RM PUG Paunesti - ANPMapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2012/octombrie... · •...

Plan Urbanistic General comuna PAUNESTI, Jud.Vrancea

RAPORT DE MEDIU

_______________________________________________________________________________1 Primaria comunei Paunesti


RAPORT DE MEDIU

pentru

Plan Urbanistic General Comuna PĂUNEŞTI, judet VRANCEA

Colectiv elaborare,


RAPORT DE MEDIU



CUPRINS INTRODUCERE INFORMATII GENERALE 1. CONTINUT SI OBIECTIVE PRINCIPALE ALE PUG

1.1 Scopul si obiectivele principale ale PUG 1.2 Propuneri de organizare urbanistica 1.3 Relatia cu alte planuri si programe relevante

2. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIE NEIMPLEMENTARII PUG

2.1 Descrierea zonei de amplasament a comunei 2.1.1. Incadrarea in teritoriu a comunei 2.1.2. Relieful si caracteristicile geotehnice ale amplasamentului 2.1.3. Clima 2.1.4. Aer 2.1.5. Apa 2.1.7. Sol 2.1.6. Flora si fauna 2.1.8. Zona destinata spatiilor verzi si sport 2.1.9. Factorul antropic 2.2. Evolutia probabila a calitatii mediului in situatia neimplementarii

PUG

3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA

3.1 Aer 3.2 Apa 3.3 Sol 3.4 Flora, fauna, rezervatii naturale 3.5 Patrimoniul cultural

4. ORICE PROBLEMA DE MEDIU RELEVANTA PENTRU PUG 5. OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA

NIVEL NATIONAL RELEVANTE PENTRU PUG

5.1. Corelarea PUG cu obiectivele de protectie a mediului stabilite la nivel national, comunitar sau international

5.2. Modul de indeplinire a obiectivelor de protectie a mediului

6. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CAZUL IMPLEMENTARII PUG

7. EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CONTEXT TRANSFRONTIERA

8. MASURI PROPUSE PRIN PUG PENTRU A PREVENI EFECTELE NEGATIVE


RAPORT DE MEDIU



8.1. Masuri de prevenire si reducere a poluarii aerului 8.2. Masuri de prevenire si reducere a poluarii apei 8.3. Masuri pentru protejarea factorului de mediu sol 8.4. Masuri de prevenire si reducere a impactului asupra biodiversitatii 8.5. Masuri de prevenire si reducere a impactului asupra mediului

social si economic

8.6. Patrimoniul cultural 9. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA SELECTAREA

VARIANTEI OPTIME

10. DIFICULTATI INTAMPINATE 11. DESCRIEREA MASURILOR DE MONITORIZARE 12. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 13. ANEXE


RAPORT DE MEDIU



TITULARUL PROIECTULUI Titularul proiectului : Consiliul Local al comunei PAUNESTI Adresa : Comuna Paunesti, Jud. VRANCEA Persoana de contact : Primar

AUTORII LUCRARII Numele : Pintilie Vasile Adresa : Str. Brailei, nr.5, Ap 4, Focsani, Jud. Vrancea Numele : Guzu Mirela Adresa : Sat Petresti, Com.Vanatori, Jud. Vrancea Persoana de contact : Pintilie Vasile, Tel : 0744.658780, 0337.401.223

Fax:0337.401223, e-mail: [email protected]

Atestare: Pintilie Vasile - Certificat de Atestare, persoana fizica inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia nr. 165

Atestare: Guzu Mirela - Certificat de Atestare, persoana fizica inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia nr. 327


RAPORT DE MEDIU



ANEXA : CERTIFICAT ATESTARE


RAPORT DE MEDIU




RAPORT DE MEDIU



INTRODUCERE Prezentul Raport de Mediu s-a elaborat ca urmare a solicitarii Consiliului

Local al Primariei Comunei Păuneşti - judetul Vrancea, pentru obtinerea Avizului de Mediu pentru PUG - Comuna Păuneşti.

La elaborarea Raportului de mediu s-au luat in considerare actele normative in vigoare cu referire la protectia mediului: legi, hotarari de guvern, ordine ministeriale. Actele normative principale care asigura cadrul legislativ pentru protectia si managementul mediului au constituit elementul fundamental in evaluarea problemelor de mediu si in elaborarea Raportului de mediu.

Conform HG 1076/2004, raportul de mediu trebuie sa identifice, descrie si evalueze potentialele efecte semnificative asupra mediului ale implementarii planului sau programului, precum si alternativele rezonabile ale acestuia, luand in considerare obiectivele si aria geografica ale planului sau programului.

Planurile urbanistice generale au caracter de reglementare (caracter operational) si raspund programului de amenajare spatiala a teritoriului si de dezvoltare a localitatilor ce compun unitatea teritorial-administrativa de baza.

Documentatia prezentului PUG a fost elaborata de S.C. ARHIPLUS S.R.L. FOCSANI.

La elaborarea Planului Urbanistic General, au fost utilizate multiple surse de documentare, (lista acestora fiind prezentată detaliat în memoriul general), care după specificul acestora, pot fi grupate pe principale categorii, astfel :

- LegislaŃie şi reglementări specifice activităŃii de urbanism şi de amenajare teritoriului;

- Surse de informare şi documentare aflate în evidenŃa unităŃilor judeŃene specializate şi a administraŃiei publice locale;

- Literatura de specialitate;

- Suporturi grafice existente; Planul urbanistic general, conŃine strategia, priorităŃile, reglementările şi

servitutile de urbanism, aplicate în utilizarea terenurilor şi construcŃiilor din cadrul localităŃii, în conŃinutul documentaŃiei regăsindu-se astfel tratarea următoarelor categorii de probleme:

- determinarea (urmare analizei situaŃiei existente), a principalelor disfuncŃionalităŃi şi priorităŃi de intervenŃie urbanistică, atât în teritoriu (extravilan), cât şi în cadrul localităŃii (intravilan);

- zonificarea funcŃională a suprafeŃelor de teren din localitate şi stabilirea regimului juridic al acestora printr-un sistem de reglementări şi servituŃi adecvate;

- determinarea volumului şi a structurii potenŃialului uman, a resurselor de muncă care sunt caracteristice localităŃii;


RAPORT DE MEDIU



- evidenŃierea potenŃialului economic al localităŃii;

- organizarea circulaŃiei şi a transporturilor;

- echiparea tehnico-edilitară;

- reabilitarea, protecŃia şi conservarea mediului;

- condiŃii şi posibilităŃi de realizare a obiectivelor de utilitate publică.

Criterii pentru determinarea efectelor semnificative potentiale asupra mediului

a. Caracteristicile planurilor si programelor cu privire, in special, la:

- gradul in care planul sau programul creeaza un cadru pentru proiecte si alte activitati viitoare fie in ceea ce priveste amplasamentul, natura, marimea si conditiile de functionare, fie in privinta alocarii resurselor;

- gradul in care planul sau programul influenteaza alte planuri si programe, inclusiv pe cele in care se integreaza sau care deriva din ele;

- relevanta planului sau programului in/pentru integrarea consideratiilor de mediu, mai ales din perspectiva promovarii dezvoltarii durabile;

- problemele de mediu relevante pentru plan sau program;

- relevanta planului sau programului pentru implementarea legislatiei nationale si comunitare de mediu (de exemplu, planurile si programele legate de gospodarirea deseurilor sau de gospodarirea apelor).

b. Caracteristicile efectelor si ale zonei posibil a fi afectate cu privire, in special, la:

- natura cumulativa a efectelor;

- riscul pentru sanatatea umana sau pentru mediu;

- valoarea si vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat, date de caracteristicile naturale speciale sau patrimoniul cultural;

- efectele asupra zonelor sau peisajelor care au un statut de protejare recunoscut pe plan national, comunitar sau international;

- caracteristicile naturale speciale sau patrimoniul cultural;

- depasirea standardelor sau a valorilor limita de calitate a mediului;

- folosirea terenului în mod intensiv;

- efectele asupra zonelor sau peisajelor care au un statut de protejare recunoscut pe plan national, comunitar sau international.


RAPORT DE MEDIU



INFORMAłII GENERALE

• Denumire proiect: PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA PĂUNEŞTI - JUD. VRANCEA

• Proiectantul general PUG: S.C. ARHI-PLUS S.R.L. FOCSANI

• Beneficiarul proiectului: Consiliul Local al Comunei Păuneşti

• Amplasare: Judet Vrancea – Comuna Păuneşti

• Compusa din doua sate Păuneşti (resedinta de comuna) si Viisoara

• Suprafata: 7 366 ha • Populatie: 6 799 locuitori

• Vecinatati: - comuna Ruginesti - la nord - comuna Pufesti - la est - comuna Movilita - la sud - comuna Fitionesti - la vest


RAPORT DE MEDIU



JUDETUL VRANCEA


RAPORT DE MEDIU



CAPITOLUL 1

CONTINUT SI OBIECTIVE PRINCIPALE ALE PUG

1.1 Scopul si obiectivele principale ale PUG

Planul Urbanistic General elaborat si aprobat potrivit legii constituie un instrument de aplicare a politicii de dezvoltare a localitatilor.

Prin intermediul Planului Urbanistic General sunt stabilite obiectivele si determinate directiile generale de dezvoltare a localitatii aflate pe teritoriul administrativ al comunei, dar si strategia, prioritatile si reglementarile cu privire la dezvoltarea pe o perioada determinata de 5 pana la 10 ani.

PLANULUI URBANISTIC GENERAL al Comunei Păuneşti a fost realizat de SC Arhi-Plus SRL Focsani si cuprinde un numar de 3 capitole cu numeroase subpuncte in care sunt tratate atat aspectele actuale, cat si cele viitoare din toate domeniile de dezvoltare a comunei.

PUG-ul debuteaza cu o INTRODUCERE in care se prezinta:

• Date de recunoastere a documentatiei

• Obiectul P.U.G.

• Sursele de documentare

In capitolul 2 - STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII se prezinta:

• Istorie,evolutie

• Elemente ale cadrului natural

• Relatii în teritoriu

• Activitati economice

• Potentialul demografic

• Reteaua rutiera Circulatia si transportul

• Intravilan existent Zone funcŃionale Bilant teritorial

• Zone cu riscuri naturale

• Echiparea tehnico - edilitara a teritoriului

• Protectia mediului

• Disfunctionalitati

• Necesitati si oportunitati ale populatiei

Capitolul 3 cuprinde PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICA fiind prezentate:

• Studii de fundamentare

• Evolutie posibila, prioritati

• Optimizarea relatiilor în teritoriu


RAPORT DE MEDIU



• Dezvoltarea activitatilor economice si sociale

• Evolutia populatiei

• Organizarea circulatiei

• Intravilan propus. Zonificare functionala. Bilant teritorial

• Masuri in zonele cu riscuri naturale

• Dezvoltarea echiparii edilitare

• Protectia mediului

• Reglementari urbanistice

• Obiective de utilitate publica

Concluzii Masuri in continuare La toate capitolele si subcapitole este tratata situatia existenta si viitoare precum

si disfunctionalitatile existente. Sunt dezvoltate aspecte legate de populatie si evolutia acesteia in raport cu

dezvoltarea viitoare a zonei din punct de vedere economic. Sunt prezentate retelele si dezvoltarea acestora in urma implementarii PUG din punct de vedere al locuirii, dotarilor tehnico edilitare si social culturale, transport, al serviciilor atât cele existente cat si cele ce urmeaza a fi realizate din diferite surse de finantare.

Sunt prezentate masuri pe termen scurt, mediu si lung, ce decurg din PATN si PATJ, in ce priveste echiparea tehnico - edilitara, a protectiei a mediului, masuri ce vor conduce la o crestere considerabila a calitatii vietii a locuitorilor din comuna .

PUG a fost elaborat în scopul: 1. Stabilirii directiilor, prioritatilor si reglementarilor de amenajare a

teritoriului si dezvoltare urbanistica a localitatilor; 2. Utilizarii rationale si echilibrate a terenurilor necesare functiunilor

urbanistice; 3. Precizarii zonelor cu riscuri naturale (alunecari de teren, inundatii,

neomogenitati geologice, reducerea vulnerabilitatii fondului construit existent); 4. Evidentierea fondului valoros si a modului de valorificare a acestuia în

folosul localitatii; 5. Cresterea calitatii vietii, cu precadere în domeniile locuirii, dotarilor aferente

locuirii si serviciilor; 6. Fundamentarii realizarii unor investitii de utilitate publica; 7. Asigurarii suportului reglementar (operational) pentru eliberarea

certificatelor de urbanism si autorizatiilor de construire; 8. Corelarii intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spatiului. Planul urbanistic general se elaboreaza in baza strategiei de dezvoltare a

localitatii si se coreleaza cu bugetul si programele de investitii publice ale localitatii, in vederea implementarii prevederilor obiectivelor de utilitate publica.


RAPORT DE MEDIU



Realizarea Planului Urbanistic General al comunei urmareste, prin introducerea in cadrul documentatiei de urbanism existente a constrangerilor si permisivitatilor urbanistice generate de zonele propuse pentru extindere, crearea conditiilor de autorizare a noilor constructii, crearea premiselor spatiale pentru desfasurarea activitatilor economice si sociale in acord cu obiectivele de dezvoltare judetene. De asemenea sunt accentuate implicatiile dezvoltarii urbanistice asupra sistemului de circulatii si a retelei de infrastructura edilitara, fiind conturate masurile pentru dezvoltarea armonioasa a localitatii.

Planul Urbanistic General avizat şi aprobat conform legii, devine instrument de lucru al Consiliului Local în eliberarea certificatelor de urbanism, autorizaŃiilor de construire, la fundamentarea unor investiŃii de la bugetul statului, în alte activităŃi ale compartimentului tehnic de resort.

SituaŃia existenta Situată la distanŃa de 15 km de municipiul Adjud, comuna are în componenŃă

doua sate: PĂUNEŞTI (reşedintă de comună) şi Viişoara. Vecinii sunt:

o comuna Ruginesti - la nord o comuna Pufesti - la est o comuna Movilita - la sud o comuna Fitionesti - la vest

Principala artera rutiera ce traverseaza localitatea Paunesti este drumul national DJ 205 H ( care in prezent este asfaltat si face legatura intre E 85 si orasul Panciu).

Locuitorii comunei nu au acces direct la calea ferată. Cea mai apropiata statie CFR este in localitatea Adjud.

SuprafaŃa administrativă a comunei este de 7 366 ha, cu o populaŃie conform Anuarului statistic - de 6799 locuitori.

Alimentarea cu apa potabila a comunei Paunesti este asigurata din doua surse de captare -captare Bode si Captare Soimu.

Zonificarea si bilantul teritorial Intravilanul existent este alcătuit din cele doua sate, Păuneşti (sat reşedinŃă de

comună) si Viişoara. Total intravilan :

• existent 718,59 ha • scoatere 2,61 ha (Comunitatea locala propune scoaterea acestor suprafete

din perimetrul intravilan al comunei, justificat de faptul ca sint suprafete relativ mari si neproductive si de asemenea taxele pe teren agricol sint mai mari in intravilan, decit in extravilan.)

BILANłUL TERITORIAL AL SUPRAFEłELOR CUPRINSE ÎN INTRAVILANUL EXISTENT, PE TOTAL COMUNĂ, PREZINTĂ URMĂTOARELE FOLOSINłE:

BILANT TERITORIALBILANT TERITORIALBILANT TERITORIALBILANT TERITORIAL


RAPORT DE MEDIU



al suprafeŃelor cuprinse în intravilanul existent pe zone funcŃionale

Pe categorii de folosintă a terenurilor din intravilan, se remarcă ocuparea dominantă de către zona pentru locuinte si functiuni complementare ( 26 %) si terenuri libere din intravilan care ocupă un procent de 58,29 %.

Celelalte zone functionale ocupă suprafete nesemnificative. Dotarile existente in cadrul comunei, sunt urmatoarele: A. Institutii publice si servicii 1. Administratie – Primărie si Consiliul Local ;

EXISTENT PROPUS

ZONE FUNCTIONALE

SUPRAFATA

ha

PROCENT %din total intravilan

SUPRAFATA

ha

PROCENT %din total intravilan

LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE

192,39 26,77 194,91 26,00

ACTIVITATI ECONOMICE, UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITE

3,60 0,50 3,60 0,48

UNITATI AGRO-ZOOTEHNICE

10,02 1,42 0,31 0,04

UNITATI PRODUCTIVE SI SERVICII

--- --- ---- ---

ZONA CENTRALA; INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC

5,45 0,76 4,50 0,60

CAI DE COMUNICATII SI TRANSPORT total din care:

58,27 8,10 59,00 7,87

RUTIER 58,27 - 59,00 -

FEROVIAR - - - -

AERIAN - - - -

NAVAL - - - -

SPATII VERZI; SPORT; AGREMENT, PROTECTIE

4,80 0,67 17.68 2,36

CONSTRUCTII TEHNICO-EDILITARE

1,10 0,15 1,80 0,24

GOSPODARIE COMUNALA_CIMITIRE

9,01 1,25 10,50 1,40

DESTINATIE SPECIALA - - - -

TERENURI LIBERE 400,70 55,76 436,95 58,29

APE 4,79 0,66 4,79 0,64

PADURI 14,25 1,98 1,37 o,18

TERENURI NEPRODUCTIVE 14,21 1,98 14,21 1,90

TOTAL INTRAVILAN

718,59 100 749,62 100


RAPORT DE MEDIU



2. Învătământ – 1 scoala cu clasele V-VIII in centrul comunei si inca 3 scoli cu clasele 1-IV;

3. Sănătate – 1 dispensar medical + farmacie; 4. Sport – teren sport 7. Politie 8. Biserica – 4 din care 1 pe stil vechi; B. Gospodăria comunală 1. Cimitire – 3 C. Căi de comunicatie 1. Drum Judetean 205 H Cai de comunicatie si transport Comuna Păuneşti este străbătută de urmatoarele comunicatie si transport :

• DJ 205 H ( care in prezent este asfaltat si face legatura intre E 85 si orasul Panciu).

Alimentare cu apa si canalizare

Alimentare cu apa Alimentarea cu apa, a intregii localitati, s-a realizat in cadrul programului SAPARD,

Masura 2.1. Dezvoltarea si imbunatatirea Infrastructrurii Rurale, Submasura, "Alimentarea cu apa potabila in sistem centralizat, in zonele rurale". Alimentarea cu apa potabila a comunei Paunesti este asigurata din doua surse de captare -captare Bode si Captare Soimu, modernizate in anul 2000.

1. Prima sursa de apa o constitute Sursa Soimu.

Aceasta sursa este amplasata pe Valea Carecna la cota 235 m, situata sub

localitatea Paunesti. Captarea este alcatuita din 3 drenuri cu Dn = 315 mm si de 50 m

lungime fiecare, intreaga captare are o lungime de 150 m.

In cadrul Etapei I de modernizare a alimentarii cu apa a comunei Paunesti din

anul 2000, captarea de la sursa Soimu a fost modernizata si receptionata o data cu reteaua

de apa dintre Statia de pompare si Rezervor.

DebituI masurat la Statia de pompare al sursei de apa din subteran din Valea

Carecna este de 12 l/s (43,20 mc/h).

Statia de pompare pentru sursa Soimu este situata la cota 220 m , fiind

amplasata pe drumul judetean Paunesti - Movilita.

2. A doua sursa de apa potabila din subteran o constituie Sursa Bodea.

Sursa Bodea asigura alimentarea cu apa a localitatii Viisoara, prin captarea, prin drenuri, a unui debit de 1,8 l/s, debit masurat in statia de pompare. Sursa este constituita din 3 fronturi drenante, realizate din tuburi de beton, Dn 300, in lungime totala de 45 ml, ce se descarca intr-o camera de captare, din beton armat, turnat monolit, cu volumul de 3mc.


RAPORT DE MEDIU



Aceasta sursa este amplasata pe Valea Runcului la cota 360 m, situata

deasupra localitatii Viisoara (localitate componenta a comunei Paunesti). Statia de

pompare a debitului captat de la Sursa Bodea este situata la cota de 346,3 m pe Valea

Runcului.

DebituI masurat la Statia de pompare al sursei de apa din subteran din Valea

Runcului este de 1,8 l/s (6,48 mc/h).

In zona posibilitatile de a capta acvifere subterane sunt:

- din depozitele teraselor raului Siret;

- din Stratele de Candesti.

Ca si fantanile satesti, captarile actuate de pe Valea Runcului si Valea

Carecna exploateaza acviferele cantonate in terasele raului Siret.

Acviferele din Stratele de Candesti (partial din terasa inalta a Siretului) sunt

exploatate de puturile din localitatile Ruginesti, Paunesti si a frontului de captare a orasului

Adjud.

Avand in vedere necesarul de apa mediu pe zi, ca si cel maxim, precum si

debitele cumulate pe cele doua surse:

Sursa Soimu + Sursa Bodea = 12 1/s + 1,8 1/s = 13,8 l/s (49,68 mc/h),

rezulta ca cele doua surse, modernizate in anul 2000, debiteaza cu cca. 5,01 l/s mai mult

decat debitui mediu pe zi necesar si cu 3,25 l/s mai mult decat debitul maxim pe zi necesar.

Functie de datele de mai sus, credem ca la aceasta faza de dezvoltare a

comunei, nu mai este necesar realizarea unei noi captari.

In cazul in care necesarul de apa creste in timp, beneficiarul este obligat sa

constate daca sursele existente satisfac la acel moment debitui solicitat.

Daca se constata, pe timpul unui an hidrologic, o fluctuatie a debitului captat

de la cele doua surse, fluctuatie care indica valori ale debitului mediu zilnic sub cel necesar,

pe perioade mai lungi de timp, cu consecinte in distribuirea apei catre populatie,

beneficiarul va solicita realizarea unui studiu hidrogeologic definitiv care sa gaseasca o

noua sursa de apa potabila cu debite care sa completeze debitul cerintei de apa.

Reteaua de alimentare cu apa existenta se compune din doua surse de apa, (

izvoare), Bodea si Soimul, situate in afara localitatii, doua conducte de aductiune de la

surse la cele doua statii de pompare, alte doua conducte de aductiune de la statiile de

pompare la cele doua rezervoare de inmagazinare precum si cite o retea de distributie,

pentru fiecare localitate in parte, Paunesti si Viisoara.


RAPORT DE MEDIU



Lucrarile de investitii referitoare la reabilitarea celor doua surse de apa,

inlocuirea conductelor de aductiune din otel de la surse la statiile de pompare si de la

statiile de pompare la rezervoarele de inmagazinare existente, reparatiile si inlocuirile de

utilaje de la statiile de pompare au facut obiectul documentatiei realizate in etapa I.

La realizarea lucrarilor s-au utilizat numai materiale agrementate comform

reglementarilor nationale in vigoare, precum si legislatiei si standardelor nationale

armonizate cu legislatia U.E.; aceste materiale sint in conformitate cu prevederile H.G. nr

766/1997si a Legii 10/1995 privind obligativitatea utilizarii de materiale agrementate pentru

executarea lucrarilor.

Schema tehnologica realizata in cadrul acestor doua sisteme de distributie, se

compune din:

A. Sistem alimentare cu apa Viisoara

B. Sistem alimentare cu apa Paunesti

A. Sistem alimentare cu apa Viisoara

A.1. Sursa Sursa Bodea asigura alimentarea cu apa a localitatii Viisoara, prin captarea, prin drenuri, a unui debit de 1,8 l/s, debit masurat in statia de pompare. Sursa este constituita din 3 fronturi drenante, realizate din tuburi de beton, Dn 300, in lungime totala de 45 ml, ce se descarca intr-o camera de captare, din beton armat, turnat monolit, cu volumul de 3mc. Drenurile sint realizate in zona forestiera. A.2. Retea de aductiune Reteaua de aductiune este constituita din conducta de otel, Dn 100mm, montata ingropat, citomata, in lungime de 350 ml, ce debiteaza in statia de pompare, in doua bazine, tampon, din beton armat, turnat monolit, fiecare cu volumul de 35 mc. A.3. Statia de pompare Bodea Este o constructie tip parter, adiacenta rezervorului tampon, cu dimensiunile, in plan, de 2,6x2,2m, innaltimea de 2,6 m, iar acoperisul, tip placa de beton armat, hidroizolata cu carton bitumat. Statia de pompare este echipata cu o electropompa tip Caprari, cu urmatoarele caracteristici: Q = 6 - 14 l/s; H = 77 - 48,5 mca, ce aspira direct din rezervorul tampon. A.4. Instalatia de tratare Este constituita dintr-o instalatie de tratare, tip Advance, modelul de baza, cu rotametru montat pe regulatorul de vid, sub vacuum, cu 0........200 gCl2/h. Intr-o camera alaturata, in cadrul statiei de clorinare, este pastrata butelia de clor, de rezerva. Aceasta instalatie este alcatuita din aparatul de clorare, un ejector care se monteaza pe conducta de alimentare cu apa bruta si conducte de legatura: conducta de vacuum si conducta de aerisire. Solutia de apa – clor este injectata in rezervorul tampon al statiei de pompare. Perioada de contact a apei cu solutia de apa – clor este mai mare de 30 min. Priza de apa bruta este realizata direct din conducta de refulare a electropompei.


RAPORT DE MEDIU



Conducta de apa bruta, este realizata din conducta PE ID Dn 32, Pn6, pe care este montat un robinet de sectionare din PVC, iar in aval de acesta, este montat un clapet de sens unic, din PVC. Statia de clorare este amenajata in imediata vecinatate a rezervoarelor si este impartita in 2 compartimente, ambele cu acces din exterior, cu Ac = 7,12mp, Au = 4,5mp. Ventilatia incaperii este de tip natural organizata, asigurata prin grile de ventilatie amplasate la partile superioare si inferioare ale incaperii. Incalzirea incaperii dozatorului de clor se face electric, cu un radiatoar cu ulei, 2kw, termostatat. Zona de protectie sanitara, cu regim sever, este imprejmuita cu un gard din lemn. A.5. Conducta de alimentare gospodaria de apa Este realizata din conducta PE ID Dn 90 Pn6, montata in transee, sub cota de inghet, in lungime de 480ml, ce asigura vehicularea debitului de apa de la statia de pompare la rezervoarele de inmagazinare. A.6. Inmagazinare Gospodaria de apa este constituita din 2 rezervoare radiale, din beton armat, semiingropate cu volumul de cate 100 mc, racordate in paralel, cu posibilitatea de ocolire, in caz de avarie. Legaturile intre rezervoare sint realizate cu conducte PE ID Dn 90 - 110 Pn6, in camin de vizitare de vane, turnat monolit. Accesul in rezervoare pentru curatire, dezinfectari, verificari periodice, se realizeaza prin intermediul trapelor de acces, metalice. Contorizarea debitului de apa rece livrata populatiei, se va realiza, prin intermediul unui apometru, Dn 100, montat pe conducta de distributie, amplasat in incinta caminului de vizitare de vane. Terenurile agricole cuprinse in zonele de protectia sanitara cu regim sever vor putea fi exploatate numai pentru culturi de plante perene, de plante paioase si pomi fructiferi in conditii care sa nu provoace degradari lucrarilor de alimentare cu apa. Pe terenurile agricole din zona de protectie sanitara cu regim sever sunt interzise: • utilizarea ingrasamintelor animale sau chimice si a substantelor fitofarmaceutice; • irigarea cu ape care nu au caracter de potabilitate; • culturi care necesita lucrari de ingrijire frecventa sau folosirea tractiunii animale.

pasunatul. In zona gospodariei de apa este instituita zona de protectie sanitara cu regim sever. Zona de protectie sanitara cu regim sever este imprejmuita cu un gard din sarma de otel, ghimpata, montata pe stalpi din beton armat, in lungime de 230 ml.

A.7. Retea de distributie Reteaua de distributie este realizata din conducta de polietilena de inalta densitate, montata in transee cu dimensiunile de 0,8 x 1,2 m, executata partial manual, partial mecanizat, in pat de nisip de protectie. Conductele folosite au Agrement Tehnic corespunzator gamei de presiuni necesare ( 6 bari) si au Aviz Sanitar pentru folosirea in cadrul retelelor de alimentare cu apa. Lungimea totala a retelei de distributie va fi de 10,27 km, conducte din polietilena de inalta densitate, structura in urmatoarea gama de diametre: - PE ID Dn 110 Pn6: 6270 ml - PE ID Dn 90 Pn6: 2030 ml


RAPORT DE MEDIU



- PE ID Dn 75 Pn6 1970 ml. La intersectii importante, in dreptul obiectivelor de utilitate publica ( Primarie, Camin Cultural, Scoala, Biserica, pe traseu, -20 buc), sint montate cismele stradale Dn 1". In apropierea acelorasi obiective sint montati hidranti supraterani de interventie la incendiu, Dn 80, numai pe conducte avand diametrul de minimum 100 mm - 6 buc. Bransarea consumatorilor la reteaua de distributie se realiza numai de catre personal specializat, iar pentru consumatorii casnici, diametrul maxim admis va fi de ¾". Bransarea se va face cu piesa de bransare intarita, iar masurarea debitului consumat se va realiza prin intermediul unui apometru, ½ sau ¾ montat in camin de apometru, la limita proprietatii. Bransamentele realizate vor alimenta cismele amplasate in curti, iar pentru grupuri sanitare interioare, pentru acceptarea acestor tipuri de consumatori, Primaria, prin intermediul serviciului de specialitate, va verifica existenta foselor vidanjabile. Traseul conductei de distributie este materializat, pe drumurile comunale ale localitatii, pe teren apartinand domeniului public al Consiliului Local Paunesti.

B. Sistem alimentare cu apa Paunesti

B.1. Sursa

Aceasta sursa este amplasata pe Valea Carecna la cota 235 m, situata sub


lungime fiecare, realizata din tuburi de beton, Dn 300 mm, perforate in zona generatoarei

superioare; intreaga captare are o lungime de 150 m.

In cadrul Etapei I de modernizare a alimentarii cu apa a comunei Paunesti din

anul 2000, captarea de la sursa Soimu a fost modernizata si receptionata odata cu reteaua

de apa dintre Statia de pompare si Rezervor.

DebituI masurat la Statia de pompare al sursei de apa, din subteran, din Valea

Carecna este de 12 l/s (43,20 mc/h).

Statia de pompare pentru sursa Soimu este situata la cota 220m, fiind

amplasata pe drumul judetean Paunesti - Movilita.

Drenurile sint realizate in zona forestiera. B.2 Retea de aductiune

Reteaua de aductiune drenuri - statia de pompare Soimu, este constituita din conducta de otel, Dn160mm, montata ingropat, citomata, in lungime de 4850 ml, ce debiteaza in statia de pompare, intr-un bazin, tampon, din beton armat, turnat monolit, cu volumul de 90 mc, in constructie ingropata. B.3 Statia de pompare Soimu Este o constructie tip parter, adiacenta rezervorului tampon, cu dimensiunile, in plan, de 3,4x6,2m, innaltimea de 2,2m, iar acoperisul, tip sarpanta pe scaune, acoperit cu tabla de otel, zincata.


RAPORT DE MEDIU



Adiacent statiei de pompare, in cadrul aceleiasi constructii, sint incaperi cu destinatie de magazii materiale, camera de veghe electromecanici Statia de pompare este echipata cu o electropompa tip Caprari, cu urmatoarele caracteristici: Q = 12 - 30 l/s; H = 120 - 76 mca, ce aspira direct din rezervorul tampon. Zona de protectie sanitara, cu regim sever, din zona statiei de pompare, este constituita dintr-un gard din plasa de sirma de otel zincata, montata pe stilpi de beton, cu lungimea totala de 450ml. B.3. Instalatia de tratare Este constituita dintr-o instalatie de tratare, tip Advance, modelul de baza, cu rotametru montat pe regulatorul de vid, sub vacuum, cu 0........200 gCl2/h, amplasata in zona gospodariei de apa a localitatii Paunesti. Intr-o camera alaturata, in cadrul statiei de clorinare, este pastrata butelia de clor, de rezerva. Aceasta instalatie este alcatuita din aparatul de clorare, un ejector care se monteaza pe conducta de alimentare cu apa bruta si conducte de legatura: conducta de vacuum si conducta de aerisire. Solutia de apa – clor este injectata in rezervorul primar de inmagazinare, cu volumul de 200mc. Perioada de contact a apei cu solutia de apa – clor este mai mare de 30 min. Priza de apa bruta este realizata direct din conducta de legatura statie de pompare Soimu - gospodaria de apa Paunesti. Conducta de apa bruta, este realizata din conducta PE ID Dn 32, Pn6, pe care este montat, un robinet de sectionare din PVC, iar, in aval de acesta, este montat un clapet de sens unic, din PVC. Statia de clorare este amenajata in imediata vecinatate a rezervoarelor si este impartita in 2 compartimente, ambele cu acces din exterior, cu Ac = 7,12mp, Au = 4,5mp. Ventilatia incaperii este de tip natural, organizata, asigurata prin grile de ventilatie amplasate la partile superioare si inferioare ale incaperii. Incalzirea incaperii dozatorului de clor se face electric, cu un radiator cu ulei termostat, cu puterea de 2kw. Zona de protectie sanitara, cu regim sever, a gospodariei de apa Paunesti, este imprejmuita cu un gard din plasa de sirma de otel, zincata, montata pe stilpi de beton, cu lungimea totala de 420ml. B.5. Conducta de alimentare gospodaria de apa Este realizata din conducta PE ID Dn 160 Pn6, montata in transee, sub cota de inghet, in lungime de 2750ml, ce asigura vehicularea debitului de apa de la statia de pompare la rezervoarele de inmagazinare. B.6. Inmagazinare Gospodaria de apa este constituita din 2 rezervoare radiale, din beton armat, semiingropate cu volumul de cate 200 mc, racordate in paralel, cu posibilitatea de ocolire, in caz de avarie. Legaturile intre rezervoare sint realizate cu conducte PE ID Dn 110 – 200, Pn6, in camin de vizitare, de vane, turnat monolit. Accesul in rezervoare pentru curatire, dezinfectari, verificari periodice, se realizeaza prin intermediul trapelor de acces, metalice.


RAPORT DE MEDIU



Contorizarea debitului de apa rece livrata populatiei, se va realiza, prin intermediul unui apometru, Dn 100, montat pe conducta de distributie, amplasat in incinta caminului de vizitare de vane. Terenurile agricole cuprinse in zonele de protectia sanitara cu regim sever vor putea fi exploatate numai pentru culturi de plante perene, de plante paioase si pomi fructiferi in conditii care sa nu provoace degradari lucrarilor de alimentare cu apa. Pe terenurile agricole din zona de protectie sanitara cu regim sever sunt interzise: • utilizarea ingrasamintelor animale sau chimice si a substantelor fitofarmaceutice; • irigarea cu ape care nu au caracter de potabilitate; • culturi care necesita lucrari de ingrijire frecventa sau folosirea tractiunii animale. • pasunatul. In zona gospodariei de apa este instituita zona de protectie sanitara cu regim sever. Zona de protectie sanitara cu regim sever este imprejmuita cu un gard din sarma de otel, ghimpata, montata pe stalpi din beton armat, in lungime de 420 ml. Distributia debitului de apa de la gospodaria de apa, la cetatenii localitatii Paunesti, se realizeaza pe zone de presiune, gravitational, pentru marea majoritate, iar pentru zona din imediata vecinatate a gospodariei de apa, local, prin pompare. Statia de pompare este o constructie subterana, din beton armat, turnat monolit, cu dimensiunile, in plan, de 3,27x1,66m, iar innaltimea, de 2,2m. Vehicularea locala a debitului de apa, prin intermediul statiei de pompare, se realizeaza prin intermediul a doua electropompe, una activa si una in rezerva, cu urmatoarele caracteristici: Q = 2,0 l/s, H = 30 mca, cuplate cu doua vase de expansiune inchise, cu membrana, cu volumul de 750l/buc. Cele doua vase de expansiune, impreuna cu electropompele, sint cuplate, formind doua agregate hidrofor, complet automatizate. Statia de repompare este amplasata in imediata vecinatate a rezervoarelor de inmagazinare, in cadrul zonei de protectie sanitara, cu regim sever, a gospodariei de apa.

B.7 Retea de distributie Reteaua de distributie este realizata din conducta de polietilena de inalta densitate, montata in transee cu dimensiunile de 0,8 x 1,2 m, executata partial manual, partial mecanizat, in pat de nisip de protectie. Conductele folosite au Agrement Tehnic corespunzator gamei de presiuni necesare ( 6 bari) si au Aviz Sanitar pentru folosirea in cadrul retelelor de alimentare cu apa. Lungimea totala a retelei de distributie va fi de 63,894 km, conducte din polietilena de inalta densitate, structura in urmatoarea gama de diametre:

- PE ID Dn 250 Pn6: 3900 ml

- PE ID Dn 200 Pn6: 360 ml

- PE ID Dn 160 Pn6: 1600 ml

- PE ID Dn 125 Pn6: 1940 ml

- PE ID Dn 110 Pn6: 14374 ml

- PE ID Dn 90 Pn6: 13820 ml

- PE ID Dn 75 Pn6: 27900 ml

La intersectii importante, in dreptul obiectivelor de utilitate publica ( Primarie, Camin Cultural, Scoala, Biserica, pe traseu, -30 buc), sint montate cismele stradale Dn 1". In apropierea acelorasi obiective sint montati hidranti supraterani de interventie la incendiu, Dn 80, numai pe conducte avand diametrul de minimum 100 mm - 16 buc.


RAPORT DE MEDIU



Bransarea consumatorilor la reteaua de distributie se va realiza numai de catre personal specializat, iar pentru consumatorii casnici, diametrul maxim admis va fi de ¾". Bransarea se va face cu piesa de bransare intarita, iar masurarea debitului consumat se va realiza prin intermediul unui apometru, ½ sau ¾ montat in camin de apometru, la limita proprietatii. Bransamentele realizate vor alimenta cismele amplasate in curti, iar pentru grupuri sanitare interioare, pentru acceptarea acestor tipuri de consumatori, Primaria, prin intermediul serviciului de specialitate, va verifica existenta foselor vidanjabile. Traseul conductei de distributie este materializata, pe drumurile comunale ale localitatii, pe teren apartinand domeniului public al Consiliului Local Paunesti. Volume totale de apa potabila Regimul de functionare este permanent, 365 zile/an.

Debite caracteristice:

- debitul mediu pe zi - 8,79 l/s = 31,64 mc/zi = 759,45mc/zi.

- debitul maxim zilnic -10,52 l/s = 37,87 mc/h = 908,92mc/zi.

- debitul maxim orar -16,88 l/s = 60,76mc/h = 1458,43mc/zi.

V anual mediu = 759,45 mc/zi x 365 zile/an = 277,19 mii mc/an Vanual max = 1458,43mc/zi x 365 zile/an = 532,326 mii mc/an Vanual min = 455,67mc/zi x 365 zile/an = 166,319 mii mc/an

Instalatii de captare Sursa Bodea asigura alimentarea cu apa a localitatii Viisoara, prin captarea, prin drenuri, a unui debit de 1,8 l/s, debit masurat in statia de pompare. Sursa este constituita din 3 fronturi drenante, realizate din tuburi de beton, Dn 300, in lungime totala de 45 ml, ce se descarca intr-o camera de captare, din beton armat, turnat monolit, cu volumul de 3mc.

Sursa Soimu este amplasata pe Valea Carecna la cota 235 m, situata sub


lungime fiecare, realizata din tuburi de beton, Dn 300 mm, perforate in zona generatoarei

superioare; intreaga captare are o lungime de 150 m.

Instalatii de tratare Este constituita din doua instalatii de tratare, pentru fiecare sistem de alimentare cu apa in parte, tip Advance, modelul de baza, cu rotametru montat pe regulatorul de vid, sub vacuum, cu 0........200 gCl2/h. Intr-o camera alaturata, in cadrul statiei de clorinare, este pastrata butelia de clor, de rezerva. Instalatii de vehiculare a apei

A. Sistem alimentare cu apa Viisoara:

Retea aductiune – conducta otel Dn 160, in lungime totala de 4850 ml.

Retea alimentare gospodarie de apa - conducta PE ID Dn 90 Pn6, in lungime

de 480ml


RAPORT DE MEDIU



Retea distributie – conducte PE ID, in lungimea totala de 10,27 km, conducte

din polietilena de inalta densitate, structura in urmatoarea gama de diametre:

- PE ID Dn 110 Pn6: 6270 ml - PE ID Dn 90 Pn6: 2030 ml - PE ID Dn 75 Pn6 1970 ml.

B. Sistem alimentare cu apa Paunesti:

Retea aductiune – conducta otel Dn 160, in lungime totala de 4850ml.

Retea alimentare gospodarie de apa - conducta PE ID Dn160 Pn6, in lungime

de 2750ml.

Retea distributie – Lungimea totala a retelei de distributie va fi

de 63,894 km,conducte din polietilena de inalta densitate structurata in urmatoarea gama

de diametre:

- PE ID Dn 250 Pn6: 3900 ml

- PE ID Dn 200 Pn6: 360 ml

- PE ID Dn 160 Pn6: 1600 ml

- PE ID Dn 125 Pn6: 1940 ml

- PE ID Dn 110 Pn6: 14374 ml

- PE ID Dn 90 Pn6: 13820 ml

- PE ID Dn 75 Pn6: 27900 ml

Rezervoare de inmagazinare

Fiecare sistem de alimentare cu apa dispune de cite 2 rezervoare de

inmagazinare, astfel :

- Viisoara – 2x100mc, rezervoare radiale, semiingropate, din beton armat turnat

monolit.

- Paunesti – 2x200mc, rezervoare radiale, semiingropate, din beton armat turnat

monolit.

Ambele baterii de rezervoare sunt functionale, inseriate, pentu fiecare gospodarie

de apa.

APA PENTRU STINGEREA INCENDIILOR

Debitul de interventie la incendiu

Conform prevederilor "Normativului pentru proiectare si executarea lucrarilor de

alimentare cu apa si canalizare a localitatilor din mediul rural" indicativ P66 - 2002, pentru

localitatile la care debitul maxim orar de apa pentru nevoi gospodaresti depaseste 5 l/s, se

accepta o rezerva de apa de 5 l/s, pentru 3 ore de functionare, pentru interventia la


RAPORT DE MEDIU



incendiu, rezerva ce se va reface intr-o singura zi. Rezerva intangibila de interventie la

incendiu este de 54 mc, pentru fiecare localitate in parte

Pentru asigurarea cantonarii atat a volumului intangibil de interventie la incendiu cat

si a volumului de compensare orara, se vor folosi rezervoarele existente, 2 x 100 mc pentru

Viisoara si( 2 + 200 ) mc, pentru Paunesti.

Debite suplimentare de refacere din sursa

Conform P66/2001, refacerea rezervei intangibile de interventie la incendiu, se face

imediat dupa consumarea acesteia, dupa care se asigura alimentarea cu apa a localitatii

rurale.

Pentru asigurarea cantonarii atat a volumului intangibil de interventie la incendiu cat si

a volumului de compensare orara, se vor folosi rezervoarele existente, 2 x 100 mc pentru

Viisoara si( 2 + 200) mc, pentru Paunesti.

5.1. Necesarul de apa

Qs = 8,79 l/s = 31,64 mc/h = 759,456 mc/zi

5.2. Cerinta de apa

Qs zi med. = 10,52 l/s = 37,87 mc/h = 908,92 mc/zi

Qs zi max. = 16,88 l/s = 60,76 mc/h = 1458,43 mc/zi

Gradul de recirculare

Debitul de apa recirculat este zero, in cadrul proceselor de extractie, tratare,

distributie, nu se recircula apa.

Canalizare Pina in anul 2007, comuna Paunesti nu a avut un sistem de canalizare si epurare a apelor menajere si menajer fecaloide. Apele uzate menajere erau si inca sint sint evacuate in bazine septice de tip hazna, sau in bazine vidanjabile la nivelul fiecarii gospodarii, sau institii publice. Din anul 2006, a fost demarat un peoiect de realizare a unui sistem centralizat de colectare si tratare a apelor uzate menajere, care in prezent este in curs de realizare. Apele pluviale sint colectate cu un sistem de rigole amplasate pe marginea drumurilor existente si evacuate in ravenele din zona, sau infiltrate in sol.

Amenajare emisar

Evacuarea efluentului statiei de epurare in emisar se va realiza printr-o gura de varsare cu o panta de 1:2 si o incastrare a conductei de 600 mm intr-un masiv de beton.

Apararea malului emisarului la descarcare (zona de racord a evacuarii/descarcarii/debuseului apelor uzate) se va realiza dintr-un pereu din piatra bruta pe taluz 10 m in amonte si 30 m in aval. Pe aceasta zona se va proteja si patul raului. La ape mari, gura de descarcare va fi inchisa cu grinzi de lemn, in ghidaje metalice. Malul sting


RAPORT DE MEDIU



al piriului Valea Caselor, in zona statiei de epurare, va fi protejat cu un gabion de protectie, in lungime de 180 ml.

Alimentare cu energie electrica

Pentru zonaele introduce in intravilan, se va amplifica capacitatea posturilor de transformare existente, se vor majora sectiunile conductoarelor in tronsoane de plecare din posturi, sau se vor amplasa noi posturi de transformare cu retele de distributie aferente, in baza studiilor facute de furnizorul de energie electrica.

Se va completa si extinde si reabilita (in sensul reducerii consumului energetic) sistemul de iluminat public la toate strazile.

Telefonie

In comuna Paunesti, instalatiile de telecomunicatii existente, sunt amplasate in domeniul public , subteran- in canalizatii (cablul cu fibra optica) si aetian, pe stilpi apartinand ENEL. Pentru dezvoltarea retelei de telefonie publica in noile teritorii atrase in intravilan, se vor rezerva spatii, pe domeniul public, pentru amplasarea acestota. Analiza si intocmirea documentatiilor necesare, privind extinderea retelei de telefonie fixa, se va face prin unitati specializate apartinand ROMTELECOM.

Alimentarea cu energie termica Incălzirea fondului locativ existent se face local cu sobe, care folosesc

combustibil solid - lemne sau cărbuni. Fac excepŃie dotari private sau locuinte, ce deŃine centrală termică cu combustibil solid.

Alimentarea cu gaze naturale In comuna Paunesti nu există retea de distributie a gazelor naturale.

1.2 Propuneri de organizare urbanistica Propunerile privind organizarea viitoare social-economica si urbanistica a

comunei Paunesti au tinut seama de necesitatile si optiunile populatiei in contextul situarii acesteia intr-o zona cu potential ridicat agricol. Au fost consultate autoritatilor locale si analizate propunerile pentru dezvoltarea de unitati economice si crearea de noi locuri de munca, precum si alte sugestii facute pe parcursul consultarilor din perioada elaborarii Planului Urbanistic General. Analizand Strategia de Dezvoltare Durabila a comunei Paunesti, se evidentiaza urmatoarele prioritati de dezvoltare durabila:

• Asigurarea cresterii veniturilor pe termen lung; • Inbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii de transport, telecomunicatii si

energie; • Dezvoltarea resurselor umane, cresterea ratei de ocupare si combaterea

excluderii sociale si dezechilibrelor sociale;Conformarea progresiva a standardelor de mediu din Uniunea Europeana, pe care Romania va trebui sa le atinga in 2017.

• Reabilitarea si modernizarea drumurilor ( tramei stradale);


RAPORT DE MEDIU



• Reabilitarea, modernizarea si extinderea sistemului de alimentare cu apa si canalizare;

• Reabilitarea si reamenajarea arhitecturala a zonei centrale a comunei; • Construirea de locuitne sociale; • Amenajarea de noi spatii verzi si recreere; • Realizarea unui sistem modern de irigatii al spatiilor verzi; • Continuarea lucrarilor la reteaua de canalizare si a statiei de epurare.

Evolutie posibila. Prioritati Existenta unei baze materiale valoroase pentru practicarea activitatilor agricole,

precum si a activitatilor din domeniul zootehnic, nu ofera suficiente resurse de dezvoltare, fara canalizarea eforturilor locale catre asigurarea infrastructurii necesare dezvoltarii (crestere, accesibilitate, cresterea performantelor sistemului educationale precum si diversificarea ofertei locale privind cu precadere echipamentele publice si serviciile existente).

De asemenea, accentul trebuie pus pe protejarea factorilor de mediu, dar si asigurarea elementelor necesare pentru o dezvoltare armonioasa a domeniului agricol (sustinerea microfermelor si fermelor prin programe specifice adresate mediului rural, protectia solurilor si sistemelor de imbunatatiri funciare, limitarea extinderii necontrolate a intravilanelor localitatilor precum si evitarea fragmentarii terenurilor agricole si incurajarea asocierii proprietarilor).

Din aceasta perspectiva, accentul se opune la nivel local, pe langa masurile economice si sociale ce se impun a fi luate in vederea unei dezvoltari durabile a comunei, si pe asigurarea cadrului spatial necesar unei astfel de dezvoltari (reabilitare retea de comunicatii, dotare edilitara a localitatii, asigurarea unui management durabil al deseurilor, asigurarea premizelor de dezvoltare spatiala a activitatilor).

Concomitent oportunitatilor de dezvoltare, au fost luate in considerare asigurarea cadrului necesar (zonare functionala, cai de comunicatie si echipare edilitara) a activitatilor economice.

Necesitatea de a rezolva cererea de spatii pentru dezvoltarea unor activitati economice, precum si crearea unor noi locuri de munca in primar, secundar si tertiar, si cererea de dezvoltare a unor noi zone rezidentiale si echipamente rezidentiale ale cartierelor componente, au condus la propunerea de 36,25 ha pentru intravilan, scoaterea din intravilan a 2,61 ha pentru perspectiva a intravilanului ajungandu-se la 749,26 ha total.

In continuare sunt prezentate principalele masuri corelate cu obiectivele de dezvoltare a Consiliului Local al comunei si cu principalele propuneri ce decurg din documentatii:


RAPORT DE MEDIU



Fondul construit si utilizarea terenurilor • dezvoltarea prioritara (pe baza de PUZ) a terenurilor neconstruite

existente in intravilan (inclusiv echiparea edilitara a acestora); • asigurarea cadrului necesar pentru dezvoltarea activitatilor comerciale,

serviciilor; • reabilitarea si modernizarea echipamentelor publice existente.

Spatii plantate, agrement si sport • Amenajarea spatiilor verzi in comuna; • Amenajarea peisagera a spatiilor verzi existente.

Cai de comunicatie si transport • modernizarea strazilor existente; • realizarea de noi trasee de strazi in zonele de extindere a intravilanului;

Echipare edilitara • extinderea retelei de alimentare cu apa; • executia sistemului de canalizare si a statiei de epurare; • modernizarea sistemului de iluminat public.

Dezvoltare economica • promovarea unor structuri viabile de dezvoltare care sa puna in valoare

potentialul comunei; Evolutie demografica

• masuri de incurajare a cresterii natalitatii (facilitati privind locuirea acordate tinerelor familii, stimularea incadrarii in munca a tinerilor, cresterea cantitativa si calitativa a serviciilor oferite familiilor tinere);

• masuri de reducere a somajului; • cresterea si dezvoltarea pietei muncii, asigurarea formarii si pregatirii

fortei de munca (inclusiv conversie profesionala).

Comuna Paunesti nu are acces la cale ferata.

1.3 Relatia cu alte planuri si programe Continutul P.U.G corespunde obiectivelor europene de coeziune economica si

sociala prevazute in: Planul National pentru Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, Planul National de dezvoltare al Romaniei, Planul National pentru Transport, Strategia Nationala pentru Dezvoltarea Resurselor Umane.

De asemenea, P.U.G evidentiaza situatia actuala, problemele si propunerile de dezvoltare urbanistica a comunei Paunesti, din punct de vedere al amenajarii teritoriului, în corelare cu prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului Judetului Vrancea (PATJ), cu prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului National (PATN) .


RAPORT DE MEDIU



Pentru abordarea problemelor de mediu ale comunei sunt relevante si au fost de

asemenea luate in considerare: - Planul de Amenajare a Teritoriului National ; - Planul de Amenajare a Teritoriului judet Vrancea - Strategiile judetului Vrancea ; - Planul Local de Actiune pentru Protectia Mediului (PLAM) judetul Vrancea ; -Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului ; - Planul Judetean de Gestiune a Deseurilor –judetul Vrancea ; -Planul Regional de Gestionare a Deseurilor pentru Regiunea 2 Sud-Est. O mare parte dintre prevederile PLAM - judetul Vrancea si anume actiunile

preconizate in cadrul categoriilor de probleme PM-01 Calitatea si cantitatea apei potabile; PM-02 Calitatea apelor de suprafata; PM-03 Pericole generate de catastrofe/fenomene naturale/antropice; PM-04 ape menajere si industriale; PM-05 Poluarea atmosferei; PM-06 Poluare sol si apa subterana; PM-07 Urbanizarea mediului; PM-08 Gestionarea deseurilor; PM-10, Degradarea mediului; PM-11 Educatia ecologica; PM-12 Transporturile se regasesc in PUG-ul comunei Paunesti.

CAPITOLUL 2 ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI

SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG 2.1. Descrierea zonei de amplasament a comunei 2.1.1. Incadrarea in teritoriu a comunei Situată la distanta de 15 km de municipiul Adjud, comuna are în componentă

doua sate: Paunesti (resedinta de comuna) si Viisoara. Vecinii:

o comuna Ruginesti - la nord o comuna Pufesti - la est o comuna Movilita - la sud o comuna Fitionesti - la vest

Legătura cu celelalte comune ale judetului se face prin DJ 205 H ( care in prezent este asfaltat si face legatura intre E 85 si orasul Panciu).


RAPORT DE MEDIU



Locuitorii comunei nu au acces direct la calea ferată. Cea mai apropiata statie CFR este in localitatea Adjud.

2.1.2. Relieful si caracteristicile geotehnice ale amplasamentului Comuna Paunesti îsi desfăsoară teritoriul administrativ pe o suprafată de 7 366

ha. Este situata in partea de nord-est a judeŃul Vrancea, intre meridianul 46°2‘0“ la Nord si paralela 27°6‘0“ Est, incluzand in partea de nord-vest dealurile subcarpatice, cu paduri, pasuni si fanete, si coborand in partea de est si sud est intr-o zona de campie.

Structura de relief este sectionata de vai care cad din zonele de nord vest, mai inalte, catre zonele de sud-est mai joase.In jumatatea de nord a regiunii, la suprafata se gaseste un strat de pamant brun pana la negru (sol de padure) iar in partea de campie un strat brun-roscat.

Dupa stratul de la suprafata urmeaza o patura de aproximativ 4-6 m de loess de culoare galben-brun (roca mama a solurilor din zona abundenta in nisip si calcar), urmata de un al treilea strat de pietrisuri si bolovanisuri ce merg pana la mari adancimi fiind intretaiat din loc in loc de argile care retin panza de apa subterana.Datorita acestei constitutii petrografice, torentii-nu putini la numar -si-au sapat vai adanci cu maluri abrupte cu tendinta la ravene (rapi).Regiunea a suferit miscari neotectonice in tot cursul cuaternarului inferior (miscari negative) iar in pleistocen mediu si superior, inclusiv in halocen, miscarile neotectonice au un caracter pozitiv.In tot cursul


RAPORT DE MEDIU



pleistocenului inferior sau depus pietrisurile villafranchiene, apoi in pleistocen mediu, superior si halocen, miscarile pozitive duc la aparitia campiei.

Din punctul de vedere al asezarii geografice, zona corespunde cu cea mai importanta zona seismica din tara.

2.1.3. Clima Unitatea geografica analizata este marcata de conditii climatice ce constituie

rezultatul direct al interactiunii dintre radiatia solară, circulatia generală a atmosferei si suprafata activă subiacentă, la care se adaugă influenta tot mai accentuată a activitătilor antropice, in special in definirea microclimatelor si topoclimatelor corelate direct lacurile de baraj artificial si respectiv cu modificarea ponderii suprafetelor acoperite de ape.

Pozitia geografica la nivel global si regional impune tipul general de clima temperat-continental. Regiunea apartine, conform zonarii climatice climei continentale.

Temperatura aerului reprezinta elementul climatic cel mai important, de aceasta depinzând numeroase procese fizice (înghetul si dezghetul, evaporatia si condensarea), biologice si chimice, cu consecinte directe asupra tuturor proceselor si fenomenelor din natura.

Temperatura aerului este un factor climatic deosebit de important având un rol limitativ pentru elementele biotice. Temperatura aerului actionează asociat cu regimul precipitatiilor si cu ceilalti factori abiotici, astfel încât trebuie analizată din toate punctele de vedere. Observatii asupra distributiei spatiale si temporale s-au făcut prin analiza histofemogramei si a graficului cu temperaturi medii lunare multianuale.

Zona studiata se incadreaza in sectorul climatic continetal. Verile sunt foarte calde si uscate si iernile sunt geroase, caracterizate prin vanturi puternice dar si prin intreruperi frecvente rezultate din deplasari de aer cald si umed din Sud si Sud-Vest care determina perioade de incalzire si topire a zapezii.

Pentru perimetrul studiat media multianuală este de 10-11°C, valoare ce pune în evidentă rolul hotărâtor al suprafetei active-subiacente. Aflată în strânsă dependentă de bilantul radiativ-caloric si implicit de radiatia globală, temperatura aerului are o evolutie anuală foarte asemănătoare cu evolutia acestora. Astfel valorile termice cresc din ianuarie (luna cu media cea mai coborâtă: (- 3°C) până în iulie (21,6°C), după care scad din nou până în ianuarie.

Despre regimul eolian putem spune ca cele mai frecvente vanturi, in zona in care este amplasata comuna Paunesti, bat din directia nord, si nord vest iarna si sud, sud-est vara.

Ca intensitate si frecventa predomina vanturile de nord si nord-vest. Caracteristica este influenta curentilor locali, care se manifesta prin brizele de munte si mai ales fenomenul de "foen " numit si vantul vranceanul care ia nastere la contactul curentilor dintre Carpati si dealurile subcarpatice, batand sub forma de briza, provocand incalzirea timpului, topirea zapezilor primavara sau ploi abundente.


RAPORT DE MEDIU



Vantul dominant este Crivatul care poate sa atinga viteze de pana la 25m/s. Iarna provoaca o scadere a temperaturii avand ca urmare o condensare a norilor si deci viscole cu zapada. Primavara favorizeaza precipitatiile iar vara sufla uscat si fierbinte Austrul, care bate dinspre vest, este un vant uscat - in timpul iernii aduce ger iar vara caldura, accentuind puternic caracteristicile timpului secetos.

Baltaretul este un vant caldut, aducator de ploi repezi si scurte, bate din directia sud-est si se resimte mai mult vara.

Munteanul este un vant violent si rece si bate de obicei din directia nord spre sud.

Zonarea teritoriului Romaniei conform STAS 10101/20-90, „Incarcari date de vant”

Precipitatiile reprezintă alături de temperatură, o caracteristică esentială a

climei, întrucât influentează hotărâtor celelalte elemente meteorologice si are o importantă deosebită în activitatea practică.

In ceea ce priveste regimul pluviometric , cantitatea medie anuala de precipitatii este in jur de 447 mm.Suma precipitatiilor in perioada de vegetatie (1 martie - 31 octombrie ) este in jur de 340 mm iar in perioada 1 mai 31 octombrie este in jur de 275 mm


RAPORT DE MEDIU



O repertizare aproximativa, pe anotimpuri, a precipitatiilor se prezinta astfel; -iarna -80 mm - 18 % -primavara - 114 mm - 26 % -vara - 151 mm - 34 % -toamna -102 mm - 22 % Din datele prezentate rezulta ca cea mai mare cantitate de precipitatii cade vara

iar cea mai mica iarna, luna iunie fiind cea mai bogata in precipitatii iar luna februarie cea mai saraca.

Cantitativ, media anuala de precipitatii reprezinta o valoare suficienta pentru majoritatea culturilor agricole daca aceasta cantitate s-ar putea inmagazina in sol:tot din repartitia de mai sus, se poate constata ca solul este lipsit de apa chiar de la inceputul primaverii, dupa o iarna cu precipitatii reduse, care abia reprezinta 18% din totalul cantitatii de precipitatii cazute anual.

Deasemenea, toamna, in timpul executatii lucrarilor de baza ale solului -araturile pentru insamantarile de toamna si pentru ogoarele de toamna - solul este uscat.

Ploile de vara gasesc de obicei solul uscat, si au de cele mai multe ori , caracter torential, din cauza acestor conditii, ploie de vara isi pierd mult din eficacitate, evaporandu-se sau scurgandu-se pe versanti.

Din cauza repartitiei neuniforme a precipitatiilor, culturi ca cele de porumb, floarea soarelui, sfecla de zahar, cartof, au de suferit din cauza lipsei de umiditate , deficit care se accentuiaza si mai mult datorita actiunii nefavorabile a vanturilor.

Prima zapada cade de obicei cam pe la jumatatea lunii noiembrie iar ultima ninsoare, in decada a treia a lunii martie.

Numarul de zile in care solul este acoperit de zapada oscileaza intre 50 - 80 zile, atingand grosimea in vai si pe versantii adapostiti de 60 - 80 cm, iar in campie de 20 - 22 cm.

Umiditatea relativa a aerului este de 63 % cu variatii intre 48 % in verile secetoase si peste 70 % in zilele de ceata, ploi, ninsoare In ceea ce priveste regimul termic, temperatura medie anuala este de cca 11 grade.

Regimul eolian este caracterizat în general de o influentă generată de pătrunderea maselor de aer vestice si nordice, cu diferentieri in functie de anotimpuri. Frecventa mai mare o au vânturile din directia nord si nord-est, urmate de cele care bat din directia sud si sud-est, dar diferentele sunt destul de mici. Regiunea in studiu se afla la o distanta considerabila de Carpati, ca principal element de directionare a circulatiei maselor de aer.


RAPORT DE MEDIU



2.1.4. Aer Pe teritoriul comunei Paunesti nu exista surse majore de poluare a aerului. Pot fi

mentionate o serie de surse locale cu caracter temporar-accidental: Surse fixe: - sisteme de incalzire;

- activitatile agrozootehnice desfasurate pe teritoriul comunei. Surse mobile: - circulatia pe drumurile judetene si pe drumurile locale

(autovehicule de diferite tipuri si tonaje, utilaje agricole, transport in comun). 2.1.5. Apa Principalul curs de apa care brazdeaza perimetrul administrativ al comunei

Paunesti este raul Carecna afluent al râului Siret. Privind reŃeaua hidrografică şi hidrologia localităŃilor: principalul emisar este

pârâul Valea Caselor ce străbate teritoriul administrativ de la vest către est, colector al apelor de precipitaŃii la marginea de sud.

Din punct de vedere hidrografic, zona Paunesti se incadreaza in Bazinul Siret, respectiv in extremitatea de SE a conurilor de dejectie si a stratelor de Candesti. .

Cursul de apa se diminueaza mult in perioade cu veri secetoase, datorita bazinului hidrografic redus.

2.1.6. Sol Din punct de vedere structural, perimetrul analizat este situat la contactul dintre

Dealurile Subcarpatice si Campia Siretului unde intalnim suprafete intinse cu soluri aluviale in lunci si arii de divagare, cu cernoziuomuri si cernoziuomuri cambice, uneori vertice, alteori freatic-umede, pe campuri si terase sau cu soluri cenusii in zona de contact cu regiunea deluroasa.

In amplasamentul studiat se intalnesc argile deluviale (argile prăfoase, prafuri argiloase), de culoare galben cafenie, cu concretiuni calcaroase (8-16 mm).

Ele se găsesc intercalate in depozite loessoide, de vârsta pleistocen medie, cu grosime aproximativ 30 m, dispuse peste pietrişurile de Candesti. Coperta este formată din sol si are o grosime de 0,50 - 2,50 m .


RAPORT DE MEDIU



Printre caracteristicile fizico-mecanice cunoscute, ale argilelor, se pot enumera: • densitatea aparenta: 1,83 g/cmc; • volumul porilor: 45 %; • apa de fasonare: 25,3-27,0 %; • contracŃia la uscare: 4,15 - 5,90 %; • contracŃia la ardere: 4,25 - 6,10 %; • rezistenta la compresiune: 75-200 daN/cmp; • absorbŃia după ardere: 15,2 - 23,6 %. CompoziŃia chimica

este prezentata in tabelul următor: COMPONENłI CHIMICI %

Dioxid de siliciu (SiOi) 64,27-71,82

Trioxid de aluminiu ( A1203) 11,05-13,95 Trioxid de fier (Fe203) 4,14-6,82 Dioxid de titan ( Ti02) -

Oxid de calciu ( CaO) 3,94-7,18 Oxid de magneziu (MgO) 0,00-1,51

Oxid de sodiu şi potasiu ( Na20 , K20 ) 0,63 - 1,73

Pierderi la calcinare (PC) 5,08 - 9,73

Tectonica In conformitate cu STAS 11100/1/93 referitor la macrozonarea seismica a

teritoriului Romaniei, zona studiata se inscrie in aria seismica 8 grade MSK. In conformitate cu Normativul P100/2006 referitor la protectia antiseimica a

constructiilor civile, industriale si agricole, locatia se inscrie in aria seismica A, cu peioada de colt T=1 sec si acceleratia de varf a terenului ag=0,32.


RAPORT DE MEDIU



2.1.7. Flora si fauna Comuna Paunesti nu face parte din Reteaua Natura 2000. Comuna Paunesti se afla situata la o distanta de circa 10 km de cea mai

apropiata zona protejata apartinand Natura 2000, numita Lunca Siretului Inferior, cod ROSPA0071, arie de protectie speciala avifaunistica declarata prin HG 1284/2007.


RAPORT DE MEDIU



2.1.8. Zona destinata spatiilor verzi si sport Această zonă este slab reprezentată, neexistând parcuri sau spaŃii verzi

amenajate cu pondere însemnată. Se propun plantari si amenajări cu scop recreativ, asigurarea locurilor de joaca pentru copii. Prin Planul Urbanistic General, se propun corecŃii structurale, care vizează îmbunătăŃirea ponderală a suprafeŃelor destinate spaŃiilor verzi, amenajărilor, dat fiind că în prezent aceste funcŃiuni sunt slab reprezentate în structura localităŃii. În acest sens, pe lângă menŃinerea si reabilitarea spaŃiilor verzi existente, se prevăd condiŃii urbanistice pentru dezvoltarea de noi spaŃii plantate – parcuri, scuaruri si zone de agrement, valorificând în acelasi timp particularităŃile terenului de amplasament. De regulă aceste funcŃiuni utilizează terenuri situate în intravilan, care datorită naturii terenului de fundare nu sunt favorabile construcŃiilor, sau constituie perimetre de protecŃie a zonelor de locuinŃe. Astfel in localitatea Paunesti va fi amenajata o zona verde destinata odihnei si agrementului, o zona sportiva, precum si plantaŃii de aliniament a străzilor.

In teritoriul intravilan al comunei vor fi delimitate zonele de protecŃie sanitara, verzi, pentru protecŃia cursurilor de apa, cimitirului.

In conformitate cu art.2 din O.U.G. nr.114/2007 pentru modificarea O.U.G. nr.195/2005 privind protectia mediului, administratia locala are obligatia de a asigura pana la 31 decembrie 2013 o suprafata minima de 26 mp spatiu verde pe cap de locuitor.

Deci, la un numar mediu de 6799 locuitori cat are comuna la data intocmirii planului, conform OUG, suprafata necesara de spatiu verde este de 176.774 mp spatiu verde, respectv 17,68 ha din care se scad 4,80 ha existente de spatii verzi neamenajate rezultand suprafata necesara de 12,88 ha.

Prin implementarea PUG in comuna Paunesti va fi amenajata aceasta suprafata si va fi distribuita in parcuri publice, esplanade de promenada, spatii pentru agrement si sport.

De asemenea, trebuie avut in vedere faptul ca, conform OUG 114/2007 schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi si/sau prevazute ca atare in documentatiile de urbanism, reducerea suprafetelor acestora ori stramutarea lor este interzisa, indiferent de regimul juridic al acestora.

SpaŃiile verzi si plantate sunt constituite din totalitatea amenajărilor de pe suprafaŃa parcelei, ca plantaŃii de arbori, arbusti, plante ornamentale, suprafeŃe acoperite cu gazon, grădini de flori, etc.

SuprafaŃa spaŃiilor verzi si plantate se va stabilii în corelare cu normele de igienă si protecŃie a mediului. Corelarea se va face Ńinând seama de mărimea, funcŃiunea dominantă a localităŃii si zona geografică în care aceasta este amplasată, în vederea evaluării posibilităŃilor de îmbunătăŃire a microclimatului urban.


RAPORT DE MEDIU



Pentru protectia si conservarea spatiilor verzi, persoanele fizice au urmatoarele obligatii:

a) sa nu arunce niciun fel de deseuri pe teritoriul spatiilor verzi; b) sa respecte regulile de aparare impotriva incendiilor pe spatiile verzi; c) sa nu produca taieri neautorizate sau vatamari ale arborilor si arbustilor,

deteriorari ale aranjamentelor florale si ale gazonului, distrugeri ale musuroaielor naturale, cuiburilor de pasari si adaposturilor de animale, ale constructiilor si instalatiilor utilitare si ornamentale existente pe spatiile verzi;

d) sa nu ocupe cu constructii provizorii sau permanente zonele inventariate ca spatii verzi.

Persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate, au urmatoarele obligatii: a) sa asigure integritatea, refacerea si ingrijirea spatiilor verzi aflate in

proprietatea lor; b) sa contribuie, prin crearea de spatii verzi, la prevenirea alunecarilor de teren,

combaterea salinizarii si inmlastinirii prin lucrari de drenaj si lucrari de combatere a eroziunii solului pe baza avizelor si a acordurilor autoritatii centrale pentru protectia mediului si gospodarirea apelor;

c) sa coopereze cu autoritatile teritoriale si centrale pentru protectia mediului, cu cele ale autoritatii centrale pentru amenajarea teritoriului si cu autoritatile administratiei publice locale la toate lucrarile preconizate in spatiile verzi si sa faca propuneri pentru imbunatatirea amenajarii acestora;

d) sa nu diminueze suprafetele inventariate ca zone verzi Prin administrarea spatiilor verzi se asigura indeplinirea urmatoarelor obiective: a) protectia si conservarea spatiilor verzi pentru mentinerea biodiversitatii lor; b) mentinerea si dezvoltarea functiilor de protectie a spatiilor verzi privind

apele, solul, schimbarile climatice, mentinerea peisajelor in scopul ocrotirii sanatatii populatiei, protectiei mediului si asigurarii calitatii vietii;

c) regenerarea, extinderea, ameliorarea compozitiei si a calitatii spatiilor verzi; d) elaborarea si aplicarea unui complex de masuri privind aducerea si

mentinerea spatiilor verzi in starea corespunzatoare functiilor lor; e) identificarea zonelor deficitare si realizarea de lucrari pentru extinderea

suprafetelor acoperite cu vegetatie; f) extinderea suprafetelor ocupate de spatii verzi, prin includerea in categoria

spatiilor verzi publice a terenurilor cu potential ecologic sau sociocultural. Trebuie avut in vedere ca persoanele juridice care concesioneaza terenuri pentru

constructia si amplasarea in spatiile verzi a obiectivelor pentru activitati economice si socioculturale sunt obligate sa obtina avizele, acordurile si autorizatiile prevazute de legislatia in vigoare. Locul de amplasare a obiectivelor, suprafata terenurilor si conditiile de desfasurare a activitatii ulterioare se determina in baza unor proiecte de specialitate, de amenajare a teritoriului si urbanism, avizate si aprobate conform legii, cu obligativitatea ca suprafetele cumulate ale acestor constructii sa nu ocupe mai mult de 10% din suprafata spatiului verde respectiv.


RAPORT DE MEDIU



2.1.9. Factorul antropic Populatia Conform datelor furnizate de Directia Judeteană de Statistică, populatia totală

stabilită a comunei Paunesti număra 6799 locuitori. Intreaga populatie este de nationalitate română si majoritatea de religie

ortodoxă. Comparativ cu numărul populatiei la ultimul recensământ, acesta este in usoara scadere.

1401 Populatia totala – la 1.VII.(stabila) 6883 6755 1402 Populatia la 1.VII. - femei 3309 3262 1403 Populatia cu domiciliul in localitate la 1.VII. 6917 6779 1417 Populatia totala – la 01 ianuarie ( stabila) 6799 1418 Populatia la 01 ianuarie - femei 3282 1404 Nascuti vii 59 51 1405 Decedati - total 84 88 1406 Decedati sub un an 2 - 1407 Stabiliri de domiciliu in localitate 68 81 1408 Plecari cu domiciliul din localitate 83 109 1410 Stabiliri de resedinta in localitate la 1.VII - persoane 16 - 1410 Stabiliri de resedinta in localitate la 01 ianuarie ((pana in 2000 la 01 iul.)

8

1411 Plecari cu resedinta din localitate la 1.VII- persoane 50 - 1411 Plecari cu resedinta din localitate la 01. ian(pana in 2000 la 01 iul.)

40

1412 – Nascuti morti - 1413 - Casatorii 35 1414 Divorturi - 1415 Emigranti 1 1416 Imigranti 1

Ritmul mediu anual de crestere a populatiei arată că procesul majorarii populatiei a continuat.

Numărul de locuinte in localitatea Paunesti este 2 493 si cel de gospodarii de 2 237. Această însemnă o medie de 2,72 locuitori/locuintă, medie inferioara celei pe tară din mediul rural – 3,03 persoane/loc.

Economia Suprafata administrativă a comunei este de 7 366 ha, cu o populatie conform

Anuarului statistic – editia 2009 de 6799 locuitori. Comuna Paunesti are o suprafata agricola de 4150 ha teren agricol care se

imparte in : • arabil 2642 ha • păşuni 620 ha • fâneŃe 1 ha • vii 822 ha • livezi 65 ha

ANUL 2003

ANUL 2008


RAPORT DE MEDIU



Comuna Paunesti face parte din rândul comunelor cu activităti predominant agricole.

Fondul funciar agricol constituie principala resursă naturală a teritoriului localitătii, valorificarea acestuia conducând la dezvoltarea agriculturii ca functiune dominantă în profilul său social-ecomomic.

Potentialul economic al comunei Paunesti este reprezentat in special de cele 97 de firme aflate in evidenta, care desfasoara diferite activitati unitati din domeniul serviciilor, productiei, comertului.

Activitatile de tip industrial, constructii, depozitare, sunt slab reprezentate la nivelul comunei. Unitatile economice neagricole au profil de mica productie, de constructii si de prestari servicii (timplarie, tapiterie, autoservice) si depozitare (lemne, produse animaliere).

Activitatile agricole se fac prin exploatarea terenurilor agricole din teritoriul administrativ, individual sau in asociatii.

Transporturi: pentru comuna Paunesti, transporturile nu reprezinta o ramura economica, ele reprezentind doar o consecinta a celorlalte activitati economice.

Locurile de munca sunt cele create de firmele ce-si desfasoara activitatea pe raza localitatii. O parte a fortei de munca din localitate face naveta zilnic catre municipiul Adjud sau alte localitati.

Silvicultura Suprafata terenurilor cu vegetatie forestieră din comună este de 2797 ha.

reprezentând 34 % din suprafata totală a comunei. Din aceasta suprafaŃa 1000 ha sunt proprietati particulare si 1797ha sunt proprietatea statului.

Activităti industriale În mediul rural, s-au dezvoltat cu precădere industriile bazate pe prelucrarea

resurselor locale. Dintre factorii locali care stimulează dezvoltarea, cei mai importanti sunt: resursele solului, fondul funciar şi resursele de muncă.

Având în vedere criteriul ocupării populaŃiei, mediul rural are drept principala caracteristică, foarte slabă dezvoltarea activităŃilor economice. În mai mult de jumătate din localităŃile rurale ale judeŃului, agricultura este aproape singura activitate economică.

Localitatea Paunesti este clasificata ca fiind sat cu funcŃiune preponderenta agricolă.

Principalele activităŃi ale locuitorilor sunt cultivarea pamantului si zootehnia. Constructiile pentru toate categoriile de activitate sunt amplasate dispersat în

teritoriu, pe terenuri apartinând initiatorilor de activităti, închiriate sau concesionate de la Consiliul Local.

Învătământ, cultură si artă In anul 2008, in comuna Paunesti se inregistreaza o unitate de invatamant

primar.


RAPORT DE MEDIU



Dotarea tehnico-materială este corespunzătoare: 27 săli de clasă si cabinete scolare, 3 laboratoare scolare, 2 ateliere scolare, teren de sport în aer liber, o biblioteca scolare si o biblioteca publica.

Sanatate Starea de sănătate a populatiei comunei este monitorizată în cadrul

Dispensarului medical in satul Paunesti.

2.2. Evolutia probabila a calitatii mediului in situatia neimplementarii PUG

Analiza situatiei existente privind starea mediului natural, precum si analiza situatiei economice si sociale a identificat o serie de aspecte privind evolutia probabila a componentelor de mediu (apa, aer, sol, biodiversitate). In aprecierea evolutiei probabile a diferitelor componente de mediu s-a avut in vedere faptul ca un P.U.G. creeaza un cadru pentru modernizarea si dezvoltarea zonei prin mijloace specifice. Astfel, un astfel de plan poate genera presiuni asupra unor componente de mediu, iar pe de alta parte poate solutiona prin mijloace urbanistice anumite probleme de mediu existente.

In continuare este prezentata sub forma tabelara evolutia factorilor de mediu: apa, aer, sol, biodiversitate, sanatatea populatiei, peisaj, mediu social si economic, in situatia neimplementarii PUG al comunei Paunesti.

Factor de mediu Aspect

identificat Propuneri PUG Efecte in cazul

neimplementarii Apa Reabilitarea,

modernizarea si extinderea alimentarii cu apa pe toata raza comunei; Inexistenta unei statii de epurare si a unui sistem centralizat de colectarea apelor uzate.

Realizarea unui sistem centralizat de colectare a apelor uzate, prevazut cu statie de epurare; Amenajarea de santuri si rigole pe marginea drumurilor pentru colectarea apelor pluviale din zonele de locuit.

Neimplementarea PUG al comunei va sustrage dupa sine degradarea calitatii apelor de suprafata si subterana datorita lipsei sistemului centralizat de evacuare si tratarea apelor uzate.

Aer Infrastructura rutiera necorespunzatoare calitativ

Modernizari de strazi principale si secundare din intravilan (tramei stradale)

Gradul de degradare a drumurilor va creste; Relatiile de comunicare intre localitati se vor restrange;


RAPORT DE MEDIU



Sol Poluarea datorita depozitarii necontrolate a deseurilor, Lipsa sistemului de colectare si tratare a apelor uzate.

Amenajarea unei platforme de depozitare a deseurilor inerte provenite din demolari; Realizarea sistemului centralizat de colectare a apelor uzate.

Neimplementarea PUG va conduce la degraderea solului datorita deversarii necontrolate a apelor uzate

Sanatatea Populatiei

Lipsa sistemului centralizat de colectarea apelor uzate

Realizarea unui sistem centralizat de colectare a apelor uzate, prevazut cu statie de epurare; Amenajarea de santuri si rigole pe marginea drumurilor pentru colectarea apelor pluviale din zonele de locuit.

Neimplementarea PUG va avea efecte negative asupra starii de sanatate si confort a populatiei, aparitia de boli specifice.

Riscuri Naturale Zonare seismica Delimitarea zonei cu riscuri naturale

Lipsa masurilor preventive in cadrul amenajarii teritoriului, Reducerea posibilitatii de utilizare a terenurilor

CAPITOLUL 3 CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA

In comuna Paunesti mediul inconjurator nu este afectat de fenomene de poluare

sau degradari care sa duca la modificari esentiale ale calitatii componentelor unor factori de mediu.

Se intalnesc totusi o serie de situatii si aspecte negative, respectiv activitati umane si fenomene naturale, care afecteaza local apele si solurile. Astfel, lipsa sistemelor de canalizare si a unei statii de epurare, folosirea fertilizantilor in agricultura fara indrumarea si controlul specialistilor, surse de apa (fantani) incorect construite si amplasate, lipsite de protectie sanitara, pot afecta calitatea factorilor de mediu apa si sol prin spalari, scurgeri neorganizate si infiltratii de ape meteorice, impurificari ale apelor de suprafata si mai ales a celor subterane cu substante chimice si bacteriologice.

Fenomenele naturale de eroziune torentiala si de suprafata determina degradarea solurilor astfel afectate si reducerea posibilitatii de utilizare a terenurilor respective.


RAPORT DE MEDIU



3.1 Aer Calitatea aerului Conform Ordinului 347/2007 privind aprobarea incadrarii localitatilor din

cadrul Regiunii 2 in liste, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor si protectiei mediului nr.745/2002 privind stabilirea aglomerarilor si clasificarea aglomerarilor si zonelor pentru evaluarea calitatii aerului in Romania, comuna Paunesti se încadrează :

- pentru pulberi in suspensie PM10 se incadreaza in lista 2- in zonele unde nivelurile concentratiilor unuia sau mai multor poluanti sunt intre valoarea limita si valoarea limita plus marja de toleranta;

- pentru SO2 se incadreaza in sublista 3.2. in zonele unde nivelurile concentratiilor unuia sau mai multor poluanti sunt mai mici decat valoarea limita dar se situeaza intre pragul superior de evaluare si pragul inferior de evaluare;

- pentru poluantii NO si NOx, Pb, CO , benzen se incadreaza in sublista 3.3. in zonele unde nivelurile concentratiilor unuia sau mai multor poluanti sunt mai mici decat valoarea limita, dar nu depasesc pragul inferior de evaluare.

Evaluarea calitatii aerului s-a realizat pe baza inventarelor de emisii locale, a informatiilor furnizate pentru anul 2005 si a datelor meteorologice, utilizand modele matematice pentru dispersia poluantilor emisi in atmosfera.

Pe teritoriul comunei Paunesti nu exista surse majore de poluare a aerului. Pot fi mentionate o serie de surse locale cu caracter temporar-accidental:

Surse fixe: - sisteme de incalzire : procese de ardere combustibil solid si lichid; - poluanti de interes : monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de

sulf, pulberi in suspensie. Aceste surse de poluare sunt dispersate in lungul arterei principale de circulatie

si se caracterizeaza prin functionare zilnica intermitenta, indeosebi in sezonul rece. Evacuarea poluantilor in atmosfera se face dirijat prin cosuri de inaltime

variabila. O sursa de poluare intermitenta si accidentala cu pulberi organice, gaze nocive,

fum, mirosuri dezagreabile, o reprezinta combustia neautorizata, in aer liber a unor deseuri din perimetrul localitatii, neintretinerea salubritatii domeniului public,sau depozitarea necontrolata a deseurilor menajere.

- activitatile agrozootehnice desfasurate pe teritoriul comunei in gospodariile individuale reprezinta surse locale de poluare cu metan , amoniac.

O emisie mare de pulberi în aer se realizează prin antrenarea prafului de pe drumurile tehnologice, fapt care are un impact negativ vizibil asupra vegetatiei, mare parte din suprafata foliară a diverselor specii vegetale fiind acoperită de acesti pulberi.

Zona este dominata de terenuri agricole. In privinta nivelului de poluare cu gaze si pulberi, desi nu se fac masuratori, se

poate aprecia ca emisiile sunt reduse, iar prin procesele de dispersie si retinere mecanica (prin vegetatie, cladiri, relief) eventualele impuritati din atmosfera se mai diminueaza .


RAPORT DE MEDIU



Surse mobile: - circulatia pe drumurile judetene si pe drumurile locale (autovehicule de diferite tipuri si tonaje, utilaje agricole, transport in comun).

Principalele artere de circulatie din teritoriul comunei sunt reprezentate prin:

• DJ 205 H, care in prezent este asfaltat si face legatura intre E 85 si orasul Panciu)

Din procesele de ardere a carburantilor (benzine, motorine) si a combustibililor rezulta emisii de: monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, aldehide, substante organice volatile, pulberi, plumb, hidrocarburi.

Eliminarea gazelor de ardere de la autovehicule se face foarte aproape de sol, fapt care duce la realizarea unor concentratii mari la înaltimi foarte mici, chiar pentru gazele cu densitate mica si capacitate mare de difuziune in atmosfera. Volumul, natura si concentratia poluantilor emisi depind de tipul de autovehicul, de natura combustibilului si de conditiile tehnice de functionare.

Agentii poluanti emisi pot avea diferite influente asupra mediului si sanatatii populatiei. Din punct de vedere al actiunii asupra sanatatii pot fi efecte directe (imediate si de lunga durata) si efecte indirecte (rezultate din actiunea asupra mediului).

Efectele indirecte sunt reprezentate de modificarile produse de poluarea aerului asupra mediului.

Substantele toxice stabile in mediu (ex. Pb) pot sa polueze suprafete sau sa fie metabolizate de catre plante si de asemenea sa patrunda in lantul trofic al omului sau animalelor.

Poluarea aerului reduce radiatia solara, care ajunge la sol, scade luminozitatea si favorizeaza aparitia cetii, constituind factori de disconfort cu efect deprimant asupra omului.

Degradarea constructiilor pe lânga pierderea economica constituie si un factor de disconfort pentru populatie. Uneori disconfortul pentru populatie poate fi produs si de mirosuri dezagreabile ale unor poluanti chiar daca nu sunt depasite concentratiile admise.

Problemele de mediu sunt generate în principal de caile de comunicatie importante traficul auto influentând negativ zonele limitrofe prin gaze de esapament si zgomot.

Traficul pe sectoarele de drum comunal din pamânt impurica aerul cu particule de praf.

3.2.Apa Calitatea apelor Principala apa de suprafata care traverseaza teritoriul comunei Paunesti este

paraul Valea Caselor.


RAPORT DE MEDIU



Apele uzate menajere incarcate cu substante organice si chimice, infiltratiile provenite de la grupuri sanitare de tip uscat si grajduri pot ajunge in stratul acvifer, ceea ce poate influenta negativ calitatea surselor cu apa potabila.

Tipurile de ape uzate rezultate ca urmare a studierii situatiei existente intra în categoriile:

• ape uzate menajere care prezintă încărcări: • din gospodării individuale: materii în suspensie, detergenti, substante

extractibile în eter de petrol, substate organice; • din activitătile desfăsurate la cabinetul medical rezultă poluanti specifici: cloruri, azot total, fosfor total, potasiu, substante organice, suspensii, metale,

microorganisme, detergenti, virusuri; • din activitătile specifice unitătilor de deservire publică: restaurant,

cofetărie, bufet, rezultă încărcari cu substante organice, suspensii, substante extractibile cu solventi organici;

• ape meteorice: • apele meteorice directe prezintă încărcare cu azot, fosfor, suspensii si

substante organice (CBO5, CCOCr); • apele de scurgere colectate din zona locuită în special de pe zona

carosabilă si de pe acoperisuri, încărcate cu substante organice, COT, suspensii, extractibile cu solventi organici, cloruri, azot total, nitriti, nitrati, amoniac,fosfor, potasiu, produse petroliere;

• ape de ploaie si de siroire din zona forestieră prezintă încărcări cu azot si fosfor;

Surse aleatorii cu caracter intermitent sunt tributare mai ales activitătii de aplicare a îngrăsămintelor chimice pe terenurile agricole.

Alimentarea cu apa potabila Alimentarea cu apa potabila a comunei Paunesti este asigurata din doua surse de

captare -captare Bodea si Captare Soimu. Captarea Bodea se afla amplasata in partea de vest a localitatii, la cca 1,9 km fata

de localitatea Viisoara. In zona captarii Bodea sunt amplasate doua rezervoare ingropate, de cate 200 mc fiecare de unde apa, printr-o statie de pompare este dintribuita in satul Viisoara

Din captarea Soimu, apa potabila ajunge prin cadere libera, intr-o statie de pompare amplasata in partea de sud a localitatii, la iesirea din localitate spre Movilita de unde este pompata in doua rezervoare ingropate, unul de 150 mc si unul de 200 mc, amplasate in partea de vest a localitatii. Din aceste rezervoare, apa este distribuita in localitatea Paunesti.

Pentu zonele atrase in intravilan, se vor intocmi documentatii de urbanism - PUZ, PUD, care vor trata inclusiv problema alimentarii cu apa, cu intocmiri de breviare de calcul corelate cu functiunile propuse si cu legilatia in vigoare, referitoare la acestea, avizate de operatorul de distribuire a apei potabile.


RAPORT DE MEDIU



Necesarul de apă Structura necesarului de apă

Necesarul de apă cuprinde apa pentru:

o nevoi gospodăreşti ale populaŃiei (băut, prepararea hranei, spălatul corpului, spălatul vaselor şi al rufelor, curăŃenia locuinŃelor);

o debitul de apă pentru creşterea animalelor din gospodării; o debit de apă pentru unităŃi economice social-culturale; o debit de apă pentru intervenŃia la incendii; o debit de apă pentru nevoile proprii ale sistemului de alimentare cu apă; o debit de apă pentru acoperirea pierderilor de apă tehnic admisibile în

sistem. Lucrările de alimentare cu apă şi canalizare în mediul rural se încadrează după

STAS 4273, în categoria 4 şi clasa de importanŃă IV, lucrări de importanŃă normală conform HGR 766/1997.

Canalizarea apelor uzate În conditiile implementării sistemului de alimentare cu apă in totalitate al

comunei, se pune problema realizarii retelei de canalizare în sistem unitar a apelor uzate menajere si a realizarii statiei de epurare.

La stabilirea amplasamentului statiei de epurare, se va avea în vedere următorele considerente: - pantele generale ale localitătilor să tindă către statia de epurare, realizându-se pante acceptabile pentru canalizare;

- amplasamentele să nu depăsească teritoriul comunei; - pentru localitătile care nu dispun de pante naturale favorabile, evacuarea

apelor uzate menajere se va face prin pompare la statia de epurare; - evacuarea apelor din statie se va face în emisar. Cantitatile de apă evacuate si dimensionarea retelei se va face la debite maxime

de calcul si se vor stabili în conformitate cu prevederile SR 1846 si SR 1795. Reteaua de canalizare menajeră la care se vor racorda obiectivele social-economice, clădirile administrative, unitătile agroindustriale si locale si locuintele individuale, va avea ca obiectiv colectarea, evacurea si tratarea apelor uzate rezultate din activitătile acestora.

Prin realizarea P.U.G. si dotarea cu sisteme de colectare a apelor uzate menajere urmată de realizarea epurării lor în sistem centralizat, se evită deversarea necontrolată a apelor reziduale.

Administratia locala are in derulare un proiect de realizare a retelei de canalizare a intregii localitati precum si o statie de pompare si epurare a apelor uzate.

Se propune realizarea a 8 km de reatea de canal si realizarea unei statii de

epurare pana in 2015 coorm angajamentelor asumate de Romania la adrerarea in

UE.


RAPORT DE MEDIU



3.3. Solurile Solul, ca rezultat al interactiunii tuturor elementelor mediului si suport al

intregii activitati umane, este influentat puternic de acestea, atat prin actiuni antropice, cat si ca urmare a unor fenomene naturale. Principalele activitati si fenomene care pot influenta negativ calitatea solului sunt reprezentate prin:

- depuneri intamplatoare de deseuri menajere si dejectii de grajd de la populatia comunei,

- administrarea incorecta a substantelor chimice fertilizante si pentru combaterea daunatorilor, ceea ce a dus de-a lungul anilor la acumularea lor in sol;

Conform Ordinului 1552/2008, comuna Paunesti judetul Vrancea se incadreaza in lista localitatilor unde exista surse de nitrati din activitati agricole.

Deci, solul din zona comunei Paunesti prezinta probleme de poluare, ca efect al diferitelor activitătilor antropice desfăsurate în trecut:

- practicarea unei agriculturi intensive: utilizarea neratională a îngrăsămintelor, mecanizarea neratională care a condus la lăsarea solurilor;

- utilizarea unor mari cantităti de îngrăsăminte chimice pentru a fertiliza solul, în scopul remedierii dezechilibrelor nutritive (cu efect asupra solului, apelor freatice si de suprafată;

- dereglarea sistemului hidric si hidrogeologic al solului; - utilizarea si exploatarea sistemelor de irigatii fără utilizarea concomitentă a

sistemelor de desecare au condus la aparitia si dezvoltarea fenomenelor de salinizare secundară; inexistenta unui sistem de colectare si depozitare a deseurilor solide si lichide conduce la poluare solului si a apelor subterane.

Consecintele poluarii solurilor se reflecta in primul rand asupra potentialului lor productiv, in sensul limitarii sau anularii calitatilor biologice si de fertilitate.

Alte consecinte ale poluarii solului se refera la ocuparea nerationala a unor terenuri, scoaterea lor din circuitul productiv si schimbarea modului de folosinta.

3.4. Flora , fauna, rezervatii naturale Gradul impactarii unui habitat variaza in functie de diferitele tipuri de activitati

care au loc in cadrul acelui habitat. Nivelul de impactare este dat atat de intensitatea si extinderea activitatii generatoare de impact, cat si de tipul de impact ce are loc in habitatul respectiv.

Impactul asupra habitatelor/biodiversitatii, in speta asupra valorilor si functiilor acestora, se pot incadra in patru mari categorii:

- distrugerea habitatului; - fragmentarea habitatului; - simplificarea habitatului; - degradarea habitatului. Natura acestui impact depinde de tipul de stres exercitat de fiecare activitate

asupra habitatului. De exemplu, activitatea de defrisare include inlaturarea arborilor, uscarea asociata a substratului pe care s-a aflat padurea, eroziunea si sedimentarea


RAPORT DE MEDIU



solului din imediata vecinatate si disturbarea habitatului prin zgomot si activitate umana.

DISTRUGEREA Ultima faza a degradarii unui habitat este distrugerea acestuia, prin schimbarea

categoriei de folosinta a acestuia. In cadrul fiecarei astfel de schimbari, caracteristicile naturale originale ale terenului sunt eliminate, astfel si valorile habitatului sunt modificate.

Ocazional, terenuri salbatice a caror categorie de folosinta a fost schimbata catre terenuri cu activitati silviculturale sau agricole, pot fi reabilitate pana intr-un stadiu similar, totusi nu identic, cu cel natural. Dimpotriva, terenurile ce odata au avut folosinta urbana sau industriala nu vor recapata niciodata integritatea naturala sau valorile naturale a habitatului.

Alterarile fizice de diferite feluri cauzeaza distrugerea habitatelor. In cadrul habitatelor terestre in principal decopertarea, cu disparitia vegetatiei (arbori, arbusti, specii ierboase) este factorul stresant. Cel mai mare impact apare cand disparitia vegetatiei este insotita de activitati care distrug topografia originala si profilul initial al solului, cum ar fi constructiile, drumurile, in speta acoperirea terenului cu constructii permanente.

Arderea vegetatiei si crearea de depozite de deseuri sunt alte moduri sigure de distrugere a unui habitat. Taierile rase si suprapasunatul sever pot saraci de asemenea habitatul de vegetatia sa nativa.

Proiectele care urmeaza sa-si desfasoare activitatea în perimetrul ariei protejate, vor fi supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, în cadrul carei se vor analiza în detaliu variantele tehnologice si de amplasament.

FRAGMENTAREA In timp ce toate activitatile mentionate mai sus pot avea ca rezultat distrugerea

habitatului per ansamblu, aceste activitati pot avea ca efect doar distrugerea unei parti a habitatului, lasand alte portiuni intacte. In functie de intensitatea impactului si de scara pe care intervine activitatea antropica, multe cazuri de distrugere locala a habitatului sunt privite ca si fragmentare de habitat. Intreruperea unui tau cu un baraj, taierea rasa intr-o padure matura sau constructia unui drum ce trece printr-o mlastine sarata sunt cateva exemple de fragmentare de habitat.

Aceasta fragmentare este principala cauza a disparitiei speciilor stenobionte extreme, ce depind exclusiv de un anumit habitat, si constituie o amenintare serioasa asupra diversitatii biologice.

Consecintele fragmentarii habitatelor includ urmatoarele aspecte: - amplificarea izolarii si mortalitatii speciilor; - extinctia speciilor ce au nevoie de areal mare pentru hranire si supravietuire; - disparitia speciilor de interior si a speciilor stenobionte; - diminuarea diversitatii genetice in randul speciilor rare; - cresterea abundentei speciilor ruderale, euribionte.


RAPORT DE MEDIU



Efecte potentiale asupra biodiverstatii pe perioada de constructie a obiectivelor ar putea fi reprezentate de fragmentarea habitatelor naturale prin aparitia unei bariere fizice constituite din lucrările proiectate.

Fauna, in special avifauna din perimetre, in perioada de executie, datorită activitătii utilajelor de constructii si a zgomotului, se va indepărta la cateva sute de metri fără a se produce pierderi in numărul de indivizi.

Realizarea obiectivelor in aceasta situatie (eventuale drumuri sau conducte de retele edilitare) nu conduce la alterarea speciilor si populatiilor de păsări, mamifere, pesti, nevertebrate.

Vor fi afectate populatii nesemnificative de indivizi din biotopul local in suprafetele reduse in care se efectuează lucrările, fără a produce alterarea speciilor. Se produce o redistribuire locală a indivizilor sensibili către zonele invecinate, situate in imediata apropiere, fara a se produce o fragmentare.

Zgomotul produs in perioada de functionare a agregatelor de constructie si tehnologice ale obiectivelor constituie un avertisment sonor semnificativ care va avea ca efect retragerea speciilor sensibile de faună sălbatică (inclusiv avifauna) in zone la care poluarea sonoră nu are efect.

Se va avea in vedere ca acestea sa produca dislocarea unor exemplare de vegetatie, care nu sunt protejate de legislatie, fără a avea efecte semnificative asupra speciei, si acolo unde este strict necesar.

Calitatea florei si faunei Natura se găseste în mod evident, în fata unui declin ecologic, în care factorul

antropic a avut rolul determinant. Interventia omului în biosferă în mod abuziv, a dus la sărăcirea diversitătii speciilor si la cresterea instabilitătii biocenozelor, cu dereglarea echilibrelor naturale. La nivelul regiunii, au fost identificate următoarele tipuri principale de activităti umane cu consecinte negative asupra ecosistemelor naturale:

- Păsunatul intensiv - Utilizarea în agricultură a substantelor de uz fitosanitar, fara respectarea

legislatiei în domeniu - Depozitarea deseurilor pe malurile paraielor Vegetatia naturala, ca si biotopurile caracteristice acestora au fost modificate de-

a lungul timpului de diverse activitati umane: desteleniri, defrisari, lucrari hidrotehnice si ameliorative, chimizare, si pasunat excesiv.

Aceste actiuni antropice au exercitat o presiune puternica asupra ecosistemelor naturale, determinând restrângerea arealelor faunistice si scaderea numerica a speciilor de plante si animale.

In perimetrul comunei Paunesti in cazul în care motive economice impun solutii nefavorabile impactului asupra mediului înconjurător (în executie sau exploatare) este necesar să se prevadă separat, cu valori corespunzătoare, lucruri si măsuri corective cum ar fi :


RAPORT DE MEDIU



- măsuri de corectare a peisajului (perdele forestiere de mascare, redarea în circuitul vegetal, împăduriri, terasamente speciale);

- asigurarea unor utilităti permanente pentru lucrări de organizare tehnologică. 3.5 Patrimoniul cultural Conform Listei Nationale a Monumetelor Istorice aprobată în 2004, pe teritoriul

comunei Paunesti se regasesc monumente de arhitectura istorice. În centrul comunei Paunesti se afla monumentul eroilor din razboiul de independenta ridicat de “locuitorii din Paunesti recunoscatori” în anul 1909. Monumentul istoric, cod LMI VN-IV-m-B-06642, cu o înaltime de 3,50 m este amplasat pe un soclu din beton mozaicat format din doua trepte patrate iar în vârf se afla un vultur cu aripile deschise si globul între ghiare. Pe inscriptia memoriala se poate citi numele celor care au murit în razboiul de neatârnare din anul 1877-1878 Pe teritoriul administrativ al com. Paunesti se gaseste un singur obiectiv de patrimoniu evidentiat pe plansa de Reglementari si Incadrare in teritoriul administrativ. Zonele de protectie a monumentelor istorice se stabilesc pe baza studilor de specialitate intocmite prin grija Directei monumentelor istorice in colaborare cu organele specializate ale MLPAT, MAPPN si ale autoritatilor publice locale ( Legea 41 / 1995 ). Pana la efectuarea acestor studii, se impune zona de protectie fata de monumente, astfel:

- intravilan pe o raza de 200,00 m; - extravilan pe o raza de 500 m.

Autorizarea executarii constructiilor in zonele care cuprind valori de patrimoniu cultutal construit, de interes national, se face cu avizul conform al Ministerului Culturii si al Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului.

CAPITOLUL 4

PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PUG

Calitatea globala a factorilor de mediu din comuna Paunesti, este apreciata ca fiind buna, pe teritoriul comunei nu exista surse majore de poluare a factorilor de mediu.

Pe viitor se propune conservarea si imbunatatirea calitatii mediului, tinandu-se seama seama de problemele specifice ale obiectivelor economice din zona, existente si viitoare.


RAPORT DE MEDIU



Biodiversitate Pe teritoriul administrativ al comunei Paunesti nu exista arii naturale protejate. Gestiunea deseurilor In conformitate cu proiectul de invastitie Sistem de Management Integrat

al Deseurilor din judetul Vrancea, proiect aflat in derulare incepind cu anul 2011, se preconizeaza urmatoarele obiective tinta ce trebuie atinse pina in anul 2013, valabile si pentru comuna Paunesti:

Colectarea deseurilor: Tipul

deseului Zone

urbane Zone rurale

Deseuri mixte

“sistem de colectare” cu containere de 1,100/240 litri

“sistem de colectare” mixt, cu pubele de 120 litri si containere de 1100 l

Deseuri biodegradabile

Colectare separata (apartamente)

Compostare individuala (case)

Nu se realizeaza colectare separata

Compostare individuala

Deseuri din ambalaje:

-sticla -hartie -plastic si

metal

Colectare

separata (containere 1100 l)

Colectare separata (containere 1100 l)


Colectare

separata (containere 1100 l)



Deseuri voluminoase si deseuri speciale

6 statii de colectare in apropierea zonelor urbane

Colectare cu camioane cu platforma

-


RAPORT DE MEDIU



Tinind cont de reglementarile normative din proiectu director mai sus mentionat, acestea devin obligatorii si pentru Comuna Paunesti.

Deseurile mixte, se propune introducerea unui sistem mixt de colectare folosind pubele de 120 l pentru populatie si containere de 1100 l in zonele aglomerate centru civic si zone cu institutii si servicii de interes public cu colectare o data pe saptamana).

Pubelele de 120l, din plastic (europubele), vor fi achizitionate si utilizate de locuitori iar containerele de 1.100l vor fi achizitionate de Primarie. Containerele vor fi amplasate in puncte de colectare de unde sunt descarcate in vehicule compactoare de 10 m3. Platformele vor fi amplasate pe suprafete betonate de 5,5 mp, cu acces la un drum public. Frecventa de colectare in rural este o dat pe saptamana.

Deseurile biodegradabile- in zonele rurale se va stimulata compostarea

individuala. Administratia Publica Locala va demara un program de informare a locuitorilor in vederea realizarii compostarii individuala a acestui tip de deseuri, pentru obtinerea unor ingrasaminte naturale ecologice, utilizata pentru uz propriu sau pentru realizarea unor soluri vegetale ecologice destinate comercializarii.

Deseurile biodegradabile provenite de la namolurile din statia de epurare, vor fi transportate la statia de compostare pentru acest tip de deseu, amplasata inextravilanul comunei Movilita.

Deseurile din ambalaje, se vor colecta selectiv pe tipuri de deseuri: hartie, sticla, plastic si metale. Containerele pentru hartie, sticla si plastic si metale, vor fi amplasate in grupuri de 4, in perimetrul adiacent zonei centrale a satului Paunesti si a satului Viisoara pe platforme betonate special amenajate in acest sens, cu dimensiuni de aprox. 16,0 mp, cu acces direct la un drum public.

Pentru toate deseurile colectate selectiv se propune acelasi tip de containere cu capacitatea de 1100 l, gen iglu, cu sistem de ridicare cu maner dublu si golire pe la baza. Pentru descarcare este folosit un incarcator hidraulic cu brat, iar containerul se goleste pe la baza in autovehicule de transport.

Deseurile stradale, activitatile de curatare a strazilor si a locurilor publice functioneaza bine si de aceea este de asteptat ca aceste activitati sa fie continuate. Pentru clectarea deseurilor stradale si s celor de pe dotari apartinind domeniului public (piete, scuaruri, spatii verzi publice plantate, etc) Primaria poate infiinta un departament de salubrizare prgatit si dotat cu ecipamente si utilaje specifice, sau poate apela la contracte de salubrizare cu firme abilitate in domeniu.

Deseuri din constructii si demolari, in general cantitatile de deseuri din cosntructii sunt valorificate ca materiale de umplutura sau la reabilitare ecologica sau consolidarea eroziunilor. In orasul Panciu, cu care comuna se invecineaza, în parteneriat cu oraşul Mărăşeşti, a fost demarată investiŃia cofinanŃată prin programul PHARE-2006 CES a proiectului de colectare şi tratare prin concasare a deşeurilor din construcŃii şi demolări. In aceste conditii deseurile provenite din constructii si demolari, vor fi transportate la statia Panciu pentru tratare si concasare.


RAPORT DE MEDIU



Deseuri provenite din mortalitati animale, Autoritatea Publica Locala, are obligatia conform legii, sa construiasca o platforma de beton, cu dimensiuni planimetrice de minim 2,5mx3,5m, pe un teren apartinind domeniului public sau privat, pe care se va monta un container frigorific, pentru depozitarea temporara a cadavrelor de animale. Locatia pentru containerul frigorific, va fi in vecinatatea statiei de epurare a comunei , pe un teren incadrat in subzona de gospodarie comunala si va fi adiacenta unui drum public, pentru accesul facil a autospecilelor de transport a acestui gen de deseuri. Platforma containerului va fi racordata la reteaua de alimentare cu energie electrica, la reteaua de apa si la reteaua de canalizare.

Deseurile voluminoase, DEE-uri si cele periculoase mici – nu este cazul. In situatia in care vor apare astfel de deseuri, se va apela la firma specializata in salubrizare pentru colectare si transport in centrul de colectare Adjud.

Transportul deseurilor Transportul deseurilor colectate, se va realiza de catre o firma de salubrizare

autorizata pe baza unui contract incheiat cu primaria, acestea fiind duse la statia de transfer de la Adjud, care deserveste inclusiv comuna Paunesti. Pentru deseuri toxice, mortalitati animale, etc, se vor incheia contracte de transport cu companii specializate si autorizate in domeniu.

CAPITOLUL 5

OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI

5.1. Corelarea PUG cu obiectivele de protectie a mediului stabilite la

nivel national, comunitar sau international

De-a lungul istoriei, omul a dovedit o foarte bună capacitate de adaptare la condiŃiile de mediu, iar limitele spaŃiului ocupat s-au extins continuu. Omul foloseşte însuşirile mediului, astfel că trebuie să-l cunoască, devenind conştient de existenŃa acestuia.

În perioada geologică, după apariŃia omului pe pământ, s-au produs o serie de modificări, având două tipuri de cauze:

1. cauze naturale: schimbări climatice, erupŃii vulcanice, cutremure, uragane; 2. cauze antropice (datorate intervenŃiei omului). La început, modificările antropice au fost neînsemnate: defrişări pe suprafeŃe

reduse, mici construcŃii pentru adăpost, natura suferind puŃin, fiind capabilă să se refacă prin forŃe proprii. Mai târziu, acum 6-7 mii de ani, omul a realizat activităŃi de mai mare amploare, cu implicaŃii importante asupra mediului: despăduriri, acumulări pentru irigaŃii, îndiguiri (vezi marile lucrări din Egipt, Mesopotamia, China). În ultimele două secole modificările sunt foarte importante, uneori radicale şi ireversibile, din cauza dezvoltării industriale, a creşterii numerice a populaŃiei, urbanizării, dezvoltării căilor de transport, defrişărilor, agriculturii extensive, etc.


RAPORT DE MEDIU



Este interesant de remarcat ca atitudinea oamenilor fata de mediu nu s-a schimbat semnificativ de-a lungul existentei omului. O multime de documente atesta exploatarea irationala a padurilor, degradarea solurilor, distrugerea unor specii. Diferenta intre noi si stramosii nostri este legata de capacitatile noastre sporite atat de a distruge cat si de a ingriji mediul. De-a lungul timpului, prin ocuparea extensiva a planetei, calitatea apei si a aerului s-a degradat, grosimea stratului de ozon a scazut, punand intr-o stare critica intreaga planeta. Toate acestea au dus la o crestere a ingrijorarii in legatura cu deteriorarea mediului.

Aderarea României la UE a impus transpunerea în legislatia română a aquis–

ului comunitar, implementarea si controlul implementării legislatiei specifice. Politica Uniunii Europene si actiunea sa asupra mediului pot fi schitate prin programele sale de actiune asupra mediului începute în 1973.

Planul National pentru aderarea României la Uniunea Europeană În conformitate cu Planul National pentru Aderarea României la Uniunea

Europeană si a prevederilor Legii nr.151/1998 privind Dezvoltarea Regională, a fost elaborat în luna octombrie 1999 Planul National de Dezvoltare al României, care a fost revizuit la jumătatea anului 2000.

Acest document corelează si integrează următoarele documente: - Planul Regional de Dezvoltare; - Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala; - Planul National pentru Transport; - Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului; - Strategia Natională pentru Dezvoltarea Resurselor Umane. Din acest punct de vedere, dezvoltarea regionala a României va tine seama de

considerentele privind protectia si conservarea mediului. Strategia propusă s-a axat pe următoarele domenii importante: îmbunătătirea calitătii apei, reducerea emisiilor în aer (în special a celor de dioxizi de sulf si azot), reciclarea deseurilor si depozitarea deseurilor municipale în conditii ecologice.

Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului (PNAPM)

Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului (PNAPM) a fost elaborat în 1995 (ultima dată fiind revizuit în 1999) si a fost actualizat în concordanta cu Planul National pentru Adoptarea Acquis-ului Comunitar, în scopul furnizării unui instrument cheie pentru stabilirea măsurilor în cadrul procesului de integrare europeană, plan ce necesită integrarea politicilor de mediu în cadrul celorlalte sectoare (industrie, agricultură, transporturi, amenajarea teritoriului si sănătate).

In luna noiembrie 1999 a fost pregătită noua versiune a PNAPM; selectarea, analiza si implementarea proiectelor din cadrul PNAPM s-a făcut în concordantă cu următoarele criterii:

- domenii majore de activitate; - abordarea pe anumite nivele (local, regional, national); - perioada de implementare: termen scurt si mediu;


RAPORT DE MEDIU



- problemele generale abordate: protectia calitătii apelor, protectia calitătii aerului si a atmosferei, protectia calitătii solului, conservarea biodiversitătii, silvicultura, managementul deseurilor, planificare urbană si transporturi;

- legislatie si reglementări, dezvoltare institutională. Strategia Natională de Gestionare a Deseurilor În anul 2004, în conformitate cu Directiva Cadru privind deseurile nr.

75/442/EEC Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor a elaborat si aprobat prin hotărâre a Guvernului, Strategia Natională de Gestionare a Deseurilor cu scopul de a crea cadrul necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor, eficient din punct de vedere ecologic si economic. Conform acestei strategii, responsabilitatea pentru activitătile de gestionare a deseurilor revine generatorilor acestora în conformitate cu principiul “poluatorul plăteste” sau, după caz, producătorilor în conformitate cu principiul “responsabilitatea producătorului”.

Planul National de Gestionare a Deseurilor Acest plan national de etapă, a fost adoptat prin HG 123/2003 fiind elaborat

pentru perioadă 2003-2013 în baza prevederilor legislatiei europene si nationale în domeniu si are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor municipale, eficient din punct de vedere ecologic si economic.

Planul cuprinde obiective strategice pe care trebuie să le îndeplinească România, tinte si măsuri pe termen scurt si mediu în domeniul gestionării deseurilor, precum si unele actiuni cu termen pentru anul 2020.

Planul Regional de Gestionare a Deseurilor pentru Regiunea 2 S-E Planul

Judetean de Gestionare a Deseurilor pentru Judetul Vrancea Aceste planuri sunt elaborate pentru perioada de 10 ani (2004 – 2013, cu

posibilitatea de revizuire după 5 ani, respectiv în anul 2009) în baza prevederilor Strategiei Nationale de Gestionare a Deseurilor, a Planului National de Gestionare a Deseurilor, a legislatiei europene si nationale în domeniu si au ca obiectiv crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor municipale solide, eficient din punct de vedere ecologic si economic.

De asemenea, planul cuprinde obiective, tinte si măsuri pe termen scurt si mediu, precum si unele actiuni pentru perioada 2004 - 2013.

Relevanta Planului pentru integrarea obiectivelor de mediu si implementarea legislatiei de mediu

În Planul de Urbanism General al comunei Paunesti sunt prevăzute măsuri si lucrări referitoare la:

• Extinderea teritoriului administrativ al comunei; • Introducerea în intravilan a unor terenuri pretabile pentru construcŃii;


RAPORT DE MEDIU



• Modernizări de străzi principale si secundare din intravilan; • Redimensionare retea electrica pentru a asigura energie electrica

consumatorilor din zonele atrase in intravilan pentru construire; • Executia sistemului de canalizare si a statiei de epurare; • Amenajare spatii verzi (scuar, parc, spatii verzi de aliniament) • Reorganizarea centrului civic al satului de reşedinŃă Prin realizarea acestor lucrări se asigură implementarea obiectivelor de mediu

stabilite la nivel national si local, a prevederilor directivelor U.E. precum si a obligatiilor asumate de România în capitolul 22 Mediu a tratatului de aderare la U.E. Referitor la implementarea prevederilor legislatiei nationale si a directivelor comunitare de mediu, P.U.G.–ul asigură implementarea prevederilor următoarelor acte normative:

- Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobată prin Legea 265/2006; - H.G. 349/2005 privind depozitarea deseurilor; - Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobată prin Legea nr. 426/2001, ordonantă modificată prin O.U.G. nr.

61/2006, aprobată cu completări prin Legea nr. 27/2007, act normativ care transpune Directiva Cadru privind Deseurile nr. 75/442/EEC, amendată de Directiva nr. 91/156/EEC si Directiva nr. 91/689/EEC privind deseurile periculoase;

- Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile modificată prin Legea nr. 311/2004; - Legea apelor 107/1996, modificată si completată de Legea 310/2004; - Hotărârea de Guvern 188/2002 privind aprobarea unor norme privind

conditiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate modificat prin Hotărârea de Guvern nr. 352/2005 si prin HG 210/2007;

- O.U.G. 243/2000, privind protectia atmosferei, aprobata prin Legea 655/2001 modificata ulterior cu O.U.G. 12/2007; - Ordinul Ministerului Sănătătii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de

igienă si a recomandărilor privind mediul de viată a populatiei, modificat si completat cu Ordinul Ministerului Sănătătii 1028/2004; Ordinul M.A.P.P.M. 756/1997, pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului.

- OUG 154/2008 pentru modificarea si completarea OUG nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice.


RAPORT DE MEDIU



5.2 Modul de îndeplinire a obiectivelor de protectie a mediului

Factor de mediu Obiective strategice de mediu

Obiecte specifice de mediu

Tinte

Apa Reducerea impactului rezultat evacuarii apelor uzate

Incadrarea in valorile limita legale pentru concentratiile de poluanti in apele reziduale

Indicatorii de calitatea apelor uzate se vor incadra in limitele impuse de NTPA 001/2002

Aer Limitarea emisiilor in atmosfera la un nivel care sa nu genereze un impact semnificativ asupra calitatii aerului

Respectarea valorilor limita legale pentru concentratiile de poluanti la emisie atat pentru sursele stationare, cat si pentru cele mobile

Respectarea prevederilor STAS 12574/87 si Ordinul 592/2002

Sol Limitarea impactului asupra solului

Reducerea degradarii solului ca urmare a activitatilor desfasurate in etapele de implementarea a planului

Respectarea prevederilor Ordinului 756/1997, Ordin 344/2004 si HG 1403/2007

Managementul deseurilor

Respectarea legislatiei privind colectarea, depozitarea si predarea deseurilor

Colectarea si depozitarea deseurilor in conformitate cu prevederile legale

Respectarea prevederilor Ordinului 636/2008, HG 349/2005,OUG 78/2000,HG 448/2005 cu modificarile ulterioare

Zgomot Limitarea poluarii fonice in zonele cu receptori sensibili la zgomot

Respectarea valorilor limita legale pentru protejarea receptorilor sensibili la poluarea fonica

Respectarea limitelor maxime admisibile pentru zgomot si vibratii HG 321/2005, HG 674/2007,STAS 10009/88

Biodiversitate Mentinerea si ameliorarea fondului peisagistic natural si antropic, conservarea ariilor naturale protjate

Protejarea florei si faunei din ariile protejate

Respectarea prevederilor OUG 154/2008 pentru modificarea si completarea OUG nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale.


RAPORT DE MEDIU



CAPITOLUL 6 POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN

CAZUL IMPLEMENTARII PUG

In acest capitol sunt prezentate posibilele efecte asupra factorilor de mediu in cazul implementarii obiectivelor propuse prin PUG. In acest sens se identifica potentialele neconcordante dintre obiectivele propuse si obiectivele de referinta pentru protectia mediului.

6.1. Metodologia de evaluare utilizata Evaluarea a fost efectuata tinand cont de criteriile recomandate prin HG

1076/2004 anexa 1, pentru cuantificarea nivelului prognozat al impactului s-au avut in vedere atat efectele directe cat si secundare, cumulative sau sinergice. S-a tinut cont si de durata prognozata a impactului-pe termen scut, mediu sau lung.

Evaluarea consta in acordarea unor note de bonitate pentru fiecare forma de impact pozitiv sau negativ, identificata, utilizand urmataorea scara:

+2 impact pozitiv semnificativ +1 impact pozitiv nesemnificativ 0 fara impact -1 impact negativ nesemnificativ -2 impact negativ semnificativ Notele de bonitate au fost acordate pentru impactul prognozat atat in lipsa

aplicarii masurilor specifice de prevenire, reducere sau compensare, cat si pentru impactul prognozat in cazul aplicarii acestor masuri propuse.

6.2. Evaluarea obiectivelor propuse prin PUG Principalele obiective propuse prin PUG comuna Paunesti sunt:

• O1 – extinderea teritoriului administrativ al comunei cu 31,03 ha; • O2 – extinderea retelei de alimentare cu apa potabila si canalizare; • O3 – continuarea lucrarilor la reteaua de canalizare si a statiei de epurare; • O4 - reabilitarea si modernizarea drumurilor (tramei stradale); • O5- lucrari de constructii, consolidare, construirea de locuinte sociale; • O6 –amenajarea de noi spatii verzi si recreere cat si un sistem modern de

irigatii al spatiilor verzi.


RAPORT DE MEDIU



Obiectivul O1 - extinderea teritoriului administrativ al comunei cu 31,03 ha;

Factor de mediu Obiective de mediu

Nivel impact Justificarea incadrarii

Aer OR1 Imbunatatirea calitatii aerului

0 Nici un impact

Apa OR2 Imbunatatirea calitatii apelor de suprafata si subterane

0 Nici un impact

Sol OR3 Imbunatatirea calitatii solului

-1 Impact negativ nesemnificativ datorita schimbarii tipului de folosinta a terenului

Biodiversitate OR4 Protejarea si imbunatatirea conditiilor si functiilor ecosistemelor terestra si acvatice impotriva degradarii, fragmentarii si defrisarii

0

Nici un impact

Sanatatea populatiei

OR5 Imbunatatirea calitatii vietii

+1 Cresterea gradului de confort prin marirea spatiului de locuit pe cap de locuitor.

Riscuri naturale OR6 Protectia populatiei prin diminuarea sau eliminarea efectelor alunecarilor de teren sau inundatiilor

0 Nici un impact

Mediu social si economic

OR7 Dezvoltarea sistemului de infrastructura rutiera si utilitati

0 Nici un impact

Total 0


RAPORT DE MEDIU



Obiectivul O2 – extinderea retelei de alimentare cu apa potabila si canalizare;

Factor de mediu Obiective de

mediu Nivel impact Justificarea

incadrarii Aer OR1 Imbunatatirea

calitatii aerului 0 Nici un impact


+2 Impact pozitiv datorat utilizarii rationale a resurselor naturale; realizarea unor conditii de igiena si confort corespunzator


0 Nici un impact


0

Nici un impact



+2 Impact pozitiv datorita asigurarii calitatii apei potabile in retea; Imbunatatirea igienei


0 Nici un impact



0 Nici un impact

Total 4


RAPORT DE MEDIU



Obiectivul O3 – continuarea lucrarilor la reteaua de canalizare si a statiei de epurare




0 Nici un impact


+2 Impact pozitiv datorita desfiintarii puturilor absorbante; Interzicerea oricaror deversari necontrolate de ape uzate;respectarea legislatiei in vigoare privind evacuarea in emisar


+2 Impact pozitiv datorita desfiintarii puturilor absorbante ; Interzicerea oricaror deversari necontrolate de ape uzate, reziduuri sau depuneri de deseuri în cursurile de apa si pe malurile acestora;


0

Nici un impact



+1 Imbunatatirea confortului si a igienei

Riscuri naturale OR6 Protectia populatiei prin diminuarea sau eliminarea efectelor alunecarilor de teren

0 Nici un impact


RAPORT DE MEDIU



sau inundatiilor Mediu social si economic


0 Nici un impact

Total 6 Obiectivul O4- reabilitarea si modernizarea drumurilor (tramei stradale)

Factor de mediu Obiective de

mediu Nivel impact Justificarea

incadrarii Aer OR1 Imbunatatirea

calitatii aerului +2 Impact pozitiv

datorat: lucrarile de modernizare a drumurilor vor diminua emisiile de poluanti datorita reducerii consumului de combustibil; Amenajarea spatiilor verzi de-a lungul drumurilor comunale vor reduce concentratiile de poluanti in atmosfera


0 Nici un impact


+1 Impact pozitiv datorita realizarii rigolelor pentru colectarea apelor pluviale


+1

Impact pozitiv datorat refacerii infrastructurii



+1 Impact pozitiv datorita sigurantei in trafic, confortului deplasarilor


RAPORT DE MEDIU




0 Nici un impact



+2 Impact pozitiv datorita sigurantei in trafic,confortului deplasarilor

Total 7

Obiectivul O5 - lucrari de constructii, consolidare, construirea de locuinte sociale




0 Nici un impact


0 Nici un impact


0 Nici un impact


0

Nici un impact



+1 Impact pozitiv datorita cresterii gradului de confort si igiena


0 Nici un impact

Mediu social si OR7 Dezvoltarea 0 Nici un impact


RAPORT DE MEDIU



economic sistemului de infrastructura rutiera si utilitati

Total 1 O6 –amenajarea de noi spatii verzi si recreere cat si un sistem modern de irigatii

al spatiilor verzi




+2 Impact pozitiv datorita cresterii gradului de sanantate a populatiei


0 Nici un impact


0 Nici un impact


0

Nici un impact



+2 Impact pozitiv datorita cresterii gradului de confort si igiena


0 Nici un impact



0 Nici un impact

Total 4


RAPORT DE MEDIU



6.3 Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale obiectivelor propuse prin asupra

obiectivelor de mediu relevante

OR1

OR2 OR3 OR4 OR5 OR6 OR7 TOTAL

OR1 0 0 -1 0 1 0 0 0 OR2 0 2 0 0 2 0 0 4 OR3 0 2 2 0 2 0 0 5 OR4 2 0 1 1 1 0 2 7 OR5 0 0 0 0 1 0 0 1 OR6 2 0 0 0 2 0 0 4 TOTAL 4 4 2 0 9 0 3

Din evaluarea cumulativa reiese un impact pozitiv asupra obiectivelor de mediu, ceea ce va asigura respectarea standardelor de mediu.

Imaginea de ansamblu a impactului generat de acest plan este prezentata in figura de mai jos:

1 2 3 4 5 6 7

0

1

2

3

4

5

6

1. Imbunatatirea calitatii aerului 2. Imbunatatirea calitatii apelor 3. Imbunatatirea calitatii solului 4. Protejarea ecosistemelor terestre si acvatice 5. Imbunatatirea calitatii vietii 6. Protectia populatiei 7. Dezvoltarea infrastructurii


RAPORT DE MEDIU



Evaluarea globala a impactului generat de implemntarea PUG Analiza rezultatelor evaluarii pune in evidenta faptul ca implementarea PUG-

ului genereaza un impact preponderent pozitiv. Obiectivul de mediu care a inregistrat un impact negativ este : imbunatatirea calitatii solului.

Obiectivul O1 extinderea teritoriului administrativ al comunei cu 31,03 ha inregistreaza un impact negativ nesemnificativ datorita schimbarii tipului de folosinta a terenului, dar tinand cont ca, extinderea intravilanului si constructia de noi locuinte vor conduce la marirea spatiului de locuit pe cap de locuitor, implicit la cresterea gradului de confort a populatiei, implementarea acestui obiectiv este considerata o necesitate.

Astfel, se poate concluziona ca implementarea obiectivelor propuse prin PUG, va contribui in principal la limitarea poluarii apelor de suprafata si subterane, imbunatatirea calitatii vietii, dezvoltarea infrastructurii, imbunatatirea calitatii aerului.

CAPITOLUL 7

POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI,

INCLUSIV ASUPRA SANATATII, IN CONTEXT DE TRANSFRONTIERA

Masurile propuse în cadrul PUG Paunesti au aplicabilitate la nivel judetean. Nu au fost identificate potentiale efecte semnificative asupra mediului sau asupra

sanatatii umane în context transfrontiera. CAPITOLUL 8

MASURI PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA, ORICE

EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI, AL PLANULUI SAU PROGRAMULUI

Cu toate ca din analiza evaluarii obiectivelor PUG rezulta ca obiectivele de mediu vor fi atinse, este necesar sa se stabileasca masuri atat pentru compensarea oricarui efect negativ cat si pentru intarirea efectelor pozitive .

In cazul concret, al implementarii prevederilor din PUG comuna Paunesti se recomanda urmatoarele masuri de prevenire si reducere a efectelor aplicarii proiectului.


RAPORT DE MEDIU



8.1 Masuri de prevenire si reducere a poluarii aerului Obiectivele prevazute in PUG, necesare dezvoltarii localitatii, ar putea afecta

calitatea acestuia, in faza de executie a lucrarilor pentru: modernizarea infrastructurii rutiere, lucrarilor de constructii, lucrarilor de modernizare sedii, executie retea de canalizare si statie de epurare.

Ca masuri de protejare a calitatii aerului se prevad: • Pe toata perioada modernizarii retelei rutiere, sau a executiei de

constructii de noi obiective de interes economic, cultural sau gospodaresc se vor lua masuri pentru a diminua, pana la eliminare a emisiilor de pulberi, zgomot sau vibratii; materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa fel incat sa se reduca la minim nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curentii atmosferici; se vor lua masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe carosabilul drumurilor de acces.

• In cazul avizarii amplasarii unei activitati economice este necesara impunerea masurilor de protectie a aerului impotriva emisiilor de poluanti atmosferici. Valoarea concentratiilor de poluanti vor trebui sa se situeze sub limitele prevazute de STAS 12574/87 si Ordin nr. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice pentru determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare.

8.2 Masuri de prevenire si reducere a poluarii apei Prin implementarea obiectivelor propuse in PUG efectele asupra resurselor de

apa vor fi exclusiv pozitive, ele contribuind la cresterea calitatii acestora. Se recomanda totusi masuri de prevenire cu privire la asigurarea protectiei

calitatii surselor de apa : • instituirea zonelor de protectie sanitara in jurul surselor de apa potabila,

conform Legii apelor nr.310/2004 cu respectarea distantei de 50 m fata de posibilele surse de poluare a apei si respectarea prevederilor H.G. 930/2005 – Norme speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrologica.;

• interzicerea executarii constructiilor de orice fel in albiile minore ale cursurilor de apa si in chiuvetele lacurilor, cu exceptia lucrarilor de poduri, cai ferate si a drumurilor de traversare a albiilor cursurilor de apa;

• interzicerea oricaror deversari necontrolate de ape uzate, reziduuri si depuneri de deseuri in cursurile de apa si pe malurile acestora;

• in timpul executarii lucrarilor de constructii se va interzice depozitarea materialelor pe malurile cursurilor de apa sau in albiile acestora ;

• deseurile rezultate in timpul lucrarilor de constructii vor fi gestionate cu respectarea legislatiei in vigoare ;


RAPORT DE MEDIU



8.2 Masuri de prevenire si reducere a poluarii apei Prin implementarea obiectivelor propuse in PUG efectele asupra resurselor de

apa vor fi exclusiv pozitive, ele contribuind la cresterea calitatii acestora. Se recomanda totusi masuri de prevenire cu privire la asigurarea protectiei

calitatii surselor de apa : • instituirea zonelor de protectie sanitara in jurul surselor de apa potabila,

conform Legii apelor nr.310/2004 cu respectarea distantei de 50 m fata de posibilele surse de poluare a apei si respectarea prevederilor H.G. 930/2005 – Norme speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrologica.;

• interzicerea executarii constructiilor de orice fel in albiile minore ale cursurilor de apa si in chiuvetele lacurilor, cu exceptia lucrarilor de poduri, cai ferate si a drumurilor de traversare a albiilor cursurilor de apa;

• interzicerea oricaror deversari necontrolate de ape uzate, reziduuri si depuneri de deseuri in cursurile de apa si pe malurile acestora;

• in timpul executarii lucrarilor de constructii se va interzice depozitarea materialelor pe malurile cursurilor de apa sau in albiile acestora ;

• deseurile rezultate in timpul lucrarilor de constructii vor fi gestionate cu respectarea legislatiei in vigoare ;

8.3 Masuri de prevenire si reducere a poluarii solului Impactul direct asupra solului se va manifesta prin ocuparea acestuia cu

constructiile necesare implementarii obiectivelor ce au generat PUG. Pe perioada efectuării constructiilor se vor produce modificari structurale ale

profilului de sol ca urmare a săpăturilor si excavatiilor, insa proiectele ulterioare de implementare a obiectivelor vor avea in vedere o serie de masuri compensatorii pentru protectia solului si subsolului care diminueaza impactul, cum ar fi:

- utilizarea la maximum a traseelor drumurilor actuale, concomitent cu respectarea conditionărilor pentru drumurile noi de acces,

- utilizarea unor tehnologii avansate de construire; - lucrarile care se vor efectua pentru dotarile tehnico-edilitare se vor executa

ingrijit, cu mijloace tehnice adecvate in vederea evitarii pierderilor accidentale pe sol si in subsol.

- refacerea vegetatie prin reconstructia ecologica in zonele ocupate cu organizarea de santier prin acoperirea cu strat de pamant vegetal si refacerea vegetatie specifice habitatelor acolo unde va fi cazul;

- Constructorul are obligatia să mentină evidenta lunară a producerii, stocării provizorii, tratării si transportului, reciclării si depozitării definitive a deseurilor. O parte a acestor deseuri, respectiv cele provenite din excavatii, vor fi reciclate in umpluturi si nivelări ca material inert, tinand cont de calitatea solului.


RAPORT DE MEDIU



8.4. Masuri de prevenire si reducere a impactului asupra biodiversitatii Nu se impun masuri de prevenire si reducere a impactului asupra biodiversitatii,

avand in vedere ca zona studiata nu face parte din arii protejate.

8.5 Masuri de prevenire si reducere a impactului asupra mediului social si

economic

Realizarea obiectivelor prevazute in PUG vor avea impact pozitiv asupra mediului social si economic al comunei.

Ca urmare a modernizarii infrastructurii rutiere se doreste imbunatatirea conditiilor de transport si a cresterii gradului de siguranta a circulatiei.

Pentru satisfacerea cerintelor populatiei, intravilanul propus se ridica la 749,62 ha pe total comuna, adaugandu-se suprafata de 33,64 ha, la cele 715.98 ha existente in intravilan.

Potentialul economic al comunei Paunesti va trebui exploatat prin stimularea initiativei private in sensul valorificarii produselor agricole dar si pentru infiintarea unor noi activitati economice.

8.6. Patrimoniul cultural

În centrul comunei Paunesti se afla monumentul eroilor din razboiul de independenta ridicat de “locuitorii din Paunesti recunoscatori” în anul 1909. Monumentul istoric, cod LMI VN-IV-m-B-06642. Pe inscriptia memoriala se poate citi numele celor care au murit în razboiul de neatârnare din anul 1877-1878. Zonele de protectie a monumentelor istorice se stabilesc pe baza studilor de specialitate intocmite prin grija Directei monumentelor istorice in colaborare cu organele specializate ale MLPAT, MAPPN si ale autoritatilor publice locale ( Legea 41 / 1995 ). Pana la efectuarea acestor studii, se impune zona de protectie fata de monumente, astfel:

- intravilan pe o raza de 200,00 m; - extravilan pe o raza de 500 m.


RAPORT DE MEDIU



CAPITOLUL 9

EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA

SELECTAREA VARIANTEI OPTIME

Realizarea investitiei nu are un efect semnificativ negativ asupra factorilor de mediu apa, aer, sol-subsol, flora-fauna, si nici asupra factorului de mediu sanatatea populatiei in zona amplasamentului. Totusi, asa cum reiese din analiza impactului global realizarea PUG PAUNESTI nu este una inacceptabila, riscurile putand fi diminuate si chiar eliminate prin masuri corespunzatoare.

Pe baza analizelor efectuate şi a propunerilor de amenajare teritorială şi dezvoltare a comunei Paunesti se desprind următoarele concluzii:

Resursele materiale locale şi forŃa umană, utilizate într-un sistem diversificat, pot asigura relansarea economico-socială a comunei.

Satisfacerea numeroaselor solicitări prin realizarea de locuinŃe implică extinderea actualului intravilan.

Continuarea lucrarilor la reteaua de canalizare si a statiei de epurare. Organizarea puncte colectare deseuri pentru depozitarea controlată, pe

sortimente a deşeurilor menajere. Dupa obŃinerea avizelor legale din partea factorilor interesaŃi, PUG, inclusiv

Regulamentul Local de Urbanism se supun aprobării Consiliului local al comunei Paunesti.

Titularul/proiectantul PUG nu a prezentat mai multe variante.

CAPITOLUL 10

DIFICULTATI INTAMPINATE Pe parcursul evaluarii de mediu pentru PUG Paunesti nu au fost intampinate

dificultati de ordin practic sau tehnic.


RAPORT DE MEDIU



CAPITOLUL 11

MASURI AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE

IMPLEMENTARII PUG-ULUI La nivelul comunei se propune urmatorul program de monitorizare, impartit pe

domeniile specifice efectelor semnificative.

Obiectivul relevant pentru mediu

Indicator Frecventa Surse de informare

Responsabilitate

Protectia calitatii aerului

Poluanti atmosferici

La solicitarea autoritatilor competente de mediu prin autorizatiile de mediu

Ordin 462/1993 pentru aprobarea conditiilor tehnice privind protectia atmosferei si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare

Agentii economici care desfasoara activitati cu impact asupra calitatii aerului

Asigurarea calitatii apelor de suprafata si subterane

Indicatori de calitate a apelor uzate evacuate

Monitorizare conform autorizatiei de gospodarire a apelor

Prevederile HG 352/2005 pentru apa epurata evacuata in emisar-NTPA 001/2002

Operatorul statiei

Protectia solului

Cantitatea de deseuri colectate si predate

lunar Evidenta gestiunii deseurilor

Primaria Paunesti Operatorul de salubritate

Imbunatatirea calitatii vietii

Parametrii de calitate a apei potabile

Conform legislatiei in domeniul sanitar

Prevederile HG 974/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere , inspectie sanitara si monitorizare a calitatii apei potabile

SPESRA Vrancea

Zonarea teritoriala

Nr Certif. de urbanism eliberate si autorizatii de constructii

anual Evidentele servciului de urbanism; Registrul hotarari ale consiliului local.

Primaria Paunesti


RAPORT DE MEDIU



CAPITOLUL 12 REZUMAT NETEHNIC

Raportul de mediu a fost elaborat in concordanta cu HG 1076/2005, care

transpune Directiva 2001/42/EC (Directiva SEA) privind procedura de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe.

In prezentul raport de mediu sunt identificate, descrise si evaluate potentialele efecte semnificative asupra mediului care pot aparea prin implementarea planului.

Comuna are în componenŃă doua sate: Paunesti (resedinta de comuna) si sat Viisoara.

Vecinii sunt: o comuna Ruginesti - la nord o comuna Pufesti - la est o comuna Movilita - la sud o comuna Fitionesti - la vest

Legătura cu celelalte comune ale judetului se face prin DJ 205 H si drumuri comunale neclasificate.

Suprafata administrativă a comunei este de 7366 ha, cu o populatie conform Anuarului statistic – de 6799 locuitori.

Suprafata comunei este de 7 366 ha. • Intravilanul existent este de 9,72% din suprafata teritoriului

administrativ, adica 718,59 ha. • Intravilanul propus este de 10,17% din suprafata teritoriului

administrativ, adica 749,62 ha pe intreaga comuna. Drept urmare, pentru satisfacerea cererilor populatiei, intravilanul propus se

ridică la 749,62 ha pe total comună, rezultând o suprafată de 31,03 ha, ce se adaugă în intravilan.

Consiliul Local al comunei Paunesti prin intermediul PUG isi propune sa realizeze în etapa următoare si cea de perspectivă, următoarele obiective:

• Extinderea teritoriului administrativ al comunei cu 31,03 ha; • Reabilitarea si modernizarea drumurilor (tramei stradale); • Executia sistemului de canalizare a statiei de epurare; • Extinderea retelelor de distributie a apei potabile; • Amenajare spatii verzi (scuar, parc, spatii verzi de aliniament); • Reorganizare a centrului civic al comunei.

Planul de Urbanism General si Regulamentul Local de Urbanism odata aprobate, constituie actul de autoritate al administratiei locale, asigurand atat protectia proprietarilor individuali din zona, cat si a colectivitatii publice locale.

Realizarea Planului de Urbanism General are menirea de stabilire a liniilor generale de dezvoltare a comunei. Acest Plan de Urbanism General defineste doar directii urmand ca fiecare investitie viitoare sa fie in concordanta cu aceasta linie


RAPORT DE MEDIU



directoare urmand a fi implementat, functie de posibilitati si dupa o analiza a impactului asupra mediului.

Implementarea planului nu este lipsit de efecte nedorite asupra mediului, atat in perioada de punere in executie a lucrarilor cat si dupa, in timpul utilizarii obiectivelor propuse prin acesta, insa diferenta majora este ca presiunile actuale sunt necontrolabile, in timp ce printr-un plan de urbanism ele intra intr-un proces coerent, perfect controlabil.

Prin Regulamentul de Urbanism sunt prevazute functiunile admise si restrictiile impuse pentru fiecare caz, respectarea acestora fiind de natura sa diminueze presiunea supra mediului.

Fiecare investitie viitoare se va conforma legislatiei in vigoare studiile de specialitate urmanda fi solicitate de autoritatile competente.

Varianta zero - mentinerea actualei situatii este de natura sa determine o inrautatire a starii factorilor de mediu, in lipsa unor reglementari coerente care sa stabileasca o zonificare a teritoriului.

Varianta aleasa are in vedere situatia actuala si este de natura sa determine reglementarile necesare pentru o dezvoltare viitoare. Prin Planul de Urbanism si regulament s-au prevazut destinatiile fiecarei zone.

Aspectele pozitive rezultate in urma implementarii PUG, sunt numeroase si vor avea efecte exclusiv pozitive asupra populatiei si in special asupra starii de sanatate a populatiei prin:

• Extinderea sistemelor de alimentare cu apa si realizarea retelei de canalizare, precum si a statiei de epurare va imbunatati starea de igiena a localitatii;

• Realizarea si extinderea spatiilor verzi si a perdelelor de protectie precum si crearea de noi spatii de agrement vor spori confortul locuitorilor;

• Imbunatatirea sistemului de management al deseurilor prin masurile propuse in PUG vor duce la cresterea gradului de salubritate a comunei;

• Extinderea intravilanului si constructia de noi locuinte vor duce la marirea spatiului de locuit pe cap de locuitor.

• Cresterea suprafetei spatiilor verzi, pe langa efectul benefic asupra populatiei va oferi noi spatii de viata pentru specii de plante si animale.

Implementarea PUG al comunei se va face cu respectarea Regulamentului Local de Urbanism care reprezinta documentatia cu caracter de reglementare si cuprinde prevederi referitoare la modul de utilizare a terenurilor, utilizare si realizare a constructiilor pe teritoriul comunei atat in intravilan cat si in extravilan.

Prescriptiile cuprinse in Regulamentul Local de Urbanism sunt obligatorii la autorizarea executarii constructiilor pe intreg teritoriul administrativ al unitatii ce face obiectul Planului Urbanistic General.

Date post:	17-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	8 times
Download:	0 times

RM PUG Paunesti - ANPMapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/2012/octombrie... · •...

Documents