Cuprins:

Despre noi Activităţi extracurriculare

Mihai Eminescu Comemorare

Vorbind despre Bucovina Interviuri

Educaţie

Creaţii ale elevilor

Despre un flaut….fermecat Să fim mai buni

Redacţia

Prof. Daniela Vermeşan

Prof. Deaconescu Adrian

Jucan Diana VII A

Raia Raluca VII A

Facas Adelina VII A

Măgurean Lacramioara VIII

Grigorean Georgiana VIII

Flocea Oana VIII

Horga Elfride VIII

Niga Lăcrămioara VIII

Danci Mihai VIII

2009

Şcoala cu clasele I-VIII Pojorata Șoapte...

Nr 1

Prima atestare documentară despre existenţa unei şcoli în satul Pojorâta s-a facut în anul 1767. Şcoala funcţiona în cadrul bisericii din sat. În urma anexarii regiunii Bucovina de către Imperiul Habsburgic, şcoala ca instituţie a suferit o amplă transformare. În anul 1866, la 29 mai, şcoala cu predare în limba română se separă de cea germană, ca şi celelalte şcoli care funcţionau în Ocolul Câmpulung Moldovenesc, o adevarată citadela a românismului. După Marea Unire învăţământul cunoaşte o organizare şi o dezvoltare nouă care, cu anumite întreruperi obiective în al II-lea Război Mondial, a continuat ajungând la o dotare bună în prezent. Elevii pregătiţi de-a lungul anilor în şcoala noastră au îmbrăţişat profesii diverse: medici, farmacişti, profesori, jurişti, ingineri, cercetători.

Prin intermediul revistei Şcolii cu cl. I – VIII Pojorâta,

domnul primar Codreanu Ioan Bogdan transmite câteva dintre planurile de viitor :

- reabilitarea şcolilor şi a grădiniţelor este principalul obiectiv; - reabilitarea drumurilor comunale; - construirea unei baze sportive pentru tineri; - continuarea unui proiect pentru aducţiune de apă şi canalizare; - în satul Valea Putnei, în acest an, se va asfalta un drum comunal şi se va începe reabilitarea şcolii; - derularea unui proiect pentru regularizarea pădurii Valea Pojorâtei; - discuţii avansate pentru a face un parc colian în zona masivului Giumalău în parteneriat; pentru acest proiect vor exista sume substanţiale la bugetul local; Însă aceste obiective nu se vor putea realiza toate în acest an, deoarece nu putem începe zece proiecte şi să ajungem a nu finaliza nici unul. Realizări:

Am schimbat modul de colectare al deşeurilor: în momentul de faţă se realizează individual, la fiecare gospodărie în parte şi rog pe această cale pe cetăţenii comunei Pojorâta să respecte mediul pentru că prin acest lucru ne respectăm pe noi.

Nu numai despre învațătură Șoapte... Pag 3 DESPRE NOI

Când spunem şcoală ,de obicei ne gândim la carte, la învăţătură.Activitatea la şcoală nu constă numai în a preda o serie de cunoştinţe elevilor ,de a evalua cunoştinţele dobândite şi de a încheia medii. Alături de toate aceste lucruri stă activitatea extracurriculară care antrenează deopotrivă elevii,cadrele didactice,părinţii şi membrii societăţii.Voi încerca să schiţez activităţile ce s-au desfăşurat în semestrul I al acestui an şcolar(2008-2009).

Pe covorul de frunzele ruginii al toamnei am păşit împreună ,elevi,cadre didactice,părinţi,cu speranţe,cu ambiţii spre reuşite,cu gânduri bune într-un nou an şcolar.La început am fost curioşi să vedem cum ne-am schimbat,ce am făcut ,ce gânduri avem. Încetul cu încetul, ne-am acomodat cu noua situaţie şi pentru a nu deveni monotoni, am îmbinat învăţătura cu activităţile extraşcolare.

Mai întâi am sărbătorit “Ziua Internţională a Educaţiei”,prilej cu care am prezentat referatul cu tema”Contribuţia şcolii la dezvoltarea personaalităţii elevului”.

“Ziua Euopeană a Siguranţei Circulaţiei” a fost marcată printr-o activitate deosebită realizată de doamna educatoare Morhan Elvira la GPN 1.

“De ce Holocaustul a constituit o pată neagră a istoriei românilor” a fost o activitate organizată de Şcoala Fundu Moldovei, activitate la care şcoala noastră a participat ca invitat.

După ce s-au cunoscut mai bine, elevii clasei a VIII-a au organizat şi realizat ,împreună cu elevii claselor a V-a, “Balul Bobocilor”,în cadrul căruia au fost desemnaţi MISS şi MISTER boboc.

În cadrul activităţii “Săptămâna educaţiei globale”s-a realizat un referat cu tema “Intercultutalitate şi spiritualitate”, accentuându-se rolul pe care îl are religia în stabilirea unui climat optim între membrii unei societăţi în care convieţuiesc persoane de mai multe etnii (întocmit de prof. Corşoreanu Gabriel).

Ziua Naţională a României a fost marcată de un spectacol realizat de domnii profesori Mahu Victor,Vermeşan Daniela şi Deaconescu Adrian.

Îmbătrânit de atâtea veacuri ce au trecut peste el, Moş Nicolae a ajuns la şcoala noastră unde a colaborat cu părinţii clasei a VII-a A şi le-a oferit elevilor mici cadouri.

Ca o încununare a anului ce a trecut ,colindele au răsunat şi de data aceasta cu ecouri mari în sufletele celor care le-au ascultat. Astfel, elevi pregătiţi de domnii profesori Corşoreanu Gabriel, Mahu Victor şi Zlevoacă Constantin, au colindat pe la “ferestrele Mănăstirii Sf.Ioan Iacob”, la ferestrele şcolii, iar pe data de 26

decembrie au sustinut un program la Căminul Cultural la solicitarea oficialilor comunei. Aici şi-a adus aportul şi domnul învăţător Flocea Dumitru. Preşcolarii şi elevii claselor I-IV,au organizat serbări unde a participat ca invitat de onoare Moş Crăciun.

Cu ecoul colindelor în suflet ne-am îndreptat cu drag şi „Dor de Eminescu”, activitate cu prilejul căreia d-na prof. Vermeşan Daniela împreună cu elevi ai clasei a VII-a A au făcut o prezentare succintă a ceea ce a însemnat activitatea “poetului nepereche”, Mihai Eminescu. De asemenea, elevii celorlalte clase au participat cu desene care ilustrau marile teme ale creaţiei eminesciene. Activitatea s-a bucurat de prezenţa în rândurile noastre a domnului primar Ioan Bogdan Codreanu. Tot cu acest prilej, d-na învăţătoare Atomei Mariana, împreună cu elevii clasei a III-a, au realizat un “panou al recunoştinţei” faţă de marele poet . Am încheiat activităţile semestrului I cu sărbătorirea” Unirii Principatelor Române”, realizată la clasa a III-a de d-na învăţătoare Atomei Mariana şi de domnul prof. Deaconescu Adrian la clasele V-VIII.

Poate a fost mult, poate a fost puţin…Dar asfel am descoperit o altă latură a personalităţii noastre şi a personalităţii elevilor. Mulţumesc pentru colaborare colegilor şi elevilor şi le doresc pe viitor multă putere, răbdare şi măiestrie în tot ceea ce vor întreprinde.

Prof. Liliana Grigorean

Nr 1 Page 4

"...Marea Unire din 1918 a fost si rãmâne pagina cea mai sublimã a istoriei româneşti. Mãreţia ei stã în faptul cã desãvârşirea unitãţii naţionale nu este opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid; este fapta istoricã a întregii naţiuni române, realizatã într-un elan ţâşnit cu putere din strãfundurile conştiinţei unitãţii neamului, un elan controlat de fruntaşii politici, pentru a-l cãlãuzi cu inteligenţã politicã remarcabilã spre ţelul dorit. [...]

Marea Unire nu a fost rezultatul participãrii României la rãzboi. Nici partizanii Antantei, nici cei ai Puterilor Centrale nu au avut în vedere revoluţia din Rusia şi destrãmarea monarhiei austro-ungare. Raţionamentul lor s-a înscris formulei tradiţionale a raportului de putere interstate: victoria Antantei ne va da Bucovina, Transilvania şi Banatul,

victoria Puterilor Centrale ne va da Basarabia; o biruinţã o excludea pe cealaltã, astfel cã nimeni nu vedea cum ar fi cu putinţã ca toate aceste provincii sã intre aproape simultan în frontierele Vechiului Regat. [...]

Nu o victorie militarã a stat la temelia României Mari, ci actul de voinţã al naţiunii române de a-şi da armãtura teritorial-instituţionalã care este statul naţional.[...] O necesitate istoricã - naţiunea trebuie sã trãiascã într-un stat naţional - s-a dovedit mai puternicã decât orice guvern sau partid, culpabil de egoisme sau incompetenţã, şi, punând în mişcare naţiunea, i-a dat acea forţã uriaţã ca peste toate adversitãţile sã dea viaţã aspiraţiei sale: Statul Naţional."

Bibliografie: Florin Constantiniu - O istorie sincerã a poporului român,, ed. Univers Enciclopedic, 1997, p. 301-302

Întocmit,

Prof. Adrian Deaconescu

Ziua de 24 ianuarie: memorabilă pentru toți La Congresul de pace de la Paris din 1856 Franța a propus unirea Moldovei cu Țara Românească .În anul 1857, Adunările Ad –hoc din Moldova și Țara Românească au afirmat același punct de vedere : doreau unirea , sub conducerea unui principe străin, și neutralitatea politică internațională , iar în 1858 marile puteri au acceptat unirea . Astfel , Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domn în ambele țări: - la 5 ianuarie 1859, în Moldova , și la 24 ianuarie în Țara Românească, înfăptuind astfel unirea celor doua principate românești. De atunci toți oamenii sărbaăoresc ziua de 24 ianuarie ca o zi istorică de mare importanță pentru statul român . Facas Maria Adelina clasa a VII –a A

1 DECEMBRIE 2008 HOLOCAUST Etimologic, cuvântul Holocaust, provine din limba greacă: Holoskaustos sau Holo-kauton, Holos înseamna întreg; Kaustos sau Kautos înseamna ardere, adică ardere totală. Vechea semnificaţie a Holo-caustului indică: a) -sacrificiu oferit zeilor prin ar-derea totală a obiectului sacrifi-cat; b) -o distrugere completă a popu-laţiei şi a animalelor; c) -o distrugere masivă, totală. Ulterior, semnificaţia Holo-caustului s-a extins cuprinzând categorii ca pogromuri, genocid, exterminarea unei rase... Astăzi, Holocaustul este identificat cu tragedia suferită de evrei în cel de-al II-lea Război Mondial, uci-derea a peste 6 milioane de evrei în lagărele de concentrare ger-mane aflate pe teritoriul polonez: Auschwitz, Treblinka, etc.

Ziua internațională a educației

Anual, începând cu anul 1994, la data de 5 octombrie se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Educaţiei. Această zi este o ocazie potrivită de exprimare a respectului şi a aprecierii pentru con-tribuţia pe care dascălii de pretutindeni o aduc educaţiei generaţiilor viitoare. Ziua Internaţională a Educaţiei se sărbătoreşte în peste 100 de ţări din întreaga lume.

MIHAI EMINESCU 15 IANUARIE 2009

Șoapte... Pag 5 COMEMEORARE

Se naște la- 15 ianuarie 1850 Botoşani Ipoteşti

Moare la - 15 iunie 1889 (39 ani) Bucureşti

Profesiune – poet, prozator, jurnalist

Naţionalitate – român

Perioadă activă ca scriitor –

1866-1888

Genuri – poezie, proză

Mişcare literară – Romantism

Operă de debut – „La mormântul lui Aron Pumnul”

Influenţe – Folclorul românesc, Poezia egipteană, Cultura clasică, Shakespeare, Schopenhauer, Kant, Hegel, Schiller, Lenau, Goethe, Vede, Budism, Creştinism ortodox,

A influenţat - Toată literatura ro-mânească ce i-a urmat

Semnătură –

Repere critice “Eminescu este unul din exemplarele splendide

pe care le-a produs umanitatea. El este cel dintậi care a dat un stil sufletului romậnesc şi cel dintậi romận în care s-a fãcut fuziunea cea mai serioasã a sufletului daco-roman cu cultura occidentalã.

“Garabet Ibrãileanu – Poezii” “Mintea lui Eminescu lucreazã cu ideea originilor

lumii, a infinitului, a creaţiei, adicã cu cele mai înalte concepte fãurite de raţiunea omului. Printre acestea, ideea eternitãţii stãpậneşte mintea sa într-asemenea mãsurã, încật una din atitudinile cele mai obişnuite ale poeziei sale este considerarea lucrurilor în

perspectiva eternitãţii. Este, în toatã poezia lui Eminescu, o considerare

a lucrurilor foarte de sus şi foarte de departe, dintr-un punct de vedere care ruşineazã orice îngustime a minţii, orice egoism limitat. Marea superioritate inte-lectualã a poetului este una din formele cele mai iz-bitoare ale manifestãrii lui şi aceea care explicã prestigiul atật de covậrşitor al operei sale.

“Tudor Vianu,Caiete critice” “A vorbi de poet este ca şi cum ai striga într-o

peşterã vastã…Nu poate sã ajungã vorba pậnã la el, fãrã sã-i supere tãcerea .Numai graiul coardelor ar putea sã povesteascã pe harpã şi sã legene, din depãrtare, delicata lui singuratecã slavã.[…]

Într-un fel Eminescu e sfậntul preacurat al ghiersului romậnesc […].Pentru pietatea noastrã depãşitã, dimensiunile lui trec peste noi, sus şi peste vãzduhuri. Fiind foarte romận, Eminescu e universal.”

“Tudor Arghezi,Cuvậnt înainte” George Călinescu susţine ca Eminescu e un

mare erotic prin gravitate. Aşa cum iubeşte el, poporul nu iubeşte decât o singură dată, la vârsta înfloririi vieţii bărbăteşti şi a nubilităţii. La Eminescu putem vorbi de o dragoste de pasări albe care străbat eternitatea şi se-ntâlnesc din zbor în dreptul unei stele (Tudor Arghezi).

Poeziile lui Eminescu dovedesc patriotismul şi faptul că este (şi) un poet naţional:

Nr 1 Page 6

…Vis de răzbunare negru ca mormântul Spada ta de sânge duşman fumegând, Şi deasupra idrei fluture cu vântul Visul tău de glorii falnic triumfând, Spună lumii large steaguri tricolore, Spună ce-i poporul mare, românesc, Când s-aprinde sacru candida-i vâltoare, Dulce Românie, asta ţi-o doresc… (Ce-ţi doresc eu ţie,dulce Românie). Dar el este şi un mare poet universal, prin romantismul său, (şi nu numai prin aceasta), pentru că poeziile sale conţin idei care sunt familiare tuturor oamenilor care le citesc. Opera lui Eminescu, poet al visului cosmic şi mitologic, îşi are locul propriu nu numai în literatura română, ci şi în cea

universală. Generaţiile în succesiunea lor îşi transmit ca pe o datorie sacră convingerea, că Eminescu este cel mai mare poet naţional. Referindu-se la valoarea creaţiei eminesciene – din punctul de vedere a relaţiei naţioanal – universal – George Călinescu afirmă: fiind foarte român, Eminescu este un mare poet universal. Mihai Eminescu a fost o personalitate copleşitoare. Ca poet s-a remarcat prin forţa de sintezã a izvoarelor autohtone şi universale, prin imaginaţie bogatã şi fantezie creatoare, prin înãlţarea filosoficã şi printr-o viziune cosmicã şi mito-logicã asupra omului. De asemenea, el a scris şi prozã, în special fantasticã, dar acestea au stat mai mult timp în umbra poeziilor sale, doar în ultima vreme recậştigậndu-şi adevãrata lor recunoaştere.

Avem convingerea cã dacã mai trãia, el ar fi fost considerat, fãrã putinţã de contes-tare, ca unul din cei mai mari creatori de poezie din întrega literaturã a lumii.

Bibliografie “Editura Dacia – Criticã şi istorie literarã,Cluj 1983”

“Editura Tineretului – Poezia lui Eminescu, Bucureşti1969” “Editura Eminescu – Eminescu – culturã şi creaţie, Bucureşti 1976”

Întocmit, Canişag

Emilian Clasa a VIII-a

Șoapte... Pag 7

PERSONAJUL LITERAR semnificaţia personajului literar:

personajul literar reprezintă persoana care participă la acţiunea prezentată într-o operă epică sau dramatică; personajul literar reprezintă persoana, fiinţa, eroul care îndeplineşte o acţiune într-o operă artistică; personajul literar reprezintă o persoană, prezentată după realitate, sau rod al ficţiunii, care apare într-o operă epică sau dramatică.

clasificarea personajelor: a)după importanţa în dezvoltarea subiectului:

principale (protagonişti) – ocupă locul cel mai important în acţiune; secundare – au un rol mai puţin important în acţiune; episodice – apar într-un singur episod / într-o singură secvenţă a operei; figurante / martore – rolul lor în acţiune este lipsit de importanţă.

b) după individualitatea lor: personaje individuale – reprezintă o anumită persoană participantă la

acţiune; personaje colective – reprezintă un grup de oameni având aceleaşi

interese. c) după amploarea construirii:

complexe; simple (schematizate).

d) după semnificaţia etică / morală: pozitive; negative. e) după relaţia cu realitatea: reale (au existat cândva); fictive (imaginare, inventate). f) după gen: feminine; masculine. g) după vârstă: copii; Adulţi

personajul folcloric / popular „vocea poporului”;

exprimă sentimente legate de trecutul istoric, de întreaga experienţă a poporului; limbajul simplu, aparţinând masei vocabularului, încărcat de diminutive, regionalisme, forme populare, construcţii exclamative,

repetiţii; dotat uneori cu forţe supranaturale şi ajutat de fiinţe fantastice; înzestrat atât cu frumuseţe fizică cât şi cu frumuseţe morală, cu isteţime; întruchipează însuşirile alese ale omului din popor.

personajul cult: este expresia unei conştiinţe individuale – „voce a scriitorului” ce-şi dezvăluie astfel propriile sentimente, trăiri, idei, atitudini,

concepţii; limbaj elaborat, îngrijit, uneori încărcat cu neologisme, limbajul devenind mijloc de caracterizare a personajului; este plasat de autor într-un anumit mediu de viaţă; este creat, prinzând contur şi personalitate sub ochii cititorului;

literatura populară sau folclorul reprezintă totalitatea creaţiilor literare populare (doine, balade, ghicitori, proverbe, basme, legende) de o mare vechime, bogăţie şi valoare artistică care sunt strâns legate de simţirea şi gândirea poporului nostru, de viaţa şi istoria lui

Îmtocmit , prof. Daniela Vermeşan

EDUCAŢIE

Nr 1 Page 8

Vorbind despre Bucovina... Cum aţi defini Bucovina ca zonă dar şi ca simbol / teritoriu păstrător al unor tradiţii specifice?

Bucovina este parte integrantă a spaţiului românesc, fâşie din Ţara de Sus a Moldovei, cuprinzând ţinutul Cernăuţi şi cea mai mare parte a ţinutului Suceava, cu fostele Ocoale domnești Câmpulung pe Ceremuş şi Câmpulung Moldovenesc. Obiceiurile şi tradiţiile românilor din Bucovina fac parte din tezaurul culturii populare din spaţiul carpato-danubiano-pontic. Substratul acestei culturi este civilizaţia traco-daco-romanş. Zona etnografică a Câmpulungului Moldovenesc ( Pojorâta, Sadova, Fundu Moldovei, Vama) are trăsături caracteristice asemănătoare cu celelalte zone etnografice din ţară, dar şi trăsături specifice în ceea ce priveşte costumul popular, dansurile populare, obiceiuri păstoreşti, obiceiuri de nuntă şi ritul de înmormântare.

Ce v-a determinat să scrieţi o carte despre obiceiurile bucovinene, specifice localităţii noastre?

Cercetând bibliografia din domeniul etnologiei, am întâlnit multe referiri despre Pojorâta; cele mai multe în lucrările fundamentale cu caracter monografic scrise de Simion Florea Marian.

De asemenea, am descoperit informaţii despre activitatea culturală din Pojorâta în perioada interbelică. Erau valorificate elemente din obiceiuri de nuntă. În 1942 „Nunta din Pojorâta” a participat la Festivalul Obiceiurilor din Cernăuţi şi a fost apreciată elogios în presa vremii.

Am considerat ca aceste obiceiuri şi tradiţii nealterate de schimbări sociale, să fie menţionate şi într-o monografie etno-folclorică. Ştim că nu v-aţi născut în Pojorâta. Ce diferenţe există între zona noastră şi zona de unde proveniţi dumneavoasrtă?

Satul meu natal se află tot în zona etnografică a Câmpulungului Moldovenesc. În fiecare sat sunt şi trăsături specifice, dar care nu schimbă caracterul unitar românesc al culturii populare. Există vreun obicei care, poate, v-a impresionat mai mult? Descrieţi-l.

Obiceiul de nuntă a impresionat întotdeauna. Nunta la românii din ţinutul Câmpulungului Bucovinei a fost studiată de S. Fl. Marian. Ceremonialul de nuntă este un magnific teatru popular, cu personaje fabuloase, cu multe acte şi desfăşurarea acţiunii.

Oraţiile de nuntă sunt poeme, cântece (ale mirelui şi ale miresei), jocul, sunt sinteze ale bucuriei şi tristeţii. Obiceiurile din zona noastră v-au influenţat într-un mod stilul de viaţă?

1Încă din copilărie începem să ne formăm un stil de viaţă. Evident că m-au marcat obiceiurile din satul copilăriei mele, care nu sunt cu mult deosebite de cele din Pojorâta. Cele din Pojorâta m-au impresionat prin vechimea şi valoarea lor. V-aţi mai gândit la faptul de a publica o carte?

Da! Voi mai publica o carte, care se află în stadiul de redactare. Care ar fi subiectul acesteia?

File din istoria comunei Pojorâta. Ce credeţi despre modalitatea de păstrare a tradiţiilor şi a obieiurilor din ziua de astăzi?

În Pojorâta obiceiurile şi tradiţiile se păstrează încă aşa cum au fost lăsate de înaintaşi. Unele obiceiuri interzise în perioada postebelică, au fost reluate după anul 1990. Ce părere aveţi despre tinerii care mai încearcă să păstreze o parte din obiceiurile noastre? În comuna Pojorâta sunt tineri inimoşi, iubitori de folclor şi etnografie, care au încercat şi au reuşit să întemeieze două formaţii de dansuri (Străjerii Bucovinei şi Plaiul Pojorâtei). Aceste formaţii sunt apreciate pe plan judeţean şi naţional. Există un proiect de a pune în scenă obiceiul de nuntă din Pojorâta. Aş remarca activitatea plină de dăruire a tinerilor Străjer Gheorghe, Flocea Andrei, Hojda Mihaela, Flocea Raluca şi alţii. Aveţi vreun sfat pentru tinerii din ziua de azi, în legătură cu tradiţiile şi obiceiurile noastre?

Da! Să le păstreze aşsa cum au fost aceste obiceiuri şi tradiţii pe vremea bunicilor, fără kitch-uri folclorice şi nonvalori etnografice. Ce v-a determinat să alegeţi cariera de profesor?

Pasiunea pentru istorie şi geografie şi dorinţa de a modela cu ajutorul istoriei,caractere. Există vreo diferenţă între copiii de la începutul carierei dumneavoastră şi copiii de astăzi?

Categoric! Explozia de informaţii din diferite domenii, modalităţi libere de percepţie a acestora, face mai dificilă abordarea educaţiei cu metode clasice de la începutul carierei mele de profesor. Acum 40 de ani copiii erau mai cuminţi, acum sunt mai deştepţi şi mai informaţi; dar şi din generaţia de atunci s-au format valori. Dacă ar fi să descrieţi viaţa, la modul general, în câteva cuvinte, ce aţi spune?

Numai viaţa aceluia este vrednică de laudă, care trăieşte şi pentru alţii. Un sfat pentru cititori.

Să aveţi în permanenţă un obiectiv în viaţă: formare prin informare! Cu alte cuvinte-educaţie prin învăţătură! Mulțumin doamnei profesoare Cernăuțeanu pentru amabilitatea cu care a răspuns elevilor clasei a VIII-a:

Măgurean Lăcramioara , Horga Elfriede , Flocea Oana

INTERVIURI

Șoapte... Pag 9 INTERVIURI

1.Unde aţi făcut studiile pentru a deveni instructor coregraf şi cine v-a învăţat tehnica dansurilor populare?

Pasiunea pentru folclor şi tradiţii populare m-au condus în anul 2007 către Şcoala Populară de Arte “ Ion Irimescu” din Suceava. Mi-am dorit ca realizările din acest domeniu să fie la un nivel profesionist, de aceea consider că sub îndrumarea maestrului coregraf Costinel Leonte, omul care mi-a deschis portile şi mi-a ghidat paşii, am reuşit să mă iniţiez in tainele coregrafiei.

2. Care a fost primul pas în cariera de dansator?

Iniţierea mea în dansurile populare s-a facut prin participarea ca şi dansator în vechiul ansamblu al comunei Pojorâta, ”Piatra Străjii”. În prezent, activez în cadrul Ansamblului ”Arcanul”, al Universităţii ”Ştefan cel Mare” din Suceava şi în Ansamblul ˝Străjerii Bucovinei ̋ din Pojorâta. Titulatura de instructor coregraf nu m-a convins să renunţ la statutul de dansator în cadrul acestui ansamblu, aşa că încerc să le îmbin cu succes pe amândouă.

3. De la cine aţi preluat stilul de predare ca instructor coregraf?

Este foarte important ca atât în profesie, cât şi în viaţă, să întâlneşti persoane care să te îndrume şi care să-ţi împărtăşească din tainele profesiei şi din experienţa acumulată. Experienţa lor te ajută să-ţi creezi un stil, şi te ajută, pentru că stilul de predare ţi-l construieşti, în mare parte în funcţie de persoanalitatea pe care o ai. Şi pe acestă cale, vreau să-i mulţumesc doamnei Viorica Iosif, coregraf al Ansablului ”Bucovina” din Suceava.

4.Care au fost sursele de inspiraţie?

Poporul român, a fost întotdeauna, apreciat pentru puterea tradiţiilor şi a folclorului. Astfel, sursele de inspiraţie sunt foarte variate şi vaste în acelaşi timp. Oamenii satului, localnicii, batrânii, te aşteaptă cu braţele deschise să-ţi împărtăşească din ceea ce au mai de preţ, valoarea neamului. Reîntoarcerea la folclor este o datorie sacră, legământ cu eternitatea, este ceea ce ne ţine împreună....Nu e foarte greu să-i găseşti, trebuie doar să-i întâlneşti.....rapsozi, intructori coregrafi, interpreţi de muzică populară....

5.Ce v-a determinat să urmaţi cursuri de perfecţionare în acest domeniu?

Începând cu data de 01.01.2008 am preluat titulatura de instructor al ansamblului ’’Străjerii Bucovinei’’ fiind ales prin vot de colegii mei de ansamblu. Pentru că nu am vrut să-i dezamagesc, şi să fiu instuctor doar cu numele, am considerat că este necesar să urmez cursuri de perfecţionare în acest domeniu.

6.În ca an aţi înfiinţat ansamblul?

În sânul ansamblului circulă o vorbă pe care noi o preţuim…“ împreună răzbim”. Şi cu asta, am vrut să menţionez că fiecare membru şi-a adus partea lui de contribuţie pentru ca acest ansamblu să fie cunoscut astăzi. Din anul 2007 funcţionăm cu acte în regulă, sub numele Asociaţia Cultural - Artistică ”Străjerii Bucovinei” Pojorâta.

7.Câţi membri are ansamblul?

Momentan ansamblul ’’ Străjerii Bucovinei’’ are în componenţă 16 membri deja formaţi care participă la toate spectacolele şi filmările organizate în cadrul acestuia. Însă, din dorinţa de a ne extinde şi dezvolta, am selectat încă 20 de tineri până în 15 ani, care momentan sunt în stadiul de pregătire. Aceştia participă selectiv la diferite activităţi din cadrul ansamblului în funcţie de talent şi nivelul de pregătire la care au ajuns.

8.Când a început pasiunea pentru folclor?

’’ Te naşti cu talentul şi pasiunea ţi-o cultivi de-a lungul vieţii’’. Aşa gândesc acum şi pot să afirm cu certitudine că de mic copil am fost talentat în tot ceea ce înseamnă activităţile artistice, dar pasiunea pentru dansurile populare o am de la 14 ani, când am început să activez ca şi dansator, atunci am simţit gustul pentru tot ceea ce înseamnă folclor.

Nr 1 Page 10

9. Consideraţi că activitatea în cadrul acestui ansamblu reprezintă o rampă de lansare?

Cred că oricine îşi doreşte, la un moment dat, să se evidenţieze prin ceea ce face şi cred că activarea în cadrul unui ansamblu profesionist iţi poate oferi această oportunitate. Am avut ocazia să fac parte din Asamblul Ciprian Porumbescu din Suceava, care, ştim cu toţii este un simbol pentru judeţul nostru. Dar nu am regretat niciodată că am rămas alături de colegii mei, pentru că ei au avut încredere în mine şi împreună suntem siguri că vom reuşi să realizăm un mare vis, ca şi în Pojorâta să fie un ansamblu profesionist, ”Străjerii Bucovinei ”.

10.Predaţi şi celor mai mici lecţii de dans?

Da, bineînţeles, deja am început să predau lecţii copiilor de până în 15 ani. Aceştia sunt dornici de a învăţa şi promova obiceiurile si tradiţiile din zonă şi au o mare putere de concentrare şi de muncă. Astfel, pentru mine este o mare plăcere să lucrez cu ei, mai ales când ştiu că îi ajut să lase o urmă pe viitor în tot ceea ce înseamnă dans popular şi obiceiuri străbune.

11. Credeţi că se vor păstra aceste tradiţii?

Părerea mea este că atâta timp cât există cineva care să promoveze aceste tradiţii, ele sigur nu vor fi uitate. De aceea, încerc să fac tot posibilul să păstrez vie această dorinţă de a continua, în sufletul copiilor pe care îi învăţ şi odată cu ei în sufletul celor care ne privesc şi care îşi reamintesc datinile trecute.

12. Ce ar trebui să facă noua generaţie pentru a putea transmite aceste tradiţii?

Pentru a putea duce mai departe obiceiurile şi tradiţiile rămase în zilele noastre din timpuri străvechi, trebuie mai întâi să înţeleagă ce anume reprezintă toate acestea. Trebuie să ştie că ele ne definesc, ne arată cine am fost şi cum putem să ne păstrăm indentitatea. Generaţia ce urmează trebuie să înveţe cum anume să păstreze această indentitate prin care să ajungă la sufletele oamenilor. Cred că acesta este şi rolul meu, de a sădi dorinţa de continuitate in inimile acestora. Şi... odată ce tradiţiile şi obiceiurile domină în special în preajma sărbatorilor de iarnă şi aprind în fiecare dintre noi flacăra vie a copilăriei, cine ar putea mai bine să le promoveze decât ei, copiii ?

În concluzie, sfatul meu pentru ei este să realizeze ceva pe viitor, să rămână în amintirea oamenilor prin continuarea a ceea ce avem mai de preţ, şi anume tradiţia străbună. Eu îi voi sprijini întru totul!

Mulţumim domnului Adrian Erhan pentru amabilitatea cu care a raspuns elevilor clasei a VIII-a: Cozmaciuc Diana , Forminte Ioana , Țâmpău Diana

Să ne păstrăm datinile străbune Cele mai frumoase tradiţii şi obiceiuri pe care noi, le moştenim din vremuri străvechi, sunt legate de Sfintele Sărbători ale Anului Nou. Ele sunt un adevărat tezaur, sunt elementele definitorii ale experienţei şi neamului românesc. Spectacolul pe care l-am organizat pe 26.12.2008, a avut un scop: punerea în valoare a tradiţiilor şi obiceiurilor locale. Sub îndrumarea distinsului învăţător Dumitru Flocea, elevii au prezentat un adevarat regal din averea cea mai preţioasă a neamului nostru, la cumpăna dintre ani. Ţin să mulţumesc ţi pe această cale domnului învăţător pentru pasiunea, dragostea şi profesionalismul cu care a răspuns solicitării mele. Le mulţumesc şi elevilor care au dovedit reale calităţi interpretative.Mulţumiri deosebite le adresez domnilor profesori Gabriel Corşoreanu, Constantin Zlevoacă, Romeo Grosu, marelui rapsod Gheorghe Zlevoacă şi tânărului instrumentist Alexandru Grosu. Sosirea lui Moş Crăciun cu daruri pentru copii a fost posibilă cu ajutorul sponsorizărilor din partea: SC Calcarul SA, SC Halus SRL, SC Herman Prod SRL, SC MIV SRL, Pensiunea Vlahopol, mulţumindu-le pentru promtitudinea cu care ne-au ajutat. Suntem datori ca aceste valori să le păstrăm, să le cunoaştem şi să le transmitem generaţiilor ce vor veni ca pe ceva sfânt şi curat. Aceste obiceiuri ne vor aduce mereu la cea mai frumoasă vârstă a omului- copilăria, pe care trebuie să o trăim în curăţenie, însufleţiţi de dragostea de a învăţa, de a fi cinstiţi şi omenoşi. Primar ,

Ing. Ioan Bogdan Codreanu

Șoapte... Pag 11

Ansamblul artistic al școlii generale cu clasele I– VIII Pojorâta ,, Piatra Străjii ,,

O zi Trec una după alta, O zi şi încă una Se-apropie grabită De ziua mea. O zi ca alte zile Fără prea mare-nsemnătate, Dar ea ascunde-n spate Ziua mea de naştere. Această zi măreaţă Începe mâine dimineaţă, Şi mi-aduce-n dar Încă un an.

Liliacul Am crenguţe mici bogate Şi fac flori mii,colorate, Ici şi colo câte-o frunză Pentru o mică buburuză. Primăvara înfloresc Şi copacii mă iubesc, Caută norocu-n flori De cu seară până-n zori. Toată lumea mă iubeşte Şi de rele mă fereşte. Cresc înalt ca un copac, Căci mă cheamă LILIAC!

Muşuroiul de furnici Dimineaţă-n zori de zi, Soare- ncepe-a străluci Cu raze mici şi luminoase Încălzeşte grădina din faţa casei. Dar ce văd oare, eu , aici? Un muşuroi plin de furnici. Aleargă-n sus şi-jos grăbite , Cu saci- n spate obosite. Sunt mici, dar cu multă îndrăzneală, Duc provizii în cămară, Adună zilnic tot ce pot, Fără pretenţii sau vreun moft. Vara trece repede, Şi vor veni zăpezile, Ele, vor sta cuminţi în muşuroi, Să treacă timpul rece şi greoi. Prin întunericul de sub pământz, Vor hiberna c-un singur gând: La raza caldă-a soarelui, Şi adierea vântului.

Străjeriu Andreea cl. a VII-a B

Acest ansamblu a fost înfiinţat de către marele iubitor al folclorului românesc , domnul profesor Constantin Zlevoacă , în toamna anului 2007 .Copiii au fost foarte încântaţi când au aflat că se înfiinţează un ansamblu al şcolii din care au dorit cu toţii să facă parte. La câteva zile după înfiinţare au început si repetiţiile .Încetul cu încetul , am învăţat cu toţii paşii cei mai importanţi, iar apoi am început prima suită care ne-a încântat:,, Jocul cel mare’’ , ,,Puiculeana’’ , ,,Coşnencuţa’’ şi ,,De trei ori pe după masă’’ . Cu această suită de dansuri am participat la foarte multe spectacole din comună, ele încântând chiar şi pe străinii veniţi la şcoala noastră pe care i-am întâmpinat în straiul popular bucovinean. Ei au mărturisit că nu vor uita niciodată această frumoasă experienţă. În prezent lucrăm la cea de-a doua suită de dansuri, ea fiind alcătuită din următoarele jocuri: ,,Ursăreasca’’, ,,Polobocul’’, ,,Ciuful ‘’ şi ,,Trandafirul’’.Copiii din acest ansamblu sunt foarte încântaţi de ceea ce au făcut până acum şi nu vor uita ziua în care i-au devenit membri.

Întocmit, Corlăţan Ralu-

ca, cl. a VIII-a A

CREAŢII

Nr 1 Page 12

Când eram mititel

Când eram mititel Nu voiam să dorm defel. Dar acum că am crescut, Noaptea eu sfeşnic sunt. Şi-mi doresc să ajung mare, Să mă-ndrume Domnu-n toate!

Creţu Cătălin Clasa a VI-a A

Iarna nemiloasă Intr-o zi de iarnă,în care viscolea puternic,într-o pădure îndepărtată,după un brad înalt,era un căţel. Cu blana ciufulită şi udă, cu ochii mici şi urechile plecate, încolăcit ca un şarpe din cauza frigului, aştepta parcă să moară. Flămând şi îngheţat, deschidea din când în când ochii şi i se părea că vede câteva firmituri de pâine. Peste el se aşezase un strat gros şi rece de zăpadă care îl îngheţase cu totul. Cu lăbuţele roşii şi îngheţate, cu corpul la fel de îngheţat, a închis ochii pentru totdeauna. Aniţan Denisia Clasa a VI- a A

Măi bădiţă… Foaie verde flori de nuc Sunt singură ca un cuc; Foaie verde trei surcele Tare-aş plânge eu de jele, Că bădia m-a lăsat Ca şi codrul am rămas. Şi mi-e dor de-al meu bădiţă Cu-ochişori şi o guriţă Dulce cum e numai mierea Şi amară ca şi fierea. Trandafir roşu-închis Multe-aş mai avea de zis. Dar aici eu mă opresc Dorul nu-l mai potolesc. E ca vântul cel de vară Care porneşte de sară, Şi nu se opreşte, frate, Până nu colindă sate! Jucan Diana a VII –a A cl. a VII-a A

Ajunul Crăciunului

„Bună dimineaţa la Moş Ajun Ne daţi,ori nu ne daţi…” Aşa începe ziua din Ajun a Crăciunului. Împodobitul bradului, mersul cu colinda, aşteptarea darurilor Moşului sunt întotdeauna pline de emoţii şi bucurii. Ajunul Crăciunului este momentul în care sufletul îţi zboară fără voie şi

fără greutate, plutind în orizontul fulgilor de nea şi înălţându-se la cer. Nu ştiu cum se face, dar cam întotdeauna în Ajunul Sfântului Crăciun zăpada îşi face apariţia ,iar fulgii se aştern rânduri, rânduri.Totul în jur e o sărbătoare albă. Se spune că zăpada este trimisă de Dumnezeu să acopere pământul, să-i astupe rănile. În odaia caldă, focul aruncă mii de scântei ca nişte steluţe ţesute anume pentru noi.Bogăţia Crăciunului copilăriei mele nu are margini, este o zi specială. „Sculaţi gazde,nu dormiţi, Vremea e să vă treziţi, Casa să vi-o măturaţi, Şi masa s-o încărcaţi! ” Aşa sună un binecunoscut colind ce se cântă în seara de Ajun, când se primesc colindătorii. Bucuria Crăciunului n-o poate stinge nimeni, căci licăreşte ascuns în sufletul fiecaruia. Şi, în ciuda trecerii timpului, ea nu-şi pierde lumina. Bedrulea Adriana a VI-a A

FLORI Culori aprinse şi vioaie, Parfum subtil şi viaţă lungă A florilor măiestrie Se pierde-n a lacului undă. Un curcubeu de petale Un dar aparte, special În adâncul inimii tale Florile se pierd în zadar. Nu smulge, copile, A florilor viaţă! Păstrează-n suflet A lor dulce speranţă. Facas Maria Adelina a VII –a A

Muzica are darul de a se face inţeleasă fără a recurge la cuvinte şi, în acelaşi timp, îţi oferă liber-tatea de a interpreta, de a comenta şi de a o înţelege. Educaţia muzicală este o activitate pedagogică cu caracter complex, având ca obiectiv central întregirea personalitaţii elevilor cu elemente estetice şi morale superioare, precum şi formarea, dez-voltarea capacităţilor generale, în scopul creării unui echilibru între pregătirea reală şi cea umanistă. Putem spune că educaţia muzicală se realizează pe trei căi : -pe calea educaţiei prin intermediul cântului vocal; -individual şi colectiv; -prin intermediul instrumentelor muzicale (individual sau colectiv); Practica muzicală reprezintă activitatea centrală pe care se bazează întregul proces de educaţie muzicală. Ea imbracă aspectul cântării, al interpretării vocale şi instrumentale. Preocupările instructiv –educative grupate în jurul studierii instrumentelor muzicale reprezintă o contribuţie eficientă la lărgirea sferei de cuprindere a educaţiei muzicale generale. Aceasta îmbracă doua aspecte diferite: 1.Cântarea profesorului la un instrument, ajutând astfel copiii în asimilarea muzicii; 2.Instruirea copiilor pe linia învăţării tehnicii unui instrument melodic, armonic sau ritmic din şirul acelor instrumente muzicale a căror mânuire poate fi însuşită de către elevi . Există un număr apreciabil de astfel de instrumente: -instrumente de suflat: flaut, clarinet, fluier, triolă, muzicuţă blockflote, etc. -instrumente cu corzi: vioara, chitara, etc. -instrumente de percuţie cu sunet nedeterminat: tobiţele, tamburina, trianglul, clopoţeii, etc. - instrumente cu claviatură: pian, orgă, acordeon. În funcţie de posibilităţile materiale aflate în şcoală, şi de cele ale elevilor, profesorul de educaţie muzicală poate realiza formaţii instrumentale.Grupurile instrumentale nu sunt dirijate. De aceea , profesorul acompaniază alături de elevi pentru a asigura sincronizarea interpretării instrumentale. Cântatul vocal şi instrumental are efect benefic pentru dezvoltarea armonioasă şi echilibrată a copiilor. În acelaşi timp, solicitările din partea elevilor pentru activitaţile muzicale sunt pozitive deoarece ne ajută să orientăm preferinţele şi atitudinile spre muzica de valoare. Lucrul diferenţiat cu elevii talentaţi pe tipuri de formaţii consolidează rolul profesorului de muzică în şcoala generală ce este în acelaşi timp şi compozitor şi interpret alături de elevii săi. Începând din anul 2004, la iniţiativa şi cu sprijinul moral şi material al Şcolii cu clasele I-VIII, Pojorâta, precum şi datorită ajutorului dat de primăria din comună, şcoala a achiziţionat un număr suficient de instrumente muzicale (blockflote), pentru alcătuirea unei formaţii instrumentale. Blockflote ( flautul drept) este folosit în cadrul orelor de educaţie muzicală datorită calităţilor sale melodico-expresive şi facturii tehnice uşoare. Acest instrument poate fi folosit cu multă eficienţă solistică, dar mai ales în ansamblu, având resurse sonore deosebite. După cum se ştie, numărul orelor de educaţie muzicală cuprinse în programa şcolară sunt foarte puţine,de aceea am decis ca iniţierea în tainele acestui instrument muzical să se facă în afara orelor de şcoală, astfel încât elevii cei mai talentaţi, iubitori ai artei muzicale au început să studieze cu multă seriozitate ABC-ul acestui instrument, ajungând ulterior la reale performanţe pe parcursul mai multor ani de studiu intens. Elevii au fost selectaţi din rândul mai multor generaţii de la cei mai mici (clasele I-II) până la cei din clasa a VIII-a. Mai târziu am realizat formaţia instrumentală propriu-zisă care a avut un repertoriu divers, cuprinzând atât piese din folclorul românesc (din mai multe zone folclorice, inclusiv din repertoriul comunei Pojorâta- veche vatră de cultură tradiţională românească), cât şi lucrări din repertoriul muzicii culte. De când s-a constituit această formaţie instrumentală care a ajuns la un stadiu destul de avansat de virtuozitate pentru elevii unei şcoli generale, am participat la toate serbarile şcolare adaptând repertoriul în funcţie de eveniment precum şi la cele mai importante manifestări din viaţa comunei Pojorâta ( festivalul anual ,,Comori de suflet românesc”). Aplauzele publicului, precum şi bucuria şi căldura cu care suntem întâmpinaţi de fiecare dată pe scenă, ne încredinţează că munca noastră nu a fost zadarnică şi am credinţa că aceşti copii pornesc în viaţă mai buni, mai sensibili şi vor purta de-a lungul întregii vieţi fiorul pe care numai muzica – cea mai nobilă dintre arte - ţi-o poate sădi în suflet. Prof. Educaţie Muzicală, Victor Adrian Mahu

Despre un flaut……fermecat

Șoapte... Pag 13 FASCINAŢIA MUZICII

Nr 1 Page 14

Kyoto un oraş al contrastelor Kyoto, fosta capitală a Japoniei, este al şaptelea oraş ca mărime, situat lângă Osaka , în sudul insulei Honshu, cu o populaţie de aproximativ 1,5 milioane de locuitori. Oraşul care a scăpat ca prin miracol de bombardamentele războiului, reuşind astfel să-şi păstreze intacte obiectivele culturale. Castelul Nijo, reşedinţa şogunului Tokugawa, Toji, templul care găzduieşte cea mai înaltă pagodă japoneză sau Kinkakuji, Pavilionul de Aur, este acoperit la propriu cu un strat din preţiosul metal. Simbolul religiei

nipone, Muntele Fiji, poate fi admirat din trenul care străbate distanţa Tokyo - Osaka. În oraşul japonez Kyoto transportul public şi intrarea la majoritatea obiectivelor turistice sunt gratuite pentru cei care poartă chimono.Acţiunea este menită să promoveze îmbrăcămintea tradiţională japoneză pe care majoritatea locuitorilor oraşului o poartă acum numai la ocazii speciale. Oraşul este impresionant datorită peisajului ireal oferit de munţi, care toamna, datorită frunzelor roşii de arţar, par în flăcări. Kyoto este supranumit capitala liniştei şi a păcii datorită sutelor de temple şi a grădinilor Zen care reprezintă un punct de mare atracţie turistică. Cel mai frumos model al grădinilor Zen se găseşte la templul Ryoanjy. Aici un strat de pietricele albe simbolizează apa din care se ridică 15 stânci grupate în aşa fel încât par să dea un deosebit echilibru vizual, iar spectatorul pare să fie cuprins de sentimentul independenţei şi al infinitului atât de caracteristic pentru Zen. În filozofia budistă numărul 15 înseamnă împlinire, iar Grădinile Zen au fost proiectate ca o creaţie artistică ce îndeamnă la meditaţie. Centrul cultural şi religios de frunte al Japonie conţine peste 2000 de temple şi altare vechi, 37 de universităţi şi 24 de muzee. Kyoto este cunoscut şi pentru splendidele festivaluri anuale şi pentru superbele grădini. Măgurean Lăcrămioara cl.a VIII-a

O scurtă istorie a teatrului

Spectacolele cu păpuşi datează din vremuri îndepărtate, unele resturi de păpuşi fiind descoperite chiar şi în mormintele antice indiene, greceşti şi egiptene. Fantoşele ( fantoşă,fantoşe, s.f. – marionetă/păpuşă sau figurină acţionată de o persoană spre a interpreta diferite roluri în teatrul de păpuşi) se manevrează cu mâna introdusă sub hainele lor, altele putând fi mişcate de jos, cu bastonaşe. Marionetele se mişcă datorită firelor manevrate de sus. În Wayang Kulit (Indonezia), păpuşile sunt mişcate în spatele unei pânze, pe care sunt proiectate umbrele lor. Publicul feminin stă în faţa pânzei şi priveşte umbrele, iar cel masculin stă în spate si observă păpuşile direct. Păpuşile Bunraku (Japonia) au o înălţime ce variază între 0,7 şi 1,2 metri, având nevoie, de obicei, de trei păpuşari pentru a o manevra. Aceştia sunt îmbrăcaţi în negru, iar publicul îi poate vedea. Aceste păpuşi pot mişca ochii, gura, mâinile şi chiar şi degetele. Punch şi Judy sunt păpuşi englezeşti şi au apărut la sfârşitul secolului al XVII-lea, devenind populare în spectacolele de stradă. În prezent, în filme se folosesc păpuşi de dimensiune naturală, prevăzute cu dispozitive electronice. Acum aproximativ 2.500 de ani, grecii au scris drame emoţionante şi mii de persoane se adunau în amfiteatrele semicirculare pentru a le vedea reprezentate pe scenă. Dramaturgii greci au fost primii care au creat personaje ce dialogau. Pe lângă actorii principali, exista un cor format din actori care cântau, dansau şi comentau ceea ce se întâmpla pe scenă ( corul interpreta într-o zonă numită orchestră). În Grecia existau două tipuri de spectacole de teatru: tragedia ( specie a genului dramatic cu subiect patetic, cu personaje puternice aflate în conflict violent, cu deznodământ nefericit) şi comedia (specie a genului dramatic al cărei subiect şi deznodământ provoacă râsul şi

care ridiculizează relaţii sociale şi etice, tipuri umane, năravuri). Majoritate tragediilor greceşti se inspiră din mituri, pe când comediile ridiculizau adesea personaje cunoscute. Toate personajele din teatrul Greciei Antice erau interpretate de bărbaţi, chiar şi cele feminine, şi fiecare actor juca mai multe roluri, purtând măşti diferite. În secolele al XV-lea şi al XVI-lea, pentru a celebra sărbătorile creştine, multe oraşe din Europa organizau spectacole bazate pe istorii din Biblie. Acestea erau jucate pe nişte scene mobile trase de cai prin întreg oraşul şi implicau sute de actori. Fiecare scenă reprezenta un moment al poveştii, iar oamenii puteau urmări acţiunile consecutiv, pe măsură ce procesiunea se mişca. În reprezentările sacre, actorii ascundeau sub scena construită pe car maşinile care foloseau la crearea efectelor speciale, precum coborârea unui înger din cer.După prezentarea unei scene din Biblie, actorii dintr-un car coborau pentru a lăsa să vină următorul, pregătit pentru o altă scenă. Aceştia erau adesea meşteşugari locali care dădeau dovadă de îndemânare. Şi în zilele noastre, în întreaga lume au loc defilări de care decorate. În Brazilia, de exemplu, pentru Carnaval, care are loc cu aproximativ două luni înainte de Paşti, lumea defilează pe străzi cântând şi dansând. Japonezii sunt celebri pentru două tipuri de reprezentaţii teatrale, noh şi kabuki. Noh este un dans teatral serios, reprezentat pe o scenă de obicei goală. Apărut în secolul al XIV-lea şi interpretat iniţial de călugării templelor budiste, este în prezent jucat de actori profesionişti. Kabuki a apărut în secolul al XVII-lea, este mai puţin solicitant decât noh şi conţine dansuri, scene comice, lupte energice şi scenografii minunate.Stilul de interpretare al actorilor noh este solemn şi formal, mişcările le

EDUCAŢIE

Șoapte... Pag 15

formale, mişcările le sunt lente şi precise. Actorii care interpretează femei, tineri, bătrâni, animale, zei sau demoni poartă măşti. Cei fără mască joacă roluri de adulţi. În 1576, în timpul domniei reginei Elisabeta I, s-a construit la Londra un uriaş teatru de lemn, în formă circulară, astfel încât majoritatea spectatorilor să poată sta în jurul scenei. Unul dintre acestea, denumit Globe, a pus în scenă piesele lui William Shakespeare (1564 – 1616), autor de drame istorice, tragedii, comedii, opere în versuri şi sonete. Primele teatre acoperite au fost construite în Italia la sfârşitul secolului al XVI-lea. Astfel pentru prima dată se puteau folosi decoruri. Primele teatre acoperite erau cu pânza din spate şi cea laterală pictate, decorul fiind în jurul scenei. Teatre de acest tip există şi astăzi, dar majoritatea au decoruri ce se pot schimba la fiecare reprezentaţie. Teatrele construite mai recent au adesea mai multe scene, fapt ce permite reprezentarea mai multor spectacole în acelaşi timp. O clădire care cuprinde mai multe teatre se numeşte complex teatral. Bibliografie: Disney s Children Encyclopedia, 2008, Ed. De

Agostini Ltd.

Întocmit, Prof. Daniela Vermeşan

Masivul Rarău

Situat in "dulcea Bucovina", această formaţiune muntoasă ţi-a creat faima unui loc deosebit de pitoresc. Cu înalţime mod-estă (vf. Rarău - 1655 m), se ramifica prin culmi unduite "cetatea" stâncilor albe. Munţii Rarău reprezintă în sine un ecosis-tem diversificat, cu elemntele faunistice şi floristice ocrotite prin lege. Când spui Rarău, spui multe: legenda Pietrelor Doamnei, loc de recreere, loc de rugăciune. Este un loc perfect pentru cei ce vor să evadeze din cotidian. Pentru cei

apropiaţi de valorile spiritualităţii creştine ortodoxe, Rarăul ascunde o comoară: Mănăstirea Rarău, cu hramul,, Adormirea Maicii Domnului’’, unde se află Icoana Facătoare de Minuni a Maicii Domnului . În drumul ce duce din şoseaua naţională la platoul de pe vârful muntelui , se mai află alte doua aşezări monahale ,, Manastirea Sihăstria de pe Izvorul Alb’’ şi ,, Schitul Sfântul Ioan Iacob Corlăţeni din Pojo-rîta’’. Vârful muntelui Rarău are o altitudine de aproximativ 1655m. Dacă nu aţi vizitat minunatele locu-ri de pe Rarău , sper că v-am convins cu mica prezentare despre el . Grigorean Georgiana

cl. a VIII a

EDUCAŢIE

Nr 1 Page 16

Conversaţia 1. Nu monopolizaţi discuţia ! 2. Evitati să începeţi majoritatea frazelor cu "Eu" şi "Am... 3. Nu trageţi concluzii după fiecare afirmaţie a interlocutorilor dv. şi evitaţi generalizarile. 4. Vorbirea iute, "muşcarea" terminaţiilor, trăncăneala repetata, mo-notonă a aceleiasi idei, fie ea chiar genială, conversaţia tărăgănată, afectată - toate duc la rezultate sigure: * dacă sunteţi gazdă- oaspeţii se scuză şi vă părăsesc; * dacă sunteţi invitat- creaţi în jurul vostru un. vid; acest obicei repetat vă creează o faimă de neinvidiat; * dacă sunt nevoiţi să vă suporte- cu prima ocazie vă vor e Ocoliţi-le şi păziţi-vă de ele până nu le cu-noaşteţi sensul real. 6. Aveţi dreptate.. Cu toate acestea nu întrerupeţi vorbitorul. Cel în-trerupt pierde firul ideilor, se ener-vează. Aveti o părere contrară? Perfect! Stăpâniţi-vă şuvoiul ideilor şi cascada argumentelor până la sfârşitul frazei. Atunci expuneţi-vă părerea liniştit. 7. În timp ce-i vorbiţi interlocu-torului, priviţi-l în ochi, privirea în lături sau aiurea creează impresia de om nesincer sau distrat; 8. În formularea ideilor folosiţi-vă numai de arsenalul vocabularului; nu folosiţi ca auxiliare degetele, mâinile sau uneori chiar picioarele. 9. Nu vă aprindeţi în toiul discuţiei şi nu promiteţi lucruri pe care nu le puteţi îndeplini; veţi fi socotit un om uşuratic etc.; 10. Când eşti într-un contact de stabilire a unei relaţii noi, vorbeşte tu întâi, fiind însă atent să "prinzi" momentul de a-i da cuvântul celui-lalt: acesta este lucrul cel mai im-portant.

La masă 1. Nimeni nu pune mâna pe lingură şi nu serveşte înaintea gazdei. 2. Ia numai din ce eşti invitat să serveşti. 3. Nu insista cu privirea la vreun fel de mâncare ce nu ţi se oferă. 4. Nu căuta şi nu lua bucata cea mai mare.

5. Nu privi în farfuria nimănui. Dacă cineva a vărsat ceva din greşeală pe faţa de masă, nu băga în seamă, ci fă-te că nu vezi. 6. Cuţitul, dacă e folosit, îl vei mânui nu-mai cu mâna dreaptă, iar furculiţa doar cu stângă. 7. Stai cât mai aproape de masă, ca să nu cadă fir-mituri. Şezi pe tot scaunul, nu doar pe marginea lui. 8. Coatele nu se sprijină pe masă, ci stau cât mai strânse lânga corp. De marginea mesei se sprijnă doar încheieturile, aproape de farfu-rie. 9. Nu e îngăduit să te întinzi peste masă ca să te serveşti. Cere celui care este lânga platou sau lângă coşul de pâine şi el te va servi cu tot platoul, nu doar cu o felie. Vezi şi nu-ţi fă provizii, ia cel mult două felii de pâine. 10. Mănâncă fără să se audă plescăitul buzelor şi al limbii. Mâncatul zgomotos te descalifică. 11. Pâinea se serveşte cu mâna, niciodată cu furculiţa. 12. Nu te şterge la gură cu pâinea.

13. Degetele nu se bagă niciodată in farfu-rie ! 14. Se mănâncă tot din farfurie, fără a se lăsa nimic. Dar nu se face farfuria "lună" cu o bucata de pâine. 15. Nu se toarnă niciodată într-un pahar care nu este complet gol. .

La telefon 1. Este necuviincios a se telefona înainte de 10 dimineaţa, între orele 13-17 şi după ora 21, cu excepţia celor apropiaţi, cărora le cunoşti programul. 2. O convorbire convenţională nu trebuie să depăşească 5 minute. 3. Urmează obligatoriu treptele următoare: - Alo, familia...? (Aşteaptă comfirmarea). - La telefon este....(zi-ţi neapărat numele, nu formule de genul "un prieten" sau o altă formă evazivă). Şi continuă imediat: "Aş dori să vorbesc cu.." (numele celui solicitat). Urmează apoi cu "Deranjez cumva?" Dacă-ţi zice "Da", întreabă politicos când ai putea reveni, altfel, treci direct la subiect. Fii precis şi nu te întinde. Nu uita că timpul costă! Şi pe el şi pe tine. Şi unele persoane sunt atât de delicate, încât nu vor îndrăzni să te întrerupă. 4. Nu eşti dator să asculţi orice sau pe oricine. Scuză-te politicos, dar ferm, dupa care, înştiintându-l că trebuie să închizi telefonul, eşti liber să aşezi receptorul în furcă, chiar dacă celălalt nu a termi-nat.

Șoapte... Pag 17 PROIECT TEMATIC „ Veveriţa”

OBIECTIVE:

Cunoaşterea aspectului global al veveriţei pe baza perceperii părţilor componenete ale corpului, diferenţierea animalului viu de animalul împăiat, şi de animalul jucărie; Lărgirea orizontului de cunoştinţe cu date referitoare la locul în care trăieşte, foloasele şi pagubele pe care le aduce, precum şi modul de hrană al veveriţei; Să-şi formeze deprinderea de analiză în procesul de cunoaştere directă a veveriţei; Să-şi formeze atitudinea de grijă şi ocrotire faţă de animal, precum şi respectarea unor reguli de igienă în contactul direct cu animalul viu. Realizator, educatoare Morhan Elvira Grădiniţa nr.1 Pojorâta

REALIZAREA ÎN FAPT A PROIECTULUI Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează cunoştinţe prin contactul direct cu fenomenele din natura. Prin activităţile propuse în cadrul proiectului ,,ZILE DE IARNA’’ am urmărit să intensific interesul pentru cunoaştere a copilului de vârstă preşcolară pentru lumea înconjurătoare. Şi-au satisfacut curiozitatea aflând lucruri noi despre fenomene ale naturii. Pentru a realiza obiectivele propuse am organizat eficient spaţiul educaţional stimulând învăţarea prin descoperire şi docunemtare a copiilor. Aranjarea materialelor pe centre de inters a favorizat activitatea şi jocurile pe grupuri mici, copiii având posibilitatea de a aplica cunoştinţele asimilate anterior. Alegerea locului de joacă, a jocurilor, i-a determinat să fie independenţi şi să ia iniţiative, lucru care i-a motivat afectiv. În urma desfăşurării acestor activităţi, preşcolarii de la grupa mare-pregătitoare au venit cu sugestii: -să facem în curtea grădiniţei un patinoar; -o pârtie pentru săniuş pe dealul din apropierea grădiniţei. Materialele realizate în activităţile planificate au fost expuse în grădiniţă, în sala de grupă, fiind apreciate de părinţi ,colaboratori ai acestui proiect ,colegi din altă grupă şi şcolari. Pe parcursul derulării acestui proiect au fost fotografiate mometele mai deosebite ale activităţilor şi în final ele au fost prezentate copiilor şi părinţilor. Pozele vor fi aşezate într-un album. Consider că temele propuse au prezentat un deosebit interes pentru copii iar lucrările realizate vor rămâne mărturie pentru alte grupe de copii care vor relua acest proiect.

Realizator, educatoare Raia Rodica Grădiniţa nr.1 Pojorâta

EDUCAŢIE

Nr 1 Page 18

Pentru ca să fiţi sănătoşi, trebuie să respectaţi câteva

REGULI DE IGIENA IMPORTANTE:

Spălaţi-vă pe mâini: înainte de a mânca, de fiecare dată când folosiţi toaleta, când veniţi de la joacă sau de pe stradă, dimineaţa când vă treziţi şi seara înainte de culcare.

Aveţi grijă ca unghiile să fie întotdeauna tăiate scurt şi curate.

Spălaţi-vă părul cel puţin o data pe săptămână şi aveţi grijă ca el să fie întotdeau-na pieptănat.

Spălaţi-vă pe dinţi dimineaţa, seara şi după fiecare masă.

Spălaţi întotdeauna fructele şi legumele înainte de a le mânca.

Faceţi baie şi/sau duş în fiecare zi vara şi cel puţin de două ori pe săptămână iarna.

Aveţi grijă ca hainele pe care le purtaţi să fie întotdeauna curate şi periate.

Camera în care staţi trebuie să fie curată, bine aerisită, iar lucrurile trebuie păstrate în ordine.

Aveţi grijă să aveţi întotdeauna la voi ba-tista curată şi folosiţi-o de fiecare dată când tuşiţi, strănutaţi şi vă curge nasul.

Nu împrumutaţi niciodată altora piep-tenele, periuţa de dinţi, batista, prosopul, pe-riuţa de unghii, buretele. Aceste obiecte trebuie să fie numai ale voastre şi să le folosiţi numai voi.

Șoapte... Pag 19

Pace,Credintă ,Iubire,Speranţă

Patru lumânări ardeau încetişor ...Ambianţa era atât de plăcută, încât le puteai auzi vorbind. Prima a spus: -,,Eu sunt pacea "! Oricum ,nimeni nu mă mai poate păstra aprinsă. Cred că mă voi stinge ..." Flacăra s-a micşorat cu rapiditate şi s-a stins. A doua a spus : -Eu sunt credinţa! Dincolo de toate ,eu nu mai sunt folositoare, aşa că nu mai are nici un sens să mai stau aprinsă". Când a terminat de vorbit ,o adiere blândă a stins-o. Cu tristeţe, cea de a treia lumânare a spus la rândul său : -Eu sunt iubirea ! Nu mai am forţă să stau aprinsă. Oamenii mă dau de-o parte, şi nu-mi înţele importanţa .Ei uită chiar să -i iubească pe cei care le sunt aproape ." Şi fără să mai aştepte,s-a stins . Deodată,un copil intră în încăpere şi vede trei umânări stinse. -De ce nu ardeţi şi voi? Ar trebui să fiţi aprinse mereu! Spunând asta , copilul începu să plângă. Atunci, cea de-a patra lumânare, a spus către copil : -"Nu-ţi fie frică, câtă vreme eu mai ard, le putem aprinde şi pe celelalte. Eu sunt Speranţa! Cu ochii strălucitori, copilul luă lumânarea speranţei şi le aprinse pe celelalte lumânări. - Flacăra speranţei să ardă mereu în viaţa voastră şi astfel fiecare dintre noi trăim : Speraţa, Credinţa, Pacea şi Iubirea.

Gliga Delia cl a.VII –a B

SĂ FIM MAI BUNI

Rugăciuni… Dumnezeu din cer vegheaza Asupra noastra de-o veşnicie. Ne-ncetat parcă ne roagă Să-ţi păzim poruncile cu străşnicie. Duminica şi-n zi de sărbătoare Venim la biserică cu bucurie. Căci Iisus se pogoară pentru noi Să ne-asculte mulţumirea dar şi mâhnirea.

Costache Miruna-Teodora Clasa a V-a A

Totu-i trecător Totu-i trecător pe lume Între oameni totul piere. Chiar iubirea minunată Se transformă-n neplăcere. Totu-i trecător pe lume, Totu-i rău, zădărnicie. Doar iubirea Ta Iisuse Va rămâne-o veşnicie!

Cojocar Florin Constantin Clasa a VIII-a

Page 20 Trece timpul Timpurile încet trec, Multe-n lume se petrec. Iata iarna,iaraşi vine Şi se-aşterne pe coline. Ninge zile.ninge nopţi, Sarbatorile-s la toţi Si vom merge cu colinda La cine-i deschisa tinda. Hai cu toţi,cu voie bună Să-i urăm la gazda bună Sănatate şi mult spor Pentru anul viitor. Chiriliuc Vladuţ-Adrian Clasa a VI-a A

Poveste unui fulg de nea

E iarnă. Totul este alb,oricât ai încerca să mai zăreşti o pată de iarbă neveştejită nu vei reuşi. După multe zile de frig,ninsoare şi absenţa solară, în sfârşit mult aşteptatul soare îşi face simţită prezenţa. Dar,după un creştet de munte,se vede un nor alb şi pufos. În mijlocul norului, era înghesuită o picătură de apă, atât de mică, încât nu se distingea de restul picăturilor. Era foarte nerăbdătoare să se ducă la culcare măreţul soare şi, apoi din cauza frigului să se transforme în zăpadă. Fulgul de nea se numea Tweety şi în fiecare zi îşi sâcâia familia şi celelalte picături vecine spunând că nu mai suportă să stea închis în nor şi vrea să fie dus uşor de vânt peste toate locurile frumoase. Dar,după câteva zile, uşor, uşor, picăturile de apă cădeau şi se transformau în nea. În cele din urmă,Tweety a ajuns şi el să fie îngheţat,însă nu era nefericit, ci se bucura că putea atinge creştetul munţilor. Însă, zborul a fost prea scurt. Mititelul fulg de nea a coborât , a coborât şi a atins nasul unui copilaş. Dar nu s-a topit şi a tot zburat şi a tot zburat, iar în cele din urmă a atins pământul şi s-a alăturat celorlalţi fulgi. Era foarte fericit. Stătea aşezat lângă o casă frumos decorata pentru Crăciun. Prin fereastră se vedea un brad decorat cu luminiţe colorate şi sub el multe cadouri.

Tweety, fulgul de nea şi-a dorit şi a sperat mereu că va ajunge pe pământ lângă ceilalţi fulgi şi nu a renunţat. Aşa că nu trebuie sa renunţăm niciodată Raia Raluca clasa a VII –a A

În pragul sărbătorilor

Deschid fereastra şi întreg universul pare învelit într-o pătură argintie.Toată natura este adormită, din când în când auzindu-se câte un clinchet care mă face să tresar.

Ultima lună a fiecărui an e fără îndoială cea mai aşteptată, mai ales de către copii, doarece ea culminează sărbătoarea Crăciunului. Este pretutindeni în lume un adevărat spectacol de lumină, cu globuri şi becuri multicolore, cu brazi, case şi drumuri împodobite. Ai zice că ficare se străduieşte să aducă un plus acestei „întreceri”.

Când vine vremea să scoatem bradul din casă şi să aşezăm podoabele lui, simţeam o adâncă părere de rău. De am putea păstra mereu această bucurie a Crăciunului şi să nu ne întristăm la trecerea zilelor de sărbătoare! Dar oare nu există un Crăciun veşnic?

Ziua minunată şi sfântă în care îngerii şi oamenii se veselesc şi cântă împreună, ziua luminoasă în care cerul se uneşte cu pământul şi tristeţea moare, a sosit. Colindăm la toate vârstele atât rudele, prietenii, cunoscuţii, cât şi necunoscuţii, aducând

bucurie în sufletele gazdelor atât de primitoare, căci S-a născut

Mesia. Şi eu stăteam pe canapea, lângă

focul ce împrăştia căldură, privind motanul care dădea câte o lăbuţă globurilor, dar în acelaşi timp ascultam colinde duioase

Tot în Ajunul Crăciunului soseşte şi Moş Crăciun. Un bătrân cu barbă albă şi chip cald lasă cadourile sub brad dându-i fericire Naşterii.

Dcă suntem creştini adevăraţi, îmbrăcăm straiul de sărbătoare şi pornim către biserică, deoarece numai unindu-ne cu Hristos putem simţi adevăratele comori ale spiritului Crăciunului.

Revelionul a condus spre noul an , cu bucurie sufletească, sănătate şi numai bine. El a fost cel care a lăsat să se simtă frumuseţea sărbătorilor de iarnă, în compania artificiilor şi a unui pahar de şampanie!

Jucan Diana

Clasa a-VII-a A

CREAŢII

Șoapte... Pag 21 CHESTIONAR

Chestionar / Întrebări: Cum te numeşti? Câţi ani ai? În ce clasă eşti? Ce părere ai despre sistemul de

învăţământ, despre şcoală în general?

Crezi că eşti matur pentru vârsta pe care o ai? Ce înseamnă a fi matur pentru tine?

Prin intermediul revistei am vrea să atragem atenţia asupra pericolului pe care îl reprezintă fumatul pentru sănătăte . Ce

părere ai despre acest lucru? Ai vreo materie preferată? Care ar fi

aceasta? De ce? Ai vreun sport preferat? Care ar fi

acesta? De ce? Ce vrei să devii în viaţă? Ce părere ai despre revista ce va

apărea? Doreşti să adresezi câteva cuvinte vreunei persoane prin intermediul revistei?

Răspunsuri:

Zaharia Dora Cipriana. 11 ani. Clasa a V-a A. Bunişoară. Nu. Mai multă responsabilitate. Nu este sănătos. Da. Desen. Pentru că-mi place. Nu. Veterinar. Nu.

Costache Miruna Teodora 10 ani. a V-a A. Bună. Nu. Mai multă

responsabilitate. Nu este bine. Da. Geografia. Învăţ multe

lucruri. Da, fotbalul.

Nu m-am hotărât. Grozavă. Nu.

Herman Mădălina – Ioana.

11 ani. a V-a A. Bună. Nu. Să fii responsabilă. Nu-i bine. Da. Educaţie

tehnologică. Nu. Sportivă. Bună. Nu.

Ursz Ana Maria. 11 ani. a V –a A. Bună. Nu. Responsabilităţi

mai mari. Nu e un lucru

plăcut. Da. Geografia.

Pentru că e interesantă.

Baschet. Cântăreaţă. Bună. Da. Îi

mulţumesc Marinelei pentru ajutorul acordat.

Balan Elena Teodora. 11 ani. a V-a A. Bună. Aşa şi aşa. Multe responsabilităţi. Consider că e un lucru neplăcut. Da. Geografia. Îmi place. Da. Fotbalul. E mişto. Actriţă. Bună.

Hadbavnic Marinela. 11 ani. a V-a A. Bună. Nu. Reprezintă o greutate. Nu este bine. Da. Limba română. Că-i drăguţă

profa. Nu. Doctor. Super. Nu.

Canişag Mihaela. 14 ani. a VII –a A. Îmi face plşcere să învăţ. Da. A avea mai multe

informaţii. Nu este un lucru bun. Da. Limba română. Nu. Educatoare. Bună. Nu.

Bedrule Irina. 12 ani. a VI –a B. Bună. Nu. Nu-i sănătos. Da. Geografia. E simplă. Da. Baschet. Îmi place. Nu m-am hotărît. Sper să fie interesantă.

Nu.

Străjeriu Alexandra. 13 ani. a VII –a B. Şcoala este necesară fiecărui copil

care vrea să ajungă cineva. Deocamdată nu. A fi matură ţndeamnă

să poţi lua anumite decizii, să fi trecut prin multe lucruri.

Nu este sănătos. Limba română. Pentru că mi se pare

mai uşoară decât alte materii. Schi – fond. Notar. Prin revista ce va apărea descoperim

talentele copiilor.

Gliga Delia. 13 ani. AaVII-a B. Învăţământul este necesar pentru

devenirea unui copil. Nu. A putea lua anumite decizii

în anumite cazuri, situaţii, a te descurca mai bine.

Fumatul nu e sănătos, însă unii dintre noi au impresia că anturajul în care se află îi obligă să fumeze.

Geografia, limba română. Le învăţ mai uşor şi mă bazez pe aceste materii ţn viitor.

Nu. Îmi plac toate dar nu le practic decât la cursurile de educaţie fizică.

Avocat. Ar putea fi necesară pentru că

oferă informaţii. Nu.

Jucan Diana. 13 ani. a VII –a A. Este util, de viitor. Da. A şti să te comporţi cum

trebuie şi cu cei mici, şi cu cei

Nr 1 Page 22

Da. A şti să te comporţi cum trebuie şi cu cei mici, şi cu cei mari.

Fumatul nu te ajută cu nimic, ci dimpotrivă îţi pune viaţa în pericol.

Da. Limba română pentru că-mi formează personalitatea.

Da. Plimbările cu bicicleta, cu rolele. Mă descarcă de energia negativă.

Aş vrea să urmez actoria. Sper să fie pe placul tuturor pentru

că a fost realizată cu mult suflet. Da: Nu distrugeţi natura!

Facas Adelina. 13 ani. a VII-a A. Este esnţial pentru integrarea în

societate. Da. A şti să te comporţi, a fi la fel

de politicos cu toată lumea, indiferent de vârstă.

Fumatul este moarte sigură. Da. Limba română. Simt că am

talent în acest domeniu ( îmi place să compun poezii, să alcătuiesc descrieri).

Da. Plimbările în natură pentru a admira peisajul.

Avocat. Cred că toţi se vor regăsi în

articolele din revistă. Da. Succes tuturor elevilor!

Raia Raluca. 13 ani. a VII -a A. Şcoala este un mediu în care ne putem

dezvolta şi ne putem forma pentru viaţă.

În unele situaţii. A respecta şi a te conforma unor reguli.

Fumatul este un drog care îţi poate curma viaţa.

Limba română fiindcă nu înţeleg matematica şi atunci aprofundez limba română.

Schiatul, pentru că respir aer curat şi-n acelaşi timp mă şi distrez.

Arhitect. Sper să fie reprezentativă pentru

şcoala noastră. Spor la învăţătură tuturor colegilor din şcoală!

Moisii Cristian. 13 ani. a VII-a A. Este calea de urmat pentru a ne

asigura un viitor mai bun.

Nu cred. A te comporta frumos. Fumatul strică sănătatea. Educaţia fizică, deoarece îmi

place să fac sport. Plimbările cu bicicleta, pentru că

mă relaxează. Nu m-am hotărît. E o idee interesantă. Nu.

Niga Oto Vasilică. 11 ani. a V –a A. Bună. Da. O greutate mare. – Da. Desenul pentru că-mi

place. Da. Fotbal. Poliţist. Frumoasă. Nu

TOAMNA

Pe străduţa mea în sat Florile au îngheţat.

Iarba din livezi e sură, Oile s-au adunat în turmă.

Ciobanii coboară-n sate De pe crestele- ngheţate. Lasă-n urma lor păşunea Să se-aşeze pe ea bruma.

Iar mai jos printre coline

Pădurea verde începe să suspine Frunzele încep să cadă Aducând prima zăpadă.

Totul în jur s-a întristat Chiar şi cerul înstelat

Priveşte-n jos către pământ Plângând uşor şi tot oftând.

PUFUL DE PĂPĂDIE

De- abia s-au topit zăpezele, Şi-n toate livezile, Au ieşit peste o mie Florile de păpădie. Cu bumbi galbeni, coloraţi, Fulguşori catifelaţi. Roiuri de albine-adună, Pentru -a face miere bună. După ce s-au săturet De hăinuţa lor gălbuie, Florile s-au transformat În pufi albi de păpădie. Vântul începe lin să sufle, Fulgi-n sus încep să urce. Încurcaţi de rămurele, Îşi croiesc drumul alene. Toţi copiii fug să-i prindă, Dar ei sus se-nalţă-n nori. Bucurie mare-n tindă! Un copilaş a prins doi pufişori. Străjeriu Alexandra cl. a VII-a B Clasa a-VII-a B

Șoapte... Pag 23 CREAŢII

Toamna este anotimpul melancoliei şi al singurătăţii. Ea vine repede din vârful unui deal, cu trena ei lungă formată din mii de frunze moarte surii şi roşiatice şi apoi pleacă să cutremure tot pământul cu bunul său prieten, vântul, ce aduce nori de culoare plumburie şi pustietate pe cărările domoale de mult părăsite de rândunele, păsări călătoare, dar şi de oamenii care odată umpleau cărarea strâmtă. Frunzele cad la fel cum peste filele unei cărţi citite, a trecut cuvânt cu cuvânt, rând cu rând, iar copacii rămân pustiiţi, fără podoaba lor verde ce odată era deasă. Rândunelele se duc din calea frigului în ţări în care acesta încă nu a pătruns,iar bruma se aşază cu vălul ei alb şi friguros peste iarbă ca o nea nemiloasă, semn că a mai trecut un an peste viaţa omului şi melancolia s-a aşternut. Până şi stâlpul din faţa casei e trist, fiindcă florile agăţătoare sunt ofilite şi nu mai pot să-i ţină de cald cum o făceau odată. Sălciile mari şi stufoase de pe malul lacului se unduiesc în bătaia vântului, parcă cerând adăpost. Tot şi toate cer

de la necruţătoarea toamnă încă o haină groasă pentru a nu le fi frig. Se aud doar ciorile croncănitoare care vestesc că nu după mult timp va sosi şi iarna şi mai friguroasă şi necruţătoare cu natura decât toamna. Se aude parcă pe un câmp un greieraş cu glasu-i răguşit şi îngheţat spunând: „Cri, cri, cri Toamnă gri, Nu credeam c-o să mai vii…!”

TOAMNA-anotimpul melancoliei

Raia Raluca Maria clasa a VII– a A

Botişor adulmecă zăpăda

Toamna şi-a luat hainele ei maronii, stropii de ploaie şi biluţele cristaline de la roua de dimineaţă şi a trecut crestele munţilor lăsând loc stratului de zăpadă albă şi pufoasă de nea. Încă de la primii fulgi de nea căzuţi pe pământul reavăn, Botişor adulmecă din ţarcul din grădină, răcoare fulgilor de nea. Nel-iniştea căţelului îmi face cunoscută imediat prezenţa norilor ce vin grăbiţi de pe vârful munţilor. Intru în casă şi mă îmbrac mai gros, îmi iau mănuşi, căciulă şi fular, şi ies grăbită în curte. Botişor sare cu lăbuţele pe gardul din plasă, scheunând încet, parcă cerându-mi să-i dau drumul prin curte. Mă îndrept spre cuşca lui şi-l eliberez . Bucuros, îmi sare la piept drept răsplată că i-am gândul, apoi începe a alerga în jurul meu. Grăbită, îi deschid poarta de la livadă şi încep sălerg cu el pe platoul din capăt. Ajunşi sus, Botişor sare bucuros printer fulgii de nea care începuseră să zboare prin aer. Adulmecă fiecare fulg apoi vine bucuros către mine, dându-se de-a valma prin zapada prospăt aşezată pe pământ. Eu însămi, bucuroasă de zapada căzută peste pământ, iau sania şă urc din nou dealul din livadă. Îmi fac vânt, iar jucăuşul de căţel fuge odată cu mine. Când sania s-a oprit din lunecuş, Botişor apucă sfoara şi bucuros începe să tragă sania la deal. Îl ajut voioasă să ducă sania pe pârtie. Când vreau din nous ă-mi du drumul la vale, hoţomanul îmi înşfacă căciula din cap şi fuge cu ea prin livadă. Îl strig să lase căciula, iar el, de parcă-mi pricepe cerinţa, o lasă jos. Apoi , deodată, îmi ia iarăşi căciula cu botul şi o duce în vale, fîcând cu lăbuţele loc în zăpadă, ascuntându-mi-o. eu caut căciula şi pentru că n-o găsesc, îl pedepsesc închinzându-l în ţarc. A doua zi când îi dau drumul, hoţomanul se duce drept spre locul în care mi-a ascuns căciula şi , găsind-o, mi-o aduce. Drept mulţumire, îi mângâi drăgăstos pe căpşorul lui catifelat iar el, bucuros şi ascultător, se aşază pe zăpadă aşteptând alte mângâieri.

Străjeriu Andreea Clasa a VII-a B

O reţetă Am o pungă de făină Şi o sticlă de ulei, Un pachet de margarină, Ca să fac cozonăcei. Eu pun drojdie şi ouă, Iar acum vă spun vouă: Le-amestec în castron nou Şi apoi mai pun un ou. Le-amestec s-ameţească

Şi apoi le pun să crească. Mama în cuptor să-i pună, Când sunt copţi, zic: Poftă bună!

Hadbavnic Marinela Clasa a V-a A

Nr 1 Page 24

Ajunul Crăciunului E Ajunul Crăciunului.Gerul cumplit scârţâie zăpada şi o face mai strălucitoare în lumina lunii.Se aud glasuri de copii.Vin colindătorii! Părinţii aşteaptă cu nerăbdare sosirea lor.Masa e încărcată. Cozonaci cu mirosul lor îmbietor,colaci împletiţi şi friptura tradiţională te încântă şi în acelaşi timp te ademenesc. Glasuri cristaline se aud în curte.

Colindătorii îmbrăcaţi în costume populare cu mâinile şi nasurile îngheţate anunţă Naşterea lui Iisus. Toată liniştea, lumina şi strălucirea cerului coborâseră pe pământ la auzul colindătorilor. Toţi ascultau vrăjiţi. Apoi, fiecare colindător îşi primeşte darurile şi pleacă mai departe la celelalte case pentru a vesti Naşterea Domnului. Târziu, în noapte, colindătorii se despart şi se îndreaptă fiecare spre casa lui , pentru a-şi primi darurile ce le-au fost lăsate de Moş Crăciun sub brad.

Ţăran Ioana

cl.a VI-a A

Poveste de coşmar Odată, o fetiţă era extrem de supărată că nu are ce ar vrea. Mama şi tata se străduiau, desigur, să nu-i lipsească nimic. Asortată de sus până jos, arăta întodeauna atât de frumos! Ba, aş spune că niciodată la fel, la câte hăinuţe avea în dulapul ei mititel. Diverse jucării stăteau cuminţi, aranjate la locul lor, sub rafturile înţesate de cărţi dintr-un alt dulăpior. Dar ea vroia acum mai mult decât îi era necesar. Ţinea neapărat să îşi transforme odăiţa într-un bazar. O, cât admira ceea ce nu avea! Aşa că se hotărî: va fura! Numai că, înainte de a trece la

fapta ruşinoasă despre care v-am zis, fetiţa avu un vis: Visă că se dădu jos din pat şi că îşi alcătui rapid o listă cu tot ce avea de furat. Apoi, pentru că îşi aduse aminte de un proverb nou auzit, desenă pe hârtie, ca să îl verifice, şi un ou. Pentru orice eventualitate, măsură distanţa de la nas până la grindă şi se privi cu un aer mirat până în străfundul sufletului său vinovat. Nu mai trebuia decât să se îmbrace într-un costum de hoţ, să-şi stabilească Mollul de unde va fura şi, pentru prima oară în viaţă, să aibă grijă să tacă din gură. Primul lucru pe care l-a furat a fost, însă, din nefericire, un ou expirat, despre care nu avea habar că i se va sparge în buzunar. De unde să ştie?- cel mai greu miros de hoţie. Pe urmă, a dat iama în jucării şi păpuşi, repezindu-se, de parcă cineva i-ar fi prezis, la cea mai mare bovină de pluş. Dar nu a reuşit să o ducă, ce păcat, decât până la casele de marcat. Acolo, pentru că nu avea

bani, a luat –o în primire un poliţist, ce i-a spus doar atât, că o copilă care fură e spectacolul cel mai trist şi i-a dăruit două cătuşe de plastic, să se joace cu ele, ca nu cumva să treacă la fapte mai rele. Astfel că nu mai putu să verifice proverbul:” cine fură azi un ou, mâine va fura un bou”.

Herman Mădălina Cl. a V-a A

Iarna Este iarnă.A nins cu fulgi mari şi pufoşi.

Zăpada s-a aşternut peste sat. Geamurile caselor sunt împodobite cu flori de gheaţă argintie. Bradul cel falnic, încărcat cu globuri colorate, lumânărele, steluţe şi ghirlande de toate culorile. La marginea satului este zarvă mare. Copiii sunt pregătiţi pentru a face un om de zăpadă. Ei ridică bulgării unul peste altul. Îi aşează pe cap o cratiţă în loc de căciulă. Chipul omului de zăpadă se înveseleşte cu ochii din tăciuni şi nasul dintr-un morcov .Câţiva copii se apropie chiuind de omul de zăpadă.În jurul lui se încinse joaca. Timpul zboară ca gândul iar înserarea se lasă peste sat.Copiii se despart cu greu de prietenul lor. Ungureanu Georgeta cl.a-VI-a A Gânduri

Ce s-aude? Unde? Când N-i nimic,doar al meu gând Sute de idei n-au loc, Mă zăpăcesc de tot. Staţi aşa! Vă iau pe rând, Nu vă repeziţi ţipând ! Aşteptaţi să iau stiloul, Să vă scriu oful şi dorul. Una zice că ar vrea Să o transform in lalea. -Nu se poate!zice una mai în spate! Tu vrei să fii lalea,eu viorea, Ce-o să zică toată lumea? Staţi un pic, zice creionul. Voi sunteţi cu milionul!

Dar eu singur n-am să pot, Să vă-ndeplinesc vreun moft. Cioc!cioc!cioc! s-aude iar, Ce vreţi? Întreb în zadar. Zâmbesc mult,ascult şi scriu Ele-mi şoşotesc hazliu! Străjeriu Alexandra cl.a-VII-a B

Ştiaţi că:

Amorphophallus titanum este floarea cea mai mare din lume. Măsoară2,5 metri înălţime şi cântăreşte 75 kg. Provine din grădinile Sumatrei. Doar femela ţânţar înţeapă, pentru că sângele oamenilor este un izvor de proteine .iar cu acestea ele îşi pot ceşte puii. Masculii se mulţumesc cu nectarul din plante şi alte substaţe zaharoase. Căpşuna nu este fructul plantei care o produce, ci a unei părţi modificate a,tulpinei. Muştele au peste 15.000 de papile gustative începând chiar de la picioare. Bufniţa îşi poate răsuci capul la 360 grade. Balena are mai mult de 4.500 de dinţi şi peştele pisică are 9.280 de dinţi. O cămilă poate să bea 125 litri de apă în doar 10 minute. Elefanţii pot comunica între ei la o distanţă de peste 18 km prin sunete. Ochiul struţului este mai mare decât creierul său.

Galaxiile călătoresc în spaţiu şi câteodată se ciocnesc, galaxiile mai mici dispărând. Galaxia din Andromeda se îndreptă spre galaxia noastră.

Dacă ştii culoarea unei stele, poţi afla temperatura ei. Merele, nu cofeina(cafeaua), sunt mai eficiente să ne trezească dimineaţa. Un studiu asupra 200.000 de struţi , timp de mai bine de 80 de ani, nu arată în niciun caz, că

s-ar fi văzut vreun struţ ascuns cu capul în nisip. Floarea cea mai aromată este

email:scoalapojorata@yahoo.com Str. Principală

GHICITORI

În pământ în cuiburi cresc Mie-mi place să– i prăjesc.

Haina-i e de supărare: Mov, închisă la cu-loare. Dar zacuscă, musaca, Nu poţi face fără ea.

Înfoiată fustă poartă. Bună-i crudă şi mu-rată.

Ca portocala-i colorat, În vitamina A bogat. Culese de Herman Mădălina, Clasa a V-a A