Rezumat Filimon Dan Vasile

1

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GR.T. POPA” - IAŞI Facultatea de Medicină

TEZĂ DE DOCTORAT

REZUMAT

CONTRIBUŢII LA EXPLORAREA ELECTROFIZIOLOGICĂ,

TERMOGRAFICĂ ŞI HISTOCHIMICĂ A ZONELOR DE ACUPUNCTURĂ

Conducător ştiinţific Prof.Univ.Dr. ANA STRATONE

Doctorand Dr. DAN-VLAD FILIMON

IAŞI 2011

2

3

Lista de abrevieri (OMS) - Organizaţia Mondială a Sănătăţii (NIH) - Institutul Naţional pentru Sănătate din SUA (AMA) -Asociaţia Medicală Americană (AP) - Acupunctura (APe) - Acupuncte, acupunctele (puncte/punctele de acupunctură) (MO) - medicina orientală (MRI) - imaginilor prin rezonanţă magnetică (PET) - tomografia prin emisie de pozitroni (pAP) - puncte de acupunctură (mAP) - meridiane de acupunctură (fMRI) - rezonanţa magnetică funcţională (PET) - tomografia prin emisie pozitronică (NK) - celule natural killer (AM) - acupunctura medicală (MA) - medicină alternativă (MTC) - medicină tradiţională chineză (EKG) - electrocardiogramă (EMG) - electromiogramă (RMN) - rezonanţă magnetică nucleară (CDD) - curenţi dia-dinamici (WMA) - Western medical acupuncture (P) - Meridianul plămânilor (IG) - Meridianul intestin gros (S) - Meridianul stomacului (SP) - Meridianul splinei (C) - Meridianul inimii (IS) - Meridianul intestinului subţire (V) - Meridianul vezicii urinare (R) - Meridianul rinichilor (VS) - Meridianul pericardului, sau vase sex (TF) - Meridianul trei focare (VB) - Meridianul veziculei biliare (F) - Meridianul ficatului (VG) - Meridianul Vas Guvernor (VC) - Meridianul Vas de Concepţie

4

CUPRINS (la rezumatul tezei de doctorat)

I. INTRODUCERE ....................................................................7 II. PARTEA GENERALĂ …………………………………….9

II. 1. Stadiul actual al cunoaşterii şi cercetării în domeniul acupuncturii .......................................................9 II. 2. Definirea termenilor folosiţi în acupunctură ……….10 II.3. Locul acupuncturii în cadrul ştiinţei medicale moderne .....................................12 II.3.1. Importanţa paradigmei propusă de acupunctură pentru ştiinţa modernă .........................................................13 II.3.2. Diagnosticul pulsurilor şi cercetarea modernă ..........14 II.3.3. Relaţia acupuncturii cu fizica modernă .....................15 II.3.4. Noţiunea de meridian şi de boală în acupunctură .....18 II.3.5. Noţiunea de energie qi ...............................................19 II.3.6. Parametrul termic ca metodă de evaluare a fenomenelor acupunctice ..................................................21 II.3.7.Studii asupra substratului histologic al zonelor de acupunctură ...................................................22

III. CONTRIBUŢII PERSONALE ............................................24

III.1.1. Ipoteze asupra modelului de biosistem descris de acupunctură ........................................................24 III.1.2. Motivarea temei de cercetare ...................................25 III.1.3. Material şi metodă ...................................................27 III.1.4 Alcătuirea loturilor pentru studiul caracteristicilor bioelectrice ale tegumentelor din zonele de acupunctură ....27 III.1.5. Principiul de construcţie al aparatului de măsură ....30 III.1.6 Culegerea valorilor bioelectrice la nivelul acupunctelor de cercetat ......................................31

5

III.1.7. Calculul rezistenţei măsurate la electrozii aparatului de măsură .........................................32 III.1.8. Tehnica de determinare a impedanţei electrice cutanate ...........................................33 III.1.9. Metodologia de culegere a semnalelor electrofiziologice ..................................................................35 III.1.10. Consemnarea valorilor impedanţei electrice cutanate în neurogramă ......................35 III.1.11. Conţinutul şi indicaţiile neurogramelor .................36 III.1.12. Calculul mediei valorilor şi a abaterii standard în vederea obţinerii domeniului de normalitate bioelectrică ...37 III.A. Rezultatele măsurătorilor impedanţei electrice cutanate .................................................................40

III.A.1. Statistica descriptivă a valorilor măsurate pentru impedanţa electrică cutanată a lotului Săvineşti şi comparaţii cu lotul martor Bălţăteşti ..........................47 III.A.2. Studiul eşantioanelor cu prebenzinism şi benzinism ........................................................................53

III.B. Etapa studiului termografic al zonelor de acupunctură ..........................................................................62

III.B.1. Material şi metodă în studiul termografic ..........62 III.B.2. Rezultate şi discuţii privind explorarea termografică şi bioelectrică ...........................63

III.C. Etapa studiului histologic al acupunctelor ..................67

III.C.1. Material şi metodă ..............................................67 III.C.2. Rezultate şi interpretare .....................................68

IV. CONCLUZII ........................................................................74 V. PERSPECTIVELE DESCHISE DE TEZĂ ..........................79 VI. BIBLIOGRAFIE ..................................................................80

6

7

I. INTRODUCERE

Lucrarea de faţă îşi propune să investigheze, cu ajutorul

tehnicilor şi principiilor medicale moderne, unele fenomenele ce stau la baza anumitor practici sanogenetice antice, provenite din Extremul Orient şi anume ale acupuncturii, urmând ca pe baza datelor obţinute să se analizeze anumite aspecte ce pot contribui la suplimentarea înţelegerii mecanismelor fiziologice şi de patogeneză a suferinţelor, cât şi a unor tratamente netraumatizante, netoxice şi eficiente.

În prezent, acupunctura, ca metodă medicală, deşi foarte veche, se bucură de o largă recunoaştere în întreaga lume, fiind recomandată de o serie întreagă de instituţii responsabile de îngrijirea sănătăţii, inclusiv de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) [1], deşi noile cunoştinţe din biologie, farmacologie şi medicină devenite atât de performante ar justifica din plin rămânerea acupuncturii drept exemplu exotic într-un tratat despre istoria ştiinţelor.

Acest lucru este posibil întrucât acupunctura, ca terapie, nu se adresează fenomenului boală în sens cauzal simplist sau simplificator, ţinta sa fiind organismul viu ca un întreg echipat cu multiple sisteme de reglare, în condiţiile în care mediul extern manifestă permanent o complexă variaţie a stării factorilor ambientali cum sunt schimbările de climă, habitat, alimentaţie, cât şi de reactivitatea specifică fiecărui individ.

8

Prin urmare, acupunctura nu urmăreşte strict şi individual doar agentul patogen, ci mai ales modul în care organismul se comportă sau reacţionează la prezenţa acestuia.

Acupunctura poate fi utilizată ca mijloc eficient de întreţinere, prevenţie şi recuperare a sănătăţii, completând armonios eficienţa remarcabilă a medicinii convenţionale ce este de neîntrecut în rezolvarea celor mai complexe urgenţe medicale.

Pe de altă parte, deşi influenţa acupuncturii asupra stării de sănătate nu poate fi negată nici logic nici raţional, de partea sa stând mărturie efecte terapeutice indubitabile, în schimb s-a dovedit dificil de stabilit din punct de vedere ştiinţific care este substratul organic, în sens histo-fiziologic şi histochimic, pe care se bazează modul său de acţiune.

În această direcţie de căutare, cât şi de analiză şi sinteză a datelor furnizate de cercetarea medicală modernă, se înscrie şi lucrarea de faţă, insistând asupra unor aspecte cantitative, obiectivabile cu ajutorul metodelor puse la dispoziţie de tehnologiile medicale actuale.

9

II. PARTEA GENERALĂ

II. 1. Stadiul actual al cunoaşterii şi cercetării în domeniul acupuncturii

Întrucât de-a lungul timpului au fost formulate unele

observaţii care privesc credibilitatea acupuncturii [2], [3], s-a ridicat problema dacă şi în ce măsură acupunctura se pretează unei cunoaşteri obiective; prin urmare, dacă abordarea acesteia cu mijloacele ştiinţei actuale se justifică din punct de vedere academic şi economic şi dacă acest tip de abordare poate duce la constatări cognitive consistente.

Problema pusă de practica medicală chineză antică (ale cărei aplicaţii au fost probate şi de medicina occidentală) a fost totuşi expediată în domeniul cunoaşterii comune, domeniu al simţului comun, adică al reprezentării cunoştinţelor fără a se efectua întotdeauna o cercetare sistematică după metode ştiinţifice.[4]

Rezolvarea acestei probleme ţine de demontarea automatismelor mentale generate de experienţa cotidiană, automatisme ce urmează să fie înlocuite de matematizare şi formalizare, putând utiliza metode speciale de tipul modelării, axiomatizării, formalizării etc., în vederea obţinerii de cunoştinţe verificabile.

Cu alte cuvinte, se ridică problema dacă acupunctura este sau poate deveni o ştiinţă.

Cercetări sistematice moderne au evidenţiat că acupunctura permite aplicarea sa în deplină siguranţă, acest lucru fiind o probă peremptorie că această metodă de intervenţie asupra organismului viu funcţionează după criteriul exactităţii şi predictibilităţii, calităţi caracteristice

10

cunoaşterii ştiinţifice, ceea ce indică posibilitatea întrepătrunderii celor două forme de cunoaştere (fie că una dintre acestea este una foarte veche, iar cealaltă este medicina modernă înzestrată cu tehnici de ultimă oră).

In plus, acupunctura se bazează şi pe un anumit model ce are la bază o teorie de sine stătătoare, a cărei valoare nu este infirmată, ca să nu spunem că, din contra, chiar pare a fi confirmată de noile descoperiri ştiinţifice; teorie inspirată de sistemul de gândire taoist.[5]

Încă un aspect interesant, care deosebeşte cunoaşterea comună de cea ştiinţifică în formularea teoriilor şi a explicaţiilor, ţine de diferenţele de limbaj. Această problemă este una care a stat la baza motivelor de obstrucţionare a dezvoltării acupuncturii în Occident.

Pe drept cuvânt, rigoarea şi standardizarea limbajului, aşa cum o pretinde cunoaşterea ştiinţifică, este de maximă importanţă. Se poate arăta că, de fapt aceste noţiuni sunt termeni tehnici, care descriu, explică şi sunt necesari la construcţia teoriei taoiste. Această teorie conţine axiome, postulate, dispune de categorii, reguli şi tot conţinutul specific unei cunoaşteri de tip ştiinţific.

II. 2. Definirea termenilor folosiţi în acupunctură

Deoarece limbajul utilizat de medicinile tradiţionale

prezintă un anumit grad de imprecizie datorat interpretabilităţii prea largi a termenilor, OMS a dispus constituirea unei comisii oficiale în vederea elaborării unui catalog care să reunească toţi termenii ce trebuiesc folosiţi în această disciplină, să îi explice şi să îi definească, astfel încât să elimine orice posibilitate de eroare.

În vederea atingerii acestei ţinte în 1981, Organizaţia Mondială a Sănătăţii, prin Oficiul Regional al Pacificului de Vest a organizat Grupul de Lucru pentru Standardizarea

Nomenclaturii în Acupunctură. După 10 ani de muncă, în 1991, a fost publicată la Geneva „Propunearea de Nomenclatură

11

Internaţională Standardizată pentru Acupunctură” şi apoi, într-o ediţie revăzută, sub numele de „Standard Acupuncture Nomenclature (Part 1 and 2)”, a fost publicată de Regional Office

for the Western Pacific la Manila. [6] Din această aşezare a modului de exprimare, acupunctura

鍼法, este o locuţiune care provine din limba latină: acus, „ac” (substantiv) şi pungere, a împunge (verb), aceasta reprezentând o adaptare latinească a noţiunii yhen jiu care, în Mandarina

Standard, înseamnă ac-moxibustie, ceea ce semnifică tehnica de a înţepa şi a manipula ace filiforme în „puncte de acupunctură” (acupuncte, puncte electrodermic active) de pe corp, cu scopul de a reface starea de sănătate sau starea de bine care se poate obţine prin înlăturarea durerii şi a bolii. [7]

Deoarece acupunctura reprezintă o practică medicală provenind din cultura antică chineză, iar înţelegerea ei este dependentă de sistemul de gândire taoist (propriu acestei culturi), aceasta a devenit cunoscută, în Europa şi în SUA, sub numele de Medicina Tradiţională Chineză (MTC), fiind caracterizată de concepţia holistă [8], concepţie filozofică ce priveşte corpul omenesc ca pe un tot organic integrat în mediul ambiental (extern). [9]

Diagnosticul şi tratamentul bolilor este bazat pe

identificarea patternurilor/diferenţierii sindroamelor. [10] Diferenţierea sindroamelor, sau stabilirea patternului bolii

se realizează în urma unei analize cuprinzătoare a stării fizice şi a simptomatologiei subiectului investigat, pe baza cărora este determinată cauza, natura şi locul suferinţei [11], iar patternul bolilor se precizează la poziţia 1.7.5 din acelaşi Nomenclator şi poate fi descris pe baza integrării cauzelor, naturii şi locului în care au apărut schimbările patologice în diferitele stadii ale bolii. [12]

12

II.3. Locul acupuncturii în cadrul ştiinţei medicale moderne

Pătrunderea şi practicarea în Occident a acupuncturii a devenit o problemă deoarece înţelegerea modului de acţiune al acesteia a fost neglijat, pentru practicieni fiind prioritare efectele sale, care sunt eficiente chiar dacă AP nu se practica conform canoanelor chinezeşti.

Astfel, încă din secolul trecut se poate spune că a apărut o nouă formă de acupunctură, sau o formă de acupunctură meta-

tradiţională. Acest aspect probează eficienţa de multe ori spectaculoasă

a metodei, dar, pe de altă parte, a dus şi la un impas teoretic al ei. Modificarea esenţială adusă de acupunctura meta-

tradiţională constă în renunţarea la anumite noţiuni tradiţionale (yin-yang, qi). [13]

Acupuncture in Medicine, după înregistrarea feluritelor ipoteze şi teoretizări, constată că ceea ce se practică în Occident sub numele de acupunctură este de fapt un hibrid de a cărui existenţă trebuie să avem cunoştinţă, să îi înţelegem caracteristicile şi direcţiile evolutive pentru a putea evita confuziile. (Adrian White, 2009). [14]

Părerea noastră (Filimon, 2007) [15] este în oarecare antiteză cu cea a lui White, noi considerând că păstrarea paradigmei originale pe baza căreia s-a dezvoltat acupunctura este importantă pentru a nu fi deviată de la o direcţie corectă de cercetare. Renunţarea la această paradigmă originală ar putea conduce la pierderea interesului faţă de înţelesurile cu care se poate îmbogăţi biologia modernă, a adâncirii sensului noţiunilor de boală şi sănătate şi mai ales a suplimentării modului de descriere a relaţionării dintre organe atunci când nu se omite, din acest tip de teorie, că organismele sunt sisteme vii care au un

comportament cibernetic. [16]. Faptul că acupunctura are efecte în simptome atât de

diverse sugerează că aceasta nu acţionează într-un singur mod, ci există un lung şir de procese pe care le declanşează, fapt care

13

arată complexitatea ei, de unde şi nevoia de a-i fi dedicat un efort de cercetare pe măsură.

Dovezi convingătoare au fost obţinute şi cu ajutorul fMRI şi a tomografiei prin emisie de pozitroni, PET, în privinţa implicării diferiţilor centri din creier în controlul durerii, mai cu seamă la nivelul sistemului limbic [17], inclusiv al insulei.

II.3.1. Importanţa paradigmei propusă de acupunctură pentru ştiinţa modernă

Paradigma descrisă şi utilizată de acupunctura tradiţională

oferă un cadru interesant, cu posibilităţi operaţionale obiective în vederea instituirii unor direcţii fezabile de dezvoltare a medicinei moderne.

Holismul, ca noţiune modernă, decurge din observaţiile taoiste care prezintă problema interacţiunii dintre toate obiectele cosmice ca pe o axiomă fundamentală pe care apoi se construieşte toată teoria tao. Importanţa şi ubicuitatea interacţiunilor sunt prezentate foarte atent de către antici. Joseph Needham, 1962 [18] subliniază că filozofia chineză, în ansamblu, era preocupată mai mult de raporturile dintre lucruri, decât de reducerea lor la elementele fundamentale. În acest ansamblu de viziuni se înscrie şi concepţia chineză despre corpul viu ca fiind una preponderent funcţională.

Aşa stând lucrurile, organismul individual, asemenea cosmosului în ansamblu, este perceput ca fiind într-o stare de perpetuă curgere şi schimbare, şi toate dezvoltările din natură – cele din lumea fizică, precum şi cele din domeniile psihologic şi social – prezintă tipare ciclice, ceea ce explică şi fluctuaţiile dintre yin şi yang.

Tot din acest tip de concept rezultă şi recunoaşterea interdependenţei complexe dintre minte şi corp în sănătate şi boală, ceea ce ar conduce la ideea de a multiplica înţelesurile noi şi a suplimenta metodele de tratament actuale de care se ocupă în prezent psihosomatica. [19]

14

În siajul unor astfel de idei, OMS analizează modalităţile de creştere a eficienţei, prin sinergie, de fapt prin integrarea celor două modele de practică medicală [20]. Pornind de la aceste consideraţii, în prezent se pun bazele unor teorii şi practici avangardiste aşa cum se întâmplă prin promovarea aşa-numitei medicini integrative. [21]

II.3.2. Diagnosticul pulsurilor şi cercetarea modernă În MTC, se pune accentul pe menţinerea stării de sănătate

şi pe prevenirea îmbolnăvirii. În vederea realizării acestui deziderat, un loc aparte îl ocupă diagnosticul pulsurilor, pe baza căruia se evaluează starea de încărcare energetică a meridianelor. [22, 23, 24]

Dar, deşi această metodă se bucură de mare interes în rândul practicienilor acupuncturii, totuşi conţine o mare doză de subiectivism.

Încercarea de a găsi un procedeu tehnic de obiectivare a caracteristicilor pulsurilor încă nu este satisfăcătoare.

Căutările în această direcţie au dezvoltat o altă metodă de determinare a stării energetice a meridianelor care se bazează pe măsurarea parametrilor electrici ai acestora.

Bazându-se pe similitudinea dintre comportamentul Yin–

Yang, care [25] indică variaţia parametrilor electrici din biosisteme, s-a trecut la măsurarea acestora, iar prin utilizarea explicaţiilor furnizate de fizică şi a verificării experimentale, noţiunea neştiinţifică qi poate fi acceptată în termeni ştiinţifici. Această noţiune, qi, de fapt constă într-un transfer de sarcini electrice, deci este energie electrică. Această explicaţie a întrunit suportul tuturor celor care se ocupă de acupunctură, iar cercetările în această direcţie au devenit foarte numerose.

Bjorn Nordenström 1983 [26], medic radiolog, chirurg şi fost preşedinte al Comitetului de acordare a Premiului Nobel, autor al lucrării Circuitele bioelectrice închise, aduce dovezi clinice, experimentale şi teoretice despre existenţa unui sistem

15

circulator suplimentar, pe lângă cele arterio-venos şi limfatic cunoscute.

Simion Prună, fizician şi C. Ionescu-Târgovişte, medic [27], arată că „o mare parte din fenomenele bioelectrice asociate punctelor de acupunctură se petrec la nivel celular, adică integral în afara intervalului de acţiune a spectrului nostru senzorial.

De aceea, un rol important în propulsarea cunoaşterii ştiinţifice în domeniul acupuncturii îl pot juca tehnicile şi mijloacele de măsurare, reunite sub numele de electropunctometrie, cu scop bine definit, adică extinderea limitelor noastre de percepţie a fenomenelor biofizice care se petrec la nivelul punctelor de acupunctură. „Tehnicile şi metodele acupuncturometrice pot contribui unic şi semnificativ la fundamentarea pe baze ştiinţifice – teoretice şi experimentale a actului terapeutic prin acupunctură.” [28]

II.3.3. Relaţia acupuncturii cu fizica modernă Fritjof Capra, fizician cuantist, arată că atât fizicianul

modern cât şi misticul oriental s-au convins că toate fenomenele acestei lumi sunt corelate dinamic şi într-o permanentă schimbare. Gândirea chineză care sesizează importanţa mişcării şi a transformărilor a dezvoltat noţiunea de structură dinamică ce se formează şi dispare continuu în fluxul cosmic al lui Tao.

In acelaşi context, în cadrul legii yin-yang, nu se regăseşte nimic altceva decât postulatul termodinamic după care „nimic nu se pierde, nimic nu se câştigă, totul se transformă”. [29]

In China antică se foloseau aşa-numitele trigrame, în număr de opt figuri, pentru a reprezenta toate configuraţiile cosmice şi umane posibile, în Cosmologia taoistă reprezentând principiile fundamentale ale realităţii şi modalităţile lor de interrelaţionare.

Aceste reprezentări nu sunt structuri statice, ci sunt stadii în procesul transformării energiei cosmice. Capra, 1995 [30] arată în lucrarea I King (Cartea schimbărilor) că filozofia orientală este

16

cea mai aproape de teoria matricii S datorită noţiunii de structură

dinamică ce le este comună amândurora.

Fig. 1 Cele 8 trigrame, figuri compuse din opt aranjamente posibile între yin şi yang. (Wikipedia http://en.wikipedia.org/wiki/I_Ching)

În cadrul teoriei matricii S, (noţiune din mecanica cuantică) se pune un accent special pe procese şi nu pe obiecte, procesele fiind reacţii ale particulelor care generează toate fenomenele posibile în domeniul hadronilor. De observat similitudinea cu punctele de vedere din I King, în cadrul căreia procesele fundamentale din domeniul hadronilor sunt numite „schimbări” şi sunt considrate esenţiale pentru înţelegerea tuturor fenomenelor naturale, a mai indicat Capra. [31]

In articolul Explication de l'Arithmétique Binaire, Gottfried Leibniz scrie că a găsit in hexagrame o bază de susţinere a universalităţii sistemului numeric binar[32]; modelul pentru reprezentarea binară l-a descoperit în alcătuirea hexagramelor, astfel ¦¦¦¦¦¦ ce corespunde notaţiei 0, dă 000000, care, în combinaţie potrivită ¦¦¦¦¦| duce la secvenţa binară 000001, şi aşa mai departe.

Nu în ultimul rând, aşa cum am mai arătat (Filimon, 1999) [33], trebuie precizat şi faptul că modul în care sunt descrise relaţiile de transformare ale elementelor componente ale sistemelor din natură se petrece astfel încât aceste sisteme pot

17

dăinui îndelung graţie unor mecanisme de reglare intrinseci ce funcţionează pe principiul cibernetic al buclei cu retroacţiune.

Tot în 1999, Filimon şi Postolică publică în lucrarea „Numărul de aur în morfogeneza şi energetica sistemelor vii” [34], pentru prima dată, observaţii care privesc importanţa implicaţiilor pe care proporţia de aur, termen ce a rezultat din studiul proprietăţilor şirurilor de tip Fibonaci, le are în distribuţia punctelor de acupunctură de-a lungul meridianelor.

Studiul proprietăţilor şirurilor Fibonaci a permis identificarea principiului de bază care explică modul de dezvoltare al organismului uman şi morfogeneza organelor sale interne, care principiu se regăseşte în distribuţia valorilor biofizice specifice reţelei de puncte şi meridiane de acupunctură.

Astfel, urmând postulatul antic conform căruia în orice structură vie funcţia este prioritară faţă de formă, rămâne ca o direcţie de cercetare ulterioară înţelegerea funcţiilor care au importanţă decisivă în alcătuirea sistemelor vii, cu precădere a raporturilor numerice care rezultă din articularea în proporţia descrisă de Numărul de Aur a componentelor corpului uman.

În lumina acestor date, acupunctura descrie organismul viu ca pe un întreg care conţine un număr de subsisteme ale căror funcţii sunt asociate, fără a fi identice, cu diferite organe fizice. Tradiţia medicală antică extrem-orientală acordă o importanţă specială funcţiilor şi un loc mai modest formaţiunilor histo-anatomice, motiv pentru care s-a convenit să se evite numirea organelor pur şi simplu, preferându-se o formulare mai complexă, aceea de organ-funcţie, sau sistem-funcţie [35] etc.

18

II.3.4. Noţiunea de meridian şi de boală în acupunctură Conform paradigmei antice, bolile sunt înţelese ca o

pierdere a echilibrului dintre energiile sau forţele yin şi yang. În Nomenclatorul standard [36], yin şi yang (陰陽), sunt

definiţi ca termeni folosiţi pentru a descrie opziţia, în sensul cel mai general, a unor forţe cosmice complementare ce interacţionează în întreaga natură materială. Mişcarea neîncetată a acestor două forţe stă la baza tuturor schimbărilor ce se petrec în întreaga lume.

Meridianele şi colateralele lor sunt definite ca fiind un sistem de conducte prin care circulă energia qi şi sângele, conectând organele şi viscerele între ele, extremităţile, ţesuturile profunde şi ţesuturile superficiale, realizând din organism un întreg morfo-funcţional; ele mai sunt numite canale, dar şi reţea de meridiane, sau, şi mai pe scurt, meridiane. [37]

Modul şi traseele de-a lungul cărora circulă energia qi prin organismul viu este făcută cunoscută în textele antice chineze cu ajutorul unui concept descris sub denumirea Teoria meridianelor şi colateralelor, care este acea ramură a acupuncturii ce se ocupă cu studiul structurii, legăturilor, fiziologiei, fiziopatologiei, diagnosticului şi principiilor terapeutice, ce se bazează pe fenomenul de meridian, fiind cunoscută de asemeni sub numele de Teoria reţelei meridianelor de acupunctură. [38]

În acupunctură sunt descrise 12 meridane de acupunctură care sunt numite meridiane principale. Mai sunt descrise şi altele: opt meridiane extraordinare, vasele Luo, canalele divergente şi canalele rezervor de energie.

Circulaţia enerigei Qi de-a lungul celor 12 meridiane

principale are două trasee unul intern şi altul extern. Traseul extern al meridianelor de acupunctură poate fi

urmărit uşor cu ajutorul planşelor de acupunctură, traseul fiind situat relativ superficial.

19

Traseele interne ale meridianelor pătrund până la niveluri profunde, acolo unde se află organele interne cu care sunt în legătură.

Traseele superficiale ale meridianelor principale, în număr de 12, descriu trei circuite ale corpului, de la torace la mâini, mâini – cap, cap – picioare, picioare – toarace ş.a.m.d.

Parcursul energiei qi de-a lungul acestor trasee se face conform unui orar specific numit ceasul chinezesc [39], pornind de la meridianul Plămân taiyin al mâinii ce dirijează energia qi la meridianul Intestin gros yangming al mâinii, de la acesta la meridianul Stomac yangming al piciorului, de unde pleacă la meridianul Splinei taiyin al piciorului, de aici la meridianul Inimii shaoyin al mâinii, la meridianul Intestin subţire taiyang al mâinii, la meridanul Vezică biliară taiyang al piciorului, la meridianul Rinichi shaoyin al piciorului, la meridianul Pericard jueyin al mâinii, la San Jiao shaoyang al mâinii, la Vezică biliară shaoyang al piciorului, la meridianul Ficatului jueyin al piciorului şi înapoi la meridianul Plămân taiyin al mâinii.

II.3.5. Noţiunea de energie qi Nie Jiong-Bao 2001 [40], de la Universitatea din Otago,

Noua Zeelandă, arată, conform Capitolului 39 din Suwen, că substanţele care circulă prin canalele de acupunctură efectuează această acţiune “ciclic, în mod constant, fără să se oprească niciodată”. “Energia qi se mişcă în mod continuu asemenea curenţilor din apele curgătoare, sau aidoma mişcării soarelui şi lunii de-a lungul orbitelor lor.

Mişcarea energiei qi poate fi comparată cu cea a unui ciclu fără de sfârşit. Acest tip de mişcare a fost asimilat, de către un grup de cercetători chinezi, cu variaţiile intensităţii termice înregistrate termografic de-a lungul unor trasee epidermice coincidente cu cele ale meridianelor de acupunctură. [41] Pentru prima dată s-a putut observa că intensitatea temperaturii variază

20

în timp de-a lungul acestor trasee care coincid cu cele descrise de MTC.

A fost, de asemeni, studiat şi ritmul variaţiilor termice la nivelul acupunctelor. Concluzia cercetătorilor este aceea că fenomenul reprezentat de traseele termice şi oscilaţiile intensităţii lor termice în ritm nictemeral este un comportament normal. În plus, ei afirmă că această proprietate poate fi utilizată pentru studiul funcţiilor fiziologice şi fiziopatologice ale organismului cu ajutorul termografiei.

Fiinţa umană primeşte qi-ul din alimente care au pătruns în corp prin stomac unde au fost prelucrate, pentru ca esenţa lor să pătrundă apoi în meridianul Stomac, de aici, această esenţă fiind distribuită celor cinci viscere şi şase organe.

Partea mai uşoară (mai rafinată) a acestei esenţe constituie qi-ul constructiv, iar partea mai grea, (grosieră) va alcătui qi-ul defensiv sau energia de apărare. Prin fiecare meridian energia

qi circulă timp de două ore începând cu Plămânul de la 3h la 5h, înscriind un ciclu complet când ajunge la Ficat de 1h la 3h.

Teoria medicală chineză susţine că starea de boală apare atunci când în calea curgerii fluxurilor apar blocaje la diferite niveluri ale circuitului energetic, iar efectele terapeutice ale acupuncturii se datorează normalizării celor trei fluxuri: respectiv fluxul qi, fluxul sângelui şi al lichidelor organismului („jin ye”) care parcurg organismele vii.

Durerea sau bolile în general se tratează prin remedierea circulaţiei acestor fluxuri, circulaţie care, la rândul ei, poate fi în exces sau în deficit. Se consideră, în MTC, că durerea indică un blocaj sau o stagnare a fluxului de energie qi, sânge, sau a lichidelor jin ye, această situaţie a născut axioma antică: „nu există durere, nu există blocaj; nu există blocaj, nu există durere”.

Este un fapt important de reţinut acela că, MTC vede ca pe un aspect determinant al stării de sănătate menţinerea fluxurilor în dinamică, fie acestea fluxuri de substanţă (sângele şi lichidele organismului), fie fluxuri de energie, cum este cel al circulaţiei termice, electrice şi al energiei Qi.

21

II.3.6. Parametrul termic ca metodă de evaluare a fenomenelor acupunctice

Termografia medicală, împreună cu electroacupuncto-

metria, sunt mijloace de investigare obiectivă a proprietăţilor acupunctelor.

Ea este o metodă neinvazivă şi permite vizualizarea şi evaluarea schimbărilor de temperatură pe suprafaţa corpului omenesc.

S-a observat că [42], imaginea termică a corpului se modifică atunci când asupra unui punct de acupunctură se aplică un stimul mecanic, termic, electric, radiativ etc.

Aceste aspecte i-au condus pe autori la ideea că acupunctura răspunde şi iniţiază reacţii electrice şi termice, deci că, materia vie, inclusiv meridianele Jingluo, se află într-o permanentă stare de excitaţie şi activitate.

De asemenea, s-a evidenţiat în mod clar [43] existenţa unor trasee de-a lungul corpului uman. Pentru prima dată s-a putut observa că intensitatea temperaturii variază în timp de-a lungul acestor trasee care coincid cu cele descrise de MTC. [44]

Explorarea comportamentului termic al ţesuturilor a dus la concluzia că:

1. unctele biologic active pot fi vizualizate termografic şi că

2. aceste puncte se pot afla în 3 stări din punct de vedere termic, cu alte cuvinte pot fi identificate puncte care din punct de vedere al încărcării lor calorice pot fi hipotermice, hipertermice, ori izoterme faţă de tegumentele învecinate, sau, mai simplu, pot fi numite „puncte reci”, „calde” şi „indiferente”. [45]

3. Statistic, s-a dovedit că în punctele biologic active sunt depistabile schimbări semnificative de temperatură în cazul anumitor afecţiuni.

22

II.3.7.Studii asupra substratului histologic al zonelor de acupunctură

Investigaţiile histo-anatomice, histochimice, sau după caz,

histoelectrice, continuă să nu ofere rezultate privind existenţa unei anumite structuri dedicate unei relaţii directe cu fenomenele acupunctice, cercetarea orientându-se către formaţiunile musculare sau neuro-musculare. Astfel, Liu şi Varela (1975) [46] găsesc că foarte multe acupuncte corespund unor muşchi.

Plummer, în 1979 [47], după ce a sistematizat studiile macro- şi microscopice observă prezenţa unui ram de nerv subcutanat la nivelul celor mai multe puncte.

Dung, în 1984 [48], pe baza studiilor anatomice pe cadavre consideră, de asemenea, că punctele de acupunctură sunt localizate la nivelul unei ramuri neuro-musculare a diferiţilor nervi ai corpului uman.

Analiza bibliografică indică inexistenţa unui substrat bine individualizat anatomic sau histologic al punctului de acupunctură, în schimb, arată Ifrim et al (2005) [49], se găsesc o multitudine de complexe neuro-vasculare (CNV) şi neuro-musculare.

Yoshio Nakatani, de formaţie medic alopat, format la şcoala de medicină occidentală, în 1966 [50], detectează şi el, pe suprafaţa pielii unor bolnavi, existenţa unor zone de înaltă conductibilitate electrică, situate pe locurile ce sunt descrise de către MTC ca fiind clasicele puncte de acupunctură.

Prin urmare, locurile care prezintă acest tip de structură sunt punctele de acupunctură cu conductivitate mare ce sunt conectate la suprafaţa pielii, susţin autorii. [51] Nakatani (1966) [52] consideră că fenomenul de meridian poate fi privit ca o funcţie a sistemului nervos simpatic şi poate fi înţeles ca starea de excitaţie a punctelor de acupunctură a căror impedanţă electrică poate fi măsurată.

23

Takano şi Hongo (1980) [53] cred că problema naturii meridianului, în a cărui structură se include şi sistemul nervos, este atribuită biologiei celulelor ţesutului conjunctiv şi modificărilor echilibrului acido-bazic din lichidele extra-vasculare, la a căror examinare a folosit recţia cu florocianid de cupru coloidal.

24

III. CONTRIBUŢII PERSONALE

III.1.1. Ipoteze asupra modelului de biosistem descris de acupunctură

În termenii ştiinţelor actuale, C. Dumitru (1977) [53]

susţine că există o homeostazie electrică şi informaţională care este reglată în funcţie de nivelul informaţional intern şi extern al organismului, punctele electrodermice comportându-se ca nişte porţi care cresc sau reduc accesul informaţional de la mediu spre organism şi invers. În scopul menţinerii unei homeostazii informaţionale sunt emise sau recepţionate semnale codificate electric prin punctele electrodermice. Se poate atribui învelişului cutanat, privit în această ipostază, un rol de „antenă” pentru organism.

Ion Fl. Dumitrescu şi C. Ionescu-Târgovişte (1987) [54] reiau această idee, de homeostazie electrică care stă la baza vieţuirii perene a organismelor vii şi o dezvoltă, fapt care stimulează multiplicarea cercetărilor în această direcţie, idee ce este susţinută şi de Becker în 1985 [55], sub forma dezvoltării teoriei reglării şi controlului la biosisteme, bazată pe concepte derivate din fizică, electronică şi biologie.

Simion Prună, fizician, şi C. Ionescu-Târgovişte, medic (1988) [56], arată că un rol important în propulsarea cunoaşterii ştiinţifice în domeniul acupuncturii îl pot juca tehnicile şi mijloacele de măsurare, reunite sub numele de electropunctometrie, cu un scop bine definit: „extinderea limitelor noastre de percepţie a fenomenelor biofizice care se petrec la nivelul punctelor de acupunctură. Tehnicile şi metodele acupuncturometrice pot contribui unic şi semnificativ la

25

fundamentarea pe baze ştiinţifice – teoretice şi experimentale a actului terapeutic prin acupunctură.”

III.1.2. Motivarea temei de cercetare Cercetarea de faţă s-a efectuat în baza unui protocol

încheiat între Direcţia Sanitară (DS) a judeţului Neamţ, pe de o parte şi Centrala de Fibre Sintetice (CFS) Săvineşti pe de altă parte, iniţiat din anul 1987. Colectivul, condus de către subsemnatul, a fost alcătuit din reprezentanţi ai DSP şi ai CFS, dar şi din ingineri şi informaticieni.

Programul de cercetare urmărea iden-tificarea şi introducerea unei metode de investigare medicală fezabilă, care să permită depistarea cât mai timpurie a riscului de instalare a unor afecţiuni patologice (risc de boală profesională) datorate expunerii la benzen şi care să fie folosită cu prilejul Controalelor

medicale preventive

periodice. Cu prilejul

discuţiilor, părţile au agreat sugestia de a se efectua o cercetare ştiinţifică, plecând de la

premise provenite din medicina neconvenţională, respectiv din

26

medicina tradiţională chineză. Noţiunile de medicină tradiţională chineză, necesare derulării acestui studiu, au fost dobândite de autorul prezentei teze în perioada efectuării stagiaturii de medic de întreprindere la CFS Săvineşti în urma selecţionării şi instruirii sale, în anii 1973-1975, de către dr. Ioan Fl. Dumitrescu, directorul Laboratorului de Biotehnologii Bucureşti, instituţie care funcţiona la acea dată în cadrul Ministerului Chimiei.

În urma dobândirii acestei competenţe, am folosit acupunctura ca metodă de tratament şi recuperare funcţională a afecţiunilor reumatice cronice şi a sechelelor post-traumatice, cu prilejul efectuării stagiului de medic secundar în cadrul Clinicii

de balneofizioterapie din Tg. Mureş, cu consimţământul şefului clinicii, conf. univ. Birek Laszlo, timp de trei ani de zile, din 1977 şi până în 1980.

Pe baza rezultatelor obţinute în munca de explorare a fenomenelor şi comportamentelor specifice zonelor de acupunctură în cadrul Laboratorului de Biotehnologii, autorul, la propunerea dr. I. Fl. Dumitrescu, a fost invitat nominal a lua parte la Cel de al VII-lea Congres latino-german de acupunctură ce a avut loc la Palma del Malorca, Spania, septembrie 1980, cu lucrarea „Contribuţii la explicarea fenomenelor acupunctice în lumina proprietăţilor de lichid magnetic ale sângelui”, şi la Congresul franco-elen de la Atena – 1986 cu lucrarea „Ţesutul conjunctiv, substratul morfo-funcţional al fenomenelor din acupunctură”.

Baza materială, finanţarea şi logistica au fost asigurate de către CFS Săvineşti.

Toate datele cercetării şi rapoartele de lucru au constituit proprietatea Centralei Industriale de Fibre Chimice (CIFCh) Săvineşti, înregistrată la Biroul special, sub numărul 047 până în 1991, când, pe baza Rezoluţiei nr. 001794 din 15.05 1991, a OSIM Bucureşti, a fost desecretizată şi pusă la dispoziţia autorului acestui studiu.

27

Există un consens al specialiştilor în problema substratului morfo-funcţional şi anume că terapia acupunctică acţionează asupra unei structuri al cărei comportament este asemănător cu acela al unor funcţii specifice unui sistem de reglare şi control al organismului.

Descoperirea mecanismului acestei acţiuni şi a substratului său, explicarea ştiinţifică a modului de interacţiune tegument-organ descrisă (în termeni arhaici) de teoria medicală

III.1.3. Material şi metodă

III.1.4. Alcătuirea loturilor pentru studiul caracteristicilor bioelectrice ale tegumentelor din zonele de acupunctură

În vederea efectuării cercetării au fost alcătuite două loturi. A. Lotul martor, sau lotul 1, care mai este numit şi lotul

Bălţăteşti, deoarece a fost alcătuit din persoane internate în Staţiunea Balneară Bălţăteşti-Neamţ pentru tratamentul unor afecţiuni degenerative cronice ale aparatului mio-artro-kinetic,

28

afecţiuni ginecologie, respiratorii, de asemeni cu manifestare cronică, persoane ce efectuau tratamente stomatologice pentru parodontopatii şi care nu prezentau semne clinice şi/sau biologice de activare inflamatorie a suferinţei. Lotul este format din 626 persoane, cu următoarea distribuţie pe grupe de vârstă şi sex:

Tabel nr.1 Componenţa după sex şi vârstă a lotului martor Bălţăteşti

Grupa de vârstă

Bărbaţi Femei Total

10-20 ani 12 5 17

21-30ani 79 55 134

31-50 ani 101 144 245

51-60 ani 41 41 82

61-70 ani 52 74 126

71-90 ani 8 14 22

Total 293 333 626

Au fost incluşi în acest lot martor persoane fără acuze

clinice, provenite dintre localnici a căror activitate s-a desfăşurat toată viaţa în mediul rural sau forestier cât şi dintre cele aflate la tratament pentru afecţiuni cronice artro-stato-kinetice.

Toţi subiecţii din lotul martor au fost evaluaţi clinic (examen clinic general, pe aparate şi sisteme) şi investigaţii biologice (VSH, Hemoglobină, glicemie, transaminaze hepatice, uree, creatinină, acid uric) înainte de începerea determinărilor bioelectrice.

Nu au fost introduse în loturile în studiu persoane cu afecţiuni ale pielii (cronice sau acute) care ar fi influenţat determinările bioelectrice, cât şi acele persoane care prezentau afecţiuni inflamatorii cronice ale aparatului locomotor: artrita reumatoidă, spondilita ankilopoietică etc., afecţiuni metabolice ca

29

diabetul zaharat, boli cronice ca cele hepatice, pulmonare, renale, endocrine etc.

Această formă de triere a determinat reţinerea în lot a unei categorii de persoane supuse unei vieţi cotidiene în limite obişnuite, majoritatea lor provenind din bazinul de agricultori şi muncitori forestieri din localităţi aflate în jurul oraşului Tg. Neamţ.

B. Lotul de cercetat, numit lotul 2, sau lotul Săvineşti. În acest caz, s-a urmărit în mod special starea acelor subiecţi ce sunt supuşi condiţiilor de suprasolicitare sub acţiunea unui complex de factori industriali agresivi.

Aceste persoane erau supuse stresului chimic şi cu ritmul circadian modificat, acest lot provenind, în mod obligatoriu, din personalul angajat la CFS Săvineşti şi lucrul în trei schimburi.

Lotul de cercetare (numit şi lotul Săvineşti) este compus din 488 de persoane, din care 414 bărbaţi cu vârstele cuprinse între 18 şi 57 de ani şi 74 de femei cu vârstele cuprinse între 27 şi 53 de ani.

Toate aceste persoane au lucrat pe durata celor 3 ani în acelaşi loc de muncă.

Lotul a fost împărţit în următoarele grupe de vârstă: Grupul 1 = vârste cuprinse între 18 şi 20 de ani Grupul 2 = vârste cuprinse între 21 şi 30 de ani Grupul 3 = vârste cuprinse între 31 şi 50 de ani Grupul 4 = vârste cuprinse între 51 şi 60 de ani Prin urmare, acest lot a fost preluat ca atare din secţiile

Lactama, inclus obligatoriu în cercetare şi explorat conform metodei. În acest caz a existat un singur criteriu de excludere şi anume a celor ce prezentau afecţiuni dermatologice sau leziuni cutanate ale extremităţilor, fapt care ar fi dus la modificarea valorilor bioelectrice.

30

III.1.5. Principiul de construcţie al aparatului de măsură

Acest principiu se bazează pe regula punţii Wheatstone. După această regulă, dacă se notează cu U tensiunea de

alimentare a punţii, Uo tensiunea de echilibru ales, U2 tensiunea la bornele rezistenţei, Ro rezistenţa pielii, R3 rezistenţa celui de al treilea braţ al punţii, W2 puterea din Rc, α raportul dintre rezistenţele

α = Rc/R3

când: R1 = R2, apare condiţia de echilibru:

U = 2Uo . α +1/ α – 1

Dacă U este variabilă pentru a satisface relaţia de echilibru, are loc:

U2 = 2Uo . α / α - 1

W2 = 4Uo la a 2/R3 . α / (α -1)2.

Notând cu F valoarea α + 1/ α - 1,

U = 2UoF Şi: α/α - 1 = H

De unde: U2 = 2UoH Dacă: α / (α - 1)2 = G,

se va obţine: W2 = WoG La nivelul unui punct de acupunctură cu rezistenţă joasă,

există un dezechilibru ∆U la o scădere a rezistenţei Rc. [600].

31

P1 – potenţiometru carbon, cu care se etalonează instrumentul de măsură prin scurtcircuitarea electrozilor S1 cu S2. (se obţine indicaţia maximă pe scală – operatorul are acces permanent la panou şi astfel o poate ajusta). P2 – potenţiometru semireglabil pentru reglarea sensibilităţii microampermetrului. (se reglează de către constructor). Ic1 – circuit integrat stabilizator de tensiune ce asigură o tensiune stabilizată de 12 V, LM 712.

III.4. Culegerea valorilor bioelectrice la nivelul acupunctelor de cercetat

În cursul procesului de măsurare a rezistenţei punctelor de

acupunctură se respectă legea lui Ohm:

I = U/R, în care R = RP1 + RA De unde:

I = U/RP1 + RA

Schema electrodetectorului punctelor de acupunctura

P1 – potentiometru carbon, se etaloneaza instrumentul de masura prin scurtcir cuitarea S1 cu S2 .P2 – potentiometru semireg labil pentru reglarea sensibilitatii microampermetru lui.

Ic 1– circuit integrat stabilizator de tens iune ce asigura o tensiune s tabilizata de 12 V

LM 712 100K?

µA

1KO

+

-

K1

15V

I 0 ÷ 500 µA

(-) (+)S1 S2

12V

P1

P2

19-20V

Ic1

+

-

încarcator

Electrod testElectrod referinta

32

Rezultă că:

RA = R µ A . RP2/PµA+RP2

Fig. 23. Calculul rezistenţei măsurate la electrozii aparatului de măsură

III.1.7. Calculul rezistenţei măsurate la electrozii aparatului de măsură

R p – rezistenţa electrică a pielii E int – rezistenţa electrică a circuitului în interiorul organismului explorat RX – rezistenţa electrică măsurată S1, S2 – electrozii de măsură

Aparatul de măsură determină valoarea Rx, care reprezintă rezistenţa electrică a pielii (Rp) împreună cu rezistenţa ţesuturilor din interiorul organismului (R int).

Se ştie că cea mai mare rezistenţă a ţesuturilor este reprezentată de piele, în mod special de stratul cornos de la

R P

R int

R X

S1 S2

33

nivelul epidermului. Acesta joacă un rol important atât prin funcţia sa de barieră electrică, termică şi mecanică, cât şi printr-o participare activă la schimburile energetice electromagnetice şi termice.

Valoarea rezistenţei electrice determinată de stratul lucidum şi membrana bazală a făcut pe mulţi autori să accepte denumirea lor de „bariere electrice” ale pielii.

Curentul explorator care pătrunde în ţesuturile subcutanate va alege un traseu a cărui rezistenţă la trecerea acestuia va fi cea mai mică. Acest traseu este reprezentat de ţesuturile ce constituie substratul meridianului de acupunctură.

Dacă rezistenţa electrică medie a pielii este considerată constantă, atunci calculul lui RX rezultă din relaţiile:

1/RX = 1/Rp + 1/Rint, de unde:

Rx = Rp . Rint/Rp + R int De reţinut în acest context al procesului de măsurare este

faptul că indicaţia la panoul aparatului este dată în valori de curent. În speţă, se măsoară valoarea curentului care reuşeşte să treacă prin circuitul explorat. Un ţesut opune o anumită rezistenţă la trecerea curentului electric test. Aşadar, în realitate este măsurată rezistenţa pe care ţesutul o opune trecerii unei anumite cantităţi de curent, rezistenţa ţesutului fiind dedusă din relaţia care descrie legea lui Ohm: R = U/I.

III.1.8. Tehnica de determinare a impedanţei electrice cutanate

Subiectul este plasat în poziţia aşezat pe scaun ţinând în

mână electrodul de masă, în timp ce electrodul activ este plasat succesiv pe cele 24 de puncte, în prealabil şterse cu alcool.

Aducerea aparatului la poziţia zero înseamnă impedanţa minimă la trecerea curentului electric test, ceea ce la nivelul scalei se constată prin poziţionarea indicatorului la 200µA, ceea

34

ce arată fluxul maxim de electroni, care, conform concepţiei dispozitivului este de această valoare.

După verificarea poziţiei „0” a acului indicator se măsoară fiecare punct, fig. 24, iniţial la membrele superioare (alternativ, dreapta şi apoi stânga) apoi la membrele inferioare. La determinarea rezistenţei electrice, este foarte important ca presiunea de contact electrod-piele pentru fiecare punct să fie constantă, iar timpul de citire al valorii să fie la două secunde de la plasarea pe punct a electrodului explorator.

Ordinea în care se măsoară punctele trebuie să fie întotdeauna aceeaşi, respectiv mâna dreaptă, mâna stângă, urmat de membrul inferior drept, membrul inferior stâng. De asemeni, va fi respectată şi ordinea punctelor, respectiv se începe întotdeauna cu H1 la H6, apoi F1 la F6, ca în figurile de la 12 la 21.

După măsurarea valorilor individuale (dreapta şi stânga) ale celor 12 meridiane se calculează valoarea medie, care reprezintă cifra „de referinţă” pentru individul studiat. În raport cu aceasta, unele meridiane vor avea o rezistenţă electrică mai mică şi/sau un potenţial electric mai mare, ceea ce traduce un exces energetic, în timp ce altele vor avea o rezistenţă electrică mai mare şi/sau un potenţial electric mai mic, semnificând o insuficienţă energetică.

35

III.5. Metodologia de culegere a semnalelor electrofiziologice

Măsurarea valorilor bioelectrice consacrate studiului a reprezentat prima investigaţie a zilei.

După această determinare urma rutina medicală alopată care consta în:

- prelevarea prizei de sânge pentru analize medicale, - înregistrarea EKG - radiografiere pulmonară faţă şi profil, - examen clinic general efectuat de un specialist în

medicină internă, care avea sarcina de a integra toate datele provenite din examenele medicale standardizate.

Rezultatul investigaţiei alopate consta în formularea unei concluzii, în sensul că persoana prezintă, sau nu, o afecţiune evolutivă sau risc de boală profesională.

Atunci când investigaţiile indicau vreun proces patologic, subiectul era tratat conform procedurii legale, ceea ce consta în repetarea investigaţiilor sau prescrierea altora suplimentare, până la obţinerea unui rezultat definitiv care era comunicat grupei de cercetare.

III.1.10. Consemnarea valorilor impedanţei electrice cutanate

în neurogramă

Parametrii determinaţi la nivelul zonelor acupunctice, aşa cum este specificat în paragraful dedicat metodei, sunt reprezentaţi de 24 de variabile, cifră formată din câte 12 valori simetrice, 6x2 provenind de la membrele superioare şi 6x2 de la membrele inferioare, bilateral, în total 24.

Aceste valori, spre a putea fi analizate, au fost distribuite în tabele individuale, pe care le vom numi neurograme, întrucât alcătuirea acestora s-a făcut, pentru prima dată, după un model propus de Nakatani.

36

În documentul numit neurogramă sunt consemnate valorile bioelectrice obţinute în urma determinărilor efectuate cu ajutorul aparatului de măsură descris în secţiunea material şi metodă.

Neurograma este formată dintr-un imprimat ca în imaginea din figura 24 unde sunt înscrise datele personale, astfel: numele şi prenumele, vârsta, sexul, data efectuării determinărilor bioelectrice, diagnosticele stabilite prin metodele alopate.

III.1.11. Conţinutul şi indicaţiile neurogramelor

Fig. 25. Neurograma unui bărbat de 25 ani, ale cărui valori de impedanţă electrică se află situate în interiorul intervalului normal bioelectrometric.

Diagrama conţine 26 de coloane. Coloana 1 şi 26 conţin cifre de la 5 la 160, reprezentând repere ale valorilor mediei. Figura 25 reprezintă o neurogramă a unui bărbat de 25 ani, ale

37

cărui valori de impedanţă electrică se află situate în interiorul intervalului normal bioelectrometric.

Coloanele de la 2 la 25 conţin valorile măsurate ale impedanţei electrice cutanate în acupunctele descrise mai sus (fiecare meridian are măsurate valorile dreapta stânga) ordinea în care se fac determinările, începând cu meridianul Plămân şi terminând cu meridianul Stomac.

Se calculează media valorilor obţinute şi se trasează o linie în dreptul cifrei care reprezintă această valoare.

Deasupra şi dedesubtul nivelului valorii medii se trasează de asemeni câte o altă linie la o distanţă, reprezentând valoarea abaterii standard, rezultând astfel un interval care reprezintă domeniul electrofiziologic, domeniu în interiorul căruia se află distribuite valori fără semnificaţie patologică.

Sunt considerate anormale acele valori care depăşesc în sus sau în jos zona intervalului normal, care mai este numit şi domeniu electrofiziologic.

Pentru a determina intervalul de electro-normalitate s-a procedat empiric, respectiv s-a estimat acest domeniu prin adoptarea valorii ce provine de la majoritatea lotului investigat.

S-a constatat prin determinări empirice că în intervalul normal nu se întâlnesc valori bioelectrice, cu semnificaţie patologică evidenţiabilă în baza examenelor alopate.

III.1.2. Calculul mediei valorilor şi a abaterii standard în vederea obţinerii domeniului de normalitate bioelectrică

a. Calcularea mediei (M) Notăm cu x1 valoarea măsurată în primul acupunct de

cercetat, x2 valoarea din al doilea punct,…x24 valoarea ultimului acupunct măsurat.

Media valorilor măsurate este media aritmetică a valorilor:

M = (X1 + X2+…+X24) / N, unde N = 24.

38

b. Calcularea abaterii medii (SD) Se calculează diferenţele (X1 -M), (X2 –M),…,(X24 -M),

apoi se ridică la pătrat aceste diferenţe, se însumează, se extrage rădăcina pătrată şi rezultatul se împarte la 24.

SD = / N,

unde N = 24. Domeniul fiziologic normal este delimitat de două linii

orizontale trasate paralel cu linia mediei şi poziţionate în jos şi în sus faţă de aceasta, la o valoare a abaterii standard, astfel încât să rezulte intervalul:

(M – SD, M + SD) De exemplu, pentru o valoare a mediei de 80 şi o abatere standard de 20, domeniul normal este cuprins între:

80-20=60 şi 80+20=100

Valorile care sunt mai mici de 60 şi mai mari de 100 nu mai aparţin domeniului normalului şi au semnificaţii patologice.

În cazul unei distribuţii normale (conform clopotului lui Gauss), 68% din valori se găsesc în intervalul de normalitate.

În cadrul acestui tip de măsurători se poate aprecia abaterea maximă asupra căreia se mai poate exercita reglarea, deci pot fi apreciate limitele reglării.

Astfel, la tineri, valorile bioelectrice sunt fie amplu disipate, sau/ şi prezintă grupuri din câte 2-3 valori denivelate faţă de domeniul bioelectric normal.

Trebuie menţionat că la tineri valorile bioelectrice sunt fie disipate amplu, fie prezintă grupuri de valori denivelate. Ceea ce este specific în aceste cazuri rezultă din faptul că aceste configuraţii nu au stabilitate, ele se pot schimba de câteva ori şi în timpul aceleiaşi zile.Acest fapt este o măsură a gradului important de activitate metabolică şi hormonală. Din acest motiv,

39

configuraţiile bioelectrice sub vârsta de 15-16 ani nu pot fi fructificate în acest stadiu de cunoaştere a acestei metode.

Fig.26. reprezintă situaţia impedanţelor electrice cutanate la un tânăr de 17 ani. În acest caz valorile meridianului Ficat sunt denivelate sub intervalul de electronormalitate.

Abaterea standard mai mare indică un efort mult mai intens al organismului în tentativa sa de redresare, prin aceasta arătând, pe de o parte, că acesta are rezerve de energie disponibile pentru realizarea unui efort de redresare eficient şi, pe de altă parte, că agresiunea produsă este de dată recentă.

In situaţia unei varianţe mici a valorilor ne aflăm în cazul unui organism la care, fie că rezervele de energie sunt epuizate, fie că sistemul de reacţie este incapabil să determine mobilizarea acestor rezerve.

S-au calculat, mai întâi, valorile care privesc media nivelului impedanţei electrice cutanate, în baza căreia s-a

40

convenit, prin scăderea din media abaterii standard a domeniului electrofiziologic, ceea ce se poate, din punct de vedere statistic şi empiric, să fie considerat normal.

Acest aspect atrage atenţia asupra posibilităţii de a folosi constantele biofizice ale organismului în procesul de evaluare a stării de boală, sănătate, sau sensului evoluţiei a vreunei boli.

III.A. Rezultatele măsurătorilor impedanţei electrice cutanate

Indicatorii statistici utilizaţi în prezentul material sunt

media, mediana, modulul, abaterea standard, varianţa, care sunt definite pe scurt în continuare.

Media reprezintă media aritmetică a scorurilor (în cazul nostru, scor este echivalent cu o valoare a impedanţei electrice cutanate).

Modulul este scorul cu cea mai mare frecvenţă Mediana reprezintă scorul din centrul distribuţiei. În statistică nu discutăm atât despre medie, cât despre

măsura tendinţei centrale. Media, mediana şi modulul sunt toate măsuri ale tendinţei

centrale. Dacă distribuţia frecvenţelor unor scoruri este simetrică, atunci valorile mediei, medianei şi modulului vor fi identice.

În distribuţiile asimetrice aceşti indicatori au valori diferite. Tabelele de frecvenţă reprezintă primul procedeu prin

care se poate analiza acest grup de scoruri. Un tabel de frecvenţă arată câţi subiecţi obţin o anumită

valoare la o variabilă. Tabelele de frecvenţă se pot reprezenta grafic cu ajutorul histogramelor, caz în care se observă mai bine tendinţele grupului de rezultate, şi cu ajutorul poligoanelor de frecvenţă.

Repartiţia normală Această caracteristică este utilă deoarece arată că

rezultatele obţinute în urma aplicării tehnicilor statistice sunt valide.

41

O repartiţie normală are un grafic care se numeşte curba normală sau clopotul lui Gauss şi are următoarele proprietăţi:

- Este simetrică faţă de dreapta x = media, iar ramurile curbei tind asimptotic la axa absciselor - Este unimodală - În vecinătatea punctului maxim, convexitatea curbei este spre exterior Există trei parametri cu care poate fi descrisă o distribuţie. În lucrarea noastră am folosit versiunea 16 a programului

SPSS. Pentru tabele şi histograme s-au folosit programele Word

2007 şi Excel 2007. În virtutea acestor atribute ale programelor statistice se va

trece la descrierea valorilor obţinute în urma măsurătorilor impedanţei electrice cutanate ale celor două loturi de subiecţi, lotul martor, sau numărul 2, numit şi lotul Bălţăteşti şi lotul de cercetat, sau lotul numărul 1, numit şi lotul Săvineşti.

Se va începe cu lotul martor, trecând la analiza valorilor

fiecărui meridian măsurate prin metoda expusă la paragraful Material şi metodă.

Aşa cum s-a arătat mai sus, prin măsurătorile valorilor

bioelectrice efectuate la lotul martor s-a urmărit verificarea valabilităţii postulatelor acupuncturii.

Pentru aceasta s-a efectuat analiza statistică a valorilor bioelectrice recoltate ale lotului martor analiză care a validat corectitudinea acestora, deci luarea lor în considerare este corectă şi reprezentativă. S-a procedat apoi la verificarea valabilităţii acestor măsurători şi în corelaţie cu modelul de comportament al meridianelor de acupunctură, adică al postulatelor.

Postulatele MTC afirmă următoarele reguli comportamentale pentru meridianele de acupunctură şi organele interne omonime.

42

În primul rând, se consideră existenţa unui ciclu de 5 elemente poziţionate după o regulă anumită, numită regula

ciclului de producţie, ciclul de generare, sau regula mamă-fiu. După aceasta, fiecare element plasat în acest circuit pe un

anumit loc, aşa cum s-a arătat în subcapitolul despre fiziologia acupuncturii, îl produce şi îl susţine pe cel care îi urmează în acest ciclu. În acelaşi timp, în cadrul acestui ciclu există şi alt tip de relaţie între elementele componente şi anume relaţii de control a unora asupra celorlalte, astfel încât ele se pot inhiba reciproc.

Acest ciclu este numit ciclul de inhibiţie sau de control. Judecăţile comportamentelor tuturor sistemelor vii şi nevii

se fac conform modelului de influenţare reciprocă dintre aceste cinci elemente.

Cele cinci elemente, care sunt lemn, foc, pământ, metal, apă se produc şi se întreţin unul pe celălalt, întrucât energia qi le parcurge ritmic de câte 50 de ori în fiecare 24 de ore. Celor 5 elemente simbolice le corespunde câte un organ plin care la rândul său este cuplat cu un viscer, adică organ gol, zang-fu în chineză.Figura 29, redă schematic tipurile de Interrelaționare din cadrul ciclului celor 5 elemente. Fig. 29. Schemă a Ciclului de producţie şi opoziţie al celor 5 Elemente

43

Primul postulat: Relaţia de generare

APA hrăneşte LEMNUL

LEMNUL alimentează FOCUL FOCUL naşte PĂMÂNTUL (cenuşa)

în PĂMÂNT apare METALUL METALUL (prin condensare) duce la apariţia APEI

Al doilea postulat :Relaţia de control (reglare sau inhibiţie)

APA (RINICHI) controlează FOCUL (INIMA)

FOCUL (INIMA) controlează METALUL (PLAMANII) METALUL (PLĂMÂNII) controlează LEMNUL (FICATUL) LEMNUL (FICATUL) controlează PĂMÂNTUL (SPLINA)

PĂMÂNTUL (SPLINA) controlează APA (RINICHI)

Fiecărui element fundamental îi urmează un altul, iar fiecare dintre aceste elemente are ataşate anumite organe interne cărora le corespund diferite atribute, ca în Tabelul nr. 128.

O conexiune interesantă este aceea denumită regula Soţ-Soţie, după care soţul trebuie să domine soţia.

Verificând distribuţia cifrelor după aceste postulate se constată că ele corespund valoric şi regulei nictemerale şi celei sezoniere.

Respectiv conductibilitatea electrică este crescută dimineaţa şi respectiv primăvara şi scade seara şi noaptea, respectiv toamna şi iarna. Tabelul nr. 114 Mediile generale ale meridianelor:

P VS C IS

TF

IG

SP F R V

VB S

Media 83 75

71

77 83 83 74

69

67

72 62

70

44

Histograma tabelului nr.114 Tabelul nr. 115 Sensul de circulaţie al energiei Qi în decursul a 24 de ore P IG S SP C IS V R VS TF VB F 83 83 70 74 71 77 72 67 75 83 62 69

Histograma tabelului nr.115

Mediile generale ale meridianelor

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

P VS C IS TF IG SP F R V VB S

meridiane

Media

Sensul de circulatie al energiei Qi in decursul a 24

ore

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

P IG S SP C IS V R VS TF VB F

Series1

45

Tabel nr. 165 Comparaţii ale mediilor meridianelor bărbaţilor şi femeilor Conductibilitatea electrică medie este mai mare la bărbaţi decât la femei.

P VS C IS

TF

IG

SP F R V

VB S

Media fem

80 70

67

79 86

83 69

63

60

68 55

62

Media băr.

86 79

76

74 80

82 79

77

75

77 70

79


Tabel nr. 117 Comparaţii ale mediei părţii superioare a corpului (Medm) şi mediei părţii inferioare a corpului (Medp). Conductibilitatea electrică medie este mai mare în partea superioară a corpului.

Comparatie intre media meridianelor la femei si barbati

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100


Media fem Media băr.

46

Med.m 83.37 74.81 71.4 76.46 83.11 82.6 Med.p 74.37 69.48 67.9 72.42 62.79 70.49

47


Conform postulatelor din MTC, între meridianele de

acupunctură există o serie de relaţii de comandă şi control, cum sunt următoarele:

Regula Soţ - Soţie – afirmă că soţul domină soţia. Conductibilitatea electrică medie a meridianelor soţ este

mai mare decât a meridianelor soţie Tabel nr. 129 Componenţă pe sexe şi grupe de vârstă a lotului Săvineşti

Grup vârstă Bărbaţi Femei Total Grup 1 (18-20 ani) 12 - 12 Grup 2 (21-30 ani) 110 4 114 Grup 3 (31-50 ani) 216 66 282 Grup 4 (51-60 ani) 76 4 80

Total 414 74 488

Comparatie intre Med.m si Med.p

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

1 2 3 4 5 6

Med.m Med.p

48

III.A.1. Statistica descriptivă a valorilor măsurate pentru impedanţa electrică cutanată a lotului Savineşti şi comparaţii

cu lotul martor Bălţăteşti

Studiul statistic cuprinde analiza pe cele 12 perechi de meridiane principale ca în exemplul de mai jos care prezintă cazul meridianului Plămân.

Meridian Pd

Tabel nr. 130 Statistica meridianului Pd lot Săvineşti


Pd Statistics N Valide 488

Absente 0

Media 61,23

Mediana 60,00

Mod 60

Abaterea standard 8,835

Skewness 0,363

Kurtosis 0,123

49

Distribuţia valorilor meridianului Plămân dreapta este unimodală (valoarea cea mai întâlnită este Mod = 60) prezintă înclinaţie la dreapta (indicatorul Skewness = 0,363 > 0 ) şi este leptocurtică (indicatorul Kurtosis = 0,123 > 0).

Putem asimila această distribuţie cu o distribuţie normal şi putem aplica în continuare tehnici statistice de prelucrare. Tabel nr. 131 Comparaţie între meridianele Pd ale celor două loturi

LOT NR.

SUBIECŢI

MEDIA

MEDIANA

MOD

ABATERE STANDAR

D SĂVINEŞTI 488 61 60 60 8,835 BĂLŢĂTEŞTI

626 88 90 100 25,36

Graficul tabelului nr. 131

50

Tabel grafic nr. 183 al variaţiei mediei în funcţie de grupa de vârstă

Analiza influenţei variabilei independente sex asupra mediilor subiecţilor lotului de cercetare Săvineşti este irelevantă întrucât sunt 74 de femei şi 414 bărbaţi şi nu reflectă proporţia din populaţia generală.

O comparaţie interesantă ni se pare a fi cea între grupa 3 de vârstă Bălţăteşti şi grupa 3 de vârstă Săvineşti. Tabel nr. 184 Comparaţie între grupele 3 de vârstă a celor două loturi

LOT Grupa de

vârstă Numărul

de subiecţi Media

Abaterea standard

Săvineşti 3

(31-50 ani) 282 61 5,764

Bălţăteşti 3

(31-50 ani) 245 76 18,327

51

Histograma tabelului nr. 184

Tabel nr.199 Comparaţie între mediile părţii superioare şi inferioare a corpului lot Săvineşti

Meridian Media părţii sup. Media părţii inf. Săvineşti 62 61 Bălţăteşti 79 69 La lotul Săvineşti cele două medii sunt aproape egale, spre deosebire de lotul Bălţăteşti.

61

76

0

10

20

30

40

50

60

70

80

Săvinești Bălțătești

Comparație între grupele 3 de vârstă a celor două loturi

52


Tabel nr. 200 Corelaţiile Pearson pentru meridianele lotului Săvineşti

Meridian P VS C IS TF IG SP F R V VB S

P 0,46 0,27 0,23 0,35 0,30 0,3 0,19 0,18 0,19 0,18 0,13

VS 0,46 0,42 0,25 0,32 0,33 0,24 0,13 0,16 0,16 0,20 0,17

C 0,27 0,42 0,3 0,21 0,23 0,2 0,16 0,16 0,09 0,18 0,17

IS 0,23 0,25 0,3 0,49 0,41 0,27 0,25 0,23 0,15 0,17 0,17

TF 0,35 0,32 0,21 0,49 0,66 0,41 0,23 0,19 0,1 0,15 0,09

IG 0,30 0,33 0,23 0,41 0,66 0,59 0,3 0,18 0,1 0,17 0,11

SP 0,3 0,24 0,2 0,27 0,41 0,59 0,49 0,19 0,19 0,22 0,2

F 0,19 0,13 0,16 0,25 0,23 0,3 0,49 0,46 0,26 0,24 0,21

R 0,18 0,16 0,16 0,23 0,19 0,18 0,19 0,46 0,42 0,29 0,23

V 0,19 0,16 0,09 0,15 0,1 0,1 0,19 0,26 0,42 0,5 0,39

VB 0,18 0,20 0,18 0,17 0,15 0,17 0,22 0,24 0,29 0,5 0,54

S 0,13 0,17 0,17 0,17 0,09 0,11 0,2 0,21 0,23 0,39 0,54

Corelaţiile Pearson sunt calculate cu ajutorul SPSS şi pentru economie de spaţiu am sintetizat toate corelaţiile în acest tabel.

62

79

61

69

0

10

20

30

40

50

60

70

80

Media părții sup. Media părții inf.

Comparatie intre mediile partii superioare si inferioare

Săvinești Bălțătești

53

În SPSS aşa arată tabelul unei corelaţii: Tabel nr. 201 Correlations

P VS

P Pearson Correlation 1 0,459**

Sig. (2-tailed) 0,000

N 488 488

VS Pearson Correlation 0,459** 1

Sig. (2-tailed) 0,000 N 488 488

**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

Spre deosebire de lotul Bălţăteşti, unde toate corelaţiile erau pozitive şi puternice (r>0,5), lotul Săvineşti prezintă corelaţii pozitive slabe şi medii(0,09<r<0,5).

Tabel nr.202 Corelaţiile maxime şi minime dintre meridian

Meridian Corelează

Cel mai mult Cel mai puţin

P VS S

VS P F

C VS F , R

IS TF V

TF IG S

IG TF V

SP IG R, V

F SP VS

R F VS, C

V VB TF, IG

VB S TF

S VB IG

54

Coeficientul de corelaţie Pearson notat cu r ia valori între -1 şi +1 şi semnifică măsura în care un set de valori influenţează alt set de valori. De exemplu, valorile meridianului P sunt cel mai mult influenţate de valorile meridianului VS şi cel mai puţin de valorile meridianului S. Tabel nr. 203 Circulaţia energiei Qi în decursul a 24 de ore Meridian P

VS C IS

TF

IG

SP F R V

VB S

Valoare 60 58

57

61 67

69 66

65

62

62 60

53

Graficul tabelului nr. 203

III.A.2. Studiul eşantioanelor cu prebenzinism şi benzinism

Subiecţii din acest lot lucrau în 3 schimburi şi erau expuşi la benzen.

S-au coroborat rezultatele înregistrate pe neurograme cu investigaţiile medicale clinice şi paraclinice care au dus la confirmarea cazurilor de prebenzinism şi benzinism şi s-a observat existenţa unor particularităţi ale valorilor impedanţei electrice cutanate.

Circulatia energiei Qi in decursul a 24 de ore

0

10

20

30

40

50

60

70

80


55

În tabelul nr. 129 sunt prezentate aceste valori. Cei 12 subiecţi cu prebenzinism, toţi bărbaţi, au prezentat

două forme de manifestare a capacităţii de conducere a curentului electric test de-a lungul traseelor meridiane.

Astfel, la nivelul meridianelor Ficat şi Rinichi se constată o hiperconductibilitate electrică, iar la nivelul traseelor reprezentate de meridianele Stomac, Intestin gros, Intestin subţire, şi Trei focare impedanţa electrică este crescută (conform cu Graficul comparativ al subiectului 1 (52 ani) cu mediile lotului Săvineşti).

Este cunoscut faptul că benzenul este un puternic decapant al grăsimilor, deci este de aşteptat ca membranele celulare să reprezinte cel mai pronunţat risc de degradare la acţiunea benzenului, iar acest lucru se şi întâmplă în privinţa mucoasei digestive.

Se poate afirma că prebenzinismul este o stare morbidă cu mare potenţial fiziopatologic care trebuie tratată tot atât de sever ca şi benzinismul constituit.

Prebenzinismul este categorisit pe baza următoarelor elemente.

Semne clinice: - Cefalee - Astenie - Greaţă - Anorexie

Semne paraclinice: - Leucopenie - Trombopenie - Macrocitoză şi hipercromie eritrocitară

Am coroborat rezultatele înregistrate pe neurograme cu

analizele medicale de laborator şi examenele clinice care confirmau fazele de prebenzinism şi benzinism şi s-a observat existenţa unor particularităţi ale valorilor impedanţei electrice cutanate.

56

Tabel nr. 204 Subiecţii cu prebenzinism

Subiect P VS C

IS

TF

IG

SP F R V

VB S M

S1-52 ani 100 80

70

55 55 65 75

105 95 90 70

50

76

S2-52 ani 80 90 65

60 60 55 80

110 90 85 55

55

74

S3-54 ani 90 75 70

55 55 65 90

105

100 75 60

55

75

S4-55 ani 95 80 60

50 50 70 65

100 95 60 55

60

70

S5-49 ani 75 85 70

60 60 75 80

105

110 90 75

55

78

S6-45 ani 85 90 85

65 70 55 90

110

105 95 55

45

79

S7-43 ani 110 85

90

70 55 50 80

105

110 95 80

55

82

S8-48 ani 100 95

80

65 70 60 80

120

110 90 65

60

83

S9-50 ani 90 80 70

60 55 45 60 85 95

100 60

40

70

S10-46 ani 85

100

95

60 55 70 80

100 95 80 55

45

77

S11-51 ani 95 80

75

40 55 55 60 95 85 75 60

45

68

S12- 50 ani

110 85

95

65 75 60 80 95

100 70 85

45

80

Medie lot 60 58 57

61 67 69 66 65 62 62 60

53

62

Graficul comparativ al subiectului 1(52 ani) cu mediile lotului Săvineşti

57

După cum se observă din acest grafic, valorile subiectului 1 se abat foarte mult de la mediile lotului.

58

Tabel nr. 205 Subiecţii cu benzinism

Subiect P VS C IS

TF

IG

SP F R V

VB S M

S13- 55 ani 80 90

65 60 60 55 80

60

50

85 55

55 66

S14- 54 ani

100 95

80 65 70 60 80

65

55

90 65

60 74

S15- 55 ani 85

100

95 60 55 70 80

45

50

80 55

45 68

S16- 50 ani 80 90

65 60 60 55 80

60

45

85 55

55 66

Medie lot 60 58 57 61 67 69 66

65

62

62 60

53 62

Grafic comparativ al subiectului 15 cu mediile lotului Săvineşti

Grafic comparativ al subiectului 1 cu prebenzinism, subiectul 15 cu benzinism şi mediile lotului Săvineşti

59

Tabel nr. 206 Subiecţii cu prebenzinism

Subiect P VS C

IS

TF

IG

SP F R V

VB S M

S1-52 ani 100 80

70

55 55 65 75

105 95 90 70

50

76

S2-52 ani 80 90 65

60 60 55 80

110 90 85 55

55

74

S3-54 ani 90 75 70

55 55 65 90

105

100 75 60

55

75

S4-55 ani 95 80 60

50 50 70 65

100 95 60 55

60

70

S5-49 ani 75 85 70

60 60 75 80

105

110 90 75

55

78

S6-45 ani 85 90 85

65 70 55 90

110

105 95 55

45

79

S7-43 ani 110 85

90

70 55 50 80

105

110 95 80

55

82

S8-48 ani 100 95

80

65 70 60 80

120

110 90 65

60

83

S9-50 ani 90 80 70

60 55 45 60 85 95

100 60

40

70

S10-46 ani 85

100

95

60 55 70 80

100 95 80 55

45

77

S11-51 ani 95 80

75

40 55 55 60 95 85 75 60

45

68

S12- 50 ani

110 85

95

65 75 60 80 95

100 70 85

45

80

Medie lot 60 58 57

61 67 69 66 65 62 62 60

53

62

Graficul comparativ al subiectului 1(52 ani) cu mediile lotului Săvineşti

60

După cum se observă din acest grafic, valorile subiectului 1 se abat foarte mult de la mediile lotului.

În cadrul acestei explorări au fost depistate şi 4 cazuri de benzinism constituit. Comportamentul bioelectric în aceste cazuri este prezentat în tabelul nr. 130.

Diagnosticul de benzinism a fost stabilit în următoarele condiţii.

Semne clinice : - Manifestări neurologice (iritabilitate, cefalee,

astenie, parestezii) - Manifestări digestive (greaţă, anorexie, intoleranţe

alimentare diverse) Semne paraclinice :

- Manifestări medulotoxice (anemie macrocitară hipercromă, cu modificarea structurii eritrocitului, anemie aplastică, leucopenie, trombopenie, sindrom hemoragic). Urmărirea hemogramei a fost făcută în dinamică.

- Prezenţa fenolului urinar. La aceste cazuri de prebenzinism şi benzinism apare o

deosebire interesantă în modul de manifestare al comportamentului bioelectric

Astfel, se constată că se menţin valori scăzute la meridianele Stomac, Intestin gros, Intestin subţire, şi Trei focare, ca la cei cu prebenzinism, dar ca fapt distinctiv, valorile

0

20

40

60

80

100

120

P VS C IS TF IG SP F R V VB S M

S1-52 ani Medie lot

61

meridianelor Ficat şi Rinichi, care la prebenzinişti erau crescute, de această dată au scăzut şi ele.

Totodată, media valorii impedanţei între cele două loturi scade la cei cu benzinism.

Interpretarea acestei situaţii conduce la observarea faptului că rezervele de adaptare ale organismului celor cu benzinism constituit sunt în mod evident epuizate.

Desigur că reacţia de alarmă nu îmbracă forma tutor reacţiilor organismului până la faza de şoc. Acest comportament are loc atunci când se petrec intoxicaţii acute.

La prebenzinism se întâlnesc semne de depresiune neurologică : astenia şi eventual paresteziile.

În aceasta faza modificările si dezechilibrele apărute depăşesc foarte puţin limitele homeostazice. Dar apar fenomene de reacţie ca hemoconcentraţie, edem, hipocloremie, creşterea permeabilităţii capilare, hipertrofie şi hipersecreţie cortico-suprarenaliană însoţite de descărcarea masivă de ACTH, eozinopenie, hipercloremie etc.

62

Cele mai importante modificări adaptative interesează atât sistemul nervos vegetativ simpatic cât şi sistemul adrenergic. Acest aspect neurovegetativ este foarte bine evocat de creşterea conductibilităţii electrice cutanate pe meridianele Ficat şi Rinichi.

Benzinismul constituit este o ilustrare fidelă a stării pe care o are un biosistem epuizat, care tinde, conform simptomatologiei afişate, către faza finală a stadiului de rezistenţă (modificările induse de agentul stresant tind să depăşească limitele homeostatice) şi instalarea stadiului de epuizare.

Din punct de vedere bioelectric, meridianele Ficat şi Rinichi, care se aflaseră în hiperactivitate la prebenzinaţi, la benzinism sunt deprimate, iar valoarea mediei meridianelor în totalitatea lor se situează sub media normalului general al lotului de referinţă.

Cercetarea noastră a depistat formele de prebenzinism cronic, cu evoluţie lentă pe acumularea noxei mulţi ani de zile şi pe colective foarte numeroase.

Semnele clinice şi cele bioelectrice apar cu mult timp înaintea celor hematologice manifeste.

Revenind la comportamentul bioelectric al benzinaţilor apare cu claritate o evoluţie foarte apropiată de cea descrisă de etapele pe care le parcurge un organism supus unui stres prelungit, faza de agresiune, luptă şi epuizare. Tabel nr. 207 Subiecţii cu benzinism

Subiect P VS C IS

TF

IG

SP F R V

VB S M

S13- 55 ani 80 90

65 60 60 55 80

60

50

85 55

55 66

S14- 54 ani

100 95

80 65 70 60 80

65

55

90 65

60 74

S15- 55 ani 85

100

95 60 55 70 80

45

50

80 55

45 68

S16- 50 ani 80 90

65 60 60 55 80

60

45

85 55

55 66

Medie lot 60 58 57 61 67 69 66

65

62

62 60

53 62

63

64

Grafic comparativ al subiectului 15 cu mediile lotului Săvineşti

Dacă la prebenzinişti se constată, prin conductibilitatea crescută la două meridiane, Ficat şi Rinichi, ceea ce indică prezenţa unor rezerve energetice şi acţiunea de mobilizare care se traduce prin permisivitate electrică mare, cei cu benzinism au un comportament specific fazei a treia care prin consumul cronic al rezervei energetice a ajuns în faza de decompensare.

Deoarece rezervele energetice ale lumii sunt reprezentate de ATP şi de glucoză, se poate trece la calculul estimativ al acestor substanţe în diferite organe.

Una din direcţiile de cercetare pe care le deschide prezenta lucrare este reprezentată şi de faptul că investigaţiile cantitative pot fi continuate prin folosirea valorilor oferite de studiul parametrilor bioelectrici.

Ca informaţie deosebit de utilă pentru viitorul acestui tip de studiu apare următoarea situaţie. Meridianul Rinichi, conform descrierilor din acupunctură controlează oasele şi măduva osoasă. Benzenul este reclamat ca agent agresiv tocmai asupra măduvei hematopoietice.

Este indubitabil că acest aspect nu este o simplă coincidenţă, ci un indicator clar că, există un comportament bioelectric indică situaţii subtile din starea fiziologică sau fiziopatologică a organismelor vii.

0

20

40

60

80

100

120


S15- 55 ani Medie lot

65

Aceeaşi observaţie este valabilă şi în cazul impedanţei electrice de la nivelul meridianului Ficat, care în benzinism, suferă agresiunea lipolitică a benzenului, organul ficat putând suferi chiar până la instalarea unei hepatite acute sau cronice. Grafic comparativ al subiectului 1 cu prebenzinism, subiectul 15 cu benzinism şi mediile lotului Săvineşti

O altă comparaţie reprezentativă s-a efectuat între cele două loturi. Din aceasta a rezultat că lotul de cercetat prezintă o împrăştiere a valorilor mult mai mare decât cele ale lotului martor.

Acest aspect este de natură să indice un efort de adaptare mult crescut al componenţilor lotului din domeniul de activitate cu specific industrial.

0

20

40

60

80

100

120


S1-52 ani S15- 55 ani Medie lot

66

III.B. Etapa studiului termografic al zonelor de acupunctură

III.B.1. Material şi metodă în studiul termografic

Pentru determinările termografice s-a utilizat modelul de cameră pentru infraroşu Agema ThermaCAMTM P640, sistem (Flir Systems Inc., Portland, USA). Camera operează într-o bandă de lungimi tot de 7.5–13 µm, intervalul în care au variat valorile temperaturilor la subiecţii investigaţi fiind, de asemeni, situate între 0,5 şi 2,5 C.

Toate termogramele sunt efectuate în aceleaşi palete de culori: albastru - temperaturi joase, roşii – temperaturi înalte.

Pentru studiul de faţă este important să se poată constata dacă între comportamentul bioelectric şi cel biotermic al acupunctelor există vreun nivel decelabil de concordanţă, cum se manifestă, cum s-ar explica şi dacă această concordanţă poate servi şi în ce măsură prezentului studiu.

Fig. 31 Gamba. Suprafaţa laterală. Hipertermie în punctul Ian-Lin-Tiuani VB. 34

67

III.B.2. Rezultate şi discuţii privind explorarea termografică şi bioelectrică

Pentru a verifica în ce măsură există o concordanţă între

starea funcţională unui organ intern şi tegumente, s-a procedat la stimularea mucoasei gastrice prin administrarea unui condiment picant (capsicum 0,5 gr la 100 grame carne preparată) în carne tocată (mici), şi administrarea unui alcool comestibil (coniac) 40 grade alcoolice, câte 50 mililitri, la 6 dintre subiecţii de sex masculin, cu vârstele între 23 şi 55 ani.

Au fost măsurate impedanţele electrice şi au fost efectuate termotestele înainte şi după ingestia respectivului complex alimentar.

Determinările la 30 şi 60 minute după proba alimentară a prezentat o creştere a conductibilităţii electrice cutanate la nivelul meridianului Stomac de la o medie de 70 µA, cât a fost valoarea acesteia rezultată de la cei 6 subiecţi, la 140 µA.

La toţi aceştia, meridianul Stomac a devenit hipertermic, cu diferite zone de hipertermie mai accentuată, cea mai reprezentativă imagine termografică fiind întâlnită la majoritatea

subiecţilor la nivelul acupunctului S36. (Fig. 32)

Fig. 32 Gamba. Suprafaţa antero-laterală. Hipertermie neomogenă în proiecţia punctului Tzu-San-Li E.36

68

În zona proiecţiei punctelor abdominale ale meridianului

Stomac se constată de asemenea o activitate termică crescută. (Fig. 33)

Există o uşurinţă mai mare de a evidenţia, din punct de vedere termic, zonele acupunctice la nivelul extremităţilor. Această manifestare ţine de configuraţia locală a elementelor histoanatomice, adică a formaţiunilor locale foarte bine delimitate, aşa cum este cazul tendoanelor, aponevrozelor şi fasciilor conjunctivale.

În zonele toraco-abdominală şi dorsală, traseele meridiane apar mai difuze şi mai puţin omogene, fapt care indică o lărgire a structurilor meridiane, aidoma celor anatomice, ceea ce corespunde teritoriilor meridianelor tendino-musculare care se distribuie de-a lungul ţesutului celular subcutanat. De asemenea, în cursul manevrelor de producere a reacţiilor bioelectrice şi biotermice se constată că meridianul îşi creşte activitatea, dovedit prin mărirea conductibilităţii şi a termogenezei, iar regiunea hipertermică migrează de-a lungul traseului meridian, după intervale de timp măsurabile.

Fig. 33 Abdomenul. Hipertermia punctelor Tzin-Vai, iar pe dreapta punctele 20-25 meridianul stomacului.

69

Fig. 44 Hipotermia punctelor Sui-Fan J.9, Sea-Van

J.10 şi hipertermia punctelor Guan-Iuan

J. 4 şi Si-Man J.5

Fig. 43 Abdomenul. Hipertermia punctelor Tzin-Vai J.15 iar pe dreapta punctele 20-25 meridianul stomacului.

70

Măsurarea superficială (cu termometrul şi cu termograful)

arată o mărire a temperaturii (0,3C - 0,4 C) în proiecţia punctelor biologic active, începând cu primul minut şi ajungând la un maximum, de 2,5C după 8-10' de la introducerea acului, după care, se observă o diminuare lentă a temperaturii până la dispariţia gradientului termic.

Considerăm drept comportament hipertermic al acupunctului un gradient de temperatură mai mare cu minim 0,4C în comparaţie cu vecinătatea. Hipertermia acupunctului are semnificaţia sindromului de exces energetic, care reprezintă din punct de vedere bioelectric conductibilitate electrică crescută.

Comportamentul hipotermic, deci care reflectă o slabă perfuzie locală, este considerat ca având semnificaţie metabolică şi hemodinamică şi debutează la o diferenţă de minimum 0,4C sub valoarea termică ce semnifică izotermia tegumentelor vecine acupunctului investigat.

Cercetarea noastră, ca şi a celorlalţi autori, relevă că din punct de vedere termic, comportamentul acupunctelor se poate manifesta în trei registre calorice: izoterm cu zonele învecinate sau fie mai cald, hipertermic (reprezentarea grafică este în domeniul culorii roşii), fie mai rece, hipotermic, (grafic reprezentat prin culoarea albastră).

Acest aspect este concordant atât cu teoria yin-yang cât şi cu valorile electrice consemnate în neurograme.

Astfel, punctelor hiperactive electric, în sensul unei conductibilităţi electrice crescute, le corespund imagini de tip hipercaloric, iar punctelor cu slabă conductibilitate electrică le corespund imagini de punct cu aspect hipocaloric.

71

III.C. Etapa studiului histologic al acupunctelor

III.C.1. Material şi metodă

Acest demers urmăreşte să investigheze dacă în zonele de acupunctură în care se petrec modificări decelabile din punct de vedere biofizic există şi la nivelul histologic respectiv anumite comportamente specifice.

Prin urmare, utilizarea unui agent patogen al cărui comportament este suficient de intens pentru a determina anumite organe să reacţioneze, ar trebui să determine şi modificări la nivelul acupunctelor şi meridianelor.

S-a determinat impedanţa electrică cutanată, conform metodei, la doi voluntari de sex masculin, sănătoşi, unul de 21 şi celălalt de 28 ani, muncitori forestieri. Subiecţii au fost selecţionaţi deoarece prezentaseră cu 10 zece zile înaintea experimentului înregistrări bioelectrice cu aspect normal, care s-au reconfirmat şi la măsurătoarea de la data intervenţiei.

Subiecţilor li s-a introdus în stomac pe nemâncate, prin sondă de gavaj, o cantitate de câte 100 ml alcool etilic (coniac).

S-au repetat determinările bioelectrice după 10 minute şi apoi la 30 minute.

Cele mai ridicate valori ale conductibilităşii electrice s-au decelat pe meridianele Stomac, Vezică biliară şi Cord, iar cele mai mici pe meridianul Intestin gros.

La 10 minute de la ingestie, s-a făcut un nou test bioelectric şi apoi s-a trecut la prelevarea de ţesut dermo-epidermic, cu ace de puncţie biopsie, din zonele abdominale ale meridianelor Vezică biliară şi Stomac de la nivelul acupunctelor, de pe o singură latură, şi anume din partea dreaptă a corpului subiecţilor, din câte două acupuncte consecutive, respectiv S23 şi S24 şi VB25 şi VB26.

72

La 30 minute de la ingestie s-a repetat o nouă determinare bioelectrică şi apoi s-au prelevat alte cupe histologice de pe punctele indemne simetrice, respectiv de pe partea stângă.

Adâncimea prelevatelor a atins 2 cm începând de la suprafaşa pielii.

Cupele histologice au fost trimise spre prelucrare histologică în cadrul Laboratorului de medicină legală a Spitalului judeţean din Piatra Neamţ.

III.C.2. Rezultate şi interpretare

Modificările valorilor bioelectrice la 10 minute după excitarea pereţilor stomacului au constat în creşterea moderată a electropermeabilităţii meridianului VB, S. Electropermeabilitatea cutanată creşte la ambii subiecţi, progresiv, la nivelul tuturor acupunctelor investigate. Păstrarea simetriei valorilor reflectă o bună reactivitate a organismelor celor doi.

Aceste modificări apar în sectoarele ocupate de ţesut conjunctiv şi ele constau în:

- edem interstiţial, - creşterea bazofiliei, - degranulare mastocitară, - hiperemie activă, congestie capilară, - creşterea conţinutului de heparină.

În cazurile studiate în această secţiune, procesul inflamator apare ca un proces de adaptare.

Legarea firească a tuturor factorilor doveditori ai fenomenelor din acupunctură, ca testele bioelectrice, biotermice şi histologice, demonstrează o deplină coerenţă a comportamentelor lor, permit formularea ideii că acelaşi substrat, ţesutul conjunctiv, la fiecare nivel de structurare şi funcţionare a lui, stă la baza atât a fenomenelor din acupunctură, cât şi a sindromului nespecific de apărare.

La examenul microscopic al prelevatelor, atât din acupunctele de pe meridianele Vezică biliară, cât şi Stomac,

73

efectuate la 10 minute de la introducerea prin gavaj a probei de alcool etilic în stomac, preparatele au evidenţiat structuri normale.

Temperatura cutanată la nivelul acestor zone a înregistrat creşteri între 0,40 – 0,90 grade Celsius după primele 6 minute. Tabel nr.208. Valorile de electropermeabilitate cutanată ale subiectului C.D., 21 ani, înainte şi după administrarea poţiunii iritante.

Meridian

Timp Cord Intestin gros Vezica

biliara Stomac

Dr Stg Dr Stg Dr Stg Dr Stg Inainte de ingestie

60 60 60 60 60 60 70 70

La 10 min. după ingestie

80 80 55 50 90 80 100 110


85 90 50 45 100 100 110 120

Tabel nr.209 Valorile de electropermeabilitate cutanată a subiectului A.I., 28 ani, înainte şi după administrarea poţiunii iritante.

Meridiane

Timp Cord Intestin gros Vezică

biliară Stomac

Dr Stg Dr Stg Dr Stg Dr Stg

Înainte de ingestie

65 60 60 60 65 65 65 70


70 80 70 70 80 85 70 75


65 85 55 60 90 100 130 125

74

În schimb, pe preparatele obţinute din prelevatele la 30 minute de pe aceleaşi meridiane, dar din partea opusă a abdomenului, la nivelul structurilor de ţesut conjunctiv se constată aspecte de tip inflamator, în diferite grade de evoluţie, dar nu mai mult decât a inflamaţiei din faza catarală.

Fig.48 Prelevat de ţesut la 30 minute după iritarea mucoasei gastrice la un subiect de 28 ani. Se constată inflamaţie acută atât în epiteliu, dar în mod special la nivelul ţesutului conjunctiv subcutanat, evidenţiabil prin abundenţa de plasmocite, lichid interstiţial şi congestie capilară.

75

Fig.49 Detaliu din frotiu din prelevat la 30 minute după iritarea mucoasei gastrice la un subiect de 21 ani zona acupunctului VB23. Se observă ţesutul conjunctiv abundând de plasmocite, lichid interstiţial în exces şi congestie capilară.

76

Fig. 50 Epiteliu plat, situat deasupra unui ţesut conjunctiv epidermic cu semnele unui proces inflamator cataral. Din prelevat de ţesut de la nivelul acupunctului S25 la 30 minute după iritarea mucoasei gastrice, la un subiect de 21 ani, 200 X.

Fig. 51 Detaliu dintr-un frotiu de ţesut conjunctiv prelevat din zona abdominală a acupunctului S24, la 30 minute după iritarea mucoasei gastrice la un subiect de 28 ani.

77

Fig. 53 Piele subţire, 100x, din zona abdominală la nivelul acupunctului VB 23, la subiect de 28 ani la 10 minute după iritarea mucoasei gastrice.

Acest tip de modificări indică faptul că organul excitat a determinat apariţia unor aspecte histochimice de tip inflamator la distanţă, respectiv la nivelul zonelor acupunctice.

În consecinţă, în zonele respective s-au produs fenomene reactive, cu scop adaptativ şi de apărare la acţiunea stresoare reprezentată de iritarea chimică a mucoasei gastrice, în urma căreia a apărut un proces inflamator care nu se rezolvă şi nu se limitează la nivel local, ci iradiază de-a lungul unei reţele interstiţiale până la nivelul limitantelor cutanate ale organismului.

Prin acest experiment s-a probat faptul că între organele interne şi proiecţia lor periferică, aşa cum este descrisă ea de MTC, există un tip specific de organizare şi relaţionare interactivă.

În aceste condiţii se poate susţine că fenomenele acupunctice reprezintă un comportament reactiv, de conducere, apărare şi adaptare identic cu ceea ce Selye descrie ca fiind Sindromul Nespecific de Adaptare.

78

IV. CONCLUZII

1. S-a luat în studiu un număr de 1114 persoane, împărţite în 2 loturi: lotul martor, Bălţăteşti format din 626 persoane cu vârsta cuprinsă între 16 şi 82 ani şi al doilea lot, lotul de cercetat, Săvineşti, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 58 ani.

2. La ambele loturi a fost măsurată impedanţa electrică cutanată în câte 6 puncte de acupunctură de la nivelul fiecărei articulaţii radiocarpiene şi tibiotarsiene, bilateral, cu ajutorul unui dispozitiv electronic de concepţie proprie.

3. Înregistrarea datelor obţinute din aceste măsurători au fost notată în tabele speciale de concepţie proprie, oferind posibilitatea obţinerii unei configuraţii speciale, sub forma unor grafice care permit efectuarea de comparaţii, studii statistice şi diferite calcule.

4. În baza valorilor înregistrate, s-a constatat că impedanţa electrică cutanată de la nivelul acupunctelor variază atât în stări normale, fiziologice, cât şi de boală, variaţie care în funcţie de starea organismului investigat este repetabilă şi previzibilă. Astfel, există o conductibilitate electrică mai mare la grupele de vârstă mai tinere faţă de adulţi şi vârstnici, la bărbaţi faţă de femei, în timpul sezoanelor calde faţă de cele reci.

5.Acest comportament al impedanţei electrice a permis verificarea şi confirmarea postulatelor din acupunctură conform cărora comportamentul subansamblelor care constituie un biosistem viu se petrece după anumite reguli, fapt care permite formularea afirmaţiei că acupunctura dispune de un model propriu de organism al cărui mod de funcţionare este previzibil în circumstanţe date.

79

6. Comparând mediile valorilor loturilor martor şi de cercetat s-a constat că subiecţii a căror activitate se desfăşoară în mediul industrial, cu noxe chimice şi lucru în schimburi au medii mai mici, deşi distribuţia lor este mai amplă, conform configuraţiei neurografice. Devotând cercetarea acestui tip de diferenţe între cele două loturi, s-a putut observa că valorile bioelectrice descriu modul în care organismul face faţă solicitărilor la care este supus, capacitatea de a se adapta acestora, cât şi rezervele energetice de care dispune.

7. Efectuând analiza variaţiilor bioelectrice comparativ cu metoda de depistare de tip alopat a stării persoanelor cu prebenzinism şi benzinism cronic, s-a constat că rezultatele obţinute pe ambele căi sunt consistente, în acest sens permiţând pentru depistarea stării de sănătate şi metoda măsurătorilor bioelectrice propuse.

8. Explorarea termografică a punctelor de acupunctură a pus în evidenţă relaţia congruentă dintre conductibilitatea electrică cutanată şi nivelul termic al acestora. Această relaţie este una conformă cu legile fizicii în sensul că atunci când nivelul termic al acupunctului este ridicat se va găsi prin electropunctometrie o conductibilitate electrică, de asemeni, mai ridicată.

9. Coroborând informaţiile provenite din determinările bioelectrice şi biotermice se poate constata că modul în care răspunde un organism când este supus acţiunii unui factor stresor este evidenţiabil la nivelul acupunctelor şi acest comportament urmăreşte fazele descrise de Sindromul General de Adaptare. Prin acest act, între altele, acupunctura este un mod de a descrie acest tip de sindrom de adaptare, prezentând şi anumite comportamente, mai subtile decât cele descrise până în prezent, ale acestuia. Astfel, cunoaşterea postulatelor acupuncturii şi determinarea unor valori acupunctometrice bioelectrice şi/sau biotermice poate permite o mult mai bună cunoaştere a evoluţiei şi posibilităţilor de tratament ce sunt necesare de la caz.

10. Stimularea mucoasei gastrice cu alcool a dus la activarea anumitor formaţiuni tisulare, respectiv a meridianelor

80

de acupunctură Stomac şi Vezică biliară. S-a procedat la prelevarea de cupe histologice, prin puncţie biopsie, de la nivelul a câte două acupuncte de pe fiecare dintre aceste zone acupunctice, înainte de stimulare şi la 10 şi la 30 de minute după ingestie. Studiul microscopic a evidenţiat la probele prelevate după jumătate de oră constituirea unui edem interstiţial, creşterea bazofiliei, degranulare mastocitară, congestie capilară, respectiv semnele unu proces inflamator de reacţie.

11. Aspectul histologic este concordant cu comportamentul bioelectric şi biotermic, în sensul că cea mai ridicată temperatură şi cea mai mare conductibilitate electrică pe aceste zone apare când fenomenul inflamator are cea mai mare intensitate, la rândul său.

12. Din punct de vedere morfologic, investigaţia termografică indică la nivelul toraco-abdominal al meridianelor de acupunctură zone hipertemice mai largi, mai difuze şi mai puţin omogene. Aceste aspecte indică faptul că meridianele tendino-musculare au un traseu mai compact la extremităţi şi unul mai larg în zona trunchiului.

13. Stimularea activităţii meridianelor fie direct prin înţeparea unor acupuncte, fie indirect, cum este cazul excitaţiei mucoasei gastrice, a determinat creşteri ale temperaturii pe acupuncte cuprinsă între 0,4C şi 2,5C, ceea ce indică o creştere a perfuziei locale care atinge un maximum în circa 15 minute. Creşterea nivelului de perfuzie demonstrează existenţa condiţiilor de activare a metabolismului meridianului cea ce poate atrage şi influenţarea anumitor organe interne cu care acesta se află în relaţii funcţionale.

14. S-au depistat şi zone acupunctice hipotermice ceea ce indică o perfuzie săracă, deci un metabolism diminuat, cât şi acupuncte izoterme. Aceste manifestări pot fi episodice, deci se modică conform ritmului nictemeral în care se produce ciclul de activare al diferitelor meridiane.

Atunci când aceste stări termice sau electrice au un caracter de permanenţă ne aşteptăm la o stare patologică instalată, practic

81

are loc stadiul de epuizare al SGA, cu expresie locală la nivelul unuia sau mai multor meridiane de acupunctură.

15. Legătura dintre metabolismul general al organismului şi structurile acupunctice, puncte şi meridiane, este bine evidenţiată prin faptul că, în timpul curelor de slăbire, există o hipertermie bine exprimată la aceste nivele. În mod clar, activitatea catabolică, care predomină în astfel de perioade, este generatoare de căldură, a cărei eliminare se pare că se produce preferenţial pe la nivelul acestor zone.

16. Cercetarea histologică pe punctele de acupunctură indică un proces de hiperemie activă care se instalează în condiţii fiziologice, atunci când din punct de vedere orar este un maximum de activitate în meridianul respectiv, sau atunci când meridianul sau anumite acupuncte sunt stimulate printr-o metodă oarecare. Deoarece cu aceste prilejuri se constată edem interstiţial şi degranulare mastocitară, se poate afirma că aceste procese stau la baza activării acupunctelor şi a declanşării unui întreg proces metabolic. Deosebit de importantă este faptul că întotdeauna degranularea mastocitară, care duce la eliberarea de histamină contribuie la depolimerizarea mucopolizaharidelor din substanţa fundamentală a conjunctivului interstiţial, ceea ce antrenează eliberarea de ioni şi apă crescând astfel conductibilitatea electrică

17. Utilizând alcoolul etilic, ca substanţă iritantă a mucoasei gastrice, deci inducerea unui metabolism crescut în organ cât şi în meridianele Stomac şi Vezică biliară, se probează faptul că, în egală măsură, acestea sunt accesibile stimulării şi dinspre exterior, de la nivelul acupunctelor, cât şi de la nivelul organelor. Astfel, meridianul se dovedeşte o structură de tip interfaţă între mediul ambiant şi interiorul organismului viu.

18. Cupele histologice prelevate la 30 minute, de la nivelul tegumentelor toraco-abdominale de pe meridianele în discuţie, pun în evidenţă un proces inflamator reactiv la nivelul structurii conjunctive din ţesutul celular subcutanat şi foarte puţin la nivelul epiteliului.

19. Ingestia probei de alcool etilic determină şi creşterea conductibilităţii electrice în acupunctele de pe meridianele

82

Stomac şi Veziculă biliară, dar şi pe celelalte meridiane, deşi în mult mai mică măsură. Acest fapt susţine ideea din acupunctură că toate meridianele sunt interconectate şi reacţionează de o manieră sinergică în sensul reechilibrării organismului, a adaptării optime a acestuia.

20. Calculul statistic al rezultatelor privind comportamentul bioelectric al meridianelor a arătat că valorile impedanţei au de obicei o distribuţie normală, unimodală.

21. Conductibilitatea electrică variază în funcţie de anotimp, cele mai mari valori ale impedanţei se întâlnesc toamna şi iarna, iar cea mai ridicată permeabilitate electrică primăvara şi toamna.

22. Variaţii ale conductibilităţii electrice se întâlnesc şi în ciclul nictemeral, cea mai mare conductibilitate electrică fiind dimineaţa şi în cursul zilei, şi scăzând spre seară şi noaptea. Alura curbei conductibilităţii o urmează pe cea a secreţiei de colesterol, fapt care demonstrează în plus relaţia dintre procedeele acupunctice şi SGA.

23. În funcţie de sex, bărbaţii prezintă o mai mare permeabilitate electrică decât femeile, datorită diferenţelor hormonale care ajustează funcţionalitatea sistemului nervos vegetativ în mod aparte, cât şi datorită abundenţei paniculului adipos.

24. Valorile bioelectrice, în dispunerea lor pe neurograme, demonstrează că, la lotul cercetat, distribuţia valorilor de impedanţă este mai mare decât la lotul martor. Acest fapt confirmă că modificarea bioritmului de lucru, munca în schimburi, dar şi prezenţa noxelor chimice sunt un factor de stres foarte important care suprasolicită intens mecanismele de regalare şi control.

83

V. PERSPECTIVELE DESCHISE DE TEZĂ

În studiul de faţă a fost prezentată o metodă tehnică de măsurare a unui parametru bioelectric, respectiv a impedanţei electrice cutanate la nivelul zonelor de acupunctură.

Aceste valori au fost prelucrate statistic şi apoi au fost efectuate diferite comparaţii între valorile obţinute la acelaşi individ, cât şi la indivizi diferiţi. S-a constat că aceste valori au tendinţa de a fi organizate sub forma unor grupuri de valori caracteristice anumitor activităţi fiziologice şi/sau anumitor stări fiziopatologice.

Această proprietate a putut fi utilizată pentru a depista anumite stări toxice induse de anumiţi agenţi chimici.

Comparând apoi diferite moduri de combinare între ele a valorilor măsurate, cu situaţia sănătăţii unor subiecţi diagnosticaţi prin metode medicale standardizate, a rezultat o concordanţă care permite folosirea acestor măsurători ca metodă de diagnostic.

În aceste condiţii, continuarea investigaţiilor în acest sens poate aduce noi mijloace de depistare a anumitor stări morbide.

84

VI. BIBLIOGRAFIE

1.WHO, 1995, Guidelines for clinical research in acupuncture, Regional Office for the Western Pacific, ISBN 9290611146

2. Basser, Stephen. (1999). "Acupuncture: A History," The Scientific Review of Alternative Medicine and Aberrant Medical Practices. Spring/Summer. Volume 3, Number 1.

3. Gorski D, 2010,"Science-based medicine", Credulity about acupuncture infiltrates the New England J Med, Aug. o3. 2010.

4. Kopelman, Lorretta M. (2004). "The role of science in assessing conventional, complementary, and alternative medicines". In Callahan D. The Role of Complementary and Alternative Medicine: Accommodating Pluralism. Washington, DC: Georgetown University Press. pp. 36–53.

5. Raport, "Complementary and Alternative Medicine in the United States". United States Institute of Medicine. 12 January 2005. pp. 16–20.

6. WHO International Standard Terminologies on Traditional Medicine in the Western Pacific Region, ISBN 978 92 9061 248 7 (NLM Classification: WB50), partea introductivă. p. 9.

7. Dorland's Pocket Medical Dictionary, 25th ed. W. B. Saunders Co., 1995. ISBN 0-7216-5738-9

8. WHO, p. 13 9. Complementary Medicine -Mind-Body Interventions,

WebMD, Inc., 2007, http://www.webmd.com/balance/tc/ complementary-medicine-mind-body-interventions.

10. WHO, p. 13. 11. WHO, p. 9.

85

12. WHO p.46. 13. Adrian White, Western medical acupuncture: a

definition, Acupunct Med 2009; 27:33–35. 14. Adrian White, Western medical acupuncture: a

definition, Acupunct Med 2009; 27:33–35. 15. Filimon DV, Probleme ridicate de acupunctură în faţa

acupunctorilor occidentali, în Jin Ke You, Acupunctura, tratamente cu un singur ac, ed. Cetatea Doamnei, Piatra Neamţ, pp. 9-47.

16. Filimon, DV, 2000, Incursiune în acupunctură, Polirom, Iaşi,

17. Hui KK, Liu J, Makris N, et al. Acupuncture modulates the limbic system and subcortical gray structures of the human brain: evidence from fMRI studies innormal subjects. Hum Brain Mapp 2000;9:13–25. 19 Dhond RP, Yeh C, Park K, et al. Acupuncture modulates resting state connectivity in default and sensorimotor brain networks. Pain 2008;136:407–18.

18. Joseph Needham, Science and Civilisation in China,

Vol.2. Cambridge, England: Cambridge University Press, 1962 19. Capra F., Înţelepciune aparte, Ed Tehnică, Buc., 2004,

p. 170. 20. (ISBN 978-92-9061-248-7 World Health Organization

2007), (NLM Classification: WB50) 21. Snyderman R, Weil AT (February 2002). "Integrative

medicine: bringing medicine back to its roots". Archives of

Internal Medicine 162 (4): 395–7. doi: 10.1001/archinte. 162.4.395. PMID 11863470.,

22. Anonymous, Essentials of Chinese Acupuncture, 1980 Beijing Foreign Languages Press, Beijing.

23. Yu Guiqing, et al., New progress in the four diagnostic

methods of cancer, Journal of Traditional Chinese Medicine 1990; 10(2): 152-155.

24. Chan Yensong, et al., The pulse phenomenon of liver

cirrhosis and hepatoma, Journal of Chinese Medicine 1992; 3(2): 13-21.

86

25. Niels Jonassen, "Acupuncture and Atmospheric Ions "www.ce-mag.com/archive/03/01/mrstatic.html.

26. Nordenstrom, B.E.W. Biologically closed electric circuits: clinical, experimental, and theoretical evidence for an additional circulatory system . 1983, Stockholm, Nordic Medical Publications.,

27. Ionescu-Tirgoviste. Measurement of acupuncture injury potential by acupunctometry. Am J Acupuncture. 1987; 15.

28. Prună, S., Ionescu-Târgovişte, C., Tehnici şi metode acupuncturometrice, în Acupunctura de la tradiţie la ştiinţele moderne, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Buc., 1988, p. 220.

29. Ţiţeica, Ş., 1982. „Termodinamica”, ed, Academiei RSR, pp.24-32

30. Capra, F, „Taofizica”, Ed. Tehnică, 1995. 31. Capra, F, „Taofizica”, Ed. Tehnică, 1995 32. Leibniz G., Explication de l'Arithmétique Binaire,

Mathematischen Schriften, ed. C. Gerhardt, Berlin 1879, vol.7, p.223; engl. transl.

33. Filimon DV, Postolică V, 1999, Numărul de aur în morfogeneza şi energetica sistemelor vii, ed. Crigarux, Piatra Neamţ, pp. 27-28.

34. Filimon DV, Postolică V, 1999, Numărul de aur în morfogeneza şi energetica sistemelor vii, ed. Crigarux, Piatra Neamţ, pp. 38-48.

35. Hiria Ottino, Dictionnaire de Medicine chinoise, LAROUSSE, Paris, 2004

36. WHO, p. 13 37. WHO, p.10. 38. WHO, p. 28. 39. http://consensus.nih.gov/1997/1997Acupuncture107

html.htm 40. *** Secretul florii de aur, Cartea Constiintei si Vietii,

ISBN: 973-7970-42-x Colectie: DAOISM , 2005. 41. Peter Deadman and Mazin Al-Khafaji with Kevin

Baker. "A Manuel of Acupuncture" Journal of Chinese Medicine, 2007. ISBN 978-0-9510546-5

87

42. Schlebusch, K., Maric-Oehler, W. & Popp, F. (2005). ‘Biophotonics in the Infrared Spectral Range Reveal Acupuncture Meridian Structure of the Body’, Journal of Alternative and Complementary Medicine, 11, (1), p171-173.

43. Kamayni Agarwal, Ann-Christin Lange, Helge Beck, Thermography Shows Impact of Acupuncture InfraMation 2007 Proceedings ITC 121A 2007-05-02.

44. Ovechkin A, et al. Thermovisual evaluation of acupuncture points. Acupuncture Electrother Res Int J. 2001;26:11-23

45. Ovechkin A, et al. Thermovisual evaluation of acupuncture points. Acupuncture Electrother Res Int J. 2001;26:11-23. Jones BF, Plassmann P. Digital infrared thermal imaging of human skin. IEEE Eng Med Biol Mag. 2002;21(6):41-48.

46. Liu Y, Varela M, Oswald R. The correspondence between some motor points and acupuncture loci. Am J Chin Med (Gard City N Y). 1975 Oct;3 (4): 347-58.

47. Plummer JP. Acupuncture points and cutaneous nerves.Experientia. 1979;35(11):1534-5.

48. Dung HC. Acupuncture points of the cranial nerves.Am J Chin Med. 1984;12(1-4):80-92.

338. Ifrim-Chen F, Ifrim M. Acupoints [corrected] and meridians: a histochemical study. Ital J Anat Embryol. 2005 Jan-Mar;110(1):51-7

49. Nakatani, Y. General Theory of Ryodoraku, Ryodoraku Research Institute, 1966


51. Takano, S., Hongo, T. Histochemical Studies on Meridian Points(1), Determination of Conductive Path-ways ,by the Method of lon Cataphoresis, J. of Autonomic Nervous System, 27,1, 1980.


88

53. Takano, S., Hongo, T. Histochemical Studies on Meridian Points(1), Determination of Conductive Path-ways ,by the Method of lon Cataphoresis, J. of Autonomic Nervous System, 27,1, 1980.

53. Dumitru C., în I.Fl. Dumitrescu şi Dumitru Constantin, 1977, Acupunctura stiintifica moderna, Editura Junimea

54. Dumitru Constantin şi C. Ionescu-Târgoviste, 1988, Acupunctura - de la traditie la stiintele moderne, Editura Stiintifica si enciclopedica (1988)

55. Becker, R.O. (1985). The body electric. New York: William Morrow and Co, Inc.

56. Prună, S., Ionescu-Târgovişte, C., 1988, Tehnici şi metode acupuncturometrice, în Acupunctura de la tradiţie la ştiinţele moderne, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Buc., p. 220.

89

LISTA LUCRĂRILOR ŞTIINŢIFICE

1.D.V. Filimon, Ana Stratone: Consideraţii privind tratamentul algoneurodistrofiilor cu ajutorul acupuncturii (Considerations Regarding the Treatment of the Algodystrophy Using the Acupuncture) Volumul 112 (2008), Numarul 2 Pagina: 455

2.D.V. Filimon, D. Zaharia, Al.D. Ciochină, S. Stratulat, Ana Stratone: Contribuţii la studiul proprietăţilor bioelectrice a zonelor de acupunctură (Contribution to Bioeletrical Properties Research of Areas with Acupuncture) Volumul 114 (2010), Numarul 3 Pagina: 928

3. D.V. Filimon, Legea creşterilor organice şi legea constructală, legi promotoare ale dezvoltării reţelei Jing Luo în organismele vii. (The law of organic growth and the constructal law, promoting laws of the development of the living organisms and the net Jing Luo), Revista Română de acupunctură, 2008, Ed. Cetatea Doamnei, Piatra Neamţ, ISBN 978-973-1755-38-0. Pagina 18-31.

4. D.V. Filimon. Inflamaţia ca process fundamental în cadrul fenomenelor acupunctice. (Inflammatio – fundamental process ăn acupuncture phenomena). Revista Română de acupunctură, 2008, Ed. Cetatea Doamnei, Piatra Neamţ, ISBN 978-973-1755-38-0. Pagina 33-38.

5. D.V. Filimon, Partea întâi la Monografia A Needle in My Hand, Professor Jean-Claude Degueldre, Beijing 2008, published by The International Institute of Chinese Medicine and Acupuncture Beijing.

90

6. D.V.Filimon, Eficienta tratamentului cu acupunctura in algoneurodistrofii. XXII-a Conferinţă Naţională a Societăţii

Române de Ştiinţe Fiziologice,“Mecanisme fiziologice integrative

de la nivel celular la nivel sistemic” 1 – 2 iunie 2007. 7. D.V.Filimon, Stratone Ana, Rolul de funcţie integrativă

a ţesutului conjunctiv în fenomenele acupunctice, Congresul de Fiziologie şi Neurolgie, Bucureşti 2007.

10. D.V. Filimon, Legea creşterilor organice şi legea constructală, legi promotoare ale dezvoltării reţelei Jing Luo în organismele vii. (The law of organic growth and the constructal law, promoting laws of the development of the living organisms and the net Jing Luo). Revista Română de acupunctură, Piatra Neamţ,, Ed. Cetatea Doamnei, Piatra Neamţ, (2008), ISBN 978-973-1755-38-0, pagina 18-31.

11. D.V. Filimon. Inflamaţia ca process fundamental în cadrul fenomenelor acupunctice. (Inflammatio – fundamental process în acupuncture phenomena). Revista Română de acupunctură, Piatra Neamţ, (2008), ISBN 978-973-1755-38-0. Pagina 33-38. Cărţi: D.V Filimon, V. Postolică. Incursiune în acupunctură, editura Polirom, 2000. D.V.Filimon, Jin Ke Yu. Acupunctură, tratamente cu un singur ac, Cetatea Doamnei Piatra Neamţ, 2008. D.V.Filimon, Numărul de Aur în morfogeneza şi fiziologia sistemelor vii. Ed. Crigarux, Piatra Neamţ, 1999

Date post:	09-Aug-2015
Category:	Documents
Upload:	radu-aikido-adrian
View:	52 times
Download:	2 times

Rezumat Filimon Dan Vasile

Documents