P I Z Z A { I B O M B O A N E P I Z Z A { I B O M B O A N E L A D N A P L O I E { T IL A D N A P L O I E { T I

Procurorul [ef al DNA Ploie[ti Lucian Onea organiza mese \n sediulProcurorul [ef al DNA Ploie[ti Lucian Onea organiza mese \n sediulParchetului cu denun]`toarea Irina Socol [i inculpata Ana Maria P`truParchetului cu denun]`toarea Irina Socol [i inculpata Ana Maria P`tru

ca s` ias` bine dosarul ca s` ias` bine dosarul

"Haide]i s` v` povestesc un episod [ocant:prietena mea, denun]`toarea Irina Socol, adu-cea pizza [i bomboane de ciocolat` Leonidas,din care au mâncat cu to]ii, eu luând partea meala pachet \n arest. |n acea camer` au fost mul]ioameni care pot depune m`rturie \n acest sens.

St`team ore \ntregi cu ea la DNA Ploie[ti, ve-neam diminea]` [i plecam seara, eu spre arest,ea spre cas` (...) Cred c` pot fi \ntreba]i cei careau fost \n camera de la DNA Ploie[ti atunci dac`le-au pl`cut [i li s-a reglat glicemia.“ - m`rturia[ocant` apar]ine fostei [efe a Autorit`]ii Electo-rale Permanente Ana Maria P`tru [i a fost f`cut`\ntr-un amplu interviu acordat jurnalistului Dan Andronic [i publicat \n Evenimentul Zilei Evenimentul Zilei \n edi]iade luni 10 iulie 2017.

Migr`m, sau ce?Migr`m, sau ce?Po]i fi sigur de faptul c`, vom

avea de-a face cu un faliment zdro-bitor al ]`rii, când vezi c` rândulcelor care emigreaz` se îngroa[`de la o zi la alta, sau oameni carenu î[i mai doresc s` r`mân` la ca-sele lor, dintr-o excursie ieftin` cuautocarul în occident, aleg s` plecedefinitiv din ]ar`.

Mai sunt o categorie, care alegs` plece dup` un loc de munc` [iuit` s` se mai întoarc` acas`, f`r`regretul c` cineva din ]ara natal`se mai gânde[te la ei.

Practic, ce ar trebui întreprinspentru a opri aceast` „hemoragie”

a celor care p`r`sesc ]ara?S` analiz`m la rece, acest fenomen, care ar fi cauza? Oare de

tip social?De ani buni, România nu î[i permite salarii mai mari de 300

Euro/lun`, în timp ce, s` o spunem pe [leau, mijloacele de in-formare pentru ceta]enii no[tri, sunt cu totul altele [i ofertele ex-terne sunt cât se poate de generoase în domenii precum, IT,categoria medicilor [i a asistentelor sanitare sau cea a b`ncilor.

Grav, mi se pare faptul c`, scoatem pe band` rulant` absol-ven]i de facult`]i, fie ele de stat sau private, c`rora nu le putemoferi locuri de munc`.

Comparativ cu epoca ,,de mare glorie” a României din pe-rioada comunist`, [i a dictaturii ceau[iste, când o cerere de emi-grare era echivalent` cu trecerea celui care [i-a permis acestlucru, printr-o inchizi]ie institu]ional`, individul tr`ind, pe pe-rioade lungi de timp, un adev`rat calvar al propriei lui existen]e[i nu numai. |n timp ce, tot la fel de ostraciza]i erau [i neamurilelui pân` la gradul IV. Oare, ce puteai face în acea perioad`, credc` aproape nimic, orice încercare de deziden]` era oprit` cu bru-talitate de Ceau[escu! Practic, î[i pierdeau libertatea...

Ce am primit de la occident, dup` revolutia din Dec.1989,când dictatorul [i regimul comunist s-a pr`bu[it [i au fost des-chise grani]ele? Imediat, foarte mul]i cona]ionali au ales s` plecedefinitiv sau temporar la munc` în str`in`tate, în afar` de to]i ceicare a[teptau de ani buni reîntregirea familiei, care trecuse frau-dulos grani]a, „defectaser`”, sau primiser` viza oficial. {i ce aurmat?

Tragedie, am ajuns s` culegem c`p[unile europenilor, s`sp`l`m la fund toate b`trânii occidentali [i s` umplem lumea deprostituate. Cea mai trist` a fost decizia prin care medicii [i asis-tentele din spitalele noastre au ales aceea[i cale.

}ara s-a depopulat [i-am r`mas cu trei meserii de baz`: ”bo-dyguarzi”, curve [i b`g`tori de seam`... Care s-au apucat de po-litic` în ]ar` aflat` în disolu]ie.

|n aceast` catastrof` uman`, s-a g`sit iresponsabilul, numitB`sescu, care din pozi]ia de pre[edinte al statului român, [i-apermis nesim]irea s` afirme c` cet`]enii români sunt liberi s`plece unde vor ei, dac` nu le convin condi]iile din ]ar`.

Ce se poate face? Simplu, pentru a fi o ]ar` normal`, în primulrând ar fi nevoie de o clas` politic` responsabil`, în nici un cazce vedem azi, [i cât de paralel` este cu idealurile românilor, f`r`s` gândeasc` la ce fel de viitor va l`sa urma[ilor.

Dar totu[i, cred c`, este obligatoriu s` se treac` la reindustria-lizarea ]`rii, dup` ce mijloacele ei de produc]ie au fost vândute,la fier vechi. Obligatoriu s` schimb`m agricultura ”de subzis-ten]`” cu una de performan]`, care s` ofere produse agricolemulte, competitive nu doar \n ]ar`.

Imperativ necesar este s` reu[im s` racord`m, o dat` pentrutotdeauna, România cu Europa prin autostr`zi performante.

Succes na]iune !

F l o r e n t i n S C A L E } C H IF l o r e n t i n S C A L E } C H IP r e [ e d i n t e P r e [ e d i n t e

f o n d a t o r O A D Of o n d a t o r O A D O

Publica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din RomâniaPublica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din România Anu l XV I I IAnu l XV I I IIULIEIULIE 20172017

P a g . 7

P a g . 4 - 5

26.952!26.952!Num`rul de]inu]ilor din peni-

tenciare scade f`r` vreo gra]ieresau f`r` câ[tigul de zile-prun`.

Nu m` a[tept c` asta s`-i \n -gân dureze cumva pe apostolii gra -]ierii.

Pân` la urm` ce conteaz` c`”suntem la minimul istoric al nu -m`rului de de]inu]i” [i c` avemmai pu]in cu vreo 12.000 de de -]inu]i ca acum 10 ani, când noispuneam c` sunt probleme \n pe-nitenciare, iar politicienii râ deau de noi pretin-zând c` au alte priorit`]i.

26.952 de]inu]i erau \n diminea]a asta (9iulie 2017 n.r.) \n penitenciare.

Dup` ce intr` \n vigoare legea câ[tigului \nzile-prun` o s` mai r`mân` vreo 23.000, [i \nfinal – vine [i gra]ierea – vor mai r`mâne vreo20.000.

Vom putea practic s` \nchidem camerelealea, jmechere, pe care le f`cusem pentru

pu[c`ria[ii – oameni politici [i pu[c`ria[ii – oa-meni cu bani, pân` când [i dac` o s` maireu[easc` cineva s`-i prind` iar`[i.

Pân` una alt` \ns` r`mânem \n pauza astade justi]ie.

Ce?! Mai conteaz` victimele infrac]iunilorpentru ale[ii na]iei?!

Sor in DUMITRA{CUSorin DUMITRA{CU

http://www.fsanp.ro 9 Iulie 2017

M O N I T O R U LM O N I T O R U LD R E P T U R I L O R D R E P T U R I L O R O M U L U IO M U L U I

w w w . o a d o . r ow w w . o a d o . r o

DOSARUL DOSARUL ««REVOLU}IA»REVOLU}IA»|N STENOGRAME|N STENOGRAME

Foto: lu ju.ro

C o d r u l e ,C o d r u l e ,C o d r u ] o l eC o d r u ] o l e

Ca orice proiect totalitar, care angajeaz`abuzul \n numele unui ideal social, foiletonulDNA \[i afl` sf\r[itul \ntr-o r`zmeri]` intern`.

|ntre axiomele justi]iariste [i mecanicaaplic`rii lor a ap`rut un h`u penal.

Procurorii se revolt` \mpotriva [efei, a[acum s-au revoltat securi[tii \mpotriva luiCeau[escu.

Ceea ce vedem acum s\nt zilele represiu-nii interne, intervalul \n care dictatorul \[i an-cheta slugile pentru insubordonare. Darmo mentul exploziei e aproape.

Disiden]ii sec]iei a II-a se vor \nfr`]i cu ma -sele, cu CSM, cu ministrul [i cu antipropa-ganda, iar Laura Codru]a Kövesi [i sinistra eimanie vor merge singure la zid.

Nu se pune problema probelor. Ceea ce demonstreaz` logica de un dece-

niu \ncoace e \ncununat azi de stenograme[i m`rturii.

|n spatele anchetelor selective a stat me -reu procurorul-[ef. Iar \n spatele pro cu ro ru -lui-[ef a stat mereu o dorin]` po litic`.

Kövesi nu le-a cerut subordona]ilor s` fac`dosare cu mini[tri sau cu prim-mini[tri doarfiindc` suferea de boala represiunii nebune.

Le-a cerut, \n principal, fiindc` ani la r\nd,de c\nd a fost numit` [i p\n` c\nd a fostaban donat`, i s-au cerut. Iar de cerut, i le-acerut B`sescu, uneori cu vocea lui, vorbindu-idespre carier`, alteori cu vocea Monic`i Ma-covei, care-i vorbea despre justi]ie, [i, cel maiadesea, cu vocea [efilor din SRI [i din |CCJ,c\nd statul modernizat \[i scotea lucr`torii lamunca c\mpului tactic.

“E brutal` [i nu [tie carte”, zice azi B`sescula televizor despre Kövesi. I-au spus lui “pro -curorii de elit` din DNA”, procurori care “s-auopus la numirea ei”.

S-au opus cui? Cine a insistat s` fie numit`? Cine a [antajat Guvernul Ponta cu blo-

carea numirii [efilor de parchete dac` nu epus` Kövesi la DNA?

Care pre[edinte al României [i-a construitimpostura [i autoritarismul pe sloganul

g`unos al anticorup]iei?De la un cap la altul, cariera Laurei Co -

dru]a Kövesi a stat pe voin]a de putere aunui om, a camarilei [i a fantasmei lui ero-tice.

B`sescu a fost un pre[edinte al conflictu-lui, al r`zbun`rii [i al dosarelor, iar Kövesi afost unul din instrumentele ascu]ite din trusalui mongol`.

Ast`zi, acest om se \ntoarce la locul cri me -lor [i, cu inocen]a hienei care mai roade dinhoitul rudelor, mu[c` din complici.

E o demonstra]ie pe care faptele o fac, eo demonstra]ie pe care, din p`cate, o facer`bdarea. S-a scurs at\ta timp degeaba.

O societate \ntreag`, speriat` de propriileb`nuieli, a refuzat s` priveasc` r`ul \n fa]`.

Oameni [i institu]ii, \nc`lc\nd legea, au pusla punct viziunea personal` despre lume apre[edintelui B`sescu [i a apropia]ilor lui.

Mai mult, acesta a creat o obi[nuin]` aabu zului [i un mod de operare la nivel \nalt,\mp`rt`[it azi, \ntr-o oarecare m`sur`, desuccesor.

Nu vorbim aici despre arestarea ho]ilor, cidespre selec]ia lor. Nu vorbim despre anti-corup]ie ca principiu de \ns`n`to[ire, ci de-spre anticorup]ie ca m`ciuc` politic`.

Un cor de m\nc`tori de c`cat din mass-media au sus]inut cu gura plin` faptele aces-tei haite. Azi, fac ce face B`sescu: \[i \nfie- reaz` fo[tii p`rta[i [i se rearanjeaz` \n dis-pozitive acoperite.

Pentru ca m`surile de \ndreptare s` fiecorecte, concluziile trebuie trase p\n` lacap`t. DNA e o institu]ie [i at\t, e un instru-ment sanitar al societ`]ii, izvor\t poate din\napoierea [i zelul nostru fa]` de Occident,dar trebuie s` r`m\n` [i s` existe.

F`r` s` con]in` valori exaltate, f`r` idealuritari, leniniste, [i f`r` acel iluminism otr`vitcare duce ho]ul \n arest \nainte ca jude c` -torul s` fi stabilit c` e ho].

V` aminti]i cum striga B`sescu \n 2012? “Au fost condamna]i Vântu, Iacubov, N`s -

tase [i mul]i al]ii urmeaz`. {i asta \i \nsp`i -m\nt`. Nu au vrut s` fie B`sescu pre[edinte”

De aici poate s` \nceap` evaluarea DNA.

D o r u D o r u B U { C UB U { C U

Catavencii 4 Iulie 2017

MONITORUL MONITORUL DREPTURILOR OMULUIDREPTURILOR OMULUI

O.A.D.O. - ROM~NIAO.N.G. cu statut de membru consultativ special al Consiliului Economic [i Social

al Na]iunilor Unite - ECOSOC-ONU

D I R E C T O R G E N E R A L : P r o f . u n i v. d r . D I R E C T O R G E N E R A L : P r o f . u n i v. d r . F L O R E N T I N S C A L E } C H IF L O R E N T I N S C A L E } C H IIon COSTEI - Consilier [tiin]ific

Ilinca DUMITRACHE - Director administrativ Gabriel MIHALACHE - Secretar general de redac]ieColaboratori externi: Octavian ANDRONIC, Lucian AVRAMESCU, Mircea CHELARU,

Delia CORNEA, Thomas CSINTA, Liviu MAN, Adrian NQSTASE, Monica NI}ESCU, Damian PAL, Bogdan POPOVICI, Octavian {TIREANU, Marian TUDOR, Corneliu VLAD, George VELICU

Colectiv de redac]ie: Cristina Doriana CÎMPAN, Dan NI}ESCU, Flori POPA, Mariana STQNICI

Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30 Mail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.comMail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.com

PUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUIPUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUI

Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Responsabilitatea asupra articolelor revine autorilor. Publicatia se distribuie gratuit, neav`nd scopul ob]inerii de beneficiipecuniare [i pre zintq [i materiale provenite din surse deschise (Internet) cit`nd, unde este posibil, pe autorii acestora.

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 2

B l o g n o t e sB l o g n o t e s

M-a vizitat, matinal, un prieten din tinere]e, când \mp`r]eam, f`r`scandal [i sup`rare, un teritoriu fertil \n producerea de Cosânzeneunice, cu talii de viespe, fiecare alegând sau l`sându-se ales dup`brodeal`.

Satul lui era mai sus, pe deal, \ncol]it de aracii viilor. Al meu, \n lunca cu arini a Cricovului S`rat, producea o zeam` de

prun` care se \nvechea greu, dar când apuca s`-[i adune ani \n cu-loare, era ne\ntrecut`. Eram amândoi studen]i, \n calific`ri diferite.

Ne-am mai v`zut, el r`mânând mereu vesel, cu un banc bun pebuze, dar azi l-am g`sit muncit de un gând care nu se lipea de portre-tul pe care i-l [tiu. A venit cu doamna lui, profesoar` [i pensionar` ca[i el, o femeie ca re a \ndurat multe de la neastâmp`ratul ei so], careuita mereu c`-i \nsurat [i cerea, de \ncercare, câte o nou` mân`, cucununie. Era trezit de fiica lor [i re\ntors acas`, unde treb`luia \ngr`din` sp`sit, redescoperind savorile c`sniciei durabile, pân` o luaiar din loc. Dar asta-i mai de demult.

Doctorul s-a ar`tat preocupat, ca [i nevast`-sa, de crucile de piatr`din Muzeul meu.

A m`surat din ochi câteva, iar pe una, mai nou`, a \ncins-o cu orulet`, extras` din po[eta doamnei, de unde a scos [i un dulci”suedez”, adus pentru fiica mea cea mic`.

Fata lor, unicul copil, tr`ie[te la Stockholm, e m`ritat` acolo, tot cuun român, [i [i-au f`cut cas` ”\ntr-o regiune de stânci”. Din [osea, \mispune el, intri la etaj, ca apoi s` cobori pe o scar`, \n poieni]a care-ila nivelul parterului. Partea din fa]` a casei e pe piloni. Spatele e cioplit\n stânc`. Ginere-miu, care-i un tipicar, \[i pune singur faian]` \n baie,cu concentrarea unui bijutier care a[az` cu lupa piatra pre]ioas` \ntr-un inel.

Povestind asta s-au luminat amândoi.I-am \ntrebat de ce au a[a mare interes pentru crucile din Muzeul

Pietrei? Sper c` nu ave]i de gând s-o lua]i din loc? Nu [tii niciodat` când vine ceasul, spune doamna, filosofic. M`, zice el, redevenind cum \l [tiu, n-am de gând s-o mierlesc, dar

v`d c`-i secet` mare la tine. Am pus dou` degetare de palinc` veche[i ne-am dat la sporov`it, sub nucul de lâng` cas`. Ce face aia mic`?– revin eu la un subiect care [tiu c`-i \ncânt`.

|mi povestesc peripe]ii de la ultima lor vizit` \n Nord, cum e peacolo, de unde r`sare soarele.

Apoi, m-a pus naiba s`-i \ntreb dac` au ceva nepo]i? S-au pleo[tit instantaneu. N-au [i nici nu mai e timp. Am avut, acum

cincisprezece ani, o discu]ie ferm` cu fiic`-mea, poveste[te doctorul,oftând. Mi-a zis s` nu m` bag \n via]a ei [i a lor [i, de atunci, subiectuls-a \nchis.

Tac amândoi, uitându-se spre dealurile pe care sigur nu le v`d, gân-durile astupând toate ferestrele de ie[ire.

Tac [i eu, vinovat pentru atingerea unui subiect delicat. Cei doi p`rin]i, albi]i acum, au aici p`mânt, casa p`rinteasc`, o alta

pe care [i-au f`cut-o lâng` Ploie[ti, s` fie mai la ora[, unde aveau slu-jbe la stat. Toate r`mân ale nim`nui, \ntrucât ”suedeza” nu se mai\ntoarce, iar ei doi \[i prepar`, cu o predocumentare la Muzeul Pietrei,locul de veci.

Ne-am desp`r]it cu vorbe care nu erau ale noastre, astupând ungol. Au plecat, cu profesoara la volan, fiindc` doctorul a pi[cat dinpalin ca mea, s` uite.

Ce s` uite? Nu-i nimic de uitat, ]inem minte [i ce nu vrem. Azi nu mai arde soarele de ieri, iar pe Runcu se vede coada fumurie

a unui nor.

Lucian AVRAMESCULucian AVRAMESCU

Ampress.ro 2 Iulie 2017

TRISTE}I TÂRZIITRISTE}I TÂRZII

Redactor-[ef: Florin ZAGONEANURedactor-[ef: Florin ZAGONEANU- membru UZPR -- membru UZPR -

MonitorulMonitoruldrepturilordrepturilor

omuluiomuluieste o publica]ie de analiz`

social` [i atitudine civic`,fondat` \n 1999, editat` deOrganiza]ia pentru Ap`rareaDrep turilor Omului din Ro -mânia (O.A.D.O.) [i se dis-tribuie gratuit institu]iilor gu -ver na mentale, re pre zen tan ]i -lor or ganiza]iilor inter na ]io -nale de profil, membrilorPar la mentului, partenerilordin cadrul societ`]ii civile [ioficiilor diplomatice acredi-tate \n România.

Pu

iu G

`zd

aru

Pu

iu G

`zd

aru

Acesta este un text pe care autoriiAcesta este un text pe care autoriinu au dorit, deocamdat`, s`-l semnu au dorit, deocamdat`, s`-l sem--neze.neze.

Este rodul unei profunde [i \ngrijoratemedita]ii asupra unui subiect fierbinte:Revolu]ia Român`.

Cea c`reia cercuri interesate se pre -g` tesc tot mai insistent s`-i cânte pro-hodul, \n timp ce aceia care au f`cut-o,aducând astfel nesperata libertate unuipopor greu \ncercat, asist` neputincio[ila manevrele unui mecanism perversgata s` pedepseasc` delictul de ...\n -c`lcare a legisla]iei comuniste!

Opinii…revolu]ionare!Opinii…revolu]ionare!

Realitatea „Revolu]iei din decembrie”a pierdut teren masiv \n fa]a teorieiprivind „conspira]ia” [i „lovitura de stat”;aproape nimeni, din publicul larg, numai crede/vorbe[te c` ar fi fost o re vo -lu]ie…; ofensiva compromiterii Revo lu -]iei este total`, presa este \n \n tre gimearondat` teoriei loviturii de stat, mediulon line este ocupat numai de opozan]iai ideii de revolu]ie, blocajul afirm`riiideilor revolu]iei este total;

„Revolu]ia român` \n c`tu[e” esteimaginea dominant`, deocamdat` la fi -gurat, dar \n preg`tire spre a deveni lapropriu; va fi imaginea care va da satis-fac]ie frustra]ilor de tot felul, lumpenuluipolitic, incon[tien]ilor [i hienelor din so-cietatea civil`, care se hr`nesc din hoi-turile valorilor sugrumate de un sistemcu evidente tr`s`turi neosecuriste;

Revolu]ia nu mai are sprijin populardin cauza unei propagande insidioase,bine preg`tit` \n timp, care [i-a creat un-eltele [i vârfurile ei de lance (a se vedeaimpostura lui M`rie[, devenit criteriu

na]ional!, pe care nimeni n-o denun]`pu blic…); exist` o organizare bine pus`la punct, instruit` [i finan]at` din umbr`,care desf`[oar` ac]iuni practice [i con-secvent orientate spre erodarea [i, \ncele din urm`, d`râmarea aliniamen -telor care mai ap`rau ideea revolu ]io -nar`;

„Cartagina trebuie distrus`!”„Cartagina trebuie distrus`!”……

Dar Revolu]ia nu mai are nici sprijinpolitic, \ntrucât partidul care se reven-dic` de la revolu]ie, PSD, a \nc`put pemâna unor neispr`vi]i, f`r` leg`tur` cumunca de partid [i f`r` alt` ideologiedecât aceea propriei parveniri, r`spun-zând la alte comenzi decât cele moraleori ale ideologiei de stânga (6 membriai Biroului Permanent Na]ional sunt [co -li]i la Noua Securitate…nu este clar celeg`tur` au indivizi precum GeorgianPop ori Marius Nica ori europarlamen-tarul Sorin Mois` cu PSD [i cu ideologiafondatoare a acestui partid!…- dar astaeste o alt` discu]ie)

Liderii revolu]iei au devenit ]inta unuipermanent foc \ncruci[at, alimentat dinfrustr`rile celor e[ua]i \n tranzi]ie, pe deo parte, [i din r`zbun`rile celor perdan]i\n urma revolu]iei, pe de alt` parte; suntsupozi]ii rezonabile c` ace[tia nu suntdecât ni[te cozi de topor, un fel de„coloan` a V-a” a unor cercuri interesates` n`ruie ideea c`, \n România, ar fi fostvreo revolu]ie; [i asta \ntrucât Revolu]iar`m`sese singurul [i ultimul reazem dedemnitate a poporului român \n fa]acercurilor interna ]ionale – UE etc.; deaceea ar trebui d`râmat.

|n afara Revolu]iei nu credem c` sepoate spune c` ar mai exista vreun altelement care s` probeze demnitatea

acestui popor [i \n fa]a c`ruia str` in` -tatea s`-[i scoat` p`l`ria…

Nu mai exist` a[a ceva, \ntr-o ]ar`care [i-a asumat deliberat rolul de a ficolonie sau pa[alâc al Noii Por]i.

Revolu]ia era singurul element caremai impunea respect

– {i, probabil, de aceea ideea de rev-olu]ie trebuia distrus` [i chiar pus` \nc`tu[e…

La atacurile din toate direc]iile la careeste supus` ideea de Revolu]ie, replicileSUNT INEXISTENTE!

Ideea de Revolu]ie - ca atare - NUMAI ARE NIMIC:

- n-are sus]inere de mas` (câ]i ar ie[ila un miting \n ap`rarea ideii de Re -volu]ie? Sau \mpotriva blasfemiei c` s-af`cut dosar penal liderilor Revolu]iei?);

- n-are sus]inere politic` (de ex. Or-donan]a care stabile[te c` revolu]ie afost pân` pe 22 dec, ora 12,08, dup`care a fost lovitur` de stat (!!!), e adop-tat` de un Guvern PSD, cu [anse maride a fi adoptat` de un Parlament PSD;a[a cum fostul lider al PSD, AdrianN`stase, a fost b`gat \n pu[c`rie – dedou` ori! – tot sub un Guvern PSD, con-dus de un golan politic…);

- n-are o pres` favorabil`;- n-are o percep]ie public` favorabil`,

care s` fi fost generat` [i \ntre]inut` deac]iuni consecvente, care s` men]in` oatitudine corect` fa]` de Revolu]ie;

- n-are ie[iri publice conving`toare,energice, credibile.

|n acest climat, singurul instru|n acest climat, singurul instru--ment de ap`rare a ideii de Revoment de ap`rare a ideii de Revo--lu]ie este – AR FI TREBUIT S~ FIE!lu]ie este – AR FI TREBUIT S~ FIE!chiar Institutul Revo lu]iei Românechiar Institutul Revo lu]iei Române

Or, este evident c` acest Institut:- este departe de a \n]elege ceea ce

se petrece \n jurul ideii de Revolu]ie – [ianume un efort sistematic de compro-mitere [i anulare a acesteia;

- [i-a epuizat resursele de creativitatepolitic` [i ac]ional`;

- este dep`[it de miza fundamental`care pa[te \n prezent liderii Revolu]iei;

- cantonarea la titluri de c`r]i [i de re-viste ap`rute este de folos doar auto-rilor, nu [i menirii publice pe care artrebui s` [i-o asume acest institut;

ACEAST~ ACTIVITATE EDITORIAL~, |NCÂTEVA SUTE DE EX. TIRAJ, ESTE SIMPL~MACULATUR~ DE LUX DAC~ NU AJUN -GE S~ SCHIMBE IDEILE {I PERCEP}IILEOAMENILOR DESPRE REVOLU}IE pentrua redeveni ceea ce ar fatalmente trebuies` fie – [i anume singura arm` de ap` -rare a ideii de Revolu]ie - IRR are nevoiede o rebrenduire, de un punct de inflex-iune, care s` schimbe radical modul delucru [i de manifestare pu blic` a acesteiinstitu]ii.

A m o s n e w s . r o A m o s n e w s . r o

1 Iulie 2017

Roger Stone, consilierullui Donald Trumpdespre români:

SERVICIILE SECRETE AU SC~PAT DESUB CONTROL

Roger Stone, consultant politicamerican [i colaborator al patrupre[edin]i ai SUA, a venit câteva zile,\ntr-o vizit` privat`, la Bucure[ti.

Actual consilier al pre[edinteluiDonald Trump, Roger Stone a acordatun interviu publica]iei “Adev`rulAdev`rul”, dincare putem afla varianta oficial` - prac-tic - a administra]iei americane asupraunor evenimente de interes maximpentru România.

Roger Stone vorbe[te despre ter-meni vântura]i cu larghe]e \n presa dinRomânia precum „teoria conspira]iei”,influen]a lui George Soro[ \n politicadâmbovi]ean`, dar [i implicarea ser-viciilor secrete [i a „statului profund”,\n activit`]i ilegale.

Iat` transcrierea afirma]iilor pe careRoger Stone le-a f`cut pentru „Adev` -rul”:

Sintagma „Teoriaconspira]iei” este untermen inventat deCIA \n 1964 pentru a-idiscredita pe to]i ceicare se \ndoiesc deversiunea fals` a gu-vernului despre anu-mite evenimente.

Nici nu ar trebuifolosit cuvântul, tefaci de râs.

Probabil, crezi c`Bashar al-Assad [i-agazat poporul.

Eu nu cred. De ce[i-ar face de râs patronii ru[i, f`r` decare nu poate exista [i care i-au sus -]inut afirma]ia c` a predat toate armelechimice.

Exist` dovezi cople[itoare c` gazareacet`]enilor din Siria, a fost un „falseflag”, o provocare, pentru a atrage SUA\n conflict.

Dac` nu crezi c` Lyndon Johnson l-aucis pe John F. Kennedy, atunci e[tinebun. Dovezile sunt cople[itoare, amscris un best-seller despre asta.

Johnson avea motiv, mijloace [iopor tunitatea (s`-l ucid`), iar eu amfolosit amprente, m`rturii de la martorioculari [i politica texan` profund` pen-tru a explica cum s-a petrecut.

Latinii se \ntrebau „cui bono”? Cinea profitat cel mai mult dup` uciderealui Kennedy? Lyndon Johnson.

Dac` ai impresia c` este r`u comu-nismul, \]i poti imagina o lume domi-nat` de George Soros? Poate c` \]iofer` o burs`, dar \]i ia libertatea.

Soro[ folose[te aceste Forumuri„Open Society” (numele funda]ieimam` \nfiin]at` de Soros - n.r.) pentrua r`sturna guverne alese democratic.

Vrea totalitarism global. Vrea s` ia libertatea oamenilor [i

cred c` e un infractor interna]ional.Cred c` implicarea sa \n SUA, \n Eu-ropa, \n România, \n Ungaria... urm` -re[te s` v` dea jos Guvernul [i s` v`aduc` la un sistem mult mai r`u decâtera pe vremea lui Ceau[escu.

Soro[ a finan]at insurgen]i, a finan]atcrearea de violen]e la demonstra]ii proDonald Trump.

{tim asta sigur.

De ce n-a fost \nc` arestat \n SUA,nu \n]eleg. Dar poate c` asta se va\ntâmpla.

Când finan]ezi oameni care sus]inasasinarea pre[edintelui SUA, atuncivorbim de o infrac]iune grav`.

Avem dovezi absolute \n finan]areaviolen]elor de la mitingurile lui Trump.

Dl Soro[ are sânge pe mâini!Urm`torul Watergate va fi faptul c`

Obama [i administra]ia sa au urm`rit[i \nregistrat ilegal milioane de oameni.

Cineva trebuie s` mearg` la \nchi -soare pentru asta. {i numele aceluicineva este Barack Obama.

Apropo, asta se \ntâmpl` [i aici \nRomânia.

Sunte]i cei mai asculta]i oameni depe fa]a P`mântului.

Fiecare român ar trebui s` [tie c` te -lefoanele [i email-urile sale sunt po -ten]ial urm`rite de c`tre statul profund.

Am studiat ce se \ntâmpl` \n aceast`regiune [i cred c` aici, serviciile secreteau sc`pat de sub control. Ascult` mili -oane de oameni. Poate.

Cred c` sub genericul de „corup]ie”se afl` de fapt statul profund care \[iface treburile murdare.

Nu spun c` nu exist` corup]ie,bine\n]eles c` exist`.

Andrei NICOLAE Andrei NICOLAE

www.activenews.ro 10 Iulie 2017

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 3

P u n c t e d e v e d e r eP u n c t e d e v e d e r eGânduri despre Gânduri despre „moartea revolu]iei” „moartea revolu]iei” de mâna fii lor s`ide mâna fii lor s`i

Ordonan]a care stabile[te c`Ordonan]a care stabile[te c`revolu]ie a fost pân` pe 22 Derevolu]ie a fost pân` pe 22 De--cembrie, ora 12,08, dup` care acembrie, ora 12,08, dup` care afost lovitur` de stat (!!!), e adopfost lovitur` de stat (!!!), e adop--tat` de un Guvern PSD!tat` de un Guvern PSD!

{tefan Gu[`: “(…) S` [ti]i c` nu mi-erafric` de unguri, ci de cine era \n ]ara lor,peste 60.000 de ru[i cu divizii de tancuri [icu avia]ie, care, \n momentul \n care ar-mata României era \mpr`[tiat` \n pluto na -[e [i plutoane, puteau p`trunde \n mar[triumfal. Cum s-a \ntâmplat la Praga, \n1968, când armata ceh`, spre ru[inea ei,n-a tras nici glon]. Pentru c` noi, indiferentce s-ar fi \ntâmplat, chiar dac` nu voia ge -neralul Gu[`, soldatul nostru din porumb,tot tr`gea.

~la luat de pe Canal era atât de pornit\ncât tr`gea, s` [ti]i. {i atunci era \ntr-a -dev`r motiv s` fie ocupat` România.

Marele pericol e c`, dac` am fi solicitatajutor [i m`car un singur rus ar fi fost \m -pu[cat, ar fi fost motivul pentru ocupareaRomâniei \n câteva ceasuri.

|n timpul nop]ii, a venit generalul Mili-taru [i ne-a \ntrebat dac` e util s` ajute cuceva [i i-am spus s`-[i vad` de treab`.

Eu nu [tiu, \mi pare r`u c` spun asta, nuvreau nici s`-l disculp [i nici s`-l inculp,\ns` p`rerea mea este c` la vârsta dum-nealui ar fi trebuit s` stea acas`. ~[tia careeram, [i care dusesem greul [i la Canal,cred c` eram \n stare s` conducem armata.

Gheorghe R`boac`: Domnule general,sunte]i sigur c` a f`cut afirma]ia asta, c` avorbit ruse[te la telefon?

Gen. Gu[`: Doar \n fa]a mea a vorbit!

|n |n “noaptea generalilor“noaptea generalilor” ” m-au c`utat sovieticiim-au c`utat sovieticii

Gheorghe R`boac`: Noi, când l-am au-diat, nu ne-a spus decât de o singur` re -la]ie cu exteriorul: cu Consulatul de laCon stan]a.

Gen. Gu[`: Domnule senator, dac` exis -t` un Dumnezeu, ar trebui s`-i fie fric` lavârsta asta, sau m`car un pic de ru[ine s`aib`. Pentru c`, oricum, nu eu am fost scosdin armat` pentru anumite motive. Ci el.

Nu a fost scos degeaba [i trimis laEconomie. Nici el, nici generalul {erb.

Se [tie de c`tre toat` lumea, nu trebuies-o ascundem: au fost tr`d`tori, din p`cate.Dar Nicolae Ceau[escu nu i-a omorât. ~staeste adev`rul istoric, i-a l`sat s` tr`iasc`. Eun-am f`cut treaba asta. Dar nu se poate,gre[elile sunt gre[eli, pentru c` \n cursulnop]ii, dac` v` aminti]i din “Noaptea ge -neralilor”, sovieticii m-au c`utat, s` [ti]i.

Nu [tiu dac` prin ambasad` sau direct,nu [tiam bine ruse[te. M-am folosit de ostudent`, pentru c` erau gârl`. De ce m`c`utau?

Pentru c` \n Tratatul de la Var[ovia erautrei organisme legal constituite: era Co mi -tetul Politic Consultativ, unde erau [efii destate (Ceau[escu [i ceilal]i), era ComitetulMini[trilor Ap`r`rii, unde era r`posatul ge -neral Milea, Dumnezeu s`-l ierte, [i ceilal]i,[i era Comitetul {efilor de Stat Major, undeeram [i eu, [i eu tr`iam \nc`.

Ori, o alt` “Prag`” nu se f`cea decât da -c` m` consultau cât de cât, pentru c` ei[tiau cât erau de huli]i [i oricum ]ineau

cont. Nu vreau s`-mi aduc niciun merit. Eim-au c`utat \n 23 decembrie [i nu la TV,a[a cum s-a dat. I-am c`utat din MinisterulAp`r`rii [i am document c` i-am c`utat,exist` documente \n arhiva MapN. Lâng`mine era Mircea, care mi-a f`cut transla]iacu generalul Moisev. Pentru c`, v` spun, eivoiau s` [tie dac` e nevoie de ajutor. Amspus, “Nu, n-am nevoie de niciun fel deajutor!”.

Iar, \n 23, am vorbit inclusiv cu ministrulungur [i cu al]ii care m` solicitau la telefon,ca s` vad` dac` armata noastr` are nevoiede ajutor, inclusiv militar. Acest lucru nu-lputem ascunde.

Generalul Militaru a cerut, telefonicGeneralul Militaru a cerut, telefonic ,,ajutor rusesc, din cabinetulajutor rusesc, din cabinetulministrului Ap`r`riiministrului Ap`r`rii

Gen. Gu[`: |n 23 decembrie a venit lamine ”c` moare lumea...”

|ntrebare: Cine a venit?Gen. Gu[`: Generalul Militaru. Era [i

dom nul Iliescu de fa]`, \mi pare r`u, acume pre[edintele ]`rii [i tot respectul, dar is-toria e istorie. A fost el, a fost Voican, de -geaba declar` c` n-au fost. Au fost chiar lamine \n birou, la Marele Stat Major. {iacolo am martori.

Sergiu Nicolaescu: Pe ce dat`?Gen. Gu[`: Nu [tiu cum au plecat, de

unde au venit. Au venit la minister [i auspus „c` moare lumea”.

Am spus: „s` moar`, cât oi fi eu [ef alMarelui Stat Major, nu admit!” {i atunci ampus mâna eu [i am sunat Moscova. Pentruc` nu [tiam ruse[te, l-am chemat pe actu-alul general Mircea [i pe col. Lungu. Avemdocumente \n acest sens. Am spus c` in-diferent ce se va \ntâmpla nu avem nevoiede ajutor sovietic. Au mai \ntrebat dac` s`ne trimit` medicamete, [i am spus c` nicim`car medicamente. Dac` va fi nevoie,vom cere noi.

E un adev`r, nu se poate ascunde. Poateau cerut-o din team` c` se va \ntâmplaceva, dar eu am zis-o foarte limpede: câtde am`rât` era armata noastr`, atât mailip sea, s` vin` ru[ii. S-a cerut clar, m`car obrigad`. {i Militaru [tie. De ce se ascundetreaba asta?

Valentin Gabrielescu: S-o lu`m mai sis-tematic pu]in. |n leg`tur` cu subiectul `sta,cu URSS, spune]i-ne ce [ti]i dvs despreaceste conversa]ii cu Moscova, cine le-aavut [i unde?

Gen. Gu[`: Domnule senator, eu l-amv`zut pe gen Militaru vorbind din biroul mi -nistrului Ap`r`rii, \n 23 dup` amiaz`, cred.Fusese pus ministru p`c`tosul de Lupoi,ca re a fost un dezertor. A luat o pu[c` [i s-a postat \n spatele domnului Iliescu [i a\nceput s` dea sfaturi acolo, la TV. Pentrumine, generalul Gu[`, cât voi tr`i, suntni[te dezertori, Lupoi [i Cico Dumitrescu.

Valentin Gabrielescu: Domnule general,hai s` l`murim treaba asta cu Moscova.Când era]i \n cl`dire, a fost vorba deMoscova?

Gen Gu[`: Domnule se -nator, eu am fost c`utat latelefon [i s-a vorbit \n limbarus`.

A cerut \ntâi cu generalulEftimescu ([e ful Di rec]ieiOpera]ii – n. red) [i i-amspus c` nu e [i c` la telefone generalul Gu[`. M-a \ntre-bat cine e minis trul Ap`r`rii.Am spus c` mi nistrul numai e [i atunci am luat-o pecet` ]eanca, care era acolo [i[tia ruse[te, [i am rugat-o s`traduc`. Se solicita s` lespunem dac` avem nevoiede ajutor, adic` ei ofereauajutorul.

Dar, domnule pre[e din te,un ajutor poate s` fie dat \ndou` feluri: ori din proprieini]iativ`, ori cine va, pe alt`cale, l-a cerut. Dumnezeu[tie!

De ce au venit ei la tele-fon s`-l \ntrebe pe generalul Gu[` dac`avem nevoie de aju tor militar?

Fie c` s-a cerut, fie c` oamenii, din bu -n`voin]a lor, voiau s` ne ajute. Le-am spusnu, \n nici un caz!

|n momentul când m-am dus \n minister[i s-a lansat ideea, din p`cate era [i dom-nul actual pre[edinte acolo (Ion Iliescu –n.red), c-ar trebui ni[te trupe specializateaeropurtate, care s` lichideze terori[tii caretr`geau…

Dac` noi am fi omorât un singurDac` noi am fi omorât un singurpara[utist sovietic,para[utist sovietic,eram ocupa]i indiferenteram ocupa]i indiferentc` muream pân` la ultimulc` muream pân` la ultimul

Valentin Gabrielescu: Cine f`cea pro pu -nerea asta?

Gen. Gu[`: Ca s` fiu cinstit, pre[edinteleIliescu era dus de Militaru, care f`cea pro -punerea.

Cel mai mult a vorbit Militaru, care tre-buie s` recunoasc`, n-are \ncotro, dac` areun pic de caracter, ceea ce nu cred. Deci seconta pe aceste trupe specializate \n luptade gheril`, \n ora[. Ori, ce se putea petre -ce? Aici erau dou` probleme: una c` nupu teau s` dea f`r` aprobare, pentru c` eine cuno[teau, totu[i lucrasem atâ]ia ani cuei \n Tratatul de la Var[ovia, al doilea, pe ri -co lul era fantastic pentru c` ai no[tri, a[aam` râ]i cum erau, din porumb, de unde i-am adus, erau porni]i s` trag`.

S` [ti]i c` ceea ce raportez ast`zi la Co -misia Senatorial` este adev`rul adev`rat.

Aveau \n ei o ur` nemaipomenit`, [i sol -da]i [i ofi]eri! Se crea precedentul [i mo-tivul ca \ntr-adev`r s` se ocupe ]ara. Dac`noi am fi omorât un singur para[utist sovi-etic, eram ocupa]i indiferent c` muream

pân` la ultimul. Ei erau prea mul]i [i preamari, [i sunt [i acum. Dar nu trebuia s`cre`m motivul pentru asta am cerut Mos -cova: \mi era team` s` nu cear` \n contin-uare cineva.

Valentin Gabrielescu: Cine “cineva”?Gen Gu[`: Crede]i c`, la ora aceea, ge -

ne ralul Gu[` \i cuno[tea pe cei din condu -cere?

Valentin Gabrielescu: Putea fi oricaredintre ei: fie pre[edintele, fie Roman, eu[tiu?, fie Militaru.

|nc` o dat`, nu vreau s` fac afirma]ii gra-tuite. |n momentul \n care am v`zut numaiideea de solicitare, efectiv m-au speriaturm`rile la ceea ce avea s` se \ntâmple. {iatunci, eu am sunat Moscova, [i asta e ade -v`rat. Generalul Mircea poate fi chemat [i\ntrebat. Dup` aceea mi-a spus: “Dom nu -le general, m-am speriat! Am crezut c`-isuna]i s`-i chema]i!”. Cum, a[a crezi c-amajuns? – l-am \ntrebat.

Deci am fost speriat de aceast` treab`[i am ac]ionat. |n plus, am raportatcomisiei c` \n noaptea de 23, \n localulMapN, am fost chemat de ata[atul militarsovietic, ata [atul militar ungur, care, dinp`cate, mi-a dat ni[te date cu sta]iile pecare trebuie s` le nimicim ca s` termin`mterori[tii [i dac` avem nevoie de muni]ii.

I-am r`spuns foarte obraznic: dac` crezic` armata român` st` \n l`zile cu muni]iicare s-au tras, ai o p`rere proast` desprenoi, despre ap`rarea noastr`. Deci cei dinTratat m-au c`utat. Cu ce scop, nu [tiu. Dincuriozitate, pu[i de al]ii, dar m-au c`utat. {iceea ce m-a intrigat este c` nu \n ruse[team vorbit cu ei. Erau lâng` mine uniitinerei. Din p`cate, [i plin de durere ospun, nu erau lâng` mine cei mai mari nuau fost lâng` mine atunci.

P U N C T E D E V E D E R EP U N C T E D E V E D E R E

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 4

Septembrie 1993Septembrie 1993

Audieri la Comisia Senatorial` pentru Cercetarea Evenimentelor din Decembrie 1989, \n România.

DOSARUL «DOSARUL « REVOLU}IA»REVOLU}IA»|N STENOGRAME|N STENOGRAME

S-a vorbit ro mâne[te. Cred c` aveau lacap`t de linie preg`ti]i translatori. Au fostdeci aceste oferte de ajutor, inclusiv dinpartea alia]ilor. C` ele s-ar fi f`cut, sau nu,am fost dator s` prezint.

C` este a[a, o pot dovedi cu acte. Ceicare au tradus tr`iesc, documentul a fost\nregistrat la Registrul Unic, \n minister [ise poate ve rifica.

Grupul pro-rus era constituitGrupul pro-rus era constituitdin Iliescu, Militaru, Voican [i Romandin Iliescu, Militaru, Voican [i Roman

Valentin Gabrielescu: A]i vorbit dumnea -voastr` [i le-a]i spus c` nu e nevoie. Cinele-a spus c` e nevoie?

General Gu[`: Domnule pre[edinte, laru[i se putea vorbi din mai multe locuri. In-clusiv de la Televiziune, poate.

Noi aveam oricum leg`tura cu ei din maimulte birouri: al ministrului, al [efului Ma -relui Stat Major. De la Ambasad`, poate. Eu[tiu? De unde se putea vorbi? De la Di -rec]ia Opera]ii…

Valentin Gabrielescu: Cine a vorbit?Gen. Gu[`: Eu [tiu c` domnul Iliescu a

vorbit cu Ambasada Sovietic` [i chiar dum-nealui a recunoscut c` i-a informat [i nu[tiu ce. Dac` ar fi vorbit mai departe ar fip`cat s` vorbesc. Dar s-a solicitat ajutor,asta \n fa]a mea.

Valentin Gabrielescu: Cine? Cui?Gen Gu[`: |n echip` erau domnul Ili-

escu, domnul Voican, Militaru, Petre Ro -man.

Valentin Gabrielescu: {i ce au f`cut,domnule general?

Gen. Gu[`: Eu am impresia c` a fost uncui pe undeva. Se pare c` totu[i sovieticiinu acordau ajutor f`r` ca eu s` zic ceva.|ntrucât, \n toate documentele, existamtotu[i ca organism, ca om care tr`ie[te.

Semn`tur` \n toate documentele asteaoficiale aveau ministrul, Gu[` [i NicolaeCeau[escu. De asta au fost ei obliga]i s`caute [i am pus s` se \nregistreze, c` nu se[tie. {i bine am f`cut...

Valentin Gabrielescu: Cine a vorbit ca s`-icheme \n ajutor?

Gen Gu[`: |n fa]a mea n-au vorbit. |n fa -]a mea s-a solicita s` cerem ajutorul [i eunu am fost de acord. Cei care au solicitatera grupul de care v-am spus.

Personal, [i afirm cu toat` r`spunderea,nu ne era team` de unguri, ci de ru[i, careerau [i \n Ungaria, erau [i \n Est.

Nu m` refer la trupele ungure[ti, m`refer la trupele ruse[ti care sta]ionau \n Un-garia [i care oricând puteau s` fac` o“Prag`”, având \n vedere c` toate trupelearmatei române erau \mpr`[tiate \n fel defel de ora[e [i de misiuni, f`râmi]ate peobiective. Ori, \n aceast` situa]ie orice mili -tar gânde[te c` poate avea loc foarte u[oro agresiune \mpotriva unei ]`ri. Gândindu-m` la treaba asta am lucrat chiar la o hart`,

care din p`cate a disp`rut acum, \mpreun`cu col. Gheorghe.

Harta acoperea frontiera de Vest. Hartaam lucrat-o nu din planurile pe care leaveam la minister, unde era locul meu, cidin reconstituiri. Am reu[it s` reconstituimni[ te aliniamente, direc]ii [i itinerarii. Amplanificat chiar ocuparea lor de c`tre tru-pele care se aflau atunci \n Banat [i Tran-silvania. Asta \n caz c` ar fi fost o agre si -une” (…).

General colonel Ion Hortopan, fost General colonel Ion Hortopan, fost [ef al Comandamentului Infanteriei[ef al Comandamentului Infanteriei[i Tancurilor: „[i Tancurilor: „Pe 23 decembriePe 23 decembrie,,Iliescu a telefonat \n URSSIliescu a telefonat \n URSS””

Valentin Gabrielescu: Dle general, chiarultima \ntrebare: a]i auzit dv o discu]ie re -lativ la posibilitatea s` chem`m trupe so-vietice s` ne ajute \n situa]ia aceea? Da, pecinstite s` ne spune]i.

Gen. Ion Hortopan: Da. |n momentulacela greu, pe 23 decembrie, s-a f`cut o in-terven]ie \n URSS. S-a dat un telefon.

Valentin Gabrielescu: Cine?Gen. Ion Hortopan: Dl pre[edinte Ili-

escu.Valentin Gabrielescu: De unde [ti]i?Gen. Ion Hortopan: Am fost de fa]`.Valentin Gabrielescu: Ruse[te sau româ -

ne[te?Gen. Ion Hortopan: Ruse[te.Valentin Gabrielescu: {ti]i ruse[te?Gen. Ion Hortopan: Nu [tiu ruse[teValentin Gabrielescu: Atunci de unde

[ti]i ce a vorbit dl. Iliescu?Gen. Ion Hortopan: Mai erau cei dintre

ai no[tri care [tiauValentin Gabrielescu: Cine erau?Gen. Ion Hortopan: N-a[ putea s` v`

spun. {i s-a considerat c` Armata nu e \nstare s` rezolve problemele. Deci \n mo-mentul acela de dezechilibru [i de zarv`care era.

Valentin Gabrielescu: La ce or` era trea -ba asta?

Gen. Ion Hortopan: C`tre 21.00.Valentin Gabrielescu: Din minister de

acolo a vorbit. Dle general, a]i fost de fa]`?Gen. Ion Hortopan: Da.Valentin Gabrielescu: Ce dat` exact?

Gen. Ion Hortopan: 22 spre 23 seara, laora 21.00

Valentin Gabrielescu: {ti]i cu cine vor-bea?

Gen. Ion Hortopan: Cred c` cu Gorba-ciov a vorbit. Ruse[te.

Valentin Gabrielescu: Cine mai era aco -lo?

Gen. Ion Hortopan: Gen. Gu[`, St`n cu -lescu, ba nu, Gu[` nu era. |n 23 a fost dlesenatorl.

Valentin Gabrielescu: De aia v` zic s` fi]iatent la dat`.

Gen. Ion Hortopan: Pe 23 seara. Noi to]icei care am fost acolo, generalii ne-amopus [i am spus c` nu este nevoie, c` noiputem s` rezolv`m problema.

Valentin Gabrielescu: A]i avut o discu]ieacolo?

Gen. Ion Hortopan: Nu, ne-am opuscând i-am raportat dânsului

Valentin Gabrielescu: Cine a luat partela discu]ie?

Gen. Ion Hortopan: Gen Gu[`, eu, St`n -culescu, Chi]ac…

Valentin Gabrielescu: Cine a provocataceast` treab`?

Gen. Ion Hortopan: Era [i Brucan, P.Roman, nu [tiu dac` [i dv dle Sergiu Nico-laescu?

Valentin Gabrielescu: Gândi]i-v` bine,era [i dl Sergiu?

Gen. Ion Hortopan: Nu-mi amintescbine.

Valentin Gabrielescu: |l ap`ra]i, n-areimportan]`.

Gen. Ion Hortopan: Era [i gen. Efti mes -cu, gen. Militaru.

Valentin Gabrielescu: {i ce discu]ie afost? Cum a fost?

Gen. Ion Hortopan: Discu]ia aceasta: c`sunt ni[te ac]iuni care se duc \mpotrivanoastr` [i c` o grup` de trupe speciale s`ne ajute s`-i nimicim.

Valentin Gabrielescu: Cine a propus?Gen. Ion Hortopan: Nu [tiu de unde a

venit propunerea.Valentin Gabrielescu: Cine a fost pentru,

cine a fost \mpotriv`, cum a fost discu]iaasta?

Gen. Ion Hortopan: …iar noi dup` aceeaam raportat c` nu este nevoie s` vin` ni-meni, c` noi putem s` rezolv`m problema

Valentin Gabrielescu: Cine “noi”? Adic`cine? Dv. Ce a]i zis?

Gen. Ion Hortopan: Noi, Armata.Valentin Gabrielescu: Armata e mare. Dv

ce a]i spus?Gen. Ion Hortopan: Asta am spus:

”Dom’le pre[edinte noi putem s` rezolv`mproblema cu for]ele pe care le avem”.

Valentin Gabrielescu: Gu[` ce a spus?Gen. Ion Hortopan: La fel.Valentin Gabrielescu: St`nculescu ce a

spus?Gen. Ion Hortopan: La fel. To]i.Valentin Gabrielescu: Roman ce a spus?Gen. Ion Hortopan: Nu mai [tiu ce a

spus.Valentin Gabrielescu: Militaru ce a spus?Gen. Ion Hortopan: Acela[i lucru.Valentin Gabrielescu: …c` nu e nevoie?

Gândi]i-v` bine.Gen. Ion Hortopan: Da.Valentin Gabrielescu: Ce-a zis Militaru?

Gen. Ion Hortopan: N-a[ putea s` v`spun exact, n-am \nregistrat pe band`, s`[ti]i.

Valentin Gabrielescu: Cine a fost pentru?Gen. Ion Hortopan: Eu nu [tiu s` fi fost

cineva pentru.Valentin Gabrielescu: Brucan?Gen. Ion Hortopan: |mi cere]i un lucru

pe care nu pot s` vi-l dau.Valentin Gabrielescu: {i pe urm` dl. Ili-

escu s-a dus la telefon, sau cum?Gen. Ion Hortopan: Dup` ce a vorbit am

discutat.Valentin Gabrielescu: P`i dup` ce a vor-

bit ce-a]i mai discutat?Gen. Ion Hortopan: P`i noi nu [tiam de-

spre ce este vorba.Valentin Gabrielescu: Deci dl Iliescu nu

v-a consultat. Unde, din ce camer` a vorbitel?

Gen. Ion Hortopan: De acolo, din biroulministrului.

Valentin Gabrielescu: Cu dv. de fa]`?Gen. Ion Hortopan: Da!Valentin Gabrielescu: Pe telefonul direct

cu Moscova?Gen. Ion Hortopan: Da.Valentin Gabrielescu: {i nimeni de acolo

nu [tia ruse[te?Gen. Ion Hortopan: Ba erau care [tiau

ruse[te.Valentin Gabrielescu: Cine, dle general?Gen. Ion Hortopan: Gen Militaru.Valentin Gabrielescu: Da, Militaru, dar

Militaru nu spune. Nu ne-a spus dl. Militarutreaba asta când a fost aici.

Pl`tic` Vidovici: Nu dânsul a fost acelacare a sugerat aducerea unor trupe specia -lizate pentru contracararea terori[tilor?

Gen. Ion Hortopan: Nu-mi amintesc.Poate o fi spus \n alt` parte.

Pl`tic` Vidovici: Pentru c` dânsul cu -no[tea foarte bine disponibilit`]ile Tra -tatului, cu referire la aceste trupe. Nudânsul a fost cel care a sugerat?

Gen. Ion Hortopan: Nu [tiu, nu am asis-tat la discu]iile astea.

Valentin Gabrielescu: Deci, s` recapi tu -l`m: dl Iliescu \ntâi din proprie ini]iativ` s-a dus [i a dat telefon. {i dup` aceea a]ivorbit c` e bine, c` nu e bine.

Gen. Ion Hortopan: Nu, [i dup` aceeaam spus c` noi nu suntem de acord.

Valentin Gabrielescu: Dup` ce vorbise.Gen. Ion Hortopan: Da.Valentin Gabrielescu: Nu [ti]i, nu s-a

consultat cu nimeni \nainte?Gen. Ion Hortopan: Nu [tiu, dle pre[e -

dinte!Valentin Gabrielescu: Nu [ti]i dvs., dar

nu putea s` ia o hot`râre important` deunul singur.

Sabin Ivan: Bine [i dup` treaba asta ces-a f`cut?

Gen. Ion Hortopan: Nu mai [tiu ce s-af`cut. (…)

l u p u l d a c i c b l o g g .l u p u l d a c i c b l o g g .w o r d p r e s s . c o mw o r d p r e s s . c o m

15 Iulie 2014

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 5

File de arhiv`File de arhiv`

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 6

AGENDA OADOAGENDA OADO|n ziua de 22 Iunie 2017, a avut loc, la Craiova, sim-

pozionul cu tema ”DREPTURILE OMULUI - OBIEC”DREPTURILE OMULUI - OBIEC--TIV PRIORITAR AL ROMÂNIEI DEMOCRATICE,TIV PRIORITAR AL ROMÂNIEI DEMOCRATICE,ESEN}~ A EXISTEN}EI UMANEESEN}~ A EXISTEN}EI UMANE”, organizat deOADO - Filiala Regional` Craiova, Facultatea de {tiin]eJuridice, Economice [i Administrative Craiova din ca-drul Universit`]ii Spiru Haret [i Asocia]ia Juri[tilor [iEconomi[tilor Hareti[ti din Craiova.

Manifestarea s-a desf`[urat la sediul Facult`]ii de{tiin]e Juridice, Economice [i Administrative Craiova,la care au participat invita]i din partea: Avocatului po-porului, Poli]iei, Serviciului de Proba]iune Dolj, Di -rec]iei de S`n`tate Public` Dolj, DGASP Dolj, BarouluiDolj, Baroului Vâlcea, Penitenciarului Craiova, Peni-tenciarului Pelendava, Centrului de Deten]ie Craiova,cadre didactice din Universitatea Spiru Haret, Univer-sitatea Constantin Brâncoveanu Pite[ti, studen]i, spe-ciali[ti \n domeniul [tiin]elor juridice.

|n cadrul lucr`rilor, s-au prezentat un num`r dedou`sprezece referate, care \mpreun` cu alte 10 (carenu au mai putut fi expuse din lips` de timp), vor fi

cuprinse \ntr-un volum dedicat acestei manifest`ri.Materialele prezentate au reprezentat un viu inte-

res din partea participan]ilor, dezbaterile pe margineaacestora constituind o real` baz` de abordare a as-pectelor referitoare la respectarea drepturilor [i li-bert`]ilor fundamentale ale omului.

Manifestarea s-a bucurat de participarea pre[edin-telui fondator al OADO, prof. univ. dr. Florentin Sca -le]chi [i a prorectorului Universit`]ii Spiru Haret, prof.univ. dr. Bic` Gheorghe, care au supus aten]iei pozi]iainstitu]iilor pe care le-au reprezentat fa]` de proble-matica supus` dezbaterii [i aspecte de perspectiv` re-feritoare la respectarea drepturilor [i libert`]ilorfun damentale ale omului.

***

Institu]ia Prefectului Alba a g`zduit, vineri 1 iulie,seminarul cu tema „Rolul comunic`rii în procesul deasigurare a legalit`]ii [i a climatului de ordine pu-blic`”, eveniment care a reunit reprezentan]i ai IPAdin România, Republica Moldova, Belgia, Serbia [iBosnia Her]egovina.

Seminarul s-a desf`[urat, în Sala „Mihai Viteazul”din cadrul Institu]iei Prefectului Alba sub coordona-

rea prefectului de Alba, dl D`nu] H`l`lai.„Ne bucur`m s` fim gazdele acestui eveniment in-

terna]ional important organizat de Asocia]ia Inter -na]ional` a Poli]i[tilor, o organiza]ie mondial`, cupeste 350.000 de poli]i[ti activi [i în rezerv`, [i cu oactivitate de peste cinci decenii. Seminarul se dore[teo dezbatere serioas` privind comunicarea în procesulde asigurare a legalit`]ii [i a climatului de ordine pu-blic`. Prefectul are un rol important bine delimitat întot acest proces [i acesta a fost motivul pentru caream decis s` g`zduim seminarul la Alba Iulia”, a de-clarat D`nu] H`l`lai, prefectul jude]ului Alba.

Seminarul de la Alba Iulia a reunit delega]i ai unorregiuni IPA din România, Moldova, Belgia, Serbia [iBosnia Her]egovina, membri [i simpatizan]i IPA, re-prezentan]i ai presei.

Printre participan]i s-a num`rat [i pre[edintele fon-dator al Organiza]iei pentru Ap`rarea DrepturilorOmului, profesorul. univ. dr. Florentin Scale]chi, carea ]inut o alocu]iune pe tema \ntrunirii [i care a confe-rit d-lui prefect o plachet` din partea OADO.

Gabriel MIHALACHEGabriel MIHALACHE

urmare din num`rul trecuturmare din num`rul trecut

Analiza atent` a Deciziei Cur]ii Con-stitu]ionale a României nr. 63 din08.02.2017, publicat` \n Monitorul Ofi-cial al României, Partea I, Nr. 145 din27.11.2017, pronun]at` \n spe]a de maisus, permite constatarea urm`toarelorsitua]ii:

a) Constitu]ia României (art.1, alin. 4)instituie principiul separa]iei [i echilibru-lui puterilor \n cadrul democra]iei con-stitu]ionale, ceea ce presupune, pe de oparte, c` niciuna dintre cele trei puterinu poate intervene \n activitatea celor-lalte puteri, iar pe de alt` parte, pre-supune controlul prev`zut de legeasu pra actelor emise de fiecare putere\n parte.

b) Parlamentul României este singuraautoritate legiuitoare a ]`rii (adopt`legi).

c) Guvernul României reprezint` au-toritatea executiv` având ca atributesen]ial organizarea execut`rii legilor, caacte de reglementare primar`, prin pre-rogative pe care o are de a emitehot`râri, considerate acte normative dereglementare secundar`.

Constitu]ia este cea care instituie (art.108, alin. 3 [i art. 115 alin 1-3) compe-ten]a Guvernului de a emite ordonan]eprintr-o lege de abilitare, adoptat` deParlament, pentru un interval limitat detimp [i pentru domenii strict delimitatede Constitu]ie [i de legea de abilitare.

Fiind adoptate \n urma unei deleg`rilegislative, ordonan]ele Guvernului, auuncaracter legislativ, dar ele r`mân [isunt considerate acte administrative aleputerii executive.

d) Puterea legislativ` poate conferiputerii executive (Guvernului) compe-ten]a de a adopta ordonan]e de urgen]`\n condi]iile stabilite de art. 115 alin. 4-6 din Constitu]ie.

Ordonan]a de Urgen]` reprezint`actul normativ elaboratde Guvern, subcontrolul Parlamentului, prin care se re-glementeaz` situa]ii extraordinare \nvederea evit`rii unei grave atingeriaduse interesului public.

Controlul Parlamentului asupra Ordo-nan]ei de Ur gen]` se materializeaz` \nfaptul c` intrarea \n vigoare a acesteiaare loc numai dup` depunerea spredezbatere \n procedur` de urgen]` laCamera ini]ial sesizat` [i convocareaobligatorie a Parlamentului, dac` acestanu se afl` \n sesiune.

e) \n privin]a cererii Consiliului Supe-rior al Magistraturii de a aviza proiectelede acte normative emise de Parlament[i Guvern, Curtea Constitu]ional` a decisca acest organism nu poate fi transfor-

mat \ntr-un organ consultativ al Parla-mentului [i Guvernului. Curtea re]ine c`Guvernul nu are obliga]ia constitu -]ional` sau legal` de a solicita avizulConsiliului Superior al Magistraturii \nalte materii decât activitatea autorit`]iijude c`tore[ti, \ntru cât acesta nu are abil-itatea legal` de a emite un astfel de aviz.

f) Curtea Constitu]ional` constat`faptul c` autorii sesi z`rii nu ]in seamade dispozi]iile legale [i constitu]ionalereferitoare la competen]a Consiliului Su-perior al Magis traturii.

|n opinia noastr` este inadmisibil caacest organism considerat garant al in-dependen]ei justi]iei, s` nu aplice legea[i s` ignore jurispruden]a Cur]ii Con-stitu]ionale, care reaminte[te membrilorConsiliului Superior al Magistraturiicâteva chestiuni elemen tare, studiate \nprimul an universitar la orice facultatede drept:

- puterea legislativ` – creeaz` [i mo -dific` legea;

- puterea executiv` – execut` [iimpu ne legea;

- puterea judec`toreasc` – interpre -teaz` [i aplic` legea. Aceasta nu se im-plic` \n crearea sau modificarea legii.

Cazul comentat mai sus [i solu]ionatde Curtea Constitu]ional` demonstreaz`persisten]a unei mari vulnerabilit`]i astatului de drept, respectiv excesiva poli-tizare a structurilor cu atribu]iuni de apli-care a legii, prin implicarea acestora \nac]iuni ale for]elor politice, aflate sau nula putere.

Reprezint` aceasta o consecin]` aader`rii noastre la Uniunea European`?Categoric da! Pentru c`:

- România a acceptat, f`r` rezerve, s`adopte o legisla]ie european` [i s` pun`\n aplicare automat` opinii [i recoman -d`ri ale unor organisme U.E. [i persoa -ne care nu ]ineau seama de par- ti cularit`]ile [i specificit`]ile societ`]iinoastre, ale sistemului de drept al arhi-tecturii institu]ionale integrate concep-tului de stat de drept [i de democra]ieconstitu]ional`.

Acest lucru nu s-a \ntâmplat \n Polo-nia, Ungaria, Cehia, Slovacia sau Croa]ia,\n nici o ]ar` nordic` [i bine\n]eles, nici\n Marea Britanie;

- România a fost [i este considerat`\n continuare ca o ]ar` aflat` la periferiaUniunii Europene, f`r` personalitateconsiderat` cea mai corupt` [i instabil`na]iune, f`r` atitudine [i veriticalitate.

- aderarea la Uniunea European` adezvolat starea de servilism [i inferiori-tate fa]` de organismele suprastatale [ifiecare din celelalte state membre, si -tua]ie care a condus la acceptarea [i pu -

nerea \n oper` acelor mai nepotrivitesolu]ii \n materiadreptului, a aplic`riilegii, a absorb]ieifondurilor europene,a privatiz`rilor [i adiminu`rii roluluistatului \n economie.

- statutul dobân-dit \n urm` cu undeceniu ne-a obligats` copiem biro cra]iaeuropean`, s` nealiniem unui sistem de educa]ie [i\nv`]`mânt fali mentar, total contrapro-ductiv, s` construim un sistem de in-stitu]ii de aplicare a legii [i de \nf` ptu irea justi]iei neperformant, politizat [iabuziv.

- am acceptat integrarea \n PoliticaAgricol` Comun`, obli ga]i fiind s` li -mit`m drastic [ep telul na]ional [i s` vin-dem str`inilor mari suprafe]e de terenagricol [i forestier.

- am acceptat condi]ii \njositoare pen-tru aderarea României \n spa]iul Schen-gen [i am acceptat, la fel, celebrul MCV(mecanism de cooperare [i verificare).

|ncheierea unui deceniu de aparte-nen]` la Uniunea European` coincidecu intrarea \ntr-un alt deceniu ce se pre-figureaz` extrem de dificil, date fiindnoile realit`]i [i noua fizionomie a lumiide ast`zi.

Se propune o Uniunea European` cumai multe viteze, o regândire a zoneiEuro, a Spa]iului Schengen, o cedaremai substan]ial` a suveranit`]ii statelorc`tre entit`]i suprastatale.

Ce vom spune, nu peste 10 ani, cipeste 2-3 ani?

Un deceniu \nseamn` dobândireaunei experien]e.

România are deja aceast` experien]`care nu poate fi \ns` valorificat` decâtdac` accept` la corecta dimensiune [iprofunzime, bunele [i rele produse [iare capacitatea de a revigora poten]ialulintelectual, organizatoric [i de ac]iuneefectiv` al poporului.

Dac` vom \nl`tura servilismul [i vomrecalibra personalitatea noastr` afectat`de preluarea automat` a unor modeleimpuse, avem [ansa pozi]ion`rii noastreeuropene pe coordonate fire[ti, \n ben-eficiul tuturor.

Cea mai simpl` analiz` ne conduce laformularea unei concluzii clare: reali-tatea social` extrem de dinamic` [ischimb`toare reclam` un construit ju-ridic ce nu poate fi realizat decât prinstabilitatea [i predictibilitatea actelornormative.

Societatea noastr` are nevoie de ]es-uturi normative s`n`toase ce trebuiea[ezate pe zonele vitale ale organismu-lui social, indiferent de conceptele pro-movate de partidele politice. (Aici vompreciza: ce \n]eleg partidele politice de-spre interesul na]ional, despre cultura [iistoria na]ional`, despre multi sau inter-culturalitate, despre personalitatea [coliijuridice na]ionale, despre rolul cre[tinis-mului – a religiei – \n fundamentareadreptului).

Probabil c` experien]a Brexit-ului [inoua politic` a S.U.A. vor pune \n fa]atuturor statelor membre ale Uniunii Eu-ropene, mai ales dup` alegerile dinOlanda, Fran]a [i Germania, problemeesen]iale, alegeri de direc]ii [i adapt`ride politici.

Un lucru trebuie re]inut: \n istoria saRomânia nu a ie[it niciodat` din matcasa geografic`, teritorial` [i cre[tin`. Eanu a cucerit pe nimeni.

Ea a fost absorbit` (integrate) pebuc`]i de imperiile timpurilor. A fost ab-sorbit`, dup` 1918, \n dou` uniunii:U.R.S.S. [i U.E.

O compara]ie nu ar strica. Parafra -zând un titlu din ziarul Financiar din 3martie 2017, am spune: “Apari]ia Eu-ropei cu dou` viteze ar da senza]ia c`am fost tot timpul min]i]i”.

Am tr`it oare un deceniu \nc`rcat deiluzii, \n care dominant` a fost minci-una?

Bibliografie1. Decizia Cur]ii Constitu]ionale a

României nr. 63 din 8 februarie 2017 –Monitorul Oficial al României, Partea 1, Nr.145 din 27.11.2017.

2. Costic` Voicu, Securitatea intern` aUniunii Europene, Editura Sitech, Craiova,2010.

Lector dr. Lector dr. Adriana Camelia VOICUAdriana Camelia VOICU

Facultatea de {tiin]e Juridice, Politice [i Administrative

- Universitatea “Spiru Haret” -

Consecin]ele juridice Consecin]ele juridice ale ader`rii României ale ader`rii României la Uniunea European`la Uniunea European`

S e d i u l m a t e r i e iS e d i u l m a t e r i e i

Partea 2Partea 2

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 7

Trimis` \n judecat` de DNA pentrupresupuse fapte de corup]ie, Ana MariaP`tru face dezv`luiri incredibile desprecum \n]elegeau procurorii de caz, [efulDNA Ploie[ti Lucian Onea [i CeraselaR`ileanu s` instrumenteze dosarul sau\n cele 47 de zile pe care le-a petrecut\n spatele gratiilor, fiind eliberat` dinarestul preventiv pe 24 decembrie2016, \nainte de Cr`ciun.

|n cadrul interviului acordat EVZ, AnaMaria P`tru poveste[te cum a fost\nc`tu[at` \n fa]a copilului s`u, nefi-indu-i permise ulterior vizitele \n peni-tenciar [i nici contactul cu familia. |nschimb, ori de câte ori era consideratnecesar, Ana Maria P`tru era scoas` dinarestul preventiv [i dus` la sediul DNAPloie[ti pentru a se \ntâlni cu de -nun]`toarea Irina Socol.

La “\ntâlniri” participau procurorii decaz [i ofi]erii judiciari care a[teptau [iascultau cu interes discu]iile \n care i secerea fostei [efe AEP s` fac` denun]uripe band` rulant`.

“Poate p`rea surprinz`tor având \nvedere interac]iunile mele cu oamenipolitici, dar am \ntâlnit-o pe Ana MariaP`tru, fosta [efa AEP, abia anul acesta,\ntr-un week-end la mare. Era pe oteras` al`turi de câteva alte persoanepe care le cuno[team [i care ne-auf`cut cuno[tin]`. Era \mpreun` cub`iatul ei, {tefan, un tân`r foarte lini[tit[i retras, care p`rea u[or stânjenit [i in-confortabil cu discu]ia.

Ana Maria P`tru mi-a povestit apoic` fiul sau \nc` nu [i-a revenit dup`[ocul ini]ial al arest`rii, de[i a trecutmai bine de jum`tate de an de la acelmoment. I-am propus doamnei P`trus` facem un interviu. Mi se p`rea inte-resant` perspectiva omului care a avutcontact cu to]i politicienii importan]i aiRomâniei \n ultimii 10 ani [i desprecare b`nuiam c` a interac]ionat [i cufoarte mul]i dintre cei enumera]i \n se-riarul «Noi suntem Statul». Ini]ial, m-arefuzat politicos, apoi, \ntr-un final,

dup` o discu]ie prelungit` \n care amg`sit puncte comune \n experien]`fiec`ruia cu institu]iile de for]`, a accep-tat s` r`spund` câtorva \ntreb`ri. A[aam aflat despre modul \n care i s-aucerut denun]uri \mpotriva politicienilor,despre vân`toarea declan[at` laPloie[ti \mpotriva lui Sebastian Ghi]`,despre neregulile din faza de urm`rirepenal`, dar [i despre modul \n care oa-meni apropia]i de Sistem au devenitma[ini de denun]uri penale \mpotriva]intelor identificate de cei care conduc«Suntem Statul»”, a precizat Dan An-dronic \n deschiderea interviului din ca -re prezent`m \n continuare scurtepa saje, cu men]iunea c` interviul inte-gral poate fi citit \n Evenimentul ZileiEvenimentul Zilei.

- A]i intrat \n contact cu institu]iile defor]` din România. |n ce m`sur` vi separe c` acestea respect` cadrul legal [icât se \ncearc` ocolirea prevederilor in-comode?

- |nainte s` v` r`spund punctual la\ntrebare, vreau s` v` m`rturisesc c`am s`-mi fac un repro[: eu sunt, pro-babil, ultima dintre victimele sonore aleopera]iunii de acaparare a Puterii totale\n stat.

De la declan[area nebuniei la sfâr -[itul lui 2014, \nceputul lui 2015, aumai trecut doi ani pân` s`-mi vin` mierândul s` \ntru \n malaxor.

Când nu ]i se \ntâmpl` ]ie, exist`ten din]a natural` de a lua lucrurile maià la légère, crezând c` to]i cei care ]ip`exagereaz` când spun c` se comit abu-zuri, c` nu se respect` prevederile le-gale sau c` lupta anti-corup]ie se facecu ]inte prestabilite. Dar [i când mi s-a\ntâmplat mie, am realizat ce \nseamn`toat` brutalitatea mili]ieneasc` de care

dau dovad` cei care de]in [i exercit`Puterea. Pentru c` s` pui c`tu[ele uneifemei sau s` o iei cu for]` din fa]` pro-priului copil arat` abrutizare [i primiti-vism. (…)

Dan Andronic: - Simt c` ave]i mai multe s` ne spu -

ne]i despre dosarul de la DNA. Sugera]ic` s-au f`cut presiuni c` s` declara]i al-tceva decât ceea ce considera]i c` estereal?

Ana Maria P`tru:- Afirm \n clar acest lucru [i pot s`-l

do vedesc. Prietena mea, denun]`toa-rea Irina Socol, [i avocatul Ovidiu Bulai,care mi-a fost impus, fiind determinat`s` renun] la avoca]ii pe care-i aveamangaja]i, pl`tit de ea, mi-au solicitat s`fac denun]uri \mpotriva mai multor oa-meni politici, aceast` fiind condi]iapentru a-mi revedea copilul. Lua]i \nconsiderare c` asta se \ntâmpla \n plin`campanie electoral` pentru alegerileparlamentare.

- A[ vrea s` pot spune c` sunte]i pri-mul caz. Nu sunte]i, [i mie mi s-au so-licitat denun]uri \mpotriva lui B`sescu[i T`riceanu. Chiar sunt curios, \n cazuldumneavoastr`, cine sunt oamenii po-litici pe care vi s-a cerut s`-i denun]a]i?

- Avocatul Ovidiu Bulai, pl`tit de IrinaSocol, mi-a spus \n clar c` arestareamea se dovede[te o lovitur` la adresaPSD, de[i eu niciodat` nu am f`cutparte din acest partid [i nu am f`cutvreodat` jocurile vreunui partid.

Avocatul mi-a cerut s`-i denun] peLiviu Dragnea [i Sebastian Ghi]`, peacesta din urm` v`zându-l doar dedou` ori \n via]` mea. Am fost \ntrebat`[i de Victor Ponta, dar [i ei [tiau c` nusunt apropiat` \n vreun fel de fostulPrim ministru.

- Nu \n]eleg. Cum v` spunea IrinaSocol pe cine s` denun]a]i? V` trimiteaintermediari, primea]i biletele, vorbea]ila telefon?

- Acesta este unul dintre aspecteleextrem de interesante ale spe]ei mele.

Prietena mea, denun]`toarea Socol,a fost invitat`, pe perioada cât am fostarestat` preventiv, de câteva ori la DNAPloie[ti pentru a se \ntâlni [i discuta cumine. Eu eram scoas` din arest [i dus`la aceste discu]ii, la care participau:avocatul pe care am fost determinat`s`-l angajez, uneori, avocata ei [i po li -]i[tii DNA, \ntotdeauna, precum [iprocu rorul care se ocupa de in stru -mentarea cazului, acesta supervizânddiscu]iile.

- Asta n-am mai auzit-o! Deci doi in-culpa]i \n acela[i dosar erau pu[i \naceea[i camer`, ca unul dintre ei s`-lconving` pe cel`lalt s` toarne. Trebuies` recunosc c` metodele DNA par ine-puizabile \n materie de \nc`lcarea nor-melor legale! De ce venea Irina Socols` v` conving`?

- Logica era aceea c`, eu [i IrinaSocol eram prietene la acea dat` depeste [apte ani [i aceasta, probabil, lepromisese anchetatorilor, cu care esteevident c` se afla \ntr- o stare de cola-borare [i contact permanent, c` vaob]ine denun]urile pe care ace[tia [i ledoreau.

Mie mi se promitea c` \mi voi reve-dea copilul [i c`, \ntr-un final, voi ob]ineo condamnare cu suspendare, de[i ei[tiau foarte bine c` nu comisesem fap-tele de care formal m` acuzau.

- Incredibil! Aceste momente cumerau definite din punct de vedere pro-cedural? Confrunt`ri \ntre inculpat [idenun]`tor?

- Nicidecum. S` [ti]i c`, atât cât seputea, dat` fiind situa]ia mea, erau\ntrevederi cât se poate de amicale \ncontextul dat...

L u j u . r oL u j u . r o10 Iulie 2017

M a p a d e l u c r uM a p a d e l u c r u

- urmare din nr trecut -

Cum ac]ionezi, ca autoriCum ac]ionezi, ca autori --tate de stat, atunci când ceitate de stat, atunci când ceicare dispar din ]ara ta nu vorcare dispar din ]ara ta nu vors` fie g`si]i ?s` fie g`si]i ?

Pornind de la cazul terifiantal domnului Robert Ekaireb,condamnat pe via]` de Justi]ialondonez` pentru o crim` carei s-a impus dar pe care nu a re-cunoscut-o, f`cut` împotrivaso]iei lui legitime, de originechinez`, rezident în U.K., doam -na Li Hua Cao, am f`cut o inves-tiga]ie legat` de o cifr` care tesperie, [i anume, dispari]iaanual` a 275.000 de britanici,mul]i dintre ei nemaiap`rândniciodat`, iar al]ii ap`rând la di-verse intervale de timp, ce va-riaz` între câteva luni, pân` la25 de ani.

Curiozitatea acestor fiin]e de-a dreptul ciudate, care se facnev`zute la un moment dat dinarealul în care vie]uiesc, apareatunci când nu doresc sub ni-ciun motiv s` fie deconspirate [ireaduse în mediul [i locul deunde au plecat.

Statistic vorbind, copiii repre-zint` marea majoritate a per -soa nelor disp`rute în MareaBritanie.

De regul`, adolescen]ii, dup`o ceart` cu p`rin]ii, sunt cei careuit` s` se mai întoarc` acas`,r`mânând pe la prieteni sau pur[i simplu prin parcuri, în antu-raje degradante, periculoase [ichiar infractoare. Dar ace[tia

sunt repera]i de autorit`]i relativîn scurt timp.

Adolescen]ii fugari sunt pre-ponderent de sex feminin, iar71 % dintre disp`ru]i sunt fetecu vârsta între 13 [i 17 ani.

|n schimb, cu adul]ii lucrurilestau cu totul altfel. Balan]a seînclin` în favoarea b`rba]ilor,care au, în propor]ie de 73 %,peste 24 de ani.

Cazurile de adul]i disp`ru]inu se rezolv` rapid, sau nu serezolv` deloc. Un studiu efec-tuat în anii trecu]i relev` faptulc` dintre adul]ii c`uta]i de Orga-niza]ia „Oameni Disp`ru]i”, unONG specializat în c`utarea [idepistarea celor disp`ru]i, nu -mai 20 % decid s` se întoarc`,iar 41 % din cei localiza]i nuerau preg`ti]i s` ia contactul cucei care îi c`utau.

Au fost cazuri de b`trâni con-fuzi, alccoolici [i chiar adul]i de-penden]i de droguri, singuratici,care schimb` des locurile de ca-zare, astfel c` familia nu-i maipoate g`si.

Ce pare inexplicabil totu[i,este dispari]ia oamenilor obi[ -nui]i, care probabil simt o pre-siune crescând` asupra pro- priilor vie]i, de[i aparent nu maimare decât cea resim]it` de altemilioane de oameni, care con-tinu` s` lupte, nu-[i iau lumea-n cap.

Cauzele pentru care un om[i-ar dori s`-[i schimbe via]a,disp`rând put [i simplu, sunt îngeneral de natur` emo]ional`,cum ar fi stress-ul de la munc`,

grijile legate de copii, de sar-cin`, de bani (recesiunea este ocauz` major` a cre[terii nu -m`rului de disp`ru]i) sau pur [isimplu destr`marea unei rela]ii,exact a[a cum a fost în cazulso]ilor Ekaireb.

Trebuie, totu[i, avut în vederec` în cazul celor care dispar, cuexcep]ia situa]iilor când au co -mis ceva ilegal, adul]ii au drep-tul s` dispar`, s`-[i ia o nou`identitate [i s` rup` contactelecu familia sau cu fo[tii prieteni,lucru care de cele mai multe oriscap` de sub controlul auto -rit`]ilor.

Concret, nu o dat` cei de laOrganiza]ia „Oameni Disp`ru]i”au fost admonesta]i [i chiaramenin]a]i de unii care au fostderanja]i de faptul c` erau c` -uta]i. Iat` cu ce cuvinte dure i-aîntâmpinat pe cei care l-au de-pistat pe un disp`rut dat înurm`rire general`: „Cum în dr`z -ni]i s` m` c`uta]i. Am s` v` dauîn judecat` pentru acest lucru” !

Dar ce p`rere ave]i de cazuldoamnei Nicole Payne, care, îndecembrie 1991, a ie[it afar` s`strâng` hainele copilului, îns`ceva i-a scurtcircuitat sinapsele,creierul a luat-o razna, iar ea apornit peste câmpuri [i nimeninu a mai v`zut-o de atunci.

Un mesaj emo]ionatat pe unsite al organiza]iei „OameniDisp`ru]i” este al fiului ei,Owen, acum de 17 ani deja,care la momentul dispari]ieimamei lui avea [ase luni: „|i in-vidiez pe verii mei mai mari care

[i-o amintesc pe mama mea [iîmi spun ce fat` vesel` era. Sin-gura mea dorin]` este s` og`sesc pe mama [i s` pot s`în]eleg confuzia, misterul [i su-ferin]a din ultimii 17 ani”.

Unii dintre cei disp`ru]i se în-torc singuri dup` un timp. Deasemenea, cam 10 persoanedisp`rute sunt g`site s`pt` mâ -nal de Organiza]ia „OameniDisp`ru]i”.

Un caz care s-a finalizat cuhappy-end este cel al lui BillyAndrews, care a disp`rut din fa-milie dup` ce c`s`toria lui s-adestr`mat. Au trebuit s` treac`12 ani pân` ce mama lui av`zut un anun] la „OameniDisp`ru]i” [i a sunat, cerând aju-tor. |ntr-o lun` de zile oameniiorganiza]iei l-au g`sit pe disp` -rutul Billy, care a izbucnit înplâns de bucurie c` mama luiîncearc` s`-l g`seasc`, decla-

rând c` i s-a îndeplinit visul,acela de a fi din nou cu mama[i surorile lui. Dar de fapt de cedisp`ruse? Sim]ea, la momentulplec`rii, c` a dezam`git familia[i îi era ru[ine de e[ecul dinc`snicia lui.

Realitatea este îns` c` altezeci de mii de persoane r`mândisp`rute, f`r` urm`.

De ce oare în cazul lui Robertnu s-a avut în vedere ca variant`posibil` dispari]ia pur [i simplua so]uiei lui, doamna Li HuaCao, care nici m`car nu era ce -t`]ean britanic, ci doar rezident.

A[a cum s-a dus în Japonia,în Irlanda [i apoi a venit în An-glia, tot a[a putea s` pleceoriunde în lumea asta mare,f`r` s` dea socoteal` nim`nui.

Exist`, la toate aceste cazuride dispari]ie, o concluzie deloconorant`, chiar ru[inoas` ampu tea spune, pentru organelede siguran]` [i judiciare ale Re-gatului, concluzie care sun`cam a[a: autorit`]ile britanice]in socoteala ma[inilor disp` -rute, pun cipuri la câini [i pisici,marcheaz` [i monitoritzeaz`bunurile prin GPS, dar în cazuloamenilor îmi permit s` spunc` sunt total deficitare atâtatimp cât nu au un departamentguvernamental responsabilpen tru eviden]a [i g`sirea celordisp`ru]i.

{i povestea continu`...

Prof . Univ . dr .Prof . Univ . dr .F lorentin SCALE}CHIFlorentin SCALE}CHI

UN CAZ MARCA „ELODIA”... Episodul XXI

Disp`ruta Li Hua CaoDisp`ruta Li Hua Cao

P I Z Z A { I B O M B O A N E P I Z Z A { I B O M B O A N E L A D N A P L O I E { T IL A D N A P L O I E { T I

Un sus]in`tor Un sus]in`tor al partidului al partidului Britain FirstBritain First ooacuz` pe Merkel acuz` pe Merkel pentru c` pentru c` a adus refugia]i a adus refugia]i \n Europa\n Europa

Un cunoscut sus]in`tor al Un cunoscut sus]in`tor al partidului britanic Britain First,partidului britanic Britain First,anti-islamizare [i pro cre[tin, aanti-islamizare [i pro cre[tin, aafir mat, \ntr-un interviu postatafir mat, \ntr-un interviu postatpe re]elele de socializare [i pe re]elele de socializare [i vizualizat de mii de oameni, vizualizat de mii de oameni, c` Angela Merkel ar trebuic` Angela Merkel ar trebui\mpu[cat` pentru politica \mpu[cat` pentru politica u[ilor deschise fa]` de refugia]i.u[ilor deschise fa]` de refugia]i.

Marian Lukasik, de origine polonez`, sta-bilit \n Marea Britanie, activist cunoscut alpartidului Britain First spune c` Merkel tre-buie pur [i simplu „spulberat`” pentru c` apermis refugia]ilor sirieni [i irakieni s` intre\n Europa, scrie „The Guardian”.

Polonezul Lukasik, 61 de ani, care tr`ie[te\n Enfield, \n nordul Londrei, a f`cut acestecomentarii \n timp ce participa la o adunarea partidului Britain First, la Brimingham, lunatrecut`.

El a r`spuns \ntreb`rilor pe care i le-aadre sat o bloggeri]` polonez`.

|ntrebat cum vede politica u[ilor deschisepentru refugia]i, a cancelarului german, Lu-

kasik a r`spuns: „L`sa]i-l s` vorbeasc` pe ca-maradul Mauser”, aluzie aparent` la un pis-tol semiautomat german.

Polonezul a imitat apoi sunetul foculuitras de arm` [i a continuat: „F`ce]i-o buc`]i!Aceasta este singura solu]ie. Dac` aceast`curv` r`mâne la putere, lucrurile se vor\nr`ut`]i. Vor fi mereu atacuri teroriste”.

Dup` ce un alt participant la \ntrunire a\ncercat s` \l tempereze, Lukasik a afirmat:

„A[ putea fi \nchis pentru ce am spus. Nuvoi fi nici primul, nici ultimul. Dac` voimerge la \nchisoare pentru c` am spusadev`rul, \mi convine”.

„The GuardianThe Guardian” noteaz` c`, potrivit legii,o persoan` care amenin]` cu moartea pe ci-neva risc` o pedeaps` de 10 ani de \nchi-soare.

”Britain First”, forma]iune politic` \nfiin -]at` \n 2011, a reu[it deja s` se bucure no-torietate gra]ie pozi]iei sale radicaleanti-imigra]ie [i contra „islamiz`rii RegatuluiBritanic".

Anul trecut, un mar[ pa[nic, pro cre[ti-nism, organizat de cei de la Britain First pestr`zile cartierului Bury Luton, a fost ]intaagresiunior locuitorilor musulmani.

A c t i v e n e w s . r oA c t i v e n e w s . r o

6 Iulie 2017

Marea Britanie lanseaz` un film prin care \i \nva]`pe turi[ti ce s` fac` \n cazde atac terorist

Ministerul britanic de Externe [i industria turismului au realizat unfilm prin care \nva]` turi[tii ce s` fac` \n cazul unor atacuri teroriste,dup` valul de atentate din ultimii ani, relateaz` The Independent.Filmul de patru minute, lansat luni, prezint` un atac armat \ntr-unhotel.

|n iunie 2015, 30 de turi[ti britanici au fost uci[i de un b`rbat\narmat care a atacat un hotel din Sousse, Tunisia.

Elemente din acea tragedie au fost incluse \n film, de exempluimaginea unei femei care zace pe jos, aparent ucis`.

Mesajul filmului pentru turi[ti este “fugi]i, ascunde]i-v`, spune]i”.Mai exact, oamenii sunt \ndemna]i s` se \ndep`rteze cât mai mult

de locul atacului. |n cazul \n care acest lucru nu este posibil, oameniitrebuie s` g`seasc` un loc cât mai sigur s` se ascund` [i, atunci cândnu este un pericol, s` informeze poli]ia.

Mesajul a fost lansat prima dat` de Poli]ia britanic` \n decembrie2015, dup` atacurile de la Paris, \n care au fost uci[i 130 de oameni.

“|ncurajez oamenii s` se uite la acest film \nainte s` plece (\nvacan]` – n.r.). De[i nu exist` nicio informa]ie precis` c` vor fi viza]ituri[ti britanici \n aceast` var`, prezint` o serie de pa[i simpli pe care\i putem face cu to]ii pentru a reduce la minim impactul unui atac,dac` are loc”, a explicat directorul pentru Securitate Na]ional` [iContraterorism din Ministerul de Externe de la Londra, Lord Ahmad.

“Vrem ca oamenii s` se gândeasc` la acest (film – n.r.) ca la fil-mele cu instruc]iuni de siguran]` pe care companiile aeriene le pre-zint` \nainte de decolare. (Companiile – n.r.) nu se a[teapt` s` se\ntâmple ceva r`u, dar este o precau]ie rezonabil` s` le ar`t`m oa-menilor ce s` fac`”, a afirmat coordonatorul na]ional pentru ini]iativa“Protect and Prepare” (Ap`r` [i Preg`te[te), detectivul Scott Wilson.

|ntre timp, asocia]ia de turism ABTA coordoneaz` antrenarea an-gaja]ilor din turism pentru a detecta obiecte sau activit`]i suspecte[i pentru a [ti ce s` fac` \n cazul unui incident major.

Pân` \n prezent au fost preg`ti]i 23.000 de oameni.

e u r o p a f m . r oe u r o p a f m . r o

10 Iulie 2017

Mondo CaneMondo Cane

Organizatorii celui mai mare festival mu-zical din Suedia au anulat edi]ia din 2018dup` o serie de violuri [i alte agresiuni se-xuale comise \n acest weekend [i \n timpuledi]iei de anul trecut, scrie „Russia Today".

Poli]ia suedez` a confirmat c` a primitpatru plângeri pentru viol [i 23 de plângeripentru alte agresiuni sexuale comise \n tim-pul celor trei zile ale festivalului, dar, pân`acum nu a fost identificat nici un suspect.

Premierul suedez Stefan Lofven a calificataceste acte drept „resping`toare”, comise de„oameni mizerabili”, [i a spus c` este \n fa-voarea folosirii mijloacelor de supravegherevideo \n cadrul acestui gen de manifest`ri.

„Anumi]i b`rba]i, pentru c` de b`rba]ieste vorba, nu pot, \n mod evident, s` secomporte corect. Este o ru[ine. De aceea amdecis s` nu mai organiz`m Bravalla \n

2018”, au anun]at \ntr-un comunicat orga-nizatorii festivalului Bravalla, care s-a derulat\ntre 28 iunie [i 1 iulie \n apropiere de Nor-rkoping (sud-est).

Edi]ia din 2016 a fost [i ea marcat` deagresiuni sexuale care, potrivit organizatori-lor, pot explica relativ` sc`dere a afluen]eide public din acest an: au fost vândute45.000 de bilete, fa]` de 52.000 anul trecut.

Un val de agresiuni puse pe seama im-igran]ilor tineri la mai multe festivaluri mu-zicale suedeze \n 2014 [i 2015 a provocat oputernic` dezbatere politic`, dar ulterior ma-joritatea anchetelor au fost \nchise din lips`de probe, noteaz` AFP.

{tefania BRÂNDU{~{tefania BRÂNDU{~

3 Iulie 2017

Cel mai mare festival muzicalCel mai mare festival muzicaldin Suedia, din Suedia, anulat din cauza violuriloranulat din cauza violurilor

PUBLICITATEPUBLICITATEmonitor.oado@gmail.commonitor.oado@gmail.com