10
RISCANTACUM iNsEeuNA srcuR
Rncuunn s-AU scHI MBAT...
Opnr-{" RocK DE
RANDY GAGE
Traducere din limba englezi de
ANA GEORGETA ANDREESCU
cuRrst @vECHE
Lui Charles,,Chuck" Dima,
care m-a tnvdlat cum sd chgtigla softball... gi in viafd.
OdihneSte-te tn pace, indrumdtorul meu,
SINOPSISOpEnA RocK lN p,qrnu AcrE
Uverturi: Maimule instruite gi ci{ei clona{;i .....................7
Muncitorii-oameni sunt inlocui{i acum de maimufe, iar
clonarea devine rapid o realitate. Vechiul model economic
este la pimAnt. Companiile-grgant, cu denumiri familiare
prin casele oamenilor gi cu strategii sigure, vor dispdrea,
iar altele noi, pornite de lazero 9i gata sl-gi asume riscuri,
vor domina piafa.
Actul I: Nu tehnologia-i problema .................................... 1 8
Aplicaliile mobile, sistemele de stocare c/oad, tehnologiile
subminante elimini milioane de locuri de munci; totodati,creeaz,Lextraordinare oportunite$ noi. Ce se va intArnpla
cdnd sexul virtual gi spagiul holografic vor deveni realitate?
Actul II: Caqcaval gratuit e numai in cursa de goareci ... 34
Lupta de clasi creeazi dictaturd; salariul minim inrobegte
masele. Cele mai bune cdi de a te proteja, cind moneda
euro va intra in colaps gi cind guvernele vor da faliment.
RISCANT ACUM iNseer,INA srcuR: opERA RocK
Aria tenorului: Noua religie a ideilor .......... 55
Occidenttrl se lenevegte gi existi potential pentru o nouiordine mondiald. ln econornia cea noui, ideile vor devenicea mai valoroasi monedi.
Actul III: Miqci-te repede gi sparge tiparele ..................69
Marketingul e mor| relelele de socializare sunt vii. pro_
dusele farmaceutice sunt depigite; burgerii ficufi din tofusunt pe val. Yilnzarea cu amdnuntul - rece; marketingulmulti-strat - fierbinte. Cine se opune va avea de cdgtigat,cind josul va fi sus, iar susul va fi jos.
Actul IV: inhami-fi propriul ego gi vei avea succes ... l0lCum igi antreneazi gi canalizeazi antreprenorii de geniuego-ul pentru a obline rezultatele propuse. O privire arun_cati oamenilor de succes pe care i-a studiat Napoleon Hillgi noilor miliardari de azi arat[ ci to]i au ego-uri puternice"
Aria sopranei: Egoismul este noul altruism . 124
Poate fi egoismul cu adevdrat o virtute? Cum parcurg oa_menii - gi companiile - drumul de la conqtiinla de sinela congtiinfa cosmici.
Recepfia de dupi: Similitudinea cteeaize.o starede confort; deosebirea creeazi oportunitqi ....... .,.... 137
Daci pui intrebarea gregiti, rispunsul nu mai conteazd..indrdznegte sd rigti. Pentru ci, in lumea cea noui, riscantinseamnl sigur.
Mul{umiri 143
UVERTURA
Maimufe instruite gi c[!ei clonafi
Mi giseam intr-o rezervalie ecologici de ldngi Phuket,
in Thailanda, cind an realizat a9a, dintr-odat6, ci lumea
se schimbase pentru totdeauna...
Motivul vizitei mele era si bifez inci un punct de pe lista
de prioritdfi: si ciliresc un elefant prin pidurea tropicali.
Elefanlii se lisau agteptafi, a$a c-am fost intrebat daci nu
doream si vid o demonstrafie de instruire pentru maimufe.
Instruire pentru maimu{e? Cine ar putea rezista tenta{iei?,
m-am gdndit.
Dar acele maimufe nu erau invilate si dansese pe muzicide orgi sau si faci nigte numere de salon. Erau instruite siculeagd. nuci de cocos. in locul oamenilor. Era, intr-adevir,
fascinant. Fiecare cocotier avea fixati o funie, care ducea
de la pimdnt p6ni in virfi.rl arborelui. Maimu{ele se cifiraupe acea funie pdni in virf, se lineau de ea cu o mAni Ei un
picior, iar cu cealaltd mani gi celilalt picior, risuceau nucile
de cocos, pini cdnd se desprindeau gi cideau Ia pimint'
Costi aproximativ trei sute de dolari gi dureazi weo douiluni si-fi instruiegti maimu{a. Odati incheiati instruirea,
8 RISCANT ACUM TNSEAMNA SIGUR: OPERA ROCK
o maimute obiqnuiti culege pini la o mie de nuci de cocosintr-o singuri zi!
ln drum spre casi, din aceeagi cilitorie, am ftcut o escalide o noapte la San Francisco, pentru a nu zbura prea mult.in diminea{a urmitoare, in salonul de agteptare al linieiaeriene, am remarcat un cuplu care avea un ci{eluE sim_patic, intr-o cugci de transport. Cum eu sunt un iubitor detoate animalele, am intrebat daci mi puteam juca pufin cuel. Cei doi au fost de acord gi mi-au spus ceva ce m_a $ocatde-a dreptul:
- Cdlelul nostru e clonat.
Bineinfeles, am crezut ci era o glumi. Dar nu, nu glumeau.M-au informat ci se intorceau din Coreea de Sud, de undeigi luaserd c5{elul, care fusese clonat din ADN_ul celulelorprelevate de la animalul preferat ar familiei, acum decedat.
Am rimas destul de sceptic, a$a cum oricine ar fi putut fi.Cnfelul acela nestdmpirat, cu ochi strilucitori, era la felde adorabil ca oricare alt ciler pe care l-am vizut weodati.
Au luat acelagi avion in care m-am urcat gi eu in drum sprecasi, la Miami, iar in timpul zborului, soful a dus calelulde mai multe ori in partea din spate, ca se-l arate,i cilito_rilor de la clasa turist. Mi se pirea ciudat gi inci mai aveamindoieli - pene c6nd am ajuns pe Aeroportul Interna{ionaldin Miami. Acolo, se adunaseri deja o falangi de reporterigi cameramani, care colciiau in jurul benzilor mobile debagaje tofi agteptind si-l intdmpine pe invitatul de onoare.
A doua zi, poza cileluqului apirea pe prima pagini a ziaru-lui Miami Herald, impreuni cu povestea clonirii lui. Amaflat ci nu era primul cifel clonat weodat6, era doar primul
UVERTURA: MAIMUTE INSTRUITE $I CATEI CLONATI
care ajungea in Statele Unite. BineinJeles, existau deja clone
de oi, cimile gi alte animale.
Recent, compania britanici de biotehnologie Oxitec a iscat
o intreaga disputl la Key West, in Florida, cind a propus
era&carea virusului Dengue, folosind un tanfar modificatgenetic. in doar citeva siptimini, o petifie lmpotriva ideiirespective a strins 100.000 de semnituri, oamenii expri-mindu-gi ternerile in privinta,,robo-frankesteinizirii" gi
a {An{arilor,,mutanfi".
Cit va mai dura pani cand cineva igi va propune si creeze
un lup, un rechin sau weun alt animal modificat genetic,
pentru a corecta un dezechilibru de inmullire a populafii-lor de animale, pentru a lmpiedica rispdndirea unei bolisau a rezolva cine-gtie-ce alti problemi de ecosistem -toate acestea fiind, cel mai probabil, rezultatul intervenlieiumane in ordinea nafurali?
Iar chnd va veni cineva sd ofere oameni modifica[i genetic,
abia atunci lururile vor deveni cu adevdrat fascinante.. .
Dac[ sunte{i de pirere cl avortul genereazi controverse inprezent,agtepta{i pu{in, si mai evolueze aceasti qtiinli. Vordecide pirinfii si-gi avorteze copilul, pentru ci progenitura
lor va avea ochii ciprui, in loc de albagtri? Clt vor plitiviitoarele mame) pentru ca nou-niscu{ii lor si nu prezinte
weo tulburare congenitali, si nlr aibi weo boal6 ereditari,in schimb sd poarte gena poetici a Mayei Angelou? CAt vorpleti viitorii tafi, pentru a fi siguri ci fiii lor vor avea destule
abilitnli atletice, incAt si ajungi si joace fotbal sau baschet
in ligile profesioniste respective?
Pofi si te lansezi in dezbateri etice pe toate aceste subiecte
qi si le detegti ca fiind riul absolut - dar ele sunt aproape,
RIScANT AcUM llvsreuwA sTcUR: oPERA RoCK
gi vor da buzna peste noi foarte curind. $i se va gisi cinevacare si cdgtige atifia bani de pe urma lor cit si umpleMarele Canion.
Probabil ci vom risuci pe toate pirlile, ani gi ani de-acumincolo, dilemele de ordin etic Ai moral, pe care le presupunmodificirile genetice gi clonarea - dar duhul, odati scipat,nu se mai intoarce inapoi ln sticli.
Toate regulile s-au schimbat...
CAnd eram eu copil, marna mi-a spus si merg la gcoali, sioblin o diplomi, sl-mi gisesc un loc de munci intr_o com-panie importanti - gi-atunci, aveam si fiu aranjat pe viafi.Aceasta era calea siguri de urmat, qi milioane de alg paringidin toati lumea le spuneau acelagi lucru copiilor loi.
Astdzi, insd, ar puteafi cel mai riscant lucru defdcut...
Din fericire, am fost exmatriculat din liceu, aga c6. n_amavut niciodati gansa de a urma sfatul mamei. $i faptul cinu am urmat aceasti cale siguri m_a frcut si ajung un omfoarte bogat.
Daci lucrezi in lumea corporatisti de azi,ai o finti desenatipe spate. $i, cu cdt lucrezimai mult pentru o companie, cuatdt acea linti devine mai mare. S-au dus de mult zilele incare longevitatea unui angajat intr-o companie reprezentao garanlie pentru siguran(a slujbei qi un semn de loialitatefaln de companie. Astizi, companiile ii consideri adeseanigte poveri pe angajafii pe care-i au de mult. Ele vor si gtiedaci pot sau nu si transforme un angajat in antreprenor,daci nu-i mai bine si angajeze pe cineva mai tdnir in loculaceluia, care si.lucreze pe bani mai pu{ini, si aibi dreptul
UVEMURA: MAIMUTE INSTRUITE $I CATEI CTONATI 11
la mai putine zile de concediu, sd primeasci mai pu{ine
beneficii - sau, inci gi mai bine, si poati face aceeagi
munci de peste ocean, implicand costuri inci gi mai mici.
Imaginati-vi un director al companiei American Airlines,urmirind acea demonstra{ie de instruire a maimutelor, dinThailanda. !i-l pofi inchipui, gindindu-se: ,,Hm, hm... Miintreb daci n-am putea inlocui stewardesele cu maimufe?"
Glumesc, binein{eles, pentru c5 stewardesele joac6 un rolimportant in menfinerea siguranlei pasagerilor. ($i scriu
aceste. cuvinte a$ezat pe locul 5G, intr-un avtonBoeing7T7
al companiei American Airlines, chiar in acest moment.)
Dar nu te gAndi ci este vreo gregeali: existi milioane de
munci care pot fi - qi probabil ci vor fi, intr-o buni zi -flcute de maimu{e, c6:ini, pisici sau delfini. Gdndegte-te: de
secole intregi folosim cimile, cai gi asini pe post de animale
de povari, aga incAt este urmitorul pas logic si instruimanimalele pentru a face munci mai complicate. intrucAtnoile evolu{ii sporesc numirul speciilor cu care acest lucrudevine posibil de fbcut, se va produce un haos in domeniul
forfei de munci.
Stai linigtit, lntotdeauna vor exista munci rezervate oame-
nilor. Dar ele vor fi cu mult mai puline gi foarte &ferite falide cele pe care le prestdm acum. Unele vor avea de-a face
cu proiectarea de roboli care si-i inlocuiasci pe oameni inmuncile pe care aceqtia le fac in prezent. Unele vor fi la fer-
mele de instruit animale, ca si presteze muncile rezervate
astizi oamenilor. Unele vor fi la fermele de clonat animale.
A, da, Si unele vor fi la fermele de clonat oameni. ..
De ce ar trebui si angajeze firma de scule gi unelte |ones &Fiii de pe Strada Mare oameni din afari, cAnd poate foarte
12 RISCANTACUM iNSEAMNASIGUR: OPERA ROCK
bine dJ /ones-Senior si-i cloneze pe to{i bnie{ii de care arenevoie? De ce si plitegti mai departe nigte angaja{i mediocri,daci pofi clona inci gase exemplare ale celui mai bun dintreangajafii tii? De ce si-i dai spor de vechime unui profesorde la colegiu, cdnd pofi si-fi alegi unul nou_nou{ de pe liniade asamblare, ori de c6te ori ai nevoie?
Asemenea evolufii vor crea o schimbare asemdnitoare uneimaree in fiecare sector al fiecirei industrii din lume * lafel gi in fiecare sector al fiecirei industrii din afara lumii.Tot ce gtii astizi ca fiind sigur este pe punctul de a devenifoarte riscant.
\6d oameni morfi...*
Privegte de jur-imprejur, peste tot. Ce vezi? Milioane dezombi ftri via{i, tArdndu-se, fiecare, in existenfa lui ticutigi disperati. Oamenii acegtia sunt morfi, dar n-au destuliminte, ca si se intindi pe jos. Ei cred ci Matrix** a fost unfilm de genul science-fiction, cAnd ei ingigi, de fapt, suntdovezile vii (sau ne-moarte) ci era un film documentar.
Acegtia muncesc in companii *o*r.,lipsite de vitalitate,a cdror valoare de piafi scade gi profiturile se diminueazi,fapt pe care-l pun pe seama concuren{ei din ce ln ce maimari, a unei economii dtrre sau a unor variabile precumcre$tereaprefurilor la materiile prime. Dar toate aceste lu_cruri sunt simptomele, iar nu cauza.
* Replici din filmul The Sixth Sens-e (AI Saselea simS, 1999),in regia luiM. Night Shyamalan, cu Bruce Wiliis in rol principat 1n. trad.). "
]lj:,tt:d. |r-.t {\e yn reSia rra,tilor Wachowski : The Matrix (Matricea,1999), The Matrix Reloaded (Matricea retncdrcatd _ ZO03) gi The MatrkReyolytigrys (Revalu{iile Matricei - 2003), .r., K."nu Reeves in rolulprincipal (n. trad.).
