Revista Presei/August... · Web viewImplementarea proiectului va aduce si solutii problemelor cu...

30.08.2012

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI 30 august 2012

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ

„APELE ROMÂNE”http://www.rowater.ro

http://www.rowater.ro/

30.08.2012

CUPRINS PRESA CENTRALĂ...........................................................................................................4

Teme ANAR..................................................................................................................5ONG-urile de mediu cer oprirea lucrărilor la microhidrocentralele de lângă Transfăgărăşan.............................................................................................................5Un oraş din România primeşte apă cu pompa.Oamenii n-au altă soluţie,după ce cotele Dunării au scăzut...............................................................................................5Coalitia pentru Mediu din România solicită Ministrului Mediului, Rovana Plumb, stoparea tuturor lucrarilor de construcţie a microhidrocentralelor din Munţii Făgăraş..................................................................................................................................... 7Teme similare...............................................................................................................7Stare de calamitate în agricultură................................................................................7Oraşul Panciu din Vrancea riscă să rămână fără apă potabilă......................................9Cernavoda: Dezinfectante distribuite în urma ploii...................................................10Teme de mediu...........................................................................................................11Chin fără sfârşit pentru pompierii din Maramureş.....................................................11Vâlcea: Incendiul de pe Muntele Puru, stins luni, a reizbucnit. Pompierii vor interveni în zonă abia joi...........................................................................................................12Şocant-Marea Neagră ar putea deveni o mare moartă. Vietăţile ar putea să dispară................................................................................................................................... 12Teme economice........................................................................................................14Hidroelectrica a denunţat un contract cu Paroşeni, prin care a pierdut 253,6 milioane de lei în trei ani.......................................................................................................... 14Euro Insol a denunţat contractul încheiat între Hidroelectrica şi CET Paroşeni.........15Cu sporurile de la Hidro, salariul mediu brut ar fi de 6 ori mai mare.........................16Dacă vor fi făcute concedieri. Borza: "Circa 10% din directorii Hidroelectrica vor fi disponibilizaţi"........................................................................................................... 17Replica salariaţilor de la Hidroelectrica: Salariul mediu nu este de 1.600 de euro pe lună, este de 3.500 de lei...........................................................................................20

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

30.08.2012

Sindicatele Hidro explică salariile "nesimţite"............................................................23Teme internaţionale...................................................................................................25Furtuna Ileana a devenit uragan de categoria 1 în largul Mexicului..........................25Efectele uraganului Isaac: 700.000 de oameni, lipsiţi de energie electrică!...............26

PRESA LOCALĂ............................................................................................................27ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU.............................................................27

Teme ABA...................................................................................................................27Calafeţenii au rămas fără apă potabilă.......................................................................27Mii de peşti morţi pe Dunăre.....................................................................................29Calafat primeşte o gură de apă..................................................................................29Pompele de mare capacitate de la ISU Timiş vor alimenta cu apă municipiul Calafatul................................................................................................................................... 30Teme similare.............................................................................................................31Un bărbat a murit înecat în Jiu...................................................................................31

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA..........................................32Teme ABA...................................................................................................................32Anul acesta se vor construi 2.100 de metri din cei 3.500 ai noii piste a aeroportului clujean........................................................................................................................32Teme similare.............................................................................................................33MDRT a retras banii pentru podul peste Someş........................................................33Teme de mediu...........................................................................................................33Proiect pentru conservarea ariilor naturale din Bazinul Fizeşului..............................33Ponta: Nereguli grave la două proiecte în Bistriţa-Năsăud! Angajații CJ ar fi dat contracte neamurilor.................................................................................................35Consiliul Judeţean investeşte peste 5 milioane euro pentru modernizarea drumului dintre Bistriţa şi Tărpiu...............................................................................................36Flăcările ameninţă din nou Creasta Cocoşului...........................................................37Teme economice........................................................................................................38Hidroelectrica a denunţat un contract cu Paroşeni, prin care a pierdut 253,6 mil. lei în trei ani....................................................................................................................38

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

30.08.2012

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET.......................................................38Teme similare.............................................................................................................3845 tone de apă pentru zimbrii de la Vînători.............................................................38Peste 40% din vranceni nu au toaleta în casă............................................................39

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT.....................................................40Teme similare.............................................................................................................40Apă, canal, drumuri… şantierele în lucru din mai multe localităţi din Caraş-Severin au fost evaluate de reprezentanţi ai băncii mondiale.....................................................40Teme de mediu...........................................................................................................41Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei va beneficia de finanţare europeană nerambursabilă pentru protecţia biodiversităţii........................................................41

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ.....................................................41Teme similare.............................................................................................................42Infrastructura de apă şi canal din Geoagiu-Băi a fost reabilitată...............................42Teme de mediu...........................................................................................................44Decizie. Judeţul Hunedoara va avea un singur deponeu ecologic..............................44

PRESA CENTRALĂ

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

30.08.2012

Teme ANARONG-urile de mediu cer oprirea lucrărilor la microhidrocentralele de lângă Transfăgărăşan

/România Liberă

Un oraş din România primeşte apă cu pompa.Oamenii n-au altă soluţie,după ce cotele Dunării au scăzutPopulatia din Calafat este in pericol de a ramane fara apa intrucat debitul Dunarii a scazut foarte mult din cauza secetei, iar apa nu mai poate fi captata. Autoritatile judetene au facut demersuri pentru a aduce de la Timisoara o pompa de mare capacitate. Debitul Dunarii la intrarea in tara este cu mult sub media multianuala pentru

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

30.08.2012

aceasta perioada, inregistrand 2.200 de metri cubi pe secunda, fata de 4.300, cat era normal in luna august, transmite corespondentul Mediafax. Din cauza debitului mic al Dunarii, apa nu a mai putut fi captata de pompele folosite in mod normal pentru acest lucru, astfel ca autoritatile au solicitat ajutorul Ministerului Administratiei si Internelor, urmand sa fie trimise in zona pompe de mare capacitate de la Timisoara."Dunarea a scazut la cote alarmante, batranii spun ca de peste 60 de ani nu a mai fost debitul Dunarii asa de mic si apa asa de scazuta. Asa se explica faptul ca alimentarea cu apa a municipiului Calafat a intampinat greutati, pompele nu au mai putut sa fie amorsate si a fost nevoie de pompe aduse de pompierii din Craiova, insa nici acestea nu au facut fata si la interventia primarului din Calafat, ne-am adresat ministerului Administratiei si Internelor, secretarului de stat, Mihai Fifor, care ne-a ajutat foarte mult in aceasta problema. A intervenit pe langa ministru, la un depozit care exista in partea de vest a tarii, la Timisoara, astfel incat suntem anuntati ca vom primi pompe de mare capacitate", a declarat presedintele Consiliului Judetean Dolj, Ion Prioteasa. El a precizat ca a discutat si cu presedintele Consiliului Judetean Timis, iar la Calafat vor ajunge pompele de mare capacitate, precum si echipaje care sa le deserveasca, in asa fel incat sa se poata aduce apa din Dunare in bazinul din care sa fie preluata si dusa in oras. In cursul zilei de miercuri, la Calafat, a ajuns o pompa de mare capacitate, aceasta fiind deja montata. "Abia de ieri (n.r. - marti) a mai inceput sa creasca debitul, dar foarte putin. Noi am montat aceasta pompa, le avem si pe ale noastre si speram sa putem sa captam apa in continuare sa o ducem in prima treapta, ca apoi sa o deplasam la cea de-a doua treapta, care este mult mai sus, cu 70 de metri, inspre Calafat, sa putem alimenta orasul", a declarat Mircea Guta, primarul orasului Calafat. In prezent, nu sunt restrictii in ceea ce priveste navigarea pe Dunare, insa din cauza debitul scazut apar incidente. Astfel, duminica seara, o nava ucraineana a lovit nisipul si a esuat in dreptul Capitaniei Calafat, fiind repusa pe apa dupa mai bine de trei zile. /Ştirile Pro Tv, http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/un-oras-din-romania-primeste-apa-cu-pompa-oamenii-n-au-alta-solutie-dupa-ce-cotele-dunarii-au-scazut.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/un-oras-din-romania-primeste-apa-cu-pompa-oamenii-n-au-alta-solutie-dupa-ce-cotele-dunarii-au-scazut.html

http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/un-oras-din-romania-primeste-apa-cu-pompa-oamenii-n-au-alta-solutie-dupa-ce-cotele-dunarii-au-scazut.html

30.08.2012

Coalitia pentru Mediu din România solicită Ministrului Mediului, Rovana Plumb, stoparea tuturor lucrarilor de construcţie a microhidrocentralelor din Munţii FăgăraşCoalitia pentru Mediu din Romania solicita Ministrului Mediului, Rovana Plumb, stoparea tuturor lucrarilor de constructie a microhidrocentralelor din Muntii Fagaras si mobilizarea rapida a institutiilor de control si reglementare aflate in subordinea Ministerului in vederea clarificarii bazelor legale in care acestea se desfasoara si a modului de avizare si operare a acestor lucrari. Asociatiile pentru mediu vor protesta astazi in zona raului Capra, iar Ministrul Rovana Plumb urmeaza sa ajunga si ea in zona. /RADIO 21, Audioclip Ştiri 07:00

Teme similareStare de calamitate în agriculturăSistemele de irigații din județ funcționează doar pe hârtie, acuză agricultorii vrânceni. Mai puțin de 400 hectare au fost irigate în această vară secetoasă în care agricultorii au văzut cum este pârjolită munca din acest an. Cifrele seci ale statisticii Direcției Agricole arată că peste 40 mii hectare de porumb sunt afectate de secetă, din care 18.120 hectare sunt compromise în totalitate, la fel ca 4.950 hectare cultivate cu floarea soarelui. Fermierii cer să fie declarată stare de calamitate în agricultură.Reabilitarea sistemului de irigații nu a fost o prioritate în ultimii ani de guvernare pedelistă, iar acest lucru s-a văzut în această vară secetoasă. Doar 392 hectare de teren au fost irigate în amenajarea de irigații de la Măicăneşti, unde erau contracte încheiate pentru aproape şase mii hectare de teren. Însă hoții de fier vechi care au furat ce au găsit din stații, cutremurele care au rupt infrastructura subterană au făcut practic imposibilă udarea culturilor agricole. „E ca într-un joc cu nebuni. Dai drumul la apă într-o solă, curge în alta“, precizează Costică Neață, directorul Direcției Agricole, despre situația de la Măicăneşti. Situația din zonă este cunoscută de autoritățile locale care spun că sistemul de irigații s-a degradat de la an la an. Primarul Costel Necula spune că în zonă se iriga foarte bine până în primii ani după 1990, când mai erau funcționale vechile CAP-uri şi IAS-uri. Ulterior s-a distrus şi furat aproape totul. „Sistemul de irigații

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

30.08.2012

din zonă este la pământ. Se poate iriga pe o zonă de la fostul IAS, iar în rest toată infrastructura este stricată. A fost distrus totul la stații, s-au furat şi antenele. Trebuia luată o decizie şi reparat în primăvară, acum este prea târziu. Sistemul a fost funcțional până prin 1995, când au funcționat fostele IAS“, a explicat primarul din Măicăneşti, Costel Necula. Conducerea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, filiala Vrancea a explicat că, pentru 2011, deşi au fost încheiate contracte pentru 5.571 hectare, au fost irigate efectiv doar 392 hectare, adică mai puțin de 10% din suprafață. Directorul Ionel Partene spune că motivele sunt diverse, de la furturile masive din stațiile de pompare care le-au făcut practic inutilizabile şi până la infrastructura îmbătrânită. Majoritatea rețelelor subterane sunt realizate din azbociment şi au fost afectate în urma mişcărilor tectonice.Seceta a pîrjolit porumbul, floarea soarelui, sfecla de zahăr. Peste 3.800 de înştiințări au fost trimise de agricultorii vrânceni către Direcția Agricolă în care arată pagubele produse de secetă. Agricultorii cer să fie declarată stare de calamitate deoarece pagubele produse sunt imense. Cifrele statisticii Direcției Agricole arată că, doar în Vrancea, peste 40 mii hectare de porumb sunt afectate de secetă, din care 18.120 hectare sunt compromise în totalitate. De asemenea, 4.950 hectare cultivate cu floarea soarelui sunt compromise în totalitate şi peste 7.000 hectare sunt calamitate în procent de peste 30%. „Toată suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr, de 341 hectare, a fost compromisă în totalitate, iar la cultura plantelor de nutreț înregistrăm pierderi de recoltă de circa 60%“, a spus directorul Direcției Agricole.Sprijin financiar pentru agricultori. Pentru a-i ajuta pe agricultori să depăşească acest an dificil au fost propuse două măsuri de ajutor financiar. Prefectul Cătălin Popescu a precizat că aprobarea actelor normative privind alocarea fondurilor va fi realizată în următoarea şedință a guvernului Victor Ponta. Este vorba despre majorarea subvenției pe suprafață cu circa 50 euro, de la bugetul României, iar subvenția totală ar putea ajunge la 180 euro/hectar pentru anul 2012-2013. Jumătate din această sumă va ajunge în conturile fermierilor încă din această toamnă, după cum a anunțat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. De asemenea, țăranii care au suprafețe mici de terenuri ar mai putea primi un sprijin financiar de 100 lei pentru fiecare hectar. Măsura se adresează în special țăranilor care nu se află în evidențele Agenției de Plăți şi Intervenție

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

30.08.2012

pentru Agricultură şi care nu beneficiază de celelalte subvenții pentru agricultură. /Realitatea, http://www.realitatea.net/stare-de-calamitate-in-agricultura_997205.html/Ştirile Pro Tv, http://stirileprotv.ro/stiri/social/producatorii-falimentati-de-seceta-despagubiti-de-stat-suma-nu-acopera-insa-nici-10-din-investitie.html

Oraşul Panciu din Vrancea riscă să rămână fără apă potabilăDin cauza secetei din ultima perioadă, puțurile de alimentare din localitate au secat, iar autoritățile sunt nevoite să găsească soluții alternative. Un sfert dintre locuitorii oraşului vrâncean Panciu riscă să rămână fără apă potabilă. Cauza o constituie scăderea sursei de acumulare din zona Chietroaia, construită de germani în 1917. Totul se întâmplă pe fondul secetei excesive, care a pus stăpânire încă din luna mai şi pe această zonă a țării.Directorul Companiei de utilități publice, sucursala Apă Canal Panciu, Florin Velişcu spune că "sursa Chietroaia, în principal, ar trebui să asigure 70-75% din cantitatea de apă necesară oraşului Panciu. "În clipa de față, debitul pânzei freatice şi, implicit, cantitatea de apă pe care noi o putem extrage din puțurile din sursa Chietroaia a scăzut undeva la 26-27% din debitul autorizat al acelei surse", a precizat Florin Velişcu. Acest lucru înseamnă că acum 80% din apa potabilă din Panciu provine din sursa secundară, de la Călimăneşti. Însă, din cauza aşezării geografice, nu tot oraşul poate primi apa de aici. "Întâmpinăm majore probleme din cauza disfuncționalităților ce apar în sistem şi ne-am concentrat asupra sursei Călimăneşti. "O exploatăm la debitul maxim, pe care îl putem aduce către oraş, şi s-au inversat proporțiile, ajungem să distribuim ...70-80% din apa pe care o distribuim în oraş să fie din sursa Călimăneşti, nu din sursa Chietroaia", a mai declarat Florin Velişcu. /Radio România Actualităţi, http://www.romania-actualitati.ro/orasul_panciu_din_vrancea_risca_sa_ramana_fara_apa_potabila-43882

Cernavoda: Dezinfectante distribuite în urma ploiiDirectia de Sanatate Publica (DSP) Constanta a distribuit, in orasul Cernavoda, substante dezinfectante pentru a preveni imbolnavirile in randul localnicilor afectati de inundatiile

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

http://www.romania-actualitati.ro/orasul_panciu_din_vrancea_risca_sa_ramana_fara_apa_potabila-43882



http://stirileprotv.ro/stiri/social/producatorii-falimentati-de-seceta-despagubiti-de-stat-suma-nu-acopera-insa-nici-10-din-investitie.html

http://stirileprotv.ro/stiri/social/producatorii-falimentati-de-seceta-despagubiti-de-stat-suma-nu-acopera-insa-nici-10-din-investitie.html

http://www.realitatea.net/stare-de-calamitate-in-agricultura_997205.html

http://www.realitatea.net/stare-de-calamitate-in-agricultura_997205.html

30.08.2012

survenite in urma ploii torentiale de luni seara. „In 11 gospodarii afectate de inundatii, din orasul Cernavoda, au fost distribuite substante dezinfectante ce trebuie folosite dupa evacuarea apei din curti sau din case. Masurile sunt profilactice si au fost luate deoarece apa de ploaie, amestecata cu gunoaie sau balegar, poate constitui o sursa de infectii”, a declarat, pentru Green Report, doctorul Mihaela Dinisov, director adjunct DSP Constanta. Potrivit Mihaelei Dinisov, a fost organizat si un punct de vaccinare pentru profilaxia tetanosului, unde pot veni persoanele cu rani sau zgarieturi, care au venit in contact cu apa de ploaie care le-a intrat in curte.Posibilitatea unei epidemii, inlaturata„Nu exista riscul unei epidemii, mai ales ca numarul gospodariilor afectate este relativ mic. Aceste incidente, adica inundatiile survenite in urma ploii, apar destul de des in Cernavoda, mai ales in zonele mai joase ale orasului”, a mai spus Mihaela Dinisov. Mai multe strazi din zona centrala a orasului Cernavoda au fost inundate, luni seara, in urma unei ploi torentiale, apa ajungand si la o jumatate de metru.3 milioane de euro, investiti in canalizareCentrul orasului Cernavoda se inunda, atunci cand ploua torential, potrivit autoritatilor locale, din cauza sistemului de canalizare ce nu poate prelua cantitati de apa pluviala, mai mari de 30-40 de litri pe metru patrat. „Reteaua de canalizare a fost refacuta pe bani europeni. Proiectul a fost initiat in 2007 si revizuit in perioada 2009-2012. Investitiile in sistemul de evacuare a apei de ploaie s-au ridicat la peste 3 milioane de euro insa, din cauza unor inadvertente de proiectare, cantitatile de peste 50 de litri pe metru patrat sunt cu greu eliminate si apar inundatii”, a declarat, pentru Green Report, Gheorghe Hansa, primarul orasului Cernavoda.In 2011, Primaria si Politia au fost inundatePrimarul din Cernavoda a mai spus ca, sub presiunea apei, unele portiuni de asfalt sau pavele au fost distruse. Apa a ajuns pana la nivelul oglinzilor retrovizoare ale masinilor si cateva autoturisme au fost inundate. Ploaia de luni a fost foarte violenta, cu grindina si cantitati de apa ce au depasit 50 de litri pe metru patrat, insa nu este prima oara cand orasul Cernavoda este afectat de inundatii. “Strazi pline de apa in centrul orasului Cernavoda. Reteaua de canalizare a fost depasita de ploile abundente, iar mai multe

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

30.08.2012

imobile au fost inundate. Situatia este similara cu cea de anul trecut cand, la fel,mai multe case si cladiri din centru, intre care si cele in care işi au sediile Primaria si Politia Comunitara, au fost inundate”, scria, in urma cu nici un an site-ul replicaonline.ro. /Green Report, http://www.green-report.ro/stiri/cernavoda-dezinfectante-distribuite-urma-ploii

Teme de mediu Chin fără sfârşit pentru pompierii din MaramureşDupa trei saptamani in care focarele de pe creasta Cocosului au fost tinute sub control, incendiul a reizbucnit acum. 200 de militari, salvamontisti si voluntari au urcat din nou in aceasta dimineata pe varful Gutai, sa limiteze cat mai mult pagubele. Platoul alpin este situat la 1.200 de metri altitudine, ceea ce face interventia pompierilor extrem de dificila. Nu au cum sa ajunga in zona afectata cu autospecialele si sunt nevoiti sa urce cu masini de teren, iar in unele portiuni chiar pe jos. Si in urma cu trei saptamani, autoritatile judetene au apelat la un elicopter M.A.I., ca sa domoleasca focul care a mistuit peste 60 de hectare de padure de molid si vegetatie uscata. Acum, situatia este putin diferita: arde practic doar solul, care este acoperit de un strat de aproximativ 10 centimetri de jaratec, dar in orice clipa situatia poate deveni critica. Alarma a fost data inca de aseara, de echipele care au ramas sa supravegheze zona, insa nu s-a putut interveni pana dimineata. In afara de cei implicati in operatiunea de stingere a flacarilor, au mai fost mobilizate in zona echipaje medicale de la Crucea Rosie si Serviciul de Ajutor Maltez, iar accesul turistilor si a localnicilor a fost interzis. /Ştirile Pro Tv, http://stirileprotv.ro/stiri/ardeal/chin-fara-sfarsit-pentru-pompierii-din-maramures.html

Vâlcea: Incendiul de pe Muntele Puru, stins luni, a reizbucnit. Pompierii vor interveni în zonă abia joi Un incendiu care a curprins în jur de 50 de hectare de plantatie de răşinoase şi litieră de pe Muntele Puru (județul Vâlcea) a fost stins luni supă-amiază, dar a reizbucnit miercuri, într-o zonă greu accesibilă, cu teren accidentat şi înclinație foarte mare.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

http://stirileprotv.ro/stiri/ardeal/chin-fara-sfarsit-pentru-pompierii-din-maramures.html

http://stirileprotv.ro/stiri/ardeal/chin-fara-sfarsit-pentru-pompierii-din-maramures.html

http://www.green-report.ro/stiri/cernavoda-dezinfectante-distribuite-urma-ploii

http://www.green-report.ro/stiri/cernavoda-dezinfectante-distribuite-urma-ploii

30.08.2012

Angajații mai multor ocoale silvice acționează în zonă la ora transmiterii acestei ştiri, iar o grupă operativă se va deplasa pentru a face evaluări. În funcție de constatările grupei, joi se vor deplasa pompierii militari pentru a stinge incendiu. "Incendiul din zona Muntelui Puru care se manifesta pe o suprafață de peste 50 de hectare, stins şi rămas în supravegherea silvicultorilor a reizbucnit, iar în zonă acționează acum personalul silvic din cadrul Ocolului Silvic Obârşia Lotrului şi al Ocolului Silvic Buila, precum şi din cadrul Obştii Private Belceşti-Vlădoi. Pentru evaluarea situației, conducerea inspectoratului a dispus deplasarea grupei operative la locul incendiului, iar în funcție de constatări, joi, începând cu ora 05.00, se va ordona deplasarea la fața locului a 25 de pompieri militari echipați cu mijloace de primă intervenție pentru a stinge incendiul care se manifestă într-o zonă cu teren accidentat şi înclinație foarte mare, fapt care îngreunează accesul", a declarat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Vâlcea, Octavian Fulger, citat de Mediafax. Acesta a mai precizat, într-o intervenție în direct pentru Știrile B1 TV, că incendiul se manifestă la acest moment doar la nivelul solului, nefiind afectat şi coronamentul. Deşi echipajele de pompieri vor interveni abia joi, Fulger consideră că situația nu se va înrăutății pe timpul nopții, focul fiind supravegheat.Incendiul a izbucnit duminică într- zonă cu plantație de răşinoase litieră de pădure şi coronament din localitatea Malaia, Muntele Puru, în zona lacului Galbenu. /B1 Tv, http://www.b1.ro/stiri/eveniment/valcea-incendiul-de-pe-muntele-puru-stins-luni-a-reizbucnit-pompierii-vor-interveni-in-zona-abia-joi-36368.html

Şocant-Marea Neagră ar putea deveni o mare moartă. Vietăţile ar putea să dispară Ipoteză şoc a cercetătorilor: stratul de oxigen sulfurat care se întinde la adâncimea de 200 de metri până la 2.000 de metri ar putea duce la dispariția oricărei forme de viață din Marea Neagră . Marea Neagră este unică pe planetă: după adâncimea de 200 de metri, e moartă. Dacă la suprafață marea ne încântă căpătând când nuanțe de lila, de azuriu şi de albastru, sub 200 de metri există doar hidrogen sulfurat, mediu impropriu pentru floră şi faună. Singurele supraviețuitoare sunt unele bacterii, care au reuşit să se acomodeze acestui mediu ostil. Hidrogenul sulfurat este un gaz dizolvat în apele Mării

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

http://www.b1.ro/stiri/eveniment/valcea-incendiul-de-pe-muntele-puru-stins-luni-a-reizbucnit-pompierii-vor-interveni-in-zona-abia-joi-36368.html

http://www.b1.ro/stiri/eveniment/valcea-incendiul-de-pe-muntele-puru-stins-luni-a-reizbucnit-pompierii-vor-interveni-in-zona-abia-joi-36368.html

30.08.2012

Negre şi nu o pungă de gaz pe care se sprijină apele de suprafață, ne explică chimistul Luminița Lazăr de la Institutul de Cercetare şi Dezvoltare Marină „Grigore Antipa" din Constanța. „Să găseşti hidrogen sulfurat în sedimente sau zone fără oxigen nu este neobişnuit, dar o întreagă mare stratificată cu mase de apă fără oxigen între 80 - 90% este un caz excepțional", spune chimistul. Cum s-a format pătura de hidrogen sulfurat? Atunci când furia apelor a rupt limba de pământ ce despărțea marea de oceanul planetar şi s-au format strâmtorile Bosfor şi Dardanele, apa foarte sărată din vechea mare Tetis au pătruns în apele Mării Negre, odată cu multe specii noi. După ce salinitatea mării a crescut, cele mai rezistente specii autohtone s-au menținut lângă gurile de vărsare ale fluviilor, acolo unde apa era mai dulce. Altele nu s-au putut adapta şi au murit. Toată această masă de viețuitoare, în lipsa unor curenți verticali, s-a aşezat pe fundul mării şi a început să se descompună, ceea ce a presupus un consum de oxigen. Aşa se face că astăzi, în adâncuri, nu există oxigen, ci doar hidrogen sulfurat şi, neexistând curenți verticali, apele de adâncime rămân aproape moarte, explică specialiştii. Mai mulți cercetători de la Universitatea Politehnică Bucureşti au realizat în 2006 un raport ştiințific cu privire la depozitele de hidrogen sulfurat din Marea Neagră. În raport se specifică faptul că în Marea Neagră există condiții naturale unice care împiedică amestecul apelor de suprafață bogate în oxigen cu cele de adâncime. Una dintre acestea o constituie însăşi condiția sa geografică de mare aproape închisă. Pentru că nu există suficientă circulație a apelor în interiorul sistemului nu se realizează schimbul între straturile de suprafață şi cele de adâncime. Astfel, riscă să devină o mare moartă în circa 30 de ani, trag un semnal de alarmă cercetătorii. SoluţieCe soluție ar fi? Iată ce spun cercetătorii în raport: „Cum soluția extragerii hidrogenului sulfurat de la mari adâncimi şi arderii sale la suprafațǎ nu este nici rentabilǎ nici ecologicǎ, soluția de procesare a substanței toxice direct în depozitul sǎu natural prin oxidare electrochimicǎ devine o soluție avantajoasǎ şi din punct de vedere economic întrucât s-ar reduce semnificativ costurile de funcționare ale unei centrale electrice prin eliminarea procedurilor de extragere, transport şi stocare a combustibilului şi eliminǎ

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

30.08.2012

completǎ pericolul evacuării în atmosferǎ". /Realitatea, http://www.realitatea.net/curiozitatile-marii-negre-socant-marea-neagra-ar-putea-deveni-o-mare-moarta-----_997965.html

Teme economiceHidroelectrica a denunţat un contract cu Paroşeni, prin care a pierdut 253,6 milioane de lei în trei aniEuro Insol, administratorul judiciar al producatorului de electricitate Hidroelectrica, a denuntat un contract de achizitie a energiei de la termocentrala Paroseni, prin care compania aflata in insolventa a pierdut 253,6 milioane lei (56,8 milioane euro) in ultimii trei ani, potrivit Mediafax.Hidroelectrica a incheiat contractul cu termocentrala Paroseni in 2008, pentru o perioada de zece ani. Potrivit Euro Insol, scopul acordului era asigurarea resurselor fnanciare pentru termocentrala Paroseni pentru rambursarea unui credit de 80 milioane de euro. Hidroelectrica este in insolventa de la sfarsitul lunii iunie. In ultimele doua luni Euro Insol a denuntat mai multe contracte de vanzare a energiei, intrucat au adus Hidroelectrica pierderi de 1,1 miliarde euro in perioada 2006-2012. Hidroelectrica este detinuta de stat, prin Ministerul Economiei. Termocentrala Paroseni este controlata de compania Termoelectrica, al carei actionar majoritar este tot Ministerul Economiei. /Realitatea, http://www.realitatea.net/hidroelectrica-a-denuntat-un-contract-cu-paroseni--prin-care-a-pierdut-253-6-milioane-de-lei-in-trei-ani_997773.html/Mediafax, http://www.mediafax.ro/economic/hidroelectrica-a-denuntat-un-contract-cu-paroseni-prin-care-a-pierdut-253-6-milioane-de-lei-in-trei-ani-9995158/Cotidianul, http://www.cotidianul.ro/hidroelectrica-a-denuntat-un-contract-cu-paroseni-prin-care-a-pierdut-2536-milioane-de-lei-192761//Curierul Naţional, http://www.curierulnational.ro/Eveniment/2012-08-30/Hidroelectrica+a+denuntat+un+contract+cu+Paroseni/Green Report, http://www.green-report.ro/stiri/hidroelectrica-pierderi-de-200-milioane-lei-contractul-cu-cetnbspparoseni

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

http://www.green-report.ro/stiri/hidroelectrica-pierderi-de-200-milioane-lei-contractul-cu-cetnbspparoseni

http://www.green-report.ro/stiri/hidroelectrica-pierderi-de-200-milioane-lei-contractul-cu-cetnbspparoseni

http://www.curierulnational.ro/Eveniment/2012-08-30/Hidroelectrica+a+denuntat+un+contract+cu+Paroseni

http://www.curierulnational.ro/Eveniment/2012-08-30/Hidroelectrica+a+denuntat+un+contract+cu+Paroseni

http://www.cotidianul.ro/hidroelectrica-a-denuntat-un-contract-cu-paroseni-prin-care-a-pierdut-2536-milioane-de-lei-192761/

http://www.cotidianul.ro/hidroelectrica-a-denuntat-un-contract-cu-paroseni-prin-care-a-pierdut-2536-milioane-de-lei-192761/

http://www.mediafax.ro/economic/hidroelectrica-a-denuntat-un-contract-cu-paroseni-prin-care-a-pierdut-253-6-milioane-de-lei-in-trei-ani-9995158

http://www.mediafax.ro/economic/hidroelectrica-a-denuntat-un-contract-cu-paroseni-prin-care-a-pierdut-253-6-milioane-de-lei-in-trei-ani-9995158

http://www.realitatea.net/hidroelectrica-a-denuntat-un-contract-cu-paroseni--prin-care-a-pierdut-253-6-milioane-de-lei-in-trei-ani_997773.html



http://www.realitatea.net/curiozitatile-marii-negre-socant-marea-neagra-ar-putea-deveni-o-mare-moarta-----_997965.html

http://www.realitatea.net/curiozitatile-marii-negre-socant-marea-neagra-ar-putea-deveni-o-mare-moarta-----_997965.html

30.08.2012

/Gândul, http://www.gandul.info/financiar/hidroelectrica-a-denuntat-un-contract-cu-termocentrala-paroseni-prin-care-a-pierdut-253-6-milioane-de-lei-in-trei-ani-9995069/Adevărul, http://www.adevarul.ro/financiar/Hidroelectrica_a_mai_denuntat_un_contract-_cel_cu_termocentrala_Paroseni_0_764323815.html

Euro Insol a denunţat contractul încheiat între Hidroelectrica şi CET ParoşeniAdministratorul judiciar al companiei Hidroelectrica, firma Euro Insol, a denunțat miercuri contractul privind cumpărarea energiei produse la CET Paroşeni, pierderile înregistrate de către Hidroelectrica în urma derulării contractului ridicându-se la 253,6 milioane lei, în perioada 2009 - 2011, potrivit unui comunicat transmis miercuri de societate. 'Diferența dintre valoarea prețului mediu de achiziție al energiei de la SCPEET Paroşeni SA şi prețul mediu anual de vânzare a energiei contractate de către Hidroelectrica pe piața reglementată şi pe piața concurențială se materializează într-o pierdere pentru Hidroelectrica pe perioada 2009 - 2011 de 253.681.758 lei', este menționat în decizia administratorului judiciar Euro Insol. Cantitatea de energie achiziționată prin intermediul contractului se ridică la 2,35 milioane MWh. Pierderile înregistrate în anul 2009 totalizează 106,6 milioane lei, cele din 2010 - 87 milioane lei, iar cele din 2011 - 59,9 milioane lei. Conform sursei citate, menținerea contractului de vânzare-cumpărare nu se justifică atât prin raportare la scopul avut în vedere la momentul semnării, respectiv susținerea financiară indirectă a Electrocentrale Paroşeni în detrimentul propriilor indicatori economici, cât, mai ales, în condițiile deschiderii procedurii insolvenței împotriva Hidroelectrica. 'Scopul încheierii şi derulării contractului de vânzare 92 a fost acela de a asigura resursele necesare rambursării şi garantării unui credit de 80 milioane euro pentru finanțarea a două investiții de mediu necesare la CET Paroşeni', este precizat în decizia Euro Insol. Contractul de vânzare-cumpărare a fost încheiat pe o perioadă de 10 ani, începând cu 1 ianuarie 2009, pentru preluarea de către Hidroelectrica a energiei electrice produse de grupul 4 din CET Paroşeni la prețul stabilit de ANRE pentru CET Paroşeni. /Agerpres,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

http://www.adevarul.ro/financiar/Hidroelectrica_a_mai_denuntat_un_contract-_cel_cu_termocentrala_Paroseni_0_764323815.html

http://www.adevarul.ro/financiar/Hidroelectrica_a_mai_denuntat_un_contract-_cel_cu_termocentrala_Paroseni_0_764323815.html

http://www.gandul.info/financiar/hidroelectrica-a-denuntat-un-contract-cu-termocentrala-paroseni-prin-care-a-pierdut-253-6-milioane-de-lei-in-trei-ani-9995069

http://www.gandul.info/financiar/hidroelectrica-a-denuntat-un-contract-cu-termocentrala-paroseni-prin-care-a-pierdut-253-6-milioane-de-lei-in-trei-ani-9995069

30.08.2012

http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/144639-Euro-Insol-a-denuntat-contractul-incheiat-intre-Hidroelectrica-si-CET-Paroseni.html /Puterea, http://www.puterea.ro/articol/euro_insol_a_denuntat_contractul_dintre_hidroelectrica_si_cet_paroseni

Cu sporurile de la Hidro, salariul mediu brut ar fi de 6 ori mai mareDrepturile noastre sunt cele normale şi nu e vina noastră că la ceilalți angajați din România sunt mai slabe", afirmă liderii Hidrosind, federația sindicală a salariaților din Hidroelectrica. Iar drepturile salariale din această companie însumează peste 60 de sporuri şi facilități, din care „doar 19 se aplică efectiv", precizează sindicaliştii. Ce poate să însemne asta? În primul rând, că toți salariații din România ar trebui să se bucure de drepturile şi facilitățile celor de la Hidroelectrica, pentru ca acestea să nu fie „mai slabe". La un calcul simplu, ajungem la concluzia că salariul mediu brut pe economie, de 2.140 de lei, ar trebui să fie indexat la cel puțin 12.100 de lei, dacă s-ar aplica doar câteva dintre sporurile prevăzute în contractul colectiv de muncă de la Hidro (câteva exemple, în tabelul alăturat). Toate aceste cifre au fost scoase la lumină chiar de către liderii sindicali de la Hidro, ieri, într-o conferință de presă în care au ținut să precizeze că salariul mediu în companie este de doar 820 de euro (3.527 de lei), nu de 1.643 de euro - cum anunțase într-un raport, administratorul judiciar. /Adevărul, http://www.adevarul.ro/financiar/Cu_sporurile_de_la_Hidro-salariul_mediu_brut_ar_fi_de_6_ori_mai_mare_0_764323818.html#

Dacă vor fi făcute concedieri. Borza: "Circa 10% din directorii Hidroelectrica vor fi disponibilizaţi""Hidrosind" spune că nu va ceda "niciun pas" în negocierile cu administratorul judiciar. O parte din angajații TESA ai "Hidroelectrica" vor fi nevoiți să plece acasă dacă se va ajunge la concedieri, ne-a declarat, ieri, Remus Borza, partener în cadrul "Euro Insol", administratorul judiciar al companiei. Domnia sa ne-a spus că disponibilizările nu reprezintă o prioritate pentru luna septembrie, în prezent preocuparea principală fiind

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

http://www.adevarul.ro/financiar/Cu_sporurile_de_la_Hidro-salariul_mediu_brut_ar_fi_de_6_ori_mai_mare_0_764323818.html#

http://www.adevarul.ro/financiar/Cu_sporurile_de_la_Hidro-salariul_mediu_brut_ar_fi_de_6_ori_mai_mare_0_764323818.html#

http://www.puterea.ro/articol/euro_insol_a_denuntat_contractul_dintre_hidroelectrica_si_cet_paroseni

http://www.puterea.ro/articol/euro_insol_a_denuntat_contractul_dintre_hidroelectrica_si_cet_paroseni

http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/144639-Euro-Insol-a-denuntat-contractul-incheiat-intre-Hidroelectrica-si-CET-Paroseni.html

http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/144639-Euro-Insol-a-denuntat-contractul-incheiat-intre-Hidroelectrica-si-CET-Paroseni.html

30.08.2012

renegocierea contractelor încheiate de producătorul de electricitate. Primii directori care vor pleca din "Hidroelectrica" sunt cei angajați pe criterii politice, nu de competență profesională, ne-a precizat domnul Borza, care a subliniat că, pentru identificarea acestora, va colabora cu sindicatul. Liderii sindicatului "Hidrosind" îl acuză pe administratorul juridic al companiei că, în timp ce susține că personalul TESA este supradimensionat, face angajări în acest segment. Aceştia au dat ca exemplu faptul că Remus Borza l-a angajat pe postul de consilier de specialitate pe Radu Silaghi, cu un salariu de încadrare de 8.494 de lei. În replică, domnul Borza a spus că, "dacă ar exista 100 de persoane de încredere, aşa cum este Radu Silaghi", ar face mult mai multe astfel de angajări. Domnia sa ne-a spus că, de la 1 septembrie, va fi schimbat directorul financiar, urmând să fie făcute o serie de astfel de schimbări, la nivel de directori, întrucât aceştia sunt responsabili în mare parte de deteriorarea situației financiare din "Hidroelectrica". "Nu este treaba sindicaliştilor cum manageriez eu instituția", ne-a mai spus Remus Borza. Domnia sa a spus că urmăreşte să echilibreze veniturile angajaților TESA şi ale celor din producție, precizând că TESA, care deține o pondere de 39% din numărul total de angajați (2.023 din 5.218), are alocată o cotă de 52% din fondul total de salarii. "Hidrosind": "Nu salariații au băgat < Hidroelectrica > în insolvență". Liderii sindicatului "Hidrosind" au afirmat, ieri, în cadrul unei conferințe de presă, că "nu salariații au băgat Hidroelectrica în insolvență". Secretarul general al "Hidrosind" Nicolae Aurariu a ținut să sublinieze că venitul mediu lunar brut al angajaților din companie este de 1.170 euro, iar salariul net se ridică la 820 de euro. Totalul cheltuielilor cu personalul este de 438,17 milioane lei. Reprezentanții sindicatului susțin că salariații de la "Hidroelectrica" nu beneficiază decât de câteva din cele circa 70 de sporuri şi indemnizații care se regăsesc în contractul colectiv de muncă. "Sunt indemnizații pentru căsătorie, pentru deces etc., de care mulți nici nu beneficiază. De exemplu, există sporul de scafandru, pe care îl primesc doar cinci angajați din companie. Sporurile acordate personalului din exploatare sunt cele pentru vechime, pentru fidelitate, pentru noapte, pentru zilele de sâmbătă şi duminică şi pentru sărbătorile legale lucrate". În urmă cu zece zile, administratorul juridic al companiei a prezentat raportul asupra cauzelor intrării societății în insolvență, una dintre acestea fiind

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

30.08.2012

cuantumul enorm al drepturilor salariale şi de altă natură (sporuri, adaosuri, prime, premieri, ajutoare, etc.) negociate prin contractul colectiv de muncă al "Hidroelectrica". Remus Borza a arătat că există un dezechilibru major între drepturile salariaților şi drepturile societății, precizând: "Se poate lesne observa că salariații dispun de o multitudine de instrumente prin care au puterea de a forța deciziile conducerii, echilibrul contractual absolut necesar fiind încălcat prin favorizarea netă a salariaților în dauna intereselor societății. S-a ajuns, astfel, după renegocieri reflectate în 16 acte adiționale încheiate într-o perioadă de cinci ani, la o dimensiune exorbitantă a fondului anual de salarii, care s-a ridicat în anul 2011 la suma de 438.177.484 lei. Aceste cheltuieli cu personalul, care includ drepturile salariale, primele şi celelalte beneficii, cheltuielile cu formarea profesională, ajutoarele materiale etc., mai puțin cheltuielile cu deplasarea, au o pondere semnificativă în totalul cheltuielilor de exploatare (14,7%) şi în cifra de afaceri (14,1%)". Nicolae Aurariu a spus, ieri, printre altele, că, anul trecut, au fost efectuate 60.000 de ore suplimentare de către personalul de exploatare, din care nu a fost plătită nicio oră. "Hidrosind" ar putea începe negocierile cu administratorul judiciar al "Hidroelectrica" pe marginea reducerii fondului de salarii şi eventualelor disponibilizări în noiembrie 2012, a declarat preşedintele sindicatului "Hidrosind", Decebal Sulea. "Între reprezentanții sindicatului şi administratorul judiciar a avut loc, până în prezent, o discuție liberă privind fondul de salariu şi numărul salariaților. În noiembrie ar putea avea loc o negociere privind reducerea fondului de salarii şi eventuale disponibilizări, cel mai vizat fiind personalul TESA". Decebal Sulea a precizat că sindicaliştii nu vor ceda "niciun pas" în negocierile cu "Euro Insol". Adunarea creditorilor - reprogramată pentru 14 septembrie. Adunarea creditorilor, care trebuia să aibă loc ieri, a fost reprogramată pentru data de 14 septembrie. Remus Borza ne-a spus că Adunarea a fost amânată din cauză că Tribunalul nu a transmis toate notificările. Potrivit domniei sale, din cele 836 de notificări care rulaseră la Tribunal până la data de 20 iunie, au fost transmise doar 327. Domnul Borza ne-a mai spus că, deşi din contabilitate reiese că "Hidroelectrica" are datorii de 4,1 miliarde lei, creanțele solicitate doar de cei 327 de creditori se ridică la 5,1 miliarde lei. Referitor la ieşirea companiei din insolvență, reprezentanții sindicatului mizează pe câştigarea procesului în urma

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

30.08.2012

înaintării unei solicitări de intervenție în cazul intrării în insolvență a producătorului de energie electrică, următorul termen de judecată fiind stabilit pentru 4 octombrie 2012. Borza: "Încredințările directe au adus pagube de sute de milioane de euro" . Contractele de retehnologizare atribuite prin încredințare directă de "Hidroelectrica" au adus prejudicii companiei de sute de milioane de euro, ne-a spus Remus Borza, care a precizat că aceste tipuri de contracte reprezintă un alt motiv care a stat la baza deteriorării situației financiare a societății. Administratorul judiciar al "Hidroelectrica" a menționat că, pe viitor, niciun contract nu va mai fi atribuit direct, ci în cadrul unei licitații în care va fi declarată câştigătoare cea mai bună ofertă. Liderii de sindicat au specificat, ieri, că încredințările directe au fost făcute în perioada 1997-2004 şi că, în prezent, mai sunt în desfăşurare cinci dintre aceste contracte. DIICOT anchetează derularea contractelor atribuite direct, au mai spus reprezentanții "Hidrosind". Aceştia i-au acuzat pe toți cei care au condus compania în perioada respectivă, dar şi pe miniştrii şi premierii de la acea vreme, pentru faptul că au semnat documentele prin care au fost atribuite contractele în cauză, care vizează realizarea unor lucrări de retehnologizare şi mentenanță la stații care aparțin "Hidroelectrica", cum ar fi cele de la Porțile de Fier I şi II. "Euro Insol" a denunțat contractul de vânzare-cumpărare încheiat pe o perioadă de zece ani, începând cu 1 ianuarie 2009, pentru preluarea de către "Hidroelectrica" a energiei produse de grupul nr. 4 din CET Paroşeni la prețul stabilit de ANRE pentru această centrală, a anunțat, ieri, un comunicat al administratorului judiciar. Potrivit acestuia, scopul încheierii şi derulării contractului respectiv a fost acela de a asigura resursele necesare rambursării şi garantării unui credit de 80 milioane de euro pentru finanțarea a două investiții de mediu necesare la CET Paroşeni. Mentinerea contractului nu se justifică prin raportare la scopul avut în vedere la momentul semnării, mai ales în condițiile deschiderii procedurii insolvenței împotriva "Hidroelectrica", mai arată comunicatul. Pierderea înregistrată de "Hidroelectrica", în perioada 2009-2011, în urma încheierii acestui contract, se ridică la 253.681.758 lei, cantitatea achiziționată fiind de 2.354.292 MWh. Potrivit "Euro Insol", începând de ieri, contractul nu mai produce efecte juridice, ca urmare a denunțării sale. /Bursa, http://www.bursa.ro/?s=companii_afaceri&articol=180564

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

http://www.bursa.ro/?s=companii_afaceri&articol=180564

http://www.bursa.ro/?s=companii_afaceri&articol=180564

30.08.2012

Replica salariaţilor de la Hidroelectrica: Salariul mediu nu este de 1.600 de euro pe lună, este de 3.500 de leiSindicaliştii din Hidroelectrica susțin că salariul mediu în companie este 3.500 de lei, şi nu 1.600 de euro, cum a anunțat administratorul judiciar al companiei, Remus Borza, şi afirmă că salariații sunt "atacați" deoarece, prin sindicatul care îi reprezintă, s-au opus desființării companiei. Sindicaliştii de la Hidrosind au explicat miercuri, într-o conferință de presă, că 100 de milioane de euro sau 438 milioane de lei cheltuiți de Hidroelectrica într-un an de zile pentru cei peste 5.000 angajați înseamnă aproximativ 98 de milioane de lei contribuții plătite de Hidroelectrica la statul român prin impozite, CAS, CASS, şomaj, alte aproximativ 95 de milioane lei plătite de salariați tot ca impozit, CAS, CASS şi şomaj, dar şi protecția socială, inclusiv ajutoarele medicale pentru decese, pentru boli deosebit de grave sau intervenții chirurgicale costisitoare. Tot din suma cheltuită anual cu angajații, susțin sindicaliştii, este plătită şi formarea profesională, obligație exclusivă a angajatorului, conform Codului muncii, precum şi un venit mediu lunar de aproximativ 3.500 lei cu care pleacă salariatul acasă, incluzând aici toate sporurile şi primele de care poate beneficia un salariat, o medie de la muncitorul de rând şi până la cel mai bine plătit director, "foarte departe de cei 1.643 euro anunțați de administratorul judiciar".Cei de la Hidrosind au mai spus că, în costul energiei electrice, această cheltuială reprezintă 14,7 la sută din totalul cheltuielilor de exploatare ale Hidroelectrica, 30 de lei pentru fiecare MW-h sau 30 lei pentru fiecare mie de KW-h produşi în hidrocentrale. "Adică 50 lei pentru fiecare 1.650 KW-h, acesta fiind consumul mediu anual al unei familii de trei persoane în România", a declarat preşedintele Hidrosind, Decebal Sulea. Sindicaliştii i-au transmis administratorului judiciar că ar fi bine, poate, să concedieze toți salariații Hidroelectrica, "pentru ca fiecare familie de trei persoane din România să economisească 50 de lei într-un an de zile" şi să automatizeze complet, din comisionul încasat, hidrocentralele, barajele, digurile, stațiile de transformare, stațiile de pompe, castelele de echilibru, pe care să le şi supravegheze. "Rezolvarea problemei salariaților va costa statul român 200 milioane lei anual, plus 5.200 ajutoare de şomaj pentru şomerii de lux de la Hidroelectrica…Pe dumneavoastră, cel care ați curățat Hidroelectrica de hoți şi incompetenți, vă rugăm să citiți cu mare

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

30.08.2012

atenție propriul raport din care reiese, totuşi, ca vinovații sunt în afara Hidroelectrica. Vă rugăm să-i numiți explicit", i-au mai transmis sindicaliştii lui Remus Borza. Reprezentanții Hidrosind au amintit şi de condițiile dificile în care trebuie să lucreze, precum şi faptul că, în ultimii trei ani, au murit 42 salariați în Hidroelectrica, la o vârstă medie de 52,65 ani. Potrivit sindicaliților, 37 la sută dintre salariații companiei suferă de hipertensiune, 12 la sută - de cardiopatii cronice, iar alți 24 la sută - de boli ale ochilor sau urechilor. "Noi încerăm să spunem că politica socială nu este o ruşine, ea stă la baza stabilității statului. Ea trebuie promovată, nu distrusă. Faptul că în unele companii există o protecție a salariatului mai bună trebuie să constituie o bază pentru extinderea ei, inclusiv în mediul privat. Nu trebuie să facem jocul puterii, indiferent de culoarea acesteia, distrugând activitatea sindicală, pornind campanii împotriva salariaților. Salariații mai sunt atacați şi pentru că, de-a lungul timpului, prin sindicatul care-i reprezintă, s-au opus cu succes desființării Hidroelctrica", au mai spus liderii Hidrosind.Potrivit acestora, un alt motiv al "atacului" îl constituie deturnarea atenției de la impasul în care se află procedura insolvenței. "Dacă tot personalul Hidroelectrica ar fi disponibilizat şi centralele, stațiile de transformare, barajele şi digurile, ar funcționa fără niciun fel de supraveghere, o familie de trei persoane ar plăti mai puțin la factura de energie electrică cu aproximativ 50 lei într-un an sau cu aproximativ patru lei pe lună", au concluzionat sindicaliştii. Remus Borza, şeful Euro Insol, administratorul judicar al Hidroelectrica, declara, în urmă cu aproape două săptămâni, că salariul mediu pe angajat în Hidroelectrica este de 1.643 euro, iar salariații companiei beneficiază de 70 de tipuri de indemnizații, prime jubiliare şi alte beneficii, care acoperă 59% din totalul veniturilor. "Contractul colectiv de muncă în Hidroelectrica, încheiat în 2005 şi care expiră în 2014, are multe anomalii, este împovărător pentru indicatorii financiari ai companiei şi încurajează nemunca", spunea Remus Borza. Euro Insol a publicat raportul privind cauzele care au dus la intrarea în insolvență a companiei de stat, cel mai mare producător de energie din România. Conform raportului, Hidroelectrica a intrat în insolvență din cauza vânzărilor de energie către "băieții deştepți", managementului deficitar, investițiilor neperformante şi secetei prelungite, dar şi a altor factori, precum costurile cu apa uzinată, contractul colectiv de muncă şi achiziția de energie de la terți.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

30.08.2012

Potrivit raportului, ponderea salariului de bază pentru timpul efectiv lucrat este de 41% din totalul veniturilor pe sariat, iar diferența de 59% este reprezentată de sporuri şi indemnizații. Borza spunea că salariații companiei de stat, intrată în insolvență în luna iunie a anului curent, beneficiază de 70 de beneficii, prime jubiliare, indemnizații, a căror ponderea este mai mare cu 300% față de salariul de bază. Ministrul delegat pentru dialog social, Liviu Pop, susținea, în 24 august, că salariile angajaților Hidroelectrica nu pot fi modificate deoarece compania are semnat un contract colectiv de muncă, însă situația se va schimba în septembrie, când "se va termina situația" din companie. Liviu Pop a fost întrebat, într-o conferință de presă la Bistrița, dacă i se par normale cele 70 de tipuri de indemnizații, prime jubiliare şi alte beneficii stipulate în contractul colectiv de muncă al angajaților Hidroelectrica. "Contractele colective de muncă pot fi încheiate după ce ai buget aprobat. Dacă ai buget aprobat, în cadrul contractelor colective poate fi stabilit salariul fiecărui angajat", a răspuns Liviu Pop.Întrebat dacă i se pare normal ca un şofer de la Hidroelectrica să primească un salariu de 1.643 de euro lunar, Pop a răspuns: "Nu mi se pare normal un salariu de genul acesta", adăugând că acesta ar trebui să fie plătit cu aceeaşi sumă pe care o primeşte şoferul ministrului pentru dialog social, respectiv 1.400 de lei lunar. Ministrul a spus că, până acum, companiile de stat îşi aprobau bugetele în consiliile de administrație, însă acum, pentru prima dată după trei ani, acestea au fost aprobate de Guvern. Întrebat când vor fi modificate salariile angajaților Hidroelectrica, ministrul a răspuns că, atât timp cât există un contract colectiv de muncă valabil, nu se pot face modificări, dar a avansat ca termen luna septembrie pentru rezolvarea "situației de la Hidrolelectrica"./Ziarul Financiar, http://www.zf.ro/companii/replica-salariatilor-de-la-hidroelectrica-salariul-mediu-nu-este-de-1-600-de-euro-pe-luna-este-de-3-500-de-lei-9995103/Agerpres, http://www.agerpres.ro/media/index.php/component/k2/item/144701.html

Sindicatele Hidro explică salariile "nesimţite"O treime din salariații companiei de stat suferă de hipertensiune şi aproape un sfert au boli ale ochilor sau urechilor din cauza condițiilor de muncă. Un număr de 42 de angajați

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

http://www.agerpres.ro/media/index.php/component/k2/item/144701.html

http://www.zf.ro/companii/replica-salariatilor-de-la-hidroelectrica-salariul-mediu-nu-este-de-1-600-de-euro-pe-luna-este-de-3-500-de-lei-9995103

http://www.zf.ro/companii/replica-salariatilor-de-la-hidroelectrica-salariul-mediu-nu-este-de-1-600-de-euro-pe-luna-este-de-3-500-de-lei-9995103

30.08.2012

ai Hidroelectrica au murit în ultimii trei ani, dovadă a condițiilor grele de lucru din companie, potrivit unor statistici prezentate de Hidrosind, cel mai mare sindicat al salariaților de la societatea de stat. Riscurile la care se supun angajații constituie unul dintre motivele pentru care aceştia au mai multe sporuri, beneficii şi indemnizații. De asemenea, 37% din cei 5.243 salariați suferă de hipertensiune, alți 12% de cardiopatii cronice şi alți 24% de boli ale ochilor sau urechilor. "Și nu din cauză că se distrează prin discoteci, ci din cauza «condițiilor» de muncă: zgomot, vibrații, câmp electromagnetic, iluminat artificial, umiditate, curenți de aer, temperaturi scăzute", se precizează într-un comunicat al Hidrosind."Manipulare şi dezinformare"Salariații Hidroelectrica îl acuză pe Remus Borza, administratorul judiciar al insolvenței declanşate de companie, de "manipulare şi dezinformare". Borza a anunțat în urmă cu două săptămâni că salariul mediu al Hidroelectrica este de 1.643 euro, iar angajații au 70 de sporuri, prime şi beneficii. De asemenea, Borza a identificat contractul colectiv de muncă la nivel de companie drept una dintre cauzele care au dus Hidroelectrica în insolvență. "Cele 438 milioane de lei cheltuieli cu personalul reprezintă 14% din totalul cheltuielilor de exploatare ale Hidroelectrica. Din aceştia 97 de milioane de lei reprezintă contribuții la bugetul de stat din partea angajatorului. Alte aproximativ 95 de milioane de lei mai sunt plătite de angajați către statul român, respectiv impozit, asigurări sociale şi asigurări de sănătate. De asemenea, 23,9 milioane lei sunt alte cheltuieli, în principal cele cu formarea profesională. Nu luăm noi în buzunar banii pentru formare profesională, ştim cu toții cum se fac aceste contracte", a declarat Nicolae Aurariu, secretarul general al Hidrosind. În final, salariul mediu brut pe angajat este de 5.038 lei, adică 1.170 euro. Asta înseammnă 3.527 lei salariu net, adică 820 euro. Cine minte?Reprezentanții sindicatului au precizat că salariul lunar real al şoferului despre care administratorul judiciar, Remus Borza, a anunțat că are un venit lunar de 9.900 lei însumează, de fapt, 2.766 lei. "Cei 9.900 lei reprezintă un salariu, banii pentru cele 28 de zile de concediu şi tichete-cadou, venituri după primirea cărora angajatul nu va mai lua salariu două luni", a afirmat Decebal Sulea, preşedintele Hidrosind. "Nenorocirea e că

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

30.08.2012

noi avem salarii decente şi alții nu şi asta nu e normal", a completat el. Potrivit acestuia, contractul colectiv de muncă este legal, e în acord cu Codul Muncii şi este bazat pe contractul la nivel de ramură, aceleaşi drepturi fiind primite de toți cei din sectoarele energie, petrol şi gaze. În privința sporurilor, aceştia spun că cele 70 de beneficii identificate nu sunt niciodată toate acordate simultan angajaților, iar unele prime nu s-au dat niciodată. Salariații au arătat că în 2011 au lucrat 63.767 ore suplimentare la nivelul celor 10 sucursale, însă compania nu a plătit nimic. De asemenea, în 2010, când Hidroelectrica a realizat un profit net de 292 milioane de lei, participarea salariaților la profit a fost zero, chiar dacă legea le dădea dreptul. "Nici măcar nu am ajuns să o discutăm", a declarat Nicolae Aurariu, secretarul general al sindicatului. Și alte companii folosesc această pârghie pentru motivarea şi fidelizarea angajaților, cum ar fi BRD. În alte cazuri, se ajunge în instanță, ca în cazul Romgaz, unde salariații au dat în judecată compania pentru drepturile lor, sau Petrom, unde o parte din salariați au câştigat în justiție. Aceeaşi problemă şi în cazul transportului la locul de muncă: se aplică doar personalului din exploatare şi asta pentru că "nu există transport în comun la centrala din vârf de munte".Bani de proteze şi asigurare"Am fost revoltat după ce administratorul a pus problema asigurării voluntare de sănătate. Este vorba de costul protezelor şi a dispozitivelor medicale pentru angajații cu accidente de muncă. Ar fi foarte bine ca un asigurător privat să le plătească, dar nu ar fi corect să luăm muncitorilor minimul ajutor. Din 2008 până acum nu s-a găsit o companie de asigurări cu care să fie încheiat un contract specific Hidroelectrica, cu bolile, afecțiunile şi riscurile aferente", a mai spus el. Legat tot de acest subiect, anul trecut s-au acordat doar 10.925 lei drept compensații pentru incapacitatea temporară de muncă, ceea ce înseamnă o medie de doi lei pe angajat. Printr-un exercițiu de reducere la absurd, sindicaliştii spun că dacă administratorul judiciar ar concedia toți angajații Hidroelectrica şi toate centralele, stațiile, barajele şi digurile ar fi automatizate, atunci singura economie ce s-ar face ar fi de 50 de lei anual pentru o familie formată din trei persoane sau de 4 lei pe lună. /Jurnalul Naţional,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

30.08.2012

http://www.jurnalul.ro/economia/sindicatele-hidro-explica-salariile-nesimtite-622326.htm

Teme internaţionaleFurtuna Ileana a devenit uragan de categoria 1 în largul Mexicului Furtuna Ileana a devenit miercuri seara uragan în largul coastelor Mexicului, în Oceanul Pacific, dar nu reprezintă un pericol, a anunțat Centrul de supraveghere a uraganelor (NHC). Furtuna a devenit uragan de categoria 1 pe scara Saffir-Simpson, care are cinci nivele, în momentul în care vântul a atins viteza de 120 de kilometri pe oră.Uraganul se află la 540 de kilometri sud-vest de punctul extrem al peninsulei Baja California, în Mexic, anunță institutul. Acesta se deplasează către nord-vest cu viteza de 15 kilometri pe oră şi ar urma să îşi reducă intensitatea într-o zi sau două, potrivit NHC."Nicio schimbare de intensitate nu este aşteptată în următoarele 12-24 de ore, dar o scădere progresivă ar urma să se producă ulterior", a afirmat el. /B1 Tv, http://www.b1.ro/stiri/externe/furtuna-ileana-a-devenit-uragan-de-categoria-1-in-largul-mexicului-36390.html/Agerpres, http://www.agerpres.ro/media/index.php/international/item/144722-Furtuna-tropicala-Ileana-sar-putea-transforma-in-uragan-in-Oceanul-Pacific.html/Mediafax, http://www.mediafax.ro/externe/furtuna-ileana-devine-uragan-de-categoria-1-in-largul-mexicului-9997509

Efectele uraganului Isaac: 700.000 de oameni, lipsiţi de energie electrică!Uraganul Isaac ramane o amenintare pentru locuitorii din sud-vestul Statelor Unite, chiar daca si-a mai redus forta si a fost degradat la nivelul de furtuna tropicala. Orasul New Orleans nu a fost lovit direct, dar cateva sate de pescari din apropiere au simtit in plin puterea furtunii. Cel putin o persoana si-a pierdut viata, zeci de locuinte sunt inundate sau chiar distruse si aproape 700.000 de oameni sunt lipsiti de energie electrica. Apropierea lui Isaac le-a reamintit locuitorilor din New Orleans cosmarul trait dupa trecerea uraganului Katrina, cu exact sapte ani in urma. De aceasta data, furtuna a trecut putin mai la vest de oras, dar a lovit cu furie micile localitati din apropiere,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

http://www.mediafax.ro/externe/furtuna-ileana-devine-uragan-de-categoria-1-in-largul-mexicului-9997509

http://www.mediafax.ro/externe/furtuna-ileana-devine-uragan-de-categoria-1-in-largul-mexicului-9997509

http://www.agerpres.ro/media/index.php/international/item/144722-Furtuna-tropicala-Ileana-sar-putea-transforma-in-uragan-in-Oceanul-Pacific.html

http://www.agerpres.ro/media/index.php/international/item/144722-Furtuna-tropicala-Ileana-sar-putea-transforma-in-uragan-in-Oceanul-Pacific.html

http://www.b1.ro/stiri/externe/furtuna-ileana-a-devenit-uragan-de-categoria-1-in-largul-mexicului-36390.html

http://www.b1.ro/stiri/externe/furtuna-ileana-a-devenit-uragan-de-categoria-1-in-largul-mexicului-36390.html



30.08.2012

neprotejate de diguri sau stavilare. Zeci de persoane care nesocotisera ordinul de evacuare au fost salvate de pe acoperisurile caselor, unde se refugiasera din calea apelor. La New Orleans, digurile consolidate dupa trecerea uraganului Katrina au rezistat. Cateva cartiere au fost, totusi, inundate, iar copacii au fost doborati la pamant, ca si stalpii retelelor electrice. Primarul orasului a interzis circulatia pe strazi, in timpul noptii. Asa cum era de asteptat, deasupra uscatului, forta uraganului a slabit. Dupa ce viteza vantului a scazut sub 120 de kilometri pe ora, Isaac a fost degradat la nivelul de furtuna tropicala. El ramane, totusi, o amenintare, in primul rand prin marimea neobisnuita, observata si de pe statia spatiala internationala, si prin deplasarea sa foarte lenta. Valoarea pagubelor provocate de Isaac este estimata la un miliard si jumatate de dolari. /Antena1, http://a1.ro/news/extern/efectele-uraganului-isaac-700-000-de-oameni-lipsiti-de-energie-electrica.html/Antena3, http://www.antena3.ro/externe/uraganul-isaac-retrogradat-la-nivelul-de-furtuna-tropicala-181987.html/B1 Tv, http://www.b1.ro/stiri/externe/uraganul-isaac-a-fost-retrogradat-la-nivelul-de-furtuna-tropicala-36380.html/Tvr Info, http://www.tvrinfo.ro/furtuna-tropicala-isaac-s-a-transformat-in-uragan-si-ameninta-new-orleans_20799.html/Agerpres, http://www.agerpres.ro/media/index.php/international/item/144684-Isaac-Digurile-au-rezistat-la-New-Orleans.html/România Liberă, http://www.romanialibera.ro/actualitate/mapamond/uraganul-isaac-retrogradat-la-nivelul-de-furtuna-tropicala-275424.html/Jurnalul Naţional, http://www.jurnalul.ro/externe/uragan-isaac-louisiana-distrugeri-new-orleans-katrina-622241.htm

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

http://www.jurnalul.ro/externe/uragan-isaac-louisiana-distrugeri-new-orleans-katrina-622241.htm

http://www.jurnalul.ro/externe/uragan-isaac-louisiana-distrugeri-new-orleans-katrina-622241.htm

http://www.romanialibera.ro/actualitate/mapamond/uraganul-isaac-retrogradat-la-nivelul-de-furtuna-tropicala-275424.html

http://www.romanialibera.ro/actualitate/mapamond/uraganul-isaac-retrogradat-la-nivelul-de-furtuna-tropicala-275424.html

http://www.agerpres.ro/media/index.php/international/item/144684-Isaac-Digurile-au-rezistat-la-New-Orleans.html

http://www.agerpres.ro/media/index.php/international/item/144684-Isaac-Digurile-au-rezistat-la-New-Orleans.html

http://www.tvrinfo.ro/furtuna-tropicala-isaac-s-a-transformat-in-uragan-si-ameninta-new-orleans_20799.html

http://www.tvrinfo.ro/furtuna-tropicala-isaac-s-a-transformat-in-uragan-si-ameninta-new-orleans_20799.html

http://www.b1.ro/stiri/externe/uraganul-isaac-a-fost-retrogradat-la-nivelul-de-furtuna-tropicala-36380.html

http://www.b1.ro/stiri/externe/uraganul-isaac-a-fost-retrogradat-la-nivelul-de-furtuna-tropicala-36380.html

http://www.antena3.ro/externe/uraganul-isaac-retrogradat-la-nivelul-de-furtuna-tropicala-181987.html

http://www.antena3.ro/externe/uraganul-isaac-retrogradat-la-nivelul-de-furtuna-tropicala-181987.html

http://a1.ro/news/extern/efectele-uraganului-isaac-700-000-de-oameni-lipsiti-de-energie-electrica.html

http://a1.ro/news/extern/efectele-uraganului-isaac-700-000-de-oameni-lipsiti-de-energie-electrica.html

30.08.2012

Teme ABACalafe ţ enii au rămas fără apă potabi lă Calafetenii au primit, în ultimele zile, apă la robinete mai cu porția. Din cauza debitului scăzut al Dunării, sistemul de alimentare cu apă al oraşului Calafat a fost afectat. Situația s-a normalizat după intervenția preşedintelui Consiliului Județean Dolj, Ion Prioteasa, şi a ministrului secretar de stat Mihai Fifor. Locuitorii oraşului Calafat s-au confruntat, în ultima perioadă, din cauza secetei, cu probleme la robinete. Alimentarea cu apă potabilă s-a făcut în regim de avarie după ce debitul Dunării a scăzut. Preşedintele Consiliului Județean Dolj, Ion Prioteasa, împreună cu secretarul de stat în Ministerul Administrației şi Internelor (MAI) Mihai Fifor şi colonelul Florea Constantin, împuternicit inspector-şef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Dolj, a inițiat demersuri pe lângă autoritățile județului Timiş care au dispus trimiterea unor utilaje pentru a ajuta la remedierea problemei de la Calafat. „Avem o situație mai specială la Calafat. Dunărea a scăzut la cote alarmante, iar bătrânii locului ne spun că de peste 60 de ani debitul apei nu a mai fost aşa de mic. Astfel că alimentarea cu apă a municipiului Calafat a întâmpinat greutăți, fiind nevoie să aducem pompe de la pompierii noştri din Craiova, care însă nu au făcut față. Ne-am adresat Ministerului Administrației şi Internelor, secretarului de stat Mihai Fifor care ne-a ajutat foarte mult în această problemă şi a intervenit în partea de vest a țării, la Timişoara. Am avut şi eu o discuție cu preşedintele Consiliului Județean Timiş, Titu Bojin, care m-a asigurat că ne va trimite o pompă de mare capacitate, care va fi însoțită de o echipă care să o deservească în aşa fel încât să se poată aduce apa din Dunăre în oraş”, a declarat preşedintele Consiliului Județean Dolj, Ion Prioteasa.Intervenţie de la MAILa rândul său, secretarul de stat în MAI Mihai Fifor a declarat: „Am primit o solicitare din partea preşedintelui Consiliului Județean Dolj, domnul Ion Prioteasa, pentru a ne oferi sprijinul Primăriei Calafat, localitate care se confruntă cu o problemă extrem de serioasă în ceea ce priveşte alimentarea cu apă a municipiului. Din cauza secetei şi a debitului scăzut al Dunării, prizele de apă nu au putut trage apa necesară pentru a alimenta Calafatul. Am solicitat o adresă din partea municipiului Calafat pentru care am obținut

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

http://www.lupamea.ro/articol.php?id=12936

30.08.2012

toate avizele necesare pentru a aduce din județul Timiş o pompă de mare capacitate cu personalul de deservire aferent. Pompele aparțin Consiliului Județean Timiş, care, prin preşedintele Titu Bojin, a sărit imediat în sprijinul locuitorilor din Calafat împrumutând o pompă de mare capacitate. De asemenea, Inspectoratul pentru Situații de Urgență Dolj va asigura sprijinul logistic pentru colegii de la Timiş. Prin colaborarea impecabilă a Consiliului Județean Dolj, a preşedintelui Ion Prioteasa, Consiliului Județean Timiş, a preşedintelui de acolo, Titu Bojin, a Inspectoratelor pentru Situații de Urgență din Dolj şi Timiş, precum şi a Ministerului Administrației şi Internelor s-a putut rezolva o problemă de maximă urgență a municipiului Calafat”, a declarat secretarul de stat în MAI Mihai Fifor.Debitul Dunării va creşteReprezentanții Administrației Bazinale de Apă Jiu susțin că, în perioada următoare, debitul Dunării la intrarea în țară (secțiunea Baziaş), conform prognozei INHGA va fi în creştere la valoarea de 2.250 mc/s. Pentru intervalul 31.08.2012 – 04.09.2012, conform prognozei elaborate de INHGA -CNPB, debitul Dunării va atinge valoarea de 2.650 mc/s până la sfârşitul intervalului, situându-se sub mediile multianuale ale lunilor august (4.300 mc/s) şi septembrie (3800 mc/s). Miercuri, la stația hidro Calafat se înregistra cota -44 cm, cu un debit de 2.284 mc/s. /Lupa

Mii de peşti morţi pe Dunăre

Tragedie pe Dunăre. Pescarii din comuna Hinova au găsit ieri-dimineață puiet de caras, somn şi şalău mort pe malul apei, din cauza nivelului foarte scăzut al fluviului. Acest lucru s-a întâmplat din cauza secetei, deoarece nu a mai plouat în Mehedinți de mai bine de două luni, iar debitul Dunării a ajuns la jumătate. Autoritățile navale sunt îngrijorate şi trebuie să ia urgent măsuri. „Nivelul Dunării a scăzut foarte mult în ultimul timp, debitul este foarte mic, de 2.200 metri cubi pe secundă, fiind practic la 50 de la sută față de media normală. Din această cauză, şi navele întâmpină dificultăți, motiv pentru care îi sfătuim pe marinari să folosească şenalul navigabil în limita posibilă. De asemenea, navele nu trebuie să depăşească o greutate de 1,5 tone“, a declarat Marinică Genovu,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

30.08.2012

căpitan în cadrul Căpităniei Zonale Portuare Drobeta Turnu Severin. Malul Dunării din dreptul comunei Hinova este plin de peşte mort, spre disperarea pescarilor, care spun că niciodată nu au văzut aşa ceva. Oamenii spun că, după această tragedie, mult timp nu vor mai avea ce să pescuiască. „De când sunt eu în Hinova nu s-a mai întâmplat aşa ceva. A scăzut foarte mult Dunărea brusc şi peştii au rămas la mal. Toți sunt puieți şi mult timp de acum înainte nu vom mai avea ce să prindem. Malul Dunării este plin de peşte mort“, a spus Virgil Dumitrana, din comuna Hinova. Oamenii au fost sfătuiți să nu consume peştele mort, pentru că ar putea fi infestat. /Gazeta de Sud

Calafat primeşte o gură de apă Locuitorii din Calafat vor avea apă. Din cauza secetei şi a debitului scăzut al Dunării, alimentarea cu apă a municipiului Calafat s-a realizat în ultimele zile cu mare dificultate. Autoritățile locale şi județene au primit sprijin din județul Timiş, care va trimite o pompă de mare putere care să tragă apa necesară pentru a alimenta oraşul. „Avem o situație specială la Calafat. Dunărea a scăzut la cote alarmante, iar bătrânii locului ne spun că, de peste 60 de ani, debitul apei nu a mai fost aşa de mic. Alimentarea cu apă a municipiului Calafat a întâmpinat greutăți, fiind nevoie să aducem pompe de la pompierii noştri din Craiova, care însă nu au făcut față(...). Am avut o discuție cu preşedintele Consiliului Județean Timiş, Titu Bojin, care m-a asigurat că ne va trimite o pompă de mare capacitate, care va fi însoțită de o echipă care să o deservească în aşa fel încât să se poată aduce apa din Dunăre în oraş“, au spus oficialii CJ Dolj. /Gazeta de Sud

Pompele de mare capacitate de la ISU Timiş vor alimenta cu apă municipiul CalafatulPreşedintele Consiliului Județean Dolj, Ion Prioteasa, a afirmat, miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, că, din cauza secetei şi a debitului scăzut al fluviului Dunărea, alimentarea cu apă a municipiul Calafat s-a realizat în ultimele zile cu mare dificultate. Șeful administrație publice județene, împreună cu secretarul de stat în Ministerul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

30.08.2012

Administrației şi Internelor (MAI) Mihai Fifor şi colonelul Florea Constantin, împuternicit inspector-şef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Dolj, a inițiat demersuri pe lângă autoritățile județului Timiş care au dispus trimiterea unor utilaje pentru a ajuta la remedierea problemei de la Calafat. “Avem o situație specială la Calafat. Dunărea a scăzut la cote alarmante, iar bătrânii locului ne spun că de peste 60 de ani debitul apei nu a mai fost aşa de mic. Astfel că alimentarea cu apă a municipiului Calafat a întâmpinat greutăți, fiind nevoie să aducem pompe de la pompierii noştri din Craiova, care însă nu au făcut față. Ne-am adresat Ministerului Administrației şi Internelor, secretarului de stat Mihai Fifor care ne-a ajutat foarte mult în această problemă şi a intervenit în partea de vest a țării, la Timişoara. Am avut şi eu o discuție cu preşedintele Consiliului Județean Timiş, Titu Bojin, care m-a asigurat că ne va trimite o pompă de mare capacitate, care va fi însoțită de o echipă care să o deservească în aşa fel încât să se poată aduce apa din Dunăre în oraş”, a declarat preşedintele Consiliului Județean Dolj, Ion Prioteasa. Consiliul Judeţean Timiş a sărit în spijinul judeţului DoljLa rândul său, secretarul de stat în MAI Mihai Fifor a declarat că situația de maximă urgență din municipiul Calafat s-a rezolvat datorită colaborării dintre Consiliul Județean Dolj, Consiliul Județean Timiş şi Ministerul Administrației şi Internelor. “Am primit o solicitare din partea preşedintelui Consiliului Județean Dolj, Ion Prioteasa, pentru a ne oferi sprijinul Primăriei Calafat, localitate care se confruntă cu o problemă extrem de serioasă în ceea ce priveşte alimentarea cu apă a municipiului. Din cauza secetei şi a debitului scăzut al Dunării, prizele de apă nu au putut trage apa necesară pentru a alimenta Calafatul. Am solicitat o adresă din partea municipiului Calafat pentru care am obținut toate avizele necesare pentru a aduce din județul Timiş o pompă de mare capacitate cu personalul de deservire aferent. Pompele aparțin Consiliului Județean Timiş, care, prin preşedintele Titu Bojin, a sărit imediat în sprijinul locuitorilor din Calafat împrumutând o pompă de mare capacitate. De asemenea, Inspectoratul pentru Situații de Urgență Dolj va asigura sprijinul logistic pentru colegii de la Timiş. Prin colaborarea impecabilă a Consiliului Județean Dolj, a preşedintelui Ion Prioteasa, Consiliului Județean Timiş, a preşedintelui de acolo, Titu Bojin, a Inspectoratelor pentru Situații de Urgență

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

30.08.2012

din Dolj şi Timiş, precum şi a Ministerului Administrației şi Internelor s-a putut rezolva o problemă de maximă urgență a municipiului Calafat”, a declarat secretarul de stat în MAI Mihai Fifor. /Cuvântul Libertăţii

Teme similareUn bărbat a murit înecat în Jiu

Cadavrul unui bărbat, de aproximativ 30 de ani, a fost scos de pompieri din râul Jiu, în apropiere de insulița de lângă Parcul Central din Târgu Jiu. Potrivit poliției, bărbatul s-a aruncat în apă marți seară, în timp ce se afla la plimbare, pe marginea Jiului, alături de un amic. Cadavrul bărbatului a fost recuperat de reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență. Trupul neînsuflețit a fost transportat la Serviciul de Medicină Legală Gorj pentru efectuarea necropsiei. Anchetatorii nu exclud varianta sinuciderii. Conform acestora, bărbatul a locuit până la 18 ani la Casa de copii din Târgu Jiu, după care a trăit mai mult pe străzi şi era văzut adesea la meciurile de acasă ale echipei de fotbal Pandurii, fiind cunoscut sub porecla de „Bob“. /Gazeta de Sud

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA

Teme ABAAnul acesta se vor construi 2.100 de metri din cei 3.500 ai noii piste a aeroportului clujeanCJ are banii necesari exproprierilor aferente. O comisie a Consiliului Județean – înființată printr-o decizie a plenului, întrunit marți în şedință ordinară -, va verifica actele de proprietate ale cetățenilor care dețin terenuri pe parcela pe care se construieşte noua pistă de 3.500 de metri a a Aeroportului Internațional Cluj-Napoca, în vederea exproprierii acestora. Din această comisie fac parte reprezentanți ai Primăriei, Prefecturii, ai Oficiului de Cadastru, precum şi ai administrației județene. Potrivit preşedintelui CJ, Horea Uioreanu, instituția dispune de peste 7,618 milioane de lei (1,620 de lei existenți în buget, plus alte 6 milioane de lei alocați prin rectificare

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

30.08.2012

bugetară, aprobată tot în şedința de marți), bani suficienți pentru efectuarea exproprierilor pentru prima etapă a lucrării, respectiv construirea a 2.100 de metri de pistă. „Proprietarii a 13 parcele au fost deja expropriați şi plătiți, iar prin rectificare am suplimentat fondurile pentru plata exproprierii a încă 37 de parcele. În total este vorba despre 50 de parcele, a căror expropriere şi plată se va face anul acesta, fapt care ne va permite finalizarea celor 2.100 de metri de pistă, cît este prevăzut pentru prima etapă a lucrării”, explică Uioreanu. Precizăm că pentru executarea celor 3.500 de metri de pistă, CJ va trebui să asigure despăgubiri pentru 700 de parcele. Totodată, executarea pistei impune lucrări de deviere a cursului rîului Someş, al căror cost va fi suportat de Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa. / Faclia de Cluj, http://www.ziarulfaclia.ro/anul-acesta-se-vor-construi-2-100-de-metri-din-cei-3-500-ai-noii-piste-a-aeroportului-clujean/

Teme similareMDRT a retras banii pentru podul peste SomeşPrimarul localității Ulmeni, Lucian Morar, a declarat, pe surse, că la ultima rectificare bugetară, Ministerul Dezvoltării a pierdut o sumă importantă de bani, lucru ce a dus la pierderea finanțării pendtru podul peste Someş, cu toate că autoritățile județene sperau ca transportul cu bacul să devină o amintire, în cel mai fericit caz un obiectiv turistic. "Din nefericire, am înțeles că la rectificarea bugetară pe care Guvernul a făcut-o Ministerul Dezvoltării a fost văduvit de o sumă importantă de bani. Eu sper şi o să văd în zilele următoare dacă o să fie afectată şi investiția podului peste Someş, pentru că ar un mare păcat ca după mai mulți ani de zile în care forțe politice, începând de la mine, cu parlamentari şi cei de la CJ, am făcut toate demersurile pentru realizarea acestui obiectiv de interes județean, acum să fim văduviți de realizarea acestui pod. Eu cred că Guvernul, dar şi CJ Maramureş, prin vocea lui Zamfir Ciceu, va găsi înțelegere la MDRT pentru ca Programul Național de Dezvoltare a Infrastructurii, unde este cuprins şi podul peste Someş, să înceapă şi Maramureşul să beneficize de resursele financiare care i-au fost alocate şi care sunt foarte necesare pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere", a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

http://www.ziarulfaclia.ro/anul-acesta-se-vor-construi-2-100-de-metri-din-cei-3-500-ai-noii-piste-a-aeroportului-clujean/

http://www.ziarulfaclia.ro/anul-acesta-se-vor-construi-2-100-de-metri-din-cei-3-500-ai-noii-piste-a-aeroportului-clujean/

30.08.2012

declarat Lucian Morar. El a mai adăugat că toate aceste informații le-a aflat "pe surse": "Eu date foarte concrete la această oră nu dețin, doar pe surse pot să spun că ştiu de aceste lucruri. Folosesc surse, ca şi presa. Eu sper că bacul va deveni o amintire şi de ce nu un obiectiv turistic". /Citynews,http://maramures.citynews.ro/eveniment/mdrt-retras-banii-pentru-podul-peste-somes-218384

Teme de mediuProiect pentru conservarea ariilor naturale din Bazinul FizeșuluiAriile naturale protejate din Bazinul Fizesului – care includ Lacul Stiucilor si Stufarisurile de la Sic – vor beneficia de un plan de management durabil în urma implementarii unui proiect co-finantat dinFondul European pentru Dezvoltare Regionala. Asociatia Educational-Ecologica ECOTRANSILVANIA si Asociatia ECOCHOICE, custozii acestor rezervatii, implementeaza din luna iulie 2012 proiectul „Managementul integrat, conservativ si durabil al siturilor Natura 2000 din Bazinul Fizesului”. Finantarea nerambursabila a proiectului, a carui durata este de treizeci de luni, se ridica la valoarea de 2.123.324 lei si este asigurata prin Programul Operational Sectorial Mediu, axa prioritara 4 „Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protectia naturii”, domeniu major de interventie „dezvoltarea infrastucturii si a planurilor de management pentru protejarea biodiversitatii si retelei Natura 2000”. Constituita în 1992 pe baza unei directive a Uniunii Europene, Natura 2000 este o retea europeana de arii protejate, care cuprinde specii salbatice si habitate naturale de interes comunitar. Administrarea siturilor din reteaua Natura 2000 contribuie la conservarea habitatelor si a speciilorde plante si animale vulnerabile, dar, în egala masura, si la dezvoltarea socio-economica durabila a zonei protejate.Obiectivele specifice ale proiectului sunt:– fundamentarea adecvata a managementului ariilor protejate vizate– crearea premiselor pentru dezvoltarea infrastructurii de vizitare si management– cresterea nivelului de constientizare al publicului cu privire la reteauaNatura 2000 si conservarea valorilor naturale ale ariei de proiect

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

http://maramures.citynews.ro/eveniment/mdrt-retras-banii-pentru-podul-peste-somes-218384

http://maramures.citynews.ro/eveniment/mdrt-retras-banii-pentru-podul-peste-somes-218384

30.08.2012

– cresterea capacitatii institutionale a custozilor ariilor protejate vizateActivitatile proiectului urmaresc: inventarierea a 46 de specii de fauna (în special pasari) si flora de importanta comunitara si nationala si a 9 habitate prioritare din aria de proiect; realizarea unor harti digitale ale ariilor vizate; informarea si consultarea comunitatilor si a factorilor de decizie locala cu privire la buna gestionare a ariei; constientizarea importantei culturale, sociale si economice a conservarii habitatului prin organizarea unor evenimente culturale si a unui concurs inter-scolar, dar si realizarea unei pagini web cu informatii de interes despre Bazinul Fizesului si despre rezultatele proiectului. În context mai larg, actiunile proiectate pentru implementarea acestui proiect vor contribui la o mai buna cunoastere a biodiveristatii din Bazinul Fizesului, dar si la o schimbare pozitiva a atitudinii oamenilor – atât localnici cât si vizitatori – fata de mediul natural înconjurator. Bazinul Fizesului cuprinde peisaje naturale valoroase, printre care:Stufarisurile de la Sic, cunoscute sub numele de „Delta Transilvaniei“, sunt cea mai mare suprafata de stufaris compact din România dupa Delta Dunarii; Lacul Stiucilor, renumit mai ales în rândul pescarilor, este si cel mai adânc lac natural din Transilvania si singurul pe care se formeaza „plaur“ (insule de stuf plutitoare);Colonia de stârci cenusii si stârci de noapte din Padurea Ciucasului este cea mai mare din Transilvania (peste 270 de perechi).Implementarea proiectului va aduce si solutii problemelor cu care se confrunta comunitatile locale din aria protejata:uscarea zonelor umede, atât din cauze naturale cât si în urma interventiilor umane (drenari, defrisarea padurilor de pe versanti etc.), incendierea stufului, piscicultura practicata într-un mod ne-durabil si care nu aduce beneficii localnicilor. / Foaia Transilvana, http://www.ftr.ro/proiect-pentru-conservarea-ariilor-naturale-din-bazinul-fizesului-59419.php

Ponta: Nereguli grave la două proiecte în Bistriţa-Năsăud! Angajaţii CJ ar fi dat contracte neamurilor Proiectele la care se referă premierul Victor Ponta sunt legate de închiderea şi reabilitarea depozitelor de deşeuri şi de un sistem de apă-canalizare, derulate în

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

http://www.ftr.ro/proiect-pentru-conservarea-ariilor-naturale-din-bazinul-fizesului-59419.php

http://www.ftr.ro/proiect-pentru-conservarea-ariilor-naturale-din-bazinul-fizesului-59419.php

30.08.2012

perioada 2009-2011 de către Consiliul Județean Bistrița-Năsăud. Angajații CJ sunt suspectați au dat contracte neamurilor. Decontările sunt stopate în aceste proiecte.''Comisia Europeană a descoperit nereguli grave, noi evident am informat, ministrul sesizează Direcţia de Luptă Antifraudă, însă vreau să înţelegeţi că pentru ce s-a făcut incorect, ilegal în 2010-2011, Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud din punct de vedere politic nu poate fi sancţionat, au pierdut alegerile, dar din punct de vedere penal trebuie să fie sancţionaţi'', a declarat primul ministru Victor Ponta presei centrale. Potrivit rezultatelor Comisiei Europene la realizarea proiectului de apă-canalizare din județul Bistrița-Năsăud au lucrat rude de gradul I ai angajaților Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, ceea ce înseamnă că acolo există un conflict de interese. Conform premierului Ponta proiectul ar putea rămâne fără decontare până la sfârşitul anului din cauza neregulilor găsite în urma verificărilor făcute de Comisia Europeană. În prezent, decontarea cheltuielilor de POS Mediu a fost sistată pentru toate proiectele.Purtătorul de cuvânt al Consiliului Judeţean bistriţa-Năsăud, Bogdan Ivan a explicat pentru Bistriţeanul.ro că ''nu am primit un raport oficial al verificărilor care au fost făcute, drept urmare nu avem nimic oficial legat de neregulile găsite. Tot ce am aflat despre neregulile descoperite a fost din presă. Aşteptăm să primim un raport oficial pentru a putea spune exact despre ce este vorba. Cât despre acuzaţiile de conflict de interese este un lucru pe care nu îl putem nici confirma nici infirma până nu avem ceva ofical''./Bistriteanul, http://www.bistriteanul.ro/Ponta_Nereguli_grave_la_dou%C4%83_proiecte_%C3%AEn_Bistri%C5%A3a-N%C4%83s%C4%83ud_Angaja%C8%9Bii_CJ_ar_fi_dat_contracte_neamurilor-1346232844974.html

Consiliul Judeţean investeşte peste 5 milioane euro pentru modernizarea drumului dintre Bistriţa şi TărpiuDrumul Judeţean 173 B, care asigură legătura între municipiul Bistriţa şi Tărpiu (comuna Dumitra) urmează să fie modernizat în următorii patru ani.De altfel, un proiect de hotărâre care vizează aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici de la acest obiectiv de investiţii se află pe ordinea de zi a şedinţei ordinare a Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, care se va derula astăzi.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

http://www.bistriteanul.ro/Ponta_Nereguli_grave_la_dou%C4%83_proiecte_%C3%AEn_Bistri%C5%A3a-N%C4%83s%C4%83ud_Angaja%C8%9Bii_CJ_ar_fi_dat_contracte_neamurilor-1346232844974.html



30.08.2012

Potrivit documentaţiei, valoarea totală a acestui proiect este de 23,540 milioane lei, adică aproximativ 5,343 milioane euro. Investiţia pe cei aproape zece kilometri de drum ar urma să se deruleze pe perioada a 48 luni, însumând atât lucrări la partea carosabilă, cât şi construirea de podeţe sau executarea unor lucrări de consolidare (ziduri din gabioane, din beton armat, rigole etc). Proiectul prezintă importanţă şi în contextul în care depozitul ecologic de la Tărpiu va deveni funcţional, asigurând accesul vehiculelor care vor colecta deşeurile din partea aceasta a judeţului. /Rasunetul, http://www.rasunetul.ro/consiliul-judetean-investeste-peste-5-milioane-euro-pentru-modernizarea-drumului-dintre-bistrita-si tarpiu

Flăcările ameninţă din nou Creasta CocoșuluiZile grele pentru pompieri și autoritățile județene. Nu mai puțin de cinci zile au trecut de când aceștia se luptă cu glăcările de pe Creasta Cocoșului, dar din păcate noi focare de incendiu au apărut în partea nordică. Zeci de persoane vor ajuta astăzi la stingerea flăcărilor. Având în vedere aspectele semnalate, prefectul Sorin Rednic, în calitate de preşedinte al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, a convocat o şedință extraordinară la care au participat preşedintele Consiliului Județean Maramureş, Zamfir Ciceu şi membri ai grupului de suport tehnic pentru incendii de pădure. S-a luat decizia de intervenție pentru localizarea şi lichidarea focarelor, în scopul de a evita reaprinderea flăcărilor şi extinderea incendiului spre localitatea Breb, Vf. Gutâiul Mare, Valea Secături, respectiv Cavnic sau Deseşti. S-a solicitat întrunirea Comitetelor locale pentru situații de Urgență Cavnic, Budeşti, Deseşti, Giuleşti, Ocna Șugatag şi Șişeşti. Acestea au mobilizat, fiecare, 30 de persoane care vor sprijini acțiunea de intervenție. Comitetele locale pentru situații de urgență au asigurat transportul şi dotarea persoanelor cu sape de munte, drujbe, securi, apă şi hrană pentru personalul stabilit. Efective de silvicultori, pompieri militari (cinci pompieri militari din cadrul Detaşamentului de Pompieri "cpt Adrian Marchiş" Baia Mare şi alți cinci de la Detaşamentul de Pompieri Sighetu Marmației), jandarmi montani, comisari de mediu participă la misiunea de intervenție. Coordonatorul acțiunii este Direcția Silvică Maramureş, prin şeful de ocol Gheorghe Petrovan. Echipele mixte de intervenție sunt conduse de către reprezentanții ocoalelor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

http://www.rasunetul.ro/consiliul-judetean-investeste-peste-5-milioane-euro-pentru-modernizarea-drumului-dintre-bistrita-si

http://www.rasunetul.ro/consiliul-judetean-investeste-peste-5-milioane-euro-pentru-modernizarea-drumului-dintre-bistrita-si

30.08.2012

silvice. La punctul de întâlnire stabilit au fost luate măsuri de instruire specifice cu privire la securitatea şi siguranța în muncă, urmând ca fiecare participant să fi semnat de luare la cunoştință. În zona montană, transportul persoanelor implicate în intervenție este asigurat de către silvicultori, salvamontişti şi membrii Clubului 4X4 Baia Mare. /Adevarul,http://www.adevarul.ro/locale/baia_mare/Flacarile_ameninta_din_nou_Creasta_Cocosului_0_764323636.html#

Teme economiceHidroelectrica a denunţat un contract cu Paroşeni, prin care a pierdut 253,6 mil. lei în trei aniEuro Insol, administratorul judiciar al producătorului de electricitate Hidroelectrica, a denunțat un contract de achiziție a energiei de la termocentrala Paroşeni, prin care compania aflată în insolvență a pierdut 253,6 milioane lei (56,8 milioane euro) în ultimii trei ani. Hidroelectrica a încheiat contractul cu termocentrala Paroşeni în 2008, pentru o perioadă de zece ani. Potrivit Euro Insol, scopul acordului era asigurarea resurselor fnanciare pentru termocentrala Paroşeni pentru rambursarea unui credit de 80 milioane de euro.Hidroelectrica este în insolvenţă de la sfârşitul lunii iunie.În ultimele două luni Euro Insol a denunţat mai multe contracte de vânzare a energiei, întrucât au adus Hidroelectrica pierderi de 1,1 miliarde euro în perioada 2006-2012.Hidroelectrica este deţinută de stat, prin Ministerul Economiei. Termocentrala Paroşeni este controlată de compania Termoelectrica, al cărei acţionar majoritar este tot Ministerul Economiei. / Citynews Bistriţa, http://bistrita.citynews.ro/eveniment/hidroelectrica-denuntat-un-contract-cu-paroseni-prin-care-pierdut-2536-mil-lei-trei-ani/Citynews Maramures,http://maramures.citynews.ro/eveniment/hidroelectrica-denuntat-un-contract-cu-paroseni-prin-care-pierdut-2536-mil-lei-trei-ani

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

http://maramures.citynews.ro/eveniment/hidroelectrica-denuntat-un-contract-cu-paroseni-prin-care-pierdut-2536-mil-lei-trei-ani

http://maramures.citynews.ro/eveniment/hidroelectrica-denuntat-un-contract-cu-paroseni-prin-care-pierdut-2536-mil-lei-trei-ani

http://bistrita.citynews.ro/eveniment/hidroelectrica-denuntat-un-contract-cu-paroseni-prin-care-pierdut-2536-mil-lei-trei-ani

http://bistrita.citynews.ro/eveniment/hidroelectrica-denuntat-un-contract-cu-paroseni-prin-care-pierdut-2536-mil-lei-trei-ani

http://www.adevarul.ro/locale/baia_mare/Flacarile_ameninta_din_nou_Creasta_Cocosului_0_764323636.html

http://www.adevarul.ro/locale/baia_mare/Flacarile_ameninta_din_nou_Creasta_Cocosului_0_764323636.html

30.08.2012

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET

Teme similare 45 tone de apă pentru zimbrii de la VînătoriSeceta prelungită a afectat şi alimentarea cu apă a rezervaţiei şi grădinii zoologice din Parcul Natural de la Vînători. Şase zimbri adulţi şi un pui aflaţi în grija administraţiei grădinii zoologice, dar şi cei şapte cerbi carpatini, 20 de cerbi lopătari, cei cinci căpriori, un urs, un mistreţ, un lup, un muflon şi mai multe păsări din rezervaţie nu mai puteau fi adăpaţi, din cauză că cele două rezervoare mari au rămas fără apă din cauza secetei. Cum ploile de zilele trecute au fost insuficiente pentru refacerea pînzei freatice, administraţia Zimbrăriei “Dragoş Vodă” a cerut ajutor la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Neamţ. Marţi, pompierii de la detaşamentul din Tîrgu Neamţ au efectuat cinci transporturi de apă la rezervaţie, însumînd 45 tone de apă. “Cele două rezervoare sînt amplasate pe un deal şi au rămas fără apă. Cele 5 cisterne cu apă transportate de pompieri au umplut rezervoarele pînă la jumătate şi în funcţie de nevoi, dacă vor mai fi solicitări, vom mai asigura transporturi de apă la rezervaţie”, a declarat maiorul Iulian Jugan, purtătorul de cuvînt al ISU Neamţ.Situaţia era la limită, dacă nu se apela la pompieri, ar fi trebuit să se facă o alimentare de la iazurile din zonă, o variantă mai greoaie şi care este lăsată doar de rezervă. “Aveam nevoie de apă nu doar pentru adăpatul zimbrilor de la grădina zoologică, dar şi pentru animalele din rezervaţie, pentru scăldatul ursului, şi varianta cu aducerea apei de la iazuri cerea timp, ceea ce acum nu prea aveam. Dacă nu plouă în perioada următoare, poate vom mai apela la pompieri, dar deocamdată cred că ne descurcăm o vreme”, a declarat tehnicianul silvic Mircea Mihalache de la Ocolul Silvic Tîrgu Neamţ. Pentru animalele din rezervaţie, cum sînt cerbii, lupul sau muflonul, există padocurile amenajate la care este asigurată apa pentru adăpat. Dar, la vremuri de secetă, cum este acum, administratorii parcului trebuie să asigure adăpatul tuturor animalelor, din toată rezervaţia naturală. /Ceahlăul (Neamt), http://www.ziarulceahlaul.ro/?p=12550

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

http://www.ziarulceahlaul.ro/?p=12550

30.08.2012

Peste 40% din vranceni nu au toaleta în casăVrancea este în topul județelor fără toaleta în casă u primarul Focşaniului promite că în doi ani se vor face minuni în privința canalizării. Jumătate din județul Vrancea trăieşte ca în evul mediu, încă facem groapă în pămant ca să ne facem nevoile şi ne spălm cu apă încălzită la aragaz. Asta reiese dintr-un studiu al Institului Național de Statistică, în urma datelor preliminare ale Recensămantului din 2011. Pe această hartă a “ruşinii” apare şi județul Vrancea. Conform datelor statistice, la capitolul “locuințe cu baie în interior”, din cele 149.854 de locuințe în Vrancea, 67.717 cel mai probabil au văzut doar la televizor sau în reviste locuințe cu baie în interior. În procente, rezultă că 45.20% din casele din județul Vrancea nu au condițiile secolului al XXI-lea în casă. Mai rău decat noi stau alte județe, cum este cazul județelor Olt unde doar 29,8% au baie în casă, Vaslui, cu 32,6%, Botoşani cu 36,8%, Teleorman cu 37,8% şi Giurgiu cu 38,8%. Există şi fruntaşi în acest top, care se bucură de avantajele civilizației, cum este cazul județelor Bucureşti (95,2%), Braşov (83,5%), Constanța (79,8%), Hunedoara (79,6%), Timiş (78,6%) şi Cluj (77,4%). Din nefericire, suntem cu mulți ani în urma europenilor. Nu este greşită ideea conform căreia mulți care se întorc din țările străine, compara în casă, europenii sunt departe de noi. De exemplu, în Romania media pe țară a gosandu-le cu Romania, spun că sunt cu cateva sute de ani înaintea noastră. Pornind de la acest mic aspect, toaletpodăriilor cu baie în interior este de 61%, față de o medie europeană de aproximativ 95%. Este adevărat însă că mare parte din cetățenii Romaniei trăiesc în mediul rural, în procente ar însemna 47,2%. Reîntorcandu-ne în județul nostru, mai precis în “provincia europeană” constatăm că avem multe pană să ajungem precum europenii. Abia acum se ramifică rețelele de canalizare şi alimentare cu apă în Focşani şi localitățile limitrofe. “În doi ani, în Focşani, vom avea 95% din străzi cu sistem de canalizare”, spune optimist primarul Decebal Bacinschi. /Ziarul de Vrancea, http://www.ziaruldevrancea.ro/actualitatea/82826-peste-40-din-vranceni-nu-au-toaleta-in-casa.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

http://www.ziaruldevrancea.ro/actualitatea/82826-peste-40-din-vranceni-nu-au-toaleta-in-casa.html

http://www.ziaruldevrancea.ro/actualitatea/82826-peste-40-din-vranceni-nu-au-toaleta-in-casa.html

30.08.2012

Teme similareApă, canal, drumuri… şantierele în lucru din mai multe localităţi din Caraş-Severin au fost evaluate de reprezentanţi ai băncii mondiale Reprezentanții Băncii Mondiale în România au vizitat mai multe şantiere din județul Caraş-Severin. Este vorba despre lucrările care se desfăşoară prin programul de Infrastructură Municipală al Agenției Române pentru Dezvoltarea Zonelor Industriale. Acesta este inclus în „Proiectul de Închidere a Minelor, Refacere a Mediului şi Regenerare Socio-Economică” finanțat prin Acordul de Împrumut cu Banca Mondială. Directorul reprezentanței zonale din Moldova Nouă, Laszlo Bencze, spune că au fost evaluate lucrările din Sasca, Oravița, Berzasca şi Oțelu Roşu. În aceste localități se lucrează la rețelele de alimentare cu apă şi canalizare, respectiv la modernizarea şi reabilitarea drumurilor. Investițiile vor fi finalizate la sfârşitul lunii viitoare. /Radio Reșita, http://www.radio-resita.ro/lucrari-evaluate)

Teme de mediuParcul Naţional Domogled-Valea Cernei va beneficia de finanţare europeană nerambursabilă pentru protecţia biodiversităţii CARAȘ-SEVERIN. Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial pentru Infrastructura de Mediu(OI POS Mediu) Timişoara pentru Regiunea 5 Vest a semnat contractul de finanțare din fonduri europene nerambursabile pentru proiectul Managementul conservativ al biodiversității în Parcul Național Domogled-Valea Cernei, ca sit Natura 2000. Proiectul este finanțat prin Programul Operațional Sectorial Mediu, în cadrul Axei Prioritare 4 –Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecția naturii. Beneficiarul acestui proiect este RNP Romsilva – Administrația Parcului Național Domogled – Valea Cernei R.A. Valoarea totală a proiectului se ridică la 10 305 108 lei, finanțarea nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională este de 78 638 881, adică 90% din valoarea eligibilă a proiectului.Obiectivul principal în constituie îmbunătățirea conservării biodiversității şi a patrimoniului natural al sitului Natura 2000 şi ROSPA 0035 Domogled-Valea Cernei prin elaborarea planului de management, construirea unui centru de vizitare, conştientizarea populației şi creşterea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

http://www.radio-resita.ro/lucrari-evaluate

30.08.2012

capacității instituționale de gestionare a parcului. Proiectul va fi implementat la nivelul județelor Caraş-Severin, Gorj şi Mehedinți. /Ora de Timiș, http://oradetimis.oradestiri.ro/parcul-na%C8%9Bional-domogled-valea-cernei-va-beneficia-de-finan%C8%9Bare-europeana-nerambursabila-pentru-protec%C8%9Bia-biodiversita%C8%9Bii/actualitate/2012/08/29)

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ

Teme similareInfrastructura de apă şi canal din Geoagiu-Băi a fost reabilitatăPrimăria oraşului bifează la capitolul realizări şi transformă stațiunea hunedoreană într-una cu mare priză la turişti.b Primarul Ioan Vălean a anunțat ieri finalizarea proiectului european. Edilul oraşului Geoagiu, Ioan Vălean a anunțat finalizarea proiectului european prin care s-a realizat reabilitarea infrastructurii stațiunii Geoagiu-Băi. În cadrul proiectului au fost realizate obiective ce au vizat reabilitarea şi extinderea infrastructurii rutiere, a rețelei de canalizare şi cea de alimentare cu apă. Proiectul a fost cofinanțat de Uniunea Europeană(UE), valoarea totală a acestuia la semnarea contractului fiind estimată la aproximativ şase milioane de euro.Staţii de pompare şi clorinareLucrările de reabilitare au transformat localitatea din temelii. Principalul obiectiv al proiectului a vizat îmbunătățirea infrastructurii generale a stațiunii Geoagiu-Băi cu scopul de a sprijini dezvoltarea economică locală şi regională prin crearea unui cadru optim şi facil pentru investitori. În cadrul proiectului a fost reabilitatăşi extinsă infrastructura rutieră pe o lungime de peste 4,5 kilometri, incluzând şi parcările publice. Un alt obiectiv realizat în cadrul proiectului l-a reprezentat reabilitarea rețelei de apă şi canalizare. Astfel, în ceea ce priveşte rețeaua de alimentare cu apă au fost efectuate lucrări de reabilitare a peste 5,5 kilometri de rețea şi s-au realizat circa 150 de branşamente. Un alt obiectiv cuprins în cadrul investițiilor ce au vizat alimentarea cu apă l-a reprezentat montarea unei stații de clorinare a apei şi a unei stații de pompare, precum şi reabilitarea rezervorului de înmagazinare a apei potabile.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

http://oradetimis.oradestiri.ro/parcul-na%C8%9Bional-domogled-valea-cernei-va-beneficia-de-finan%C8%9Bare-europeana-nerambursabila-pentru-protec%C8%9Bia-biodiversita%C8%9Bii/actualitate/2012/08/29



30.08.2012

Stâlpi de iluminat noiTot în cadrul proiectului a fost reabilitatăşi modernizată rețeaua de canalizare menajeră pe o lungime de peste 4,5 kilometri. În cadrul lucrărilor au fost realizate 170 de racorduri şi s-a montat o stație de repompare. În ceea ce priveşte rețeaua de iluminat public aceasta a fost reabilitată pe o lungime de 6,8 kilometri, fiind montați peste 230 de stâlpi şi 340 de corpuri de iluminat, precum şi un post trafo de 20/0,4 KV. „Finalizarea acestui proiect determină creşterea cantitativă, la standarde europene a ansamblului condițiilor de practicare a turismului cu impact direct asupra creşterii cererii de turism în zonă. De asemenea, în următorii ani avem în vedere realizarea unor proiecte noi care să contribuie la dezvoltarea economică a oraşului Geoagiu. Există toate premisele ca acest oraş să devină cu adevărat un pol de dezvoltare economică pentru întreaga zonă”, a precizat edilul oraşului, Ioan Vălean.Obiective turistice puse în valoareO mai bună colaborare cu firmele care desfăşoară activități economice în cadrul stațiunii Geoagiu-Băi şi implicarea activă a acestora în dezvoltarea regiunii reprezintă una din propunerile cu care edilul oraşului vine în întâmpinarea administratorilor firmelor private. În opinia sa atât agenții economici, cât şi administrația publică locală trebuie să găsescă mijloace prin care să atragă turiştii în zonă. „Și administrația publică locală, dar şi agenții economici trebuie să se implice activ în promovarea stațiunii Geoagiu-Băi. Tocmai de aceea sunt de părere că atât administrația locală, cât şi reprezentanții firmelor private trebuie să găsească soluții pentru dezvoltarea acestei zone”, a spus Vălean. În ceea ce priveşte administrația publică locală, edilul oraşului Geoagiu îşi propune ca în următoarea perioadă să pună în valoare o serie de obiective turistice care vor avea un impact direct în creşterea numărului de turişti. „Avem o serie de obiective turistice ce nu sunt puse în valoare, dar care ar putea să îşi pună amprenta pe această zonă. Mă refer aici printre altele la „Dâmbul romanilor”, zonele carstice, Cheile Cibului, cascada, peşteri sau diverse obiective care, cu siguranță, vor avea un impact deosebit în rândul celor care vizitează zona”, a concluzionat Vălean. De asemenea, acesta a precizat că administrația publică locală va contiuna să pună accentul pe atragerea de fonduri europene pentru dezvoltarea economică a zonei. „Avem la această dată câteva proiecte

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

30.08.2012

ce vizează atragerea de fonduri europene care se află în diverse faze. Cu siguranță vom continua să depunem şi alte proiecte încercând astfel să dinamizăm dezvoltarea zonei”, a spus Vălean. /Servus Hunedoara HD

Teme de mediuDecizie. Judeţul Hunedoara va avea un singur deponeu ecologicDe ieri este sigur că în județul Hunedoara va funcționa un singur deponeu ecologic, în loc de două, acesta urmând ca acesta să fie amplasat pe raza satului Bârcea Mare, aparținător de oraşul Simeria. Acest lucru se datorează faptului că la Petrila consilierii locali nu au aprobat înființarea unui deponeu pe raza oraşului.Partidul Poporului a votat împotriva...poporuluiHotărârea a fost luată ieri, în cadrul şedinței de Consiliu Județean (CJ). Referitor la starea de fapt provocată de consilierii locali de la Petrila, Haralambie Vochițoiu, consilier județean PPDD, ai cărui colegi de partid au votat împotriva deponeului de la Petrila, a încercat să arunce vina pe reprezentanții legislativului județean care, în opinia domniei sale, „nu au ştiut să explice situația locuitorilor”, afirmând totodată că „nu s-a discutat cu noi şi nu ne permitem să luăm bobârnace din partea oamenilor”. În schimb, Mircea Moloț, preşedintele CJ, l-a contrazis pe Vochițoiu. „Chestiunea cu deponeul de la Petrila este una demult discutată, consilierii locali votând, în 2005, pentru înființarea sa, în cadrul unui parteneriat public- privat. A venit, din păcate, criza, prețurile au crescut şi nu s-a mai putut realiza. Acum cei din PPDD ştiau foarte bine situația, chiar dacă nu s-a discutat cu fiecare în parte. Aceştia au putut, însă, să vadă, pe viu, cum arată un asemenea deponeu. Astfel, prin opțiunea lor, cei de Partidul Poporului au votat împotriva poporului, iar prețul plătit de locuitorii din Valea Jiului pentru gunoi va creşte de trei – patru ori”, a afirmat Moloț.„Nu vor fi probleme cu oamenii”Astfel, singurul deponeu ecologic de pe raza județului va fi cel de la Bîrcea Mare. „Cele 11 gropi de gunoi existente în prezent vor fi închise, cu fonduri europene, şi se vor amenaja cinci stații de sortare. Nu vor fi probleme cu locuitorii de la Bârcea Mare, şi nici cu cei din Băcia, noi identificând un drum de acces care să nu treacă prin respectivele

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43

30.08.2012

localități. În acest sens am şi adoptat un proiect de hotărâre prin care va trece, din domeniul public al statului şi din administrarea MapN, în domeniul public al județului şi în administrarea CJ, terenul unității militare de la Bârcea Mare, pentru ca spațiul deponeului să fie cât mai mare”, a mai spus Mircea Moloț. /Ziarul Hunedoreanului HD

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44

Date post:	11-Feb-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	1 times
Download:	0 times

Revista Presei/August... · Web viewImplementarea proiectului va aduce si solutii problemelor cu...

Documents