Edith Mihaela Dobrescu Emilian lvl Dobrescu

ROBOTTT, VITTORUL LUMTNOS..

AL'TNITRE GfI OMENIRI

Editura StrTECI{Craiova,2019

:.,a**d;: , ^- "1r,

ni mari din aceasta carte

ditate de CNCSIS gi denoscut de CNCS, prin

uy Verhofstadt, liderulra (AIDE) l-a intrebat:gital care ne distrugerml European, cel mairl si se ia in disculierutere". Zuckerberg aic. dar s-a prezentat in

4oi llmea a uitat de eiezenli, iar YouTube-ulSan Francisco sau si

. Peter Thiel, unul dine Omenirea a reugit sdii informali ei, acum a5ald.

l cre$tere mai lentd aaratd intr-un raport alroboli industriali suntde Sud s,i Germania.ximativ jum[tate dinina. potrivit Moody,s.ie roboli industriali lardustria auto utilizeazdor electronice (19%),plastice qi produselor: robolilor industrialisalariile au scdzut in

:el mai mare manager;eama robolilor, qapte'va zeci de angaja{irciiunilor sale.in scopuri private gila o valoare de 190

;timat in 2016 cd, inte de oameni vor fi

.tl pentn! cd robolii vormanie 2017, p. 2putea dezamorsa bombalai 2017

I. CONCEPTE CHEIE iN T,UNTPA ROBOTILOR

Conceptul de robot. Profesiile ameninfate de prezen{a robolilorWebster's Collegiate Dictionary defin eqte robonl ca: a) rur sistem automatizat

care aratd ca un om qi realizeazd acfiuni umane complexe sau un sistem similar, dar fictiv,a cSrui incapacitate de a avea emotii este adeseapusi in prim plan;b) sistem cercalueazdautomat sarcini complicate gi adesea repetitive; c) un mecanism controlat automat.

Termenul robot a apirut prima datd in 1911,in nuvela Opilec, scrisd decehul Karel Capek. Termenul a devenit cunoscut odati cu piesa aceluiaqi dramaturg,"R.U.R. (Rossum's Universal Robots)", jucati prima oard la Praga in 192I, apoila New York in 1922. CuvAntul robot vine de la robota, care in limbile slaveinseamnd muncd. in piesl este vorba despre o insuli imaginard unde se produceauoameni artificiali cu schelet de metal, invelig exterior gi organe interne produsein cuve, "fibra nervoas5" qi "venele" fiind generate de roli imense5.

Pe 22 august 2018, think tank-ul Sapiens, a prezefltat studiul "Impactulrevoluliei digitale asupra ocupdrii forlei de munc5", in care descrie cinci profesiice par a fi mai ameninfate de inteligenla artificiald qi de automatizare decat altele.Aceste 5 profesii s-ar putea ca ele sd dispard in cursul secolului al XXIlea. Pentrua stabili acest clasament, Institutul Sapiens a linut cont de profesiile provocatedirect de tehnologie gi care s-au confruntat cu reducerea numdrului de angajali inultimii 30 de ani. IniJial, cercetitorii institutului au identificat 15 astfel de meserii,dar in urma ponderlrilor qi filtrelor aplicate, atrczultat cele mai expuse 5 meserii.Erwann Tison, director de studii la Institutul Sapiens, a declarat cd in astfel desitualii esenlial este costul forlei de muncd: "Cu cit costul este mai mic, cu atdteste mai mare interesul de a inlocui lucrdtorul cu maqina". Iatd care sunt cele 5profesii amenin!ate de prezenla roboliior:

1. Angajatii bancari qi de asiguririNumirul acestom a scizut de la 356.000 in 1986 la 221.000 in 2016, o

scddere de 39%. Impactul digitalizdrii a fost putemic resimlit peste tot in Franta;numeroase agenlii au fost inchise, bincile mutdndu-qi mare parte a operafiunilorpe Intemet.

2. Contabilii

Profesia contabild s-a schimbat radical in cdfiva ani. DupA o creqtere anumdrului contabililor in anii 2000, acum sunt cu 10% mai pulini decdt in 1986.

5 Richard Gregory, Viitorul creatorilor de inteligenld, traducere de Dana Georgescu, Bucureqti,Editura Stiintifici, 2000, p. 45

11

Cam 300.000 au mai r[mas, dar tendinla este claxd: Institutul Sapiens estimeazici profesia va aparline exclusiv softurilor cel mai tdrziu intre 2041 si2056.

3. SecretareleNumdrul secretarilor a scdzut in mod constant in Fran{a incep0nd din

1986, de la 765.000 la 560.000 in20l6. Extinclia 1or este aqteptati intre 2053 qi2072. Totuqi, trebuie spus cd au mai existat asemenea prediclii gi in aaii 19g0,cAnd a apirut computerul.

4. CasieriiNumdrul de casieri a scdzut din incep6nd din anii 2000, iar scamerele qi softul

inteligent, cme gtie sd incaseze gi sd dea restul, m putea prelua mrmc a freuti, azi decasieri. Institutul Sapiens prognozeazd disparif;a casierilor p6ni in 2050 s att2066.

"Aici a mai fost luat in considerare gi un alt criteriu - spune Erwann Tison- efectul de generalie: unii oameni vor prefera sd dea banii unui om, nu unei maqini,'.

5. Manipulanfii de mirfuriAceastd meserie a inregistrat o scidere cu Il%6 a forlei de muncd intre

1986 gi 2016, pentru a numdra in prezent circa 675.000 de angajafi. $i este clarcA scopul giganlilor din distribulie Amazon sau Baidu este de a avtomatizadepozitele lor c6t mai mult posibil. "in timp ce unele hanzaclir pot s[ dispard,altele ar putea apdrea", spune Erwann Tison.

Disparilia acestei profesii este estimatd cel mai derreme in 2071 qi celmai taxziu in. . . 209 1 .

Inteligen{a artificiallEste una dinhe cele mai noi tehnologii in curs de dezvoltare, iar marile

companii cu activitate ?n domeniul tehnologiei investesc sume mari de banipentru a o dezvolta gi integra in produsele 1o16. in accepliunea anglo-saxoni aconceptului, ll inseamnh "culegere gi triere de informalii" - accepfiune folositdmult mai avansat de cdtre grupdri criminale dec6t de cdhe state sau companii pentruapdrarea lor; existi gi inteligenla arttficiald (11) de mdine, cea care corespundesensului conceptului in limbile latine gi ale cdrei prime produse sunt vehiculelefhrd pilot - aceasta accepliune ridicd o provocare imens[ prin lulnerabilitdlilesale potenf,ale qi eventuale sfidSri ale legilor roboticii, conform cdrora maqinatrebuie sd fie stbpdniti gi sE asculte Omul.

Specialiqtii preconizeazd ci roboli inzestmti cu AI vor opera 85% dininteracliunile cu clienfli pdnd in anul 2030. Goldman Sachs, cea mai influenti bancdde investilii a lumii, a identificat intr-un mport de la inceputul lunii septembrie2017, patru domenii cheie care trebuie dezvoltate de un stat pentru a crea valoare

6 _Adi Iacob, Robolit inzestrali cu inteligenld. artif.ciald yor operq 85ol din interacliunile cu

clienTii, 1n ZiariBrusa, 6 septembrie 2017

12

'.-,

h:tui Sapiens estimeazlntre204I qi2056.

n Franla incepdnd din: agteptat6 intre 2053 qirediclii gi in anii 1980,

0, iar scannerele qi softullua mnnca fdcuti azi deni in 2050 sau 2066.

- spune Erwann Tisonrui om, nu unei maqini".

fo4ei de muncd intree angajali. $i este clareste de a automatizanzaclii pot sd dispard,

eweme in 2071 qi cel

dezvoltare, iar marile; sume mari de bani:iunea anglo-saxond a' - accepliune folositbte sau companii pentru, cea care corespundeoduse sunt vehiculeleprin rulnerabilitdf ile,nform c6rora maqina

1 vor opera 85% dinea mai influentd bancd,utul lunii septembrie \penfu a crea valoare

594 din interacliunile cu

in domeniul ll: talente, date, infraskucturd qi capacitate de procesare. Banca deinvestilii Goldman Sachs a ardtat in raportul siu de ce China este considerat[prima lara din lume care dispune de talentele, datele qi infrastructura necesarepentru a imbrdtiEa complet l,/.

AI are polentjahtl de a schimba total lumea in care trdim Ei accelera ceade-a patra revoluiie industrial Aceastd tehnologie ne poate simplifica viafa gine poate ajuta si gdsim solulii la problemele Omenirii, precum cele energetice,referitoare la poluare, slrdcie sau bolile graveT .

Prin Internet of Things (oT), obiectele sunt conectate la intemet si suntfolosite pentru a stiange date. Existi atdt de multe date, pe care nici un om nu le poateprelucra vreodatd., iar AI devine singura alternativdreald,. Aici intewine procesulde invdlare piin carc AI analizeazd datele astfel incit robotul in cauzd sd "inve!e"sd le interpreteze. Astfel, intrebuinlarea AI vaveni in mare parte sub forma unornoi modalitdli de prelucrare qi interpretare a datelor, care nu au fost disponibilepdni acum, in domenii precum sdndtatea, marketing-ul, transporhrrile gi finan{ele.

Investiliile in AI. Marile companii investesc masiv in AI, iar toateserviciile foarte populare pe care le folosim pe intemet, de 1a Google, Microsoftsau Facebook, au in spate astfel de tehnologii8. Chiar gi muite dintre reclamelepe care le primim pe intemet au in spate algoritmi AI.

^ Mari campioni mondiali 1a qah sau go au fost deja invin$i de supercomputere.b 201'7 , confruntarea dintre campionul mondial la jocul go, sud-coreeanul LeeSe-dol qi supercomputerul Google AlphaGo s-a incheiat cu victoria maginii, scor1-4. AlphaGo a fost dezvoltat de divizia DeepMind AI a Google gi este conceputsd prevadi cele mai probabile mutiri ale oponentului uman qi sd reac{ioneze inconsecinlS. Una din companiile care au investit masiv in dezvoltarea AI esteGoogle. Gigantul american a cumpdrat producdtorul de roboli autonomi BostonDynamics gi compania care dezvoltd inteligenli artificiald DeepMind. Googlelucreaz[ la un sistem prin care s[ poatd opri robolii baza\i pe AI in cazul in caredevin periculoqi sau incearcd sd preia controlul. Compania americand a publicato lucrare in care spune ce face echipa din spatele supercomputerului siu DeepMind pentru a se asigura cd oamenii nu sunt exterminali de robo{i in viitor.Cercetltorii dezvolti un sistem care ii va impiedica pe roboli si se opund uneicomenzi date de oameni - de exemplu oprirea lansdrii unei rachete nucleare.

7 AdianPop4 Robolii con;tenf. Motiwl simplu penbu care inteligenla anifrciald atefoane peiaioasd,preluare de pe site-ul htb://w\a a'.qo4irrc/intelieenta-ailificiala^obotii<rmsticnti.-motirul-simplu-oentu-carc-int€lieenk-artificiala-esle-lbarte-p€riculoasa-oLi!1l!1tQ1075/, postat 22 august 2017, site vizitalpe 20 noierrtbde2017, tele8:598 A&ian Popa, Cet de periculoasd este Inteligenla 41ih"iu157 pe ce Bill Gates, Stephen Hawking 9iElon Musk se tem de tehnologia in care marile companii investesc masiv, pe site-ulhttp://www.so4it.ra/intelisenta-artificiala./cat-de-p9!&qiqa!&9ste-inteliq€nta-artificiala-de-ce-bili-gates-steDhen-hawkins-si-elon-musk-se-tem-de-tebrologia-in-care-marile-compgaiijMltqlqmaCly-i 623753l/?ubn sourceldeo ,publicat pe 19 aprilie 2017, site vizrtat pe 24 mafiie 2018, orele l2:36

13

AI vizuti de specialiqti, jurnaliqti qi politicieni:Anthony Baker,_Technology Direcioi la R/GA London: ,,llva juca unrol important, indiferent de ce tehnologie sau ce punct de acces folosesti.Pe baza acesteia vom avea site-uri web care se adapteaz[ lr, fu".ti; ;;modul in care tu le foloseqti gi de interesele tale',;Dhruv Batra, cercetitor tr'acebook: ,,Entitilile cu AI vor devia de lalimba pe. care o inlelegem noi gi iqi vor inventa unabazatd pe logica unuialgo_rifmi. Cum ar fi, dacd spun <<the> de cinci ori, inseamnd cd vreau cincicopii dintr-un anumit element. Nu e diferit de modul in care noi neajustdm limbajul ca sd ne inlelegem mai uqor', ;Zbigniew Brzezinski, care a condus un timp Comisia Trilaterali,spunea in cartea sa "intre doua ere: Rolul Americii in epoca tehnotronic5,,(apirutd in I 970), urmdtoarele :

..Era tehnotronicd conduce la aparilia uneisocietdli cdt mai controlate. o astfel de societate trebuie dominatd de oelit[, flrd restric{ii in fa{a valorilor tradifionale. in cwAnd va fi posibil s6se supravegheze in continuu fiecare cet6lean qi sd se menlini in timp realinforma{ii personale ale cetdleanului, chiar daci se incalcl intimitatea sa.In Societatea Tehnotronicd lumea va trebui sd fie atrasi de cele mai noitehnici de comunicare pentru a li se putea manipula c6t mai uqor emo,tiile,,.George Cugnarencu, redactor gef Revista Magazin: ,,Oamenii

se tem derobolii care vor periclita locur e de mmcd qi astipenfu cd existi azi roboticare fac munci fizice (in domeniul indushiei a.rto;, d* in uiitor aceqtia vorexecuta gi sarcini cognitive, despre cme azi credem cd sunt exclusiv umane,cum ar fi mapinile fird gofer qi avioanele flrd pilot sau roboiii medicie.spama cea m|r mare, pentru creatori gi cetileni, poate veni din faptul ci inviitor, toate activitSlile umane vor putea fi preluat- de robolii inteligenti.Bill Gales, ex-fondator al Apple, unul din cei mai boga{i oameni dinlume-: "Robofii au cel pulin un avantaj incorect in fala arigajat'lor umani:nu plStesc impozite pe venit. El crede cd acest lucru ar trebui si seschimbe, iar banii astfel oblinuli si fie folosiji pentru pregdtireaprofesionalS a oamenilor. Nu inleleg de ce oamenii nu sunt -grjorull,,;$c!1rd Gregory: "Cutiozitatea, imagina{ia, caracterul intreprinzdtor,planificarea pentru viitor, toate acaste lucruri au adus Omul p" I-*a girobofii pe Marte..." ;

Udo Gollub: "La orizontul anului 2030, maqiniriile vor fi mai inteligentedecAt oamenii, soltware-ul va regdndi industriile, energia solari vu i*"p.sd fie_folositd pe scarb lmgI, durata de viaJd a oameniloi va depd4i constant

]90 d: ani qi 80% dintre jocurile video disponibile acum voi disperea.Numai cei ultraspecializall yo. uo."a qansa de i nu fi inlocuili de robsti. r0-

l^G_eorge_!u+ar-e1c a, Spaimo infala inteligenlei artiJiciale, tn Revista Magazin, 21 aprilie 20l g

'u Dupd Bianca Fels egbt, Romdnia 4..0, o riamintirel viitoralar, pe site_ul www.Eeslone.ro,postat pe 24 septembie Z\lj , sjte vrzitalpe 25 septembrie 2017

14

t:f.ondon: "AI va}ucawpunct de acces folosesti.adapteazir in func1ie de

;

: cu A,l vor devia de lara bazatd pe logica unuiinseamld cd vreau cincimodul in care noi ne

Comisia Trilaterali,r m epoca tehnotronicd'.conduce la aparifia uneitrebuie dominatd de o

r curdnd va fi posibil sIs€ meniind in timp real: incalcd intimitatea sa.atrasl de cele mai noi

& mai usor emotiile'.in: "Oamenii se tem dentru cE existi azi robotidar in viitor acegtia vor5 srmt exclusiv umane,ot sau robolii medicie.re veni din faptul cd ine robolii inteligenli.Lai bogati oameni dinlata angajalilor umani :

lucru ar trebui sd se;itr pentru pregdtireai nu sunt ingrij ora!i";acteml intreprinzdtor,dus Omul pe Lund qi

: r'or fi mai inteligenterergia solard va incepeilor va depdqi constante acum vor dispdrea.olocuiti de roboti" 10.

\{agazin, 2l aprilie 20l g

t-ul rrlrr'.pressone.ro,

-,

Stephen Hawkind, fost astrolizician: "AI poate insemna sfhrqitul civiliza$eiumane; odati creat6, inteligenla attificiald se va dezvolta singurd Ei reconcepeintr-un ritm accelerat. Dezvoltarea in continuare a tehnologiei robotice s-ar putea dovedi a fi o gregeald fatald... Alli oameni se tem cd AI va ftfolositd ca armd, de guveme sau grupdri teroriste. Un astfel de sistemavansat, capabil sd invefe, ar putea si compromitd orice sistem informaticgi sd aibd acces la informalii extrem de importante. Mai mult, ar putealansa atacuri cu arme periculoase qi da naqtere unui r6zboi";Arend Hintze, creatorul matinilor inteligente: ,,Vom realiza mediivirhrale in care si oferim avantaje evolutive maginilor care demonstreazdbun[tate, onestitate qi empatie, pentru a fi siguri cd vor fi companioni deincredere qi nu roboli ucigaqi. Ca fiin!6 morald qi politic5, trebuie sI iauin calcul potenlialele implicalii ale muncii mele qi poten{ialelor 1or efecteasupra societ5{ii. Cum ne-am putea justifica existen}a in fala unei ma;inisuperinteligente, artificiale, care poate face lucruri pe care fiinlele umanenu le-ar putea face niciodat5? Putem evita posibilitatea de a ft qterqi de pefala Plmdntului de maqinile pe care noi le-am creat?... (Oamenii pot)ucide maEinile superinteligente scolAnduJe pur si simplu din prizi!Omenirea poate fr salvatd. Vom realiza medii virh:ale in care sd oferimavantaje evolutive maqinilor care demonstreazd btndtate, onestitate qiempatie, pentru a fi siguri cd vor fi companioni de incredere gi nu robojiucigaqi. Ca fiinll morald qi politicS, trebuie s[ iau in calcul potenlialeleimplicalii ale muncii mele gi potenlialelor lor efecte asupra societ5lii";Ray Kurzweil, expert Google : "Nu avem de ce sd ne temem. Oameniibiologici nu trebuie sd se teamd de 11, deoarece se pot imbundtdli pe eiinqiqi prin folosirea Al' ;

Phil Libin, fondatorul Evernote: "Robolii sunt al doilea cel mai importantlucru ap5rut in ultimii ani dupd iPhone";Elon Musk, po-fondatorul Tesla Motors qi fondatorul Space X, a declaratcd "AI este rhai periculoasd decit bombele nucleare. Cel De-Al TreileaRdzboi Mondiai va fi. carzat cel mai probabil de competilia dinhe marileputeri in domeniul inteligenlei artificia1e...". Musk nu este impotrivadezvoltdrii acestei tehnologii, ci spune cd ea trebuie folositi cu mare grijd.De altfel, Tesla foloseqte llpentru sistemul sdu Autopilot care le permiteautomobilelor sd se conducd singure. Musk crede cd oamenii sunt nevoilis[ devind cyborgi pentru a nu fi irelevanti in viitor. "Pe mdsurd cesistemele de l1 se dezvoltd, oamenii trebuie sd compenseze sl5biciunilebiologice pe care le au prin integrarea de computere in propriile creiere",a declarat Musk la World Govemment Summit 2017 in Dubai. Astfel,oamenii vor beneficia de o putere de procesare mai ridicatd qi vor puteaconcura mai bine cu robolii in competilia pentru locurile de muncd. Deaceea, Musk investe$te in compania Newalilk, care iqi proprure si conecteze

15

--.

creierele oamenilor la computere, pentru a dezvolta implanturi specialeom-computer. Va exista posibilitatea ca oamenii sE iqi descarce gdndurile,cuno_stinlele qi amintirile qi s6 le pdstreze astfel incAt s6 poati fi accesatein viitor. TotodatA, creierele umane vor putea asimila int_un timp foartescurt cantitAf mari de informa{ie. Oamenii se vor putea conecta la uncomputer prin intermediul unui implant, iar peste cdteva secunde sauminute vor deveni expe4i in bolanici sau anatomie;Adrian Popa: "Eu fac parte din tabira celor care se tem de 1L Motivuleste_ simplu: aceasti tehnologie va fi folosit5 ca arm6 impotriva oamenilornevinova{i. Potenlialul ei este mai mare decdt cel al tuturor armelorinventate pdnd acum, iar problemele etice pe care folosirea robotilor inscopuri militare qi actiuni teroriste le vor ridica vor fr qi ele majore,';Madimir Putin, pregedintele Federafei Ruse, a trecut printr_rm momentmai pulin obiqnuit cdnd un robot a venit s[,,i] salute,' la un tdrg detehnologie. Robotul, inzestrat cu l$oloseqte tehnologie de recunoaqterefacial6. J\4aqindria a fost programati sd-l identifice singurd pe pregedintelerus $i a luat decizia sd-l salute, degi putin se afla intr-oconveriafle: ,,SalutVladimir Vladimirovici. Sunt Promobot, un robot autonom. Este opl5cere sd te intdlnesc", i-a spus robotul liderului de la Kremlin. pulinsurprins, Putin a dat mdna cu Promobot qi a spus: ,.Uitati de bombelenucleare, cursa inarmdrii sau cea pentru cucerirea spaliului cosmiclr. Taf,acare va domina in domeniul 11 va conduce lumea. Rusia wea sd. fre unlider in domeniu, dar nu il va monopoliza, ci, va impdrtdqi cunos,tinlele cuintreaga lume". De asemenea, preqedintele rus a avertiiat la un festivalpentru tineri, cd super-soldalii modificafi genetic vor reprezenta in viitorun pericol mai mare decAt bombele nuclearel2. Asta deoarece aceqtia nuvor simli frica sau durerea. Liderul de la Kremlin a mai addugat cd lideriilumii ar trebui sd incheie tratate care sd prevind aparilia aceitor soldali:,,Un om are posibilitatea sd acceseze codul genetic creat fie de natur6, dede Dumnezeu, cum ar spune oamenii religioqi. Tot felul de consecinfe poturma. Poate rezulta din asta un matematician de geniu, un muziciaaextraordinar sau un om care poate lupta flri fricd, compasiune, regretesau durere. Ceea ce tocmai am descris poate fi mai periculos deJdt obombi nucleard. Deqi a spus cd se teme de experimentele genetice peoameni, Putin este un suslindtor al dezvoltdrii inteligenlei artificiale, otehnologie pe care allii o considerl extrem de periculoas6.

It Preluaxe d€ p€ site.ul b@:/w$\^/.go4itro/vid€o/vladimir-Dud!-r@a€a.re-va-ii-lider-in-acest{omeniu-

postatpe5-septembrie 2017. site vizitat pe ll septembrie 2017, orele l6:52" Preluare-de pe site-ul http:t&ww.eo4it.rolcuriozitati,/oJ&{odatii-modificati-genetic-vor-fi-un-pericol-

businessmagazin, postat pe 24 octombri" ZO tZ, ,ite uiiit"tl" Z noG-iie ZOtTJi

I6