1

UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAŞI

FACULTATEA DE BIOLOGIE

ŞCOALA DOCTORALĂ DE CHIMIE ȘI ŞTIINŢE ALE VIEŢII ŞI PĂMÂNTULUI

Contaminarea cu metale grele şi toxicocinetica acestora în

ecosistemele acvatice dulcicole, influenţa lor asupra

organismelor acvatice şi asupra omului

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

Conducător de doctorat:

PROF.UNIV.DR. MOGLAN IOAN

Student-doctorand:

STRUNGARU ŞTEFAN-ADRIAN

Iași

2016

2

Comisia de doctorat (decizia nr.13150 din 22.08.2016) are următoarea

componenţă:

Preşedinte:

- Prof. univ. dr. Gabi Drochioiu, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din

Iaşi, Director al Școlii doctorale de Chimie și Științe ale Vieții și

Pământului

Conducător ştiinţific:

- Prof. univ. dr. Ioan Moglan, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

Referenţi:

- Prof. univ. dr. ing. Carmen Teodosiu, Universitatea Tehnică „Gheorghe

Asachi” din Iaşi

- Prof. univ. dr. Mircea Nicuşor Nicoară, Universitatea „Alexandru Ioan

Cuza” din Iaşi

- Conf. univ. dr. Alexandru Crişan, Universitatea „Babeș- Bolyai” din Cluj-

Napoca

3

CUPRINS

Introducere ................................................................................................................................. 4

Scopul principal .......................................................................................................................... 4

Obiective propuse și realizate .................................................................................................... 4

Capitolul II - Impactul produs de metalele grele (Cu, Ni, Cr, Co, Pb și Cd) rezultate din

activitățile Combinatului de Utilaj Greu (C.U.G.) din Iași asupra papurei (T. latifolia ) ............. 6

II.2. Materiale și metode ......................................................................................................... 6

II.3 Rezultate și discuții ........................................................................................................... 6

II.3.2. Contaminarea apei și a sedimentelor râului Nicolina cu metale grele (Cu, Ni, Cr, Co,

Pb și Cd) ................................................................................................................................... 6

II.3.3. Impactul cu metale grele (Cu, Ni, Cr, Co, Pb, Cd) rezultat al activităților antropogene

asupra speciei Typha latifolia. Utilizarea acesteia ca bioindicator și în remedierea

ecosistemelor acvatice contaminate .................................................................................... 12

Capitolul III - Bioacumularea, poluarea și biocircuitul metalelor grele (Pb, Cd, Cu, Ni și Cr) în

ecosistemul Lacului Stânca-Costești, România ........................................................................ 13

III.3.Rezultate și discuții ........................................................................................................ 13

III.3.2. Biocircuitul metalelor grele (Cu, Cd, Cr, Ni și Pb) în organismul speciilor de pești

investigate ......................................................................................................................... 14

Toxicitatea cadmiului și riscul consumului cărnii de pește provenită din Lacu-Stânca

Costești de către om ............................................................................................................. 17

III.3.3.Interacțiunea gazdă-parazit Alburnus alburnus și Ligula intestinalis ......................... 18

III.3.4.Bioacumularea metalelor grele analizate la speciile Viviparus acerosus (B.1862) și

Dreissena polymorpha (P.1774) ............................................................................................ 20

Concluzii și recomandări ........................................................................................................... 21

Bibliografie selectivă ................................................................................................................. 24

4

Introducere

Metalele au jucat şi joacă un rol important nu doar pentru om ci şi pentru toate

formele de viaţă. Numeroși oameni de știință afirmă că viaţa nu ar fi evoluat fără apariţia şi

concentrarea unor săruri metalice la suprafaţa litosferei, care iniţial fără nici un rol pentru

organisme au fost incluse în structuri complexe de natură proteică şi în schimburi ionice. Sub

formă de săruri, aliaje şi stare pură, elementele metalice au un rol important asupra vieţii și

activităţilor antropogene cum ar fi cele socio-economice şi tehnologice. Dintre metalele

cunoscute nu toate au rol benefic pentru formele de viaţă şi nu există în aceeaşi proporţie

pe planetă noastră, iar atunci când sunt concentrate la exteriorul litosferei în diferite

ecosisteme ridică probleme extrem de mari.

Tehnica modernă de analiză care stă la baza cuantificării concentraţiilor elementelor

metalice a fost pusă în practică abia după anul 1955 de către Alan Walsh şi mai târziu de

L’vov, utilizând spectrometria cu absorbţie atomică. Această tehnică s-a dezvoltat rapid, cu o

precizie din ce în ce mai mare, eliminând interferenţele cu alţi compuşi.

Ecosistemele acvatice au cel mai rapid timp de răspuns la poluarea cu metale toxice

datorită interacţiunilor care au loc între metale –biotă și proprietăţile fizico-chimice ale apei.

Acestea sunt o resursă importantă pentru susţinerea vieţii şi a integrităţii mediului.

Activitățile antropogene necontrolate fac presiuni imense asupra tuturor ecosistemelor.

Fiecare ființă vie pe Terra are dreptul la un mediu curat în care să se nască, să crească, să se

reproducă și să își încheie viața (Strungaru et al., 2015a).

Scopul principal

În lucrarea de faţă sunt prezentate și discutate abordări originale, interdisciplinare ale

studiilor din domeniul ecotoxicologiei atât pe plan naţional cât şi mondial. Pentru

îndeplinirea obiectivelor au fost integrate ultimele studii efectuate în domeniu şi au fost

dezvoltate în vederea propunerii unor noi metode de analiză şi diagnoză ecotoxicologică ale

metalelor toxice din ecosistemele acvatice (apă-biotă-sediment) sub forma biocircuitelor și al

transferului lor de-a lungul reţelelor trofice în care este inclus și omul.

Obiective propuse și realizate

- O1: impactul produs de metalele grele (Cu, Ni, Cr, Co, Pb și Cd) rezultate din

activitățile fostului Combinat de Utilaj Greu (C.U.G.) din Iași asupra papurei (Typha

latifolia L.)

5

- O2: monitorizarea parmetrilor fizico-chimici ai apei și a cinci metale (Cd, Pb, Cu, Ni și

Cr) pentru stabilirea stării ecologice a ecosistemului Stânca-Costești, România,

pentru perioada 2014-2015

- O3: descrierea biocircuitului și toxicocineticii metalelor grele (Cd, Pb, Cu, Ni și Cr) în

organismul peștilor utilizând o metodă care implică spectrometria cu absorbție

atomică GF HR-CS AAS (spectrometru de absorbție atomică cu cuptor electrotermal și

sursă continuă cu rezoluție înaltă).

- O4: analizele interacțiunilor gazdă-parazit dintre specia Alburnus alburnus (L.1758)

care este gazda intermediară a parazitului Ligula intestinalis (L.1758) pe baza

metalelor grele (Cd, Pb, Cu, Ni și Cr).

- O5: studierea bioacumulării metalelor grele (Cd, Pb, Cu, Ni și Cr) la două specii

bioindicatoare de organisme bentonice Viviparus acerosus (B.1862) și Dreissena

polymorpha (P.1774).

6

Capitolul II - Impactul produs de metalele grele (Cu, Ni, Cr, Co, Pb și Cd) rezultate din

activitățile Combinatului de Utilaj Greu (C.U.G.) din Iași asupra papurei (T. latifolia )

II.2. Materiale și metode

În acest subcapitol sunt prezentate și descrise principalele metode utilizate cu optimizările

metodelor.

II.2.2.4. Optimizarea aparaturii, testarea și validarea metodelor, analiza probelor

Măsurătorile metalelor analizate din probe s-au realizat utilizând spectrometria de absorbție

atomică cu rezoluție înaltă și cuptor electrotermal de grafit având transportor al ionilor Argon 5.0 de

puritate înaltă (Fig. II.17)

Figura II.17. Spectrometrul cu absorbție atomică ContrAA 600

II.3 Rezultate și discuții

II.3.2. Contaminarea apei și a sedimentelor râului Nicolina cu metale grele (Cu, Ni, Cr, Co,

Pb și Cd)

După obținerea distribuțiilor au fost aplicat testul One-Way ANOVA urmat de testul

Tukey HSD pentru variația fiecărui metal analizat din apă (Fig. II.36). Cromul deși a avut

concentrații diferite, a variat invers față de sursa de poluare prevăzută. În amonte de orașul

Argon 5.0 Autosampler

Vase cu probe Detector HR Sistemul optic cu

emisie

Soluție

pentru

spălat

Lichid

Rezidual

ă

7

Iași, în localitatea Dumbrava, a avut cea mai mare concentrație în apă, apoi acesta a scăzut

odată cu traversarea platformei industriale. Testul Tukey (Tab. II.11) a arătat că între stațiile

din zona industrială și cele urbane concentrațiile au rămas constante.

Figura II.36. Concentrațiile metalelor grele în probele de apă (**p<0.01) din râul Nicolina la

stațiile de prelevare stabilite

Explicația ar consta în dizolvarea în apă a unor substanțe coagulante a cromului din

apă și prezența unor nanoparticule care ar avea acest rol.

Tabelul II.11. Rezultatele testului Post Hoc Tukey HSD aplicat pentru cromul din apa râului

Nicolina

Cr Stația _1 Stația _2 Stația _3 Stația _4 Stația _5

Stația _1

Stația _2 p>0.05

Stația _3 *p<0.05 p>0.05

Stația _4 **p<0.01 p>0.05 p>0.05

Stația _5 **p<0.01 p>0.05 p>0.05 p>0.05

Din punctul de vedere al stării ecologice aplicând legislația în vigoare Ord.

nr.161/16.02. 2006, fiecare element analizat clasifică corpul de apă astfel:

** ** **

** **

8

- Cr – valori obținute în probe/stație media ± deviația standard (Stația 1- 0.54±0.13

µg/l, Stația 2- 0.36±0.06 µg/l, Stația 3- 0.23 ±0.03 µg/l, Stația 4- 0.11±0.11 µg/l, Stația

5- 0.19±0.11 µg/l) – Mediu NEPOLUAT

o Clasa de Calitate conform Ord. nr.161/16.02. 2006 - Clasa I de calitate (25

µg/l)

- Pb – valori obținute în probe/stație media ± deviația standard (Stația 1-

1.506±0.28µg/l, Stația 2- 2.1±1.02µg/l, Stația 3- 1.61± 0.63µg/l, Stația 4- 1.24±

0.60µg/l, Stația 5- 1.28± 0.18µg/l) - Mediu NEPOLUAT

o Clasa de Calitate conform Ord. nr.161/16.02. 2006 - Clasa I de calitate (5

µg/l)

- Ni – valori obținute în probe/stație media ± deviația standard (Stația 1-

4.57±0.43µg/l, Stația 2- 5.9±0.86µg/l, Stația 3- 5.58± 0.03µg/l, Stația 4- 5.05± 0.3µg/l,

Stația 5- 4.47± 1.5 µg/l) - Mediu NEPOLUAT

o Clasa de Calitate conform Ord. nr.161/16.02. 2006 - Clasa I de calitate (10

µg/l)

În probele de sedimente analizate au fost cuantificate toate cele șase metale grele

analizate (Cu, Ni, Cr, Co, Pb, Cd). Legislația aplicată privind încărcarea sedimentelor cu metale

grele și clasificarea acestora privind starea ecologică sunt stipulate în actul normativ Ord.

nr.161/16.02. 2006. Clasele de calitate și fondul geochimic s-au comparat cu legislația în

vigoare dată de Ministerul mediului din Polonia deoarece atribuie valorilor clase de calitate.

Rezultatele testului ANOVA pentru concentrațiile cuprului în sedimente au fost

***p<0.001. Aceste valori au demonstrat o încărcare semnificativă a sedimentelor cu acest

element. La Stația 1 concentrația acestui element a fost în medie de 17.363±1.360 µg/g și a

crescut odată cu traversarea orașului ajungând la concentrații de 34.633±1.234 µg/g la Stația

5 (Fig. II.37). Testul Tukey a arătat (Tab. II.12) că sedimentele se încarcă cu plumb în zona

platformei industriale C.U.G. Concentația acestui element crește până la confluența cu râul

Bahlui. Combinatul de Utilaj greu este principala sursă de încărcare cu acest element al

sedimentelor.

9

Figura II.37. Încărcarea sedimentelor cu cuprul (***p<0.001) rezultat din activitățile

antropogene pe râul Nicolina

Tabelul II.12. Rezultatele testului Post Hoc Tukey HSD aplicat pentru cuprul din sedimentele

râului Nicolina

Cu Stația_1 Stația _2 Stația _3 Stația _4 Stația _5

Stația_1

Stația _2 *p<0.05

Stația _3 **p<0.01 **p<0.01

Stația _4 **p<0.01 **p<0.01 p>0.05

Stația _5 **p<0.01 **p<0.01 p>0.05 p>0.05

Rezultatele testului ANOVA pentru concentrațiile nichelului în sedimente au fost

*p<0.05. Contrar rezultatelor prevăzute, acest element nu arată o încărcare a sedimentelor

râului odată cu travesarea platformei industriale și a orașului (Fig. II.38).

10

Din punctul de vedere al stării ecologice, aplicând legislația în vigoare Ord. nr.161/16.02.

2006 și comparând cu legislația din Polonia, fiecare element analizat clasifică ecologic

sedimentele Râului Nicolina astfel:

- Cu – valori obținute în probe/stație media ± deviația standard (Stația 1-

17.36±1.36µg/g, Stația 2- 23.1 ±2.96µg/g, Stația 3- 31.7 ±1.26µg/g, Stația 4- 32.1

±1.66µg/g, Stația 5- 34.6±1.23µg/g) – SEDIMENTE NEPOLUATE se încadrează conform

legislației polone între CLASA I și CLASA A II-A

o Valoarea maximă admisă conform Ord. nr.161/16.02. 2006 (40 µg/g)- Nu

există clase de calitate

o Legislația din Polonia

(20 µg/g) – Clasa I de calitate – SEDIMENTE NEPOLUATE

(100 µg/g) – Clasa a II-a de calitate – SEDIMENTE POLUATE MODERAT

Rezultat final: sedimente ușor poluate sub limita maximă admisă de lege cu cupru

provenit din activitățile antropogene desfășurate în Municipiul Iași

- Ni – valori obținute în probe/stație media ± deviația standard (Stația 1- 91.9±5.3µg/g,

Stația 2- 73.8±9.6µg/g, Stația 3- 77.2±3.42µg/g, Stația 4- 66.5±7.7µg/g, Stația 5-

79.5±10.1µg/g) – SEDIMENTE FOARTE POLUATE se încadrează conform legislației

polone în CLASA A IV-A de calitate.

o Valoarea maximă admisă conform Ord. nr.161/16.02. 2006 (35 µg/g)- Nu

există clase de calitate

o Legislația din Polonia

(16 µg/g) – Clasa I de calitate – SEDIMENTE NEPOLUATE

(40µg/g) – Clasa a II-a de calitate – SEDIMENTE POLUATE MODERAT

(50µg/g) – Clasa a III-a de calitate – SEDIMENTE POLUATE MEDIU

(>50µg/g) – Clasa a IV-a de calitate – SEDIMENTE FOARTE POLUATE

Rezultat final: sedimente foarte poluate cu nichel dar nu din cauza activităților

antropogene desfășurate în Municipiul Iași. Valorile depășesc limitele admise de

lege. Rezultatele studiului au demonstrat că aceste valori fac parte din structura

naturală a fodului geochimic având aceași structură ca a metalului marker –

cobaltul.

- Cr – valori obținute în probe/stație media ± deviația standard (Stația 1-

58.2±11.9µg/g, Stația 2- 48.6± 4.7µg/g, Stația 3- 55.9±1.5µg/g, Stația 4-

36.7±11.1µg/g, Stația 5- 27.4± 1.7µg/g) – SEDIMENTE NEPOLUATE se încadrează

conform legislației polone între CLASA I și CLASA A II-A

o Valoarea maximă admisă conform Ord. nr.161/16.02. 2006 (100 µg/g)- Nu

există clase de calitate

o Legislația din Polonia

11

(50 µg/g) – Clasa I de calitate – SEDIMENTE NEPOLUATE

(100µg/g) – Clasa a II-a de calitate – SEDIMENTE POLUATE MODERAT

Rezultat final: sedimente ușor poluate cu crom dar nu din cauza activităților antropogene

desfășurate în Municipiul Iași. Valorile sunt sub limita maximă admisă de lege. Rezultatele

studiului au arătat că aceste valori fac parte din structura naturală a fodului geochimic,

având aceeși structură cu a metalului marker – cobaltul.

- Co – valori obținute în probe/stație media ± deviația standard (Stația 1- 5.72±0.5µg/g,

Stația 2- 5.48±0.3µg/g, Stația 3- 4.79± 0.1µg/g, Stația 4- 4.57± 0.1µg/g, Stația 5- 5.23±

0.18µg/g) – ELEMENT NEÎNCADRAT LEGISLATIV

o Valoarea maximă admisă conform Ord. nr.161/16.02. 2006 - Nu există

valoare de referință, nu a fost evaluat din punctul de vedere al poluării

sedimentelor

o Legislația din Polonia

Acest element chimic nu a fost evaluat și încadrat legislativ

Rezultat final: sedimentele nu sunt contaminate datorită actvităților antropogene;

a fost selectat și utilizat corect ca metal marker.

- Pb – valori obținute în probe/stație media ± deviația standard (Stația 1-

14.5±0.87µg/g, Stația 2- 25.4±9.6µg/g, Stația 3- 34.3±2.3µg/g, Stația 4-

32.04±2.07µg/g, Stația 5- 38.4±5.8µg/g) – SEDIMENTE NEPOLUATE, se încadrează

conform legislației polone între CLASA I și CLASA A II-A

o Valoarea maximă admisă conform Ord. nr.161/16.02. 2006 (85 µg/g)- Nu

există clase de calitate

o Legislația din Polonia

(30 µg/g) – Clasa I de calitate – SEDIMENTE NEPOLUATE

(100µg/g) – Clasa a II-a de calitate – SEDIMENTE POLUATE MODERAT

Rezultat final: sedimente ușor poluate cu plumb din cauza activităților antropogene

desfășurate în zona de studiu. Sunt sub limita maximă admisă de lege

- Cd – valori obținute în probe/stație media ± deviația standard (Stația 1-

0.26±0.01µg/g, Stația 2- 0.36±0.02µg/g, Stația 3- 0.56±0.02µg/g, Stația 4-

0.42±0.01µg/g, Stația 5- 0.7±0.01µg/g) – SEDIMENTE NEPOLUATE se încadrează

conform legislației polone în CLASA I de calitate

o Valoarea maximă admisă conform Ord. nr.161/16.02. 2006 (0.8 µg/g)- Nu

există clase de calitate

o Legislația din Polonia

(0.7 µg/g) – Clasa I de calitate – SEDIMENTE NEPOLUATE

(3.5µg/g) – Clasa a II-a de calitate – SEDIMENTE POLUATE MODERAT

12

Rezultat final: sedimente ușor poluate cu cadmiu din cauza activităților

antropogene desfășurate în zona de studiu. Valorile sunt sub limita maximă admisă

de lege

II.3.3. Impactul cu metale grele (Cu, Ni, Cr, Co, Pb, Cd) rezultat al activităților antropogene

asupra speciei Typha latifolia. Utilizarea acesteia ca bioindicator și în remedierea

ecosistemelor acvatice contaminate

Dacă factorul de bioacumulare ar fi avut valori peste 0.5 în sezonul maxim de

creștere al biomasei (cazul de față), în anul următor trebuia începută biomonitorizarea

saptămânală a organismului pentru a face estimările randamentului de remediere. Factorul

de bioacumulare (Fig. II.45) cu valoarea cea mai mare a fost în cazul cuprului la Stația 1 și

Stația 2 (0.14). Deși studiile demonstrează potențialul acestei specii în procesele de

fitoremediere a unui mediu contaminat cu metalele studiate, în acest caz, specia investigată

nu are potențial de fitoremediere semnificativ.

Figura II.45. Factorul de bioacumulare sediment/frunze al metalelor grele din mediu calculat

pentru probele din stațiile de prelevare analizate

13

Capitolul III - Bioacumularea, poluarea și biocircuitul metalelor grele (Pb, Cd, Cu, Ni și Cr) în

ecosistemul Lacului Stânca-Costești, România

În cazul metalelor grele dintr-un lac există un întreg circuit atât între mediu-biotă, biotă-biotă

cât și în organismul biotei. Strungaru et al., 2014 îl circuitul metalelor toxice într-un

ecosistem acvatic la un vertebrat din categoria peștilor prădători (Fig. III.9).

Figura III.9. Rutele metalelor grele într-un ecosistem acvatic la un pește prădător (după

Strungaru et al., 2014)

III.3.Rezultate și discuții

Apa se încadrează pentru toate stațiile și întreaga perioadă de monitorizare în Clasa I de

calitate , starea ecologică fiind foarte bună. Mediul, în conformitate cu aceste rezultate nu

este sub presiuni antropogene datorat posibilelor poluări cu acest element. Între sezoanele

de monitorizare s-a aplicat testul de variabilitate ANOVA (Fig. III.25) și nu s-au observat

diferențe semnificative ale concentrațiilor, deși, media cu valoarea cea mai mare a fost

pentru sezonul de iană, ceea ce s-ar fi corelat direct cu conductivitatea și salinitatea apei. Se

pare că acest element are tendința de concentrare în sezonul de iarnă.

14

Figura III.25. Mediile±deviația standard ale concentrațiilor cuprului pentru întreaga perioadă

de monitorizare 2014-2015 fără valorile stației 6

III.3.2. Biocircuitul metalelor grele (Cu, Cd, Cr, Ni și Pb) în organismul speciilor de pești

investigate

Prima specie investigată a fost Alburnus alburnus (L.1758) – obletele. Din cele cinci

metale analizate (Cu, Cd, Cr, Ni și Pb) au putut fi detectate și cuantificate doar trei (Cu, Cd,

Pb), restul fiind sub limita de detecție a aparatului. Testul Tukey a demonstrat că tractul

digestiv absoarbe cea mai mare cantitate de cadmiu. Pe baza rezultatelor poate fi formulat

principiul conform căruia tegumentul ar avea potențial în eliminarea acestui element. Un alt

principiu ține de selectivitatea sistemului digestiv și rolul său de biofiltru al organismului (Fig.

III.26).

Testul Tukey a demonstrat că tractul digestiv absoarbe cea mai mare cantitate de

cupru rezultatele fiind semnificative (**p<0.01) comparativ cu celelate organe analizate,

urmat de tegumet comparativ cu mușchi și oase (**p<0.01). Diferența între oase și mușchi

nu este semnificativă. Rămâne principiul conform căruia tegumentul are potențial în

eliminarea acestui element. Un alt principiu ține de selectivitatea sistemului digestiv și rolul

său de filtru al organismului (Fig. III.27).

15

Figura III.26. Cadmiul în organismul speciei Alburnus alburnus reprezentat printr-o secțiune

transversală (***p<0.001- ANOVA unifactorial)

Testul Tukey a demonstrat că tractul digestiv absoarbe cea mai mare cantitate de

plumb, rezultatele fiind semnificative (**p<0.01) comparativ cu celelate organe analizate,

urmat de oase comparativ cu mușchi și tegument (**p<0.01). Diferența între tegument și

mușchi nu este semnificativă. Sistemul osos are capacitatea de a acumula acest element dar

trebuie ținut cont de selectivitatea sistemului digestiv și rolul său de biofiltru al organismului

(Fig. III.28).

Figura III.27. Cuprul în organismul speciei Alburnus alburnus reprezentat printr-o secțiune

transversală (***p<0.001- ANOVA unifactorial)

16

Figura III.28. Plumbul în organismul speciei Alburnus alburnus reprezentat printr-o secțiune

transversală (***p<0.001- ANOVA unifactorial)

Perca fluviatilis (L.1758) cunoscută sub numele de biban este o specie

comună, prădătoare, oportunistă. Din cele cinci metale analizate (Cu, Cd, Cr, Ni, Pb) au putut

fi detectate și cuantificate doar două (Cu și Cd) restul fiind sub limita de detecție a aparatului.

Testul Tukey a demonstrat că ficatul acumulează cea mai mare cantitate de cadmiu,

rezultatele fiind semnificative (**p<0.01) comparativ cu celelate organe analizate. Testul

Tukey a demonstrat că ficatul acumulează cea mai mare cantitate de cupru rezultatele fiind

semnificative (**p<0.01), comparativ cu celelate organe analizate. Urmează tubul digestiv

care acumulează mai mult decât mușchi (*p<0.05), dar nu semnificativ față de tegument,

branhii, gonade și oase. Acest element nu mai este absorbit intensiv în tractul digestiv, fapt

cauzat și de către regimul de hrană, și prădătorismului de rang înalt.

Abramis brama (L.1758), cunoscută sub numele de plătică, este o specie comună în

România, abundentă, care în stadiul larvar se hrănește cu plancton iar în cel adult este

omnivoră, consumând în special plante și nevertebrate acvatice. Testul Tukey a demonstrat

că tractul digestiv acumulează cea mai mare cantitate de cadmiu, rezultatele fiind

semnificative (*p<0.05) în comparație doar cu mușchii. Între celelate organe nu au rezultat

comparații cu diferențe semnificative deși în oase și tegument există capacitatea de

acumulare a acestui element. Testul Tukey a demonstrat tractul digestiv acumulează cea mai

mare cantitate de cupru, rezultatele fiind semnificative (*p<0.05) comparativ cu celelalte

17

organe analizate. Între restul organelor nu au rezultat comparații cu diferențe semnificative.

Tractul digestiv este principalul filtru pentru cupru la această specie.

Scardinius erythrophthalmus (L.1758), cunoscută și sub numele de roșioară este o

specie comună în România. Testul Tukey a demonstrat că tractul digestiv acumulează cea

mai mare cantitate de cadmiu rezultatele fiind semnificative (**p<0.01) comparativ cu toate

organele. Între probele dintre celelalte organe nu au rezultat medii cu diferențe

semnificative, deși în oase există capacitatea de acumulare a acestui element. Testul Tukey a

demonstrat că tractul digestiv acumulează cea mai mare cantitate de cupru, rezultatele fiind

semnificative (**p<0.01) comparativ cu celelalte organe, urmat de gonadele femel unde

concentrațiile de cupru sunt semnificativ ridicate față de mușchi, oase și branhii.

Vimba vimba (L.1758), specie cunoscută și sub numele de morunaș, poate atinge

vârsta de 17 ani, este omnivoră, se hrănește în special cu larve de insecte, moluște mici și

hrană vegetală. Testul Tukey a demonstrat că tractul digestiv acumulează cea mai mare

cantitate de cadmiu, rezultatele fiind semnificative (**p<0.01) comparativ cu toate organele.

Între probele dintre celelalte organe nu au rezultat comparații cu diferențe semnificative,

deși în oase și tegument există capacitatea de acumulare a acestui element. Testul Tukey a

demonstrat că tractul digestiv acumulează cea mai mare cantitate de cupru, rezultatele fiind

semnificative (**p<0.01) comparativ cu celelate. Între probele dintre celelalte organe nu au

rezultat comparații cu diferențe semnificative deși în branhii și tegument există capacitatea

de acumulare a acestui element.

Toxicitatea cadmiului și riscul consumului cărnii de pește provenită din Lacu-Stânca

Costești de către om

S-a demonstrat cât de necontaminat este ecosistemul cu cadmiu deoarece omul ar putea

consuma zilnic aceste cantități de mușchi de pește (Fig. III.44).

Figura III.44. Estimarea cantității de carne care ar putea fi consumată zilnic de om fără a fi

atins pragul de contaminare cu cadmiu

18

III.3.3.Interacțiunea gazdă-parazit Alburnus alburnus și Ligula intestinalis

În medie, numărul de paraziți dintre cele două grupe de pești infestați nu a fost diferit

semnificativ (p>0.05), grupul B a avut în medie 6.33±1.154 paraziți iar grupul b 7.33±2.503

(Fig. III.45). Teoretic ar exista o anumită capacitate de suport a gazdei pentru parazit care

limitează numărul de paraziți, determinând o competiție între ei.

Figura III.45. Media±deviația standard a greutății totale ale obleților separați în cele trei

grupe și a numărului paraziților extrași

Există diferențe semnificative între paraziții dintre cele două grupe (Fig. III.46).

Paraziții care au infestat obleții mai mari au avut lungimea și greutatea mai mare față de cei

din grupul cu dimensiuni mai mici. Rezultă că paraziții au crescut direct proporțional cu gazda

făcând parte din organismul acesteia. Cadmiul a variat semnificativ în tractul digestiv la cele

trei grupe (Fig. III.47). Obleții parazitați au avut o concentrație mult mai scăzută față de cei

neparazitați. Același efect a fost observat și în cazul țesutului osos unde parazitul la grupul de

obleți cu dimensiuni mici a redus acumularea de cadmiu. Acest lucru nu este menționat în

literatura de specialitate și constitue punctul de plecare pentru noi cercetări din domeniu.

Figura III.46 Media±deviația standard a lungimilor și greutății paraziților pentru cele două

grupe

19

Figura III.47. Media±deviația standard a concentrațiilor cadmiului și cuprului din probele

obleților neparazitați și parazitați (**p<0.01- ANOVA)

Cuprul, în loc să crească în concentrație odată

cu creșterea în biomasă a parazitului a scăzut.

Același efect a fost observat și aupra cadmiului

care a scăzut semnificativ (Fig. III.48).

Din acest studiu reiese că obletele s-ar preta

ca viitor organism model pentru studierea

interacțiunilor cu acest parazit.

Figura III.48. Media ± dev. std. concentrațiilor de cadmiu și cupru între cele două grupe de

obleți parazitați (*p<0.05-T Test)

Cuprul a fost elementul care este transferat de către parazit din mușchi și scheletul

gazdei deoarece este depășită valoarea 1 a factorului (Fig. III.49).

Figura III.49. Factorul de bioacumulare pentru cadmiu și cupru parazit/gazdă

20

III.3.4.Bioacumularea metalelor grele analizate la speciile Viviparus acerosus (B.1862) și

Dreissena polymorpha (P.1774)

În acest studiu s-a investigat rolul de bioindicatori al speciilor Viviparus acerosus (B.1862) și

Dreissena polymorpha (P.1774), două specii de moluște incluse în listele de taxoni cu rol de

bioindicatori ai saprobității apei (Ord.161/16.02.2006 și Planul Management SH Prut Bârlad

2016-2021) a indicelui de saprobitate beta, specific apelor cu o încărcătură organică ridicată.

Între cele trei gupe au rezultat diferențe semnificative al greutății. Grupa A nu a avut

diferențe semnificative față de grupa B dar ambele au a avut valori (**p<0.01) mai mari față

de grupa C (Fig. III.50).

Figura III.50. Greutățile medii±deviația standard pentru gasteropodele și bivalvele analizate

separate pe grupe de greutate

Figura III.51. Media±deviația standard a concentrațiilor metalelor în gasteropodele și

bivalvele analizate separate pe grupe de greutate

Sedimentele prelevate au fost preparate în laborator pentru analiza metalelor. Toate cele 4

elemente au putut fi cuantificate (Pb, Cu, Cr, Ni) analizate și interpretate (Fig. III.52).

21

Figura III.52. Media±deviația standard a concentrațiilor metalelor în sedimente și factorul de

bioacumulare pentru V.acerosus separat pe grupe de greutate

Factorul de bioacumulare a putut fi calculat doar pentru specia V. acerosus deoarece a fost

posibilă prelevarea de probe de sedimente din habitatul organismelor prelevate. Dintre cele

patru metale investigate (Pb, Cu, Ni și Cr) a rezultat că această specie acumulează cuprul deși

poate adera la masa viscerală (Fig. III.52).

Concluzii și recomandări

Investigațiile desfășurate cu scopul de a studia contaminarea ecosistemelor acvatice

dulcicole cu metale grele și toxicocinetia lor au permis obținerea de noi informații pe baza

cărora se pot formula următoarele concluzii și recomandări:

metalele grele (Cu, Ni, Cr, Co, Pb și Cd) măsurate în probele de apă prelevate din râul

Nicolina, clasifică mediul în Clasa I de calitate – mediu neafectat de surse

antropogene de poluare;

în apa râului Nicolina apar modificări ale parametrilor fizico-chimici ai apei după

intrarea în C.U.G;

a fost utilizat cobaltul ca element marker, în vederea stabilirii concentrațiilor în

geofondul natural metalelor grele în sedimente. Acest element nu are valoare de

referință și nu este încadrat legislativ. Conform acestuia, trei metale (Cu, Pb și Cd) din

cele șase (Cu, Ni, Cr, Co, Pb și Cd) analizate din sedimente au crescut în concentrații

datorită industriei metalurgice și altor activități. Metalele care au provenit din

activitățile antropogene nu depășește limitele admise de lege. Nichelul a fost singurul

metal din sedimente care a depășit limitele admise de lege, sendimentele fiind

considerate a fi foarte poluate. Rezulatele au arătat că acest element provine în

sedimente în concentrații mari din surse naturale și nu antropogene în râul Nicolina;

22

s-a demonstrat potențialul papurei de fitoremediere ale râului Nicolina. Ca

bioindicator, această specie a demostrat că mediul este ușor poluat doar cu plumb,

celelate metale nu au crescut semnificativ, în frunzele plantelor de la o zonă la alta. În

acest studiu, papura nu are potențial de fitoremediere pentru metalele studiate (Cu,

Ni, Cr, Co, Pb și Cd). Acestea sunt imobilizate în sedimente de către diferite tipuri de

interacțiuni. Parametrii fizico-chimici pot influența pozitiv preluarea plumbului de

către papură din sedimente.

parametrii fizico-chimici ai apei din lacul Stânca-Costești au indicat o stare ecologică

foarte bună pentru tot parcursul anului;

apa din lacul Stânca-Costești este considerată potabilă și ar putea fi consumată ca

atare din punct de vedere al TDS-ului. Singurul impediment ar fi microorganismele și

particulele nedizolvate care nu fac parte din obiectivele acestui studiu. Conform

etalonului USEPA pentru TDS, apa poate din considerată potabila la valoarea maxima

de 300 mg/l;

cuprul (singurul element cuantificat) din probele de apă încadrează apa lacului

Stânca-Costești pentru toate stațiile și întreaga perioadă de monitorizare în Clasa I de

calitate, starea ecologică fiind foarte bună. Mediul nu este sub presiuni antropogene

datorat posibilei poluări cu elementele investigate (Cd, Cu, Pb, Ni și Cr);

rezultatele analizelor integrate într-o figură de tip secțiune transversală anatomico-

toxicologică unde au fost aranjate concentrațiile țesuturilor pentru a forma un întreg

organism asupra căruia să fie studiate biocircuitul și toxicocinetica metalelor grele în

organismul peștilor;

la cele cinci specii de pești investigate din lacul Stânca-Costești au putut fi cuantificate

și măsurate două metale (Cu și Cd) din cinci (Cd, Cu, Pb, Ni și Cr) cu excepția obletelui

unde au putut fi măsurat și plumbul;

pe baza rezultatelor poate fi formulat principiul conform căruia branhiile și

tegumentul sunt implicate în absorbția și eliminarea cadmiului și cuprului. Un alt

principiu ține de selectivitatea sistemului digestiv și rolul său de biofiltru al

organismului peștelui. Există căi de bioacumulare diferite pentru fiecare metal în

funcție rolul său structural și funcțional în organismul peștelui;

la biban, mușchii și gonadele acumulează cel mai puțin cadmiu. Ficatul este organul

cu principalul rol în retenția cadmiului și cuprului din corpul acestui organism. Cuprul

nu este intensiv acumulat în tractul digestiv fapt cauzat de către regimul de hrană și a

poziției în lanțul trofic;

roșioara acumulează cupru în gonadele femel care ar putea avea implicații biochimice

în producerea de icre;

23

există diferențe semnificative ale cupului între specii strict prădătoare și speciile

fitofage/oportuniste investigate. Poate fi propusă utilizarea acestui element pentru

stabilirea poziției trofice a peștilor;

lacul Stânca-Costești este o sursă sigură de dezvoltare a acvaculturii deoarece mediul

nu este poluat și poate furniza consumatorului uman pește de calitate necontaminat

cu metale grele.

infestarea cu parazitul L. intestinalis poate avea loc într-o anumită fază de creștere a

obletelui în perioda în care sunt consumate ciclopidele cu larve procercoid. Studiul

relevă că obletele s-ar preta ca organism model pentru studierea interacțiunilor cu

acest parazit

paraziții care au infestat obleți mai mari au avut, semnificativ, lungimea și greutatea

mai mare față de cei care au parazitat obleții mici. Rezultă că paraziții au crescut

direct proporțional cu gazda. Parazitul absoarbe Cd din hrana digerată ceea ce ne

îndreptățește să afirmăm că acesta protejează gazda;

deoarece cuprul a scăzut în loc să crească în concentrație odată cu creșterea în

biomasă a parazitului, se pare că există o legătură între metabolismul gazdei carența

acestui element. Este posibil ca odată cu creșterea parazitului, gazda ajung mai greu

la resursa de hrană. Acest fapt va duce la scăderea aportului acestui element în corp,

parazitul fiind dezvoltat pentru a parazita gazda finală. Gazda devine din ce în ce mai

slăbită, și este atacată de către păsările ihtiofage care sunt gazdele finale ale acestui

parazit. Parazitul atunci când este mic are scopul să nu exploateze gazda ca să o

distrugă. La momentul când își termină dezvoltarea, la o anumită dimensiune îi

reduce capacitatea locomotorie și de hrănire a gazdei.

la specia V. acerosus cuprul a avut în medie pentru grupa A 18.42±3.632µg/g, grupa B

41.67±13.54µg/g și grupa C 17.24±2.03µg/g; nu au rezultat diferențe semnificative

între grupe datorită particulelor fine de sediment ingerate de fiecare organism și

aderate la masa viscerală care nu au putut fi îndepărtate în totalitate. Pentru cromul

din gasteropod starea ecologică indicată a lacului Stânca-Costești este foarte bună.

Specia are preferință pentru cupru pe care îl acumulează. Nichelul, pumbul și cromul

nu sunt acumulate. Cuprul a avut un factor de bioacumulare cuprins între 3 - 6.5 cu

cea mai mare valoare pentru grupul B. Rezultate demonstrează capacitatea de

bioacumulare a acestui organism la valori foarte scăzute în mediu ceea ce îl propune

ca bioindicator în cazul poluării cu cupru a lacului Stânca-Costești;

metalele analizate de la specia D. polymorpha au încadrat starea ecologică a

ecosistemului Stânca-Costești foarte bună - bună. A fost demonstrată prin separarea

pe clase de mărime că particulele sedimetare pot ramâne filtrate în corpul bivalbelor

rezultând valori îndepărtate de cea reală, biologică, din corp;

24

concentrațiile metalelor din sedimente au demonstrat că starea ecologică a

ecosistemului Stânca-Costești este foarte bună.

Bibliografie selectivă

Gauthier T., Hawley M., 2015: Statistical Methods. Introduction to Environmental Forensics, Editat de Murphy B. and Morrison D., pag. 99-147

Goulet R., Pick F., 2001: The effects of cattails (Typha latifolia L.) on concentrations and partitioning of metals in surficial dediments of surface-flow constructed wetlands. Water, Air, and Soil Pollution . 132: 275–291.

Strungaru S.A., Gabriel Plavan, Nicoara M., 2016: A short overview about cadmium and its toxicity focused on humans, bioindicators and model organisms. Journal of Survey in Fisheries Sciences. 2(2)1-15

Strungaru S.A., Nicoara M., Jitar O., Plavan G., 2015a: Influence of urban activity in modifying water parameters, concentration and uptake of heavy metals in Typha latifolia L. into a river that crosses an industrial city, Journal of Environmental Health Science & Engineering. 13:5

Strungaru Ş.A., Rău M. A., Nicoară M., Plăvan G. și Micu D., 2015b: Do you like to eat fish? – An overview of the benefits of fish consumption and risk of mercury poisoning. Analele Științifice ale Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, s. Biologie animală. Tom LXI 117-123

Strungaru S.A., Nicoara M., Jitar O., Moglan I., Plavan G., 2015c: An overview of the development and progress of water supply and wastewater treatment in Romania. Environmental Engineering and Management Journal, Acceptat pentru publicare August 2015

Strungaru Ș.A., Plăvan G., Rău M. A., Nicoară M.: A short overview focused on invertebrate and vertebrate bioindicators for freshwater environments contaminated with heavy metals. Analele Științifice ale Univesității “Alexandru Ioan Cuza” din Iași, s.Biologie animală, Tom LX. 2014, 121-127.

Oyoo-Okoth E., Admiraal W., Osano O., Kraak M. H.S., Gichuki J., Ogwai C., 2012: Parasites modify sub-cellular partitioning of metals in the gut of fish. Aquatic Toxicology. 106-107: 76-84.

Prasad M.N.V., Greger M. and Smith B. N., 2001: Aquatic Macrophytes. Metals in the Environment - Analysis by Biodiversity, pag. 259 – 288.

Rajaei G. E., Aghaie H., Zare K., Aghaie M., 2013: Adsorption of Cu(II) and Zn(II) ions from aqueous solutions onto fine powder of Typha latifolia L. root: kinetics and isotherm studies. Res Chem Intermed. 39: 3579 – 3594.

25

Anexa 1 Diseminarea rezultatelor 1) Articole publicate în reviste cotate ISI Web of Sciene, cu factor de impact:

- Stefan-Adrian Strungaru, Mircea Nicoara, Oana Jitar, Gabriel Plavan, (2015),

Influence of urban activity in modifying water parameters, concentration and uptake of heavy metals in Typha latifolia L. into a river that crosses an industrial city, Journal of Environmental Health Science & Engineering, 13:5, DOI 10.1186/s40201-015-0161-7 (I.F.=1.65; A.I.=0.27)

- Brandusa Robu, Oana Jitar, Carmen Teodosiu, Stefan-Adrian Strungaru, Mircea Nicoara, Gabriel Plavan, (2015), Environmental impact and risk assessment of the main pollution sources from the Romanian Black Sea Coast, Environmental Engineering and Management Journal, Vol.14, No.2, 331-340 (I.F.=1.01; A.I.=0.07)

- Stefan-Adrian Strungaru, Mircea Nicoara, Oana Jitar, Ioan Moglan, Gabriel Plavan. An overview of the development and progress of water supply and wastewater treatment in Romania, Environmental Engineering and Management Journal, ISSN 1582-9596 (I.F.=1.01; A.I.=0.07)- Acceptat pentru publicare August 2015

- Marlene Jahnke, Asbjørn Christensen, Dragos Micu, Nataliya Milchakova, Murat Sezgin,Valentina Todorova, Stefan Strungaru, Gabriele Procaccini, (2016), Patterns and mechanisms of dispersal in a keystone seagrass species, Marine Environmental Research, 117:54-62 http://dx.doi.org/10.1016/j.marenvres.2016.04.004, (I.F.=2.76; A.I.=0.74 )

2) Articole publicate în reviste cotate ISI Web of Sciene, cu factor de impact în

volumele conferințelor internaționale:

- Mircea Fântânariu, Lucia Carmen Trincă, Carmen Solcan, Alina Trofin, Ștefan Strungaru, Eusebiu Viorel Șindilar, Gabriel Plăvan, Sergiu Stanciu, (2015), A new Fe-Mn-Si alloplastic biomaterial as bone grafting material: In vivo study, Applied Surface Science, 352:129-139 http://dx.doi.org/10.1016/j.apsusc.2015.04.197, journal: www.elsevier.com/locate/apsusc (I.F.=2.538; A.I.=0.55)

3) Articole publicate în reviste cotate BDI (B+):

- Ştefan-Adrian STRUNGARU, Gabriel PLĂVAN, Marius Andrei RĂU, Mircea NICOARĂ,

(2014), A short overview focused on invertebrate and vertebrate bioindicators for freshwater environments contaminated with heavy metals, Analele Științifice ale Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, s. Biologie animală, Tom LX, 121-127

- Marius Andrei RĂU, Gabriel PLĂVAN, Ştefan-Adrian STRUNGARU, Mircea NICOARĂ, (2014), Study of macroinvertebrate diversity and seasonal dynamics from Bădărău

26

Lake – Iași, Romania, Analele Științifice ale Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, s. Biologie animală, Tom LX, 35-46

- Ioana Vasiliu, Cristina Preda, Ionela Lăcrămioara Serban, D. N. Serban, S. A. Strungaru, M. Nicoară, G. Plăvan, B. Stoica, Delia Gabriela Ciobanu, O. Bredeţean, Carmen Vulpoi, (2015), Selenium status in autoimmune thyroiditis, Revista medico-chirurgicala a Societatii de Medici si Naturalisti din Iasi-vol.119, no.4, ISSN-0300-8738

- Ştefan-Adrian STRUNGARU, Marius Andrei RĂU, Mircea NICOARĂ, Gabriel PLĂVAN and Dragoș Micu, (2015), Do you like to eat fish? – An overview of the benefits of fish consumption and risk of mercury poisoning, Analele Științifice ale Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, s. Biologie animală, Tom LXI,117-123

- Marius Andrei RĂU, Gabriel PLĂVAN, Ştefan-Adrian STRUNGARU, Mircea NICOARĂ, Ioan MOGLAN and Dorel URECHE (2015), Feeding ecology of two sympatric fish species in a river ecosystem, Analele Științifice ale Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, s. Biologie animală, Tom LXI, 11-18

4) Articole publicate în reviste internaționale fără factor de impact:

- Nicoara M., Zubcov E., Bagrin N., Borodin N., Strungaru S.A., Jurminscaia O., Gabriel

Plavan,(2015), Evaluation of environmental impact and risk in Prut River using five indicators (CBO5, CCO-Cr, SO4

2-, NO2-, NO3

-), Journal of Survey in Fisheries Sciences, 1(2)1-10

- Strungaru S.A., Gabriel Plavan, Nicoara M., (2016), A short overview about cadmium and its toxicity focused on humans, bioindicators and model organisms, Journal of Survey in Fisheries Sciences 2(2)1-15

Participări la conferinţe şi simpozioane ştiinţifice naționale și internaționale: 1. Nicoară Mircea, Constandache Ionela, Strungaru Ştefan-Adrian, Plavan Gabriel, A

biodiversity study of benthic macroinvertebrates from Cogeasca (Cucuteni) Lake, Iasi County, duing 2012-2013. VIII-th International Conference of Zoologists – ACTUAL PROBLEMS OF PROTECTION AND SUSTAINABLE USE OF THE ANIMAL WORLD DIVERSITY, 10 – 12 Octombrie 2013, Academia de Ştiinţe şi Institutul de Zoologie, Chişinău – Republica Moldova. Comunicare orală

2. Gabriel Plavan, Ştefan-Adrian Strungaru, Oana Jitar, Carmen Teodosiu, Mircea Nicoară, Risk assesment of fish consumption and heavy metal concentrations (Cd, Cr, Cu, Ni, Pb) in five species from Romanian’s Black Sea Coastline. Faculty of Biology Annual Scientific Meeting – BIODIVERSITY WITHOUT FRONTIERS SYMPOSIUM, 24 – 26 Octombrie 2013, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi – România. Comunicare orală

27

3. Mircea Nicoară, Gabriel Plavan, Marius Andrei Rău, Ştefan-Adrian Strungaru, Gimi George Dâscă, Seasonal dynamics of benthic macroinvertebrates from Bădărău Lake – Iaşi. Faculty of Biology Annual Scientific Meeting – BIODIVERSITY WITHOUT FRONTIERS SYMPOSIUM, 24 – 26 Octombrie 2013, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi – România. Poster

4. Ştefan-Adrian Strungaru, Oana Jitar, Gabriel Plavan, Mircea Nicoară, Lead accumulation in the bodies of Rana tadpoles (Anura: Ranidae). International Symposium, the 10th Edition – ECOLOGY AND PROTECTION OF ECOSYSTEMS, 7 – 9 Noiembrie 2013, Universitatea “Vasile Alecsandri”, Bacău – România. Poster

5. Marius Andrei Rău, Gabriel Plavan, Ştefan-Adrian Strungaru, Mircea Nicoară, Study of macroinvertebrate diversity and seasonal dynamics from Bâdărău Lake - Iaşi. International Symposium, the 10th Edition – ECOLOGY AND PROTECTION OF ECOSYSTEMS, 7 – 9 Noiembrie 2013, Universitatea “Vasile Alecsandri”, Bacău – România. Poster

6. Strungaru Ştefan-Adrian, Jitar Oana, Plavan Gabriel, Nicoară Mircea, Lead compounds in freshwater ecosystems during the last century; toxicity and their effects on aquatic organisms and to the humans. Simpozionul naţional al studenţilor Mihai David, ediţia a IV-a, 22-24 Noiembrie 2013, Facultatea de Geografie şi Geologie, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Rarău – România. Comunicare orală

7. Strungaru Ştefan-Adrian, Plavan Gabriel, Jitar Oana, Nicoară Mircea, Iasi city’s impact with heavy metals pollution in Nicolina River. International Conference “New tools for sustainable management of aquatic living resources”, AQUALIRES 17 – 18 Ianuarie, 2014, Academia Română, B.EN.A, INCDPM Bucureşti, INCDDD Tulcea, INCDM Constanţa, Biblioteca Academiei Române, Bucureşti – România. Poster

8. Micu Dragos, Ion Gabriel, Melinte-Dobrinescu Mihaela, Strungaru Stefan , Briceag Andrei, Ungureanu Constantin, Balan Sorin, The recent Recovery of Zernov’s Phyllophora Field extends into the Romanian Black Sea. International Conference “New tools for sustainable management of aquatic living resources”, AQUALIRES 17 – 18 Ianuarie, 2014, Academia Română, B.EN.A, INCDPM Bucureşti, INCDDD Tulcea, INCDM Constanţa, Biblioteca Academiei Române, Bucureşti – România. Poster

9. Dragos Micu, Gabriel Ion, Mihaela Melinte-Dobrinescu, Stefan Strungaru , Andrei Briceag, Constantin Ungureanu, Sorin Balan, The recent Recovery of Zernov’s Phyllophora Field extends into the Romanian Black Sea. Towards COast to COast NETworks of Marine Protected Areas Coupled with Sea-based Wind Energy Potential. 29 – 30 Ianuarie, 2014, Divani Acropolis, Atena – Grecia. Poster

10. Oana Jitar, Carmen Teodosiu, Ștefan-Adrian Strungaru, Mircea Nicoară, Gabriel Plavan, Heavy metals analysis, estimated daily intake and risk exposure by consumption of fish from Black Sea, Romania. Second International Conference on

28

NATURAL AND ANTHROPIC RISKS. ICNAR 2014, 4 – 7 Iunie, 2014, Universitatea “Vasile Alecsandri”, Bacău – România. Poster

11. Marius Andrei Rău, Gabriel Plavan, Ștefan-Adrian Strungaru, Mircea Nicoară, Dorel Ureche, Perccottus glenii distribution and influence on native fish species in Siret River, Romania, based on trophic spectrum. Second International Conference on NATURAL AND ANTHROPIC RISKS. ICNAR 2014, 4 – 7 Iunie, 2014, Universitatea “Vasile Alecsandri”, Bacău – România. Poster

12. Ștefan-Adrian Strungaru, Mircea Nicoară, Oana Jitar, Marius Andrei Rău, Gabriel Plavan, The development and progress of water supply and wastewater treatment in Romania. Second International Conference on NATURAL AND ANTHROPIC RISKS. ICNAR 2014, 4 – 7 Iunie, 2014, Universitatea “Vasile Alecsandri”, Bacău – România. Comunicare orală

13. Mircea Nicoară , Zubcov Elena, Bagrin Nina, Borodin Natalia, Ștefan-Adrian Strungaru, Jurminscaia Olga, Gabriel Plavan, Evaluation of environment impact and risk in Prut River using five indicators (CBO5, CCO-Cr, SO4

2-, NO2-, NO3

-). Conferinţa Ştiinţifică Internaţională, Ediţia a X-a, DEZVOLTAREA ECONOMICO-SOCIALĂ DURABILĂ A EUROREGIUNILOR ŞI A ZONELOR TRANSFRONTALIERE. 27 Iunie, 2014. Universitatea de Stat “ALECU RUSSO”, Bălţi – Republica Moldova. Comunicare orală

14. Marius Andrei Rău, Gabriel Plavan, Ștefan-Adrian Strungaru, Mircea Nicoară, Dorel Ureche, Perccottus glenii distribution and influence on native fish species in Siret River, Romania, based on trophic spectrum. Conferinţa Ştiinţifică Internaţională, Ediţia a X-a, DEZVOLTAREA ECONOMICO-SOCIALĂ DURABILĂ A EUROREGIUNILOR ŞI A ZONELOR TRANSFRONTALIERE. 27 Iunie, 2014. Universitatea de Stat “ALECU RUSSO”, Bălţi – Republica Moldova. Comunicare orală

15. Ștefan-Adrian Strungaru, Marius Andrei Rău, Mircea Nicoară, Gabriel Plavan, Biodiversity oasis for aquatic macroinvertebrates in the City of Iasi. International Symposium “Young Researchers in BioSciences”, YRBS. 23 – 27 Iulie, 2014. OSpN, Universitatea Babeş – Bolyai, Cluj-Napoca – România. Poster

16. Mircea Fântânariu, Lucia Trincă, Carmen Solcan, Alina Trofin, Ştefan Strungaru, Eusebiu Şindilar, Gabriel Plăvan, Sergiu Stanciu, A new Fe-Mn-Si alloplastic biomaterial as bone grafting material: In vivo study. International Conference on Physics of Advanced Meterials (ICPAM – 10) Iasi, 21-28 Septembrie, 2014 - România. Comunicare orală

17. Stefan-Adrian Strungaru, Mircea Nicoara, Oana Jitar, Gabriel Plavan, Are you affraid of cadmium? – A review about toxicity and symproms focused on humans, bioindicators and model organisms. Faculty of Biology Annual Scientific Meeting – BIODIVERSITY CONSERVATION IN CONTEXT OF SUSTAINABLE DEVELOPMENT, 23 – 25 Octombrie 2013, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi – România. Comunicare orală

29

18. Marius Andrei Rău, Gabriel Plavan, Stefan-Adrian Strungaru, Mircea Nicoară, Pablo Rodriguez-Lozano, Dorel Ureche, Feeding Ecology of Perccotus gleni Dybowsky, 1877 (Perciformes: Odontobutidae) in Romania:Prey ecological traits and selection. Faculty of Biology Annual Scientific Meeting – BIODIVERSITY CONSERVATION IN CONTEXT OF SUSTAINABLE DEVELOPMENT, 23 – 25 Octombrie 2013, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi – România. Poster

19. Strungaru Ștefan-Adrian, Mircea Nicoara, Marius Andrei Rau, Gabriel Plavan, A short review about invertebrate and vertebrate bioindicators proposed for environments contaminated with heavy metals and pesticides. International Symposium dedicated to 75th anniversary of Proffesor Andrei MUNTEANU, SUSTAINABLE USE AND PROTECTION OF ANIMAL WORLD DIVERSITY, 30-31 Octombrie 2014, Chișinău, Republica Moldova. Comunicare orală

20. O.Jitar, C.Teodosiu, B.Robu, S.Strungaru, M.Nicoara, G.Plavan, Heavy metal pollution on the Romanian Black Sea shore: an environmental impact and risk assessment. 2nd International Conference on Chemical Engineering (ICCE 2014), 5-8 Noiembrie, 2014, Iași, România. Poster

21. Strungaru Ștefan-Adrian, Cadmium-the silent killer from cigaretes, food and in aquatic environments, Simpozionul naţional al studenţilor Mihai David, ediţia a IV-a, 29-30 Noiembrie 2014, Facultatea de Geografie şi Geologie, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iași-Rarău, România. Comunicare orală

22. Nicuță (căs.Machidon) Dumitrița, Mantea Alexandra Mihaela, Strungaru Ștefan-Adrian, Human footprint on macroinvertebrates communities from Ozana River after crossing the City of Târgu Neamț, Simpozionul naţional al studenţilor Mihai David, ediţia a IV-a, 29-30 Noiembrie 2014, Facultatea de Geografie şi Geologie, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iași-Rarău, România. Comunicare orală

23. Alexandrina Cruceanu, Stefan Strungaru, The quality of surface waters and population health state. Romania case study. Risk Factors in Regional and Local Development, International Conference, 10-12 April 2015, Paris, Franța. Comunicare orală

24. Savu Mihaela, Strungaru Ștefan-Adrian, Metode de analiză şi tehnici de prelevare – conservare a probelor de apă contaminate cu diferite substanțe toxice din ecosistemele acvatice dulcicole, SESIUNEA NAȚIONALĂ DE COMUNICĂRI ȘTIINȚIFICE STUDENȚEȘTI PE TEME DE SILVICULTURĂ ȘI PROTECȚIA MEDIULUI - Ediția I, Vatra-Dornei, 29-30 mai 2015, România. Comunicare orală

25. Constandache Ionela, Strungaru Ștefan-Adrian, Studiul toxicologic privind contaminarea și toxicocinetica Cu, Pb, și Cd la specia Alburnus alburnus L. din zona superioară a Râului Prut, SESIUNEA NAȚIONALĂ DE COMUNICĂRI ȘTIINȚIFICE STUDENȚEȘTI PE TEME DE SILVICULTURĂ ȘI PROTECȚIA MEDIULUI - Ediția I, Vatra-Dornei, 29-30 mai 2015, România. Comunicare orală

30

26. Gabriel Plavan, Stefan Strungaru, Alin Ciobica, Manuela Padurariu, Mircea Nicoara, Current aspects regarding the relevance of zebrafish studies in understanding the role of oxytocin in some neuropsychiatric disorders. 4th International Congress on Neurobiology, Pshychopharmacology & Treatment Guidance Focus on patient empowerment and rehabilitation, May 14th-17th, 2015, Agios Nikolaos Crete, Grecia. Poster

27. Ioana Vasiliu, Carmen Vulpoi, Ionela Lăcrămioara Serban, D Serban, S A Strungaru, M. Nicoară, G Plavan, B Stoica, Delia Gabriela Ciobanu, O Bredețean, Cristina Preda, Selenium status in autoimmune thyroiditis, The XXIII-th National Congress of Endocrinology with International Participation, June 2015, Iasi – Romania. Comunicare orală

28. Stefan-Adrian Strungaru, Mircea Nicoara, Georgiana Arama, Alexandrina Cruceanu, Gabriel Plavan, Should be the consumer warned about that?-The heavy metal (Cd, Pb, Cu, Cr, Ni) in common brands cigarettes from Iasi marke, Romania and Republic of Moldova, Young Researchers in Bioscences, International Symposium 22-26 July, 2015, Cluj-Napoca, Romania. Comunicare orală

29. Stefan-Adrian Strungaru, Mircea Nicoara, Dragos Micu, Gabriel Plavan, Heavy Metals (Cu, Cd, Ni, Pb, Cr) Pollution Biomonitoring in the Black Sea’s Cross-Border Area (Romania-Ukraine) - Integrating the Sentinel Organisms through Environmental Forensic Techniques, 8 th INTERNATIONAL CONFERENCE ON ENVIRONMENTAL ENGINEERING AND MANAGEMENT, ICEEM/08, 9-12 Septembrie 2015, Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”, Iasi, România. Comunicare orală

30. Alexandrina Cruceanu, Stefan-Adrian Strungaru, Gabriel Plavan, Liliana Dumitrache, Ionel Muntele, Anthropogenic influence on the superior hydrographic basin of Bistrita River correlated with the local population’s health, 8 th INTERNATIONAL CONFERENCE ON ENVIRONMENTAL ENGINEERING AND MANAGEMENT, ICEEM/08, 9-12 Septembrie 2015, Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”, Iasi, România. Poster

31. Dragos Micu, Mircea Nicoara, Gabriel Plavan, Stefan-Adrian Strungaru, Heavy metal (Cu, Ni, Cd, Cr, Pb) accumulation in the organs of Scorpaena porcus Linnaeus, 1758 from the Romanian Black Sea, The 13th European Ecological Federation (EEF) and 25th Italian Society of Ecology (SItE) joint conference ECOLOGY AT THE INTERFACE: „Science-Based Solutions for Human Well-being” , 21-25 Septembrie 2015, Roma, Italia. Comunicare orală

32. Stefan-Adrian Strungaru, Gabriel Plavan, Mircea Nicoara, Alexandrina Cruceanu, Myth or reality-Is the environment contaminated with high levels of gamma radiations by the Crucea Uranium Exploitation, Romania?, Faculty of Biology Annual Scientific Meeting, 22-24 October 2015, Iași, Romania. Comunicare orală

33. Ștefan-Adrian Strungaru, Mircea Nicoară, Marius Andrei Rău, Gabriel Plavan, How much cadmium, lead and copper is transferred from Alburnus alburnus (L.1758) to

31

the parasite Ligula intestinallis (L.1758)?, ECOLOGY AND PROTECTION OF ECOSYSTEMS THE 11TH EDITION, 5th-7th of November, 2015 BACAU, Romania. Comunicare orală

34. Marius Andrei Rău, Gabriel Plavan, Stefan-Adrian Strungaru, Mircea Nicoară, Dorel Ureche, Feeding ecology of some cyprinids in a South-East European River, ECOLOGY AND PROTECTION OF ECOSYSTEMS THE 11TH EDITION, 5th-7th of November, 2015 BACAU, Romania. Poster

35. Târziman Catalina Nicoleta, Strungaru Ștefan-Adrian, Seleniul în organismul uman-rolul său în prevnirea apariției afecțiunilor neuro-psihiatrice, Simpozionul naţional al studenţilor Mihai David, ediţia a VI-a, 20-22 Noiembrie 2015, Stațiunea de cercetare “Ion Gugiuman” Rarău, România. Comunicare orală

36. Păduraru Emanuela, Strungaru Ștefan-Adrian, Importanța magneziului în stresul oxidativ care ar putea induce apariția unor boli neuropsihiatrice, Simpozionul naţional al studenţilor Mihai David, ediţia a VI-a, 20-22 Noiembrie 2015, Stațiunea de cercetare “Ion Gugiuman” Rarău, România. Comunicare orală

***Contracte de cercetare obținute în perioada studiilor doctorale: 1.Contract pe bază voluntară a activităților de implementare a proiectului Resources pilot

center for cross-border preservation of the aquatic biodiversity of Prut River, MIS ETC 1150/2012 finanțat prin Programul Operațional Comun România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013, în conformitate cu fișa postului definită pentru poziția de Membru nr. 11 în echipa de cercetare GA4

Durata contractului: 07.02.2014 - 07.05.2015 2. Cod proiect: POSDRU/159/1.5/S/133391 Titlul proiectului: Programe doctorale și post-doctorale de excelență pentru formarea de

resurse umane înalt calificate pentru cercetare în domeniile Științele Vieții, Mediului și Pământului.

Durata contractului: 08.05.2014 - 07.12.2015 3. Asistent de cercetare științifică/codul funcției 213137 în Proiectul de cercetare intitulat

“STUDIUL COMPLEX PRIVIND RELEVANȚA ADMINISTRĂRII DE OXITOCINĂ ÎN UNELE MODELE DE ANIMALE DE BOLI NEUROPHIHIATRICE” acronym OXYTOCIN, contract de finanțare nr.PN-II-RU-TE-2014-4-1886/01/10/2015

Durata contractului: 01.11.2015 - 31.12.2015