilor acestea sunt impozite indirecte6 dar şi impozite directelocale; ,>+6 tae amale6 tae de pu#licitate6 afişa şi reclam6 ta pentru folosirealocurilor pu#lice6 ta asupra miloacelor de transport6 etc.

*rimele ncercri de utilizare a impozitelor n scop interenţionist au condus laapariţia unor impozite cu caracter particular asupra mrfurilor importate sau eportate6

cunoscute su# numele de drepturi de am. *entru a distin%e impozitele indirecte de cele directe6 primele au nceput s fie

denumite tae de preţuri6 tae specifice pe in6 carne6 etc.96 tae pe cifra de afaceri6 etc.6 peconsiderentul c impozitul constituie o ta adiţional preţului şi circul n economie prinintermediul preţurilor.

n cate%oria prelerilor fiscale6 alturi de impozite propriu"zise6 se includ şi oserie de preleri care prezint a numite particularitţi specifice. Este or#a de taele cucaracter fiscal şi contri#uţii.

,aele sunt plţile efectuate n faoarea statului de ctre diferite persoane fizicesau uridice n schim#ul unor sericii prestate de instituţiile pu#lice. <ac in sta#ilireaimpozitelor se are n edere capacitatea contri#uti a contri#ua#ililor şi nu eist o

contrapartid direct6 n cazul taelor cu caracter fiscal plata este determinat de solicitareade ctre pltitorii acestora n #eneficiul lor a unor sericii pu#lice. +cestea apar ca urmare aeistenţei unei cereri indiiduale de sericii pu#lice de care #eneficiaz n mod directsolicitatorul. Costul sericiului indiidual nu este echialent cu aloarea taei pltite ciinferior acesteia. 0umele pltite au le%tur cu natura sau specificul sericiului şi nu cualoarea sericiului. n acelaşi timp spre deose#ire de impozite6 taele cu caracter fiscal

presupun eistenţa unor instituţii pu#lice care presteaz sericii indiidualiza#ile6 carecorespund unor cereri indiiduale specifice.

n concluzie6 taele cu caracter fiscal sunt un produs intelectual de naturfinanciar6 care constau n preleri pecuniare cu caracter special6 impuse de puterea

pu#lic şi efectuate n faoarea #u%etului de stat n mod direct şi imediat6 de la solicitatoriiunor sericii pu#lice indiidualiza#ile6 a cror aloare depşeşte costul sericiului prestat deor%anele de drept pu#lic.

n cate%oria prelerilor fiscale sunt incluse alturi de impozitele şi taele cucaracter fiscal6 un ansam#lu de preleri cu caracter special6 cunoscute su# numele decon"*'#''. +ceast noţiune are sensuri multiple. n afara sensului pur fiscal6 utilizat maifrecent n trecut6 dar care nu a disprut complet6 prin care se desemneaz anumite impozitecu caracter particular6 eist un sens casi"fiscal. n aceste sens contri#uţia apare ca un

produs intelectual de natur financiar cu caracteristici intermediare ntre impozitele şitaele cu caracter fiscal.

0pre deose#ire de impozite6 acestea sunt preleate n contrapartida unei prestaţii

tan%i#ile cu caracter specific economic6 social6 edilitar"%ospodresc6 pu#lic9 pe care 0tatulo acord persoanelor fizice şi uridice n mod o#li%atoriu. <eci6 0tatul are ntrea%a li#ertateşi putere e a impune prestaţia ct şi plata acesteia6 n scopul de a completa finanţarea peconsiderentul c persoanele o#li%ate la plata contri#uţiei #eneficiaz de anumite aantae6care n fapt pot fi reale sau presupuse.

Contri#uţiile se aseamn cu taele prin faptul c apar n le%tur cu o prestaţie6dar difer prin lipsa caracterului facultati6 cci sericiul nu este solicitat ci este sta#ilit de0tat. <eci6 nu eist o cerere indiidual6 dar eist o utilitate indiidual prezumti ca

parte a unei utilitţi colectie care st la #aza deciziei 0tatului de presta un sericiu tan%i#il.Cum ntre costul prestaţiei şi cuantumul contri#uţiei nu eist echialenţ6 n condiţiileeistenţei o#li%atiitţii plţii se aseamn cu impozitele.

4



1.2. F#nc''$ 4' *o$#$

Fiscalitatea ndeplineşte trei funcţii esenţiale şi deseori contradictorii. /mportanţa

relati care le este acordat eolueaz n funcţie de udecat@ care are n centrul eicapacitatea unei economii de piaţ de a asi%ura optimul n mod spontan.

Fiscalitatea asi%ur trei funcţii destinate realizrii o#iectielor urmtoare ;19 o &#nc' % &'nn)n)* a cheltuielilor pu#lice şi care urmreşte o#iectiul de

randament #u%etar?29 o &#nc' % *%'("*'#'* a eniturilor şi a patrimoniilor conform

o#iectiului de echitate ?39 o &#nc' % (")'$'/)* a actiitţii economice sau de corectare a

dezechili#relor n scopuri de echitate economic./mportanţa relati a acestor diferite funcţii a eoluat n cursul timpului n

le%tur direct cu rolul statului n iaţa economic.

<ez#aterea asupra fundamentelor şi o#iectielor impozitului apare pentru primadat n economia politic6 cnd +. 0mith enumer principiile de impozitare. *n lanceputul secolului AA şi6 de asemenea6 pn la criza din anii B3!6 aceast dez#aterermne centrat pe pro#lema determinrii asietei impozitelor. Funcţia sa primordial era6 nacel moment6 de a finanţa actiitţile statului6 reduse la ndeplinirea sarcinilor re%aliene şi6

prin urmare6 o#iectiul esenţial const6 n a cuta milocul cel mai eficace de a acoperiicheltuielile an%aate. <up criza din anii B3! şi dup al doilea rz#oi mondial6 su# influenţaideilor eDnesiste interenţia statului n economie creşte şi paralel rolul impozitului semreşte.

/nstrumentul priile%iat de finanţare a cheltuielilor pu#lice6 el deine de asemeneaun instrument de politic economic şi social destinat satisfacerii o#iectielor de

sta#ilizare macroeconomic şi de redistri#uire ale statului. <ar aceste funcţii sunt mult maicontroersate.ncepnd cu anii B7!6 impozitul deine ţinta atacurilor contra interenţionismului

ecesi al statului şi un element central al dez#aterii ce opune principiile li#eralismuluicelor ale interenţionismului. +ceast opoziţie transpare n analiza controerselor relatiefiecreia dintre funcţiile sistemului fiscal.

F#nc') % &'n)n)* ) c,$"#'$'$o* !#$'c. &ielul prelerilor o#li%atorii esten mare parte le%at de suma cheltuielilor pu#lice deoarece ele sunt surs esenţial definanţare. <ar ele nu reprezint unica surs; eistenţa deficitelor pu#lice necesit recur%ereala alte miloace de finanţare6 precum ndatorarea sau creaţia monetar. Eaminarea ratelor

prelerilor o#li%atorii şi partea deficitelor pu#lice n */ n fiecare ţar indic6 ţinnd cont

de do#nzile pltite n cazul ram#ursrii datoriei6 puncţia total eercitat de stat pentru a"şifinanţa cheltuielile sale.

+r tre#ui6 de asemenea6 luate n calcul ncasrile nefiscale care rezult dinnzrile statului de anumite #unuri şi sericii. Ele nu reprezint totuşi dect o foarte mic

parte a resurselor pu#lice. *articiparea sectorului pu#lic la economia de piaţ6 care i este laori%ine6 rele principiul echialenţei.

0uma cheltuielilor pu#lice raportate la */ reflect partaarea sarcinilor sectorului pu#lic şi sectorul priat. *entru un mare numr de #unuri şi sericii6 acesta rezult dintr"oale%ere a societţii.

0uma cheltuielilor pu#lice şi a prelerilor o#li%atorii nete6 mai puţin ridicate n primele6 permite o finanţare priat important a producţiei anumitor #unuri6 precum

educaţie6 sntate şi protecţie social.

5



<ac importanţa fundamental a rolului ucat de sectorul pu#lic este recunoscut ntoate ţrile dezoltate6 pro%resia sa continu s suscite critici crescnde6 ncepnd cu anii1(7! care au dat naştere n deceniul urmtor politicilor de dezan%aare ale statului şi dediminuarea a impozitelor.

+cest li#eralism fiscal s"a mai atenuat6 dar aceste fluctuaţii de opinie ilustreaz n

ce msur frontiera dintre sectorul priat şi sectorul pu#lic sufer influenţa factoriloreconomici6 politici6 ideolo%ici pe care nu"i n%lo#eaz teoria economic a #unurilor pu#lice.

Cheltuielile pu#lice care au pro%resat cel mai rapid sunt cheltuieli sociale6importanţa lor relati este cauza predominant a ecarturilor prelerilor o#li%atorii.

F#nc') % *%'("*'#'*. nainte de toate6 putem menţiona faptul c dou re%ulide echitate pot fi distinse;

1. una6 con(n(#)$-6 eprim n mod simplu faptul c sarcina impozituluitre#uie s fie n mod echita#il repartizat.

2. o alta6 mai con&$'c"#)$-6 atri#uie impozitului un rol de corecţie a repartiţieieniturilor primare n scopul de a o face mai echita#il. <efiniţia acestei funcţii depindedeci de opinia cu priire la caracterul ust sau inust al repartiţiei ce decur%e din mecanismul

pieţei şi acela al drepturilor de proprietate. +ceast apreciere se #azeaz pe o udecat dealoare pe care economiştii au refuzat6 mult timp6 s"o inte%reze n cmpul lor de analiz.

Criteriile de echitate sunt normatie6 de aceea pro%resiitatea impozitului poate ficonsiderat6 de ctre unii6 sinonimul ustiţiei6 iar de alţii total ar#itrar.

F#nc') % co*c")* ) %/c,'$'*$o*. /mpozitul este un instrument de politiceconomic ce poate uca un rol de incitare6 de descuraare sau sta#ilizare.

+ceast funcţie este ustificat prin ipoteza conform creia funcţionarea spontana pieţei nu permite realizarea optimului colecti? fiscalitatea poate fi atunci utilizat pentrucorectarea eşecurilor pieţei6 prin internalizarea efectelor eterne6 de eemplu şi aceastanaliz este o analiz microeconomic.

Ea poate6 de asemenea6 s contri#uie la realizarea echili#relor %lo#ale n cadrulunei politici #u%etare eDnesiste şi atunci analiza efectelor sale este o analizmacroeconomic.

0emnificaţia microeconomic este conform iziunii li#erare a interenţieistatului care6 n cadrul funcţiei sale de alocare6 suprim o#stacolele unei #une funcţionri a

pieţei.0emnificaţia macroeconomic rele ntr"o concepţie eDnesist politica

economic. /mpozitul este una dintre aria#ilele #u%etare pe care statul le manipuleaz nscopuri de sta#ilizare conunctural politici de acţiune asupra cererii9 sau structuralpolitici fiscale care s faorizeze creşterii economic9. Capacitatea impozitului de a realizaacest o#iecti de eficacitate economic este puternic controersat. <up cum se adopt o

poziţie li#eral sau interenţionist6 aceast funcţie a impozitului este mai mult sau mai puţin priile%iat.n maoritatea statelor lumii6 *o$#$ '+!o/'"$o* are o semnificaţie deose#it6 ele

manifestndu"se pe plan &'n)nc')*0 cono+'c 4' (oc')$6 cu diferenţieri de la o ţar la alta şide la o etap de dezoltare a economiei la alta.

Ro$#$ &'n)nc')*. $olul impozitelor se manifest6 cu preponderenţ6 pe planfinanciar6 ntruct cea mai mare parte a resurselor financiare mo#ilizate de stat pentruacoperirea neoilor pu#lice proin din ncasrile aferente impozitelor6 ele reprezentndcalea principal de procurare a resurselor necesare realizrii sarcinilor şi funcţiilor statului.n practica financiar contemporan6 se remarc o accentuare a dinamicii impozitelor att caolum6 ct şi ca pondere n produsul intern #rut al unei ţri. ,endinţa de creştere a

impozitelor poate fi apreciat ca fiind o rezultant a sporirii numrului de contri#ua#ili6 amaorrii cotei de impunere şi diersificrii materiei impoza#ile.



Ro$#$ cono+'c. 0e poate constata6 empiric6 o accentuare a rolului impozitelor şin plan economic6 prin utilizarea lor ca pr%hii de politic financiar. 'odalitţile deinterenţie a autoritţilor pu#lice6 prin intermediul impozitelor6 sunt multiple6 n funcţie descopul urmrit de acestea. <ac se urmreşte stimularea unor actiitţi6 se procedeaz lareducerea cuantumului impozitelor6 la acordarea de scutiri de impozite sau chiar la

restrn%erea numrului de preleri. <impotri cnd se doreşte frnarea6 descuraarea unoractiitţi sau a consumului anumitor mrfuri sau sericii6 autoritţile pu#lice procedeaz lamaorarea impozitelor6 la creşterea numrului acestora6 la modificarea structurii lor6etinznd sfera lor de acţiune.

Ro$#$ (oc')$. *e plan social6 rolul impozitelor se materializeaz n faptul c prinintermediul lor statul asi%ur redistri#uirea unei prţi importante din produsul intern #rutntre diersele cate%orii de persoane6 fizice sau uridice. +ceast redistri#uire apare n

procesul mo#ilizrii la #u%et a principalelor cate%orii de impozite. 'asurile ntreprinse naceast priinţ izeaz;

" sta#ilirea prin le%e a unui enit minim neimpoza#il6" acordarea de facilitţi fiscale cate%oriilor defaorizate6

" reducerea cotelor de impunere la anumite produse a#solut necesare şi sporireacotelor de impozit la produsele de lu sau duntoare sntţii.

1.3. E$+n"$ ",n'c )$ '+!o/'"#$#'

*entru o mai #un nţele%ere a modalitţii de aplicare a impozitelor6 a proceduriideterminrii si plţii lor6 om face n continuare o prezentare a elementelor impozitelor ;

1. (#'c"#$ '+!o/'"#$#' con"*'#)'$#$6 este persoana fizic sau uridic

o#li%ata prin le%e la plata impozitului. ,re#uie s facem distincţie ntre su#iectulimpozitului şi suportatorul acestuia6 deoarece nu ntotdeauna su#iectul impozitului l sisuporta. 0u#iectul impozitului n cazul taei pe aloare adu%at este a%entul economic6 ntimp ce persoana care"l suport efecti este ultimul cumprtorconsumatorul final9.0u#iectul impozitului mai are şi alte o#li%aţii6 pe ln% cea de plat a impozitelor datorate

#u%etului de stat6 si anume; declararea o#iectelor impoza#ile şi a mrimii acestora?ntocmirea unor eidenţe scrise cu priire la impozitele datorate şi pltite statului?depunerea la or%anele fiscale a unor deconturi periodice. n acelaşi timp6 su#iectulimpozitului are dreptul de a #eneficia de facilitţi fiscale le%ale şi de a contesta operaţiunile

pe care le apreciaz ca fiind contrare le%ii.2. (#!o*")"o*#$ '+!o/'"#$#' este persoana fizic ce suport impozitul. +stfel

cum am prezentat anterior6 taa pe aloare adu%at este suportat de consumatorulfinal6chiar daca aceasta este calculat şi irat la #u%etul statului de ctre a%enţii economici.

3. o'c"#$ '+!#n*'' este materia supusa impozitrii. n funcţie de impozit putem aea6 ca o#iect al impunerii ;

enitul sau profitul ? aerea actiul9 producerea de #unuri6 prestarea de sericii6 efectuarea de lucrri.4. )('") modul de aşezare a impozitului9 reprezint totalitatea msurilor care se

iau n ederea identificrii o#iectului impoza#il6 sta#ilirea mrimii materiei impoza#ile şideterminarea impozitului de plat.

5. #n'")") % '+!#n* este reprezentat de unitatea de msur n care este

eprimat mrimea o#iectului impoza#il. 0unt utilizate6 n practica fiscal6 urmtoarele

7



unitţi de msur a o#iectului impoza#il; unitatea monetar n cazul impozitului pe enit?metrul ptrat6 pentru impozitul pe cldiri6 etc.

. co") '+!o/'"#$#' cota de impunere9 reprezint impozitul aferent unei unitţide impunere. +ceasta poate fi sta#ilit n sum fi sau procentual. Cotele procentuale potfi proporţionale sau re%resie6 n raport cu materia impoza#il şi cu capacitatea contri#uti

a su#iectului impozitului.7. "*+n#$ % !$)"- (c)%n)6reprezint data pn la care impozitul tre#uie

achitat statului6 nerespectarea acesteia atr%nd unele plţi suplimentare de impozit.'oneda n care se realizeaza plata este leul.

8. &)c'$'"-'$ &'(c)$ reprezint anumite nlesniri la plat acordatecontri#ua#ililor6 concretizate6 de la caz la caz6 n ; scutiri6 reduceri6 amnari6 reeşalonri6 saun anularea maorrilor de ntrziere.

1.3.1. Clasificarea impozitelor

/pozitele utilizate n practica fiscal sunt ariate6 att su# aspectul formei pe careacestea le m#rac6 ct şi din punct de edere al conţinutului.

1. În &#nc' % 'nc'%n) )(#!*) con"*'#)'$'$o*6 impozitele se %rupeaz ndou mari cate%orii şi anume;

a. impozite directe6 #. impozite indirecte.a. /mpozitele directe se caracterizeaz prin incidenţa direct asupra

contri#ua#ililor6 persoane fizice sau uridice6 ele fiind sta#ilite nominal6 n funcţie de

mrimea eniturilor sau a aerilor acestora.a rndul lor , impozitele directe pot fi %rupate n;+1. impozite reale (obiective9 G se caracterizeaz prin aceea c se asupra

o#iectielor impoza#ile6 fr a ţine seama de situaţia personal a su#iectului. <in cate%oriaimpozitelor reale fac parte;

" impozitul funciar?" impozitul pe cldiri?" impozitul pe actiitţile industriale comerciale6 profesiile li#erale?" impozitul pe capitalul mo#iliar.+2. impozite personale (subiective9 sunt aşezate asupra eniturilor sau aerilor

contri#ua#ililor şi ţin seama de situaţia personal a acestora. n aceast cate%orie sunt

incluse; " impozitul pe eniturile persoanelor fizice şi impozitul pe eniturile societţilorde capital

" impozitele pe aere; " impozitul pe aerea propriu"zis " impozitul pe circulaţia aerii " impozitul pe sporul de aere

#. impozitele indirecte sunt impozitele care se percep cu ocazia nzrilor de #unuri6 prestrilor de sericii sau eecutrilor de lucrri.

Caracteristicile acestei cate%orii de impozite este faptul c ele nu sunt sta#iliteasupra su#iectului impunerii n mod direct şi nominal ci6 indirect asupra nzrilor de

#unuri6 prestrilor de sericii sau eecutrii de lucrri.

8



n cazul impozitelor indirecte6 calitatea de su#iect al impunerii este atri#uit6 prinle%e6 unei alte persoane dect suportatorului efecti al acesteia. /mpozitele indirecte se pot%rupa n;

" tae de consumaţie accize6 taa pe aloare adu%at96" monopoluri fiscale6

" tae amale6" tae de tim#ru şi de nre%istrare.2. D#!- o'c"#$ '+!#n*''6 impozitele se pot %rupa n;a. impozite pe enit care izeaz eniturile persoanelor fizice sau pe cale ale

societţilor comerciale impozitul pe profit96 #. impozite aere6 care afecteaz #unurile de natur mo#iliar sau imo#iliar a

contri#ua#ililor impozitul pe cldiri6 impozitul pe terenuri etc.96c. impozite pe consum pe cheltuieli96 care izeaz cheltuielile de consum

accizele6 taa pe aloare adu%at9.3. D#!- (co!#$ #*+-*'" !*'n 'n("'"#'*) '+!o/'"$o*6 se distin%;a. impozite financiare cu caracter fiscal96 instituite de stat n ederea asi%urrii

constituirii eniturilor sale impozitele pe enit6 taele de consumaţie etc.96 #. impozite de ordine6 introduse pentru limitarea unor acţiuni sau pentru

stimularea realizrii unor o#iectie care nu au caracter fiscal.4. D#!- &*cn) c# c)* ( 8nc)()/- $) #9"6 impozitele sunt;a. impozite permanente ordinare96 a cror percepere şi ncasare prezint o

anumit re%ularitate6 #. impozite incidentale etraordinare96 ocazionale6 instituite şi ncasate o sin%ur

dat6 n mod ecepţional.5. D#!- 'n("'"#') c)* $ )%+'n'("*)/- 6 impozitele se pot %rupa n funcţie de

structura or%anizatoric a statelor n care acestea sunt aplicate6 astfel;a. în statele de tip federal se disting ; " impozite federale6" impozite ale statelor6 proinciilor sau re%iunilor mem#re ale unei federaţii6" impozite locale6 ale departamentelor6 udeţelor6 precum şi ale municipiilor6

oraşelor şi comunelor. #. în state de tip unitar există;" impozite ale administraţiei centrale de stat6" impozite ale administraţiei locale.. C$)('&'c)*) '+!o/'"$o* ( !o)" &)c %#!- c*'"*'' ",n'c6 conform crora

distin%em;a. impozite proporţionale şi impozite progresive

/mpozitele de tip proporţional se caracterizeaz prin aplicarea asupra materieiimpoza#ile a unei sin%ure cote de impunere6 indiferent de mrimea materiei impoza#ile6 ntimp ce impozitele pro%resie constau n creşterea cotei de impunere o dat cu creştereamrimii materiei impoza#ile.

n literatura de specialitate mai sunt menţionate impozitele de tip de%resi şi celede tip re%resi. Caracteristic impozitelor de%resie este aplicarea unor cote de impuneredescresctoare6 pe msura scderii materiei impoza#ile. n schim#6 impozitele re%resieconstau n aplicarea unor cote de impunere cresctore pn la un anumit niel al materieiimpoza#ile6 dup care6 pe msur ce #aza de impunere creşte6 cotele se reduc.

b. impozite de repartiţie

/mpozitul de repartiţie este acela al crui cuantum este sta#ilit a priori de ctre

le%iuitor6 n suma total numit contin%ent6 acesta fiind repartizat ntre contri#ua#ili. +ceste

(



impozite ţin6 ns6 de domeniul trecutului6 n prezent utilizndu"se impozitele de cotitate6caracterizate prin sta#ilirea unei cote de impozit6 care se aplic asupra materiei impoza#ile.

c. impozite sintetice şi impozite analitice

/mpozitele sintetice se aşeaz asupra ansam#lului materiei impoza#ile6 fr a aean edere componenţa acesteia. 0pre deose#ire de acestea6 impozitele analitice se instituie

asupra fiecrei componente a materiei impoza#ile.Clasificarea impozitelor se poate face6 desi%ur6 n funcţie şi de alte criterii6 cea

mai important clasificare fiind aceea care %rupeaz impozitele dup felul n care afecteazeniturile contri#ua#ililor supuse impunerii6 şi anume n impozite directe şi impoziteindirecte.

1.:. E&c"$ &'(c)$'"-''

'odalitţile prin care politica fiscal utilizeaz impozitele %enereaz efecte denatur psiholo%ic6 financiar6 economic şi social asupra mediului economico"social.*uterea politic decide modificri ale sistemului fiscal n funcţie de finalitţile dorite.,otalitatea finalizrilor urmrite influenţeaz asupra caracteristicilor tehnice aleimpozitelor6 iar acestea asupra efectelor micro şi macroeconomice.

E&c" )(#!*) ("*#c"#*'' ;#*'%'c ) (oc'"-'$o* cono+'c. n momentul luriideciziei de a nfiinţa o unitate structural economic6 creatoare de profit prin producerea de

#unuri şi sericii economice6 mediul fiscal influenţeaz asupra structurii uridice alese dedecidentul uman. Concret este or#a de re%imul fiscal aplicat societţilor de capitalcomparati cu societţile de persoane şi de costurile fiscale le%ate de nfiinţarea societţilor.n toate ţrile n care eist re%imul dual de impunere a #eneficiilor realizate6 acesta

influenţeaz asupra ale%erii structurii uridice a iitoarei societţi. /ntrnd su# incidenţaimpozitului pe societate6 societţile de capital sunt aantaate6 ntruct elasticitatea #azeielasticitatea #azei de impozitare este influenţat de re%imul de amortizare şi proizioanelededucti#ile fiscal6 dar şi de actiul fiscal deducti#il din impozitul pe enit. Efectele

politicilor de stimulare a inestiţiilor prin dierse procedee tehnice6 alturi de proporţionalitatea cotei impozitului constituie aantae suplimentare. n cazul societţilor de persoane pro%resiitatea impozitului pe enit6 alturi de eistenţa sau a#senţa a#aterilor şireducerilor cheltuielilor de nfiinţare6 transformare uridic şi modernizare influenţeaz princuantumul acestora elasticitatea #azei impoza#ile şi implicit asupra presiunii fiscaleeercitate. *entru a actia relaţiile concurenţiale pe piaţ6 dar şi pe considerent de ordinsocial6 costurile fiscale le%ate de nfiinţarea societţii de persoane sunt mai reduse dect cele

la care sunt o#li%ate societţile de capital.E&c" )(#!*) %'+n('#n'' (oc'"-'$o* cono+'c. n momentul cnd n

economie eist un numr mare de societţi mici6 consolidarea poziţiei şi sporireacompetitiitţii pe piaţ prin introducerea pro%resului tehnic6 necesit creşterea puteriifinanciare a acestora prin concentrarea actiitţilor. $e%imul de impunere poate stimula saudescuraa concentrarea societţilor. 0timularea concentrrii se realizeaz prin intermediulre%imului fiscal aplicat plusalorilor şi deficienţelor de fuziune6 ntruct #eneficiile realizatesunt loite prin impozitul pe societate la nielul societţilor a#sor#ite. $e%imul

plusalorilor rezultate la nielul societţii a#sor#ite poate fi diers. Eistenţa unui impozitdistinct pe plusaloarea realizat are un efect stimulator. <ar şi n prezenţa unui impozitdistinct poate s apar un efect de descuraare6 dac impozitul pltit nu face o#iectul unei

reduceri inte%rale sau parţiale din prelearea fiscal #rut a impozitului pe enit. <ac unimpozit distinct nu eist6 impunerea plusalorilor n cadrul impozitului pe enit datorit

1!



pro%resiitţii descuraeaz procesul de concentrare. -nele impozite indirecte stimuleazcreşterea dimensiunii societţilor prin concentrare.

E&c" )(#!*) cono+'('*'' 4' 'n("'''$o*. >enitul realizat de factorul munceste loit de dou ori6 n momentul recompensrii muncii şi ulterior n momentul utilizriienitului6 fie cu ocazia consumului imediat6 fie n momentul consumului iitor. Fluctuaţiile

presiunii fiscale or influenţa deciziile contri#ua#ililor cu priire la utilizarea enitului.Ecedentul de enit asupra consumului sau altfel spus fracţiunea din enit care nu estedestinat consumului6 reprezint economisirea. +ceasta poate fi forţat sau aparent atuncicnd o persoan decide de a se a#ţine de la un consum prezent6 fie pentru a putea acoperii ocheltuial iitoare care depşeşte enitul curent6 fie pentru a se apra mpotria riscurilorieţii. n schim#6 atunci cnd ecedentul apare dup satisfacerea inte%ral a neoiloreconomisirea este real sau consolidat.

Este %reu de determinat ponderea deţinut de fiecare6 cert este c economisirea poate fi considerat un consum iitor sau potenţial. +ceasta se materializeaz n capital #nesc acumulat ce poate fi utilizat pentru realizarea unor inestiţii productie6 fie a unor plasamente pe pieţele financiare dar şi pentru lr%irea consumului. /mpozitul influenţeaz

asupra opţiunii contri#ua#ililor ntre consumul prezent şi iitor. Creşterea presiunii fiscaleasupra enitului realizat determin reducerea enitului disponi#il şi implicit a economisirii.+ccentuarea fiscalitţii care loeşte enitul inestit rezultat din economisire determinscderea nclinaţiei mar%inale spre a economisii din cauza scderii renta#ilitţii

plasamentelor.

11



CAPITOLUL II

COMPORTAMENTUL CONTRIBUABILULUI

2.1. Co+!o*")+n"#$ #+)n)o*%)* 4"''n'&'c-

*rimul curent de cercetare n psiholo%ie6 care a influenţat studiulcomportamentului6 a fost teoria motivaţională. <ac teoriile economice clasice edeaucomportamentul ca rezultat al unui proces raţional6teoria motiaţional caut n inconştientrdcinile comportamentului 0i%mund Freud6 Husta Iun%6 etc.9. +ceast ncercare deeplicare a comportamentului pornind de la motiaţii ascunse a proocat numeroase critici6iar limitele sale nu au ntrziat s apar. +ceste limite de natur conceptual saumetodolo%ic sunt ;

• 0tudiile de motiaţie se pot efectua numai pe eşantioane mici6 ca urmare acomplitţii lor6 ceea ce reduce posi#ilitatea etrapolrii rezultatelor o#ţinute ?

• 'otiaţiile erau6 n cele mai multe cazuri6 inentate pornind de la ima%inaţiaindiidual şi6 deci6 nu aeau o #az empiric.

*artea cea mai important a studiului comportamentului este6 fr ndoial6 studiulatitudinii.

B0e poate discuta foarte conin%tor despre faptul c6 pn la urm6 n iaţaproape totul depinde de atitudinea oamenilorJarta n 1(( +.&. )ppenheim. *entru catitudinile oac un rol important n toate modelele comportamentale umane6 n 1(72eistau nu mai puţin de patru sute de definiţii ale atitudinii. Cea mai frecent inocat este

cea a lui Hordon +llport; Batitudinile sunt predispoziţii nţate de ctre un indiid6 care"i permit acestuia s reacţioneze coerent n faţa unui o#iect6 unei persoane6 idei etc.6 reacţia sa putnd fi faora#il sau defaora#il. +titudinile sunt rezultatul unor procese psiholo%ice şi6n consecinţ6 nu sunt direct o#sera#ile6 tre#uind s fie deduse din ceea ce spuncontri#ua#ilii sau prin o#serarea comportamentului lor. +titudinile nu eist şi nueolueaz n mod izolat6 ele formeaz o structur comple n care unele depind de altele./ndiidul caut s menţin echili#rul acestei structuri care reflect sistemul su de alori şis reziste la schim#rile impuse de dierse influenţe.

<in prezentarea teoriilor şi a cercetrilor aplicatie referitoare la motiaţiile şi personalitatea indiizilor a reieşit c aceştia6 prin actele ntreprinse urmresc realizarea unoro#iectie6 diferite prin %radul lor de %eneralitate6 n condiţiile lurii n considerare a unui

ansam#lu de restricţii de natur indiidual sau social. >alorile fac parte din acestansam#lu de restricţii care orienteaz comportamentul consumatorilor.V)$o*'$ reprezint Bprincipii6 re%uli sau le%i care %enereaz conduite recunoscute

ca ideale şi apreciate ca atare de ctre %rup. +ceste principii sunt puse n eidenţ prinnumeroasele acte şi procese specifice %rupului6 le%ate de eoluţia sa istoric.J+. 'uchielli9

'. Filser consider c definiţia de mai sus corespunde alorilor sociale6 n timp cealorile se pot diferenţia n alori indiiduale şi sociale. >alorile sociale6 potriit autoruluicitat mai sus6 reprezint caracteristici indiiduale care orienteaz comportamentul fiecruiindiid6 dar sunt mprtşite de un numr mare de indiizi. n aceast optic se poate or#ide mentalitţi definite ca un ansam#lu de alori comune unui %rup social la un moment dat.

V)$o*'$ 'n%''%#)$ reprezint caracteristici specifice unui indiid care sunt

influenţate de alorile sociale. <efiniţia acceptat de cea mai mare parte a literaturii asupraacestui su#iect este cea propus de '. $oeach6 care consider c aloarea indiidual este;

12



Jconin%erea sta#il a unui indiid c o anumit conduit sau un o#iecti pe care lurmreşte n eistenţa sa sunt prefera#ile6 din punct de edere personal sau social6 conduiteicontrareJ.

Comportamentele indiizilor sunt diferite ca urmare a influenţelor eercitate dearia#ilele care compun mediul n care aceştia triesc. >aria#ilele care definesc mediul

indiidului sunt ; cultura6 clasa social6 familia6 %rupul de referinţ6 factorii situaţionali. Cultura este aria#ila cea mai cuprinztoare a mediului care influenţeaz

comportamentul indiidului. Kroe#er şi Kluchohn au identificat 14 de definiţii ale culturii6iar cea adoptat de noi este cea propus de L. +ssael ; Bcultura reprezint ansam#lulnormelor6 credinţelor şi o#iceiurilor nţate din mediul social care determincomportamente comune tuturor indiizilor. Elementele care permit unei culturi s sediferenţieze de alte culturi sunt socializarea6 normele şi alorile. 0ocializarea se refer lacomunicarea conţinutului unei culturi de la o %eneraţie la alta. &ormele pot fi definite camoduri de comportamente prescrise de societate. Chiar dac sunt a%i6 am#i%uie6 normeleeercit o mare influenţ asupra comportamentului indiidului. &ormele se definesc nraport cu o cultur6 nu eist n mod a#solut norme #une sau rele. ) norm poate fi #un

pentru o anumit cultur şi rea pentru alte culturi.,oate ciilizaţiile adopt principiul stratificrii sociale6 definit de erelson şi

0teiner ca Bsituarea unui indiid de ctre ceilalţi mem#rii ai societţii la un anumit nielcare condiţioneaz presti%iul şi respectul de care el se #ucurJ. <eci6 conceptul de classocial desemneaz poziţia unui indiid sau a unei familii pe o scar definit pe #aza unorcriterii cum ar fi profesia6 enitul sau nielul de instruire. n comportamentul indiizilorclasa social este o diiziune relati permanent şi omo%en a unei societţi6 n care suntincluşi aceştia sau familii care mprtşesc alori6 stiluri de iaţ6 interese şi comportamenteasemntoare.

'ediul indiidului este compus din numeroase structuri interpersonale6 mai multsau mai puţin formalizate6care sunt definite in literatura de specialitate6 prin termenul%eneral de %rupuri. Cercetrile au condus la identificarea a dou %rupuri;

• Hrupurile de apartenenţ sunt structurile crora le aparţine indiidul?• Hrupurile de referinţ sunt structuri care eercit o influenţ semnificati

asupra comportamentului indiidului prin intermediul alorilor şi normelor care lecomunic.

n %eneral se apreciaz c familia reprezint aria#ila de natur eo%en careeercit cea mai puternic influenţ asupra comportamentului indiidului.

<eciziile indiidului sunt influenţate att de factorii situaţionali o#iectiisituaţiio#iectie96 ct şi de percepţia sa asupra acelor factori.

Compleitatea procesului decizional depinde de implicarea indiidului6 cu ct

implicarea este mai puternic6 cu att actiitatea co%niti a fi mai comple. +ctiitateaco%niti se refer fie la informare6 fie la re%ulile de ealuare a alternatielor.

2.2. Co+!o*")+n"#$ cono+'c

+naliza structurii şi conţinutului fenomenelor economico"financiare face apel totmai des la elemente de natur multipl6 care contri#uie la o mai #un nţele%ere a acestora.>ia#ilitatea sistemului economico"financiar este focalizat pe aspecte multiple6 ntre carecele de natur psiholo%ic au un rol important. B)riunde eist şi fenomen social şiacţioneaz oameni G su#liniau 'ihai $alea şi ,raian Lerseni G este prezent6 n chip

13



ineita#il6 şi psihicul uman. -nde este iaţ uman este şi psihic. &u eist fenomen socialfr aspecte sau implicaţii psiholo%ice.J1

+ctiitatea de politic financiar nu poate fi conceput n afara factorului uman6aflat n ipostaza de funcţionar pu#lic6 de ntreprinztor sau de simplu cetţean. <impotri6aceasta se #azeaz pe interacţiunea indiizilor şi a %rupurilor sociale n procesul de

dezoltare a comunitţii. )r6 psiholo%ia studiaz6 prin metode specifice6 Mimplicaţiile psiholo%ice şi psihosociale ale desfacerii şi consumului de #unuri şi sericii6 astfel ca ele sse desfşoare n flu continuuJ26 enind n spriinul deciziilor puterilor pu#lice şi numpotria lor.

<in acest moti6 considerm ca fiind ustificat o a#ordare a pro#lematicii şi aconţinutului politicii financiare6 su# impactul factorilor psiholo%ici6 pentru a soluţionaaspecte multiple cum sunt Bmo#ilurile şi atitudinile consumatorilor şi oamenilor de afaceri6eplicaţia cheltuielilor6 economiilor şi inestiţiilorJ3. ,otodat6 prin intermediul psiholo%ieise pot a#orda6 att fenomene normale de preiziune economic6 ct şi fenomene BanormaleJca frauda fiscal şi an%oasa economic. BEste suficient s studiem echitatea impunerii6niciodat rezolat de o manier satisfctoare n aspectele sale politice şi psiholo%ice6

pro#lemele creditului pu#lic6 morala fiscal şi opoziţia faţ de impozite6 pentru a aea oidee asupra relaţiilor strnse tradiţionale dintre politica financiar şi psiholo%ieJ4.

e%tura dintre politica financiar şi psiholo%ie este implicit6 pentru c are la #az persoana uman. +lfred 'arshall considera c economia a ieşit din rndul ştiinţelormecanice şi6 cptnd tot mai mult caracter uman. +stfel6 ştiinţele economice6 deci implicitşi cele financiare6 au do#ndit trsturi particulare6 de natur psiholo%ic6 accesi#ileanalizei6 care neluate n consideraţie6 ar %enera erori n concepţia şi eecuţia deciziilor de

politic financiar? n consecinţ6 aceste decizii tre#uie s se ntreptrund n unele situaţiicu sociolo%ia şi psiholo%ia.

0ociolo%ia permite s nţele%em c mecanismele financiare şi fiscale nu suntnumai creaţii su#iectie ale %uernelor6 ci reflect structurile sociale ale ţrilor n care seaplic. *e de alt parte6 psiholo%ia n diersele sale ipostaze; economic6 financiar şisocial9 aut la nţele%erea fenomenelor financiare şi de credit şi a reacţiilorcontri#ua#ililor n faţa prelerilor fiscale.

<ac psiholo%ia social cerceteaz Bmodalitţile n care %ndurile6 sentimentele şicomportamentele indiizilor sunt influenţate de prezenţa actual6 implicit ori ima%inar aaltoraJ6 psiholo%ia financiar a#ordeaz atitudinea cetţeanului n faţa %estiunii finanţelorstatului.

Cercetrile prin prisma psiholo%iei financiare au caracter comple? ele izeazmai nti modul cum contri#uie statul la formarea opiniei şi oinţei pu#lice n materiefinanciar6 continu cu atitudinea cetţeanului faţ de stat şi instituţiile pu#lice şi se ncheie

cu modul n care contri#ua#ilul declar eniturile impoza#ile ntr"o manier mai mult saumai puţin onest.Cercetarea pro#lematicii aferente psiholo%iei financiare izeaz;" pe de o parte6 eaminarea faptelor şi eperienţele politicii financiare6

instituţiilor6 documentelor6 le%ilor n ederea descoperirii atitudinilor şi comportamentelorcetţenilor pe care acestea le reflect?

" pe de alt parte6 studierea direct a acestor atitudinii şi comportamente6apelnd cu precdere la tehnicile sondaelor de opinie şi la anchete.

1 /ancu6 +. G op.cit.?p.1872 *run6 ,. G op.cit.?p.83 /dem citat aparţinnd lui H.Katona9?p.(4 0chmolders6 H. G *sDholo%ie des finances et de lNimpot? *resses -niersitaires de France? *aris?p.(

14



$ecunoaşterea rolului factorilor psiholo%ici n fundamentarea deciziilor de politic financiar6 s"a realizat n secolul al A/A"lea6 o dat cu apariţia lucrrilor lui Karl'en%er6 ohm"aOer şi F.on Pieser. +ceştia pornesc de la recunoaşterea roluluitre#uinţelor n conduita consumatorului6 care se influenţeaz reciproc6 se pot com#ina6completa sau opune una celeilalte. Consumatorul poate sacrifica o tre#uinţ n faoarea

satisfacerii alteia. Calcului satisfacţiior cutate depinde de aria#ile psiholo%ice cum sunt;nielul intelectual şi cultural al indiidului6 ha#itudinile sociale6 moda6 presti%iul. +pareastfel n iziunea mar%inaliştilor o nou ariant a lui Bhomo oeconomicusJ6 omul perfect6care se cunoaşte foarte #ine pe sine6 este permanent #ine informat despre diersele saletre#uinţe şi care acţioneaz permanent pentru a o#ţine maimum de satisfacţii posi#ile6 prinminimum de sacrificii.

'eritul incontesta#il n inte%rarea factorilor psiholo%ici n ştiinţa şi practicaeconomico"financiar l"a aut I.'.KeDnes. teoria lui KeDnes rele c interenţionismul ca

politic financiar este susţinut şi de factori psiholo%ici care eercit un impact deose#itasupra strii de echili#ru. *rin intermediul analizei macroeconomice6 KeDnes a a#ordatnclinaţia spre consum6 nclinaţia spre inestiţii6 preferinţa pentru lichiditate care se

manifest la nielul indiizilor6 %rupurilor6 statelor şi care sunt influenţate de psiholo%iaindiidului.

KeDnes afirma c raportul dintre enitul colectiitţii şi suma care se poate scontac o a cheltui pentru consum a depinde de caracteristica psiholo%ic a colectiitţii pecare o a denumi nclinaţia spre consum. Be%ea psiholo%ic fundamental pe a creiacţiune putem conta cu toat ncrederea6 att aprioric6 pe #aza cunoaşterii naturii umane6 ctşi pe #aza eperienţei o%lindite ntr"o mulţime de fapte6 spune c6 de re%ul şi n medie6oamenii nclin s"şi mreasc consumul atunci cnd enitul lor creşte6 dar nu atta cu ctcreşte enitul.J5

Comportamentul economic este forma prin care personalitate uman şi realizeazscopurile propuse6 pe #aza intereselor sau dorinţelor proprii6 care au caracter diers. <eaceea este necesar o clasificare a comportamentelor economice pentru nţele%erea şicunoaşterea ariei lor de cuprindere. n acest scop pot fi folosite mai multe criterii6 astfel

a9 din punct de edere al numrului de indiizi implicaţi se poate distin%ecomportamentul indiidual şi colecti?

#9 din punct de edere al calitţii6 eist comportament raţional şi iraţional?c9 n funcţie de natur6 eist comportament material6 nematerial şi sim#olic?d9 dup durat6 eist comportament dura#il6 cu durat limitat şi de scurt

durat?e9 dup funcţia6 domeniul sau spaţiul n care indiidul sau %rupul şi desfşoar

actiitatea6 este comportament de producţie material sau nematerial6 de schim#6 de

economisire6 de consum?f9 dup orientarea n timp6 se poate distin%e comportament retrospecti şianticipati sau personal.

Cate%oriile de comportamente sunt determinate de domeniul de actiitţii6 demediul social6 de statutul şi rolul n societate6 de temperamentul indiidului6 de o#iectieleeconomico"sociale şi de strate%ia economic %eneral care preocup colectiitatea.

) form de manifestare a comportamentului este actiitatea. Ea prezinttotalitatea manifestrilor de conduit6 pe plan concret sau mintal6 prin care omul acţioneazasupra mediul şi asupra lui nsuşi. +.Chiriche şi +l. $oşca sunt de prere c6 prin

5 KeDnes6 I.'. G ,eoria %eneral a folosirii minii de lucru6 do#nzii şi #anilor? Editura Qtiinţific?

ucureşti? p.125 /ancu6 +. G op.cit.? p.231

15



actiitate6 omul pune n oc ntrea%a sa personalitate6 aceasta implicnd procese şi funcţii psihice6 particularitţile psihice ale omului6 aspiraţiile sale. &u numai fenomenele deconştiinţ sau numai comportamentul eterior sunt luate n studiul actiitţii. *otriitconcepţiei psiholo%iei contemporane6 pe ln% aceste fenomene tre#uie luate n considerareşi procesele psihice co%nitie6 afectie6 precum comportamentul6 toate acestea formnd o

unitate funcţional dinamic ce se intercondiţioneaz.<ac n a#ordarea comportamentului economic6 n condiţiile ştiinţei economice

clasice6 motiaţia aea un rol primordial6 n economia modern rolul ei s"a redus. FranKni%ht este de prere c accentul tre#uie pus pe controlul social al ieţii economice şi petratarea comportamentului economic ca pe un fenomen Besenţialmente istoric? dac seacord6 su# indiferent ce form6 motiaţiei un rol real n comportament6 nu poate fi or#a derolul de cauz n sensul cauzalitţii din ştiinţele naturii. Cci dac motiaţia sau scopul suntfolosite pentru eplicarea comportamentului6 ele tre#uie6 la rndul lor6 s fie puse n aceeaşirelaţie cu eenimente şi condiţii anterioare lui. 'otiaţia nu poate fi tratat ca un eenimentnatural. *strarea unui contrast fundamental ntre relaţia cauz"efect din natur şi relaţiascop"miloc din comportamentul uman ţine de esenţa faptelor ce ridic pro#lema

interpretrii comportamentuluiJ.7 +#ordarea comportamentului uman numai prin prisma motiaţiei eclude

elementele de efort şi chiar de eroare. ,ratarea lor ar fi simplist şi lipsit de esenţ6 fr o #az real. M0u# aspectul %enezei şi al conţinutului lor6 interesele sau dorinţele realeeprimate n comportamentul economic sunt ntr"o msur corşitoare sociale? ceea ceface ca ele s nu poat fi descrise independent de un sistem de relaţii sociale? care nici el nu

poate fi tratat n termeni o#iectii. ntr"o msur limitat6 un indiid poate s le conceap nastfel de termeni? un indiid ar putea s le descrie altuia ca pe nişte fapte. <ar atunci cei doiindiizi se aşeaz n postura de spectatori şi nu de mem#ri ai societţii sau de participanţi lafenomeneJ.8

*enetrarea spectaculoas a comportamentului economic6 ca una dintre noţiunilecele mai frecent utilizate n ştiinţa economic6 a determinat preocupri multiple pentrustudierea şi modelarea acestuia. Cel mai #un miloc de eplicare ntr"un mod complet aconceptului de comportament economic este teoria cmpului creat de Kurt eOin (. Eaofer un cadru de analiz a relaţiilor cauzale pe #aza unei construcţii ştiinţifice #inenche%ate6 care reprezint o translaţie de la fenomenele reale la concepte6 iar de aici la unsistem teoretic coerent şi consistent.

Elementele eplicatie ale acestei teorii sunt urmtoarele;a9 comportamentul care include acţiunea6 %ndirea6 idealurile6 nzuinţa6

strdania6 dorinţa de realizare6 motiaţia6 ealuarea9 este conceput ca o stare a unui cmpntr"o unitate de timp?

#9 n cazul psiholo%iei unui indiid sau colecti6 cmpul este considerat spaţiulieţii acestora?c9spaţiul ieţii const din personalitatea respecti6 mediul psiholo%ic şi alte

elemente ale mediului care influenţeaz comportamentul.Eenimentele şi procesele fizice6 economice6 uridice6 culturale care au efecte

directe asupra comportamentului6 tre#uie incluse n spaţiul ieţii şi luate n considerare nstudiul schim#rii comportamentului.

Eenimentele şi procesele care nu au nici o le%tur cu indiidul colectiul9supus cercetrii sunt ecluse din spaţiul ieţii deoarece nu influenţeaz comportamentul.

7 Lausman6 <. " op.cit. p.1318 /dem? p.135( /ancu6 +. G op.cit.? p.231

1



Conceptul de spaţiu al ieţii se refer la totalitatea faptelor care determin comportamentulindiidului la un moment dat.

*otriit teoriei %enerale a cmpului6 comportamentul real este pus n relaţie curezultatul faptelor"forţe care acţioneaz asupra persoanei la un moment dat.

,otalitatea faptelor"forţe are caracterul unui cmp dinamic. *otriit teoriei

cmpului6 toate schim#rile de comportament se datoresc anumitor forţe direcţionate.-n rol determinant n schim#area comportamentului reine educaţiei6 care6 la

rndul ei6 se #azeaz pe modificarea structurii co%nitie nre%istrate de"a lun%ul ieţii6 peschim#area ideolo%iei6 a motiaţiei şi a %usturilor. >ariaţia %usturilor este etrem deimportant n teoria comportamentului " considerat o component fundamental aeconomiei clasice.

&umit şi teoria tradiţional a ale%erii1!6 teoria comportamentului consumatoruluise #azeaz pe ideea c unitatea consumatoare6 de eemplu6 familia ncearc s maimizezeutilitatea pe care o o#ţine direct din sericiile #unurilor achiziţionate de pe piaţ ntr"oanumit perioad de timp.

*unctul sla# al teoriei tradiţionale a ale%erii l reprezint6 n iziunea lui ecer6

%usturile6 cu toate c şi acestea au importanţa lor la construcţia modelului. +tunci cndcomportamentul studiat nu mai poate fi eplicat n funcţie de enit sau preţuri6 eplicaţia se

poate %si n ariaţia %usturilor6 deoarece şi acestea influenţeaz cererea. n plus6 nici datele%rupate nu pot elimina necesitatea de a folosi ariaţia %usturilor drept eplicaţie pentrucomportamentul studiat. <atele complete prezint efecte sistematice asupracomportamentului unor factori ca ;mrimea familiei6 structura de rst a familiei6 educaţia6statul economico"social care6 la rndul lor6 sunt un rezultat al acţiunilor de politicfinanciar a puterilor pu#lice şi a modului n care aceşti decidenţi au influenţat G prinmsuri specifice G standardul de iaţ al cetţeanului.

n studiul schim#rii comportamentului economic tre#uie s"şi %seasc un loccorespunztor pro#lemele psiholo%ice ale dezoltrii şi re%resiei. ntr"o societatedemocratic6 n diferitele faze ale eoluţiei indiidului6 interin numeroşi factori caredetermin dezoltarea6 concretizat n o#ţinerea treptat a unor performanţe tot mai #une nactiitatea economic. n decursul ieţii actie interin numeroase o#stacole pe careindiidul sau colectiul ncearc s le depşeasc pentru a atin%e o#iectiele fiate. n cazuln care o#stacolul nu este prea mare n raport cu posi#ilitţile reale indiidul şi %rupul6 chiardac nu pun n oc toate resursele6 constat c nu pot depşi o#stacolul pentru a aun%e lao#iecti6 acesta deenind irealiza#il.

0pre deose#ire6 n economia condus prin planul centralizat6 politica financiarare ca efect un comportament al indiidului sau colectiitţii supus re%resiei. +ceasta sematerializeaz printr"o primitiare a comportamentului6 o ntoarcere de la o stare matur pe

care o atinsese indiidul mai nainte6 la una imatur6 din diferite motie. /ndiidul saucolectiul este supus fie la o situaţie descuraant6 fie la o stare de distru%ere a ncrederii nforţele proprii6 sau chiar la crearea unui climat de %enerare şi dezoltare a unuicomportament economic duntor ieţii şi societţii? din moment ce norma de a realiza uno#iecti precis deine o o#li%aţie ferm6 neeistnd alternatia opţiunii.

,otodat6 indiferent de tipul de sistem economic6 interenţia le%iuitorului are unimpact psiholo%ic deose#it asupra atitudinii indiidului:colectiitţii6 crend distorsiuni decomportament şi oscilarea acestuia ntre mo#ilitate şi opacitate. 'o#ilitatea reprezintrezultatul modificrii unui cumul de factori; modificri de ordin uridic6 modificri de ordineconomictransferarea sarcinilor fiscale asupra consumatorilor9 şi modificri de ordin

1! ecer6 H. G Comportamentul uman6 o a#ordare economic6 Editura +? ucureşti? 1((4? p.138"14!

17



social. )pacitatea promoeaz un tip de comportament consternat #azat pe incapacitate denţele%ere şi comunicare6 fiind Bo funcţie iners a mo#ilitţiiJ11

2.3.Con('+'*) $) !$)") '+!o/'"#$#'

*rincipiul consimţirii la plata impozitului6 n forma sa monetar6 a fost eprimat pentru prima dat n Franţa prin articolul 14 din <eclaraţia drepturilor omului din 178(.

Consimţamntul contri#ua#ililor faţ de impozit6 rezult6 n principal6 dinle%itimitatea impozitului. Cu ct pare mai le%itim impozitul perceput de stat n ochii celuicare tre#uie s"l plteasc6 cu att mai mare şi mai uşor de o#ţinut a fi consimţmntul faţde impozit.

,eoriile epuse mai sus despre impozit constituie6 n fapt6 ncercri de le%itimare aimpozitului. *utem deci s enumerm sursele de le%itimare a impozitului ;

a9 /mpozitul este le%itim pentru c el este pltit pentru a #eneficia nschim# de anumite sericii pu#lice asi%urarea liniştii pu#lice6 sericii sanitare6 educaţie6etc.9

#9 /mpozitul are le%itimitate deoarece el este sursa interenţiei economicea statului a%ent n sta#ilizarea economiei6 rend premisa unei #unstri %enerale pe termenlun%.

c9 e%itimitatea impozitului rezid din necesitatea menţinerii pciisociale prin suprae%herea şi menţinerea su# control a discrepanţelor sociale. +cest fapt

presupune asumarea rolului distri#uţiei auţiei n societate de ctre stat6 rol care nu esterealiza#il n afara eistenţei instituţiei impozitului.

d9 n fine6 le%itimitatea impozitului poate fi fondat şi pe caracteristica

profund a eistenţei umane.,oate aceste surse de le%itimitate a impozitului formeaz ceea ce se numeştelegitimitatea sociologică a impozitului. /n afar de acest le%itimitate6 n lucrrile despcialitate se face referire şi la le%itimitatea politic a impozitului şi la letimitatea uridic aacestuia.

e%itimitatea politic este asi%urat şi furnizat de eistenţa n statele democrate are%imului parlamentar care %aranteaz princiupiul le%alitţii fiscale. +ceast %arantare se

#azeaz6 pe de o parte6 pe faptul c n *arlament sunt aleşi cei care reprezint intereselecetţenilor contri#ua#ili6 iar6 pe de alt parte6 Constituţia preznd c impozitele pot fiimpuse numai prin le%e6 rezult c o le%e fiscal otat de *arlament respect principiulle%alitţii fiscale.

Cum se presupune c parlamentarii reprezint n *arlament şi interesele electorilorcare i"au ales6 se poate concluziona c impozitele impuse prin le%e %aranteazconsimţmntul contri#ua#ililor faţ de aceste impozite.

/n realitate6 lucrurile nu stau chiar aşa6 mrturia find unele reolte şi %ree fiscalela care contri#ua#ilii au apelat6 n anumite perioade6 n unele ţri. +ceast situaţie esteconstatat spre eemplu n Franţa de ctre comisia $icardi6 care a auns la urmtoareaconcluzie ; BR otarea impozitului de ctre reprezentanţii naţionali6 dac ea asi%urle%alitatea prelerii6 nu %aranteaz prin ea nsşi consimţmntul tuturorJ12

11 oDer6 +. G e choi fiscal de lNentreprise? Economica?p.1!12 BNamelioration des rapports entre les citoDens et les administrations fiscals et douanieresJ6 rapportau minister dNEtat6 minister de lNEconomie6 des Finances et de la *riatizion6 a documentationfrancaise6 1(8.

18



e%itimitatea uridic a impozitului proine din eistenţa mai multor principii dedrept fiscal6 dintre care unele and forţ constituţional principiul le%alitţii fiscale6

principiul e%alitţii şi nediscriminrii n faţa fiscalitţii6 principiul necesitţii impozitului6 principiul anualitţii6 principiul uniersalitţii impozitului6 principiul de impunere n funcţiede capacitţile contri#utie ale contri#ua#ililor şi principiul li#ertţii de a efectua acte de

comerţ96 iar altele fr aloare constituţional principiul teritorialitţii6 principiulneretroactiitţii le%ii fiscale şi principiul contestrii de ctre contri#ua#ili a calculelor

priind impozitele sta#ilite de administraţia fiscal9.Consimţirea la impozite nu este numai o pro#lem de percepţie pur şi simplu a

le%alitţii impozitului. /nte%rarea imperfect a impozitului n cadrul ieţii sociale decur%e6dup unii autori6 din deficienţele de educaţie fiscal. /deea aceasta a fost su#liniat şi deC.&. ,utu6 care spunea c BEducaţia contri#ua#ilului nostru este att de puţin format6nct el nu are dect o preocupare; s plteasc ct mai puţin6 şi cad s"ar putea deloc. &ueste om orict de #o%at şi am putea zice şi onora#il6 care s ai# mustrarea de cu%et c6 prinuneltiri iclene6 a auns s plteasc ca impozite umtate sau mai puţin dect ceea ce ardreptJ13.

0e atin%e astfel pro#lema ciismului fiscal care are un impact direct asupra%radului de eaziune fiscal atins ntr"o ţar la un moment dat şi6 implicit6 asupra eniturilorfiscale. <in aceast cauz6 de ciismul fiscal se preocup6 n lumea de azi6 pe ln%teoreticienii din domeniul fiscalitţii6 şi practicienii din acest domeniu6 considerndcreşterea ciismului fiscal ca pe o surs de creştere a eniturilor fiscale şi de uşurare asarcinilor despre aparatul fiscal.

Ciismul fiscal este un mod de comportare a contri#ua#ilului pus n faţa o#li%aţieide a plti statului impozite. +supra acestui mod de comportare tre#uie s se opreasc şi slucreze n mod struitor şi cu r#dare puterea şi administraţia pu#lic pentru a contracaranclinaţia ori%inar a contri#ua#ilului spre eaziune fiscal n fond spre a"şi cruţa enitulmuncii9.

*rincipalele manifestri ale ciismului fiscal sunt; 19 respectarea le%ilor fiscale629 conştiinciozitate n ndeplinirea o#li%aţiilor fiscale şi 39 cola#orarea cu or%anele fiscale

pentru depistarea şi clarificarea unor cazuri de eaziune fiscal din partea altorcontri#ua#ili.

*rincipiul consimţirii la impozite poate cunoaşte o erodare n anumite ţri şi nanumite perioade din diferite cauze precum;

" eoluţia sistemelor fiscale de la preponderenţa impozitelor directe6 mai #ineresimţite de contri#ua#ili6 spre soluţia fiscalitţii indirecte6 mai producti6 dar şi dotat cuo tendinţ mai puternic anesteziere a contri#ua#ilului? anestezia fiscal sereşte laascunderea presiunii fiscale prin apelarea la unele impozite n preţul #unurilor de preferat

#unuri cu cerere inelastic96 prin fra%mentarea presiunii fiscale totale prin perceperea unuinumr mare de impozite la niel mic n locul unui numr mic de impozite la niel mare6 precum şi prin o#ţinerea de enituri fiscale prin miloace indirecte impozite pe inflaţie9?

" dezoltarea puterii de re%lementare n materie fiscal ce"i reine eecutiuluin cazul ţrii noastre6 ea%erarea re%lementrii fiscale prin ordonanţe şi ordonanţe deur%enţ date de Huern9?

" tendinţa rupturii ntre le%islator şi administraţie6 pe de o parte6 şi contri#ua#il pe de alt parte.

n pofida tendinţei de eroare a principiul consimţirii la impozit6 eist preocupriatt n domeniul teoretic6 ct şi n cel practic pentru rei%orarea acestuia. +stfel6 n uneleţri a fost propus calea referendumului. ,re#uie precizat c un numr de constituţii

naţionale eclud modalitţile de %enul referendumului fiscal. 'otiele sunt complee6 dar13 C.&.,utu6 Eoluţia şi tehnica impozitelor directe n $omnia6 ,ez de doctorat6 ucureşti6 1((!.

1(



cel mai eident moti este nencrederea pe care reprezentanţii populaţiei o ncearc faţ deconsultrile populare cnd este or#a de finanţe. Ei nu acord n aceast priinţ dect oncredere limitat poporului sueran6 creznd c el se dezintereseaz de anumite cheltuieli6esenţiale pentru stat6 dar care nu prezint pentru contri#ua#ili otanţi dect un interesimediat foarte relati. 0e aun%e iarşi la pro#lema ciismului6 n %eneral6 şi a celui fiscal6 n

special.n ederea consimţirii la impozite6 mai ales cnd este or#a de creşterea acestora6

n perioada din urm6 puterile pu#lice folosesc o arietate lar% de strate%ii care sunt trecute prin *arlament şi acceptate de ale%tori. 0pre eemplificare enumerm dou;

" strate%ia conin%erii cetţenilor contri#ua#ili c este neoie de o creştere aimpozitului şi

" strate%ia conin%erii cetţenilor c #anii proeniţi de la ei pe calea impozituluinu or fi irosiţi.

<e asemenea6 pentru a maimiza suportarea impozitelor6 acestea tre#uiestructurate de aşa manier nct s se o#ţin acest lucru. n acest sens sunt dou ci

principale;

a9 s se le%e creşterea impozitului de un anumit sericiu foarte dorit sau de un proiect sau mai multe de o importanţ capital pentru cetţenii contri#ua#ili? aceastmodalitate se numeşte alocare sau destinaţie earmarin%9

#9 s se creasc mai mult eniturile din impozite dect necesitţile imediate pentru acoperirea cheltuielilor pu#lice şi distri#uirea enitului suplimentar astfel nct sasi%ure adunarea de oturi suplimentare.

2.:. R)c'' $) !#"*) % *9$+n")* ) (")"#$#'

Economia su#teran6 eaziunea fiscal şi corupţia sunt stri ale economiei6 alecomportamentului economic şi social al indiizilor6 mult şi intens #lamate de mass"media şioamenii politici. a nielul omului de rnd6 de cele mai multe ori6 ele scap opro#riului sausunt parte ne%liat6 din considerente pra%matice nu"l atin% n mod direct şi concret6 el poateoricnd s fie neoit s recur% la ele6 iar din eperienţa trecut a nţat c nimeni nu le

poate strpi6 cel mult le poate limita efectul.Cercettorul acestor fenomene nu tre#uie s se lase antrenat şi influenţat de

incantaţiile şi eferescenţa dez#aterilor politice6 nici de indiferenţa omului o#işnuit. Eltre#uie s fie lucid şi s desprind aderatele lor cauze şi urmrile #enefice6 s identifice

pe aderaţii #eneficiari şi pe perdanţi6 s arate raportul real de forţe dintre cei care sunt

prota%oniştii acestor fenomene şi cei care6 din diferite raţiuni6 se opun lor6 şi6 dac este posi#il6 s in cu soluţii.Fenomene de %enul economiei su#terane economiei ne%re6 paralele6 oculte96

eaziunii fiscale şi corupţiei şi au ori%inea n limitarea de ctre autoritatea de impunerestatul9 a unor drepturi naturale ale omului de a"şi desfşura actiitatea pe care şi"o doreştesau care este cerut de semeni6 de a se #ucura inte%ral de roadele muncii sale sau de a aeaacces la resurse6 fr #ariere administrati"#irocratice6 ci numai pe #az de ne%ociere şiconcurenţ9. Ele sunt reacţii specifice semenilor noştri la constrn%erile ndreptatempotria drepturilor de dispoziţie artate.

ntinderea şi amplitudinea acestor fenomene depind şi de starea de #unstare acelor care sunt neoiţi sau se decid s recur% la ele? cu ct aceast stare este mai precar6

cu att mai des şi mai pronunţat or recur%e la ele.

2!



) cauz primar şi mai %eneral a celor trei fenomene o reprezint conieţuireasocial. Cnd or#im de conieţuire social6 ne %ndim6 #inenţeles6 la eistenţa statului şi aaltor centre de putere care re%lementeaz raporturile dintre cetţeni6 dintre cetţeni şi acestecentre de putere6 precum şi ntre nseşi centrele de putere. Fenomenele artate şi analizateconstituie NN costurileNN ce tre#uie pltite de ctre a%enţii care acţioneaz ntr"o economie

mit piaţ G stat96 costuri care nu ar tre#ui s apar ntr"o economie inte%ral li#er frinterenţia unor autoritţi de impunere9.

<eşi foarte mult lume este conştient de eistenţa acestor costuri6 totuşi factorii politici acţioneaz ca şi cum aceste costuri tre#uie s fie eliminate.

Economia subterană este desprţit de economia de suprafaţă printr"un stratsu#ţire6 artificial şi lunecos constituit din re%lementri şi interdicţii. 0e poate o#sera cceea ce la un moment dat constituie economie su#teran poate s dein ulterior economiede suprafaţ. <e eemplu6 actiitatea constnd din fa#ricarea şi comercializarea alcooluluin perioada de prohi#iţie a acestuia n 0-+ a constituit un caz tipic de economie su#terancare6 dup ncetarea interdicţiei6 a deenit o actiitate comun6 de suprafaţ.

Economia su#teran se deruleaz6 n cele mai multe priinţe6 dup re%ulile

economiei de suprafaţ. Cu toate acestea6 ntlnim şi aici o serie de caracteristici proprii;a. este o economie nedeclarat din motie fiscale de a ocoli impozitarea9 sau din

motie de clandestinitate6 ca rspuns la interdicţiile le%ii6 iar6 din aceast cauz6 este %reu decuantificat mrimea ei?

#. pentru c scap impozitrii şi presupune riscuri ridicate6 din cauz c se afl nconflict cu le%ea6 actiitatea economic su#teran este6 n %eneral6 mai profita#il6 eniturilesale superioare remunernd epunerea superioar la risc?

c. unele din resursele mo#ilizate de acest %en de economie sunt resurseeploatate de economia de suprafaţ n mic msur sau deloc cazul dro%urilor şi

prostituţiei9?d. decontarea tranzacţiilor acestei economii are loc n numerar pentru a scpa

oricrei forme de control al eniturilor?e. pe pieţele economiei su#terane au loc unele nţele%eri secrete sau

confidenţiale6 nenre%istrate pe nici un suport material pentru a nu lsa urme96 att ntreofertanţii de produse6ct şi ntre aceştia şi cumprtori de astfel de produse realizate n acesttip de economie?

f. n cazul actiitţilor economice su#terane duse din motie fiscale6 preţul preţul produsului sau al sericiului ar putea s scad datorit lipsei din componentele preţului acomponentei fiscale?

%. produsele şi sericiile oferite de economia su#teran satisfac unele tre#uinţetainice de care economia de suprafaţ nu se preocup din cauza interdicţiei le%ii.

0e poate spune c economia su#teran este rodul scoaterii n afara le%ii a unoractiitţi economice producerea şi nzarea dro%urilor6 prostituţia6 unele ocuri de noroc9de ctre stat sau al siturii de ctre nşişi prota%oniştii acestei economii la limita sau n afarale%ii6 prin %lisarea unui perimetru aflat la suprafaţ n altul aflat n su#teran munca lane%ru6 eaziunea fiscal6 corupţia9. n primul caz se poate or#i de rolul deciziei politice nformarea unei economii su#terane6 n timp ce6 n al doilea caz6 putem spune c deciziaindiidual este cea care creeaz economia su#teran.

$aţionnd astfel6putem susţine c economia su#teran6 ca orice alt faptomeneasc ascuns6 ţine de firea omului supus pcatului6 cruia morala creştin i se opunecu desrşire. Cu toate acestea6 omul continu s rmn o fiinţ sla#6 supus %reşelilor6

poftelor şi nestatorniciei. <in acest punct de edere6 economia su#teran este şi tre#uie

#lamat6 n speranţa c prin diminuarea ei a creşte #inele indiidual şi colecti. <in pcateaceast idee se pare c a continua s fie o simpl speranţ sau6 altfel spus6 o iluzie.

21



&encrederea noastr are ca temei presiunea deose#it la care este supus fiinţauman de ctre economie6 prin crearea şi impunerea de noi produse6 care6 urmrind cuinsistenţ s dein indispensa#ile omului6 pot uneori s fie nocie6 chiar n situaţia n careele nu se adreseaz n mod special sl#iciunilor firii omeneşti. +stfel6 economia nsşi6 prinmersul ei firesc6 poate s conduc la desprinderea unor prţi din economia de suprafaţ6 prin

intermediul re%lementrii sau interdicţiilor6 şi la alipirea lor la economia su#teran. <ar totatt de aderat şi pro#a#il rmne alternatia ca porţiuni din economia su#teran s

poat trece la economia de suprafaţ prin dere%lementri sau prin ndulcireare%lementrilor eistente şi suprimarea interdicţiilor. +ici am putea da ca eemplusuprimarea interdicţiei consumului unor dro%uri uşoare sau le%iferarea actiitţii caselor detoleranţ6 prin care s se considere o astfel de actiitate ca una fireasc6 n limitele impusede le%e.

Hraniţa ntre suprafaţ şi su#teran6 n cazul economiei6 este sta#ilit artificial6 nfuncţie de opţiuni politice6 prealente la un moment dat6 care se pot #izui pe norme moralesau pe alte interese.

$ezult c6 din punct de edre strict economic6 economia su#teran nu tre#uie

#lamat mai mult dect economia de suprafaţ6 deoarece6 n mare6 acestea se conduc dupaceleaşi re%uli6 iar %raniţa dintre ele poate fi uşor trecut prin modificarea pur şi simplu aopiniei factorilor de decizie politic faţ de o actiitate economic sau alta. +tta timp cteist o cerere care6 din cauza unor n%rdiri sau re%lementri6 nu poate fi satisfcut deoferta n cadrul economiei de suprafaţ6 a eista şi o ofert şi deci o economie su#terancare s o satisfac. )rict de mult s"ar lupta puterile politice s o su%rume6 acest lucru nu sea ntmpla din cauze profunde.

<eşi ar putea prea surprinztor6 eistenţa economiei su#terane este #enefic pentru politicieni. n primul rnd6 ea le d ocazia discursurilor electorale pentru a conin%eale%torii s"i oteze6 n speranţa unei lupte eficace a politicienilor cşti%tori n ale%erimpotria unei economii su#terane6 de multe ori supraealuat de aceştia n mod oluntar şiinteresat. n al doilea rnd6 n unele situaţii6 unele forţe politice pot %si n economiasu#teran oportunitţi salatoare de finanţare a actiitţii lor.

*e de alt parte totuşi6 resursele financiare de%aate de economia su#teran sunt6 pn la urm6 folosite6 n cea mai mare parte la finanţarea economiei de suprafaţ6operaţiune cunoscut su# denumirea de spălare a banilor .

<eoarece afacerile care au loc n economia su#teran dau naştere la enituri nnumerar6 iar nielul acestor enituri nu este eident6 tre#uie s eiste miloace prin care

#anii s fie splaţii pentru a putea fi canalizaţi ulterior spre actiitţi Bonora#ileJ. 'aisimplu spus6 este necesar s li se piard ori%inea. n zilele noastre6 #anii pot circula rapid nlumea ntrea%6 prin intermediu conturilor #ancare6 astfel nct este dificil s se sta#ileasc

cum au fost cşti%aţi iniţial. <e altfel6 multe or%anizaţii care actieaz n economiasu#teran folosesc n acest scop conta#ili6 aocaţi şi #ancheri care sunt eperţi n domeniulfinanţelor internaţionale. +stfel6 centre financiare puternice6 precum ondra şi Franfurt6sunt centre n care #anii do#ndiţi n mod ilicit sunt inestiţi n acţiuni şi o#li%aţiuni lafirme ce funcţioneaz n economia de suprafaţ. n acest fel6 %rupurile care acţioneaz neconomia su#teran dein tot mai puternice. +lte instrumente folosite n splarea #anilorsunt conturile #ancare multiple6 creditele n lanţ6 %aranţiile ncrucişate etc. <e asemenea6foarte adesea6 mişcarea fondurilor o#ţinute n cadrul economiei su#terane implic tranzacţii

peste %raniţ. <eşi autoritţile a#ilitate s funcţioneze mpotria acestui fenomen de splarea #anilor coopereaz dincolo de frontiere6 pot eista totuşi dificultţi n finalizarea acţiuniirespectie. <e eemplu eist practici care n unele ţri sunt le%ale6 n timp ce n altele sunt

ile%ale.

22



$ecur%erea la splarea #anilor se face nu numai de ctre or%anizaţiile criminaledin economia su#teran6 ci şi de ctre persoane indiiduale care"şi plaseaz #anii n conturi

#ancare secrete pentru a eita fiscalitatea sau opro#riul pu#lic6 precum şi de firme şi%uerne care doresc s ai# fonduri Bne%re B pe care s le poat utiliza la plata anumitorsericii. *ornind de la premisa c #anii nu au miros6 afacerile din economia de suprafaţ

primesc de multe ori un #alon de oi%en prin finanţrile susţinute cu #anii proeniţi dineconomia su#teran şi splaţi cu %ri şi cu concursul rapid şi calificat al unor oameni şiinstituţii6 n fond onora#ile. <in acest moti6 este %reu de rspuns dac tre#uie luptat cumiloace de forţ mpotria economiei su#terane sau6 dimpotri6 cu miloace paşnice cares ţin seama de cauzele ori%inare a acesteia; interdicţiile6 re%lementrile copleşitoare şi

precaritatea resurselor indiizilor. 0untem de prere c o cunoaştere mai profund a esenţeiumane6 o apreciere mai mare de om şi de neoile sale dierse şi un set minimal deinterdicţii şi re%lementri ale statului n domeniul economic sunt cele mai reduta#ilemiloace n aducerea unei prţi ct mai mari a economiei su#terane la suprafaţ şi constituieun demers mult mai profita#il dect am#iţia distru%erii economiei su#terane.

*entru mulţi analişti6 evaziunea fiscală este una din #olile societţilor moderne6

alturi de economia su#teran6 corupţie şi altele. *entru alţii ea este o atitudine şimanifestare #rut a democraţiei.

n educaţia fiscalitţii14 una din aria#ilele ce tre#uie luate n considerare estenclinaţia contri#ua#ilului spre eaziune fiscal. Cu ct aceast nclinaţie este mai mare6 cuatt a fi nre%istrat o pierdere mai mare de enituri fiscale din partea statului. *e termenscurt6 eazionişti au de cşti%at6 n timp ce statul are de pierdut. *e termen lun% au pierdutceilalţi contri#ua#ili care nu recur% la eaziune fiscal6 prin ridicarea posi#il a fiscalitţii

pentru complinirea resurselor financiare pu#lice diminuate de eaziune.*e termen scurt6 n urma eaziunii fiscale s"ar s ai# de cşti%at economia n

ntre%ul ei6 dac eficienţa cu care sunt utilizate resursele rezultate din eaziune este maimare dect cea pe care ar fi o#ţinut"o %uernul pentru aceste fonduri. n faţa eaziuniifiscale sunt puse teri prţi; dou prţi actie statul şi eazionistul9 şi o parte pasineeazionistul9. <ac cele dou prţi actie au n mod eident ce cşti%a6 respecti ce

pierde6 a treia parte6 nu are nici ce pierde nici ce cşti%a din eaziunea fiscal a altora.,otuşi pe termen lun%6 cel care nu recur%e la eaziune fiscal6 ar putea s suporte

o creştere a sarcinii fiscale datorit %olurilor produse n #u%etul de stat de eazionişti. El poate anticipa acest proces6 dar nu este si%ur c a lua hotrrea6 n acest contet6 s recur%şi el la eaziune. Cei mai mulţi eazionişti nu o or face nici n continuare6 fie c nu auocazia6 fie c nu merit6 fie6 pur şi simplu6 c au aersiune pentru astfel de fapte.

,otuşi6 dac semnalele sunt puternice n le%tur cu aria %eo%rafico G profesionaletins a eaziunii fiscale sau puterea pu#lic s"a discreditat n faţa contri#ua#ililor6 eist

toate şansele ca numrul eazioniştilor s se n%roaşe6 fiind posi#il ca fenomenul s scapede su# control. n aceste situaţii6 eist toate premisele s socotim c societatea sufer de #oala numit eaziune fiscal.

ntre aceast #oal şi cea a corupţiei6 de eemplu6 eist unele diferenţe6 cum ar fi;" eaziunea fiscal urmreşte punerea la adpost de poftele statului a unei prţi din

cşti%ul indiidual6 n timp ce corupţia urmreşte crearea condiţiilor aun%erii la cşti% prinaccesul la resurse6 prin intermediul aantaului ocult15.

" eaziunea fiscal poate fi numai un act unilateral6 n timp ce corupţia este un act #ilateral sau multilateral?

" eaziunea fiscal poate fi considerat6 din punctul de edere al celui carerecur%e la ea6 ca un act le%itim6 n timp ce corupţia urmreşte accesul la resurse pu#lice

14 &. Loanţ6 NNFiscalitatea şi prota%onştii eiNN6 n /mpozite şi tae6 1((7.15 BCorupţia G o a#ordare economicJ6 ,ri#una economic6 ucureşti6 1((76 p.412.

23



pentru creşterea cşti%ului personal prin coruperea celor care le %estioneaz?" eaziunea fiscal poate fi N un act curatN6 fr s implice N mnirea N altora6 pe

cnd corupţia6 fiind cu precdere un act #ilateral sau multilateral6 presupune mnirea altor persoane cu precdere pu#lice9?

" n timp ce corupţia este ntotdeauna nsoţit de eaziune fiscal6 eaziunea

fiscal nu presupune recur%erea la corupere?" eaziunea fiscal o ntlnim n cadrul economiei de suprafaţ dar mai ales n cel

al economiei su#terane6 unde eaziunea este %eneralizat6 pe cnd corupţia are loc numai neconomia de suprafaţ aceasta nu eclude ca intenţia şi forţele care recur% la corupere sin6 n principal6 din economia su#teran9.

*ro#a#il c mai sunt şi alte distincţii şi asemnri ntre eaziunea fiscal şicorupţie. <eşi important6 cunoaşterea mecanismelor de funcţionare şi de acţiune aleeconomiei su#terane6 eaziunii fiscale şi corupţiei1 nu poate da sin%ur rezultate n lupta cuaceste #oli. +cţiunea factorilor competenţi n conformitate cu le%ea nu este nici easuficient. Este necesar o permanent primenire a concepţiilor factorilor politici6 caretre#uie s ţin seama nu numai de cauzele6 circumstanţele şi efectele unor fenomene de

%enul celor pe care le"am prezentat6 ci şi de raportul dintre factori şi aceste fenomene6 ori deraportul dintre stat şi cetţean. +cesta din urm nu tre#uie striit n numele unor raţiunisuperioare ce sluesc o minoritate priile%iat.

1 0iliu Cerna6 B*iaţa financiarJ6 nr. ("1!6 1((8.

24



CAPITOLUL III

SISTEMULUL FISCAL ÎN ROMÂNIA

3.1. No'#n) % ('("+ &'(c)$

S'("+#$ &'(c)$ const ntru"un ansam#lu de masuri şi acţiuni6 ntreprinse de stat printr"o politic fiscal adecat6 n ceea ce prieşte; rolul impozitelor şi taelor6 tipuri deimpozite şi tae6 aşezarea6 perceperea şi utilizarea impozitelor şi taelor.

0istemul fiscal6 ca ansam#lu de principii6 re%uli şi mod de or%anizare6 sematerializeaz n le%i sau acte normatie cu putere de le%e emise cu scopul de a colectaeniturile statului şi a re%lementa cheltuirea acestora.

,otodat6 acesta determin capacitatea statului de a finanţa cheltuielile şi de a"i protea pe cei sla#i.

n $omnia6 sarcina crerii unui sistem fiscal şi a unei strate%ii fiscale reinele%islatiului*arlamentul9 şi eecutiului Huernul9.

*olitica fiscal a statului este un factor determinant6 n sensul c6att eecutiulct şi le%islatiul tre#uie s sta#ileasc sistemul fiscal pe care"l practic6 ct şi strate%ia deurmat n cadrul administraţiei fiscale.

0istemul fiscal n $omnia tre#uie s ndeplineasc dou condiţii;" s ai# criterii precise?" s eiste o manifestare de oinţ din am#ele prţi6 inclusi oinţ politic.Ela#orarea politicii fiscale este un act de decizii comple6 care tre#uie s

urmreasc; " criteriile de eficienţ?

" reducerea fluctuaţiilor şi a insta#ilitţii economice? " eniturile consumatorilor şi protearea acestora? " dezoltarea impozitelor sau alte forme de preleri şi

stimulareaacestora?

" distri#uirea iniţial a eniturilor6 care tre#uie s influenţezeactiitatea economic6 inestiţiile şi consumul.

Faţ de sistemul fiscal şi strate%ia acestuia6 este necesar o ct mai #unadministrare fiscal pe care6 de re%ul6 tre#uie s o fac 'inisterul Finanţelor.

n cadrul administraţiei fiscale6 tre#uie ela#orate dou proceduri;a9 procedura fiscală;

#9 procedura de control fiscal.

*rocedura fiscal const n ela#orarea unei metodolo%ii fiscale priind;" aşezarea impozitelor şi taelorprin constatare6 calculare şi sta#ilirea impozitelor

şi taelor9? " perceperea şi ncasarea impozitelor şi taelor urmrirea6 ncasarea6

ntocmirea eidenţelor fiscale nominale"roluri şi fişele pltitorului"şi centralizate"re%istrul partizi"enituri6 contul de#ite ncasri etc.9.

Creşterea producţiei n orice economie are ca efect şi creşterea olumuluiimpozitelor. Constituirea resurselor financiare pu#lice"enituri #u%etare6 potriit e%iifinanţelor pu#lice6 se face pe seama impozitelor6 taelor6 contri#uţiilor şi eniturilor

nefiscale6 fiind interzise perceperea acestora dac nu sunt sta#ilite prin le%e. *ercepereaimpozitelor şi taelor se realizeaz de la su#iectul impoza#il6 reprezentat de persoana fizic

25



sau uridic ce are n proprietate #unuri sau realizeaz enituri impoza#ile sau taa#ile potriit le%ii care %enereaz titluri de creanţ fiscale9. +cesta are la rndul su o#li%aţia dea declara #unurile şi eniturile6 de a ntocmi anumite eidenţe6 precum şi dreptul de a cerenlesniri le%ale şi de a contesta anumite operaţiuni ile%ale.

)#iectul impoza#ilmateria impoza#il9 este #unul6enitul etc. 6 pentru care se

datoreaz impozitele directe şi nzarea6 punerea n circulaţie etc. 6 a unor #unuri6 prestareaunui sericiu n cazul impozitelor indirecte.

+şezarea impozitelor şi taelor se face;" n sume a#solute e;taa asupra miloacelor de transport6 taa pentru

cazinouri6 accize69?" n cote procentuale fie e; impozitul pe profit6 taa pe aloare adu%at6 taa

pentru ocurile de noroc6 impozitul pe diidende9?" n cote procentuale pe tranşe de enite; impozitul pe salariu6 impozitul pe

enitul realizat din actiitţi desfşurate pe #az de li#er iniţiati6 impozitul pe sumele #rute o#ţinute de persoanele fizice pentru do#nzi6 sericii prestate şi lucrri eecutate deacestea9.

/mpozitele constau n prelearea o#li%atorie a unor sume la #u%etul de stat sau #u%etul local cu titlu definiti6 de ctre persoane fizice sau uridice6 n condiţiile sta#ilite dele%e6 fr o#li%aţia de a i se asi%ura pltitorului o contraprestaţie direct şi imediat.

,aele reprezint6 n principiu6 plţi efectuate de persoane fizica sau uridice pentru sericiile prestate acestora n mod direct şi imediat de autoritţile pu#lice.

Cea mai cunoscut clasificare a impozitelor şi taelor6 att n re%lementrilefiscale ct şi n lucrrile de specialitate6 este cea care are n edere modul de percepere.

<eose#im urmtoarele cate%orii de impozite;" impozitele directe6 care se sta#ilesc n sarcina persoanelor fizice sau uridice6

prin aplicarea unor cote de impozit asupra eniturilor sau aerii acestora impozitul pe profit6 impozitul pe salarii etc.9?

" impozite indirecte6 care se sta#ilesc asupra #unurilor ndute6 sericiilor prestate sau lucrurilor eecutate şi6 de re%ul6 sunt incluse n preţ taa pe aloare adu%at6accize şi alte tae indirecte6 tae amale6 tae de tim#ru de la persoane uridice6 tae pentrueli#erarea de licenţe şi autorizaţii de funcţionare6 impozitul pe spectacole etc.9.

n $omnia6 eniturile #u%etarepotriit structurii #u%etului de stat9sunt formate din;

a9 enituri curente ; " enituri fiscaleimpozite directe şi impozite indirecte9? #9 enituri nefiscale enituri de la re%iile autonome6 instituţiile pu#lice6 tae de metrolo%ie6 tae consulare etc. 9?c9 enituri din capital din alorificarea unor #unuri ale statului6 instituţii

pu#lice9? d9 enituri proenite din ram#ursarea ratelor de la mprumuturile interne saueterne.

0cderea eniturilor #u%etare este determinat de scderea impozitelor şi taelorcolectate. n condiţiile cnd nielul cheltuielilor este mai mare dect nielul eniturilor

#u%etare6 are loc un deficit #u%etar care poate fi acoperit6 n principal6 din mprumuturi pecare statul tre#uie s le fac att din eterior ct şi din interior9.

Creşterea impozitelor se poate realiza numai n condiţiile creşterii #azei deimpozitare creştere care se poate realiza numai pe #aza unei creşteri economice reale şisolide9.

<e re%ul6 creşterea impozitelor tre#uie s fie inferioar creşterii eniturilor

impoza#ile

2



<ac notm cu * G rata de impunere fiscal6 cu ' G impozitul pe enit şi cu Genitul supus impozitrii6 o#ţinem relaţia; ' < &*06. <eci raportul dintre creştereaimpozitelor şi creşterea eniturilor reprezint rata mar%inal de impunere. $ata mar%inalde impunere6 ne arat cu ct creşte olumul impozitului pe o unitate suplimentar de enit.n cadrul politicii fiscale sunt re%lementate modalitţile şi termenele de percepere a

impozitelor şi taelor directe şi indirecte. <e re%ul6 impozitele sunt pro%resie.n actiitatea desfşurat de personalul 'inisterului Finanţelor *u#lice6 central şi

teritorial6 aplicarea procedurii fiscale const n a ela#ora şi difuza norme metodolo%ice procedurale pentru fiecare natur de impozit şi ta.

+ceste norme tre#uie s cuprind6 eplicat n detaliu6 procedeul tehnic nscris nactele normatie6 procedeu care cuprinde urmtoarele capitole;

" #aza de impozitare." cota de impozitare." ecepţii de la re%ul." dac este prezut o#li%aţia de depunere a deconturilor sau a declaraţiilor de

impunere şi la ce termen.

" eidenţ şi nre%istrare metodolo%ic9 conta#il." cine plteşte." la ce termen se plteşte." cine ncaseaz." cnd ireaz." #u%etul la care se ireaz." ce facilitţi se pot ira şi de ctre cine." sancţiuni pe cate%orii de sume maorri6 amenzi9." termen de prescripţie." o#li%aţii declaratie.<e asemenea6 prin norme tre#uie s se pread modul cum sunt aşezate6 percepute şi

nscrise n eidenţele fiscale impozitele şi taele6 pornind de la elemente comune ale aşezrii şi perceperii acestora; o#iectul enitului #u%etarenitul6 profitul6 preţul6 #unurile6 actele şifaptele96 #aza de calcul6 su#iectul enitului #u%etar6 cota impoza#ilprocentual fi6

procentual pro%resi96 termenul de plat6 nlesnirile ce se acord contri#ua#ililor6 drepturi şio#li%aţii6 sancţiuni.

+şezarea impozitelor şi taelor const n constatarea6 calcularea şi sta#ilirea lor prinde#itareroluri fiscale9 sau prin crearea de o#li%aţii fiscalefişa pltitorului9. + percepe impoziteeste o operaţiune care se refer la urmrirea şi ncasarea lor6 precum şi la ntocmireaeidenţelor fiscale; centralizate6 nominale rol6 fiş9.

Controlul modului de aşezare şi percepere a impozitelor şi taelor se numeşte control

fiscal şi se realizeaz cu autorul aparatului fiscal6 parte component a sistemului şi a HrziiFinanciare. 'odul de or%anizare a controlului fiscal6 procedeele şi tehnicile de control difer nfuncţie de politica financiar şi fiscal a momentului. n prezent6 controlul fiscal se realizeaz

prin inspectori6 reizorii fiscali şi prin comisarii Hrzii Financiare din cadrul direcţiilor%enerale a finanţelor pu#lice şi controlului financiar de stat udeţene şi municipiului ucureşti.+ctiitatea acestora este erificat6 la rndul ei6 de inspectori din cadrul unor direcţiispecializate din 'inisterul Finanţelor/nspecţia %eneral pentru actiitatea intern6 Hardafinanciar6 <irecţia %eneral a milor etc.9. Controlul poate fi operati6 sau preenti şiulterior şi se desfşoar la sediu6 domiciliul sau reşedinţa contri#ua#ilului6 sau la sediulor%anului fiscal6dup caz. Controlul operati sau preenti se realizeaz6 de re%ul6 de comisariiHrzii financiare6 iar controlul ulterior de aparatul fiscal.

+tta timp ct cele dou forme de control se desfşoar unitar şi urmresc acelaşiscop cuprinderea n control a ntre%ii materii impoza#ile6 a tuturor contri#ua#ililor6 att n

27



momentul desfşurrii actiitţilor impoza#ile ct şi ulterior96 ele se completeaz reciproc.*rinfolosirea unei #aze de date comune şi prin schim#ul permanent de informaţii ntre inspectoriifiscali şi comisarii Hrzii financiare se poate preeni6 stopa şi scoate la ieal tendinţe şi faptede eludare a le%ilor fiscale. ,re#uie s nţele%em c6 prin politica fiscal se creaz sistemulfiscal şi strate%ia fiscal6iar prin administraţia fiscal se creaz procedurile fiscale şi procedurile

de control fiscal. +tt sistemul fiscal ct şi procedurile fiscale tre#uie s fie ct mai 0/'*E6 pe nţelesul tuturor contri#ua#ililor. -n sistem fiscal se poate caracteriza n funcţie demetodele6tehnicile şi instrumentele folosite n aşezarea şi perceperea impozitelor şi taelor.

/mpunerea poate fi ;" indiidual sau colecti?" direct sau indirect?" iniţial sau anual.*erceperea se realizeaz prin una din metodele ;" plat direct?" reţinerea stopaul9 la surs?" aplicarea de tim#re mo#ile.

/nstrumentele folosite n aşezarea şi perceperea impozitelor şi taelor;" declaraţia de impunere?" declaraţia de nre%istrare pentru pltitorii de impozite şi tae?" declaraţia priind o#li%aţia la #u%etul de stat decontul priind accizele6 darea de

seam priind calcularea6 reţinerea şi rsarea impozitului pe salarii9?" procesul"er#al de erificare a declaraţiilor şi deconturilor?" procesul"er#al de control?" nştiinţarea de plat?" somaţiile şi sechestrele asi%uratorii documentaţiile de alorificare a acestora9n concluzie6 ('("+#$ &'(c)$ tre#uie s fie ;" unitar?" simplu6 s predomine autoimpunerea?" eficient?" realizat cu costuri mici e. impozitul pe salarii care este un impozit ce se

realizeaz prin stopa la surs şi ale crui costuri de realizare sunt foarte mici9?" cu o strate%ie clar6 concret şi eficient?" s fie diriat astfel nct s urmreasc strn%erea tuturor o#li%aţiilor?" s fie computerizat?" astfel orientat nct s #eneficieze de o structur or%anizatoric optim?" s dispun de personal fiscal cu o nalt pre%tire de specialitate.P*oc%#*) &'(c)$- "*#' (- &'=

" clar?" localizat pentru fiecare impozit şi ta.n prezent6 n $omnia specialiştii sunt preocupaţi n efectuarea unei reforme a

administraţiei fiscale6 care s urmreasc simplificarea sistemului fiscal actual de impozite şitae6 prin introducerea impozitului pe enitul %lo#al. *entru a realiza acest o#iecti estenecesar o susţinere şi o dorinţ politic de a face reforma din partea tuturor factorilorinteresaţi.

<in punct de edere tehnic sunt necesare a se realiza dou condiţii maore;" de form inentarierea contri#ua#ililor şi dotarea cu tehnic de calcul a

structurilor centrale şi teritoriale ale 'inisterului Finanţelor9" de fond6 n sensul c tre#uie corelate condiţiile de aşezare şi percepere ale

actualelor impozite şi tae cu metodolo%ia de aşezare şi percepere a impozitului pe enitul%lo#al anual.

28



3.2. Mc)n'(+#$ &'(c)$

,ranspunerea n practic a preederilor cuprinse ntru"un sistem fiscal şi a procedurilor ela#orate de administraţia fiscal6 presupune eistenţa unui mecanism6 a unuian%rena6 #ine pus la punct6 cu norme şi re%uli #ine determinate.

'ecanismul fiscal este alctuit dintr"un ansam#lu de metode şi tehnici pe carestatul le foloseşte pentru realizarea eniturilor #u%etare6 ritmic şi la termenele sta#ilite. Cuct aceste metode şi tehnici sunt mai simple şi clare pentru pltitorii de impozite şi tae6 cuatt perceperea mai uşor de realizat. <ac printr"un sistem fiscal6 le%islatiul şi eecutiulcreeaz metodolo%ii pentru un numr ridicat de impozite şi tae6 n cadrul administraţieifiscale este necesar s se foloseasc un personal numeros şi un olum de timp ridicat pentrua aşeza şi percepe impozitele şi taele datorate de ctre contri#ua#ili. <e eemplu6 n

prezent6 n sistemul fiscal din $omnia funcţioneaz peste 18! de impozite şi tae6 cumetode şi tehnici diferite6 cu un consum de munc ie foarte ridicat6 aun%ndu"se ca launele impozite şi tae6 costul de aşezare şi percepere s reprezinte 5!"!= din aloareaacestora. 'ult mai uşor pentru administraţia fiscal este ca numrul acestor impozite şi taes fie ct mai redus6 cu #aze de impozitare si%ure şi clare6 cu termene de percepere corelateritmic cu nielul eniturilor populaţiei. n statele unde6 n locul unui numr ridicat şi diersde le%i fiscale funcţioneaz un numr redus6 iar aşezarea şi perceperea se #azeaz pe o le%efiscal principal e.; e%ea impozitului pe enitul %lo#al96 asi%urarea eniturilor #u%etarese realizeaz si%ur6 ritmic şi la termene sta#ilite. <e altfel6 n aceste ţri şi fenomenul desustra%ere de la plat a cuantumului impozitelor şi taelor sta#ilite eaziunea fiscal9 estefoarte redus n comparaţie cu ţrile unde aşezarea şi perceperea impozitelor şi taelor se

#azeaz pe un numr ridicat şi diersificat de le%i fiscale.'ai mult6 eistenţa le%ii impozitului pe enitul %lo#al presupune;" an%aarea unui numr redus de personal6 ns foarte #ine pre%tit profesional şi

specializat n utilizarea tehnicii de calcul?" o eidenţ nominal clar a tuturor contri#ua#ililor pltitori ai impozitului pe

enit %lo#al.,recerea $omniei de la actualul sistem fiscal6 cu un numr ridicat de le%i fiscale6

la aplicarea e%ii impozitului pe enit %lo#al6 presupune ca pe ln% condiţiile de formenumerate mai sus6 s rezole şi s ndeplineasc şi o serie de aspecte de fond. 0chim#areaanului fiscal6 astfel nct acesta s nu mai coincid cu anul calendaristic6 este şi ea ocondiţie de form a schim#rii sistemului fiscal romnesc. +ceast schim#are a aea

implicaţii şi n fondul pro#lematicii sistemului fiscal6 n sensul eficientizrii lui. Este ştiutc n $omnia6 n prezent6 eniturile populaţia sunt nete şi #rute. Cele #rute sunt supuse preederilor le%islaţiei fiscale6 n aşa fel nct contri#ua#ilii şi nsuşesc numai suma net6rmas dup impozitare. <eci n prezent contri#ua#ilii #eneficiaz de enituri rezultate dincolectare de la cetţeni a unor sume proenite dup aplicarea unor cote asupra eniturilorrealizate de persoane fizice sau uridice6 impuse pe #aza le%ilor fiscale prin stopa la sursimpozitul pe salarii6 diidende etc.9 sau aplicndu"se procedurile fiscale ale impozitului sautaei ce urmeaz a fi aşezate şi ncasate.

'ecanismul fiscal presupune c6 n cadrul administrrii impozitelor şi taelor6 attla nielul contri#ua#ililor ct şi la nielul unitţilor fiscale6 percepţii rurale comune96circumscripţii fiscale oraşe9 şi administraţii financiare municipii96 s eiste ntocmite

eidenţe fiscale nominale roluri6 fişe ale pltitorului9 şi centralizate re%istrul partizi"enituri6 contul de#ite ncasri 96 clare şi cu nre%istrri la zi. *entru ca un mecanism fiscal

2(



s funcţioneze coerent6 clar şi eficient este necesar ca n cadrul administraţiei fiscale6 s fientocmite şi aplicate procedurile de control.

a ntocmirea acestor proceduri de control tre#uie s se urmreasc ;" crearea unei metodolo%ii de control unitare şi clare pentru fiecare impozit sau

ta6 asupra modului cum sunt aşezate şi percepute acestea?

" s se respecte etica ntre contri#ua#ili şi #u%etul de stat?" s se urmreasc ca orice control s fie efectuat cu acordul am#elor prţi6 pe

de o parte contri#ua#ilii6 iar pe de alt parte reprezentantul administraţiei fiscale. Estenecesar ca orice contri#ua#il s fie nştiinţat din timp asupra datei nceperii controlului.

+plicarea corect a tuturor etapelor din an%renaul unui mecanism fiscal6 tre#uies permit n final6 ca fiecare conductor de unitate fiscal s poat cunoaşte6 la zi6 situaţia%estiunii impozitelor şi taelor aşezate la contri#ua#ili şi datorate de aceştia.

3.2.1. )#li%aţia fiscal

)#li%aţia sta#ilit unilateral de ctre stat prin acte normatie n sarcina persoanelor fizice sau uridice denumite contri#ua#ili9 constnd ntr"o anumit sum de #ani ce urmeaz a fi pltit de acestea la termenul sta#ilit n contul #u%etului de stat este oo#li%aţie #u%etar. )#li%aţia #u%etar este o o#li%aţie uridic6 izorul acesteia a fintotdeauna le%ea sau actul normati cu aloare de le%e care instituie şi re%lementeaz unenit al #u%etului de stat. Ea reprezint6 deci6 un enit al #u%etului de stat al crui #eneficiareste ntrea%a societate. Constatarea şi indiidualizarea o#li%aţiei #u%etare se realizeaz printitlu de creanţ #u%etar6 care reprezint un act uridic unilateral. <epşirea6 de ctreor%anele fiscale a#ilitate6 a cadrului sta#ilit de le%e precum şi indiidualizarea o#li%aţiei

#u%etare6 d contri#ua#ilului dreptul de a contesta titlul de creanţ astfel emis. ,itlul decreanţ #u%etar este un act uridic declarati de drepturi şi o#li%aţii şi este eecutoriu dedrept. ,itlurile de creanţ #u%etar pot aea un caracter eplicit e.; procesul"er#al deimpunere6 declaraţia de impunere6 declaraţia amal etc.9 sau implicit e.; procesul"er#alde control6statele de plat a salariaţilor etc.9.

'odificarea o#li%aţiei #u%etare este determinat de ;modificarea maseiimpoza#ile6 modificarea situaţiei uridice a contri#ua#ililor6 acordarea de nlesniri le%ale6modificarea actelor normatie ce instituie şi re%lementeaz enitul #u%etar respecti.

+şezarea şi perceperea unei o#li%aţii #u%etare presupune cunoaşterea şi aplicareale%islaţiei fiscale n materie6 referitoare la ;

" Debitorul impunerii " poate fi orice persoan fizic sau uridic care datoreaz

potriit le%ii6 impozite6 tae6 alte preleri6 denumit n le%islaţia fiscal6 contri#ua#il?" biectul impunerii fiscale G constituie Bmateria impoza#ilJ6 care poate fieniturile persoanelor fizice sau uridice enitul #rut6 sau profitul impoza#il96 #unurileimpoza#ile sau taa#ile potriit le%ii6 alte alori care %enereaz titluri de creanţ fiscal.'ateria impoza#il poate fi nscrisurile ce atest diferite acte uridice srşite deautoritţile pu#lice6 pentru care se datoreaz tae de tim#ru.

" !nitatea de evaluare poate fi6 n funcţie de #aza de calcul; " cot fi6 dac B#aza de calculJ o formeaz anumite #unuri sau fapte

uridice? " cot procentual6 dac B#aza de calculJ este enitul impoza#il sau

aloarea #unului. +ceast cot poate fi ; proporţional6 pro%resi şi re%resi.

" !nitatea de impunere este unitatea de msur a materiei impoza#ile.

3!



" "erceperea (încasarea9 eniturilor #u%etului de stat se poate realiza prin maimulte metode6 astfel;

a9 plata direct imediat? #9 stopa la surs?c9 aplicarea de tim#re fiscale?

d9 eecutarea silit." #ermenul de plată este data limit pn la care un anumit impozit6ta sau alt enit cuenit #u%etului tre#uie achitat ctre #u%et.*lata o#li%aţiilor #u%etare se face n numerar6 prin irament sta#ilit de le%e6

distinct pentru fiecare sum datorat n parte6 n contul #u%etar corespunztor6 n ordineaechimii.

nlesniri6 scutiri şi reduceri6 amnri6 suspendri6 eşalonri6 restituiri sunt facilitţiacordate6 potriit preederilor actelor normatie ce instituie şi re%lementeaz eniturile la

#u%etul de stat şi eecutarea creanţelor #u%etare6 att pentru impozite6 tae şi alte o#li%aţii #u%etare ct şi pentru maorrile de ntrziere pentru neplata n termen a creanţelor #u%etare.

" $ăspunderea contribuabilului poate fi ; disciplinar6 contraenţional sau penal6 care se a cumula cu rspunderea material sau ciil datorat scopului concreturmrit de le%iuitori şi anume recuperare inte%ral a creanţelor statului.

" %tingerea obligaţiei fiscale se poate efectua prin; plata de #un oie ao#li%aţiei #u%etare6 realizndu"se prin ncasarea impozitului sau taei datorate?compensarea unei o#li%aţii pltite n plus6 co o alt o#li%aţie #u%etar restant din anii

precedenţi6 scadenţa n anul n curs6 iitoare96 la cerea contri#ua#ilului sau cu acordul suetc.

3.3. Po$'"'c) &'(c)$- 4' !*&c'on)*) ('("+#$#' &'(c)$

n anul 1((86 acţiunile de politică fiscală şi bugetară s"au nscris6 n principal nurmtoarele direcţii;

" $eforma sistemului fiscal şi #u%etar6 care s asi%ure crearea şi perfecţionarea pr%hiilor necesare eecutrii acestora n economia de piaţ?

" +decarea instrumentelor şi acţiunilor specifice6 corespunztor cerinţelorsusţinerii o#iectielor sta#ilizrii şi relansrii economice.

n cadrul reformei sistemului fiscal s"au fundamentat şi apro#at acte normatieimportante pentru economia de piaţ şi s"a continuat perfecţionarea le%islaţiei fiscale

eistente. 0"au iniţiat şi promoat acte normatie pentru completarea cadrului le%islatireferitor la accize şi la taele pe aloarea adu%at6 punndu"se accent pe corelarea acestuiimpozit cu condiţiile concrete de aplicare a unor msuri de protecţie social. n acest cadru6

pot fi eidenţiate msurile luate n principal pentru;" realizarea pro%ramului priind sistemul de %estiune a dosarelor fiscale?" re%lementarea instituţiei creditului ipotecar?" modificarea unor preederi le%ale6 n sensul acceptrii compensrilor

reciproce a plţilor restante ntre marile re%ii:companii naţionale şi 'inisterul Finanţelor?" ela#orarea metodolo%iei priind conta#ilitatea de %estiune?" re%lementarea lichidrii6 fuziunii şi diizri societţilor comerciale?" modificarea re%lementrilor priind procedura de ntocmire şi depunere a

declaraţiilor de impozite şi tae?

31



" armonizarea preederilor fiscale priind impozitarea eniturilor realizate de persoane fizice şi uridice nerezidente cu le%islaţia Comunitţii Europene şi preederileconenţiilor de eitare a du#lei impuneri?

" urmrirea şi eidenţierea concret a nzrilor de #unuri ctre populaţie prininstituirea o#li%aţii a%enţilor economici pltitori de taa pe aloare adu%at de a emite

#onuri fiscale utiliznd aparate de marcat electronice fiscale?" modificarea şi completarea preederilor priind re%imul accizelor6 a taei pa

aloare adu%at şi a altor impozite indirecte; a fost maorat procentul de reducere aaccizelor acordat productorilor care utilizeaz n reţele de fa#ricaţie cel puţin 5!= din

producţia intern de l a 2!= eistent la 35=9?" perfecţionarea sistemului de marcare pentru ţi%arete6 produse din tutun şi

#uturi alcoolice din import prin transformarea marcaelor cu caracter de control n marcaece caracter fiscal? totodat s"a sta#ilit o#li%atiitatea importatorului de astfel de produse cala achiziţionarea marcaelor s plteasc anticipat şi accizele aferente mrfurilor ce urmeazs fie importate?

" instituirea re%imului de suprae%here fiscal a producţiei interne6 circulaţia şi

comercializarea alcoolului şi #uturilor alcoolice n scopul eliminrii fenomenului deeaziune şi fraud fiscal?

" adoptarea de re%lementri priind impozitele şi taele locale prin sta#ilireaunui nou sistem de impozitare pentru cldiri6 terenuri şi alte #unuri.

*olitica #u%etar a fost aat pe mo#ilizarea eniturilor6 astfel nct s se asi%urefuncţionarea sectoarelor din economie şi realizarea o#iectielor prioritare cuprinse n*ro%ramul de Huernare. *rin #u%etul de stat6 s"a urmrit aplicarea unor politici adecate nscopul realizrii condiţiilor pentru sta#ilizarea cadrului macroeconomic şi financiar6 n modcorelat cu o#iectiele politicii de priatizare şi restructurare a tuturor sectoareloreconomico"sociale. n acest cadru6 politica #u%etar a fost ndreptat asupra urmtoarelorcoordonate;

" menţinerea deficitului #u%etar n limite controla#ile posi#il de finanţat ncondiţii neinflaţioniste

" mai #una cunoaştere a #azei impoza#ile şi intensificarea acţiunilor ndreptatespre ncasarea eniturilor?

" urmrirea ri%uroas a nielului cheltuielilor pu#lice?" continuarea acţiunilor pentru creşterea autonomiei financiare şi decizionale a

autoritţilor locale prin trecerea de la #u%etul de stat #u%etul local a unor cate%orii deenituri?adoptarea le%ii finanţelor pu#lice locale?

" ntrirea controlului statului asupra cheltuielilor nre%istrate de re%iileautonome şi reor%anizarea acestora n companii:societţi naţionale şi societţi comerciale?

instituirea de pro%rame pentru eliminarea pierderilor din economie prin restructurarea6reor%anizarea şi nchiderea unor societţi comerciale care nre%istreaz n actiitate pierderinsemnate6 plţi restante la #u%etul de stat şi #u%etul asi%urrilor sociale6 ctre #nci şifurnizori de utilitţi.

n perioada urmtoare6 pentru realizarea o#iectielor de politic fiscal şi #u%etarsunt sta#ilite msuri pentru intensificarea actiitţii din acest domeniu6 andu"se n edere;

" colectarea mai eficient şi dinamic a eniturilor datorate statului?" adoptarea de noi msuri pentru diminuarea #locaului financiar?" fuzionarea şi a#sor#ţia societţilor comerciale6 precum şi a cadrului

concepţional perfecţionat al conta#ilitţii de %estiune?" or%anizarea şi funcţionarea controlului financiar fiscal?

" instituirea sistemului de restituire a taei pe aloare adu%at aferent #unurilor cumprate din epoziţii şi din reţeaua comercial de ctre persoane fizice cu

32



domiciliul n strintate6 msuri ce urmresc alinierea la practica comunitar6 n perspectiainte%rrii ţrii noastre n -niunea European.

Ca urmare se impune de ur%enţ6 reor%anizarea ntre%ului sistem fiscal pentru arspunde o#iectielor de stimulare a dezoltrii economice6 de promoare a inestirii nraport cu consumul precum şi de m#untţire %eneral a climatului de afaceri. 0 se

analizeze implicaţiile unei eentule modificri a anului fiscal6 astfel nct acesta s nceapla data de 1 aprilie şi s se ncheie la data de 31 martie.

n acest contet este necesar continuarea eforturilor n urmtoarele direcţii;" creşterea transparenţei sistemului fiscal?" eliminarea discriminrilor şi a eceptrilor de la plata impozitelor indirecte şi

a taelor?" asi%urarea unei #aze sta#ile de impozitare?" reducerea taelor amale şi uniformizarea tarifului amal n conformitate cu

acordurile internaţionale ale $omniei?" perfecţionarea sistemului de administrare a colectrii de tae şi impozite şi

reducerea costurilor acestuia inclusi prin pre%tirea adoptrii şi aplicrii aSuis"ului

comunitar n priinţa administrrii ,>+ şi a accizelor9?" reducerea şi preenirea eaziunii fiscale?" reforma sistemului conta#ilitţii prin armonizarea lui cu cel european?" introducerea impozitului pe enitul %lo#al anual.

3.:. APARATUL FISCAL

+paratul fiscal n%lo#eaz ansam#lul instituţiilor care au drept colectarea şi

%estionarea impozitelor şi taelor6inclusi procedura de percepere a acestora. n $omnia principala instituţie ndrituit n acest sens este 'inisterului Finanţelor *u#lice6 actiitatea priind finanţelor este condus de ministru6 autat de secretarii de stat6 numiţi dup criterii politice6 care formeaz etaul de conducere politic al ministerului.

+ctiitatea tehnic a ministerului este condus de secretarul %eneral6 nsu#ordinea cruia se afl secretarii %enerali aduncţii6 care coordoneaz departamenteleministerului cum sunt ; <epartamentul #u%et6 <epartamentul trezoreriei şi datoriei pu#lice6<epartamentul sericii interne. n structura acestor departamente funcţioneaz şi direcţii%enerale6 astfel; <irecţia %eneral a impozitelor directe6 <irecţia %eneral a impozitelorindirecte6 <irecţia de politici fiscale şi informatizarea administraţiei fiscale6 <irecţia de

proceduri şi metodolo%ii fiscale6 <irecţia %eneral de ealuare şi eecutare silit a

eniturilor statului ş.a. n afara departamentelor coordonate direct de ministru sau secretarul%eneral şi desfşoar actiitatea6 Harda financiar6 <irecţia %eneral a controlului6 <irecţia%eneral a milor şi /nspecţia %eneral pentru actiitatea intern.

<up cum rezult din structura sa6 prin aparatul acestor direcţii se asi%urorientarea şi ndrumarea metodolo%ic priind impozitele şi taele6 n ederea aplicriiunitare a actelor normatie6 n speţ att de ctre a%enţii economici şi alte unitţi pltitoarede impozite şi tae6 ct şi de ctre aparatul de control financiar şi fiscal central şi teritorial.

Fiecare direcţie %eneral şi direcţie şi ndeplineşte aceste atri#uţii n cadrulcompetenţelor ce le rein6 ca6 de pild6 n domeniul impozitelor directe6 respecti al celorindirecte6 al controlului financiar de stat6 %rzii financiare6 etc.

n acest scop sunt ela#orate norme metodolo%ice6 instrucţiuni6 precizri6 etc.6 cu

priire la modul de aplicare a actelor normatie prin care sunt instituite impozite şi tae6taa pe aloare adu%at şi accizele6 impozitul pe profit6etc. G apro#ate6 n ultim instanţ6

33



prin ordine ale ministrului finanţelor sau hotrri ale Huernului. +semenea re%lementridepartamentale sunt necesare de fiecare dat cnd apare o nou le%e priind impozitele şitaele6 and scopul6 aşa cum s"a mai artat6 s asi%ure aplicarea corect şi unitar aacesteia6 o mai #un precizare a o#li%aţiilor şi rspunderilor ce rein pltitorilor6 ca şieplicarea mai detaliat a cazurilor ce pot intereni n le%tur cu incidenţa fiecrui impozit

n parte. <e multe ori6 ela#orarea unor instrucţiuni de aplicare este cerut de nsuşi actulnormati respecti6 situaţie n care acestea dein sine Sua non. 0unt ns situaţii6 destul defrecente6 din pcate6 cnd se emit instrucţiuni dup instrucţiuni la acelaşi act normati6

precizri la precizri şi completri la cele anterioare6 ceea ce contri#uie la derutareacontri#ua#ililor şi la lipsa de si%uranţ a aparatului de control n impunerea aplicriile%islaţiei n materie fiscal.

<e cele mai multe ori cazurile de acest fel se datoreaz unei incomplete cuprinderişi eplicri n le%islaţia fiscal a elementelor tehnice referitoare la impozitele şi taele ncauz6 ca şi lipsei de claritate n redactarea unor preederi6 ce pot conduce la nţele%erea şiinterpretarea diferit a lor6 cu repercusiuni ne%atie n aplicarea acestora.

*roiectele de acte normatie priind impozitele şi taele6 pe care Huernul le

prezint spre eaminare şi adoptare *arlamentului6 sunt ela#orate de aparatul central al'inisterului Finanţelor. Eactitatea şi claritatea acestora6ca şi caracterul lor complet sauincomplet6 n sensul celor artate mai nainte6 depind de calitatea proiectelor iniţiale6 dar potfi influenţate şi de modificrile interenite pn n momentul n care ele capt forma dele%e adoptat6 fapt ce o#li% la urmrirea lor de ctre iniţiatori6 pn n stadiul final.

ndrumarea metodolo%ic se realizeaz de ctre aparatul central al 'inisteruluiFinanţelor prin acţiuni desfşurate la sediul or%anelor financiare teritoriale6 precum şi princonsftuiri la care particip att reprezentanţii pltitorilor6 ct şi ai or%anelor de controlfiscal.

n competenţa aceluiaşi aparat central se cuprinde6 aşa cum se o#ser6 şisoluţionarea contestaţiilor pentru impozite şi tae. Este or#a6 n principal6 de soluţionarean a doua instanţ a contestaţiilor asupra crora s"au pronunţat ntr"o prim etap direcţiile%enerale ale finanţelor pu#lice şi controlului financiar de stat de la udeţe şi municipiulucureşti. *e aceast cale se traduce n fapt prero%atia le%al atri#uit or%anelor financiarede soluţionare pe cale administrati a contestaţiilor priind impozitele şi taele.

*rin <irecţia %eneral a controlului6 'inisterul Finanţelor şi ndeplineşte sarcinasta#ilit de le%e e%ea priind or%anizarea şi funcţionarea controlului financiar şi a Hrziifinanciare nr. 3!:1((19 cu priire la realizarea controlului financiar al statului. Ca dispoziţie%eneral6 prezut de le%e6 acest minister efectueaz6 n numele statului6 prin aparatulspecializat6 controlul administrrii ţi utilizrii miloacelor financiare ale or%anelor centraleşi locale ale administraţiei de stat6 precum şi ale instituţiilor de stat6 şi erific reflectarea

re%lementrilor financiar G conta#ile n actiitatea desfşurat de ctre re%ii autonome6societţi comerciale şi alţi a%enţi economici6 n le%tur cu ndeplinirea o#li%aţiiloracestora faţ de stat.

Harda financiar este un alt or%an al acestui minister ce ndeplineşte importanteatri#uţii de control financiar şi fiscal.

*rintre or%anele cu atri#uţii fiscale ale 'inisterului Finanţelor tre#uie menţionatşi trezoreria finanţelor pu#lice6 or%anizat att la niel central ct şi n profil teritorial6 careare sarcini n acest fel n ncasarea eniturilor #u%etare pe #aza unei eidenţe stricte pefiecare pltitor6 din care s rezulte o#li%aţiile de plat6 sumele ncasate şi de#itele rmase dencasat. ,ot acestui or%an i reine o#li%aţia s eercite controlul financiar preenti asuprancasrii6 la termenele sta#ilite6 a impozitelor şi taelor datorate de ctre contri#ua#ili6

aplicnd maorrile prezute de le%e n cazul nerespectrii termenelor de plat.

34



,ot n cate%oria or%anelor cu competenţe şi de ordin fiscal6 aparţinnd aceluiaşiminister6 este necesar s se ai# n edere şi <irecţia %eneral a milor şi unitţilor saleamale de pe teritoriul ţrii6 nsrcinate cu aplicarea dispoziţiilor le%ale priind taeleamale şi perceperea acestora6 ca şi a altor enituri cuenite #u%etului de stat n le%tur cuactiitatea desfşurat de aparatul de control amal.

+paratul fiscal al 'inisterului Finanţelor *u#lice cuprinde6 ca o component de #az a sa6 şi or%anele financiare teritoriale. +ceste or%ane acoper6 prin actiitatea lor6ntre% teritoriul ţrii şi asi%ur atri#uţii cu caracter fiscal n toate localitţile; municipii6oraşe şi comune.

Ca statut uridic6 or%anele financiare teritoriale sunt instituţii ale administraţiei pu#lice6 cu administraţie şi %estiune proprie de instituţie. +ctiitatea lor6 ca or%anefinanciare6 m#rac mai multe forme6 ce se diferenţiaz n mod corespunztor6n funcţie denielul la care şi desfşoar actiitatea. n ceea ce prieşte atri#uţiile de natur fiscal6 elesunt realizate att la sediul or%anelor financiare6 prin compartimentele de resort ale acestora6ct şi prin controalele efectuate la sediul a%enţilor economici şi al contri#ua#ililor pltitoride impozite şi tae.

n relaţiile dintre or%anele financiare şi a%enţii economici se are n edere caceştia au 6de re%ul o#li%aţia le%al s calculeze sin%uri impozitele şi taele şi s erse latermenele de plat sumele la care sunt o#li%ate faţ de #u%et. Ei nu sunt supuşi prin urmare6unor operaţii de impunere preala#il din partea aparatului fiscal al or%anelor financiare.

Controlul fiscal n aceste cazuri6 se realizeaz la sediul or%anului financiar n #azadocumentelor de raportare lunare6 trimestriale şi anuale pe care a%enţii economici sunto#li%aţi s le depun la aceste or%ane. <intre documentele de acest %en6 care folosesc casurse de informare pentru controlul fiscal6 se pot enumera M <eclaraţia priind o#li%aţiile la

#u%etul de statJ6 MContul de profit şi pierdereJ6 şi celelalte anee utile controlului fiscal.)r%anele de control efectueaz erificri şi la sediul a%enţilor economici6 folosind

n acest scop informaţiile din conta#ilitate sintetic şi analitic6 din alte forme de eidenţ6cai şi pe cele o#ţinute din documentele ustificatie atunci cnd este necesar. *e msur cese creeaz o#li%aţia fiscal6 a%enţii economici sunt o#li%aţi s nre%istreze sumele datorate

#u%etului cu autorul contului M<econtri cu #u%etul statuluiJ şi a analiticilorcorespunztoare fiecrui impozit n parte. *entru controlul taei pe aloare adu%at şi aaccizelor6 se folosesc datele din eidenţele speciale6 pe care a%enţii economici sunt o#li%aţis le or%anizeze n le%tur cu plata acestor impozite.

Fr ndoial c cele mai eridice informaţii se pot o#ţine n controlul fiscal dindocumentele ustificatie6 cum sunt facturile6 statele de plat6 chitanţele6 cecurile6dispoziţiile de plat etc.

Constatrile inspectorilor fiscali sunt consemnate n actele de control ntocmite de

aceştia6 n care se arat6 n mod o#li%atoriu6 o#iectiele controlate6 perioada pentru care s"afcut erificarea6 a#aterile constatate şi modul de fundamentare a lor. Controlul fiscal sesoldeaz de multe ori cu sta#ilirea unor sume ce tre#uie pltite n plus la #u%et6 su# formde impozite şi tae6 maorri de ntrziere6 amenzi contraenţionale. *rocesele er#ale decontrol tre#uie s precizeze actul normati n #aza cruia s"a fcut constatarea6 preedereale%al priind impozitele şi taele6 sursele de informare folosite pentru determinarea eacta sumelor de plat şi termenele n care urmeaz s fie fcute rsmintele la #u%et.

+ctele ntocmite de or%anele de control fiscal6 aşa cum s"a mai artat6 constituie #aza unor titluri eecutorii6 ele sunt deci documente pu#lice6 moti ce o#li% ca forma şiconţinutul lor s fie ireproşa#ile6 iar constatrile s fie eprimate clar i fr echioc6 pentrua nu da naştere la confuzii şi interpretri eronate

$elaţiile fiscale dintre or%anele financiare şi contri#ua#ilii persoane fizice serealizeaz n mod diferit faţ de cele cu a%enţii economici. +ceşti contri#ua#ili sunt supuşi

35



acţiunii de impunere din partea or%anelor financiare locale6 n care scop sunt o#li%aţi sdepun declaraţii de impunere n ederea definitirii impunerilor6 or%anele de controlfiscal efectueaz erificri preala#ile6 n scopul sta#ilirii eactitţii informaţiilor cuprinse ndeclaraţiile respectie6 ntocmesc procese G er#ale de impunere şi comunic impunerilermase definitie prin nştiinţri de plat.

Controalele aparatului fiscal sunt efectuate şi ulterior la sediul contri#ua#ililor6urmrind condiţiile n care aceştia şi desfşoar actiitatea6 eniturile reale şi alte aspectece prezint interes pentru aşezarea pe #aze reale a impunerii. *entru contri#ua#ilii persoanefizice6 este or%anizat şi o eidenţ nominal6 n cuprinsul creia fiecare din aceştia estede#itat cu sumele datorate su# form de impozite şi tae şi creditat pe msur ce şi achito#li%aţiile fiscale.

n le%tur cu controalele efectuate acestor contri#ua#ili sunt ntocmite acte decontrol6 ce tre#uie s ndeplineasc aceleaşi condiţii de form şi de conţinut artate n cazula%enţilor economici. Qi aceşti pltitori de impozite şi tae au dreptul la contestaţii6 pe carele depun la direcţiile %enerale ale finanţelor pu#lice.

Contri#ua#ilii persoane fizice6 n cazul n care nu"şi onoreaz la termen o#li%aţiile

fiscale6 pot fi supuşi6 n condiţiile prezute de le%e6 procedurii de eecutare silit acreanţelor fiscale6 a crei aplicare intr tot n competenţa aparatului fiscal al unitţilorfinanciare teritoriale.

<in cele artate rezult c 'inisterul Finanţelor dispune6 cum este şi firesc de unnsemnat aparat de control financiar6 or%anizat att la niel central ct şi n plan teritorial6care6 n cadrul actiitţii sale6 ndeplineşte şi atri#uţii de natur fiscal sta#ilite de le%e6 princare sunt aşezate şi percepute impozitele6 taele şi alte enituri ale statului. ,oate acesteor%ane reprezint aparatul fiscal propriu"zis.

n afar de acest aparat fiscal6 la perceperea impozitelor şi taelor contri#uie6 nmod adiacent6 şi alte instituţii pu#lice6 dintre care pot fi date ca eemplu urmtoarele;

/nstanţele de udecat6 tri#unalele şi udectoriile6 care asi%ur perceperea taelorde tim#ru pentru liti%iile şi actele care ce intr su# incidenţa acestor tae.

&otariatele de stat6 percep tae de tim#ru şi de succesiune pentru notificri şiautentificri de acte6 dez#aterea succesiunilor şi pentru alte prestaţii care sunt sta#ilite natri#uţia lor de ctre le%e.

*rimriile asi%ur6 la rndul lor6 perceperea de tae pentru eli#erri de titluri de proprietate6 autorizaţii de funcţionare şi alte acte supuse taelor de tim#ru.

)r%anele de poliţie percep n actiitatea lor tae pentru eaminarea conductorilorde autoehicule6 eli#erarea permiselor de conducere6 eli#erarea paşapoartelor şi altele.

+lte instituţii pu#lice mai asi%ur n actiitatea lor şi perceperea unor enituri #u%etare6 cum sunt6 de eemplu6 tae de metrolo%ie6 tae pentru analize efectuate de

la#oratoarele instituţiilor6 tae pentru proiecte de inestiţii şi nre%istrarea mrcilor defa#ric6 tae şi alte enituri de protecţia mediului6 etc.

3



CAPITOLUL IV

IMPACTUL FISCALITĂŢII ÎN ACTIVITATEA

ECONOMICĂ

+cest capitol propune analizarea impactului fiscalitţii asupra actiitţii economicea persoanelor fizice şi uridice. n acest sens6 capitolul se structureaz pe dou su#capitole6

primul su#capitol rele6 cu autorul indicatorilor statistici şi de dinamic6 presiunea fiscalnre%istrat n $omnia n anii 1((("2!!26 iar al doilea su#capitol studiaz dinamicaactiitţii economice su# influenţa presiunii fiscale. ,ot aici6 cu autorul unui pro%ramstatistic6 se analizeaz efectele fiscalitţii asupra consumului de #unuri şi sericii6 n

principalele zone ale $omniei6 precum şi interdependenţa acestor zone n ceea ce prieşteconsumul. 'enţionm ca pentru ela#orarea studiului s"au folosit date statistice aferentecontului de eecuţie al #u%etului de stat6 strict.

:.1. An)$'/) &'(c)$'"-'' 8n Ro+>n')

n prezentul su#para%raf se analizeaz nielul şi dinamica presiunii fiscale %lo#ale6structura acesteia pe tipuri de preleri fiscale6 precum şi structura eniturilor fiscale peenituri fiscale directe şi enituri fiscale infdirecte6 n perioada 1((("2!!2.

A. P*('#n) &'(c)$- 9$o)$- 8n Ro+>n') este prezentat6 static şi dinamic6 pentru

perioada 1((("2!!26 n ta#elul 4.1 şi %raficul 4.1. ,a#elul 4.1

.

*resiunea fiscal %lo#al n $omnia n perioada 1((("2!!2

E!$'c)' UMAn''

1??? 2@@@ 2@@1 2@@2Vn'"#*'

&'(c)$ "o")$mld.lei 85.!1( 114.3(5 137.277 17.753

PIB mld.lei 545.73!62! 8!3.77361! 1.17.87 1.512.168!P*('#n)

&'(c)$- 9$o)$-= 15657 14623 11675 116!(

D'n)+'c)!*('#n'' &'(c)$9$o)$

= " "1634 "2647 "!6

0ursa; date prelucrate din +nuarul 0tatistic al $omniei din anii 2!!!"2!!3

37



Presiunea

fiscala globala

0

2

4

6

8

10

12

1416

18

1999 2000 2001 2002

Anii

Presiunea

fiscala globala

Hraficul 4.1."*resiunea fiscal %lo#al

*e perioada anilor 1((("2!!2 presiunea fiscal a cunoscut o scdere continu6nre%istrnd n anul 1((( o aloare de 15658 =6 n anul 2!!! o rat de 146236 n anul 2!!11167= şi 1161!= n anul 2!!2. <inamic6 se constat faptul c aceasta a sczut cu 163= nanul 2!!! faţ de 1(((6 cu 264= n 2!!1 comparati cu 2!!! şi cu mai puţin de 1= n 2!!2faţ de 2!!1.

B. P*('#n) &'(c)$- ) '+!o/'"$o* %'*c" 4' 'n%'*c" este prezentat6 static şi dinamic6 n ta#elul 4.2. şi %raficul 4.2.

4,873,92

3,522,77

10,7110,32

8,23 8,32

0

2

4

6

8

10

12

1999 2000 2001 2002

Anii

*resiune

fiscala a

impozitelor

directe

*resiune

fiscala a

impozitelor

indirecte

,a#elul 4.2. G *resiunea fiscal a impozitelor directe şi indirecte

38



,a#elul 4.2.*resiunea fiscal a impozitelor directe şi indirecte n anii 1((("2!!2

E!$'c)"' UMAn''

1??? 2@@@ 2@@1 2@@2Vn'"#*'

&'(c)$ %'*c"

mld.lei 2.51 31.473 41.14 41.851

Vn'"#*'&'(c)$ 'n%'*c"

mld.lei 58.458 82.(22 (.131 125.(!1

PIB mld.lei 545.73!62! 8!3.77361! 1.17.87 1.512.1

P*('#n)&'(c)$) )

'+!o/'"$o* %'*c"= 468 36(1 3652 267

P*('#n)&'(c)$) )

'+!o/'"$o*'n%'*c"

= 1!671 1!631 8623 8632

D'n)+'c)

!*('#n'' &'(c)$ )'+!o/'"$o* %'*c"

= " "!6(5 "!63( "!675

D'n)+'c)!*('#n'' &'(c)$ )

'+!o/'"$o*'n%'*c)"

= " "!63( "26!8 !6!(


n anul 1((( presiunea fiscal direct a nre%istrat o aloare de 1!671=6continund cu o uşoar scdere spre finele interalului considerat. 0e constat astfel c de la

un niel de 1!632= n anul 2!!!6 aceasta aun%e n anul 2!!1 la 1!632= şi la 8632= n anul2!!2 ta#elul 4.2.9 n dinamic6 presiunea fiscal directe a sczut cu !6(5= n anul 2!!!faţ de anul 1(((6 a sczut cu !63(= n anul 2!!1 faţ de anul 2!!! şi a continuat s scadşi n anul 2!!2 cu !67= comparati cu anul 2!!1%raficul 4.2.9

*resiunea fiscal indirect6 cunoaşte de asemenea o traiectorie descresctoare6nre%istrnd urmtoarele alori ; n anul 1((("4687= 6 n anul 2!!!"36!2=6 n anul 2!!1"3652=6 iar n anul 2!!2" 2677= din */? din nou tra%em concluzia c ncasrile realizate pe

#aza impozitelor indirecte au sczut şi ele. ta#elul 4.2.9. n dinamic6 presiunea fiscalindirect a sczut cu !63(= n anul 2!!! comparati cu anul 1(((6 a sczut cu 26!8= nanul 2!!1 faţ de anul 2!!! şi a continuat s scad şi n anul 2!!2 cu !6!(= comparati cuanul 2!!1 %raficul 4.2.9

Concluzionnd6 se constat faptul c contrn%erea fiscal a impozitelor şi taelor6directe şi indirecte6 mo#ilizate de la #u%etul de stat au o tendinţ descendent6 politicafiscal fiind una de uşoar relaare fiscal.

3(



C. S"*#c"#*) &'(c)$'"-'' pe cate%orii de enituri fiscale este prezentat static şidinamic n ta#elul 4.3. şi n %raficele 4.4.6 4.5.6 4..6 4.7.6 4.8.

,a#elul 4.3.

0tructura fiscalitţii n anii 1((("2!!2E!$'c)"' UM

An''1??? 2@@@ 2@@1 2@@2

Vn'"#*'&'(c)$ %'*c"

+$%.$' 2.51 31.473 41.14 41.851

Vn'"#*'&'(c)$ 'n%'*c"

+$%.$' 58.458 82.(22 (.131 125.(!1

Vn'"#*'&'(c)$ "o")$

+$%.$' 85.!1( 114.3(5 137.277 17.753

Pon%*)n'"#*'$o* &'(c)$%'*c" 'n n'"#*'

&'(c)$ "o")$

31624 27651 2(6(7 246(4

Pon%*)n'"#*'$o* &'(c)$

'n%'*c" 'nn'"#*' &'(c)$

"o")$

8675 72648 7!6!2 756!5

D'n)+'c)!on%*''

n'"#*'$o* &'(c)$%'*c" 'n n'"#*'

&'(c)$ "o")$

" "3672 264 "56!2

D'n)+'c)

!on%*''n'"#*'$o* &'(c)$

'n%'*c" 'nn'"#*' &'(c)$

"o")$

= " 3672 "264 56!2


4!



Anii 1999

31,24

68,76

Ponderea

veniturilor fiscale

directe in venituri

fiscale totale

Ponderea

veniturilor fiscale

indirecte in venituri

fiscale totale

Hraficul 4.4. G 0tructura eniturilor fiscale pe enituri directe şi enituri

indirirecte n $omnia n perioada 1(((

Anii 2000

27,51

72,49

Ponderea

veniturilor fiscale

directe in venituri

fiscale totale

Ponderea

veniturilor fiscaleindirecte in venituri

fiscale totale

Hraficul 4.5. G 0tructura eniturilor fiscale pe enituri directe şi enituriindirirecte n $omnia n perioada 2!!!

41



Anii 2001

29,97

70,03

Ponderea

veniturilor fiscale

directe in venituri

fiscale totale

Ponderea

veniturilor fiscale


fiscale totale

Hraficul 4.. G 0tructura eniturilor fiscale pe enituri directe şi enituriindirirecte n $omnia n perioada 2!!1

Anii 2002

24,95

75,05

Ponderea

veniturilor fiscale

directe in venituri

fiscale totale

Pondereaveniturilor fiscale


fiscale totale

Hraficul 4.7. G 0tructura eniturilor fiscale pe enituri directe şi enituri indirecten $omnia n perioada 2!!2

42



31,2427,51

29,9724,95

68,76 72,49

70,0375,05

0

10

20

30

40

50

60

70

80

1999 2000 2001 2002

Anii

Ponderea

veniturilor fiscale

directe in venituri

fiscale totalePonderea

veniturilor fiscale


fiscale totale

Hraficul 4.8. G 0tructura eniturilor fiscale pe enituri directe şi enituri indirecte n$omnia n per 1((("2!!2

*onderea eniturilor fiscale directe n eniturile fiscale totale a nre%istraturmtoarele alori; 31624 = n anul 1((( 6 27651= n anul 2!!!6 2(6(7= n anul 2!!1 şi246(5= n anul 2!!2 ta#elul 4.3.9

n dinamic6 ponderea eniturilor fiscale directe a sczut cu 3673= n anul 2!!!faţ de anul 1(((? a crescut cu 264= n anul 2!!1 faţ de anul 2!!!6 iar n anul 2!!2 asczut cu 56!2= faţ de anul 2!!1%raficul 4.4.6 4.5.6 4.8.9

*onderea eniturilor fiscale indirecte n eniturile fiscale totale a nre%istraturmtoarele alori; 867 n anul 1(((6 7264( n anul 2!!!6 7!6!3 n anul 2!!6 756!5 n anul

2!!2 ta#elul 4.3.9.n dinamic6 ponderea eniturilor fiscale indirecte spre deose#ire de eniturilefiscale directe a crescut cu 3673= n anul 2!!! faţ de anul 1(((6 a sczut cu 264= n anul2!!1 faţ de 2!!! şi a crescut cu 56!2= n anul 2!!2 faţ de anul 2!!1%rafice 4..6 4.7.64.8.9

43



:.2. I+!)c"#$ con("*>n9*'' &'(c)$ )(#!*) !*(o)n$o* &'/'c 4' ;#*'%'c

n acest su#para%raf se analizeaz nielul şi dinamica eniturilor pe %ospodrii6cheltuielile pe %ospodrii6 inestiţiilor6 numrului de societţi şi alorii adu%ate su#impactul presiunii fiscale n $omnia n perioada 1((("2!!!.

A. D'n)+'c) n'"#*'$o* ! 9o(!o%-*'' prezentat static şi dinamic n ta#elul 4.4.şi %raficul 4.(.

,a#elul 4.4

<inamica eniturilor pe %ospodrii n anii 1((("2!!2

E!$'c)' UMAn''

1??? 2@@@ 2@@1 2@@2Vn'"#*'"o")$ ! 9o(!o%-*'' 8n !*#*' c#*n"

+$%.$'2.37

83.333 5.218 .585

D&$)"o* 1476

814463 13764 12364

Vn'"#*' "o")$! 9o(!o%-*'' 'n

!*#*' con(")n"+$%.$' " 2.3!( 3.7(7 5.33

D'n)+'c)n'"#*'$o*

! 9o(!o%-*'' " "3 14 2

D'n)+'c) !*('#n''&'(c)$ ) '+!o/'"$o*%'*c"

" "!6(5 "!63( "!675


0

-3

14

2 0 . 0 0

- 0 . 9 5

- 0 . 3 9

- 0 .7 6

-4

-2

0

2

4

6

8

10

12

14

16

1 9 9 9

2 0 0 0

2 0 0 1

2 0 0 2

Anii

Dinaica veniturilor

!e "os!odarii

Dinaica !resiunii

fiscale a i!o#itelor

directe

Hraficul 4.(. G <inamica eniturilor pe %ospodrii n perioada 1((("2!!!

44



>eniturile totale pe %ospodrii au nre%istrat un trend cresctor6 atin%ndurmtoarele alori; 23!(677 mld lei n anul 2!!!6 37(767 mld lei n anul 2!!16 53363 mldlei n anul 2!!2 ta#elul 4.4.9. n dinamic eniturile; au sczut cu 3 procente n anul 2!!!

comparati cu 1(((6 au crescut cu 14 procente n anul 2!!1 faţ de anul 2!!! şi au crescutşi n anul 2!!2 cu 2 procente faţ de anul precedent %raficul 4.(.9.

B. D'n)+'c) c,$"#'$'$o* ! 9o(!o%-*'' este prezentat static şi dinamic n ta#elul4.5. şi n %raficul 4.1!.

,a#elul 4.5.

<inamica cheltuielilor pe %ospodrii n anii 1((("2!!2

E!$'c)"' UMAn''

1??? 2@@@ 2@@1 2@@2

C,$"#'$' !9o(!o%)*'' 'n

!*"#*' c#*n"+$%.$'

2.34

3.2(2 5.15 .51

D&$)"o* 1476

814463 13764 12364

C,$"#'$' !9o(!o%)*'' 'n

!*"#*' con(")n"+$%.$' " 2.281.35 3.75(6!( 5.28!638

D'n)+'c)c,$"#'$'$o* !9o(!o%)*'' 'n

!*"#*' con(")n"

" "3 14 2

D'n)+'c)!*('#n'' &'(c)$ )

'+!o/'"$o*'n%'*c"

" "!63( "26!8 !6!(


0

-3

14

2

0,00 -0,40

-2,08

0,09

-4

-2

0

2

4

6

8

10

12

14

16

1999 2000 2001 2002

Anii

Dinaica

c$eltuielilor !e

"os!odarii in !returi

constante

Dinaica

!resiunii fiscale a

i!o#itelor indirecte

Hraficul 4.1!. G <inamica cheltuielilor pe %ospodrii n perioada 1((("2!!!

45



Cheltuielile pe %ospodrii au un trend cresctor ca urmare a creşterii eniturilor6

nre%istrnd urmtoarele alori; 228163 n anul 2!!!6 375(61 n anul 2!!1 şi 528!63( nanul 2!!2ta#elul 4.5.9. n dinamic cheltuielile pe %ospodrii cheltuielile pe %ospodrii aunre%istrat o scdere de 3 procente n anul 2!!! faţ de anul 1(((6 o creştere de 14 procente

n anul 2!!1 comparati cu anul 2!!! şi o creştere de 2 procente n anul 2!!2 faţ de anul2!!1. %raficul 4.1!.9

C. D'n)+'c) 'n("'''$o* este prezentat static şi dinamic n ta#elul 4.. şi n%raficul 4.11.

,a#elul 4..

<inamica inestiţiilor n anii 1((("2!!2

E!$'c)' UM

An''

1??? 2@@@ 2@@1 2@@2In("'"'' 'n !*"#*'c#*n" +$%.$'

83.(4861! 124.(8762! 2!4.1(562! 271.73767!

D&$)"o* 14768 14463 13764 12364

In("'"'' 'n!*"#*' con(")n" +$%.$' " 8.1621 148.1368 22!.2!8683

D'n)+'c)'n("'"''$o* 'n!*"#'*' con(")n" " 3617 186(! 7684

D'n)+'c)!*('#n'' &'(c)$ )'+!o/'"$o* %'*c" " "!6(5 "!63( "!675


0.00

3.18

18.90

7.84

0.00-0.95 -0.39 -0.76

-5

0

5

10

15

20

1999 2000 2001 2002

Anii

Dinaica

investitiilor in !retuiriconstante

Dinaica

!resiunii fiscale a

i!o#itelor directe

Hraficul 4.11. G <inamica inestiţiilor n perioada 1((("2!!!

4



/nestiţiile au crescut ca urmare a scderii presiunii fiscale a eniturilor fiscaledirecte6 nre%istrnd urmtoarele alori; 81622 n anul 2!!!6 148136 8 n anul 2!!161481368 n anul 2!!2.ta#elul 4..9. n dinamic inestiţiile au crescut cu 3617= n anul2!!! faţ de anul 1(((6 au crescut cu 186(= n anul 2!!1 faţ de anul 2!!!6 a crescut cu7684= n anul 2!!2 faţ de anul 2!!1%raficul 4.11.9

D. D'n)+'c) )$o*'' )%-#9)" este prezentat static şi dinamic n ta#elul 4.7. şi n%raficul (.12.

,a#elul 4.7.<inamica alorii adu%ate n anii 1((("2!!2

E!$'c)' UMAn''

1??? 2@@@ 2@@1 2@@2V)$o)*) )%)#9)")'n !*"#*' c#*n"

+$%.$' 48!.47561! 711.32561! 1.!42.83763! 1.352.!((64!

D&$)"o* 14768 14463 13764 12364V)$o)*) )%)#9)")'n !*"#*' con(")n"

+$%.$' " 4(2.(48678 758.(7(611 1.!(5.7!4653

D'n)+'c) )$o*'')%)#9)" 'n !*"#*'

con(")n" " 26! 67! 56!7

D'n)+'c) !*('#n''&'(c)$ ) '+!o/'"$o*

%'*c" " "!6(5 "!63( "!67


0

2.60

6.70

5.07

0

-0.95-0.39

-0.76

-2

-1

0

1

2

3

4

5

6

7

8

1999 2000 2001 2002

Anii

Dinaica valorii

adau"ate in !returiconstante

Dinaica !resiunii


directe

Hraficul 4.12. G <inamica alorii adu%ate n perioada 1((("2!!!

47



>aloarea adu%at a urmat o traiectorie cresctoare pe perioada analizat6nre%istrnd urmtoarele alori 4(2(4867( mld.lei n anul 2!!!6 adic o creştere de 26

procente n anul 2!!! faţ de 1(((? 758(7(611 n anul 2!!16 adic o creştere de 67 procente faţ de anul 2!!!? 1!(57!4654 mld lei n anul 2!!26 adic o creştere de 5.!7 procente faţ de anul 2!!1. ta#elul 4.7.? %raficul 4.12.9

E. D'n)+'c) n#+-*#$#' % (oc'"-' co+*c')$ este prezentat static şi dinamicn %raficul 4.8. şi n %raficele 4.13.6 4.14.6 4.15.6 4.1.6 4.17.

,a#elul 4.8

<inamica numrului de societţi comerciale n anii 1((("2!!2

E!$'c)' UM

An''

1??? 2@@@ 2@@1 2@@2R9''

)#"ono+n#+)* 153 154 144 136

Soc'")"' !)c"'#n'

n#+)* 24.627 25.766 27.136 28.475

Soc'")"' c#*)(!#n%* $'+'")")

n#+)* 613.918 645.866 685.389 735.288

A$""'!#*' % (oc'")"'

co+*c')$ncoo!*)"'("

n#+)* 33.294 33.889 33.972 33.827

Soc'")"'coo!*)"'(" n#+)* 5.037 5.093 5.208 5.294

D'n)+'c) *9''$o*)#"on)+

- 1 -10 -8

D'n)+'c)(oc'")"'$o*! )c"'#n'

- 1,139 1,370 1,339

D'n)+'c)(oc'")"'$o* c#

*)(!#n%* $'+'")") - 31,948 39,523 49,899

D'n)+'c) )$"o*"'!#*' %

(oc'")"' co+*c')$ncoo!*)"'("

- 595 83 -145

D'n)+'c)(oc'")"'$o*coo!*)"'("

- 56 115 86

D'n)+'c) !*('#n''&'(c)$ ) '+!o/'"$o*

%'*c" - -0,95 -0,39 -0,76


48



0

1

-10

-8

0

-0.95-0.39 -0.76

-12

-10

-8

-6

-4

-2

0

2

1999 2000 2001 2002

Anii

Dinaica re"iilor autonae

Dinaica !resiunii

f iscale a i!o#itelor directe

Hraficul 4.13. G dinamica re%iilor autonome n perioada 1((("2!!!

0

31,948

39,523

49,899

0 -0.95 -0.39 -0.76

-10000

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

1999 2000 2001 2002

Anii

Dinaica societatilor cu

ras!undere liitata

Dinaica !resiunii


directe

Hraficul 4.14. G <inamica societţilor cu rpundere limitat n perioada 1((("2!!!

0

1,139

1,370 1,339

0 -0.95 -0.39 -0.76

-200

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1999 2000 2001 2002

Anii

Dinaica societatilor

!e actiuni

Dinaica !resiunii


directe

Hraficul 4.15. G <inamica societţilor pe acţiuni n perioada 1((("2!!!

4(



0

595

83

-145

0 -0.95 -0.39 -0.76

-200

-100

0

100

200

300

400

500

600

700

1999 2000 2001 2002

Anii

Dinaica altor ti!uri de

societati coerciale

necoo!eratiste

Dinaica !resiunii


directe

Hraficul 4.1. G <inamica societţilor comerciale necooperatiste n perioada 1((("2!!!

0

56

115

86

0 -0.95 -0.39 -0.76

-20

0

20

40

60

80

100

120

140

1999 2000 2001 2002

Anii

Dinaica societatilor

coo!eratiste

Dinaica !resiunii


directe

Hraficul 4.17. G <inamica societţilor cooperatiste n perioada 1((("2!!!

n urma scderii presiunii fiscale a eniturilor fiscale directe6 numrul de societţia fost influenţat astfel; pentru numrul re%iilor autonome s"au nre%istrat urmtoarelealori; 153 n anul 1(((? 154 n anul 2!!!? 144 n anul 2!!1? 13 n anul 2!!2 ta#elul4.8.9. n dinamic6 numrul re%iilor autonome; a crescut cu un procent n anul 2!!! faţde anul 1(((? a sczut cu 1! procente n anul 2!!1 faţ de anul 2!!!? a sczut cu 8 nanul 2!!2 faţ de 2!!1. %raficul 4.13.9.

&umrul de societţi pe acţiuni este; 2427 n anul 1(((? 257 n anul 2!!!?2713 n anul 2!!1? 28475 n anul 2!!2 ta#elul 4.8.9. n dinamic6 numrul de societţi

pe acţiuni ; a crescut cu 113( n anul 2!!! faţ de anul 1(((6 a crescut cu 137! n anul2!!1 faţ de 2!!!6 a crescut cu 133( n anul 2!!2 comparati cu anul 2!!1%raficul 4.15.9

&umrul de societţi cu rspundere limitat este; 13(18 n anul 1(((6 4585 nanul 2!!!6 8538( n anul 2!!16 735288 n anul 2!!2 ta#elul 4.8.9. n dinamic6 numrulde societţi cu rspundere limitat a crescut cu 31(48 n anul 2!!! faţ de anul 1(((6 a

5!



crescut cu 3(523 n anul 2!!1 comparati cu anul 2!!!6 a crescut cu 4(8(( n anul 2!!2faţ de anul 2!!1. %raficul 4.14.9

&umrul de societţi necooperatiste este; 332(4 n anul 1(((6 3388( n anul2!!!6 33(72 n anul 2!!16 33827 n anul 2!!2 ta#elul 4.8.9 n dinamic numarul acestorsocietţi a crescut cu 5(5 n anul 2!!! comparati cu anul 1(((6 a crescut cu 83 n anul

2!!1 faţ de anul 2!!!6 a sczut cu 145 n anul 2!!2 comparati cu anul 2!!1%raficul4.1.9.

&umrul de societţi cooperatiste se prezint astfel; 5!37 n anul 1(((6 5!53 nanul 2!!!6 52(4 n anul 2!!16 52(4 n anul 2!!2 ta#elul 4.8.9. n dinamic6 numrulsocietţilor cooperatiste a crescut cu 5 n anul 2!!! comparati cu anul 1(((6 a crescutcu 115 n anul 2!!1 faţ de anul 2!!! şi a crescut cu 8 n anul 2!!2 comparati cu anul2!!1%raficul 4.17.9

F. I+!)c"#$ &'(c)$'"-'' )(#!*) con(#+#$#' 'n"*!*"-*' (")"'("'c

n ştiinţa fiscalitţii s"a demonstrat c orice creştere a presiunii fiscale determin oscdere a eniturilor şi drept urmare a consumului6 n schim# scderea presiunii fiscaledetermin o sporire a eniturilor şi deci a consumului. Ca atare6 pentru analizareaimpactului fiscalitţii asupra consumului am recurs la metoda modelrii economice6 punndn le%tur consumul pe %ospodrii şi impozitele şi taele locale la niel re%ional. n acestsens orice creştere a impozitelor şi taelor locale determin o scdere a eniturilor respectia consumului. *entru cuantificarea acestor le%turi am folosit dou serii statistice ;consumul %ospodriilor C9 şi fiscalitatea local F9 pe re%iuni n anii 1((8"2!!1. *entrumodelarea seriilor am realizat un model de tip Bpool dataJ6 care are urmtoarea form;

C$1 T C19UF$1C$2 T C29UF$2C$3 T C39UF$3C$4 T C49UF$4C$5 T C59UF$5C$ T C9UF$C$7 T C79UF$7C$8 T C89UF$8

-nde C$1"89 este aria#ila dependent şi reprezint consumul pe %ospodrii n principalele re%iuni ale ţrii6 C1"89 sunt coeficienţii aria#ilei independente şi F1"89 estearia#ila independent şi reprezint impozitele şi taele locale.

51



-tiliznd pro%ramul de modelare econometric EieOs 5.1. 6 n urma modelriicelor dou serii au rezultat urmtoarele alori ale testului statistic;

>aria#il depende#t; CV'etod; *ooled EH0 Cross"section Oei%hts9<ate; !:2(:!5 ,ime; 1(;55Eşantion; 1((8 2!!1+nii de studiu; 4

&umr re%iuni; 8 &umr total de alori 32

>aria#lilindependent Coeficient Eroare std t"0tatistic *ro#.

$1""F$1 !6427745 !62!1!54 261275!( !6!43($2""F$2 !62!77( !6!33431 6212222 !6!!!!$3""F$3 !61(31(! !6!3851 56!!((88 !6!!!!$4""F$4 !627823 !6!7171 3687725 !6!!!7$5""F$5 !63!(571 !6!54!18 5673!(15 !6!!!!$""F$ !623(517 !6!4137 56788817 !6!!!!$7""F$7 !625!781 !6!4!5 5638!(8( !6!!!!$8""F$8 !6182184 !6!2!44( 86(!(27( !6!!!!

0tatistici analizate

Coeficient decorelaţie !685(7 >aria#il dependet 142375.Coeficient decorelaţie austat !65(438 0.<. aria#il dependent 882!8868

>aria#ila independent reprezint impozitele şi taele locale n re%iunile ţrii şianume ; $1"&ord"Est6 $2"0ud"Est6 $3"0ud6 $4"0ud">est6 $5">est6 $"&ord">est6 $7"Centru6 $8"ucureşti? coeficientul aria#ilei independente rele interdependenţa dintrearia#ila independent şi aria#ila dependent6 aloarea erorii standard aste mai mic dectcoeficientul aria#ilei independente iar pro#a#ilitatea ca estimrile fcute s fie incorecteeste aproape nul6 coeficientul de corelaţie reprezint natura le%turii dintre aria#ilaindependent şi aria#ila dependent6 care n acest caz este una relati puternic.

52



n consecinţ6 considerm c modelul ales este unul reprezentati şi are urmtoareaform;

C$1 T !64277451!52UF$1C$2 T !62!77(1!58UF$2

C$3 T !61(318(132UF$3C$4 T !6278227584UF$4C$5 T !63!(57!5817UF$5

C$ T !623(51(35UF$C$7 T !625!78!244UF$7

C$8 T !61821842!4UF$8

Concluzionnd6 pe re%iuni6 se constat c;19 n re%iunea &ord"Est coeficientul aria#ilei

independente este !64277451!526 ceea ce nseamn c o modelare de o unitate a impozitelor

şi taelor locale determin o multiplicare consumului pe %ospodrii de aproimati !643629 n re%iunea 0ud"Est coeficientul aria#ilei

independente este !62!77(1!586 ceea ce nseamn c o modelare de o unitate a impozitelorşi taelor locale determin o multiplicare consumului pe %ospodrii de aproimati !62!6

39 n re%iunea 0ud6 coeficientul aria#ileiindependente este !61(318(1326 ceea ce nseamn c o modelare de o unitate a impozitelorşi taelor locale determin o multiplicare consumului pe %ospodrii de aproimati !61(6

49 n re%iunea 0ud"est6 coeficientul aria#ileiindependente este !62782275846 ceea ce nseamn c o modelare de o unitate a impozitelorşi taelor locale determin o multiplicare consumului pe %ospodrii de aproimati !6286

59 n re%iunea >est6 coeficientul aria#ileiindependente este !63!(57!5816 ceea ce nseamn c o modelare de o unitate a impozitelorşi taelor locale determin o multiplicare consumului pe %ospodrii de aproimati !6316

9 n re%iunea &ord">est6 coeficientul aria#ileiindependente este !623(51(356 ceea ce nseamn c o modelare de o unitate a impozitelorşi taelor locale determin o multiplicare consumului pe %ospodrii de aproimati !624 6

79 n re%iunea Centru6 coeficientul aria#ileiindependente este !625!78!2446 ceea ce nseamn c o modelare de o unitate a impozitelorşi taelor locale determin o multiplicare consumului pe %ospodrii de aproimati !625 6

89 n re%iunea ucureşti6 coeficientul aria#ileiindependente este !61821842!46 ceea ce nseamn c o modelare de o unitate a impozitelor

şi taelor locale determin o multiplicare consumului pe %ospodrii de aproimati !618 .0e o#ser c n re%iunile 0ud"Est6 0ud">est şi ucureşti apere un coeficient relatimic6 ceea ce ne permite s facem unele prezumţii cum c6 n aceste re%iuni fie spiritul ciicindiidual este diluat6 fie este practicat o economie su#teran relati puternic6 fie c

puterea de cumprare a cetţenilor este relati mare. n ceea ce prieşte celelalte re%iuni ; &ord"Est6 0ud6 >est şi Centru coeficientul nre%istreaz unele alori puţin mai mari6 deunde prezumţia c n aceste re%iuni apare fie un spirit ciic mai concentrat6 fie este mai

puţin practicat economia su#teran sau puterea de cumprare este puţin mai mic.

53



>alorile reziduale n cazul modelrii consumului pe %ospodrii şi a fiscalitţii localesunt prezentate mai os ;

-800000

-400000

0

400000

800000

1200000

1600000

1998 1999 2000 2001

%1 %esiduals

-300000

-200000

-100000

0

100000

200000

300000

400000

500000

1998 1999 2000 2001

%2 %esiduals

-300000

-200000

-100000

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

1998 1999 2000 2001

%3 %esiduals

-400000

-200000

0

200000

400000

600000

800000

1998 1999 2000 2001

%4 %esiduals

-300000

-200000

-100000

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

1998 1999 2000 2001

%5 %esiduals

-300000

-200000

-100000

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

1998 1999 2000 2001

%6 %esiduals

-300000

-200000

-100000

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

1998 1999 2000 2001

%7 %esiduals

-200000

-100000

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

1998 1999 2000 2001

%8 %esiduals

$ealizarea unui astfel de studiu6 reeleaz misterele comportamentelor şiatitudinilor cetţenilor is"a"is de o#li%aţiile ce s"au nscut ca urmare instituiri statului6

precum şi lacunele ce eist n cultura politic a ţrii noastre ca urmare a relaţiei ce s"aformat de"a lun%ul timpului ntre cetţean şi comunitate. 'entalitatea fiscal acontri#ua#ilului porneşte de la premisa c impozitul nu reprezint o contri#uţie la finanţarea

cheltuielilor pu#lice6 ci preleare mpoortoare6 menit s susţin forţa ostil6 cu faţinchizitorie şi #irocratic. +titudinea şi comportamentul faţ de impozit influenţeazansam#lul pro#lematicii de politic financiar"fiscal. n aceast iziune6 politica financiar

poate contri#ui la realizarea unei NNarte fiscaleNNorientate de o manier psiholo%ic6 a uneieducaţii fiscale şi a unor relaţii pu#lice care s dezolte solidaritatea cetţeneasc faţ de

pro#lemele comunitţii şi ale statului.

54



CONSIDERAŢII ENERALE

n urma efecturii unui studiu asupra fiscalitţii şi comportamentuluicontri#ua#ilului n $omnia6 mi"am propus surprinderea ct mai fin şi mai actualizat cu

putinţ a impactului fiscalitţii asupra comportamentului fiscal al cetţeanului precum şimorala şi menta#ilitatea fiscal n re%iunile reprezentatie ale ţrii noastre. Ca urmare6studiul este structurat pe patru capitole6 primul dez#ate concepte teoretice despre fiscalitate6al doilea surprinde comportamentul contri#ua#ilului prin prisma sociolo%ic6 economic şifiscal6 al treilea capitol se rezum la prezentarea sistemului fiscal n $omnia6 iar cel de"al

patrulea capitol6 cu autorul statisticii6 rele impactul impozitelor şi taelor locale asupra

consumlui n diferite re%iuni ale ţrii6 pe perioada anilor 1((8"2!!1'odalitţile prin care politica fiscal utilizeaz impozitele %enereaz efecte denatur psiholo%ic6 financiar6 economic şi social asupra mediului economico"social.*uterea politic decide modificri ale sistemului fiscal n funcţie de finalitţile dorite.,otalitatea finalizrilor urmrite influenţeaz asupra caracteristicilor tehnice ale impoziteloriar acestea asupra actiitţii economice.

0ociolo%ia permite s nţele%em c mecanismele financiare şi fiscale nu sunt numaicreaţii su#iectie ale %uernelor6 ci reflect structurile sociale ale ţrilor n care se aplic. *ede alt parte6 psiholo%ia n diersele sale ipostaze; economic6 financiar şi social9 aut lanţele%erea fenomenelor financiare şi de credit şi a reacţiilor contri#ua#ililor n faţa

prelerilor fiscale.

<ac psiholo%ia social cerceteaz Bmodalitţile n care %ndurile6 sentimentele şicomportamentele indiizilor sunt influenţate de prezenţa actual6 implicit ori ima%inar aaltoraJ6 psiholo%ia financiar a#ordeaz atitudinea cetţeanului n faţa %estiunii finanţelorstatului.

Cercetrile prin prisma psiholo%iei financiare au caracter comple? ele izeaz mainti modul cum contri#uie statul la formarea opiniei şi oinţei pu#lice n materiefinanciar6 continu cu atitudinea cetţeanului faţ de stat şi instituţiile pu#lice şi se ncheiecu modul n care contri#ua#ilul declar eniturile impoza#ile ntr"o manier mai mult saumai puţin onest.

55



BIBLIORAFIE

1. Ion P. Bo") &etode şi te'nici fiscale ,ipo%rafia 0olness6 ,imişoara6 2!!22. R)+on% Bo#%on G #ratat de sociologie " Ed. Lumanitas6 ucureşti6 1((763. P"* B*/)n# )iscalitate, *oncepte, &etode, "ractici Ed. Economic6 ucureşti61(((6:. C)*+n Co*%#n)n# %istemul )iscal în ştiinţa finanţelor Ed. Codecs6 ucureşti61((865. Io)n D)(c-$# Centrele f inanciare offshore,paradisurile fiscale şi secretul bancar –

Ed. +r%ument6 ucureşti6 2!!16

. Co("'n$ Do* *omportamentul consumatorului şi strategia de comunicare a firmei Ed. 0olness6 ,imişoara6 2!!267. L'$')n) Don)", )inanţe publice şi elemente de administrare a impozitelor Ed.'arineasa6 ,imişoara 2!!46. N'co$) Go)n- Economie şi finanţe publice Ed. *oliram6 /aşi6 2!!!6 ?. M',)$) On'&*' +mpactul politicilor financiare asupra societăţii Ed. Economic6ucureşti6 2!!!61@. Do'n) Lon" )inanţe public Ed. Fundaţiei $omniei <e 'ine6 ucureşti6 2!!1611. L. Ţ>#0 C. H*-n(#0 D. H"&)n0 D. V)('$(c#0 A. N'c) )isaclitate Ed. +ec6 ucureşti6 2!!4612. I#$')n V-c-*$ )inanţe publice Ed. <idactic şi peda%o%ic6 ucureşti6 2!!16

13. .JJJ. 'n((.*o +nnuar Wear#oo of 0tatistics

Date post:	03-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	magurean-sebastian
View:	229 times
Download:	0 times

Rolul Si Impactul Fiscalizarii Consumului

Documents