Rezumat Teza ANGHEL Ioana - RO · 2019-07-26 · &217$%,/,7$7($ 5(=8/7$78/8, û, &$/,7$7($ 5$3257...

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA

AFACERILOR ŞCOALA DOCTORALĂ DE ŞTIINŢE ECONOMICE

DOMENIUL CONTABILITATE

Doctorand Ioana ANGHEL

TEZĂ DE DOCTORAT

REZUMAT

CONTABILITATEA REZULTATULUI ŞI CALITATEA RAPORTĂRILOR FINANCIARE PENTRU ENTITĂŢILE

COTATE PE PIAŢA DE CAPITAL

Conducătorul de doctorat: Prof. univ. dr. Mariana MAN

Craiova 2019

2

CONTABILITATEA REZULTATULUI ŞI CALITATEA RAPORTĂRILOR FINANCIARE PENTRU ENTITĂŢILE COTATE PE PIAŢA DE CAPITAL

CUPRINSUL REZUMATULUI p. ARGUMENTE ŞI CUVINTE CHEIE 3 CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT 4 INTRODUCERE 7 STRUCTURA TEZEI DE DOCTORAT 10 IPOTEZELE CERCETĂRII 12 REZUMATUL LUCRĂRII 13 METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE 25 CONTRIBUŢII PROPRII, LIMITE ŞI PERSPECTIVE ALE CERCETĂRII

27

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE (SELECTIVE) 31

3


ARGUMENTE ŞI CUVINTE CHEIE

Parcursul contabilităţii este condiţionat de progresul economic, iar dinamica evenimentelor mondiale, specifică globalizării şi interconectării pieţelor naţionale, impune stringenţa adaptării domeniului contabil cerinţelor axiologice şi praxiologice ale investitorului (ca utilizator principal), sub constrângerea de amplificare a valorii intrinseci a informaţiilor diseminate prin raportări. Procesele de liberalizare a pieţelor de capital şi extinderea transfrontalieră a afacerilor au impulsionat intense demersuri de convergenţă internaţională, în vederea elaborării unui limbaj contabil comun consolidat de reglementări universale, care să constituie pentru investitor un instrument viabil de valorificare şi gestionare a informaţiei privind entităţile, în vederea formulării unor opinii argumentate şi raţionale, concretizate în demersuri decizionale coerente şi eficiente. Omniprezenţa contabilităţii este rezultatul dimensiunii informative şi utilităţii reale proprie acesteia în satisfacerea cerinţelor decizionale moderne de investiţii sau general economice.

Complexitatea temei abordate, ne-a determinat să construim o viziune integratoare a principalelor aspecte care modelează şi condiţionează contabilitatea rezultatului şi nivelul calitativ al raportărilor financiare ale entităţilor cotate pe piaţa de capital românească. Cercetările realizate au natură complementară şi validează conjugat ipotezele de cercetare ale lucrării, difuzate pe obiective specifice. Cercetarea fundamentală proprie problematicii abordate tratează aspecte doctrinare, axiologice, praxiologice şi normative, alături de rezultatele investigațiilor empirice anterioare. Aceasta este completată de cercetarea statistică, empirică, aplicativă, care verifică, dezvoltă şi argumentează fundamentele teoretice, demonstrând realitatea practicilor supuse examinării temeinice şi multidimensionale, în vederea identificării particularităţilor specifice entităţilor româneşti cotate privind contabilitatea rezultatului şi calitatea raportărilor financiare diseminate.

Cuvinte-cheie informaţie financiar - contabilă entităţi cotate raportări financiare raportări non-financiare caracteristici calitative transparenţă utilitate decizie investiţie piaţă de capital BVB reglementarea contabilităţii

IAS/IFRS rezultat global rezultat net guvernanţă corporativă performanţă

multidimensională performanţă bursieră rentabilitate cercetare fundamentală cercetare longitudinală cercetare empirică model econometric

4


CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT p. INDEXUL ABREVIERILOR 7 INDEXUL TABELELOR 9 INDEXUL REPREZENTĂRILOR GRAFICE 14 INTRODUCERE 16 Capitolul 1 CALITATEA ŞI UTILITATEA INFORMAŢIILOR FINANCIAR – CONTABILE PENTRU DECIZIILE INVESTIŢIONALE. OBSTACOLE ŞI CONSTRÂNGERI

24

1.1. Nevoia de informare. Sursele de informaţii financiar-contabile 26 1.2. Informaţia financiar-contabilă versus informaţia non-financiară – o abordare din perspectivă europeană

29

1.3. Utilizatorii informaţiei financiar-contabile – armonizarea stringenţelor de informare ale acestora

36

1.4. Caracteristicile calitative ale informaţiilor financiar-contabile 41 1.5. Imperativul îmbunătăţirii continue a valenţelor calitative ale raportărilor financiare

49

1.5.1. Cerinţele raportărilor financiare 49 1.5.2. Diseminarea informaţiilor în contextul raportărilor financiare 51 1.5.3. Soluţia normalizării, armonizării şi convergenţei contabile ca exigenţă a globalizării

55

1.6. Utilitatea informaţiilor financiar-contabile pentru fundamentarea deciziilor de investiţii

61

1.7. Limite ale informaţiei financiar-contabile – obstacole, constrângeri şi implicaţii ale acestora

67

1.8. Concluziile capitolului 69 Capitolul 2 PIAŢA DE CAPITAL DIN ROMÂNIA – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE

71

2.1. Piaţa de capital – componentă a pieţelor financiare 73 2.2. Constituirea şi evoluţia pieţei de capital în România. Bursa de Valori Bucureşti în contextul pieţelor de capital din Europa Centrală şi de Est

78

2.2.2. Dezvoltarea Bursei de Valori Bucureşti – privire retrospectivă 79 2.2.3. Analiza evoluţiilor recente ale Bursei de Valori Bucureşti 81 2.2.4. Cercetare privind poziţionarea Bursei de Valori Bucureşti în contextul pieţelor de capital din Europa Centrală şi de Est

85

2.3. Examinarea organizării pieţei de capital în România. Entităţile cotate pe piaţa de capital din România

91

2.4. Concluziile capitolului 99

5


Capitolul 3 CONTABILITATEA ŞI RAPORTAREA REZULTATULUI LA ENTITĂŢILE COTATE PE PIAŢA DE CAPITAL DIN ROMÂNIA

101

3.1. Raportarea financiară conform IFRS la nivelul entităţilor cotate – stringenţă a internaţionalizării pieţelor de capital

103

3.1.1. Specificul şi importanţa comunicării financiare a entităţilor cotate pe piaţa de capital

103

3.1.2. Analiza premiselor implementării IFRS în România – context, doctrină, beneficii, insuficienţe, preliminarii empirice

108

3.1.3. Analiza cadrului normativ de raportare financiară a entităţilor româneşti cotate – problematizare şi impact

135

3.2. Rezultatul – obiect al reflectării contabile 139 3.2.1. Determinarea rezultatului contabil – abordări fundamentale 143 3.2.2. Conexiunea rezultat, performanţă şi poziţie financiară 146 3.2.3. Dezbateri privind rezultatul – implicaţii fiscale 148

3.3. Rezultatul global – concept, demers, preliminarii empirice 150 3.3.1. Abordări privind maximizarea valorii afacerilor 151 3.3.2. Rezultatul global între exigenţă şi utilitate 153 3.3.3. Rezultatul global versus rezultatul net 154

3.4. Raportarea rezultatului la entităţile cotate pe piaţa de capital din România – analiză multidimensională

156

3.4.1. Elementele modelate de raportările financiare 157 3.4.2. Raportarea rezultatului – o abordare critică şi comparativă a referenţialului naţional, european şi internaţional

161

3.4.3. Cercetare metodologică privind opţiunea entităţilor româneşti cotate pentru modelele contului de rezultat

178

3.4.4. Studiu metodologic privind contabilitatea şi raportarea rezultatului la OMV Petrom S.A. – nivel individual versus consolidat şi cadru românesc versus austriac

185

3.5. Concluziile capitolului 201 Capitolul 4 CONEXIUNEA DINTRE CALITATEA RAPORTĂRILOR FINANCIARE ŞI BUNA GUVERNANŢĂ CORPORATIVĂ. IMPLEMENTAREA PRINCIPIILOR BUNEI GUVERNANŢE CORPORATIVE LA NIVELUL ENTITĂŢILOR COTATE LA BURSA DE VALORI BUCUREŞTI

203

4.1. Guvernanţa corporativă – exigenţă imperativă a actualului context economic

205

4.1.1. Guvernanţa corporativă – direcţie de cercetare contabilă 209 4.1.2. Modele, mecanisme şi principii ale guvernanţei corporative 211 4.1.3. Eşecuri ale guvernanţei corporative şi impactul acestora 216

4.2. Impactul guvernanţei corporative asupra eficienţei informaţionale a pieţelor de capital – între sincretic şi disociativ

218

4.2.1. Teoriile fundamentale ale guvernanţei corporative 219 4.2.2. Ipoteza pieţelor eficiente şi experienţele realităţii economice 223

4.3. Reglementarea şi promovarea bunei guvernanţe corporative în România

226

6


4.4. Tripticul referenţial contabil internaţional – audit financiar – guvernanţă corporativă. Modelare conceptuală din perspectiva entităţilor cotate

232

4.5. Cercetare privind identificarea preferinţelor de auditare externă ale entităţilor româneşti cotate

239

4.6. Cercetare empirică privind implementarea principiilor bunei guvernanţe corporative la nivelul entităţilor româneşti cotate

241

4.7. Studiu privind cuantificarea impactului implementării principiilor guvernanţei corporative asupra cursului bursier la nivelul entităţilor româneşti cotate

253

4.8. Concluziile capitolului 257 Capitolul 5 CONEXIUNEA DINTRE CALITATEA RAPORTĂRILOR FINANCIARE ŞI PERFORMANŢĂ. IMPACTUL COMUNICĂRII FINANCIARE ASUPRA PERFORMANŢELOR BURSIERE ALE ENTITĂŢILOR COTATE LA BURSA DE VALORI BUCUREŞTI

259

5.1. Performanţa bursieră a entităţilor cotate pe piaţa de capital – indicatori de apreciere a performanţelor financiare specifici entităţilor cotate pe piaţa de capital

262

5.1.1. Indicatori bursieri la nivel de acţiune 264 5.1.2. Ratele bursiere (multiplii de piaţă) 266

5.2. Cercetare privind identificarea impactului performanţei financiare asupra performanţei bursiere şi calităţii raportărilor la nivelul entităţilor cotate la Bursa de Valori Bucureşti

269

5.2.1. Studiu privind cuantificarea impactului performanţei financiare asupra performanţei bursiere la nivelul entităţilor cotate la Bursa de Valori Bucureşti

272

5.2.2. Studiu privind cuantificarea impactului performanţei financiare asupra calităţii raportărilor financiare la nivelul entităţilor cotate la Bursa de Valori Bucureşti

278

5.3. Cercetare privind analiza impactului rezultatului pe acţiune şi a rezultatului global pe acţiune asupra preţului pe acţiune la nivelul entităţilor cotate la Bursa de Valori Bucureşti

281

5.3.1. Impactul rezultatului pe acţiune asupra preţului pe acţiune la nivelul entităţilor cotate la Bursa de Valori Bucureşti

283

5.3.2. Impactul rezultatului global pe acţiune asupra preţului pe acţiune la nivelul entităţilor cotate la Bursa de Valori Bucureşti

286

5.4. Eficientizarea procesului de comunicare – propunerea unui model de raportare non-financiară privind performanţa multidimensională

289

5.5. Concluziile capitolului 292 CONCLUZII, CONTRIBUŢII PROPRII, LIMITE ŞI PERSPECTIVE ALE CERCETĂRII

294

BIBLIOGRAFIE 313 ANEXE 340 CURRICULUM VITAE 373 LISTA LUCRĂRILOR ŞTIINŢIFICE PUBLICATE ŞI COMUNICATE 378

7


INTRODUCERE

Alegerea temei este susţinută de argumentul amplificării importanţei virtuţilor demersurilor de raportare financiară, manifestată pe un fond modelat de globalizarea extensivă şi dinamică, care a înăsprit sincronic şi exigenţele convergenţei contabile internaţionale. Valenţele calitative proprii raportărilor financiare ale entităţilor cotate româneşti, destinate comunicării rezultatelor, constituie o direcţie de cercetare solidă considerând poziţia de membru a Uniunii Europene deţinută de România, care a integrat gradual schimbări fundamentale, generate de procesele convergenţei contabile în care a fost angrenată la aderare, dar cu fundamente dominate de doctrina continental-europeană şi a cărei evoluţie este perturbată de însemnate disensiuni axiologice şi praxiologice coroborate cu deficienţe instituţionale notabile care aduc în prim-plan nevoia acută de reformare multidimensională.

Atitudinea şi comportamentul investitorilor constituie o manifestare directă a percepţiei acestora asupra contextului economic şi a evenimentelor pe care le analizează. Această percepţie constituie o rezultantă directă a încrederii în mecanismele de funcţionare ale pieţei de capital şi în informaţia de rang financiar-contabil, pe care îşi bazează demersurile decizionale, coroborate cu profilul de risc cu care se identifică sau nivelul riscului pe care sunt dispuşi să îl accepte în corelaţie cu randamentul aşteptat în urma investiţiei realizate. În esenţă, investitorul caută un răspuns adecvat la întrebarea care este cea mai bună oportunitate de investiţii?

În funcţie de viabilitatea şi caracterul previziunilor privind performanţele emitenţilor, contextul macroeconomic şi perspectivele de dezvoltare anticipate, adversitatea faţă de risc, experienţa şi pregătirea acestuia, dar mai ales de imaginea subiectivă asupra relaţiei coordonatelor de risc şi rentabilitate, investitorul va opta pentru un anume plasament în valori mobiliare, dar şi pentru o anumită structură a portofoliului său, care apreciem cu fermitate că nu va avea un caracter static, ci va fi inerent modelată de raţionamentul şi dinamica modificării percepţiilor sale.

Informaţia financiar-contabilă constituie sursa pentru efectuarea unor analize economice fundamentale privind rezultatele entităţilor, având ca finalitate obţinerea de informaţii relevante necesare stabilirii valorii intrinseci a acestora, în scopul valorificării diferenţelor favorabile în raport cu valoarea de piaţă şi a minimizării riscurilor generate de decalajele nefavorabile faţă de aceasta. În funcţie de valoarea intrinsecă şi de confruntarea acesteia cu preţul de piaţă, investitorul trebuie să ia o decizie raţională. Învederăm că rezultatele procesului decizional comportă diferenţe la nivel individual, întrucât însuşi acest proces este propriu fiecărui participant, având un caracter profund subiectiv. Admitem că, investitorul experimentat interpretează informaţia aplicând metode specifice analizei economice, iar în contrast investitorul neiniţiat imită acţiunile altora sau urmează direcţia trasată de majoritate.

În conformitate cu normele aplicabile pieţei de capital, entităţile cotate sunt obligate să disemineze toate acele informaţii care ar putea influenţa procesul de evaluare a instrumentelor financiare, în special de natură

8


financiar-contabilă, astfel încât să protejeze interesele tuturor investitorilor şi să contribuie la menţinerea unei pieţe de capital ordonate şi transparente.

Până în prezent, cercetările referitoare la pieţele de capital nu au reuşit să formuleze cu exactitate o soluţie-model, acceptată ca universală, cu valoare predictivă asupra trendului evolutiv al preţului activelor financiare şi care să prezinte o relevanţă durabilă sub aspectul racordării dinamice la realităţile pieţei. Cea mai plauzibilă explicaţie este aceea că procesul de formare a preţului valorilor mobiliare este influenţat inerent şi de factori psihologici, nefiind complet determinat de operaţiuni cuantificabile strict matematic.

Motivaţia cercetării rezidă în utilitatea demersului de investigare a impactului percepţiei investitorilor asupra rezultatelor şi performanţei bursiere a entităţilor cotate pe piaţa de capital coroborate cu efectul sinergic al atributelor calitative ale raportărilor acestora asupra evoluţiei preţului acţiunilor. Lucrarea urmăreşte să construiască o viabilă abordare complexă, multidimensională şi temeinic fundamentată cu privire la contabilitatea elementelor de rezultat, dimensiunile calitative ale raportărilor financiare ale entităţilor cotate româneşti, parcursul de la esenţa teoretico-normativă către practicile specifice raportării rezultatelor, în vederea identificării implicaţiilor inerente şi a valenţelor coordinative ale acestora asupra evoluţiei bursiere a acţiunilor emitenţilor. Menţionăm faptul că tema abordează un domeniu bine dezvoltat şi fundamentat ştiinţific, dar dominat de disensiuni atrase de viziunile divergente asupra elementelor de rezultat şi de subiectivitatea raţionamentului profesional. Scopul cercetării este acela de a examina relaţia stabilită între performanţă bursieră şi comunicarea financiar-contabilă prin raportări financiare anuale calitative ale entităţilor cotate la BVB, confruntând abordarea profesionistului contabil cu cea a investitorului bursier.

Caracterul inovativ al lucrării este generat de formalizarea unei abordări complexe şi integratoare a fundamentelor contabile doctrinare, a cerinţelor referenţialului naţional, european şi internaţional, a principiilor guvernanţei corporative, modelate de raţionamentul avizat al profesionistului contabil completat de cel al investitorului bursier, oportun contextualizate în dinamica cristalizată de mecanismele globalizării. Prezentul demers ştiinţific este focalizat asupra analizei entităţilor Premium şi Standard cotate pe Bursa de Valori Bucureşti, considerând constrângerile normative şi teoretice care conturează parcursul şi coerenţa cercetării. Datorită tematicii de actualitate, rezultatele cercetărilor complementare îşi găsesc aplicabilitate în activitatea profesioniştilor contabili, a analiştilor financiari, a managerilor de portofoliu şi a investitorilor. Modelele econometrice dezvoltate în cadrul lucrării posedă valoare relevantă pentru teoreticieni, investitori şi analiştii financiari, prin îmbogăţirea fondului literaturii de specialitate şi prin contribuţiile aduse la metodologia de analiză a performanţei bursiere a entităţilor, trecute prin spectrul stringenţelor de raportare normative, de formă, conţinut şi calitate.

Subscriem opiniei că pe o piaţă de capital eficientă cotaţia titlurilor este reflecţia ansamblului tuturor informaţiilor disponibile, permiţând investitorilor să adopte decizii optime. O explicaţie posibilă pentru incorecta evaluare a acţiunilor în condiţii de ineficienţă informaţională o constituie asimetria informaţională, dar implementarea unor politici de semnalizare se aşteaptă să atragă atenuarea riscului iminenţei acesteia. Amintim rezultatele studiilor incipiente, care argumentează că pe măsura majorării cotei

9


participării managerilor la capitalul entităţii, valoarea acesteia creşte întrucât managerii, având acces la informaţii preferenţiale, vor manifesta un pronunţat interes de investire într-o afacere profitabilă (Leland, Pyle,1977) sau că valoarea unei entităţi se amplifică odată cu majorarea gradului de îndatorare, învederând că datoriile financiare reprezintă un viabil mijloc de disciplinare şi responsabilizare a managerilor (Ross, 1977). Flannery (1986) observa că entităţile profitabile sunt îndatorate semnificativ pe termen scurt, logica-suport argumentativă fiind aceea că doar entităţile rentabile sunt capabile să îşi onoreze datoriile, conservându-şi simultan adecvarea capacităţii de plată.

Suplimentar, formarea politicii de dividend constituie un puternic semnal strategic, deoarece distribuirea de dividende reprezintă o informaţie valoroasă strâns legată de anticiparea perspectivelor financiare ce vor caracteriza viitoarea activitate a entităţii. Mai mult, nu trebuie neglijate circumstanţele proprii hazardului moral în care managerii majorează distribuirile de dividende pe bază de finanţare externă şi admitem că o astfel de practică de distorsionare comportă beneficii reale, dar inechitabile, pentru investitorii care cedează acţiuni ulterior creşterii artificiale a cotaţiilor, dar şi pentru managerii remuneraţi considerând capitalizarea bursieră a entităţii.

Adăugăm că modul de gestionare a informaţiei financiar-contabile reprezintă un mijloc eficient de semnalizare pe piaţa de capital considerând că politicile şi opţiunile contabile, în special atunci când caracterizează practici agresive de cosmetizare financiar-contabilă (proprii contabilităţii creative), au capacitatea de a modela percepţia investitorilor asupra performanţelor anticipate. De asemenea, publicarea de informaţii cu caracter predictiv comportă un impact semnificativ asupra valorii de piaţă a entităţii. Marea parte a demersurilor de cercetare evidenţiază faptul că publicarea voluntară de informaţii previzionale permite reliefarea entităţilor care comunică informaţii favorabile, fără a semnala ca opace entităţile care nu publică informaţii anticipative. Mai mult, literatura de specialitate consemnează existenţa unei relaţii pozitive între natura şi data publicării unei informaţii, în sensul că entităţile manifestă tendinţa diseminării timpurii a informaţiilor favorabile şi pregetarea celor nefavorabile. În consecinţă, piaţa reacţionează predictibil, prin aprecierea cotaţiilor entităţilor cu diseminare timpurie şi deprecierea valorii de piaţă atrasă de întârzierea comunicărilor, întrucât aceasta este percepută ca o încercare a managerilor de a manipula rezultatele diseminate public şi influenţa modul de interpretare al acestora.

O soluţie la problematica asigurării calităţii şi încrederii în raportările financiare o constituie standardizarea acestora, întrucât autoritatea de normalizare are competenţa şi instrumentarul adecvat să solicite îmbunătăţirea calităţii raportărilor alături de adecvarea ţinutei etice a preparatorilor acestora. Această standardizare mediază conformarea proceselor de supraveghere a pieţelor prin cristalizarea premiselor unei concurenţe loiale coroborate cu garantarea siguranţei şi integrităţii, deziderate care concură eficient la consolidarea transparenţei şi a încrederii între participanţii la piaţa de capital. Apreciem că o soluţie adiţională o reprezintă comunicarea de informaţii certificate, care poartă viza expertizei unui auditor extern independent, cu rolul de a consolida încrederea investitorilor privind credibilitatea, transparenţa şi integritatea procesului de raportare, atenuând conflictele de interese posibile dintre acţionari şi management.

10


Concluzionând cele prezentate anterior, tema cercetării se încadrează în sfera contabilităţii financiare, iar în demersul nostru de cercetare, urmărim să evidenţiem modul în care performanţa financiară a unei entităţi este reflectată în indicatorii calculaţi pe baza informaţiilor financiar-contabile, în corelaţie cu evoluţia preţului de tranzacţionare a acţiunilor acesteia şi să verificăm ipoteza conform căreia informaţiile conţinute de raportările financiare determină reacţii ale investitorilor pe piaţa de capital, din raţiuni specifice de utilitate şi valoare predictivă în demersurile de fundamentare adecvată a deciziilor. În acelaşi timp, tematica de cercetare trebuie poziţionată în contextul interferenţelor dintre cerinţele reglementărilor naţionale şi exigenţele reglementărilor contabile internaţionale, cu accent asupra accepţiunii conceptului de performanţă şi asupra metodelor de măsurare a acesteia, în centrul cărora se află rezultatul şi calitatea raportării acestuia.

Admitem că într-o perioada de incertitudine, cunoaşterea de către investitor a metodelor de măsurare a performanţei şi creării de valoare conduce la însăşi creşterea competitivităţii entităţilor. Datorită complexităţii crescânde a fenomenelor economice şi a activităţii operaţionale a entităţilor, în lipsa unei analize aprofundate, indicatorii generici şi de suprafaţă pot să inducă în eroare investitorii neiniţiaţi în mecanismele bursiere. Prin urmare, cauzalitatea şi corelaţiile dintre indicatori nu trebuie neglijate, iar analizele trebuie să urmărească identificarea elementelor favorabile care caracterizează performanţa financiară, dar şi reperarea entităţilor care menţin niveluri sigure de creştere durabilă şi lipsite de oscilaţii ale indicatorilor de performanţă.

Lucrării îi este imprimată valoare de către tematica abordată, vastă şi ofertantă ca demersuri de cercetare, de argumentarea şi cercetarea complexă, din perspective multiple, teoretică dar şi aplicativă a problematicii abordate, de prezentarea şi analiza informaţiilor de actualitate privind subiectul raportării financiare a entităţilor cotate pe piaţa de capital românească şi de înscrierea acesteia în contextul şi evoluţia actuală a exigenţelor de informare contabilă de la nivel internaţional spre cel naţional.

STRUCTURA TEZEI DE DOCTORAT

Optica noastră referitoare la tematica abordată urmăreşte primordial să identifice impactul comunicării financiare calitative asupra performanţei bursiere pentru entităţile cotate pe piaţa de capital românească. Întrebarea de cercetare care constituie baza pentru formularea obiectivelor, ipotezelor şi pentru identificarea modului de validare a acestora: care este măsura în care comunicarea performanţei prin raportările financiar-contabile calitative afectează evoluţia bursieră a entităţilor cotate pe piaţa de capital?

Pe baza acesteia, s-a procedat la formularea obiectivului general al cercetării: identificarea impactului pe care rezultatul coroborat cu practicile de raportare calitativă ale rezultatului specifice entităţilor cotate reverberează asupra preţului acţiunilor acestora. Acesta a fost difuzat pe cinci axe de cercetare coezive şi complementare, cu intenţia ca fiecare să se cristalizeze în câte un capitol, care să formalizeze coerent şi progresiv propria noastră viziune asupra problematicii cercetate. Concomitent, fiecărei axe i-au fost asociate

11


obiective specifice care să îi susţină adecvat demersul de fundamentare temeinică teoretico-aplicativă. În consecinţă, arhitectura demersului de cercetare se prezintă conform structurii subsecvente:

Axa 1. Calitatea şi utilitatea informaţiilor financiar – contabile pentru deciziile investiţionale. Obstacole şi constrângeri: O1. Clarificarea conceptelor fundamentale privind cerinţele de

informare financiar-contabilă şi a contextelor în care este utilizată informaţia de această natură.

O2. Profilarea raţională şi din perspectivă europeană a conceptelor de informaţie financiar-contabilă şi informaţie non-financiară.

O3. Prezentarea nuanţată a modului în care calitatea informaţiei financiar-contabile condiţionează utilitatea acesteia pentru deciziile de investiţii pe piaţa de capital.

O4. Argumentarea importanţei unei continue îmbunătăţiri a calităţii demersurilor de comunicare financiară manifestată asupra eficienţei investiţiilor pe piaţa de capital.

Axa 2. Piaţa de capital din România – trecut, prezent şi perspective: O5. Clarificarea conceptelor referitoare la mecanismul de funcţionare,

rolul şi importanţa pieţei de capital. O6. Prezentarea nuanţată sub aspect evolutiv a Bursei de Valori

Bucureşti în contextul pieţelor de capital din Europa Centrală şi de Est. O7. Identificarea caracteristicilor entităţilor cotate pe Bursa de Valori

Bucureşti. Axa 3. Contabilitatea şi raportarea rezultatului la entităţile cotate pe piaţa de capital din România: O8. Clarificarea aspectelor praxiologice specifice entităţilor cotate pe

piaţa de capital privind determinarea şi raportarea rezultatului. O9. Prezentarea nuanţată a abordărilor cadrului de reglementare cu

privire la evidenţa şi raportarea rezultatului pentru entităţile cotate pe piaţa de capital într-o viziune progresivă, construită de la naţional către regional şi internaţional.

O10. Evidenţierea importanţei adoptării şi implementării referenţialului contabil internaţional de către entităţile ale căror titluri sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată.

O11. Argumentarea importanţei procesului de convergenţă contabilă internaţională pentru entităţile ale căror titluri sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată.

Axa 4. Conexiunea dintre calitatea raportărilor financiare şi buna guvernanţă corporativă. Implementarea principiilor bunei guvernanţe corporative la nivelul entităţilor cotate la Bursa de Valori Bucureşti: O12. Clarificarea aspectelor axiologice şi praxiologice specifice bunei

guvernanţe corporative proprii entităţilor cotate pe piaţa de capital. O13. Conturarea într-o abordare critică şi comparativă a teoriilor şi

modelelor de guvernanţă corporativă prezentate de literatura de specialitate.

12


O14. Modelarea conceptuală a conexiunilor stabilite între implementarea referenţialului internaţional, activitatea de audit financiar şi adoptarea principiilor bunei guvernanţe corporative specifice entităţilor cotate.

O15. Determinarea tendinţei şi a gradului de implementare a coordonatelor axiologice şi praxiologice specifice bunei guvernanţe corporative la nivelul entităţilor cotate la Bursa de Valori Bucureşti.

O16. Identificarea relaţiei dintre adoptarea bunelor practici de guvernanţă corporativă şi evoluţia cursului bursier al acţiunilor la nivelul entităţilor cotate la Bursa de Valori Bucureşti.

Axa 5. Conexiunea dintre calitatea raportărilor financiare şi performanţă. Cuantificarea impactului comunicării financiare asupra performanţei bursiere a entităţilor cotate la Bursa de Valori Bucureşti: O17. Prezentarea indicatorilor specifici utilizaţi demersurile de evaluare

a performanţelor bursiere ale entităţilor cotate. O18. Identificarea legăturii dintre performanţa financiară şi

performanţa bursieră. O19. Identificarea legăturii dintre performanţa financiară şi calitatea

raportărilor financiare. O20. Reperarea impactului rezultatului pe acţiune asupra preţului pe

acţiune. O21. Cuantificarea impactului rezultatului global pe acţiune asupra

preţului pe acţiune.

IPOTEZELE CERCETĂRII

Îndeplinirea obiectivelor formulate ne-a permis să verificăm temeinic următorul set de ipoteze ale cercetării, stabilite în etapele de poziţionare epistemologică şi de concepere a cercetării:

I1. Raportările financiare constituie sursa principală de informaţii utilizată în procesul de fundamentare a deciziilor de investiţii pe piaţa de capital.

I2. Investitorii folosesc raţionamente decizionale legate de elemente de rezultat, ca vectori primari ai performanţei financiare, în vederea fundamentării deciziilor de investiţii pe piaţa de capital.

I3. Performanţa financiară influenţează direct performanţa bursieră a entităţilor cotate.

I4. În fundamentarea deciziilor de investiţii, investitorii bursieri acordă o atenţie sporită rezultatului global în detrimentul rezultatului net.

I5. Investitorii atribuie valoare respectării exigenţelor de bună practică privind guvernanţa corporativă a entităţilor cotate, în calitatea lor de garant al calităţii raportărilor financiare.

I6. Entităţile cotate acordă un interes crescând integrării dimensiunilor axiologice şi praxiologice ale guvernanţei corporative, garant al calităţii raportărilor financiare.

13


REZUMATUL LUCRĂRII

Tematica de cercetare, CONTABILITATEA REZULTATULUI ŞI CALITATEA RAPORTĂRILOR FINANCIARE PENTRU ENTITĂŢILE COTATE PE PIAŢA DE CAPITAL a fost integrată sub toate aspectele fundamentale în sfera cerinţelor de natură normativă naţionale şi exigenţelor europene şi internaţionale de reglementare contabilă, urmărindu-se preponderent aspectele multicriteriale şi coordinative ale conceptului de rezultat, delimitarea elementelor de rezultat, raportarea acestor elemente, coroborate cu reflectarea rezultatului în demersurile de percepere a performanţei, în deosebi a celei specifice entităţilor cotate pe piaţa de capital.

Reliefăm faptul că unitatea demersurilor complementare de cercetare, a fost susţinută de raţionamentul şi percepţia gândirii critice specifice utilizatorului principal al raportărilor financiare, în speţă investitorului activ pe piaţa de capital, dar informaţiile au fost trecute prin raţionamentul avizat şi coeziv al profesionistului contabil, considerându-se complexitatea interferenţelor manifestate de referenţialul contabil internaţional cu domeniile de guvernanţă corporativă, audit financiar şi nu în ultimul rând cu specificul entităţilor cotate pe piaţa românească de capital.

Coerenţa lucrării de cercetare şi a studiilor complementare a fost asigurată de reperarea contabilităţii ca funcţie strategică a unei entităţi cotate, care deţine rol cheie în comunicarea financiară a dimensiunilor privind poziţia şi performanţa acesteia, cu un impact de necontestat privind influenţarea deciziilor investitorului bursier şi asistarea fundamentării adecvate a deciziilor economice documentate, care generează rezultate optime în acord cu scopul prestabilit.

Adăugăm faptul că structura fiecărui capitol se finalizează cu formularea de opinii, aprecieri şi recomandări proprii şi sumative privitoare la cercetarea efectuată. Totodată, menţionăm că lucrarea este caracterizată de implicaţii teoretice susţinute sau combătute de cercetările aplicative derulate, în vederea clarificării conceptului de rezultat, accepţiunilor asupra acestuia şi a rolului acestuia în înscrierea entităţilor cotate într-o evoluţie favorabilă a performanţelor multicriteriale.

În vederea conturării cu claritate a coerenţei şi relevanţei demersurilor de cercetare şi a rezultatelor parte a prezentei lucrări, considerând complexitatea imprimată inerent de tematica abordată, atât sub aspect fundamental teoretic, cât şi la nivel aplicativ, s-a urmărit progresia logică impusă în etapa de cristalizare epistemologică, care a fost concretizată prin formalizarea arhitecturii demersului de cercetare, descrisă structural, în mod sintetic şi contextualizat prin tabelul 1. Arhitectura demersului de cercetare, inclus subsecvent.

14


Tabelul 1. Arhitectura demersului de cercetare

Titlul tezei Contabilitatea rezultatului şi calitatea raportărilor financiare pentru entităţile cotate pe piaţa de capital Întrebare de

cercetare Care este măsura în care comunicarea performanţei prin raportările financiar-contabile calitative afectează evoluţia bursieră a entităţilor cotate pe piaţa de capital?

Obiectiv central

Identificarea impactului pe care rezultatul coroborat cu practicile de raportare calitativă ale rezultatului specifice entităţilor cotate reverberează asupra preţului acţiunilor acestora

Demers analitic

Enunţ Secţiune lucrare

Întrebarea de cercetare a axei

Ipoteze de cercetare Obiective specifice subordonate ipotezelor Metode de cercetare

Axe de cercetare

Axa 1. Calitatea şi utilitatea

informaţiilor financiar – contabile pentru deciziile

investiţionale. Obstacole şi constrângeri

Capitolul 1

Care este utilitatea informaţiilor

financiar-contabile pentru deciziile de investiţii pe piaţa de capital şi care sunt dimensiunile calitative care o condiţionează?

I1. Raportările financiare constituie sursa principală de informaţii utilizată în procesul de fundamentare a deciziilor de investiţii pe piaţa de capital. I3. Performanţa financiară influenţează direct performanţa bursieră a entităţilor cotate.

O1. Clarificarea conceptelor fundamentale privind cerinţele de informare financiar-contabilă şi a contextelor în care este utilizată informaţia de această natură. O2. Profilarea raţională şi din perspectivă europeană a conceptelor de informaţie financiar-contabilă şi informaţie non-financiară. O3. Prezentarea nuanţată a modului în care calitatea informaţiei financiar-contabile condiţionează utilitatea acesteia pentru deciziile de investiţii pe piaţa de capital. O4. Argumentarea importanţei unei continue îmbunătăţiri a calităţii demersurilor de comunicare financiară manifestată asupra eficienţei investiţiilor pe piaţa de capital.

cercetare teoretică de tip fundamental şi normativ, analiza

comparativă, problematizarea,

investigaţia

Axa 2. Piaţa de capital din România –

trecut, prezent şi perspective

Capitolul 2

Care este mecanismul prin

care entităţile atrag capitaluri

externe prin intermediul

pieţelor de capital şi care este rolul

informaţiei financiar-contabile în acest context?

I1. Raportările financiare constituie sursa principală de informaţii utilizată în procesul de fundamentare a deciziilor de investiţii pe piaţa de capital. I3. Performanţa financiară influenţează direct performanţa bursieră a entităţilor cotate.

O5. Clarificarea conceptelor referitoare la mecanismul de funcţionare, rolul şi importanţa pieţei de capital. O6. Prezentarea nuanţată sub aspect evolutiv a Bursei de Valori Bucureşti în contextul pieţelor de capital din Europa Centrală şi de Est. O7. Identificarea caracteristicilor entităţilor cotate pe Bursa de Valori Bucureşti.


longitudinală, analiza comparativă,

problematizarea, observaţia

neparticipativă, investigaţia,

clasificarea, analiza grafică, analiza

statistică

Axa 3. Contabilitatea şi raportarea rezultatului la

entităţile cotate pe piaţa de capital din

România

Capitolul 3

Care sunt particularităţile

proceselor privind determinarea şi

raportarea rezultatului

entităţilor cotate?

I1. Raportările financiare constituie sursa principală de informaţii utilizată în procesul de fundamentare a deciziilor de investiţii pe piaţa de capital. I2. Investitorii folosesc raţionamente decizionale legate de elemente de rezultat, ca vectori primari ai performanţei financiare, în vederea fundamentării deciziilor de investiţii pe piaţa de capital.

O8. Clarificarea aspectelor praxiologice specifice entităţilor cotate pe piaţa de capital privind determinarea şi raportarea rezultatului. O9. Prezentarea nuanţată a abordărilor cadrului de reglementare cu privire la evidenţa şi raportarea rezultatului pentru entităţile cotate pe piaţa de capital într-o viziune progresivă, construită de la naţional către regional şi internaţional. O10. Evidenţierea importanţei adoptării şi implementării referenţialului contabil internaţional de către entităţile ale căror titluri sunt admise la




neparticipativă, clasificarea,

investigaţia, analiza grafică, analiza

15



tranzacţionare pe o piaţă reglementată. O11. Argumentarea importanţei procesului de convergenţă contabilă internaţională pentru entităţile ale căror titluri sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată.

statistică (medie, mediană, modul),

studiul de caz, analiza de conţinut

Axa 4. Conexiunea

dintre calitatea

raportărilor financiare şi

buna guvernanţă corporativă.

Implementarea principiilor

bunei guvernanţe

corporative la nivelul

entităţilor cotate la Bursa de

Valori Bucureşti

Capitolul 4

Care este măsura în care

dimensiunea calitativă a raportărilor financiare,

condiţionată de promovarea

bunelor practici de guvernanţă corporativă,

afectează performanţa bursieră a

entităţilor cotate?

I5. Investitorii atribuie valoare respectării exigenţelor de bună practică privind guvernanţa corporativă a entităţilor cotate, în calitatea lor de garant al calităţii raportărilor financiare. I6. Entităţile cotate acordă un interes crescând integrării dimensiunilor axiologice şi praxiologice ale guvernanţei corporative, garant al calităţii raportărilor financiare.

O12. Clarificarea aspectelor axiologice şi praxiologice specifice bunei guvernanţe corporative proprii entităţilor cotate pe piaţa de capital. O13. Conturarea într-o abordare critică şi comparativă a teoriilor şi modelelor de guvernanţă corporativă prezentate de literatura de specialitate. O14. Modelarea conceptuală a conexiunilor stabilite între implementarea referenţialului internaţional, activitatea de audit financiar şi adoptarea principiilor bunei guvernanţe corporative specifice entităţilor cotate. O15. Determinarea tendinţei şi a gradului de implementare a coordonatelor axiologice şi praxiologice specifice bunei guvernanţe corporative la nivelul entităţilor cotate la Bursa de Valori Bucureşti. O16. Identificarea relaţiei dintre adoptarea bunelor practici de guvernanţă corporativă şi evoluţia cursului bursier al acţiunilor la nivelul entităţilor cotate la Bursa de Valori Bucureşti.




neparticipativă, clasificarea,



studiul de caz, analiza de conţinut,

modelare conceptuală, metoda scorurilor, metoda

regresiei liniare unifactoriale în

SPSS Axa 5.

Conexiunea dintre

calitatea raportărilor financiare şi performanţă. Cuantificarea

impactului comunicării financiare

asupra performanţei

bursiere a entităţilor cotate la Bursa de

Valori Bucureşti

Capitolul 5

Care este măsura în care

performanţa bursieră a

entităţilor cotate este influenţată de

performanţa financiară redată prin raportările

financiare coroborată cu dimensiunea calitativă a acestora?

I1. Raportările financiare constituie sursa principală de informaţii utilizată în procesul de fundamentare a deciziilor de investiţii pe piaţa de capital. I2. Investitorii folosesc raţionamente decizionale legate de elemente de rezultat, ca vectori primari ai performanţei financiare, în vederea fundamentării deciziilor de investiţii pe piaţa de capital. I3. Performanţa financiară influenţează direct performanţa bursieră a entităţilor cotate. I4. În fundamentarea deciziilor de investiţii, investitorii bursieri acordă o atenţie sporită rezultatului global în detrimentul rezultatului net.

O17. Prezentarea indicatorilor specifici utilizaţi demersurile de evaluare a performanţelor bursiere ale entităţilor cotate. O18. Identificarea legăturii dintre performanţa financiară şi performanţa bursieră. O19. Identificarea legăturii dintre performanţa financiară şi calitatea raportărilor financiare. O20. Reperarea impactului rezultatului pe acţiune asupra preţului pe acţiune. O21. Cuantificarea impactului rezultatului global pe acţiune asupra preţului pe acţiune.

cercetare teoretică de tip fundamental,

problematizarea, clasificarea,



studiul de caz, metoda regresiei

liniare unifactoriale şi multifactoriale dezvoltată pe date multianuale tip panou (panel) în

EViews 7

Sursă: Prelucrare proprie

16


Pe baza tabloului arhitecturii demersului de cercetare al prezentei lucrări, procedăm la detalierea conţinutului fiecărei axe de cercetare sub aspectul rezultatelor obţinute în urma apelului la metodologia de cercetare amintită succint în tabelul anterior.

Capitolul 1, suprapus primei axe de cercetare a lucrării, Calitatea şi utilitatea informaţiilor financiar-contabile pentru deciziile investiţionale. Obstacole şi constrângeri, contextualizează informaţia financiar-contabilă plasând-o în mijlocul realităţilor economice ale prezentului, cristalizate sub inerentele influenţe atrase de globalizarea multidimensională, în speţă procesul dinamic de convergenţă contabilă internaţională şi reliefarea importanţei crescânde a contabilităţii în concretizarea şi conservarea diversităţii de relaţii economice, formalizate primordial prin stabilirea criteriilor calitative proprii informaţiilor diseminate, care calibrează eficienţa diseminării de informaţii financiar-contabile, dar şi optimizarea procesului de comunicare financiară. Interferenţa dimensiunii calitative cu utilitatea informaţiilor financiar-contabile în fundamentarea adecvată a proceselor investiţionale, a impus clarificarea dintr-o perspectivă critică a principalelor coordonate teoretice plasate în contextul dezbaterilor curente reliefându-se mecanismele de conectare, obstacolele şi constrângerile.

Urmărind logica trasată axial prin obiectivele specifice axei întâi, consemnăm o succesiune progresivă de rezultate ale demersurilor de cercetare cu caracter fundamental. Primatul informaţiei financiar-contabile în asistarea adecvată a proceselor decizionale economice se datorează avantajelor faţă de alte surse de informare, pragmatismului investitorilor (concretizat ca exigenţă a dezideratului privind maximizarea câştigurilor suprapus unei diminuări a riscurilor asociate investiţiei efectuate), relevanţei valorice şi caracteristicilor intrinseci ale raportărilor financiare.

Printr-o analiză comparativă multicriterială realizată cu racordarea la viziunea europeană, s-a expus contrastant informaţia financiar-contabilă versus informaţia non-financiară, remarcându-se amplificarea conştientizării externalităţilor inerente activităţilor economice (în sfera de mediu şi cea socială), reliefându-se complementaritatea valorii informaţionale aparţinând celor două faţete şi sinergia acestora reflectată în ameliorarea percepţiei părţilor interesate asupra performanţei multidimensionale a entităţii, prin disciplinare, responsabilizare şi transparentizarea demersurilor operative şi de comunicare. S-a remarcat interesul faţă de raportarea non-financiară, cea a sustenabilităţii şi cea integrată, la nivel mondial prin iniţiativele GRI, OECD, ONU, ISO şi la nivel european prin Directiva 2014/95/UE.

Analizând comparativ caracteristicile şi interesele părţilor interesate, s-a concluzionat că întrucât informaţia financiar-contabilă este provocatoare, nu doar constatativă, modelându-le demersurile decizionale, se distinge o viabilă funcţie strategică deţinută de contabilitate, suprapusă unei responsabilităţi de protejare a interesului public, impunându-se aşezarea raţionamentului contabil pe axa obiectivităţii şi eticii profesionale, delimitându-se stringenţa adecvatei reglementări praxiologice, reevaluate periodic pentru a răspunde realităţilor care caracterizează mediul economic.

Demersul de conturare a modului în care calitatea informaţiei financiar-contabile condiţionează utilitatea acesteia pentru deciziile de investiţii, s-a cristalizat prin identificarea accepţiunilor existente asupra calităţii în

17


contabilitate, identificându-se conexiuni cu criterii de performanţă şi utilitatea adecvată scopului intenţionat. Printr-o analiză comparativă (IASB versus FASB) şi evolutivă a caracteristicilor calitative ale informaţiei financiar-contabile, s-a remarcat acţiunea sinergică a acestora şi responsabilitatea raţionamentului profesional de echilibrare a coordonatelor calitative.

S-a considerat imperativă argumentarea importanţei unei continue îmbunătăţiri a calităţii demersurilor de comunicare financiară, iar eforturile în acest sens s-au concretizat prin identificarea cerinţelor şi scopului de raportare financiară, într-o abordare critică şi comparativă de la naţional spre internaţional, descrierea rolului de transmitere a imaginii fidele, conturarea soluţiei normalizării, armonizării şi convergenţei într-o dinamică imprimată de fenomenul globalizării, concluzionând că aceste procese pot garanta calitatea, în condiţiile în care se raportează unui cadru normativ şi instituţional eficient, racordat dinamic realităţilor pieţei şi exigenţelor părţilor interesate.

Ca rezultat al unei analize extensive a literaturii de specialitate, s-au reperat constrângerile care erodează potenţialul valoric al informaţiei financiar-contabile: modificările legislative frecventele, lacunele şi insuficienţele cadrului normativ, birocraţia excesivă, corupţia, evaziunea fiscală, existenţa opţiunilor agreate normativ privind tratamente şi politici contabile, necorelarea principiilor, deteriorarea dimensiunilor calitative, diseminarea intenţionat distorsionată, liftingul contabil, alienarea faţă de fundamentele eticii, practici specifice contabilităţii creative, publicarea tardivă a raportărilor, reticenţa şi subiectivitatea profesioniştilor contabili. Adiţional, s-a procedat la sublinierea rolului de certificare a auditorului, coroborat cu uniformizarea şi conceptualizarea fundamentelor axiologice ale contabilităţii, alăturate coagulării unei etici organizaţionale viabile şi sustenabile.

Capitolul 2, dedicat celei de-a doua axe de cercetare, enunţată ca Piaţa de capital din România – trecut, prezent şi perspective, a fost destinat cercetărilor privind identificarea reperelor evolutive, normative şi operaţionale proprii pieţei de capital româneşti, conducând spre construirea adecvată a demersului aplicativ subsecvent. Adăugăm că acesta a creionat aspecte privind caracteristicile, rolul, funcţiile, organizarea, funcţionarea pieţei de capital autohtone, în vederea poziţionării coerente a entităţilor cotate în cadrul acesteia. Analiza descriptivă a coordonatelor definitorii ale mediului bursier românesc, este urmată de caracterizarea entităţilor cotate.

Clarificarea conceptelor referitoare la mecanismul de funcţionare, rolul şi importanţa pieţei de capital, ne-a condus spre concluzia că informaţia financiar-contabilă asigură un suport real de concretizare a tranzacţiilor şi trebuie să fie construită cu exigenţă pentru ca să poată răspunde eficient unor rigori specifice obiectivului investiţional final, având în vedere scopul determinant de maximizare a utilităţii acesteia pentru investitori, pe o bază continuă, într-un mediu transparent şi care echilibrează dinamic şi adecvat interesele tuturor părţilor implicate.

Prezentarea evolutivă nuanţată a BVB a permis identificarea reperelor coordinative, comune pieţelor bursiere din regiune (crize politice, riscuri de lichiditate, deficienţe în reglementare, încrederea participanţilor şi cadrul normativ contabil naţional), identificându-se o dezvoltare sub potenţialul apreciat, favorizată de înfiinţarea cu întârziere a pieţelor reglementate,

18


prevalenţa creditului bancar ca formă predominantă de finanţare, reforma tardivă a sistemului de pensii şi scandalurile legate de fondurile de investiţii.

Adăugăm concluzia rezumativă că în contextul pieţelor de capital din Europa Centrală şi de Est, analizând criterii precum capitalizarea pieţei interne, capitalizarea medie pe entitate, numărul de emitenţi, valoarea tranzacţiilor cu acţiuni şi obligaţiuni, BVB este poziţionată la un nivel comparativ cu bursa croată şi cea ungară, dar la o distanţă considerabilă de liderul regiunii, bursa poloneză, care performează sub toate aspectele, cumulând cote de până la 85% din valorile totale ale eşantionului privind criteriile analizate. S-a afirmat că în timp ce entităţile poloneze preferă finanţarea prin instrumente de capital, cele româneşti, croate şi maghiare preferă finanţarea prin credit bancar. S-a concluzionat că deficitul de încredere în mecanismele pieţei bursiere, situat pe fondul unei transparenţe insuficiente, periclitează dezvoltarea la potenţialul real a pieţelor studiate. Se întrevede corecţia decalajelor de dezvoltare prin armonizarea reglementărilor specifice alăturată iniţiativelor de cooperare şi integrare regională.

Identificarea caracteristicilor entităţilor cotate a pornit de la examinarea organizării BVB, a reglementărilor aplicabile domeniului şi criteriilor de listare a emitenţilor, concluzionându-se că sub aspect structural şi instituţional nu există lacune, dar subdezvoltarea pieţei bursiere (generată în parte de segmentarea între SIBEX şi BVB, remediată de fuziunea din 2017 a celor două componente) perpetuează un deficit de încredere în mecanismele pieţei de capital. S-a identificat că, în general, în România, entităţi mari aleg să se listeze pentru a accesa capital extern, cele de dimensiuni mai mici fiind mai reticente, ca urmare a unei slabe capitalizări sau a unei dorinţe de conservare a controlului, coroborată cu o lipsă de transparenţă în relaţiile cu părţile interesate. Complementar, s-au identificat beneficiile listării pe piaţa reglementată de capital prin: îmbunatăţirea profilului emitenţilor, formă de promovare constantă, amplificarea vizibilităţii şi încrederii faţă de părţile interesate, ameliorarea sistemelor endogene de guvernanţă corporativă.

Axa a treia de cercetare, explorată temeinic sub aspect fundamental şi aplicativ prin Capitolul 3 Contabilitatea şi raportarea rezultatului la entităţile cotate pe piaţa de capital din România, a fost conturată cu premisa de a contura dintr-o perspectivă critică coordonatele praxiologice care caracterizează evidenţa şi raportarea rezultatului pentru entităţile cotate pe piaţa românească de capital, cerinţele şi rigorile care subordonează practicile specifice, subsumate exigenţelor calitative de raportare.

Clarificarea aspectelor praxiologice specifice entităţilor cotate pe piaţa de capital privind determinarea şi raportarea rezultatului, ne-a condus spre identificarea unui interes crescut pentru detalierea elementelor care condiţionează nivelul elementelor de rezultat, ca măsură primară a performanţei financiare, vector al diagnosticului financiar şi sursă a cuantificării performanţei bursiere. Prezentarea nuanţată a abordărilor cadrului de reglementare cu privire la evidenţa şi raportarea rezultatului pentru entităţile cotate de la nivel naţional către regional şi internaţional, ne-a facilitat formularea concluziei că în România structurile informaţiei contabile nu sunt doar racordate, ci şi orientate prin construcţie, conţinut şi funcţionalitate către onorarea interesului fiscal, dar se remarcă o latură a deconectării preponderent pentru entităţile cotate.

19


Elaborarea unei comparaţii a sistemelor contabile care coexistă la nivelul UE (anglo-saxon şi continental-european), ne-a condus spre identificarea unei imposibilităţi de convergenţă deplină la nivel comunitar, generate de dificultăţile de atenuare a contrastelor dintre acestea, cauzate de raţionamente, fundamente cutumiare, particularităţi şi valenţe istorice naţionale. Cu toate acestea, implementarea referenţialului internaţional la nivelul entităţilor comunitare cotate, deşi un proces imperfect, a atras beneficii reale pieţelor comunitare de capital, consolidând sectorul financiar.

Problematica asimilării referenţialului contabil internaţional la nivel naţional, în România, a fost abordat sub aspect diacronic şi sincronic, trasându-se o cronologie evolutivă, doctrinară, pe suport normativ, juxtapusă unei cercetări extensive dedicate identificării preliminariilor empirice privind asimilarea IFRS la nivel naţional (efecte, beneficii, insuficienţe). Rezultatele cercetărilor ne-au relevat o serie de realităţi: beneficiile reale în direcţia stimulării mediului de investiţii au fost subminate de norme divergente sau subordonate interesului fiscal, subdezvoltarea pieţei de capital, reticenţa normalizatorilor, disensiunile fundamentale stabilite între reglementările naţionale şi cele internaţionale (şi dificultăţile inerente de interpretare în vederea aplicării adecvate), asistenţa insuficientă în aplicarea IFRS.

Prin analiza cadrului normativ, coroborată cu cea a fundamentelor teoretice, s-au profilat abordările majore privind clasificarea şi determinarea elementelor de rezultat, legându-le de elementele care le condiţionează, s-a identificat conexiunea acestuia cu dimensiunile de performanţă şi poziţie financiară a entităţii, pe un fond al dezbaterilor privind implicaţiile de rang fiscal. Mai mult, printr-un demers analitic de substrat doctrinar, s-a reperat criteriul comun abordărilor divergente privind rezultatul exerciţiului prin preocuparea faţă de profit (şi caracterul prospectiv al acestuia).

Înscriem printre rezultatele lucrării şi identificarea abordării moderne specifice a IFRS privind elementele de rezultat, constatându-se că rezultatul global creionează exhaustiv şi taxonomic modificările valorice ocazionate de activitatea comercială derulată de entitate cu cele generate din deţineri, reflectate direct în valoarea elementelor de activ sau datorie, modelându-se inerent accepţiunea utilizatorului asupra performanţei entităţii.

Analiza multidimensională a cadrului de raportare financiară dedicat entităţilor româneşti cotate a fost completată de prezentarea modelelor de raportare a contului de rezultat. Deşi apreciem utilitatea detalierilor de informaţii, am concluzionat că de preferat ar fi un format simplificat de redare a elementelor de rezultat, care să fie detaliat extensiv prin notele explicative, astfel furnizând investitorului informaţia necesară, în manieră concentrată şi uşor de reperat şi înţeles, în vederea protejării criteriului de inteligibilitate.

În cadrul cercetării metodologice privind opţiunea pentru modelul de raportare a contului de rezultat, plasată la nivelul entităţilor cotate româneşti, s-a identificat faptul că, din raţiuni conservatoare, în marea lor majoritate acestea preferă să elaboreze şi să disemineze o singură situaţie a rezultatului global, să o structureze cu respectarea clasificării conform naturii elementelor de cheltuială. În mod conex, în urma analizei de conţinut a entităţilor româneşti cotate, s-a remarcat faptul că cele mai prevalente alte elemente ale rezultatului global sunt legate de reevaluarea activelor imobilizate, constatate sub aspectul frecvenţei apariţiilor în decursul celor şase ani în care se respectă

20


referenţialul internaţional la nivel individual pentru entităţile cotate. Cu toate acestea, s-a constatat că cele mai multe entităţi raportează un rezultat global la nivelul celui net, fără alte elemente constituente ale rezultatului global.

Totodată, într-un demers comparativ de la nivel individual spre consolidat şi naţional spre străin, s-au analizat din perspectivă metodologică practicile de raportare a rezultatului materializate de către OMV Petrom SA. La nivel individual, s-a identificat un efort suplimentar de raportare conform IFRS, în manieră concentrată, diseminând esenţa demersului către rezultatul global (urmărindu-se criteriul destinaţiei cheltuielilor), şi după cadrul naţional potrivit celui internaţional OMFP nr. 470/2018, care solicită în variantă extensivă demersul către rezultatul net, subordonat vizibil interesului fiscal, pe un parcurs al clasificării după natura cheltuielilor. Raportarea rezultatului de rang consolidat s-a înscris în modelul individual, integrând elementele specifice metodei punerii în echivalenţă, alături de rezultatul pe acţiune.

Demersul comparativ de analiză metodologică şi de conţinut a raportărilor privind rezultatul OMV Petrom SA versus OMV Aktiegesellschaft, ne-a permis să identificăm diferenţe între cadrul românesc şi cel austriac. Entitatea austriacă îşi elaborează raportările cu respectarea prevederilor austriece (nerespectând IFRS), nu calculează rezultatul global la nivel individual, clasifică elementele de cheltuială după natură, omite diseminarea situaţiei modificărilor capitalurilor proprii, nu redă calculaţia privind impozitul pe profit, nici reordonarea cheltuielilor după destinaţie, notele însoţitoare ale raportărilor fiind schematice şi mai puţin transparente.

Perfecţionarea reglementărilor în domeniul guvernanţei corporative constituie o preocupare continuă impusă de caracteristicile mediului economic actual, dominat de incertitudine. Această realitate coroborată cu specificul organizaţional al entităţilor cotate, ne-a motivat să construim axa a patra de cercetare, care coincide Capitolului 4 Conexiunea dintre calitatea raportărilor financiare şi buna guvernanţă corporativă. Implementarea principiilor bunei guvernanţe corporative la nivelul entităţilor cotate la Bursa de Valori Bucureşti. Admitem că identificarea instrumentelor prin care performanţa unei entităţi poate fi amplificată şi fructificată, inclusiv prin atragerea de capitaluri externe de pe pieţele financiare, constituie o arie de interes în problematica studiată şi un demers util pentru toate categoriile de participanţi pe piaţa de capital.

Cercetarea efectuată a abordat interdisciplinar guvernanţa corporativă şi conexiunea acesteia cu piaţa de capital prin: încadrarea guvernanţei corporative în sfera cercetării contabile, conexiunea acesteia cu raportarea financiară şi auditul extern, trasarea delimitărilor conceptuale, redarea critică şi comparativă a teoriilor fundamentale, într-o manieră evolutivă, creionarea viziunii asupra activităţii manageriale, stadiul conformării entităţilor româneşti cotate cu principiile bunei guvernanţe corporative. Înscriem ca rezultat identificarea bunelor practici ale guvernanţei corporative, aplicabile entităţilor cotate şi agreate la nivel internaţional, care determină creşterea performanţelor şi a calităţii raportărilor financiare.

Conform celor argumentate prin demersurile complementare de cercetare, privind clarificarea aspectelor axiologice şi praxiologice specifice bunei guvernanţe corporative proprii entităţilor cotate pe piaţa de capital, guvernanţa corporativă constituie un centru de interes al economiei moderne,

21


având un impact de necontestat în domenii variate, de la contabilitate, finanţe corporative, management, etică în afaceri, drept comercial, sociologie şi psihologie. Întrucât presupune interdependenţă, considerăm că esenţa problematicii guvernanţei corporative se reduce la profilarea modalităţii de interacţiune prolifică şi eficientă dintre părţile interesate în vederea acţionării conjugate pe baza unor valori comune, pentru îndeplinirea scopului final de bunăstare a entităţii şi comunităţii în care activează aceasta.

Cercetarea s-a concretizat şi în conturarea, într-o abordare critică şi comparativă multicriterială, a teoriilor şi modelelor de guvernanţă corporativă prezentate de literatura de specialitate, concluzionându-se că sincretismul este mai degrabă specific domeniului decât disocierea, iar racordarea dinamică la contextul şi cerinţele mediului economic este un imperativ al performanţei sustenabile multidimensionale.

Modelarea conceptuală a conexiunilor stabilite între implementarea referenţialului internaţional, activitatea de audit financiar şi adoptarea principiilor bunei guvernanţe corporative specifice entităţilor cotate a condus spre reliefarea sinergiei celor trei elemente care garantează calitatea demersurilor de raportare financiară, consolidând percepţia atributelor de încredere, transparenţă şi integritate, responsabilizând părţile implicate şi asigurând durabilitatea activităţii. Mai mult, s-a emis propunerea ca periodic, cu o frecvenţă anuală, integrată unei strategi multianuale, să se evalueze sistemul endogen de guvernanţă corporativă al entităţii în vederea racordării acestuia la cerinţele dinamice ale mediului economic.

Totodată, s-a investigat, predilecţia entităţilor cotate la BVB privind selectarea auditorului extern şi în primul rând s-a concluzionat că se respectă cerinţa obligatorie de auditare externă a raportărilor financiare. În al doilea rând, în marea lor majoritate, emitenţii tind să contracteze servicii de audit financiar extern de la entităţi specializate prezente pe piaţa de profil autohtonă. În timp ce în marea lor majoritate entităţile aparţinând categoriei Premium se îndreaptă spre serviciile de audit furnizate de Big Four, în vizibil contrast, entităţile listate la categoria Standard a BVB preferă să contracteze acest tip de servicii de la entităţi autohtone de specialitate.

Reperarea coordonatelor conceptuale de bază a fost posibilă ca urmare a elaborării unei analize longitudinale privind reglementarea şi promovarea bunei guvernanţe corporative în România. Acestea au fost integrate într-un studiu sistemic privind evaluarea şi evoluţia gradului de conformare a entităţilor cotate cu codul de guvernanţă corporativă (CGC) elaborat de BVB. În consecinţă, s-a conturat un studiu de determinare a tendinţei şi a gradului de implementare a coordonatelor axiologice şi praxiologice specifice bunei guvernanţe corporative la nivelul entităţilor cotate la BVB. Potrivit rezultatelor înregistrate în perioada de aplicabilitate a noului CGC al BVB (2015-2017), în linii generale, s-a constatat intensificarea interesului şi creşterea gradului de conformare a entităţilor cotate, la ambele categorii (Premium şi Standard).

Studiul s-a concluzionat prin faptul că entităţile româneşti cotate acordă o atenţie crescută acestei problematici, ceea ce ne confirmă faptul că acestea identifică o reală valoare în implementarea adecvată a bunelor practici de afaceri şi guvernanţă corporativă. Această valoare are impact şi dincolo de spectrul operaţional sau mediului endogen al entităţii, afectând pozitiv performanţa bursieră a emitenţilor. Iterăm faptul că investitorul modern

22


devine tot mai conştient de implicaţiile morale ale propriilor plasamente şi caută să echilibreze cerinţele de randament cu coordonatele privind responsabilitatea activă faţă de mediu şi comunitate.

În ciuda identificării unei corelaţii directe, dar de nivel scăzut, între variabilele studiate, ca urmare a testării prin modelarea de regresie unifactorială (prin SPSS 23) a relaţiei stabilite între preţul acţiunii (variabilă dependentă) şi scorul de guvernanţă corporativă (variabilă independentă), acest lucru nu posedă valoare predictivă asupra evoluţia cotaţiilor bursiere, contrar aşteptărilor iniţiale. Înscriem ca şi rezultat identificarea corelaţiei directe dintre evoluţia favorabilă a cursului bursier şi ameliorarea scorului de guvernanţă corporativă şi adăugăm că pentru amplificarea certitudinii statistice şi a valorii prospective, în modelul de regresie ar trebui integrate şi alte variabile privitoare la performanţa financiară şi cea bursieră a emitenţilor.

Continuând demersurile celor patru axe de cercetare anterioare, în intenţia de a întregi oportun, complex şi interdisciplinar problematica lucrării, s-a dezvoltat cea de-a cincea axă de cercetare, dedicată Capitolului 5 Conexiunea dintre calitatea raportărilor financiare şi performanţă. Impactul comunicării financiare asupra performanţelor bursiere ale entităţilor cotate la Bursa de Valori Bucureşti. Această axă finală a fost rezervată prezentării coordonatelor teoretice şi testarea acestora prin demersurile de identificare a impactului imprimat de eficienţa comunicării financiare a rezultatelor asupra performanţei bursiere a entităţilor româneşti cotate şi a calităţii raportărilor financiare ale acestora.

Privitor la demersul dedicat identificării unei conexiuni între performanţa financiară (rezultatul pe acţiune, rentabilitatea activelor, rentabilitatea financiară, levierul financiar, valoarea contabilă a unei acţiuni, activ total, coeficientul de capitalizare bursieră, preţul raportat la valoarea contabilă a unei acţiuni, randamentul dividendului) şi cea bursieră, în urma derulării analizelor econometrice bazate pe modelul de regresie multifactorială dezvoltat pe date multianuale tip panel (prin EViews 7), putem afirma că modelele anticipate au stabilit corelaţii reale între variabilele implicate, însă nu posedă caracter de previziune, doar constatativ. Performanţa financiară afectează evoluţia preţului pe acţiune, dar se întrevede dificilă construirea unui model cu valoare predictivă, datorită subdezvoltării pieţei de capital româneşti şi a problemelor inerente imprimate de această realitate asupra selectării unui eşantion reprezentativ. În acest sens, s-a concluzionat că ar trebui extinsă perioada de analiză, delimitarea pe domenii de activitate a entităţilor, în vederea identificării unor modele aplicabile la nivel sectorial.

Finalitatea studiului privind identificarea legăturii dintre performanţa financiară (măsurată prin rezultat pe acţiune, rentabilitatea activelor, activ total, cash flow operaţional raportat la activ total) şi calitatea raportărilor financiare (estimată prin nivelul angajamentelor nediscreţionare, potrivit modelului lui Dechow et. al., 1995), ne-a condus spre rezultate similare.

Subsecvent, cercetările de tip econometric dedicate măsurării influenţei manifestate de rezultatului pe acţiune şi a rezultatului global pe acţiune asupra preţului pe acţiune s-a concretizat în identificarea a două modele relevante din perspectivă econometrică, de tip regresie unifactorială construită pe date multianuale tip panel, potrivit metodei Random Effects. Ambele modele sunt alcătuite dintr-o variabilă dependentă şi una independentă, care

23


leagă preţul acţiunilor de rezultatul pe acţiune, iar al doilea preţul acţiunilor de rezultatul global pe acţiune. Menţionăm că datele de la baza acestora au cuprins numărul maxim de entităţi cotate fără întreruperi la BVB în cadrul categoriilor Standard şi Premium, în perioada 2012 – 2017, care au diseminat toate informaţiile relevante studiilor elaborate, din care s-au eliminat emitenţii din sectorul de intermediere financiară, rămânând cu un eşantion funcţional de 57 de entităţi. Datele primare au fost structurate într-o bază de date tip panel în care entităţile au fost urmărite şi sub aspectul evoluţiei în timp, fiind considerate în individualitatea lor şi nefiind omogenizate matematic.

Valorile estimate ale coeficienţilor în ambele modele econometrice au demonstrat că cele două variabile independente din cele două modele individuale sunt extrem de similare, explicând acelaşi fenomen, fapt ce conduce la valori aproximativ identice ale coeficienţilor asociaţi. Acest fapt ne relevă că este suficient să estimăm un singur model cu oricare dintre cele două variabile independente propuse şi admitem că acest fapt era de aşteptat având în vedere faptul că rezultatul global se determină pornind de la rezultatul net al perioadei integrând şi alte elemente ale rezultatului global.

Adăugăm că, prin confirmarea validităţii modelelor econometrice estimate, se confirmă existenţa unei legături cantitative reale între evoluţia bursieră a companiilor din componenţa eşanţionului, sub aspectul preţului pe acţiune, şi indicatorii referitori la rezultatul pe acţiune, atât la nivel net, cât şi la cel global. Considerând aceste rezultate, nu putem afirma că din perspectiva investitorului rezultatul net este mai valoros decât cel global, întrucât calculele demonstrative efectuate, care fac uz de instrumentarul propriu econometriei, au dovedit valoarea informaţională extrem de similară sub aspectul corelaţiei şi determinării evolutive a preţului pe acţiune. Admitem faptul că practica şi literatura suport de specialitate construieşte indicatori şi rate pornind de la rezultatul net, în detrimentul celui global, iar o explicaţie în acest sens ar fi primatul nivelului operaţional, de exploatare în dezideratul de durabilitate şi profitabilitate a entităţilor. În consecinţă, elementele recunoscute în rezultatul global, conexe rezultatului net, nu condiţionează intrinsec evoluţia cotaţiei acţiunilor, iar acest rol este îndeplinit de performanţa în sine, la nivel operaţional, respectiv general al activităţii.

Concluzionând, cercetările teoretico-aplicative derulate au atras validarea ipotezelor specifice privind validitatea conexiunii stabilite între rezultatul net şi cel global cu cotaţia bursieră a acţiunilor, dar, în subsidiar, au condus spre reliefarea insuficienţelor reale proprii pieţei de capital româneşti, situate din perspectiva cerinţelor noastre de cercetare la nivelul unui numărul redus de entităţi cotate, care să fie profitabile pe o perioadă îndelungată de timp. Aceste limitări erodează posibilitatea construirii unor modele econometrice viabile şi împiedică emiterea de concluzii relevante, cu caracter general, considerând stringenţele de relevanţă a variabilelor.

Considerând toate cele prezentate argumentativ, trebuie să facem menţiune cu privire la ipotezele de cercetare stabilite în etapele incipiente de tip epistemologic, de construire a demersului şi testate ulterior prin cercetările complementare de ordin fundamental şi aplicativ. Ipotezele au fost testate sub aspectul validităţii prin întrepătrunderea demersurilor sinergice de cercetare ale celor cinci capitole complementare, iar stadiul validării acestora este centralizat prin tabelul 2.

24


Tabelul 2. Validarea sau invalidarea ipotezelor de cercetare enunţate

Enunţul ipotezei de cercetare Rezultat Argument

I1. Raportările financiare constituie sursa principală de informaţii utilizată în procesul de fundamentare a deciziilor de investiţii pe

piaţa de capital.

Validare Demersurile teoretico-aplicative de cercetare n-au condus spre recunoaşterea utilităţii şi a valorii de informare a raportărilor financiare, în general, şi a celor privind rezultatul, în mod particular.

I2. Investitorii folosesc raţionamente decizionale legate de elemente de rezultat, ca vectori primari ai performanţei financiare, în vederea fundamentării deciziilor de investiţii

pe piaţa de capital.

Validare Cercetările ne-au confirmat faptul că investitorii îşi bazează raţionamentele decizionale pe elemente de rezultat alături de indicatori calculaţi pe baza acestora.


Validare Studiile derulate ne-au confirmat faptul că performanţa financiară are un real impact asupra performanţei bursiere, însă limitările eşantionului la care am avut acces nu ne-a permis construirea unui model econometric cu valoare de previziune.

I4. În fundamentarea deciziilor de investiţii, investitorii bursieri acordă o atenţie sporită

rezultatului global în detrimentul rezultatului net.

Invalidare

Cercetarea bazată pe regresia multifactorială dezvoltată pe date multianuale, tip panel, ne-a demonstrat faptul că investitorii acordă acelaşi nivel de importanţă ambelor măsuri ale rezultatului: net şi global. Afirmaţia este argumentată şi de modalitatea de determinare a rezultatului global, pornind de la rezultatul net şi înglobând elementele recunoscute direct în profit sau pierdere.

I5. Investitorii atribuie valoare respectării exigenţelor de bună practică privind

guvernanţa corporativă a entităţilor cotate, în calitatea lor de garant al calităţii raportărilor

financiare.

Validare

În ciuda invalidării modelului de regresie unifactorială care leagă preţul acţiunilor de scorul de guvernanţă corporativă, am identificat o corelaţie directă, deşi slabă, între cele două variabile. Totodată, cercetările anterioare şi suportul teoretic, anticipau validarea acestei ipoteze.

I6. Entităţile cotate acordă un interes crescând integrării dimensiunilor axiologice şi praxiologice ale guvernanţei corporative, garant al calităţii raportărilor financiare.

Validare

Ca rezultat al cercetării de fond privind conformarea emitenţilor de la categoriile Premium şi Standard cu codul de guvernanţă corporativă al BVB, ipoteza a fost validată prin prisma identificării unui trend de conformare amplificată în spectrul temporal analizat.

Sursă: Prelucrare proprie

25


METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

Problematica reprezentată de calitatea raportărilor financiare este una extrem de ofertantă din punct de vedere al demersului de cercetare, ceea ce ne permite adoptarea unei abordări constructive pentru o fundamentare cât mai solidă a obiectivelor cercetării şi o validare cât mai temeinică a acesteia. Referitor la poziţionarea epistemologică, tema propusă spre cercetare, se situează la interferenţa dintre două paradigme complementare, pozitivism şi constructivism, fapt care imprimă o anumită direcţie şi metodologie de cercetare şi validare a rezultatelor, în consecinţă evenimentele şi fenomenele economice observate constituie sursă a cunoaşterii, dar trebuie trecute inerent prin filtrul înţelegerii şi raţionamentului uman profesional cu scopul formulării unor concluzii viabile. Problematica lucrării imprimă constrângerea cristalizării unei cercetări sincretice, de rang interdisciplinar, care să culeagă într-un parcurs progresiv şi sinergic aspecte regăsite în contabilitate, sisteme contabile comparate, audit, guvernanţă corporativă, analiză şi diagnostic economico-financiar, statistică, econometrie şi pieţe de capital.

Menţionăm că metodologia cercetării formulează asocierea oportună a unui mix de metode sinergice în scopul facilitării şi medierii coerente a înţelegerii scopului cercetării şi a rezultatelor obţinute. Prin urmare, lucrarea îmbină cercetarea teoretică, prin intermediul căreia sunt delimitate, dintr-o perspectivă complexă şi critică, aspectele conceptuale privind problematica de cercetare identificată, cu cercetarea empirică ce urmăreşte analiza informaţiilor financiar-contabile şi non-financiare prezentate de entităţile cotate, sub aspectul centrelor de interes prestabilite epistemologic.

În vederea îndeplinirii obiectivelor formulate, se impune ca lucrarea să fie temeinic fundamentată, iar rezultatele să fie validate prin utilizarea unui ansamblu de metode ale cercetării ştiinţifice. În primul rând, cercetarea teoretică (documentară, fundamentală) vizează prezentarea sintetică a teoriilor contabile de referinţă şi a cadrului de reglementare (cercetare de tip normativ), conturându-se adecvat coordonatele calitative care trebuie urmărite la elaborarea situaţiilor financiare, alături de metodele de valorificare a informaţiilor furnizate de către acestea şi de maximizarea utilităţii acestora din perspectiva investitorului activ pe piaţa de capital. Adiţional, se impune ca cercetarea să fie elaborată în sensul dezvoltării teoretice şi conceptuale a tematicii abordate în vederea formulării unor modele explicative utile demersului de cercetare. Datorită complexităţii temei de cercetare propuse, este imperativă consultarea unei mari diversităţi de surse bibliografice care să fundamenteze corect şi complet demersul şi coerenţa lucrării. Menţionăm că au fost utilizate metode precum documentarea şi analiza documentară, menită să fructifice referinţele bibliografice. Prin urmare, documentarea teoretică incipientă (cărţi de specialitate, articole şi studii ştiinţifice) este succedată de documentarea privind partea aplicativă, prelucrarea informaţiilor şi interpretarea rezultatelor obţinute.

Tematica lucrării este încadrată organic în contextul interferenţelor dintre exigenţele cadrului normativ naţional şi cerinţele reglementărilor

26


contabile europene şi internaţionale, accentul fiind pus asupra percepţiei privind conceptul de performanţă. Nucleul demersurilor de cercetare îl constituie funcţia strategică a contabilităţii, manifestată în procesele de diseminare a poziţiei şi performanţei entităţii, de informare a părţilor interesate privind activitatea entităţii, influenţarea comportamentului investitorului, dar mai pregnant în fundamentarea deciziilor pertinente, documentate şi eficiente, economice în general şi investiţionale în particular.

În al doilea rând, utilizând baza teoretică furnizată de către partea conceptuală a cercetării, prin intermediul cercetării empirice sau aplicative teoria este verificată prin observarea directă a realităţii utilizând deopotrivă metode calitative şi cantitative de cercetare, în vederea conturării unei imagini cât mai complexe asupra impactului informaţiilor prezentate de către raportările financiare asupra comportamentului investitorilor pe piaţa de capital. În acest context, accentul cade asupra vectorilor privind elementele de rezultat şi coordonatele calitative ale raportărilor financiare.

Metodele de natură matematică şi statistică selectate pentru a fi utilizate pentru a răspunde ipotezelor şi obiectivelor subordonate sunt: analiza longitudinală, analiza comparativă statică şi dinamică, analiza factorială, analiza variaţiei şi corelaţiei, analiza trendului, analiza seriilor cronologice pe baza indicilor individuali, a ritmului mediu de variaţie, metoda scorurilor, metoda regresiei liniare simple, metoda regresiei multifactoriale pe serii de date, analiza tendinţei, reprezentarea grafică a evenimentelor şi fenomenelor investigate. Acestora li se alătură observaţia neparticipativă, investigaţia (culegerea, sistematizarea, analiza şi interpretarea datelor, studierea rapoartelor financiare) şi logica sau raţionamentul utilizat în conturarea concluziilor (inductiv, deductiv şi abductiv). Dată fiind complexitatea temei de cercetare, metode financiare şi contabile de analiză, trebuie completate pe parcursul elaborării studiului empiric cu metode statistice, iar analiza fundamentală şi statistică trebuie susţinută de analiza grafică. Toate acestea sunt însoţite de metode complementare: analiza, sinteza, clasificarea, comparaţia, documentaţia şi studiul de caz. În consecinţă, cercetarea documentară a suportului normativ al tematicii, articolelor ştiinţifice, studiilor şi analizelor de referinţă şi a cărţilor de specialitate este completată de metode calitative şi cantitative de cercetare.

Metodele de cercetare selectate pentru susţinerea demersurilor lucrării sunt subordonate principiului unităţii între cercetarea cantitativă şi cercetarea calitativă, îmbinându-le adecvat pentru a putea conduce către finalitatea obţinerii unor rezultate elocvente. Învederăm că informaţiile colectate pentru caracterizarea eşantionului supus cercetărilor sunt prelucrate şi analizate în concordanţă cu ipotezele şi obiectivele de cercetare ale lucrării. Prin urmare, metodologia cercetării trebuie cuprindă un mix echilibrat de analiză fundamentală, analiză grafică şi statistică, aplicându-se metode matematice, statistice de corelaţie şi de regresie, medie şi abatere, metode specifice analizei fundamentale în demersul de verificare a ipotezelor lucrării, pe demersul conturat coerent de obiectivele prestabilite.

Beneficiile aduse de rezultatele cercetării se măsoară în termeni de îmbunătăţire a procesului de elaborare a raportărilor financiare pentru entităţile cotate pe piaţa de capital şi ameliorare a gradului de înţelegere a investitorilor privind informaţiile diseminate, alături de conturarea unei

27


imagini mai clare asupra reacţiei investitorilor la caracteristicile comunicării financiare. Trebuie amintit totodată că ameliorarea calităţii raportărilor financiare, şi în consecinţă a informaţiilor conţinute de acestea, va duce în mod cert la consolidarea reală a încrederii participanţilor în pieţele de capital, premisa de bază a constituirii şi funcţionării eficiente a acestora din urmă.

CONTRIBUŢII PROPRII, LIMITE ŞI PERSPECTIVE ALE CERCETĂRII

Cercetarea întreprinsă a fost condiţionată sub raport structural de întrebarea de cercetare, segmentată prin întrebările fiecărei axe de cercetare, şi difuzarea acesteia pe ipoteze ale cercetării şi obiective specifice. În consecinţă, îndeplinirea dezideratelor de cercetare s-a concretizat în formularea unor abordări şi perspective analitice proprii care aduc contribuţii la completarea literaturii de specialitate, pe segmentul specific cercetat.

Trebuie să amintim în manieră sintetică principalele contribuţii proprii formalizate prin rezultatele demersurilor teoretico-aplicative care au dezvoltat tematica lucrării de cercetare abordată, prin tabelul 3., urmărind progresia imprimată de arhitectura trasată a demersului de cercetare:

Tabelul 3. Contribuţiile proprii

Axa de cercetare Contribuţiile proprii

Axa 1. Calitatea şi utilitatea

informaţiilor financiar –

contabile pentru deciziile

investiţionale. Obstacole şi constrângeri

confruntarea comparativă a dimensiunilor informaţiei financiar-contabile şi a celei non-financiare, în contextul dinamicii coordonatelor europene şi a dezbaterilor curente privind raportarea integrată şi sustenabilă;

clarificarea într-o abordare evolutivă şi argumentativă a conceptelor proprii caracteristicilor calitative ale informaţiilor financiar-contabile, corelându-le cu principiile fundamentale ale contabilităţii;

identificarea scopului juxtapus cerinţelor de raportare financiară aplicabile entităţilor, dintr-o perspectivă integrativă, care contextualizează şi leagă parcursul naţional, european şi internaţional;

conturarea utilităţii manifestate de informaţia financiar-contabile pentru deciziile adecvate de investiţii, din centrul stringenţelor reale ale investitorului într-o eră a globalizării şi tehnologizării progresive;

analiza coordonatelor determinante ale calităţii informaţiilor financiar-contabile în vederea identificării limitelor, obstacolelor şi constrângerilor;

trasarea cronologică a etapelor evolutive proprii pieţei de capital româneşti;

Axa 2. Piaţa de capital din

România – trecut, prezent şi

perspective

caracterizarea Bursei de Valori Bucureşti, în calitate de unic reprezentant al pieţei autohtone reglementate de capital, dintr-o perspectivă comparativă, care determină locul acesteia între statele central şi est-europene;

Axa 3. Contabilitatea şi

raportarea rezultatului la

entităţile cotate pe piaţa de capital

din România

analiza premiselor de implementare a IFRS în România, într-o abordare integrativă şi multifactorială cuprinzând context, doctrină, mecanisme, beneficii, insuficienţe, preliminarii empirice;

analiza comparativă a caracteristicilor fundamentale proprii sistemelor contabile care coexistă la nivelul Uniunii Europene (sistemul contabil anglo-saxon şi sistemul european-continental) în vederea reliefării stringenţei de unitate în reglementare, raportare şi interpretare;

28


creionarea reperelor cronologice privind adoptarea referenţialului internaţional la nivel comunitar, cu relevarea impactului şi a beneficiilor directe asociate demersului de convergenţă;

conturarea nivelului de asimilare a IFRS la nivel naţional, comunitar şi internaţional;

descrierea argumentativă a procesului de asimilare a IFRS în România, de la diacronic spre sincronic, într-o cronologie normativă şi doctrinară;

cercetarea literaturii de specialitate în vederea identificării studiilor elaborate cu privire la raportarea conform IFRS a entităţilor româneşti cotate, în vederea sumarizării efectelor, beneficiilor şi insuficienţelor atrase de asimilarea referenţialului internaţional;

problematizarea şi analiza cadrului normativ de raportare financiară aplicabil entităţilor româneşti cotate;

identificarea printr-o analiză comparativă multicriterială a abordărilor multidimensionale privind rezultatul exerciţiului (doctrinară, dialectică, accepţiunile performanţei, cuprinderea referenţialului internaţional şi a elementelor determinante);

centralizarea abordărilor fundamentale privind determinarea rezultatului (modele practice şi teoretice, corelate cu valenţele informative);

reperarea rezultatelor cercetărilor comparative anterioare privind utilitatea rezultatului global şi a rezultatului net;

analiza critică şi identificarea modalităţilor de raportare a rezultatului net şi global conform cadrului naţional, european şi internaţional;

elaborarea unei cercetări metodologice şi de conţinut privind opţiunea de prezentare a contului de rezultat în cazul entităţilor româneşti cotate;

întocmirea unui studiu metodologic privind contabilitatea şi raportarea rezultatului la OMV Petrom S.A., în două etape comparative, de la nivel individual la consolidat, iar apoi de la nivel autohton către cel austriac;

Axa 4. Conexiunea dintre calitatea

raportărilor financiare şi buna

guvernanţă corporativă.

Implementarea principiilor bunei

guvernanţe corporative la

nivelul entităţilor cotate la Bursa de Valori Bucureşti

conturarea guvernanţei corporative ca direcţie de cercetare în contabilitate, modelată de evoluţia fenomenului globalizării, cu identificarea modelelor, a mecanismelor şi principiilor axiale;

elaborarea unei paralele multicriteriale (implementare, structură, acţionariat, preocupare, surse de finanţare predilecte, avantaje şi insuficienţe) între modelul anglo-saxon şi cel german de guvernanţă corporativă, ca singure cadre reprezentate la nivel european;

identificarea cazurilor notabile privind eşecurile guvernanţei corporative în vederea reliefării cauzelor generatoare şi a stimulentelor de dezvoltare sub aspect axiologic şi praxiologic din domeniu;

elaborarea unei sinteze multidimensionale din perspectivă comparativă a principalelor teorii actuale de guvernanţă corporativă;

determinarea complexă a reperelor privind reglementarea şi promovarea bunei guvernanţe corporative în România (context internaţional, cadru normativ, factori de impact, vectori direcţionali, etape şi evoluţii);

modelarea conceptuală, din perspectiva entităţilor cotate, a relaţiei şi interconexiunilor stabilite între implementarea referenţialului contabil internaţional, activitatea de audit financiar şi racordarea la principiile bunei guvernanţe corporative, identificându-se impactul sinergic al acestora asupra calităţii informaţiei financiar-contabile raportate;

identificarea preferinţelor entităţilor româneşti cotate privind selectarea auditorului financiar din rândul auditorilor locali sau reprezentant al marilor companii internaţionale de profil (Big Four);

elaborarea unei cercetări empirice privind implementarea principiilor guvernanţei corporative la nivelul entităţilor cotate la BVB, prin atribuirea unui scor individual la nivel de entitate (analizate static şi dinamic), care să cuantifice gradul de conformare a acesteia cu bunele practici;

derularea unui studiu destinat cuantificării impactului implementării principiilor guvernanţei corporative asupra cursului bursier la nivelul entităţilor cotate la BVB;

29


Axa 5. Conexiunea dintre calitatea

raportărilor financiare şi performanţă. Cuantificarea

impactului comunicării

financiare asupra performanţei

bursiere a entităţilor cotate la

Bursa de Valori Bucureşti

construirea unui studiu privind cuantificarea impactului performanţei financiare asupra celei bursiere la nivelul entităţilor cotate la BVB;

elaborarea unui studiu privind cuantificarea impactului performanţei financiare asupra calităţii raportărilor la nivelul entităţilor cotate la BVB;

conturarea unei cercetări referitoare la identificarea impactului pe care rezultatul pe acţiune îl manifestă asupra preţului pe acţiune la nivelul entităţilor cotate la BVB;

cristalizarea unei cercetări referitoare la identificarea impactului pe care rezultatul global pe acţiune îl imprimă asupra preţului pe acţiune la nivelul entităţilor cotate la BVB;

eficientizarea procesului de comunicare prin propunerea unui model de raportare non-financiară privind performanţa multidimensională.

Sursă: Prelucrare proprie Îndreptându-ne atenţia către registrul limitelor inerente reperate prin

construcţia, cristalizarea dezideratelor de analiză şi elaborarea subsecventă a cercetării, învederăm o serie de insuficienţe specifice demersurilor de cercetare dezvoltate în prezenta lucrare. Amintim în primul rând complexitatea problematicii abordate, situate la interferenţa domeniilor contabil, financiar, management şi audit, mai specific a conceptelor atrase de contabilitatea şi raportarea rezultatului, implementarea viziunii referenţialului contabil internaţional, limitele şi exigenţele pieţei de capital, exigenţele bunei guvernanţe corporative şi ale activităţii eficiente de audit, performanţa financiară şi cea bursieră a emitenţilor, alături de conexiunile, condiţionările şi mecanismele funcţionale atribuite legăturilor stabilite între acestea.

Adăugăm în sfera limitelor percepute şi identificate lipsa unor criterii de măsurare concretă a calităţii raportărilor financiare aliniate percepţiilor investitorului, acestea fiind puternic ancorate în abstract, ca urmare a naturii intrinseci a acestei coordonate a performanţei.

Reiterăm faptul că parcursul de modelare şi selectare a unui eşantion reprezentativ se dovedeşte foarte dificil, considerând stringenţele de stabilire a unor constante la nivel de raportare şi constatăm în acest sens că referenţialul internaţional, reprezentat de IFRS, este aplicabil la nivel individual doar cu începere din 2012, iar, la nivelul indicatorilor de profitabilitate şi performanţă, pentru a fi relevanţi în semnificaţii şi implicit în analizele conexe derulate pe baza lor, suntem condiţionaţi a ne limita la entităţile generatoare de profit, pe o perioadă îndelungată de timp, iar un număr restrâns de entităţi solicită pe un termen mai extins de analiză. Admitem realitatea că un astfel de demers este foarte limitativ şi ne vedem în imposibilitatea dezvoltării adecvate a acestuia, cel puţin pentru realităţile momentului, specifice pieţei româneşti de capital.

Problema identificată sub raportul proiectării unor modele econometrice este reprezentată de nivelul slab de dezvoltare a pieţei româneşti de capital, mai exact a Bursei de Valori Bucureşti, care la 01.04.2018 cota un număr redus, de doar 80 de entităţi tranzacţionabile la categoriile Standard şi Premium, iar structura acestora pe sectoare de activitate se prezenta cu o ridicată eterogenitate asociată unei lipse de echilibru, ceea ce atrage mari dificultăţi în proiectarea studiilor ce au ca obiect modelarea econometrică care să conducă spre rezultate relevante predictive cu aplicabilitate generală.

30


Adiţional consemnăm ca limită a cercetării imposibilitatea generalizării rezultatelor cercetărilor de ordin econometric, periclitate de către imperfecţiunile realităţilor specifice pieţei româneşti de capital, ceea ce ne limitează demersul la statutul de elaborare a unor studii demonstrative, impunându-se continuarea cercetării prin îndreptarea atenţiei către pieţe de capital mai dezvoltate, care cotează un număr semnificativ de entităţi din industrii diferite, cu volume de tranzacţionare şi capitalizări bursiere considerabile, eliminându-se problematica coagulării unui eşantion relevant.

Învederăm nevoia de a reliefa perspectivele privind dezvoltarea ulterioară a demersurilor de cercetare elaborate şi reliefate în prezenta lucrare, care subsumează în principal următoarele direcţii exploratorii, de natură fundamentală şi empirică, conexe tematicii abordate: identificarea practicilor de raportare integrată proprii entităţilor cotate

româneşti coroborate cu implicaţiile acestora asupra performanţei financiare şi a celei bursiere a entităţilor;

conturarea practicilor de raportare pe segmente proprii entităţilor cotate româneşti, alături de implicaţiile imprimate de acestea;

reperarea dimensiunilor privind raportările non-financiare specifice entităţilor româneşti cotate;

identificarea coordonatelor specifice raportării integrate şi stadiul practicilor specifice problematicii la nivel naţional şi internaţional;

analiza metodologică şi punctuală a impactului trecerii pentru prima dată la IFRS, sub aspectul poziţiei şi performanţei financiare a entităţii;

sondarea percepţiilor utilizatorilor (în principal ale investitorilor) privind calitatea raportărilor financiare diseminate de către entităţile cotate pe piaţa de capital românească;

extinderea demersului comparativ de analiză a pieţei de capital româneşti şi asupra altor state europene cu caracteristici similare;

elaborarea unui studiu comparativ privind codul de guvernanţă corporativă al BVB, raportat la burse similare sau situate la un nivel superior de dezvoltare;

elaborarea unei analize econometrice integrative şi multianuale privind conexiunea dintre preţului acţiunilor, măsuri ale performanţei financiare şi implementarea bunelor practici de guvernanţă corporativă;

elaborarea unei analize econometrice multianuale, direcţionate asupra entităţilor cotate delimitate pe sectoare de activitate, privind conexiunea dintre preţului acţiunilor şi indicatorii de analiză specifici pieţei de capital.

Considerăm că, la nivelul unei entităţi, delimitarea raţională între aspectele financiare şi non-financiare conduce nemijlocit către conştientizarea importanţei sinergice a acestor laturi complementare, care se răsfrâng ulterior asupra percepţiilor endogene şi exogene privind performanţa acesteia, formate de părţile interesate, în principal de către investitorii potenţiali şi actuali. Apreciem că îndeplinirea obiectivelor de performanţă economică, înscrise într-un registru propriu bunei guvernanţe corporative, suprapuse unui angajament activ privind responsabilitatea socială şi protecţia mediului, constituie o reală provocare pentru entităţi, părţi interesate şi sistemele economice în ansamblu. Admitem adiţional faptul că cererea extinsă de informaţii disciplinează managerii şi practicile entităţilor, impulsionate în acest mod să conveargă către sustenabilitatea progresului.

31


REFERINŢE BIBLIOGRAFICE (SELECTIVE) Cărţi (carte clasică sau e-book): 1. Achim, M.V., Borlea, S.N., 2013. Corporate governance and business

performances. Modern approaches in the new economy. Riga: Lambert Academic Publishing;

2. Andone, I.I., Georgescu, I.C., Toma, C., Solomon, D.-C. S., 2013. Metodologia şi etica cercetării ştiinţifice în contabilitate şi sisteme informaţionale. Iaşi: Editura Tehnopress;

3. Apostol, C., 2015. Adoptarea bunelor practici de guvernanţă corporativă de către companiile din România. Bucureşti: Editura ASE;

4. Barker, R. M., 2010. Corporate Governance, Competition, and Political Parties. Explaining Corporate Governance Change in Europe. Oxford: Oxford University Press;

5. Balteş, N. (coord.), Comăniciu, C., Sava, R., Brătian, V., Ciuhureanu, A.T., Moroşan, A., 2013. Analiza economico-financiară a întreprinderii. Ediţia a II-a. Sibiu: Editura Universităţii „Lucian Blaga”;

6. Bâtcă-Dumitru, C.-G., 2017. Contabilitate şi raportare financiară. Bucureşti: Editura CECCAR;

7. Benţa, A., Benţa, M., Croitoru, R., 2017. Tratat de contabilitate practică. Contabilitate aplicată. Bucureşti: Editura C.H. Beck;

8. Bîgioi, A.D., 2015. Aplicarea conceptelor privind guvernanţa corporativă în cadrul entităţilor din România. Colecţia Contabilitate. Bucureşti: Editura ASE;

9. Brealey, R., Myers, S., 2006. Principles of corporate finance. Boston: McGraw-Hill Education;

10. Brink, A., 2011. Corporate Governance and Business Ethics. Bayreuth: Springer Science Business Media;

11. Bucur, V., Bădicu, G., 2015. Contabilitatea rezultatelor financiare şi performanţa entităţilor de telecomunicaţii. Chişinău: Editura Academiei de Studii Economice a Moldovei;

12. Caraman-Hudea, O.S., 2015. Incursiune în lumea teoriilor economice şi a modelelor asociate. Bucureşti: Editura Pro Universitaria;

13. Călin, O., Man, M., Nedelcu, M. V., 2008. Contabilitate managerială. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică;

14. Damodaran, A., 2014. Minighid de evaluare a companiilor listate. Cum să evaluezi o companie, să alegi un portofoliu şi să faci profit. Bucureşti: Editura Publica;

15. Dima, F.C., 2009. Dezvăluiri privind normalizarea şi reglementarea în contabilitate. Bucureşti: Editura Independenţa Economică;

16. Dima, I.C., Man, M. 2015. Modelling and Simulation in Management: Econometric Models Used in the Management of Organizations. [ebook] ISBN 978-3-319-16591-2, ISBN 978-3-319-16592-9. Switzerland: Springer International Publishing;

17. Dinu, E., Săvoiu, G., Dabija, D.-C., 2017. A concepe, a redacta şi a publica un articol ştiinţific. Ediţia a II-a. Bucureşti: Editura ASE;

32


18. Dobre, F., 2015. Rolul guvernanţei corporative în vederea îmbunătăţirii calităţii auditului financiar. Bucureşti: Editura ASE;

19. Dragotă, M. (coord.), Dragotă, V., Handoreanu, C., Stoian, A., Şerbănescu, C.I., Obreja Braşoveanu, L., 2009. Pieţe financiare: structură, instituţii, instrumente, reglementări. Bucureşti: Editura ASE;

20. Dragotă, V., Obreja Braşoveanu, L., Dragotă, I.-M., 2012. Management financiar. Volumul I – Diagnosticul financiar al companiei. Ediţia a doua. Bucureşti: Editura Economică;

21. Dragotă, V., Obreja Braşoveanu, L., Dragotă, I.-M., 2016. Management financiar. Volumul II – Management financiar strategic. Ediţia a doua. Bucureşti: Editura Economică;

22. Du Rietz, S., 2013. Accounting in the field of governance. Stockholm: University School of Business;

23. Duţescu, A., 2000. Informaţia contabilă şi pieţele de capital. Bucureşti: Editura Economică;

24. Elliott, B., Elliott, J, 2011. Financial accounting and reporting. Fourteenth Edition. Harlow: Pearson Education Publishing House;

25. Feleagă, L., Feleagă, N., 2016. Romania. Shifting to IFRS: The Case of Romania. IFRS in a Global World. International and Critical Perspectives on Accounting. [ebook];

26. Frustok-Matei, Ş., 2017. Ultimul contabil. Bucureşti: Editura Paideia; 27. Ghiţă, M., Menu, M., Popescu, M., Vilaia, D., Croitoru, I., 2009.

Guvernanţa corporativă şi auditul intern. Chişinău: Editura Tehnica-Info; 28. Gorgan, C., 2013. Convergenţa contabilă internaţională. Implicaţii asupra

raportării financiare. Colecţia Contabilitate, Bucureşti: Editura ASE; 29. Guinea, F.-A., 2016. Măsurarea performanţei întreprinderilor şi riscul

denaturării informaţiei în controlul de gestiune. Colecţia Contabilitate, Bucureşti: Editura ASE;

30. Horomnea, E., 2011. Dimensiuni ştiinţifice şi sociale în cercetarea contabilă. Bucureşti: Editura Economică;

31. Hristea, A.M., 2015a. Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii. De la intuiţie la ştiinţă. Volumul 1, Ediţia a doua, Bucureşti: Editura Economică;

32. Hristea, A.M., 2015b. Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii. De la intuiţie la ştiinţă. Volumul 2, Ediţia a doua, Bucureşti: Editura Economică;

33. Hussey, R., 2011. Fundamentals of International Financial Accounting and Reporting. Danvers: World Scientific Publishing Co. Pte. Ltd.;

34. Ionaşcu, I., 2003. Dinamica doctrinelor contabilităţii contemporane. Studii privind paradigmele şi practicile contabilităţii., Bucureşti: Editura Economică;

35. Ionescu, A., 2015. Guvernanţa corporativă în contextul globalizării economico-financiare. Bucureşti: Editura ASE;

36. Ionescu, C. (coord.), Zaman, G., Ristea, M., Ionescu, C., Ţurlea, E., Ionescu, L., Georgescu, F., Ilincuţă, L., Chivu, R., 2015. Provocări actuale în contabilitatea firmei. Colecţia Probleme Economice Fundamentale. Bucureşti: Editura Fundaţiei România de Mâine;

37. Istrate, C., 2016. Contabilitate şi raportări financiare individuale şi consolidate. Bucureşti: Editura Polirom;

33


38. Jianu, I., 2007. Evaluarea, prezentarea şi analiza performanţei întreprinderii. O abordare din prisma Standardelor Internaţionale de Raportare Financiare. Bucureşti: Editura CECCAR;

39. Keasey, K., Thompson, S., Wright, M., 2005. Corporate governance. Accountability, Enterprise and International Comparisons. New York: John Wiley & Sons Publishing House;

40. Lo, A. W., MacKinlay, A.C., 2002. A Non-Random Walk Down Wall Street. 5th Edition. Princeton: Princeton University Press;

41. Lungu, C.I. (coord.), Caraiani, C., Dascălu, C., Cimpoeru, V.M., Sahlian, D.N., 2012. Repoziţionarea raportărilor financiare. Studii şi cercetări. Colecţia Contabilitate. Bucureşti: Editura ASE;

42. Malciu, L., Feleagă, N., 2005. Reformă după reformă: Contabilitatea din România în faţa unei noi provocări. Volumul I – Eseuri şi analiza standardelor IAS-IFRS. Bucureşti: Editura Economică;

43. Mallin, C., 2004. Corporate Governance. Oxford: Oxford University Press; 44. Mateş, D., Bunget, O., Domil, A., Dumitrescu, A., Costea, S., Bogdan,

O., Ursachi, A., Puşcaş, A., Puşcaş, A., Lascu, R., 2017. Contabilitate aprofundată. Timişoara: Editura Eurostampa;

45. Mihai, M., Drăgan, C., Brabete, V., Crăiţar, A., 2016. Sisteme de raportări contabile. Craiova: Editura Universitaria;

46. Militaru, I.N., 2017. Dreptul afacerilor. Bucureşti: Editura CECCAR; 47. Miloş, M.C., 2013. Informaţia financiar-contabilă şi valoarea de piaţă a

firmei. Timişoara: Editura de Vest; 48. Monks, R., Minow, N., 2011. Corporate Governance. 5th Edition. New

York: John Wiley & Sons Publishing House; 49. Muntean, M., Solomon, D.-C., 2015. Analiză economico-financiară

aprofundată. Bacău: Editura Alma Mater; 50. Năchescu, M.-L., 2015. Guvernanţa corporativă şi pieţele de capital.

Bucureşti: Editura ASE; 51. Needles Jr., B., Anderson, H., Caldwell, J., 2001. Principiile de bază ale

contabilităţii. Ediția a V-a. Chişinău: Editura Arc; 52. Niculescu, M., Vasile, N., 2011. Epistemologie. Perspectivă

interdisciplinară. Târgovişte: Editura Bibliotheca; 53. Nişulescu-Ashrafzadeh I., 2016. Sisteme contabile şi fiscale comparate.

Colecţia Contabilitate. Bucureşti: Editura ASE; 54. Nobes, C., Parker, R., 2008. Comparative international accounting, Tenth

Edition. Harlow: Pearson Education Publishing House; 55. Oprean, C. (coord.), Bacaci, A., Bologa, O., Bogdan. I., Brîndaşu, D.,

Ciocoi-Pop, D., Danciu, I., Deac, V., Maniu Duşe, D., Neamţu, M., Petrescu, I., Popa, E., Popescu, D., Sabău, D., Vinţan, L., 2006. Metode şi tehnici ale cunoaşterii ştiinţifice. Sibiu: Editura Universităţii „Lucian Blaga”;

56. Partenie, C., 2016. Raţionalitate şi moralitate în economie. Bucureşti: Editura Niculescu;

57. Păşcan, I.-D., 2015. Calitatea raportărilor financiare în contextul adoptării IFRS: cazul entităţilor româneşti cotate. Bucureşti: Editura ASE;

58. Păunescu, M., 2015. Implicaţii fiscale ale Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară şi aplicarea IFRS 1. Bucureşti: Editura ASE;

34


59. Petrescu, S., 2010. Analiză şi diagnostic financiar contabil. Ediţia a III-a. Bucureşti: Editura CECCAR;

60. Pintea, M.-O., 2015. Guvernanţa corporativă şi performanţa firmei în contextual globalizării. Bucureşti: Editura ASE;

61. Popa, A.F., 2011. Contabilitatea şi fiscalitatea rezultatului întreprinderii. Bucureşti: Editura CECCAR;

62. Raţiu, V.R., 2015. Raportări financiare şi guvernanţă corporativă în contextual crizei economice. Bucureşti: Editura ASE;

63. Rădulescu, M.Ş., 2011. Metodologia cercetării ştiinţifice. Elaborarea lucrărilor de licenţă, master, doctorat. Ediţia a II-a. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică;

64. Richard, B., Miellet, D., 2003. La dynamique du gouvernement d’entreprise. Paris: Editions d’Organisation;

65. Ristea, M., Dumitru, C.G., 2012. Libertate şi conformitate în standardele şi reglementările contabile. Bucureşti: Editura CECCAR;

66. Rose, S., Spinks, N., Canhoto, A.I., 2017. Management research. Applying the principles. London: Taylor & Francis Group;

67. Sandu, A., 2009. Dimensiuni etice ale comunicării în postmodernitate. Iaşi: Editura Lumen;

68. Stancu, S., 2011. Econometrie. Teorie şi aplicaţii utilizând Eviews. Colecţia Statistică şi Econometrie. Bucureşti: Editura ASE;

69. Străchinaru, A.I., 2016. Fundamentarea deciziilor financiare. Colecţia Finanţe Corporative. Bucureşti: Editura ASE;

70. Stancu, S., 2011. Econometrie. Teorie şi aplicaţii utilizând Eviews. Colecţia Statistică şi Econometrie. Bucureşti: Editura ASE;

71. Tabără, N., Horomnea E., Mircea, M.-C., 2009. Contabilitate Internaţională. Iaşi: Editura Tipo Moldova;

72. Toma, C., Chirleşan, D., 2011. Informaţia contabilă şi guvernanţa corporativă în context european şi global. Iaşi: Editura Junimea;

73. Toma, C., Istrate, C., 2009. Informarea financiar-contabilă în condiţii de criză: 15 ani de la implementarea noului sistem contabil în România. Iaşi: Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”;

74. Tricker, B., 2012. Corporate governance. Principles, policies and practices. Oxford: Oxford University Press;

75. Williamson, O. E., 2008. Corporate boards of directors: a precautionary perspective. The Economics of Corporate Governance and Mergers. Cheltenham: Edward Elgar Publishing Limited.

Articol publicat în jurnal clasic sau on-line: 1. Abad, D., Cutillas‐Gomariz, M. F., Sánchez‐Ballesta, J. P., Yagüe, J.,

2017. Does IFRS Mandatory Adoption Affect Information Asymmetry in the Stock Market? Australian Accounting Review, 28(1), 61-78;

2. Albu, N., Albu, C. N., 2014. IFRS application in Central and South-Eastern European countries. Accounting & Management Information Systems, 13(2), 182-197;

3. Albu, C. N., Albu, N., Alexander, D., 2010. Accounting change in Romania – a historical analysis. 31st Congress of the Association Francophone de Comptabilite, Nice, p. 1-32;

35


4. Albu, N., Albu, C., Bunea, Ş., Calu, D., Gîrbină, M., 2011. A story about IAS/IFRS implementation in Romania. Journal of Accounting in Emerging Economies, 1(1), 76-100;

5. Al-Malkawi, H. A. N., AlShiab, M. S., Pillai, R., 2018. The impact of company fundamentals on common stock prices: evidence from MENA region. The Business & Management Review, 9(4), 162-172;

6. Anghel, I., Man, M., 2017. An Examination of the Qualitative Characteristics of Useful Accounting Information. 29th IBIMA Conference, Vienna;

7. Antonie Niţu, R., Feder, E.-S., 2010. Studiu privind factorii determinanţi ai procesului de internaţionalizare a întreprinderilor mici şi mijlocii din România. Economie teoretică şi aplicată¸ Vol. XVII, No. 1 (542), p. 17-26;

8. Avdalovic, S., Milenkovic, I., 2017. Impact of company performances on the stock price: an empirical analysis on select companies in Serbia. Economics of Agriculture, Vol. (64) 2, p. 561-570;

9. Avram Greti, D., Avram, M., Avram, C. D., 2016. The Importance of Quality in the Accounting Profession. EIRP Proceedings, 11(1);

10. Ball, R., 2006. International Financial Reporting Standards (IFRS): Pros and Cons for Investors. Accounting & Business Research. 5-27;

11. Beisland, L.A., 2011. The effects of earnings variables on stock returns among public companies in Norway: A multiple regression analysis. The International Journal of Management, 28(3), 773-783;

12. Bogdan, O., Mateş, D., Domil, A. E., Puşcaş, M. A., Puşcaş, A., Teşu, R., 2017. Accounting practitioners perception over the impact of IFRS implementation on the performance of entities in the construction sector from the western region of Romania. Studia Universitatis „Vasile Goldis” Arad – Economics Series, 27(4), 26-36;

13. Bogeanu Popa, M.M., Man, M., 2018. Considerations regarding the publishing of non-financial information according to the european directives. Revista economică. Journal of Economic-Financial Theory and Practice. 70(30), pp. 32-45;

14. Borker, D. R., 2012. Accounting, culture and emerging economies: IFRS in Central and Eastern Europe. The International Business & Economics Research Journal [Online], 11(9), 1003;

15. Brimble, M., Hodgson, A., 2005. The Value Relevance of Comprehensive Income Components for Industrial Firms. Working Paper Amsterdam Business School;

16. Brochet, F., Jagolinzer, A. D., Riedl, E. J., 2013. Mandatory IFRS adoption and financial statement comparability. Contemporary Accounting Research, 30(4), 1373-1400;

17. Bunea, Ş., 2013. Retratarea informaţiilor în vederea prezentării situaţiilor financiare în conformitate cu IFRS în cazul societăţilor comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată. Revista Contabilitatea, expertiza şi auditul afacerilor, Nr. 8;

18. Bunget, O. C., Dumitrescu, A. C., Farcane, N., Caciuc, L., Popa, A., 2009. The impact of IAS/IFRS on the Romanian accounting rules, Munich Personal RePEc Archive (MPRA), Paper No. 18279;

36


19. Burlaud, A., Niculescu, M., 2015. Informaţia non-financiară: o perspectivă europeană. Revista Audit Financiar. Vol.13, Nr.126;

20. Gastón, S. C., García, C. F., Jarne, J. I. J., Gadea, J. A. L., 2010. IFRS adoption in Spain and the United Kingdom: Effects on accounting numbers and relevance. Advances in Accounting, 26(2), 304-313;

21. Choi, T.H., Pae, J., 2011. Business Ethics and Financial Reporting Quality: Evidence from Korea. Journal of Business Ethics, Volume 103, Issue 3, p. 403-427;

22. Christensen, H.B., Hail, L., Leuz, C., 2013. Mandatory IFRS Reporting and Changes in Enforcement. Journal of Accounting and Economics 56, p. 147–177;

23. Daske, H., Hail, L., Leuz, C., Verdi, R., 2013. Adopting a label: Heterogeneity in the economic consequences around IAS/IFRS adoptions. Journal of Accounting Research, 51(3), p. 495-547;

24. Daub, C.-H., 2007. Assessing the quality of sustainability reporting: an alternative methodological approach. Journal of Cleaner Production. 15(1), p. 75–85;

25. Dima, I.C., Man, M., Grabara, J., 2013. Using the economical- mathematical modelling in the constructive preparation of production, Journal of Applied Mathematics and Computational Mechanics, Issue 12 (1), p. 21-32, ISSN 1731-5417;

26. Dima, I.C., Man, M., 2013. Considerations on the strategy for sustainable development of companies under the consitions of current globalisation, Science Series Data Report, Vol. 5, Issue 5, p. 66-75, ISSN 1307-119X;

27. Fekete, S., 2008. Raportările financiare în contextul asimetriei informaţionale, guvernanţei corporative şi al globalizării. Accounting and Management Information Systems. 6-19;

28. Feleagă, N., Feleagă, L., Dragomir, V. D., Bigioi, A. D., 2011. Corporate Governance in Emerging Economies: The Case of Romania. Theoretical & Applied Economics, 18(9);

29. Goncharov, I., Hodgson, A., 2011. Measuring and Reporting Income in Europe. The Journal of International Accounting Research, 10, 1:27-60;

30. Gorgan, C., Gorgan, V., 2014. Study On Disclosure Level Of Companies Listed On The Bucharest Stock Exchange In Accordance With International Financial Reporting Standards: The Case Of Intangible Assets. Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu – Economy Series, 2, p. 104-115;

31. Gutierrez, E.F., Vulcheva, M., Wieczynska, M., 2017. How Badly Do Listed Firms Want to Avoid IFRS? Delisting Decisions in the Post-IFRS Adoption Period;

32. Hodgson, A., Nechita, E., 2013. Calculul rezultatului global în conformitate cu IFRS: Risc ridicat de audit pentru auditorii din România/Comprehensive Income Calculation under IFRS: Increasing Audit Risk for Romanian Auditors. Revista Audit Financiar, 11(9), 28;

33. Ioanăş, C., Gruiescu, M., Lepas, O. E., 2010. The Software Effect On The Quality Of The Financial Activity Of The Companies. Journal of Information Systems & Operations Management, 4(1), p. 35-40;

37


34. Ionaşcu, M., Ionaşcu, I., Săcărin, M., Minu, M., 2014. IFRS adoption in developing countries: the case of Romania. Accounting and Management Information Systems, 13(2), 311;

35. Istrate, C., 2014. Impact of IFRS on the accounting numbers of Romanian listed companies. Journal of Accounting and Management Information Systems, 13(3), 466-491;

36. Jermakowicz, E. K., Gornik-Tomaszewski, S., 2006. Implementing IFRS from the perspective of EU publicly traded companies. Journal of International Accounting, Auditing and Taxation, 15, 170-196;

37. Jianu, I., Jianu, I., Ileanu, B. V., Nedelcu, M. V., Herteliu, C., 2014. The value relevance of financial reporting in Romania. Economic Computation & Economic Cybernetics Studies & Research, 48(4);

38. Jones, D.A., Smith, K.J., 2011. Comparing the Value Relevance, Predictive Value, and Persistence of Other Comprehensive Income and Special Items. The Accounting Review, 86, 6, p. 2047-2073;

39. Kabir, M.H. Laswad, F., 2011. Properties of net income and total comprehensive income: New Zealand evidence. Accounting Research Journal. 24, 3, p. 268 – 289;

40. Kanagaretnam, K., Mathieu, R., Shehata, M., 2009. Usefulness of comprehensive income reporting in Canada. Journal of Accounting Public Policy, 28, p. 349-365;

41. Kubota, K., Suda, K., Takehara, H., 2006. Information Content of Other Comprehensive Income and Net Income: Evidence for Japanese Firms. Asia-Pacific Journal of Accounting & Economics. 18, 2, p.145-168;

42. Kim, J. H. 2017. Value Relevance of Other Comprehensive Income after Accounting Standards Update 2011-05. Academy of Accounting and Financial Studies Journal. 21(3), p. 1-13;

43. Koning, M., Mertens, G., & Roosenboom, P., 2018. Drivers of institutional change around the world: The case of IFRS. Journal of International Business Studies, 49(3), p. 249-271;

44. Larson, R.K., Street, D.L., 2004. Convergence with IFRS in an expanding Europe: progress and obstacles identified by large accounting firms’ survey. Journal of International Accounting, Auditing and Taxation, 13, p. 89-119;

45. Liao, C. S., 2019. Stock Performance, Corporate Governance, and Efficiency of China and Taiwan Banks: Is there a Relationship?. Asian Economic and Financial Review, 9(2), p. 176-190;

46. Malkiel, B.G., 2003. The Efficient Market Hypothesis and Its Critics. Journal of Economic Perspectives, 17 (1), p. 59 – 82;

47. Man, M., Ciurea, M., 2016. Elements of corporate governance implementation in Romania, in the european context. Annals of University of Petroșani -Economics, Vol. 16 (1), p. 151-166;

48. Man, M., Ciurea, M., 2016. Transparency of accounting information in achieving good corporate governance. True view and fair value. Social Sciences and Education Research Review, Vol. (3), Issue 1, p. 41-62;

49. Man, M., Gădău, L., 2011. The profit and loss account through the Romanian accounting regulations. From european to international. Annals of The University of Petrosani- Economics, Vol. XI, Part II, p.167-176;

38


50. Mihai, S., 2008. Impactul standardelor internaţionale de contabilitate asupra eficienţei sistemului de raportare financiară în Romania [The impact of international accounting standards on the efficiency of the Romanian accounting reporting model]. Internationalizarea contabilităţii: evoluţii şi consecinţe în mediul românesc, 92-111;

51. Naimah, Z., Hamidah, N., 2016. The Role of Corporate Governance in Firm Performance. SHS Web of Conferences. 34. 13003;

52. Negrescu, M.D., 2004. Caracteristicile informaţiei financiare în contextul evoluţiilor contemporane. Revista Contabilitate şi Informatică de Gestiune, Nr. 9, Editura ASE, Bucureşti, p. 147;

53. Nistor, C. S., Deaconu, A., 2016. Public accounting history in post-communist Romania. Economic research - Ekonomska istraživanja, 29 (1), p. 623-642;

54. Obert, R., 2011. Le nouveau cadre conceptual de l’IASB. Revue Française de Comptabilité, No. 439, p. 26-30;

55. Pirie, S., Smith, M., Australia, W., 2005. Relationships between stock prices and accounting information: A review of the residual income and Ohlson models, School of Accounting, Finance and Economics & FIMARC Working Paper Series, Edith Cowan University, No. 2005-08;

56. Pownall, G., Wieczynska, M., 2018. Deviations from the mandatory adoption of IFRS in the European Union: Implementation, enforcement, incentives, and compliance. Contemporary Accounting Research, 35(2), p. 1029-1066;

57. Procházka, D., Pelák, J., 2015. The Development of capital Markets of New EU countries in the IFRS Era. Procedia Economics and Finance, 25, p. 116-126;

58. Pronobis, P., Zulch, H., 2010. The Predictive Power of Comprehensive Income and its Individual Components Under IFRS. Working Paper, Leipzig School of Management;

59. Qu, X., Zhang, G. 2010. Measuring the Convergence of National Accounting Standards with International Financial Reporting Standards: The Application of Fuzzy Clustering Analysis. The International Journal of Accounting, 45 (3), p. 334-355;

60. Ramanna, K., Sletten, E., 2010. Why do countries adopt International Financial Reporting Standards? Harvard Business School, Working Paper 09-102;

61. Ristea, M., Ioanăş, C., Gruiescu, M., Tutu, A., 2016. Valuation models. Fair value-methods of assessment in accounting. Journal of Information Systems & Operations Management, 311;

62. Robu, M.-A., Robu, I.-B., 2014. Percepţia investitorilor privind informaţiile raportate de firmele româneşti cotate la bursă, înainte şi după aplicarea IFRS. Revista Audit financiar, 11, p. 37-42;

63. Săcărin, M., Bunea, S., Gîrbină, M., 2013. Perceptions of accounting professionals on IFRS application at the individual financial statements: evidence from Romania. Accounting and Management Information Systems, Vol. 12, No. 3, p. 405-423;

64. Siminică, M., Carstina, S. V., 2015. Correlation analysis of the company's liquidity, patrimony structure and efficiency indicators. Annals of University of Craiova-Economic Sciences Series, 2(43), p. 7-16;

39


65. Siminică, M., Sichigea, M., Cîrciumaru, D., Cârstina, S., 2017. Impactul performanţelor economico-financiare asupra performanţelor bursiere ale companiilor din industria prelucrătoare listate la BVB, Finanțe, Contabilitate şi Analiză Financiară / Finance, Accounting and Financial Analysis;

66. Szychta, A., De la Rosa, D., 2012. Comprehensive income presentation under IAS 1: the reporting practices of the largest companies listed on the Warsaw Stock Exchange. Zeszyty Teoretyczne Rachunkowości. 68 (124), p. 121-145;

67. Şerban, E. C., Bogeanu, A., Tudor, E., 2013. Clustering Techniques In Financial Data Analysis Applications On The US Financial Market, Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu – Economy Series, 4(4), p. 176-194;

68. Şerban, C. E., Roibu, G. N., Toader, G. A., 2015. Retrospective analysis of using managing instruments in Romania: correlation between dashboards, individual and global performance. AMIS 2015, 30;

69. Tiron Tudor, A., 2010. Disclosure practices concerning consolidated financial statemens of Romanian groups of entites. Annals of Faculty of Economics, 1(1), p. 601-606;

70. Tiron-Tudor, A., Raţiu, R. V., 2010. How transparent are companies listed on the Bucharest stock exchange when disclose them consolidated financial statements?. Annales Universitatis Apulensis-Series Oeconomica, 12(1);

71. Todea, N., Dorin, I., Udristioiu, A. 2011. Calitatea informaţiei contabile suport al deciziei manageriale. Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu – Economy Series, No. 3;

72. Tofan, M., Bercu, A.-M., Cigu, E., 2013. Corporate governance framework in Romanian companies. 7th International Conference on Globalization and Higher Education in Economics and Business Administration, GEBA, Iaşi;

73. Vladu, A.B., Amat, O., Cuzdriorean, D.D., 2017, Truthfulness in Accounting: How to Discriminate Accounting Manipulators from Non-manipulators. Journal of Business Ethics, Volume 140, Issue 4, p. 633-648;

74. Wong, P., 2004. Challenges and successes in implementing international standards: achieving convergence to IFRSs and ISAs. IFAC Commissioned Report, New York;

75. Xing, X., & Yan, S., 2019. Accounting information quality and systematic risk. Review of Quantitative Finance and Accounting, 52(1), p. 85-103.

Monografii şi rapoarte statistice ale organismelor naţionale şi internaţionale: 1. Bursa de Valori Bucureşti (BVB), 2012. Manualul indicelui BET.

Bucureşti; 2. Bursa de Valori Bucureşti (BVB), 2014. Guide for Listed Companies.

Transparency and Communication Standards for a listed company. Bucureşti;

3. Bursa de Valori Bucureşti (BVB), 2015. Code of Corporate Governance. Bucureşti;

40


4. Bursa de Valori Bucureşti (BVB), 2016. International Investor’s guide. Investing on the Bucharest Stock Exchange. Bucureşti;

5. Bursa de Valori Bucureşti (BVB), 2017. Finance your growth through the Bucharest Stock Exchange by issuing or bonds on BVB’s Main Market or AeRO, Listing on BVB – Broschure. Bucureşti: BVB;

6. Bursa de Valori Bucureşti (BVB), 2017. Fluent in Finanţe. Bucureşti; 7. Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România

(CECCAR), 2011. Codul etic naţional al profesioniştilor contabili. Ediţia a V-a, revizuită şi adăugită în conformitate cu Codul Etic Internaţional al Profesioniştilor Contabili elaborat de IFAC, revizuit în iulie 2009. Bucureşti: Editura CECCAR;

8. Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR), 2010. Ghid Profesional CECCAR. Ghidul practic de aplicare a Reglementărilor Contabile OMFP 3.055/2009. Bucureşti: Editura CECCAR;

9. Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR), 2015. Ghid Profesional CECCAR. Ghidul practic de aplicare a Reglementărilor Contabile OMFP 1.802/2014. Bucureşti: Editura CECCAR;

10. Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR), 2010. Ghid Profesional CECCAR. Managementul pieţelor de capital - suport de curs. Colecţia Dezvoltare Profesională Continuă. Bucureşti: Editura CECCAR;

11. Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR), 2011. Standardul profesional nr. 21 Misiunea de ţinere a contabilităţii, întocmirea şi prezentarea situaţiilor finanicare – Ghid de aplicare. Ediţia a IV-a, revizuită şi adăugită. Bucureşti: Editura CECCAR;

12. Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR), 2013a. Standardele IFRS Partea A Cadrul general conceptual de raportare financiară şi dispoziţii. Bucureşti: Editura CECCAR;

13. Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR), 2013b. Standardele IFRS Partea B Documente care însoţesc standardele. Bucureşti: Editura CECCAR;

14. Comisia Europeană (CE), 2015. Raport al Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu – Evaluarea Regulamentului (CE) Nr. 1606 / 2002 din 19 Iulie 2002 privind Aplicarea Standardelor Internaţionale de Contabilitate. Bruxelles;

15. Comisia Europeană (CE), 2017. Comunicarea Comisiei. Ghid privind raportarea informațiilor nefinanciare (metodologia de raportare a informațiilor nefinanciare). 2017/C 215/01;

16. Deloitte, Nyenrode Business Universiteit, 2016. Good Governance driving Corporate Performance? A meta-analysis of academic research & invitation to engage in the dialogue. New York: Deloitte Touche Tohmatsu;

17. Deloitte, 2019. Use of IFRS by jurisdiction; 18. European Bank of Reconstruction and Development (EBRD / BERD),

2015. Corporate governance in transition economies. Romania country report;

41


19. Financial Accounting Standards Board (FASB), 1975. Statement of Financial Accounting Concepts No. 8 of the FASB Conceptual Framework. Connecticut;

20. International Finance Corporation (IFC), 2015. A guide to corporate governance practices in the European Union. Washington;

21. International Finance Corporation (IFC), 2016. From companies to markets – global developments in corporate governance. Washington;

22. IFRS Foundation, 2018. Use of IFRS Standards around the world; 23. Orgnisation for Economic Co-operation and Development (OECD),

2001. Guvernanţa corporativă în România. Paris; 24. Orgnisation for Economic Co-operation and Development (OECD),

2015. G20/OECD Principles of Corporate Governance. Paris; 25. Ministerul Finanţelor Publice (MFP), 2015. Ghidul privind aplicarea

reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, aprobate prin OMFP nr. 1802 – 2014, cu modificările şi completările ulterioare. Bucureşti.

Teze de doctorat şi rezumate ale tezelor de doctorat: 1. Gîrbină, M. M., 2009. Strategii si politici de gestiune a riscurilor si

incertitudinilor. PhD Thesis. Bucureşti: The Bucharest Academy of Economic Studies;

2. Fülöp, M. T., 2011. Auditul şi guvernanţa corporativă. PhD Thesis. Cluj Napoca: Babeş-Bolyai University;

3. Lu, X., 2017. Three essays on the role of external governance mechanisms in managerial real decisions. PhD Thesis. Southampton: Southampton Business School, Faculty of Business, Law and Art;

Dicţionare: 1. Academia Română Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”,

2016. DEX - Dicţionarul Explicativ al Limbii Române. Ediţie revizuită şi adăugită. Bucureşti: Editura Univers Enciclopedic Gold;

2. Academia Română Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, 2010. Micul dicţionar academic MDA. Volumul I. Ediţia a II-a. Bucureşti: Editura Univers Enciclopedic Gold;

3. Academia Română Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, 2010. Micul dicţionar academic MDA. Volumul II. Ediţia a II-a. Bucureşti: Editura Univers Enciclopedic Gold;

4. Oxford University, 2005. Oxford Dictionary of Accounting. Oxford: Oxford University Press.

Reglementări juridice: 1. Directiva 2004/103/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din

15.12.2004 privind armonizarea obligaţiilor de transparenţă în ceea ce priveşte informaţia referitoare la emitenţii ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată şi de modificare a Directivei 2001/34/CE;

2. Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26.06.2013, privind situaţiile financiare anuale, situaţiile financiare consolidate şi rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de

42


modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi de abrogare a Directivelor 78/660/CEE şi 83/349/CEE ale Consiliului;

3. Directiva 2013/50/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22.10.2013 de modificare a Directivei 2004/109/CE, Directivei 2003/71/CE şi a Directivei 2007/14/CE;

4. Directiva 2014/95/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22.10.2014, de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce priveşte prezentarea de informaţii nefinanciare şi de informaţii privind diversitatea de către anumite întreprinderi şi grupuri mari;

5. ISO 9000:2015; 6. Legea contabilităţii, nr. 82/1991 republicată în Monitorul Oficial al

României nr. 454/18.06.2008; 7. Legea societăţilor nr. 31/1990 republicată şi actualizată; 8. Legea nr. 24/2017 privind emitenţii de instrumente financiare şi

operaţiuni de piaţă în vigoare de la 01.04.2017, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, Nr. 213 din 29.03.2017;

9. Legea nr. 70/1998 pentru aprobarea OUG nr. 49/1997 privind înfiinţarea Societăţii Naţionale a Petrolului, Monitorul Oficial, nr. 241 din 15 septembrie 1997;

10. Legea nr. 162/2017 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate şi de modificare a unor acte normative;

11. Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital cu modificările şi completările ulterioare;

12. Legea nr. 312/2004 privind statutul BNR; 13. Ordinul nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile

privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate Publicat în MOF nr. 963 / 30.12.2014, cu modificările şi completările ulterioare;

14. Ordinul nr. 1.938/2016 privind modificarea şi completarea unor reglementări contabile;

15. Ordinul nr. 2.844/2016 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară;

16. Ordinul nr. 666/2015 privind aplicarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară de către unele entităţi cu capital de stat;

17. Ordinul nr. 881/2012 privind aplicarea de către societăţile comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată a Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară;

18. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice;

19. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului;

20. Regulamentul CE Nr. 1.606/2002 din 19 iulie 2002 privind aplicarea standardelor internaţionale de contabilitate;

43


Website: 1. ACCA Global (Association of Chartered Certified Accountants)

<https://www.accaglobal.com/gb/en.html> [Accesat 15 aprilie 2016]; 2. AccountingTools <https://www.accountingtools.com/> [Accesat 15

aprilie 2016]; 3. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală <www.anaf.ro> [Accesat 15

aprilie 2017]; 4. American Accounting Association <http://aaahq.org/> [Accesat 29

iunie 2014]; 5. Autoritatea de Supraveghere Financiară <www.asfromania.ro> [Accesat

29 aprilie 2017]; 6. Banca Mondială (The World Bank) <https://www.worldbank.org/>

[Accesat 29 august 2018]; 7. Banca Naţională a României <www.bnro.ro> [Accesat 29 mai 2017]; 8. Bursa de Valori Bucureşti <www.bvb.ro> [Accesat 29 mai 2017]; 9. Business Dictionary <www.businessdictionary.com>[Accesat 11 iunie

2017]; 10. BT Capital Partners <http://btcapitalpartners.ro/> [Accesat 2 Aprilie

2018]; 11. Comisia Europeană <https://ec.europa.eu/commission/index_en>

[Accesat 25 februarie 2017]; 12. Comisia Naţională de Prognoză <www.cnp.ro> [Accesat 29 mai 2017]; 13. Delloite IAS Plus <www.iasplus.com> [Accesat 29 mai 2018]; 14. EUR-Lex, EU law and publications

<http://eur-lex.europa.eu/homepage.html> [Accesat 29 mai 2017]; 15. European Corporate Governance Insitute <www.ecgi.org> [Accesat 15

aprilie 2017]; 16. Eurostat, Biroul Statistic al Uniunii Europene

<http://ec.europa.eu/eurostat/web/main> [Accesat 29 mai 2017]; 17. European Economic and Social Committee

<http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.en.home> [Accesat 29 mai 2017];

18. European Financial Reporting Advisory Group (EFRAG) <http://www.efrag.org/?AspxAutoDetectCookieSupport=1> [Accesat 29 mai 2017];

19. European Securities and Markets Authority (ESMA, Comitetului European de Reglementare pentru Valorile Mobiliare) <https://www.esma.europa.eu/> [Accesat 29 mai 2018];

20. Financial Accounting Standards Board (FASB) <www.fasb.org/home> [Accesat 29 mai 2017];

21. Fondul Monetar Internaţional (International Monetarz Fund) <http://www.imf.org/external/index.htm> [Accesat 29 mai 2017];

22. Global Reporting Initiative <https://www.globalreporting.org/> [Accesat 15 august 2018];

23. Google Academic <https://scholar.google.ro/> [Accesat 29 mai 2017]; 24. Google Books <https://books.google.com/> [Accesat 29 mai 2017]; 25. Federation of European Securities Exchanges (FESE)

<http://www.fese.eu/> [Accesat 29 mai 2018]; 26. Internal Revenue Service (IRS) <www.irs.gov> [Accesat 2 Aprilie 2018];

44


27. International Financial Reporting Standards (IFRS) Foundation şi International Accounting Standards Board (IASB) <www.ifrs.org> [Accesat 29 mai 2017];

28. Institutul Naţional de Statistică (INSSE) <http://www.insse.ro/cms/> [Accesat 29 mai 2017];

29. International Federation of Accountants (IFAC) <http://www.ifac.org/> [Accesat 29 mai 2017];

30. Investopedia <http://www.investopedia.com/> [Accesat 29 mai 2017]; 31. IOSCO <https://www.iosco.org/> [Accesat 30 noiembrie 2018]; 32. Issurs Reporting Information System (IRIS, Platforma de raportare a

Bursei de Valori Bucureşti) <https://iris.bvb.ro/> [Accesat 2 Aprilie 2018];

33. Kaplan Financial Knowledge Bank <http://kfknowledgebank.kaplan.co.uk/wiki%20pages/home.aspx> [Accesat 29 mai 2017];

34. KTD Invest SA <http://www.ktd.ro/ro/> [Accesat 29 mai 2018]; 35. Ministerul Finanţelor Publice <www.mfinante.gov.ro> [Accesat 29 mai

2017]; 36. Oficiul Naţional al Registrului Comerţului <www.onrc.ro> [Accesat 15

mai 2017]; 37. OMV Aktiengesellschaft (OMV Group) <https://www.omv.com/en>

[Accesat 17 iunie 2018]; 38. OMV Petrom SA <https://www.omvpetrom.com/ro> [Accesat 17 iunie

2018]; 39. Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică (Organisation for

Economic Co-operation and Development, OECD) <http://www.oecd.org/> [Accesat 2 aprilie 2018];

40. Portal Românesc de Comerţ Exterior <http://www.portaldecomert.ro/> [Accesat 29 mai 2017];

41. PRS Group Inc. <https://www.prsgroup.com/> [Accesat 29 mai 2018]; 42. Responsabilitate socială <http://www.responsabilitatesociala.ro/>

[Accesat 29 mai 2017]; 43. Sibex – Sibiu Stock Exchange <www.sibex.ro> [Accesat 29 mai 2017]; 44. Smart Quest Statistics Center

<http://www.smarquest.ro/ro/resources.html> [Accesat 29 mai 2017]; 45. SPSS Easy Learning

<https://easyspps.wordpress.com/2010/08/30/coeficientul-de-corelatie-al-lui-pearson-r-11/> [Accesat 29 mai 2017];

46. SSIF Estinvest SA <https://www.estinvest.ro/> [Accesat 2 Aprilie 2018];

47. Stern Stewart & Co. <http://www.sternstewart.com/> [Accesat 29 mai 2017];

48. Tradeville <https://www.tradeville.eu/> [Accesat 29 mai 2017]; 49. Wiener Börse <https://www.wienerborse.at/en/>[Accesat 17 iunie

2018]; 50. Wolters Kluwer România <https://idrept.ro/> [Accesat 29 iunie 2018]; 51. World Federation of Exchanges <https://www.world-

exchanges.org/our-work/statistics> [Accesat 30 noiembrie 2018]; 52. Ziarul Bursa <www.bursa.ro> [Accesat 2 Aprilie 2018].

Date post:	25-Dec-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	2 times
Download:	0 times

Rezumat Teza ANGHEL Ioana - RO · 2019-07-26 · &217$%,/,7$7($ 5(=8/7$78/8, û, &$/,7$7($ 5$3257...

Documents