Universitatea Pedagogica de Stat “Ion Creanga”

“Revolutia industriala si tehnologiile din Evul Mediu”

A elaborate: Siminovici Cristina

A verificat: Sava Igor

Planul:

1.Introducere2.Factorii dezvoltarii tehnologice-colonizarea rurala

-comertul -urbanizarea

3.Resursele energetic-energia fluviara-energia maree-energia eoliana-arborele de came

4.Siderurgia -industria razboiului

-agricultura -constructii -energia hidraulica si fonta

5.Industria textila6.Concluzie7.Bibliografie

IntroducereEvul mediu- este perioada istorica cuprinsa intre antichitate si epoca modera.Termenul “ev mediu” din lat. Medium aevum a apatut in Italia in secolele XV-XVI.

Prima revolutie industrial dateaza din evul mediu .Secolele al XI-lea,al XII-lea si al XIII-lea au creat o tehnologie pe baza careia s-a dezvoltat impetuos revolutia industriala a secolului XVIII-lea.Descoperiile Renasterii n-au jucat decit un rol limitat in expansiunea industrial a Angliei din sececolele al XVIII-lea si al XIX-lea. Evul mediu ca cunoscut mari progrese din punct de vedere economic datorita tehnologiile utilizate adica masinilor puse in functiune de diverse surse de energiu si inovatiile in dimeniul agriculturii.

In Europa ,evul mediu a dezvoltat folosirea masinilor in toate domeniile ,mai mult mult decit oricare alta civilizatie.Este unul din factorii hotaritori ai preponderentei emisferei occidentale asupara restului lumii.Daca antichitatea cunoaste masinile ,ele nu au fost folosite decit limitat,utilizind angrenajul mai ales pentru a insufleti jucariile si automatele.Societatea mediuvala a inlocuit munca manuala,adesea munca fortata a sclavilor .prin masini.

Evul mediu pe care il descriem nu este cel al “Timpurilor obscrure” ,cel al romanelor cavaleresti ,nici al ordinului cavalerilor.Este cel al masinilor; daca il cunoastem atit de putin,se datoreste faptului ca istoria tehnicii a ramas mult timp ignorata,intelectualii si universalii dispretuind aproape intotdeauna atit munca manuala ,cit si lucrul ethnic al indinerilor.

Din sec.al XI-lea pina in secolul al XIII-lea Europa Occidentala a traversat o perioada de intense activitate tehnologica ,fiind una dintre epocile cele mai fecund in inventile din istoria omenirii.Acesta epoca s-ar fi numi ”revolutia industriala”, daca revolutia engleza din secolele al XVIII-lea si al XIX-lea n-ar fi fost deja graficata cu acelasi titlu.

Factorii dezvoltarii tehnologice

Factorii care au dus la dezvoltarea tehnologiilor in Evul Mediu au fost: cresterea productiei agricole,extinderea suprafetelor cultivate,la cresterea numarului populatiei si la avintul colonizarii rurale.

Transformarile care sau produs in viata rurala poate fi acentuat fenomenul colonizarii sec.XI-XIII-lea .Aceasta sa manifestat prin ampla actiune de defrisare,de destelenire a unor terenuri,de asanare a paminturilor mlastinoase si de indiguri a terenurilor expuse inundatiilor.Extinderea terenurilor cultivate a fost insotita de intemeierea unor noi gospodarii sau a noi asezari.

Colonizarea rurala din secolele XI-XIII-lea prin extinderea suprafetelor arabile si cresterea populatie satesti a creat conditii atit pentru asigurarea nevoilor de hrana si de materii prime necesare oraselor in formare cit si desfacerea la sate a produselor mestesugaresti urbane puninduse bazele comertului permanent dintre sat si oras.

A fost stimulata de marii proprietari funciari ,laici si ecleziastici interesati sa valorifice cit mai bine terenurile in conditiile sporilor cereri de produse agricole.Pentru ai atrage noi forte in aceasta munca de defrisare,suveranii sau seniorii au acordat colonistilor privilegii cum ar fi: garantarea libertatii personale,cedarea unei suprafete de pamint si reducerea obligatiilor feudale.Incepind cu secolul al XIII-lea procesul de colonizare a inceput sa intre in declin.Cresterea populatiei atinsese un nivel care nu mai putea face fata nevoilor de hrana,depasind productia agricola.

Comertul

Intensificarea comertului a avut un caracter inchis.Fiecare domeniu feudal ceea ce era necesar pentru existenta celor care il locuiau,atit produsele alimentare ,cit si mestesugaresti.Acest tip de economie denumit si economia naturala,avea drept scop subzistenta oamenilor,nu producerea de marfuri destinata schimbului de piata.

Datorita caracterului inchis al economiei seneoriale,schimbul de marfuri era foarte redus avind un caracter neregulat fiind limitat de citeva produse care nu putea fi obtinute in domeniu.De exemplu nobilii isi procurau din exterior arme ,obiecte de lux,vesminte scumpe,mirodenii.

Economia monetara era si ea slab dezvoltata ,moneda era putina si nu juca un rol important in tranzitiile comerciale.Se practica pe scara larga trocul ,adica forma cea mai simpla in comert schimbul in natura.

Urbanizarea

Procesul de urbanizare in secolele X-XIII-lea a marcat o noua etapa in evoutia societatii medievale occidentale.Intensificarea separarii mestesugurilor de agricultura a creat mestesugarilor conditii superioare de dezvoltare care impreuna cu cinvoirea comertului si a circulatiei banesti ,au stat la baza infloririi economiei urbane si au facut din orase principalele centre mestesugaresti si comerciale din Europa apuseana.In timpul formarii di dezvoltarii orasenimii a avut loc amplificarea structurilor sociale feudale si difinitizarea ierarhizarii in cele trei stari sociale : cei care se roaga,cei care lupta si cei acre lucreaza adica clerul,nobilimea, si taranii.

A actionat foarte mult in dezvoltarea tehnologiilor vechile orase au continuat sa existe,monumentele,edifiicii publice cazusera in ruine din aceasta cauza scazuse numarul populatiei,perimetrul zonei locuite se rastrinse mult,iar activitatea comerciala si mestesugareasca disparuse aproape complet.In timpul razboiului populatia din preajma se refugia la orase.In aceste centre urbane locuiau si marii proprietari funciari,servitori si mestesugari de care aveau nevoie aici primeau produse necesare pentru trai de pe domniile lor situate in apropiere.

Energia fluviara: morile de apa

Aceste masinarii nu erau nici straine ,nici necunoscute oraseanului sau sateanului.Unul ca si celalalt aveau la poarta lor o uzina medieval:moara-o moara de apa,o moara de vint sau o moara actionata de mare.Oraseanul putea distinge ,de la inaltimea podului cel mai apropiat,pasind peste canal sau riu,diferitele tipuri de mori hidraulice,unele constriute pe mal,altele aruncate in plin current sau sub arcadele podului.La sat,taranul vedea ridicindu-se pe riu un baraj capabil sa produca o cadere de apa suficienta pentru a actiona rotile morii locale.

Aceste” uzina” au devenit in evul mediu un rapind in evul mediu un loc de contact si de intilnire,in sateni se intilneau cind veneau sa-si macine grinele.In secolul al XII-lea,sfintul Bernard,scandalizat de activitatea ficelor placerii ,amenintind cu inchiderea morilor.Daca si-ar fi pus in practica amenintarea ,ar fi putut sa frineze dezvoltarea economica a Europei.In evul mediu energia hidraulica avea importanta pe care o are petrolul in secolul al XX-lea.Operatiunele industrial aveau nevoie de energia hidraulica: sfarmarea grauntelor,cernarea fainii,baterea postavului si tabacirea peilor.Este foarte posibil ca forta hidraulica sa fi fost utilizata pentru a pune in miscare foalele care incalzeau cuvele cu bere.Apa curgatoare servea la fel de bine pentru uzul casnic cit si a celui industrial.Ea circula prin tevi de plumb sau de lemn spre bucatarie in scopul ferberii alimentelor si spalerii si spre gradini pentru stropitoare.De asemenea apa era folosita pentru curatirea canalelor situate dupa toate posibilitatile sub toalete sau necesarium si pentru scurgerea gunoaielor. Primele mori de apa au fost constriute in sec.II-lea i.e.n.Cea mai veche mentiune gasite in scrierile lui Strabon,acesta semnaleaza existent la Cabira,palatal lui Mitridate,rege al Pontului.O roata orizontala actiona o piatra de moara prin intremadiul unui arbore vertical,energia produsa era in jur de 0.5 CP adica cea a unui magar inhamat la o roata.Sfirsitul secolului I i.e.n. inginerii romani au reusit sa mareasca randamentul morii hidraulice de 6 ori.Pentru a ajunce la acest rezultat ei au construit o roata cu palete fixate pe axul orizontal al unei roti dintate,antrenind axul la o viteza de rotatie mai mare.Vitruviu arhitect si inginer roman ,a fost primul care avea sa joace un rol decisive in industrializarea Europei medieval.Morile duceau excelente venituri si se inchiriau foarte scump.Chiria lor veria intre 3 dinarii si 60 sous.Pozitia unei mori medieval reprezenta o investieie importanta si din acest motiv ,era protejata sub aspect juridic.Proprietarul unei mori avea dreptul sa interzica constructia aleti mori care i-ar fi adus prejudicii sau putea sa ceara o compensatie financiara.

Energia mareelor

Inginerii medievali au reusit sa capteze nu numai energia unor fluvii,dar au stiut sa stapineasca in egala masura si energia mereelor.

Morile de maree-necunoscute in antichitate –exprima vointa oamenilor din evul mediu de a capta noi surse de energie.Un document din 1044 semnaleaza despre existenta unui mori de mare in lagunele din nordul marii Adriatice.In secolul XIII-lea numarul morilor creste considerabil,actiunea ia amploare in secolele urmatoare ,cind numarul morilor fluvial tinde sa se stabilizeze.

Morile de mare sunt construite in general in regiunele unde denivelarile de teren nu permit riurilor sa aiba un curent atit de puternic cum este necesar antrenari rotilor de moare.De-a lungul golfurilor decupate si putin adinci de fapt estuare s-au construit baraje care sa formeze iazuri artificiale cu o suprafata ce putea sa atinga 5 hectare.Un system deschis in cele doua sensuri permitea valului produs de maree in timpul fluxului sa umple iazurile.Cind mareile se retragea presiunea apei incheia portile automat.Morarul astepta ca nivelul apei sub moara sa scada suficient pentru a deschide vanele si a permite apei sa aiba o cadere capabila sa antreneze roata morii sale.Inconvenientele acestui sistem sint: tributare orei la care se produce mareea, morile nu puteau functiona decit citeva ore pe zi si zilele de lucru ale morarilor erau intr-un permanent decalaj.Folosite pentru macinarea grauntelor ,aceste mori n-au avut niciodata un rol decisive in economia medieval.

Energia eoliana

In secolul XIII-lea , cind inginerii medievali au cautat sa capteze energia vintului ,stradania lor a fost incununata de scucces si forta hidraulica care antrena rotile a fost inlocuita prin forta eoliana ce umfla velele.Dar,daca apa curge intotdeauna in aceeasi directive,vintul sufla din toate partile .Inginerii au rezolvat acesta problema intr-un mod stralucit montind corpul mecanismului si pinzele pe un pivot central ce se invirte liber.Acest tip de moara cu pivot vertical pare a fi o investitie a Ocidentului aceste sunt cunoscute in secolul al VII-lea pe platourile din Iran si Afganistan,unde vintul sufla intotdeauna in aceeasi directive.Morile de vint devin numeroase ,mai ales in regiunile unde exista putine riuri repezi si unde aceasta ingheata iarna.Importanta acordata morilor de vint si celor de apa este atestat prin severitatea cu care unii proprietari isi apara privilegiul in fata tribunalului.

Arborele cu came

Domesday Book mentioneaza ca in comitetul Somerset,doua mori plateau chiria in cantitati de fier.Inginerii antichitatii ca Heron din Alexandria,cunosteau priprietatile camei, dar nu a fost folosita decit pentru automate.Introducerea arborelui de came in industria medieval va juca un rol capital in industrializare lumii occidentale.Astazi orice automobile care iese de pe o banda de montaj este dotat cu un arbore de came.Incepind cu secolul X-lea cama a permis mecanizarea unei intregi serii de operatiuni industriale care se faceau mai inainte cu mina su cu piciorul.

Explotarea carierelor de piatra

Extractia pietrei reprezentarea in evul mediu o industrie mult mai importanta decit toate celelalte operatiuni miniere luate impreuna.Importanta sa se poate compara numai cu exploatarea sistematica a marilor mine de carbine.In timpul celor trei secole de expansiunea economica din sec.al XI-lea pina in sec.al XIII-lea,Franta a transportatmaterialului ce urma mai multa piatra decit Egiptul in orice perioada a istoriei sale,desi Marea Piramida,numai ea singura ,avea un volum de 2 500 000 m2.

Sisteme ingenioase pentru a realiza un maximum de economii : puneau sa se taie piatra direct in cariere pentru a micsora greutatea materialului ce urma sa fie transportat ,construiau instalatii pentru incarcarea si descarcarea pietrei,dar mai ales pentru aducerea blocurilor de piatra la locurile de amplasare,cautau cursuri de apa care dintotdeauna au reprezentat mijlocul ideal pentru transportul pietrei si in general pentru materialele grele.

In evul mediu fierul era pretuit la justa valoare:din numeroase puncte de vedere ,fierul mult mai folositor omului decit aurul.Fara fier poporul nu ar putea sa se apere de dusmani,nici n-ar putea sa impuna drepul comun: cu fierul isi asigura apararea ci nevoiti si tot datorita lui este pedepsita nereusita celor rai.De asemenea orice meserie manuala remarca folosirea fierului fara de care nimeni nu ar putea cultiva pamintul.

Siderurgia si industria de razboi

S-a putea spune ca virsta fierului a inceput efectiv odata cu evul mediu.Dca in epoca romana bronzul a fost inc ape larg folosit,in evul mediu el joaca un rol minor.Una dintre cauzele pentru care folosirea fierului la sate s-a extins ,a fost necesitatea de a potcovi animalele de corvoada ale taranului ,precum si caiicavalerului sau insotitorului sai.Protcoavele au fost fabricate in cantitati intr-adevar industrial.Ceea ce a permis dezvoltarea mai ampla a si siderurgiei au fost armurile de lupta.

Armura lunga impletita din ochiuri metalice, acesta aceasta a fost atit de necesara cu cit in secolul X-lea au aparut pe cimpul de lupta trupele de infanterie inarmate cu puternice arbalete cu arc metallic.Noua arma era atit de ucigatoare incit folosirea ei a contribuit unul dintre subiecte primele “conferinte de dezarmare” din secolul XII-lea.

Siderurgia si agricultura

In domeniul agriculturii este mai dificil sa se evalueze in ce masura taranii din evul mediu au folosit fierul.Foarte de timpuriu ,uneltele si instrumentele agricole au fost consolidate cu ajutorul bucatilor de fier.Fierul fiind in acea vreme un metal rar,de zece ori mai scump decit este astazi,numai partea taioasa a unui cazmale sau a unei lopeti era facuta dintro bucata de fier forjat.Daca brazdarul greoaielor pluguri medieval n-ar fi fost cel putin partial acoperit cu metal ,ele n-ar fi putut nici odata defrisa cu atita succes bogatele paminturi virgine din vestul si nordul Europei. Rastimpul dintre secolele V-IX se caracterizeaza prin aspecte rudimentar a tehnicii agricole.Principalele unelte pentru prelucrarea pamintului erau plugul de brazdar de lemn fara roti ,tras de boi si sapa de lemn.Datorita faptul ca grapa nu era cunoscuta,araturile le faceau la suprafata ,iar brazdarele de pamint erau sfarmate cu mina sau cu bucati de lemn.

Agricultura a cunoscut un asplament bienal.Aceasta consta in alteratia a doua recolte:cimpul era un an din doi,lasat sa se odihneasca ,fara sa fie insemintat

(devenea pirloaga) inscopul refacerii fertelitatii acestuia.Cind se considera ca pamintul este bun sa primeasca saminta ,terenul lasat pirloaga trebuie destelenit.

Incepind din secolele IX-XI,se produce o adevarata “revolutie agricola” tehnicile agricole suferind mutatii profunde.Un prim element al progresului a fost adoptata asolamentul trienal.Aceasta tehnica consta inn impartirea cimpului in trei parcele egale.In primul an,prima percela era semanata in septembrie cu griu de toamna,a doua percela era semanata in martie cu griu de primavara,a treia era lasata necultivata. Al doilea an pamintul pirloaga era insemintata cu griu de toamna,in timp ce pe prima se cultiva griul de primavara.Timp de trei ani fiecare parte a cimpului trece prin cele trei stadii ale rotatiei culturilor.Acest ciclu este reluat incepind cu anul patru.

Avantajele acestor tehnici consta in faptul ca permitea stringerea a doua recolte in doua perioade diferite ale anului ceea ce constituia o siguranta in eventualitatea unui sezon prost.

Inovatia ce a marcat cel mai mult agricultura medievala a fost plugul cu roti ,cu brazdarul de fier si cormana pentru rasturnarea brazdelor.Acest tip de care se raspindeste in secolul al XI-lea permitea executarea unor araturi mai adinci si extinderea terenurilor arabile prin destelenire.Alaturi de plug ,o alta unelta a contribuit la progresul agriculturii : grapa care nivela brazdele amestecind mai bine semintele cu pamintul.

Aceste progrese la nivelul uneltelor au fost insotite de folosirea calului in muncile agricole.Calul prost inhamat la plug cu frunghii reducea forta de tractiune a animalului,calului i se pune un colier rigid,ceea ce a dus la sporirea fortei mai tirziu avea loc inhamatul in sir.

Siderurgia si constructiile

In domeniul constructiilor o abundenta documentara scrisa ,de natura arheologica,dovedeste faptul ca in evul mediu constructiile au folosit fierul mai mult decit predecesorii lor.Registrele santierilor din evul mediu mentioneaza tot felul de uneltele si ustensilele din fier:vergele metalice,tije,incuietori,scoabe.Ceea ce retine cel mai mult atentia este cantitatea de cuie de diferite tipurisi dimensiuni care se foloseau atunci.

Energia hidraulica si fonta

Procesele tehnice realizate la acea epoca in domeniul metalurgiei au facut posibila revolutia.Inginerii medievali au stiut sa adapteze energia hidraulica la metalurgie.Forta motrica a apei a revolutioasa moraritul si postavaritului.Munca fierului la nicovala a fost preluata de ciocanele actionate de forta hidraulica.Au fost construite mori hidraulice care se sfarima minereul de fier.Apoi datorita foailelor actionate de forta apei, s-a putut produce un curent de aer destul de puternic pentru a ridica temperature in cuptor la 1500 ,punctul de topire a fierului.Fonta devine cunoscuta si este turanataasemeni bronzului.In Europa la sfirsitul evului mediu ,fabricarea fontei marcheaza o etapa capitala in istoria tehnicii.

Concluzii:

Dupa parerea mea modalitatile avansate ale explotarii miniere ca si nivelul tehnologic al explotarii metalelor,indeosebi a fierului,alaturi de acesta putem spune ca au avut loc descoperii in domeniul fizicii si chimii vremii, acestea mai apoi pot explica marile inventii din evul mediu.Evul mediu a dus la o revolutionare mai ampla prin inoirea surselor de energie si prin inventia tehnologica.Inovatiile ce sau petrecut in aceasta perioada au adus la cunoasterea mai bine a tehnicii de exempu in dimeniul aratului cum trebuie arat ca pamintul sa fie productive sis a nu fie afectat de procesele natural. Creşterea populaţiei este în strînsă legătură cu îmbunătăţireatehnicilor, în special cele legate de cultivarea pământului. Plugul greu,care permite lucrări de mai bună calitate, se răspândeşte pe arii tot mai mari,

contribuind la creşterea randamentelor. Răspândirea noilor sisteme de atelarea animalelor, ca şi a folosirii potcoavelor, contribuie de asemenea lacreşterea productivităţii. Generalizarea pe scară largă a asolamentului trienal, care permite obţinerea a două recolte pe an oferă o mai bună garanţie împotriva foametei, iar pe de altă parte, poate conduce în unele zone lară spândirea cailor inclusiv

ca animale de muncă, şi nu doar de luptă. În zonele mediteraneene, unde clima prea caldă şi uscată nu permite cultivarea cerealelor de primăvară, se recurge la culturi de graminee sau leguminoase,care să ofere de asemenea o diversificare a hranei. Tot în rîndul perfecţionărilor tehnice trebuie amintit recursul mai frecvent la morile de apă, care, înlocuind rîşniţele de mână, eliberează o parte o forţei de muncă,mai ales feminină, pentru alte activităţi. Înmulţirea morilor de apă, instalaţii tehnice necesitînd mari investiţii, trebuie legată însă şi de fenomene sociale şi politice, precum răspândirea senioriilor, unde seniorul îi sileşte pe ţărani la respectarea unor monopoluri, precum folosirea morii, cuptorului sau teascului său pentru vin sau ulei.

Bibliografie:

Jean Gimpel “ Revolutia industrial in Evul Mediu istoria culturii si civilizatiei”

Ovidiu Drimba “Istoria culturii si civilizatiei” Bucuresti 2004