Rolul finanțelor în sistemele economice contemporane.docx

8/18/2019 Rolul finanțelor în sistemele economice contemporane.docx

1/31

Introducere

Finan ele publice constituie o componen ă importantă a vie ii social-economice a fiecărei ări, iar ț ț ț ț

impactul lor asupra economiei na ionale are conota ii atât în dimensiunile i distribuirileț ț ș

Produsului Intern Brut (P.I.B.), cât i în modul concret de realizare a acestui proces. !isten aș ț

finan elor publice este indisolubil le"at# de e!isten a statului, care are de îndeplinit func ii iț ț ț ș

sarcini importante în ce prive te or"anizarea i conducerea activită ii economico-socialeș ș ț

na ionale, apărarea independen ei i suveranită ii ării.ț ț ș ț ț

$ecesitatea i apari ia finan elor ș ț ț

Fenomenul financiar are o istorie de milenii ,pâna în present oamenii încearcă să descifreze acest

misteriu economic.%ândirea financiară ,care s-a format în principal pe parcursul a sute de ani,

are în reserve diferite teorii menite să e!plice mai aprofundat fenomenul financiar. Pornind de lafaptul că de-a lun"ul anilor numero i speciali ti în materie au sporit volumul cuno tin elor ș ș ș ț

referitoare la finan e ,s-au făcut diverse "eneralizări ,principii, raporturi în cauza între deosebiteț

fenomene, au fost identificate anumite le"ită i, etc. &n urma cercetărilor intreprinse i aț ș

e!perien ei accumulate s-a identificat scopul de a arata necesitatea ,apari ia i evolu ia finan elor ț ț ș ț ț

pe parcursul dezvoltării societa ii umane.ț

'onceptul i con inutul Finan elor Publiceș ț ț

Finan e î i are ori"inea în limba atină FI$I*+ i semnifică plata în bani. &n sec.al III ț ș ș

,termenul de finan e a intrat în principalele limbi europene ,a/un"ând să reprezinte rela iile,ț ț

resursele i opera iile băne ti.ș ț ș

0ela iile financiare prin esen a lor reprezintă un transfer de valoare. 1ransferul de valoare, ce stăț ț

la baza rela iilor, are un ir de particularită i, printre care doua principale. &n primul rând,ț ș ț

transferul respectiv se efectueaza sub forma bănească. &n a a mod rela iile financiare seș ț

manifestă numai prin bani. &n al doilea rând, transferul se efectuează fără contrapresta ie directă.ț2 a dar, rela iile economice, realizate prin intermediul banilor, care apar în procesul reparti iei înș ț ț

le"atură cu satisfacerea nevoilor colective ale societă ii constituie finan ele publice. 2stfel,ț ț

conceptul contemporan finan e publice include3ț

a) rela iile care e!primă un transfer de resurse băne ti fără contrapresta ie i cu titluț ș ț ș

nerambursabil4

b) rela iile care e!primă un împrumut de resurse băne ti pe o perioadă de timp determinată,ț ș

pentru o anumită dobânda (creditul)4

1


2/31

c) rela ii care e!primă un transfer de resurse băne ti obli"atoriu sau facultativ în sc5imbul uneiț ș

contrapresta ii care depinde de producerea unui eveniment aleatoriu (asi"urari).ț

Capitolul I. ASPECTE TEORETICE CU PRIVIRE LA FINAN ELE PUBLICEȚ

1.1. No iune de finan e pulice.ț ț

$evoile i interesele publice se realizează de către stat, în principal i uneori e!clusive prin bani.ș ș

&ntr-adevăr c5eltuielile pe care le are de efectuat statul nu se pot efectua decât în bani. Fără bani

nu e!istă nici finan e publice. 2ceastă caracteristică e!plică i preocuparea pentru etimolo"iaț ș

cuvântului ,, finan e+. 6upă câte se pare, no iunea de finan e provine de la cuvintele latine ti ,,ț ț ț ș

fiare+ sau ,, finis+, care se traduc prin a termina, a înc5eia o ac iune /udiciară în le"ătură cu plataț

unei sume de bani. 6e la aceste cuvinte s-a format ,,financia+ sau ,,financia pecuniaria+, adică

plata în bani. *e crede că din aceste cuvinte latine ti s-a născut no iunea ,,finance+ folosită înș țFran a în secolele -I, care avea mai multe în elesuri i anume3 sume de bani, resurseț ț ș

băne ti, venit al statului, iar ,,les finances+ ec5ivala cu "ospodăria publică, patrimoniul statului.ș

Finan ele publice reprezintă forma bănească a rela iilor economice, în procesul reparti ieiț ț ț

produsului social i venitului na ional în cadrul îndeplinirii func iilor statului. 'on inutul social,ș ț ț ț

economic i în special /uridic al rela iilor financiare, func iile i importan a lor sunt câteva dinș ț ț ș ț

problemele fundamentale ale tiin ei dreptului financiar. &n fiecare orânduire, finan ele au avutș ț ț

un anumit con inut de clasă i func ii specifice condi iilor politice, sociale i economice în careț ș ț ț ș

au apărut i s-au manifestat.ș

*ub aspect istoric, no iunea de finan e publice a evoluat suportând, de-a lun"ul timpului,ț ț

sc5imbări multiple i profunde. &n cercetarea tiin ifică /uridică a no iunii de finan e publice s-auș ș ț ț ț

conturat 7 concep ii3 no iunea clasică i no iunea modernă a finan elor publice.ț ț ș ț ț

2


3/31

$o iunea clasică de finan e publiceț ț

2ceastă concep ie este le"ată de liberalismul politic, fiind specifică perioadei de dezvoltareț

economico - socială de la sfâr itul secolului al I-lea. 'onform acestei concep ii, statul liberalș ț

este preocupat mai pu in de activită ile private, limitându- i interven ia la func iile saleț ț ș ț ț

tradi ionale, i anume3 apărarea na ională, diploma ie, ordine publică i /usti ie.ț ș ț ț ș ț

2u e!istat 7 motive pentru care statul nu a intervenit în activitatea a"en ilor economici3ț

&n primul rând activitatea economică se afla încă sub influen a muncii manuale, industria eraț

predominant manufacturieră, sc5imbul de mărfuri fiind restrâns ca valoare.

&n al doilea rând interven ia statului în activitatea economică necesită resurse financiareț

neputându-se limita această interven ie numai la planificări, dispozi ii date a"en ilor economiciț ț ț

etc.

ia a economică se desfă oară în conformitate cu principiul ,, laisser faire, laisser passer+. 0olulț ș

finantelor publice consta in asi"urarea resurselor necesare functionarii institutiilor publice.

$o iunea de finan e publice moderneț ț

&n perioada de după primul război mondial locul statului neinterven ionist a fost luat de statulț

interven ionist. Finan ele publice devin un mi/loc de interven ie în activitatea socială-economică,ț ț ț

de e!ercitare a unei influen e pozitive pentru or"anizarea între"ii activită i.ț ț

3


4/31

8aurice 6uver"er, referindu-se la statul modern din secolul nostru, scrie că acesta ,,nu se

măr"ine te la sarcinile militare i tradi ionale. l intervine în via a socială pentru a stimulaș ș ț ț

produc ia în perioada de criză, pentru a împiedica cre terea pre urilor i a men ine puterea deț ș ț ș ț

cumpărare a monedei în perioada infla iei, petru a si"ura o cât mai bună utilizare a bo"ă iilor ăriiț ț ț

i repartizare venitului na ional.9ș ț

Pierre alumiere subliniază cre terea rolului interven ionist al statului în economie după crizaș ț

mondială din :;7;-:;


5/31


6/31

• *unt rela ii cu caracter economic, întrucât ele apar în procesul formării, repartizării iț ș

utilizării produsului social.• 2par în formă bănească, deoarece în cadrul produc iei de mărfuri i al ac iunii le"iiț ș ț

valorii, produsul de produc ie, reproduc ie i de circula ie a mărfurilor, reparti iaț ț ș ț ț

produsului social, rela iile de sc5imb, retribuirea muncii, precum i rela iile dintre a"en iiț ș ț țeconomici sau dintre ace tia i persoanele fizice, se e!primă prin intermediul banilor, înș ș

cadrul unor rela ii băne ti. $o iunea de finan e publice sau rela ii financiare nu poate fiț ș ț ț ț

confundată cu cea de bani sau rela ii băne ti. Banii reprezintă o marfă, iar finan ele suntț ș ț

rela ii de constituire, repartizare i utilizare a mi/loacelor băne ti.ț ș ș• *unt rela ii fără ec5ivalent, adică nu presupun în mod necesar o contrapresta ie directăț ț

din partea subiectului beneficiar al mi/loacelor băne ti.ș• 8i/loacele băne ti repartizate i utilizate de subiectele beneficiare nu se rambursează.ș ș

6e la fondurile bu"etare se efectuează plă i cu titlu nerambursabil către unele re"ii autonome sauț

către institu iile publice din sfera nematerială care prestează servicii pentru popula ie. 2cela iț ț ș

caracter de nerambursabilitate îl poartă i transferurile efectuate către popula ie sub formă deș ț

pensii, burse, aloca ii de stat i alte a/utoare pentru copii.ț ș

1ransferul de valoare la i de la fondurile ce se constituie în economie se poate realiza par ial, înș ț

condi ii de rambursabilitate. >n asemenea caracter poartă sumele de bani vărsate de persoaneleț

fizice i /uridice în contul împrumuturilor contractate de stat pe pia a internă, "aran iile depuseș ț țde administratorii i cenzorii societă ilor comerciale, ca i de persoanele ce "estionează bani iș ț ș ș

alte valori publice.

Structura finantelor publice

In conformitate cu e"ea nr.


7/31

E or"ane ale puterii i administra iei de stat care îndeplinesc, pe lan"ă atributiile lor specificeș ț

i o serie de atribu ii de natură financiară4ș ț

E or"ane specializate cu atribu ii comple!e în domeniul activită ii financiare, situate laț ț

diferite nivele.

r"anele puterii i administra ei de stat cu atribu ii în domeniul financiar în ara noastră sunt3ș ț ț ț

Parla+entul este or"anul care ia decizii în politica financiara, valutară, monetara4 el reprezintă

autoritatea le"islativă din stat i în plan financiar e!ercită puterea fiscală i bu"etară. steș ș

or"anul care aprobp le"ile fiscale institutoare de impozite, ta!e i alte venituri bu"etare i le"eaș ș

bu"etară, respectiv bu"etul administratiei centrale de stat pentru fiecare an bu"etar i bu"etulș

asi"urărilor sociale de stat.

,u-ernul are un rol important în pre"atirea i e!ecutarea deciziilor financiare, elaboreazăș

proiectul bu"etului administra iei centrale de stat, bu"etul asi"urărilor sociale de stat i contulț ș

"eneral anual de e!ecu ie a bu"etului i le supune dezbaterii i aprobării Parlamentului. 6upăț ș ș

aprobare, "uvernul raspunde de e!ecu ia bu"etului i conduce intrea"a activitate în domeniulț ș

finan elor, e!aminând periodic situa ia financiară aț ț ării i stabileste măsurile pentruț ș

imbunătă irea acesteia. %uvernul dispune i de or"ane proprii de control.ț ș

%ini"terul Finan elorț este or"anul principal de specialitate al administra iei publice centrale4 elț

conduce i coordonează finan ele la toate nivelele prin sisteme proprii de or"anizare. &nș ț

subordinea lui se află3 6irec iile "enerale ale finan elor publice /ude ene i a 8unicipiuluiț ț ț ș

'5i inău, 6irec ii "enerale ale 'ontrolului Financiar /ude ene i pentru 8unicipiul '5i inău,ș ț ț ș ș

%arda Financiară, 6irec ia "enerală a vămilor.ț

Banca Na ionalț are calitatea de banca centrală i de emisiune4 ea stabile te i conduceș ș ș

politica monetara i de credit urmărind stabilitatea monetară i suprave"5ează activitatea tuturor ș șsocietă ilor bancareț

Societ i de a"i#urareț care pot fi cu capital de stat sau cu capital particular sau mi!t,

efectuează opera iuni de asi"urare în diferite ramuri.ț

Co+parti+entele financiare din ministere, or"anele centrale, întreprinderi care se ocupă cu

elaborarea, e!ecutarea i analiza bu"etelor de venituri i c5eltuieli, urmărirea pastrării inte"rită iiș ș ț

patrimoniului, e!ercitarea controlului financiar asupra utilizarii fondurilor financiare,îndeplinirea obli"a iilor fa ă de stat, respectarea disciplinei financiare.ț ț

7


8/31

1./. Func iile finan elor puliceț ț

8isiunea socială a finan elor publice se înfaptuieste prin functiile pe care le e!ercită i anume3ț ș

10Func ia de repartitieț

!0 Func ia de control.ț

10Func ia de reparti ieț ț a finan elor publice cuprinde doua faze, distincte, dar or"anic le"ateț

între ele, i anume3 a)constituirea fondurilor publice iș ș b)distribuirea fondurilor publice

a)'onstituirea fondurilor publice se realizează în procesul distribuirii i redistribuirii P.I.B., întreș

diverse persoane fizice i /uridice, pe de o parte, i stat, pe de alta.ș ș

a constituirea acestor fonduri participă, în propor ii diferite, în raport cu capacitatea lor ț

financiară3 unită ile economice, indiferent de forma /uridică de or"anizare a acestora i deț ș

forma de proprietate asupra capitalului social4 institu iile publice i unită ile din subordineaț ș ț

acestora4 popula ia4ț persoanele fizice i /uridice rezidente în strainătate, dar careș

realizează venituri în ară considerată.ț

Participarea la constituirea fondurilor publice de resurse financiare îmbracă forme diferite, iș

anume3- impozite, ta!e, contribu ii la asi"urarile sociale i la alte fonduri speciale, amenzi,ț ș

penalită i, varsăminte din veniturile institu iilor publice4ț ț

- redevente i c5irii din concesiuni i înc5irieri de terenuri i alte bunuri proprietate de stat4ș ș ș

-venituri din valorificarea unor bunuri proprietate de stat i a bunurilor fară stapân4ș

=-împrumuturi de stat primite de la persoane fizice i /uridice4ș

- rambursări ale împrumuturilor de stat acordate4

-dobânzi aferente împrumuturilor acordate4

=-dona ii, a/utoare, resurse primite cu titlu nerambursabil i alte transferuri primite4ț ș

=-alte venituri.

2 adar, constituirea fondurilor publice se realizează în procesul distribuirii i redistribuirii PIB,ș ș

între diverse persoane /uridice i fizice, pe de o parte, i stat, pe de alta.ș ș

8


9/31

b) 6istribuirea fondurilor publice de resurse financiare constă în repartizarea acestora pe

beneficiari, persoane fizice i /uridice, după ce s-au inventariat nevoile sociale, respectiv cerereaș

de resurse financiare de la fondurile publice în anul de referin ă. 6atorită faptului că cererea deț

resurse financiare este mai mare decât oferta, este necesar că autorită ile publice competente săț

trieze i să ierar5izeze cererile or"anelor centrale i locale în func ie de importan ă pe care oș ș ț țreprezintă unele în raport cu celelalte.

6istribuirea acestor fonduri reprezintă, de fapt, di+en"ionarea -olu+ului celtuielilor pulice

pe de"tina ii2ț si anume pentru3

- învatamânt, cultură, sanatate4

-asi"urari sociale i protec ie socială4ș ț

-"ospodărie comunală i construc ii de locuin e4ș ț ț

-aparare na ională4ț

-ordine publică4

-ac iuni economice4ț

-alte ac iuni4ț

-datorie publică.

&n cadrul fiecarei destina ii, resursele se defalcă pe beneficiari, obiective i ac iuni. 2cesteț ș ț

flu!uri de resurse financiare se prezintă concret sub forma c5eltuielilor pentru3

-platp salariilor i a altor drepturi de personal4ș

-procurări de materiale i plata serviciilor4ș

-subven ii acordate unor institu ii publice i unită i economice4ț ț ș ț

-transferuri către diverse persoane fizice (pensii, aloca ii, burse, a/utoare etc.)4ț

-investi ii etc.ț

9


10/31

2 adar,ș diri3area re"ur"elor financiare de la fondurile pulice ctre di-er"i

eneficiari "e reali4ea4a tot 5n proce"ul di"triuirii "i redi"triuirii P.I.B. și are loc între stat

i diverse persoane fizice i /uridice.ș ș Prin ur+are2 con"tituirea i diri3area fondurilor puliceș

de re"ur"e financiare con"tituie un proce" unitar i ne5ntrerupt2 care "e reali4ea4a cuș

a3utorul func iei de reparti ie a finantelor i 3oacț ț ș un rol i+portant 5n 5nfaptuireareproductiei "ociale lar#ite.

!0Func ia de controlț

Func ia de control a finan elor publice este îndeplinită concomitent cu func ia de reparti ie,ț ț ț ț

dar are o sferă de manifestare mult mai lar"a decât aceasta, deoarece vizeaza, pe lân"a

constituirea i repartizarea fondurilor financiare publice, i modul de utilizare a resurselor. &ntreș ș

cele doua func ii ale finantelor publice e!istăț raporturi de intercondi ionare.ț 2ceastainterconditionare se manifestă prin faptul ca reparti ia ocazioneaza controlul, iar controlulț

determina un anumit mod de mobilizare i alocare a resurselor prin reparti ie.ș ț

Nece"itatea func iei de control a finan elor pulice decur#e din faptul c fondurile deț ț

re"ur"e financiare pulice apar in 5ntre#ii "ociet i i c ace"tea +ateriali4ea4 o unț ț ș

parte din P.I.B.

Controlul "tatului are o "fer lar# de +anife"tare2 cuprin46nd toate do+eniile -ie iiț

"ociale care in de "ectorul pulicț i anume3 activitatea economică, cultural-educativă, deș

ocrotire medicală, de asi"urări sociale de stat, de aparare na ională, de men inere a ordiniiț ț

publice, de protec ie socială, de promovare a rela iilor cu celelalte state ale lumii .a. 'a urmare,ț ț ș

controlul îmbracă forme diferite, se realizeaza de or"ane diferite i folose te instrumente diferite.ș ș

'ontrolul financiar vizează urmatoarele aspecte3

- modul de constituire, repartizare i utilizare a fondurilor de resurse financiare publice,ș

- pastrarea inte"rită ii i a bunei "estionări a patrimoniului public,ț ș

- încasarea inte"rală i la timp a crean elor statului,ș ț

- onorarea plă ilor datorate de către stat ter ilor.ț ț

'ontrolul financiar se e!ercită în toate fazele reproduc iei sociale, astfel3ț

10


11/31

a) în fa4a reparti iei2ț urmăre te3ș

= provenien a resurselor care alimentează fondurile publice i destina ia acestora4ț ș ț

= nivelul la care se constituie aceste fonduri4

= titlul cu care se mobilizează i cel cu care se repartizează catre diversi beneficiari4ș

= "radul i modul de redistribuire a fondurilor financiare publice între sferele de activitate,ș

sectoarele sociale, membrii societă ii i între diverse re"iuni i zone "eo"rafice4ț ș ș

= modul de asi"urare a ec5ilibrului între necesarul de resurse financiare i posibilită ile deș ț

procurare etc.

Controlul financiar nu "e li+itea4 la fa4a reparti iei2 ci "e e7tinde2 5n a+onte deț

acea"ta2 a"upra produc iei2 iar 5n a-al2 a"upra "ci+ului i con"u+ului.ț ș

- 5n fa4a produc iei2ț controlul financiar urmăre te produc ia realizată în sectorul public4ș ț

- 5n fa4a "ci+ului2 5 n sectorul public, controlul urmăre te dacă produsele ob inute înț ț

unita ile economice cu capital de stat se realizeaza ca mărfuri, dacă oferta corespunde cererii iț ș

dacă pre urile mărfurilor, stabilite prin mecanismul pie ii, acoperă c5eltuielile de produc ie iț ț ț ș

circula ie i un anumit profit4ț ș

- în fa4a con"u+ului2 controlul financiar vizează atât consumul productiv al unita ilor ț

economice cu capital de stat ("radul de valorificare a materiilor prime i a materialelor,ș

rentabilitatea diferitelor produse, cursul de revenire la e!port etc.), cât i consumul final alș

institu iilor publice (de învatamânt, sănătate, cultura, apărare na ională etc.).ț ț

&n ara noastră,ț controlul financiar "e e7ercit de or#ane "peciali4ate ale 'ur ii de 'onturi,ț

ale 8inisterului Finan elor Publice, or"ane specializate ale ministerelor, departamentelor,ț

autorita ilor publice locale, "arda financiară, etc.ț

Capitolul II. ANALI8A FINAN ELOR PUBLICE 'N SISTE%ELE ECONO%ICEȚ

CONTE%PORANE

!.1. E-olu ia finantelor pulice.ț

11


12/31

&n vorbirea curentă, ca si în literatura de specialitate, se utilizează diverse e!presii care fac

parte din familia cuvântului finan e, în sensuri apropiate sau diferite, dupa caz3 finan e, finan eț ț ț

publice, finan e private .a.ț ș

&n secolele al III lea i al I lea s-au folosit e!presiileș finantio, financias si financia

pecuniria, cu sensul de plată în bani. &n secolul al -lea, în Franta, se foloseau e!presiile

5ommes de finances iș financiers pentru denumirea arenda ilor de impozite i a persoanelor careș ș

încasau impozitele re"elui, finance pentru suma de bani, venit al statului, financies pentru

denumirea între"ului patrimoniu al statului.

&n %ermania, în secolele al lea - al II lea, se utilizau termenii finanz, care desemna

plata în bani iș finanzer, care desemna pe camatar.

&n ara noastrăț , înca din secolul al I lea, s-a folosit no iunea deț fisc, care denumea

or"anul financiar care încasa impozitele, ta!ele, amenzile, etc.

6e-a lun"ul anilor, conceptul de finante a evoluat continuu. &n aceasta evolutie se

conturează doua etape distincte3

- prima corespunde, în linii "enerale masinismului, capitalismului ascendent (secolele al

III lea - al lea),

- iar ce-a de-a doua corespunde dezvoltării monopolurilor (secolul al lea).

'oncep iile din prima etapă sunt considerateț clasice, iar cele din etapă următoare, moderne.

'oncep iile clasiceț reflectă doctrina liberală predominantă în perioada capitalismului ascendent,

potrivit careia activitatea economică trebuie să se desfă oare în conformitate cu principiulș

laissez-faire, laissez-passer, urmărindu-se evitarea oricărei interven ii din partea autorita iiț ț publice care ar putea perturba ini iativa privată, libera concuren ă, ac iunea le"ilor obiective aleț ț ț

pie ei. *tatul se limitează la sarcinile sale tradi ionale vizând men inerea ordinii sale interne,ț ț ț

apărarea ării i între inerea de rela ii diplomatice cu alte state, iar c5eltuielile publice se restrân"ț ș ț ț

la minimum. &n aceasta concep ie sarcina finan elor publice constă în asi"urarea resurselor ț ț

necesare între inerii institu iilor publice, func ionării normale a acestora4 impozitele,ț ț ț

împrumuturile i celelalte metode de procurare a resurselor financiare trebuind utilizate astfelș

încât să aibă caracter neutru, să nu modifice rela iile social-economice e!istente. Păstrareaț

ec5ilibrului între veniturile i c5eltuielile bu"etare era consideratădrept o cerin ă fundamentală aș ț

12


13/31

bunei "estiuni, c5eia de bolă a finan elor publice. 2pari ia deficitului bu"etar "enerator deț ț

infla ie era considerată un fenomen nedorit, cu efecte ne"ative asupra func ionării normale aț ț

mecanismului economic.

&n aceasta epocă în care prevală doctrina liberalismului economic, preocuparea speciali tilor ș

era orientată cu precădere spre problemele procurării resurselor necesare statului, utilizării lor cu

spirit de economie, repartizării sarcinilor fiscale pe cate"orii de plătitori, contractării iș

rambursării împrumuturilor, întocmirii si e!ecutării ec5ilibrate a bu"etului, respectării anumitor

re"uli care in de disciplina financiară i de buna "estionare a fondurilor,ț ș conceptul de finan eț

avea un pronun at caracter /uridicț .

6upa această perioadă, adica spre sfâr itul sec. al I lea, începutul sec. al lea, seș

afirmă tot mai mult concep ia interven ionistă,ț ț potrivit căreia autoritatea publică este c5emată să /oace un rol activ în via a economică, să influen eze procesele economice, să corecteze evolu iaț ț ț

ciclică, să prevină crizele sau cel pu in să le limiteze efectele ne"ative. 2ceasta modificare deț

pozi ie a fost determinată de adâncirea contradictiilor interne i e!terne ale modului de produc ieț ș ț

capitalist i de necesitatea "ăsirii de solu ii la problemele comple!e cu care era confruntatăș ț

economia na ională. ste apreciată i încura/ată interven ia statului în economie prin măsuri ca3ț ș ț

acordarea de subven ii i de facilităti întreprinderilor private,ț ș

ac iuni pentru combaterea oma/ului,ț ș

ac iuni pentru restabilirea ec5ilibrului "eneral economic vremelnic perturbat,ț

ac iuni pentru redresarea economiei sta"nante, etc.ț

Pentru statul modern, finan ele publice nu mai sunt un simplu mi/loc de asi"urare aț

acoperirii c5eltuielilor sale, ci un mi/loc de interven ie în economieț . Preocuparea principală aspeciali tilor devine studierea instrumentelor cu a/utorul cărora statul poate interveni în via aș ț

economică, a modalită ilor de influen are a proceselor economice, a rela iilor sociale. biectulț ț ț

cercetării se deplaseaza spre analiza mi/loacelor de interven ie a statului prin intermediulț

c5eltuielilor i al veniturilor publice.ș

&n ultimele decenii ale secolului al -lea s-au afirmat cu tot mai multa vi"oare concep iileț

neoliberale, care sus in retra"erea statului din economie, renun area acestuia la folosireaț ț

13


14/31

impozitelor, ta!elor, subven iilor de la bu"et i a altor instrumente financiare i monetare deț ș ș

influen are a activită ii economice, lăsarea pie ei sa se autore"leze prin mi/loacele sale specifice.ț ț ț

!.!. Con inutul econo+ic al finan elor puliceț ț 5n econo+iile conte+porane.

Pentru satisfacerea nevoilor "enerale ale societă ii este necesară constituirea unor importanteț

fonduri băne ti la dispozi ia autorită ilor publice. 8obilizarea resurselor băne ti la dispozi iaș ț ț ș ț

statului are loc pe seama P.I.B. sau a venitului na ional (.$.) prinț transfer de resurse și

implicit de putere de cumpărare , de la persoane fizice i /uridice la dispozi ia or"anelor ș ț

administra iei de stat, centrale i locale. 6e la aceste fonduri se efectuează transferuri de putereț ș

de cumparare către diver i beneficiari - persoane fizice i /uridice.ș ș

Prin urmare, au loc flu!uri de resurse băne ti în dublu sens - către i de la fondurile publice -ș șceea ce "enerează anumite rela ii sociale între participan ii la acest procesț ț i anume3ș

-rela iile care apar între participan ii la procesulț ț de constituie a fondurilor de resurse financiare iș

anume3 a"en ii economici, indiferent de forma de proprietate, care desfă oarp activitate în scopț ș

lucrativ i membrii societă ii lua i în mod individual, ca cetă eni ai statului care realizeazaș ț ț ț

venituri, pe de o parte i colectivitate, reprezentată prin stat, pe de altă parte4ș

-rela iile care apar în procesulț de distribuire a fondurilor publice între colectivitate, reprezentată prin stat, pe de o parte i beneficiării acestor fonduri3 întreprinderi, institu ii publice, membri aiș ț

societă ii lua i în mod individual, ca cetă eni care încaseaza pensii, aloca ii pentru copii, a/utoare,ț ț ț ț

burse i alte îndemniza ii, pe de alta parte.ș ț

0ela iile sociale aparute în procesul mobilizării i repartizării fondurilor de resurse băne tiț ș ș

din economie sunt prin natura lor rela ii economice, le"ate indisolubil de reparti ia PIBț ț . &n

condi iile e!isten ei produc iei de mărfuri i ale ac iunii le"ii valorii, reparti ia celei mai mariț ț ț ș ț ț

păr i a produsului creat în economia na ionala se face prin intermediul banilor, iar rela iileț ț ț

economice de mai sus sunt e!primate în forma bănească (valorică), adică sunt rela ii financiareț

sau pe scurt finan eț .

Finan ele publice reprezintă rela iile economice e!primate valoric (prin intermediul banilor) careț ț

apar în procesul reparti iei PIB în le"ătură cu satisfacerea nevoilor colective ale societă ii.ț ț

1rebuie precizat ca nu toate rela iile băne ti care apar în procesul reparti iei iț ș ț ș

circula ieiț P.I.B. sunt , concomitent iș rela ii financiareț . *fera finan elor ț este mai în"ustă decât cea

14


15/31

a rela iilor băne ti iț ș ș cuprinde numai rela iile băne tiț ș care e!primă un transfer de valoare , nu iș

pe cele care reflectă o sc5imbare a formelor valorii. 1ransferul de valoare are caracterul de

transfer de putere de cumpărare i se efectuează fără contrapresta ie directăș ț . >n a"ent economic

care a vărsat la bu"etul de stat o sumă de bani cu titlul de impozit pe profit nu are dreptul să

solicite statului nici rambursarea acestuia i nici o altă presta ie de valoare e"ală. >n liber ș ț profesionist care a vărsat la bu"et o sumă de bani cu titlu de impozit pe venit nu dobânde te prinș

aceasta nici un drept de crean ă asupra statului4 *umele primite de la bu"et de la persoana înț

cauza, cu titlu de aloca ie de stat pentru copii, pensie de asi"urari sociale, etc., nu au nici oț

le"atură directă cu impozitul plătit de aceasta.

1ransferul de valoare care se realizează prin actul de vânzare-cumparare a unor bunuri

reflectă o sc5imbare a formelor valorii, din forma marfă în formă bani sau invers, deci nu

reprezintă transfer fără contrapresta ie de putere de cumpărare. *alarizarea muncii presupune deț

asemenea un sc5imb de ec5ivalente i nu un transfer de putere de cumpărare fără contrapresta ie.ș ț

&n asemenea cazuri, transferul de valoare adau"ată da na tere la rela ii băne ti, dar acestea nuș ț ș

constituie rela ii financiare.ț

&ntre rel iile financiare i rela iile băne ti le"ate de sc5imbarea formelor valorii e!istă oț ș ș ș

strânsa le"atură, cele dintâi fiind condi ionate de înfăptuirea celor din urmă. 2stfel, plataț

salariului constituie o premisă a prelevării la bu"et a unei păr i din venitul unui muncitor orițfunc ionar sub forma de impozit pe salariu i contribu ii aferente la diferite fonduri publice.ț ș ț

6upă modalitatea în care se realizează transferul de valoare, în cadrul rela iilor financiare seț

particularizează3

- rela iile care e!primă un transfer de resurse băne ti fără ec5ivalent i cu titlu nerambursăbilț ș ș

- rela iile care e!primă un împrumut de resurse bănesti pe o perioada de timp determinată,ț pentru care se percepe dobânda

- rela iile care e!primă, după caz, un transfer obli"atoriu sau facultativ de resurse băne ti, înț ș

sc5imbul unei contrapresta ii care depinde de producerea unui fenomenț

aleatoriu (aceste rela iiț apar în procesul constituirii i reparti iei fondurilor ș ț de asi"urări de bunuri,

de persoane i de raspundere civilă, a fondului pentru a/utor de oma/ etc.)4ș ș

- rela iile care apar în procesul mobilizării i repartizării resurselor băne ti la dispozi ia unită ilor ț ș ș ț ț

economice în vederea desfă urării activită ii economiceș ț și a dezvoltării acestora, pe seama

15


16/31

veniturilor realizate, a creditelor bancare, a vânzarii de ac iuni, a emiterii de obli"a iuni sau peț ț

alte cai (acestea sunt denumite finan e ale întreprinderii).ț

!./. Anali4a cre terii econo+ice din %oldo-aș

%oldo-a 3 Principalii indicatori economici i socio-economiciș

16


17/31

*ursa3 B$*, F8I, B$8, calculele, estimările Ci pro"nozele P01-%0>P

volu ia PIB-ului pe elemente de c5eltuieli, 7AAAG:AAHț

*urse3 B$*, calcule, estimări i pro"noze P01-%0>Pș

Politica fiscal-bu"etară din 0epublica 8oldova pe parcursul anului 7A:D a purtat o amprentă

electorală, men inând un caracter pro-ciclic. ini iativă de bun au"ur pentru sc5imbarea situaieiț ț

respective a fost aprobarea de către e!ecutiv a noii e"i privind finanele publice Ci

responsabilitatea bu"etar-fiscală. &nsă, luând în consideraie caracterul noilor re"uli fiscale,

comportamentul autorităilor de resort în "estionarea finanelor publice în retrospectivă, precum

Ci e!periena internaională de perseverare la astfel de re"uli, se poate de anticipat o încălcare

persistentă a normelor le"iferate.

Politica fiscal-bu"etară în căutarea unei noi inteț

0epublica 8oldova a întrat în anul 7A:D cu un bu"et, parametrii căruia au fost în mare parte

influen a i de ale"erile parlamentare din noiembrie. Pe parcursul anului, însă, aspectul electoralț ț

s-a accentuat Ci mai mult, datorită aprobării modificărilor la Bu"etul Public $a ional (BP$) laț

mi/locul anului, ma/orându-se veniturile pro"nozate, dar Ci mai semnificativ c5eltuielile, iar

rezultatul fiind creCterea sesizabilă a deficitului bu"etar. 2stfel, în urma modificărilor adoptate

rata de creCtere a c5eltuielilor s-a accelerat de la :AH la 7:,@H f-a-p, în timp ce rata veniturilor

totale - de la :A,


18/31

Politica fiscal-bu"etară din ara noastră, pe lân"ă aspectul momentan de con/unctură politică,

este caracterizată de o dinamică pro-ciclică. 'um se observă din Fi"ura


19/31

cazuri de e!cepie menionate în le"e. &n varianta finală, re"ulile respective au fost sc5imbate pe

obiectivul de atin"ere a deficitul bu"etar de 7,JH din PIB în 7A:, e!cluzând "ranturile.

0e"ulile fiscale, de i sunt necesare, nu "arantează disciplina bu"etar-fiscală fapt confirmat deș

practica interna ională. Pentru ca normele respective să fie eficiente, acestea trebuie săț

îndeplinească câteva criterii, Ci anume să nu fie prea ri"ide, să fie credibile Ci transparente. 6e

asemenea, un rol important atribuit politicii fiscale Ci re"ulilor de călăuză este balansarea

oscila iilor ciclice, prin stabilizatorii automai Ci componenta discreionară. 6eoarece, rolulț

principal îl /oacă măsurile discreionare, este important de distins între factorii

permanen iKstructurali Ci cei ciclici, care influen ează soldul bu"etar curent. I"norarea acestor ț ț

factori, creează riscul de a/ustare "re ită a politicii fiscale la ciclurile economice. 2stfel, unș

indicator c5eie care corespunde criteriilor menionate este soldul bu"etar poten ial, care aratăț

diferen a dintre veniturile Ci c5eltuielile bu"etare posibile când economia func ionează la nivelulț ț

său potenial. *oldul bu"etar poten ial, ca instrument de analiză a politicii fiscal-bu"etare, poateț

scoate în evidenă le"ăturile dintre potenialul economic Ci baza fiscală a unei ări. Pentru

0epublica 8oldova, cum se vede din fi"ura de mai /os, soldul poten ial a fost permanent ne"ativț

Ci a avut o amplitudă destul de semnificativă în ultimii ani. 6e asemenea, este simptomatic că în

anii cu componenta ciclică pozitivă, soldul poten ial este permanent mai mare decât cel nominalț

înre"istrat. 2ceasta poate să vorbească despre baza fiscală slabă în economia naională Ci

persistena soldurilor ne"ative pe termen mediu, deoarece doar activitatea economică peste

nivelul PIB-ului poten ial ec5ivalentă cu mărirea încasărilor fiscale peste normă, poate să reducăț

din deficitul bu"etar real înre"istrat. &n acela i timp, perpetuarea soldurilor poten iale cu valoriș ț

ne"ative pe un termen mediu, indică atât despre o disciplină fiscală /oasă, când "uvernul nu

a/ustează c5eltuielile la ciclurile i realită ile economice, cât i asupra incapacită ii de mobilizareș ț ș ț

a veniturilor interne.

6inamica soldurilor curenteKpoten ialeKciclice bu"etare (H din PIB)ț

19


20/31

*ursa3 'alcule !pert-%rup în baza datelor B$*, 8inisterului Finan elor ț

Finanarea sectorului educaional performană prin eficienă

*ectorul educaional, /ucând un rol important pentru creCterea economică durabilă, rămâne a fi

unul prioritar Ci ca finanare din partea statului. 2stfel, în 7A:D pentru învăământ sunt alocatecirca :H din total c5eltuieli din BP$, ceea ce constituie apro!imativ ?,H din PIB Ci fiind

apro!imativ la acela i nivel ca Ci în anii precedeni &n acest conte!t, este rezonabil de comparatș

eficien a sectorului cu alte state din perspectiva rezultatelor ob inute. 'a indicator de input esteț ț

raional de utilizat volumul de c5eltuieli per elev, deoarece ponderea în PIB nu scoate în evidenă

discrepana în populaie Ci volumele absolute alocate sistemelor de învăământ în diferite ări. &n

calitate de output, în conte!tul comparaiei internaionale, se poate de utilizat scorul PI*2 din

7AA;. 6in fi"ura următoare se vede clar că este o le"ătură pozitivă dintre nivelul alocărilor per elev Ci scorurile finale la PI*2, înre"istrându-se randamente pozitive pentru creCterea finanării

până apro!imativ la :AAA dolari *>2 per elev (pre uri constante 7AAJ).ț

0elaia dintre nivelul de c5eltuieli per elev i scorul mediu PI*2 în 7AA;ș

*ursa3 '6, Banca 8ondială Indicatorii dezvoltării mondiale

Pe lân"ă discrepana în cifre absolute de c5eltuieliKelev dintre 0epublica 8oldova Ci cele mai

performante ări, ca rezultat al diferenei în potenialele economice, este critic de analizatț

eficiena utilizării alocărilor actuale. 6eoarece, în perspectiva apropiată, nu se prevede o

diminuare a decala/ului de finanare per elev 0epublica 8oldova trebuie să ma!imizeze eficiena

fiecărui leu alocat în sectorul educaional. 2Cadar, analiza comparativă în baza metodei 62

pentru :J ări din re"iunea uropei de st Ci a 2siei 'entrale, arată denotă 0epublica 8oldova

un "rad de eficienă a banilor publici alocai sistemului educaional de doar ?AH. 2stfel, o

utilizare mai eficientă a resurselor din sistem, scorul PI*2 din 7A:A ar fi putut obinut cu o20


21/31

finanaare de doar J:,@ dolari *>2 per elev i nu de ?na din principalele probleme a finanelor publice din 0epublica 8oldova este înrădăcinarea

unei politicii fiscale Lclasice+ discreionare Ci prociclice. 2/ustarea cadrului normativ iniiat în

ultimii ani, nu în ultimul rând la insistena donatorilor e!terni, nu a sc5imbat radical situaia.

2doptarea noii e"i, cu anumite re"uli fiscale nu prea optime pentru disciplinarea autorităilor

publice, precum Ci perpetuarea responsabilităilor instituiilor publice de/a implicate în

mana"ementul finan elor publice nu va contribui în mod vădit la sc5imbarea modelului actual deț

politici fiscal-bu"etare. 6oar în cazul unei reformatări a cadrului instituional, prin crearea'onsiliului Fiscal, reformulării re"ulilor fiscale Ci măririi transparenei decizionale va avea loc

îmbunătăirea calitativă a finanelor publice în 0epublica 8oldova.

Provocări Ci pro"noze pe termen scurt

• 'el mai probabil, pentru a contrabalansa politica fiscală mai rela!ată din anul curent, bu"etul

pentru 7A:J urmează a fi elaborat pe principii ceva mai austere. 2stfel, oscilarea politicii fiscale

în dependen ă de ciclurile politice subminează stabilizarea finan elor publice pe termen mediu,ț ț

precum i reduce credibilitatea re"ulilor fiscale.ș

• 6inamica încasărilor fiscale, reflectate prin soldul bu"etar structural, scoate în evidenă o bază

fiscală în"ustă Ci susceptibilă la oscilaiile economice. &n conte!tul încetinirii cre teriiș

economice, aceasta creează o adevărată provocare pentru stabilitatea finan elor publice.ț

Problema respectivă este acutizată i de ponderea înaltă a economiei informale3 cele maiș

conservative estimări denotă că circa


22/31

• 6isciplina bu"etară va depinde de implementarea noii e"i privind finanele publice Ci

reponsabilitatea fiscal-bu"etară. 1otodată, sunt necesare un set de măsuri de fortificare a cadrului

instituional Ci normativ. 2stfel, luând în consideraie e!periena pozitivă Ci ne"ativă privind

respectarea re"ulilor fiscale, pentru 0epublica 8oldova este important de stabilit un mecanism

fle!ibil Ci transparent la nivel macroeconomic. 2stfel, stabilirea unui 'onsiliu Fiscal, responsabilde calcularea principalilor indicatori macrofinanciari, inclusiv Ci a soldului bu"etar poten ial caț

indicator optim de disciplinare fiscală, va contribui esenial la atin"erea unui sistem bu"etar

durabil Ci eficient, capabil să diminueze fluctuaiile economice Ci nu în ultimul rând, să mărească

randamentul utilizării banilor publici.

• uând în considera ie faptul că soldul bu"etar poten ial în perioada 7AAJ-7A:D a constituit circaț ț

- 7H din PIB, se poate de propus o nouă re"ulă fiscală pentru 0epublica 8oldova (amendament

la e"ea privind finanele publice Ci responsabilitatea bu"etar-fiscală) de un sold structural anual

de -7H M A,7J p.p. din PIB pe următoarele două cicluri bu"etare pe termen mediu, cu reducerea

ulterioară cu A,J p.p. la fiecare ciclu ce urmează, până la atin"erea obiectivului de AHMA,7JH din

PIB pe lun"ă durată. Implementarea re"ulii respective va necesita Ci reformatarea cadrului

instituional bu"etar-fiscal, conform propunerilor din punctual precedent.

• 6urabilitatea finanelor publice va depinde în mare măsură de diminuarea dependenei de

sursele de finanare e!terne Ci a diminuării soldurilor bu"etare ne"ative. &n acest aspect, este

critic de lucrat pentru lăr"irea bazei fiscale Ci micCorarea discrepanei fiscale, prin optimizarea

cadrului instituional Ci de politici (în primul rând cel fiscal). 6ar un rol decisiv va /uca Ci

ameliorarea climatului de afaceri în ară care ar putea contribui la mărirea numărului de

contribuabili noi.

'ontribuia la creCterea 2BKcapita 173:D f-a-p (lei).

22


23/31

*ursa3 'alcule !pert-%rup în baza datelor B$*

Capitolul III. ROLUL FINAN ELOR PUBLICE 'N SISTE%ELE ECONO%ICEȚCONTE%PORANE

/.1. Rolul finantelor pulice

Prin transferul de putere de cumpărare realizat de finan ele publice are loc o modificare ațraporturilor sociale, care influen ează3 procesul reproduc iei sociale, poten ialul economic alț ț țîntreprinderilor, veniturile i averea cetă enilor, nivelul de trai al popula iei i, în "eneral,ș ț ț ș

calitatea vie ii.ț

'u ocazia colectării resurselor financiare i respectiv, a finan elor c5eltuielilor publice, are loc unș țamplu proces de redistribuire a veniturilor i averilor persoanelor fizice i /uridice. 0edistribuireaș șse produce, pe de o parte, cu a/utorul impozitelor i ta!elor percepute, iar pe de altă parte, peșcalea subven iilor, transferurilor i aloca iilor bu"etare. 2ceastă redistribuire îmbracă diverseț ș țforme, precum3

- acordarea de a/utoare, îndemniza ii, pensii, burse persoanelor apar inând unor anumite cate"oriiț țsociale.

- subven ionarea de la bu"et a produc iei sau comercializării anumitor bunuri i servicii.ț ț ș

23


24/31


25/31

-îndeplinirea ri"uroasă a an"a/amentelor asumate prin tratate, acorduri i conven ii bi iș ț șmultilaterale4

-participarea ării la diviziunea interna ională a muncii.ț ț

6e asemenea, impactul finan elor publice asupra economiei se manifestă sub formațredistribuirii veniturilor i averii în rândurile popula iei, ca i ale întreprinzătorilor ș ț ș . Prelevările deimpozite i ta!e de la persoanele fizice i /uridice la fondurile publice de resurse financiare, seș șfac cu titlu definitiv i nerambursabil i diferit de la un contribuabil la altul.ș ș Prin urmare,impozitele i ta!ele sunt nu numai mi/loace de procurare a resurselor necesare statului, dar iș șinstrumente de redistribuire a veniturilor i averii contribuabililor.ș

0edistribuirea realizatp cu a/utorul impozitelor i ta!elor este urmată de oș a douaredistribuire, înfăptuită pe calea aloca iilor bu"etare, subven iilor i a transferurilor de resurse deț ț șla fondurile publice la diversi beneficiari, în scopul spri/inirii, cu prioritate, a celor lipsi i deț

posibilită i materiale sau cu un poten ial economic redus.ț ț

2utorită ile publice folosesc instrumentele financiare i pentruț ș a influen a proceselețeconomice în scopul înlăturării dezec5ilibrelor economice. 2stfel, în ipostaza de boom, a cicluluieconomic, se adoptă măsuri pentru temperarea cre terii economice, iar în cea de recesiuneșeconomică se acordă facilită i fiscale pentru asi"urarea relansării economice.ț

6e asemenea, în scopul orientării dezvoltării economico-sociale în direc ia dorită dețor"anele de decizie politică, au fost create institu ii i instrumente financiare, au fost adoptateț șre"lementări i normative financiare, au fost elaborate te5nici i metode financiare de lucru careș șau fost încorporate în mecanismul de conducere a economiei. 8ai ales după marea crizăeconomică mondialp din perioada :;7;-:;


26/31

con inutul rolului acestora, să fie prezentate ca func ii autonome (func ia de mobilizare, func iaț ț ț ț

de alocare, func ia de redistribuire, func ia de stabilizare, func ia de incitare, etc.). &n realitate,ț ț ț

toate acestea sunt acoperite de cele doua func ii ale finan elor (func ia de reparti ie i cea deț ț ț ț ș

control).

Pentru determinarea rolului finan elor publice, înteles ca un ansamblu de obiective menite săț

contribuie la dezvoltarea economico-socială a unei ări, apare deosebit de utilă o analiza aț

nevoilor ce se manifestă în societate, care sunt o no iune cu un con inut e!trem de comple!3ț ț

&n structura nevoilor deosebim, mai &ntâi, ne-oile cu caracter indi-idual ale cetă enilor (5rana,ț

adăpost, îmbrăcăminte, etc.), adică acele nevoi care depind de preferin ele fiecaruia i suntț ș

diferen iate în functie de vârstă, se!, ocupa ie, mediu social, etc. 2cestea sunt satisfăcute pe bazaț ț

veniturilor private ale indivizilor, fiind procurate de pe pia ă, în condi ii de concuren ă.ț ț ț

2lături de aceste nevoi cu caracter individual, oamenii au numeroase ne-oi "ociale(colective)3

nevoia de apărare împotriva a"resiunilor din afara ării4 nevoia de asi"urare a ordinii de drept înț

stat4 nevoia de a fi prote/a i împotriva for elor oarbe ale naturii sau împotriva riscurilor sociale,ț ț

etc. *atisfacerea acestor nevoi reclamă e!isten a unor institu ii care să ofere cetă enilor utilita ileț ț ț ț

publice (sociale) de care au nevoie i pe care nu le pot procura prin intermediul pie ei. Bunurileș ț

sau utilita ile publice au o serie de caracteristici care le deosebesc de cele private3ț

- sunt servicii a căror oferta este indivizibilă, în sensul ca de ele beneficiază, în mod

imediat, i în acela i timp, to i membrii colectivită ii, fără a avea, în mod necesar,ș ș ț ț

cuno tin ă despre acest lucru, iar uneori, c5iar impotrivz voin ei lor4ș ț ț- consumul lor este individual i neconcuren ial, fără a avea le"atură cu efortul deș ț

participare la finan area acestora4ț- ele pot fi asi"urate numai cu a/utorul autorită ilor publice, sin"urele în masură săț

sesizeze, inventarieze, ierar5izeze nevoile sociale i sa or"anizeze institu ii, servicii sauș ț

ac iuni de lar" interes social, care să conducă la satisfacerea lor.ț

&n fine, e!istă o a treia cate"orie, intermediară de nevoi, a a-ziseș "e+ipulice, cum ar fi nevoia

de educa ie, de cultură, de asisten ă medicală, etc. 2vanta/ele satisfacerii acestor nevoi seț ț

rasfrân" direct asupra celor care beneficiază de serviciile respective, putând fi individualizate

(sunt divizibile). &n acela i timp însă, de anumite avanta/e indirecte (indivizibile) beneficiazăș

anumite colectivită i (spre e!emplu, o intreprindere care utilizează for a de muncă înalt calificatăț ț

prin sistemul public de educa ie), sau societatea în ansamblul sau. 6in aceste motive, satisfacereațacestor nevoi se poate face fie pe cale privată, prin mecanismul pie ei, fie prin preluarea lor deț

26


27/31

câtre autorită ile publice a sarcinii satisfacerii lor, pe seama prelevărilor făcute din veniturileț

tuturor membrilor societă ii. Finan area publică, par ială sau totală, se /ustifică prin avanta/eleț ț ț

indirecte pe care aceste activită i le oferă.ț

*e constată că satisfacerea nevoilor cetă enilor nu se poate realiza, întotdeauna, pe seamaț

bunurilor private, prin mecanismul pie ei, fiind frecvente situa iile când statul, prin intermediulț ț

finan elor publice, oferă utilită ile necesare satisfacerii lor. l finan ează anumite institu iiț ț ț ț

publice specializate pe domenii, a căror activitate nu este or"anizată în mod necesar pe principii

de eficien ă economică, ci are ca principal obiectiv ma!imizarea utilită ii sociale, economice,ț ț

ecolo"ice, etc., a activită ii respective.ț

*atisfacerea în conditii cât mai bune a nevoilor cetă enilor, prin oferirea utilită ilor publice iț ț ș

semipublice men ionate, constituie un obiectiv final al politicii promovate de orice "uvern.ț

2tin"erea lui este indisolubil le"ata de resursele financiare de care statul dispune, i care laș

rândul lor sunt dependente de nivelul de dezvoltare al economiei. 6in aceste considerente, statul

trebuie sa- i propună ca obiectiv intermediar interven ia în domeniul economic, prin măsuri careș ț

să asi"ure condi ii pentru reproduc ia PIB.ț ț

&n prezent, se apreciază că rolul finan elor publice se manifestă în două direc iiț ț

principale3ac iunea asupra structurilor economice i ac iunea asupra conjuncturii economice.ț ș ț

&n ceea ce prive te rolul pe care finan ele publice îl /oacă în economia ării noastre în actualaș ț ț

etapa de tranzi ie către economia de pia ă se cuvin a fi subliniate cateva aspecte. ste mai întâi deț ț

remarcat o anumită restran"ere a rolului finan elor publice în activitatea economică i înț ș

asi"urarea condi iilor pentru reproduc ia lăr"ită a PIB. 6acă în perioada conducerii centralizate aț ț

economiei, apro!imativ 7K< din resursele bu"etare erau destinate finan ării investi iilor, înț ț

prezent, c5eltuielile bu"etare cu caracter economic au fost devan ate de cele social-culturale.ș

2loca iile de la bu"et vizează cu prioritate3ț

- completarea resurselor proprii ale re"iilor autonome apar inând statului4ț

- realizarea unor obiective noi în ramuri de importan ă strate"ică ale comple!ului economicț

na ional sau în domenii cu eficien ă economică mai redusă, în care capitalul privat nu esteț ț

interesat4

- participarea la constituirea unor societă i mi!te în ara sau în străinătate4ț ț

27


28/31

- acordarea unor subven ii societă ilor comerciale cu capital de stat, a căror activitate prezintăț ț

o importan ă deosebită.ț

Prin diferite mi/loace, finan ele publice sunt c5emate să spri/ine procesul de restructurare aț

economiei . 2cordarea selectivă i în condi ii de ma!imă transparen ă a subven iilor de la bu"et,ș ț ț ț

e!ercitarea unui control ri"uros asupra modului de utilizare a acestor resurse, urmărirea modului

de ac5itare a obli"a iilor fiscale, sunt măsuri ce urmăresc astuparea "ăurilor ne"re+ dinț

economie, restrân"erea activită ii în ramurile ener"ofa"e sau consumatoare de materii primeț

deficitare, eliminarea distorsiunilor în alocarea resurselor, promovarea mecanismelor pie eiț

concuren iale.ț

0olul finan elor publice nu se limitează doar la domeniul economic, el manifestându-se din plinț

i în domeniul social. Prin intermediul finan elor se realizează o lar"ă redistribuire a veniturilor ș ț

între membrii societă ii, în vederea corectării unor ine"alită i e!istente între indivizi i aț ț ș

asi"urării unor condi ii demne de via ă pentru toti cetă enii. Prin prelevările de la a"en iiț ț ț ț

economici i persoanele ocupate în sfera produc iei materiale se constituie fondurile din care seș ț

finan eaza func ionarea institu iilor publice din sfera nematerială (înva ământ, sănătate, cultură iț ț ț ț ș

artă, asi"urări i protec ie socială, etc.), care prin serviciile pe care le oferă creează condi iiș ț ț

pentru reproduc ia lar"ită a factorului uman.ț

Importan a finan elor publice în activitatea economico-socială a cunoscut modificări de la oț ț

etapa la alta de dezvoltare, în raport de curentele ideolo"ice cu privire la rolul i locul statului,ș

ceea ce a antrenat o anumită amploare a procesului de redistribuire a PIB prin intermediul

finan elor publice.ț

'nceiere

Influen e importante ale finan elor publice pot fi identificate i în domeniul politic iț ț ș ș

administrativ. 6emocratizarea vie ii noastre economico-sociale a antrenat un proces deț

reor"anizare i restructurare a tuturor institu iilor care compun suprastructura societă ii. *-aș ț ț

reor"anizat sistemul politic i administrativ, au fost infiin ate noi institu ii care să asi"ureș ț ț

apărarea drepturilor fundamentale ale cetă enilor i ordinea de drept în stat, si"uran a na ională iț ș ț ț ș

apărarea ării. &n plan financiar, aceasta a insemnat mobilizarea i utilizarea unei par i din PIBț ș ț

pentru înzestrarea corespunzătoare a acestor institu ii i or"anisme publice, asi"urarea lo"isticiiț ș

necesare, încadrarea acestora cu personal corespunzător. 0aporturile dintre or"anele

28


29/31

administrative centrale i locale au fost reconsiderate, optandu-se pentru descentralizareaș

activită ilor administrative i sporirea autonomiei colectivită ilor locale.ț ș ț

pinii referitor la continutul finantelor publice3

d"ard 2lli! caracterizeaza teoretic finantele publice ca 9diferite mi/loace prin care persoanele

publice - statul, comunele, instituiile etc. - isi procura resursele necesare indeplinirii activitatii

lor9.

Iulian acarel3 9!presia finante publice este asociata cu statul, unitatile administrativ teritoriale

si alte institutii de drept public, imprumuturile si datoriile acestora9.

6an-6rosu sa"una3 9Finantele publice sau relatiile financiare sunt raporturi social-economice de

formare si repartizare, in forma baneasca, care apar in le"atura cu constituirea si utilizarea

resurselor necesare functionarii si dezvoltarii "enerale a societatii

Bilio#rafie

:. Iulian acarel, +Finante Publice ditia I +, ditia 6idactica si Peda"o"ica 7AA?

7. 8osteanu 1atiana ,+ Finante Publice-note de curs si aplicatii pentru seminar +


30/31

J. 2drian upu or, 2le!andru Fala, Iurie 8orcotîlo +6e la economie politică la politiciș

economice3 priorită i pe a"enda noului %uver + trimestrul I 7A:D.ț

@. 5ttp3KK.stiucum.comKfinanteKfinate-publiceK0olul-finantelor-publice-in-

pe?JDJJ.p5p

?. 5ttp3KK.scritub.comKeconomieKfinanteKFinane-publice-'oncept-

evoluie:7@:7?7D.p5p

30

http://www.stiucum.com/finante/finate-publice/Rolul-finantelor-publice-in-pe75455.phphttp://www.stiucum.com/finante/finate-publice/Rolul-finantelor-publice-in-pe75455.phphttp://www.scritub.com/economie/finante/Finane-publice-Concept-evoluie182612724.phphttp://www.scritub.com/economie/finante/Finane-publice-Concept-evoluie182612724.phphttp://www.scritub.com/economie/finante/Finane-publice-Concept-evoluie182612724.phphttp://www.scritub.com/economie/finante/Finane-publice-Concept-evoluie182612724.phphttp://www.stiucum.com/finante/finate-publice/Rolul-finantelor-publice-in-pe75455.phphttp://www.stiucum.com/finante/finate-publice/Rolul-finantelor-publice-in-pe75455.php


31/31

Date post:	07-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	bivol-irina
View:	225 times
Download:	0 times

Rolul finanțelor în sistemele economice contemporane.docx

Documents