REVISTA - rcoa.eu nr8 Ro.pdf · alocuiunea doamnei ratsela tsakani auditor general adjunct al...

REVISTACUR

’

ŢII DE CONTURI A ROMÂNIEI

ROMANIAN COURT OF ACCOUNTS

JOURNAL

Revistă bilingvă

Nr. 8

2014

CUPRINSPagina

3

11

29

25

CUVÂNT ÎNAINTE

4

22

27

61 SINTEZA REVISTEI INTOSAI, EDI�IA IULIE 2014Dragoș BUDULAC Serviciul Rela�ii Externe și Protocol Șef serviciuLiliana � Serviciul Rela�ii Externe și Protocol Consilier

, ,MUSTA Ă, ,

SCURT ISTORICALCUR�II DE CONTURIAROMÂNIEI

1864 2014

ALOCU�IUNEA DOMNULUI , PREȘEDINTELE CUR�II DE CONTURI AROMÂNIEI, LA ANIVERSAREA A 150 DE ANI DE LA ÎNFIIN�AREA CUR�II DE CONTURI AROMÂNIEI

ALOCU�IUNEA DOMNULUI , PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

ALOCU�IUNEADOMNULUI CRISTIAN SORIN DUMITRESCU, VICEPREȘEDINTEALSENATULU

ALOCU�IUNEADOMNULUI VALERIU ZGONEA CAMEREI

ALOCU�IUNEADOMNULUI VICTOR PONTA, PRIMUL-MINISTRUALROMÂNIEI

ALOCU�IUNEA

ALOCU�IUNEA DOMNULUI GUILHERME D'OLIVEIRA MARTINS, PREȘEDINTELE CUR�II DECONTURI A PORTUGALIEI ȘI PREȘEDINTELE EUROSA

ALOCU�IUNEA DOMNULOPENE

ALOCU�IUNEA DOMNULUI SERAFIM URECHEAN, PREȘEDINTELE CUR�II DE CONTURI AREPUBLICII MOLDOVA

ALOCU�IUNEA DOMNULUI JOAO AUGUSTO RIBEIRO NARDES,

ALOCU�IUNEA DOMNULUI A SLOVENIEI

ALOCU�IUNEA DOAMNEI RATSELA TSAKANI AUDITOR GENERAL ADJUNCT AL AFRICIIDE SUD

ALOCU�IUNEA DOMNULUI FELIPE GARCIA ORTIZ CONSILIER I PRE EDINTE AL SEC IEIJURISDIC IONALE DIN CADRULCUR II DE CONTURIASPANIEI

ALOCU�IUNEADOMNULUI JOZEF BECKERS, MEMBRUALCUR

–

NICOLAE VĂCĂROIU

TRAIAN BĂSESCU

I

, PREŞEDINTELE DEPUTAŢILOR

DR. JOSEF MOSER, PREŞEDINTELE CURŢII DE AUDIT A AUSTRIEI ŞISECRETAR GENERALAL INTOSAI

I

UI VITOR CALDEIRA, PREŞEDINTELE CURŢII DE CONTURIEUR

PREŞEDINTELE CURŢIIFEDERALE DE AUDIT A BRAZILIEI

TOMAŽ VESEL, PREŞEDINTELE CURŢII DE CONTURI

,

– Ş Ş ŢŢ Ţ

ŢII DE CONTURIABELGIEI

31

40

37

44

47

50

52

54

58

CUVÂNT ÎNAINTE

Stima�i cititori,

Prezentulde la înfiin�area

Cur�ii de Conturi a României, fiind ilustrat cufotografii realizate cu ocazia ceremoniilor decelebrare a acestui evenim

06 iunie a.c., la PalatulParlamentului, în prezen�

ne-aonorat.

o

elorlaltorinstitu�ii similare din Europa și din lume.

predecesorilor mei, domnilor Președin�i aiCur�ii de Conturi Ioan Bogdan (1993-1999), Ioan Condor (1999-2002) și Dan DrosuȘaguna (2002-2008), precum și vicepreședin�ilor, șefilor de sec�ii

Creșterea Cur�ii de Conturi, de la an la an,ecum și

în rapoartele speciale pe domenii.Pe plan interna�ional, Curtea de Conturi a participat activ la ac�iunile privind

schimbul,

, ceea ce a condus la aCur�ii de Conturi a României, la perfec�ionarea procedurilor și metodelor proprii deaudit și, în același timp, la creșterea profesionalismului auditorilor noștri publiciexterni.

și în viitor

număr al Revistei noastre este dedicatexclusiv Jubileului de 150 de ani

ent aniversar de excep�ie,desfășurate în data de

a unor distinși oaspe�i din�ară și din străinătate, a căror participare

Manifestând o preocupare permanentă pentrucons lidarea capacită�ii institu�ionale a Cur�ii de Conturi, centrată pe asigurareaunei intense și continue perfec�ionări a pregătirii profesionale a auditorilor publiciexterni, activitatea Cur�ii de Conturi se situează practic la nivelul c

Pentru aceasta doresc să mul�umesc

, consilierilor deconturi, dar și personalului de specialitate, pentru buna activitate desfășurată înaceastă perioadă.

calită�ii activită�ii se regăsește înrapoartele publice anuale, în rapoartele privind finan�ele publice locale, pr

de cunoștin�e și experien�ă specializată, promovate de INTOSAI șiEUROSAI, în scopul îmbunătă�irii gestiunii financiare a bunei guvernări și asprijinului reciproc dezvoltarea capacită�ii institu�ionale

Îmi exprim convingerea în capacitatea Cur�ii de Conturi a României de a facefa�ă exigen�elor societă�ii românești și provocărilor secolului al XXI-lea.

NICOLAE VĂCĂROIU

d aPreședintele

Cur�ii e Conturi României

03

1. Context istoric

Compturi

și func

2. 24 ianuarie 1864 – Legea pentru înfiinţareaCurţei de

3. Constituţia României din 1 iulie 1866

4. 25 ianuarie 1895 – a fost aprobată Noua legede organizare ţionare a Curţii deConturi, care prevedea:

24 ianuarie 1859 – Unirea PrincipatelorRomâne sau ( fiindce de la 1918).

Cuza și de alegerea sa cadomnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în

În anul 1862, cu ajutorul unioniștilor, AlexandruIoan Cuza

Domnia lui Alexa

domnitorul Alexandru Ioan Cuzala data de 24 ianuarie 1864.

Conun procuror, un substitut, 8

referendari, un grefier și personalul cancelariei.Controlul

financiar ulterior;și era

inamovibil, fiind asimilat cu personalul de

Compturi.”

Compturi.”

erendari, unprocuror, un substitut.

inamovibili, se numesc prinDecret regal la recomandarea

consilieri.”„Art. 25 – Înalta Cur

ș

„ ”. Deasemenea, legea enumera

Duconsilierul raportor

prezenta raportul elaborat de referendar, apoifiecare consilier vota. Președintele era cel careprezenta

Referitor la, Curtea nu prezenta decizii, ci

. În cazul acestor administratori sauordonatori (miniștri), Curtea

aUnirea este strâns legată de personalitatea luiAlexandru Ioan

ŢaraRomânească.

a unificat Parlamentul și Guvernul,realizând unirea politică.

ndru Ioan Cuza, deși scurtă(1859-1866), a fost perioada de maximădezvoltare a României moderne.

Legea a fost inspirată de legislaţia franceză (subaspectul organizării și funcţionării controluluifinanciar) și de cea belgiană (sub aspectuldesemnării conducerii Curţii). Ea a fost votată înAdunarea Electivă la 8/20 ianuarie 1864 șipromulgată de

Componenţa Înaltei Curţi de turi: președinte,8 judecători,

Secţiunile Înaltei Curţi de Conturi:Secţia jurisdicţională.

Personalul Curţii avea independenţăla

Înalta Curte de Casaţie.

„Art. 116 – Pentru toată România este o singurăCurte de

„Art. 1 – Pentru toată România este o singurăÎnaltă Curte de„Art 1.1 – Curtea de Compturi ia rând imediatdupă Curtea de Casaţie și se bucură de aceleașiprerogative.”Componenţa: 6 consilieri, 24 de ref

„Art. 4 – Președintele și consilierii Curţii deCompturi sunt

MinistruluiFinanţelor. Președintele Curţii se numește dintre

te de Compturi areatribuţiuni judecătorești i atribuţiuni decontrol.”Legea stabilea situaţiile în care Înalta Curte deConturi

îi pe agenţii supușijurisdicţiunii Curţii.

pă raportulprocurorului (parchetului),

. Dacă era în ordine, se dădeadescărcarea. Dacă nu, contribuabilul trebuia săplătească paguba în 3 luni de la primirea deciziei.Deciziile Curţii erau executate de agenţii fiscali.

. Dacă în cauză era un ministru,declaraţiunea se înainta de ministrul de finanţespre dezbatere la Camera Deputaţilor. Controlulpreventiv al Înaltei Curţi de Conturi nu a fostaprobat.

Mica Unire Marea Unire

cerceta, judeca și decidea

diciziunea

Cum se judecau conturile.

verificarea conturilor deadministraţiunedeclaraţiuni

denunţa faptulGuvernului

SCURT ISTORIC AL CUR�II DE CONTURI A ROMÂNIEI1864 2014-

1864 2014-

Curtea de Conturia României

1864 2014-


04

5. Constituţia României din

7. 29 iulie 1929 – Legea privind reorganizareaÎnaltei Curţi

-

Marii Adunări Naţionalea Republicii Populare

desfiinţareaÎnaltei Curţi de Conturi

anul 1923

6.Anul 1929 – Cadrul legislativ

de Conturi

8. Perioada 1931 1933 (în timpul domnieiRegelui Carol al II-lea)

9. 30 noiembrie 1948 – Decretul nr. 352al Prezidiului

Române pentruorganizarea controlului financiar și

Art. 115 și 116 atribuie Curţii de Conturi controlulpreventiv și

iar regularizareasocotelilor trebuia prezentată Adunării Deputaţilor,cel mai târziu în termen de doi ani d încheiereafiecărui exerciţiu.

Partidul Naţional-Ţărănesc a venit cu un pachetlegislativ în

Sporirea semnificativă a personalului Înaltei Curţide Conturi: președinţi desecţie; 3 procuroride secţie;

un numărde consilieri pentru controlul preventiv.

eventiv pe lângăministere și administraţiile publice autonome.

președinte al Înaltei Curţi de Conturi.Introducerea controlului suprem al inventaruluiadministraţiilor

Au fost aduse mai multe amendamente la legeaÎnaltei CurţiS-au manifestat ingerinţe ale factorului politic înactivitatea Înaltei Curţi de Conturi.Afost mărit numărul personalului.S-a creat, pe lângă Înalta Curte de Conturi, unConsiliu Superior alcătuit din:

președinţi de secţie (5), consilieride conturi și consilieri delegaţi de la Ministerul deFinanţe (2).Scopul Consiliului Superior a fost schimbareaconducerii şi

dintre consilieri urma săîndeplinească funcţia de intendent general șiprovenea de la MinisterulApărării Naţionale.

A fost înfiinţată în cadrul Ministerului FinanţelorDirecţia de

instituţiile publice, întreprinderile șiadministraţiile locale.

organizarea Înaltei Curţi de Conturi, cumodificările ulterioare.

Dincolo de dificultăţi, în cele 8 decenii deexistenţă, Înalta Curte de Conturi a acumulatun însemnat capital instituţional, precum şicompetenţe și practici bine puse la punct și adobândit capacitatea de a-şi dovedi utilitatea socialăîn condiţiile unui context favorabil de funcţionare.Regimul comunist a considerat că existenţa uneiinstituţii

incompatibilă cu sistemulpolitic și instituţional de inspiraţie vieticăinstaurat în Republica Populară Română.

pe cel de gestiune ale tuturorcheltuielilor și veniturilor statului,

e la

domeniul financiar-administrativ careincludea:

un prim-președinte; 48 consilieri; un procuror general;

58 de referendari (4 referendari șefi, 24 dereferendari și 30 de referendari stagiari);

Introducerea controlului pr

Numirea lui GheorgheAlesseanu (9 februarie 1930)ca

statului (inventarul general alpatrimoniului).

de Conturi din 1929.

prim-președinte,procuror general,

efectuarea de numiri pentru cei careserveau puterea. Unul

Control Financiar.A fost organizat controlul financiar intern în toateministerele,

Prin art. 7 s-a abrogat Legea din 29 iulie 1929privind

principial independente, precum ÎnaltaCurte de Conturi, era

so

Legea stabilizării monetare;

comerciale, a întreprinderilor și avuţiilor publice;Legea privind organizarea

administrativă a RomânieLegea asupra

contabilităţii publice și asupra controluluiLegea privind

organizarea și funcţionarea Înaltei Curţi de

Legeapentru organizarea și administrarea, pe baze

Legea minelor;i (în dezbatere); Legea

pentru reorganizarea ministerelor;

bugetului și patrimoniului public;

Conturi.

Notă:Deschiderea dunA ării Elective

(primul parlament al României) 1860

05

Scurt istoric al Cur�ii de Conturi a României 1864–2014,

10. 28 martie 1973 – Înfiinţarea CurţiiSuperioare de

11. 22 decembrie 1989 – Încetarea activităţiiCurţii

12. 21 decembrie 1991 – Constituţia RomânieiControl Financiar

Superioare de Control Financiar

Legea nr. 2 din 28 martie 1973 – se înfiinţeazăCurtea Superioară de Control Financiar, ca organ alConsiliului de Stat.Atribuţiile de control ale Ministerului de Finanţe aufost preluate de Curte, fiind extinse și asupraorganizaţiilor cooperatiste și obștești, înceea ce priveşte îndeplinirea de către acestea aobligaţiilor prevăzute în bugetul de stat, utilizarea

judeca șihotăra cu privire la plata de despăgubiri ori amenzi,precum şi

Președintele Curţii Superioare de Control FinanciarGheorghe (Gogu) Rădulescu.

Curtea Superioară de Control Financiar era condusăde un Consiliu de Conducere deliberativ, ale căruiședinţe ordinareCurtea nu efectua controlul anual asupra conturilorde execuţie ilanţurilor contabile aleordonatorilor de credite, nu avea atribuţia de a leacorda descărcarea de gestiune.Curtea Superioară de Control Financiar era membrăa

preambulul său: „Consiliul de Stat i instituţiile saleîși încetează activitatea”, în consecinţă şi CurteaSuperioară de Control Financiar.Atribuţiile Curţii

trecute parţial la Corpul de control al prim-ministrului.

adoptă (încadrul Adunării Constituante) ConstituţiaRomâniei, aprobată prin

La art. 139, Constituţia prevedea:„Alin. 1 – Curtea de Conturi exercită

administrare și deîntrebuinţare a

În condiţiile legii, Curteaexercită și atribuţii jurisdicţionale.Alin. 2 – Curtea de Conturi prezintă anualParlamentului

naţional din exerciţiulbugetar expirat, cuprinzând și neregulile

. 3 – La cererea Camerei Deputaţilor sau aSenatului, Curtea de Conturi controlează modul degestionare a resurselor publice și raportează desprecele constatate.Alin. 4 – Membrii Curţii de Conturi, numiţi deParlament, sunt independenţi și inamovibili,

incompatibilităţilorprevăzute în lege pentru judecători.”Art. 152 (Dispoziţii finale) – „Curtea de Conturi seînfiinţează în termen de 6 (șase) luni de la dataintrării în vigoare a Constituţiei.”

central

fondurilor primite de la stat și respectareadisciplinei financiare.

Curtea avea

.

a fost numit

erau trimestriale.

și asupra b

INTOSAI și EUROSAI.

stabilea înș

Superioare de Control Financiarau fost

Camerele reunite ale Parlamentului

referendum la 8 decembrie1991.

controlulasupra modului de formare,

resurselor financiare ale statului șiale sectorului public.

un raport asupra conturilor degestiune ale bugetului public

constatate.Alin

potrivit legii. Ei sunt supuși

atribuţii jurisdicţionale,

atribuţii de control preventiv

Comunicatul în 10 puncte al ConsiliuluiFrontului Salvării Naţionale

Palatul Înaltei Curţi de Conturi (1900)

Actul pentru inaugurarea PalatuluiÎnaltei Curţi de Conturi (1899)

06


13. 8 septembrie 1r. 88/1997

accelerarea reformei economice

16. Legea nr. 77/28 ianuarie 2002 pentrumodificarea și completarea Legii nr. 94/1992privind organizarea ș

992 – Reînfiinţarea Curţii deConturi

14. Ordonanţa Guvernului nr. 15/1997 șiOrdonanţa de urgenţă a Guvernului n

15. Legea nr. 99/1999 privind unele măsuripentru

i funcţionarea Curţii deConturi

Legea nr. 94/1992 privind organizarea șifuncţionarea Curţii de Conturi (136 de articole)este promulgată de către Președintele

e jurisdicţie în domeniulfinanciar și funcţionează pe lângă ParlamentulRomâniei. Ea își exercită funcţiile în modindependent și în conformitate cu dispoziţiileprevăzute în Constituţie și în celelalte legi ale ţării.(2) În unităţile administrativ-teritoriale, funcţiileCurţii se exercită prin camerele de conturijudeţene.”

asupra programului său de control.”Prevede accesul neîngrădit la acte, documente,informaţii,

cţiile Curţii de Conturi: Secţia de control ulterior;Secţia de control preventiv;Secţia jurisdicţională.Curtea are 24 de consilieri de conturi, numiţide Parlament (în mod distinct, președinte,vicepreședinţi, șefi de secţie), care depunjurământul în faţa președinţilor celor două Camereale Parlamentului, precum şi un Secretariat general.Curtea prezintă anual Parlamentului:

rapoartele publice anuale pentrufinanţele publice locale (pe judeţe).Viza de control financiar preventiv se acordă pentruordonatorii principali de credite din aparatulcentral. Refuzul de viză se poate soluţiona prinhotărâre a Guvernului, iar Curtea de Conturiinformează în acest sens Parlamentul.

Membrii Curţii de Conturi și judecătorii financiarisunt independenţi și inamovibili.Membrii Curţii de Conturi nu pot fi cercetaţi,reţinuţi, arestaţi sau trimiși în judecată penală saucontravenţională decât

permanente alecelor două Camere ale Parlamentului.Președinte al Curţii de Conturi a României a fostnumit -vicepreşedinte – Ion Horia Neamţu vicepreşedinte

ef Secţie de controlpreventiv – Dragoș Luchia ef Secţie de controlulterior – Florea Mitroi ef Secţie jurisdicţională –Victor Luncan

Acest context legislativ privind privatizareasocietăţilor comerciale a statuat faptul căprocedurile de privatizare aplicate de FondulProprietăţii de Stat nu sunt supuse controlului Curţiide Conturi.Curtea exercită numai controlul ulterior d

Au fost eliminate din atribuţiile Curţii de Conturicele referitoare reventiv, care au trecutla Ministerul Finanţelor.A fost numit de Parlament noul Plen al Curţii deConturi

-

A restabilit o mare parte din competenţele Curţiide Conturi:

b) controlul asupra execuţiei bugetare a CamereiDeputaţilor

României.„Art. 1 – (1) Curtea de Conturi este organul supremde control financiar și d

„Art. 2 – (1) Curtea de Conturi decide în modautonom

inclusiv clasificate.

Se

raportulpublic anual;

Mandatul consilierilor de conturi este de 6 ani.

la cererea procuroruluigeneral, cu aprobarea birourilor

prof. univ. dr. Ioan Bogdan (1992 1999);;

Nicolae Ion Vulpescu; șn; ș

; ș.

elegalitate asupra resurselor financiare care seconstituie ca venit la bugetul de stat.

la controlul p

constituit din:- președinte [a fost numit prof. univ. dr. IoanCondor (1999 2002)];- 18 consilieri de conturi.

a) controlul ulterior asupra procesului deprivatizare;

și a Senatului;

07


c) conţine prevederi cu privire la rolul Curţii deConturi referitoare la controlul utilizării fondurilorpuse la dispoziţia României de Uniunea Europeană(SAPARD, PHARE, ISPA).Aintrodus competenţa Curţii d

de performanţă și audit de

A fost numit de Parlament un nou Plen al Curţii deConturi.

-Se poate aprecia că Legea nr. 77/200

de a folosi o schimbare legislativăpentru a eluda, în fapt, inamovibilitatea membrilorCurţii de Conturi (înlocuirea lor

bunăfuncţionare a Curţii și la întărirea rolului acesteia în

Constituţia a fost revizuită prin Legea nr. 429/2003,aprobată prin Referendumul Naţional di -

i confirmată prin Hotărârea CurţiiConstituţionale nr. 3 dinArt. 140 reglementează„Alin. 1 – Curtea de Conturi exercită controlul

asupra modului de formare, de administrare și deîntrebuinţare a resurselor financiare ale statului șiale sectorului public. În condiţiile legii organice,litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturise soluţionează de instanţele judecătoreștispecializate.Alin. 2 – Curtea de Conturi prezintă anualParlamentului

naţional din exerciţiulbugetar expirat, cuprinzând și neregulileAlin. 3 – La cererea Camerei Deputaţilor sau aSenatului, Curtea de Conturi controlează modul d

r publice și raportează desprecele constatate.Alin. 4 – Consilierii de conturi sunt numiţi deParlament

înnoit. Membrii Curţii de Conturisunt independenţi în

vibili pe toată durata acestuia. Ei sunt supușiincompatibilităţilor prevăzute de lege pentrujudecători.

consilierii de conturi numiţi de Parlament, din 3în 3 ani, în condiţiile prevăzute de legea organică aCurţii.Alin. 6 – Revocarea membrilor Curţii de Conturi seface de către Parlament, în cazurile și condiţiileprevăzute de lege.”

e Conturi de a efectuaaudit conformitate(control).

Președinte a fost numit prof. univ. dr. Dan DrosuȘaguna (2002 2008).

2, deși acreat un precedent în ceea ce privește capacitateaParlamentului

înainte de expirareamandatului), a contribuit totuși la o mai

sistemul de control din România.

n 18 19octombrie 2003 ș

22 octombrie 2003.:

un raport asupra conturilor degestiune ale bugetului public

constatate.

egestionare a resurselo

pentru un mandat de 9 ani, care nu poatefi prelungit sau

exercitarea mandatului lor șiinamo

Alin. 5 – Curtea de Conturi se înnoiește cu o treimedin

Notă:

17. Anul 2003 – Revizuirea ConstituţieiRomâniei din anul 1991

08


Art. 155 (Dispoziţii tranzitorii) prevede:„Alin. 5 – Judecătorii în funcţie ai Curţii Supreme deJustiţie i consilierii de conturi numiţi de Parlamentîși continuă activitatea până la data expirăriimandatului pentru care au fost numiţi. Pentruasigurarea înnoirii Curţii de conturi din 3 în 3

ia vor putea fi numiţi pentru încă unmandat de 3 ani sauAlin. 6 – Până la constituirea instanţelorjudecătorești specializate, litigiile rezultate dinactivitatea Curţii de Conturi vor fi soluţionate decătre instanţele judecătorești ordinare

Constituţia României din anul 2003 adesfiinţat Secţia jurisdicţională din cadrul Curţii deConturi. Mandatul membrilor Curţii de Conturi (18consilieri de conturi) a fost majorat de la 6 ani la 9ani, fără drept de înnoire sau prelungire.

cauzele aflate în curs de judecată la colegiilejurisdicţionale judeţene și la cel al municipiuluiBucurești la data intrării în vigoare a Constituţiei (27octombrie 2003) vor fi preluate de instanţelejudecătorești, respectiv de secţiile sau completele de

judecătorii financiari inspectori și judecătoriifinanciari în funcţie să fie propuși de ConsiliulSuperior al Magistraturii umiţi prindecret de Președintele României în funcţii dejudecători la instanţele judecătorești (s-a realizat

-să fie preluaţi de Ministerul Public (art. 5).

Se înfiinţează și se reglementează Autoritatea deAudit pentru fondurile acordate României deUniunea Europeană

să fieacordate în perioada postaderare.Autoritatea de Audit este un organism fărăpersonalitate juridică (funcţionează în cadrul Curţiide Conturi), independent din punct de vedereoperaţional faţă de Curtea de Conturi.Activitatea Autorităţii de Audit este conformăreglementărilor Europene,se desfășoară în baza unui program de audit aprobatde Comisia Europeană și cuprinde cerinţe deraportare către aceasta.

ÎnfiinţareaAutorităţii deAudit, care a începutsă ţioneze efectiv din anul 2005,

instituţională și paleta de activităţi deaudit efectuate de Curtea

Necesitatea acestei legi a decurs din multiplicareaunor atribuţii, proceduri și arhitecturi instituţionaleale Curţii de Conturi -

punerea de acord cu noileprevederi ale Constituţiei din anul 2003 (eliminarea controlului preventiv, desfiinţarea Secţieijurisdicţionale etc.) prin următoarele:

precizează independenţa și autonomia Curţii deConturi; prezintă activităţile desfășurate în cadrulCurţii de Conturi:

instituţiile publice centrale și locale(ulterior);

(eficienţă, eficacitate,economicitate);stabilește clar entităţile supuse auditului/

controlului;stabilește organizarea activităţii specifice pe

departamente

ș

ani, laexpirarea mandatului actualilor consilieri deconturi, aceșt

de 6 ani.

.”

-

contencios administrativ ale tribunalelor;-

pentru a fi n

înperioada 2003 2004) și, de asemenea, procuroriifinanciari

prin programele ISPA și

SAPARD și pentru fondurile care urmau

și procedurilor Uniunii

func a completatarhitectura

de Conturi a României.

a României, în perioada 19922005. Noua lege a asigurat

-

-

pentru toate

;

-

-conduse de câte un consilier de

conturi (12 departamente);

Notă:

Autoritatea de Audit este condusă de unpreședinte și doi vicepreședinţi, membriPlenului Curţii de Conturi a României.Structura centrală a aceste formată din 5direcţii, iar cea teritorială din 8 oficii regionale deaudit.

Notă:

ai

ia este

�

�

�

audit de conformitate (control)

audit financiar asupra conturilor de execuţie

audit al performanţei

18. Or

21. Legea nr. 217/24 octombrie 2008 pentrumodificarea și completarea Legii nr. 94/1992privind organizarea ș

donanţa de urgenţă a Guvernului nr.117/24 octombrie 2003 prevede următoarele:

i funcţionarea Curţii deConturi

19. Înfiinţarea și reglementarea Autorităţii deAudit prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernuluinr. 22/2005, aprobată prin Legea nr. 200/2005

În anul 2007, odată cu aderarea României laUniunea Europeană, Curtea

are se regăsesc președinţiiins uţiilor supreme de audit din statele membreale Uniunii Europene și președintele Curţii deConturi Europene.

20.de Conturi a

României devine membru al Comitetului deContact, grup în c

tit

09


-având mandat cu durata de

9 ani;- sintagma „

”;-

--- vicepreședinte – Mircea Vasile Popescu;- 12 consilieri de conturi;Pentru Autoritatea de Audit:- președinte – Ion Aron Popa;-- vicepreședinte – Ioan Anton.

Des

rapoarte:-

control;-

-

- raport de activitate.

ș

Guvernului etc. și

rapoartele speciale elaborate se transmit și în cursulanului.

Plenul Curţii de Conturi este format din 18consilieri de conturi

” a fost înlocuită cu„

componenţa Plenului Curţii de Conturi, numitde Parlament pe funcţii:

președinte – Nicolae Văcăroiu;vicepreședinte – Elena Doina Dascălu;

vicepreședinte – Gheorghe Oană;

Autoritatea de Audit este organism cu indepen-denţă operaţională.

fășoară audit de sistem și audit operaţionalpentru toate fondurile nerambursabile primite de laUniunea Europeană.Activitatea de audit se desfășoară pe bază deproceduri ale Comisiei Europene și se raporteazăacesteia.

Curtea de Conturi a României întocmește anualurmătoarele

raportul public privind rezultatul activităţii deaudit și

rapoarte de audit al performanţei și rapoartespeciale;

rapoarte privind finanţele publice locale (pefiecare judeţ);

Raportul public privind rezultatul activităţiide audit i control şi rapoartele privind finanţelepublice locale (pe fiecare judeţ) se transmit anualParlamentului, Președinţiei, segăsesc pe pagina de internet a Curţii de Conturi.Rapoartele privind auditul performanţei și

controlor financiarauditor public extern

Notă:

22. Rapoarte întocmite de Curtea de Conturi aRomâniei

10


Domnule Președinte al României Traian Băsescu,

Prea Fericirea Voastră PărintÎnalt Prea Sfin�ia Voastră Ioan Robu,

Stima�i reprezentan�i ai Parlamentului, Guvernului,institu�iilor și autorită�ilor centrale,

Onorată asisten�ă,

ărbătorim în acest an 150 de ani de laînfiin�area Cur�ii de Conturi a României.Este meritul înaintașilor noștri, al

politicienilor vremii și în primul rând aldomnitorului Alexandru Ioan Cuza, considerat șiastăzi făuritor al României moderne.

După organizarea unei singure AdunăriLegiuitoare, care a unificat legisla�ia și a ini�iat onouă Constitu�ie, formarea unui singur guvern,realizarea unificării administrative, fiscale,vamale și monetare, s-a demarat procesul creăriiinstitu�iilor fundamentale ale unui stat modern.

Între primele institu�ii înfiin�ate s-anumărat și Curtea de Conturi, considerându-se căeste o nevoie reală de a se institui un cont

, „socotelilor atingătoarede veniturile tezaurului, caseriile generale dejude�e, precum cu încheierea socotelilor făcute deto�i agen�ii contabiri“.

Domnule Președinte Ion Iliescu,e Patriarh Daniel,

Domnule Președinte al Camerei Deputa�ilorValeriu Zgonea,Domnule Prim-Ministru Victor Ponta,

Doamnelor și domnilor reprezentan�i ai mediuluiacademic,Stima�i președin�i și reprezentan�i ai Institu�iilorSupreme deAudit de peste hotare,Doamnelor și domnilor ambasadori și al�ireprezentan�i ai corpului diplomatic acredita�i înRomânia,Doamnelor și domnilor reprezentan�i ai mass-media,Stima�i colegi,

rolsistematic asupra, citez

S

ALOCU�IUNEADOMNULUI , PREȘEDINTELE

150 DE ANI DE LA ÎNFIIN�AREA CUR�II DE CONTURI

NICOLAE VĂCĂROIU

11

1864 2014-


1864 2014-


CUR�II DE CONTURI A ROMÂNIEI, LA ANIVERSAREA A

12

Alocu�iunea domnului , reședintele Cur�ii e Conturi României, la Aniversarea a 150 de ani de la nfiin�area Cur�ii e ConturiNicolae Văcăroiu p d a î d

Se poate spune că în România, Curtea deConturi a luat naștere, practic, odată cu constituireastatului modern. În ianuarie 1864, Prim-MinistrulMihail Kogălniceanu a supus Adunării Legiuitoaredezbaterea proiectului de lege privind organizareași func�ionarea Înaltei Cur�i de Conturi a României,care a fost adoptat și promulgat în 24 ianuarie 1864de către domnitorulAlexandru Ioan Cuza.

Proiectul de lege a avut ca model legisla�iafranceză în ceea ce privește controlul financiarulterior și jurisdic�ia și pe cea belgiană referitoare laatribu�iile Cur�ii, la desemnarea și aprobareamembrilor acesteia. Sunt de men�ionat principiilede bază înscrise în lege, respectiv, independen�aCur�ii și a personalului acesteia, inamovibilitateamembrilor săi și asimilarea lor cu cei de la ÎnaltaCurte de Casa�ie.

Conturi, respectiv controlul creării șiutilizării fondurilor publice, precum și obligatea prezentării de rapoarte Parlamentului.

În prima perioadă de 84 de ani de existen�ă aisăi (1864-1948), s-au produs mai multe modificări înlegea de organizare și func�ionare a Cur�ii, care deregulă au constat în reducerea sau creștereapersonalului institu�iei. Modificări mai însemnate auavut loc prin legea din anul 1895. Printremodificările pozitive men�ionăm: o creștereînsemnată a membrilor Cur�ii și a personalului despecialitate, stabilirea prin lege a situa�iilor prin careÎnalta Curte de Conturi „cercetează, judecă șidecide“, precizându-se entită�ile supuse jurisdic�ieiCur�ii.

Este de re�inut însă și o încercare derestrângere a independen�ei Cur�ii, reușită în parteprin includerea unei prevederi prin care consilieriide conturi, numi�i prin decret regal, sunt desemna�ide către Ministerul de Finan�e și nu de cătreAdunarea Deputa�ilor, cum prevedea legea ini�ială.

i alte situa�iide ingerin�ă a factorului politic în activitateainstitu�iei, și în mod deosebit în perioadele dedictatură.

l 1923, care la art.115 și 116 atribuie Cur�ii de Conturi, controlulpreventiv pe lângă cel ulterior care exista deja.

Ca urmare, la 29 iulie 1929 s-a elaborat șiaprobat o nouă lege de organizare și func�ionarea Înaltei Cur�i de Conturi a României, careintroduce controlul preventiv pe lângă ministere șiadministra�iile publice autonome, extindeatribu�iile Cur�ii, prin introducerea obligativită�iiefectuării controlului asupra inventarului

administra�iilor statului. Prin lege se prevede și ocreștere semnificativă a personalului de specialitateal Cur�ii.

O zi neagră în istoria Cur�ii de Conturi oreprezintă ziua de 30 noiembrie 1948 când, prinDecretul nr. 352 privind organizarea controluluifinanciar, aprobat de către Prezidiul Marii AdunăriNa�ionale a Republicii Populare Române, ÎnaltaCurte de Conturi a fost desfiin�ată, atribu�iileacesteia fiind preluate de Ministerul de Finan�e, prinînfiin�area unei Direc�ii Generale de ControlFinanciar.

Regimul comunist a considerat că existen�aunei institu�ii principial independente, cum eraÎnalta Curte de Conturi, era incompatibilă cusistemul politic și institu�ional instaurat înRepublica Populară Română.

Bilan�ul activită�ii Înaltei Cur�i de Conturi aRomâniei, în cei 84 de ani de existen�ă, ne permitesă scoatem în eviden�ă câteva concluzii :

1) În toată această perioadă, indiferent demodificările apărute în timp, legile deorganizare și func�ionare ale Cur�ii, au prevăzutprincipiul de bază privind independen�a Cur�iiși a personalului acesteia, inamovibilitateamembrilor săi.2) De eviden�iat eforturile considerabile alecelor mai mul�i dintre cei care au lucrat laÎnalta Curte de Conturi pentru ca institu�ia săfunc�ioneze la parametri normali și pentru caactivitatea de control financiar să devină orealitate în societatea românească.Activitatea Înaltei Cur�i de Conturi în această

perioadă, deși desfășurată cu profesionalism, nu aputut duce la instaurarea unei discipline financiareriguroase și de durată în ceea ce privește utilizareacu eficien�ă a finan�elor publice. Neregulile și chiarfraudele financiare au găsit mereu noi căi demanifestare, și aici men�ionăm efectele negative pecare le-au provocat cele două Războaie Mondiale,Marea Criză Economică ce a urmat, care au generatfenomene de dezorganizare și chiar haos economicși institu�ional, care, împreună cu fenomeneleinfla�ioniste, au creat, inerent, serioase dificultă�i înbuna desfășurare a activită�ii Înaltei Cur�i deConturi.

Dincolo însă de toate aceste probleme șidificultă�i, în cei 84 de ani de existen�ă, Înalta Curtede Conturi acumulase un însemnat capitalinstitu�ional, competen�e și practici bine puse lapunct și avea capacitatea de a dovedi utilitateasocială, dacă se asigurau condi�iile favorabile defunc�ionare.

1948-1990, deci după desfiin�areaÎnaltei Cur�i de Conturi, lipsa unei institu�ii

De asemenea, au fost stabilite atribu�iileÎnaltei Cur�i de

-

În decursul timpului au mai fost ș

Al doilea moment important în istoria ÎnalteiCur�i de Conturi a fost reprezentat de adoptarea noiiConstitu�ii a României din anu

În perioada

tivita

13

independente, care să analizeze cu obiectivitatemodul în care este gestionat banul public, s-a făcutsim�ită.

Preluarea atribu�iilor Înaltei Cur�i de Conturide către Ministerul de Finan�e și introducereaunor noi organizări în ceea ce privește derulareacontrolului resurselor statului, nu a mai avutrigoarea necesară pentru depistarea abaterilor de lalegalitate, a fenomenului de corup�ie și a fraudelormanifestate în mod deosebit în procesul treceriiproprietă�ii private în proprietatea publică.

a conturilor deexecu�ie și a bilan�urilor contabile ale ordonatorilorde credite și, pe cale de consecin�ă, nu avea atribu�iade a le descărca de gestiune.

Curtea Superioară de Control Financiar era unorgan al Consiliului de Stat, deci al puteriipolitice. Cu toate acestea, avea atribu�ii de controlpreventiv, control ulterior financiar, dar și atribu�iijurisdic�ionale, judecând și hotărând plata dedespăgubiri și amenzi, având în general un personalcu o bună pregătire profesională.

brie 1989 a pus capătregimului comunist. Ca urmare, în seara zilei de 29decembrie 1989, Comunicatul în 10 puncte alConsiliului Frontului Salvării Na�ionale stabilea înpreambulul său „Consiliul de Stat și institu�iile saleîși încetează activitatea“. Pe cale de consecin�ă, șiCurtea Superioară de Control Financiar sedesfiin�ează.

ui Ministru,pentru o perioadă limitată.

La 21 decembrie 1991, Camerele Reunite aleParlamentului adoptă (în cadrul AdunăriiConstituante) noua Constitu�ie a României, oConstitu�ie modernă, specifică statului de drept. Laart. 139 al Constitu�iei se preve

u�ii, s-a elaborat Legeade organizare și func�ionare a Cur�ii de Conturi,care a fost aprobată de Parlament și promulgată dePreședintele României la 8 septembrie 1992, subnr. 94.

La baza elaborării legii au stat, în principal,legea din anul 1929, modelele aplicate în �ările cu o

democra�ie avansată, dar și prevederile Declara�ieide la Lima, din octombrie 1977, adoptată de cătreCongresul Organiza�iei Interna�ionale a Institu�iilorSupreme deAudit.

În acest scop, prin Legea nr. 94/1992 s-aprevăzut organizarea în cadrul Cur�ii de Conturi aRomâniei a trei sec�ii: controlul preventiv, controlululterior și sec�ia jurisdic�ională.

De re�inut faptul că toate constatările sec�ieide control preventiv erau transmise sec�iei decontrol financiar ulterior, conducând astfel lacreșterea calită�ii și eficien�ei Cur�ii în îndeplinireaatribu�iilor prevăzute de lege. La scurt timp, prin

Sturi a fost

desfiin�ată, această activitate fiind preluată deMinisterul de Finan�e.

Indiferent unde îi este locul, considerăm că înprezent se impun măsuri pentru eficientizareaac�iunilor de control preventiv, prin asigurareade specialiști cu o înaltă pregătire profesională,garantarea independen�ei acestora și chiar analizareaposibilită�ii extinderii controlului financiarpreventiv extern – la unită�ile administrativ-teritoriale având în vedere numărul destul de marede abateri de la legalitate, constatate în fiecare an decătre Curtea de Conturi.

În 28 ianuarie 2002 (prin Legea nr. 77) se aducnoi completări și modificări la

e Conturi asupra procesului de privatizare,eliminat din competen�a Cur�ii în anul 1997, precumși o prevedere prin care s-a dat în sarcina Cur�ii deConturi controlul asupra fondurilor puse ladispozi�ia României de către Uniunea Europeană(PHARE, ISPA

Constitu�ia revizuită în anul 2003 a prevăzutca litigiile rezultate din activitatea Cur�ii de Conturisă fie solu�ionate de instan�ele specializate, iar pânăla înfiin�area acestora, de către instan�ele dejudecată comune. Pe cale de consecin�ă, Sec�iajurisdic�ională din cadrul Cur�ii de Conturi sedesfiin�ează.

Prin Ordonan�a de Urgen�ă a Guvernului22/2005 se înfiin�ează în cadrul Cur�ii de Conturi –Autoritatea de Audit, ca organism fără personalitatejuridică, însă independent din punct de vedereopera�ional, care derulează audit de sistem și auditde opera�iuni pentru fondurile nerambursabile,provenite de la Uniunea Europeană, în perioada depreaderare.

Chiar și ulterior, prin înfiin�area în 28 martie1973 a Cur�ii Superioare de Control Financiar,aceasta, spre deosebire de Înalta Curte de Conturi,nu efectua controlul anual asupr

Revolu�ia din Decem

Decretul nr. 94 din 7 februarie 1990consfin�ește desfiin�area Cur�ii Superioare deControl Financiar, iar atribu�iile acesteia au fostpreluate de Corpul de Control al Primul

dea înfiin�area Cur�iide Conturi, având atribu�ii de a exercita controlulasupra modului de formare, administrare șiîntrebuin�are a resurselor financiare ale statului șiale sectorului public, exercitând și atribu�iijurisdic�ionale.

În baza noii Constit

ec�ia decontrol preventiv din cadrul Cur�ii de Con

Astfel, a fost reintrodus controlul ulterior alCur�ii d

și SAPARD).

Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri pentruaccelerarea reformelor economice,

nr.

–

Legea 94/1992privind organizarea și func�ionarea Cur�ii deConturi.


14


În perioada de la reînfiin�area Cur�ii de Conturi,prin Legea nr. 94/1992 și până în anul

Cea mai dificilă perioadă a fost aceea deînceput, necesitând o intensă act

G rea regulamentelor deorganizare și func�ionare, a regulamentelor pentruorganizarea și func�ionarea activită�ii specificeCur�ii, întocmirea standardelor proprii în bazastandardelor interna�ionale general acceptate,elaborarea manualelor și ghidurilor de

Modificările men�ionate (desfiin�area celor 2sec�ii: controlul preventiv și jurisdic�ie) au necesitatnoi eforturi din partea conducerii institu�iei, pentrurefacerea organizării, elaborarea de noi Regulamente,refacerea Statutului auditorului public extern, aCodului de Conduită Etică și Profesională etc.

Este de remarcat operativitatea cu care s-au

efectuat toate aceste modificări, reușindu-se evitareaproducerii de perturba�ii însemnate în ceea ceprivește desfășurarea activită�ilo

Urmărind în evolu�ie, rezultatele activită�iiCur�ii de Conturi în această perioadă de 16 ani, sepoate constata o creștere a calită�ii acesteia. Estecorect să precizăm că, în tot acest interval de timp, aexistat o preocupare permanentă pentru consolidareacapacită�ii institu�ionale a Cur�ii de Conturi, pentru ointensă și continuă pregătire profesională aauditorilor publici externi, inclusiv prin asisten�ătehnică externă, precum și o participare intensă peplan interna�ional.

Activitatea Cur�ii de Conturi a fost tot maibună, situându

Iată de ce doresc, cu prilejul aniversării celor150 de ani de la înfiin�area Cur�ii de Conturi, sămul�umesc, în numele meu și al membrilor Cur�ii,domnilor Președin�i Ioan Bogdan (1993-1999),Ioan Condor (1999-2002) și Dan Drosu Șaguna

2008, deci peparcursul a 16 ani, s-a derulat un proces complex deorganizare și func�ionare a institu�iei, care a necesitateforturi responsabile din partea predecesorilor noștri.

ivitate, pentruorganizarea celor 3 sec�ii (control preventiv, controlulterior și jurisdic�ie), pentru asigurarea de sedii lacele 42 de camere teritoriale și sediul central,recrutarea personalului de specialitate și pentruSecretariatul eneral, elabora

audit șicontrol.

r de audit și control.Astfel, în fiecare an s-au elaborat la termen rapoartepublice anuale, rapoarte privind finan�ele publicelocale și s-au înaintat la Parlament, Guvern și lacelelalte institu�ii publice interesate.

-se practic la nivelul celorlalteinstitu�ii similare din Europa și din lume.

15


(2002-2008), precum și vicepreședin�ilor, șefilor desec�ii, consilierilor de conturi, dar și personalului despecialitate, pentru buna activitate desfășurată înaceastă perioadă.

Modificările int

nr.nr.

Dintre cele mai importante modificări șicompletări men�ionăm:1) o mai bună precizare a atribu�iilor Cur�ii deConturi și a entită�ilor supuse auditului șicontrolului;2) o nouă organizare a Cur�ii p

4) definirea activită�ilor desfășurate de Curte,respectiv prin :

6) reglementarea organizării, func�ionării șistabilirii atribu�iilor Autorită�ii de Audit în vedereaîndeplinirii obliga�iilor ce revin României în

domeniul auditului public extern pentru fondurilenerambursabile, din perioadele de preaderare șipostaderare acordate României de către UniuneaEuropeană.

Modificările și completările aduse în ultimiiani Legii nr. 94/1992 privind organizarea șifunc�ionarea Cur�ii de Conturi au făcut necesareelaborarea de noi regulamente de organizare șifunc�ionare, perfec�i

, îmbunătă�irea statutului auditoruluipublic extern și a Codului de Conduită Etică șiProfesională.

orat și aprobat de către Plenul Cur�iide Conturi noi manuale și ghiduri privind auditulfinanciar, auditul de conformitate, auditul deperforman�ă, ghiduri privind auditul financiar aldatoriei publice etc. Pentru a avea o viziune clarăprivind creșterea capacită�ii institu�ionale, au fostelaborate strategii pe

- Strategia dezvoltării institu�ionale a Cur�ii deConturi;

- Strategia în domeniul comunicării;

au fost elaborateplanuri de implementare, cu măsuri concrete,termene precise, urmărite periodic de către PlenulCur�ii de Conturi.

O preocupare permanentă a constituit-o

ervenite în perioada 2003-2005 în organizarea și func�ionarea Cur�ii deConturi, dezvoltarea și diversificarea atribu�iilorCur�ii, îndeosebi prin noul statut al României de statmembru al Uniunii Europene, au condus laadoptarea Legii 217 din septembrie 2008 pentrumodificarea și completarea Legii 94/1992.

e departamente,conduse de câte un consilier de conturi;3) majorarea mandatului membrilor Cur�ii de la 6 la9 ani, pentru continuitate și eficientizare;

- audit financiar;- audit de conformitate;- audit al performan�ei.

5) s-a precizat dreptul Cur�ii de Conturi de a evaluaactivitatea de control financiar propriu și de auditpublic intern, organizate în cadrul institu�iilorpublice auditate.

onarea

S-au elab

3-4 ani:

- Strategia privind resursele umane;

- Strategia în domeniul IT.

Pentru fiecare dintre acestea

Regulamentului privindorganizarea și desfășurarea activită�ilor specifice,precum și valorificarea actelor rezultate din acesteactivită�i

16


actualizarea Standardelor profesionale proprii,respectiv a procedurilor și metodelor utilizate înactivitatea specifică, precum și intensificareacreșterii pregătirii profesionale a aparatului despecialitate.

Cele mai semnificative rezultate ale activită�iipe care le-a desfășurat actuala conducere a Cur�ii deConturi de la instalarea ei în octombrie 2008 și pânăîn prezent, sunt prezentate în detaliu în RapoarteleAnuale de Activitate transmise Parlamentului șicelorlalte institu�ii ale statului și care sunt postate pesite-ul Cur�ii de Conturi.

erea de la an la an a calită�ii activită�iinoastre se regăsește în rapoartele publice anuale, în

rapoartele privind finan�ele publice locale, precumși în rapoartele speciale intermediare.

irectori adjunc�i, șefi de serviciu,consilieri juridici), personalului SecretariatuluiGeneral care, în marea lor majoritate, s-au implicatcu responsabilitate în îndeplinirea obiectivelorprevăzute în Constitu�ie, precum și în legea noastrăde organizare

În numele conducerii Cur�ii de Conturi și almeu personal, le transmit mul�umiri cu prilejulaniversării a 150 de ani de la înfiin�area institu�ieinoastre.Creșt

Meritul principal revine auditorilor publiciexterni (directori, d

.

Doamnelor și domnilor,Onorată asisten�ă,

ntru a fi aduse la cunoștin�a opiniei publice.

tcomunicate peten�ilor.

În același timp, mass-media, prin investiga�iileproprii,

Curtea de Conturi acordă o mare importan�ărespectării principiului transparen�ei în activitateape care o desfășoară zi de zi. În acest sens, rezultatelemuncii noastre sunt înaintate Parlamentului șicelorlalte institu�ii interesate, mass-mediei și suntpostate pe pagina de internet a Cur�ii de Conturi,pe

Numeroasele peti�ii și sesizări pe care leprimim zilnic din partea cetă�enilor, prin care sesemnalează încălcări ale prevederilor legale, acte decorup�ie, fraude, abuzuri în ceea ce privește utilizareabanilor publici, modul defectuos de gestionare adomeniului public și privat al statului și al unită�iloradministrativ-teritoriale, nereguli în procesul derestituire a proprietă�ilor etc., ne sunt de un real folospentru activitatea noastră. Aceasta dovedește faptulcă cetă�enii au încredere în institu�ia noastră.

Doresc să precizez că toate neregulilesemnalate de cetă�eni sunt înregistrate, analizate șitransmise pentru verificare cu prilejul audituluiprogramat la entită�ile respective, iar rezultatele sun

În respectarea transparen�ei, un rol extrem deimportant l-a avut și îl are mass-media (televiziunile,radiourile, presa scrisă, agen�iile de presă), careurmăresc și analizează rapoartele prezentate pe site-ul Cur�ii de Conturi, iar prin emisiunile deactualită�i, emisiunile cu profil economic sau prinarticole aduc la cunoștin�ă opiniei publiceconstatările care au rezultat în urma activită�iinoastre de audit și control.

semnalează acte de corup�ie, fraudă,abuzuri, încălcări ale legisla�iei în vigoare îngestionarea patrimoniului public și privat al statului.Doresc să vă asigur că urmărim zilnic toate acestefenomene negative semnalate, le re�inem și le

17


transmitem pentru

Suntem receptivi și la criticile care ne suntaduse, întrucât sunt semnale utile care ne permitsă luăm măsuri operative pentru eliminareadeficien�elor din activitatea noastră.

Profit de faptul că, la aniversarea noastră neonorează cu prezen�a conducători și reprezentan�i aipresei, analiști economici, pentru a le mul�umi, înnumele meu și al Cur�ii de Conturi a României,pentru activitatea pe care o desfășoară și pentrusprijinul acordat institu�iei noastre.

verificare aparatului despecialitate al Cur�ii.


erior, în planmultilateral, cu organiza�iile interna�ionale de profil.

Ulterior, contactele bilaterale s-au amplificatși

1962, când România a participat la Congresîn calitate de observator. În anul 1968, cu prilejulcelui de-al VI-lea Congres INTOSAI, devinemembru de drept al acestui organism.

�

- Subcomitetul Standarde de Control Intern și- SubcomitetuluiAudit de Conformitate.

Grupul de lucru privind auditul mediului.

Pe parcursul celor 150 de ani de existen�ă, unrol de o însemnătate deosebită în dezvoltarea șimodernizarea Cur�ii de Conturi, l-a avut dezvoltarearela�iilor interna�ionale bilaterale cu alte institu�iisimilare din străinătate și, ult

Ini�ial, rela�iile externe în domeniulcontrolului financiar s-au derulat în plan bilateral șiau avut drept scop analiza comparativă a diferitelorlegi privind organizarea și func�ionarea institu�iilorde control financiar din statele Europei Occidentale.Aceste analize au stat practic și la baza elaborăriiproiectului de lege privind înfiin�area Înaltei Cur�ide Conturi în anul 1864.

s-au regăsit în deciziile luate pe linia extinderiiatribu�iilor și competen�elor Cur�ii de Conturi, printrecerea în competen�a acesteia a controluluifinanciar preventiv, a celui de gestiune apatrimoniului public, precum și pentru reducereaperioadei de analiză și verificare a conturilor deexecu�ie.

Rela�ii externe multilaterale au apărut o datăcu înfiin�area în 1953 a Organiza�iei Interna�ionale a

Institu�iilor Supreme de Control și Audit(INTOSAI).

Primele contacte cu acest organism dateazădin anul

După reînfiin�area Cur�ii de Conturi în 1993,toate conducerile instalate au ac ionat pentru oparticipare cât mai activă la lucrările INTOSAI. Înprezent, reprezentan�ii Cur�ii de Conturi participăcu succes la activită�ile desfășurate sub egidaComitetului Standarde Profesionale, în cadrul:

De asemenea, în contextul Comitetului deSchimb de Experien�e, exper�ii din cadrul institu�ieinoastre participă la:

Grupul de lucru privind datoria publică,

O importan�ă majoră asupra eficientizăriiactivită�ii noastre a avut-o participarea la diversereuniuni și seminarii organizate de INTOSAI pe ogamă largă de teme de mare actualitate.

Activitatea interna�ională a Cur�ii de Conturi s-a

�

�

18


intensificat o dată cu înfiin�area Organiza�iei Europenea Institu�iilor Supreme de Audit, în anul 1990(EUROSAI), ca unul dintre cele 7 grupuri regionaleale INTOSAI, având ca obiectiv promovareacooperării interna�ionale între membrii săi.

Încă de la reînfiin�area sa, Curtea de Conturi aconsiderat util să participe la toate ac�iunileEUROSAI. În prezent, suntem membri în 3 grupuride lucru (Grupul de lucru privind auditul mediului,Grupul de lucru privind auditul IT și Grupul de lucru

privind auditul și etica) și, de asemenea, membri ai 2(Echipa de Obiectiv

privind consolidarea capacită�ii institu�ionale șiEchipa de Obiectiv privind StandardeleProfesionale), organizate în vederea facilităriiimplementării obiectivelor strategice ale EUROSAIpentru perioada

În planul rela�iilor externe bilaterale este deremarcat buna colaborare a Cur�ii de Conturi cuCurtea de Conturi Europeană. Rela�iile s-au

din cele 4 echipe de obiectiv

2011-2017.

amplificat după anul 2005 când în cadrul Cur�ii deConturi s-a introdus o structură distinctă, respectivAutoritatea de Audit, cu atribu�ii pe linia derulăriiauditului public extern asupra fondurilor externenerambursabile, acordate României de cătreUniunea Europeană.

De asemenea, men�ionăm importan�aînfiin�ării în anul 1960 a Comitetului de Contact alInstitu�iilor Supreme deAudit din statele membre aleComunită�ii Economice Europene și, ulterior, alUniunii Europene, care este un forum anual cereunește Președin�ii Institu�ii Supreme de Audit dinstatele membre ale Uniunii Europene și al Cu

Acest organism are drept obiectiv promovareaschimbului de cunoștin�e și de experien�ăspecializată în scopul îmbunătă�irii gestiuniifinanciare a Uniunii Europene, a bunei guvernări și afacilitării sprijinului reciproc între membrii săi.

Astăzi, reprezentan�ii Cur�ii participă activ lamajoritatea grupurilor de lucru (Grupul de lucruprivind Rapoartele Institu�iilor Supreme de Auditreferitoare la gestiunea financiară a fondurilorUniunii Europene, Re�eaua de Exper�i privindauditul în domeniul agricol și Grupul privindactivită�i comune de audit și Grupul de lucru privindAuditul Taxei pe Valoarea Adăugată, în cazulultimelor două Curtea de Conturi a Românieide�inând Președin�ia lor).

Un loc aparte în activitatea externă a Cur iide Conturi l-a avut și îl are încheierea de acorduri șimemorandum-uri de cooperare bilaterale, cuInstitu�ii Supreme de Audit din Europa și dinîntreaga lume, care asigură un permanent schimbde experien�ă, însușirea de noi proceduri și metodedeosebit de utile în activitatea noastră. În prezent,avem 14 acorduri de cooperare încheiate, iar unelesunt în faza de finalizare.

r�ii deConturi Europene.

�

19


Doamnelor și domnilor,

A.B.

ale bugetului public.

2) Dezvoltarea acordurilor de cooperare pedomeniile de activitate convenite între Curtea deConturi și celelalte institu�ii centrale ale statului,r

Participarea activă a Cur�ii de Conturi pe planinterna�ional în comitete, subcomitete, grupuride lucru, seminarii și reuniuni a avut o marecontribu�ie la dezvoltarea capacită�ii institu�ionale,la perfec�ionarea procedurilor și metodelor deaudit și, în același timp, la creșterea gradului deperfec�ionare a auditorilor publici externi.

Criza financiară declanșată în anul 2008,recesiunile economice tot mai frecvente și de durată,creșterea datoriilor suverane, deficitele bugetareexcesive, apari�ia de noi și noi metode de fraudare alegii, inginerii financiare tot mai sofisticate necesitămăsuri adecvate pentru a face fa�ă acestor provocăriale secolului al XXI-lea. Curtea de Conturi, cainstitu�ie fundamentală a statului de drept, areobliga�ia de a stabili strategii pe termen mediu șilung pentru consolidarea capacită�ii saleinstitu�ionale, creșterea calită�ii muncii noastre pelinia controlului și auditului, scopul final fiind acelade a asigura intrarea în normalitate în ceea ceprivește respectarea legalită�ii și utilizarea cueficien�ă, economicitate și eficacitate a resurselorfinanciare

În acest sens, vă rog să-mi permite�i să prezint oserie de propuneri. Printre măsurile necesare, carenu impun resurse financiare importante, men�ionez:

1) Colaborarea cu toate institu�iile de controldin �ară și constituirea unui sistem informaticintegrat, care să asigure cu operativitate

schimbul de informa�ii;

espectiv cu Ministerul de Finan�e, ConsiliulConcuren�ei, Institutul Na�ional de Statistică,Inspectoratul General în Construc�ii etc.;3) Intensificarea cooperării în plan interna�ional,pentru derularea de audituri paralele pe temepunctuale, schimb de experien�ă, participarea ladiferitele comitete și subcomitete pentruperfec�ionarea standardelor profesionale de audit,precum și în diverse grupuri de lucru;4) Înfiin�area de urgen�ă a sec�iilorjudecătorești specializate, conform prevederilorConstitu�iei revizuite din anul 2003, care voravea ca efect creșterea operativită�ii însolu�ionarea litigiilor dintre Curtea de Conturi șientită�ile controlate, diminuarea considerabilă anumărului de procese în contenciosuladministrativ (Curtea de Conturi are înpermanen�ă pe rol peste 2000 de procese) șievitarea numeroaselor cazuri de aplicareneunitară a legii de către instan�ele judecătorești;5) Dezvoltarea și diversificarea programeloranuale ale Cur�ii de Conturi, privind pregătireaprofesională a personalului de specialitate.

Sunt necesare și o serie de măsuri care vornecesita resurse financiare de la bugetul de stat, darcare, o dată puse în aplicare, vor avea ca efect ocreștere semnificativă a eficien�ei în activitateaCur�ii în ceea ce privește depistarea abaterilor de la


20


legalitate, eliminarea risipei în utilizarea banilorpublici, combaterea fraudei și corup�iei și, pe cale deconsecin�ă, o creștere semnificativă a resurselorfinanciare ale statului. Aplicarea acestor măsuri nueste practic posibilă fără sprijinul factorilor dedecizie prezen�i la această manifestare.

ÎO problemă serioasă cu care ne confruntăm

este legată de recrutarea personalului despecialitate, mai ales în prezent când Curtea deConturi trece printr-un proces de schimbare degenera�ii. Auditorii publici externi trebuie săaibă o pregătire profesională de excep�ie, bunicunoscători ai întregii legisla�ii, experien�ă înactivitatea de control, etc.

prin modificarealegii), următoarea formulă de recrutare apersonalului:

a) încheierea unor acorduri de cooperare cucele mai performante universită�i cu profileconomic din �ară, pentru înfiin�area uneisec�ii de masterat, cu profilul „Audit Pu

“b) după ob�inerea masteratului, to�i absolven�iisă fie angaja�i cu contract de muncă pentru operioadă de stagiatură de 3 ani, după care, prinsus�inerea unui concurs, să fie angaja�i înfunc�ie de numărul cucontract de muncă pe perioadă nedeterminată.

Cei care nu vor reuși la concurs vor aveaavantajul unei bune pregătiri profesionale,vechime în muncă de 3 ani într-o institu�ie de

prestigiu și, indiscutabil, nu vor avea problemeîn găsirea unui loc de muncă într-o institu�iepublică sau societate privată din România saudin străinătate.

În prezent, Curtea de Conturi dispune cadotare de o tehnică de calcul complexă care nepermite să derulăm întreaga activitate cu unsistem complet informatizat. În aceste condi�ii,și �inând seama de necesită�ile din viitor, toatăaceastă tehnică de calcul trebuie înlocuită laanumite perioade de timp, ceea ce înseamnăresurse financiare suplimentare de la bugetulde stat.

Suntem convinși că, �inând seama

O problemă care necesită rezolvare cât mairapidă o constituie asigurarea unui sediu centralcorespunzător pentru Curtea de Conturi. Înprezent, avem un sediu insuficient, fiind nevoi�isă închiriem spa�ii în 4 loca�ii din București,pentru o mare parte din personal. De aici,apar dificultă�i majore în asigurarea unuimanagemen

Facem precizarea că în anul 1899, subpatronajul Regelui Carol I, a fost construit șiinaugurat un sediu reprezentativ pentru Curteade Conturi, în care în prezent func�ioneazăSpitalul „Carol Davila“.

n acest sens, propunem:

Ca urmare, propunem (desigur,

blicExtern ;

de posturi disponibile

de bunacolaborare pe care o avem cu Guvernul șiParlamentul, vom avea sprijin în continuare pentruacceptarea propunerilor noastre anuale privindcreditele bugetare alocate.

t de calitate, dar și cheltuielisubstan�iale pentru plata spa�iilor închiriate.

1)

2)

3)

––

21



nizare și astructurii de personal.

perfec�ionareamecanismelor și procedurilor de lucru.

Adoptarea și punerea în aplicare a măsurilorpropuse ca parte a Strategiei institu�iei noastre dedezvoltare pe termen mediu și lung vor creacondi�iile necesare pentru îmbunătă�irea activită�iinoastre, de depistare a abaterilor de la legalitate, afraudelor, a utilizării ineficiente a mijloacelorfinanciare puse la dispozi�ia institu�iilor publice. Nevor permite ca, prin eforturi sporite, cu mecanismeși proceduri noi, să realizăm într-o perioadă relativscurtă de timp și, desigur printr-o colaborare cucelelalte institu�ii cu atribu�ii de control, respectareadisciplinei financiare de către entită�ile auditate.

Istoria Cur�ii de Conturi a României reflectăpractic evolu�ia de ansamblu a societă�ii românești.De-a lungul celor 150 de ani, Curtea de Conturi acunoscut multiple evolu�ii și transformări,schimbări ale legii de organizare și func�ionareprivind modificări ale atribu�iilor, competen�elor șiprocedurilor, ale modului de orga

Toate acestea ne avertizează asupracomplexită�ii istoriei. Schimbările ce intervin de lao perioadă la alta, în ceea ce privește condi�iile

socio-politice din societate, impun adaptăricontinue, cu atât mai mult în cadrul unei activită�iatât de complicate cum este cea a institu�iilorsupreme de control și audit financiar, dinamica esteinevitabilă. Inventivitatea celor care doresc săîncalce legea sau să evite controlul, obligă la eforturisus�inute pentru adoptarea și

Putem afirma că, în perioada de după 1993,Curtea de Conturi a desfășurat o muncă intensă deîmbunătă�ire a activită�ii sale de control și audit, adiversificat metodele și procedurile de lucru, s-apreocupat pentru perfec�ionarea profesională apersonalului său, ceea ce a condus la rezultate maibune, recunoscute de societate.

Privind în perspectivă și �inând seama debunele rela�ii de colaborare ale Cur�ii de Conturi cuParlamentul, Guvernul și celelalte institu�iifundamentale ale statului, suntem încrezători însprijinul de care vom beneficia, pentru realizareamăsurilor propuse și care, împreună cu efortuladecvat din partea aparatului de specialitate șidesigur, cu un management de calitate, suntemoptimiști cu privire la capacitatea Cur�ii de Conturide a face fa�ă atât exigen�elor societă�ii românești,cât și provocărilor secolului al XXI-lea.

Doamnelor și domnilor,

Domnule prim-ministru, domnulepreşedinte al Camerei Deputaţilor,domnule preşedinte al Curţii de Conturi,

Preafericirea Voastră, domnilor şi doamnelorminiştri, domnilor parlamentari, stimaţi invitaţi,sărbătorirea a 150 de ani de la înfiinţarea Curţii deConturi este, în opinia mea, un moment dereferinţă, un moment de reflecţie, dar şi unmoment de analiză. Curtea de Conturi aRomâniei a fost una din instituţiile statuluimodern român, înfiinţată în 1864 de ătredomnitorul Alexandru Ioan Cuza, a fost oinstituţie cu o istorie zbuciumată, care şi-a găsitpe deplin rolul după 1991, când a devenit oinstituţie constituţională. Dacă privim în istoriaCurţii de Conturi a României, constatăm cuuşurinţă chiar evoluţia României. Prima Curte deConturi înfiinţată în 1864, condusă de AlexandruRomalo, avea dimensiuni mici, ea era formatădintr-un preşedinte, 8 judecători, 8 referendari,un procuror şi un substitut de procuror. Misiunileei erau importante, dar mult mai restrânse decâtcele pe care astăzi le are Curtea de Conturi aRomâniei. Înfiinţată în 1864, a primit o mai mareautoritate în 1929, când, pentru prima dată, prin

noua lege a Curţii de Conturi, se introducecontrolul preventiv la toate ministerele şiinstituţiile publice. Soarta Curţii de Conturi aRomâniei a fost legată, aşa cum vă spuneam, deistoria României. În 1948, odată cu începereainstaurării regimului comunist în România,Curtea de Conturi este desfiinţată. Estedesfiinţată pentru că un sistem totalitar nu puteaaccepta o instituţie independentă, o instituţie caresă nu fie sub control politic. Dar până şicomuniştii au înţeles că fără controlul banuluipublic este dificil şi în perioada 1973-1989începe să funcţioneze şi funcţionează CurteaSuperioară de Control Financiar. Era o instituţiecomunistă, dar care substituia până la un anumitnivel lipsa existenţei unui organism independent.Sigur, niciodată Curtea Superioară de ControlFinanciar nu a fost o instituţie independentă, dar oputem include în istoria funcţionării Curţii deConturi a României ca un germene de controlasupra banului public. Abia după revoluţie, în1991, prin noua Constituţie, la articolul 139 sedefineşte instituţia Curţii de Conturi ca instituţiea statului de drept, instituţie care începe săfuncţioneze din plin în 1993. Acesta a fost

trec

ALOCU�IUNEA DOMNULUI , PREȘEDINTELEROMÂNIEI, LAANIVERSAREAA 150 DE ANI DE LA ÎNFIIN�AREACUR�II DE CONTURI

TRAIAN BĂSESCU

AROMÂNIEI

22

1864 2014-


1864 2014-


momentul în care putem spune: Curtea de Conturi adevenit o autoritate constituţională cu rol de auditorextern.

Curtea de Conturi controlează formarea,administrarea şi utilizarea resurselor financiare alestatului şi a instituţiilor publice. Este misiuneafundamentală a Curţii de Conturi, aşa cum ea esteproiectată prin Constituţia din 1991. Între timp,Curtea de Conturi a dobândit noi atribuţiuni, iar, în2002, Curtea de Conturi a României primeştemisiunea de a veghea, de a audita nu numai baniibugetului de stat, dar şi fondurile de preaderare şi,pe urmă, fondurile alocate de Uniunea EuropeanăRomâniei. Din acest moment, Curtea de Conturidevine un partener al instituţiilor europene, înprimul rând. Misiunea Curţii de Conturi de-alungul timpului a fost legată de promovarearesponsabilităţii, a corectitudinii şi a celor mai bunepractici în gestionarea performantă a banuluipublic. Prin rapoartele şi recomandările pe care lefurnizează Curtea de Conturi, ea oferă autorităţilorşi instituţiilor publice centrale şi locale valoareaadăugată în ceea ce priveşte managementulfinanciar şi contribuie la creşterea performanţeiutilizării resurselor financiare ale sectorului public.Curtea de Conturi a României s-a racordat lastandardele înalte de eficienţă ale instituţiilor deaudit din statele membre ale UE. În perioada recentăde criză economică, caracterizată prin austeritatebugetară şi un trend negativ al celor mai importanţiindicatori macroeconomici care au pus presiuniasupra finanţelor publice, Curtea de Conturi a avutun rol extrem de important. Criza a schimbatregulile jocului şi a făcut imperios necesarăadoptarea unor decizii atipice adaptate contextuluişi momentului, făcând cu atât mai importantă o bunăşi coerentă utilizare a fondurilor publice. Esteîntotdeauna importantă monitorizarea contextuluieuropean şi internaţional pentru adaptareacorespunzătoare la modificările survenite în viaţareală. Activitatea de control financiar generează,inevitabil, şi conflicte între Curtea de Conturi şiinstituţiile controlate, ceea ce face ca o foarte bunăpregătire profesională a angajaţilor să fie esenţială.Aceştia trebuie să se afle într-un proces continuu deeducare şi perfecţionare în conformitate cu cele maiînalte standarde profesionale, astfel încât săînţeleagă oportunităţile în condiţiile respectăriilegalităţii.

,

,

În acelaşi timp, valorile reprezentate deindependenţa Curţii de Conturi, de integritate, deimparţialitate, de profesionalism au devenit orealitate curentă a activităţii Curţii de Conturi aRomâniei. Curtea de Conturi a României estemembră a organizaţiilor şi a asociaţiilor

profesionale internaţionale de profil. Curtea deConturi întreprinde numeroase activităţi decooperare bilaterală şi multilaterală, cooperarea, înspecial, la nivelul Uniunii Europene pentru a crea unsistem mai bun, cooperarea cu instituţii precumEUROSAI şi INTOSAI a contribuit atât laconstrucţia instituţională a Curţii de Conturi aRomâniei cât şi la mai buna pregătire a angajaţilorCurţii de Conturi. Colaborarea cu instituţii cuatribuţii similare din alte ţări, în primul rând alestatelor din UE pentru a împărtăşi experienţa şi apune la punct standarde şi practici în vedereaîmbunătăţirii activităţii a fost un alt element esenţialîn perfecţionarea şi creşterea calităţii audituluiCurţii de Conturi a României. De asemenea, ocolaborare strânsă cu Comisia Europeană şi cuCurtea Europeană de Conturi are o importanţămajoră în definirea liniilor directoare de activitate aCurţii de Conturi în România în condiţiileindependenţei sale instituţionale. Subliniez căRomânia are o Curte de Conturi independentă depolitic, independentă de Guvern, independentă depreşedinte. Singurul care îi poate aprecia activitateafiind Parlamentul României căruia anual Curtea deConturi îi prezintă raportul de activitate. Româniaare încă probleme în zone precum arieratele, înachiziţii publice şi în gestionarea fonduriloreuropene. Toate acestea sunt aspecte care blocheazăeconomia, iar controlul anual al Curţii de Conturieste de natură a da îndrumări şi a crea obligaţii derezolvare a acestui tip de probleme şi acolo undeeste cazul, de recuperare a resurselor financiarerisipite. În aceste condiţii, Curtea de Conturi joacăun rol esenţial în eliminarea economiei subterane,în utilizarea cu maximă eficienţă şi deplinătransparenţă a banului public. Pentru realizareaunui progres semnificativ către îmbunătăţireamanagementului financiar în România este nevoiede un angajament ferm al tuturor organismelorimplicate în gestionarea şi auditul fondurilorpublice şi al celor europene. Subliniez că sunt multmai multe instituţii care ar trebui să ajute, săimpulsioneze gestionarea cu deplină corectitudine abanilor publici, fie că sunt bani din bugetul de statsau bani primiţi de la Uniunea Europeană. În acelaşitimp, trebuie să nu uităm că recomandările suntfăcute de Curtea de Conturi, însă răspundereapentru implementarea unui management eficient alfondurilor publice rămâne în sarcina instituţiilor.Este esenţial ca recomandările Curţii de Conturi sădevină priorităţi în corectarea activităţii de cu un anîn urmă, în aşa fel încât resursa financiară utilizată,eventual ilegal, sau utilizată fără respectareanormelor de utilizare a banilor publici să fierecuperată.

23

Alocu�iunea domnului , Președintele RomânieiTraian Băsescu

precum

Aş încheia, mărturisindu-vă că în activitateamea şi ca ministru şi ca primar general al Capitalei şica preşedinte al României, unul din elementele demândrie a fost întotdeauna descărcarea de gestiunedată de Curtea de Conturi. Ca primar am avut şiprobleme. Trebuie să recunoaştem că nu întotdeaunareuşim să fim perfecţi în activitatea noastră, caordonatori de credite, dar mulţumesc şi astăzi Curţiide Conturi pentru recomandările făcute şi care m-auajutat să recuperez până la ultimul leu banii carefuseseră cheltuiţi fără respectarea integrală anormelor de utilizare. Aş spune în încheiere că avemo Curte de Conturi competentă, utilă, care contribuiela îndreptarea erorilor din administraţie pentru căerorile sunt adesea inerente în instituţii mari.Important este ca lucrurile să fie tratate de instituţiileauditate cu seriozitate, cu responsabilitate, iar atuncicând nu o fac trebuie să meargă în faţa justiţiei pentrucă banul public nu este al ordonatorului de credite, ci

este ban public şi el trebuie să aducă eficienţămaximă în utilizarea lui. Vă mărturisesc că în fiecarean citesc cu atenţie raportul Curţii de Conturi. El esteo oglindă a modului cum instituţiile de la nivelcentral şi de la nivel local, agenţiileguvernamentale utilizează banul public. Trebuie săremarc progrese extraordinare în calitatearapoartelor, de zece ani, în fiecare an citesc acestraport. Este o evoluţie extrem de pozitivă în calitatearapoartelor, în precizia rapoartelor, în soluţiile deîndrumare pe care le dă Curtea de Conturi aRomâniei. Important este ca instituţiile să ţină contde recomandările Curţii de Conturi. În semn derespect pentru activitatea Curţii de Conturi aRomâniei am decorat toată conducerea Curţii deConturi, precum şi peste 120 de salariaţi ai acesteiinstituţii, salariaţi care trudesc cu responsabilitate lacorecta utilizare a banului public. Mulţumesc Curţiide Conturi a României.

24

Alocu�iunea domnului , Președintele RomânieiTraian Băsescu

Domnule Președinte al României,Domnule Prim-Ministru,Domnule Președinte al Camerei Deputa�ilor,Domnule Președinte al Cur�ii de Conturi,Doamnelor și Domnilor,Distinși invita�i și stima�i colegi,

stitu�ional a tuturor institu�iilor statului.

Modernizarea României s-a construit pebaza unui sistem institu�ional viabil, puternic șiprofesionist, iar Curtea d

de în�eles.

nr.

Înfiin�area Înaltei Cur�i de Conturi a României,acum 150 de ani, la 24 ianuarie 1864,reprezintă un moment fundamental în

procesul de creare a sistemului institu�iilorfundamentale ale statului român modern,moment decisiv al intrării României pe drumulmodernizării statului și al creării bazelor pentruconstruc�ia statului modern de tip occidental în�ara noastră.

„Înalta Curte de Conturi“, așa cum era eanumită în decretul de înfiin�are, a fost creată, înconformitate cu cele mai moderne principii îndomeniul controlului și auditului din lume, laacea perioadă reprezentând op�iunea clară astatului român pentru organizarea de tipcon

România a promovat modelul napoleonianfrancez institu�ional, acela care a stat la bazaconstruc�iei institu�ionale în toate �ăriledemocra�iei occidentale.

De aceea nu este deloc întâmplător faptul căîn acest an sărbătorim, alături de existen�a a150 de ani de la înfiin�area Cur�ii de Conturi înRomânia, și 150 de ani de bicameralism și deexisten�ă a Senatului în România.

e Conturi reprezintă, dinacest punct de vedere, un foarte bun exemplu întot ceea ce înseamnă istoria func�ionării sale.

De-a lungul existen�ei sale, mai exact înperioada comunistă, Curtea de Conturi aRomâniei a cunoscut și o perioadă vitregă: timpde 25 de ani, activitatea sa a fost întreruptă dinmotive lesne

După 1989, în baza Constitu�iei din 1991,prin Legea 94/1992 cu privire la organizarea șifunc�ionarea Cur�ii de Conturi, această institu�iefundamentală a statului român a fost repusă înfunc�iune, reintrându-și în drepturi. Pe tot

ALOCU�IUNEA DOMNULUI CRISTIAN SORIN DUMITRESCU,VICEPREȘEDINTE AL SENATULUI, LAANIVERSAREAA 150 DE ANIDE LA ÎNFIIN�AREA CUR�II DE CONTURI A ROMÂNIEI

25

1864 2014-


1864 2014-


26

Alocu�iunea domnului Cristian Sorin Dumitrescu, Vicepreședinte l Senatuluia

parcursul perioadei de tranzi�ie și, ulterior, până înprezent, ea a reprezentat în societatea româneascăunul dintre pilonii democra�iei. A îndeplinit un rolmajor într-o perioadă de profunde transformări aleeconomiei – ca, de pildă, în era marilor privatizăriși continuă să fie unul dintre cei mai importan�iactori pe scena institu�ională a �ării și în epocaactuală, când România este membru cu drepturidepline în Uniunea Europeană și când trebuie sărăspundă nenumăratelor provocări de naturăeconomică.

Senatul României a fost preocupat întotdeaunade perfec�ionarea legislativă în domeniulcontrolului financiar, a contribuit la adoptarealegisla�iei în domeniu și a dovedit o înaltăresponsabilitate în ceea ce privește dezbaterea

tuturor documentelor și rapoartelor primite,raportul anual asupra conturilor de gestiune alebugetului public na�ional din exerci�iul bugetarexpirat fiind numa

Curtea de Conturi a României ca institu�iemodernă are, de asemenea, o contribu�ie deosebit deimportantă în ceea ce privește activită�ile

ate șideplină în�elegere a misiunii ce derivă din calitateaRomâniei de stat membru al Uniunii Europene.Nu în ultimul rând, Curtea de Conturi vegheazăpermanent la buna desfășurare a activită�iloreconomice în cadrul tuturor institu�iilor publice,fiind „ “

–i unul dintre exemple.

specifice,colaborând cu Curtea de Conturi a UniuniiEuropene cu profesionalism, responsabilit

una dintre cele mai eficiente arme alestatului împotriva corup�iei.

În încheiere, vreau să transmit, în numeleSenatului României, Cur�ii de Conturi aRomâniei, domnului Președinte Nicolae Văcăroiu,consilierilor și întregului personal de specialitate,deosebita apreciere pentru rezultatele remarcabileob�inute și să afirm aici, în prezen�a dumneavoastră,

cei mai înal�i reprezentan�i ai statului român și înprezen�a colegilor conducători ai institu�iilorsimilare din întreaga lume, înalta apreciere la acestmoment festiv, dorin�a noastră de a colabora încontinuare în viitor, via�ă lungă institu�ieidumneavoastră și „La mul�i ani!“

Domnule Președinte al României,Domnule Prim-Ministru,Domnule Vice-Președinte al Senatului,Domnule Președinte al Cur�ii de Conturi,

Dragi oaspe�i,Doamnelor și domnilo

Domnule Guvernator al Băncii Na�ionale a României,Preafericirea Voastră Părinte Patriarh,Înalt Preasfin�ia Voastră,

r,

�ilor.Pornind de la principiile de func�ionare,

stabilite prin lege, Curtea de Conturi își stabileștepropriul progr

Adaptarea pachetului legislativ

Încep prin a vă adresa un salut de bun venit însala de plen a Camerei Deputa

Mă simt onorat să fiu împreună cuExcelen�ele voastre la marcarea unui secol șijumătate de activitate a Cur�ii de Conturi, unmoment cu încărcătură istorică, punct de referin�ăîn evolu�ia României moderne.

Evenimente și ceremonii importantegăzduite de cele mai înalte institu�ii ale statuluiromân au marcat în aceste zile profunda pre�uirepe care na�iunea română o nutrește fa�ă detradi�ia, probitatea publică, performan�a celorcare au slujit și slujesc în această institu�ie cu rol

de coloană vertebrală în administrarea banuluipublic, ca parte a stabilită�ii României și condi�iede realizare a prosperită�ii cetă�enilor săi.

Conduita ireproșabilă a Cur�ii transpare dintoate documentele de evaluare și raportare aactivită�ii desfășurate pe linia combateriifenomenului de corup�ie, pentru instaurareadisciplinei financiare în cadrul tuturor autorită�ilorsupuse controlului și auditului.

am de activitate, are propriaorganizare și prezintă anual Parlamentuluidocumente care stau la baza fundamentăriipoliticilor publice specializate.

carereglementează activitatea Cur�ii de Conturi aînsemnat creșterea capacită�ii de răspuns ainstitu�iei la realizarea obiectivelor asumate,îmbunătă�irea nivelului de cooperare și conlucrarecu institu�ii similare din statele membre saunemembre ale Uniunii Europene, cu celelalteCur�i de Conturi din lume.

ALOCU�IUNEA DOMNULUI VALERIU ZGONEACAMEREI , LA ANIVERSAREA A 150 DE ANI DELA ÎNFIIN�AREA CUR�II DE CONTURI

, PREŞEDINTELEDEPUTAŢILOR

A ROMÂNIEI

27

1864 2014-


1864 2014-


28

Alocu�iunea domnului Valeriu Zgonea, Președintele Camerei Deputaţilor

Nu în ultimul rând,

ș

unui s

ș

lic și privat al statului.

datorită progreselorînregistrate la nivelul Cur�ii de Conturi, dinperspectiva normelor juridice, a profesionalismului,a probită�ii morale a lucrătorilor, putem spune cumândrie faptul că autoritatea românească de controlși audit este la nivelul de performan�ă al cur�ilor deconturi din Europa.

Pentru Parlamentul României, modul în care�ări dezvoltate precum Spania au contribuit lacre terea nivelului de cunoaștere de către clasapolitică a importan�ei activită�ii Cur�ii de Conturi,trebuie să se constituie într-un exemplu.

Distinși invita�i, nimeni nu poate negaimportan�a nivelului de cultură financiar-bugetarăal autorită�ilor tat, precum și al societă�ii înansamblul său. În acest sens, voi avea în vedere, încalitate de Președinte al Camerei Deputa�ilor, săpropun, în urma unei consultări politice extinse, darși în urma unei discu�ii oneste cu domnul PreședinteVăcăroiu, dar i cu predecesorii domniei sale,înfiin�area unei Comisii parlamentare pentru rela�iacu Curtea de Conturi, formată din specialiști cureputa�ie în domeniu. În cadrul acestei Comisii, voipropune să se dezbată Rapoartele publice anuale ale

Cur�ii, rapoartele anuale pe finan�e publice locale,precum și Raportul de performan�ă și Rapoartelespeciale ale Cur�ii.

La o serie de dezbateri, voi supune aten�iei,invitarea unor conducători de institu�ii publice, aunor personalită�i active în domenii de referin�ă,pentru a găsi cele mai bune solu�ii de punere înaplicare a măsurilor dispuse de Curte. În acest modconsider că putem valorifica institu�ional principiilestipulate în declara�iile de la Lima și Mexico,privind buna gestiune financiară a patrimoniuluipub

Am deplina convingere că discu�iile de astăzivor însemna un câștig, nu numai pentru institu�ianoastră aniversată, ci și pentru clasa politică dinRomânia, pentru institu�iile interne și interna�ionaleparticipante, pentru întreaga opinie publică. Vomîn�elege mult mai bine instrumentele democraticecircumscrise realizării securită�ii financiar-bugetare a �ării noastre.

Temele de reflec�ie generate de dialogul purtatastăzi vor contribui în dezbaterea publică lamultiplicarea mesajului pe care domniile voastre îlve�i da la această Conferin�ă solemnă.

Pentrutoat

La mul�i ani, Curtea de Conturi!

Închei prin a vă cere îngăduin�a să transmit,încă o dată, oaspe�ilor noștri reprezentând Cur�ile deConturi prezente, a întregii mele considera�ii. Vreausă ști�i, Excelen�ele voastre, faptul că, întotdeauna,Camera Deputa�ilor va fi o institu�ie deschisă șireceptivă la astfel de manifestări.

Poate mai mult ca niciodată, astăzi, în această

atmosferă solemnă, se cuvine să ne amintim și sărecunoaștem cât de actuală este prevedereaConstitu�iei din 1886, potrivit căreia, citez „

ă România, există o singură Curte de Compturi“.Profit de prilej să urez întregii echipe a Cur�ii deConturi sănătate, prosperitate și realizări durabile!

Domnule preşedinte al Curţii de Conturi,stimaţi reprezentanţi ai Curţii deConturi, permiteţi-mi ca şi în numele

Guvernului să vă adresez cele mai sincerefelicitări pentru întreaga activitate şi mult succesîn viitor.

Faptul că astăzi se află la acesteveniment deosebit cei mai înalţi reprezentanţi aiautorităţilor religioase, Patriarhul BOR, ÎPSRobu, preşedintele României, preşedintele CCR,cel al ÎCCJ, primarul general, miniştri, senatori,deputaţi şi mai ales invitaţi internaţionali reflectăprestigiul şi importanţa pe care toate instituţiilepublice româneşti o acordă activităţii Curţii deConturi.

Vreau să folosesc acest prilej şi pentru a-lfelicita personal pe domnul preşedinte NicolaeVăcăroiu pentru activitatea sa, implicarea,profesionalismul şi echilibrul cu care-şidesfăşoară activitatea în fruntea Curţii de Conturia României. Cu siguranţă nu am cum să greşescnumele domnului Văcăroiu, pentru că domnia saera preşedinte al Curţii de Conturi şi atunci când

am preluat mandatul de prim-ministru şi va fipreşedinte al Curţii de Conturi şi mult după ce nuvoi mai fi prim-ministru, aşa încât activitatea meala acest nivel se va desfăşura sub controlul uneiCurţi de Conturi profesionistă, unei Curţi deConturi care a avut în ultima perioadă rezultateremarcabile.

Vreau să mă refer foarte pe scurt la unanumit segment din activitatea Curţii de Conturia României care în ultimul an, 2013, a avut oimportanţă semnificativă și anume atribuţia şiprocedurile prin care Curtea de Conturi aRomâniei, prin Autoritatea de Audit, reflectămodul în care România utilizează fondurileeuropene puse la dispoziţie în baza mecanismelorfinanciare multianuale. Vreau să ştiţi cu toţii căRomânia, spre deosebire de majoritatea ţărilormembre ale UE, a trecut printr-o perioadă extremde dificilă la sfârşitul anului 2012 practic,toate programele operaţionale sectoriale eraususpendate deoarece se constataseră de cătreinstituţiile româneşti şi cele europene gravedisfuncţionalităţi. Faptul că printr-o activitate a

prezenţi

–

ALOCU�IUNEA DOMNULUI VICTOR PONTA, PRIM-MINISTRUROMÂNIEI, LA ANIVERSAREA A 150 DE ANI DE LAÎNFIIN�AREA CUR�II DE CONTURI A ROM

L

ÂNIEI

29

1864 2014-


1864 2014-


30

Alocu�iunea domnului Victor Ponta, Prim-ministrul României

instituţiilor publice, dar şi printr-un audit corect,profesionist al Autorităţii de Audit, astăzi Româniaare practic operaţionale toate aceste programe şiRomânia poate să recupereze anii şi fondurilepierdute în anii trecuţi. Este un lucru excepţionalpentru activitatea noastră ca ţară şi vreau sămulţumesc în mod special reprezentanţilorAutorită�ii de Audit din cadrul Curţii de Conturipentru modul în care au apreciat eforturile făcute lanivel guvernamental şi instituţional. Aş dori doar săspun că-mi doresc ca după 150 de ani de activitate aacestei instituţii fundamentale pentru orice statdemocratic, pentru orice stat modern, Curtea deConturi a României să continue propriul său procesde reformă şi de modernizare pentru a sprijiniutilizarea corectă a banului public, sancţionarea

celor care încalcă regulile şi mai ales un domeniu încare cu toţii avem foarte, foarte mult de recuperat, şianume recuperarea prejudiciilor produse, pentru căeste extrem de important să constatăm acolo undes-au încălcat reguli, acolo unde bani publici au fostcheltuiţi în mod ilegal, însă în egală măsură esteimportant să recuperăm aceste prejudicii pentru cădacă acestea rămân doar pe hârtie, din păcatepaguba este produsă şi efectele ei negative le simţimcu toţi

Domnule preşedinte Văcăroiu, stimaţireprezentaţi ai Curţii de Conturi, vă urez multsucces şi veţi avea din partea Guvernului, ca şi dinpartea celorlalte instituţii ale statului tot sprijinul!Vă mulţumesc!

i.

Nicolae Văcăroiu: Domnule prim-ministru, daţi-mi voie ca în numele colegilor mei, al întreguluiaparat de specialitate să vă mulţumesc mult! Pot săspun aici în faţa adunării, a acestei adunări selecte,că avem o colaborare foarte bună şi în moddeosebit, desigur, cu Corpul de Control al primului-ministru. Aşa este firesc, ne preocupă mult, într-adevăr, recuperarea prejudiciilor, ceea ce spu

Pentru a rămâne înregistrat acestlucru, ştiu, cunosc şi sprijin efortul Curţii de Conturide a avea un nou sediu modern în care să-şidesfăşoare activitatea. Aveam notat aici, dar nu ştiude ce uitasem şi eram sigur că mă veţi sancţiona.Veţi avea din partea Guvernu

neadomnul prim-ministru...

lui tot sprijinul înacest sens.

Victor Ponta:

Domnule Preşedinte al României, Traian Băsescu,Domnule Preşedinte al Senatului, Călin PopescuTăriceanu,Domnule Preşedinte al Camerei Deputaţilor,Valeriu Zgonea,

Domnule Preşedinte al Curţii de Conturi,Nicolae Văcăroiu,Domnilor Preşedinţi şi înalţi reprezentanţi aiInstituţiilor Supreme deAExcelenţe,Stimaţi Colegi,Doamnelor şi Domnilor,

mi face o deosebită plăcere să mă aflu aici, înBucureşti, pentru a sărbători astăzi cea de-a150-a aniversare a Curţii de Conturi a

României. Atât în calitate de Preşedinte al Curţiide Audit a Austriei, cât şi în cea de SecretarGeneral al INTOSAI, doresc să-mi exprimgratitudinea faţă de Dumneavoastră, domnulePreşedinte al Curţii de Conturi a României, pentruinvitaţie şi să felicit Curtea de Conturi a Românieicu această ocazie specială.

Astăzi la 150 ani de la înfiinţarea sa în1864 ca „Înalta Curte de Compturi“ Curtea deConturi a României este un partener esenţial înUniunea Europeană, precum şi în cadrulcomunităţii internaţionale de audit public extern.Din 1968 este membră a INTOSAI şi, în acest an,sărbătoreşte de asemenea cel de-al 46-lea an încalitate de membră a INTOSAI.

După reînfiinţarea sa în 1992, Curtea deConturi a stabilit legături multilaterale foartestrânse şi a devenit un membru foarte activ alINTOSAI. Sunt foarte mândru de faptul că unadintre primele ocazii de reluare a relaţiilor strânseîntre reînfiinţata Curte de Conturi şi INTOSAI afost cea de-a 38-a Reuniune a Comitetului deConducere al INTOSAI, care a avut loc la Vienaîn mai 1993.

festiv al Curţii de Conturia României, ca şi prezenţa atât a reprezentanţilornaţionali, cât şi a celor internaţionali de rang înalt,ilustrează rolul important al acestei instituţii deaudit şi aprecierea de care se bucură aceasta încontextul naţional şi internaţional. Acest lucrusubliniază în acelaşi timp că, într-o lume

Domnule Prim-ministru, Victor Ponta,

udit,

––

Acest evenimentÎ

ALOCU�IUNEA,

LA ANIVERSAREA A 150 DE ANI DE LA ÎNFIIN�AREACUR�II DE CONTURI

DR. JOSEF MOSER, PREŞEDINTELE CURŢIIDE AUDIT A AUSTRIEI ŞI SECRETAR GENERAL AL INTOSAI

A ROMÂNIEI

31

1864 2014-


1864 2014-


32

globalizată, acţiunile economiilor de stat şi auditulîn special pot fi efectuate în mod eficient numai încontext trans şi internaţional.

Aşadar, Curtea de Conturi a României estefoarte activă la nivel internaţional şi este implicatăîn câteva Grupuri de lucru, Comitete şi Subcomiteteale INTOSAI. Astăzi, Curtea de Conturi estemembră a:

,,

,- Comitetului pentru Schimbul de Cunoştinţe,- Grupului de lucru privind Datoria Publică şi a

iunii Europene,Curtea de Conturi a României a devenit un membruactiv al Comitetului de Contact, iar în prezent deţinepreşedinţia:

- Grupului de lucru privind Taxa pe ValoareaAdăugată

- Grupului de lucru privind Activităţile de AuditComune.

mple arată faptul că instituţia adevenit un membru activ în cadrul comunităţiiinternaţionale şi europene a instituţiilor supreme de

audit şi că această comunitate apreciază foarte multmunca şi contribuţia sa.

Faptul că oficialii de rang înalt din România seaflă aici astăzi demonstrează că activitatea Curţii deConturi a României este, de asemenea, foarte multapreciată la nivel naţional şi subliniază importanţacontrolului financiar în România, care este esenţialîn vederea dezvoltării durabile a finanţelor publice.

Dezvoltarea durabilă a finanţelor publice esteesenţială pentru fiecare stat. Acest lucru s-a dovedita fi adevărat în contextul recentei crize economice,financiare şi bugetare, care a scos în evidenţă în modimpresionant nevoia de consolidare continuă aindependenţei Instituţiilor Supreme de Audit şi,astfel, nevoia unei viziuni complete asuprabugetului de stat.

În acest context este important de menţionat căinstituţiile supreme de audit pot contribui ladezvoltarea durabilă a finanţelor publice şi, astfel,a întregului stat doar în cazul în care independenţaacestor instituţii, astfel cum este prevăzută înDeclaraţiile de la Lima şi Mexic, este pusă înaplicare.

sta a fost motivul pentru care AdunareaGenerală a ONU iniţiată cu succes de cătreINTOSAI a solicitat punerea în aplicare a

-

- Comitetului pentru Standarde Profesionale- Subcomitetului pentruAudit de Conformitate- Subcomitetului pentru Standarde de Control

Intern

- Grupului de lucru privindAuditul Mediului.De asemenea, în cadrul Un

Toate aceste exe Ace–

–

Angajamentele internaţionale ale Curţii deCo

Precondiţii pentru auditul dezvoltării durabile afinanţelor publice

nturi a României

––

Alocu�iunea Dr. Josef Moser, Preşedintele Curţii de Audit a Austriei şi Secretar General al INTOSAI

principiilor independenţei la nivel naţional deja din2011, în Rezoluţia sa A/66/209 „

De asemenea, ultimul Congres al INTOSAI dela Beijing, din octombrie 2013, s-a întrunit în specialpentru punerea în aplicare a Rezoluţiei ONU, înprincipal pentru că:- instituţiile supreme de audit îşi pot îndeplinisarcinile în mod obiectiv doar dacă suntindependente de entitatea auditată şi protejateîmpotriva influenţelor din exterior,- instituţiile supreme de audit au un rol importantîn promovarea eficienţei, responsabilităţii şieficacităţii şi- instituţiile supreme de audit susţin realizareaobiectivelor de dezvoltare, inclusiv a Obiectivelorde Dezvoltare ale Mileniului.

În ceea ce priveşte durabilitatea politicilorfinanciare, Declaraţia de la Beijing a subliniat, înmod explicit, importanţa consolidării independenţeiinstituţiilor supreme de audit şi a recunoscut cămandatele acestora pot necesita îmbunătăţiri în ceea

ce priveşte auditurile legate de durabilitateafinanţelor

Prin urmare, atât comunitatea internaţională ainstituţiilor supreme de audit, cât şi comunitateainternaţională a statelor solicită luarea de măsuripentru a fi pregătite să facă faţă provocărilor legatede dezvoltarea durabilă.

Fiecare dintre noi se confruntă în prezent cu oserie de provocări legate de dezvoltarea durabilă,cum ar fi:- Lipsa de transparenţă şi responsabilitate, careprovoacă un prejudiciu imens statelor, pune înpericol pacea socială şi subminează eficienţaajutorului pentru dezvoltare;- Lipsa de independenţă juridică, financiară şiorganizatorică a instituţiilor supreme de audit faţăde guvern;- Lipsa unui mandat cuprinzător de audit ainstituţiilor supreme de audit;

ăţii instituţiilor supreme de auditde a furniza Parlamentului o opinie oficială de audit,cuprinzătoare, cu privire la conturile publice;

Promovareaeficienţei, responsabilităţii, eficacităţii şitransparenţei administraţiei publice, princonsolidarea capacităţii instituţiilor supreme deaudit“.

publice.

- Lipsa posibilit

Provocări pentru dezvoltarea durabilă

33


34

- Lipsa competenţelor legale ale instituţiilorsupreme de audit de a trage la răspundere guvernele.

Dezvoltarea durabilă la nivel mondial nu esteposibilă decât în cazul în care utilizarea resurselorpublice se face în mod mai transparent şiresponsabil, în scopul de a spori responsabilitateaacţiunilor, pentru a oferi viitorului o şansă, întrucâtacţiunile de azi nu trebuie să limiteze şi să pună înpericol perspectiva generaţiilor viitoare.

Creşterea transparenţei şi a responsabilităţiieste, de asemenea, esenţială pentru a consolidaîncrederea cetăţenilor în toate instituţiile statului.

acesta trebuie să fie obiectivul nostrucomun de a asigura transparenţa, de a sporiresponsabilitatea, de a lupta împotriva corupţiei şi,astfel, de a contribui la dezvoltarea durabilă.

Măsurile necesare pentru a îmbunătăţitransparenţa şi răspunderea pentru o dezvoltaredurabilă sunt:- îmbunătăţirea informaţiilor privind durabilitateafinanciară (de exemplu, cu privire la sursele de riscfiscal, standardele şi practicile de transparenţăfiscală);- o acoperire mai completă a instituţiilor dinsectorul public societăţile publice trebuie să fieparte a oricărei analize cuprinzătoare a finanţelorpublice, deoarece datoriile lor sunt de multe origarantate de stat, implicit sau explicit;

- o raportare mai cuprinzătoare a activelor şi apasivelor din situaţiile- o recunoaştere a unei game mai largi detranzacţii şi a altor fluxuri economice;- o abordare mai riguroasă pentru prognozafiscală şi analiza riscurilor;- o aliniere a standardelor privind bugetele,statisticile şi conturile;

rea activelor şi pasivelor, precum şi aprofiturilor şi pierderilor din situaţiile financiare şi- introducerea în situaţiile financiare a unorinformaţii privind pasivele contingente.

În acest context, este vital ca instituţiile supremede audit să-i informeze în timp util pe factorii dedecizie şi publicul larg despre:- Sarcinile concrete din cadrul mandatului deaudit privind durabilitatea financiară şi limiteleacestora;- Constrângerile existente pentru îndeplinireaefectivă a acestor sarcini şi

ortanţa promovării în mod activ a punerii înaplicare a principiilor Declaraţiilor de la Lima şiMexic, respectiv ale Rezoluţiei A/66/209 aAdunării Generale a ONU la nivel naţional.

suntem în prezent puternic implicaţi în procesul deelaborare a Agendei de Dezvoltare Post-2015, caredefineşte viitoarele obiective de dezvoltaredurabilă. Scopul nostru este de a îmbunătăţi încontinuare condiţiile prealabile pentru o dezvoltare

Măsuri necesare pentru a asigura o dezvoltaredurabilă

Prin urmare,

financiare;

- evalua

- Imp

În acest context, noi, membrii INTOSAI,

–

Agenda de Dezvoltare Post-2015


35

durabilă, prin consolidarea substanţială a poziţiei şiactivităţii instituţiilor supreme de audit de pe glob:consolidarea independenţei instituţiilor supreme deaudit, implementarea de măsuri conexe deconsolidare a capacităţii şi îmbunătăţirea sistemelorconta

Reprezentanţii ONU şi organismele ONU auemis deja semnale pozitive pentru a include acesteelemente în special independenţa instituţiilorsupreme de audit şi consolidarea capacităţilor încadrulAgendei de Dezvoltare Post-2015:

ral al ONU, Ban Ki-moon, asalutat în mod explicit această iniţiativă a INTOSAIşi a subliniat importanţa transparenţei şi aresponsabilităţii, cu ocazia întâlnirii mele de lucrucu el, înainte de ultimul Congres al INTOSAI de laBeijing.

neral al ONU, d-l Wu Hongbo,a menţionat în mod special responsabilitatea şimecanismele de monitorizare, ca o condiţieprealabilă a Agendei de Dezvoltare Post-2015 şi asubliniat că existenţa unor instituţii puternice şiindependente, precum şi consolidarea capacităţiiinstituţiilor supreme de audit sunt condiţii esenţiale.

Preşedintele ECOSOC, d-l Martin Sajdik, deasemenea, s-a referit în mod explicit la "un cadru deresponsabilitate robust", ca fiind un element-cheiepentru succesulAgendei de Dezvoltare Post-2015 şila rolul important al instituţiilor supreme de audit înaceastă privinţă.

CEPA, Comitetul de Experţi al ONU privindAdministraţia Publică, a solicitat în mod expres înproiectul de rezoluţie pentru ECOSOC:

cadrul Declaraţiilorde la Lima şi Mexic, precum şi a RezoluţieiA/66/209 aAdunării Generale a ONU şi

- recunoaşterea importanţei consolidăriiresponsabilităţii naţionale prin intermediulinstituţiilor supreme de audit, precum şi a capacităţiiinstituţiilor supreme de audit naţionale, ca elementeesenţiale aleAgendei de Dezvoltare Post-2015.

Acum este responsabilitatea şi sarcina noastră,a tuturor, în calitate de reprezentanţi responsabiliai instituţiilor de stat, de a creşte gradul deconştientizare a părţilor interesate, în scopul de ainclude independenţa instituţiilor supreme de audit,

bile.

Secretarul Gene

Subsecretarul Ge

- includerea principiilor din

Apel


36


consolidarea capacităţilor aferente şi îmbunătăţireasistemelor contabile ca elemente esenţiale aleAgendei de Dezvoltare

Acest lucru este deosebit de importantdeoarece, în iulie, Segmentul Ministerial alECOSOC va avea loc la sediul ONU de la NewYork,unde eventualele elemente ale Agendei deDezvoltare Post-2015 vor fi discutate la nivelministerial. Cu această ocazie, în iulie, voi prezentapoziţia INTOSAI şi voi sublinia încă o dată apelulnostru pentru includerea independenţei instituţiilorsupreme de audit şi consolidarea capacităţiloraferente, precum şi îmbunătăţirea sistemelor decontabilitate, la nivelul ONU.

ocazia acestui eveniment de la Bucureşti,care marchează aniversarea a 150 de ani de laînfiinţarea sa, Curtea de Conturi a României este unmodel în asumarea responsabilităţii sale de a creştegradul de conştientizare a importanţei acestui procesla nivel naţional, pentru că utilizează în mod activaceastă ocazie pentru a sublinia importanţatransparenţei şi independenţei instituţiilor supreme

de audit, în contextul provocărilor recente privinddezvoltarea durabilă.

Prin urmare, doresc să felicit Curtea de Conturia României încă o dată, nu doar cu ocazia celeide-a 150-a aniversări, ci şi, în special, pentruacest eveniment festiv, care contribuie înmod semnificativ la transmiterea preocupărilorinstituţiilor supreme de audit către cei maiimportanţi reprezentanţi la nivel naţional.

În acest sens, doresc încă o dată să exprimsincera mea gratitudine pentru invitaţia la acesteveniment şi felicitările mele cu ocazia celei de-a150-a aniversări.

Sunt convins că instituţia dumneavoastră,Curtea de Conturi a României, va continua săcontribuie la consolidarea transparenţei şiindependenţei atât la nivel naţional, cât şi la nivelinternaţional, în următorii 150 de ani, în beneficiulcetăţenilor, în vederea întăririi încrederii şisiguranţei în eficienţa şi fiabilitatea instituţiilorstatului.Vă mulţumesc foarte mult pentru atenţie.

Post-2015.

Cu

Domnule Președinte al României,Domnule Președinte al Senatului României,Domnule Președinte al Camerei Deputa�ilor,Domnule Prim-Ministru al României,Domnule Președinte al Cur�ii de Conturi aRomâniei,Stima�i Colegi,Excelen�ele Voastre,Doamnelor și domnilor,

Mul�umesc domnului

Curtea de C

Scopul a fost

autorizare șicontrol.

O institu�ie veche își poate realiza în modeficient misiunea

La această ceremonie de celebrare aaniversării a 150 de ani de la înfiin�areaCur�ii de Conturi a României, sunt foarte

onorat și încântat, în calitate de președinte alEUROSAI și președinte al Cur�ii de Conturi aPortugaliei, de a avea posibilitatea să vă adresezcâteva cuvinte.

Nicolae Văcăroiu,Președintele Cur�ii de Conturi a României, pentruonoranta și amabila sa invita�ie de a participa laaceastă ceremonie și profit de această ocazie

pentru a vă transmite felicitările mele cu ocaziaacestui important eveniment.

onturi a României a atins 150 deani de existen�ă și a fost înfiin�ată prin Legea din24 ianuarie 1864, sub denumirea de „Înalta Curtede Conturi“ pentru întreaga Românie. Astfel,institu�ia supremă de audit din România a fostînfiin�ată pe baza unui model de Curte, într-operioadă marcată de principiul consim�ământuluiși al separa�iei, precum și de cel al interdepen-den�ei puterilor.

de a asigura distinc�ia dintreexecutiv și func�iile de audit pe baza principiuluiconsim�ământului, în două aspecte:

Pe lângă toate acestea, în 1866 Curtea deConturi a României a devenit o institu�ie cu rangconstitu�ional, men�inându-și statutul și în cadrulurmătoarelor Constitu�ii.

numai dacă construiește pun�ipentru viitor, prin combinarea ac�iunii șiexperien�ei cu istoria și identitatea bogată.

ALOCU�IUNEA DOMNULUI GUILHERME D'OLIVEIRA MARTINS,PREȘEDINTELE CUR�II DE CONTURI A PORTUGALIEI ȘIPREȘEDINTE AL EUROSAI, LA ANIVERSAREA A 150 DE ANI DELA ÎNFIIN�AREA CUR�II DE CONTURI A ROMÂNIEI

37

1864 2014-


1864 2014-


38

Alocu�iunea domnului Guilherme d'Oliveira Martins, Președintele Cur�ii de Conturi a Portugaliei și Președinte al EUROSAI

Acesta este și cazul Cur�ii de Conturi aRomâniei, care a fost consolidată din punct devedere institu�ional în contextul independen�ei

Aș dori să subliniez faptul că Curtea Românăde Conturi împărtășește cu institu�iile supreme deaudit din Uniunea Europeană și, de asemenea, a

apt, îndeplinirearolului de institu�ie supremă de audit se bazează peaceste principii de bază, care trebuie întotdeauna săfie consolidate și stimulate, în special în contextulinterna�ional actual de imprevizibilitate economicăși financiară, să nu mai vorbim de amenin�ăriprivind echilibrul fundamental din punct de vedereal bunăstării societă�ilor.

Nu putem exclude faptul că cele mai multezone de risc prin care se contestă în prezentsocietă�ile și guvernele sunt legate de gestionareafinan�elor publice, al căror control este dat demandatul institu�iilor supreme de audit.

Astfel, ca un exemplu semnificativ, încontextul Uniunii Europene, statele membre șiinstitu�iile UE înfruntă provocările noii guvernan�eeconomice, financiare și fiscale, care, după c

, marea provocare actuală în UniuneaEuropeană are, practic, de a face cu necesitateade a clarifica rolul lor în contextul tendin�eide consolidare a supravegherii multilaterale apoliticilor și procedurilor care au fost deja puse înaplicare, în principal pe baza procedurilor de deciziela nivel na�ional. De asemenea, există o dorin�ăpentru o mai mare implicare a institu�iilor na�ionaleîn domenii (de exemplu, în legătură cu controlul) aleguvernării UE.

Prin urmare, institu�iile supreme de audit nupot fi neutre cu privire la astfel de amenin�ări; ele audreptul și datoria de a interveni în aceste cazuri, cuutilizarea maximă a cunoștin�elor, abilită�ilor șiangajamentului lor.

În acest context, institu�iile supreme de auditau sim�it nevoia de a coopera și de a reflecta profundcu privire la subiectele care �in de mandatele lor.Astfel, în scopul de a face fa�ă provocărilor, aunevoie de îmbogă�irea ideilor creative și aini�iativelor inovatoare.

organice și institu�ionale.

leEUROSAI, valorile fundamentale ale autonomiei,independen�ei și transparen�ei. În f

ca

um

știm, a ridicat noi probleme pentru institu�iilena�ionale și ale Uniunii Europene.

Din punctul de vedere al institu�iilor supremede audit

Cu toate acestea, rolul institu�iilor sup

realizat solid atunci când aceste institu�ii suntfunda autonomie,

tim, Congresul VIII al EUROSAIcare a avut loc la Lisabona, Portugalia, în 2011, aadoptat o

, care are ca scopreafirmarea și eviden�ierea principiilor importanteexprimate în declara�iile INTOSAI, adoptate laLima, în 1977, și în Mexic, în 2007.

În acest sens, aș aminti succesul important aleforturilor INTOSAI, care a ob�inut recunoaștereaprincipiilor Declara�iilor

din22 decembrie 2011:

ativ al institu�iilor supreme de auditmembre EUROSAI în 2012, în dezvoltarea deini�iative privind difuzarea Declara�iei de laLisabona și Rezolu�ia ONU privind independen�ainstitu�iilor supreme de audit, prin diferite canale.

AșGeneral al EUROSAI membrilor

institu�iilor supreme de audit, cu scopul de aactualiza informa�iile privind experien�ele în acestcontext.

Alte ini�iative relevante ale EUROSAI care, înopinia mea, din punctul de vedereal sublinierii importan�ei independen�ei institu�iilorsupreme de audit, sunt: punerea în aplicare, în 2013,a unui

și, care a avut loc pe 28 martie 2014,

în Ungaria.

t ale

Declara�iilor de la Lima și Mexic aleINTOSAI, precum și cu

, când este necesar.T

Stima�i Colegi,Doamnelor și domnilor,

asta a asistat lacoexiste

atrimoniuunic accesibil

e latinitate.

�

t și va fi un factor relevant pentru ,pentru a ajuta la

stimularea ei.

deînfiin�area

Cur�ii de Conturi a României, în timp ce asist înnumele EUROSAI la

entru a contribui la beneficiulinstitu�iilor supreme de audit atât în cadrulpropriilor lor jurisdic�ii cât ș

l�umesc foarte mult!

reme deaudit în beneficiul consolidării transparen�ei și aresponsabilită�ii în activitatea publică poate fi

mentate pe condi�iile de bază:independen�ă și transparen�ă.

După cum ș

Lima și Mexic în rezolu�iileONU, ca o referin�ă la nivel mondial și anumeRezolu�ia A/66/209 a Adunării Generale

Această rezolu�ie a ONU afirmă că institu�iilesupreme de audit pot efectua misiunea lor în modobiectiv și eficient, doar dacă rămân independentede entitatea auditată și sunt protejate de influen�eleexterne.

Aș dori, de asemenea, să amintesc rolulsemnific

aminti de scrisoarea trimisă recent de cătreSecretarul

merită eviden�iate

Sunt bucuros să reamintesc faptul că acestchestionar concluzionează faptul că institu�iilesupreme de audi EUROSAI sunt în măsură să îșiîndeplinească mandatele lor într-un mod compatibilcu cerin�ele

Rezolu�ia AdunăriiGenerale a ONUA/66/209.

Mai mult, acest chestionar recomandă cainstitu�iile supreme de audit să reflecteze asupra

unor subiecte precum imunitatea legală, conflictelede interese, mandatul de audit, planificareași implementarea bugetelor, în acest felîmbunătă�indu-se nivelul independen�ei membrilorcomunită�ii EUROSAI

rebuie să realizăm că problema independen�einu este un scop în sine.

Dar acesta este un motiv fundamental pentruconsolidarea calită�ii utilizării fondurilor publice șipentru eficientizarea organizării de audituri, astfelcă rezultatul auditului are o influen�ă privindstabilirea și dezvoltarea unei bune guvernări, ceeace conduce, de asemenea, la inova�iile necesare.

România este o �ară în care sim�im profundistoria Europei, așa cum ace

n�a diferitelor culturi. Moștenirea istoricăpe care o putem găsi în România este un p

celor care vizitează această �ară.Prietenia dintre Portugalia și România este

foarte lungă și își are rădăcinile în tradi�iile noastrecomune d

În rela�iile mele personale cu Uniunea Latină șiUNESCO am asistat la multe dintre aceste legăturiputernice, care-mi permit să onorez memoria luiMircea Eliade al cărui rol ca diplomat la Lisabona afost remarcabil.

După ce a experimentat unele perioade dificiledin istoria sa, la începutul secolului XXI, România aexperimentat rezultate de succes ale eforturilorpoporului român fa�ă de provocările cu care seconfruntă. Și mă bucur să spun că în România existăo perspectivă plină de speran ă pentru viitor.

Sunt sigur că Curtea de Conturi a României afos �ară pentrupăstrarea prosperită�ii sale și chiar

În calitate de președinte al EUROSAI, aș dorisă exprim din nou recunoștin�a pentru invita�iadumneavoastră a participa la această Sesiune decelebrare a aniversării a 150 de ani de la

determinarea puternică aacestei organiza�ii p

, i într-o perspectivă decooperare reciprocă.

Felicitări și cele mai bune urări Cur�ii deConturi a României pentru cea de-a 150-aaniversare a sa!

Vă mu

Declara�ie cu privire la independen�aInstitu�iilor Supreme de Audit

Promovarea eficien�ei,responsabil și transparen�eiadministra�iei publice prin consolidarea Institu�iilorSupreme de Audit.

Chestionar cu privire la independen�ainstitu�iilor supreme de audit Seminarul cu privirela

–

ită�ii, eficacită�ii

Independen�ă

39

Alocu�iunea domnului Guilherme d'Oliveira Martins, Președintele Cur�ii de Conturi a Portugaliei și Președinte al EUROSAI

Domnule Preşedinte al României,Domnule Preşedinte al Senatului,Domnule Preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule Preşedinte al Curţii de Conturi aRomâniei, Excelenţele VoastreStimaţi Colegi, Doamnelor şi domnilor,

ste o mare onoare să ţin acest discurs cuaceastă importantă ocazie, care marchează150 de ani de la înfiinţarea Curţii de

Conturi a României.Europa a trecut prin mai multe perioade

devastatoare în acest interval de timp.Acum 70 deani, Europa era în război. Forţele aliate au aterizatpe plajele din nordul Franţei. Şi marea majoritatea popoarelor din Europa a

Uniunea Europeană a crescut din seminţeleacelei eliberări.Aceasta cuprinde acum popoareledin 28 de state europene.

În ultimii şapte ani, România este statmembru al Uniunii Europene, împărtăşind cu

toate celelalte state membre obiectivul depromovare a valorilor demnităţii umane,libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de dreptşi respectarea drepturilor omului, precum şipacea şi bunăstarea popoarelor Uniunii.

În anul 2007, când Uniunea Europeană aprimit poporul român, Curtea de ConturiEuropeană a primit primul său membru dinRomânia, pe domnul Ovidiu Ispir.

Astăzi sunt foarte mândru să fiu însoţit de celde-al doilea membru român, domnul GeorgePufan, fostul Secretar General al Curţii de Conturia Românie

Faptul de a avea membri români ai Curţii acontribuit în mare măsură la consolidarea încontinuare a relaţiilor excelente dintre instituţiilenoastre de audit, care au început să fie dezvoltatedeja în perioada în care România se pregătea săadere la

În acest timp, Comitetul de Contact alConducătorilor Instituţiilor Supreme de Audit dinstatele membre ale Uniunii Europene şi Curtea deConturi Europeană au jucat un rol important în

Domnule Prim-ministru,

,

u fost supuse regimuluiautoritar.

i.

UE.

E

ALOCU�IUNEADOMNULUIOPENE, LA ANIVERSAREA A


VITOR CALDEIRA, PREŞEDINTELECURŢII DE CONTURI EUR

A ROMÂNIEI

40

1864 2014-


1864 2014-


sprijinirea Curţii de Conturi a României, nu înultimul rând prin intermediul unui grup de lucrucomun, dedicat sprijinului instituţiilor supreme deaudit din ţările candidate şi potenţial candidate, învederea construirii capacităţii instituţionale încontextul pregătirii pentru aderarea la UE.

Mă bucur să constat că instituţia dumnea-voastră, Curtea de Conturi a României, este activimplicată în conducerea acelui grup de lucru careajută la pregătirea Instituţiilor Supreme deAudit aleviitoarei generaţii de state membre ale UniuniiEuropene, pentru provocarea de a avea

Eu cred că îmbunătăţirea în continuare acooperării dintre instituţiile supreme de audit dinUE va fi foarte importantă din punctul de vedere adouă provocări-cheie cu care instituţiile noastre sevor confrunta, având în vedere că UE continuă săse dezvolte.

Deci, cu ocazia aniversării Curţii de Conturi aRomâniei trebuie să profităm de ocazie pentru asărbători şi progresul pe care Curtea de Conturi aRomâniei şi alte Curţi de Conturi europene l-aufăcut în abordarea a două provocări majore, caresunt deosebit de relevante în acest moment pentrudezvoltarea viitoare a Uniunii Europene şi pentruactivitatea tuturor instituţiilor supreme de auditdin UE.

Prima provocare este aceea a auditării şiraportării utilizării fondurilor publice, în cadrul uneisocietăţi democratice.

În cadrul democraţiilor, auditorii publicilucrează pentru a asigura că există responsabilitateîn faţa cetăţenilor pentru modul în care Guvernulcheltuieşte fondurile publice.

Ca şi comunitate a instituţiilor supreme deaudit din UE, recunoaştem că acest lucru aduceresponsabilităţi considerabile faţă de cele existenteîn alte sisteme de guvernare.

Ca instituţii supreme de audit, trebuie săraportăm în mod public cetăţenilor despre utilizarea

fondurilor publice. Şi trebuie să fim responsabili şitransparenţi în faţa cetăţenilor, în tot ceea ce facem.

Deci, putem sărbători astăzi faptul căinstituţiile supreme de audit ale UE au ajuns să joaceun rol central în toate democraţiile europene, înceea ce priveşte răspunderea guvernelor în faţacetăţenilor lor.

Dar, în acelaşi timp, trebuie să recunoaştemtoate responsabilităţile importante care decurg dinîndeplinirea acestui rol în mod eficient, mai ales încontextul UE.

Aceasta mă aduce la a doua provocareMai simplu spus, este tot mai greu să audităm

guvernele şi să le tragem la răspundere. Acest lucruse datorează transformărilor care au avut loc - şi încămai au loc - în activităţile de guvernare şi în modulîn care acestea sunt finanţate.

e sunt datoare să ofere servicii maicomplexe, în moduri diferite, cetăţenilor mai multdecât oricând.

Având în vedere că guvernarea şi finanţelepublice au devenit din ce în ce mai complexe,sarcina privind auditarea acestor activităţi a devenitchiar mai exigentă.

Aici, din nou cooperarea între instituţiilesupreme de audit a fost - şi va continua cu siguranţăsă fie - esenţială pentru abordarea acestei provocări.

În ultimii ani, în special, comunitateainstituţiilor supreme de audit a făcut progreseconsiderabile. Prin intermediul INTOSAI şiEUROSAI ne-am stabilit un cadru de standardeprofesionale şi bune practici.

Pe măsură ce acest cadru se dezvoltă, acesta artrebui să ofere o bază importantă nu numaiinstituţiilor supreme de audit pentru a efectuaaudituri de înaltă calitate, dar şi pentru a coordonaaceste audituri, dacă este necesar, ca de exemplu încontextul noilor tendinţe în cadrul guvernanţeieuropene.

statutul demembru al UE.

-cheie.

Statel

41

Alocu�iunea domnului openeVitor Caldeira, Preşedintele Curţii de Conturi Eur

Domnule Preşedinte, doamnelor şi domnilor,

o problemă serioasă în cadrul UE, pecare instituţiile supreme de audit o pot rezolvalucrând împreună.

cum să consolidăm legitimitateademocratică şi responsabilitatea Uniunii Europeneîn faţa cetăţenilor săi.

Aceasta nu este o problemă nouă. Dar, de cânda început criza financiară şi economică, a devenit înmod constant mai importantă. Având în vederefaptul că finanţele publice s-au deteriorat, încredereacetăţenilor în instituţiile lor de conducere, atâteuropene, cât şi naţionale, a scăzut.

Este clar că o mai bună utilizare a fondurilorpublice disponibile este acum o prioritate pentruautorităţile naţionale şi pentru instituţiile UE.

Bugetul UE reprezintă o sursă majoră deinvestiţii potenţiale pentru multe state membre, laun moment în care bugetele naţionale sunt subpresiune.

Dar nu toate fondurile disponibile în bugetulUE sunt cheltuite. Şi noi ştim că ceea ce este utilizatnu este întotdeauna bine cheltuit.

Instituţiile supreme de audit din statele membreale UE şi Curtea Europeană de Conturi pot colaborapentru a efectua audituri, ajutând autorităţile statelormembre să obţină cât mai mult din fo

Iar noi putem să ajutăm autorităţile europene şi

pe cele naţionale să răspundă întrebărilor legitimedin partea cetăţenilor referitoare la cheltuireafondurilor UE, dacă aceste fonduri au fost cheltuiteîn mod legal şi dacă oferă un bun raport calitate-preţ.

Cu toate acestea, răspunsul la aceste întrebăriîn contextul UE nu este uşor de dat. Sunt necesare o

și un audit adecvate şi consultareapopulaţiei atât la nivel naţional, cât şi la niveleuropean.

tituţiile supreme de audit din cadrul UE,prin intermediul Comitetului de Contact, au fostimplicate în mod activ în dezbaterea publică cuprivire la aspecte importante refe

acestea îmbunătăţite.a înfiinţat

două grupuri de lucru operaţionale, care includCurtea de Conturi a României.

Primul grup de lucru operaţional se ocupă depropunerea Comisiei Europene de a dezvoltasisteme contabile publice în UE, prin introducereaunor standarde europene de

are caobiect sarcinile şi rolul auditului public extern, înfuncţie de evoluţiile recente în guvernanţa economicăa Uniunii Europene.

UE şi statele membre fac paşi importanţi îndirecţia bună, dar există un drum lung de parcurs şimai sunt multe lucruri pe care instituţiile

Recentele alegeri pentru Parlamentul Europeanau eviden�iat

Problema este

nduriledisponibile în bugetul UE.

contabilitate

Ins

ritoare la cum arputea fi

De exemplu, Comitetul de Contact

contabilitate pentrusectorul public.

Cel de-al doilea grup de lucru opera�ional

supreme deaudit le pot face spre a veni în sprijinul acestora.

42


Domnule Preşedinte, doamnelor şi domnilor,

Instituţiile supreme de audit din statelemembre e posibil să nu aibă toate răspunsurile înprivin�a consolidării legitimităţii democratice şiresponsabilităţii în cadrul Uniunii Europene. Dar eusunt sigur că întărirea cooperării între instituţiilesupreme de audit este o parte a soluţiei.

ebui să sărbătorim buna noastră cooperaredin trecut, în timp ce ne pregătim să fim inovatori înviitor, pentru că ceea ce Uniunea Europeanăîncearcă să realizeze nu a mai fost făcut înainte.

cooperării putem fi inspiraţi de dorinţa Curţii deConturi a României din anii recenţi de a-şi construipropria independenţă, autonomie şi credibilitateinstituţională şi de a împărtăşi lecţiile învăţate cualte instituţii supreme de audit.

În numele Curţii de Conturi Europene dorescsă felicit Curtea de Conturi a României şi să urezinstituţiei toate cele bune în viitorul său în cadrulUniunii Europene, cu ocazia celei de-a 150-aaniversări.

Vă mulţumesc pentru atenţie!

Ar tr

În cadrul eforturilor noastre de dezvoltare a

43


Stima�i prim- României,Cur�ii de Conturi a României și

ai altor institu�ii supreme de audit,,

conducători ai stima�iconducători ai

Onorată asisten�ă

Este o onoare pentru noi a participa la unevenimentpentru Curtea de Conturi a României, cât

și pentru . În numele Plenului Cur�iide Conturi a Republicii Moldova și al

Faptul de a rezista, supravie�ui și

și audit public extern.

resc edificarea unei Europe unite șiprospere

României și

român. Fiind

Ioan Cuza, a

Au contribuitla aceasta atât exemplul altor state luate camodele politi cesitatea

de o importanţă majoră atât

întreaga ţarăîntregului

colectiv, Vă adresez cele mai sincere felicitări,urări de bine și prosperitate cu ocazia sărbătoririicelor 150 de ani de la înfiinţarea Curţii de Conturia României.

a de a sedezvolta continuu în plan institu�ional, de-alungul atâtor ani, într-un context imprimat maiales de crize economice, nu semnifică doarcapacitatea dumneavoastră minunată de orientareîn tumultul acestor schimbări, dar și aceea de a văconsacra unei consolidări permanente demodernizare și dezvoltare a procesului de controlfinanciar

Cutreierând istoria și făcând fa�ăprovocărilor, Curtea de Conturi a României este,fără îndoială, un reper valoros pentru sistemul derela�ii ce urmă

, răspunzând imperativelor timpului deprogres al sistemului de audit, prin asigurarealegalită�ii și a performan�ei utilizării banilorpublici.

Trăim istoricul moment al acestui jubileu,constatând dinamica pozitivă a raporturilornoastre bilaterale, bazate pe atașamentul comunal Republicii Moldova fa�ă deidealurile europene.

Curtea de Conturi a luat naştere practicodată cu constituirea statuluiînfiinţată în 1864, în cadrul marelui efort decreare a instituţiilor moderne din timpul domnieilui Alexandru tunci, ca şi acum,Curtea de Conturi a fost văzută ca o partecomponentă a statalităţii moderne.

co-instituţionale, cât şi ne

ALOCU�IUNEA DOMNULUI SERAFIM URECHEAN,PREȘEDINTELE CUR�II DE CONTURI A REPUBLICIIMOLDOVA, LA ANIVERSAREA A 150 DE ANI DE LAÎNFIIN�AREA CUR�II DE CONTURI A ROMÂNIEI

44

1864 2014-


1864 2014-


reală de a institui un control sistematic asupramodului de administrare a banilor publici.

Institu�iile de audit s-au dezvoltat și s-auconsolidat în func�ie de contextul institu�ional șisociopolitic al �ării, de schimbările istorice, politice,economice, de cultură și de tradi�iile na�ionale.Acești factori au condi�ionat statutul, atribu�iile,nivelul de organizare și limitele competen�eiinstitu�iilor de audit. Semnificativ este însă faptul căindiferent de modul de organizare a auditului,viziunea, misiunea și obiectivele institu�iei de auditrămîn aceleași: să contribuie la îmbunătă�ireamanagementului financiar public prin sporirearesponsabilită�ii manageriale pentru utilizareamijloacelor financiare publice în mod regulamentar,cu maximă eficien�ă, economicitate și eficacitate.

undamentală a bunei guvernări, care beneficiicetă�enilor, generează avansarea economică șisocială a �ării.

Pentru a-şi exercita atribuţiile în mod eficient,Curtea de Conturi trebuie să fie completindependentă de celelalte instituţii, dar, în acelaşitimp, trebuie să rămână permanent în contact cuacestea.

Diversitatea necesită�ilor guvernării na�ionaleși mediul de dezvoltare în continuă schimbare aduccu sine noi cerin�e și provocări pentru institu�iile deaudit. în care trebuiesă facem fa�ă schimbărilor sau să prevenimefectele nedorite ale acestora asupra societă�ii șiGuvernului, asumându-ne un rol proactiv. Dar,bineîn�eles, aceasta se poate realiza doar dacăne garantăm responsabilită�ile și func�iileprin institu�ionalizarea principiilor Declara�iilor

INTOSAI

întreprind măsuri pentru a face fa�ămediului auster și solicitărilor crescânde fa�ă deserviciul public

un rol foarteimportant prin supravegherea gestionării banuluipublic, asigurând transparen�a și responsabilitateautilizării și men�inând standardelecorespunzătoare de conduită pentruserviciilor publice, care să contribuie la realizarea

trebuie să fieinovative pentru a identifica oportunită�ile

trebuiesă-și creeze mecanismele necesare pentru aavea capacitatea de analiză a provocărilor șioportunită�ilor, pentru a reac�iona relevant în fa�apăr�ilor interesate și pentru a oferi o perspectivă

Pentru a putea discuta de pe pozi�ii deegalitate, pentru a face fa�ă provocărilor cotidiene,

trebuie să ăm for�ele și săăm â

rol important pe care-l are o institu�iesupremă de audit punerii înaplicare a Rezolu�iei Adunării Generale a ONUA/66/209

care cheamă toate statelemembre ale ONU să aplice principiile stipulate înDeclara�iile de la Lima și Mexic cu privire lanecesitatea consolidării independen�ei șicapacită�ilor institu�iilor supreme de audit

Un audit extern eficient asupra managementuluifinanciar public este un element fundamental înasigurarea unor standarde înalte în domeniulrespectiv, iar aceasta constituie prerogativaf aduce

Astfel suntem puși în situa�ia

(de la Lima și Mexic) privindindependen�a și buna func�ionare a institu�iilorsupreme de audit.

Guvernele

. În acest context, institu�iilesupreme de audit îndeplinesc

resurselorprestarea

.

Institu�iile supreme de auditde

explorare a mediului în schimbare. Ele

asupra problemelor complexe ale zilei.

noi ne consolid neasigur independen�a prin toate p rghiile posibile,cu resurse specializate și calificate.

Uneste cel de promotor al

.

valorii banilor

”Privind promovarea eficien�ei,responsabilită�ii, eficacită�ii și transparen�eiadministra�iei publice”,

45

Alocu�iunea domnului Serafim Urechean, Președintele Cur�ii de Conturi a Republicii Moldova

oria de 150 de ani de activitate a Curţii deConturi a României nu ar fi completă fără a ne referila cei care aupersonalul Curţii de Conturi. Dincolo de legi şicontexte istorice, valoarea unei instituţii depindeîntotdeauna şi de valoarea oamenilor săi. Eficienţaşi importanţa realizărilor Curţii de Conturi aRomâniei sunt rodul muncii unui colectiv deprofesionişti de o înaltă calificare, care-şi aducaportul la consolidarea capacităţii instituţionale,racordarea la standardele de funcţionalitate şieficienţă ale instituţiilor supreme de audit din ţărilecele mai dezvoltate pe plan mondial.

Bucurându-se de o reală susţinere naţională şimai ales internaţională, acest efort propriu coerent,al instituţiei şi al ja�ilor săi îngăduie unpronostic optimist cu privire la capacitatea Curţii deConturi a României de a face faţă atât exigenţelorsocietăţii româneşti, cât şi provocărilor integrării înUniunea Europeană.

beneficiază de o colaborare bună (chiarprietenească) cu Curtea de Conturi a României, carepe parcursul activită�ii (150 de ani) și-a creat deja opractică solidă în aplicarea celor mai bune practici șia standardelor interna�ionale.

În încheiere, aş vrea să vă mulţumesc încă odată pentru invitaţia de a participa la aniversare a150 de ani de la înfiinţarea Curţii de Conturi aRomâniei. Curtea de Conturi a Republicii Moldovacontează foarte mult pe schimbul de bune practici şiexperienţă cu instituţia supremă de audit dinRomânia, în cadrul Acordului de cooperare semnatîn 2006 şi al recentul Plan de acţiuni pentruperioada 2013-2014. Îmbunătăţirea eficienţeiinteracţiuni dintre Curţile de Conturi de pe ambelemaluri ale Prutului este unul dintre obiectiveleprincipale ale dezvoltării relaţiilor bilaterale încadrul consolidării instituţionale şi racordării lacerinţele euro-comunitare.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Ist

activat în cadrul acestei institu�ii:

anga

Curtea de Conturi a Republicii Moldova

a

ui

i

46

Alocu�iunea domnului Serafim Urechean, Președintele Cur�ii de Conturi a Republicii Moldova

Domnule Preşedinte Nicolae Văcăroiu,Doamnelor şi domnilor,

ş dori să încep prin a-mi exprimamulţumirea pentru invitaţia lansată dedomnul Preşedinte Nicolae Văcăroiu de a

participa la ceremonia organizată cu ocazia celeide-a 150-a aniversări a Curţii de Conturi aRomâniei.

Este o onoare pentru noi, cei din Brazilia, săfim prezenţi la acest important eveniment, înfrumosul oraş Bucureşti, care este numit, pebună dreptate „Parisul din Est“. PrimireaDumneavoastră în acest istoric şi admirabil Palatal Parlamentului a fost memorabilă.

Bucureştiul are un oraş-frate în Brazilia,o ă ţări şicontribuie la întărirea legăturilor de cooperare, aschimbului de experienţă şi a schimbului culturaldintre cele două naţiuni.

Brazilienii şi românii au mai multe lucruri încomun decât ne imaginăm, în ciuda distanţeigeografice care ne desparte. Limba română face

parte din aceeaşi familie de limbi romanice în careîşi are originea şi limba portugheză. Suntem toţilatini, aşa cum a observat şi profesorul românMircea Eliade în lucrarea sa intitulată „Românii

“Istoricul şi romancierul Eliade a trăit în

Lisabona şi a citit clasicii portughezi, printre einumărându-se Cam

ăturilor dintre latiniidin vest şi cei din est, prin traduceri şi organizareade conferinţe.

Convergenţele dintre naţiunile noastre s-auextins şi la instituţii. Curtea de Conturi aRomâniei şi cea a Braziliei sunt contemporane,ambele luând naştere după cea de-a doua jumătatea secolului al XIX-lea. Curtea Federală de Conturia Braziliei va împlini 124 de ani anul acesta şi, lafel ca şi Curtea de Conturi a României, a trecutprin momente dificile, cu perioade de mai puţinprogres în ceea ce priveşte scenariul instituţionalcare, din fericire, sunt depăşite de perioadedemocratice intense şi pline de acţiune.

A

raşul São Paolo, ceea ce uneşte cele dou

ões şi Eça de Queiroz. Acontribuit la consolidarea leg

,latinii Orientului .

ALOCU�IUNEA DOMNULUI JOAO AUGUSTO RIBEIRONARDES,

, LA ANIVERSAREA A 150 DE ANI DE LAÎNFIIN�AREA CUR�II DE CONTURI

PREŞEDINTELE CURŢII FEDERALE DE AUDIT ABRAZILIEI

AROMÂNIEI

47

1864 2014-


1864 2014-


48

Instituţiile Supreme de Audit, precum Curteade Conturi a României şi cea a Braziliei, suntinstrumente esenţiale în cadrul naţiunilordezvoltate şi sunt mecanisme fundamentale înserviciul societăţii şi pentru menţi

Transparenţa, din ce în ce mai necesară îndomeniul utilizării resurselor publice, întăreşte şimai mult rolul Instituţiilor Supreme de Audit. Esteresponsabilitatea celor care supraveghează săasigure eficienţa, eficacitatea şi economia înutilizarea banilor cetăţenilor. De asemenea, trebuiesă consolidăm încrederea societăţii în organele deguvernare publică. Guvernele trebuie să garantezeperformanţa instituţiilor, astfel încât etica şiindependenţa să poată prevala şi rezultateleobţinute să fie credibile.

Printre principiile de bază care conducactivitatea instituţiilor supreme de audit, după cums-a stabilit în Declaraţia de la Lima de cătreINTOSAI, organizaţia care ne aduce împreună, aşdori să subliniez necesitatea de a ne asigura căinstituţiile îşi pot desfăşura activitatea în modindependent, autonom şi transparent.

Independenţă funcţională şi organizaţională,astfel încât membrii săi să poată acţiona în deplinălibertate.

Autonomie în ceea ce priveşte iniţiativele de aacţiona, fie faţă de Guvern, fie faţă de Parlament.

Transparenţă în relaţia cu Guvernul, societateaşi Parlamentul, în ceea ce priveşte publicarea şidifuzarea rezultatelor auditurilor.

Aceste trei principii care sunt fundamentalepar să se alinieze perfect cu cele trei culori ale

drapelului românesc, unde albastru reprezintăLibertatea, galben este un simbol al Justiţiei şi roşuevocă Fraternitatea.

Cred că marea naţiune din România stă peaceşti piloni. Valori care ar trebui să ghideze toatenaţiunile din lume şi principii care trebuie săconducă toate instituţiile supreme de audit,indiferent de forma în care sunt organizate sau derelaţia pe care o au cu guvernele lor sau cusocietăţile care au înfiinţat instituţiile supreme deaudit.

nerea echilibruluistatului democratic.

––

Alocu�iunea domnului Joao Augusto Ribeiro Nardes, d aPreşedintele Curţii Federale e Audit Braziliei

Independenţă. Autonomie. Transparenţă.Exemple pentru toate naţiunile. Libertate. Dreptate.Fraternitate. Valorile pentru lume.

Înainte de a încheia acest scurt mesaj de salutcătre toţi românii, aş dori să spun că ne va fi dor deechipa naţională românească în cadrul CupeiMondiale FIFA, care va începe în Braziliasăptămâna viitoare.

Această ţară a lăsat amintiri de neuitat înfotbalul mondial. Echipa voastră naţională a făcutsenzaţie la Cupa Mondială din 1994, când a învinsStatele Unite şiArgentina şi a strălucit în 1998, cânda învins Anglia. Am specificat acest lucru doarpentru a menţiona cele mai recente rezultateîmpotriva echipelor din ţările cu cea mai maretradiţie în fotbal.

Ne va fi dor cu siguranţăÎmi amintesc Cupa Mondială din 1970, care a

avut loc în Mexic, pe Stadionul Jalisco, cândBrazilia a obţinut unul dintre cele mai strânsescoruri din acel campionat, împotriva României.

Am câştigat cu 3 la 2, cu goluri din România alecelui mai bun marcator Dumitrache şi alemijlocaşului Dembrovski. O bucurie care a marcatpentru totdeauna amintirea României în inimilenoastre şi care a fost, probabil, depăşită doar deuimitoarea şi fără precedent notă de 10 obţinută degimnasta Nadia Comăneci, la Montreal, în 1976, şicare a dezorientat plăcile de scor electronice,nepregătite încă să afişeze perfecta notă de 10 a feteide paisprezece ani.

România este reprezentată de toate acestea.Brazilia este la fel. Distanţa ne desparte. Afinitateane uneşte.

Felicitări România! Felicitări Curţii deConturi a României pentru cei 150 de ani deexistenţă! Felicitări pentru oamenii din România,pentru luptele lor, pentru efortul şi pentru minunataţară pe care aţi construit-o.

Vă mulţumesc!

de România.

49

Alocu�iunea domnului Joao Augusto Ribeiro Nardes, d aPreşedintele Curţii Federale e Audit Braziliei

Excelenţele Voastre,Domnule Preşedinte al României,Domnule Preşedinte al Senatului României,

le Preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule Preşedinte al Curţii de Conturi aRomâniei,Domnilor Preşedinţi ai Instituţiilor Supreme deAudit,Distinşi oaspeţi, Doamnelor şi Domnilor,

m onoarea să particip la întâlnirea caremarchează cea de-a 150-a aniversare aCurţii de Conturi a României. Consider

această perioadă mare de timp ca fiind o realizaredeosebită a distinsei dumneavoastre instituţii,deoarece confirmă excelenta şi valoroasa muncădepusă l anilor. Pe de altă parte,deschide un nou şi indubitabil capitol de succespentru anii ce urmează. Permiteţi-mi să semnalezfaptul că instituţia noastră, Curtea de Conturi aSloveniei, va sărbători, de asemenea, o cifrărotundă anul acesta. Din acest motiv, cred că esteo experienţă extrem de valoroasă faptul că sunt

prezent la acest eveniment special şi căîmpărtăşim reciproc experienţa şi competenţelecu stimabilii mei parteneri.

Având în vedere situaţia globală dificilă şidurata prelungită a crizei economice şifinanciare, este sigur faptul că perioadaviitoare va fi mult mai provocatoare. Trebuiesă promovăm eficienţa, responsabilitatea,eficacitatea şi transparenţa administraţieipublice, care contribuie la atingerea obiectivelornaţionale şi a priorităţilor. Noi trebuie să neconcentrăm asupra acoperirii zonelor cu risculcel mai ridicat. Provocările, ca de exempluşomajul persistent şi chiar în creştere, creştereadatoriei publice şi lipsa competitivităţiimediului de afaceri, ar trebui să fie abordatecu mare grijă. O atenţie specială ar trebuiacordată evaluării eficienţei programelor UniuniiEuropene şi a instituţiilor relevante, responsabilede implementarea acestor programe.

În copul îmbunătăţ rii ţ ore să

depunemniversările ,

DomnuDomnule Prim-ministru al României,

de-a lungu

s i opera iunilutilizatorilor de fonduri publice trebui

eforturi pentru a atinge cele mai bunerezultate posibile. A , cum este aceasta

A

ALOCU�IUNEA DOMNULUIA SLOVENIEI, LA ANIVERSAREA A


TOMAŽ VESEL, PREŞEDINTELECURŢII DE CONTURI

A ROMÂNIEI

50

1864 2014-


1864 2014-


51

Alocu�iunea domnului a SlovenieiTomaž Vesel, Preşedintele Curţii de Conturi

ne reamintesc şi ne dauş căile pe care instituţ

erioada următoare., trebuie să ne străduim să ne consolidăm

poziţ ă şi, în acelaşi timp, să fimţ

ş ţş izate şi, astfel, să reacţionăm

la aceste provocări.Am putea fi percepuţi caautorităţi de supraveghere a activităţ către

şi utilizatori de fonduri publice, dar trebuie săfim conş ţi de faptul că noi, la rândul nostru,suntem supravegheaţi

În această perioadă de timp este important maimult ca oricând să menţinem şi să întărimcooperarea între instituţiile noastre de audit, prinschimbul de puncte de vedere şi experienţăacumulate de-a lungul anilor. Împărtăşirea celormai bune practici este în beneficiul tuturor,favorizează utilizarea fondurilor publice în modeficient, eficace şi cu economicitate şi contribuie la

o dezvoltare economică solidă. Într-o perioadă încare se cere din partea sectorului public creştereavolumului şi a calităţii randamentului cu resursepuţine, este extrem de important să creştemtransparenţa şi responsabilitatea în scopuldezvoltării unui mediu stabil şi al îmbunătăţiriimanagementului fondurilor publice. Este cazulunor instituţii cum sunt ale noastre, ale căroroperaţiuni eficiente contribuie la

Doamnelor şi domnilor,Doresc să închei prin a vă mulţumi, încă o dată,pentru că mi-aţi oferit ocazia să mă adresezdumneavoastră, tuturor, stimaţi oaspeţi, la cea de-a150-a aniversare a Curţii de Conturi a României.

e domnule Preşedinte NicolaeVăcăroiu, vă rog să acceptaţi sincerele melefelicitări la acest moment festiv care, fără îndoială,reprezintă o piatră de hotar în istoria României!

posibilitatea de areconsidera i de a stabili iilenoastre le vor urma în p În acestsens

ia independentimplica i în mod activ în calitate de membri aiEUROSAI i INTOSAI cu scopul de a lua pozi iiadecvate i armoneficient

ii dediver

tien.

atingerea acestorobiective.

Stimat

Domnule Traian Băsescu, Preşedinte al RomânieiDomnule Valeriu Zgonea, Preşedinte al CamereiDeputaţ

Domnule Nicolae Văcăroiu, Preşedinte al Curţiide Conturi a României,Domnule Josef Moser, Preşedinte al Curţii deAudit aAustriei şi Secretar General al INTOSAI,

istinşi colegi din cadrul EUROSAI,OLACEFS, Curtea de Contur iEuropeană şi alţi colegi reprezentanţi ai

instituţiilor supreme de audit

Este cu adevărat o onoare pentru mine săreprezint Biroul Auditorului General al Africii deSud la această onorabilă aniversare a Curţii deConturi

, Biroul Auditorului Generalal Africii de Sud şi-a sărbătorit centenarul şi credcă istoriile noastre respective şi toate realizărilesunt similare din multe puncte de vedere. Noisărbătorim împreună independenţa Curţii deConturi a României, rolul dumneavoastră încadrul consolidării transparenţei, precum şieforturile dumneavoastră în ţinerea la curenta cetăţenilor şi a factorilor de decizie cuprivire la aspectele semnificative ale guvernanţeinaţionale

Ca instituţie supremă de audit a Africii deSud, şi noi ne străduim să merităm statutul nostrude instituţie independentă, contribuind laîmbunătăţirea calităţii vieţii tuturor cetăţenilor.Biroul Auditorului General al Africii de Sud, înforma sa actuală, a fost înfiinţat prin Constituţianoastră din anul 1995. Promisiunea noastrăfăcută cetăţenilor din Africa de Sud este că vom

ilor,Domnule Victor Ponta, Prim-Ministru alRomâniei,

,

a României.

Acum trei ani

.D1

2

3

ALOCU�IUNEA DOAMNEI RATSELA TSAKANI, AUDITOR GENERALADJUNCT AL AFRICII DE SUD, LA ANIVERSAREA A 150 DE ANI DELA ÎNFIIN�AREA CUR�II DE CONTURIAROMÂNIEI

52

1864 2014-


1864 2014-


1 Ceilal�i demnitari sunt: domnul Guilherme d'Oliveira Martins - Pre edintele Cur�ii de Conturi a Portugaliei i Pre edinte al EUROSAI; domnul Vitor Caldeira –Pre edintele Cur�ii de Conturi Europene; domnul Augusto Nardes – Pre edintele Cur�ii Federale de Audit a Braziliei i Pre edinte al OLACEFS; Domnul Felipe GarciaOrtiz – Pre edintele Sec�iei Jurisdic�ionale din cadrul Cur�ii de Conturi a Spaniei (mesaj din partea Cur�ii de Conturi a Spaniei i a Secretariatului General al EUROSAI);domnul Serafim Urechean, Pre edintele Cur�ii de Conturi a Republicii Moldova; domnul Tomaz Vesel – Pre edintele Cur�ii de Conturi a Sloveniei; domnul JosefBeckers - Membru al Cur�ii de Conturi a Belgiei (mesaj din partea Cur�ii de Conturi a Belgiei); mesaj video din partea domnului Gene Dodaro, Controlor General al SAISUA(GAO);BiroulAuditorului General alAfricii de Sud a fost înfiin�at în anul 2011;Una dintre temele INCOSAI 2013 referitoare la

ş ş şş ş ş ş

ş şş ş

2

3 Contribu�ia Institu�iilor Supreme de Audit în cadrul guvernan�ei na�ionale.

consolida democraţia ţării, făcând posibilăsupravegherea, responsabilitatea şi guvernanţa încadrul sectorului public, prin intermediul audituluipe care îl efectuăm şi credem că astfel vom construiîncrederea tuturor.

Cu această ocazie, felicităm Curtea deConturi a României pentru reorganizarea şitransformarea sa, în mod repetat şi continuu, de-alungul ultimului secol şi jumătate, reuşind astfelsă-şi consolideze capacitatea instituţională, pentru asprijini o economie de piaţă modernă şi jucândastfel un rol esenţial în guvernanţa naţională dinRomânia şi în protecţia resurselor financiare alesectorului public din ţara dumneavoastră.

l de a ne ţine promisiunea faţă de cetăţeniisud-africani, instituţia noastră îşi concentrează, înprezent, strategia în cinci domenii:

Ne străduim să comunicăm mesajele cusimplitate, claritate şi relevanţă, cu scopul de astabili în mod clar statutul managementuluifinanciar şi de performanţă în sectorul public şide a diagnostica în mod corect cauzele

principale care contribuie la rezultateleauditului, în scopul de a aduce îmbunătăţiri îngestionarea fondurilor publice.

Pentru a ne asigura că rezultatele noastre suntpuse în aplicare, avem în mod regulatinteracţiuni motivante, la cele mai înalteniveluri ale guvernului şi ale parlamentului,bazate pe relaţii constructive adecvate.

Cu toate acestea, pentru a ne asigura căatingem aceste două aspecte credem că:

Trebuie să se acorde o atenţie sporităconsolidării resurselor umane dezvoltareapersonalului este esenţială pentru organizaţianoastră.

Trebuie să dăm un exemplu în sectorul public,în ceea ce priveşte procesele noastre interne.

Avem obligaţia de a ne asigura că operaţiunilenoastre sunt realizate într-un mod economic,eficient şi eficace.

Suntem recunoscători pentru paşii mari pecare i-am făcut în construirea unui model deinstituţie independentă. Dar apreciem că instituţii

În scopu

–

�

�

�

�

�

supreme de audit mai tinere, ca a noastră, pot să aibăun exemplu precum este Curtea de Conturi aRomâniei, care este un model pentru noi în drumulspre excelenţă. Prin urmare, aşteptăm cu nerăbdaresă interacţionăm cu România şi cu alte instituţiisupreme de audit, în diferite forumuri ale INTOSAIşi mai ales în calitatea noastră de preşedinte alComitetului pentru Construirea CapacităţiiInstituţionale din cadrul INTOSAI. Punctul nostrude vedere este că dezvoltarea capacităţiiinstituţionale nu este un scop în sine, ci trebuie să fiealiniată la îmbunătăţirea performanţei instituţiilor

supreme de audit, pentru a răspunde aşteptărilorpărţilor interesate şi a fi în slujba cetăţenilor.

Împreună cu toţi cei prezenţi, avemconvingerea că timpul va demonstra că avem un ţelclar pentru continuarea construirii unor instituţiidurabile, care să joace un rol central în asigurareaguvernării eficiente şi transparente şi să aibă oparticipare esenţială în realizarea aspiraţiilor ţărilorrespective, funcţionând ca organizaţii model, careau un impact pozitiv asupra vieţii cetăţenilor înslujba cărora se află.

pentru

-

53

Alocu�iunea doamnei Ratsela Tsakani, Auditor General Adjunct al Africii de Sud

Stimate domnule Preşedinte şi stimaţi membriai Curţii de Conturi a României,Stimaţi colegi şi prieteni,

ste o mare onoare şi plăcere pentru minesă spun câteva cuvinte cu ocaziaevenimentelor prin care se aniversează

150 de ani de la înfiin�area Cur�ii de Conturi aRomâniei.

Aş dori, înainte de toate, să adresez sinceremulţumiri domnului Preşedinte Nicolae Văcăroiuatât în numele Preşedintelui Curţii de Conturi aSpaniei, domnul Ramón Álvarez de MirandaGarcía, cât şi în al meu, pentru amabila invitaţie dea sărbători împreună aceste momente de mareimportanţă instituţională şi pentru călduroasaprimire. De asemenea, adresez mulţumirile melecolaboratorilor Dumneavoastră, pentru efortul şidedicarea cu care au efectuat pregătirile intense şideosebite pentru organizarea programuluiîntâlnirilor din

Doresc să mulţumesc în mod special pentruinvitaţia de a vizita şi a cunoaşte în profunzimeacest oraş incomparabil, cu istorie centenară şimonumente frumoase.

trebuie să reamintescrelaţiile fructuoase care au unit în mod tradiţionalCurtea de Conturi a României şi Curtea deConturi a Spaniei, ceea ce a contribuit laconsolidarea capacităţii instituţionale şi tehnice acelor două instituţii de audit

Curtea de Conturi a Spaniei are o strânsălegătură cu Curtea de Conturi a României atât înplan bilateral, cât şi în cadrul organizaţiilorinternaţionale, EUROSAI şi INTOSAI.

Trebuie să fim recunoscători Curţii deConturi a României pentru excelentele relaţiiexistente, inclusiv cu ocazia ultimei viziteoficiale la Curtea de Conturi a Spaniei a uneidelegaţii conduse de domnul Preşedinte NicolaeVăcăroiu, anul trecut, care a întărit şi mai multlegăturile care unesc cele două instituţii; saupentru excelenta primire a delegaţiei conduse dePreşedintele nostru din acel moment, cu ocaziavizitei la Bucureşti.

E

aceste zile.

În primul rând,

public extern.

Rela iile dintre Curtea de Conturi a Românieii Curtea de Conturi a Spaniei

ţş

ALOCU�IUNEA DOMNULUI FELIPE GARCIA ORTIZ – CONSILIER IPRE EDINTE AL SEC IEI JURISDIC IONALE DIN CADRUL CUR IIDE CONTURI A SPANIEI, LA ANIVERSAREA A 150 DE ANI DE LAÎNFIIN�AREA CUR�II DE CONTURI

ŞŞ Ţ Ţ Ţ

AROMÂNIEI

54

1864 2014-


1864 2014-


De

Amintirea ambelor întâlniri pentru toţiparticipanţii este de neşters şi este mereu evocată cuimensă recunoştinţă şi satisfacţie.

asemenea, nu putem să nu ne amintim cărelaţia intensă şi satisfăcătoare dintre instituţiilenoastre a implicat realizarea a două proiecte detwinning între Curtea de Conturi a Spaniei şi Curteade Conturi a României, în 2003 şi 2006, care aureprezentat o ocazie deosebită pentru schimbul deexperienţă, pe marginea obiectivelor generale deconsolidare a capacităţii instituţionale şi de însuşirea aquis-ului comunitar. Şi unde, încă o dată, s-aevidenţiat profunda recunoştinţă şi afecţiunea cucare reprezentanţii Curţii de Conturi a Spaniei, careau avut ocazia să participe la cele două proiecte, îşiamintesc de acestea.

Desigur că această legătură instituţionalăstrânsă a fost favorizată de relaţiile speciale deprietenie dintre cele două popoare şi de multelelegături istorice, culturale şi lingvistice care neunesc şi care azi au culminat cu relaţii comercialestrânse şi un viitor promiţător în sânul UniuniiEuropene.

Ne putem simţi mândri de toate acestea şi credşi îmi doresc ca această realitate să ia amploare şi săne permită să contribuim în mod reciproc pentru caatât Curtea de Conturi a României, cât şi Curtea deConturi a Spaniei să se ridice la înălţimea

circumstanţelor şi ca, din perspectiva situaţieinoastre instituţionale privilegiate, să putem săcontribuim la atingerea obiectivelor de dezvoltare şiprogres pe care ni le cere societatea.

De asemenea, nu pot să nu subliniez în acestsens, unica şi inestimabila contribuţie a domnuluiVăcăroiu la succesul întâlnirilor şi schimburilornoastre, rezultat, fără îndoială, din îndelungata saexperienţă în ceea ce priveşte managementulpublic, începând cu asumarea responsabilităţilor lanivelul maxim politic, a formării profesionalesolide în domeniul economic şi, mai ales, a roluluişi contribuţiei la dezvoltarea socială şi economică aRomâniei. Şi toate acestea, fără a uita uriaşulprestigiu profesional, în cadrul auditului public,atins pe bună dreptate în urma muncii şi anumeroaselor studii ştiinţifice, precum şi acontribuţiilor sale inestimabile, în cadrulorganizaţiilor şi a forurilor internaţionale, precumOrganizaţia Europeană a Instituţiilor Supreme deAudit, EUROSAI.

Pentru toate acestea, trebuie să recunoaştem căprezenţa noastră în România, în acest oraşBucureşti, istoric şi splendid, trezeşte în noisentimente de apropiere, care ne fac să ne simţim cala noi acasă şi ne permit să ne considerăm foartemulţumiţi de şederea noastră aici, pe parcursulacestor zile.

Scurte note istoriceii de mare tradi

i, în acela i timp, relativ tinere. Lunga traSuntem două instituţ ţie istorică

ş ş diţieistorică demonstrată de însuşi evenimentul pe care îlsărbătorim, cei 150 de ani de istorie pe care Curteade Conturi a României îi contemplă, şi relativ tinere,prin faptul că am înfruntat în ultimii zeci de anischimbări semnificative şi decisive în cadrulstructurii, organizării şi scopurilor noastre.

De asemenea, suntem două instituţii cu mariasemănări în ceea ce priveşte dezvoltarea istorică şitraiectoria recentă.

Dacă Curtea de Conturi a Românieisărbătoreşte în acest moment cea de-a 150-aaniversare, este necesar să ne amintim profundatransformare la care a fost supusă în ultimele decenii,ca şi consecinţă a aprobării Constituţiei din anul1991, cu reforma sa din anul 2003 şi cu integrareaRomâniei, ca membru cu drepturi depline, înUniunea Europeană, în anul 2007.

Şi, în paralel, putem să evidenţiem faptul căinstituţia noastră, Curtea de Conturi a Spaniei – deşişi-ar putea găsi începuturile în prima jumătate asecolului al XV-lea, ia in considerare, ca germendirect al originii sale, legea organică din 25 august

55

Alocu�iunea domnului Felipe Garcia Ortiz – Consilier i Pre edinte al Sec iei Jurisdic ionale din cadrul Cur ii de Conturi a Spanieiş ş ţ ţ ţ

1851, astfel încât vorbim de o traiectorie istoricămai scurtă decât cei 150 de ani pe care îi sărbătorimîn acest moment.

Mai mult, funcţiile Curţii de Conturi a Spanieinu s-au consolidat şi definitivat, în forma în careexistă acum, până la aprobarea Constituţiei spanioleîn anul 1978, după recuperarea democraţiei înSpania, atunci când Carta Magna a proclamat faptulcă suveranitatea populară rezidă în poporul spaniol,de la care emană puterile statului şi că organizareaacestor puteri respectă principiul universal alseparării puterilor, ca barieră instituţională în faţaabuzului de putere.

Şi există, în acest context de segregareţională a puterilor, ţia

spaniolă prevede „Curtea este organulsuprem însărcinat cu controlul conturilor ş

tul financiar al statului şi al sectoruluipublic“. ţ audit externă, tă şulterioară, supunerea activităţiieconomico-

iilor legalităţii, eficienţei şi economicităţii.Curt

ă,ţinere a legiuitorului în ultima fază a ciclului

bugetar, şi anume, la momentul aprobării de cătreParlamentul spaniol a

În acelaşi timp, Constituţia spaniolă atribuie

Curţii de Conturi o funcţie de natură jurisdicţională,necesară şi neprorogabilă, exclusivă şi deplină, alcărei conţinut se concentrează pe judecarea cereriide angajare a răspunderii contabile, al cărei obiectpot fi cei care au în sarcină administrarea bunurilor,patrimoniului şi efectelor publice.

Pe scurt, şi Curtea de Conturi a Spaniei şi-amodificat recent, în mod substanţial, funcţiile,natura şi scopul, cum dovedeşte şi faptul că lamijlocul anului tre

Şi dacă instituţiile noastrenu este mai puţin adevărat faptul că realitatea

economică şi financiară complexăglobalizate în care ne aflăm, în evoluţie ă ş

ă ne forţează să ne adaptăm în mod flexibil şicontinuu la schimbările structurale

îndeplinirea satisfăcătoarea misiunii noastre, într-un proces de inovare şiîmbunătăţire continuă a instituţiilor noastre.

Realitatea economică şi financiară care neînconjoară a devenit mai complexă

şţ era publică şi cea

privată, rezultată ţş n urmare, tot

mai competitivă;

tradi cadrul în care Constituastfel:

imanagemen

Func ia de permanen ise va referi la

financiare din sectorul publicprincip

ea de Conturi a Spaniei, prin urmare, esteconfigurat în principiu, ca organ suprem desus

conturilor generale de stat, înfiecare an.

cut s-au împlinit 25 de ani de laintrarea în vigoare a actualei legi de organizare.

au un lung drumistoric,

a lumiiconstant i

rapid ,, care sunt

necesare pentru a asigura

, din motivemultiple i evidente:

o mai mare interac iune între sfdin cerin ele unei lumi globalizate

din punct de vedere economic i, pri

Provocări majore în viitor

�

56


�

�

�

�

�

�

existende

integrarea tere, încadrul Uniunii Europene

saugenerate în mcare

control i niveluri mairidicate de transparen i de comportament etic, întoate aspectele legate de gestiunea

În circumstan ele men ionate, toate institueforturi

maxime pentr

la noile condi ii i înschimbarede prestigiu institu ional i, prin urmare, sprijinsocial.

institu iile care au func iade a ru asigurarea

ii din sectorul economico-financiar publiceste ii,eficien i

ioneze înconformitate cu aceste principii, cu atât mai mult însitua ii ca aceasta, în care

enilor.e se traduc

prin nevoia de transpareniilor a Institu iilor

Supreme de Audit, în

este un domeniu în careSpania a corectat de curând una dintre lacunelelegislative cele mai importante, prin adoptarea, îndecembr

uverna .

de audit a Cur ii de Conturi spaniole,întrucât managerii publici vor trebui

ii pentru Curtea de Conturi, ca organism pedeplin sub inciden a acestei legi.

aplicarea noilor tehnologii informa ionale i decomunica ii "TIC";

necesitatea de punere în aplicare

crearea, ca obiectiv transversal al auditurilornoastre,

sau introducerea unor principii etice în testareacomportamentului managerilor de fonduri publice;con

ire aschimbul de experien

pentru a controla managementul economici financiar al organismelor publice

fiecare dintre ele, precumi încurajarea elor

mai bune practici, care contribuie în mod decisiv larealizarea obiectivelor programate.

Iartot mai mare a organismelor precum

INTOSAI sau EUROSAI,

se realizeze.

Profitdomnul ,

expresia recuno tin celei mai profunde pentruinvita ia de a participa la

ţa unei reglementări la nivel naţional şieuropean în continuă evoluţie, promovată

economică şi politică în creş

exigenţele din ce în ce mai mari alecetăţenilor, are măsură de crizaeconomică în ne aflăm încă, în ceea ce priveşterezultate mai bune ale ului ş

ţă şpublică.

ţ ţ ţiile,la toate nivelurile, trebuie să depună

u a oferi răspunsuri concretesocietăţii, revizuind regulamentele de acţiune învederea adaptării ţ ale unei realităţ

şi de a urmări cel mai înalt nivel posibilţ ş

Nivelul exigenţelor trebuie să fie mai mare,dacă este posibil, pentru ţ ţ

lua măsuri pent că exercitareaactivităţ

în strictă conformitate cu principiile legalităţţei ş economicităţii. În orice moment este

necesar ca managerii publici să acţ

ţ trebuie să se abordezepolitici de restrângere a cheltuielilor publice, cuimpact sever asupra bunăstării cetăţ

Este clar că toate aceste noi cerinţţă maximă din partea

tuturor instituţ şi, de asemenea, ţmomentul în care ne

justificăm activitatea şi modul de utilizare aresurselor publice puse la dispoziţia noastră.

Tocmai transparenţa

ie anul trecut, a Legii privind transparenţa,accesul la informaţii şi buna g nţă

Această normă ar trebui să fie un impuls pentruactivitatea ţ

să răspundăîntr-o măsură mai mare cu privire la activităţile şi

rezultatele lor dar, de asemenea, este o sursă de noiobligaţ

ţŞi toate aceste aspecte, împreună cu noi

provocări, la fel de interesante, cum ar fi:ţ ş

ţtreptată a

auditului de mediu;

a verificării respectării principiilor destabilitate fiscală şi sustenabilitate financiară

turează un viitor complex şi, în acelaşi timp,incitant, pentru a înfrunta provocările la care mărefeream mai devreme şi pe care societăţile actualene-o cer.

Şi un mod activ de depăş dificultăţilor estetocmai ţă între organismele decontrol intern şi extern, care există în societăţilemoderneş , profitând decunoştinţele acumulate deş adoptării acestor măsuri sau a c

în această privinţă este suficient să amintimimportanţa

din care fac parte şi celedouă instituţii ale noastre, în cadrul cărora acesteapot şi trebuie să

de această ocazie pentru a adresa încă odată, ui Preşedinte şi tuturor colegilor săi

ş ţeiţ acţiunile ocazionate de cea

de-a 150-a aniversare a Curţii de Conturi aRomâniei şi pentru a vă ura tuturor ca viitorulinstituţiei dumneavoastră, cel puţin în următorii 150de ani, să fie la fel de rodnic şi luminos precummarele trecut.Vă mulţumesc.

Mul umiriţ

57


Doamnelor i Domnilor,

În numele Prim-pre

cu viitoareaRomânie, Principatele Unite ale Valahiei

iile din 1848.Intelectualii i revolu ionarii români s-au

exilat în primul rând la Paris i apoi unii dintre2 decembrie 1851, s-au

stabilit la Bruxelles.Î

Constitu

are, evident,cele mai vechi surse de inspira ie, precumConstitu ia Statelor Unite, a Revolu ieiFranceze i a Legii fundamentale a

Ceea ce a interesat în mod deosebit peintelectualii români

demonarhie constitu

ncheierea Tratatului de la Paris dinmartie 1856, care a condus la constituireaRomâniei moderne, interesul privind elaborareaunei constitu ii, în particular inspirate din textulbelgian, a crescut -a men ionat deja,exila ii români s-au stabilit în Belgia, dup

Napoleon.Este vorba, în principal, de Constantin AlexandruRosetti i Cezar Bolliac, care au publicat laBruxelles Republica România

ia i conducerea lui, în cazul celei dintâi, i a lui

al uniriiprincipatelor Moldova i

unic15 din 31 decembrie 1856.

Tot la Bruxelles a fost publicatrom Unii

autori a

ş

şedintelui şi almembrilor Curţii de Conturi a Belgiei vă urez săaveţi o excelentă aniversare.

România, Belgia Orientului, cum se numeaîn secolul al XIX-lea, sau Belgia Dunării, acesteexpresii traduc legăturile puternice

şiMoldovei, după revoluţ

ş ţş ei,

după lovitura de stat din

ntr-adevăr, refugiaţii români au fostinteresaţi de ţia belgiană din 1831, unadintre cele mai liberale din Europa la momentulrespectiv.Această lege fundamentală

ţţ moştenire ţş Ţărilor de Jos.

i-erau conceptul de neutralitate

garantat de către puterile epocii şi formaţională, adică un sistem

monarhic, dar cu suveranitate naţională.

Această sursă de inspiraţie belgiană estefoarte bine menţionată în istoria dumneavoastră, aCurţii de Conturi, pe care o găsim pe pagina deinternet: „Istoria Curţii de Conturi a României“.

După î

ţ. După cum s ţ

ţ ălovitura de stat din Franţa lui Louis-

ş de„ “ şi „Steaua

Dunării“, sub inspiraţ ş MihailKogălniceanu şNicolae Ionescu, apărător înflăcărat

ş Ţara Românească, încazul celei de-a doua publicaţii. Mai mult decâtatât, există un exemplar la Biblioteca Regalădin Belgia: nr.

ă primaConstituţie a României, în limba ână.

u scris că era o traducere a Constituţieibelgiene din 1831. Deşi există multe similitudini,

ALOCU�IUNEA DOMNULUI JOZEF BECKERS, MEMBRU ALCUR A150 DE ANI DE LA ÎNFIIN�AREA

ŢII DE CONTURI A BELGIEI, LA ANIVERSAREACURŢII DE CONTURI A ROMÂNIEI

58

1864 2014-


1864 2014-


adevărul impune să se ţină seama de particularităţileromâneşti pe care le ţ şi, de

asemenea, ţ îlreprezintă regulamentele organice di

Ţării Româneş ş

Să revenim la Curţile stre de Conturi,înainte de a examina şi alte similitudini juridice, pecare le putem vedea atât în ţ

ul public, cât şiPentru Curtea de Conturi, articolul 116 din

Constituţia României din 1866 prevede că „Pentrutoată România există o singură Curte de Conturi“.Tot ţ giană din 1

numire a magistraţilor, identic cucolul 139 din Constituţia României,

Fără a intra în prea multe detalii, vom arăta şirevederilor fiecărui titlu din

fundamentale. Într-adevăr, enumerareadrepturilor românilor urmează exact pe cea adrepturilor belgienilor

În cele din urmă, în cele două documenteconstatăm că, pe de o parte, „ rile statuluiemană de la Naţiune“, că cele trei pu

ş şi că „

ţ “Alţi factori apropie şi mai mult cele două

instituţii: într-adevăr, după domnia coloneluluiPrinţ Alexandru Ioan Cuza ţ douăprincipate unite, cel mai tână

refuzat oferta în favoarea Prinţ

ţ

că sediul actual al Curţii deConturi a Belgiei se află în fost

ei Rădulescu a emiso comunicare foarte documentată în şedinţa publicăa ş ă, în limbafranceză în Jurnalul

a Curte de Casaţie din România şşi-a luat doctoratul

ţ ţ AndreiRădulescu ne spune că în 1857 au fost tra înlimba română mătoarele text Constituţia, legea

ă ş legea de organizare a sistemuluijudiciar belgiene. Reafirmă că acea Constituţie aRomâniei nu este o simplă copie a constituţ

ţinut cont,

ţş , foarte important şi rar la acel

moment, pedeapsa cu moartea a fost abolită.Codurile civile francez şi italian

comisiei speciale însărcinate cu cre

ş ţbelgiană din 16 decembrie 1851 este cea care

transcrierişi publicitate.

ul proprietăţii înblocurile de locuinţe ş cel al

evident con inede dreptul preconstitu ional pe care

n 1831, pentruPrincipatul ti i, din 1832, pentruPrincipatul Moldovei.

noa

dreptul constitu ional, îndrept în dreptul privat.

articolul 116 din Constitu ia bel 831(în prezent 180) era acela care prevedea, printrealtele, modul dearti din 1991.

similitudinea p acestedocumente

.

Toate puteteri sunt

organizate în acela i fel Regele nu are alteputeri decât cele care îi sunt atribuite prinConstitu ie .

, prin al celorr fiu al lui Leopold I,

contele de Flandra Philippe al Belgiei, a fost propuspentru a fi primul rege al noii Românii. Dar el a

ului Charles deHohenzollern Sigmaringen. Acesta a domnit sub

numele de Carol I. Este fratele so iei lui Philippe alBelgiei, despre care tocmai am vorbit. Am remarcatun fapt interesant, acela

ul Palat al contelui deFlandra.

La 13 februarie 1932,Andr

Academiei Române i care este publicat(Belgian) al Tribunalelor, din

15 mai 1932. Acest autor, consilier la momentulrespectiv la Înalt imembru al Academiei Române,în drept la Universitatea din Liège, Belgia.

În afara informa iilor deja men ionate,duse

ur e:electoral i

ieibelgiene, deoarece multe prevederi auevident, de aspectele specifice ale principatelor,cum ar fi normele privind na ionalitatea, statutulreligiei ortodoxe i

au servit dreptmodele areanoului drept privat românesc, în anul 1862. În ceeace prive te sec iunea referitoare la ipoteci, Legea

aservit drept model, în special cu privire la

Ulterior, prevederile belgiene au inspiratlegiuitorul român în domeni co

i în dreptul muncii.

59

Alocu�iunea domnului Jozef BECKERS, Membru al Curţii de Conturi a Belgiei

n timp şi în ceea ce priveşte subiectele,dintre care unul dramatic, ilustrează relaţ

ş

în alist de lateleviziunea flamandă,

onorat, dând unei pieţe denumirea dePiaţ ş

ş ţ ardului Timişoara cu Drumul Taberei ş

Operaţiunea „ şti“, care a plecatdin Belgia, a contribuit la legăturile dintre cele douăpopoare.

Să revenim puţin la partea ţ ă. DanHăulică

şş v ş

ţii, a făcut ovizită oficială la Bruxelles, primăvara

şprivind a ţ ă ş ţ acomunităţ ş Iată

două ţări ulticulturalismulşi prezenţa mai multor limbi pe

, cele două instituţ

u Standardele de ControlIntern al INTOSAI. Mă gândesc şi

ţerilor de legăturăEuropeană

l- delegat pe unul dintremembrii săi pentru a participa la o evaluarecolegială (peer- ea Curţii de Conturia României

ecent, în 2013, Curtea de Conturi din Belgia aparticipat la lucrările Grupului de

fraudă fiscalăş

legătuţi-vă, arhitect

cel care a conceput fortificaţiile dela Anvers, Namur şi Li di

conceperea şilanurilor de fortificaţii ş

din urmă , de asemenea, o premierămondială, deoarece au fost testate

În ceea ce priveşte schimburile comerciale,există cantităţ ţ şi sticlăcare au luat drumul spre larândul său un ş

Concepţia căii ferate român ă de cătreRegele Carol I, a făcut subiectul unei literaturiş ţ ş e bogate, miza economicăfiind atât de importantă. Din nou, acestea suntasemănări între cele două ţări care au generataceastă colaborare.

Aş dori să închei prin a arunca o scurtă privireasupra a două domenii foarte diferite, darilustrează, încă o dată

, originară din Craiova, dispărută în 2003 şichiar pe Miss originară din

şÎn numele Prim-preşedintelui şi al membrilor

ţ doresc să felicit Curteade Conturi a României pe ş

fericite aniversări şrfectă a evenimentului, să le

mulţumesc pentru primirea călduroasă ş să

Vă mulţumesc.

Un salt îiile dintre

România i Belgia.În timpul evenimentelor din decembrie, mai

exact 25 decembrie 1989, un jurnDanny Huwe, a fost ucis.

România l-aa Danny Huwe i i-a ridicat un monument în

Bucure ti, la intersec ia cu sens giratoriuBuleva i stradaProgresului.

Satele române

institu ional, membru al primului guvern condus de

Petre Roman i care a devenit ambasador alRomâniei pentru UNESCO i icepre edinte alConsiliului Executiv al acestei organiza

în lui 1990. Afost foarte interesat de legile din 1980 i 1988

reform institu ional i de finan areilor i regiunilor din Belgia. un alt

punct comun al celor , mteritoriile lor.

În anii 2000 ii au conlucratîn mai multe domenii, inclusiv în cadrulSubcomitetului pentr

, de asemenea, lareuniunile periodice ale ofi , laCurtea de Conturi .

În 2005, în cadrul programului SIGMA,Curtea de Conturi a Belgiei a

review), la cerer.

Rlucru privind

auditul TVA, pe tema Strategiei anti ,la Bra ov.

În multe alte domenii s-au stabilit riputernice. Imagina ul militar belgianHenri Brialmont,

ège n Belgia, este cel care aparticipat în 1883 la proiectareap ale Bucure tiului. Acestea

au reprezentatprin trageri reale,

pentru a se vedea eficacitatea lor.

i semnificative de fier, o elRomânia, care a furnizat

tonaj impresionant de cereale ilegume, prin portulAnvers.

e, dorit

tiin ifice i academic

,

care, simpatiile noastre reciproce.

Voi cita pe doamna Lola Bobesco, virtuoz violonistbelgian

Belgium Beauty 2007,Bra ov.

Cur ii de Conturi a Belgiei,, membrii i personalul

acesteia, cu ocazia acestei ipentru organizarea pe

i ledoresc un viitor profesional luminos.

60

Alocu�iunea domnului Jozef BECKERS, Membru al Curţii de Conturi a Belgiei

�

�

Editorial:

articol publicat de d lThembekile Kimi Makwetu, AuditorulGeneral al Africii de Sud și președinte alComitetului de ConsolidareINTOSAI

De la înfiin�area sa la cel de-al XVIII-leaCongres INTOSAI care a avut loc la Budapesta,în 2004, Comitetul p

(CBC) î

. Acest organism a furnizat membrilorINTOSAI numeroase ghiduri și alte resurse deinforma�ii

,

lecomune și de cooperare, ISSAI precum șicreșterea gradului de punere în aplicare și deutilizare a rapoartelor de audit.

De-a lungul ultimului deceniu s-auînregistrat și alte evolu�ii semnificative care auafec -urilor.Comitetul pentru Schimbul de Cunoști

forman�eiacestora, auditul ajutoarelor pentru dezastre,precum ș

erna�ionale de audit,sau ISSAI.

Anterior Congresului INT

În colaborare cu Comitetul financiar șiadministrativ al INTOSAI (FAC) și cu

temelor provocatoare dar și interesante, pentru afi prezentat Consiliului de administra�ie înnoiembrie 2014.

estearticolul publicat de d-na Helen H. Hsing,președinte al Jurnalului Interna�ionalpentruAuditul Guvernamental

rnamental (GAO) al SUA și 12 ani deserviciu în calitate de președinte al JurnaluluiIntern

În timpul în care a fost Controlor Generalal GAO, d l Elmer Staats a luat decizia de aadera la INTOSAI, fiecare dintre succesoriid l Charles A. Bowsher, d l David M. Walker șid l Gene L. Dodaro au sprijinit activitatea GAOde implicare în sprijinirea INTOSAI prinschimbul de cunoștin�e prin intermediul IJGA.

și pe platfortuturor membrilor INTOSAI. De anul

trecut, revista a angajat un analist și scriitorexpert în comunicare web, d-na Amy Condra și,de asemenea, revista are doi redactori-șefi deexcep�ie.

uiiliului de Conducere al

INTOSAI.

Comitetul de Consolidare aCapacită�ii continuă ProgramulI N TO S A I p e n t r u D e z v o l t a re aCapacită�ii,

INTOSAI Jurnal de Tranzi�ie

-

a Capacită�ii

entru ConsolidareaCapacită�ii a făcut pași importan�i ndezvoltarea capacită�ii institu�iilor supreme deaudit

privind bunele practici de consolidarea capacită�ilor în întreaga comunitate INTOSAIacoperind o gamă largă de domenii, cum ar fieficien�a gestionării resurselor umane, apracticilor de evaluare inter pares, audituri

tat dezvoltarea capacită�ii SAIn�e (KSC)

a răspuns la nevoia de îndrumare cu privire lastandarde, cum ar fi cele care privesc valoareaadăugată, rolul SAI-urilor și beneficiul pentrusocietate, cadrul de măsurare a per

i lupta împotriva corup�iei. O altăevolu�ie notabilă a fost stabilirea unui setcuprinzător de standarde int

OSAI din 2016,CBC inten�ionează să prezinte o nouă strategiepentru aprobare. Până la această reuniuneimportantă, multe dintre valorile stabilite înmandatul CBC vor fi revizuite și vor fi traduse înproiecte și ini�iative aplicabile.

toate

celelalte păr�i interesate relevante INTOSAI,CBC coordonează elaborarea unei Căr�i Albe a

,ă

Doamna Helen H. Hsing se retrage după 40de ani de activitate în cadrul Oficiului de AuditGuve

a�ional pentru Auditul Guvernamental(IJGA). Cu această ocazie, domnia sa face oscurtă prezentare a activită�ii în cadrul GAO.

-săi,

- --

Deși este găzduită de GAO, IJGA este opublica�ie independentă, nonprofit cu sediul înStatele Unite iar, în ceea ce privește politicaeditorială, func�ionează autonom, având oapari�ie trimestrială în 5 limbi. Experien�a laJurnal a fost destul de dificilă, dar membriiINTOSAI au fost contributori activi, dornici săîmpărtășească experien�a lor cu al�ii, acesta fiinddisponibil ma electronică, fiindaccesibil

IJGA este auditată în fiecare an de cătreauditori externi; Raportul lor este prezentatSecretariatului INTOSAI și inclus în raportulControlorul General al SUA, care îl prezintăanual la ședin�a Cons

SINTEZA REVISTEI INTOSAI, EDI�IA IULIE 2014

61

1864 2014-


1864 2014-


Dragoș BUDULACServiciul Rela�ii Externe și Protocol

Serviciul Rela�ii Externe și Protocol

Șef serviciu

Consilier

Liliana MUSTA�Ă

62

Sinteza Revistei INTOSAI, di�ia Iulie 2014e

�Rubrica Știri pe scurt

Belarus

Chile

Cipru

;

India

Kazahstan

Elve�ia

Marea Britanie

Venezuela

cuprinde știri din:

: La data de 2 august 2014, ComitetulControlului de Stat al Republicii Belarus

t

ebs i t e :

: La data de 22 aprilie 2014, Biroul General deControl (CGR) din Chile a prezentat raportul„Revizuirea ”.

ui poate fi consultat integral la adresa:

: Liderii guvernelor dinCommonwealth au recunoscut, la reuniunea pecare au avut-o în noiembrie 2013 în Sri Lanka

înrealizarea rezolu�iei ONU, în mod specialeforturilor depuse de SAI-urile din Malta șiAustralia.

: De la data de 11 aprilie 2014, SAI Cipru areun nou uditor eneral: d l Dr. Odysseas Michaelides.

: În noiembrie 2013, uditorul eneral al SAIIndia a fost ales pentru un mandat de șase ani înconducerea Consiliul Auditorilor din cadrulOrganiza�iei Na�iunilor Unite. India a înlocuitChina de la 1 iulie 2014.

: SAI Kazahstan a prezentat înParlamentul na�ional un raport privind executareabugetului republicii pe anul 2013.

În perioada 18 19 mai 2014 a avutloc Seminarul

și a fost

Osama JafarFaquih.

, pentru unmandat de șase ani în calitate de șef al BirouluiFederal Elve�ian deAudit.

:

beneficiisemnificative pentru calitatea serviciilor.

îniunie 2013. Pentru mai multe informa�ii vizita�ihttp://www.nao. org.uk

asărbători 20 de ani de la înfiin�area sa cainstitu�ie supremă de audit (SAI). Informa�iidespre eveniment pot fi găsite la adresae -ma i l : w

OCDE privind guvernan�a publicăRaportul recomandă luarea de măsuri pentruîmbunătă�irea managementului institu�ional șiprezintă pe scurt procesul de consolidare atransparen�ei în administra�ia publică. Textulraportul

,importan�a consolidării independen�ei Institu�iilorSupreme de Audit. Acest lucru completeazăactivitatea excelentă a Secretariatului INTOSAI

datorită

a g -

a g

ui

: -intitulat „Îmbunătă�irea sistemului de

contabilitate publică în Arabia Saudită“inaugurat Biroul deAudit General de către auditorulgeneral al Arabiei Saudite, E.S. d-l

: La data de 25 septembrie 2013,Parlamentul elve�ian a confirmat numirea, făcută deguvern, a domnului Michel Huissoud

În Marea Britanie, serviciilepublice sunt tot mai mult furnizate de cătreorganismele din sectorul privat, care folosescabordări noi și inovatoare ce pot aduce

Prima anchetă bazată pe risc efectuată deNAO a fost „Clauze de confiden�ialitate și plă�icompensatorii speciale“, care a fost publicată

.

: În conformitate cu Constitu�iaNa�ională și Legea organică a Sistemului Na�ionalde Control Fiscal, SAI Venezuela a prezentatraportul pentru anul 2013 în fa�a AdunăriiNa�ionale.

kgk@mai l . be lpak .by ;http://www.kgk.gov.by

http://www.contraloria.cl/.

.

SAI urile Commonwealth

te-ul SAI–ului:ebsite: -mail:

-

Informa�ii complete se găsesc pe siw

.http://www.audit.gov.cy

[email protected]

Arabia Saudită

SAI Chile prezintă un raport al OCDE, care include contribu�iiale13 Institu�ii Supreme deAudit.

Dr. Odysseas Ph. Michaelides

Michel Huissoud

�

�

Auditul IT cu privire la Proiectuldin Republica Slovenia

Abordarea Cur�ii de Conturi

RezultateleAuditului

Concluzii

,

eSănătateeste un articol scris de

Maja Hmelak, Maša Železnik M.Sc, Curtea deConturi a Republicii Slovenia

Proiectul

Proiectul prevedea:

2) standardizarea și unificarea bazelor de dateale pacien�ilor;

ntrepacien�i și

Planul era

u estimate la 67.5milioane de euro, cu o suplimentare de 65.5milioane de euro în buget pentru upgrade-uri desprijin p a mijloculanului 2012, proiectul nu îndeplinise niciuna dintreetapele sale stabilite.

pentru a identifica motivele întârzierilorși riscul poten�ial pentru întârzierea beneficii

e-

Prin urmare, Curtea de Conturi s-a concentrat doarpe patru domenii de management de proiect:1) Con�inutul proiectului2) Organizarea și gestionarea resurselor umane aleproiectului;

3) Gestionarea cronologiei proiectului;4) Gestionarea finan�elor proiectului.

Curtea004 și septembrie 2013, Ministerul

eficient proiectul

, cu re�eaua de comunicare, aceasta nu are

și faptulnu a fost organizat în mod eficient,

înainte de 2013. Toate acestea,, au condus la diminuarea controlului asupra

cheltuielilor de proiect. De exemplu, Ministerul aachizi�ionat hardware–uri și software-

igureze echipamentul, timp în careciile de între�inere și upgrade

a redus planurileproiectului de

lui, supervizarea cheltuielilor

.

În cadrul rubricii este publicatarticolul

scris de Dr. Seongjun Kim, irector general alCur�ii de Conturi din Coreea .

Acest articol este o adaptare a materialului pecare d l Seongjun Kim l-a prezentat în cadrul uneivideoconferin�e sponsorizate

ngladesh, Bhutdata de 15

aprilie 2014.

acestea.

eSănătate

ănătate

Sănătate

eSănătate;

Sănătate.

Sănătate

Sănătate

lansat de MinisterulSănătă�ii a avut drept scop modernizarea tuturoraspectelor legate de serviciile de sănătate publică,prin aplicarea de solu�ii noi interconectate prinsuport IT.

1) conectarea a mii de practican�i din domeniulde sănătate la o re�ea de comunicare în condi�ii desiguran�ă;

3) deschiderea unor noi căi de comunicare îpracticienii din serviciile de sănătate;

4) introducerea unor noi baze de date legate dedomeniul sănătă�ii și de mecanismele de sprijinavansate.

Proiectul a început oficial în 2005, darplanurile de proiect nu au fost finalizate până în2009. de a introduce treptat noi solu�iiinformatice în fiecare an, până în 2015. Costurilepentru dezvoltarea, implementarea și sus�inereaini�ială a acestor solu�ii IT era

ână la sfârșitul anului 2023. L

Curtea de Conturi a decis să efectueze unaudit de performan�ă cu privire la proiectul

lor înbuget, în timpul prevăzut.

Pentru a în�elege dacă Ministerul a fosteficient în gestionarea proiectului de ,Curtea de Conturi a elaborat o abordarepersonalizată pentru a compensa faptul că, lamomentul auditului, proiectul nu era încă finalizat.Proiectele de implementare pe suport IT de maridimensiuni sunt frecvent gestionate în conformitatecu cadrele de management de proiect recunoscute peplan interna�ional care pot fi folosite pentru adezvolta o abordare practică pentru auditulperforman�ei proiectului.

de Conturi a constatat că între ianuarie2 Sănătă�ii nu areușit să manageriezeDeși până în septembrie 2013, Ministerul a reușit săconecteze cele mai mari institu�ii de sănătatepublică

ușit să introducă nici una dintre solu�iile ITplanificate ini�ial și nici să dezvolte bazele de date cuînregistrările pacien�ilor. Curtea de Conturi a maievaluat, de asemenea, că proiectul

alături de multe altenereguli

uri, dar apoi,o perioadă de până la doi ani, nu a reușit săconf a plătitpentru servi –urileacestuia. De asemenea, s-au făcut plă�i pentrunumeroși consultan�i externi, a căror contribu�ie laproiect este neclară.

În 2013, Ministerul Sănătă�ii, a îmbunătă�it măsurile de

organizare a proiectuși responsabilizarea personală a echipei de proiect șitot nu este clar dacă obiectivele proiectului vor fiatinse. Curtea de Conturi va continua sămonitorizeze evolu�iile viitoare ale proiectului

dde Sud

-de Banca Mondială, la

care au participat SAI-urile din Afghanistan,Ba an, India, Maldive, Nepal,Pakistan și Sri Lanka, desfășurată în

SAI Coreea a stabilit diferite tipuri de rela�ii decooperare cu cetă�enii, de consiliere a acestora cuprivire la fraude, abuzuri ale fondurilor publice,peti�ii, reclama�ii și solicitări de audituri. Deasemenea, SAI Coreea publică toate rapoartele pesite-ul său pentru a facilita publicului accesul la

e-S

e-

e-

e-

Nota editorului„Alături de cetă�eni: Experien�ele

Coreei cu privire la Auditul Participativ“

63


l cetă�enilor, prin care SAI Coreea doreștesă îmbunătă�ească

abordează trei probleme-cheie

cu cetă�enii:

xperien�a acumulată și provocările cu carese confruntă.

erests - ARPI) în 1996, în conformitate curegulamentele sale interne sub care organiza�iilesocietă�ii civi , sauoricare grup de minimum 300 de cetă�eni potsolicita acesteia să efectueze un audit cu privire laaspectele spe

c a stabilit unfundament legal pentru un alt canal prin carecetă�e

ARPI este mult mai cuprinzătoare decât CARdin punct de vedere al eligibilită�ii

etă�enilor, SAI Coreea lucreazăîn prezent împreună cu Adunarea Na�ională și alt

rarea acestor două canale înunul singur.

Graficul de mai jos indică ă decreștere rapidă a solicitărilor de audit în perioada1996-2013:

Acest articol introduce conceptul de:, pentru

interesu. Folosind

experien�ele anterioare,asociate cu cooperarea institu�iei supreme de

auditValorile și beneficiile auditului participativ

Riscuri și mecanisme de control

E

SAI Coreea a introdus solicitarea de auditpentru interesul public (Audit Request for PublicInt

le, care au peste 300 de membri

cifice în sensul intereselor publice.

Legea Anti orup�ie din 2002

nii ar putea solicita un audit SAI:(CAR).

solicitan�ilor,sferei auditului și limitei de timp pentru raportareaunui rezultat al auditului. Pentru a evita oriceconfuzie în rândul c

eagen�ii relevante la integ

o tendin�

solicitarea auditului din partea cetă�enilorSolicitarea

de Audit a Cetă�eanuluiauditul participativ

Valorile și beneficiile auditului participativ

�

�

�

Introducerea solicitării de audit pentru interesulpublic

(1) Participarea activă a cetă�enilor îndomeniul auditului și democra�ia participativăîmbunătă�ită.

(lor

2) Nevoile cetă�enilor și abordareanemul�umirilor

Așa cum se arată în graficul de mai jos intitulat„Solicitările

acele de trai ale cetă�enilor– cele ale permiselor și licen�elor, construc�iilor,transportului și mediului – și con

din totalul solicitărilor de audit, careconfirmă convingerea că domeniile prioritare alecetă�enilor sunt solicitate îndomeniul auditului participativ. Acest sistem desolicitări de audit ajută SAI Coreea să rezolve maioperativ și mai aplicat problemele cetă�enilor.

de audit pe domenii”, sunt domenii caresunt strâns legate de mijlo

stituie un procent

de 43%

cel mai frecvent

64


65

(3) Îmbunătă�irea administra�iei în sectorulpublic

ările de auditparticipativ au dus la ob�inerea unor rezultatesemnificative care au justificat cererile, ceea ceindică faptul că sistemul de audit participativ,construit pe principiul participării cetă�enilor la

tan�ial lacreșterea gradului de transparen�ă și impar�ialitate

Supravegherea sectoruluipublic prin intermediul cetă�enilor are efectepreventive și costuri mult mai reduse.

Există multe riscuri cunoscute asociate cupracticile de audit participativ. Se pune întrebareadacă aceste riscuri

câștigă teren pentruca cetă�enii să își expr

unele solicitări de auditsunt înclinate spre urmărirea intereselor personaleale cetă�enilor,

stă situa�ie SAI Coreea astabilit mai multe măsuri de control, cum ar fi:

analizarea solicitărilor cetă�enilor„ “

În scopul de a păstra neutralitatea politică ș

societă�iicivile precum și ale cetă�enilor

, SAI Coreea poate acceptasolicitările de audit numai după o revizuireaprofundată a acestora. Comitetul de Examinare aCererilor de Audit, prezidat de către un expertextern, este mecanismul-cheie pentru asigurareasolicitan�ilor asupra faptului că

ată politic

e.

aa g

Oficiul Na�ional de Audit (NAO) din Malta agăzduit ce -a Conferin�ă a AuditorilorGenerali din cadr

-Conferin�a, intitulată „Securi -

pentruîmbunătă�irea eficien�ei Raportărilor i Comunicării

”, a reunit 87 de delega�i din35 de �ări din Commonwealth. Tema conferin�ei dinacest an a fost împăr�ită în două

urilorpentru o raportare eficientă,

II. Comunicarea eficientă a rezultatelorauditului către publicul-cheie.

- ,

Aproximativ 64% din solicit

func�ia de supraveghere, contribuie subsa

institu�iilor publice.

pot fi controlate la un costrezonabil.

Deși auditul participativime interesele lor în

problemele guvernamentale,

fapt care poate denatura scopul cuprivire la interesul public al auditului participativ.Pentru a preveni acea

definirea intereselor publice , într-un modriguros

ipentru a satisface nevoile consiliului local, aleșefilor administra�iei locale, organiza�iilor

care au interese

politice diferite

decizia SAI Coreeade a accepta sau de a nu accepta o solicitare de audit,nu este influen� .

Pentru mai multe informa�ii despre experien�ade audit participativ din Coreea, contacta�i SAICoreea la -mail: [email protected] sau vizita�i

este un articol scris de Brian Vella, sistentuditor eneral al Oficiului Na�ional de Audit

din Malta

a de-a 22ul Commonwealth, în perioada

24 27 martie 2014.zarea Indepen

den�ei Institu�iilor Supreme de Auditș

rezultatelor auditului

subteme:I. Asigurarea independen�ei SAI-

Tema Conferin�ei a cuprins trei elemente-cheieinterconectate:

Independen�a SAI urilor

Riscuri și mecanisme de control Cea de-a 22-aGenerali din cadrul Commonwealth ului

1) Scopul distorsionat al solicitărilor de audit

2) Solicitări de audit motivate politic

Conferin�ă a Auditorilor-

http://www.bai.go.kr

�

�

�

�

�

�


66

�

�

Raportarea eficientă a SAI- ,

a eficientă a rapoartelor SAI.

Majoritatea �ărilor din cadrul Commonwealthpar să adere la principiile de bază ale independen�eiSAI-

ă."Comunicarea eficientă a rezultatelor

către publicul-cheie" a fost prezidată de d-lShashi Kant Sharma, Controlorul și auditorulgeneral al Indiei. Discursuri pe această temă au maiavut șefii sau reprezentan�ii -

și RepublicaUnită Prezentările s-au axat peprovocările asociate cu obliga�iile legale deraportare, rezultatele auditului raportate de cătreSAI, publicul-cheie, instrumente și tehnici,con�inutul raportului de audit, precum și peraportarea eficientă privind

emele dincadrul lucrărilor Conferin�ei, participan�ii au ajuns laconcluzia că

- trebuie să analizeze cu aten�ie următoarelepatru elemente al cării

trebuie să fie de bunăcalitate și ușor de în�eles,

făcutăprin toate mijloacele de comunicare

,este formată din Comitetul pentru

Fonduri Publice,,

uluicare să confere Auditorului General vizibilitate,credibilitate, onestitate, impar�ialitate și, în același

timp, sensibilitate fa�ă de interesele legitime ale celorcare lucrează în serviciul public și se ocupă decheltuirea sau de colectarea fondurilor publice.

Formele de comunicare agreate au fost atâtcea formală, cât și cea informală. Comunicareformală, se referă la

a constatări șirecomandări în timp ce comunicarea informalăpoate duce la angajarea

de guvernan�ăale na�iunii.

viitoareaConferin�ă a Auditorilor Generali din cadrulCommonwealth să aibă loc în anul 2017 și să fiegăzduită de către SAI India.

relateazăurmătoarele evenimente:

�ări, precum și observatori din INTOSAI WGEA,AFROSAI WGEA, Funda�ia Audit Canadiană

și Corpora�ia Germană pentruCooperare Interna�ională (GIZ). Seminarul pe

forum pentru schimbulde experien�ă și de bune practici în ceea

audit asupra mediuluiatmosferic, audit privind energia durabilă și auditprivind deșeurile solide.

Următorul seminar de lucru va fi găzduit decătre SAI India în 2016.

urilor

Comunicareurilor

urilor prin introducerea acestora în legisla�ie șioficializarea lor în structura constitu�ional

Temaauditului

SAI urilor din Australia,Bangladesh, Cipru, Malaezia, Maldive

a Tanzaniei.

ac�iunile de follow-up.În urma dezbaterilor cu privire la t

, în exercitarea independen�ei lor,SAI urile

e comuni :Con�inut – rapoartele

Media – comunicarea mesajelor trebuie, inclusiv prin

mass-mediaAudien�a –

legiuitori, președinte sau Cabinet,manageri de servicii publice, public

Imagine – proiectarea unei imagini a SAI-

aforma de prezentare a

rapoartelor statutare, lor, concluziilorlor,

într-un dialog discret cuoficialii guvernamentali cu privire la transparen�a,integritatea și performan�a sistemelor

La finalul reuniunii s-a convenit ca

sau.

Rubrica

La reuniune au participat 53 de delega�i din 19

de(CCAF-FCVI)

Auditul de Mediu a servit cace privește

cele trei teme: cercetare și

-

�

�

�

�

Adresa web: [email protected]@gov.mt

� Din Interiorul INTOSAI

upul de Lucru WGEA ASOSAI adesfășurat cel de-al 5-

Grlea Seminar privind Auditul

Mediului, la Hanoi, Vietnam, în perioada 14-18aprilie.

Participan�ii la Conferin�a Auditorilor Generali din cadrul Commonwealth, Malta.


67

Subcomitetul 3 al Comitetului pentruConstruc�ia Capacită�ii raportează creștereanumărului de evaluări inter pares.

Î

tru Construc�ia Capacită�iia celor mai bune practici și de

asigurare a calită�ii prin intermediul evaluărilorpeer

o evaluare interpares realizată printr-un sondaj p

realizatde către președintele subcomisiei (SAI Slova

Sondajul realizat prin e-mail a arătat faptul căevaluările peer-review sunt din ce în ce

29 de evaluări inter paresîntr-o perioadă de 10 ani (2000-

- deevaluări peer-

ealizat prin e-mail a arătat că dupăadop

Review au fostutilizate pe scară largă, mai ales în etapa depregătire și cea de planificare a evaluării peer-

INCOSAI XXII din 2016 va fi adoptatărevizuirea ISSAI 5600. Revizuirea acestui standardreprezintă o oportunitate pentru a contribui cuexpertiză și cunoștin�e la dezvoltarea cadruluiISSA

e.

n conformitate cu Planul de ac�iune 2013-2016 al INTOSAI, Subcomitetul din cadrulComitetului pen , depromovare

-review, aprobat la Congresul INTOSAI XXIde la Beijing în 2013, a efectuat

rin e-mailexercitat în rândul membrilor INTOSAI,

cia),în februarie și martie 2014.

maiapreciate ca instrumente de evaluare pentrumembrii INTOSAI: aufost înregistrate2009). În perioada 2010 2014 s–au efectuat 37

review.

Sondajul rtarea în 2010 la Congresul XX al INTOSAI, a

ISSAI 5600, Ghidurile Peer-

review.La

I.Echipa Subcomitetului, inclusiv reprezentan�i

ai SAI-urilor din Germania, Ungaria, Polonia,Slovacia s-au reunit în luna mai 2014 la Bratislava,Slovacia, pentru a lucra la revizuirea ISSAI 5600, înconformitate cu planul de ac�iune al subcomitetului.

Pentru informa�ii suplimentare, contacta�iSAI-u l Republ ic i i S lovace la -mai l :[email protected]

Echipa Subcomitetului 3 (de la stânga): P. Banaś (SAI Polonia), A. Hetényi- Lajo și Z. Giday (SAI Ungaria),ă).S. Hild (SAI Germania), I. Gál (SAI Slovacia), S. Ludes (SAI Germania) și I. Ciho și T. Tirpák (SAI Republica Slovac

Prima Reuniune a Grupului de Lucruprivind Reforma de Reglementare și ModernizareFinanciară

Prima Reuniune a Grupului de Lucru privindReforma de Reglementare și ModernizareFinanciară -

, fiind găzduită deCurtea de Conturi a SUA (GAO). Participan�i aufost SAI- le

ită, Suedia, MareaBritanie, SU

Activitatea WG FMRR a fost organizată în treisubgrupuri

colectează și rezumăinforma�ii cu privire la autorită�ile șicapacită�ile de a

tare financiară; identifică alteorientări și instrumente pentru efectuarea unorastfel de audituri;

Subgrupul 2, condus de Canada, a fost axatpe crearea de re�ele: identifică organiza�iileinterna�ionale relevante implicate în

ă în eforturile depusepentru reformă, întocmind liste cu poten�ialepuncte de contact ale fiecărei organiza�ii șipoartă discu�ii pentru mecanismele poten�ial

(WG FMRR) a avut loc în perioada 6 7mai 2014 la Washington D.C.

uri din: Brazilia, Chile, China, Finlanda,Indonezia, Italia, Mexic, Olanda, Polonia,Republica Coreea, Arabia Saud

A.

, pentru a corespunde celor treiobiective:

Subgrupul 1, condus de China, a fost axatpe instrumente de audit:

realiza audituri dereglemen

modernizarea financiar și

epentru schimbul de informa�ii;

�

�


68

� Subgrupul 3, condus de SUA, este axat

Subgrupul 1 adezvolte informa�ii cu privire la autoritatea,

experien�a, metodologia și disponibilitatea pentrusupravegherea sistemului financiar al SAI-urilor;

prezinte metodologiile pentru supraveghereasistemului financiar;

identifice instrumente și or–uri.

Subgrupul 2 aidentificarea contactelor și stabilirea de

întâlniri cu organismele interna�ionale

revizuirea statutului Uniunii Bancare Europeneși determina și stabilirea rela�iei cu UE;

ob�inerea de informa�ii relevante cu privire laactivitatea SAI–urilor și monitorizarea r

Subgrupul 3 se va ocupa de:cercetarea institu�iilor interna�ionale și a

reformelor financiare interna�ionale cu scopul de adezvolta metode standardizate pentru a ajutaSAI ariscurilor emergente.

ntern (ICS), în perioada 27-28 mai 2014,la Vilnius. Misiunea SAI Lituania este de aevalua eficacitatea controlului intern pe

Lucrarea Studiu privind raportarea cuprivire la controlul intern, dezvoltat de subcomitetîn 2013, în func�ie de rezultatele studiului globaldin 2012 la actualizarea INTOSAIGOV 9110.

omitetului pentru Control Intern prezidat de SAISUA. Acesta a fost înfiin�at pentru a stimuladezvoltarea și promovarea de bune practici îndomeniul controlului intern

Ac

peeforturile de reformă: identifică și colecteazăinforma�ii cu privire la natura, domeniul deaplicare și statutul de implementare amodernizării financiare și a reformelor dereglementare întreprinse la nivel na�ional șiinterna�ional și sintetizează aceste informa�iipentru a identifica posibilele deficite care potgaranta o aten�ie suplimentară fa�ă de măsurilede reglementare.

convenit să:

ientări împărtășitede SAI

convenit să se ocupe de:

și anumeFondul Monetar Interna�ional (FMI), Consiliul deStabilitate Financiară (FSB), Comitetul pentruSupraveghere Bancară (Comitetul de la Basel) șiIOSCO.

rea utilită�ii

eformeistabilită�ii financiare.

urile în evaluarea stabilită�ii financiare și

SAI Li tuania a găzdui t reuniuneaSubcomitetului INTOSAI pentru Standarde deControl I

ntru apromova standardele de bună guvernare însectorul guvernamental.

, va fi folosită

Președintele Subcomitetului și totodatăpreședintele SAI Polonia, dl. KrzystofKwiatkowski, a reamintit participan�ilor că acestsubcomitet este una dintre cele mai vechi structuriale INTOSAI, fiind înfiin�ată în 1984 sub orientareaC

și pentru a stabiliresponsabilitatea managerială concentrată însectorul public.

tivită�ile Subcomitetului ICS fac parte dinObiectivul 1 al Comitetului pentru StandardeProfesionale INTOSAI. Planul de lucru al

�

�

�

�

�

�

�

-

Subcomitetul pentru Standarde de Control Interns-a reunit în Lituania

Participan�ii la reuniunea WG FMRR


69

Membrii Subcomitetului pentru Standarde de Control Intern

subcomitetului pentru perioada 2014-2016 sebazează pe cele cinci obiective principaleidentificate de Comitetul director P

Revizuirea proiectului cu privire la orientărileprivind managementul riscului (INTOSAI GOV9130),

9100, 9120, 9140 și 9150 și propunerea actualăpentru o posibilă revizuire;

.

--

uenos Aires, Argentina,găzduit

orizarea managementului organiza�iei,ajustări ale plan

e aplanurilor de extindere OLACEFS, membriiconsiliului de administra�ie au aprobat includereaCur�ii de Conturi a Municipalită�ilor din Bahia(TCM-BA) din Republica Federativă a Braziliei.

face�i clic pe link-urile următoar

–urilor creează transparen�ă șiresponsabilitate și contribuie la o bună guvernare,dar acestea își pot îndeplini în mod eficientmandatul doar în condi�iile în care independen�a loreste pe deplin garantată.

și spre asigurarea creșteriitransparen�ei și responsabilită�ii la nivel mond

-

Această agendă va facilitadezvoltarea durabilă și favorabilă incluziunii.

s gs

g pentru a

SC din 2013:Revizuirea proiectului INTOSAI GOV 9110,

pe baza rezultatelor sondajului efectuat în 2012;

pe baza rezultatelor sondajului realizatîn 2012;

Revizuirea standardelor INTOSAI GOV

Promovarea în mod activ a standardelorINTOSAI GOV privind controlul intern;

Dezvoltarea unei platforme electronice asubcomitetului.

Pentru informa�ii suplimentare, vizita�i site-ulSubcomitetului ICS la http: / /www.psc-intosai.org/ics sau e-mail ICS la

La data de 23 mai 2014, SAI urile membreOLACEFS s-au întâlnit la cel de-al 59 lea ConsiliuDirector OLACEFS, la B

de SAIArgentina.Printre subiectele cele mai relevante discutate

au fost OLACEFS-GIZ, Programul regional,monit

urilor anuale de operare (AOPs) șibugetul pentru 2014. A fost formulat un planstrategic pentru perioada 2017-2022 și au fostprezentate propuneri pentru autogenerarea deresurse ale OLACEFS. De asemenea, pentru amoderniza imaginea și vizibilitatea organiza�iei, a

fost prezentat un document care va guverna politicade comunicare a OLACEFS, s-au definit liniiledirectoare pentru organizarea unui concurs deproiectare a unui nou logo OLACEFS. Ca part

Pentru mai multe informa�iie:

Activitatea SAI

Un pas important spre consolidareaindependen�ei SAI-urilor

ial, arfi includerea rolurilor SAI urilor în Agenda deDezvoltare a ONU post-2015.

Prin Agenda de Dezvoltare post-2015, ONUva adopta un nou nivel mondial al cadrului dedezvoltare care va urma Obiectivelor de Dezvoltareale Mileniului.

În octombrie 2013, ecretarul eneral alINTOSAI, Josef Moser s-a întâlnit cu ecretarul

eneral al ONU, Ban Ki-moon,

�

�

�

�

�

[email protected]

Consiliul de Administra�ie OLACEFS seîntrunește în BuenosAires

Includerea institu�iilor supreme de audit înAgenda de Dezvoltare a ONU post-2015

.

http://www.olacefs.com/Olacefs/ShowProperty/BEA%20Repository/Olacefs/Eventos/2014/Archivos/Consejo_BBAA.htm .


70

conveni asupra importan�ei colaborării între celedouă organiza�ii, în scopul de a consolidaresponsabilitatea în cooperarea pentru dezvoltare.

- pentru dezvoltarea durabilă.

următorul pasnecesar pen urilor,permi�ând astfel consolidarea func�ionalită�iiadministra�iilor publice și creșterea transparen�ei șiresponsabilită�ii la nivel mondial.

i

.În iulie 2014, Secretarul General INTOSAI aparticipat la un Forum politic la nivel înalt alECOSOC, în scopul de a sus�ine contribu�iileSAI urilor

Includerea rolurilor SAI-urilor în Agendade Dezvoltare a ONU post-2015 este

tru a crește independen�a SAI-

Pentru mai multe informa�ii vizita�ih t t p : / / w w w. i n t o s a i . o rg s a u c o n t a c t a �I N T O S A I , S e c r e t a r i a t u l G e n e r a l , l [email protected]

�

�

Rubrica IDI Update

Consiliul de Conducere al IDI s-a întrunitla Oslo

relatează, pe scurt,aspecte ale ultimelor evenimente astfel:

.

Membrii și observatorii participan�i la ședin�a Consiliului IDI, în Oslo, Norvegia

-Oslo pentru reuniunea anuală. Au fost

aprobate Raportul IDI de performan�ă șiresponsabilitate 2013, declara�ia financiară 2013,raportul anual al c

etașareapersonalului pentru sprijinirea componentei deaudit de performan�ă din cadrul programului 3i.

IDI a semnat Termenii de Referin�ă (TOR)pentru Programul 3i cu Comitetul de StandardeProfesion

a de Audit dePerforman�ă (PAS)

ul de Dezvoltare a Capacită�iiauditul IT reprezintă efortul de cooperare întreGrupul de lucru INTOSAI privind auditul IT(W . participan�i din 41 de institu�iisupreme de audit participă la cursul on-line privindauditul IT, început la 2 iunie 2014.

IDI a lansat un program transregional dedezvoltare a capacită�ii privind datoria publică șiauditil, cu accent pe consolidarea supravegherii

pe

În perioada 4 5 martie 2014, Consiliul IDI s-aîntrunit la

onsiliului IDI 2013, Planulopera�ional 2014-2015 și bugetul IDI 2014-2015.

Curtea deConturi din Brazilia și IDI au semnat unMemorandum de În�elegere cu privire la d

ale INTOSAI (PSC), Subcomisia deAudit Financiar (FAS), Subcomisi

și Subcomisia de Audit deConformitate (CAS).

Program privind

GITA) și IDI 112

sectorului public și auditul cadrului de creditare.

�

�

�

�

�

Detașarea de personal de la SAI Brazilia, caaport la IDI

Programul 3i în ARABOSAI

Ini�iativa de implementare ISSAI (3i)Programul etapa I

WGITA-IDI:

Programul Transregional al IDI privindconsolidarea controlului public și auditulcadrului de creditare

Program de certificare pentru formarea despecialiști IDI-ARABOSAI

Programul de Dezvoltare aCapacită�ii privind auditul IT

–


71

-15 mai 2014 a avut locAtelierul de Lucru pentru pregătirea trainerilorIDI/ARABOSAI în Kuweit. Acest Atelier de Lucrueste o componentă a „Programului de certificarepentru formarea de specialiști”.

Această întâlnire face parte din programul desprijin IDI-CBC care implică SAI-

-

-

Această î-

I pot fi găsite la adresa web:e

În perioada 20 aprilie

uri din Bahamas,Barbados, Grenada, Santa Lucia, Guyana, Jamaicași din regiunea CAROSAI. Întâlnirea a avut loc înperioada 24 28 martie 2014, în Barbados.

Reuniunea de preplanificare a avut loc înperioada 24-28 februarie 2014, în Pretoria, Africade Sud, iar reuniunea de planificare a auditului aavut loc în perioada 7-11 aprilie 2014, în Kenya.

Acest atelier este parte a programului de sprijinIDI-CBC și a avut loc în Panama pentru regiuneaOLACEFS, în perioada 17 21 martie 2014.

Întâlnirea a avut loc în perioada 17-22 martie2014, în Insulele Cook.

ntâlnire a avut loc în perioada 27martie 2 aprilie 2014, în Tonga.

Este un curs de instruire a SAI-urilor care aavut loc la Thimpu, Bhutan, în perioada 27-31ianuarie 2014.

Informa�ii ID, -mail:

�

�

�

�

�

Întâlnire în cadrul Programului de sprijinIDI-CBC

uditului de cooperare a industriilor extractive

Atelier de Lucru privind punerea înaplicare a ghidului CBC privind creștereagradului de utilizare și impactul rapoartelor deaudit

Raportarea privind al V-

Cadrul d

lea Audit dePerforman�ă și de Cooperare privind DatoriaPublică

Planificarea întâlnirii pentru primul Auditde Cooperare privind Proiecte Externe carebeneficiază de ajutor

e Măsurare a Performan�eiInstitu�iilor Supreme deAudit

[email protected]

În încheierea revistei

Pentru informa�ii vizita�i

http://www.idi.no

http://www.intosai.org

este publicată AgendaEvenimentelor INTOSAI 2014.

.

� Întâlnire de Preplanificare și de planificarea a

Participan�ii la reuniunea de planificare a auditului din Kenya


Date post:	06-Feb-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	10 times
Download:	0 times

REVISTA - rcoa.eu nr8 Ro.pdf · alocuiunea doamnei ratsela tsakani auditor general adjunct al...

Documents